Particularitatile Potentialului Turistic al Zonei Valea Argesului Transfagarasan

INTRODUCERE

*

**

“Munții Făgăraș, situați în nordul județului Argeș, cu vârfurile Negoiu și Moldoveanu, izvorul râului care denumește județul și valea Argeșului, constituie zona turistică unde se află cel mai spectaculos drum din Europa, Transfăgărășanul.” (n.a.)

*

**

Acest drum, așa cum spune și numele, traversează munții Făgăraș situați în partea central-sudică a țarii, în regiunea Muntenia, făcând legătura între municipiile Pitești și Sibiu, reședințele județelor Argeș respectiv Sibiu.

Râul Argeș, cu cei doi afluenți Buda și Capra, se îndreaptă spre sudul județului primind numeroși afluenți, după care se varsă în Dunăre. Pe malul Argeșului există încă dinaintea lui Vlad Țepeș așezări omenești atestate sub denumirile de: ”Poenari”, ”Corbeni”, ”Curtea de Argeș” iar în ultimele decenii s-au dezvoltat structuri de primire turistică, alimentație publică și agrement. Toate așezările omenești  împreună cu infrastructura turistică, formează ceea ce generic numim „Valea Argeșului ”.

Lucrarea se bazează pe analiza atracțiilor zonei și a infrastructurii turistice deoarece acestea intră în contact direct cu turiștii și totodată dacă sunt îmbunătățite și promovate corespunzător, acestea vor crește activitatea turistică în zonă care va duce la o dezvoltare economică.

Această lucrare are ca obiective analiza potențialului turistic, a activităților turistice desfășurate în zonă, a serviciilor oferite turiștilor sosiți în zonă și elaborarea unor posibilități de dezvoltare durabilă a turismului care nu au un impact negativ asupra mediului.

Turismul este o activitate complexă, iar dezvoltarea activității turistice atrage și dezvoltarea zonei, atât direct prin creearea de noi locuri de muncă cât și indirect prin creșterea consumului de servicii necesare turiștilor sosiți în zonă cum ar fi transport și hrană.

Din punct de vedere economic turismul este o activitate care va aduce beneficii atât pentru agenții economici care iau contact direct cu turiștii cât și pentru furnizorii lor dar și pentru locuitorii zonei oferind noi locuri de muncă și posibilități de dezvoltare.

CAPITOLUL I

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CARACTERIZAREA ZONEI VALEA ARGEȘULUI – TRANSFĂGĂRĂȘAN

I.1 Organizarea teritorială și nivelul de dezvoltare economico-socială al județului Argeș

Istoria României a făcut ca aceasta să fie împărțită în 9 regiuni și anume: Banat, Bucovina, Crișana, Dobrogea, Maramureș, Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania. (figura 1) Aceste regiuni sunt împărțite în județe. Județul este unitatea administrativ-teritorială condusă de un prefect, reprezentantul guvernului, care are biroul în prefectură, aceasta fiind situată în localitatea de reședință a județului. Pe lângă dreptul de șef al județului, prefectul are atribuțiile de a garanta respectarea legilor și a ordinii publice la nivel local, având în subordine toate primăriile din județ.

Zona Valea Argeșului – Transfăgărășan face parte din județul Argeș și include trei municipii, patru orașe și un număr semnificativ de sate și comune, dintre care cea mai mare ca întindere este comuna Arefu. Deoarece nu există o organizare teritorială a zonei studiate, în lucrare a fost prezentată organizarea teritorială a județului din care zona studiată face parte. Județul Argeș are o suprafață de 6826,31 kilometrii pătrați și cuprinde în limitele sale:

3 municipii: Pitești (reședința județului), Câmpulung și Curtea de Argeș;

4 orașe: Costești, Mioveni, Topoloveni, Ștefănești;

95 comune printre care Arefu și Corbeni analizate în detaliu datorită numeroaselor obiective turistice și implicit a potențialului turistic ridicat;

577 sate dintre care evidențiez satele Arefu, Căpățânenii Pământeni (reședința comunei Arefu), Căpățânenii Ungureni și Corbeni.

Conform Institutului Național de Statistică, județul Argeș participă în cea mai mare proporție la exporturile României, ajungând în anul 2014 la o pondere de 10% din totalul de exporturi, devansând județele Timiș 9%, Arad 5%, Constanța 5%, Bihor 4%, Brașov 4%, Sibiu 4%. Judetul ocupa locul 6 (dupa Ilfov, Timiș, Cluj, Gorj și Sibiu) la nivel național la finele primului semestru al anului 2014, în topul județelor cu cele mai mari salarii.

Județul ocupă locul I în topul județelor din România în functie de evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, de la începutul crizei până în prezent. Sunt peste 13.000 de oameni care lucrează la Dacia și alte zeci de mii care depind de ei. Astfel, grupul francez Renault reprezintă o prezență cheie în economia județului, având investiții totale în România de peste 2,2 miliarde euro.

Populația județului era estimată în Ianuarie 2014 la 629.527 de persoane dintre care 47,52% stabiliți în mediul urban și 52,48% stabiliți în mediul rural relevând o distribuire aproape uniformă a populației atât la orașe cât și la sate.

Densitatea populației la nivelul județului este de 92 persoane pe kilometrul pătrat, mai mare decât media pe țară, datorită zonelor urbane cu număr mare de locuitori. Cu excepția acestor zone, densitatea este mult mai mică, și existând loc suficient pentru noi așezări sau stațiuni turistice precum și pentru noi locații turistice.

Rata de ocupare a resurselor de muncă este de aproximativ 60 de procente. Acest indicator relevă o situație favorabilă, deoarece nu toată populația este aptă de muncă, exstând și copii, pensionari, sau persoane care nu pot avea un loc de muncă. De asemenea, acest indicator relevă existența resurselor umane care pot fi specializate în noi activități pentru dezvoltarea economiei.

Rata șomajului are valoarea de 6 procente. Acest indicator relevă faptul că numai 6% din cei cu drept de muncă sunt în căutarea unui loc de muncă, restul având deja un loc de muncă sau nu își doresc unul.

În trimestrul III al anului 2014, mai puțin de 1 procent din locurile de muncă sunt vacante, ceea ce relevă că forța de muncă ocupă majoritatea locurilor vacante, adaptându-se la cerințele angajatorilor. Dintre locurile de muncă vacante, o pondere destul de mare o reprezintă structurile turistice, de alimentație publică și de agrement, care prezintă un deficit de personal calificat. Pe de altă parte se știe că mare parte din personalul din aceste unități este angajat sezonier și nu este foarte bine plătit.

Economia zonei este bine dezvoltată, cu o evoluție pozitivă iar marile ramuri sunt: sectorul hidroenergetic, sectorul silvic, turismul, serviciile, agricultura dar și industria, în zonă existând diverse fabrici precum Automobile Dacia, Electroargeș, Foresta, Dr Oetker, Confarg, Ereea, Argcoms, Confecții Argeș, ceea ce face ca locuitorii zonei să poată alege un loc de muncă în condiții foarte bune și cu un salariu decent.

În ultimii ani, o mare dezvoltare a fost prezentată de industria constructoare de mașini, prin fabrica Automobile Dacia (figura 2) , singura de acest gen din țară, care a reușit să obțină o cotă de piață foarte bună, atât în țară cât și peste hotare. S-a extins și în prezent are o capacitate de producție de un automobil la 60 de secunde.

Deși industria cunoaște o dezvoltare economică semnificativă cel mai important factor de dezvoltare economică durabilă atât al zonei studiate cât și al întregului județ îl constituie activitatea de turism.

Acest aspect este evidențiat de faptul că Valea Argeșului este o zonă cunoscută, cu tradiție de peste 15 ani în acest domeniu, există o mare varietate de obiective turistice în zonă, făcând posibilă desfășurarea într-un cadru natural favorabil a activității de turism.

În al doilea rând, riscurile asumate atât de către autorități pentru dezvoltarea infrastructurii generale și speciale pentru turism, cât și de un investitor care dorește să construiască o unitate turistică sunt relativ mici comparativ cu oportunitățile.

De asemenea, acest domeniu oferă atât autorităților locale cât și unui investitor bine pregătit un raport investiție – câștig foarte bun, care amortizează investiția în câțiva ani, apoi se va putea obține un profit semnificativ.

Un alt argument, ar fi acela că o investiție bine calculată în domeniul turismului (de exemplu o nouă stațiune turistică) nu poluează și nu aduce niciun fel de prejudicii mediului natural sau ecosistemului zonei.

Despre sectorul silvic considerat de unii o altă oportunitate de a dezvolta o afacere în zonă ar fi bine de știut că la fel ca și în alte sectoare, o mare parte din resurse s-au epuizat, iar continuarea exploatărilor forestiere masive va dăuna mediului și ecosistemului natural.

Despre sectorul hidroenergetic se poate spune că este dezvoltat îndeajuns de mult, și încercarea de a mai amenaja cursurile râurilor în vederea construirii de hidrocentrale va dăuna mediului.

În concluzie, există și alți factori de dezvoltare economică precum agricultura și serviciile, însa cel mai viabil factor pentru o dezvoltare durabilă a zonei este turismul.

I.2 Scurt istoric și limitele georafice

„Până pe la începutul secolului al II-lea de la Hristos, zona noastră era locuită de strămoșii noștri Daci, Țara noastră numindu-se Dacia; dovadă fiind vatra cetății dacice Poenari din Cheiani – azi comuna Corbeni – situată între confluența văii Podurilor – azi valea Tulburea – cu râul Argesis – Argeș-. ”

GH. N. PĂTROI

Istoria zonei spune că la sfârșitul secolului XIII, voievodul Radu Negru Vodă a înfințat Voievodatul Muscelean, a înfăptuit orașul Câmpulung. Apoi a descălecat la Argeș unde a construit o biserică frumoasă și un oraș mare unde a domnit, localitatea devenind astfel curte domnească (Curtea de Argeș). După moartea lui Radu Negru Vodă, Basarab I ocupă locul acestuia de domnie, unește cele două voievodate din stanga și din dreapta Oltului într-unul singur și obține independența prin bătălia de la Posada. După această luptă, Basarab I este considerat întemeietorul Țării Românești.

Datorită invaziilor și războaielor, curtea domnească de la Argeș împreună cu frumoasa biserică au fost distruse. Refăcută ulterior, spre sfârșitul vieții lui Basarab I, biserica poartă hramul Sfântului Nicolae, și a fost instituită cu mare fast în anul 1359 fiind prima Mitropolie a Țării Românești.

Următoarele fapte istorice însemnate sunt legate de domnitorul Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul cunoscut foarte bine de către români dar mai ales de către străini sub numele de Dracula, datorită operelor lui Bram Storker.

Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, membru al Ordinului Dragonului, ce l-a făcut să-și însușescă numele de Dracula. Scutul Ordinului Dragonului pe care îl deținea îi ”oferea” dreptul să facă orice sacrificii în numele creștinismului. Tatăl lui Vlad Țepeș a condus țara din Curtea de Argeș, unde a clădit o biserică, pe locul căreia Neagoe Basarab ridică în secolul XVI vestita Mănăstirea Curtea de Argeș. Pe clopotniță, Vlad Dracul a așezat un basorelief (stemă de piatră) reprezentând Dragonul aflat în luptă cu un animal fantastic. Conform unor cercetători, aceasta simbolizează lupta Țării Românești cu Imperiul Otoman. Vlad al II-lea ajunge să fie decapitat deoarece s-a aliat cu Turcii plătindu-le tribut și dând doi dintre fii săi ca ostatici la Poarta Otomană.

După ce este ținut ostatic timp de cinci ani, Vlad Țepeș (Figura 3) este eliberat. Moștenește Ordinul Dragonului de la tatăl său și se urcă pe tronul Țării în vremuri dificile și reușește să stabilească ordinea în țară și să asigure granițele țării. Primește înalta distincție de Cavaler al Ordinului Dragonului de la prietenul său Sigismund, regele Ungariei, de aici și porecla Dracula. Este cunoscut pentru cruzimea sa și pentru pedepsele de tragere în țeapă aplicate dușmanilor săi, tâlhailor, hoților, necredincioșilor, mincinoșilor și trădătorilor, de aici îi vine și porecla de Țepeș.

Acest domnitor este cunoscut foarte bine sub numele de Dracula, care a ajuns în zilele noastre cel mai important brand al țarii, datorită scriitorului Bram Storker, care a transformat în operele sale, faptele de cruzime ale domnitorului într-un roman despre vampiri. Vlad Țepeș era într-adevăr un domnitor crud, dar nu era însetat de sânge, și nu era vampir. Acest roman a avut mare succes la vremea aceea, făcând curioși tot mai mulți turiști din toată lumea, care au plecat în căutarea lui Dracula, ajungând să viziteze și aceste frumoase meleaguri unde a avut de fapt reședința și cetatea de scaun supranumitul Dracula.

Se remarcă existența circuitelor turistice organizate care includ vizitarea acestei cetăți, dar care din păcate sunt puține, deci potențialul nu este valorificat îndeajuns. Mai mult decât atât, nu există mijloace de transport care să facă legătura între cetate și orașul Curtea de Argeș, și turiștii veniți fără mașină sunt nevoiți să meargă doi kilometrii pe jos și să urce aproape o mie cinci sute de scări pentru a vizita cetatea.

Despre acest domnitor există multe legende, însă acestea nu fac parte din tema lucrării, așa se va prezenta doar una, pentru a analiza mai detaliat alte capitole de bază ale lucrării de față.

O legendă populară transmisă prin viu grai și confirmată de istorie relatează că atunci când Vlad Țepeș a venit la domnie și-a construit mai întâi cetatea sa de refugiu și apărare pe ruinele unei cetăți mai vechi a lui Radu Negru Vodă situată pe malul drept al Argeșului, în vârful masivului Cetățuia, în partea de nord a satului Căpățâneni. Pentru această lucrare a folosit ca ajutoare boierii târgovișteni, pe care i-a pedepsit pentru asasinarea fratelui său Mircea. Se spune că pe toți tinerii, împreună cu nevestele și copii, așa cum au fost îmbrăcați în ziua de Paște i-a adus cu forța să lucreze la cetate, să care piatra și să o transporte pănâ în vârful muntelui până s-au rupt hainele de pe ei. Construcția cetății a durat o săptamână, iar după ce a ridicat cetatea, boierii care au mai rămas în viată au fost nevoiți să ajute și la construcția unui palat domnesc destul de aproape de cetate, în locul care astăzi se numește Poenari. Era atâta spaimă față de Țepeș încât acesta a pus la fântâni vase din Aur și Argint pentru ca oamenii să bea apă din ele, însă nimeni nu îndrăznea să le fure.

Ultima perioadă istorică semnificativă a zonei începe din noiembrie 1959 cand Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Republicii Populare Române a făcut o vizită în cheile Argeșului, cu scopul de a construi un baraj și o hidrocentrală. Astfel în primăvara anului 1960 au început să se instaleze șantierele Întreprinderii de Construcții Hidroelectrice cu toată infrastructura necesară.

După ce s-a pus la punct infrastructura necesară s-a trecut la construirea șoselei spre locul unde avea să fie Barajul, iar apoi s-a început construcția barajului, care a fost inaugurat în anul 1965.

În toamna anului 1966 s-a inaugurat și hidrocentrala Vidraru (Figura 4) situată la adâncimea de 108 metri, în apropierea cetății lui Vlad Țepeș.

În anul 1966, Nicolae Ceaușescu a hotărât construirea Transfăgărășanului cu ajutorul militarilor români, prin asfaltarea drumul existent până la barajul Vidraru, iar de la barajul Vidraru a construit prin stânca masivului Făgăraș vestitul drum Transfăgărășan (Figura 5) .

Transfăgărășanul, un drum cu adevarat spectaculos, prin peisaj, prin multimea și varietatea obiectivelor turistice pe care le colindă, dar mai ales prin modul in care a fost construit. Cu mari sacrificii între 1970 și 1974 de către alpiniști, care au marcat cu cearceafuri albe locul unde urma să fie viitorul drum. Masivul a fost dislocat pentru a realiza platforma drumului fiind necesare abroximativ 6 mii de tone de dinamită. Transfăgărășanul a reprezentat o provocare adresată muntelui.

Deși considerat de către unii drept nu foarte util, acest drum spectaculos ofera drumeților îndrăzneți care își propun să înfrunte înălțimile munților Făgăraș șansa de a descoperi atâtea priveliști incredibile. O colecție impresionantă de vegetație și faună unică în România, o sursă de aer curat, proaspăt, de munte pentru a-i revigora pe turiști; o mulțime de obiective turistice precum Cetatea lui Vlad Țepeș, Valea lui Stan, Cascada Capra, Barajul și hidrocentrala Vidraru. Drumul prin munți reușește să facă accesibilă cu mașina o zonă mirifica pe unde altădată doar caprele negre sau acvilele de munte se avântau.

Din punct de vedere geografic, zona turisică Valea Argeșului – Transfăgărășan (Figura 6) este situată în România, în regiunea Sud-Muntenia, în județul Argeș.

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafața județului este de 6826,31 kilometri pătrați.

Limita zonei studiate urmărește în partea de nord crestele înalte ale munților Făgăraș, urmând traseul Transfăgărășanului până în localitatea Bascov, la intrarea în Municipiul Pitești unde se încheie drumul. La est se învecinează cu valea Vâlsanului, iar la vest cu valea Topologului.

Municipiul Curtea de Argeș (considerat centrul zonei studiate) este situat la 153 de kilometrii de București, de-a lungul DN7C. Orasele apropiate sunt: Pitești – 37 kilometri, Râmnicu-Vâlcea – 36 kilometri, Câmpulung – 49 kilometri.

La Curtea de Argeș se poate ajunge:

Cu avionul – cel mai apropiat aeroport este “Henri Coandă” din Otopeni, la o distanță de aproximativ 162 de km, aeroport unde se efectuează majoritatea zborurilor spre/din România;

Cu microbuzul – există numeroase linii de microbuz trec prin Curtea de Argeș, există legătură directă București – Curtea de Argeș dar și curse locale ( Căpățâneni – Curtea de Argeș)

Cu autoturismul propriu – principala magistrală rutieră ce traversează municipiul de la sud la nord este D.N.7C, care face legătura dintre Pitești și zona de nord a județului.

Cu trenul – pe ruta Pitești – Curtea de Argeș circulă un vechi tren care asigură transportul în siguranță către Curtea de Argeș la vechea gară regală situată în partea de sud a orașului.

I.3. Principalele trasee turistice din zona valea Argeșului – Transfăgărășan

Zona Valea Argeșului – Transfăgărășan oferă drumeților diverse trasee turistice, de la cele care se pot practica cu mijloacele de transport până la cele mai greu de parcurs care necesită echipament special și experiență pe munte. Există și trasee turistice ușor de parcurs precum plimbări scurte sau mici drumeții pe platourile munților.

Traseele turistice se împart în mai multe categorii, dintre acestea remarcându-se:

Trasee turistice lungi care se pot practica cu un mijloc de transport;

Trasee marcate accesibile pentru o mare parte dintre turiști;

Trasee nemarcate recomandate doar pentru cei experimentați.

Pe timp de iarnă, orice traseu devine mai periculor și nu se recomandă celor fără experiență pe munte să parcurgă trasee montane, datorită riscului de alunecare dar mai ales datorită riscului ridicat de a provoca o avalanșă.

Traseul Pitești – Curtea de Argeș – Cheile Argeșului – Vidraru este cel mai important traseu turistic din județ unde se poate organiza o frumoasă excursie de o zi și se pot vedea obiectivele turistice importante, fără multe detalii. Urmărind firul râului Argeș, traseul străbate un relief vaiat, de la câmpia înaltă a Piteștiului, trecând prin zona deluroasă și străbătând munții cei mai înalți ai țării. Pe traseu se întâlnesc o mulțime de obiective turistice care merită să fie vizitate.

Dintre acestea, se remarcă Muzeul Județean Pitești, Planetariul, Gradina Zoologică, Fântâna Muzicală, și Piața Vasile Milea, unde în luna Aprilie are loc Simfonia Lalelelor, care constituie un simbol al Piteștiului. Continuând drumul de la Pitești către Curtea de Argeș, turiștii pot vizita Mănăstirea Tutana, situată la 7 kilometri de drumul principal. Mănăstirea a fost construită din poruncă domnească, având rol de casă domnească și are o vechime de peste cinci secole.

Continuând drumul se ajunge în orașul regal Curtea de Argeș, unde se pot vizita diverse obiective turistice precum Ansamblul Curții domnești, Muzeul Municipal Curtea de Argeș, Mănăstirea Curtea de Argeș și Fântâna Meșterului Manole, unde se poate asculta legenda construcției mănăstirii.

În continuare, spre Nordul orașului se află zona industrială a orașului cu fabricile din domeniul electronic, lemnos, al confecțiilor textile și al condimentelor, fabrici care oferă locuri de muncă fără să afecteze zona turistică prin poluare.

În drum spre Barajul Vidraru, se ajunge in localitatea Corbeni, unde există un traseu marcat pe care se pot face ascensiuni pe muntele Ghițu.

Nu departe de localitatea Corbeni, se află satul Căpățâneni, unde se găsește, pe lângă vestitele pensiuni agroturistice construite în stil tradițional, Casa memorială a compozitorului George Ștephănescu, fondatorul unor societăți premergătoare Operei Române. Tot în această casă construită în anul 1873, au poposit Vasile Alecsandri, Ion Ghica, I.L. Caragiale, B.P. Hașdeu.

În continuare, vizibil de la șosea, în vârful muntelui Cetățuia se află cel mai cunoscut obiectiv turistic al zonei: Cetatea lui Vlad Țepeș. O drumeție de jumătate de oră pe cele 1480 de scări, conduce turiștii până la zidurile cetății, aflată la nivel cu Barajul Vidraru, de unde se poate avea o frumoasă priveliște asupra zonei. Tot în cetate se poate asculta și legenda construcției acesteia.

Se poate vizita și ”a doua cetate” situată în apropiere la peste 100 de metri adâncime unde accesul se face cu ajutorul unui elevator. Construită în vremuri mai apropiate de către Gheorghe Gheorghiu Dej, împreună cu Barajul Vidraru și infrastructura necesară, hidrocentrala produce în medie 400 GWh/an.

Continuând călătoria către barajul Vidraru, Valea Argeșului se îngustează. Șoseaua a fost sculptată în malul drept al cheilor Argeșului, ai căror versanți se ridică până pe verticală. Drumul străbate mai multe tunele și viaducte ca apoi să se remarce traseul turistic Valea lui Stan. La Barajul Vidraru, se poate admira enorma amenajare în scop energetic, frumusețea lacului cu acelaș nume, dar mai ales Statuia lui Prometeu – zeul electricității, situată pe muntele Pleașa despre care se spune că „se uită cu mândrie către Vidraru”. Complexele lucrări realizate în acest loc, lacul de acumulare, alături de munții împăduriți încântă privirea vizitatorilor prin măreție și frumusețe.

Al doilea traseu prezentat este asemănător cu primul, numai că în această excursie se pot vizita în detaliu toate obiectivele turistice și durează 3 zile, fiind practicabil numai pe timp de vară, atunci când drumul prin munți este deschis circulației. Se vizitează în detaliu și două pensiuni turistice, unde turiștii se vor odihni peste noapte și vor servi cina și micul dejun.

Traseul începe tot din Pitești, unde se vizitează Muzeul Județean Pitești, Planetariul, Gradina Zoologică, Pădurea-parc Trivale, Fântâna Muzicală și Piața Vasile Milea, unde în luna Aprilie are loc Simfonia Lalelelor, care constituie un simbol al Piteștiului. Înainte de a ajunge la Curtea de Argeș se poate vizita Mănăstirea Tutana construită din poruncă domnească, cu vechime de peste cinci secole, care a avut rol și de casă domnească.

A doua zi, se pot vizita celelalte obiective turistice din Municipiu: Mănăstirea Curtea de Argeș ,Fântâna meșterului Manole și gara regală. După vizitarea tuturor obiectivelor călătoria continuă pe cursul superior al Argeșului către Mănăstirea Antonești. În apropierea acesteia, la numai cinci minute de mers cu mașina se alfă casa memorială George Ștephănescu. De aici se continuă către cel mai important obiectiv al zonei: Cetatea Poenari. La poalele cetății este situată și hidrocentrala Vidraru care de asemenea poate fi vizitată. Ziua a doua se sfârșește prin vizitarea traseului turistic Valea lui Stan. Cazarea făcându-se la Pensiunea Dracula, unde se servește cina și micul dejun din ziua următoare.

Ziua a treia este destinată Transfăgărășanului, și incepe prin vizitarea Barajului Vidraru, și a Statuii lui Prometeu. După vizitarea acestor obiective turistice se continuă traseul până la Piscul Negru unde se vizitează mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie situată la peste 1285 metrii altitudine. În apropierea mănăstirii există mai multe pensiuni. Continuând drumul putem vedea pe partea dreaptă cascada Capra. Ultimul obiectiv turistic din județul Argeș este Golul alpin Moldoveanu – Capra – rezervație naturală de tip mixt prezentată în detaliu în ultimul traseu.

De aici continuăm drumeția pe Transfăgărășan, traversând tunelul de un kilometru lungime care face legătura cu județul Sibiu. După traversarea tunelului ajungem la Bâlea Lac, un obiectiv turistic ce merită vizitat. Acest lac este de origine glaciară și de aici își are originea Cascada Bâlea.

Traseul se termină in acest loc, oferind turiștilor posibilitatea de a continua călătoria pe Transfăgărășan, până în localitatea Cârtișoara, unde drumul printre munți ia sfârșit.

Al treilea traseu prezentat este Curtea de Argeș – Cheile Argeșului – Valea lui Stan – Vidraru. Acest traseu este destinat pasionaților de drumeții montane și include drumeția pe Valea lui Stan. Călătoria începe din Municipiul Curtea de Argeș, unde se pot vizita: Ansamblul Curții domnești, Muzeul Municipal Curtea de Argeș, Mănăstirea Curtea de Argeș și Fântâna meșterului Manole. De aici traseul continuă către localitatea Corbeni, de unde se poate face ascensiuni pe muntele Ghițu.

În apropierea satului Căpățâneni, se poate vizita Hidrocentrala Vidraru, apoi principalul obiectiv – Valea lui Stan, un traseu turistic nemarcat, dificil și amenajat de curând care se poate observa în figura 7, și despre care unii istorici spun că a găzduit bătălia de la Posada.

Acest lucru nu a fost însă confirmat, dar traseul merită vizitat deoarece oferă priveliști extraordinare și este o ”călătorie în timp” oferind celor care il vizitează o imagine a munților fără vestitul Transfăgărășan. Intrarea se face direct din acest drum, în prima curbă de 180 grade unde drumul începe să urce accentuat spre înălțimile Făgărașului. În prima jumătate de oră de mers, poteca conduce către o vale calmă, de aici denumirea de Valea lui Stan. Continuând se ajunge la prima cascadă de aproximativ doi metri unde apar și primele cabluri. De acolo când pe o parte când pe alta a pârâului, avansarea se face cu ajutorul unor scări metalice (figura 8).

Aceste scări fac legătura între versanții pârâului învolburat. Cascadele, care ating chiar și 35 de metri au săpat adevărate bazine. Pentru traversarea cheilor nu este nevoie de echipament profesional, ci doar de haine comode, pantofi adecvați și multă atenție deoarece traseul poate deveni periculos. Spre finalul traseului se merge direct prin apa râului care ajunge până mai sus de genunchi. Un stăvilar anunță sfârșitul cheilor.

După ieșirea din chei, poteca și poate o busolă (pentru orientare) vă conduc într-o poiană frumoasă, și pe urmă la barajul Vidraru. În cele 2-3 ore petrecute pe acest traseu deosebit de frumos și demn de renumele lui, orice turist doritor poate avea parte de o adevărată drumeție în mijlocul naturii.

Pe timp de iarnă cascadele înghețate de aici devin adevărate piste de cățărare pentru iubitorii acestui sport. Acesta este unul din puținele obiective care găzduiește pe timp de iarnă competiții de cățărare organizate de oamenii pasionați, ajutând la dezvoltarea turismului în zonă.

Ultimul traseu prezentat este Curtea de Argeș – Transfăgărășan – Lacul Vidraru – Golul Alpin Moldoveanu Capra – Cascada Capra – Bâlea lac.

Plecarea se face din Curtea de Argeș, însă acest traseu este destinat vizitării frumuseților munților, a Transfăgărășanului și obiectivelor turistice naturale.

Din vechiul Municipiu turiștii se pot îndrepta direct spre crestele munților Făgăraș, făcând un mic popas în apropierea lacului Vidraru. După ce se admiră frumusețea, vegetația și fauna, se continuă drumeția pe Transfăgărășan care străbate coronamentul estic al lacului, trecând pe lângă valea cu Pești și valea Buda. După ce străbate lungimea lacului, drumul urmărește versantul stâng al văii Capra, traversând pădurea de foioase și conifere. După 70 de kilometrii parcurși de la Curtea de Argeș, se face un popas laPiscul Negru, în zona golului alpin.

Ultimul obiectiv turistic al acestui traseu îl constituie Cascada Capra situată în apropiere de bâlea lac, care pe lângă un peisaj deosebit, oferă și o perspectivă asupra Transfăgărășanului.În zonă se pot organiza diverse drumeții, în funcțiile de preferințele fiecarui participant, însă prin aceste patru trasee s-a făcut o exemplificare a potențialul turistic al acestei minunate zone din ”Grădina Carpaților” – România.

I.4. Particularitățile infrastructurii

Infrastructura generală se referă la dotările fizice, instituțiile și structurile organizaționale sau asociațiile sociale și economice realizate pentru a satisface nevoile operaționale ale societății. Dezvoltarea infrastructurii a constituit dintotdeauna o prioritate majoră la nivelul tuturor actorilor implicați în activitatea economico-socială, de la autorități publice la organizații private și chiar populația civilă.

Următoarele tipuri de infrastructură sunt esențiale în dezvoltarea unei zone:

Infrastructura de transport;

Infrastructura energetică;

Infrastructura de comunicații;

Infrastructura de apă.

Pentru această zonă, infrastructura de transport se împarte în:

A) Drumuri și poduri, reprezentată în mare parte de drumul Transfăgărășan, precum și de alte drumuri secundare mai puțin importante. Din păcate, acest drum nu se află într-o stare foarte bună, așa că putem spune că avem o infrastructură dezvoltată, însă nu este bine întreținută. În ultimii ani s-au efectuat lucrări de asfaltare pentru diverse drumuri secundare ceea ce relevă faptul că infrastructura în zonă este în curs de dezvoltare.

B) Căi ferate reprezentată de calea ferată Curtea de Argeș – Pitești, utilizată pentru transportul mărfurilor și persoanelor, dar care în următorii ani estimez că nu va mai fi necesară, deci nu este oportună o modernizare pentru acest tip de infrastructură.

C) Mijloace de transport în comun – În zonă există mijloace de transport în comun care fac legătura între Pitești Curtea de Argeș și localitatea Căpățâneni. Apoi nu există niciun mijloc de transport către obiectivele turistice precum Cetatea lui Vlad Țepeș, Valea lui Stan, Barajul Vidraru sau cascada Capra, punând probleme turiștilor care vin să viziteze aceste locuri fără un mijloc de transport care să îl aibă la dispoziție. În zonă nu există nici un loc unde să se ofere spre închiriere o bicicletă, un atv sau o mașină.

Infrastructura energetică se împarte în :

A) Electrică – aceasta se află în stare bună, reușind să acopere necesitățile zonei, majoritatea locuințelor find conectate la rețeaua electrică națională. Această infrastructură lipsește pe crestele munților făgăraș, la altitudini ridicate, însă momentan nu a fost nevoie de dezvoltarea ei.

B) Gaze – Există infrastructură doar până în zona Oești. O asemenea infrastructură ar fi necesară, dar nu este esențială, deoarece se pot utiliza ca și până acum buteliile de aragaz.

Infrastructura de comunicații este bine dezvoltată, existând semnal gsm pe majoritatea rețelelor, internet prin fibră optică până în localitatea Căpățâneni, există și o rețea de cablu tv, dar mulți oameni apelează la transmisiile prin satelit.

Infrastructura de apă este în curs de dezvoltare, mare parte din localități având o rețea de alimentare cu apă curentă, însă doar o mică parte dintre acestea dispun de un sistem de canalizare și stație de epurare. În aces domeniu este necesară o investiție pentru a aduce localitățile la standarde europene.

În domeniul serviciilor, infrastructura reprezintă ansamblul principiilor, metodelor și dispozitivelor utilizate pentru furnizarea unui serviciu. Aici infrastructura s-a dezvoltat în funcție de necesitățile furnizorilor de servicii.

Județul Argeș dispune de o infrastructură turistică variată care în general răspunde cerințelor dar nu este adaptată în totalitate posibilităților și caracteristicilor potențialului turistic pe care îl valorifică.

O componentă de prim ordin a infrastructurii turistice este reprezentată de structurile de cazare, urmate de cele de alimentație publică și alte servicii.

A doua componentă este cea a infrastructurii de transport, atât generale cât și speciale pentru turism.

Structurile de cazare

Conform ultimelor date disponibile din anul 2014, furnizate de Institutul National de Statistică, la nivelul județului există un număr de 223 de structuri de primire turistică, dintre care 155 în mediul rural și 68 in mediul urban care grupează 7829 de locuri. Ca pondere a locurilor de cazare se detașează net hotelurile – 38,90%, urmate de pensiunile agroturistice cu o crestere semnificativă în ultimii ani – 24,74%, respectiv de vile, cabane și pensiuni turistice care însumează – 21,89% . Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de Bungalouri, care dețin 0,25% din totalul locurilor de cazare existente.

Un aspect interesant care va modifica statisticile, este acela că, volumul structurilor de cazare este mai mare, deoarece nu toate structurile de primire turistică dețin o clasificare, nefiind astfel înregistrate în statistici.

Pentru structurile de alimentatie publică, numărul acestora este mai mic decât al spațiilor de cazare, însă există multe structuri de cazare care oferă și servicii de alimentație atât pentru oaspeții cazați ( cazare cu pensiune completă ) cât și pentru ceilalți (restaurant à-la carte).

Despre infrastructura serviciilor de agrement din județul Argeș se poate spune că este în curs de dezvoltare, și conform datelor oferite de Consiliul Județean Argeș se va construi o nouă stațiune turistică la poiana Moliviș, în apropierea lacului Vidraru, unde se vor amenaja și două pârtii de schi care vor servi ca agrement pentru turiștii din zonă.

Din altă categorie a infrastructurii serviciilor de agrement fac parte serviciile oferite de unitățile de cazare din zonă. Exemple de servicii pot fi room service, accesul la piscină interioară, centru spa, sală de fitness, sală de conferințe , închirieri de biciclete, atv-uri, mașini pentru drumeții montane, panou de cățărare, tiroliană, tir cu arcul, pistolul sau pușca, transport către obiectivele turistice, organizarea de drumeții montane pe diverse trasee turistice, vânzări de diferite pliante ale zonei sau echipamente turistice și multe altele ce pot fi vizualizate în anexa 1. Unele dintre aceste servicii (precum accesul la piscină) au necesitat o infrastructură specială, altele au fost oferite numai prin achiziția de bunuri sau prin angajarea de personal calificat care să execute aceste servicii (precum room service) , sau doar să asiste la buna desfășurare a serviciilor (precum accesul la sala de finess) .

Încă din anul 2014 au început lucrările de construcție pentru două pârtii de schi și infrastructura specifică unei stațiuni turistice care se va numi Vidraru. Acest proiect cuprinde:

Crearea infrastructurii și a utilităților: Drum, energie electrică, apă și canalizare;

Crearea și dotarea platformelor de campare inclusiv a utilităților specifice;

Construirea de piscine, ștranduri, bazine;

Construirea de terenuri de sport;

Construirea de pârtii de schi și instalații aferente;

Construirea de piste pentru alte sporturi de iarnă;

Construirea de piste pentru cicloturism;

Amenajarea pentru valorificare în scop turistic a zăcământului natural de turbă (Turbăria Molivișu);

Construirea unui observator turistic;

Construcția de microhidrocentrale pentru producerea de energie necesară stațiunii.

Astfel zona prezintă o infrastructură în curs de dezvoltare, cu unele ramuri mai bine dezvoltate, și cu altele mai puțin dezvoltate, care corespunde parțial cerințelor turiștilor, cu unele elemente nu foarte bine întreținute. Acelaș fenomen se observă și la piața turistică, aceasta venind pe zi ce trece cu noi cerințe și noi provocări. Se estimează că în următorii zece ani infrastructura generală și cea turistică va corespunde într-un procent mai mare cerințelor pieței, reușind să ofere cu ajutorul personalului din domeniul serviciilor un sejur plăcut pentru număr cât mai mare de turiști români sau străini, care au venit pe aceste meleaguri pentru relaxare sau agrement.

CAPITOLUL II

CALITATEA RESURSELOR TURISTICE SPECIFICE ZONEI VALEA ARGEȘULUI – TRANSFĂGĂRĂȘAN

II.1 Analiza resurselor turistice naturale

Relieful este proportional repartizat, coborând în trepte de la altitudinea de peste 2500 de metri în partea de nord unde este situat vârful Moldoveanu până la 300 de metri unde este situată localitatea Bascov în partea de sud, cuprinzând munți și dealuri.

Climatul este în general temperat cu ierni blânde și veri însorite cu adieri de vânt. Însă în Munții Făgăraș Elementele climei (temperatura, vânturi, precipitații, etc.) cunosc o etajare determinată de altitudine, dar și particularități condiționate de masivitatea și orientarea culmilor. Rezultatul este un climat dinamic, agitat, umed, rece în partea de nord și unul mai moderat, mai calm și senin în partea de sud.
Având în vedere că Transfăgărășanul ajunge la peste două mii de metri altitudine, acest climat face ca drumul printre munți să fie deschis circulației numai trei luni pe an între cabana Capra și județul Sibiu.

Zona montană și de deal concentrează resurse naturale ale subsolului importante pentru industria energetică, chimică și a materialelor de construcții. Alături de aceste resurse se află și resursele solului cu o importantă deosebită și cu influențe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice cum ar fi agricultura. Munții dispun de resurse bogate și importante de apă, care prin utilizarea în hidrocentrala Vidraru și in hidrocentralele din aval produc energie electrică, având un rol deosebit în dezvoltarea economică a zonei.

Flora este constituită din specii lemnoase de fag, mesteacăn, plop, salcie și anin negru. Etajul coniferelor cuprinde specii de brad, molid, pin, zâmbru, tisă, și specii de arbusti.

Vegetația cuprinde specii floristice rare, dintre care: floarea de colț, smârdar, sângele voinicului, și iederă. (Figura 9)

Fauna este reprezentată de: mamifere: urs brun, capră neagră, cerb, căprioară, mistreț, lup cenușiu, râs, vulpe, veveriță. Păsările sunt reprezentate de: cocoșul de munte, acvila de munte, mierla, ciocănitoarea, sturzul și codobatura (Figura 9). Principala specie de pește care trăiește în aceste ape este păstrăvul, prezent atât în apele lacurilor glaciare cât și în apele curgătoare, dar există și mrean, cleană, verdete.

Golul alpin Moldoveanu – Capra – o resursă naturală semnificativă a zonei este o rezervație naturală de tip mixt: faunistică, floristică, geologică și peisagistică. Este considerată arie protejată de interes național, având o suprafață de 5.000 de hectare și se desfășoară între Vârful Moldoveanu (2.544 m) și Vârful Capra (2.494 m). Cuprinde un relief variat, cu abrupturi stâncoase, lacuri glaciare, căldări suspendate, morene, culmi înclinate, văi, izvoare, pășuni și zone împădurite.

Altă resursă semnificativă este traseul turistic Valea lui Stan, care face posibilă vizitarea unei părți ascunse a munților Făgăraș, traseu prezentat în detaliu la capitolul I.3.

Semnificativ este și domeniul schiabil situat la altitudini între 1400 – 2000 de metrii, o resursă turistică apreciată de iubitorii sporturilor de iarnă care va fi valorificată odată cu construirea partiilor de schi din statiunea Vidraru. Din categoria obiective turistice face parte lacul glaciar Capra și cascada cu acelaș nume care se poate admira pe Transfăgărășan. Dintre rezervațiile naturale de pe teritoriul județului Argeș existente în apropierea zoneri studiate se pot menționa alături de golul alpin Moldoveanu – Capra; lacul Capra, cascada Capra, Parcul Național “Piatra Craiului”, precum și zăcământul natural de turbă ”Turbăria Molivișu”.

II.2 Analiza resurselor turistice antropice

Valea Argeșului oferă prilejul de a se vizita localitatea Curtea de Argeș, cu vestita mănăstire a domnitorului Neagoe Basarab construită în stil bizantin și vestigiile Curții Domnești, întemeiată în secolul XIII și reînnoită către anul 1340. Incinta patrulateră neregulată era mărginită de ziduri de piatră.  Descoperirile arheologice atestă că, încă din prima epocă a fierului, pe aceste meleaguri trăia o populație dacă, condusă deDromichaites (secolele IV – III î.Hr.) aici existând o mică reședință voievodală și o bisericuță.

Biserica Domnească  (Figura 10) inițială, Sf. Nicolae din secolul XIII, a fost o construcție pe plan de cruce liberă care a fost înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, singurul monument religios de mare amploare care s-a păstrat în Țara Românească din secolul al XIV-lea.  Din această perioadă datează ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor. În mormântul lui Vlaicu Vodă s-au găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului XIV, printre care și „Paftaua de la Argeș“.

Tot la Curtea de Argeș se poate vizita Mănăstirea cu acelaș nume (Figura 11), construită de Neagoe Basarab (1512 – 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este pastrată fragmentar în Muzeul Național de Artă din București. Reparată de cateva ori, biserica a fost restaurată (1875 – 1886) de arhitectul francez Lecomte de Nouy, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului.

Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeșul voievodal, de bună seamă că biserica înălțată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească.

Figura 10 – Biserica Domnească

Sursa: XXX – www.imago.ro

Figura 11 – Mănăstirea Curtea de Argeș

Sursa: XXX – www.curtea-de-arges.ro

„Legenda spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția deoarece tot ceea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda oferă o explicatie și pentru fântâna meșterului Manole: cand domnitorul a văzut această măreață construcție i-a intrebat pe cei zece meșteri dacă mai pot construi o mănăstire mai frumoasă decât aceasta. Ei au raspuns afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mănăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel au rămas blocați pe acoperis. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a aparut un izvor: Fântâna meșterului Manole”. (Figura 12)

Situată peste stradă de Mănăstirea Curtea de Argeș, este locul unde, spune legenda, ar fi căzut trupul Meșterului Manole și de unde a tâșnit un izvor cu apă cristalină, lacrimi ale Pământului pentru trista soartă a acestuia. De la "Fantana lui Manole" se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii – monument istoric despre care un document existent scrie că "se găsea alături de Biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524".

După documente și inscriptii, ca și din mărturiile săpăturilor arheologice, istoria acestui străvechi ținut voievodal, chiar dacă nu consemnează data precisă când s-au grupat aici întâiele centre locuite, face însă dovada că: aceste centre s-au dezvoltat îndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumătatea veacului al XIV-lea, să ateste deopotrivă cu existența unui scaun Domnesc, și pe aceea a unei însemnate organizări bisericești. Astfel asociate, puterea statală și cea religioasă împodobesc valea Argeșului cu fapte de arme și locașuri de închinare, care-i păstrează intactă funcția ei spirituală, chiar atunci când capitala se mută la Târgoviște.

Figura 12 – Fântâna lui Manole

Sursa: XXX – www.imago.ro

Casa memorială a compozitorului George Stephănescu (Figura 13) din Căpățâneni, monument de arhitectură laică, construită in anul 1873 a fost locuința compozitorului George Stephănescu (1843-1925), întemeietorul reprezentatiilor de operă în limba Română și fondatorul unor societăți lirice premergătoare Operei Romane. Este și locul unde I. L. Caragiale a scris nuvela “Năpasta”.

La poalele cetății Poenari, se găsește un loc liniștit în mijlocul muntelui, unde turiștii se odihnesc putin, obosiți după traseul de la Curtea de Arges, sau după cele 1480 de trepte numărate de milioanele de turiști care vizitează fortăreața anual (Figurile 14 și 15). Turiștii se opresc aici pentru a asculta legenda construcției cetatii, de către Vlad Voievod Drăculea, în săptămâna Paștelui. Legenda în sine este o resursă turistică antropică.

“Se spune ca la înaltarea zidurilor acestei cetati au fost osânditi sa lucreze câteva sute de locuitori ai orașului Târgoviste, care intraseră în conflict cu temutul voievod. Voievodul i-a așezat de la albia râului Argeș până în vârful muntelui unde se află cetatea Poenari (850 m), astfel încât să dea pietre din mână în mână din albia raului până în vârful muntelui, până li s-au spart hainele de pe ei. O săptămână a durat construcția cetății.”

Fortificatia a îmbracat tot vîrful de stîncă cu ziduri groase din piatră spartă, căptușite în părțile superioare cu cărămidă. Constructia nu putea adăposti decât o garnizoană de vreo 30–40 de soldați, suficient însă pentru a stingheri mișcările armatei dușmane. Cetatea avea o formă alungită, ziduri groase de doi –trei metri și cinci turnuri de apărare: patru rotunde și unul prismatic. În "Letopisetul Cantacuzinesc" spune că cetatea a fost ridicată din porunca lui Vlad Țepeș care, a vrut să–i pedepsească pe boieri și pe târgoveți. Ultima restaurare a cetății a fost făcută între anii 1969 și 1972, când s–au consolidat și înălțat zidurile și s–au construit trepte de acces care permit vizitarea în cele mai bune condiții a întregii fortărețe.

Următorul obiectiv turistic este Hidrocentrala Vidraru (Figura 16), care se află în apropierea cetății, la 104 metri sub nivelul solului. Construirea barajului Vidraru și a hidrocentralei a durat cinci ani și jumătate,  începând din anul 1960. La data de finalizare,  aceasta s-a situat, măsurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume. Hidrocentrala Vidraru cuprinde o acumulare importantă de apă, un baraj din beton în dublu arc,  o galerie de aducțiune, o centrală subterană și o galerie de fugă.

Construirea barajului Vidraru și a hidrocentralei a durat cinci ani și jumătate,  începând din anul 1960. La data de finalizare,  aceasta s-a situat, măsurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume. Hidrocentrala Vidraru cuprinde o acumulare importantă de apă, un baraj din beton în dublu arc,  o galerie de aducțiune, o centrală subterană și o galerie de fugă. În cei cinci ani și jumătate s-au realizat volume de lucrări impresionante: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran și s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.

Lacul Vidraru (Figura 17) este un lac de acumulare, creat de barajul Vidraru pe râul Argeș, în 1965, pentru producția de energie electrică. Zona lacului Vidraru este o destinatie turistică semnificativă a zonei, care oferă și posibilități de agrement cum ar fi plimbările cu vaporașul.

Deasupra barajului Vidraru s-a amenajat Statuia electricității (Figura 18)

Dupa Lacul Vidraru, Transfagarasanul începe să șerpuiască prin Munții Făgăraș până în județul Sibiu. (Figurile 19 și 20) Drumul construit peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, care face parte din Carpații Meridionali, și în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. 

Drumul începe să urce în serpentine, trecând de la Cascada Capra, până la partea sudică a tunelului de la Capra la Bâlea Lac. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat, face legătura cu partea nordică a Transfăgărășanului.

În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie , când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la  Bâlea Lac se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea.

Transfăgărășanul, s-a realizat alaturi de ansamblul Barajul – Hidrocentrala Vidraru cu eforturi materiale și umane considerabile, un numar foarte mare de alpinisti care au trasat drumul, muncitori care l-au executat, pirotehnisti care au folosit cele peste 6000 de tone de dinamită și ingineri dintre cei mai priceputi care au contribuit la construcția lui.

În concluzie zona deține suficiente resurse turistice naturale și antropice, prezentând un potential turistic ridicat care poate fi valorificat printr-o dezvoltare durabilă a turismului în zonă.

II.3 Posibilități de îmbunătățire a potențialului turistic în zona de nord a Văii Argeșului

Pentru îmbunătățirea potențialului turistic în zona de Nord a Văii Argeșului este necesară o dezvoltare durabilă prin încurajarea ecoturismului, agroturismului și a activităților care nu afectează mediul înconjurător.

Turismul durabil se deosebește față de turismul în masă prin faptul că oferă posibilitatea zonei turistice de a rămâne competitivă în ciuda problemelor apărute, de a atrage turiști și de a rămâne unică din punct de vedere cultural creeând un echilibru permanent între activitatea de turism și mediul ambiant.

Turismul, ca activitate economică trebuie să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii și de moștenirea culturală a fiecărei societăți, care vinde aceste resurse ca parte integrantă a „produselor” sale și în acelaș timp, împarte anumite resurse cu alți utilizatori, inclusiv cu comunitățile locale

Pentru a evidenția cele mai bune posibilități de îmbunătățire a turismului în zonă, s-au folosit datele dintr-un sondaj de opinie întocmit pe un esantion de 50 de persoane (Anexa 2).

Conform sondajului, calitatea resurselor turistice specifice zonei este bună, media notelor oferite de turiști a fost 4,4 din 5 dar există o varietate de posibilități de îmbunătățire analizate în prezenta lucrare.

Este necesară o implicare mai profundă a autorităților în primul rând prin dezvoltarea infrastructurii, a statiunii turistice și mai apoi prin promovare.

Calitatea turismului în zonă se poate îmbunătăți prin:

Dezvoltarea infrastructurii: căi de acces, apa, gaze naturale, retele de telecomunicatii, dezvoltarea unei stațiuni turistice montane;

Protejarea mediului inconjurator prin incurajarea turismului care nu distruge cadrul natural și patrimoniul turistic;

Reabilitarea, conservarea și valorizarea resurselor cu importanță turistică;

Dezvoltarea eticii geoecologice și a unui comportament adecvat al turiștilor și al celor care gestionează avuția națională față de natură;

Amplasarea de cosuri de gunoi in toate popasurile turistice și parcarile pentru ca turistii sa nu fie nevoiti sa arunce resturile pe jos dispretuind și poluând astfel cadrul natural;

Organizarea de campanii de ecologizare mai dese pentru asigurarea unui cadru natural curat și frumos;

Oprirea defrisarilor masive ce au avut loc in ultima perioada și plantarea de noi copaci;

Inventariere și diagnosticare permanentă a resurselor cu potențial turistic din județ;

Încurajarea investitorilor și construcția de noi locuri de cazare și alimentație publică sau extinderea celor existente pentru o capacitate mai mare de cazare;

Scăderea impozitelor in primii ani de activitate pentru a incuraja dezvoltarea de noi afaceri;

Accesarea de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare atat in mod public cat și in privat;

Turnarea unui nou covor asfaltic pe Transfăgărășan dar mai ales mentinerea drumului deschis tot timpul anului;

Constructia unei partii de schi și a unei statiuni turistice aferente cu infrastructura și servicii aferente;

Specializarea personalului care lucrează în turism și reinstruirea lor la intervale scurte de timp pentru a putea oferi servicii la cele mai înalte standarde;

Creșterea competitivității pe piețele naționale și internaționale prin promovarea brandului turistic al Romaniei;

Simplificarea procedurii de clasificare a unitatilor turistice pentru mai multă transparență;

Incurajarea producerii de energie electrica din resurse regenerabile pentru un pret mai mic la toate serviciile;

Formarea unei asociatii ”Turismul de pe valea Argesului” care să promoveze toate pensiunile din zona prin participarea la evenimente turistice nationale și internationale;

Promovarea turistica prin intermediul televiziunilor, internetului, revistelor, reclamelor atât in tara cât și in strainatate;

Stimularea parteneriatului public-privat în turism.

CAPITOLUL III

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A ZONEI COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A OFERTEI TURISTICE

III.1 Structurile de primire turistică, alimentație și agrement specifice zonei

Totalitatea unităților de cazare de diferite tipuri formează industria hotelieră, cu scopul de a procura bunurile și pentru furnizarea serviciilor de care au nevoie turiștii în deplasările lor. Industria hotelieră este pivotul mișcării turistice, și reprezintă una din laturile esentiale ale bazei turismului.

Conținutul activității de cazare se suprapune serviciilor industriei hoteliere care are menirea să asigure turiștilor odihnă, hrană și alte sercicii necesare în timpul sejurului acestora în unitățile de cazare.

În zona analizată se găsesc diverse structuri de primire turistica începând de la pensiuni agroturistice cu 2-3 camere până la hoteluri cu o capacitate de peste 100 de locuri. Se va analiza în licentă un complex turistic și serviciile oferite de acel complex. Există structuri de primire turistică începând de la pensiuni clasificate la o margaretă până la hoteluri clasificate cu patru stele ce asigură o varietate și o posibilitate mare de a alege în functie de nevoile și preferințele fiecărui turist. De asemenea există diverse campinguri unde oaspeții pot parca camperul la un preț avantajos și se pot simți mai bine ca acasă.

Cele mai multe structuri de cazare din zona analizată sunt pensiunile turistice. Ele sunt în general case de dimensiuni mari, transformate în case de oaspeți, care oferă servicii de cazare, uneori și masă. Este o formă de cazare răspândită mai ales în Europa, distingându-se prin asigurarea unei atmosfere de familie. Prețurile sunt, în cele mai multe situații, mai mici față de un hotel de calitate comparabilă. Serviciile oferite sunt de calitate bună, gazdele sunt ospitaliere, iar oaspeții se simt bine.

Pentru a funcționa bine, o unitate de primire turistică, alimentație publică sau agrement are nevoie de personal bine instruit, amabil care să ofere turiștilor servicii de calitate, dar și de echipamentele necesare pentru ca serviciile să se desfășoare în cele mai bune condiții. Acest lucru face ca o unitate de primire turistică să aibă un rol economic însemnat, prin consumul de produse și servicii turistice de către turiști, dar și prin consumul de echipamente, mobilier, amenajări, materiale esențiale pentru desfășurarea activității turistice în bune condiții.

Alimentația publică reprezintă un serviciu de bază în turism, care are scopul de a asigura hrana necesară turiștilor pe timpul sejurului. Unitățile turistice cu funcții de alimentație publică au rolul de a organiza producția proprie de preparate culinare și de a asigura servirea consumatorului în cele mai bune condiții.

Indiferent de tipul restaurantului, organizarea interioară trebuie să fie conepută astfel încât să asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia consumatorilor, a personalului precum și pentru desfășurarea în bune condiții a activităților de bază și auxiliare.

În zona analizată, turistii pot alege să servească masa în sistem à la carte la restaurante, terase sau își pot prepara un grătar în zonele special amenajate în acest scop.

Există și magazine alimentare de unde turistii pot cumpăra produse pentru a le prepara singuri, și la Bîlea Lac există o ofertă bogată de produse alimentare tradiționale preparate în zonă și restaurante cu specific tradițional.

Restaurantele oferă mai multe tipuri de meniuri începând de la cele cu preț redus, cum ar fi meniul zilei, meniu de grup, meniu cu specific, până la meniu à la carte cu preparate premium și prețuri mai mari.

Serviciile de agrement din zona analizată nu sunt foarte bine dezvoltate, însă există posibilitatea de a face o plimbare cu vaporașul pe lacul Vidraru, de a vizita diversele obiective turistice sau de a parcurge traseul Valea lui Stan. Se află în construcție pârtia de schi alături de stațiunea Vidraru care va oferi mai multe servicii de agrement. Unitățile de cazare mai mari oferă de asemenea foarte multe servicii de agrement pentru clienți. Exemple de asemenea servicii se găsesc în Anexa 1.

Structurile de primire turistică, alimentație și agrement sunt diverse și numeroase, în general răspund cerințelor pieței dar este necesar un proces de dezvoltare durabilă pentru a ridica activitatea turistică din zonă la standarde mai înalte și pentru a creea un renume.

III.2. Principalele tipuri de turism și analiza atracției ofertei turistice a zonei Valea Argeșului -Transfăgărășan.

Pentru determinarea atractie ofertei turistice s-a calculat indicatorul atractivitatea ofertei turistice a judetului Argeș în comparație cu județul Sibiu S-a considerat drept localitate emițătoare orașul București, iar zonele către care se îndreaptă fluxurile turistice Sibiu și Argeș. De asemenea, se consideră

Distanța de la București la Sibiu: 274 km;

Distanța de la București la Argeș: 115 km;

Numărul locurilor de cazare in Sibiu: 5942 locuri;

Numărul locurilor de cazare în Argeș: 6065 locuri.

=

x == 0,98 X 0,17 = 0,17

Rezultă că: 0,17 x Fluxul turistic al Argeșului = Fluxul turistic care se îndreaptă către Sibiu.

Se știe, de asemenea, că:

Fluxurile turistice atrase de zona Sibiu alături de Fluxurile turistice atrase de zona Argeș constituie un întreg.

Rezultă că: 0,17 Fluxul atras de Argeș + Fluxul atras de Argeș = 1 => Fluxul atras de Argeș = 0,85 din Fluxul total de turiști.

Dacă Fluxul către Argeș este 0,85 rezultă că Fluxul către Sibiu este 0,15.

Deci turiștii veniți din București se îndreaptă 85 % către Argeș și 15% către Sibiu.

Pentru analiza calității serviciilor turistice oferite, s-au folosit datele dintr-un chestionar, completat de 50 de persoane (Anexa 2).

Turiștii au fost atrași în mare parte de Transfăgărășan, 58% dintre ei au raspuns ca este principalul obiectiv turistic, în timp ce 28% sunt atrași de ofertele de preț ale pensiunilor.

Satisfacția medie pentru această zonă turistică a fost de 4,4 pe o scară de la 1 la 5.

Satisfacția medie pentru serviciile din această zonă turistică a fost de 4,0 pe o scară de la 1 la 5.

Turiștii întrebați au oferit prețurilor nota medie de 2,6 pe o scară de la 1 la 5 care înseamnă acceptabil spre destul de mare.

42% din cei care au vizitat zona se declară mulțumiți de diversitatea serviciilor de agrement, 36% consideră că se putea și mai bine, iar restul se declară nemulțumiți.

În concluzie, turiștii prezintă atracție față de zona analizată. Și în acest caz un factor decisiv este infrastructura, atât cea generală cât și cea specială pentru diversele servicii, însă trebuie menționat că, în activitatea de turism, alături de factorul de prezență (locația unde se desfășoară serviciile), cel mai important factor este personalul, care prestează aceste servicii.

Principalele tipuri de turism identificate în zona studiată sunt:

Cultural;

Religios;

Istoric;

De tranzit;

De week-end;

De relaxare;

Școlar;

Montan;

De agrement;

De aventură;

Sportiv;

Ecoturism;

Turism rural;

De afaceri.

Turismul cultural, religios și istoric are la bază vizitarea obiectivelor turistice antropice prezentate la capitolul II.2.

Turismul de tranzit are la bază vizitarea Transfăgărășanului și a obiectivelor turistice din zonă.

Turismul de week-end și de relaxare se referă la petrecerea unui week-end sau a unei anumite perioade de timp la munte cu scopuri de agrement sau relaxare.

Turismul școlar este reprezentat de excursiile și taberele școlare organizate în zonă.

Turismul montan, sportiv, de agrement și de aventură este specific zonei și este prezent în zonă datorită frumuseții munților, traseelor turistice, zonei montane și datorită serviciilor de agrement oferite de unitățile turistice.

Ecoturismul și turismul rural este întâlnit la pensiunile turistice și agroturistice din zonă și este apreciat de mulți turiști străini datorită cunoscutului brandului turistic „Dracula”.

Turismul de afaceri nu este foarte bine dezvoltat dar există pensiuni și hoteluri în zonă cu diverse facilități cum ar fi sală de conferințe care organizează team-building-uri și alte servicii pentru firme.

III.3 Analiza serviciilor turistice oferite de Complexul turistic Dracula

Complexul turistic Dracula este compus din 3 cladiri amplasate pe ambele părti ale Transfăgărășanului (Figura 21) în comuna Arefu – sat Căpătîneni judetul Arges. Complexul este amplasat la aproximativ 1 km de Cetatea Poenari și 6 km de Barajul Vidraru.

Corp A – Clădire principală – Pensiunea Dracula 1 – (4 Margarete). Clădirea este amplasată pe malul râului Argeș. În cadrul acesteia se regăsește la parter un restaurant traditional, și la etaj 10 camere duble (Fig. 22) și triple care oferă tot confortul necesar unei pensiuni de 4 margarete. La mansardă se regăsesc 4 apartamente și două camere. În curte există o terasă spatioasă și un loc special amenajat pentru grătar. Tot în această curte turiștii pot beneficia de un centru spa (piscină interioară incalzită, piscină copii , jacuzzi, sală fitness, saună), precum și de un spatiu amenajat pentru activități în aer liber ( tir cu arcul, tir air soft, bocha, darts, tenis de masa, biliard.)

Corp B – Clădire Brăduț – Hostel 3*. Clădirea este amplasată pe partea dreaptă a drumului DN7C din directia Cutea de Argeș și este formată din 30 camere duble (Fig. 23), triple și cvatruple situate pe mai multe etaje. Toate camerele sunt spatioase (20 mp) și sunt dotate cu bai proprii și tv lcd. Tot în aceasta cladire se gaseste și sala de conferinte a complexului.

Corp C – Pensiunea Dracula (3 Margarete). Clădirea este amplasată pe partea dreaptă a drumului DN7C din directia Cutea de Argeș și este formată din 15 camere duble, triple situate pe doua etaje. Toate camerele sunt dotate cu băi proprii și tv.

În curtea corpurilor B și C se află locul de joacă special amenajat pentru copii (balansoare, leagane, topogane, casute), zona de agrement: Parcul de aventură Dracula compus dintr-un traseu de aventură la înaltime, tiroliană, panou de catarare, bile pe apă, tir cu arcul, tir Air soft. Tot aici se găsește și amfiteatrul complexului, mai multe foișoare și leagăne de relaxare, centrul de închiriere biciclete precum și mult spatiu verde. (Figura 24)

Complexul turistic Dracula oferă o gamă variată de servicii, descrise în detaliu la Anexa 1. Pe lângă aceste servicii se pot organiza și diverse evenimente precum majorate, banchete, nunți, cantonamente, team-building-uri, seminarii, conferințe, tabere școlare, excursii școlare, ateliere de creeație speciale pentru copii. Cu o experientă de peste 10 ani în domeniul turismului, personalul complexul turistic reușește să se adapteze la cerințele pieței și să ofere servicii de calitate pentru toți turiștii care îi trec pragul.

Concurența este numeroasă, existând foarte multe pensiuni în zonă, însă nu toți concurenții oferă un număr așa de mare de locuri de cazare și nici servicii la standarde înalte de calitate. Concurența este reprezentată de pensiuni precum „La Cetate” care oferă servicii de calitate înaltă la prețuri mai mari și pensiunile mai mici care oferă tarife mai joase și servicii pe măsură.

Organismele publice precum organismele financiare influențează negativ capacitatea întreprinderii de a obține profit prin noi taxe și impozite. Tot la organismele publice se încadrează mass-media care promovează de obicei turismul în zonă influențând indirect pozitiv activitatea firmei.

Analiza situației existente reprezintă punctul de plecare în stabilirea strategiei de marketing. În această lucrare analiza SWOT (Tabelul 1) a fost realizată la nivelul ansamblului unnității turistice ca un tot unitar. Această analiză are ca scop studierea caracteristicilor esențiale ale întreprinderii care îi dau identitate și care o pot avantaja pe viitor.

Tabelul 1

Analiza SWOT

Sursa : XXX – După informațiile preluate de la complex Dracula

Politica de preț (tabelul 2 și 3) față de concurenți: firma reușește să ofere în general un preț apropiat sau mai mic față de concurență pentru serviciile de bază (cazare și restaurant) pentru a atrage cât mai mulți turiști, iar pentru serviciile de agrement se percepe un tarif mai ridicat, pentru a obține profit, deoarece în zonă nu există concurență în aceste servicii, și chiar dacă va exista, turiștii care vor alege cazarea aici cu siguranță vor alege și serviciile de agrement tot în această locație, chiar dacă tariful este mai ridicat.

Politica de promovare a serviciilor este variată, începând cu indicatoare, firmă luminoasă, totem pentru clienții care sunt în zonă și nu cunosc locația, cu pliante tipărite și distribuite în toată țara prin școli, pana la un site web bine promovat și optimizat pentru a creea o imagine bună pe internet. Complexul turistic deține conturi și pe rețelele de socializare pentru a fi găsit ușor de potențialii clienți. Recomandări și sugestii pentru îmbunătățirea activității firmei: Având in vedere că este o firmă de servicii și angajații iau contact direct cu clienții, se recomandă ca evoluția firmei să înceapă de la personal care poate fi mai bine instruit, și să continue până la crearea unui post de director resurse umane care să răspundă strict de dezvoltarea resurselor umane ținând cont de feedback-ul și satisfacția clienților.

Se recomandă organizarea unei parcări mai încăpătoare pentru a acoperi nevoile clienților de a parca mașinile într-un spațiu mai larg și în siguranță.

Se pot organiza diverse circuite turistice pentru a promova mai bine atât locația cât și zona, sau se pot organiza sejururi de relaxare sau agrement cu pachete de 7 zile la prețuri atrăgătoare.

Există posibilitatea fidelizării clienților care dacă se va pune în aplicare va da rezultate bune.

Există posibilitatea investirii profitului în publicitate, pentru a atrage cât mai mulți noi clienți.

Se poate organiza un eveniment de serbare a zăpezii sau a alor evenimente cu specific tradițional montan de acest gen care vor aduce și pe timp de iarnă turiști în zonă.

În concluzie, fiind o firmă complexă, există variate posibilități de dezvoltare, iar pentru a le alege pe cele mai bune trebuie studiate toate și comparate astfel încât să se valorifice potențialul companiei mărind cifra de afaceri dar mai ales profitul.

Tabelul 2

Oferta extrasezon valabila in perioadele: 01.01.2015 – 30.05.2015; 01.09.2015 – 21.12.2015

Sursa : XXX – www.pensiuneadracula.ro

Tabelul 3

Oferta sezon valabila in perioada: 01.06 – 31.08.2015

Sursa : XXX – www.pensiuneadracula.ro

Pentru analiza calității serviciilor turistice oferite, s-au folosit datele din sondajele de opinie completate de clienți în anul 2014.

La întrebarea ”Ați recomanda această zona turistică prietenilor?” s-a răspuns 78 de procente cu da și 22 procente cu nu.

La întrebarea ”Ati reveni în această locație?” 86 de procente au răspuns cu da, 3 procente cu nu, restul ai fost nehotărâți.

Centralizând aceste date s-a obținut nota generală a complexului turistic a fost de 8,62, iar restaurantul a obtinut nota medie de 9,12.

Peste 80% dintre cei chestionați și-ar fi dorit ca acest complex să fie dotat cu o piscină interioară iar începând din vara anului 2015 această dotare a fost pusă la dispoziție turiștilor.

În concluzie, calitatea serviciilor turistice oferite de complex Dracula este bună, peste 86 de procente din clienții ajunși în locație sunt mulțumiți de servicii, iar nota generală a fost peste 8,50. Și în acest caz un factor decisiv este infrastructura, atât cea generală cât și cea specială pentru diversele servicii, însă trebuie menționat că, în activitatea de turism, alături de factorul de prezență (locația unde se desfășoară serviciile), cel mai important factor este personalul, care prestează aceste servicii.

CONCLUZII

Zona Valea Argeșului – Transfăgărășan face parte din județul Argeș și include trei municipii, patru orașe și un număr semnificativ de sate și comune, dintre care cea mai mare ca întindere este comuna Arefu. Deoarece nu există o organizare teritorială a zonei studiate, în lucrare a fost prezentată organizarea teritorială a județului din care zona studiată face parte.

Județul ocupă locul I în topul județelor din România în functie de evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, de la începutul crizei până în prezent.

Economia zonei este bine dezvoltată, cu o evoluție pozitivă iar marile ramuri sunt: sectorul hidroenergetic, sectorul silvic, turismul, serviciile, agricultura dar și industria, în zonă existând diverse fabrici precum Automobile Dacia, Electroargeș, Foresta, Dr Oetker, Confarg, Ereea, Argcoms, Confecții Argeș, ceea ce face ca locuitorii zonei să poată alege un loc de muncă în condiții foarte bune și cu un salariu decent.

Deși industria cunoaște o dezvoltare economică semnificativă cel mai important factor de dezvoltare economică durabilă atât al zonei studiate cât și al întregului județ îl constituie activitatea de turism.

Acest aspect este evidențiat de faptul că Valea Argeșului este o zonă cunoscută, cu tradiție de peste 15 ani în acest domeniu, există o mare varietate de obiective turistice în zonă, făcând posibilă desfășurarea într-un cadru natural favorabil a activității de turism.

În al doilea rând, riscurile asumate atât de către autorități pentru dezvoltarea infrastructurii generale și speciale pentru turism, cât și de un investitor care dorește să construiască o unitate turistică sunt relativ mici comparativ cu oportunitățile.

De asemenea, acest domeniu oferă atât autorităților locale cât și unui investitor bine pregătit un raport investiție – câștig foarte bun, care amortizează investiția în câțiva ani, apoi se va putea obține un profit semnificativ.

Un alt argument, ar fi acela că o investiție bine calculată în domeniul turismului (de exemplu o nouă stațiune turistică) nu poluează și nu aduce niciun fel de prejudicii mediului natural sau ecosistemului zonei.

Zona Valea Argeșului – Transfăgărășan oferă drumeților diverse trasee turistice, de la cele care se pot practica cu mijloacele de transport până la cele mai greu de parcurs care necesită echipament special și experiență pe munte. Există și trasee turistice ușor de parcurs precum plimbări scurte sau mici drumeții pe platourile munților.

În zonă se pot organiza diverse drumeții, în funcțiile de preferințele fiecarui participant, însă prin aceste patru trasee s-a făcut o exemplificare a potențialul turistic al acestei minunate zone din ”Grădina Carpaților” – România

Județul Argeș dispune de o infrastructură turistică variată care în general răspunde cerințelor dar nu este adaptată în totalitate posibilităților și caracteristicilor potențialului turistic pe care îl valorifică. O componentă de prim ordin a infrastructurii turistice este reprezentată de structurile de cazare, urmate de cele de alimentație publică și alte servicii. A doua componentă este cea a infrastructurii de transport, atât generale cât și speciale pentru turism.

Conform ultimelor date disponibile din anul 2014, furnizate de Institutul National de Statistică, la nivelul județului există un număr de 223 de structuri de primire turistică, dintre care 155 în mediul rural și 68 in mediul urban care grupează 7829 de locuri. Ca pondere a locurilor de cazare se detașează net hotelurile – 38,90%, urmate de pensiunile agroturistice cu o crestere semnificativă în ultimii ani – 24,74%, respectiv de vile, cabane și pensiuni turistice care însumează – 21,89% . Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de Bungalouri, care dețin 0,25% din totalul locurilor de cazare existente.

Astfel, zona prezintă o infrastructură în curs de dezvoltare, cu unele ramuri mai bine dezvoltate, și cu altele mai puțin dezvoltate, care corespunde parțial cerințelor turiștilor, cu unele elemente nu foarte bine întreținute. Acelaș fenomen se observă și la piața turistică, aceasta venind pe zi ce trece cu noi cerințe și noi provocări. Se estimează că în următorii zece ani infrastructura generală și cea turistică va corespunde într-un procent mai mare cerințelor pieței, reușind să ofere cu ajutorul personalului din domeniul serviciilor un sejur plăcut pentru număr cât mai mare de turiști români sau străini, care au venit pe aceste meleaguri pentru relaxare sau agrement.

Zona montană și de deal concentrează resurse naturale ale subsolului importante pentru industria energetică, chimică și a materialelor de construcții. Alături de aceste resurse se află și resursele solului cu o importantă deosebită și cu influențe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice cum ar fi agricultura. Munții dispun de resurse bogate și importante de apă, care prin utilizarea în hidrocentrala Vidraru și in hidrocentralele din aval produc energie electrică, având un rol deosebit în dezvoltarea economică a zonei.

Zona Valea Argeșului este bogată în obiective turistice antropice și prezintă un potential turistic ridicat care poate fi valorificat.

Alături de resursele turistice naturale ale zonei, se remarcă resursele turistice antropice precum mănăstirile, bisericile, cetățile, vestigiile istorice, traseele turistice amenajate care oferă zonei un caracter unic și o fac să fie atractivă pentru turiști.

Pentru îmbunătățirea potențialului turistic în zona de Nord a Văii Argeșului este necesară o dezvoltare durabilă prin încurajarea ecoturismului, agroturismului și a activităților care nu afectează mediul înconjurător.

Conform sondajului prezentat în această lucrare, calitatea resurselor turistice specifice zonei este bună, media notelor oferite de turiști a fost peste 8,5 dar există o multitudine de posibilități de îmbunătățire analizate în prezenta lucrare. Este necesară o implicare mai profundă a autorităților în primul rând prin dezvoltarea infrastructurii, a statiunii turistice și mai apoi prin promovare.

În zona analizată se găsesc diverse structuri de primire turistică, începând de la pensiuni agroturistice cu 2-3 camere până la hoteluri cu o capacitate de peste 100 de locuri. Se va analiza în licentă un complex turistic și serviciile oferite de acest complex. Există structuri de primire turistică începând de la pensiuni clasificate la o margaretă până la hoteluri clasificate cu patru stele ce asigură o varietate și o posibilitate mai mare de a alege în functie de nevoile și preferințele fiecărui turist. De asemenea, există diverse campinguri unde oaspeții pot parca camperul la un preț avantajos și se pot simți mai bine ca acasă.

Restaurantele oferă mai multe tipuri de meniuri începând de la cele cu pret redus cum ar fi meniul zilei, meniuri de grup, meniu cu specific, pana la meniu a la carte cu preparate premium și prețuri pe masură.

Serviciile de agrement din zona analizată nu sunt foarte bine dezvoltate, însă există posibilitatea de a face o plimbare cu vaporașul pe lacul Vidraru, de a vizita diversele obiecive turistice sau de a parcurge traseul Valea lui Stan. Se află în construcție pârtia de schi alături de stațiunea Vidraru care va oferi mai multe servicii de agrement. Unitățile de cazare mai mari oferă de asemenea foarte multe servicii de agrement pentru clienții acelor locații.

Pentru determinarea atractiei ofertei turistice, s-a calculat indicatorul atractivitatea ofertei turistice a judetului Argeș în comparație cu județul Sibiu Preferința turiștilor din București se manifestă cu precădere către Argeș. În acest caz, un factor decisiv este infrastructura, atât cea generală cât și cea specială pentru diversele servicii, însă trebuie menționat că, în activitatea de turism, alături de factorul de prezență (locația unde se desfășoară serviciile), cel mai important factor este personalul, care prestează aceste servicii.

Principalele tipuri de tursim identificate în zona studiată sunt: Cultural, Religios, Istoric, De tranzit, De week-end, De relaxare, Școlar, Montan, De agrement, De aventură, Sportiv, Ecoturism, Turism rural, De afaceri.

O unitate de primire turistică cu funcțiuni de cazare, ce oferă servicii de alimentatie publică și agrement este Complexul turistic Dracula. Firma analizată reușește să ofere, în general, un preț apropiat sau mai mic față de concurență pentru serviciile de cazare și restaurant pentru a atrage cât mai mulți turiști, iar pentru serviciile de agrement un preț mai ridicat, pentru a obține profit, deoarece concurența din zonă nu este așa de bine pregătită în aceste servicii, iar cine alege cazarea aici cu siguranță va alege și serviciile de agrement tot în această locație.

În ceea ce privește politica de promovare a serviciilor, aceasta este variată, începând cu indicatoare pentru clienții care sunt în zonă și nu cunosc locația, cu pliante tipărite și distribuite în toată țara prin școli, și cel mai important cu un site web bine promovat și optimizat pentru a creea o imagine bună pe internet. Complexul turistic deține conturi și pe rețelele de socializare pentru a fi găsiț ușor de potențialii clienți. Având in vedere că este o firmă de servicii și angajații iau contact direct cu clienții, se recomandă ca evoluția firmei să înceapă de la personal care poate fi mai bine instruit, și să continue până la crearea unui post de director resurse umane care să răspundă strict de dezvoltarea resurselor umane și satisfacția clienților.

Fiind o firmă complexă, există variate posibilități de dezvoltare, iar pentru a le alege pe cele mai bune trebuie studiate toate și comparate astfel încât să se valorifice potențialul companiei mărind atât cifra de afaceri cât și profitul.

Anexa 1

Pensiunea Dracula

Capataneni, judetul Arges

Telefon : 0745473381

www.pensiuneadracula.ro

LISTA SERVICII SUPLIMENTARE

Servicii incluse in prețul camerei

1. Servicii de poștă, telecomunicații și publicitate:

– acces internet;

– TV satelit;

2.Alte servicii:

-terasa acoperita;

-frigider in camera / vila;

-tv in camera;

-balcon;

-incalzire centrala;

-gratar;

-plata cu cardul;

-parcare auto

-obiective turistice;

-acceptam animale de companie;

Servicii cu plată

1. Servicii personale:

– spalat lenjerie obiectele turistilor – 20 lei/kg;

-calcat lenjerie obiectele turistilor – 30 lei/kg;

– curățat încălțăminte – 25 lei/pereche;

-mic dejun – 20 lei/pers;

2. Diverse alte servicii:

– room-service – 30 lei/pers;

– multiplicări de documente – 1 leu/pagina A4;

– transport hotel – aeroport- alte destinatii – 1,5 lei/km;

– organizare de petreceri, banchete, recepții, mese oficiale, nunți – in functie de meniul ales;

– cumpararea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu – 10 lei/pers;

– vânzări de mărfuri – puncte comerciale diverse –suveniruri, artizanat, bar, restaurant;

-descarcare fotografii pe cd – 10 lei/cd;

3. Inchirieri de:

– jocuri distractive (rummy, table, șah) – 5 lei/ora;

– săli de conferinta, simpozioane – 50 lei/ora;

– biciclete – 30 lei/bicicleta/zi;

– inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) în camping – 5 lei/pers/buc/noapte

4.Servicii cu rezervare și confirmare prealabilă – minim 5 persoane

– plimbare cu trasura/ sania – 5 lei/pers/km

-plimbare cu calul – 5 lei/pers/tura

-plimbare cu buggy-ul – 10 lei/pers/tura

-tir cu arcul – 10 lei/pers

-tiroliana – 10 lei/pers

-escalada pe panou – 15 lei/pers

-traseu Valea lui Stan cu insotitor – 100 lei/pers

Anexa 2

Chestionar

Formular nr………

Data completării……………..

În ce grupă de vârstă vă încadrați:

Sub 18 ani;

18-26 ani;

27-50 ani;

Peste 50 ani;

Unde vă petreceți vacanțele:

În țară

În afara țării

Ați vizitat zona turistică Valea Argeșului?

Da

Nu

Prin ce împrejurări ați auzit de zona turistică Valea Argeșului?

Mass-media

Cunoștințe

Internet

Ce v-a făcut să alegeți Valea Argeșului?

Transfăgărășanul

Ofertele de pret ale pensiunilor

Cetatea lui Vlad Țepeș

Barajul Vidraru

Recomandările prietenilor

Altceva, spuneți ce…………………………………………………………………

Apreciați pe o scală de la 1 la 5 satisfacția dvs oferită de această zonă turistică:

a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5

Apreciați pe o scală de la 1 la 5 satisfacția dvs față de serviciile din această zonă turistică:

a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5

Pe o scară de la 1 la 5 cât de mare considerați că este prețul serviciilor

oferite față de calitatea lor:

1 – foarte mare

2-destul de mare

3- acceptabil

4-destul de mic (destul de convenabil)

5 – foarte mic (foarte convenabil)

Sunteți mulțumit de diversitatea serviciilor de agrement din zonă:

a) Da

b) Relativ – Se putea și mai bine

c) Nu.

În opinia dvs ce s-ar putea îmbunătății în această zonă?

………………………………….

BIBLIOGRAFIE