Particularitatile Sistemelor Informationale In Afaceri

Cuprins

Introducere

Capitolul 1.Particularitățile sistemelor informaționale in afaceri

1.1. Sistemul informațional

1.2. Componentele sistemului informațional

1.3. Nivelele sistemului informațional

1.4. Afacerile electronice

Capitolul 2. Modalități de promovare a firmei, tehnici de vâzări

2.1. Tehnici și modalități de promovare

2.2. Magazinul electronic

2.3. Asemănări și deosebiri între magazinele

obișnuite și un magazin electronic

2.4. Clasificarea produselor în economie

Capitolul 3. Studiul privind analiza firmei S.C. Panificație Dobrun S.A. prin utilizarea tehnicilor de promovare

3.1. Prezentarea generală a firmei

3.2. Mediul extern specific

3.2.1. Caracteristicile pieței produselor de panificație

3.2.2. Concurența

3.2.3. Furnizorii

3.2.4. Clienții

3.3. Analiza internă a firmei S.C. Panificație Dobrun S.A

3.3.1. Diagnosticul tehnic și tehnologic privind activitatea de panificație

desfășurată la S.C. Panificație Dobrun S.R.L

3.3.2. Managementul resurselor umane

3.3.3. Situația activelor imobilizate

3.3.4. Analiza economico-financiară a firmei

S.C. Panificație Dobrun S.A

3.3.5. Analiza pe baza bilanțului contabil

3.3.6. Analiza SWOT

4.1. Promovarea firmei

4.1.1. Flayer-ul de promovare a S.C. Dobrun Panificație S.A

4.1.2. Siteul de promovare ( magazinul online

Concluzii

Bibliografie

Introducere

În viața noastră de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obișnuit, ba chiar indispensabil în unele cazuri. Dar trebuie de subliniat faptul că un calculator este de fapt o „mașinărie” care prelucrează o serie de informații pe care i le dăm.

Informația este elementul esențial din acest întreg lanț. De fapt, în practică întalnim, printre altele, două concepte legate de aceasta și anume sistemul informațional și sistemul informatic.

Elaborarea lucrării de licență cu tema:Rolul sistemelor informatice în activitatea unei firme s-a realizat prin studierea mai multor lucrări de specialitate, după consultarea unei bibliografii recomandate.

Motivul care m-a determinat în alegerea acestei teme de licența a fost dorința mea de a creea un site comercial unei firme de renume în industra panificațiilor din Sibiu.

După o analiză economică și analiză SWOT a firmei S.C. Panificații Dobrun S.A. am constatat că firma are ca și punct slab, promovarea pe plan local.

În urmatoarea analiză am încercat să aduc îmbunătățiri și concluzii asupra managementului afacerilor în bine cunoscutul producator de panificații din Sibiu, S.C. Dobrun S.A.

Produsul de bază comercializat de S.C. Dobrun S.A. este pâinea. Pâinea este un produs non-durabil, pentru uz current, consumată de toată populația municipiului Sibiu.

Un rol extrem de important în creșterea gradului de accesibilitate a tehnologiilor de vârf îl joacă rețeaua Internet. Internetul creează un client universal, și asigură accesul ieftin, cu o platformă comună, la o colecție de documente, într-un interval relativ scurt. Internetul a fost recunoscut drept elementul care va schimba complet modalitățile în care întreprinderile își vor conduce afacerile și vor putea comunica cu utilizatorii și clienții.

Prin urmare am realizat un site de promovare pe portalul e-commerce www.katapulta.ro atat al produselor firmei cât și al ofertelor promovate.

Adresa magazinului online este:http://dobrunpanificatie.mykatapulta.ro

Companiile pot utiliza tehnologia informațiilor la proiectarea și conducerea afacerilor la nivel global, prin utilizarea legăturilor între unitățile de producție, birourilor și forței de vânzare. Internetul furnizează infrastructura necesară pentru noi modele de afaceri sau noi procese de realizare a afacerilor, precum și pentru noi moduri de distribuire a cunoașterii.

Capitolul 1: Particularitățile sistemelor informaționale in afaceri

Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format în general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele și personal utilizate interdependent prin intermediul unor procese ce asigură transformarea unor elemente de intrare în elemente de ieșire prin intermediul unui mecanism specific și al unui sistem de control.

Sistemul informațional

Prin definiție, sistemul informațional al unei organizații este ansamblul de mijloace, legături comunicaționale (circuite și fluxuri), metode, tehnici și proceduri destinate colectării, transmiterii, prelucrării, stocării și securității datelor și tuturor informațiilor externe și interne necesare bunei desfășurări a activității organizației.

Companiile pot utiliza tehnologia informațiilor la proiectarea și conducerea afacerilor la nivel global, prin utilizarea legăturilor între unitățile de producție, birourilor și forței de vânzare. Internetul furnizează infrastructura necesară pentru noi modele de afaceri sau noi procese de realizare a afacerilor, precum și pentru noi moduri de distribuire a cunoașterii.

Subsistemul informațional cuprinde ansamblul informațiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, precum și totalitatea mijloacelor sistemului de conducere și decizie. Prin sistemul informațional se asigură legătura permanentă și necesară între sistemul de conducere și sistemul condus în dublu sens: prin prelucrarea și transmiterea deciziilor de la sistemul de conducere către sistemul condus.

Fig. 1.1. Subsistemele întreprinderii 1

Un sistem economic este un sistem viabil. Toate fluxurile de resurse (materiale sau informaționale) dintr-un sistem economic, au la ază desfășurarea unor activități umane, implicând, pe de o parte, o succesiune de procese și fluxuri informaționale, iar pe de altă parte, conducând la generarea permanentă de noi informații și fluxuri informaționale. Astfel, sistemul informațional (economic) este mijlocul de comandă și control prin care sistemul de conducere își exercită funcțiile asupra sistemului executiv.

O percepție clară a sistemelor informatice este esențială pentru managerii de azi, deoarece majoritatea organizațiilor au nevoie de sisteme informatice performante pentru a supraviețui și a prospera. În plus, gestiunea informațiilor a devenit o responsabilitate foarte importantă pentru manageri. Aceștia sunt interesați în a construi sisteme informatice pentru colectarea informațiilor, înregistrarea, stocarea și procesarea lor, cu scopul de a-i ajuta la realizarea obiectivelor organizaționale.

Influențe ale mediului de afaceri asupra sistemului informațional:

Mediul de afaceri se află într-o continuă schimbare. Astăzi, companiile trebuie să facă față unor noi provocări. Succesul lor depinde de abilitatea de a opera la nivel global.

Acest aspect rezidă din amplificarea în volum și structură a schimburilor comerciale. Sistemele informaționale furnizează potențialul analitic și cel de comunicare de care au nevoie firmele pentru a-și administra afacerile la scară globală.

Desfășurarea și controlul operațiunilor în formă multinațională necesită comunicarea cu furnizorii și distribuitorii 24 de ore din 24, între diferite localități de pe glob.

Globalizarea economiei și tehnologia informațiilor au determinat o intensificare a competiției pe piețele internaționale. In acest nou cadru, firmele nu mai sunt avantajate de existența piețelor protejate, ci trebuie să facă față concurenței deschise. Informația, în acest caz, joacă un rol strategic pentru succesul afacerilor.

O altă influentă majoră vizează mediul intern al organizației, inclusiv managementul acesteia, în variant clasică, firmele de afaceri dispun de o structură ierarhică, cu un grad ridicat de centralizare, și folosesc un set de proceduri de operare standard pentru a realiza o producție de masă.

Noua abordare a organizării și conducerii firmelor de afaceri se caracterizează prin aplatizarea ierarhiei sistemului de conducere, prin descentralizare și creșterea flexibilității organizației de a se adapta la schimbările care apar în mediul de afaceri. Pentru a putea implementa într-o organizație această nouă abordare, este necesar să se utilizeze pe scară largă tehnologia informațiilor.

Știința calculatoarelor se concentrează asupra teoriei calculatoarelor, asupra metodelor de calcul și a metodelor de stocare și de accesare a datelor. Managementul științific pune accentul pe dezvoltarea de modele pentru adoptarea deciziilor manageriale și pe alte practici specifice managementului organizației. Cercetările operaționale atribuie, prin tehnicile matematice destinate optimizării parametrilor selectați de organizație, cum sunt controlul stocurilor, optimizarea cheltuielilor de transport și costul tranzacțiilor, o valoare adăugată organizației, prin utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile.

Sistemul informațional în marketing poate fi definit ca o structură dinamică orientată spre viitor și proiectată pentru a GENERA – PRELUCRA – STOCA și ulterior pentru a ACTUALIZA informațiile necesare.

Un sistem informațional bine structurat permite o monitorizare continuă a performanțelor produselor și personalului.

Prin utilizarea unui sistem informațional se poate evita pierderea, distrugerea, distorsonarea sau întarzierea informației necesare procesului de luare a deciziilor în marketing.

Componentele sistemului informațional

Practica de zi cu zi ne arată că popularitatea și utilizarea social media se bucură de o evidentă creștere în zilele noastre.

Se prezintă în mod particular o explorare a fenomenului și impactului asupra afacerilor electronice.

Pe plan mondial nu există în prezent o terminologie unanim acceptată referitoare la conținutul sistemelor informaționale și nici o definiție care să întrunească sufragiile specialiștilor.

Sistemul informațional cuprinde:

ansamblul informațiilor interne și externe, formale sau informale, utilizate în cadrul firmei precum și datele care au sta la baza obținerii lor;

procedurile și tehnicile de obținere (pe baza datelor primare) și de difuzare a informațiilor;

platforma hardware necesară prelucrărilor datelor și disipării informațiilor;

personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea și prelucrarea datelor.

În accepțiunea majorității specialiștilor sistemul informațional este definit, într-o concepție sistemică, drept un ansamblu interconectat de date, informații, fluxuri informaționale, proceduri informaționale și mijloace de prelucrare, transmitere și stocare a datelor care acționează în vederea realizării obiectivelor fundamentale ale unei firme.

Din definiția dată se pot evidenția următoarele componente ale sistemului:

Datele care reprezintă ansamblul de informații prelucrate despre un fenomen sau proces;

Informațiile reprezintă acele date care aduc un spor de cunoaștere receptorului (uman sau mașină);

Fluxurile informaționale reprezintă ansamblul informațiilor și deciziilor (caracterizate prin conținut,frecvență, calitate, volum, formă, suport), necesare desfășurării unei anumite activități sau operații și care se transmit între două posturi de lucru. Flux informațional reprezintă totalitatea informațiilor care parcurg circuitele informaționale existente.

Circuitele informaționale – ansamblul legăturilor existente între diferite verigi organizatorice;

Procedurile informaționale – totalitatea metodelor și tehnicilor de prezentare a informațiilor primare pentru asigurarea interfeței om-calculator. Evoluția procedurilor este strâns legată, în timp, de evoluția performanțelor sistemelor de calcul;

Mijloace de tratare a informațiilor – ansamblul echipamentelor constructive (hardware) și a suporturilor logice (software) ce asigură prelucrarea informațiilor și obținerea rezultatelor finale.

Sistemul informațional economic asigură gestiunea tuturor informațiilor din cadrul unui sistem economic, folosind toate metodele și procedeele de care dispune. Iere și stocare a datelor care acționează în vederea realizării obiectivelor fundamentale ale unei firme.

Din definiția dată se pot evidenția următoarele componente ale sistemului:

Datele care reprezintă ansamblul de informații prelucrate despre un fenomen sau proces;

Informațiile reprezintă acele date care aduc un spor de cunoaștere receptorului (uman sau mașină);

Fluxurile informaționale reprezintă ansamblul informațiilor și deciziilor (caracterizate prin conținut,frecvență, calitate, volum, formă, suport), necesare desfășurării unei anumite activități sau operații și care se transmit între două posturi de lucru. Flux informațional reprezintă totalitatea informațiilor care parcurg circuitele informaționale existente.

Circuitele informaționale – ansamblul legăturilor existente între diferite verigi organizatorice;

Procedurile informaționale – totalitatea metodelor și tehnicilor de prezentare a informațiilor primare pentru asigurarea interfeței om-calculator. Evoluția procedurilor este strâns legată, în timp, de evoluția performanțelor sistemelor de calcul;

Mijloace de tratare a informațiilor – ansamblul echipamentelor constructive (hardware) și a suporturilor logice (software) ce asigură prelucrarea informațiilor și obținerea rezultatelor finale.

Sistemul informațional economic asigură gestiunea tuturor informațiilor din cadrul unui sistem economic, folosind toate metodele și procedeele de care dispune. Informațiile sunt generate și înregistrate în cadrul sistemului economic la nivelul unor verigi organizatorice și funcționale care se mai numesc posturi de lucru, care se individualizează prin următoarele elemente: date de intrare, timp de staționare, operații de prelucrare, date de ieșire.

Pentru ca o informație simplă să poată fi utilizată în gestiunea firmei, ea trebuie să aibă cinci caracteristici și anume:

relevanța(informația trebuie să fie legată direct de decizia proximă);

acuratețea (informațiile trebuie să fie suficient de precise pentru a constitui baza adoptării deciziilor);

oportunitatea(informația trebuie să fie disponibilă atunci când este necesară);

completitudinea (informația trebuie să parvină din toate sursele necesare și să acopere toate zonele solicitate de persoana care ia decizia);

concizia (informațiile trebuie să fie centralizate, săofere cantitatea de detalii necesare pentru adoptarea unei decizii corecte).

În funcționarea sistemului informațional conținutul și calitatea informației poate fi afectată de o serie de erori, întâlnite atât la nivelul sistemelor cât și în structura și particularitățile acestora, astfel:

Filtrajul care reprezintă modificarea intenționată în cadrul sistemului a conținutului unor informații, înainte ca acestea să ajungă la destinație;

Distorsiunea manifestată prin modificarea neintenționată a conținutului informațiilor în timpul parcurgerii de către acestea a circuitelor informaționale;

Redundanța identificată prin fenomenul de înregistrare repetată a acelorași informații sau a unor informații cu conținut asemănător pe suporturi fizice diferite. Acest fenomen, în condițiile implementării unor subsisteme informatice de tip „baze de date” poate duce la prelucrare defectuoasă a informațiilor;

Supraîncărcarea canalelor de informații, ce definește fenomenul prin care se transmite la diverse nivele ierarhice, un volum prea mare de informații a căror analiză nu intră în totalitate în componența nivelului respective.

Nivelele sistemului informațional

Deși adesea se folosește termenul de dată și informație cu același sens, specialiștii în informatică văd între cele două noțiuni o mare diferență. Datele reprezintă fapte și cifre neanalizate. Pentru a fi utile gestiunii firmei datele trebuie să fie transformate în informații, adică analizate și procesate în așa fel încât acestea să capete o anumită semnificație pentru persoanele care iau decizii.

Procesarea electronică a datelor (PED) reprezintă transformarea datelor în informații prin intermediul mijloacelor electronice. Uneori, diverse activități desfășurate cu ajutorul computerului sunt atribuite acestui departament (PED). Mai nou, aceste activități au fost numite sisteme informaționale.

Diferența dintre cele două concepte (date și informații) are o importanță majoră atât în gestiunea firmei cât și în folosirea lor de către computere.

Procesarea informațiilor are o abordare sistemică, deoarece pentru obținerea informațiilor necesare diferitelor scopuri, firmele își dezvoltă sisteme informaționale. Noțiunea de sistem informațional este strâns legată de abordarea sistemică a firmei, deoarece un sistem informațional poate fi interpretat ca un proces complex în care sunt introduse date care sunt transformate pentru obținerea informațiilor.

Elementele de bază ale unui sistem de procesare a informației sunt prezentate în figura urmatoare:

Fig. 1.2. Structura sistemului informațional 7

Prin natura sa, sistemul informațional reprezintă un set de metode și proceduri destinate colectării, procesării, stocării și distribuirii informațiilor care vor sta la baza conceperii planurilor, a adoptării deciziilor, a coordonării și a controlului.

Nu este obligatoriu ca sistemele informaționale să fie computerizate. Interesează totuși sistemele informaționale computerizate (SIC), care joacă un rol foarte important în gestiunea firmei.

La nivelul entităților economice se pot defini o serie de subsisteme informaționale folosindu-se diverse criterii, cum ar fi:

Criteriul compartimentului care presupune definirea subsistemului informațional la nivel de compartiment. Acesta prezintă dezavantajul abordării parțiale, în procesul de analiză a acelor activități economice care se desfășoară în mai multe compartimente;

Criteriul activității, care implică definirea subsistemului informațional la nivel de activitate economică. Dezavantajul acesteia este neluarea în considerare, decât parțial, a interdependențelor existente între activitățile entității cercetate;

Criteriul funcțiunii care presupune abordarea subsistemelor informaționale la nivelul activităților de bază din cadrul fiecărei funcțiuni a societății (funcțiunea de personal, funcțiunea de producție, funcțiunea comercială, funcțiunea financiar-contabilă, funcțiunea de cercetare-dezvoltare,funcțiunea în servicii).

În figura urmatoare se prezintă sistemul informațional al organizației. Intrările se referă la achiziționarea sau capturarea datelor (într-o formă nemodificată) din mediul intern sau extern al organizației. Procesarea se referă la conversia lor într-o formă în care să capete semnificații. Ieșirile sau rezultatele asigură transferul informațiilor procesate către persoanele care au nevoie de ele. Pentru a asigura stabilitate în timp există o buclă de control (feedback), prin care informațiile de ieșire sunt returnate către persoanele responsabile din organizație, spre a le ajuta să evalueze și să corecteze intrările.

Fig. 1.3. Sistemul informațional al organizației 8

Afacerile electronice

Un rol extrem de important în creșterea gradului de accesibilitate a tehnologiilor de vârf îl joacă rețeaua Internet. Internetul creează un client universal, și asigură accesul ieftin, cu o platformă comună, la o colecție de documente, într-un interval relativ scurt. Internetul a fost recunoscut drept elementul care va schimba complet modalitățile în care întreprinderile își vor conduce afacerile și vor putea comunica cu utilizatorii și clienții.

Evoluția utilizării Internetului s-a realizat, în principal, în trei etape:

prima etapă a fost utilizarea Internetului pentru accesul la informații, pentru furnizarea de informații prin site-uri Web etc.;

a doua etapă a fost utilizarea Internetului pentru comenzi și achiziții online și livrarea pe cale electronică a acestora; multe site-uri cum ar fi amazon.com constituie exemple în acest sens.

a treia etapă, către care se tinde în prezent, este utilizarea Internetului ca un nucleu de valori adăugate (core value added).

Dezvoltarea afacerilor electronice:

În ceea ce privește vânzarea produselor prin Internet, trebuie avut în vedere faptul că omul modern este din ce în ce mai “ocupat”, ceea ce înseamnă că timpul aferent achiziționării de produse este redus. În acest sens, Internetul diminuează timpul pe care o firmă sau o persoană sunt obligate să-l consume pentru adoptarea deciziilor. Se vorbește despre „timpul Internet”. Se apreciază comparativ că o lună timp Internet înseamnă 3 ani timp real.

Internetul este cea mai mare sursă de informații atât în ceea ce privește volumul informațiilor furnizate prin această rețea, cât și în ceea ce privește viteza cu care se pot obține aceste informații. Se poate spune că Internetul este o rețea de telecomunicații mare și eterogenă. Până acum, cei care operau pe Internet (firme și clienți) au fost preocupați de securitatea operațiilor efectuate prin Internet. De exemplu, clienții sunt precauți în privința introducerii numărului lor de card pe internet, temându-se că datele pot fi furate.

Afacerile pe Internet au apărut din ce în ce mai des în noua infrastructură. Prin intermediul Internetului, clienții sunt contactați direct și întrebați în legătură cu informațiile dorite, fără a mai fi nevoie de deplasarea la fața locului a agenților de vânzare.

Mărimea investițiilor în tehnologia informațională, oportunitățile strategice pe care aceasta le oferă, imposibilitatea opririi tranziției către comerțul electronic fac ca deciziile pe termen lung privind investițiile în tehnologia informațională să fie foarte importante pentru noua infrastructură. Infrastructura informațională permite creșterea performanțelor înregistrate în activitățile unei firme, oferind, în același timp, conducerii informațiile necesare. Această infrastructură are multe în comun cu infrastructura publică a drumurilor și a podurilor, școlilor, spitalelor, care trebuie finanțată centralizat și concepută înainte de a fi cunoscute necesitățile concrete ale afacerii.

Riscurile afacerilor electronice:

Odată cu începerea activității pe Internet apar și problemele legate de verificarea veridicității tuturor informațiilor din rețea precum și de acces al persoanelor nedorite în rețea, acum, când aceasta este o rețea deschisă de informații.

Afacerile electronice creează medii de lucru nesigure. În acest sens, trebuie evaluate riscurile și beneficiile pe care o societate le are în urma unei astfel de activități și, în funcție de acestea, trebuie reorganizată activitatea pe care ea o desfășoară. Atunci când o firmă intră în domeniul afacerilor electronice, iar activitatea sa se bazează complet pe modul în care utilizatorii folosesc informațiile legate de clienții firmei, mediul în care acea firmă acționează devine unul foarte nesigur.

Riscurile aferente activității pe Internet cresc de fiecare dată când se deschide o poartă în rețea, adică de fiecare dată când se permite accesul unei persoane din exterior în rețeaua firmei.

Afacerile electronice reprezintă o activitate relativ nouă și majoritatea firmelor prezente pe Internet nu sunt pregătite pentru asigurarea securității activității lor. În acest caz, pierderile nu sunt numai de ordin financiar, fiind afectată și reputația firmei.

În prezent se tranzacționează lunar pe Internet miliarde de dolari, fapt care arată amploarea pe care o iau afacerile ce se desfășoară prin intermediul Internetului. În prezent se estimează că există peste 800 milioane de utilizatori ai internetului. Printre nevoile principale ale acestora se numără existența unui mediu stabil, care să inspire încredere. Trecerea la comerțul electronic presupune trecerea de la sistemul tradițional, când banii și informațiile erau schimbate personal, la afaceri pe Internet, care este un mediu prin excelență anonim, necunoscându-se în realitate persoana de la celălalt capăt al firului.

Uniunea Europeană a adoptat o nouă metodă de protecție a confidențialității informațiilor puse la dispoziția cetățenilor străini, urmărindu-se mai multe obiective, printer care:

uniformizarea sistemelor de securitate atât în UE, cât și în afara acesteia;

monitorizarea informațiilor;

existența unor pagini de Web, sau a unor adrese, în care să se înregistreze reclamațiile clienților;

actualizarea informațiilor de pe paginile Web

Comerțul electronic va duce la creșterea volumului de activitate, dar și a vulnerabilității firmelor care își desfășoaraă activitatea prin intermediul Internetului. Pentru a fi competitivă, o firmă trebuie să includă printre metodele sale de distribuție și comerțul electronic, adică trebuie să înceapă să vândă “via Internet”. Aceasta presupune evaluarea sistemelor și a proceselor interne, asigurarea protecției și stabilirea unor scenarii de acțiune.

Capitolul 2 : Modalități de promovare a firmei, tehnici de vâzări

Comerțul electronic (e-commerce) reprezintă acea manieră de a conduce activitățile de comerț care folosește echipamente electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în care se pot afla potențialii clienți) și viteza cu care este livrată

informația.

2.1. Tehnici și modalități de promovare

Activitatea de promovare ofera firmei posibilitatea de a comunica cu posibilii clienți.

Promovarea este un element al marketingului care este utilizat pentru a informa și convinge piața sa observe produsele pe care le ofera firma.

În ultima vreme, mai ales în ultimul deceniu, se constată accentuarea preocupărilor în domeniul promovării produselor dar mai ales a vânzărilor. Aceasta a condus la amplificarea rolului promovării în cadrul activităților de marketing și ca urmare la diversificarea obiectivelor promoționale.

În concluzie, sistemul de comunicații de marketing constituie cadrul general în care se desfășoară promovarea (sub mixul promoțional) cu cele patru instrumente  promoționale: publicitatea, vânzarea ersonal, promovarea vânzărilor și relațiile publice, care urmăresc prezentarea organizației, a produselor și serviciilor sale, sensibilizarea potențialilor clienți și bineînțeles creșterea vânzărilor pentru a se obține un profit mai mare.

Fig. 2.1. Mixul promoțional 12

Obiective:

Specifice

Măsurabile

Fezabile

Relevante

Sustenabile

Astfel se dorește creșterea vânzărilor cu 20 % și tot odată a profitului până la șfârșitul anului.

Pentru a crește numarul de clienți se folosește o campanie de promovare agresivă prin împărțirea de flyere prin zonele aglomerate din municipiul Sibiu.

Cui se adresează campania de promovare?

Persoanelor fizice (consumatorilor) din municipiul Sibiu și nu numai

Persoanelor juridice (parteneri, colaboratori, etc.)

Instituțiilor publice

Partenerilor

Membrilor organizației

Mass – Media

Primul pas în promovarea firmei

Astfel prin flyere se informează clientul despre:

      – informarea pieții despre existența unui nou produs,

      – sugerarea de noi utilizări ale produsului,

      – comunicarea modificării prețului,

      – explicarea funcționalității produsului,

      – descrierea serviciilor disponibile,

     – corectarea impresiilor false,

      – reducerea temerilor cumpărătorilor,

      – crearea imaginii firmei.

Rolul flyerelelor (fluturașii):

Rol de sustinere a campaniilor de publicitate; secundar, este un instrument de promovare a firmei.

Prezinta un segment din afacere, servicii, produse, evenimente, etc.

Segment de piata nu foarte précis

Costuri reduse

Efect psihologic perceput agresiv

Al doilea pas in promovarea firmei

Prin crearea de oferte promoționale in magazinele de desfacere, prin reduceri de preț, fidelizarea clienților, etc.

Acestea sunt obiective de convingere – ce urmăresc:

atragerea preferințelor consumatorilor spre o marcă,

încurajarea orientării lor,

schimbarea manierei de percepere a atributelor produselor,

convingerea să cumpere,

convingerea să accepte o vizită comercială.

Al treilea pas

Crearea unui spor publicitar, difuzat prin mass-media prin care trebuie să i se reamintească clientului de toate facilitățiile produselor comercializate.

Obiective de reamintire – ce vizează:

reamintirea unei nevoi viitoare,

reamintirea locului de cumpărare,

menținerea produsului în atenție,

menținerea cumpărătorului bine informat în legătură cu produsul.

Pe lângă vânzările directe și sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt și ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice și pentru paginile de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna posibilă sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcție de tipul de tranzacții practicate în cadrul e-mall.

În mod obișnuit, bannerele publicitare – cea mai cunoscută formă de publicitate – sunt plasate pe paginile de Internet cu un conținut corespunzător, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive, pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiază de un trafic intens. Agențiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care există garanții în ceea ce privește numărul mare de vizitatori lunar. Având în vedere faptul că rata de accesare a bannerelor publicitare este relativ scăzută și depinde în mare măsura de design, preturile pentru publicitate se bazează în prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (numărul de vizitatori).

S-a constatat că rata de accesare a bannerelor publicitare găzduite pe o pagină de internet se situează frecvent între 0,05 – 0,3 %, uneori crescând până la 3% sau mai mult. Dar, numărul de accesări al bannerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de numărul de accesări al paginii de Internet care găzduiește reclama și care nu poate fi monitorizat decât de

proprietarul acestei pagini.

Preturile pentru publicitate se diferențiază foarte mult în funcție de importanta contractului, valoarea specifică și specializarea paginii de Internet gazdă (cu cat e mai specializată cu atât e mai scumpă) și de alte criterii (spre exemplu, într-un motor de căutare, utilizarea în scop publicitar a cuvântului-cheie "e-banking" este

cotată cu un preț mai mare decât alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi

"business" sau "Enterprise").

În practică se întâlnesc și cazuri când proprietarii de pagini de internet acceptă bannere publicitare pe paginile lor, în schimbul găzduirii bannerelor proprii pe alte pagini de Internet.

2.2. Magazinul electronic

Ideea de bază a comerțului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materiala, în pagina de Internet. Astfel, firma își prezintă catalogul de produse precum și serviciile prin Internet.

Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preț, ținând seama de tendința clienților de a testa calitatea, viteza și eficiența livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu ușurință și nu necesită folosirea simțului tactil: bilete de avion sau de film, cărți, CD-uri, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate inițial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – tricouri, cravatele, poșete, pantofi, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.

Serviciile completează de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercializează poșete sau genți tip "diplomat", site-ul poate prezenta și modele de pantofi care se pot asorta cu acestea. În plus, site-ul poate include și un ghid de culori și stiluri pentru oamenii de afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de

poșete și genți poate decide să vândă și alte articole din piele, pantofi și pălării prin includerea pe site și a altor vânzători.

Prețurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Cărțile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel puțin, fără a se percepe taxe adiționale de livrare. Serviciile și în special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite.

Serviciile de informare prin publicații periodice sunt oferite gratuit la început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertanții vor iniția servicii suplimentare de tipul accesului la arhive și vor extinde posibilitățile de căutare, solicitând utilizatorului sa se aboneze și să plătească pentru a beneficia de acestea. S-a constatat că impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea rămâne fidelă abonamentelor clasice și, în general, numai

clienții noi apelează la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la știri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar dacă serviciile oferite sunt de valoare excepțională.

Există diferite variante de găzduire a unui magazine electronic, clasificate astfel:

pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deținătoare a unui magazin electronic) destinat unor pagini ample și complexe de web;

pe un server virtual (un spațiu deținut de firma proprietară a unui magazin electronic, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corelație cu un spațiu mai mare de tipul www.magazin.com, solutie preferată de majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii – în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall).

Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de costurile de telecomunicație, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul țintă, mărimea, structura și obiectivele pe termen mediu ale viitorului magazin electronic.

În tranzacțiile comerciale clasice distingem patru etape diferite:

cercetarea de marketing;

încheierea contractului comercial;

vânzarea produsului sau a serviciului;

plata produsului sau a serviciului.

Pentru a construi un sistem de comerț electronic, din punct de vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electronice / informatice) corespunzătoare următoarelor roluri:

Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau indirect (o rețea a unei corporații) la Internet. Cumpărătorul folosește acest echipament pentru a naviga și a face cumpărături.

Sistemul tranzacțional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, inițierea plăților, evidența înregistrărilor și a altor aspecte ale afacerii implicate în procesul de tranzacționare.

Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă la sediul comerciantului, care găzduiește și actualizează catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate online pe Internet.

Dispecer plăti. Sistem informatic responsabil cu rutarea instrucțiunilor de plată în interiorul rețelelor financiarbancare, cu verificarea cărților de credit și autorizarea plăților;

2.3. Asemănări și deosebiri între magazinele obișnuite și un magazin electronic

Există însă câteva diferențe semnificative între magazinele obișnuite și cele electronice.

1) Costul de construire/închiriere:

a) Magazin tradițional:

Pentru a deschide un magazine obișnuit este necesar un spațiu pentru care plătiți chirie sau un preț de cumpărare, în funcție de zonă. Spațiul trebuie amenajat, trebuie creată o zonă de depozitare, trebuie obținute aprobări de funcționare, trebuie angajați vânzători, eventual instalat un sistem de alarmă și angajat

paznici etc.

b) Magazin electronic:

Construirea este relative simpla, durează câteva ore și costă foarte puțin.

2) Personalul:

a) Magazin tradițional:

Este nevoie de cel puțin un vânzător permanent, indiferent de nivelul de vânzări.

b) Magazin electronic:

Funcționează fără a fi necesar să fie supravegheat. Este necesară intervenția unei persoane doar pentru preluarea și prelucrarea comenzilor, activitate ce poate

fi planificată pentru un anumit moment al zilei și alocată unui colaborator.

3) Orele de lucru:

a) Magazin tradițional:

Este deschis între anumite ore sau, în cazul celor non-stop, necesită un număr mare de angajați pentru derularea activității.

b) Magazin electronic:

Funcționează non-stop, fără a fi necesară prezenta unei persoane.

4) Zona de acoperire:

a) Magazin tradițional:

Limitată geografic.

b) Magazin electronic:

Limitată la utilizatorii de Internet (in România circa 1.000.000 – mai 2002).

5) Accesibilitate:

a) Magazin tradițional:

Depinde de locație.

b) Magazin electronic:

Accesibil oricărei persoane cu acces la Internet, chiar și celor care nu se pot deplasa.

6) Livrarea produselor:

a) Magazin tradițional:

În general produsele sunt preluate de client direct din magazin.

b) Magazin electronic:

În general sunt livrate prin poștă la adresa indicată de client. Alternativ pot fi preluate de client dintr-un magazin fizic sau depozit existent, în acest caz doar preluarea comenzii fiind făcută online.

7) Stocuri:

a) Magazin tradițional:

Absolut necesare, cel puțin pentru a putea prezenta marfa eventualilor cumpărători.

b) Magazin electronic:

Se poate lucra și fără stocuri.

8 )Trafic de vizitatori:

a) Magazin tradițional:

Depinde de locație și de publicitate. În general o parte din trafic este "inclus" în prețul chiriei plătite (cu atât mai mare cu cat trec mai mulți oameni prin zonă).

b) Magazin electronic:

Depinde în primul rând de publicitate, de indexarea în motoarele de căutare și de cat de căutate sunt produsele oferite.

9) Asistenta pentru cumpărători:

a) Magazin tradițional:

Directa, oferită de vânzătorii din magazin. În plus aceștia pot încearcă, atinge, compara direct produsele din magazin.

b) Magazin electronic:

Eventual telefonic. Este foarte important să fie inclusă o prezentare detaliată a produselor oferite, pentru a compensa lipsa contactului direct cu o persoană.

10) Credibilitate:

a) Magazin tradițional:

Depinde de reputația firmei, de ambiența, de locație, de modul în care se prezintă vânzătorii.

b) Magazin electronic:

Depinde de reputația firmei, de claritatea cu care sunt prezentate condițiile de vânzare, politica de retururi, cum poate fi contactată firma ofertanta, mărturii ale clienților deja existenți, rapiditatea și corectitudinea procesării comenzilor, atenția pentru detalii, design.

2.4. Clasificarea produselor în economie

Cunoașterea modului de clasificare aproduselor și serviciilor este foarte importantă deoarece deciziile și strategiile referitoare la produs vor trebui să țină cont de caracteristicile categoriei de produs în care se încadrează produsul.

În general, produsele și serviciile se împart în două mari categorii:

Produse de consum

Produse industrial

De foarte multe ori același produs poate fi inclus atât în categoria produselor de consum, cât și în categoria produselor industriale. Diferența se face în funcție de scopul pentru care este utilizat produsul respectiv. De exemplu, un automobil achiziționat pentru utilizare personală este un produs de consum. În schimb, același automobil dacă este achiziționat de o firmă și este utilizat pentru interesele firmei respective, avem de a face cu un produs industrial.

Produse de consum :

Produsele de consum sunt cele destinate consumatorilor finali pentru consumul lor personal. La rândul lor, produsele de consum, în funcție de comportamentul de cumpărare a consumatorului final, se împart în:

1) Produse non-durabile sau pentru uz curent sunt acele produse și servicii care se consumă la o singură utilizare. Caracteristici:

Comportamentul de cumpărare al consumatorului: cumpărare frecventă (zilnic, 2-3 ori pe săptămână, săptămânal). De foarte multe ori achiziția se face pe bază impulsului de moment. Implicare scăzută a clientului. 

Prețul: scazut

Distribuția: directa, prin magazine proprii de desfacere, sau prin intermediari, de la supermarketuri până la magazine mici, de proximitate.

Promovarea: efectuată de producator

Exemple: pâine , ouă , lapte, pastă de dinți, etc.

2) Produsele de folosință îndelungată sunt produsele și serviciile care nu se consumă la o singură utilizare, utilizarea lor durează luni sau chiar ani. Caracteristici:

Comportamentul de cum părare al consumatorului: Cumpărare rară .

implicare ridicată a clientului. Consumatorul petrece mult timp pentru a strânge informații despre preț, calitate, marcă, atributele produsului.

Prețul: mai ridicat

Distribuția: Selectivă, prin mai puține puncte de desfacere.

Promovarea:Efectuată atât de producător, cât și de comercianți . Se utilizează, destul de des,vânzarea personală .

Exemple:Mobilă , calculatoare , iphone,ipod, ipad, smartphone, tablete, mobilă, automobile 

3) Produse de lux și unicat sunt produse și servicii de consum cu caracteristici unice. Caracteristici:

Comportamentul de cumpărare al consumatorului: Fidelitate ridicată față de marcă.

Implicare ridicată a clientului. Consumatorul va petrece mult timp pentru a strânge informații despre calitate, caracteristici tehnico-funcționale, marcă.

Prețul: Ridicat, sensibilitate scăzută la preț.

Distribuția: Exclusivă sau câteva puncte de desfacere

Promovarea: Promovare direcționată, efectuată atât de producător, cât și de comerciant.

Exemple:Bunuri de lux , mărci foarte scumpe, genți de mână Kate Spade, bijuterii Tiffany, Lexus, etc.

4 ) Produse fără căutare sunt produse și servicii de consum despre care consumatorul fie nu știe, fie în mod normal nu dorește să le achiziționeze. Caracteristici:

Comportamentul de cumpărare al consumatorului: are sau nu cunoștințe minime despre produs.

Prețul: depinde de valoarea produsului pentru consummator, de concurenta si de costurile de productie.

Distribuția: Efectuată atât de producător, cât și de brokeri . Se utilizează, destul de des, vânzarea personală .

Promovarea: Publicitate agresivă.

Exemple: Asigurările de viață , CASCO ,  plan de pensii, etc.

În urmatoarea analiză am încercat să aduc îmbunătățiri și concluzii asupra managementului afacerilor în bine cunoscutul producator de panificații din Sibiu, S.C. Dobrun S.A.

Produsul de bază comercializat de S.C. Dobrun S.A. este pâinea. Pâinea este un produs non-durabil, pentru uz current, consumată de toată populația municipiului Sibiu.

Capitolul 3. Studiul privind analiza firmei S.C. Panificație Dobrun S.A. prin utilizarea tehnicilor de promovare

Prezentarea generală a firmei

Fig.3.1. Grafica folosită în comunicarea cu clientul pe parcursul anilor 21

S.C. Panificație Dobrun S.A. s-a privatizat la 1 Martie 1995, adoptand sistemul de privatizare MEBO. Firma S.C. Panificație Dobrun S.A este astazi o societate cu raspundere limitată, cu 2 asociați, având un capital românesc integral privat.

Sediul principal al firmei este în Sibiu pe strada Dobrun, nr.1 și este înregistrata în registrul comertului cu numarul J32/5/1995.

Activitatea însă o desfasoara la cele 3 unitați de producție din Sibiu:

– Str. Pulberariei, nr.2 – unitatea de bază unde produce produse de panificație și paste făinoase

– Str. Turnului, nr.24 – unitate de laborator patiserie-cofetarie

– Calea Dumbravii, nr.15 – unitate producție covrigi

Domeniul principal de activitate al societății este fabricarea și comercializarea produselor de morărit, panificație, patiserie, cofetărie, biscuiți, paste făinoase și comercializarea altor produse alimentare și nonalimentare.

Capitalul social subscris și vărsat de către asociați este în valoare de 156.413 roni, a fost subscris și vărsat la data constituirii firmei

Produsele fabricate

Produsele realizate sunt destinate satisfacerii unei necesități importante a omului, indiferent de vârstă, a carui sănătate depinde în mare măsură de ceea ce consuma, de unde și obiectivele/ misiunea firmei.

Societatea consideră că:

– alimentele pe care le consumăm influențează calitatea vieții noastre;

– modul în care fabricăm hrana influențează și reflectă calitatea societății noastre.

De aceea misiunea firmei o reprezintă fabricarea unei varietăți de produse delicioase care să contribuie la îmbunătățirea și menținerea sănătății clienților noștri.

Principalele produse oferite clienților sunt:

– produse de panificație: pâine ardenelească (produsul de baza), pâine neagră, franzela, colaci, cornuri, etc.

– produse tradiționale românești: hencleș, cozonaci

– produse de cofetarie: torturi, prăjituri

– produse de patiserie: diverse sortimente

– biscuiți

– paste

– covrigi si grisine

Fig.3.2. Cateva dintre produsele firmei 21

Magazinele proprii constituie principalul mijloc de vanzare al produselor proprii dar și al altor produse alimentare și nonalimentare.

Acestea sunt în numar de 3 în orașul Sibiu:

– magazin alimentar – strada Dobrun, nr.1

– cofetărie – strada Turnului, nr.24

– magazin alimentar – strada Pulberăriei, nr.2

Realizările societății în ultimii 3 ani de activitate:

Fig. 3.3. Rezultate finanaciare în perioada 2011-2013

Se observă că, deși cifra de afaceri a scăzut ușor, veniturile totale au înregistrat o creștere, la fel ca și profitul, ceea ce uneori reprezintă o situație periculoasă pentru organizație.

Mediul extern specific

Mediul extern specific este mai apropiat organizației și include acele componente care interacționează în mod curent cu organizația și care influențează în mod direct activitățile de bază și performanța acesteia; în general se consideră că mediul direct include concurenții, furnizorii și clienții; relevantă în contextul managementului strategic este analiza structurală a sectoarelor de activitate dezvoltată de Michael Porter.

3.2.1. Caracteristicile pieței produselor de panificație

Piața de panificație în Romania este controlată în proporție de apx. 40% de jucători mari, precum Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa și Pambac Bacău, restul de 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni.

Cotele de piață ale membrilor Rompan (Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase) sunt în proporție de 80% reprezentate de paste fainoase, 60% biscuiți și 55% morărit și panificație, potrivit datelor furnizate de această organizație. Virgil Pavel, Vice-Presedintele Rompan spune că nu există  grupe de produse făinoase fabricate in România care să nu fie reprezentate în Rompan. Precum și firma S.C. Panificație Dobrun S.A.

Consumul de pâine și produse de panificație din România se situează în prezent la 108-110 kg/cap de locuitor, mult peste media europeană cotată la 78-80 kg/cap de locuitor. În ultimul an s-a înregistrat o scadere cu circa 2 kg a consumului de paine/cap de locuitor, scaderea pieței pâinei a fost compensată de o creștere a pieței produselor de patiserie.

Pe segmentul de paste fainoase, consumul mediu pe cap de locuitor este de 2.8 kg/an la nivel

national, in timp ce la nivelul Uniunii Europene consumul mediu este de 8 kg/om anual.

Potrivit datelor furnizate de Dobrogea Grup, care citeaza Rompan, piața internă a produselor de morărit și panificație se ridică la aproximativ doua miliarde de euro, din care piața pâinii reprezintă peste jumatate, cu  o valoare de aproximativ 1 miliard de euro și o producție de 2,5 milioane tone. Aceleși statistici arată că în România sunt autorizați să activeze în domeniul panificației și produselor făinoase circa 5.500 operatori și aproximativ 3.300 în morărit. În ceea ce privește piața produselor de panificație, S.C. Panificație Dobrun S.A. este în echilibru având în vedere criza economică. Astfel piața de desfacere este compusa din cele 3 magazine proprii din Sibiu, S.C. Panificatie Dobrun S.A. a avut un venit mediu din vânzarea mărfuriilor de aproximativ 2.275.000 lei pe an.

3.2.2 . Concurența

Pe piața din Sibiu, la proporții și condiții de concurență funcționează mai multe firme mici și mari , dintre care cele mai importante care domină piața amintim:

– Trans Agape S.R.L. cu o cifra de afacere în anul 2009 de 58.782.216 lei

– Simpa S.A. cu o cifra de afacere în anul 2009 de 15.180.588 lei

– Grewe S.R.L. cu o cifra de afacere în anul 2009 de 9.757.407 lei

Dupa cifra de afacere S.C. Panificatie Dobrun S.A se situeaza printre primele 4 firme autohtone de panificație din Sibiu cu o cifra de afacere în 2009 de 3.926.801 lei.

Fig.3.4. Cifra de afacere, clasificare

S.C. Trans Agape S.R.L. s-a înființat în august 1994. Anul viitor a început construcția primei fabrici iar în toamna anului 1996 au fost produse primele cantități de pâine cu ajutorul primei linii de producție achiziționată cu o capacitate de 5.000 kg/24h.

Fig.3.5. Grafica prezentare Trans Agape

S.C. SIMPA S.R.L. este o companie cu tradiție pe piața de panificație, fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din Sibiu. Dacă în anul 1967 activitatea principală a societății a fost producerea pâinii, ulterior s-au achiziționat linii de patiserie și s-a amenajat un laborator de cofetărie.

Fig.3.6. Grafica prezentare Simpa

S.C. GREWE S.R.L, societate romano-germanǎ fondatǎ în anul 1997, din pasiunea unor persoane de a crea ceva ce ar putea satisface dorința oamenilor, pentru gustos împletit cu un parfum îmbietor amestecat cu ingrediente desǎfârșite, toate acestea gasindu-le doar acasǎ la mama

Fig.3.7. Grafica prezentare Grewe

3.2.3. Furnizorii

Numarul furnizorilor de materie prima a firmei S.C. Panificație Dobrun S.A. nu este foarte mare. Firma apelează la aceștia aproape lunar sau când are nevoie de materie primă, dintre aceștia amintim:

Fig.3.8. Media materiilor prime procurate de la principalii furnizori 25

Fig.3.9 Media cumpărării la furnizori 25

3.2.4. Clienții

Acest domeniu este mare, fiind compus din cereri mari din partea persoanelor juridice (firme , ong-uri) dar și persoanelor fizice compuse din locuitorii municipiului Sibiu care au o pondere însemnată.

Clienții în ziua de azi sunt pretențioși și se orientează spre mărfuri de calitate și sănătoase pentru organism. De aceea aceștia cumpară produsele firmei din cele 3 magazine proprii din Sibiu dar și din alți distribuitori/magazine.

Printre clienții mai mari amintim:

Fig.3.10. Media vânzărilor a S.C. Dobrun S.A. 26

Fig.3.11. Media vânzăriilor principalilor clienți 26

Analiza internă a firmei S.C. Panificație Dobrun S.A.

Mediul intern al întreprinderii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură realizarea obiectivului de activitate al acesteia. Acesta intră în acțiune nu ca o sumă aritmetică ci ca un ansamblu în care componentele conlucrează, condiționăndu-se reciproc, potențându-se sau anihilându-se una pe cealaltă după caz.Rezultă deci că mediul intern are deopotrivă un conținut static și unul dinamic. În ultimă instanță, mediul intern se identifică cu firma însăși,definite ca agent economic în cadrul caruia are loc combinația factorilor de producție în scopul producerii de bunuri și servicii.

Diagnosticul tehnic și tehnologic privind activitatea de panificație desfășurată la S.C. Panificație Dobrun S.R.L.

Elemente specifice diagnosticului tehnic

Societatea dispune de tot ceea ce este necesar fabricației pâinii pe vatră (după tehnologia tradițională) și anume:

clădiri pentru birouri și spații cu destinație productivă;

unitatea principală de panificație si paste fainoase – 900 mp;

subunitatea 2 de laborator patiserie-cofetarie – 500 mp

subunitatea 3 pentru producție covrigi – 300 mp

clădiri pentru birouri și spații cu destinație neproductivă 500 mp.

Spațiile sunt dispuse pe două niveluri (birouri, spații cu destinație neproductivă și spații auxiliare).Spațiul total construit (pe suprafața totală de 2500 mp deținută în proprietate de firmă) este de 2200 mp.

Capacitatea de producție proiectată a subunităților 1 și 2 este de 15.000 bucăți pâine/ 24 ore determinată de existența și folosirea utilajelor și instalațiilor:

cuptor din pamânt (5 buc)

cuptor cu vatră (2 buc);

cuptor rotativ (2 buc);

malaxoare (6 buc);

mașini de paste (2 buc)

autoturism (6 buc).

Starea tehnică și funcțională a clădirilor, utilajelor, instalațiilor și mijloacelor de transport este adecvată cerințelor activității firmei în mediul ei intern și în relațiile cu iața. Transportul comenzilor se face în cel mai scurt timp posibil cu cele 6 Renault Cangoo special pentru transportul marfii.

Structura generală a procesului tehnologic:

Fig. 3.12. Procesul tehnologic

făină de grâu

drojdie pâine albă

sare

apă

Fig 3.13.Model specific de transformare a resurselor intrate în proces în produsul finit

Graficul de circulație

Prin studiul circulației se identifică traseele (distanță – timp) parcurse de obiectele muncii în procesul tehnologic.

Scopul studiului circulației constă în găsirea de soluții care să asigure reducerea lungimii traseelor, eliminarea întoarcerilor în flux și a încrucișărilor, reducerea numărului și duratei transporturilor (și în principal a celor inutile).

În condițiile frecvenței reduse a deplasărilor, în procesul de fabricație poate fi utilizat, ca mijloc specific de analiză, graficul de circulație pentru o secție de panificație (fig.35) sau pentru un lot de pâine (tab.22).

Fig 3.14. Graficul de circulație pentru o secție de panificație

Legendă:

M – malaxare – circulația materiilor prime de bază

D – dozatoare – circulația aluatului malaxat

ML – mese de lucru – circulația aluatului modelat/ format

C – cuptor cu vatră – circulația produsului finit (pâinea)

OBS.: Materiile prime și ingredientele (făina, sare, drojdie de bere, apa) intră în secția de producție și sunt supuse procesului de frământare, omogenizare, dospire în malaxoarele M1, M2, M3. După executarea fazei de malaxare aluatul dospit trece în cele două dozatoare (la D1 sau la D2) unde se cântărește automat și în continuare la ML1 și/ sau ML2 aluatul se divizează și modelează după care pâinile sunt așezate în cuptor pentru coacere; când pâinea este coaptă, după verificarea calității este transportată cu ajutorul rafturilor cu rotile, în depozit sau direct în mașinile de transport.

Managementul resurselor umane

Angajații:

Evoluția numarului de angajați de-alungul anilor:

Fig 3.15. Evoluția numărului de angajați 28

Observăm din graficul de mai sus o scadere drastică de angajați astfel încât din anul 2000,de la 243 angajați s-a ajuns la un numar stabil în anul 2009 de 66 angajați.

Personalul angajat este, în cea mai mare parte (100% – 12% = 88%) specializat pe activitatea de panificație.

Principalele categorii de angajați din structură sunt:

personal de conducere și tehnico-administrativ (TESA);

personal muncitor din care: – 80% muncitori calificați;

– 20% muncitori necalificați

Fig. 3.16. Categoriile de angajați 29

Organigrama

Fig 3.17. Organigrama firmei 29

Organigrama corespunde tipului de structură piramidală, adecvată întreprinderilor mici și mijlocii și reflectă un grad mare de apropiere a conducerii de producție (datorită numărului redus de niveluri ierarhice 3 dintre care, 2 reprezintă niveluri de management (conducere).

Situația activelor imobilizate

Reglementările contabile din România definesc activele imobilizate ca fiind acele active ale unei entitați destinate utilizarii pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia. Astfel, activele imobilizate reprezintă bunurile și valorile destinate să servească pe o perioadă îndelungată în activitatea entitații și care nu se consumă dupa prima lor utilizare și, ca atare, nu sunt destinate comercializarii.

         In raport de comportamentul lor economic și de structurile lor materiale, activele imobilizate se grupeaza în:

1. imobilizări corporale

2. imobilizări necorporale

3. imobilizări financiare

Imobilizarile corporale sunt definite  de ca  elemente  tangibile care sunt deținute de o unitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestare de servicii pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative și pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade de gestiune.

Situația imobilizărilor corporale în anul 2013 :

Fig. 3.18. Imobilizări corporale 30

Dintre imobilizarile corporale care se amortizează amintim: construcțiile, instalațiile tehniice/mașini și alte instalați, utilaje și mobilier.

Situația amortizării imobilizărilor corporale:

Fig. 3.19. Amortizarea imobilizărilor corporale 30

Analiza economico-financiară a firmei S.C. Panificație Dobrun S.A.

Fig. 3.20. Calculul indicatorilor 31

Analiza pe baza bilantului contabil

Indicatorii de profitabilitate ( rentabilitate ) se exprima procentual și sunt de mai multe tipuri: – profitabilitatea activelor

– profitabilitatea capitalurilor sociale

– marja profitului net

Ca firma să fie cât mai performantă și să aibă profituri cât mai mari atunci și valorile indicatorilor trebuie sa fie mai mari.

Marja profitului net este un indicator important care indică marimea profitabilitații firmei. Din graficul urmator observăm că marja profitului net în cazul firmei S.C. Panificație Dobrun S.A. a înregistrat în anul 2012 o creștere cu 1% față de anul 2011 și cu 2,5% față de anul 2010.

Fig. 3.21. Marja profitului net 32

Indicatorii de lichiditate furnizează informații cu privire la capacitatea firmei de a-și plăti obligațiile la termenul scadent.

Aceștia se împart în 3 : – Rata lichidității curente

– Indicele de lichiditate imediată

– Indicatorul special.

Rata lichidității curente indica posibilitatea elementelor patrimoniale de a se transforma în lichidități pentru a achita datoriile curente.

Din graficul urmator observam că rata lichidității curente este în medie de 1,27 și este considerată satisfacatoare datorita că este cuprinsă între intervalul de 1,2 si 1,9.

Astfel firma va face față datoriilor curente în acești 3 ani analizați.

Fig 3.22. Rata lichidității curente

Indicatorii de gestiune a datoriei sunt niște indicatori generali de îndatorare. Prin aceștia se calculează proporția în care activul total este finanțat prin datorii.

Este recomandat ca valoarea acestuia să fie mai mică sau egală cu 1, ceea ce observam ca este benefic din graficul urmator pentru firmă.

Astfel implică un risc mai mic având valoarea medie indicelui datoriei totale de 0, 16 fiind mai mică decât 1.

Fig 3.23. Indicele datoriei totale

Indicatorii de activitate furnizează informații cu privire la viteza de intrare sau ieșire a fluxurilor de numerar din firmă, viteza de rotație a creanțelor și datoriilor, capacitatea firmei de a controla activitatea sa și capitalul circulant.

Fig. 3.24. Viteza de rotatie a stocurilor 33

Din graficul de mai sus se constată o scadere a rotație stocurilor pe fondul creșterii relative a cifrei de afacere.

Analiza SWOT

Fig. 3.25. Analiza SWOT

4.1. Promovarea firmei

4.1.1. Flayer-ul de promovare a S.C. Dobrun Panificație S.A.

Flyer realizat în Adobe Photoshop – este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe calculator.

Rolul flayer-lui:

– instrument secundar de promovare al firmei

– segment de piață nu foarte precis

– costuri reduse

– efect psihologic perceput agresiv

Acesta v-a fi distribuit pe raza municipiului Sibiu și nu numai.

Fig. 4.1. Flayer de promovare (PhotoShop)

4.1.2. Siteul de promovare ( magazinul online) al S.C. Dobrun Panificație S.A.

Ne puteți găsi la adresa: http://dobrunpanificatie.mykatapulta.ro

Interfața siteului:

Fig. 4.2. Siteul de promovare al firmei

Siteul conține în mare parte lista de produse a firmei și informații suplimentare despre acestea, cu prezizarea că acestea pot fi cumpărate cu ușurință direct de pe site astflel scutind timp. Produsele le găsiți la secțiunea catalog.

La secțiunea despre noi – se pot găsi informații suplimentare despre firmă, istoria acesteia și angajamentul firmei în fața clienților.

De asemenea se găsește și un blog unde se pot găsi informații suplimentare despre comanda online, produsele tradiționale ale firmei dar și oferte aplicate in perioada următoare.

La secțiunea contact găsiți adresa și telefonul de contact dar și lista magazinelor de desfacere ale firmei din Sibiu.

Administrarea de zi cu zi a magazinului se face cu ajutorul unui panou de control doar cu informațiile esențiale de care am nevoie.

Sumar cu vânzarile din data, săptămâna și luna curentă:

Fig. 4.3. Sumarul vânzărilor magazinului

Monitorizare rapida a magazinuului:

Fig. 4.4. Monitorizarea comenzilor magazinului

Putem observa mai sus statistici detaliate cu numărul de vizite, sursele de trafic, volumul comenzilor, etc. pe ultimele 30 zile.

Observăm creșterea numărului de vizualizări în data de 6 iunie iar în data de 17 iunie avem o primă comandă online în valoare de 200 ron.

Fig. 4.5. Comanda clientului

Comanda v-a fi trimisă prin poșta romană în acest caz dar și prin curierat rapid.Se poate găsi metode de plată multiple: cash, ramburs, transfer bancar sau poți accepta plata prin credit-card (necesită un contract între tine și procesatorul de plăți ales).

Concluzii

Un rol extrem de important în creșterea gradului de accesibilitate a tehnologiilor de vârf îl joacă rețeaua Internet. Internetul creează un client universal, și asigură accesul ieftin, cu o platformă comună, la o colecție de documente, într-un interval relativ scurt. Internetul a fost recunoscut drept elementul care va schimba complet modalitățile în care întreprinderile își vor conduce afacerile și vor putea comunica cu utilizatorii și clienții.

Se observă că, deși cifra de afaceri a scăzut ușor, veniturile totale au înregistrat o creștere, la fel ca și profitul, ceea ce uneori reprezintă o situație periculoasă pentru organizație.

Problematica analizei economico-financiare este deosebit de complexă, întrucât scoate în evidență eficiența cu care întreprinderea gestionează resursele materiale, financiare și umane, eficiență care se va reflecta corespunzător în îmbunătățirea performanței și poziției sale finaciare

Astfel prin magazinul online si flayerul de promovare cred cu tărie ca am reușit să creez o imagine mult mai puternică companiei pe piața de panificație.

Prin aces mod clientul este mult mai aproape de produsele firmei și de ultimele oferte și promoții aparute.

.

Bibliografie

Mihăescu, L., Sisteme informaționale și aplicații informatice în administrarea afacerilor , Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2009

Stoica, E., Mod de utilizare Social Media în afacerile electronice, 2002

Șerbu, R. S., Comerțul electronic, Editura Continent, 2004

Brândașu, P. D., Marketing , Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001

Miricescu, D., Metode și tehnici de vânzare, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2008

Țuțurea, M., Management. strategic, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2002;

Balteș, N., Analiza economico-finaciară a întreprinderii, ediția a doua, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2013;

Mihăescu, L., Modelarea proceselor economice, Suport curs, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011;

Herciu, M., Analiza economico-financiara, Suport curs, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011;

Cica I. , “Economia serviciilor “, 1997

http://Dobrun.ro

http://katapulta.ro

Bilanțul contabil al firmei pe anii 2010-2012

S.C. Dobrun Panificații S.A. – Documente interne ale firmei

Bibliografie

Mihăescu, L., Sisteme informaționale și aplicații informatice în administrarea afacerilor , Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2009

Stoica, E., Mod de utilizare Social Media în afacerile electronice, 2002

Șerbu, R. S., Comerțul electronic, Editura Continent, 2004

Brândașu, P. D., Marketing , Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001

Miricescu, D., Metode și tehnici de vânzare, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2008

Țuțurea, M., Management. strategic, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2002;

Balteș, N., Analiza economico-finaciară a întreprinderii, ediția a doua, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2013;

Mihăescu, L., Modelarea proceselor economice, Suport curs, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011;

Herciu, M., Analiza economico-financiara, Suport curs, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011;

Cica I. , “Economia serviciilor “, 1997

http://Dobrun.ro

http://katapulta.ro

Bilanțul contabil al firmei pe anii 2010-2012

S.C. Dobrun Panificații S.A. – Documente interne ale firmei