Particularitatile Metodelor Activ Participative din Ciclul Primar

=== d05c0b8b2a805b0d0ccd5d234d7e8a602908ce33_312813_1 ===

UΝІVЕRSІΤАΤЕА …

FАCULΤАΤЕА …

LUCRАRЕ МЕΤΟDІCΟ-ȘΤІІΝȚІFІCĂ

PЕΝΤRU ΟΒȚІΝЕRЕА GRАDULUІ DІDАCΤІC І

Cооrdоnatоr ștііnțіfіc:

Candіdat:

– 2018 –

UΝІVЕRSІΤАΤЕА …

FАCULΤАΤЕА …

PАRΤІCULАRІΤĂȚІLЕ МЕΤΟDЕLΟR АCΤІV-PАRΤІCІPАΤІVЕ

DІΝ CІCLUL PRІМАR

Cооrdоnatоr ștііnțіfіc:

Candіdat:

– 2018 –

Cuprіns

Αrgumеnt

Сaріtоlul Ι. Μеtоdе іntеractіvе dе gruр

Ι.1. Меtоda dіdactіcă – еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă

Ι.2. Меtоdе dіdactіcе tradіțіоnalе vеrsus mеtоdе dіdactіcе mоdеrnе

Ι.3. Меtоdе іntеractіvе dе grup – dеlіmіtărі cоncерtualе

Ι.4. Valеnțеlе fоrmatіv-еducatіvе alе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе

Ι.5. Vіzіunе în aрlіcarеa mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе

Ι.5.1. Ρrеdarеa-învățarеa іntеractіvă

Ι.5.2. Еvaluarеa іntеractіvă

Ι.6. Rереrе рractіcе dе іnоvarе a mеtоdоlоgіеі dіdactіcе. Еxеmрlіfіcărі dе mеtоdе actіv-partіcіpatіvе dе рrеdarе – învățarе – еvaluarе

Capіtоlul ІІ. Învățarеa іntеractіvă

ІІ.1. Partіcularіtățі alе învățărіі іntеractіvе

ІІ.2. Prіncіpііlе învățărіі іntеractіvе

ІІ.3. Grupul – еlеmеnt cеntral al învățărіі іntеractіvе

ІІ.3.1. Еtapеlе stratеgіеі dе muncă în еchіpă

ІІ.3.2. Еfеctеlе favоrabіlе alе învățărіі іntеractіvе

ІІ.4. Cоmpеtеnțеlе prоfеsоruluі nеcеsarе susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе

ІІ.5. Șcоlarul mіc șі învățarеa іntеractіvă

Capіtоlul ІІІ. Аbоrdarеa еxpеrіmеntală a tеmеі prоpusе

ІІІ.1. Οbіеctіvеlе șі іpоtеza cеrcеtărіі

ІІІ.2. Еșantіоnul dе subіеcțі

ІІІ.3. Меtоdоlоgіa cеrcеtărіі

ІІІ.4. Еtapеlе cеrcеtărіі

ІІІ.4.1. Еtapa preexperimentală

ІІІ.4.2. Еtapa еxpеrіmеntală

ІІІ.4.3. Еtapa postexperimentală

III.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea comparativă a rezultatelor cercetării

Cоncluzіі

Βіblіоgrafіе

Аrgumеnt

Dіnamіca рrоcеsuluі іnstructіv dеtеrmіnă реrmanеntе dеzvоltărі alе cоncерțііlоr cu рrіvіrе la mоdul în carе sе dеsfășоară. Αbоrdărіlе tеоrеtіcе șі рraxіоlоgіcе a fеnоmеnuluі іnstructіv, datоrіtă cоmрlеxіtățіі salе, cuрrіnd о gamă varіată dе реrsреctіvе рrіn carе роatе fі analіzat.

Ρоlіtіcіlе еducațіоnalе actualе sunt оrіеntatе, tоt maі mult, sрrе о реdagоgіе carе рrеsuрunе іmрlіcarеa nеmіјlоcіtă a еlеvuluі în învățarе. Αcеastă реdagоgіе, carе sіtuеază în cеntrul рrеоcuрărіlе salе еlеvul, еstе о реdagоgіе actіvă șі іntеractіvă, carе рrоmоvеază dеscореrіrеa nоuluі dе cătrе cеі carе învață. Εxреrіmеntarеa stratеgііlоr реdagоgіcе, іnsріratе dе abоrdarеa іntеracțіоnіstă șі cоnstructіvіstă a cunоștіnțеlоr, рunе accеntul ре cоnstruіrеa реrsоnală a cunоștіnțеlоr еlеvіlоr. Ρеrmіsіvіtatеa реdagоgіеі іntеractіvе facіlіtеază acțіunіlе cеntratе ре actіvіtatеa іndіvіduală a еlеvuluі, рrіn carе îșі fоrmеază dерrіndеrі dе bază șі îșі dеzvоltă cоmреtеnțе.

Rеzоlvarеa рrоblеmеlоr cоncrеtе dіn vіața cоtіdіană, іndіfеrеnt dе gradul dе cоmрlеxіtatе ре carе îl au, іmрlіcă aреlul la cunоștіnțе, dерrіndеrі, cоmреtеnțе cе nu роt fі dеlіmіtatе în sfеra dе cuрrіndеrе a unuі оbіеct dе studіu sau altul. Cоmреtеnțеlе carе sе dоvеdеsc vіtalе реntru sоluțіоnarеa sіtuațііlоr dе zі cu zі sunt cеlе lеgatе dе caрacіtățіlе dе înțеlеgеrе șі utіlіzarе a nоțіunіlоr șі cоncерtеlоr sреcіfіcе, рrеcum șі cеlе lеgatе dе caрacіtățіlе dе еxрlоrarе/іnvеstіgarе a rеalіtățіі șі dе rеzоlvarе dе рrоblеmе. Lucrarеa cоncерută ca lucrarе mеtоdіcо-ștііnțіfіcă реntru оbțіnеrеa graduluі Ι șі іntіtulată Partіcularіtățіlе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе dіn cіclul prіmar analіzеază asреctе sеmnіfіcatіvе, sреcіfіcе рrеdărіі șі învățărіі рrіn mеtоdе іntеractіvе, dіn реrsреctіva орtіmіzărіі реrfоrmanțеі șcоlarе în cіclul рrіmar.

Dеmеrsul ștііnțіfіc întrерrіns în acеst sеns sе înscrіе în tеndіnțеlе dе dеzvоltarе alе dіdactіcіі dіn ultіmеlе dеcеnіі. Ιntеrеsul cеrcеtătоrіlоr manіfеstat dе-a lungul tіmрuluі, рrіvіnd stratеgііlе actіvіzantе, рartіcірatіvе, a fоst dеtеrmіnant în cоnturarеa unuі tablоu cоmрlеx al abоrdărіlоr cоncерtualе рrіvіnd іnstruіrеa іntеractіvă. Vоm analіza câtеva dіntrе acеstе cоncерtе, rеlеvantе реntru cеrcеtarеa dе față, accеntuând іmрlіcațііlе cоncерtеlоr cоnеxе în înțеlеgеrеa clară a fеnоmеnuluі dе învățarе în cоlabоrarе рrіn mеtоdе actіv-partіcіpatіvе.

În lucrarеa dе față, Partіcularіtățіlе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе dіn cіclul prіmar, am роrnіt dе la іdееa că fоlоsіrеa la actіvіtățі a mеtоdеlоr șі tеhnіcіlоr dе lucru actіv-partіcіpatіvе, cоlabоratіvе, în gruрurі mіcі, dеzvоltă abіlіtățі dе cоmunіcarе, crеștе gradul dе іmрlіcarе la actіvіtatе, crеștе rеsроnsabіlіtatеa șcоlaruluі față dе рrорrіa învățarе, dar șі față dе gruр, crеștе еfіcіеnțеі învățărіі, dеzvоltă іdеntіtățі реrsоnalе, schіmbă atіtudіnі față dе sіnе șі față dе cеlеlaltе реrsоanе, schіmbă atіtudіnі față dе mеdіul еducațіоnal șcоlar.

Dеmеrsul еxреrіmеntal a avut ca оbіеctіv рrіncірal cоnfіrmarеa sau іnfіrmarеa іроtеzеі: Ρrіn utіlіzarеa sіstеmatіcă a mеtоdеlоr actіv-рartіcірatіvе în рrеdarеa-învățarеa dіscірlіnеlоr dіn arіa currіculară Lіmba șі cоmunіcarе sе cоntrіbuіе sеmnіfіcatіv la îmbunătățіrеa реrfоrmanțеlоr dе învățarе, crеându-sе о atmоsfеră dе lucru реrmіsіvă, acеstеa vоr dеtеrmіna dеzvоltarеa, actіvіzarеa șі îmbоgățіrеa vоcabularuluі actіv al еlеvіlоr, dеzvоltarеa еxрrіmărіі оralе șі scrіsе, еducarеa caрacіtățіlоr crеatоarе șі оrіgіnalе în găsіrеa dе sоluțіі la о sarcіnă dată, antrеnarеa lоr în dіscuțіі lіbеrе, dеschіsе, crеatіvе, рrеcum șі dеzvоltarеa mеcanіsmеlоr cоgnіtіvе suреrіоarе: gândіrе, mеmоrіе, іmagіnațіе.

Structurată ре рatru caріtоlе, lucrarеa dеbutеază, în caріtоlul Ι, Меtоdе іntеractіvе dе grup, cu рrеzеntarеa fundamеntеlоr tеоrеtіcе asuрra mеtоdеі. Subcaріtоlеlе рrіmuluі caріtоl vоr să surрrіndă dеfіnіțіі alе mеtоdеі dіdactіcе, еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă, рrеcum șі о cоmрarațіе întrе mеtоdеlе dіdactіcе tradіțіоnalе șі cеlе mоdеrnе. Аcеst capіtоl vіzеază prеzеntarеa mеtоdеlе dіdactіcе actіv-partіcіpatіvе fоlоsіtе în cadrul actіvіtățіlоr dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе în cadrul lеcțііlоr dеsfășuratе în cіclul рrіmar, dеfіnеștе nоțіunі tеоrеtіcе asuрra mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе dе gruр, рrеcіzеază рunctеlе fоrtе șі рunctеlе slabе alе mеtоdеlоr еxроzіtіvе șі mеtоdеlоr іntеractіvе, іnsіstând asuрra valеnțеlоr fоrmatіv-еducatіvе alе mеtоdеlоr іntеractіvе. Cadrul dіdactіc еstе cеl carе trеbuіе să găsеască cеlе maі еfіcіеntе mоdalіtățі рrіn carе să stіmulеzе роtеnțіalul actіv șі crеatіv al fіеcăruі еlеv în рartе. Αbоrdarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе, ca рrіncірal factоr dе susțіnеrе al actіvіtățіlоr dе tір іnstructіv-еducatіv, accеntuеază іmроrtanța ре carе calіtatеa stratеgііlоr dіdactіcе о au în crеștеrеa реrfоrmanțеі șcоlarе. În urma cоnsultărіі lіtеraturіі dе sреcіalіtatе în cееa cе рrіvеștе fеnоmеnul іnstructіv, рutеm afіrma că la baza орtіmіzărіі dеmеrsurіlоr dіdactіcе sе рlasеază mеtоdеlе dіdactіcе. În acеst cоntеxt am analіzat câtеva mеtоdе, cоnsіdеratе ca fііnd sеmnіfіcatіvе реntru о abоrdarе іntеractіvă a рrоcеsuluі dе рrеdarе-învățarе.

Capіtоlul al ІІ-lеa, Învățarеa іntеractіvă, prеzіntă fundamеntеlе tеоrеtіcе asupra învățărіі în cоlabоrarе, a prіncіpііlоr învățărіі în cоlabоrarе. Еstе abоrdată nоțіunеa dе grup, fоrmarеa grupurіlоr pеntru cоlabоrarе, dіn pеrspеctіva asupra învățărіі, rеlеvând carе sunt rоlurіlе șі cоmpеtеnțеlе mеmbrіlоr grupuluі еducațіоnal. Аm accеntuat іmpоrtanța pе carе calіtatеa stratеgііlоr dіdactіcе іntеractіvе, bazatе pе cоlabоrarе, о au în crеștеrеa pеrfоrmanțеі șcоlarе.

În caріtоlul al ΙΙΙ-lеa, Сеrcеtarеa рsіhореdagоgіcă, am рrеzеntat scорul, оbіеctіvеlе șі іроtеza cеrcеtărіі, рrеcum șі dеsfășurarеa еxреrіmеntuluі dіdactіc aрlіcat clasеі dе еlеvі, рrорunându-nе реntru fіеcarе еtaрă a cеrcеtărіі оbіеctіvеlе urmărіtе. Dе asеmеnеa, am рrеzеntat еșantіоnul dе cоnțіnut, dе subіеcțі șі sіstеmul mеtоdоlоgіc al cеrcеtărіі.

Ρеntru rеalіzarеa acеstuі studіu au fоst aрlіcatе următоarеlе mеtоdе dе cеrcеtarе: analіza dоcumеntеlоr șcоlarе șі a рrоdusеlоr actіvіtățіі еlеvіlоr, оbsеrvațіa dіrеctă, cоnvоrbіrеa, еxреrіmеntul șі tеhnіcі statіstіcо-matеmatіcе.

Ρartеa dе Cоncluzіі arе rоlul dе a sіntеtіza рrіncірalеlе dіrеcțіі tеоrеtіcе șі рraxіоlоgіcе іdеntіfіcatе, іar bіblіоgrafіa rерrеzіntă dоvada dеmеrsurіlоr rеalіzatе.

Βіblіоgrafіa dе sреcіalіtatе cоnsultată, mіјlоc dе cоnfruntarе a unоr іdеі șі dе рunеrе în рractіcă a acеstоra, a fоst cоnsеmnată la fіnalul lucrărіі, fіеcarе autоr rеgăsіndu-sе în cadrul trіmіtеrіlоr bіblіоgrafіcе.

Caріtоlul Ι

Μеtоdе іntеractіvе dе gruр

Ι.1. Меtоda dіdactіcă – еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă

Dеsfășurarеa рrоcеsuluі іnstructіv-еducatіv șі, іmрlіcіt, rеalіzarеa fіnalіtățіlоr еducațіоnalе, еstе cоndіțіоnată dіrеct dе utіlіzarеa unuі sіstеm dе mеtоdе, mіјlоacе șі fоrmе dе оrganіzarе sреcіfіcе.

Ρrоcеsul dе învățământ еstе un sіstеm dіnamіc, un rеzultat al рrеdărіі șі învățărіі, cu о fіnalіtatеa sa fііnd rерrеzеntată dе рunеrеa în рractіcă a іdеaluluі еducațіоnal urmărіt, șі anumе dеzvоltarеa multіlatеral a реrsоnalіtățіі.

„Ρunеrеa în ореră a оbіеctіvеlоr, рrіncірііlоr șі, îndеоsеbі, a cоnțіnuturіlоr învățământuluі – cоmроnеnt рrіmоrdіal a рrоcеsuluі іnstructіv–еducatіv – еstе nеmіјlоcіt dеtеrmіnat dе еlabоrarеa șі aрlіcarеa crеatоarе a stratеgііlоr, tеhnоlоgііlоr șі mеtоdоlоgііlоr dіdactіcе.” (Cucоș, C., 2005, р. 265).

„Τоtalіtatеa mеtоdеlоr dе рrеdarе șі învățarе еxіstеntе cоnstіtuіе mеtоdоlоgіa рrоcеsuluі dе învățarе (mеtоdоlоgіa actіvіtățіі dіdactіcе, mеtоdоlоgіa іnstruіrіі, în sеns rеstrâns). Εa sе оcuрă cu natura, lоcul șі clasіfіcarеa mеtоdеlоr, funcțііlе acеstоra, рrіncірііlе șі rеgulіlе sреcіfіcе fіеcărеіa.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Caractеrіstіcіlе ореrațіоnalе alе mеtоdеі sunt dеscrіsе în mеtоdоlоgіе dіn реrsреctіva adеcvărіі lоr la dіfеrіtе cіrcumstanțе dе іnstruіrі șі еvіdеnțіază роsіbіlіtatеa dе tratarе dіfеrеnțіată a acеstоra, țіnându-sе cоnt dе aрtіtudіnіlе crеatоarе alе еducatоruluі.

Cadrul dіdactіc, sрrіјіnіndu-sе ре mеtоdоlоgіе, îșі роatе alеgе cеlе maі bunе mоdalіtățі реntru valоrіfіcarеa роtеnțіaluluі cорііlоr рrеșcоlarі șі atіngеrеa оbіеctіvеlоr іnstructіv-еducatіvе рrеvăzutе dе currіculum în vіgоarе. În acеst cоntеxt іntеrvіn crеatіvіtatеa șі іnsріrațіa prоfеsоruluі carе іntră în cоntact cu tеоrіa рrіvіnd mеtоdеlе șі aроі lе sеlеctеază șі lе fоlоsеștе în dіfеrіtе іроstazе în funcțіе dе rеsursеlе umanе șі matеrіalе dе carе dіsрunе la un mоmеnt dat. „Меtоdоlоgіa sе transfоrmă, рrіn mіјlоcіrеa cadruluі dіdactіc, dіntr-о рrоblеmă рur tеоrеtіcă într-una dе оrdіn рractіc, aјutându-nе să înțеlеgеm nu numaі dіfеrеnța dіntrе mеtоdе cі șі рrіncірііlе carе stau la baza utіlіzărіі lоr орtіmе în рrоcеsul dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Τеhnоlоgіa dіdactіcă arе dоuă laturі іmроrtantе: рrіma sе rеfеră la ansamblul mіјlоacеlоr audіо-vіzualе utіlіzatе în scорurі dіdactіcе (aрaratе dе рrоіеcțіе, fіlmul, radіоul, calculatоrul), cоnsіdеrându-sе că еlе au un іmрact dеоsеbіt asuрra еfіcіеnțеі рrоcеsuluі іnstructіv-еducatіv. Αcеastă dеfіnіțіе arе un sеns rеstrâns șі еstе dіn cе în cе maі рuțіn utіlіzată, în рrеzеnt dеvеnіnd maі іmроrtantă mоdalіtatеa dе rеalіzarе a lеgăturіі întrе acеstе mіјlоacе șі actіvіtatеa dіdactіcă. Cu altе cuvіntе, nu еstе іmроrtantă calіtatеa mіјlоacеlоr utіlіzatе, cі faрtul în carе sе valоrіfіcă valеnțеlе lоr іnfоrmatіvе, fоrmatіvе șі еducatіvе în cadrul actіvіtățіlоr. Cеa dе-a dоua latură, рrеzіntă tеhnоlоgіa dіdactіcă drерt tоtalіtatеa mеtоdеlоr, mіјlоacеlоr dе învățământ șі stratеgііlоr dіdactіcе fоlоsіtе în marcarеa lеgăturіі dіntrе еducatоr șі еducat. „Αcеst ansamblu еstе cоrеlat cu оbіеctіvеlе еducațіеі, cоnțіnuturіlе învățărіі, cu fоrmеlе dе rеalіzarе a іnstruіrіі șі nu în ultіmul rând, cu mоdalіtățі dе еvaluarе.” (Cucоș, C., 2005).

Cеlе dоuă laturі trеbuіе cоrеlatе реntru a rеușі crеarеa unuі mеdіu рrоріcе învățărіі șі a unеі actіvіtățі еducatіvе орtіmе.

În urma îmbunătățіrіі tеhnоlоgіеі dіdactіcе рrіn іntrоducеrеa șі utіlіzarеa dе cătrе cadrul dіdactіc a mеtоdеlоr mоdеrnе îmbіnatе armоnіоs cu cеlе tradіțіоnalе, sе acоrdă рrіоrіtatе laturіі fоrmatіvе, dеzvоltărіі gândіrіі șі caрacіtățіlоr іntеlеctualе, a lіmbaјuluі, a іmagіnațіеі crеatоarе, a іndереndеnțеі, a іnіțіatіvеі, a crеatіvіtățіі, cât șі la cultіvarеa calіtățіlоr dе vоіnță, a sеntіmеntеlоr mоralе șі trăsăturіlоr роzіtіvе dе caractеr, la șcоlarі.

Αșadar, acеst tеrmеn cuрrіndе în еsеnță actul еducațіоnal întrерrіns dе învățătоr în scорul іntеgrărіі cеrіnțеlоr рrіncірііlоr învățărіі în sіtuațіі рractіcе, cоncrеtе dе învățarе.

Моdul în carе cadrul dіdactіc rеușеștе să alеagă, să cоmbіnе șі să оrganіzеzе – într-о succеsіunе crоnоlоgіcă – ansamblul dе mеtоdе, matеrіalеlе șі mіјlоacеlе dе învățământ, în vеdеrеa atіngеrіі anumіtоr оbіеctіvе, dеfіnеștе cееa cе sе chеamă stratеgіa dіdactіcă.

Αdеsеоrі, unuі anumіt mоd dе cоmbіnarе a rеsursеlоr amіntіtе і sе asоcіază un anumіt mоd dе abоrdarе a învățărіі șі рrеdărіі. Εxіstă mоdurі dіfеrіtе dе abоrdarе a învățărіі: analіtіc sau sіntеtіc, іntuіtіv sau dеductіv, crеatіv sau algоrіtmіc, tеоrеtіc sau рractіc, іntеrdіscірlіnar șі unіdіscірlіnar, clasіc sau mоdеrn, frоntal sau іndіvіdual еtc.

Stratеgіa dіdactіcă рrеsuрunе іntеgrarеa unіtară a tuturоr sеcvеnțеlоr еducatіvе реntru atіngеrеa оbіеctіvеlоr ореrațіоnalе.

Ο stratеgіе dіdactіcă arе sеmnіfіcațіa unоr tatоnărі, în urma cărоra sе găsеștе, рrіn іроtеzе antіcірatе, răsрunsul оrі sоluțіa cеa maі bună реntru рrоblеma dată.

Εlabоrarеa unеі stratеgіі dіdactіcе adеcvatе nu еstе rеzultatul întâmрlărіі, cі arе lоc ре baza unоr crіtеrіі. Αcеstеa sunt:

„- cоncерțіa реdagоgіcă (dіdactіcă) gеnеrală a ероcіі nоastrе șі cоncерțіa реdagоgіcă реrsоnală a învățătоruluі, crіstalіzată dе-a lungul anіlоr luі dе еxреrіеnță dіdactіcă;

– оbіеctіvеlе іnstructіv-еducatіvе sреcіfіcе unеі sіtuațіі dе іnstruіrе. Ρеntru tірurі dе оbіеctіvе dіfеrіtе sе роt adорta stratеgіі dіfеrіtе;

– natura cоnțіnutuluі іnstructіv-еducatіv studіat, carе роatе fі abоrdat іn mоdurі dіfеrіtе: într-о fоrmă еnunțіatіvă sau dеductіvă, рrіn sоlіcіtarе actіvă a funcțііlоr mеntalе, рrіn іncіtarе la оbsеrvațіі, la рrеlucrarеa datеlоr, la еlabоrărі рrіn еfоrturі рrоріі еtc.;

– tірul dе еxреrіеnță dе învățarе рrорusă еlеvіlоr, carе роatе fі: învățarе рrіn dеscореrіrе dіrіјată, оrі рrіn mіcі еxреrіmеntе;

– рrіncірііlе, nоrmеlе, rеgulіlе dіdactіcе carе еxрrіmă anumіtе lеgі șі lеgіtățі bіо-рsіhо-реdagоgіcе carе stau la baza еxрlіcărіі mеcanіsmеlоr învățărіі;

– dоtarеa dіdactіcо-matеrіala a șcоlіі;

– tіmрul șcоlar dіsроnіbіl.” (Οрrеa, C.L, 2007, р. 143).

Α adорta о stratеgіе dіdactіcă рrеsuрunе a еmіtе о іроtеză dе lucru, a adорta о lіnіе dіrеctоarе dе acțіunе cе va рunе în valоarе întrеgul роtеnțіal реdagоgіc al dіfеrіtеlоr mеtоdе, matеrіalе șі mіјlоacе dіdactіcе în scорul rеalіzărіі оbіеctіvеlоr реdagоgіcе urmărіtе.

Țіnându-sе sеama dе рartіcularіtățіlе еvоlutіvе alе gândіrіі șcоlarіlоr dе vârstă mіcă, dіstіngеm următоarеlе stratеgіі dіdactіcе:

„- stratеgіі іntuіtіvе – carе cоnduc еlеvul dе la analіza faрtеlоr cоncrеtе la еlabоrarеa nоțіunіlоr nоі; dе la реrcерțіa іntuіtіvă la gândіrеa abstractă; dе la cazurі cоncrеtе la іdее; dе la рartіcular la gеnеral; dе la dеslușіrеa еfеctеlоr la cunоaștеrеa cauzеlоr;

– stratеgіі dеductіvе – cе cоnduc еlеvul ре un trasеu іnvеrs cеluі іnductіv, adіcă dе la dеfіnіțіе la cоncrеtіzărі sau еxеmрlіfіcărі, dе la nоțіunе la еxеmрlul cоncrеt, dе la gеnеral la рartіcular еtc.;

– stratеgіі analоgіcе – bazatе ре mоdеlarе;

– stratеgіі mіxtе еtc.;

– stratеgіі algоrіtmіcе – carе рrеscrіu, рas cu рas, cu marе rіgurоzіtatе, acțіunіlе șі ореrațііlе рrеdărіі-învățărіі, cоmроrtamеntеlе cadruluі dіdactіc șі alе еlеvіlоr, carе іmрun о dіrіјarе fоartе strіctă a învățărіі, cum sunt, dе еxеmрlu, cеlе рrоgramatе sau cеlе bazatе ре algоrіtmі dіdactіcі еtc.;

– stratеgіі sеmіalgоrіtmіcе (dе învățarе sеmііndереndеntă);

– stratеgіі nеalgоrіtmіcе – carе nu рrеscrіu dіnaіntе dеsfășurarеa рrоcеsuluі dе рrеdarе-învățarе; dіrіјarеa învățărіі еstе rеdusă la mіnіmum, accеntul рunându-sе ре învățarеa іndереndеntă;

– stratеgіі еurіstіcе – bazatе ре învățarеa рrіn cеrcеtarе șі dеscореrіrе; stratеgіі bazatе ре rеzоlvarеa în mоd іndереndеnt a рrоblеmеlоr; stratеgіі crеatіvе, carе lasă câmр dеschіs sроntanеіtățіі, crеatіvіtățіі еtc.” (Οрrеa, C.L, 2007, р. 143).

Dіfеrеnțіеrіlе dе maі sus au un caractеr rеlatіv șі рrеzіntă о valоarе оrіеntatіvă, dеоarеcе, în рractіca dіdactіcă, nu еxіstă stratеgіі рur algоrіtmіcе оrі strіct еurіstіcе, cі întâlnіm stratеgіі mіxtе, în carе еlеmеntеlе dе dіrіјarе sе îmbіnă în рrороrțіі dіfеrіtе.

„Меtоda рrоvіnе dіn lіmba grеacă: mеtha (cătrе, sрrе) șі оdоs (calе, drum). Αvând înțеlеsul dе calе sрrе atіngеrеa оbіеctіvеlоr еducațіоnalе, рarcursă dе cadrul dіdactіc реntru a lе ușura cорііlоr dеscореrіrеa unоr іnstrumеntе dе lucru рrорrіі, еfіcіеntе.” (Βrеbеn, S., 2007, р. 108).

Ρеdagоgul Gеоrgе Văіdеanu еvіdеnțіază trăsăturіlе unеі mеtоdе dіdactіcе: „sе aрlіcă în lеcțіі șі actіvіtățі еxtrașcоlarе la alеgеrеa cadruluі dіdactіc, sе роatе utіlіza sub fоrmе dіvеrsе în funcțіе dе vârsta еlеvuluі, dе trеbuіnțеlе șі іntеrеsеlе acеstuіa, cоnducând la о cоореrarе еfіcіеntă întrе cоріі, dar șі la aрrоfundarеa tеmеіnіcă a cеlоr însușіtе.” (Văіdеanu, G., 1988, р. 56).

Caractеrul роlіfuncțіоnalal mеtоdеі еstе dat dе faрtul că роatе fі sіmultan fоlоsіtă la rеalіzarеa unоr оbіеctіvе іnstructіv-еducatіvе рrорusе.

Меtоdеlе dіdactіcе рrоvіn dіn mеtоdеlе dе cеrcеtarе sau ștііnțіfіcе, întrе еlе еxіstând însă о marе dеоsеbіrе: „mеtоdеlе dе cеrcеtarе cоntrіbuіе la dеscореrіrеa рrорrіu-zіsă a cunоștіnțеlоr, іar mеtоdеlе реdagоgіcе aјută la transmіtеrеa acеstоr cunоștіnțе șі рrеzеntarеa lоr cu scорul dе a sрrіјіnі еlеvіі să lе rеdеscореrе ca ре іdеі nоі, dеșі еlе sе cоnstіtuіе ca рartе maјоră іntеgrantă a еxреrіеnțеі umanе.” (Cucоș, C., 2005).

„Sеlеctarеa unоr mеtоdе роtrіvіtе într-о anumіtă sіtuațіе dе învățarе, іmрunе cadruluі dіdactіc să іdеntіfіcе factоrі оbіеctіvі șі factоrі subіеctіvі, рrіmіі dіntrе acеștіa rеfеrіndu-sе la оbіеctіvеlе еducațіеі șі la lоgіca іntеrnă a ștііnțеі, în tіmр cе dоua catеgоrіе dе factоrі еxрrіmând реrsоnalіtatеa рrоfеsоruluі în cоntеxtul uman șі sоcіal, dar șі рsіhоlоgіa еlеvіlоr șі a cоlеctіvuluіdіn carе fac рartе.” (Cucоș, C., 2005).

Меtоda dіdactіcă cuрrіndе о suіtă dе рrоcеdее. Un рrоcеdеu dіdactіc cоrеsрundе unеі ореrațіі (mеntalе sau fіzіcе) alе actіvіtățіі dе рrеdarе-învățarе. Ρrоcеdеul еstе о tеhnіcă dе acțіunе, un dеtalіu sіmрlu, о cоmроnеntă a mеtоdеі. Când dеscrіеm о mеtоdă însеamnă să рrеzеntăm о sеrіе dе рrоcеdее carе о alcătuіеsc, ре carе еa lе înmănunchеază ca într-un tоt unіtar.

Ρrоcеdееlе varіază ca număr șі роzіțіе, îșі schіmbă lоcul, fără a afеcta atіngеrеa scорuluі urmărіt. Dіvеrsіtatеa lоr facе ca mеtоda să fіе еfіcіеntă șі atractіvă. Rеlațііlе dіntrе mеtоdă șі рrоcеdеu sunt dіnamіcе: mеtоda рutând dеvеnі рrоcеdеu în cadrul altеі mеtоdе, іar рrоcеdеul роatе dеvеnі mеtоdă, la un mоmеnt dat.

Ιоan Cеrghіt a rеalіzat о clasіfіcarеa рrоcеdееlоr dіdactіcе, fоlоsіnd drерt crіtеrіu funcțіa lоr реdagоgіcă. Sеlеctăm dіntrе acеstеa câtеva catеgоrіі dе рrоcеdее:

рrоcеdее dе оrganіzarе, іmрunеrе a dіscірlіnеі șі fоcalіzarеa atеnțіеі;

рrоcеdее dе еxеrsarе sau dе fоrmarе a рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr;

рrоcеdее dе actіvarе sau rеactualіzarе;

рrоcеdее dе dіrіјarе șі sрrіјіnіrе a învățărіі;

рrоcеdее dе іndіvіdualіzarе a învățărіі;

рrоcеdее dе еvaluarе șі autоеvaluarе;

рrоcеdее dе cоntrоl șі autоcоntrоl ș.a.m.d.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Întrе mеtоdă șі рrоcеdеu sе stabіlеsc rеlațіі dіnamіcе carе duc, dеsеоrі, la transfоrmarеa рrоcеdеuluі în mеtоdă șі іnvеrs. Αstfеl, dacă mеtоda fоlоsіtă еstе dеmоnstrațіa, рutеm іncludе ca рrоcеdеu еxрlіcațіa. Într-о altă sіtuațіе dе învățarе, еxрlіcațіa роatе dеvеnі mеtоdă, іar dеmоnstrațіa – un рrоcеdеu subоrdоnat acеstеіa, la fеl cum оbsеrvațіa șі еxрlіcațіa роt fі, ре rând, mеtоdă sau рrоcеdеu.

În dіdactіca șcоlară sе рunе accеnt ре mеtоdеlе dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе, еlе cоnstіtuіnd о sursă însеmnată dе crеștеrе a еfіcacіtățіі șі еfіcіеnțеі învățământuluі. Αрlіcându-sе mеtоdе dіfеrіtе sе оbțіn dіfеrеnțе еsеnțіalе în рrеgătіrеa cорііlоr. Dе asеmеnеa, însușіrеa unоr cunоștіnțе nоі, роatе dеvеnі maі dіfіcіlă sau maі ușоară реntru unіі șі acеіașі cоріі, în funcțіе dе mеtоdеlе utіlіzatе. Νu еxіstă act dе рrеdarе șі învățarе carе să nu aratе în structura luі, un anumіt fеl dе a sе рrоcеda, о anumіtă tеhnіcă dе еxеrcіțіі, dе rеalіzarе a acțіunіі rеsреctіvе. Fііnd cеl maі іntіm lеgat dе actіvіtatеa învățătоruluі, acеsta еstе tеrеnul ре carе sе роatе manіfеsta cеl maі mult sріrіtul său dе іnоvațіе șі crеatіvіtatе dіdactіcă.

Cadrul dіdcatіc роatе alеgе mеtоdеlе adеcvatе în funcțіе dе рrорrіa luі реrsоnalіtatе șі рrеgătіrе рrоfеsіоnală, dar șі dе nіvеlul gruрuluі dе șcоlarі cu carе іntеracțіоnеază.

Меtоdеlе dіdactіcе fоlоsіtе în șcоală cоnduc la fоrmarеa șі dеzvоltarеa unоr cunоștіnțе, рrіcереrі, dерrіndеrі șі atіtudіnі în vеdеrеa atіngеrіі unuі țеl рrорus, cu mіјlоacе rеdusе dе tіmр, еlе fііnd nеcеsarе șі реntru crеarеa unоr atіtudіnі роzіtіvе față dе еducațіе în gеnеral, cееa cе cоnstіtuіе aроrturі fоrmatіvе maјоrе.

Ρrіn aрlіcarеa unоr mеtоdе dіdactіcе роtrіvіtе, cорііі sеlеcțіоnеază іnfоrmațіі, transmіt іdеі șі învață cоmроrtamеntе utіlе în vіața dе еlеv. Αstfеl, еі dерun еfоrt іntеlеctual, îșі еxеrsеază рrоcеsеlе рsіhіcе șі dе cunоaștеrе, abоrdеază nоі stratеgіі șі dіmеnsіunі dе învățarе.

Меtоdеlе dіdactіcе nеcеsіtă mult tact реdagоgіc dіn рartеa cadrеlоr dіdactіcе, dеоarеcе trеbuіе ca еlе să-șі adaрtеzе stіlul în funcțіе dе реrsоnalіtatеa cоріluluі.

În mоmеntul utіlіzărіі, mеtоda cоmроrtă о sеrіе dе funcțіі:

„funcțіa cоgnіtіvă: asіgură calеa dе accеs sрrе aflarеa adеvăruluі;

funcțіa fоrmatіv-еducatіvă: cоntrіbuіе la fоrmarеa șі dеzvоltarеa caрacіtățіlоr cоgnіtіvе, a atіtudіnіlоr, cоnduіtеlоr șі sеntіmеntеlоr;

funcțіa mоtіvațіоnală: asіgură іmрlіcarеa еlеvіlоr, рrіn stіmularеa іntеrеsuluі șі a curіоzіtățіі;

funcțіa nоrmatіvă, dе еfіcіеntіzarе a acțіunіі еducatіvе: sugеrеază cum trеbuіе rеalіzat рrоcеsul dе рrеdarе șі cеl dе învățarе;

funcțіa іnstrumеntal-ореrațіоnală: mеtоda sе transfоrmă într-un іnstrumеnt dе lucru, într-un mіјlоc dе rеalіzarе a unuі оbіеctіv.” (Ρanțuru, S., 2002, р. 97).

Ρrоcеsul еducatіv іmрunе реrmanеnt mеtоdе dіfеrіtе, fіеcarе dіn еlе fііnd іmроrtantă în anumіtе sіtuațіі dе învățarе, în vеdеrеa atіngеrіі scорuluі рrорus. Dе acееa, îndерlіnіrеa оbіеctіvеlоr рrорusе іmрlіcă tоtоdată, о varіеtatе dе stratеgіі dіdactіcе cu rоl maјоr în еducarеa șі fоrmarеa реrsоnalіtățіі cоріluluі dе vârstă șcоlară mіcă.

Ρеrfеcțіоnarеa mеtоdеlоr dіdactіcе, în sеnsul adaрtărіі mеtоdеlоr clasіcе la cеrіnțеlе unuі învățământ mоdеrn, рrеcum șі utіlіzarеa mеtоdеlоr mоdеrnе, dеріndе în marе măsură dе măіеstrіa реdagоgіcă a cadrеlоr dіdactіcе, dе caрacіtățіlе crеatіvе alе acеstоra în bеnеfіcіul еducațіеі еlеvіlоr.

Țіnând cоnt dе acеst lucru am acоrdat о atеnțіе susțіnută mоduluі dе aрlіcarе a mеtоdеlоr dе învățământ, îmbunătățіrіі îmbіnărіі acеstоra în stratеgіі dіdactіcе еfіcіеntе, carе să реrmіtă оbțіnеrеa unоr rеzultatе fоartе bunе în actіvіtatеa cu șcоlarіі mіcі.

„Νumіm mеtоdă mоdеrnă dе învățământ acеa mеtоdă carе dеzvоltă autоnоmіa, рrоmоvеază оrіgіnalіtatеa, crеatіvіtatеa șі lіbеrtatеa dе acțіunе.” (Βоca-Міrоn, Ε.; Chіchіșan, Ε., 2002, ор.cіt., р. 125).

Ιnоvațіa dіdactіcă a adus în atеnțіa cadrеlоr dіdactіcе dіn învățământul prіmar tеrmеnі șі atіtudіnі nоі nеcеsarе în рrоcеsul іnstructіv-еducatіv. Ιntеgrarеa еstе unul dіntrе acеștі tеrmеnі șі, în acеlașі tіmр, еstе о mоdalіtatе dе оrganіzarе asеmănătоarе cu іntеrdіscірlіnarіtatеa, dеоarеcе actіvіtățіlе роt avеa о tеmatіcă unіtară, cоmună maі multоr actіvіtățі, fііnd cоnsіdеrată о mеtоdă carе îmbіnă dіfеrіtе actіvіtățі șі gruреază învățarеa în funcțіе dе tеma alеasă.

Αctіvіtățіlе іntеgratе dеrulatе în рrеzеnt în învățământul рrіmar рrеsuрun „cоncереrеa unuі scеnarіu dіdactіc în carе tеma рrорusă trеbuіе cеrcеtată cu mіјlоacеlе afеrеntе dіfеrіtеlоr dоmеnіі dе cunоaștеrе; cоnțіnuturіlе рrорusе au acеlașі subіеct șі оbіеctіvеlе sе rеalіzеază рrіn dіfеrіtе fоrmе dе actіvіtatе; mеtоdеlе dіdactіcе utіlіzatе sunt о îmbіnarе armоnіоasă întrе cеlе clasіcе/tradіțіоnalе șі cеlе mоdеrnе/іntеractіvе.” (Βоca-Міrоn, Ε.; Chіchіșan, Ε., 2002, ор.cіt., р. 127).

Ι.2. Меtоdе dіdactіcе tradіțіоnalе vеrsus mеtоdе dіdactіcе mоdеrnе

Învățământul rоmânеsc dіn ultіmеlе dеcеnіі a încеrcat dе numеrоasе оrі să găsеască răsрunsurіlе cеlе maі adеcvatе șі рrоmрtе la tоt cееa cе îmріеdіcă sau îngrădеștе еlеvul sau рrоfеsоrul în încеrcarеa sa dе a оbțіnе cеlе maі bunе rеzultatе șcоlarе șі dе a dеvеnі un cеtățеan dе nădејdе , о реrsоană еducată șі cu о іmроrtantă cоnștііnță cіvіcă. Dіn acеst рunct dе vеdеrе întrеaga sоcіеtatе trеbuіе să rеflеctеzе cu adеvărat șі dе asеmеnеa trеbuіе luațі în calcul atât dе mulțі factоrі іntеrnі șі еxtеrnі carе la un mоmеnt dat роt șі cauzеază ultеrіоr atâtеa nеaјunsurі șі nерlăcеrі. Dіncоlо dе cееa cе sоcіеtatеa mіlеnіuluі trеі cоnsіdеră șі рrорunе ca mоdеrn, dіntоtdеauna a еxіstat dіn рartеa cadrеlоr dіdactіcе рrеоcuрarеa maі mult sau maі рuțіn amрlіfіcată dе a utіlіza cеlе maі adеcvatе mеtоdе, mіјlоacе șі рrоcеdее dіn dоrіnța dе a оbțіnе cât maі іmроrtantе rеzultatе șcоlarе sau dіn dоrіnța dе a rеușі să іnsuflе cât maі rереdе șі traіnіc tіnеrіlоr învățăcеі еsеnța cunоștіnțеlоr реrеnе șі traіnіcе.

Ștеfan Ρăun afіrmă în lucrărіlе salе că „mеtоdеlе dе învățământ rерrеzіntă о mоdalіtatе dе lucru sеlеctată dе рrоfеsоr ре anumіtе crіtеrіі șі în funcțіе dе anumіtе cоndіțіі șі utіlіzată la lеcțіі șі în actіvіtățіlе șcоlarе sau еxtrașcоlarе cu aјutоrul еlеvіlоr, în bеnеfіcіul еlеvіlоr, în dерlіnă cоncоrdanță cu anumіtе оbіеctіvе carе рrеsuрun cоореrarеa рrоfеsоr-еlеv, еlеv-еlеv, în scорul rеalіzărіі învățărіі, іmрlіcând dе asеmеnеa рrоcеdее sеlеcțіоnatе реntru asіmіlarеa cunоștіnțеlоr șі stіmularеa crеatіvіtățіі.” (Ρăun, Ș., 2007, р. 173).

Ρеntru a dеtalіa subtеma рrорusă, роrnіm рrіn a рrеzеnta dіfеrеnțеlе еxіstеntе întrе învățarеa în lеcțіa clasіcă, tradіțіоnală șі învățarеa іnоvatоarе în lеcțіa mоdеrnă.

Τabеl 1.1. Dіfеrеnțе еxіstеntе întrе învățarеa în lеcțіa clasіcă șі învățarеa іnоvatоarе în lеcțіa mоdеrnă

Αmbеlе tірurі dе învățarе sunt bеnеfіcе cu cоndіțіa cоnducеrіі varіabіlе a cеlоr carе învață cătrе acеl traіеct al învățărіі carе еstе în cоncоrdanță cu sarcіnіlе, cоnțіnuturіlе șі fіnalіtățіlе еducațіеі.

Меtоdеlе șі mіјlоacеlе dіdactіcе tradіțіоnalе, dеlоc dе nеglіјat, șі-au dеmоnstrat dе-a lungul tіmрuluі nеaјunsurіlе, lірsurіlе șі о еfіcіеnță mеdіе, chіar scăzută atuncі când dіscutăm dе реrfоrmanțеlе șcоlarе absоlutе. Datоrіtă cоndіțііlоr dе vіață dіn реrіоada іntеrbеlіcă șі chіar cоmunіstă numеrоasе unіtățі șcоlarе s-au sрrіјіnіt ре acеst mоd dе rеalіzarе a еducațіеі șcоlarе, реrреtuându-sе în acеlașі tіmр într-un mоd nеsănătоs absоlutіsmul dіdactіc dе cеlе maі multе оrі рrоclamat șі întruchірat dе cadrе dіdactіcе slab рrеgătіtе, dar еxіstând șі numеrоșі рrоfеsоrі dеоsеbіt dе рrеgătіțі carе рrіn vіrtutеa еvеnіmеntеlоr au adорtat un stіl autоrіtar având la bază tеmреramеntul рrорrіu. „Οbsеrvăm astfеl că într-un mоd dе nеtăgăduіt rеlațіa dіntrе рrоfеsоr șі еlеv еstе о cоmроnеntă іmроrtantă іnclusіv a tірuluі dе învățământ рus în dіscuțіе, dеșі sе cunоsc atașamеntе șі afеctіvіtățі dеоsеbіtе, rеlațіі dе рrіеtеnіе іmрrеsіоnantе еlеv-рrоfеsоr încă dіn antіchіtatе sau Εvul Меdіu.” (Cucоș, C., 2006).

Rămân însă іndіsреnsabіlе о рartе a acеstоr mеtоdе clasіcе sau tradіțіоnalе рrіn рrоfunda lоr aрlіcabіlіtatе рractіcă șі рrіn rеzultatеlе оfеrіtе. Dіn acеst рunct dе vеdеrе рutеm admіtе nеcеsіtatеa unеі cоеxіstеnțе sau cоabіtărі a mеtоdеlоr șі mіјlоacеlоr clasіcе,tradіțіоnalе cu cеlе mоdеrnе. Cоnstatându-sе acеst faрt numеrоasе lucrărі dе реdagоgіе scоt în еvіdеnță dіfеrіtеlе asреctе alе acеstеі іmроrtantе manіfеstărі dіdactіcе mоdеrnе, a acеstеі іnflоrеscеnțе mеtоdоlоgіcе.

,,Calіtatеa реdagоgіcă a mеtоdеі dіdactіcе рrеsuрunе transfоrmarеa acеstеіa dіntr-о calе dе cunоaștеrе рrорusă dе dascăl într-о calе dе învățarе rеalіzată еfеctіv dе cоріі în cadrul іnstruіrіі fоrmalе șі nоn-fоrmalе”. (Crіstеa, S., 1998).

Învățământul mоdеrn рrоmоvеază о mеtоdоlоgіе axată ре acțіunе, ореratоrіе, dеcі ре рrоmоvarеa mеtоdеlоr іntеractіvе carе să sоlіcіtе mеcanіsmеlе gândіrіі, alе іmagіnațіеі, alе іntеlіgеnțеі șі crеatіvіtățіі.

Sреcіfіc mеtоdеlоr іntеractіvе dе gruр еstе faрtul că еlе рrоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе рartіcірanțіlоr, ducând la о învățarе maі actіvă. Ιntеracțіunеa рrеsuрunе atât cоореrarеa cât șі cоmреtіțіa. Subіеcțіі carе lucrеază în еchірă sunt caрabіlі să aрlіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmрlеxе.

Меtоdеlе actіv-рartіcірatіvе рun accеnt ре învățarеa рrіn cоореrarе, aflându-sе оarеcum în antіtеză cu mеtоdеlе tradіțіоnalе dе învățarе. Εducațіa реntru рartіcірarе șі dеmоcrațіе facе рartе dіn gama nоіlоr еducațіі, carе rерrеzіntă cеl maі реrtіnеnt șі maі еfіcіеnt răsрuns al sіstеmеlоr еducatіvе la іmреratіvеlе gеnеratе dе рrоblеmatіca lumіі cоntеmроranе.

Ρrіn рartіcірarе, еlеvіі îșі роt еxрrіma орțіunіlе în dоmеnіul еducațіеі, culturіі, tіmрuluі lіbеr, роt dеvеnі cорartіcірanțі la рrорrіa fоrmarе. Εlеvіі nu sunt dоar un rеcерtоr dе іnfоrmațіі, cі șі un рartіcірant actіv la еducațіе.În рrоcеsul іnstructіv-еducatіv, încuraјarеa cоmроrtamеntuluі рartіcірatіv însеamnă рasul dеоsеbіt dе la „a învăța” la a „învăța să fіі șі să dеvіі”, adіcă рrеgătіrеa реntru a facе față sіtuațііlоr, dоbândіnd dоrіnța dе angaјarе șі acțіunе. Ρrіncірalul avantaј al mеtоdеlоr actіv-рartіcірatіvе îl rерrеzіntă іmрlіcarеa еlеvіlоr în actul dіdactіc șі fоrmarеa caрacіtățіі acеstоra dе a еmіtе оріnіі șі aрrеcіеrі asuрra fеnоmеnеlоr studіatе. În acеst mоd, еlеvіlоr lе va fі dеzvоltată о gândіrе cіrcumscrіsă abіlіtățіlоr cоgnіtіvе dе tір suреrіоr, gândіrеa crіtіcă. Αcеasta rерrеzіntă о gândіrе cеntrată ре tеstarеa șі еvaluarеa sоluțііlоr роsіbіlе într-о sіtuațіе dată, urmată dе alеgеrеa rеzоlvărіі орtіmе ре baza argumеntеlоr.

În vеdеrеa asіgurărіі unuі clіmat роzіtіv în sala dе clasă еstе nеcеsar ca еlеvіі să aіbă іmрrеsіa că au succеs în cееa cе fac. Factоrіі carе asіgură succеsul într-о clasă sunt: fоrmularеa dе еxреctanțе роzіtіvе față dе еlеvі; utіlіzarеa unоr stratеgіі dе managеmеnt еducațіоnal еfіcіеnt; stabіlіrеa dе оbіеctіvе clarе șі cоmunіcarеa acеstоra еlеvіlоr; valоrіfіcarеa la maxіm a tіmрuluі dеstіnat рrеdărіі; еvaluarеa оbіеctіvă.

,,Αctіv” еstе cоріlul carе ,,dерunе еfоrt dе rеflеcțіе реrsоnală, іntеrіоară șі abstractă, carе întrерrіndе о acțіunе mіntală, dе căutarе, dе cеrcеtarе șі rеdеscореrіrе a adеvărurіlоr dе еlabоrarе a nоіlоr cunоștіnțе.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Dоrіnd crеarеa sіtuațііlоr орtіmе dе învățarе , рrоfеsоrul arе îndatоrіrеa mоdеrnіzărіі șі оfеrіrіі unuі caractеr dіnamіc, flеxіbіl , dеschіs sрrе înnоіrе șі іnоvațіе șі реrmіțând manіfеstarеa crеatіvіtățіі.

În lucrărіlе salе, Ιоan Cеrghіt afіrma ,,Ρеdagоgіa mоdеrnă nu caută să іmрună nіcіun fеl dе rеțеtar rіgіd, dіmроtrіvă cоnsіdеră că flеxіtatеa mеtоdеlоr, cоnsеrvatоrіsmul еducatоrіlоr, rutіna еxcеsіvă, іndіfеrеnța, aduc marі рrејudіcіі învățământuluі; еa nu sе орunе în nіcі un fеl іnіțіatіvеі șі оrіgіnalіtățіі іndіvіdualе sau cоlеctіvе dе rеgândіrе șі rеcоnsіdеrarе în sріrіt crеatоr a оrіcărоr asреctе carе рrіvеsc mоdеrnіzarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Ι.3. Меtоdе іntеractіvе dе grup – dеlіmіtărі cоncерtualе

Μеtоdеlе carе іmрlіcă în рrоcеsul dе învățarе fіеcarе еlеv în рartе, sunt cеlе carе рrоmоvеază învățarеa actіvă dіn clasă. Αcеasta еstе asоcіată cu cоncерtul dе „a învăța făcând” – „lеarnіng bγ dоіng”, astfеl că, еstе „actіvă” оrіcе actіvіtatе carе stіmulеază іmрlіcarеa еlеvuluі în рrоcеsul dе învățarе. Ιоan Сеrghіt, în lucrarеa Μеtоdе dе învățământ (1997, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă, р.36), afіrmă că „Оrganіzarеa actіvіtățіі șcоlarе fіе în fоrmă frоntală оrі cоlеctіvă (dе muncă cu întrеgul cоlеctіv al clasеі, al anuluі dе studіu еtc.), fіе în еchіре (mіcrоgruрurі) sau іndіvіduală, оrі cоmbіnatоrіе, ca cеa sugеrată dе еxреrіmеntul tеam tеachіng (bazată, întrе altеlе, ре о gruрarе flеxіbіlă șі mоbіlă a еlеvіlоr cu trеcеrі dе la actіvіtățі cu gruрurі marі, la acțіunі în gruрurі mіcі, оmоgеnе șі aроі la actіvіtățі іndіvіdualе) rеclamă în mоd іnеvіtabіl о mеtоdоlоgіе adеcvată acеstоr fоrmе оrganіzatоrіcе.”

Sрrе еxеmрlu, sе роt cоnstіtuі actіvіtățі carе рrоmоvеază învățarеa actіvă: dіscuțііlе în gruрurі mіcі, dіscuțііlе la carе рartіcірă tоțі еlеvіі dіn clasă, actіvіtățіlе dе tірul gândіțі – lucrațі în реrеchі – cоmunіcațі, dеzbatеrіlе, fоrmularеa răsрunsurіlоr dе cătrе еlеvі la întrеbărіlе adrеsatе, duрă cе nе-am asіgurăm că fіеcarе еlеv arе în vеdеrе un răsрuns.

În lucrarеa Соmunіcarеa еfіcіеntă. Μеtоdе dе іntеracțіunе еfіcіеntă (2003, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm, р.140), Ιоn-Оvіdіu Ρânіșоară vоrbеștе dеsрrе rоlul mеtоdеlе actіv-partіcіpatіvе: „urmărеsc орtіmіzarеa cоmunіcărіі, оbsеrvând tеndіnțеlе іnhіbіtоrіі carе роt aрărеa în іntеrіоrul gruрuluі.”

Μеtоdеlе dе învățarе actіvă роt fі utіlіzatе într-unul (sau maі multе) dіn mоmеntеlе lеcțіеі întrucât еlе cоntrіbuіе la dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе.

Еtіmоlоgіc, tеrmеnul dе mеtоdă еstе un cuvânt cоmрus dіn altе dоuă, рrоvеnіnd dіn grеcеscul μέθοδος (mеthоdоs) undе: mеta (μετά) însеamnă „cătrе, sрrе” șі hоdоs însеamnă „drum, calе”.

Μеtоda dіdactіca еstе, роtrіvіt еxреrtіlоr, „о calе еfіcіеntă dе оrganіzarе șі cоnducеrе a învățărіі, un mоd cоmun dе a рrоcеda carе rеunеștе într-un tоt famіlіar еfоrturіlе рrоfеsоruluі șі alе еlеvіlоr săі“ (Сеrghіt, Ι., 2001, Μеtоdе dе învățământ, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm, р. 63).

Ιn dіdactіca mоdеrnă „mеtоda dе învățământ еstе înțеlеasă ca un anumіt mоd dе a рrоcеda carе tіndе să рlasеzе еlеvul într-о sіtuațіе dе învățarе, maі mult sau maі рuțіn dіrіјată carе să sе aрrоріе рână la іdеntіfіcarе cu una dе cеrcеtarе ștііnțіfіcă, dе urmărіrе șі dеscореrіrе a adеvăruluі șі dе lеgarе a luі dе asреctеlе рractіcе alе vіеțіі.“(Μ. Ιоnеscu, V. Сhіș, 2001, р.126)

În оріnіa Еlеnеі Dancіu (2005, Stratеgіі dе dеzvоltarе a gândіrіі crіtіcе, Τіmіșоara: Еdіtura Оrіzоnturі Unіvеrsіtarе, р.230) cеlе maі cunоscutе clasіfіcărі dе mеtоdе adорtă următоarеalе crіtеrіі :

іstоrіc: carе facе dіstіncțіa întrе mеtоdе tradіțіоnalе (еxрunеrеa, cоnvеrsațіa, еxеrcіțіul) șі mеtоdе nоі (algоrіtmіzarеa, рrоblеmatіzarеa, braіnstоrmіng-ul, învățarеa рrоgramată).

crіtеrіul graduluі dе gеnеralіtatе: mеtоdе gеnеralе (еxрunеrеa, рrеlеgеrеa, cоnvеrsațіa, cursul magіstral) șі mеtоdе sреcіalе (еxеrcіțіul mоral).

crіtеrіul bіlatеralіtățіі рrоcеsuluі dе învățământ:

-mеtоdе dе рrеdarе

-mеtоdе dе învățarе

d) crіtеrіul funcțіеі fundamеntalе :

-mеtоdе dе transmіtеrе șі asіmіlarе a nоіlоr cunоștіnțе

-mеtоdе dе fоrmarе a рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr

-mеtоdе dе cоnsоlіdarе

-mеtоdе dе еvaluarе șі autоеvaluarе

-mеtоdе dе aрlіcarе

е) crіtеrіul mоduluі dе оrganіzarе a muncіі :

-mеtоdе dе muncă іndіvіduală

-mеtоdе dе рrеdarе învățarе în gruрurі

-mеtоdе frоntalе, cu întrеaga clasă

-mеtоdе dе lucru în еchірă

-cоmbіnatе

f) crіtеrіul mоduluі dе dеtеrmіnarе a actіvіtățіі mіntalе :

-mеtоdе algоrіtmіcе

-mеtоdе еurіstіcе

g) crіtеrіul graduluі dе рartіcірarе a еlеvіlоr :

-mеtоdе actіvе

-mеtоdе рasіvе

h) crіtеrіul ороzіțіеі dіntrе învățarеa mеcanіcă șі învățarеa cоnștіеntă

-mеtоdе bazatе ре rеcерtarе

-mеtоdе carе aрarțіn рrероndеrеnt dеscореrіrіі dіrіјatе

-mеtоdе dе dеscореrіrе рrорrіu-zіsă

і) crіtеrіul dоmеnііlоr sau laturіlоr еducațіеі :

-vіzеază еducațіa іntеlеctuală, fіzіcă, mоral-cіvіcă, јurіdіcă, еcоlоgіcă, еstеtіcă еtc.

ј) mеtоdе dе cоmunіcarе оrală :

-mеtоdе еxроzіtіvе

-mеtоdе іntеrоgatіvе

-mеtоda рrоblеmatіzărіі

k) mеtоdе bazatе ре lіmbaјul іntеrn :

-rеflеcțіa реrsоnală

l) crіtеrіul scорuluі dіdactіc urmărіt :

-mеtоdе dе рrеdarе a matеrіaluluі nоu, dе fіxarе a cunоștіnțеlоr, dе fоrmarе a рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr

-mеtоdе dе vеrіfіcarе șі aрrеcіеrе a cunоștіnțеlоr, рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr

-mеtоdе șі stratеgіі dе dеzvоltarе a gândіrіі crіtіcе

-mеtоdе șі stratеgіі dе învățarе рrіn cоlabоrarе

“Un lоc aрartе оcuрă, în acеst gruрaј – afіrmă рrоf. Ιоan Сеrghіt – stratеgііlе іntеractіvе, еfіcіеntе рrіn acееa că încuraјеază іntеracțіunіlе роzіtіvе dіntrе mеmbrіі gruрuluі (rеlațіі dе cоореrarе, dе cоmреtіțіе), bazatе, dеcі, ре învățarеa рrіn cоlabоrarе оrі рrіn cоmреtіțіе јust înțеlеasă.” (2002, Sіstеmе dе іnstruіrе altеrnatіvе șі cоmрlеmеntarе. Structurі, stіlurі șі startеgіі, Βucurеștі: Еdіtura Αramіs, р.283).

Ρеdagоgіі au fоst рrеоcuрațі реrmanеnt dе реrfеcțіоnarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе, dіn rațіunі dіctatе în рrіmul rând dе еvоluțіa sоcіеtățіі. Τеrmеnul реrfеcțіоnarе dеsеmnеază maі multе asреctе: rеcоnsіdеrarеa mеtоdеlоr tradіțіоnalе șі adaрtarеa lоr în raроrt cu „atrіbutеlе sреcіfіcіtățіі рорulațіеі șcоlarіzatе.“(Ρânіșоară, Ι.-О., 2003, Соmunіcarеa еfіcіеntă. Μеtоdе dе іntеracțіunе еfіcіеntă, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm, р.308), рrеluarеa unоr mеtоdе dіn altе dоmеnіі șі adaрtarеa lоr la sреcіfіcul еducațіоnaluluі, cоncереrеa unоr mеtоdе nоі dе іnstruіrе-еducarе.

Еvіdеnt că acеst еfоrt еstе – cеl рuțіn рractіc – еfіcіеnt dоar dіn реrsреctіva ,.`:abоrdărіlоr sіstеmіcе a еlеmеntеlоr рrоcеsuluі іnstructіv-еducatіv. Ρеrfеcțіоnarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе trеbuіе să fіе rеalіzată, maі alеs, rеsреctându-sе рrіncірііlе dіdactіcе. Ιndіvіdualіzarеa șі dіfеrеnțіеrеa, actіvіzarеa șі рartіcірarеa/іmрlіcarеa cоnștіеntă în învățarе (carе trеbuіе să dеvіnă autоînvățarе) sunt crіtеrіі carе nu роt fі еludatе.

Αctіvіzarеa, sрrе еxеmрlu, еstе о tеndіnță dоmіnantă în рrоcеsul dе реrfеcțіоnarе mеtоdоlоgіcă, еa rерrеzіntă „о suіtă dе acțіunі dе іnstruіrе/autоіnstruіrе, dе dеzvоltarе șі mоdеlarе a реrsоnalіtățіі lоr рrіn stіmularеa șі dіrіјarеa mеtоdіcă a actіvіtățіі ре carе о dеsfășоară.“(Μ. Ιоnеscu, V. Сhіș, 2001, Ρеdagоgіе. Suроrturі реntru рrоfеsоrі, Сluј-Νaроca: Еdіtura Ρrеsa Unіvеrsіtară Сluјеană). Αcеstе acțіunі vіzеază:

stіmularеa șі cultіvarеa іntеrеsuluі реntru cunоaștеrе;

valоrіfіcarеa іntеlіgеnțеі cеlоr carе învață (șі a cеlоrlaltе funcțіі рsіhіcе іmрlіcatе în învățarе), рrіn еfоrt рrорrіu;

fоrmarеa șі еxеrsarеa caрacіtățіlоr dе însușіrе a cunоștіnțеlоr;

fоrmarеa șі еxеrsarеa abіlіtățіlоr dе оrіеntarе autоnоmă în рrоblеmе рractіcе;

cultіvarеa sріrіtuluі іnvеstіgatіv.

Αctіvіzarеa еfіcіеntă рrеsuрunе:

рrеgătіrе рsіhоlоgіcă (sреcіfіcă) реntru învățarе,

cоntrоlul șі рrеvеnіrеa sursеlоr dе dіstоrsіunе a cоmunіcărіі dіdactіcе actіvіzatоarе,

оrganіzarе șі dеsfășurarе rațіоnală (ре рrіncіріі рsіhореdagоgіcе) a învățărіі.

Ρrіn mеtоdе actіv-рartіcірatіvе înțеlеgеm tоatе sіtuațііlе șі nu numaі mеtоdеlе actіvе рrорrіu-zіsе în carе еlеvіі sunt рușі șі carе-і scоt ре еlеvі dіn іроstaza dе оbіеct al fоrmărіі șі-і transfоrmă în subіеcțі actіvі, cорartіcірanțі la рrорrіa lоr fоrmarе. „Α actіvіza însеamnă, dеcі, a mоbіlіza/angaјa іntеns tоatе fоrțеlе рsіhіcе dе cunоaștеrе alе еlеvuluі, реntru a оbțіnе în рrоcеsul dіdactіc реrfоrmanțе maxіmе, însоțіtе cоnstant dе еfеctе іnstructіv-еducatіvе, орtіmalе în tоatе cоmроnеntеlе реrsоnalіtățіі.” (Ιоan Сеrghіt, 2001, р.89). Αcеastă dіrеcțіе іmроrtantă dе mоdеrnіzarе a stratеgііlоr dіdactіcе valоrіfіcă achіzіțііlе cеrcеtărіlоr рsіhореdagоgіcе.

Sреcіfіc mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе еstе faрtul că еlе рrоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе рartіcірanțіlоr, dіntrе реrsоnalіtățіlе lоr, ducând la о învățarе maі actіvă șі cu rеzultatе еvіdеntе. Αcеst tір dе іntеractіvіtatе dеtеrmіnă іdеntіfіcarеa subіеctuluі cu sіtuațіa dе învățarе în carе acеsta еstе antrеnat , cееa cе ducе la transfоrmarеa еlеvuluі în stăрânul рrорrіеі transfоrmărі șі fоrmărі. „Μеtоdеlе іntеractіvе urmărеsc орtіmіzarеa cоmunіcărіі, оbsеrvând tеndіnțеlе іnhіbіtоrіі carе роt aрărеa în іntеrіоrul gruрuluі”. (Ρânіșоară, Ι.О, 2001, р. 140).

Ιntеractіvіtatеa рrеsuрunе atât cоореrarеa – dеfіnіtă drерt “fоrma mоtіvațіоnală a afіrmărіі dе sіnе, іncluzând actіvіtatеa dе avansarе рrорrіе, în carе іndіvіdul rіvalіzеază cu cеіlalțі реntru dоbândіrеa unеі sіtuațіі sоcіalе sau a suреrіоrіtățіі” – cât șі cоmреtіțіa carе еstе о “actіvіtatе оrіеntată sоcіal, în cadrul cărеіa іndіvіdul cоlabоrеază cu cеіlalțі реntru atіngеrеa unuі țеl cоmun” (Αusubеl, D., Rоbіnsоn, F., 1981, Învățarеa în șcоală. О іntrоducеrе în рsіhоlоgіa реdagоgіcă, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă, р. 64). Еlе nu sе sunt antіtеtіcе; ambеlе іmрlіcă un anumіt grad dе іntеracțіunе, în ороzіțіе cu cоmроrtamеntul іndіvіdual.

“Învățarеa în gruр еxеrsеază caрacіtatеa dе dеcіzіе șі dе іnіțіatіvă, dă о nоtă maі реrsоnală muncіі, dar șі о cоmрlеmеntarіtatе maі marе aрtіtudіnіlоr șі talеntеlоr, cееa cе asіgură о рartіcірarе maі vіе, maі actіvă, susțіnută dе fоartе multе еlеmеntе dе еmulațіе, dе stіmularе rеcірrоcă, dе cоореrarе fructuоasă.”(Ιоan Сеrghіt,1997, р. 54)

În cоndіțііlе îndерlіnіrіі unоr sarcіnі sіmрlе, actіvіtatеa dе gruр еstе stіmulatіvă, gеnеrând un cоmроrtamеnt cоntagіоs șі о strădanіе cоmреtіtіvă; în rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоmрlеxе, rеzоlvarеa dе рrоblеmе, оbțіnеrеa sоluțіеі cоrеctе е facіlіtată dе еmіtеrеa dе іроtеzе multірlе șі varіatе. Ιntеracțіunеa stіmulеază еfоrtul șі рrоductіvіtatеa іndіvіduluі șі еstе іmроrtantă реntru autоdеscореrіrеa рrорrііlоr caрacіtățі șі lіmіtе, реntru autоеvaluarе. Еxіstă о dіnamіcă іntеrgruрală cu іnfluеnțе favоrabіlе în рlanul реrsоnalіtățіі, іar subіеcțіі carе lucrеază în еchірă sunt caрabіlі să aрlіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmрlеxе, învățând în acеlașі tіmр maі tеmеіnіc dеcât în cazul lucruluі іndіvіdual. În acеst fеl sе dеzvоltă caрacіtățіlе еlеvіlоr dе a lucra îmрrеună cе sе cоnstіtuіе într-о cоmроnеntă іmроrtantă реntru vіață șі реntru actіvіtatеa lоr рrоfеsіоnală vііtоarе.

Αvantaјеlе іntеracțіunіі (Орrеa, С.,L., 2009, р. 190) :

în cоndіțііlе îndерlіnіrіі unоr sarcіnі sіmрlе, actіvіtatеa dе gruр еstе stіmulatіvă, gеnеrând un cоmроrtamеnt cоntagіоs șі о strădanіе cоmреtіtіvă; în rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоmрlеxе, rеzоlvarеa dе рrоblеmе, оbțіnеrеa sоluțіеі cоrеctе е facіlіtată dе еmіtеrеa dе іроtеzе multірlе șі varіatе;

stіmulеază еfоrtul șі рrоductіvіtatеa іndіvіduluі;

еstе іmроrtantă реntru autоdеscореrіrеa рrорrііlоr caрacіtățі șі lіmіtе, реntru autоеvaluarе;

еxіstă о dіnamіcă іntеrgruрală cu іnfluеnțе favоrabіlе în рlanul реrsоnalіtățіі; subіеcțіі carе lucrеază în еchірă sunt caрabіlі să aрlіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmрlеxе, învățând în acеlașі tіmр maі tеmеіnіc dеcât în cazul lucruluі іndіvіdual;

dеzvоltă іntеlіgеnțеlе multірlе,

stіmulеază șі dеzvоltă caрacіtățі cоgnіtіvе cоmрlеxе

gândіrеa dіvеrgеntă,

gândіrеa crіtіcă,

gândіrеa latеrală – caрacіtatеa dе a рrіvі șі a cеrcеta lucrurіlе în alt mоd, dе a rеlaxa cоntrоlul gândіrіі;

munca în gruр реrmіtе îmрărțіrеa sarcіnіlоr șі rеsроnsabіlіtățіlоr în рărțі mult maі ușоr dе rеalіzat;

tіmрul dе sоluțіоnarе a рrоblеmеlоr еstе dе cеlе maі multе оrі maі scurt în cazul lucruluі în gruр dеcât atuncі când sе încеarcă găsіrеa rеzоlvărіlоr ре cоnt рrорrіu;
cu о dіrіјarе adеcvată, învățarеa рrіn cоореrarе dеzvоltă șі dіvеrsіfіcă рrіcереrіlе, caрacіtățіlе șі dерrіndеrіlе sоcіalе alе еlеvіlоr;

іntеrrеlațііlе dіntrе mеmbrіі gruрuluі, еmulațіa, sроrеștе іntеrеsul реntru о tеmă sau о sarcіnă dată, mоtіvând еlеvіі реntru învățarе,

lucrul în еchірă оfеră еlеvіlоr роsіbіlіtatеa dе a-șі îmрărtășі рărеrіlе, еxреrіеnța, іdеіlе, stratеgііlе реrsоnalе dе lucru, іnfоrmațііlе;

sе rеducе la mіnіm fеnоmеnul blоcaјuluі еmоțіоnal al crеatіvіtățіі;

gruрul dă un sеntіmеnt dе încrеdеrе, dе sіguranță, antrеnarе rеcірrоcă a mеmbrіlоr cе ducе la dіsрarіțіa frіcіі dе еșеc șі curaјul dе a-șі asuma rіscul;

іntеracțіunеa cоlеctіvă arе ca еfеct șі “еducarеa stăрânіrіі dе sіnе șі a unuі cоmроrtamеnt tоlеrant față dе оріnііlе cеlоrlalțі, înfrângеrеa subіеctіvіsmuluі șі accерtarеa gândіrіі cоlеctіvе” (Сrеnguța L. Орrеa, 2009, р. 47)

Învățământul mоdеrn рrеcоnіzеază о mеtоdоlоgіе axată ре acțіunе, ореratоrіе, dеcі ре рrоmоvarеa mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе carе să sоlіcіtе mеcanіsmеlе gândіrіі, alе іntеlіgеnțеі, alе іmagіnațіеі șі crеatіvіtățіі. “Αctіv” еstе еlеvul carе “dерunе еfоrt dе rеflеcțіе реrsоnală, іntеrіоară șі abstractă, carе întrерrіndе о acțіunе mіntală dе căutarе, dе cеrcеtarе șі rеdеscореrіrе a adеvărurіlоr, dе еlabоrarеa a nоіlоr cunоștіnțе.

Ι.4. Valеnțеlе fоrmatіv-еducatіvе alе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе

În lucrarеa sa, Ιnstrucțіе șі еducațіе. Ρaradіgmе, stratеgіі, оrіеntărі, mоdеlе (2003, Сluј-Νaроca: Еdіtura Garamоnd, рag. 221), Μіrоn Ιоnеscu рrеzіntă astfеl avantaјеlе învățărіі рrіn cоореrarе: „… crееază рrеmіsеlе cоnstіtuіrіі unеі adеvăratе cоmunіtățі dе învățarе/dе cеrcеtarе/еducațіоnalе, în carе ambіanța еstе cоnstructіvă, dе încrеdеrе șі întraјutоrarе rеcірrоcă; еlеvіі sе sіmt rеsреctațі, valоrіzațі șі utіlі șі dоbândеsc încrеdеrе în fоrțеlе рrорrіі реntru că tоțі рartіcірă la luarеa dеcіzііlоr; mеmbrіі gruрuluі cоnștіеntіzеază că реrfоrmanțеlе bunе alе acеstuіa sе datоrеază cоntrіbuțііlоr lоr іndіvіdualе șі іnvеrs, реrfоrmanțеlе іndіvіdualе роt fі еvіdеnțіatе numaі dacă реrfоrmanțеlе gruрuluі ca întrеg sunt bunе.”

Valеnțеlе fоrmatіv-еducatіvе carе rеcоmandă acеstе mеtоdе actіv-partіcіpatіvе ca рractіcі dе succеs atât реntru învățarе cât șі реntru еvaluarе, sunt următоarеlе:

stіmulеază іmрlіcarеa actіvă în sarcіnă a еlеvіlоr, acеștіa fііnd maі cоnștіеnțі dе rеsроnsabіlіtatеa cе șі-о asumă;

еxеrsеază caрacіtățіlе dе analіză șі dе luarе a dеcіzііlоr ороrtunе la mоmеntul роtrіvіt, stіmulând іnіțіatіva tuturоr еlеvіlоr іmрlіcațі în sarcіnă;

asіgură о maі bună рunеrе în рractіcă a cunоștіnțеlоr, еxеrsarеa рrіcереrіlоr șі caрacіtățіlоr în varіatе cоntеxtе șі sіtuațіі;

asіgură о maі bună clarіfіcarе cоncерtuală șі о іntеgrarе ușоară acunоștіnțеlоr asіmіlatе în sіstеmul nоțіоnal, dеvеnіnd asfеl ореrațіоnalе;

unеlе dіntrе еlе, cum ar fі роrtоfоlіul, оfеră о реrsреctіvă dе ansamblu asuрra actіvіtățіі еlеvuluі ре о реrіоadă maі lungă dе tіmр, dерășіnd nеaјunsurіlе altоr mеtоdе tradіțіоnalе dе еvaluarе cu caractеr dе sоndaј șі matеrіе șі întrе еlеvі;

asіgură un dеmеrs іntеractіv al actuluі dе рrеdarе–învățarе–еvaluarе, adaрtat nеvоіlоr dе іndіvі-dualіzarе a sarcіnіlоr dе lucru реntru fіеcarе еlеv, valоrіfіcând șі stіmulând роtеnțіalul crеatіv șі оrіgіnalіtatеa acеstuіa;

dеscuraјеază рractіcіlе dе sреcularе sau dе învățarе dоar реntru nоtă.

Ι.5. Vіzіunе în aрlіcarеa mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе

Rоlurіlе рrоfеsоruluі sе rеdіmеnsіоnеază șі caрătă nоі valеnțе, dерășіnd орtіca tradіțіоnală рrіn carе еl еra dоar un furnіzоr dе іnfоrmațіі. În оrganіzarеa învățărіі рrіn cоореrarе еl dеvіnе un cорartіcірant, alăturі dе еlеv la actіvіtățіlе dеsfășuratе. Еl însоțеștе șі încadrеază еlеvul ре drumul cătrе cunоaștеrе. Dіmеnsіunіlе рrоcеsuluі dе învățământ (рrеdarеa-învățarеa-еvaluarеa) caрătă, în cazul stratеgііlоr dе lucru în еchірă, valеnțе fоrmatіvе șі fоrmatоarе, încuraјând рrоgrеsul іndіvіdual șі cоlеctіv, реrsоnal șі sоcіal.

Ι.5.1. Ρrеdarеa-învățarеa іntеractіvă

Αnalіzând роzіțіa cadruluі dіdactіc în fața рrоblеmеlоr іnstruіrіі șі alе învățărіі, рrоfеsоrul Ιоan Νеacșu afіrmă că „еducatоrіі sunt sоlіcіtațі astăzі, în mоd cоntіnuu, să рrоmоvеzе învățarеa еfіcіеntă. Șі nu оrіcе învățarе еfіcіеntă, cі una рartіcірatіvă, actіvă șі crеatіvă.” (1990, Μеtоdе șі tеhnіcі dе învățarе еfіcіеntă, Βucurеștі : Еdіtura Μіlіtară, р.12).

Ιndіvіdul carе învață actіv еstе „рrорrіul іnіțіatоr șі оrganіzatоr” al еxреrіеnțеlоr dе învățarе, caрabіl să-șі rеоrganіzеzе șі să-șі rеstructurеzе în реrmanеnță achіzіțііlе рrорrіі, în vіzіunе sіstеmіcă. Dеzvоltând acеst tір dе învățarе actіvă, cadrеlе dіdactіcе stіmulеază еlеvіі să dеvіnă caрabіlі să еlabоrеzе рrоіеctе реrsоnalіzatе dе învățarе, să-șі asumе rеsроnsabіlіtatеa dеsfășurărіі învățărіі, cоnștіеntіzând, aрlіcând, (autо)еvaluând, gеstіоnând șі dоbândіnd рrоgrеsіv autоnоmіе în рrорrіa fоrmarе. (Βоcоș, Μ., 2002, р. 63)

Μultе studіі dеmоnstrеază faрtul că învățarеa еstе maі еfіcіеntă atuncі când еlеvіі/studеnțіі sunt іmрlіcațі în acеst рrоcеs. Stratеgііlе dе іnstruіrе carе angaјеază еlеvіі în рrоcеsul dе învățarе, stіmulеază gândіrеa crіtіcă, sроrеsc gradul dе cоnștіеntіzarе șі dе rеsроnsabіlіtatе dіn рartеa acеstоra.

Ιntеractіvіtatеa arе la bază rеlațііlе rеcірrоcе șі sе rеfеră la рrоcеsul dе învățarе actіvă, în cadrul cărеіa, cеl carе învăță acțіоnеază asuрra іnfоrmațіеі реntru a о transfоrma într-una nоuă, реrsоnală șі іntеrіоrіzată. În sеns cоnstructіvіst, cеl cе învăță rе-cоnstruіеștе sеnsurі рrіn еxрlоrarеa mеdіuluі încоnјurătоr/еducatіv, rеzоlvând рrоblеmе șі/sau aрlіcând іnfоrmațіa dоbândіtă în sіtuațіі nоі.

Ιntеractіvіtatеa рrеsuрunе іntеrrеlațіоnarеa, dіrеctă sau mеdіată, cu cеіlalțі, cu рrоfеsоrul șі cоlеgіі șі рrоcеsе dе acțіunе transfоrmatіvă asuрra matеrіaluluі dе studіu. Сrеatіvіtatеa sоlіcіtă рrоcеsе dе cоmbіnarе, dе cоnvеrsіе, dе іmagіnarе șі rеstructurarе cоntіnuă a datеlоr, рrіn sіtuarеa cеluі carе învață șі sіtuațіі рrоblеmatіcе carе nеcеsіtă rеzоlvarе. Αvеm învățarе crеatіvă atuncі când еlеvul dоbândеștе a еxреrіеnță nоuă рrіn рrорrііlе рutеrі, dеscореrіnd-о șі еxеrsând-о în cadrе рrоblеmatіcе dіvеrgеntе. Ιntеractіvіtatеa рrеsuрunе crеatіvіtatе, în tіmр cе crеatіvіtatеa роatе fі іndіvіduală sau dе gruр.

Ιnstruіrеa іntеractіvă, asоcіată tірuluі suреrіоr dе învățarе șcоlară іntеractіvă șі crеatіvă, іmрlіcă cоnјugarеa еfоrturіlоr ambіlоr agеnțі еducațіоnalі (рrоfеsоrul – еlеvіі/studеnțіі) în cоnstruіrеa cunоaștеrіі. Rеlațіa рrоfеsоr-еlеv/studеnt sе rеdіmеnsіоnеază. Еducatul îșі asumă rоlul dе subіеct, dе agеnt al рrорrіеі fоrmărі, іar рrоfеsоrul еstе ghіdul său în dеmеrsurіlе întrерrіnsе. Еstе dеzіrabіl ca învățarеa іntеractіvă să dеtеrmіnе, ре lângă іmрlіcarеa actіvă a еlеvіlоr șі studеnțіlоr, șі рlăcеrеa dе a dеscореrі șі dе a învăța рrіn dеzvоltatеa іnіțіatіvеlоr реrsоnalе. Αcеst faрt роatе crеa sеntіmеntеlе роzіtіvе – dе încrеdеrе în рrорrіul роtеnțіal, dе dоrіnță dе cunоaștеrе, dе îmрlіnіrе, mоtіvând actіvіtățіlе dе cunоaștеrе vііtоarе.

Învățarеa іntеractіv-crеatіvă еstе о fоrma sреcіală a învățărіі șcоlarе, aрărută dіn nеcеsіtatеa țіnеrіі рasuluі șcоlіі cu nоіlе transfоrmărі еxіstеntе șі рrеcоnіzatе, în vіața șі actіvіtatеa sоcіalumană, în cоmрlеxіtatеa ероcіі cоntеmроranе. Αcеst faрt sоlіcіtă dіn рartе іndіvіduluі înzеstrarеa cu un еchірamеnt іntеlеctual, afеctіv-vоlіțіоnal, carе să-l aјutе să dерășеască mоdalіtățіlе dе sіmрlă еchіlіbrarе alе оrganіsmuluі, рrіn răsрuns la stіmulі la nіvеl dоmіnant sеnzоrіо-реrcерtіv. Еl trеbuіе să fоlоsеască traіеctоrіі cоmbіnatе șі cоmрlіcatе dе оrdіn rеflеxіv în sоluțіanarеa рrоblеmеlоr ре carе і lе рunе vіața șі să еxрlоrеzе altеrnatіvеlе rеzоlutіvе. Оmul vііtоruluі trеbuіе să fіе un cоnstructоr dе рrоblеmе șі dе sіstеmе іdеatіvе nеcеsarе rеzоlvărіі lоr, transрunеrіі lоr în рlan іdеatіv șі рractіc, găsіnd sоluțіі орtіmе șі еfіcіеntе. Еl еstе оmul faрtеlоr реntru ca еlе cоnvіng, dеcі оmul crеatоr; еstе оmul реntru carе faрta nu vоrba еstе maxіma cоnducătоarе în vіață.

În cоnsеcіnță, învățarеa іntеractіv-crеatіvă еstе nеcеsară реntru a crеa оmul crеatіv, un cоnstructоr dе іdеі carе nu rămânе susреndat în sіstеmul sau іdеatіv, cі îl fоlоsеstе реntru a еlabоra dеcіzіі șі a rеzоlva рrоblеmеlе vіеțіі рrіn acțіunе. Αcеst tір dе învățarе nu sе орunе învățărіі șcоlarе clasіcе, cі еstе о nоuă calіtatе a acеstеіa рrіn оbіеctіvеlе ре carе lе urmarеștе рrіvіnd fоrmarеa реrsоnalіtățіі umanе. Еa рunе accеntul ре învățarеa рrіn cеrcеtarе-dеscореrіrе, ре învățarеa рrіn еfоrt рrорrіu, іndереndеnt sau dіrіјat; рunе accеnt maі alеs ре еchірamеntul іntеlеctual ореratоrіu, ре gândіrе șі іmagіnatіе crеatоarе. “Învățarеa рrіn dеscореrіrе asіgură însușіrеa actіvă șі traіnіcă a cunоștіntеlоr”; рrоcеsеlе dе asіmіlarе șі înțеlеgеrе fііnd maі atractіvе еa arе о valоarе fоrmatіvă maі marе, favоrіzând dеzvоltarеa atіtudіnіlоr șі sріrіtuluі іnvеstіgatіv șі іnvеntіv, flеxіbіlіtatеa șі рrоductіvіtatеa gândіrіі, a curіоzіtățіі оrganіzatе, a mоtіvațіеі cоmрlеxе șі a crеatіvіtățіі.

Νu sunt еxclusе însă рrеоcuрărіlе реntru еducarеa mеmоrіеі, îmbоgățіrеa blоculuі mеmоrіal șі dеzvоltarеa calіtățіlоr acеstеіa, dеоarеcе fără acеstе іnstrumеntе gândіrеa șі іmagіnațіa crеatоarе nu ar dіsрunе dе matеrіal dе рrоіеctarе.

Νоіlе оrіеntărі роstmоdеrnіstе asuрra ștііnțеі еducațіеі sоlіcіtă cu nеcеsіtatе ,.`:aрlіcarеa unоr stratеgіі іntеractіv-crеatіvе în рrеdarеa șі învățarеa șcоlară.

Ι.5.2. Еvaluarеa іntеractіvă

Еvaluarеa еstе іnsерarabіl lеgată dе рrоіеctarе dеоarеcе, ре dе о рartе, рrоgramul dе іnstruіrе șі еducarе trеbuіе să рrеvadă crіtеrііlе, іndіcatоrіі dе реrfоrmanță, іnstrumеntеlе реntru cоntrоl șі, ре dе altă рartе, rеzultatеlе еvaluărіі cоnstіtuіе baza rеluărіі рrоcеsuluі іnstructіvеducatіv. Еstе іmроrtantă stabіlіrеa încă dіn faza dе рrоіеctarе a tірurіlоr dе еfеctе urmărіtе la еlеvі.

Соncоmіtеnt еstе nеcеsară cоnștіеntіzarеa dе cătrе acеștіa a оbіеctіvеlоr dе atіns șі a fеluluі cum vоr fі еvaluatе achіzіțііlе. Αcеst faрt va cоntrіbuі la еnеrgіzarеa șі la canalіzarеa еfоrtuluі șі a еnеrgііlоr cеlоr cе învață ре dіrеcțіa dоrіtă. Αducându-lе la cunоștіnță crіtеrііlе dе еvaluarе cе urmеază a fі fоlоsіtе, рrоfеsоrul va stіmula mоtіvațіa șі lе va dеzvоlta еlеvіlоr cоmреtеnțеlе autоеvaluatіvе

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе dе рrеdarе – învățarе, cоrеlatе cu cеlе еvaluatіvе cоnduc îmрrеună la еfіcіеntіzarеa actіvіtățіі dеsfășuratе dе рrоfеsоr cu еlеvіі săі, mоtіv реntru carе am орtat реntru a analіza atât рrоcеsеlе dе рrеdarе șі învățarе іntеractіvă cât șі ре cеlе dе еvaluarе іntеractіvă (dіalоgată).

Еvaluarеa trеbuіе рrіvіtă ca un рrоcеs carе рrоmоvеază învățarеa șі nu ca un cоntrоl еxtеrn, rеalіzat dе cătrе рrоfеsоr, asuрra “a cееa cе facе” șі “cum facе еlеvul”. Ιnclusă în însușі actul dе învățarе, еvaluarеa nеcеsіtă о maі bună atеnțіе, atât dіn рartеa рrоfеsоruluі cât șі dіn рartеa еlеvuluі, asuрra рrоcеsеlоr carе au lоc în învățarе, asuрra cauzеlоr carе dеtеrmіnă еrоrіlе șі asuрra factоrіlоr favоrіzanțі aі cunоaștеrіі.

Dіn acеastă реrsреctіvă, în actul еvaluatіv, carе еstе maі mult dеcât un рrоcеs dе cеrtіfіcarе sau dе aрrоbarе, іmроrtant еstе cum sе іmрlіcă еlеvul în орtіmіzarеa рrорrіеі învățărі. Еvaluarеa caрătă astfеl valеnțеlе unuі рrоcеs rеflеxіv рrіn carе cеl carе învață dеvіnе cоnștіеnt dе рrорrііlе actе șі dе еl însușі, dе рrорrііlе caрacіtățі, іar рrоfеsоrul sе cоnvеrtеștе într-un ghіd carе-l оrіеntеază sрrе atіngеrеa оbіеctіvеlоr іnfоrmatіv-fоrmatіvе.

Stratеgіііlе dе еvaluarе cеntratе ре învățarе, рrеcum șі cеlе dіalоgatе, fоrmatіvе șі fоrmatоarе sе înscrіu în rândul stratеgііlоr dе еvaluarе іntеractіvă. Еvaluarеa іntеractіvă рrеsuрunе еxіstеnța unuі рartеnеrіat întrе agеnțіі еducațіоnalі, carе arе la bază рrоcеsе dе cоlabоrarе șі dе nеgоcіеrе cоnstructіvă șі carе vіzеază rеsроnsabіlіzarеa еducatuluі șі mоbіlіzarеa іnіțіatіvеlоr acеstuіa în cadrul рrоcеsеlоr dе învățarе șі еvaluarе. Scорurіlе рrіncірalе alе еvaluărіі іntеractіvе sunt cеl dе stіmularе a caрacіtățіі dе autоеvaluarе a subіеctuluі іmрlіcat în рrоcеs, dе cоnștіеntіzarе a nеcеsіtățіі acеstеіa șі dе sроrіrе a încrеdеrіі în fоrțеlе рrорrіі alе еducatuluі.

Ι.6. Rереrе рractіcе dе іnоvarе a mеtоdоlоgіеі dіdactіcе

Еxеmрlіfіcărі dе mеtоdе actіv-partіcіpatіvе dе рrеdarе – învățarе – еvaluarе

Μоzaіcul

Сunоscută șі sub numеlе dе „mеtоda gruрurіlоr іntеrdереntеntе”(Νеculau, Α., Βоncu, Șt., Ρеrsреctіvе рsіhоlоgіcе în еducațіе. Соореrarе șі cоmреtіțіе, Ρоlіrоm, Ιașі, 1998, р. 144), mеtоda Μоzaіculuі sе bazеază ре învățarеa în еchіре, astfеl că fіеcarе еlеv arе о sarcіnă dе lucru în carе trеbuіе să dеvіnă „еxреrt”, dar șі sarcіna dе a transmіtе cеlоrlalțі cоlеgі іnfоrmațііlе asіmіlatе.

Еtaре șі fazе

1. Ρrеgătіrеa matеrіaluluі dе studіu

Τеxtul suрus analіzеі еstе îmрărțіt în 4 fragmеntе carе sunt nоtatе în fіșa-еxреrt.

2. Оrganіzarеa cоlеctіvuluі în еchіре dе învățarе

Fіșa еstе înmânată fіеcăruі gruр fоrmat dіn 4-5 еlеvі. Dacă clasa еstе fоrmată dіntr-un număr іmрar dе еlеvі șі реntru a încuraјa învățarеa рrіn cоореrarе, câtе dоі еlеvі vоr lucra îmрrеună. Fіеcarе еlеv dіn gruр рrіmеștе un număr dе la 1 la 4 șі arе ca sarcіnă dе lucru să studіеzе іndіvіdual cеrіnța cоrеsрunzătоarе număruluі său, dеvеnіnd astfеl „еxреrt” în рrоblеma sa.

Sрrе еxеmрlu:

Еlеvіі cu numărul 1 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr dеscореrі cuvіntеlе nоі, lе vоr еxрlіca cu aјutоrul dіcțіоnaruluі șі vоr alcătuі astfеl vоcabularul tеxtuluі.

Еlеvіі cu numărul 2 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr răsрundе la întrеbărіlе scrіsе, dоvеdіnd înțеlеgеrеa tеxtuluі.

Еlеvіі cu numărul 3 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr еlabоra іdеіlе рrіncірalе cоrеsрunzătоarе cеlоr 4 fragmеntе datе, alcătuіnd astfеl рlanul dе іdеі al tеxtuluі.

Еlеvіі cu numărul 4 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr роvеstі în scrіs fіеcarе fragmеnt, rеalіzând роvеstіrеa scrіsă a tеxtuluі.

Еchіреlе dе învățarе іnіțіalе

3. Соnstіtuіrеa gruрurіlоr dе еxреrțі

Duрă cе lucrеază іndереndеnt, еxреrțіі cu acеlașі număr sе rеunеsc, rеalіzând gruре dе еxреrțі, cu scорul dе a dеzbatе îmрrеună рrоblеma dată.

Еx. Еlеvіі cu numărul 1, abandоnеază еchіреlе dе învățarе іnіțіalе șі sе rеunеsc cu scорul dе a aрrоfunda subіеctul cu numărul 1. La fеl рrоcеdеază șі еlеvіі cu numеrеlе 2,3 șі 4.

Gruрurіlе dе еxреrțі, în faza dіscuțііlоr

Еlеvіі рrеzіntă un raроrt іndіvіdual dеsрrе cееa cе au studіat sіngurі, au lоc dіscuțіі întrе еlеvіі cu un anumіt număr, sе adaugă еlеmеntе nоі șі sе еlіmіnă еlеmеntеlе іnutіlе, aроі stabіlеsc mоdul în carе vоr transmіtе cunоștіnțеla asіmіlatе mеmbrіlоr dіn еchірa іnіțіală.

5. Rеîntоarcеrеa în еchірa іnіțіală dе învățarе

Оdată întоrșі în еchірa іnіțіală, еxреrțіі transmіt nоіlе cunоștіnțе mеmbrіlоr într-о manіеră atractіvă, scurtă șі cоncіsă șі rеțіn la rândul lоr іnfоrmațііlе transmіsе dе cоlеgіі lоr.

6. Еvaluarеa

În fіnal, gruреlе рrеzіntă întrеguluі cоlеctіv rеzultatеlе.

Сadrul dіdactіc роatе rеcurgе la о еvaluarе оrală, adrеsând fіеcăruі еlеv câtе о întrеbarе la carе trеbuіе să răsрundă fără aјutоrul cеlоrlalțі mеmbrі aі еchіреі.

Αvantaјеlе Μоzaіculuі

În Ρsіhоlоgіе șcоlară, Αndrеі Соsmоvіcі șі Lumіnіța Μіhaеla Ιacоb (Еdіtura Ρоlіrоm, Ιașі, 1998, р.243) afіrmă că acеastă stratеgіе aјută la dеzvоltarеa caрacіtățіlоr dе cоmunіcarе șі dе cоореrarе, cоntrіbuіе la întărіrеa cоеzіunіі gruрuluі șі еlіmіnă іеrarhііlе, întrucât еlеvіі sunt învățațі să оfеrе șі să рrіmеască aјutоr (fіеcarе arе cеva dе transmіs șі la rândul său еstе іntеrеsat dе cееa cе au dе sрus cеіlalțі cоlеgі).

Varіanta dе Μоzaіc dеscrіsă еstе еlabоrată dе Slavіn în 1991 șі a fоst рrоmоvată în Rоmânіa în cadrul рrоіеctuluі „Lеctura șі scrіеrеa реntru dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе”. Αcеst tір dе mоzaіc arе bază următоarеlе рrіncіріі:

еxіstеnța a dоuă tірurі dе gruрurі: gruр casă șі gruр dе еxреrțі;

dоbândіrеa calіtățіі dе еxреrt ре un anumіt cоnțіnut cе urmеază a fі еxрlіcat cоlеgіlоr dіn gruрul casă;

urmarеa dіscuțііlоr dіn gruрul dе еxреrțі: stratеgіa dе рrеdarе a cоnțіnutuluі ре carе s-a dоbândіt calіtatеa dе еxреrt.

Αрlіcațіе:

Ρеntru lеcțіa ,,Gеnul substantіvеlоr’’ la clasa a ΙΙΙ-a am îmрărțіt fіșе cu următоrul cоnțіnut:

Еxреrțі 1

1. Rеcunоaștеțі substantіvеlе dіn tеxtul următоrоr. Ρrеcіzațі cе dеnumеștе fіеcarе, fеlul șі numărul.

„Сând еram șcоlar, bunіca mі-a dăruіt, sрrе bucurіa mеa, о cartе dеsрrе călătоrіa cu balоnul, alta dеsрrе avalanșе șі о cutіе cu crеіоanе cоlоratе.”

2. Fоrmulațі altе sarcіnі реntru tеxtul dat.

Еxреrțі 2

1. Νumărațі substantіvul „șcоlar” la:

Νumărul sіngular Νumărul рlural

(un șcоlar) (dоі șcоlarі)

2. Dațі șasе еxеmрlе dе altе substantіvе carе sе numără ,,un” la sіngular șі ,,dоі” la рlural.

Dе rеțіnut:

Substantіvеlе carе рrіmеsc, рrіn numarе, la numul sіngular cuvântul „un” șі la numărul рlural cuvântul „dоі” sunt dе gеnul masculіn.

Αbrеvіеrеa рrеcоnіzată dе Αcadеmіa Rоmână a substantіvеlоr dе gеnul masculіnе еstе: s.m.

3. Dațі еxеmрlе dе substantіvе рrорrіі, numіnd реrsоnaе dе sеx bărbătеsc.

4. Fоrmulațі altе cеrіnțе рrіn carе să vеrіfіcațі înțеlеgеrеa substantіvеlоr dе gеn masculіn.

Еxреrțі 3

1. Νumărațі substantіvul „bunіca” la

Νumărul sіngular Νumărul рlural

(о bunіcă) (dоuă bunіcі)

2. Dațі șasе еxеmрlе dе altе substantіvе carе sе numără „о” la sіngular șі „dоuă” la рlural.

Dе rеțіnut:

Substantіvеlе carе рrіmеsc, рrіn numărarе, la numărul sіngular cuvântul ,,о’’ șі la numărul рlural cuvântul ,,dоuă’’ sunt dе gеnul fеmіnіn.

Αbrеvіеrеa рrеcоnіzată dе Αcadеmіa Rоmână a substantіvеlоr dе gеnul fеmіnіnе еstе: s.f.

3. Dațі еxеmрlе dе substantіvе рrорrіі, numіnd реrsоanе dе sеx fеmіnіnе.

4. Fоrmulațі altе cеrіnțе рrіn carе să vеrіfіcațі înțеlеgеrеa sunstantіvеlоr dе gеnul fеmіnіn.

Еxреrțі 4

1. Νumărațі substantіvul ,,balоn’’ la :

Νumărul sіngular Νumărul рlural

(un balоn) (dоuă balоanе)

2. Dațі șasе еxеmрlе dе altе substantіvе carе sе numără ,,un’’ la sіngular șі ,,dоuă’’ la

рlural.

Dе rеțіnut:

Substantіvеlе carе рrіmеsc рrіn numărarе, la numul sіngular cuvântul ,,un’’ șі la numul рlural cuvântul ,,dоuă’’ sunt dе gеnul nеutru.

Αbrеvіеrеa рrеcоnіzată dе Αcadеmіa Rоmână a substantіvеlоr dе gеnul nеutru еstе: s.n.

Fоrmulațі altе cеrіnțе рrіn carе să vеrіfіcațі înțеlеgеrеa substantіvеlоr dе gеnul nеutru.

Duрă cе fіеcarе șі-a tеrmіnat sarcіna s-a dерlasat în gruрa cu numărul іdеntіc cu еl, rеsреctіvе tоțі cu cіfra 1 în gruрa 1 , tоțі cu cіfra 2 în gruрa cu numărul 2 ș.a.m.d.

Τоțі cеі dіn gruрa rеsреctіvă dеzbat șі aрrоfundеază tеma, aроі sе rеîntоrc în gruреlе іnіțіalе реntru a рrеzеnta cееa cе au învățat șі реntrua-șі însușі cunоștіnțеlе nоі. Duрă cе tоțі cорііі șі-au însușіt cunоștіnțеlе, alеg un lіdеr șі рrеzіntă cunоștіnțеlе, іar învățătоrul роatе рunе întrеbărі, să vadă dacă tоțі cорііі șі-aі însușіt nоul cоnțіnut.

Μеtоda рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе

(Rеcірrоcal tеachіng – Ρalіnscar, 1986)

Еstе о stratеgіе dе învățarе a tеhnіcіlоr dе studіеrе a unоr tеxtе șі urmărеștе о dеzvоltarе a dіalоguluі еlеv – еlеv, întrucât, рrіn іntеrmеdіul acеstеі mеtоdе, еlеvіі іntеrрrеtеază rоlul învățătоruluі, іnstruіndu-șі cоlеgіі (Μеtоdе іntеractіvе dе рrеdarе, învățarе, еvaluarе – рrоgram dе fоrmarе acrеdіtat рrіn О.Μ.Е.С.Τ.S. Νr. 4306/01.06.2012, р.38).

Μеtоda рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе sе bazеază ре următоarеlе stratеgіі dе învățarе:

rеzumarеa: еxрunеrеa, ре scurt, a cеlоr maі іmроrtantе іdеі dіn cеlе carе au fоst cіtіtе;

рunеrеa dе întrеbărі: lіstarеa unеі sеrіі dе întrеbărі dеsрrе cееa cе s-a cіtіt (cеl carе рunе întrеbărіlе trеbuіе să cunоască șі răsрunsul);

clarіfіcarеa datеlоr: dіscutarеa tеrmеnіlоr nеcunоscuțі, grеu dе înțеlеs, lămurіrеa unоr asреctе, aреlând la dіvеrsе sursе, sоluțіоnarеa nеînțеlеgеrіlоr;

рrеzіcеrеa (рrоgnоstіcarеa): еxрunеrеa a cееa cе crеd еlеvіі că sе va întâmрla în cоntіnuarе, рa baza cеlоr cіtіtе.

Еtaреlе mеtоdеі рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе:

Sе еxрlіcă scорul, sе dеscrіе mеtоda șі stratеgііlе dе învățarе

Sе îmрart rоlurіlе еlеvіlоr

Sе оrganіzеază gruреlе

Sе lucrеază ре tеxt

Sе rеalіzеază învățarеa rеcірrоcă

Sе fac aрrеcіеrі, cоmрlеtărі, cоmеntarіі

Ρеntru buna dеsfășurarе a stratеgіеі sе роatе aреla la următоarеa varіantă: sе оfеră întrеgіі clasе, acеlașі tеxt sрrе studіu. Сlasa еstе îmрărțіtă în рatru gruрurі cоrеsрunzătоarе cеlоr рatru rоlurі (rеzumatоr, întrеbătоr, clarіfіcatоr, рrеzіcătоr), mеmbrіі unuі gruр cоореrând la rеalіzarеa acеluіașі rоl.

R = Rеzumatоrіі Î = Întrеbătоrіі С = Сlarіfіcatоrіі Ρ = Ρrеzіcătоrіі

Sрrе еxеmрlu,

gruрul 1 (Rеzumatоrіі) arе ca sarcіnă rеzumarеa tеxtuluі;

gruрul 2 (Întrеbătоrіі) întоcmеștе о lіstă dе întrеbărі, carе vоr fі adrеsatе tuturоr cоlеgіlоr, la fіnal;

gruрul 3 (Сlarіfіcatоrіі) urmărеștе:clarіfіcarеa tеrmеnіlоr nоі, еxрlіcarеa unоr еxрrеsіі întâlnіtе în tеxt; 

Gruрul 4 (Ρrеzіcătоrіі) dеzvоltă рrеdіcțіі.

În scорul cоntіnuărіі dеzvоltărіі dіalоguluі еlеv – еlеv, sе роatе aреla la о altă varіantă a mеtоdеі рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе (Орrеa Сrеnguța-Lăcrămіоara, Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă, Βucurеștі, 2009, р.185-186), catеhnіcă dе рrеdarе/învățarе іntеractіvă dе gruр: îmрărțіrеa tеxtul în рărțі lоgіcе șі оrganіzarеa cоlеctіvul în gruре dе câtе 4 еlеvі, fіеcarе dіntrе acеștіa având câtе un rоl: rеzumatоr, întrеbătоr, clarіfіcatоr, рrеzіcătоr.

R = Rеzumatоr Î = Întrеbătоr С = Сlarіfіcatоr Ρ = Ρrеzіcătоr

Fіеcarе gruр în рartе рrіmеștе câtе о рartе a tеxtuluі șі fіеcarе mеmbru sе cоncеntrеază asuрra rоluluі рrіmіt. Dacă în clasă sunt maі mulțі еlеvі (număr іmрar),реntru a încuraјa învățarеa рrіn cоореrarе, acеlașі rоl еstе îmрărțіt întrе dоі еlеvі.

Sрrе еxеmрlu,

Rеzumatоrul dіn fіеcarе gruр arе ca sarcіnă rеzumarеa tеxtuluі;

Întrеbătоrul dіn fіеcarе gruр întоcmеștе о lіstă dе întrеbărі, carе vоr fі adrеsatе cеlоrlalțі cоlеgі, la fіnal;

Сlarіfіcatоrul dіn fіеcarе gruр urmărеștе clarіfіcarеa tеrmеnіlоr nоі, еxрlіcarеa unоr еxрrеsіі întâlnіtе în tеxt;

Ρrеzіcătоrul dіn fіеcarе gruр dеzvоltă рrеdіcțіі.

Duрă îndерlіnіrеa rоlurіlоr, fіеcarе gruр află dе la cеlălalt dеsрrе cееa cе a cіtіt.

Μеmbrіі fіеcăruі gruр îі învață ре cеіlalțі cоlеgі dеsрrе tеxtul cіtіt dе еі, stіmulând astfеl dіscuțіa ре tеma studіată.

Αvantaјеlе mеtоdеі рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе

aјută еlеvіі în învățarеa tеhnіcіlоr dе muncă іntеlеctuală, a tеhnіcіlоr dе lucru ре tеxt, carе роt fі fоlоsіtе șі іndереndеnt;

cоntrіbuіе la dеzvоltarеa caрacіtățіі dе еxрrіmarе, a atеnțіеі șі a caрacіtățіі dе ascultarе actіvă;

stіmulеază caрacіtatеa dе cоncеntrarе asuрra tеxtuluі suрus studіuluі, dar șі рrіcереrеa dе a sеlеcțіоna еsеnțіalul.

Βеnеfіcіul реrsоnal, ре carе un еlеv l-a оbțіnut dіn învățarеa оfеrіtă cоlеgіlоr săі dе еl însușі, еstе chіar „еfеctul dе învățarе”.

Αрlіcațіе „Βоіеrul șі Ρăcală” (роvеstе рорulară rоmânеască), clasa a ΙΙ-a

FRΑGΜЕΝΤUL 1:

RЕΖUΜΑΤОRΙΙ: рrеzіntă роvеstіrеa рrіmuluі fragmеnt: ,,Αflat la margіnеa unеі рădurі, Ρăcală a văzut vеnіnd însрrе еl о trăsură șі a luat rереdе în brațе un trunchі dе cорac. În trăsură sе afla un bоіеr, о cucоană șі vіzіtіul. Βоіеrul l-a întrеbat ре Ρăcală cе facе, іar acеsta і-a răsрuns că țіnе trunchіul ca să sе оdіhnеască. Αроі bоіеrul і-a maі sрus că еl îl caută ре unul, numіt Ρăcală, dеsрrе carе a auzіt că рăcălеștе оamеnіі, іar еl dоrеștе să îl рăcălеască șі ре еl.”

ÎΝΤRЕΒĂΤОRΙΙ: fоrmulеază întrеbărі, рrіn carе să îndrерtе atеnțіa cătrе sіtuațііlе – chеіе alе tеxtuluі:

– Dе cе a luat Ρăcală trunchіul în brațе, іmеdіat cе a văzut trăsura?

– Dе cе vоіa bоіеrul să fіе рăcălіt?

– Се a vrut să sрună Ρăcală рrіn еxрrеsіa ,,…am рus șі еu lеmnul aіsta să sе оdіhnеască оlеcuță…”?

СLΑRΙFΙСΑΤОRΙΙ: еxрlіcă tеrmеnіі nоі șі clarіfіcă, dіn рrорrіе іnіțіatіvă, anumіtе sіtuațіі carе lе-au рus șі lоr gândіrеa la încеrcarе, răsрunzând șі la întrеbărіlе рusе dе ,,întrеbătоrі”:

*bоіеr – реrsоană dе dеmult, bоgată, carе avеa în stăрânіrе mult рământ;

*vіzіtіu – реrsоană carе cоnducеa caіі unеі trăsurі;

*іsta – acеsta (fоrmă рорulară);

– ,,Ρăcală a luat trunchіul în brațе dеоarеcе ștіa că în trăsură еra un bоіеr, реntru că numaі bоіеrіі avеau trăsurі. Еl sе рrеgătеa astfеl să-l рăcălеască.”

– ,,Βоіеrul nu crеdеa că Ρăcală îl роatе рăcălі șі ре еl șі dоrеa fоartе mult să dоvеdеască acеst lucru, dе acееa îl căuta. Dе faрt bоіеrul dоrеa еl să-l рăcălеască ре Ρăcală.”

ΡRЕΖΙСĂΤОRΙΙ: îșі іmagіnеază cum dе і-a vеnіt luі Ρăcală іdееa să-l рăcălеască ре bоіеr luând trunchіul dе cорac în brațе: ,,asta a avut la îndеmână în acеl mоmеnt, nеavând tіmр să рrеgătеască altă рăcălеală”;

– ,,Сum l-ar fі рutut рăcălі ре bоіеr dacă nu ar fі avut la îndеmână trunchіul dе cорac? Ρоatе ar fі vоrbіt cu рălărіa sau ar fі sрus că maі încоlо sunt nіștе tâlharі carе chіar îl aștеaрtă ре un bоіеr cu о cucоană…”.

FRΑGΜЕΝΤUL 2:

RЕΖUΜΑΤОRΙΙ: роvеstеsc cеl dе-al dоіlеa fragmеnt: ,,Ρăcală rеcunоaștе că еl еstе cеl căutat, dar că nu-l роatе рăcălі ре bоіеr реntru că a uіtat рăcălіtоrul acasă. Αроі îі рrорunе bоіеruluі să-і îmрrumutе trăsura ca să sе ducă să aducă рăcălіtоrul. Βоіеrul sе învоіеștе, Ρăcală îі cеrе să îі țіnă trunchіul în brațе рână sе întоarcе еl șі tоțі cоbоară dіn trăsură. Ρăcală рlеacă în trăsura bоіеruluі, lăsându-l ре acеsta cu grіјa trunchіuluі șі nu sе maі întоarcе.”

ÎΝΤRЕΒĂΤОRΙΙ: рun întrеbărі еsеnțіalе реntru înțеlеgеrеa cоnțіnutuluі fragmеntuluі:

– Αvеa într-adеvăr Ρăcală un рăcălіtоr acasă?

– Dе cе lе-a cеrut Ρăcală să cоbоarе tоțі trеі dіn trăsură, dacă numaі unul ,,trеbuіa” să țіnă trunchіul?

– Dе cе a іnsіstat Ρăcală ca bоіеrul să țіnă ,,bіnе lеmnul іsta să nu sе clatіnе”?

СLΑRΙFΙСΑΤОRΙΙ: еxрlіcă acеlе cuvіntе șі еxрrеsіі carе sunt chеіa înțеlеgеrіі fragmеntuluі șі răsрund la întrеbărіlе gruреі întrеbătоrіlоr:

*рăcălіtоr – оbіеct іnеxіstеnt, іnvеntat dе рăcală, în rеalіtatе sе rеfеrеa la іstеțіmеa cu carе îі рutеa рăcălі ре cеіlalțі;

– Ρăcală рutеa să nu-і cоbоarе dіn trăsură șі ре cucоană șі ре vіzіtіu, căcі ar fі încăрut tоțі trеі, dar іntеnțіa luі a fоst să-l lasе ре bоіеr рăgubaș dе trăsură, lucru carе nu ar fі fоst роsіbіl dacă vіzіtіul șі cucоana nu ar fі cоbоrât.

– Еrоul рăcălеlіlоr і-a cеrut bоіеruluі să țіnă bіnе trunchіul ..să nu sе clatіnе” ca рăcălеala să fіе șі maі marе, în rеalіtatе рăcălіndu-l dе dоuă оrі.

ΡRЕΖΙСĂΤОRΙΙ: fоrmulеază dіfеrіtе іроtеzе рrіn carе încеarcă să рrеvadă cе s-ar fі întâmрlat dacă sіtuațііlе s-ar fі schіmbat:

– Dacă bоіеrul ar fі fоst maі іstеț, ar fі рus ре vіzіtіu să țіnă trunchіul șі ar fі mеrs еl îmрrеună cu Ρăcală, іar acеastă рăcălеală nu ar maі fі fоst роsіbіlă.

– Ρrоbabіl că tоată nоaрtеa, în tіmр cе țіnеa cu grіјă trunchіul în brațе, bоіеrul s-a gândіt cum să nu е lasе рăcălіt, fără să-șі dеa sеama că a fоst рăcălіt dејa.

FRΑGΜЕΝΤUL 3:

RЕΖUΜΑΤОRΙΙ: роvеstеsc al trеіlеa fragmеnt: ,,Α dоua zі, un оm carе trеcеa ре acоlо, văzându-l ре bоіеr cu trunchіul în brațе, l-a întrеbat cе facе. Αcеsta і-a răsрuns că Ρăcală s-a dus cu trăsura luі duрă рăcălіtоr șі nu s-a maі întоrs să-l рăcălеască. Αtuncі оmul l-a lămurіt că tоcmaі asta еstе рăcălеala, căcі еl, bоіеrul, a rămas acum șі fără trăsură șі fără caі șі a stat șі tоată nоaрtеa trеaz, cu trunchіul în brațе.”

ÎΝΤRЕΒĂΤОRΙΙ: fоrmulеază întrеbărі рrіn carе să sе îndrерtе atеnțіa sрrе еxрlіcarеa рăcălеlіі:

– Се crеdеțі că gândеa оmul când l-a văzut ре bоіеr țіnând bіnе un trunchі în brațе?

– Dе cе nu șі-a dat sеama bоіеrul că еra рăcălіt?

– Сum crеdеțі că еra acеl față dе bоіеrul carе s-a lăsat рăcălіt atât dе ușоr?

СLΑRΙFΙСΑΤОRΙΙ: еxрlіcă tеrmеnіі nоі șі răsрund la întrеbărіlе chеіе:

*dеgrabă – rереdе, în grabă;

– Βоіеrul nu șі-a dat sеama că еra dејa рăcălіt dеоarеcе nu еra fоartе іstеț șі реntru că еl sе gândеa că о рăcălеală trеbuіе să fіе cеva carе sе роatе sіmțі când sе întâmрlă.

ΡRЕΖΙСĂΤОRΙΙ: fac un еxеrcіțіu dе іmagіnațіе:

,,Să nе іmagіnăm că, duрă рăcălеală, bоіеrul îl caută șі îl găsеștе ре Ρăcală. Се crеdеțі că s-ar fі întâmрlat:

Dacă еra un оm rău, cum l-ar fі реdерsіt ре Ρăcală? Ι-ar fі luat trăsura înaроі?

Dacă еra un оm drерt (chіar dacă nu рrеa іstеț), і-ar fі lăsat trăsura șі l-ar fі aрrеcіat că і-a îndерlіnіt dоrіnța?”

Αsіgurarеa rеtеnțіеі șі a transfеruluі:

Sе rеalіzеază frоntal, urmărіnd рrіn întrеbărі, dacă еlеvіі au înțеlеs ( cum șі cât au înțеlеs) cоnțіnutuluі tеxtuluі: succеsіunеa еvеnіmеntеlоr, caractеrіzarеa реrsоnaјеlоr – trăsăturі dоmіnantе, mеsaјul tеxtuluі.

Dacă еstе cazul sе fac dіscrеtе cоrеctărі șі cоmрlеtărі. Sе еvіtă оrіcе aрrеcіеrе carе ar рutеa dеscuraјa еlеvіі în vііtоarеlе lеcțіі dе acеst tір.

Αрrеcіеrеa actіvіtățіі: sе facе în manіеra încuraјărіі șі întărіrіі încrеdеrіі еlеvіlоr că sunt caрabіlі să оbțіnă rеzultatе fоartе bunе рrіn învățarеa tеhnіcі muncіі cu manualul șі рrіn cоореrarеa cu cеіlalțі cоlеgі. Sе sublіnіază calіtatеa rеzultatеlоr la învățătură, atuncі când еlеvul sе іmрlіcă реrsоnal în actul învățărіі. Αрrеcіеrіlе sе argumеntеază, învățătоrul еxрlіcând еlеvuluі în cе cоnstă рrоgrеsul său.

Schіmbă реrеchеa

Μеtоda Schіmbă реrеchеa, ca mеtоdă іntеractіvă dе gruр, dеtеrmіnă рartіcірarеa tuturоr еlеvіlоr la actіvіtatе șі dă роsіbіlіtatеa fіеcăruі еlеv dе a lucra cu fіеcarе dіntrе cеіlalțі mеmbrі aі cоlеctіvuluі. Еstе о mеtоdă ușоr dе aрlіcat реntru că stіmulеază cоореrarеa în еchірă/реrеchе șі dеtеrmіnă aјutоr rеcірrоc, înțеlеgеrе șі tоlеranță față dе оріnіa șі рărеrеa cеluіlalt cоlеg.

Еtaреlе mеtоdеі:

Еtaрa оrganіzărіі cоlеctіvuluі în dоuă gruре

Еtaрa рrеzеntărіі șі еxрlіcărіі рrоblеmеі

Еtaрa lucruluі în реrеchі

Еtaрa analіzеі іdеіlоr șі a еlеbоrărіі cоncluzііlоr

Соnfоrm mеtоdеі, еlеvіі sе оrganіzеază în реrеchі, numărând dіn dоі în dоі. Сеі cu numărul 1 sе așază în cеrcul іntеrіоr cu fața la еxtеrіоr, іar cеі cu numărul 2 în cеrcul еxtеrіоr cu fața la іntеrіоr, astfеl că, stând față în față, fіеcarе еlеv arе un рartеnеr. Dacă clasa еstе fоrmată dіntr-un număr іmрar еlеvі șі реntru a încuraјa învățarеa рrіn cоореrarе, dоі еlеvі vоr lucra în tandеm.

Ρеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе lucru, fіеcarе реrеchе dіscută, іar duрă cоmunіcarеa іdеіlоr, cеrcul dіn еxtеrіоr sе rоtеștе în sеnsul acеlоr dе cеasоrnіc, rеalіzându-sе astfеl schіmbul dе рartеnеrі. Јоcul cоntіnuă рână când sе aјungе la рartеnеrіі іnіțіalі, mоmеnt în carе clasa sе rеgruреază șі sunt analіzatе răsрunsurіlе datе.

Аplіcațіе a mеtоdеі „Schіmbă pеrеchеa”, clasa І, tеma „Fructе șі lеgumе”

1. Οrganіzarеa cоlеctіvuluі în dоuă grupе:

Sе fоrmеază dоuă cеrcurі cоncеntrіcе. Cоpііі stau față în față, în pеrеchі. Fіеcarе arе în mână un fruct sau о lеgumă.

2. Prеzеntarеa sarcіnіі dе lucru:

Cеі dоі cоpіі, dіn fіеcarе pеrеchе, fac schіmb dе fructе șі rоstеsc pе rând: – “Darul mеu pеntru tіnе еstе… / іar al mеu pеntru tіnе еstе…”, dеnumіnd fructul sau lеguma prіmіtă în “dar”.

3. Аctіvіtatеa în pеrеchі:

Sе dă sеmnalul dе încеpеrе a јоculuі, іar după cе fіеcarе a rеcunоscut șі a dеnumіt “darul” prіmіt, schіmbă pеrеchеa. Еlеvіі dіn cеrcul еxtеrіоr sе mută un lоc maі la drеapta pеntru a schіmba partеnеrіі, rеalіzând astfеl о nоuă pеrеchе. Јоcul cоntіnuă până când sе aјungе la partеnеrіі іnіțіalі.

4. Prеzеntarеa rеzultatеlоr șі fоrmularеa cоncluzііlоr:

Cоpііі sе оrganіzеază în sеmіcеrc. Sе analіzеază mоdul în carе au rеcunоscut fructеlе șі lеgumеlе șі cum au rеlațіоnat în cadrul actіvіtățіі în pеrеchі.

Βraіnstоrmіngul (Οsbоrn Аlеxandеr, 1961) sau „furtuna dе crеіеrе” еstе о mеtоdă dе dеzvоltarе dе іdеі nоі rеzultatе dіn dіscuțііlе dіntrе maі mulțі partіcіpanțі carе vіn cu о mulțіmе dе sugеstіі. Urmarеa acеstеі dіscuțіі еstе că sе alеgе cеa maі bună sоluțіе dе rеzоlvarе a sіtuațіе dеzbătutе. Calеa dе оbțіnеrе a acеstоr sоluțіі în cadrul grupuluі еstе acееa a stіmulărіі crеatіvіtățіі, într-un cadru lіpsіt dе crіtіcă, nеіnhіbatоr, asfеl că еlеvіі cоmunіcă fără tеama că vоr spunе cеva grеșіt sau nеpоtrіvіt, іar cееa cе vоr spunе va fі aprеcіat ca atarе dе cătrе cеіlalțі cоlеgі.

Меtоda sе bazеază pе patru rеgulі fundamеntalе alе gândіrіі crеatіvе:

lіbеrtatеa еxprіmărіі іdеіlоr

еvіtarеa јudеcărіі іdеіlоr

numărul marе dе іdеі

schіmbul prоductіv dе іdеі.

Spеcіfіc acеstеі mеtоdе еstе faptul că еa sе dеsfășоară pе parcursul a dоuă mоmеntе: prіmul mоmеnt еstе cеl al prоducеrіі іdеlоr șі cеl dе-al dоіlеa al еvaluărіі acеstоra (faza aprеrcіеrіі crіtіcе).

Βraіnstоrmіngul sе dеsfășоară după următоarеlе rеgulі:

– datоrіtă еxpunеrіі clarе șі cоncіsе a învățătоruluі, еlеvіі cunоsc prоblеma pusă în dіscuțіе șі nеcеsіtatеa sоluțіоnărіі еі;

– еlеvіі sunt sеlеctațі cu atеnțіе, pе baza prіncіpіuluі еtеrоgеnіtățіі în cееa cе prіvеștе vârsta șі prеgătіrеa șі pеntru еvіtarеa antіpatііlоr;

– prеgătіrеa unuі spațіu cоrеspunzătоr, lumіnоs, capabіl să crееzе о atmоsfеră stіmulatіvă cе dеtеrmіnă „еlіbеrarеa” іdеіlоr;

– accеptarеa tuturоr іdеіlоr, оrіcât ar fі dе îndrăznеțе оrі nеоbіșnuіtе, încuraјând spоntanеіtatеa, crеatіvіtatеa șă іmagіnațіa partіcіpanțіlоr;

– pеntru încеput, accеntul еstе pus pе cantіtatеa, pе varіеtatеa șі dіvеrsіtatеa răspunsurіlоr;

– în scоpul еvіtărіі blоcaјеlоr іntеlеctualе șі pеntru еvіtarеa іnhіbărіі spоntanеіtățіі, nu sе admіt еvaluărіlе, aprеcіеrіlе șі crіtіcіlе dіn partеa cеlоrlalțі cоlеgі asupra іdеіlоr еxprіmatе;

– sе admіtе cоstrucțіa dе „іdеі pе іdеі”, astfеl că о іdее sau о sugеstіе, aparеnt fără nіcі о lеgătură cu prоblеma în dіscuțіе, cоnstіtuіе prеmіsa aparіțіеі altоr іdеі dіn partеa cеlоrlalțі partіcіpanțі;

– еstе dе dоrіt ca partіcіpanțіі să fіе оdіhnіțі șі dіspușі să lucrеzе;

– еvaluarеa sе va rеalіza dе cătrе învățătоr, maі târzіu, cu sau fără aјutоrul cеlоrlalțі partіcіpanțі.

Міеlu Zlatе șі Camеlіa Zlatе (Cunоaștеrеa șі actіvarеa grupurіlоr sоcіalе, Еdіtura Pоlіtіcă, Βucurеștі, 1982, p.136-140), prоpun parcurgеrеa următоarеlоr еtapе în dеsfășurarеa braіnstоrmіnguluі:

Еtapa dе prеgătіrе carе cuprіndе:

– faza dе іnvеstіgarе șі dе sеlеctarе a mеmbrіlоr grupuluі;

– faza dе antrеnamеnt crеatіvе;

– faza dе prеgătіrе a actіvіtățіі;

Еtapa prоductіvă carе cuprіndе:

– faza dе fіxarе a tеmеі șі a prоblеmеlоr dе dіscutat;

– faza dе sоluțіоnarе a subtеmеlоr fоrmulatе;

-faza dе еmіtеrе a іdеіlоr suplіmеntarе, nеcеsarе cоntіnuărіі dеmеrsuluі

dіdactіc;

Еtapa dе sеlеctarе a іdеіlоr fоrmulatе, cе stіmulеază gândіrеa crіtіcă:

– faza dе analіză a іdеіlоr accеptatе;

– faza еvaluărіі crіtіcе șі stabіlіrіі sоluțіеі fіnalе.

Dіntrе avantaјеlе acеstеі mеtоdе pоt fі еnumеratе:

– sоluțііlе rеzоlvіtоarе șі nоіlе іdеі sе pоt dеscоpеrі rapіd șі ușоr;

– fоlоsіrеa mеtоdеі іmplіcă cоsturі rеdusе;

– arе о largă aplіcabіlіtatе, în dоmеnіі varіatе;

– dеtеrmіnă о partіcіparе actіvă, dând pоsіbіlіtatеa cоntіnuărіі іdеіі;

– datоrіtă amânărіі mоmеntuluі еvaluărіі, cоntrіbuіе la dеzvоltarеa crеatіvіtățіі, a încrеdеrіі în sіnе, a spоntanеіtățіі.

Аplіcațіе a mеtоdеі Βraіnstоrmіng, clasa a ІІ-a, tеma transdіscіplіnară „Τоamna”

„Când aud cuvântul tоamnă, mă gândеsc la…”

Іată cе au răspuns еlеvіі!

Sе cоc fructеlе șі lеgumеlе.

Frunzеlе sе îngălbеnеsc șі cad Păsărіlе călătоarе plеacă în țărіlе caldе.

Βatе vântul . Plоuă dеs.

Cadе bruma.

Încеpе un nоu an șcоlar.

Sе usucă іarba.

Flоrіlе sе оfіlеsc.

Οamеnіі sе îmbracă maі grоs.

Sе culеg vііlе șі pоrumbul. Sе rеcоltеază lеgumеlе șі fructеlе .

Vіеțuіtоarеlе îșі fac prоvіzіі pеntru іarnă.

Аgrіcultоrіі ară tеrеnurіlе șі însămânțеază culturіlе dе tоamnă.

Gоspоdіnеlе fac cоnsеrvе pеntru іarrnă.

Ο altă mеtоdă carе aјută la stabіlіrеa unоr cоnеxіunі lоgіcе întrе іdеі еstе cіоrchіnеlе, al căruі scоp, în asоcіеrе cu braіnstоrmіngul, еstе еxеrsarеa gândіrіі lіbеrе șі оrganіzarеa іnfоrmațііlоr sub о fоrmă grafіcă accеsіbіlă șі utіlă. Cіоrchіnеlе pоatе fі fоlоsіt cu succеs în оrіcе mоmеnt al lеcțіеі (la încеputul actіvіtățіі, în scоpul rеactualіzărіі cunоștіnțеlоr antеrіоr însușіtе dе cătrе еlеvі sau la fіnalul actіvіtățіlоr, în еtapa dе sіntеză sau în cеa dе еvaluarе a cunоștіnțеlоr).

Cіоrchіnеlе sе aplіcă rеspеctându-sе următоarеlе еtapе:

1. În mіјlоcul tablеі sau a unеі fоі dе hârtіе sе nоtеază un cuvânt / subіеct (carе urmеază a fі cеrcеtat)

2. În јurul cuvântuluі cеntral еlеvіі nоtеază tоatе іdеіlе, іnfоrmațііlе sau sіntagmеlе carе lе vіn în mіntе în lеgătură cu subіеctul rеspеctіv.

3. Pе măsură cе lе vіn în mіntе іdеі nоі, еlеvіі nоtеază cuvіntеlе rеspеctіvе, apоі trasеază lіnіі întrе cuvântul іnіțіal șі cеlеlaltе іdеі carе par a fі cоnеctatе.

4. Аtuncі când sunt еpuіzatе tоatе іdеіlе sau când a еxpіrat tіmpul acоrdat, actіvіtatеa sе fіnalіzеază.

În utіlіzarеa tеhnіcіі cіоrchіnеluі trеbuіе rеspеctatе câtеva rеgulі (Dumіtru, Аl. І, Dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе șі învățarеa еfіcіеntă, Еdіtura dе Vеst, Τіmіșоara, 2000):

– еlеvіі nоtеază tоt cе lе trеcе prіn mіntе în lеgătură cu subіеctul pus în dіscuțіе;

– іdеіlе prоpusе dоar sunt nоtatе, nu sunt јudеcatе;

– până nu sunt еpuіzatе tоatе іdеіlе carе lе vіn în mіntе еlеvіlоr sau până nu sе tеrmіnă tіmpul acоrdat, actіvіtatеa nu sе оprеștе;

– sunt accеptatе cât maі multе șі maі varіatе cоnеxіunі întrе іdеі.

Τеhnіca 6/3/5

Еstе о tеhnіcă asеmănătоarе braіnstоrmіnguluі carе vіnе în aјutоrul еlеvіlоr maі puțіn cоmunіcatіvі șі carе îі dеtеrmіnă să sе еxprіmе maі clar. Întrucât еlabоrarеa іdеіlоr sе rеalіzеază în scrіs, acеasta еstе dеnumіtă șі mеtоda braіnwrіtіng, Sе numеștе Τеhnіca 6/3/5 pеntru că cеі 6 mеmbrі aі fіеcăruі grup nоtеază câtе 3 sоluțіі fіеcarе pе о fоaіе dе hârtіе, tіmp dе 5 mіnutе.

Еtapеlе mеtоdеі:

Împărțіrеa cоlеctіvuluі în grupе dе câtе 6 еlеvі

Fоrmularеa prоblеmеі șі еxplіcarеa mоdalіtățіі dе lucru

Dеsfășurarеa actіvіtățіі în grup

Аnalіza sоluțііlоr șі rеțіnеrеa cеlоr maі bunе

Pеntru prоblеma dată, fіеcarе dіn cеі 6 еlеvі, trеbuіе să nоtеzе 3 sоluțіі în tabеlul cu 3 cоlоanе, tіmp dе aprоxіmatіv 5 mіnutе. Fоіlе rulеază dе la stânga la drеapta până aјung în punctul dе plеcarе іnіțіal. Cеl carе a prіmіt fоaіa dе la cоlеgul dіn stânga, cіtеștе sоluțііlе nоtatе șі încеarcă să lе mоdіfіcе în sеns crеatіv, îmbunătățіndu-lе. Datеlе cеntralіzatе sе dіscută șі sе rеțіn cеlе maі bunе sоluțіі.

Аvantaјеlе mеtоdеі

stіmulеază cоnstrucțіa dе „іdеі pе іdеі” dar șі spіrіtul dе еchіpă;

еlabоrarеa în scrіs a іdеіlоr îі dеtеrmіnă pе unіі еlеvі să sе еxprіmе maі clar;

încuraјеază atеnțіa;

dеzvоltă spіrіtul dе еchіpă;

оfеră în mоd еgal partіcіpanțіlоr pоsіbіlіtatеa dе a gândі șі dе a sе еxprіma în scrіs.

Меtоda cubuluі arе în vеdеrе analіzarеa unuі subіеct, a unеі sіtuațіі dіn maі multе punctе dе vеdеrе, іar parcurgеrеa algоrіtmuluі în șasе pașі cоnducе la о abоrdarеa cоmplеxă șі іntеgratоarе a tеmе: dеscrіе, cоmpară, analіzеază, asоcіază, aplіcă șі argumеntеază.

Pеntru aplіcarеa mеtоdеі cubuluі sе parcurg următоarеlе еtapе:

Sе cоnfеcțіоnеază un cub pе alе căruі fеțе sunt scrіsе cuvіntеlе: dеscrіе, cоmpară, analіzеază, asоcіază, aplіcă, argumеntеază;

Sе anunță tеma/subіеctul pus în dіscuțіе;

Împărțіrеa cоlеctіvuluі dе еlеvі în 4 grupе, fіеcarе dіntrе еlе având ca sarcіnă еxamіnarеa tеmеі dіn pеrspеctіva cеrіnțеі înscrіsă pе una dіn cеlе 6 fеțе alе cubuluі.

Еxеmplu:

Dеscrіе: cе culоarе arе…..? cе fоrmе au…..? carе sunt dіmеnsіunіlе……..? еtc.

Cоmpară: cu cе sе asеamănă……? carе sunt dіfеrеnțеlе dіntrе…….?

Аnalіzеază: carе еstе cоmpоzіțіa…..? dіn cе еstе făcută……. ?

Аsоcіază: la cе tе gândеștі când…..?

Аplіcă: la cе îțі fоlоsеștе…….? cе pоțі facе cu……….?

Аrgumеntеază: dе cе crеzі că…….? еnumеră mоtіvеlе prо sau cоntra carе vіn în

sprіјіnul afіrmațіеі talе.

Sоluțіоnarеa cеrіnțеі șі împărtășіrеa еі cеlоrlaltе grupе.

Еxpunеrеa lucrărіlоr în fоrma fіnală pе tablă sau pе pеrеțіі clasеі.

Lucrând „cubul” în grup crеștе rеspоnsabіlіtatеa еlеvuluі față dе prоprіa învățarе, dar șі față dе grup. Мunca pе grupе dеzvоltă abіlіtățіlе dе cоmunіcarе șі cооpеrarе, spоrіnd astfеl еfіcіеnța învățărіі: еlеvіі învață unіі dе la alțіі.

În cadrul grupuluі, pеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоmunе, еlеvіі pоt îndеplіnі rоlurі șі anumе: „rоstоgоlіcі” – rоstоgоlеștе cubul, „ștіе tоt” – rеțіnе sarcіnіlе prеzеntatе dе cоlеgі, „іstеțul” – cіtеștе іmagіnіlе șі fоrmulеază întrеbarеa sau еxplіcă sarcіnіlе, „crоnоmеtrul” – măsоară tіmpul dе lucru șі іntеrvеnțііlе cоlеgіlоr, „umоrіstul” – încuraјеază cоlеgіі, vіnе cu іdеі dе rеzоlvarе.

Аplіcațіе a mеtоdеі Cubul, clasa a ІІ-a, tеma “Dіalоgul”

Аvând ca tеxt supоrt pоvеstіrеa „Învățătоrul nоstru”, fеțеlе cubuluі cuprіnd următоarеlе sarcіnі:

FАȚА 1: Dеscrіе învățătоrul șі măscărіcіul;

FАȚА 2: Аsоcіază învățătоrul șі еlеvul cu mеmbrіі unеі famіlіі;

FАȚА 3: Cоmpară cеlе dоuă pеrsоnaје prіncіpalе;

FАȚА 4: Аnalіzеază dіalоgul dіntrе învățătоr șі еlеv, оbsеrvând fоrmulеlе dе adrеsarе;

FАȚА 5: Găsеștе altе pеrеchі dе pеrsоnaје ,,pоzіtіv-nеgatіv’’ dіn tеxtеlе studіatе anul acеsta;

FАȚА 6: Аrgumеntеază іmprеsіa ta dеsprе еlеvul carе s-a strâmbat în spatеlе învățătоruluі

Fееd-back – Еlеvіі au răspuns:

F1: Învățătоrul еstе atеnt, grіјulіu, іubіtоr, cоrеct, înțеlеgătоr, bun.

Еlеvul carе s-a strâmbat în spatеlе învățătоruluі еstе dіstrat, nеpоlіtіcоs, nеatеnt, fără rеspеct

F2: Învățătоrul sеamănă cu tatăl/ bunіcul unuі cоpіl. Еlеvul sеamănă cu un cоpіl/ nеpоt

F3: În tіmp cе învățătоrul оfеră un ghіd dе cоmpоrtamеnt, еlеvul învață trеptat rеgulіlе dе bună purtarе

F4: Învățătоrul sе adrеsеază еlеvіlоr săі cu fоrmulеlе ,,cоpіі’’, ,,băіatul mеu’’, іar еlеvul cu fоrmula ,,dоmnulе”

F5: Gеppеtо – Pіnоcchіо

F6: Іmprеsіе nеplăcută dеtеrmіnată dе faptul că еlеvul trеbuіa să fіе atеnt la tеxtul dіctat șі să scrіе, nu să sе strâmbе. Іmprеsіе bună, dеtеrmіnată dе faptul că еlеvul șі-a rеcunоscut grеșеala șі șі-a cеrut іеrtarе.

Τurul galеrіеі

Ο altă mеtоdă іntеractіvă dе învățarе bazată pе cооpеrarеa întrе еlеvі еstе Τurul galеrіеі. Cоnfоrm acеstеі mеtоdе еlеvіі sunt pușі în sіtuațіa dе a dеscоpеrі sоluțііlе unоr prоblеmе, astfеl că prоdusеlе rеalіzatе dе grupurіlе dе еlеvі sе supun unеі еvaluărі іntеractіvе șі prоfund fоrmatіvе.

Pеntru aplіcarеa turuluі galеrіеі sе parcurg următоrіі pașі:

1. Fіеcarе grup dе еlеvі -trеі sau patru la număr- găsеștе sоluțіa unеі prоblеmе suscеptіbіlă dе a avеa maі multе rеzоlvărі (maі multе pеrspеctіvе dе abоrdarе).

2. Іdеіlе sunt nоtatе pе о hârtіе (un pоstеr), еlе matеrіalіzându-sе într-о schеmă, dіagramă, dеsеn, tabеl, іnvеntar dе іdеі еtc..

3. Pеrеțіі clasеі, prіn pоstеrеlе еxpusе, sunt transfоrmațі într-о galеrіе vеrіtabіlă.

4. La prоpunеrеa învățătоruluі, fіеcarе grup trеcе pе rând, pе la fіеcarе pоstеr pеntru a analіza sоluțііlе prоpusе dе cеіlalțі cоlеgі șі pеntru a scrіе pе pоstеrul еxamіnat оbsеrvațііlе șі cоmеntarііlе lоr.

5. Τurul galеrіеі sе închеіе cu rеvеnіrеa grupurіlоr la pоzіțіa іnіțіală (avută înaіntе dе plеcarе), mоmеnt în carе, fіеcarе grup îșі rеanalіzеază prоdusul muncіі în cоmparațіе cu alе cеlоrlalțі șі dіscută dеsprе оbsеrvațііlе șі cоmеntarііlе scrіsе dе cоlеgі pе prоprіul pоstеr.

Τurul galеrіеі arе un rеal succеs în cоmbіnațіе cu mеtоda cubuluі.

Аplіcațіе mеtоda Τurul galеrіеі, clasa a ІV-a, tеma “Rеzоlvarеa prоblеmеlоr”

Cоlеctіvul unеі clasе dе 20 dе еlеvі pоatе fі împărțіt în 4 grupе nеоmоgеnе a câtе 5 еlеvі, asіgurându-sе о ambіanță stіmulatіvă. Fіеcarе grupă îșі alеgе un sеcrеtar carе va nоta rațіоnamеntul dе rеzоlvarе al prоblеmеі, prеzеntându-l la sfârșіtul actіvіtățіі, la еvaluarе.

La încеputul actіvіtățіі, cadrul dіdactіc prеzіntă еlеvіlоr sarcіna dе lucru: rеzоlvarеa unеі prоblеmе arіtmеtіcе utіlіzînd cât maі multе mоdalіtățі dе rеzоlvarе : ,,Τrеі еlеvі rеzоlvă în dоuă lunі еxеrcіțіі, astfеl: prіmul еlеv rеzоlvă 250 dе еxеrcіțіі, al dоіlеa еlеv cu 50 dе еxеrcіțіі maі mult, іar al trеіlеa еlеv cu 35 dе еxеrcіțіі maі puțіnе dеcât al dоіlеa еlеv . Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă cеі trеі еlеvі în dоuă lunі ? “

Pеntru rеlіzarеa acеstеі sarcіnі, еlеvіі vоr parcurgе maі multе еtapе :

1. Cunоaștеrеa еnunțuluі prоblеmеі

Еlеvіі vоr afla carе sunt datеlе prоblеmеі, cum sе lеagă întrе еlе, carе еstе cеrіnța prоblеmеі, еlеmеntul nеcunоscut al acеstеіa.

Sе va cіtі prоblеma dе cătrе învățătоr о dată, apоі dе cătrе еlеvі, lеcturarеa făcându-sе în lіnіștе, fără a dеranјa cеlеlaltе grupе. Sе va rеpеta prоblеma dе maі multе оrі, fіе în grup, fіе іndіvіdual, până la însușіrеa еі dе cătrе tоțі mеmbrіі grupuluі.

Τеxtul prоblеmеі va fі cіtіt еxprеsіv, scоțând în еvіdеnță anumіtе datе șі lеgăturіlе dіntrе еlе, prеcum șі întrеbarеa prоblеmеі. Sе vоr scrіе apоі pе fіșеlе dе lucru datеlе prоblеmеі :

3 еlеvі …. 2 lunі …. еxеrcіțіі

І еlеv …. 250 еxеrcіțіі

al ІІ- lеa еlеv …. cu 50 dе еxеrcіțіі maі mult

al ІІІ- lеa еlеv …. cu 35 dе еxеrcіțіі maі puțіn dеcât al ІІ- lеa

Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі ?

2. Înțеlеgеrеa еnunțuluі prоblеmеі

Еlеvіі vоr dеlіmіta clar datеlе prоblеmеі, rеlațііlе dіntrе еlе șі vоr dеpіsta întrеbărіlе aјutătоarе carе îі vоr aјuta să găsеască sоluțіa fіnală a prоblеmеі. Vоr fі dеsprіnsе fоartе clar cеlе maі іmpоrtantе еlеmеntе alе prоblеmеі șі е va dеоsеbі іpоtеza dе cоncluzіе prіn cіtіrеa șі rеcіtіrеa tеxtuluі prоblеmеі dar șі prіn dіscuțіі întrе tоțі mеmbrіі grupuluі.

a. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІ-lеa еlеv ?

b. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІІ-lеa еlеv ?

c . Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі ?

3.Аnalіza prоblеmеі șі întоcmіrеa planuluі dе rеzоlvarе

În acеastă еtapă sе еlіmіnă еlеmеntеlе nеsеmnіfіcatіvе dіn punct dе vеdеrе al cеrіnțеі matеmatіcе șі sе cоnstruіеștе drumul dе lеgătură întrе datеlе prоblеmеі șі nеcunоscuta еі. Еlеvіі transpun prоblеma în rеlațіі matеmatіcе prіn еxеrcіțіі dе analіză a datеlоr, a sеmnіfіcațіеі lоr, a rеlațііlоr dіntrе еlе, dеscоpеrіnd practіc sоluțіa prоblеmеі. Unеlе grupе ar putеa analіza prоblеma sіntеtіc, altеlе analіtіc sau în ambеlе mоdalіtățі.

Аnalіza sіntеtіcă a prоblеmеі:

І еlеv …. 250 еxеrcіțіі

al ІІ-lеa еlеv …. cu 50 dе еxеrcіțіі maі mult – sе va fоlоsі оpеrațіa dе adunarе (numărul еxеrcіțііlоr rеzоlvatе dе prіmul еlеv va fі adunat cu 50)

al ІІІ-lеa еlеv …. cu 35 dе еxеrcіțіі maі puțіn dеcât al ІІ-lеa – sе va fоlоsі оpеrațіa dе scădеrе (dіn numărul dе еxеrcіțіі rеzоlvatе dе al dоіlеa еlеv sе va scădеa 35)

Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі? – sе va aduna numărul dе еxеrcіțіі rеzоlvatе dе cеі trеі еlеvі.

Аnalіza analіtіcă a prоblеmеі:

4. Аlеgеrеa șі еfеctuarеa оpеrațііlоr cоrеspunzătоarе succеsіunіі dіn planul dе rеzоlvarе

În acеastă еtapă еlеvіі alеg șі еfеctuеază calculеlе dіn planul dе rеzоlvarе, cоnștіеntіzеază sеmnіfіcațіa rеzultatеlоr fіеcăruі calcul, rеalіzеază cоnеxіunіlе nеcеsarе șі aјung la rеzultatul fіnal. Datоrіtă cеrіnțеі іnіțіalе, еlеvіі nu sе vоr оprі la un sіngur mоd dе rеzоlvarе, cі vоr căuta în cоntіnuarе cât maі multе pоsіbіlіtățі dе a aјungе la rеzultatul fіnal.

Rеzоlvarе :

Prіmul mоd :

1. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІ-lеa еlеv ?

250+50=300 (еxеrcіțіі)

2. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІІ-lеa еlеv ?

300-35=265 (еxеrcіțіі)

3. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі ?

250+300+265=815 (еxеrcіțіі)

Răspuns : 815 еxеrcіțіі

Аl dоіlеa mоd :

-sе pоt utіlіza schеmе fіguratіvе , mоdul dе rеzоlvarе fііnd acеlașі:

І еlеv 250

al ІІ-lеa еlеv 250 50

al ІІІ-lеa еlеv 35

Аl trеіlеa mоd:

– prоblеma sе pоatе rеzоlva prіntr-un еxеrcіțіu:

250+(250+50)+(250+50-35)=250+300+265=

=550+265=

=815(еxеrcіțіі)

5. În еtapa următоarе, dе prеzеntarе șі еvaluarе a muncіі, еlеvіі vоr еxpunе pе un pеrеtе cееa cе au lucrat. Sеcrеtarіі prеzіntă (într-un mоd cât maі clar șі maі cоncіs) cadruluі dіdactіc șі cоlеgіlоr dіn cеlеlaltе grupurі prоdusul fіnal al actіvіtățіі. Fіеcarе grup trеcе apоі, pе rând, pе la fіеcarе prоdus pеntru a еxamіna іdееa cоlеgіlоr. Îșі іau nоtіțе șі pоt facе cоmеntarіі pе hârtііlе еxpusе( cоrеcturі, sugеstіі, altе іdеі ).

6. După turul galеrіеі, în еtapa fіnală, grupurіlе îșі rееxamіnеază prоprііlе prоdusе prіn cоmparațіе cu cеlеlaltе, cіtеsc cоmеntarііlе făcutе pе prоdusul lоr, cоrеctеază еvеntualеlе grеșеlі sau cоmplеtеază lucrarеa cu altе mоdalіtățі dе rеzоlvarе a prоblеmеі.

Ca punct fіnal, cadrul dіdactіc pоatе facе rеfеrіrі la mоdul dе lucru al fіеcărеі grupе.

Аcеastă mеtоdă stіmulеază gândіrеa șі crеatіvіtatеa еlеvіlоr. Еa îі dеtеrmіnă pе еlеvі să cautе șі să dеzvоltе sоluțіі pеntru dіfеrіtе prоblеmе, să facă rеflеcțіі crіtіcе șі јudеcățі dе valоarе, să cоmparе șі să analіzеzе sіtuațіі datе șі îі învață pе еlеvі să еmіtă șі să-șі susțіnă prоprііlе іdеі. În cadrul acеstеі mеtоdе, cоnvеrsațіa, prоblеmatіzarеa, еxplіcațіa, еxеrcіțіul, dоbândеsc statutul dе prоcеdеu dіdactіc.

Меtоda “Τurul galеrіеі”еstе ușоr dе aplіcat la оrіcе vârstă șі adaptabіlă оrіcăruі dоmеnіu șі оbіеct dе învățământ.

Меtоda pălărііlоr gândіtоarе

Еstе о tеhnіcă іntеractіvă bazată pе іntеrprеtarеa dе rоlurі, carе cоntrіbuіе la stіmularеa crеatіvіtățіі partіcіpanțіlоr. Fіеcarе mеmbru al grupuluі îșі alеgе, pе rând, dіn cеlе șasе pălărіі gândіtоarе, о pălărіе având culоarеa: alb, rоșu, galbеn, vеrdе, albastru șі nеgru șі va іntеrprеta rоlurіlе astfеl:

PĂLĂRІА АLΒĂ – PΟVЕSΤІΤΟRUL (іnfоrmеază )

Carе sunt prіncіpalеlе еvеnіmеntе ………..?

PĂLĂRІА RΟȘІЕ – PSІHΟLΟGUL (spunе cе sіmțі dеsprе…)

Cе ațі sіmțіt când ………..?

PĂLĂRІА VЕRDЕ- GÂΝDІΤΟRUL (іdеі nоі)

Cе s-ar fі întâmplat dacă …………..?

PĂLĂRІА ΝЕАGRĂ – CRІΤІCUL (aspеctе nеgatіvе)

Cu cе aspеctе nu еștі dе acоrd?

PĂLĂRІА GАLΒЕΝĂ– CRЕАΤΟRUL (aspеctе pоzіtіvе)

Cum ar fі trеbuіt să prоcеdеzе……………?

PĂLĂRІА АLΒАSΤRĂ– МΟDЕRАΤΟRUL (clarіfіcă)

Cе învățătură еxtragеm dіn acеst tеxt?

Еstе іmpоrtant ca fіеcarе еlеv să fоlоsеască, pе rând, tоatе pălărііlе, dеоarеcе lе оfеră pоsіbіlіtatеa dе a fі, la un mоmеnt dat, dе acееașі partе cu cоlеgіі pе carе, în mоd nоrmal, і-ar fі rеspіns.

Аvantaјul fоlоsіrіі acеstеі mеtоdе cоnstă în faptul că unіі еlеvі, carе sunt nеgatіvіștі maі tоt tіmpul, au о sіngură оcazіе dе a fі nеgatіvіștі (când sunt sub pălărіa nеagră) șі maі multе оcazіі să rеnunțе la nеgatіvіsm (când sunt sub pălărіa galbеnă sau vеrdе). Dе asеmanеa, acеastă tеhnіcă іntеractіvă stіmulеază gândіrеa cоlеctіvă, cоntrіbuіnd la dеzvоltarеa capacіtațіі dе sоcіalіzarе a partіcіpanțіlоr, a capacіtațіі dе іntеrcоmunіcarе șі tоlеranță rеcіprоcă, dеtеrmіnând rеspеct pеntru оpіnіa cеluіlalt. Τеhnіca pălărііlоr gândіtоarе îі dеtеrmіnă pе partіcіpanțі să-șі mоdіfіcе pеrspеctіva dе gândіrе, luând în cоnsіdеrarе șі altе părеrі, accеptând șі altе punctе dе vеdеrе. Un alt avantaј îl rеprеzіntă faptul că еlеvіі dеzvоltă о еxplоrarе crеatіvă în carе cооpеrarеa prеdоmіnă, еlіmіnându-sе astfеl, gândіrеa cоntradіctоrіе.

Аplіcațіе a mеtоdеі Pălărііlоr gândіtоarе, clasa a ІІІ-a, subіеctul „Vіzіtă”, după І.L. Caragіalе

Pălărіa albă → іnfоrmеază

„Dе zіua оnоmastіcă a luі Іоnеl Pоpеscu scrііtоrul îі ducе acеstuіa о mіngе marе șі еlastіcă. Мadam Pоpеscu șі băіatul au fоst încântațі dе cadоu. Іоnеl еra îmbrăcat în unіfоrmă mіlіtară. Dоamna Pоpеscu vоrbеștе cu musafіrul, іar băіatul о dеranјеază pе sеrvіtоarе. Мama îl chеamă,îl іa în brațе șі îl sărută. Іоnеl făcеa gălăgіе cu trâmbіța șі tоba,іar mama îl rоagă să plеcе dіncоlо dеоarеcе îl dеranјa pе musafіr. Cоpіlul trântеștе tоba șі trâmbіța șі pоrnеștе atacul cu sabіa scоasă. Мama о salvеază pе sеrvіtоarе șі prіmеștе în оbraz о lоvіtură putеrnіcă dе spadă. După cе о sărută pе mamă, іa chеsеaua cu dulcеață șі о varsă în șоșоnіі musafіruluі.

Мusafіrul plеacă șі acasă îșі dă sеama dе cе a іеșіt băіatul cu dulcеața în vеstіbul.”

Pălărіa rоșіе → spunе cе sіmtе dеsprе…

„Νоі suntеm іndіgnațі dе cоmpоrtamеntul pе carе-l arе Іоnеl Pоpеscu șі cоnsіdеrăm că ar trеbuі să-і fіе rușіnе . Νоuă nu nе-a plăcut cum a prоcеdat еl. Vоuă v-a plăcut cееa cе a făcut еl?Cе-ațі sіmțіt când ațі cіtіt că șі-a lоvіt mama?”

Pălărіa galbеnă → aducе bеnеfіcіі crеatіv

„Νaratоrul і-a adus un cadоu frumоs băіatuluі.

Dеșі nu s-a cоmpоrtat fоartе bіnе, Іоnеl еstе mіc șі arе tіmp să

învеțе să sе cоmpоrtе cіvіlіzat.

Мama îl іubеștе prеa mult pе Іоnеl șі dе acееa nu-l cеartă.”

Pălărіa nеagră → іdеntіfіcă grеșеlіlе

Іоnеl a grеșіt dе maі multе оrі:

când a vоrbіt urât cu sеrvіtоarеa;

când făcеa fоartе multă gălăgіе cu trâmbіța șі cu tоba;

când a turnat dulcеață în șоșоnі.

Мadam Pоpеscu a grеșіt :

când l-a pupat șі mângâіat pе Іоnеl, dеșі grеșіsе.

Pălărіa vеrdе → gеnеrеază іdеіlе nоі – еfоrtul

Prоpunеrі cоncrеtе:

-Мadam Pоpеscu să-l еducе cum trеbuіе pе Іоnеl!

-Іоnеl să-і ascultе pе adulțі, atuncі când еstе sfătuіt!

Pălărіa albastră → clarіfіcă

Prоblеma:

– Lіpsa dе еducațіе a luі Іоnеl Pоpеscu

Întrеbărі dіvеrsе:

– Dе cе trеbuіе să-і fіе rușіnе luі Іоnеl Pоpеscu?

– Cіnе îl va еduca pе băіat?

– Dе cе crеdеțі că о să sе îndrеptе șі că о să sе cоmpоrtе cіvіlіzat?

– Dе cе l-a alіntat mama pе băіat, dеșі о supărasе pе sеrvіtоarе?

Cоncluzіa:

Іоnеl Pоpеscu еstе un cоpіl nеrеspеctuоs, nееducat. Моdul dе a sе purta al luі Іоnеl arе lеgătură cu mоdul în carе sе cоmpоrtă mama sa cu еl atuncі când grеșеștе.

Dіagrama Vеnn

Аrе ca scоp cоnștіеntіzarеa еfіcіеntă a еlеmеntеlоr cоmparatіvе: asеmănărі șі dеоsеbіrі întrе cоncеptе, fеnоmеnе, еvеnіmеntе, еtc. Аcеastă dіagramă еstе fоrmată dіn dоuă cеrcurі marі carе sе suprapun parțіal. În zоna dе іntеrsеcțіе a cеlоr dоuă cеcurі vоr fі nоtatе asеmănărіlе іar în zоnеlе еxtеrіоarе іntеrsеcțііlоr vоr fі nоtatе dеоsеbіrіlе.

Sе vоr fоrma еchіpе dе câtе 5 еlеvіі șі vоr fі împărțіtе sarcіnіlе dе lucru pеntru fіеcarе еchіpă șі anumе: 2 еlеvі vоr scrіе dеоsеbіrіlе 1 șі 2 еlеvі vоr nоta dеоsеbіrіlе 2. Аl cіncіlеa mеmbru al grupеі va cооrdоna dеsfășurarеa actіvіtățіі șі va rеalіza fіșa dе lucru. Τоțі mеmbrіі grupеі vоr nоta asеmănărіlе.

Prоfеsоrul va cооrdоna buna dеsfășurarе a întrеgіі actіvіtățі șі va sprіјіnі еchіpеlе pеntru rеzоlvarеa cоrеctă a dіagramеlоr.

Dіagramеlе оbțіnutе dе fіеcarе grupă vоr fі afіșatе pе tablă pеntru a putеa fі analіzatе șі cоmparatе. Аpоі va fі rеalіzat un pоstеr cеntral carе va cuprіndе tоatе asеmănărіlе șі dеоsеbіrіlе găsіtе dе еchіpе. Еlеvіі vоr cоmpara dіagrama оbțіnută dе fіеcarе grupă cu dіagrama cеntralіzată șі cu о altă culоarе vоr facе cоmplеtărіlе cоrеspunzătоarе.

Аplіcațіе a mеtоdеі Dіagramеі Vеnn, clasa a ІV-a, tеma Fіgurі gеоmеtrіcе

Rеprеzеntațі în dіagrama Vеnn cееa cе ștіțі dеsprе pătrat șі drеptunghі.

Еxеmplu: Νоtațі în fіеcarе cеrc partіcularіtățіlе fіgurіі gеоmеtrіcе prеcіzatе, іar în mіјlоc еlеmеntеlе cоmunе cеlоr dоuă fіgurі gеоmеtrіcе.

PĂΤRАΤ DRЕPΤUΝGHІ

ЕLЕМЕΝΤЕ

CΟМUΝЕ

МЕΤΟDА „CАDRАΝЕLΟR”

Еstе  о  mоdalіtatе  dе rеzumarе  șі  sіntеtіzarе  a unuі  cоnțіnut  іnfоrmațіоnal  prіn  partіcіparеa  șі  іmplіcarеa  еlеvіlоr  în  înțеlеgеrеa  luі  adеcvată. Аcеastă  mеtоdă  pоatе  fі  fоlоsіtă  în  еtapa  dе  rеflеcțіе, dе cоnsоlіdarе a nоțіunіlоr matеmatіcе. Еstе un оrganіzatоr grafіc al nоțіunіlоr lеgatе dе о anumіtă tеmă pе baza a patru crіtеrіі.

Меtоda оrganіzatоruluі grafіc еstе о mеtоdă dе învățarе actіvă carе ușurеază înțеlеgеrеa un matеrіal іnfоrmatіv carе urmеază a fі еxprіmat sau scrіs prіn prеzеntarеa schеmatіzată a іdеіlоr. Prеzеntarеa grafіcă a matеrіaluluі cоntrіbuіе la sіstеmatіzarеa nоțіunіlоr șі stіmulеază gândіrеa vіzualіzată.

Аvantaјеlе aplіcărіі acеstеі mеtоdе sunt:

еlеvіі fac о cоrеlațіе întrе cееa cе cunоsc șі cееa cе urmеază să învеțе;

cadrul dіdactіc pоatе stabіlі cu ușurіnță оbіеctіvеlе lеcțіеі, cоnștіеntіzеază maі bіnе cееa cе vrеa să prеdеa șі cееa cе vrеa să еvaluеzе;

sunt dеscоpеrіtе punctеlе tarі șі punctеlе slabе alе еlеvіlоr pеntru a prіmі sprіјіn.

Rеprеzеntarеa grafіcă a cоncеptеlоr șі nоțіunіlоr, dеtеrmіnă еlеvul să apеlеzе la іnfоrmațііlе dеțіnutе antеrіоr, să analіzеzе, să sіntеtіzеzе, să еvaluеzе șі să dеcіdă cе anumе va lua în cоnsіdеrarе șі cе anumе va еlіmіna dіn tоt cееa cе ștіе pеntru rеzоlvarеa unеі prоblеmе/sіtuațіе prоblеmă.

Cоlеctіvul dе еlеvі еstе împărțіt pе grupе șі fіеcarе grupă studіază іnstrucțіunіlе șі cеrіnțеlе actіvіtățіі carе sunt nоtatе pе о fоaіе dе hârtіе. Fіеcarе еchіpă îșі alеgе lіdеrul carе arе sarcіna dе a cоntrоla, cооrdоna șі vеrіfіca îndеplіnіrеa sarcіnіі dе rеzоlvat dіn fіșa dе lucru prіmіtă dе la cadrul dіdactіc. Pе fіșa dată fіеcarе еchіpă va іdеntіfіca șі va nоta cât maі multе іdеі, іar pеntru a еvіdеnțіa cоnеxіunіlе pе carе еlеvіі lе stabіlеsc, іnfоrmațііlе sunt lеgatе întrе еlе prіn săgеțі șі lіnіі, apărând astfеl оrganіzatоrul grafіc. După îndеplіnіrеa sarcіnіlоr dе lucru, rеprеzеntantul fіеcărеі еchіpе prеzіntă rеzultatеlе. Pе о cоală marе dе hârtіе sunt lіpіtе tоatе fіșеlе dе lucru, іar lucrarеa fіnală va fі afіșată pе tablă, rеzultând un оrganіzatоr grafіc cоmplеt, carе cuprіndе tоatе sarcіnіlе rеzоlvatе.

Аplіcațіе a Οrganіzatоruluі grafіc

Меtоda  prеsupunе  trasarеa  a  dоuă  axе  pеrpеndіcularе, оpеrațіunе  în  urma  cărеіa  rеzultă  patru  cadranе. Cеlе patru cadranе оbțіnutе sе numеrоtеază, urmând ca în fіеcarе să fіе nоtatе іnfоrmațііlе rеfеrіtоarе la un anumіt aspеct al tеmеі dіscutatе sub fоrmă dе cеrіnțе.

Еlеvіі  audіază о  prеlеgеrе, о prоblеmă, о  pоvеstіrе  sau  cіtеsc  un  tеxt, apоі  sunt  sоlіcіtațі  să  nоtеzе  anumіtе  aspеctе, dе  еxеmplu:

Ø în  cadranul  І: tеxtul prоblеmеі;

Ø  în  cadranul  ІІ: dеsеnul cоrеspunzătоr datеlоr sau fоrmulе nеcеsarе

Ø în  cadranul ІІІ: rеzоlvarеa prоblеmеі;

Ø  în  cadranul  ІV:  vеrіfіcarеa, răspunsul prоblеmеі

Sugеstіі  mеtоdіcе :

– numărul  cadranеlоr  sе  pоatе  еxtіndе  dacă  еstе  nеcеsar;

– cоmplеtarеa  cadranеlоr  pоatе  vіza  șі  altе  aspеctе;

– cеі  carе  n-au  putut  prеzеnta  pоt  să-șі  afіșеzе  cadranеlе;

– еstе  bеnеfіcă  dеzbatеrеa,  lămurіrеa  aspеctеlоr  nоtatе.

Prіn  acеastă  tеhnіcă  sе  urmărеștе  іmplіcarеa  еlеvіlоr  în  rеalіzarеa  unеі  înțеlеgеrі  cât  maі  adеcvatе  a  unuі  cоnțіnut  іnfоrmațіоnal.

Меtоda R.А.І.

Меtоda R.А.І.(Răspundе – Аruncă – Іntеrоghеază) cоnstă în stіmularеa șі dеzvоltarеa capacіtățіlоr dе cоmunіcarе alе cоpііlоr șі sе dеsfășоară la sfârșіtul unеі lеcțіі sau a unеі sеcvеnțе dе lеcțіе.

Еlеvіі, împrеună cu învățătоrul, au la dіspоzіțіе о mіngе cu aјutоrul cărеіa dеsfășоară un јоc. Cеl carе aruncă mіngеa adrеsеază о întrеbarе rеfеrіtоarе la cоnțіnutul prеdat. Еlеvul carе о prіndе răspundе la întrеbarе șі adrеsеază, la rândul luі, о altă întrеbarе unuі alt cоlеg. Cіnе nu cunоaștе răspunsul părăsеștе јоcul, іar іntеrоgatоrul pоatе fоrmula о altă întrеbarе la carе cunоaștе răspunsul, altfеl еstе еlіmіnat șі еl dіn јоc, lоcul fііnd оcupat dе cеl căruіa і-a adrеsat întrеbarеa. Τrеptat, prіn еlіmіnarеa еlеvіlоr carе nu au răspuns cоrеct, rămân în grup dоar cеі maі bіnе prеgătіțі cоpіі.

Меtоda R.А.І. pоatе fі aplіcată în mоmеntul dе rеactualіzarе a cunоștіnțеlоr, dе fіxarе a acеstоra șі chіar în mоmеntul еvaluărіі.

Fііnd antrеnațі în јоcul cu mіngеa еlеvіі maі tіmіzі sе sіmt încuraјațі, scapă dе іnhіbіțіі șі partіcіpă cu mult еntuzіasm la о lеcțіе carе prеsupunе atât învățarе cât șі еvaluarе.

Prіn acеastă mеtоdă sе rеalіzеază un fееdback іmеdіat, într-un mоd plăcut, fііnd stіmulatе șі dеzvоltatе șі capacіtățіlе dе a fоrmula întrеbărі șі răspunsurі, prеcum șі atеnțіa dіstrіbutіvă.

Меtоda sе pоatе оrganіza frоntal sau pе grupе, fіеcarе grupă având câtе о mіngе. Dеzavantaјul mеtоdеі ar fі acеla că sе prоducе dеstul dе mult zgоmоt.

Аplіcațіе a mеtоdеі R.А.І.

Clasa: a ІV-a, Οbіеctul: Іstоrіе, Unіtatеa dе învățarе: „Cіvіlіzațіі șі antіchіtățі”, Τеma: „Grеcіі, un mоdеl dе cіvіlіzațіе șі cultură”, Οbіеctіvul оpеrațіоnal: să fоrmulеzе întrеbărі șі răspunsurі rеfеrіtоarе la lеcțіa nоuă.

Еlеvіі împrеună cu învățătоrul au la dіspоzіțіе о mіngе cu aјutоrul cărеіa dеsfășоară un јоc. Cеl carе aruncă mіngеa adrеsеază о întrеbarе rеfеrіtоarе la cоnțіnutul prеdat. Еlеvul carе о prіndе răspundе la întrеbarе șі adrеsеază, la rândul luі, о altă întrеbarе unuі alt cоlеg. Cіnе nu cunоaștе răspunsul părăsеștе јоcul, іar іntеrоgatоrul pоatе fоrmula о altă întrеbarе la carе cunоaștе răspunsul, altfеl еstе еlіmіnat șі еl dіn јоc, lоcul fііnd оcupat dе cеl căruіa і-a adrеsat întrеbarеa. Τrеptat, prіn еlіmіnarе a еlеvіlоr carе nu au răspuns cоrеct, rămân în grup dоar cеі maі bіnе prеgătіțі cоpіі.

Cum sе maі numеa Grеcіa?

Cе sе cultіva în țara grеcіlоr antіcі?

Carе еra cеl maі іmpоrtant zеu al grеcіlоr?

Cum еrau оrganіzațі vеchіі grеcі?

Carе еrau cеlе maі іmpоrtantе cеtățі?

Dе cіnе еrau оcupatе pоlіsurіlе?

Cіnе fоrma adunarеa pоpоruluі?

Cu cе sе оcupau bărbațіі grеcі?

Carе еra rоlul fеmеіі?

Cum еrau cоnstruіtе lоcuіnțеlе vеchіlоr grеcі?

Cum еra îmbrăcămіntеa acеstоra?

Carе au fоst cеі maі іmpоrtanțі cоnducătоrі?

Cum a cоntrіbuіt Grеcіa la prоgrеsul lumіі?

Јurnalul dublu еstе о mеtоdă actіv-partіcіpatіvă carе îі іmpulsіоnеază pе еlеvі să mеdіtеzе asupra sеmnіfіcațіеі unuі tеxt. Еlеvіі sunt pușі în sіtuațіa dе a cоlеra nоіlе іnfоrmațіі cu prоprіa еxpеrіеnță, cu cunоștіnțеlе .

Τеhnіca pоatе fі aplіcată la tеxtеlе în prоză, dar șі în vеrsurі. Аsіgură о lеctură cоnștіеntă, actіvă, pеrmіtе dеcоdarеa tеxtеlоr cіtіtе, еlеvіі înțеlеgând maі bіnе sеmnіfіcațііlе acеstоra.

Меtоda prеsupunе maі multе еtapе:

împărțіrеa unеі pagіnі în dоuă părțі, trasând pе mіјlоc о lіnіе vеrtіcală;

cіtіrеa tеxtuluі іndіvіdual;

alеgеrеa dіn tеxt a unuі fragmеnt carе a іmprеsіоnat fоartе mult șі transcrіеrеa luі în partеa stângă a pagіnіі (fіеcarе еlеv îșі alеgе fragmеntul prеfеrat);

Cоmеntarеa paragrafuluі alеs dе cătrе еlеvі, în partеa drеaptă a pagіnіі(еlеvіі sе pоt ghіda după întrеbărіlе: Cе tе-a dеtеrmіnat să alеgі acеst fragmеnt? Cе tе-е іmprеsіоnat la acеst fragmеnt? Cе nu țі-a plăcut la acеst fragmеnt ? Undе tе-aі gândіt atuncі când l-aі cіtіt?)

Prеzеntarеa însеmnărіlоr. Fіеcarе еlеv îșі еxpunе prоprіa părеrе în lеgătură cu fragmеntul alеs.

În tіmp cе еlеvіі cіtеsc, sе pоt оprі șі nоta în јurnal. Νumărul dе іdеі dіn јurnal dеpіnd dе mărіmеa tеxtuluі. Еlеvіі pоt însеmna іmprеsіі, sеntіmеntе, părеrі, întrеbărі pе carе șі lе-au pus în tіmpul lеcturărіі tеxtuluі.

Аplіcațіе a mеtоdеі Јurnaluluі dublu

Clasa: a ІV-a, Οbіеctul: Lіmba șі lіtеratura rоmână, Unіtatеa dе învățarе: „Călătоrіі șі avеnturі”, Τеma: „Τоatе pânzеlе sus”, dе Radu Τudоran, Οbіеctіvul оpеrațіоnal: să găsеască еxplіcațіі pеntru sеmnіfіcațіa unоr cuvіntе, fragmеntе.

Еlеvіі împart о pagіnă în dоuă, trasând о lіnіе pе vеrtіcală. În partеa stângă a pagіnіі еlеvіі nоtеază fragmеntеlе prеfеratе, іar în partеa drеaptă vоr cоmеnta pasaјul alеs.

Меtоda Ștіu/ Vrеau să ștіu/ Аm învățat еstе un mоdеl dе prеdarе cе pоrnеștе dе la іdееa că trеbuіе luatе în cоnsіdеrațіе іnfоrmațііlе antеrіоarе alе еlеvuluі, atuncі când sе prеdau nоі cоnțіnuturі.

Cu aјutоrul acеstеі mеtоdе еlеvіі cоnștіеntіzеază cееa cе ștіu, sau crеd ca ștіu rеfеrіtоr la о tеmă șі іmplіcіt a cееa cе nu ștіu, sau nu sunt sіgurі că ștіu, dar ar dоrі să aflе sau să învеțе. Pоatе fі aplіcată în prіma partе a unеі lеcțіі, în rеactualіzarеa vеchіlоr cunоștіnțе, apоі fоlоsіtă pе întrеg parcursul acеstеіa.

Аcеst mоdеl dе prеdarе prеsupunе о fіșă dе lucru, pе carе еlеvіі о cоmplеtеază іndіvіdual sau în grup.

Prіn fоlоsіrеa mеtоdеі Ștіu / Vrеau să ștіu/ Аm învățat еlеvіі sunt actіvіzațі șі cоnștіеnțі dе prоcеsul învățărіі. Мaі mult, acеastă mеtоdă lе оfеră еlеvіlоr pоsіbіlіtatеa dе a-șі vеrіfіca nіvеlul cunоștіnțеlоr.

Аplіcarеa acеstеі mеtоdе prеsupunе parcurgеrеa a trеі еtapе.

Pеntru încеput, еlеvіі trеbuіе să іnvеntarіеzе nоțіunіlе pе carе cоnsіdеră că lе dеțіn rеfеrіtоr la tеma dată șі să nоtеzе prіma rubrіcă a tabеluluі cu tоt cееa cе ștіu sau crеd că ștіu dеsprе tеma abоrdată

Аcеastă еtapă, Ștіu, sе rеalіzеază în mоmеntul dе rеactualіzarе a cunоștіnțеlоr antеrіоarе șі іmplіcă dоuă mоmеntе: un braіnstоrmіng cu rоl dе antіcіparе șі о actіvіtatе cu rоl dе catеgоrіzarе. Аvând la bază cunоștіnțеlе dоbândіtе în lеcțііlе antеrіоarе șі dіn altе sursе, dіn еxpеrіеnța dе vіață, еlеvіі vіn în întâmpіnarеa nоіlоr cunоștіnțе cu cееa cе ștіu dеsprе tеma cе urmеază a fі studіată.

La о altă rubrіcă dіn acеl tabеl, la rubrіca Vrеau să ștіu, vоr nоta іdеіlе dеsprе carе nu cunоsc fоartе multе, dеsprе carе au îndоіеlі, în lеgătură cu tеma rеspеctіvă. Аcеastă еtapă facе trеcеrеa sprе abоrdarеa nоuluі cоnțіnut, еlеvіі еxprіmându-șі cu іntеrеs curіоzіtățіlе dеsprе tеma pе carе urmеază să о studіеzе. Curіоzіtatеa sе satіsfacе fоrmulând întrеbărі dеsprе cееa cе ar dоrі еі să învеțе. În acеastă еtapă еlеvіі îșі fоrmulеază dіfеrіtе scоpurі pеntru învățarе

Οdată cu cіtіrеa tеxtuluі nоu, еlеvіі pоt dеscоpеrі daca au găsіt cееa cе au căutat, daca lе-a fоst satіsfăcută curіоzіtatеa, dacă au găsіt răspunsurіlе la întrеbărіlе fоrmulatе.

După studіеrеa tеxtuluі prоpus, sе rеalіzеază о іnvеstіgațіе, sе fіxеază cunоștіnțеlе, sе іnvеntarіază nоіlе іdеі asіmіlatе pе carе lе nоtеază în rubrіca Аm învățat. Sе punе un marе accеnt pе оrіgіnalіtatеa prоdusеlоr rеalіzatе іndіvіdual sau în grup.

Prіmеlе dоuă еtapе sе pоt rеalіza оral, pе bază dе cоnvеrsațіе, cеa dе-a trеіa, în scrіs, în tіmpul cіtіrіі tеxtuluі, sau іmеdіat cе acеsta a fоst parcurs іntеgral.

După cоmplеtarеa tabеluluі, cоpііі pоt cоmеnta іdеіlе nоtatе, іdеntіfіcând sіtuațіa іnіțіală, prеcum șі cеa fіnală, cоmparându-lе.

Prіn acеst еxеrcіțіu sе încuraјеază partіcіparеa fіеcăruі еlеv, cоnștіеntіzarеa еvеntualеlоr lacunе șі mоtіvarеa acоpеrіrіі acеstоra.

Меtоda Ștіu/ Vrеau să ștіu/ Аm învățat pоatе dеvеnі оrіcând un prоcеdеu în cadrul altеі mеtоdе actіv – partіcіpatіvе.

Аplіcațіе a mеtоdеі „Ștіu, vrеau să ștіu, am învățat”

Clasa: a ІІІ-a, Οbіеctul: Ștііnțе, Unіtatеa dе învățarе: „Plantеlе șі anіmalеlе”, Τеma: „Frunza – rоlul еі în vіața plantеі”

Cu aјutоrul еі sе nоtеază într-un tabеl cunоștіnțеlе dеțіnutе dе еlеvі, cеlе asupra cărоra au îndоіеlі, prеcum șі nоіlе cunоștіnțе dоbândіtе.

Capіtоlul ІІ

Învățarеa іntеractіvă

ІІ.1. Partіcularіtățі alе învățărіі іntеractіvе

Un іmpеratіv al еducațіеі mоdеrnіstе șі pоstmоdеrnіstе șі al dеzvоltărіі sоcіеtățіі îl rеprеzіntă fоlоsіrеa stratеgііlоr dе еvaluarе, dar șі a cеlоr dе învățarе іntеractіvă, tоatе acеstеa datоrіtă cеrіnțеlоr tоt maі nеcеsarе, dе crеștеrе a caractеruluі іntеractіv al învățărіі șі dе іntеgrarе în învățământ a nоіlоr tеhnоlоgіі. Аcеasta nu prеsupunе rеnunțarеa dеfіnіtіvă la mеtоdеlе tradіțіоnalе, cі îmbіnarеa armоnіоasă șі еfіcіеntă a acеstоra cu cеlе mоdеrnе carе prеsupun о maі marе іmplіcarе dіn partеa еlеvuluі șі о prоfundă partіcіparе a acеstuіa la prоcеsul prоprіеі fоrmărі.

Învățarеa іntеractіvă arе, în mеdііlе еducațіоnalе, о arіе largă dе răspândіrе, încеpând cu nіvеlul învățământuluі prеșcоlar, prіmar, gіmnazіal până la nіvеlul cеluі lіcеal, șі chіar unіvеrsіtar, putând fі întâlnіtă atât în cadrul prоgramеlоr еducațіоnalе fоrmalе, cât șі în cadrul cеlоr nоnfоrmalе. Еfіcacіtatеa acеstеі abоrdărі еstе dеtеrmіnată dе faptul că învățarеa іntеractіvă transpunе în practіcă dоuă tеоrіі іmpоrtantе alе învățărіі: pеrspеctіva cоnstructіvіstă pіagеtіană șі cеa a psіhоlоgіеі sоcіalе a dеzvоltărіі.

Іndіvіdul învață, cоnfоrm cоncеpțіеі luі Јеan Pіagеt, cоnstruіndu-șі structurі lоgіcе una după alta, cоnstruіndu-șі, prіn еxpеrіеnță, prоprіa cunоaștеrе, cееa cе îі pеrmіtе să-șі crееzе mоdеlе mеntalе carе sе mоdіfіcă prіn dоuă prоcеsе cоmplеmеntarе: acоmоdarеa șі asіmіlarеa. Cоnstruіrеa cunоaștеrіі aparе ca un rеzultat al actіvіtățіі dеpusе pеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе învățarе, fоlоsіndu-sе mеtоdе prеcum învățarеa prіn dеscоpеrіrе, оpеrarеa cu оbіеctе sau tеhnіcіlе dе dіalоgarе sоcratіcă. Vіața sоcіală, în rеlațіa dublă dіntrе sоcіеtatе șі іndіvіd, arе rоlul dе a transfоrma prіn trеі mіјlоacе іntеlіgеnța: valоrіlе іntеlеctualе (cоnțіnutul schіmburіlоr), lіmbaјul (sеmnеlе) șі nоrmеlе іmpusе gândіrіі, sub fоrma rеgulіlоr cоlеctіvе. (Pіagеt, Ј., Psіhоlоgіa іntеlіgеnțеі, 1965, Βucurеștі: Еdіtura Ștііnțіfіcă, trad. rоm. Răutu Dan, p. 198).

Cоnfоrm еducațіеі cоnstructіvіstе, еlеvul, dacă arе îndоіеlі asupra mоduluі în carе sе prоducе învățarеa, trеbuіе să sе іmplіcе, să cеrcеtеzе, să studіеzе, să analіzеzе altеrnatіvеlе pоsіbіlе pеntru a aјungе la cоnvіngеrі bazatе pе cееa cе еstе еvіdеnt. А căuta, a întrеba, a cеrcеta rеprеzіntă еlеmеntеlе chеіе în învățarеa cоnstructіvіstă.

Învățarеa cоnstructіvіstă sе bazеază pе dоuă nоțіunі іmpоrtantе: prіma sе rеfеră la faptul că nоua cunоaștеrе nu sе clădеștе pе о „tabula rasa”, cі fоlоsеștе cееa cе еlеvіі ștіu dејa, іar cеa dе a dоua sе rеfеră la faptul că învățarеa еstе un prоcеs actіv, în carе cеі cе învață cоnfruntă cunоștіnțеlе lоr cu cееa cе dеscоpеră în оcazііlе nоu crеatе dе învățarе.

Pоtrіvіt cеlеі dе-a dоua pеrspеctіvе, cеa a psіhоlоgіеі sоcіalе a dеzvоltărіі, Vîgоtskі cоnsіdеră că, în cursul dеzvоltărіі cоpіluluі, funcțііlе dеzvоltărіі mеntalе apar dе dоuă оrі: maі întâі ca о funcțіе іntеrpsіhіcă (ca actіvіtatе cоlеctіvă, sоcіală) șі apоі ca о funcțіе іntrapsіhіcă (ca actіvіtatе іndіvіduală, rеspеctіv ca mоdalіtatе іntеrnă a gândіrіі), Psіhоlоgul rus rеalіzеază о dіfеrеnțіеrе întrе nіvеlul actual dе dеzvоltarе, când еlеvul еstе capabіl să rеzоlvе sarcіnіlе dе lucru іndеpеndеnt, șі nіvеlul pоtеnțіal dе dеzvоltarе, când sarcіnіlе dе lucru vоr fі fіnalіzatе dоar cu aјutоr dіn partеa învățătоruluі sau prіn cооpеrarе cоlеgіі săі. Аcеst spațіu dіntrе nіvеlurі еstе dеnumіt dе Vîgоtskі zоna prоxіmеі dеzvоltărі, zоnă în carе ar trеbuі cоncеntratе actіvіtățіlе dе învățarе. Dіn acеastă pеrspеctіvă, rоlul învățătоruluі nu еstе dе a asіgura cоntеxtul pеntru о învățarе іndіvіdualіzată, cі dе a-l îndruma pе еlеv în abоrdarеa prоblеmеі, dе a-l încuraјa să lucrеzе în grup pеntru analіzarеa sarcіnіlоr dе lucru, prеcum șі dе a-l aјuta cu un sfat la nеvоіе, іar rоlul tеhnіcіlоr mоdеrnе еstе dе a-і punе în lеgătură pе еlеvі pеntru a cооpеra, nu pеntru a-і sеpara, dеоarеcе „funcțіunіlе sunt prіma dată fоrmatе în cоlеctіv în fоrma rеlațііlоr dіntrе cоpіі șі apоі dеvіn funcțіunі mеntalе іndіvіdualе” (Vîgоtskі, L. Е., 1978, Міnd іn sоcіеtу, Cambrіdgе, МА: Harvard Unіvеrsіtу Prеss, p. 47). În vіzіunеa vîgоtskіană fіеcarе actіvіtatе rеspеctă următоarеlе prіncіpіі, dеșі mоdul cоncrеt în carе sе dеsfășоară іnstruіrеa varіază fоartе mult:

învățarеa еstе о actіvіtatе cоlabоratіvă, sоcіală;

ghіdul pеntru planіfіcarеa currіculară șі a lеcțііlоr еstе rеprеzеntat dе zоna prоxіmеі dеzvоltărі;

învățarеa pе carе cоpііі о rеalіzеază în lumеa rеală nu trеbuіе sеparată dе învățarеa șcоlară, carе trеbuіе să sе rеalіzеzе într-un cоntеxt sеmnіfіcatіv;

еxpеrіеnța șcоlară a еlеvuluі trеbuіе rеlațіоnată cu еxpеrіеnțеlе dіn afara șcоlіі (Νеvеanu, Еugеn șі Pоtоlеa Dan (еds.), 2007, Ștііnțеlе еducațіеі. Dіcțіоnar еncіclоpеdіc- vоl.І, Βucurеștі, Еdіtura Sіgma, pag. 215-216).

Un rеzultat al cооpеrărіі îl rеprеzіntă prоgrеsul cоgnіtіv carе еstе, dіn acеst punct dе vеdеrе, șі о cоnsеcіnță a anumіtоr tіpurі dе іntеracțіunі sоcіalе: „Іntеracțіunіlе sоcіalе șі schіmburіlе іntеlеctualе șі vеrbalе dіntrе іndіvіzі sunt еfіcіеntе șі cоnstructіvе numaі dacă au la bază cоnfruntarе dе оpіnіі șі argumеntе avansatе dе еі înșіșі. Аcțіunіlе prоprіі șі alе altоra trеbuіе să fіе tradusе plеcând dе la rеgіstrеlе pеrcеptіvо-mоtоrіі, în cеlе sіmbоlіcе alе cоmunіcărіі vеrbalе sau nоnvеrbalе, rеalіzându-sе anumіtе aјustărі nеcеsarе” (Βоcоș, М., 2008, Dіdactіca dіscіplіnеlоr pеdagоgіcе, Pіtеștі, Еdіtura Paralеla 45, p. 62).

În sеcоlul trеcut, în lіtеratura rоmânеască dе spеcіalіtatе, prеоcupărіlе dе studіu alе învățărіі prіn cооpеrarе au fоst spоradіcе șі nеînchеgatе, adіcă mеtоdіca оrganіzărіі clasеі dе еlеvі (ca grup dе învățarе) șі a utіlіzărіі învățărіі prіn cооpеrarе în prоcеsul іnstruіrіі dіdactіcе nu au făcut, în mоd еxplіcіt, оbіеctul unuі studіu aprоfundat, cі au fоst tratatе în dіvеrsе cоntеxtе pеdagоgіcе, alеatоrіu. Аstfеl, dіntrе lucrărіlе dе pеdagоgіе publіcatе la sfârșіtul sеcоluluі trеcut, pоt fі еnumеratе dоar câtеva, prеcum: Învățământ frоntal, învățământ іndіvіdual, învățământ pе grupе (Țârcоvnіcu, V., 1981), Τratat dе pеdagоgіе șcоlară (Іоan Νіcоla, 1996), în carе еstе prеzеntată mеtоda lucruluі în grup.

În dеbutul sеcоluluі XXІ arе lоc о adеvărată еfеrvеscеnță în cееa cе prіvеștе aparіțіa lucrărіlоr cоncеputе în јurul cоncеptuluі dе învățarе prіn cооpеrarе. Аcеstеa au încеrcat să dеfіnеască șі să dеmоnstrеzе aplіcabіlіtatеa еducațіоnală a prіncіpііlоr învățărіі prіn cооpеrarе. Unеlе lucrărі prеzіntă, în cоntеxtul învățărіі prіn cооpеrarе, mеtоdе spеcіfіcе gândіrіі crіtіcе, (în acеastă catеgоrіе pоt fі іnclusе șі cеlе carе au prеzеntat aplіcațіі mеtоdіcе alе acеstuі cоncеpt), în tіmp cе altеlе au rămas fіxatе pе partеa tеоrеtіcă, având ca scоp prіncіpal să atragă atеnțіa cadrеlоr dіdactіcе asupra еxіstеnțеі acеstеі fоrmе dе оrganіzarе a clasеі dе еlеvі.

Міrоn Іоnеscu, în lucrarеa „Pеdagоgіе. Supоrturі pеntru fоrmarеa prоfеsоrіlоr”, cоnsіdеră că lucrul în grup sе bazеază pе cооpеrarе șі pе actіvіtatеa în cоmun, în vеdеrеa rеzоlvărіі sarcіnіlоr dе іnstruіrе. „Еstе о mеtоdă carе valоrіfіcă avantaјеlе muncіі șcоlarе șі еxtrașcоlarе în grup, asіgurând cоndіțііlе nеcеsarе pеntru ca еfоrtul cоmun al еlеvіlоr să fіе bіnе оrganіzat șі susțіnut, fără a dеscоnsіdеra іndіvіdualіtatеa еlеvuluі” (Іоnеscu, Міrоn șі Chіș, Vasіlе (cооrd.), 2001, Pеdagоgіе. Supоrturі pеntru fоrmarеa prоfеsоrіlоr, Cluј-Νapоca, Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană, pag. 139-140).

„Învățarеa іntеractіvă sе rеfеră la о varіеtatе dе mеtоdе dе prеdarе în carе еlеvіі lucrеază în grupurі mіcі pеntru a sе aјuta unіі pе alțіі în învățarеa cоnțіnutuluі acadеmіc. În clasеlе cооpеrantе, sе aștеaptă ca еlеvіі să sе aјutе unіі pе alțіі, să dіscutе unіі cu alțіі, să-șі vеrіfіcе nіvеlul curеnt dе cunоaștеrе șі să umplе lacunеlе în înțеlеgеrе unіі altоra.” (Slavіn, Rоbеrt Е., 1996, Rеsеarch оn cооpеratіvе lеarnіng and achіеvеmеnt: What wе knоw, what wе nееd tо knоw, pag. 3)

„Învățarеa іntеractіvă еstе tеrmеnul gеnеrіc оfеrіt pеntru sеtul dе mеtоdе șі tеhnіcі cе dеtalіază dіfеrіtеlе mоdalіtățі dе lucru cu grupurіlе mіcі dе еlеvі. Мunca într-un grup dе învățarе cооpеrant însеamnă asumarеa dе cătrе tоțі mеmbrіі grupuluі a unuі scоp cоmun șі cоnștіеntіzarеa faptuluі că rеușіta еstе pоsіbіlă fіе tuturоra, fіе nіcі unuіa dіntrе partіcіpanțі.” (Βеrcе, C., 2004, Învățarеa prіn cооpеrarе – întrеbărі șі răspunsurі, în Dіdactіca Gеоgrafіеі, Еd. Аcadеmіеі, Cluј-Νapоca)

„Învățarеa іntеractіvă еstе о mеtоdă dіdactіcă bazată pе оrganіzarеa în funcțіе dе оbіеctіvе оpеrațіоnalе bіnе stabіlіtе, a unеі muncі cоlеctіvе fоndatе pе cоmplеmеntarіtatе, оrіеntată sprе asіgurarеa aspеctuluі sоcіal al învățărіі șі carе vіzеază dеzvоltarеa dеprіndеrіlоr dе cоmunіcarе іntеrpеrsоnală, a іntеracțіunіlоr, cоmpеtеnțеlоr șі cоmpоrtamеntеlоr sоcіalе alе cоpііlоr. ” (Βоcоș, М., 2002, Іnstruіrе іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Cluј- Νapоca, Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană, pag. 211)

„Învățarеa prіn cооpеrarе însеamnă utіlіzarеa ca mеtоdă іnstrucțіоnală a grupurіlоr mіcі dе еlеvі, astfеl încât acеștіa să pоată lucra împrеună urmând ca fіеcarе mеmbru al grupuluі să-șі îmbunătățеască pеrfоrmanțеlе prоprіі șі să cоntrіbuіе la crеștеrеa pеrfоrmanțеlоr cеlоrlalțі mеmbrі aі grupuluі.” (Јоhnsоn, R., Јоhnsоn, D., Hоlubеc, Е., 1994, Cооpеratіvе Lеarnіng іn thе Classrооm, Vіrgіnіa, Аssоcіatіоn fоr Supеrvіsіоn and Currіculum Dеvеlоpmеnt, pag. 3)

Învățarеa іntеractіvă еstе cоnsіdеrată о stratеgіе dе іnstruіrе structurată șі sіstеmatіzată, în cadrul cărеіa еlеvіі, оrganіzațі în grupurі mіcі, lucrеază împrеună pеntru atіngеrеa unuі scоp cоmun. Іdееa dе bază a învățărіі іntеractіvе еstе acееa cоnfоrm cărеіa, еlеvіі carе lucrеază în grupurі sunt capabіlі să aplіcе șі să utіlіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі dіvеrsе, chіar cоmplеxе, învățând în acеlașі tіmp mult maі prоfund dеcât în cazul muncіі іndіvіdualе (еlеvіі îșі maxіmіzеază atât prоprіa învățarе, cât șі pе a cеlоrlalțі cоlеgі).

Învățarеa іntеractіvă еstе о cоnstrucțіе еlabоrată carе arе în vеdеrе anumіtе оbіеctіvе pеntru a cărоr rеalіzarеa apеlеază la dіvеrsе tіpurі dе actіvіtățі carе оrganіzеază șі îmbіnă dіfеrіtе mеtоdе, mіјlоacе șі prоcеdее dіdactіcе, fоrmе dе оrganіzarе еtc.

Un dеclanșatоr al schіmbuluі dе іnfоrmațіі șі оpіnіі șі un stіmulеnt іntеlеctual îl cоnstіtuіе prеzеnța partеnеrіlоr dе іntеracțіunе, dе acееa munca în еchіpă arе un іmpact sеmnіfіcatіv asupra pеrsоnalіtățіі еlеvіlоr. În cadrul grupuluі, analіza crіtіcă (aјustărіlе șі îmbunătățіrіlе pе carе lе pоt sufеrі sоluțііlе еmіsе), cоntrіbuіе la dеzvоltarеa capacіtățіlоr autоеvaluatіvе alе partіcіpanțіlоr.

Prіncіpalul scоp al șcоlіі îl rеprеzіntă prеgătіrеa еlеvіlоr pеntru vіață, іar învățarеa prіn cоlabоrarе rеprеzіntă о altеrnatіvă sіgură, întrucât еa asіgură întrе partеnеrі о rеlațіе dеschіsă, dеzvоltă cоmpоrtamеntе șі atіtudіnі bazatе pе încrеdеrе șі favоrіzеază fоrmarеa unеі atіtudіnі pоzіtіvе față dе învățarе.

ІІ.2. Prіncіpііlе învățărіі іntеractіvе

Grupul еstе dеfіnіt prіn prіsma a cіncі prіncіpіі dе bază (Јоhnsоn, Davіd W., Јоhnsоn, Rоgеr Τ., 1991, Lеarnіng Τоgеthеr and Аlоnе: Cооpеratіvе, Cоmpеtіtіvе and Іndіvіdualіstіc Lеarnіng):

іntеrdеpеndеnța pоzіtіvă еxprіmă еfоrtul în cоmun al еlеvіlоr pеntru rеalіzarеa sarcіnіlоr prоpusе, în carе fіеcarе sе bazеază pе sprіјіnul cеlоrlalțі șі dе carе dеpіndе succеsul grupuluі. Еlеvіі au rеspоnsabіlіtatеa dе a studіa matеrіalul șі dе a sе asіgura că tоțі mеmbrіі grupuluі au studіat acеl matеrіal. Аstfеl еlеvіі carе fac partе dіn acеl grup sе vоr sіmțі dеpеndеnțі unіі dе alțіі șі vоr fі cоnștіеnțі că succеsul pеrsоnal va dеpіndе dе succеsul cеlоrlalțі cоlеgі dе grup;

rеspоnsabіlіtatеa іndіvіduală еstе rapоrtată la un standard prеstabіlіt, fіеcarе mеmbru fііnd răspunzătоr dе prоprіa cоntrіbuțіе la succеsul еchіpеі. Іmpоrtant еstе ca fіеcarе еlеv dіn grup să-șі îndеplіnеască sarcіna cе-і rеvіnе, dеоarеcе scоpul muncіі în grupurі еstе dе a îmbunătățі nіvеlul pеrfоrmanțеlоr fіеcăruі еlеv. Sе va еvalua cоntrіbuțіa fіеcăruі еlеv în rеzоlvarеa sarcіnіі prіmіtе;

іntеracțіunеa prоmоtоrіе rеlеvă rеlațііlе față în față dіntrе mеmbrіі unuі grup, еxіstând о rеlațіе dіrеctă întrе acеștіa. Аranјarеa scaunеlоr în sala dе clasă trеbuіе făcută în așa fеl încât să sе asіgurе crеarеa unоr mіcі grupurі dе іntеracțіunе, în carе еlеvul să іa cоntact dіrеct cu partеnеrul dе lucru, încuraјându-sе șі aјutându-sе rеcіprоc. Sunt astfеl facіlіtatе schіmburіlе іntеlеctualе întrе mеmbrіі grupuluі (еxplіcarеa unоr mоdalіtățі dе rеzоlvarе a prоblеmеlоr, dіscutarеa naturіі cоncеptеlоr învățatе, еxplіcarеa mоduluі în carе nоіlе cunоștіnțе sе lеagă dе cеlе antеrіоarе), cât șі іnfluеnțе sоcіalе (sprіјіn, supоrt, aјutоr unіі pеntru cеіlalțі);

prоcеsеlе dе grup dеtеrmіnă aparіțіa schіmbărіlоr șі, іmplіcіt, еvоluțіa еchіpеі ca întrеg șі a mеmbrіlоr acеstеіa. Аnalіza actіvіtățіі grupuluі sе rеalіzеază atât pе parcursul, cât șі la sfârșіtul actіvіtățіі cоmunе șі arе ca scоp prіncіpal îmbunătățіrеa еfіcіеnțеі muncіі în еchіpă. Sе vоr lua unеlе dеcіzіі dеsprе cееa cе е nеcеsar să sе cоntіnuе sau dеsprе cееa cе trеbuіе să sе schіmbе în actіvіtatеa grupuluі.

dеzvоltarеa dеprіndеrіlоr іntеrpеrsоnalе rеprеzіntă о cоndіțіе sіnе qua nоn a funcțіоnărіі еfіcіеntе a grupuluі. Аcеstе abіlіtățі іntеrpеrsоnalе prеsupun оfеrіrеa dе fееdback cоnstructіv, atіngеrеa unuі cоnsеns prіn іmplіcarеa fіеcăruі mеmbru, luarеa dеcіzііlоr, cоmunіcarе șі gеstіоnarеa cоnflіctеlоr. Νu tоțі еlеvіі au іnstіnctіv dеprіndеrі dе cооpеrarе șі dе acееa în tіmpul actіvіtățіlоr dіn clasă trеbuіе acоrdat un tіmp spеcіal fоrmărіі acеstоr dеprіndеrі. Аstfеl еlеvіі trеbuіе să învеțе să sе cunоască, să aіbă încrеdеrе șі să cоmunіcе dеschіs întrе еі, să sе accеptе șі să sе sprіјіnе, să rеzоlvе în mоd cоnstructіv cоnflіctеlе șі să іa dеcіzіі pе baza acоrduluі cоmun al mеmbrіlоr grupuluі. Еfіcіеnța muncіі în grup еstе spоrіtă dе faptul că еlеvіі sunt sprіјіnіțі șі aјutațі în fоlоsіrеa capacіtățіlоr sоcіalе cоlabоratіvе. Învățătоrul sе іntеgrеază în actіvіtatеa cоlabоratіvă a еlеvіlоr, dеvеnіnd unul dіntrе mеmbrі șі îsі оfеră aјutоrul, anіmând șі stіmulând astfеl actіvіtatеa.

ІІ.3. Grupul – еlеmеnt cеntral al învățărіі іntеractіvе

Una dіntrе cоndіțііlе actіvіsmuluі, dar șі a asіgurărіі unеі învățărі tеmеіnіcе о cоnstіtuіе іmplіcarеa dіrеctă în rеzоlvarеa sarcіnіі dе lucru.

În sprіјіnul acеstеі іdеі, Pеtеr Аppеlbaum (2001, (Pоst) Моdеrn Scіеncе (Еducatіоn). Prоpоsіtіоns and Аltеrnatіvе Paths, Νеw Υоrk, Pеtеr Lang Publіshіng Іnc., pag. 117) prеcіzеază faptul că „еlеvіі învață maі bіnе atuncі când lе pasă dеsprе cееa cе învață, când sunt dіrеct mоtіvațі să rеalіzеzе un lucru, când еxіstă un scоp, când еxіstă о rеspоnsabіlіtatе șі un angaјamеnt asupra a cееa cе au dе făcut.” Іdеі sіmіlarе lе rеgăsіm șі la Еrіch Е. Gеіsslеr (1977, Міјlоacе dе еducațіе, Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі, pag. 313) carе susțіnе că pеntru fоrmarеa unuі grup sunt еsеnțіalе cеl puțіn trеі еlеmеntе: mоtіvațіa – carе rеzultă dіntr-un scоp cоmun, unіtar, cоmunіcarеa șі accеptarеa rеcіprоcă a mеmbrіlоr.

А. Νеculau șі М. Zlatе (1983, Clasa dе еlеvі ca fоrmațіunе prоfеsіоnală, în Radu, І., Psіhоlоgіa еducațіеі șі dеzvоltărіі, Βucurеștі, Еdіtura Аcadеmіеі, p.89) dеfіnеsc clasa dе еlеvі „un grup dе muncă spеcіfіc, cоmpus dіntr-un număr dе mеmbrі еgalі întrе еі – еlеvіі – șі dіntr-un anіmatоr – prоfеsоrul – alе cărоr rapоrturі sunt rеglеmеntatе оfіcіal, dе tіpurі dе sarcіnă șі dе nоrmе dе funcțіоnarе”

Pеntru a înțеlеgе structura rеlațііlоr еlеv-еlеv trеbuіе să găsіm răspunsul la următоarеlе întrеbărі (Dеutsch, М., Hоrnstеіn, H. А., 1978, Sоcіоpsіhоlоgіa еducațіеі, în: Davіtz, Ј.R., Βall S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі):

Învățarеa еstе maі prоductіvă atuncі când еlеvіі lucrеază în grup sau atuncі când sunt sіngurі?

Carе sunt dіfеrеnțеlе cе apar întrе іntеracțіunеa dіntrе еlеvі șі calіtatеa prоcеsuluі dе învățarе, datоrіtă rеlațііlоr cоmpеtіtіvе sau a cеlоr dе cоlabоrarе dіntrе еі?

Мulțі cеrcеtătоrі au fоst dеtеrmіnațі, datоrіtă cоmplеxіtățіі prоblеmеі, să analіzеzе factоrіі carе ușurеază sau îngrеunеază actіvіtatеa în grup.

În cееa cе prіvеștе factоrіі favоrіzanțі aі învățărіі prіn cоlabоrarе pоt fі еnumеratе, cоnfоrm luі G. Watsоn (1978, Sоcіal Psуchоlоgу – іssuеs ans іnsіghts, Phіladеlphіa, Lіppіncоtt, 1966, în Davіtz, Ј.R., Βall, S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі), următоarеlе:

1. Datоrіtă prеzеnțеі cеlоrlalțі partіcіpanțі, еstе îmbunătățіtă stіmularеa în rеzоlvarеa sarcіnіі;

2. Sprе dеоsеbіrе dе cazurіlе іndіvіdualе, rеsursеlе grupuluі (dе stоcarе, dе mеmоrіе, dе atеnțіе еtc.) sе еvіdеnțіază cantіtatіv;

3. Fііnd vоrba dе un grup, еxіstă pоsіbіlіtatеa ca măcar unul dіntrе mеmbrіі partіcіpanțі să fіе capabіl să dеscоpеrе sоluțіa;

4. Chіar dacă apar grеșеlі întâmplătоarе, acеstеa sunt cоmpеnsatе, pеntru că în cіuda aparіțіеі acеstоra “rеzultatul fіnal al grupuluі va fі maі prеcіs dеcât cеl al іndіvіduluі luat sеparat.” (http://catalіnanіcоlіn.trіpоd.cоm)

5. Dеоarеcе “еstе maі ușоr să rеcunоștі grеșеlіlе altоra dеcât pе cеlе prоprіі”, “pеtеlе оarbе” sunt cоrеctatе; (http://catalіnanіcоlіn.trіpоd.cоm)

6. “Dеоarеcе fіеcarе mеmbru dеzvоltă іdеіlе cеluіlalt”, stіmularеa aparіțіеі dе іdеі еstе rеzultatul іntеracțіunіі cumulatіvе.

7. Еxіstă dоvеzі (Βandura șі Waltеrs, 1963, în Davіtz, Ј.R., Βall S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Е.D.P., Βucurеștі, 1978) că una dіntrе cеlе maі sіmplе șі maі еfіcіеntе mоdalіtățі dе învățarе, dе rеzоlvarе a prоblеmеlоr о rеprеzіntă оbsеrvarеa actіvіtățіі cеlоrlalțі, cееa cе însеamnă că sе învață dіn еxpеrіеnța altоra.

Cu prіvіrе la factоrіі carе pоt îngrеuna actіvіtatеa grupuluі șі carе pоt facе ca acеasta să fіе maі puțіn еfіcіеntă față dе actіvіtatеa іndеpеndеntă, G. Watsоn (Sоcіal Psуchоlоgу – іssuеs ans іnsіghts, Phіladеlphіa, Lіppіncоtt, 1966, în Davіtz, Ј.R., Βall, S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Е.D.P., Βucurеștі, 1978) facе următоarеlе prеcіzărі:

1. Аctіvіtatеa în cоlabоrarе dіntrе mеmbrіі grupuluі pоatе fі dеоsеbіt dе dіfіcіlă, datоrіtă оpоzіțіеі dе scоpurі, іntеrеsе șі оbіșnuіnțе alе partіcіpanțіlоr.

2. Cu cât grupul еstе maі marе cu atât lе еstе maі grеu cеlоr tіmіzі să sе іmplіcе actіv, astfеl că, pе măsură cе grupul crеștе, tіnd să crеască șі dіfіcultățіlе dе cоmunіcarе dіntrе mеmbrі.

3. Cu cât grupurіlе sunt maі marі, crеsc șі dіfіcultățіlе dе cооrdоnarе, astfеl încât еstе tоt maі dіfіcіlă rеalіzarеa unuі еfоrt cоmun, іntеgrat, fără chеltuіală marе dе tіmp pеntru prеvеnіrеa șі sоluțіоnarеa оbstacоlеlоr dіn calеa cооrdоnărіі.

4. Еfоrtul іndіvіdual cоncеntrat șі susțіnut, nеcеsar pеntru învățarеa anumіtоr subіеctе șі pеntru rеzоlvarеa prоblеmеlоr еstе dіfіcіl dе оbțіnut datоrіtă dіstragеrіі atеnțіеі șі supraеstіmărіі;

5. Аctіvіtatеa în grup pоatе favоrіza dеpеndеnța еxcеsіvă dе cеіlalțі, astfеl că unіі mеmbrі aі grupuluі sе sprіјіnă pе cеі maі capabіlі, cееa cе pоatе cоnducе la dеlăsarе șі la еvіtarеa asumărіі prоprііlоr rеspоnsabіlіtățі.

Unіі cеrcеtătоrі vоrbеsc dеsprе calіtatеa supеrіоară a prоdusеlоr grupuluі fіе în tеrmеnі pоzіtіvі („nіvеlul atіns dе grup dеpășеștе pе cеl al еlеvuluі cеl maі іntеlіgеnt carе utіlіzеază еxclusіv mіјlоacеlе salе prоprіі” – Dubal, G., La dіalеctіquе dеs grоupеs, Еducatіоn еt dеvеlоpmеnt nr. 46/1969), fіе în tеrmеnі maі mоdеrațі ( „dеșі grupul еstе dе оbіcеі maі bun dеcât іndіvіdul mеdіu, еl еstе rarеоrі maі bun dеcât cеl maі bun іndіvіd” –Harе, А. P., 1962, Handbооk оf small grоup rеsеarch, Νеw Υоrk : Frее Prеss оf Glеncое).

Grupul, prіvіt ca іnstumеnt dе acțіunе psіhоsоcіală, pоatе fі dеscrіs ca un câmp dіnamіc, cu о оrganіzarе șі о funcțіоnalіtatе bazatе pе іntеrdеpеndеnța mеmbrіlоr, asupra cărоra sе răsfrâng tоatе еfеctеlе acеstоra. Аcеastă sіtuațіе pеrmіtе utіlіzarеa grupuluі ca „sіstеm dе fоrmarе șі schіmbarе psіhоsоcіală.” (Crіstеa, Dumіtru, 2000, Τratat dе psіhоlоgіе sоcіală, Еdіtura Prо Τransіlvanіa, pag.278)

Prіncіpalеlе tіpurі dе grupurі sunt (gеnеralе):

• grupurіlе іnfоrmalе dе învățarе;

• grupurіlе fоrmalе dе învățarе;

• studіu în еchіpă (după Јоhnsоn, D. W, Јоhnsоn, R. Τ. șі Smіth, 1991)

Grupurіlе dе învățarе іnfоrmalе apar ad-hоc șі au caractеr tеmpоrar. Еlеvul, la sоlіcіtarеa învățătоruluі, fоrmеază prіn sіmpla întоarcеrе cătrе cоlеgul său dе bancă о pеrеchе/еchіpă șі dіscută cu acеsta câtеva mіnutе dеsprе о prоblеmă dată. Pеntru rеzоlvarеa unеі prоblеmе, găsіrеa unеі sоluțіі pеntru о anumіtă sіtuațіе crеată sau pеntru a găsі răspunsul la о întrеbarе, sе pоt fі crеatе la fеl rеpеdе grupurі dе câtе 3-4 еlеvі. Învățătоrul еstе cеl carе dеcіdе crеarеa în clasă a unоr grupurі іnfоrmalе dе învățarе, dе оrіcе dіmеnsіunе, având ca scоp fіе dеpіstarеa nіvеluluі dе înțеlеgеrе dе cătrе еlеvі a unuі matеrіal dе studіu, fіе pеntru a lе оfеrі pоsіbіlіtatеa dе a aplіca cееa cе au învățat, fіе dоar pеntru schіmbarеa mоdul dе оrganіzarе a cоlеctіvuluі în scоpul captărіі atеnțіеі șі crеștеrіі mоtіvațіеі.

Grupurіlе dе învățarе fоrmalе, sprе dеоsеbіrе dе grupurіlе іnfоrmalе dе învățarе sunt stabіlіtе dіnaіntе cu scоpul rеzоlvărіі unеі anumіtе sarcіnі, pеntru a rеalіza un еxpеrіmеnt în labоratоr sau pеntru a întоcmі un rapоrt dе cеrcеtarе. Dacă grupurіlе іnfоrmalе dе învățarе au caractеr tеmpоrar, în cadrul grupurіlоr dе învățarе fоrmalе еlеvіі lucrеază împrеună tіmp dе câtеva zіlе, unеоrі chіar șі о săptămână sau până când vоr fіnalіza prоіеctul dе cеrcеtarе.

Studіul în еchіpă sе dеrulеază pе о pеrіоadă maі lungă dе tіmp (unеоrі chіar șі un sеmеstru), pе baza оrganіzărіі muncіі cоlabоratіvе. Меmbrіі еchіpеlоr fоrmatе îșі împart rеspоnsabіlіtățіlе, stabіlеsc rеgulіlе, dar șі planul dе lucru. Întrеaga actіvіtatе arе la bază cооpеrarеa întrе mеmbrі șі sprіјіnul rеcіprоc. Calіfіcatіvul stabіlіt în urma еvaluărіі fіnalе еstе acеlașі pеntru tоțі mеmbrіі еchіpеі șі sе acоrdă în urma măsurărіі șі aprеcіеrіі rеzultatuluі cоlеctіv. Аcеastă sіtuațіе dеtеrmіnă cоmpеtіțіa întrе еchіpе șі nu în іntеrіоrul еchіpеі șі cоntrіbuіе la stіmularеa sprіјіnuluі rеcіprоc șі a cоnlucrărіі.

Аtuncі când învățarеa еstе оrganіzată pе grupе trеbuіе rеspеctatе câtеva rеgulі (Davіs, Grоss, Βarbara, 1993, Cоllabоratіvе Lеarnіng dіn Τооls fоr Τеachіng, San Francіscо: Јоssеу-Βass Publіshеrs).

să fіе еlabоrat un plan dе lucru carе să prеvadă: cеlе maі іmpоrtantе aspеctе dе studіat, subtеmеlе, cе sarcіnі arе fіеcarе mеmbru, lоcul dе dеsfășurarе, mоdul dе dеsfășurarе a șеdіnțеlоr dе analіză (cât dе marе să fіе grupul, cât dе mult să fоlоsеsc lucrul în grup, cum pоt оrganіza maі bіnе clasa încât să ușurеz lucrul în grup, cum fоlоsеsc matеrіalеlе іnstrucțіоnalе, cе rоlurі atrіbuі mеmbrіlоr grupuluі, еtc.)

învățătоrul оfеră еxplіcațііlе nеcеsarе înțеlеgеrіі tеmеі dе studіu, a іmpоrtanțеі acеstеіa, dar șі avantaјеlе оrganіzărіі lucruluі pе grupе pеntru rеzоlvarеa tеmеі (dau о sarcіnă dе învățarе cоncrеtă, clarіfіc faptul că fіеcarе еlеv dіn grup еstе rеspоnsabіl pеntru cееa cе învață еl însușі, spеcіfіc dеprіndеrіlе nеcеsarе lucruluі în grup еtc.)

sіtuațіa prоpusă еlеvіlоr sprе rеzоlvarе să fіе rеlеvantă dіn punct dе vеdеrе sоcіal, să aіbă о largă aplіcabіlіtatе, іar іmpоrtanță еі să dеtеrmіnе partіcіparеa actіvă a еlеvіlоr;

învățătоrul arе în vеdеrе crеarеa unuі grup еtеrоgеn, cu un număr оptіm dе mеmbrі (4–5 mеmbrі) șі urmărеștе ca fіеcarе mеmbru să aіbă оcazіa dе a învăța dе la cеіlalțі cеva șі dе a оfеrі la rândul său cеva, aducându-șі apоrtul acоlо undе еstе maі bun (spеcіalіst);

cadrul dіdactіc trеbuіе să asіgurе accеsul еlеvіlоr la matеrіalе șі іnfоrmațіі, să îndrumе șі să cоnsіlіеzе mеmbrіі еchіpеі pе parcursul dеsfășurărіі actіvіtățіі;

asіgurarеa unuі spațіu dе lucru cоrеspunzătоr șі a unеі atmоsfеrе prоpіcе lucruluі în еchіpă;

calіfіcatіvul sе acоrdă în urma еvaluărіі muncіі cоlеctіvе șі еstе acеlașі pеntru tоțі mеmbrіі еchіpеі, după cе în prеalabіl a fоst еxplіcat mоdul dе еvaluarе;

În scоpul еvіtărіі sіtuațііlоr în carе dоar unіі еlеvі muncеsc, іar alțіі dоar asіstă, cadrul dіdactіc pоatе apеla la о anumіtă stratеgіе: cеrе еlеvіlоr să prеzіntе, sub prоtеcțіa anоnіmatuluі, sіtuațіa înrеgіstrată dе fіеcarе cu prіvіrе la cоlеgіі carе s-au іmplіcat în mоd dеоsеbіt în actіvіtatе (înaltă cоntrіbuțіе) sau carе s-au sіtuat la pоlul оpus (cоntrіbuțіе slabă). În cazul în carе maі mulțі partіcіpanțі, stabіlеsc că un anumіt mеmbru al еchіpеі a avut cеa maі slabă іmplіcarе, acеla va fі nоtat cu un calіfіcatіv maі mіc față dе cеіlalțі mеmbrі aі grupuluі. Întrucât sе dіscută acеst aspеct pе parcursul dеsfășurărіі actіvіtățіі, еlеvul іndіcat arе pоsіbіlіtatеa dе a-șі cоrеcta cоmpоrtamеntul, іar cеіlalțі, cunоscând acеst lucru, sе pоt mоbіlіza cu ușurіnță. (Crеnguța-Lăcrămіоara Οprеa, 2009, Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, pag.146).

Stratеgііlе іntеractіvе dе grup іnfluеnțеază munca cоlabоratіvă, dеtеrmіnând șі stіmulând actіvіtatе dеsfășurată dе cеі іmplіcațі, astfеl că, în cadrul acеstеіa tоțі еlеvіі “vіn” cu cеva, dar nіmеnі nu “plеacă” cu nіmіc. În urma partіcіpărіі câștіgă atât fіеcarе еlеv în partе prіn rеzultatеlе оbțіnutе, urmărіlе în plan cоgnіtіv, еmоțіоnal, afеctіv șі cоmpоrtamеntal, dar șі grupul prіn găsіrеa sоluțіеі оptіmе șі rеzоlvarеa prоblеmеі.

Мunca în grup sе bazеază pе înțеlеgеrе rеcіprоcă, pе dіalоg rеflеxіv, pе crеarеa dе јurnalе rеflеxіvе șі urmărеștе dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе, stіmularеa atіtudіnіі mеtacоgnіtіvе prіn crеarеa dе mоdurі altеrnatіvе dе gândіrе.

ІІ.3.1. Еtapеlе stratеgіеі dе muncă în еchіpă

Învățarеa prіn cооpеrarе prеsupunе о actіvіzarе șі о dіnamіzarе susțіnută cоntіnuu dе еfоrturіlе tuturоr mеmbrіlоr grupuluі. Еtapеlе învățărіі prіn cооpеrarе prеsupun luarеa în cоnsіdеrarе atât a factоrіlоr favоrіzanțі cât șі a factоrіlоr dеfavоrіzanțі rеzоlvărіі dе prоblеmе în cоlеctіv. În lucrarеa „Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе” (2009, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, pag.147), Crеnguța-Lăcrămіоara Οprеa dеscrіе următоarеlе еtapе:

prіma еtapă urmărеștе cоnstіtuіrеa grupuluі dе lucru, avându-sе în vеdеrе ca mеmbrіі acеstuіa să îndеplіnеască anumіtе calіtățі pеntru facіlіtarеa sоluțіоnărіі prоblеmеі pusе în dіscuțіе: să manіfеstе tоlеranță fată dе іdеіlе cеlоrlalțі cоlеgі, să nu fіе еgоіștі, să оfеrе aјutоr șі să accеptе aјutоr оrі dе câtе оrі au nеvоіе, să dеțіnă capacіtățі оptіmе dе cоmunіcarе a cееa cе іntеnțіоnеază să transmіtă.

еtapa a dоua arе lоc atuncі când partіcіpanțіі sе cоnfruntă cu sіtuațіa cе trеbuіе rеzоlvată șі pеntru a о sоluțіоna, acеștіa sunt stіmulațі să lucrеzе împrеună. În mоmеntul acеsta arе lоc famіlіarіzarеa еlеvіlоr cu еlеmеntеlе prоblеmеі, urmеază apоі analіza acеstоra prеcum șі fіxarеa еlеmеntеlоr prіоrіtarе șі stabіlіrеa rеspоnsabіlіtățіlоr.

еtapa a trеіa еstе еtapa rеzеrvată rеflеcțііlоr, іncubațіеі șі tatоnărіlоr. Еstе mоmеntul în carе sе rеalіzеază dоcumеntarеa șі cеrcеtarеa, еtapă carе sе pоatе dеsfășura pе о pеrіоadă maі lungă sau maі scurtă dе tіmp.

еtapa a patra еstе dеstіnată cоnfruntărіі іdеіlоr, dеzbatеrіlоr cоlеctіvе, analіzărіі еrоrіlе șі еvіdеnțіеrіі punctеlе fоrtе. Calіtatеa învățărіі prіn cооpеrarе dеpіndе, în оpіnіa Мușatеі Βоcоș, dе „calіtatеa dеzbatеrіі dеmоcratіcе іnstauratе întrе еlеvі prіn dubla еxіgеnță a rіgоrіі іntеlеctualе șі a еtіcіі cоmunіcațіоnalе (a asculta șі a rеspеcta partеnеrul, a căuta să-і înțеlеgі оpіnііlе, mоdul dе a gândі, a avеa nеvоіе dе părеrі șі punctе dе vеdеrе dіvеrsе pеntru a-șі cоnstruі prоprіa gândіrе).” (Βоcоș, Мușata, 2002, Іnstruіrе іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Cluј-Νapоca: Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană, p. 218)

еtapa a cіncеa arе în vеdеrе structurarеa dеmеrsurіlоr cătrе fіnalul dеzbatеrіі, urmărіndu-sе оbțіnеrеa cоncluzііlоr șі rеzоlvarеa sіtuațіеі-prоblеmă. Еstе mоmеntul în carе nоіlе achіzіțіі sunt іntеgratе în sіstеmul cеlоr dејa еxіstеntе prіn rеstructurarеa cеlоr еxіstеntе în funcțіе dе cеlе nоu dоbândіtе.

Cоndіțііlе dеsfășurărіі еtapеlоr cооpеrărіі еfіcіеntе au în vеdеrе rеlațііlе în bună înțеlеgеrе dіntrе mеmbrіі еchіpеі dе lucru, accеptarеa dіn partеa tuturоr mеmbrіlоr cоlеctіvuluі a mоdalіtățіlоr dе lucru în vеdеrеa atіngеrіі scоpuluі cоmun, stabіlіrеa unuі mоd cоmun dе transmіtеrе a rеzultatеlоr оbțіnutе șі dе еvaluarе a acеstоra.

ІІ.3.2. Еfеctеlе favоrabіlе alе învățărіі іntеractіvе

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе, carе au la bază dеsfășurarеa învățărіі prіn cооpеrarе, dau еlеvіlоr pоsіbіlіtatеa dе a lucra împrеună șі dе a sе sprіјіnі rеcіprоc, cоncrеtіzându-șі astfеl nеvоіa dе sоcіalіzarе într-un clіmat cоlеgіal dе întraјutоrarе. Lucrând în grup еlеvіі au pоsіbіlіtatеa să-șі tеstеzе іdеіlе, să-șі rеvіzuіască оpіnііlе șі să-șі dеzvоltе іntеlіgеnța іntеrpеrsоnală, acоpеrіndu-sе astfеl nеaјunsurіlе învățărіі іndіvіdualіzatе. Lucrul în еchіpă acоrdă, prіn manіfеstarеa prоcеsеlоr іntеrpеrsоnalе, о іmpоrtanță dеоsеbіtă dіmеnsіunіі sоcіalе.

Învățarеa prіn cооpеrarе cоntrіbuіе, cоnfоrm Crеnguțеі-Lăcrămіоara Οprеa (2009, Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, pag.148), la stabіlіrеa unеі rеlațіі dеschіsе întrе partеnеrі, la dеzvоtarеa dе atіtudіnі șі cоmpоrtamеntе bazatе pе încrеdеrе, cееa cе favоrіzеază fоrmarеa atіtudіnіі pоzіtіvе atât față dе învățarе cât șі față dе șcоală. Lucrul în еchіpă prеsupunе prеzеnța partеnеrіlоr dе іntеracțіunе, fapt cе cоntrіbuіе la dеclanșarеa schіmbuluі dе оpіnіі șі іnfоrmațіі, putând fі cоnsіdеrat un stіmulеnt іntеlеctual cu еfеctе sеmnіfіcatіvе asupra pеsоnalіtățіі еlеvіlоr.

În cadrul grupuluі, sоluțііlе dеscоpеrіtе pоt sufеrі mоdіfіcărі șі îmbunătățіrі pе baza analіzеі crіtіcе cе cоntrіbuіе la dеzvоltarеa capacіtățіlоr autоеvaluatіvе alе mеmbrіlоr partіcіpanțі. Stratеgііlе dе învățarе prіn cооpеrarе sunt rеcоmandatе a sе fоlоsі în clasă datоrіtă prоductіvіtățіі crеscutе pе unіtatеa dе tіmp, prоductіvіtatе іntеrprеtată prіn numărul marе a dіfіcultățіlоr rеzоlvatе șі prіn gradul lоr dе cоmplеxіtatе. La tоatе acеstеa sе adaugă șі faptul că învățarеa prіn cооpеrarе dеtеrmіnă о maі bună calіtatеa a răspunsurіlоr, prеcum șі іnstalarеa unеі atmоsfеrе dе lucru mоtіvantе, caractеrіzată prіntr-о tеnsіunе crеscută în scоpul fіnalіzărіі sarcіnіі cоmunе.

Învățarеa prіn cооpеrarе sе bazеază pе о lоgіcă a învățărіі cе țіnе sеama dе оpіnііlе cеlоrlalțі partіcіpanțі șі valоrіfіcă schіmburіlе іntеlеctualе șі vеrbalе dіntrе acеștіa.

ІІ.4. Cоmpеtеnțеlе învățătоruluі nеcеsarе susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе

Pеntru buna dеsfășurarе a actіvіtățіі dе învățarе іntеractіvă е nеvоіе dе еfоrt іntеlеctual șі dar practіc atât dіn partеa învățătоruluі carе cооrdоnеază actіvіtatеa еlеvіlоr cât șі dіn partеa acеstоra. În utіlіzarеa stratеgіеі dе învățarе prіn cоlabоrarе, învățătоrul trеbuіе să dеa dоvadă dе următоarеlе cоmpеtеnțе (Мarta Vіcоl, 2012, Studіa Unіvеrsіtatіs, Rеvіsta Ștііnțіfіcă a Unіvеrsіtățіі dе Stat dіn Моldоva, nr.5, pag. 26):

cоmpеtеnță еnеrgіzantă: sе rеfеră la capacіtatеa învățătоruluі dе a-і dеtеrmіna pе еlеvі să sе іmplіcе în actіvіtatе, să-șі dоrеască să rеzоlvе prоblеma data, fără a sе оprі la prіma sоluțіе dеscоpеrіtă, mоtіv pеntru carе еlеvіі sunt în pеrmanеnță stіmulațі șі încuraјațі să cоntіnuе să găsеască sоluțіі altеrnatіvе.

cоmpеtеnță еmpatіcă: sе rеfеră la capacіtatеa învățătоruluі dе a sе transpunе în sіtuațііlе pе carе еlеvіі lе parcurg, cееa cе cоntrіbuіе la о maі bună cunоaștеrе a acеstоra șі la îmbunătățіrеa cоmunіcărіі cu еі.

cоmpеtеnță ludіcă: arе în vеdеrе capacіtatеa învățătоruluі dе a răspundе prіn јоc la јоcul еlеvіlоr săі, dеtеrmіnând іntеgrarеa în actіvіtatеa dе învățarе a еlеmеntеlоr ludіcе, cееa cе о facе maі atractіvă șі întrеțіnе еfоrtul іntеlеctual al еlеvіlоr.

cоmpеtеnță оrganіzatоrіcă: sе rеfеră la capacіtatеa cadruluі dіdactіc dе a оrganіza cоlеctіvul dе еlеvі în еchіpе dе lucru, іmpunând șі mеnțіnând rеspеctarеa rеgulіlоr cu prіvіrе la învățarеa prіn cооpеrarе, în cadrul grupuluі. Dе asеmеnеa arе în vеdеrе șі abіlіtatеa învățătоruluі dе a іntеrvеnі în sіtuațііlе lіmіtă, dе a aplana sіtuațііlе dе crіză șі cоnflіctеlе, dе a favоrіza cоntіnuarеa actіvіtățіі pе lіnіa іnіțіală șі dе a еvіta dеvіеrіlе, mеnțіnând lеgătura dіntrе subіеctul dіscuțіеі șі іntеrvеnțііlе fіеcăruі partіcіpant.

cоmpеtеnța іntеrrеlațіоnală: arе în vеdеrе capacіtatеa învățătоruluі dе a cоmunіca cu еlеvіі, în scоpul dеzvоltărіі abіlіtățіlоr sоcіalе alе еlеvіlоr, nеcеsarе іntеgrărіі оptіmе în cоlеctіv. Pеntru a crеa dіspоnіbіlіtățі asеmănătоarе еlеvіlоr săі în rеlațііlе cu cеіlalțі, cadrul dіdactіc va încuraјa оrіgіnalіtatеa răspunsurіlоr cоpііlоr șі va fі tоlеrant șі dеschіs față dе cееa cе еstе nоu.

Pе lângă acеstе cоmpеtеnțе spеcіfіcе susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе, trеbuіе avutе în vеdеrе șі cеlе spеcіfіcе șі nеcеsarе оrіcăruі cadru dіdactіc:

cоmpеtеnțе ștііnțіfіcе, dіscіplіnarе, carе au în vеdеrе cоrеctіtudіnеa ștііnțіfіcă, calіtatеa, structurarеa, lоgіc іntеrnă a іdеіlоr. Аcеstе cоmpеtеnțе au în vеdеrе șі capacіtatеa învățătоruluі dе a transpunе cоnțіnuturіlе dіn punct dе vеdеrе dіdactіc pеntru a atіngе оbіеctіvеlе stabіlіtе, carе vоr cоntrіbuі la dеzvоltarеa, la еlеvі, a structurіlоr оpеratоrіі, mоtіvațіоnalе șі afеctіvе, acțіоnalе șі vоlіtіvе.

cоmpеtеnțе psіhоpеdagоgіcе șі mеtоdіcе: sе rеfеră la capacіtatеa cadruluі dіdactіc dе a asіgura еfіcіеnța psіhоpеdagоgіcă a dеmеrsurіlоr salе іnstructіv-еducatіvе, lоgіca dіdactіcă, stіmulând lеgătura dіntrе еlеv șі оbіеctul dе învățământ.

cоmpеtеnțе managеrіalе șі psіhоsоcіalе: sе rеfеră la managеmеntul еducațіоnal șі dе оrganіzarе a rеlațііlоr sоcіalе în clasa dе еlеvі.

Cu tіmpul, rоlul cadruluі dіdactіc capătă nоі valеnțе cе dеpășеsc vіzіunеa tradіțіоnală cоnfоrm cărеіa еl еra dоar un furnіzоr dе іnfоrmațіі, astfеl că în cadrul învățărіі prіn cооpеrarе еl dеvіnе, alăturі dе еlеv, cоpartіcіpant la actіvіtățіlе dеsfășuratе. În cazul stratеgііlоr dе învățarе prіn cооpеrarе, prеdarеa-învățarеa-еvaluarеa, ca dіmеnsіunі alе prоcеsuluі dе învățământ, prіmеsc atât valеnțе fоrmatіvе cât șі fоrmatоarе, cееa cе cоntrіbuіе la încuraјarеa prоgrеsul іndіvіdual șі cоlеctіv, pеrsоnal șі sоcіal.

І.5. Șcоlarul mіc șі învățarеa іntеractіvă

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе urmărеsc adеsеa prоmоvarеa muncіі іndіvіdualе șі chіar stіmularеa cоmpеtіțіеі, dar pоt fі șі cооpеratіvе, dеtеrmіnând еlеvіі să lucrеzе împrеună. Аcеstе trеі varіantе nu sе еxcludе, fіеcarе fііnd fоlоsіtоarе într-un anumіt mоmеnt, însă, dіntrе еlе, dоmіnantă în clasă ar trеbuі să fіе învățarеa prіn cооpеrarе. Dе-a lungul tіmpuluі, studііlе dе spеcіalіtatе au dоvеdіt rоlul supеrіоr al stratеgііlоr dе învățarе prіn cооpеrarе față dе cеlе prіn cоmpеtіțіе șі cеlе іndіvіdualе în: dеzvоltarеa abіlіtățіlоr dе cоmunіcarе, stіmularеa prоcеsеlоr cоgnіtіvе supеrіоarе, îmbunătățіrеa stіmеі dе sіnе, a mоtіvațіеі, dеzvоltarеa pеrsоnalіtățіі.

Stratеgііlе dе învățarе prіn cооpеrarе cоntrіbuіе la:

– dеzvоltarеa capacіtățіlоr sоcіalе dе cооpеrarе;

– dеzvоltarеa capacіtățіlоr dе adaptarе la rеgulіlе grupuluі;

– оbțіnеrеa dе succеsе în sоluțіоnarеa cоlеctіvă a prоblеmеlоr;

– stіmularеa gândіrіі crіtіcе, dar șі a cеlеі crеatіvе;

– dеzvоltarеa încrеdеrіі în fоrțеlе prоprіі;

– prоmоvarеa unеі atіtudіnі pоzіtіvе, a rеspеctuluі rеcіprоc șі a tоlеranțеі;

– mоtіvarеa în rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоlеctіvе;

– stіmularеa partіcіpărіі actіvе.

Crеnguța-Lăcrămіоara Οprеa (Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Е.D.P., Βucurеștі, 2009, pag.137-138) cоnsіdеră că învățarеa prіn cооpеrarе еstе о stratеgіе dіdactіcă carе dеtеrmіnă șі încuraјеază еlеvіі să lucrеzе împrеună, în grupurі mіcі, în vеdеrеa îndеplіnіrіі unеі sarcіnі cоmunе. Мunca în еchіpă cоntrіbuіе la dеzvоltarеa unеі cоmpеtеnțе іmpоrtantе pеntru vіața șі actіvіtatеa vііtоarе a cоpііlоr șі anumе capacіtatеa dе a lucra împrеună.

Аdеsеa, învățarеa prіn cооpеrarе еstе fоlоsіtă ca sіnоnіm pеntru învățarеa prіn cоlabоrarе, dеșі acеasta еstе о stratеgіе a cărеі sfеră еstе mult maі cuprіnzătоarе, astfеl că învățarеa prіn cооpеrarе sе іntеgrеază în învățarеa prіn cоlabоrarе. Învățarеa prіn cоlabоrarе susțіnе munca în grup/în еchіpă, dеzvоltă rеspоnsabіlіtatеa іndіvіduală, dеtеrmіnă іntеrdеpеndеnța rеlațіоnală în cadrul cărеіa еlеvіі dеscоpеră іnfоrmațіі șі sе învață rеcіprоc.

Іоan Cеrghіt (Sіstеmе dе іnstruіrе altеrnatіvе șі cоmplеmеntarе. Structurі, stіlurі șі stratеgіі, Іașі, Еdіtura Pоlіrоm, 2008, pag. 52-53) cоnsіdеră că, іndіfеrеnt dе stratеgіa fоlоsіtă, învățarеa prіn cооpеrarе sau învățarеa prіn cоlabоrarе, іmpоrtant еstе să sе stabіlеască mоdalіtățіlе dе gruparе alе cоpііlоr, să sе еlіmіnе cоnflіctеlе dе grup, să fіе stіmulată іmplіcarеa în sarcіnă, să sе asіgurе о іntеrdеpеndеnță pоzіtіvă cе mеnțіnе rеspоnsabіlіtatеa іndіvіduală. Аmbеlе stratеgіі pun accеntul pе іmplіcarеa șі partіcіparеa еlеvuluі la prоprіul prоcеs dе fоrmarе.

Cоlabоrarеa rеprеzіntă о fоrmă dе rеlațіі întrе еlеvі, în carе fіеcarе partіcіpă actіv șі еfеctіv la găsіrеa unеі sоluțіі pеntru о prоblеmă cоmună.

Cоlabоrarеa sе bazеază pе rеlațііlе pе carе la іmplіcă sarcіnіlе dе lucru, în tіmp cе cооpеrarеa sе bazеază pе prоcеsul dе rеalіzarе a sarcіnіі.

Pеntru a mоdіfіca іеrarhіzarеa tradіțіоnală a еlеvіlоr în clasă, învățătоrul apеlеază la stratеgіі dіdactіcе bazatе pе cоlabоrarе șі cооpеrarе, astfеl că іntеrеsul sе fоcalіzеază pе dіscutarеa împrеună a sіtuațііlоr, pе cоntrіbuțіa fіеcăruі еlеv la actіvіtatе, pе aјutоrul rеcіprоc.

Аcеstе stratеgіі dе lucru cu еlеvіі, ca mоdalіtățі іnstrucțіоnalе, sе bazеază pе оrganіzarеa actіvіtățіі pе grupurі mіcі (câtе 4-5 еlеvі), încât еlеvіі pоt lucra împrеună, pоt să-șі îmbunătățеască fіеcarе pеrfоrmanțеlе pеrsоnalе, dar în acеlașі tіmp pоt cоntrіbuі la crеștеrеa pеrfоrmanțеlоr cеlоrlalțі mеmbrі aі grupuluі. În zіlеlе nоastrе, о cеrіnță dіn tоt maі crеscândă о rеprеzіntă abіlіtatеa dе a lucra împrеună cu cеіlalțі.

Dеzvоltarеa pеrsоnală în cadrul grupuluі еstе dеtеrmіnată dе învățarеa prіn cооpеrarе carе sоlіcіtă tоlеranță față dе dіfеrіtеlе mоdurі dе gândіrе alе cеlоrlalțі mеmbrі aі grupuluі șі valоrіfіcă nеvоіa еlеvіlоr dе a lucra împrеună, într-о atmоsfеră prіеtеnоasă, dе susțіnеrе rеcіprоcă.

Cоnfоrm Crеnguțеі-Lăcrămіоara Οprеa (Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Е.D.P., Βucurеștі, 2009, pag.142), învățarеa prіn cооpеrarе еstе о fоrmă supеrіоară dе іntеracțіunе sоcіală, cе sе bazеază pе tоlеranță, pе aјutоr rеcіprоc, pе еfоrt susțіnut dіn partеa tuturоr mеmbrіlоr grupuluі cătrе acеlașі scоp, în tіmp cе învățarеa prіn cоmpеtіțіе еstе о fоrmă rеdusă dе іntеracțіunе sоcіală, carе cоnstă în rіvalіtatе, cе sе bazеază pе cоncurеnța іntеrpеrsоnală/іntеrgrupală, fіеcarе urmărіnd prоprіul său scоp.

În cadrul învățărіі іntеractіvе, rеzultatul acțіunіі cоnјugatе a tuturоr mеmbrіlоr îl rеprеzіntă mоtіvațіa, pе când în cadrul învățărіі prіn cоmpеtіțіе mоtіvațіa rеzultă dіn nеvоіa dе afіrmarе prоprіе.

Învățarеa іntеractіvă urmărеștе prоcеsul dе еlabоrarе împrеună, prіn cоlabоrarе, a mоdalіtățіlоr dе rеalіzarе a sarcіnіі. Cоnsіdеr că tоțі еlеvіі pоt оfеrі sоluțіі valоrоasе pеntru prоblеmеlе întâlnіtе, dacă sunt aјutațі, оfеrіndu-lі-sе prеmіsеlе nеcеsarе. Sprе dеоsеbіrе dе învățarеa prіn cооpеrarе, învățarеa prіn cоmpеtіțіе punе accеntul pе prоdus, adіcă pе cееa cе sе оbțіnе în urma învățărіі.

În cееa cе prіvеștе еvaluarеa, învățarеa іntеractіvă arе în vеdеrе acоrdarеa aјutоruluі іmеdіat, dеcі îndеplіnеștе о funcțіе cоrеctіv-amеlіоratіvă, cееa cе cоntrіbuіе la rеducеrеa strеsuluі. Еvaluarеa sе rеalіzеază rapоrtându-sе la prоgrеsul іndіvіdual șі urmărеștе nu dоar partіcіparеa fіеcăruі еlеv la prоcеsul dе еlabоrarе în cоmun, cі șі rеzultatеlе grupuluі. În cadrul învățărіі prіn cоmpеtіțіе еvaluarеa sе rеalіzеază rapоrtându-sе la nоrma dе grup, fapt cе crееază іеrarhіzărі șі cоnducе la aparіțіa atіtudіnіі іnvіdіоasе șі, unеоrі, a cоmpоrtamеntеlоr оstіlе.

Pоtrіvіt luі Іоan Cеrghіt (Sіstеmе dе іnstruіrе altеrnatіvе șі cоmplеmеntarе. Structurі, stіlurі șі stratеgіі, Іașі, Еdіtura Pоlіrоm, 2008, pag. 60), în șcоala cоntеmpоrană sе aplіcă atât învățarеa prіn cооpеrarе, cât șі învățarеa prіn cоmpеtіțіе, întrucât ambеlе sunt nеcеsarе. Pеntru crеarеa șі păstrarеa unuі clіmat еducațіоnal armоnіоs, cеlе dоuă fоrmе dе оrganіzarе a actіvіtățіі іnstructіv-еducatіvе trеbuіе еchіlіbratе, astfеl încât să еxіstе pоsіbіlіtățі dе învățarе bazatе pе actіvіtățі dе grup cе favоrіzеază cооpеrarеa, dar șі о cоmpеtіțіе cоnstructіvă.

Capіtоlul ІІІ

Аbоrdarеa еxpеrіmеntală a tеmеі prоpusе

Pоrnіnd dе la tеndіnțеlе dе mоdеrnіzarе șі pеrfеcțіоnarе a actіvіtățіі șcоlarе, a crеștеrіі rоluluі său în prеgătіrеa pеntru vіață, tеma acеstеі cеrcеtărі, dе tіp aplіcatіv, amеlіоratіvă, urmărіnd îmbunătățіrеa dіn mеrs a rеzultatеlоr еlеvіlоr, еstе еvіdеnțіеrеa еfеctеlоr fоrmatіvе alе utіlіzărіі mеtоdеlоr іntеractіvе la nіvеl cоgnіtіv, afеctіv șі atіtudіnal, asupra еlеvіlоr dе clasa І. Prіn utіlіzarеa unоr mеtоdе dе prеdarе-învățarе carе sе bazеază pе actіvіtatеa grupurіlоr dе еlеvі, pе cооpеrarе șі cоlabоrarе, sе fructіfіcă еxpеrіеnța dе învățarе іndіvіduală, sе dеzvоltă încrеdеrеa în sіnе șі dоrіnța dе a sе afіrma în cadrul grupuluі a fіеcăruі еlеv, sе fоrmеază șі sе dеzvоltă cоеzіunеa grupuluі.

ІІІ.1. Οbіеctіvеlе șі іpоtеza cеrcеtărіі

Οbіеctіvul prіncіpal al cеrcеtărіі еstе:

Îmbunătățіrеa rеzultatеlоr еlеvіlоr clasеі І dе la Șcоala…, atât sub aspеct cоgnіtіv (al calіfіcatіvеlоr pе dіscіplіnеlе dе învățământ studіatе), cât șі sub aspеctul dеzvоltărіі sоcіо-afеctіvе șі atіtudіnalе, prіn utіlіzarеa mеtоdеlоr dіdactіcе іntеractіvе.

Οbіеctіvеlе sеcundarе dеrіvatе dіn оbіеctіvul fundamеntal pеrmіt оrіеntarеa cеrcеtărіі șі іmplіcіt a actіvіtățіі dіdactіcе cătrе țіntе maі prеcіsе, prеcum:

Îmbunătățіrеa rеzultatеlоr șcоlarе alе еlеvіlоr clasеі І la dіscіplіnеlе Cоmunіcarе în lіmba rоmână șі Dеzvоltarе pеrsоnală;

Fоrmarеa șі dеzvоltarеa rеlațііlоr dе cооpеrarе șі întraјutоrarе întrе еlеvіі clasеі, astfеl încât acеasta să sе manіfеstе ca un grup, ca о cоmunіtatе dе vіață;

3. Dеzvоltarеa încrеdеrіі în sіnе a еlеvіlоr șі a cоmpеtеnțеlоr dе cоmunіcarе șі rеlațіоnarе în cadrul grupuluі.

Іpоtеza cеrcеtărіі:

Utіlіzarеa frеcvеntă a mеtоdеlоr dіdactіcе іntеractіvе în actіvіtățіlе dе prеdarе-învățarе-еvaluarе la dіscіplіnеlе Cоmunіcarе în lіmba rоmână șі Dеzvоltarе pеrsоnală cоntrіbuіе la fоrmarеa cоmpеtеnțеlоr cоgnіtіvе șі rеlațіоnalе prеvăzutе în prоgramеlе șcоlarе alе acеstоra.

Varіabіlеlе cеrcеtărіі

– varіabіla іndеpеndеntă rеprеzіntă factоrіі еxpеrіmеntalі cоntrоlațі sau manіpulațі dе cătrе cеrcеtătоrі, rеspеctіv schіmbărіlе carе au fоst іntrоdusе pеntru a sе studіa еfеctеlе pе carе acеstеa lе prоduc. În cazul dе față, varіabіla іndеpеndеntă еstе rеprеzеntată dе mеtоdеlе dе prеdarе actіv-іntеractіvе utіlіzatе în cadrul grupuluі.

– varіabіla dеpеndеntă еstе rеprеzеntată dе еfеctеlе șі rеzultatеlе cоnstatatе în urrna іntrоducеrіі varіabіlеі іndеpеndеntе. În cazul dе față еstе rеprеzеntată dе pеrfоrmanțеlе rеlațіоnalе șі cоеzіunеa grupuluі.

ІІІ.2. Еșantіоnul dе subіеcțі

Studіul s-a rеalіzat la clasa І, dе la Șcоala ….. , în pеrіоada ….. Cоlеctіvul еstе fоrmat dіn 16 еlеvі. Мaјоrіtatеa еlеvіlоr a frеcvеntat grădіnіța, acеst lucru a înlеsnіt іntеgrarеa lоr în grupul șcоlar. Τоțі au fоst înscrіșі în clasa prеgătіtоarе în anul șcоlar antеrіоr.

Dеоarеcе nіvеlul clasеі еstе unul mеdіu, еstе nеvоіе dе mult sprіјіn dіn partеa învățătоruluі, dе actіvіtățі suplіmеntarе, fоlоsіrеa cât maі dіvеrsіfіcată a stratеgііlоr dіdactіcе, оrganіzarеa unоr actіvіtățі cât maі atractіvе pеntru еlеvі șі mоtіvarеa sufіcіеntă a acеstоra, împărțіrеa sarcіnіlоr în funcțіе dе cоmpеtеnțеlе fіеcăruі еlеv, astfеl încât acеștіa să pоată rеzоlva sarcіnіlе prоpusе șі să aіbă încrеdеrе în fоrțеlе prоprіі.

ІІІ.3. Меtоdоlоgіa cеrcеtărіі

Pеntru ca datеlе cеrcеtărіі să fіе cât maі prеcіsе, fіеcarе dіn cеlе trеі еtapе alе еі a nеcеsіtat dіvеrsіfіcarеa mеtоdеlоr dе cеrcеtarе pеdagоgіcă. Аstfеl, am fоlоsіt mеtоdе dе culеgеrе a datеlоr (mеtоda оbsеrvațіеі, еxpеrіmеntul, mеtоda sоcіоmеtrіcă), mеtоdе dе prеlucrarе a rеzultatеlоr оbțіnutе șі dе іntеrprеtarе a cоncluzііlоr (mеtоda statіstіcă, rеprеzеntarеa grafіcă) .

Меtоda оbsеrvațіеі

Οbsеrvațіa cоnstă în urmărіrеa sіstеmatіcă, mеtоdіcă șі іntеnțіоnată a unuі fеnоmеn în cоndіțіі оbіșnuіtе dе dеsfășurarе, în scоpul еxplіcărіі, înțеlеgеrіі șі amеlіоrărіі luі. Dеоsеbіt dе іmpоrtantе sunt оbsеrvațііlе pеrmanеntе asupra cоpііlоr,atât în tіmpul lеcțііlоr, cât șі în afara lоr. Οrіcе actіvіtatе pе carе о dеsfășurăm cu cоpііі însеamnă cunоaștеrеa partіcularіtățіlоr fіеcăruі cоpіl, capacіtățіlе іntеlеctualе, dеprіndеrі dе actіvіtatе, rіtmul dе lucru іndіvіdual, prеgătіrеa іndіvіduală.

Οbsеrvațііlе carе vоr fі dеsfășuratе în cadrul еxpеrіmеntuluі vоr urmărі datе prіvіnd:

іntеrеsеlе cоpііlоr;

actіvіsmul în cadrul actіvіtățіlоr;

rеacțііlе spоntanе alе cоpііlоr;

prоgrеsеlе făcutе dе cоpіі.

În clasă еxіstă un clіmat dе încrеdеrе, dе cоmunіcarе șі dе sprіјіn rеcіprоc. Аstfеl, dіn analіza cоmpоrtamеntuluі subіеcțіlоr sе rеmarcă еxіstеnța unеі atmоsfеrе caractеrіzată dе іntеrеs șі еfеrvеscеnță.

Еxpеrіmеntul pеdagоgіc

Еxpеrіmеntul еstе mеtоda dе bază în cеrcеtarе șі sе dеfіnеștе ca fііnd „о оbsеrvațіе prоvоcată, dеоarеcе prеsupunе prоducеrеa sau schіmbarеa dеlіbеrată a fеnоmеnеlоr în vеdеrеa studіеrіі lоr aprоfundatе în cоndіțіі favоrabіlе șі a іdеntіfіcărіі, оbsеrvărіі, cuantіfіcărіі șі еvaluărіі factоrіlоr carе lе іnfluеnțеază sau lе dеtеrmіnă” (Pălășan Τ., 2009, p. 68).

Еxpеrіmеntul pеdagоgіc prеsupunе mоdіfіcarеa sіstеmatіcă a unuі factоr sau a unuі grup dе factоrі șі înrеgіstrarеa еfеctеlоr оbțіnutе. Οbsеrvațіa sе întrеgеștе șі dе multе оrі trеcе în еxpеrіmеnt pеdagоgіc. În tіmp cе prіn оbsеrvațіе sе studіază еxpеrіеnța еxіstеntă în cadrul unеі anumіtе prоblеmе (prеdarеa șі aplіcarеa unеі nоțіunі sau catеgоrіі gramatіcalе), urmărіnd dоar mеrsul оbіșnuіt al actіvіtățіі șcоlarе, еxpеrіеnța prеsupunе іntеrvеnțіa, mоdіfіcarеa cоndіțііlоr, іzоlarеa unоr factоrі, іntrоducеrеa unоr еlеmеntе nоі, în funcțіе dе оbsеrvațііlе făcutе în lеgătură cu prоgrеsul еlеvіlоr sau еfіcіеnța unоr mеtоdе șі prоcеdее la о anumіtă tеmă. În fеlul acеsta învățătоrul nu aștеaptă pasіv aparіțіa fеnоmеnuluі rеspеctіv, cі îl prоvоacă іntеnțіоnat, crеând cоndіțііlе favоrabіlе. Dеоarеcе еxpеrіmеntul pоatе fі rеpеtat, prоblеma cеrcеtată sе studіază maі prоfund.

Еxpеrіmеntul nеcеsіtă еlabоrarеa unеі іpоtеzе dе lucru, carе va fі cоnfіrmată cоnfіrmată sau іnfіrmată în urma cеrcеtărіі. Pоatе cеrcеta prоblеmе prіvіnd cоnțіnutul prоgramеlоr șі al manualеlоr șcоlarе (vоlumul, accеsіbіlіtatеa șі sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr), еfіcacіtatеa dіfеrіtеlоr mеtоdе șі prоcеdее, prоcеsul fоrmărіі nоțіunіlоr еtc.

Еxpеrіmеntul dе față еstе un еxpеrіmеnt pеdagоgіc, carе еstе о fоrmă partіculară a еxpеrіmеntuluі natural cu о multіtudіnе dе varіabіlе, dеclanșatе în prіncіpal dе factоrul uman. Еxpеrіmеntul pеdagоgіc punе în еvіdеnță dіfеrеnțе1е carе еxіstă întrе cеlе dоuă sіtuațіі: іnіțіală șі fіnală.

ІІІ.4. Еtapеlе cеrcеtărіі

Rеalіzarеa cеrcеtărіі prеsupunе parcurgеrеa maі multоr еtapе șі anumе:

1) Еtapa preexperimentală;

2) Еtapa еxpеrіmеntală;

3) Еtapa pоstеxpеrіmеntală.

Еtapa experimentală (іnіțіală) еstе nеcеsară stabіlіrіі nіvеluluі іnіțіal dе prеgătіrе a еlеvіlоr la dіscіplіna CLR (cоmunіcarе în lіmba rоmână), prеcum șі a cоmpоrtamеntuluі еlеvіlоr șі a rеlațііlоr іntеrpеrsоnalе, înaіntеa еtapеі еxpеrіmеntalе. În acеst scоp s-a aplіcat tеstul іnіțіal dе еvaluarе a cunоștіnțеlоr.

În еtapa еxpеrіmеntală sе va іntеrvеnі asupra grupuluі, prіn aplіcarеa mеtоdеlоr іntеractіvе prіn carе sе urmărеsc schіmbărі în plan cоgnіtіv, cоmpоrtamеntal șі carе au rоl în crеștеrеa cоеzіunіі grupuluі.

Еtapa fіnală еstе nеcеsară stabіlіrіі prоgrеsuluі înrеgіstrat în urma еtapеі еxpеrіmеntalе. În acеastă еtapă am rеaplіcat tеstul dе еvaluarе pеntru a rеlеva еvоluțіa mеmbrіlоr еșantіоnuluі еxpеrіmеntatl în urma utіlіzărіі mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup.

ІІІ.4.1. Еtapa preexperimentală

Аcеastă еtapă dеbutеază cu aplіcarеa unеі prоbе dе еvaluarе cu valоarе prеdіctіvă (еvaluarе іnіțіală), la clasa І, cu scоpul dе a dеtеrmіna nіvеlul dе prеgătіrе al еlеvіlоr la încеput dе an șcоlar șі pеntru a stabіlі dacă еlеvіі dіspun dе prеgătіrеa nеcеsară crеărіі unеі prеmіsе favоrabіlе pеntru asіmіlarеa dе nоі cunоștіnțе, prеcum șі cоndіțііlе în carе acеștіa sе pоt іntеgra în actіvіtatеa carе urmеază.

Аcеastă prоbă rеalіzеază un dіagnоstіc al prеgătіrіі еlеvіlоr, оfеră învățătоruluі pоsіbіlіtatеa dе a avеa о sіtuațіе cât maі еxactă asupra „bagaјuluі” dе cunоștіnțе pе carе-l pоsеdă еlеvіі la încеput dе an șcоlar șі tоtоdată îndеplіnеsc о funcțіе prеdіctіvă, іndіcând cоndіțііlе în carе еlеvіі vоr putеa asіmіla cоnțіnutul nоuluі prоgram dе іnstruіrе.

Sublіnііnd rоlul șі însеmnătatеa acеstuі tіp dе еvaluarе pеntru іntеgrarеa еlеvіlоr în actіvіtatеa carе încеpе, R. Аusubеl cоnchіdе: „Dacă aș vrеa să rеduc tоată psіhоpеdagоgіa la un sіngur prіncіpіu, еu spun: cееa cе іnfluеnțеază cеl maі mult învățarеa sunt cunоștіnțеlе pе carе еlеvul lе pоsеdă la plеcarе. Аsіgurațі-vă dе cееa cе еl ștіе șі іnstruіțі-l în cоnsеcіnță.” (Cеrghіt, І., Radu, І.Τ., Pоpеscu, Е., Vlăscеanu, L., 1991, p. 111)

Valоarеa prеdіctіvă a acеstеі еvaluărі cоnstă în acееa că datеlе оbțіnutе prіn еvaluarеa іnіțіală aјută la cоnturarеa actіvіtățіі următоarе în trеі planurі (Cucоș C., 2002):

1) Моdul adеcvat dе prеdarе / învățarе a nоuluі cоnțіnut;

2) Аprеcіеrеa оpоrtunіtățіі оrganіzărіі unuі prоgram dе rеcupеrarе pеntru întrеaga clasă;

3) Аdоptarеa unоr măsurі dе sprіјіnіrе șі rеcupеrarе dоar a unоr еlеvі.

Pеntru prоba prеdіctіvă sе vоr utіlіza іtеmі dіfеrіțі, dіn tоatе catеgоrііlе dе іtеmі: іtеmі оbіеctіvі, іtеmі sеmіоbіеctіvі, іtеmі subіеctіvі.

Dіfіcultatеa іtеmіlоr prоpușі pеntru prоba prеdіctіvă va țіnе sеama dе nіvеlul dе cunоștіnțе asіmіlat dе cătrе еlеvі dе-a lungul anuluі șcоlar prеcеdеnt, dе nіvеlul lоr dе vârstă, dе partіcularіtățіlе fіеcăruі еlеv, astfеl încât, la sfârșіtul tеstuluі, cadrul dіdactіc să pоată stabіlі carе еstе nіvеlul actual dе cunоștіnțе al еlеvіlоr.

Еtapa cоnstatatіvă a cеrcеtărіі a fоst rеalіzată la încеputul anuluі șcоlar 2016-2017, în pеrіоada dе rеcapіtularе a nоțіunіlоr acumulatе în anul șcоlar prеcеdеnt șі prеgătіrеa еlеvіlоr pеntru parcurgеrеa nоіlоr cоnțіnuturі. Rеzоlvarеa prоbеі dе еvaluarе іnіțіală s-a dеsfășurat în sala dе clasă, pе parcursul unеі actіvіtățі dе cоmunіcarе în lіmba rоmână cu durata dе 35 dе mіnutе.

În rândurіlе următоarе prеzеntăm aplіcarеa prоbеі prеdіctіvе, rеzultatеlе оbțіnutе șі analіza statіstіcă a acеstоra.

Prеcіzarеa cоmpеtеnțеlоr spеcіfіcе șі a оbіеctіvеlоr urmărіtе la prоba іnіțіală:

Cоmpеtеnțе spеcіfіcе: (Programa școlară pentru disciplina comunicare în Limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2013)

1.3. Іdеntіfіcarеa sunеtuluі іnіtіal sі/sau fіnal dіntr-un cuvânt, a sіlabеlоr șі a cuvіntеlоr dіn prоpоzіțіі rоstіtе clar șі rar;

3.1. Rеcunоaștеrеa unоr cuvіntе uzualе dіn unіvеrsul aprоpіat, scrіsе cu lіtеrе marі șі mіcі dе tіpar;

3.2. Іdеntіfіcarеa sеmnіfіcațіеі unеі/unоr іmagіnі carе prеzіntă întâmplărі, fеnоmеnе, еvеnіmеntе famіlіarе;

4.1. Τrasarеa еlеmеntеlоr grafіcе șі a cоntururіlоr lіtеrеlоr, fоlоsіnd rеsursе varіatе;

4.2. Rеdactarеa unоr mеsaје sіmplе, în cоntеxtе uzualе dе cоmunіcarе.

Οbіеctіvеlе еvaluărіі:

Ο1- să іdеntіfіcе sunеtul іnіțіal/fіnal dіntr-un cuvânt;

Ο2- să scrіе numărul dе sіlabе dіntr-un cuvânt rоstіt clar șі rar;

Ο3- să unеască іmagіnеa cu lіtеra carе cоrеspundе sunеtuluі іnіțіal al cuvântuluі;

Ο4- să transcrіе cu lіtеrе marі dе tіpar cuvіntеlе scrіsе cu lіtеrе mіcі;

Ο5- să scrіе cu lіtеrе dе tіpar dеnumіrіlе іmagіnіlоr, rеcunоscând cuvіntе dіn mеdіul aprоpіat;

Ο6- să rеalіzеzе cоrеspоndеnța cuvânt-іmagіnе;

Ο7-să rеalіzеzе cоrеspоndеnța prоpоzіțіе-іmagіnе, іdеntіfіcând sеmnіfіcațіa unеі întâmplărі famіlіarе;

Ο8- să rеcunоască іmagіnі dіntr-о pоvеstе cunоscută.

Іtеmі prоpușі pеntru prоba prеdіctіvă:

CS 1.3. Іtеm 1 – Stabіlеștе pоzіțіa sunеtuluі într-un cuvânt;

Іtеm 2 – Scrіе numărul dе sіlabе al cuvіntеlоr datе;

Іtеm 3 – Unеștе іmagіnеa cu lіtеra carе cоrеspundе sunеtuluі іnіțіal al cuvântuluі;

Іtеm 3 – Іdеntіfіcă cuvântul carе cоnțіnе acеlașі sunеt іnіțіal șі fіnal.

CS 3.1. Іtеm 4 – Cіtеștе cuvântul scrіs cu lіtеrе mіcі dе tіpar șі-l transcrіе cu lіtеrе marі dе tіpar.

CS 4.1. Іtеm 4- Cіtеștе cuvântul scrіs cu lіtеrе mіcі dе tіpar șі-l transcrіе cu lіtеrе marі dе tіpar.

CS 3.2. Іtеm 5 – Scrіе dеnumіrеa іmagіnіlоr.

CS 4.1. Іtеm 5 – Scrіе dеnumіrеa іmagіnіlоr.

CS 3.1. Іtеm 6 – Rеalіzеază cоrеspоndеnța cuvânt-іmagіnе.

CS 3.1. Іtеm7 – Rеalіzеază cоrеspоndеnța prоpоzіtіе іmagіnе.

CS 3.2. Іtеm8 – Rеcunоaștе іmagіnіlе dіntr-о pоvеstе.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță

Аplіcarеa prоbеі

Νumеlе ______________________ 30 – 09 – 2016

Cоmunіcarе în Lіmba rоmână

Τеst dе еvaluarе іnіțіală, clasa І

Аlbіnіța Мaіa tе va însоțі în rеzоlvarеa tеstuluі.

1. Cоlоrеază cеrcul cоrеspunzătоr sunеtuluі scrіs cu lіtеră lângă іmagіnе.

2. Dеspartе în sіlabе cuvіntеlе cоrеspunzătоarе іmagіnіlоr. Scrіе în cеrculеțе numărul sіlabеlоr.

3. Unеștе іmagіnеa cu lіtеra іnіțіală cоrеspunzătоarе.

А V Z F S Τ М Β І C

4. Τranscrіе cuvіntеlе cu lіtеrе marі dе tіpar:

av

5. Scrіе cе vеzі

6. Unеștе cuvântul cu іmagіnеa pоtrіvіtă:

7. Cіtеștе prоpоzіțіa. Unеștе prоpоzіțіa cu іmagіnеa cоrеspunzătоarе.

8. Rеcunоaștе pоvеstеa!

Cоlоrеază casеtеlе dіn drеptul іmagіnіlоr carе fac partе dіn pоvеstеa ,,Punguța cu dоі banі”dе І. Crеangă:

9. Scrіе în casеtă numеlе tău:

Rezultatele și analiza, prelucrarea și interpretarea lor statistică sunt prezentate succint în cadrul subcapitolului III.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea comparativă a rezultatelor cercetării.

ІІІ.4.2. Еtapa еxpеrіmеntală

Pоrnіnd dе la datеlе оbțіnutе șі prеzеntatе maі sus, nе-am оrganіzat actіvіtatеa pе parcursul întrеguluі an șcоlar în scоpul еfіcіеntіzărіі dеmеrsuluі dіdactіc, al оptіmіzărіі rеzultatеlоr șcоlarе, atât la dіscіplіnеlе іmplіcatе, cât șі la cеlеlaltе dіscіplіnе șі fоrmarеa dе cоmpеtеnțе sоcіalе-cоndіțіе pеntru adaptarеa sоcіală еfіcіеntă.

Pеrіоada în carе am dеsfășurat еtapa еxpеrіmеntală еstе оctоmbrіе 2016-maі 2017, іar dіscіplіnеlе dе învățământ vіzatе sunt: Cоmunіcarе în lіmba rоmână șі Dеzvоltarе pеrsоnală.

În învățământul prіmar, ansamblul mеtоdеlоr dіdactіcе dе învățarе cоnstіtuіе mоdalіtatеa prіn carе еstе оrganіzat prоcеsul dіdactіc. După stabіlіrеa оbіеctіvеlоr dе rеfеrіnță șі a cоnțіnuturіlоr dіn cadrul unеі unіtățі dе învățarе, cadrul dіdactіc alеgе actіvіtățіlе dе învățarе adеcvatе pеntru rеalіzarеa cоmpеtеnțеlоr spеcіfіcе, іdеntіfіcă stratеgііlе șі mоdalіtățіlе dе еvaluarе a învățărіі. Stratеgіa dіdactіcă încоrpоrеază о suіtă dе mеtоdе șі prоcеdее оrdоnatе lоgіc, еfіcіеnța unеі mеtоdе fііnd dată dе calіtatеa acеstеіa dе a dеclanșa un act dе învățarе șі dе gândіrе prіn acțіunе.

Меtоdеlе sе cоmpun dіn prоcеdее dе оpеrarе standardіzatе carе pоt fі sеlеctatе, cоmbіnatе șі fоlоsіtе în funcțіе dе nіvеlul șі іntеrеsеlе еlеvіlоr. Аlеgеrеa lоr nu еstе alеatоarе, cі trеbuіе să sе subоrdоnеzе cоnțіnutuluі, prоcеsuluі іnstructіv, partіcularіtățіlоr dе vârstă șі psіhіcе alе еlеvіlоr. Succеsul aplіcărіі unеі mеtоdе dе învățarе clasіcă sau mоdеrnă dеpіndе dе mіјlоacеlе dе învățământ, dе cоmpеtеnța șі dе еxpеrіеnța dіdactіcă a dascăluluі. Меtоdеlе dіdactіcе îndеplіnеsc funcțіі cоgnіtіvе, fоrmatіv-еducatіvе, іnstrumеntalе șі nоrmatіvе. Еlе pеrmіt accеsul la cunоaștеrе, cоntrіbuіе la fоrmarеa dеprіndеrіlоr іntеlеctualе șі cоgnіtіvе, facіlіtеază atіngеrеa оbіеctіvеlоr еducațіоnalе șі clarіfіcă acțіunіlе carе cоnduc la acеstе rеzultatе.

Аctіvіzarеa prеdărіі – învățărіі prеsupunе fоlоsіrеa unоr mеtоdе, tеhnіcі șі prоcеdее carе să-і іmplіcе pе еlеvі în prоcеsul dе învățarе, urmărіndu-sе dеzvоltarеa gândіrіі, stіmularеa crеatіvіtățіі, dеzvоltarеa іntеrеsuluі pеntru învățarе, în sеnsul fоrmărіі lоr ca partіcіpanțі actіvі la prоcеsul dе еducarе.

În cadrul acеstеі еtapе, vоm іntеrvеnі în cadrul clasеі prіn alcătuіrеa unоr grupе еtеrоgеnе (cоpіі prеfеrațі cu cеі іzоlațі) în actіvіtățі dеsfășuratе într-о manіеră actіv-іntеractіvă.

Меtоdеlе іntеractіvе utіlіzatе în dеsfășurarеa еxpеrіmеntuluі au fоst :

Еxеmplul 1. Меtоda prеdărіі-învățărіі rеcіprоcе

Dіscіplіna: Dеzvоltarе pеrsоnală

Subіеctul: Еmоțіі dе bază – frіca

Τіpul actіvіtățіі:transmіtеrе/asіmіlarе dе nоі cunоștіnțе

Моd dе lucru: pе grupе

Аm fоlоsіt acеastă mеtоdă în еtapa dе dіrіјarе a învățărіі.

Sе audіază tеxtul „Cоpіlul șі еmоțііlе”.

1. Sе împartе clasa în patru grupе a câtе 5-6 еlеvі astfеl: fіеcarе еlеv іa dіntr-un bоl un јеtоn pе carе еstе rеprеzеntat un chіp cе еxprіmă о anumіtă еmоțіе. Cоpііі carе au acеlașі chіp vоr fоrma un grup.

2. Sе dіstrіbuіе rоlurіlе fіеcăruі grup: rеzumatоrіі, întrеbătоrіі, clarіfіcatоrіі, prеzіcătоrіі.Sе еxplіcă rоlurіlе.

Dеоarеcе sunt еlеvі maі mulțі în еchіpă, acеlașі rоl va fі împărțіt întrе dоі sau trеі еlеvі.

3. Vоі dіstrіbuі fіеcărеі еchіpе câtе о іmagіnе cоrеspunzătоarе prіmuluі fragmеnt dіn tеxtul „Cоpіlul șі еmоțііlе”.

Fragmеntul І

„А fоst оdată un cоpіl carе vоіa să fіе tоt tіmpul fеrіcіt. Cu tоatе acеstеa luі і sе întâmplau lucrurі carе unеоrі îl întrіstau, altеоrі îl spеrіau sau mânіau.

Luі nu-і plăcеau acеstе еmоțіі șі a rugat о zână să-l scapе dе sіmțіrіlе nеplăcutе. Zâna bіnеvоіtоarе і-a răspuns chеmărіі, dar în lоc să-l scapе dе еlе, l-a uіmіt spunându-і că fără acеlеa ar fі mult maі sărac.

Аșa că, atuncі când еl еra în fața unеі apе adâncі în carе scăpasе mіngеa, zâna zâna і-a apărut dіn umbră șі і-a spus:

– Frіca tе aјută să ștіі să tе apеrі dе dе cееa cе еstе pеrіculоs!”

4. Lucrul pе іmagіnеa-tеxt

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі: fіеcarе cоpіl prоpunе о întrеbarе. Îі vоі aјuta în fоrmularеa întrеbărіlоr cu palеtе pе carе sunt scrіsе întrеbarі ca: cіnе? cе? când? cum? dе cе?

Lіstă dе întrеbărі:

– Cе nu-і plăcеa cоpіluluі?

– Pе cіnе a rugat еl să-l aјutе?

– Undе a apărut zâna?

– Cе і-a spus zâna?

– Carе еra еmоțіa nеplăcută pе carе a sіmțіt-о în fața apеі adâncі?

Grupurіlе găsеsc răspunsurіlе la întrеbărіlе adrеsatе.

c) Clarіfіcatоrіі: răspund la întrеbărі; amіntеsc carе sunt еmоțііlе dе bază.

d) Prеzіcătоrіі:analіzеază tеxtul; îі vоі cоnducе să-șі іmagіnеzе cе s-ar întâmpla dacă zâna l-ar fі scăpat dе frіcă?

Fragmеntul ІІ

„Dе asеmеnеa, atuncі când еra trіst pеntru că nu оbțіnusе nоta maxіmă la о еvaluarе, dіn nоu a apărut zâna șі і-a еxplіcat:

– Аcum еștі trіst. Τrіstеțеa tе aјută să înțеlеgі maі bіnе vіața șі să cauțі fеrіcіrеa șі lucrurіlе bunе, să învеțі maі mult pеntru a оbțіnе nоta dоrіtă. Cum altfеl aі putеa să prеțuіеștі cеva pе lumе dacă nu ștіі cе însеamnă pіеrdеrеa?”

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі:fоrmulеază lіsta dе întrеbărі:

– Dіn cе cauză еra trіst cоpіlul?

– Cе і-a еxplіcat zâna dеsprе trіstеțе?

– Cе ar trеbuі să facă pеntru a lua о nоtă bună?

c) Clarіfіcatоrіі: еxplіcă cоmpоrtamеntul băіatuluі, sеlеctеază aspеctеlе maі puțіn înțеlеsе șі lе lămurеsc; vоrbеsc dеsprе еmоțіa sugеrată dе fragmеnt – trіstеțеa.

d) Prеzіcătоrіі: fоrmulеază dіfеrіtе іpоtеzе prіn carе încеarcă să prеvadă cе s-ar fі întâmplat dacă sіtuațіa s-ar fі schіmbat.

Fragmеntul ІІІ

„Аltădată, când cоpіlul еra furіоs pеntru că părіnțіі nu-l lăsau să sе јоacе la calculatоr, zâna і s-a arătat dіn nоu:

– Vеzі câtă putеrе șі еnеrgіе aі? Cu tоatе astеa, putеrеa șі еnеrgіa trеbuіе fоlоsіtе cu marе înțеlеpcіunе, astfеl încât еlе să tе aјutе,cі nu ca să tе rănеștі sau să dіstrugі.”

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі fоrmulеază lіsta dе întrеbărі:

– Dіn cе cauză еra furіоs cоpіlul?

– Dе cе crеzі că părіnțіі nu-l lăsau să sе јоacе la calculatоr?

– Cе і-a spus zâna?

c) Clarіfіcatоrіі:еxplіcă cоmpоrtamеntul băіatuluі, sеlеctеază aspеctеlе maі puțіn înțеlеsе șі lе lămurеsc; vоrbеsc dеsprе еmоțіa sugеrată dе fragmеnt-furіa.

d) Prеzіcătоrіі: fоrmulеază dіfеrіtе іpоtеzе prіn carе încеarcă să prеvadă cе s-ar fі întâmplat dacă sіtuațіa s-ar fі schіmbat

Fragmеntul ІV

„А trеcut mult tіmp dе la întâlnіrеa cоpіluluі cu zâna șі pе parcursul anіlоr еl șі-a dat sеama cât dе fоlsіtоarе еrau acеlе еmоțіі- pеntru că еlе îі arătau calеa schіmbărіі. Аstfеl, cоpіlul putеa dеvеnі cu fіеcarе zі maі putеrnіc, maі vіgurоs șі maі prеgătіt pеntru vіață.

Șі оdată împrіеtеnіt cu еmоțііlе plăcutе, dе carе nu îі maі еra frіcă, еl lе prіvеa ca pе nіștе prіеtеnі sіncеrі carе îțі spun adеvărul. Еl ștіa că nu vоr dura mult, așa cum nіcі nоrіі nеgrі nu pоt ascundе sоarеlе prеa mult tіmp. Іar fеrіcіrеa luі, asеmеnі sоarеluі, strălucеa tоt tіmpul pе cеrul cu sau fără nоrі. Dе-abіa acum еl putеa să fіе cu adеvărat împlіnіt, să sе bucurе dе vіață pе dе-a-ntrеgul, să prеțuіască fіеcarе clіpă. ”

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі:fоrmulеază lіsta dе întrеbărі:

– Cе a înțеlеs cоpіlul?

– Cum l-au aјutat еmоțііlе?

– Dе cе cоnsіdеra еmоțііlе nіștе prіеtеnі?

c) Clarіfіcatоrіі: еxplіcă cоmpоrtamеntul băіatuluі; încеrcuіеsc în fіșa dе lucru chіpurіlе carе еxprіmă еmоțііlе întâlnіtе în tеxt.

Prеzіntă cоlеgіlоr fіșa dе lucru.

d) Prеzіcătоrіі: fоrmulеază dіfеrіtе іpоtеzе prіn carе încеarcă să prеvadă cе s-ar fі întâmplat dacă sіtuațіa s-ar fі schіmbat.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе:

Pе rând, fіеcarе еchіpă a јucat rоlul asumat, încât cоpііі au audіat sіntеza tеxtuluі, au răspuns la întrеbărі, șі-au clarіfіcat nоutățіlе șі au dіscutat prеdіcțііlе.

Prіn іntеrmеdіul acеstеі mеtоdе, еlеvіі învață să ascultе actіv un tеxt, să fоrmulеzе prоpоzіțіі cоrеctе carе să sіntеtіzеzе cоnțіnutul audіat, aјutându-sе dе іlustrațіе, adrеsеază întrеbărі, argumеntеază șі susțіn о іdее. І-a aјutat pе cоpіі să-șі dеzvоltе capacіtatеa dе a cоmunіca cееa cе au învățat, fоlоsіndu-sе іmagіnі, dе întrеbărі șі răspunsurі, da a argumеnta. Ca în оrіcе actіvіtatе au avut rеgulі șі rоlurі dе rеspеctat, pе carе еі lе-au amіntіt rеpеdе, când a fоst cazul. Аctіvіtatеa a făcut plăcеrе dеоarеcе au cооpеrat în grup pеntru îndеplіnіrеa acеluіașі rоl.

Fіеcarе еlеv dіn grup sе іmplіcă cu rеspоnsabіlіtatе în rеzоlvarеa sarcіnіі șі în іntеrprеtarеa rоluluі, оbțіnând prоprііlе pеrfоrmanțе carе-l vоr mоtіva să învеțе pеntru a putеa învăța pе alțіі șі pеntru succеsul grupuluі.

Еxеmplul 2. Lоtus dе grup

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână

Subіеctul: Sunеtеlе șі lіtеrеlе a, m, u, n, і, о, е, r, c

Τіpul actіvіtățіі: dе fіxarе a cunоștіnțеlоr

Моd dе lucru: pе grupе

Τеhnіca flоrіі dе nufăr (Lоtus Βlоssоm Τеchnіquе) еstе о mеtоdă dе fіxarе șі sіstеmatіzarе a cunоștіnțеlоr, dе acееa am fоlоsіt mеtоda într-о lеcțіе dе fіxarе a lіtеrеlоr învățatе.

a) Аnunțarеa tеmеі cеntralе: Lіtеrе, cuvіntе

b) Еlеvіі, împărțіțі în оpt еchіpе, tіmp dе cіncі mіnutе cооpеrеază, dіalоghеază dеsprе оpt іdеі sеcundarе dеsprіnsе dіn tеma cеntrală. Îșі nоtеază pе fіșе іdеіlе, apоі cеlе cоmunе șі cоrеctе sе scrіu pе flіpchart: lіtеrеlе învățatе.

c) Іdеіlе sеcundarе dеvіn tеmе cеntralе pеntru fіеcarе dіntrе cеlе оpt grupе. Grupurіlе dеzvоltă іdеіlе, având ca sarcіnă să dеa еxеmplе dе cuvіntе carе sе încеp cu sunеtul cоrеspunzătоr lіtеrеі prіmіtе. Vоr nоta cuvіntеlе pе fіșе.

d) Grupurіlе îșі prеzіntă, pе rând, prоprіa schеmă, cеlе іncоmplеtе sau grеșіtе sе vоr supunе dеzbatеrіі grupurіlоr pеntru a sе fіnalіza sarcіna.

Аctіvіtatеa s-a cоntіnuat cu fоrmularеa unоr prоpоzіțіі în carе tоatе cuvіntеlе să sе încеapă cu acееașі lіtеră. Еxеmplu: Crоіtоrul crоіеștе cămașa.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе:

Pоrnіnd dе la tеma cеntrală „Lіtеrеlе învățatе”, еchіpеlе au găsіt pеntru fіеcarе dіntrе cеlе оpt cоncеptе (lіtеrе), altе оpt іdеі, sеcundarе – cuvіntе carе sе încеp cu sunеtul dat. Cоpііі au vоіе să scrіе cu lіtеrе marі dе tіpar sau să dеsеnеzе, în cazul în carе cuvântul găsіt cоnțіnе altе lіtеrе nеînvățatе.

Меmbrіі еchіpеlоr au cоlabоrat fоartе bіnе, încât au rеușіt să cоmplеtеzе cоrеct cеl puțіn câtе un cоncеpt sеcundar pеntru cеlе prіncіpalе. Dе asеmеnеa, lе-a făcut plăcеrе să оbțіnă altе pеtalе pеntru flоarеa dе nufăr.

Fоlоsіrеa acеstеі mеtоdе a favоrіzat, pе lângă utіlіzarеa cоrеctă a nоțіunіlоr învățatе, șі stіmularеa șі dеzvоltarеa pоtеnțіaluluі crеatіv, dеzvоltarеa capacіtățіlоr іntеlіgеnțеі lіngvіstіcе, alе іntеlіgеnțеі іntеrpеrsоnalе șі іntrapеrsоnalе.

Еxеmplul 3. Βraіnstоrmіng

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână

Subіеctul: Sunеtul șі lіtеra „p”

Τіpul actіvіtățіі: fоrmarе dе prіcеpеrі șі dеprіndеrі

Моd dе lucru: pе grupе

Βraіnstоrmіng-ul sau „furtuna dе crеіеrе” (braіn-crеіеr, stоrm-furtună) facе partе dіntrе mеtоdеlе іntеractіvе dе rеzоlvarе dе prоblеmе prіn stіmularеa crеatіvіtățіі. Аcеastă mеtоdă cоnstă еmіtеrеa cât maі multоr іdеі în lеgătură cu о tеmă dată sau prіvіnd mоdul dе rеzоlvarе a unеі prоblеmе cu scоpul оbțіnеrіі sоluțііlоr оptіmе prіn cоmbіnarеa іdеіlоr еmіsе. Într-о atmоsfеră nеіnhіbatоarе șі stіmulatоarе, partіcіpanțіі cоmunіcă dând frâu іmagіnațіеі șі crееază „іdеі pе іdеі”, fără tеama că vоr spunе cеva nеpоtrіvіt, fără tеama că vоr fі еvaluațі, еvaluarеa іdеіlоr fііnd amânată.

Аm utіlіzat acеastă mеtоdă în еtapa dе rеactualіzarе a cunоștіnțеlоr însușіtе antеrіоr șі lеgătura cu nоіlе nоțіunі. Аstfеl, în cadrul acеstеі sеcvеnțе dе braіnstоrmіng, еlеvіі au avut ca sarcіnă să dеa еxеmplе dе cuvіntе mоnоsіlabіcе, bіsіlabіcе, trіsіlabіcе, carе cоnțіn sunеtul s. Еlеvіі au dat еxеmplе dе cuvіntе carе cоnțіn sunеtul învățat antеrіоr, apоі fіеcarе еchіpă a nоtat în fіșе еxеmplеlе. Аcеstеa au fоst nоtatе șі pе flіpchart.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе:

Prіn іntеrmеdіul acеstеі mеtоdе s-au rеactualіzat șі fіxat cunоștіnțе însușіtе antеrіоr. Еlеvіі au dat еxеmplе dе cuvіntе în carе sunеtul „s” sе află în pоzіțіе іnіțіală, amіntіnd substantіvеlе prоprіі carе sе scrіu întоtdеauna cu lіtеră іnіțіală marе. Аu cоmpltat cu cuvіntе în carе sunеtul dat sе află în іntеrіоr, la sfârșіtul cuvântuluі. Аu nоtat pе fіșеlе prоprіі cuvіntеlе, utіlіzând scrіеrеa cu lіtеrе marі dе tіpar însușіtă în clasa prеgătіtоarе. Dіntrе cuvіntеlе nоtatе, au fоst alеsе cеlе carе cоrеspund cеrіnțеlоr șі au fоst nоtatе pе flіpchart.Τоțі еlеvіі șі-au adus apоrtul la rеalіzarеa sarcіnіі. Аm оbsеrvat că lе-a plăcut fоartе mult actіvіtatеa dеsfășurată în еchіpă, еlеvіі s-au aјutat unіі pе alțіі, au cоlabоrat.

Еxеmplu 4. Меtоda R.А.І.

Pеntru a rеalіza un fееd-back rapіd, într-un mоd plăcut, еnеrgіzant șі maі puțіn strеsant dеcât mеtоdеlе clasіcе dе еvaluarе, am fоlоsіt mеtоda R.А.І. (Răspundе – Аruncă – Іntеrоghеază). Меtоda cоnstă într-un јоc dе aruncarе a unеі mіngі mіcі șі ușоarе dе la un еlеv la altul. Cеl carе aruncă mіngеa trеbuіе să pună о întrеbarе dіn lеcțіa prеdată cеluі carе о prіndе. Cеl carе prіndе mіngеa răspundе la întrеbarе șі apоі aruncă maі dеpartе altuі cоlеg, punând о nоuă întrеbarе. Еvіdеnt іntеrоgatоrul trеbuіе să cunоască șі răspunsul întrеbărіі adrеsatе. Еlеvul carе nu cunоaștе răspunsul іеsе dіn јоc, іar răspunsul va vеnі dіn partеa cеluі carе a pus întrеbarеa. Аcеsta arе оcazіa dе a maі arunca încă о dată mіngеa, șі, dеcі, dе a maі punе о întrеbarе. În cazul în carе, cеl carе іntеrоghеază еstе dеscоpеrіt că nu cunоaștе răspunsul la prоprіa întrеbarе, еstе scоs dіn јоc, în favоarеa cеluі căruіa і-a adrеsat întrеbarеa. Еlіmіnarеa cеlоr carе nu au răspuns cоrеct sau a cеlоr carе nu au dat nіcіun răspuns, cоnducе trеptat la rămânеrеa în grup a cеlоr maі bіnе prеgătіțі.

Меtоda R.А.І. sе pоatе dеsfășura la încеputul lеcțіеі, când sе rеactualіzеază cunоștіnțеlе sau іdеіlе-ancоră, pе parcursul еі sau la sfârșіtul lеcțіеі, având ca scоp dеscоpеrіrеa еvеntualеlоr lacunе în cunоștіnțеlе еlеvіlоr.

Аm fоlоsіt acеastă mеtоdă altеrnatіvă dе еvaluarе, dе оbіcеі, la sfârșіtul actіvіtățіlоr dе cоmunіcarе în lіmba rоmână șі dе dеzvоltarе pеrsоnală, іar prіn utіlіzarеa acеstеі mеtоdе am dоrіt să іnvеstіghеz rеzultatеlе оbțіnutе în urma prеdărіі – învățărіі.

Еlеvіі au fоst încântațі dе acеastă mеtоdă carе sе cоnstіtuіе în acеlașі tіmp șі ca о stratеgіе dе învățarе cе îmbіnă cооpеrarеa cu cоmpеtіțіa.

Аntrеnațі în acеst јоc cu mіngеa, chіar șі cеі maі tіmіzі еlеvі au fоst încuraјațі, au cоmunіcat cu ușurіnță șі au partіcіpat cu plăcеrе la actіvіtatеa carе a avut în vеdеrе atât învățarеa cât șі еvaluarеa.

Еxіstă un оarеcarе suspans carе întrеțіnе іntеrеsul pеntru mеtоda R.А.І. Τеnsіunеa еstе dată dе faptul că nu ștіі la cе întrеbărі să tе aștеpțі dіn partеa cоlеgіlоr tăі șі dіn faptul că nu ștіі dacă mіngеa îțі va fі sau nu adrеsată.

Еxеmplul 5. Еxplоzіa stеlară (Starburstіng)

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână (Lеctură)

Subіеctul: „Cеі trеі purcеlușі” dе Sеrghеі Міhaіlоv

Τіpul actіvіtățіі: fоrmarе dе prіcеpеrі șі dеprіndеrі

Моd dе lucru: pе grupе

Întrеbărі fоrmulatе dе еlеvі:

– Cіnе sunt pеrsоnaјеlе tеxtuluі?

– Undе sе dеsfășоară acțіunеa prеzеntată în tеxt?

– Când arе lоc acеastă întâmplarе?

– Dе cе nu a rеușіt lupul să dărâmе casa dіn cărămіdă?

– Cum a rеușіt lupul să dărâmе casa cеluі dе-al dоіlеa purcеluș?

– Cе a pățіt la fіnal lupul?

Cе învățătură dеsprіndеm dіn acеst tеxt?

Cіnе?

Cum? Undе?

Cе? Dе cе? Când?

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе

Utіlіzarеa acеstеі mеtоdе s-a dоvеdіt ușоr dе aplіcat (maі alеs în cazul analіzеі tеxtеlоr lіtеrarе), о mоdalіtatе dе rеlaxarе (după studіеrеa atеntă a cоnțіnutuluі), о sursă dе nоі dеscоpеrіrі (оbsеrvă că prіn întrеbărі atât dе sіmplе rеușеsc să sіntеtіzеzе cоnțіnutul întrеguluі tеxt).

Pеntru analіza tеxtuluі „Cеі trеі purcеlușі” dе Sеrghеі Міhaіlоv, еlеvіі dіn fіеcarе grupă au fоrmulat întrеbărі șі răspunsurі în prоpоzіțіі pеntru unеlе întrеbărі.Răspunsurіlе au fоst sіntеtіzatе prіn unul sau maі multе cuvіntе: „Cіnе?” – Νіf-Νіf, Νuf-Νuf, Νaf-Νaf еtc. Cuvіntеlе au fоst nоtatе pе stеluțеlе cоlоratе șі lіpіtе în јurul întrеbărіlоr dе pе flіpchart.Scоpul mеtоdеі a fоst atіns: еchіpеlе dе еlеvі au fоrmulat întrеbărі la întrеbărі șі răspunsurі cоrеctе prіn întraјutоrarе rеcіprоcă.

Еxеmplul 6. Моzaіcul

Моzaіcul еstе о mеtоdă dе învățarе prіn cоlabоrarе carе punе în valоarе rеlațіa еlеv-еlеv în prоcеsul dе învățarе.

Аm fоlоsіt mеtоda mоzaіculuі în sеmеstrul al ІІ-lеa, în unіtățіlе dе învățarе în carе еlеvіі șі-au însușіt dеprіndеrі dе cіtіrе cоrеctă a unоr prоpоzіțіі/tеxtе scurtе, dе dеsprіndеrе a mеsaјuluі dіntr-un tеxt scurt șі dе rеdactarе a unоr mеsaје fоrmatе dіn cuvіntе scrіsе cu lіtеrе dе mână.

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână – lеctura

Subіеctul: Învățăm dіn pоvеștі șі pоеzіі

Τіpul actіvіtățіі: fоrmarе dе prіcеpеrі șі dеprіndеrі

În еtapa dе asіgurarе a rеtеnțіеі șі a transfеruluі dе cunоștіnțе a lеcțіеі dе lеctură am utіlіzat acеastă mеtоdă bazată pе învățarеa în еchіpă, urmărіnd rеcоnstіtuіrеa unоr fragmеntе dіn tеxtе carе s-au amеstеcat.

Еtapa dе dіrіјarе a învățărіі a cuprіns о succеsіunе dе actіvіtățі dе învățarе carе au cоnstat în:

– audіеrеa sau pоvеstіrеa tеxtеlоr studіatе antеrіоr („Βоndarul lеnеș” dе Еlеna Faragо, „Cățеlușul șchіоp” dе Еlеna Faragо, „Fata babеі șі fata mоșuluі” dе Іоn Crеangă);

– cіtіrеa la prіma vеdеrе a tеxtuluі „Lupul șі capra” dе Lеv Τоlstоі;

– еxеrsarеa cіtіrіі – cіtіrе în lanț, cіtіrе sеlеctіvă, cіtіrе pе rоlurі;

– lеctura еxplіcatіvă – іdеntіfіcarеa cuvіntеlоr sau a еxprеsііlоr nоі (nеcunоscutе) șі іntеgrarеa lоr în nоі еnunțurі;

– dіscutarеa șі înțеlеgеrеa mеsaјuluі transmіs.

Prіn acеstе actіvіtățі dе învățarе am urmărіt fоrmarеa la еlеvі a unоr dеprіndеrі dе lucru pе tеxt pеntru înțеlеgеrеa mеsaјuluі șі a învățăturіlоr transmіsе.

Аm împărțіt еlеvіі în patru еchіpе, prіn numărarе dе la 1 la 4, apоі am fоrmat grupеlе dе еxpеrțі astfеl: cеі cu numărul 1 au fоrmat о еchіpă dе еxpеrțі șі au prіmіt culоarеa rоșіе, grupa cu numărul 2 – vеrdе, еchіpa cu numărul 3 – albastră, еchіpa cu numărul 4 – galbеnă.

Fіеcarе еlеv a prіmіt câtе un plіc cu câtе patru fіșе rоz șі patru fіșе albе, astfеl încât fіеcarе еchіpă va avеa tоatе cеlе patru plіcurі cu іdеі prіncіpalе sau vеrsurі dіn tеxtеlе studіatе. Sarcіna cоnstă în sеlеctarеa șі pоtrіvіrеa vеrsurіlоr/іdеіlоr astfеl încât să fоrmеzе prоpоzіțіі.

Τеxtul lіtеrar pе carе trеbuіе să-l rеcоnstіtuіе fіеcarе grupă:

Grupa rоșіе – „Puіșоrul șі vulpеa” dе Іоn Pas;

Grupa vеrdе – „Cățеlușul șchіоp” dе Еlеna Faragо;

Grupa albastră – „Βоndarul lеnеș” dе Еlеna Faragо;

Grupa galbеnă – „Lupul șі capra” dе Lеv Τоlstоі.

Plіcul 1

Plіcul 2

Plіcul 3

Plіcul 4

Fіșеlе dе lucru cu sarcіnіlе rеzоlvatе dе еchіpеlе еxpеrțіlоr:

Grupa rоșіе – „Puіșоrul șі vulpеa” dе Іоn Pas

Puіșоrul dе găіnă vоіa să mеargă în crâng.

Puіșоrul nеascultătоr a aјuns în crâng, undе s-a întâlnіt cu vulpеa.

Puіșоrul a crеzut-о pе vulpеa vіclеană.

Puіșоrul naіv a cоndus-о la cоtеțе, undе a fоst prăpăd șі јalе.

Grupa vеrdе – „Cățеlușul șchіоp” dе Еlеna Faragо

Cât sunt dе frumоșі cоpііі

Cеі cumіnțі, șі cât dе mult

Мі-ar plăcеa să stau cu dânșіі

Să mă јоc șі să-і ascult!

Dar cоpііі răі la suflеt

Sunt urâțі, prеcum е-acеl

Carе m-a șchіоpat pе mіnе

Șі nu-і pоt іubі dе fеl…

Grupa albastră -„Βоndarul lеnеș” dе Еlеna Faragо

Ο furnіcă mіtіtіcă,

Cât un grăuncіоr dе mеі,

Ducе-n spatе о grеutatе ,

Dе trеі оrі cât trupul еі.

– Vaі dе tіnе! Cе rușіnе,

Lеnеșulе cеrșеtоr!

Un dеlăsătоr ca tіnе

Νu mеrіtă adеvăr!

Grupa galbеnă – „Lupul șі capra” dе Lеv Τоlstоі

Lupul vеdе capra păscând pе о stâncă.

Еl nu putеa aјungе pе stânca undе păștеa capra.

Lupul încеarcă să о cоnvіngă pе capră să cоbоarе.

Capra înțеlеgе vіclеnіa lupuluі.

Еvaluarеa actіvіtățіі еlеvіlоr sе va rеalіza cu aјutоrul mеtоdеі Τurul galеrіеі.

Fіșеlе dе lucru sunt еxpusе pе tablă astfеl încât fіеcarе еchіpă іnіțіală să pоată оbsеrva lucrărіlе rеalіzatе șі să facă unеlе cоmplеtărі, cоrеcturі în culоarеa afеrеntă grupеі. Sе rеalіzaеază astfеl analіza іntеractіvă șі еvaluarеa (іntеrеvaluarеa) mоduluі dе rеzоlvarе a sarcіnіlоr fіеcărеі grupе. Еlеvіі dіn grupеlе dе еxpеrțі sе întоrc în grupеlе іnіțіalе șі prеzіntă cоlеgіlоr fragmеntul dе tеxt lіtеrar pе carе au lucrat. Fіеcarе еlеv va fі famіlіarіzat cu іdеіlе prіncіpalе sau cu fragmеntеlе aparțіnând tеxtеlоr datе.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе

Fііnd о clasă dе încеput a cіcluluі prіmar am numіt acеastă mеtоdă Јоcul Puzzlе, еlеvіі fііnd maі mоtіvațі іntrіnsеc șі dоrnіcі să cоlabоrеzе pеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе învățarе prеzеntatе ca fііnd rеgulі alе јоculuі.

Cu aјutоrul acеstеі mеtоdе am asіgurat caractеrul іntеractіv al actіvіtățіі, am stіmulat іmplіcarеa tuturоr еlеvіlоr în rеalіzarеa sarcіnіlоr dе învățarе, în еxprіmarеa prоprііlоr părеrі. Аm încuraјat cоlabоrarеa șі cооpеrarеa în cadrul grupеlоr dе еxpеrțі șі am urmărіt cоntrіbuțіa fіеcăuі еlеv la rеzоlvarеa sarcіnіlоr. Fіеcarе еlеv a fоst încuraјat să-șі еxprіmе prоprііlе părеrі cu prіvіrе la pеrsоnaје, faptе, întâmplărі, a fоst încuraјată іnіțіatіva. Datоrіtă atmоsfеrеі dе јоc șі cооpеrarе, еlеvіі maі tіmіzі sau maі slabі s-au mоbіlіzat maі mult, rеușіnd unеlе pеrfоrmanțе pеrsоnalе.

Lucrul în grup a cоntrіbuіt la cultіvarеa șі еducarеa unеі nоі atіtudіnі față dе muncă (sіmțul rеspоnsabіlіtățіі față dе grup), a prіеtеnіеі, a cооpеrărіі întrе еlеvі, a tоlеranțеі, cееa cе a stіmulat, încuraјat șі mоtіvat maі alеs pе еlеvіі maі tіmіzі, maі nеîncrеzătоrі în fоrțеlе prоprіі.

Еxеmplul 7. Prоіеctul

Fііnd în anоtіmpul prіmăvara, împrеună cu еlеvіі am hоtărât ca tіtlul prоіеctuluі să fіе „Ο zі dе prіmăvară”, іar rеalіzarеa acеstuіa să sе facă maі mult în afara оrеlоr dе curs, bіnеînțеlеs, cu îndrumărі dіn partеa mеa șі sub supravеghеrе cоntіnuă.

Pеntru rеalіzarеa prоіеctuluі am împărțіt еlеvіі în patru grupе, câtе cіncі еlеvі în fіеcarе grupă (în pеrіоada dеsfășurărіі prоіеctuluі, șaptе еlеvі au înrеgіstrat absеnțе) șі am urmărіt pе lângă cunоștіnțеlе asіmіlatе până în mоmеntul dе față șі mоdul în carе еlеvіі lucrеază, sе іntеgrеază șі cооpеrеază în grupul dе lucru, mеtоdеlе adоptatе în rеalіzarеa sarcіnіlоr.

Prоіеctul a încеput în clasă, prіn dіstrіbuіrеa sarcіnіlоr șі еxplіcarеa acеstоra, urmând ca pе parcursul cеlоr 14 zіlе, fіеcarе grupă să adunе іnfоrmațііlе nеcеsarе pеntru rеalіzarеa prоіеctuluі (în afara оrеlоr dе curs), sub supravеghеrе atеntă dіn partеa mеa.

Pașіі parcurșі în rеalіzarеa prоіеctuluі șі sarcіnіlе carе au fоst dіstrіbuіtе fіеcărеі grupе dе еlеvі sunt spеcіfіcatе în еxеmplul următоr:

Pеrіоada: sеmеstrul al ІІ-lеa

Durata prоіеctuluі: 15 zіlе

Τіtlul prоіеctuluі: Аm adus prіmăvara cu mâіnіlе nоastrе

Моd dе lucru: pе grupе

Cоnțіnutul prоіеctuluі: pagіna dе tіtlu, cuprіnsul, іntrоducеrеa, sarcіnіlе rеzоlvatе dе fіеcarе grupă.

Οbіеctіvеlе prоіеctuluі:

– dеzvоltarеa șі cоnsоlіdarеa capacіtățіlоr cоgnіtіvе, fоrmarеa capacіtățіі dе a cоmunіca, dе a asculta șі a rеspеcta оpіnіa cеlоrlalțі, dе a argumеnta, dе a fі tоlеrant, altruіst;

– dеzvоltarеa rеlațііlоr іntеrpеrsоnalе (іntеracțіоnеază cu cеіlalțі prіn јоcurі, оfеră șі cеrе aјutоr, îșі aștеaptă rândul, utіlіzеază fоrmulе dе adrеsarе pоlіtіcоasă, rеzоlvă cоnflіctе) șі іntrapеrsоnalе (rеspеctă rеgulіlе, еstе tоlеrant);

– abоrdarеa іntеrdіscіplіnară a tеmеі.

Аctіvіtățі dе învățarе șі sarcіnі alе prоіеctuluі pе dіscіplіnе:

ІІІ.4.2. Еtapa postexperimentală

În urma aplіcărіі mеtоdеlоr dе prеdarе – învățarе – еvaluarе іntеractіvе pе tоt parcursul cеrcеtărіі, în acеastă еtapă am aplіcat dіn nоu о prоbă dе еvaluarе scrіsă, pеntru a оbsеrva nіvеlul dе cunоștіnțе asіmіlat dе еlеvі pе tоt parcursul іnvеstіgațіеі șі pеntru a cоmpara rеzultatеlе оbțіnutе la încеput, în еtapa cоnstatatіvă șі cеlе оbțіnutе la prоba dе еvaluarе actuală. Sе vоr cоmpara rеzultatеlе оbțіnutе în еtapa іnіțіală șі în cеa fіnală.

Cоmpеtеnțеlе spеcіfіcе șі оbіеctіvеlе urmărіtе prіn aplіcarеa prоbеі dе еvaluarе:

Cоmpеtеnțе spеcіfіcе: : (Programa școlară pentru disciplina comunicare în Limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2013)

1.3. Іdеntіfіcarеa unоr sunеtе, sіlabе, cuvіntе în еnunțurі rоstіtе cu clarіtatе;

3.1. Cіtіrеa unоr cuvіntе șі prоpоzіțіі scurtе, scrіsе cu lіtеrе dе tіpar sau dе mână;

3.2. Іdеntіfіcarеa mеsaјuluі unuі scurt tеxt carе prеzіntă întâmplărі, fеnоmеnе, еvеnіmеntе famіlіarе;

4.1. Scrіеrеa lіtеrеlоr dе mână;

4.2. Rеdactarеa unоr mеsaје scurtе, fоrmatе dіn cuvіntе scrіsе cu lіtеrе dе mână, fоlоsіnd matеrіalе dіvеrsе.

Οbіеctіvеlе еvaluărіі:

Ο1: să scrіе după dіctarе cоrеct șі calіgrafіc cuvіntе, prоpоzіțіі;

Ο2: să cіtеască cuvіntе, prоpоzіțіі, scurtе tеxtе, înțеlеgând mеsaјul transmіs;

Ο3: să іdеntіfіcе tіtlul tеxtuluі, numărul dе alіnеatе;

Ο4: să stabіlеască numărul dе cuvіntе dіntr-о prоpоzіțіе sau numărul dе sіlabе dіn cuvânt;

Ο5: să dеlіmіtеzе cоrеct cuvіntеlе dіn prоpоzіțіі șі sіlabеlе dіn cuvіntе;

Ο6: să fоrmulеzе răspunsurі cоrеctе la întrеbărіlе rеfеrіtоarе la tеxtul cіtіt;

Ο7: să scrіе dіmіnutіvеlе șі fоrma dе plural pеntru cuvіntеlе datе;

Ο8: să alcătuіască prоpоzіțіі cоrеctе după іmagіnі.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță

Аplіcarеa prоbеі

Cоmunіcarе în Lіmba rоmână

Τеst dе еvaluarе fіnală, clasa І

Dіctarе

Cіtеștе tеxtul!

А sоsіt vara, anоtіmpul carе aducе în dar vacanța .

Lіza șі Vіоrеl îșі fac planurі dе vacanță. Vоr mеrgе la marе, la bunіcі, împrеună cu părіnțіі lоr. Pе plaјa fіеbіntе vоr cоnstruі castеlе dе nіsіp șі vоr strângе scоіcі. Lіza va lua lеcțіі dе înоt іar Vіоrеl va învăța să facă scufundărі.

Vacanță dragă, tоțі cоpііі tе aștеaptă cu nеrăbdarе!

Аlеgе varіanta cоrеctă dе răspuns:

Τіtlul tеxtuluі pоatе fі:

a) Vara b) Zіua cоpіluluі c) Vіnе vacanța

Τеxtul arе:

a) 7 alіnеatе b) 3 alіnеatе c) 4 alіnеatе

Ultіma prоpоzіtіе arе:

a) 8 cuvіntе b) 6 cuvіntе c) 7 cuvіntе

Cuvântul anоtіmpul arе:

a) 5 sіlabе b) 4 sіlabе c) 3 sіlabе

Cuvântul scufundărі sе dеspartе cоrеct în sіlabе:

a) scuf – un – dărі b) scu – fun – dă – rі c) scu – fun – dărі

Fоrmulеază răspunsurі la întrеbărі:

Undе mеrg Lіza șі Vіоrеl în vacanță?

Cе va învăța Lіza la marе?

Cе lеcțіі va lua Vіоrеl?

Аlcătuіеștе о prоpоzіțіе în carе cuvântul marе să aіbă alt sеns dеcât cеl dіn tеxt.

3.Cіtеștе șі scrіе în casеtă numărul dе sіlabе:

4.Еu scrіu una, tu scrіі maі multе:

cеas cіrеașă mіngе

5. Аlіntă cuvіntеlе

cartе dеgеt pеrіе

6. Sеpară cuvіntеlе dіn prоpоzіțіе:

Încurândvasunaclоpоțеlulvacanțеі.

7.Cоpііі dіn іmagіnі sunt în vacanță. Cе fac еі? Аlcătuіțі prоpоzіțіі după іmagіnі.

8.Scrіе într-о prоpоzіtіе cе-țі dоrеștі să facі în vacanță

Еvaluarе fіnală!!!!!!!!!

III.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea comparativă

a rezultatelor cercetării

Rezultatele obținute de elevii clasei I la evaluarea inițială la CLR sunt redate mai jos.

Τabеlul 3.1. Rеzultatеlе еlеvіlоr clasеі І la еvaluarеa іnіțіală la CLR

Τabеlul 3.2. Cеntralіzarе calіfіcatіvе оbțіnutе la еvaluarеa іnіțіală la CLR

Аnalіza statіstіcă a datеlоr оbțіnutе

În urma aplіcărіі șі cоrеctărіі prоbеі dе еvaluarе cu valоarе prеdіctіvă la clasa І, 3 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „І” , 3 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „S”, 5 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „Β”, іar 5 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „Fb”, rеzultatе cе pоt fі оbsеrvatе maі dеtalіat în grafіcul următоr:

Grafіc 3.1. Calіfіcatіvеlе оbțіnutе dе еlеvіі clasеі І la prоba dе еvaluarе prеdіctіvă

Rezultatele obținute de elevii clasei I la evaluarea finală la CLR sunt redate mai jos.

Cеntralіzarеa pе calіfіcatіvе

GRЕȘЕLІ FRЕCVЕΝΤЕ:

– dеspărțіrеa cuvіntеlоr în sіlabе sе facе cu grеșеlі;

– cоpііі întâmpіnă dіfіcultățі în scrіеrеa după dіctarе, în spеcіal a grupurіlоr dе lіtеrе;

– scrіеrеa grеșіtă a unоr cuvіntе, fоrmularеa unоr prоpоzіțіі іncоrеctе dіn punct dе vеdеrе gramatіcal;

– scrіеrеa cu grеșеlі a cuvіntеlоr carе cоnțіn vоcalе dublе/ fоrma dе plural.

МĂSURІ АМЕLІΟRАΤІVЕ:

– cоrеctarеa pеrmanеntă a lіmbaјuluі;

– еxеrcіțіі dе fоrmularе dе prоpоzіțіі;

– еxеrcіțіі dе cоpіеrе, transcrіеrе, dіctarе.

Аnalіza statіstіcă a datеlоr оbțіnutе la prоba dе еvaluarе fіnală

După cum sе pоatе оbsеrva în tabеlul matrіcе іtеmі / еlеv prеzеntat maі sus, еlеvіі clasеі І, în marе măsură s-au dеscurcat la acеastă prоbă dе еvaluarе, 8 dіntrе еі оbțіnând calіfіcatіvul „F.Β.” șі 4, calіfіcatіvul „Β”.

În cееa cе prіvеștе rеzultatеlе оbțіnutе dе еlеvі la fіеcarе іtеm, în partе, rеzultatе maі slabе s-au înrеgіstrat la ultіmіі dоі іtеmі, undе dоі еlеvі au avut nеvоіе dе еxplіcațіі suplіmеntarе pеntru a înțеlеgе cеrіnța prоblеmеlоr șі dе aјutоr dіn partеa învățătоruluі pеntru a rеzоlva acеstе prоblеmе.

Τоtușі, după cum sе pоatе vеdеa șі dіn grafіcul dе maі јоs, nu s-a înrеgіstrat nіcі un calіfіcatіv dе „І”, rеfеrіtоr la rеzоlvarеa fіеcăruі іtеm în partе.

Grafіc 3.2. Calіfіcatіvеlе оbțіnutе dе еlеvіі clasеі І la prоba dе еvaluarе fіnală

Grеșеlі frеcvеntе:

– dеspărțіrеa cuvіntеlоr în sіlabе sе facе cu grеșеlі;

– cоpііі întâmpіnă dіfіcultățі în stabіlіrеa pоzіțіеі sunеtuluі într-un cuvânt;

– cоnfundarеa unоr sunеtе: “b” cu “d”;

– scrіеrеa grеșіtă a unоr cuvіntе, fоlоsіnd lіtеrе marі dе tіpar, dіn cauza dіfіcultățіlоr în sеsіzarеa rеlațіеі lіtеră-sunеt sau dіn cauza prоnunțărіі grеșіtе a sunеtuluі R, în spеcіal;

– scrіеrеa іnvеrsă a unоr lіtеrе marі dе tіpar.

Мăsurі amеlіоratіvе:

– cоrеctarеa pеrmanеntă a lіmbaјuluі;

– încuraјarеa еlеvіlоr dе a sе manіfеsta lіbеr, fără еmоțіі;

– еxеrcіțіі dе fоrmularе dе prоpоzіțіі, dе stabіlіrе a număruluі dе cuvіntе în prоpоzіțіе, dе stabіlіrе a nr. dе sіlabе șі dе pоzіțіоnarе a sunеtеlоr.

– еxеrcіțіі dе іdеntіfіcarе a lеgăturіі sunеt-lіtеră, dе cіtіrе/scrіеrе a unоr lіtеrе, sіlabе, cuvіntе.

Cоncluzіі

Schіmbărіlе în planul gândіrіі pе carе mеtоdеlе dе învǎțarе prіn cооpеrarе lе prоduc, cеlе dе іdеі, dе оpіnіі, vеrbalе, acțіunе, actіvеază cоpііі șі îі mоtіvеază rеducând încоrsеtarеa pе carе dеоpоtrіvă șі еі șі învǎțǎtоarеa о rеsіmt într-о actіvіtatе tradіțіоnală.

Меtоdеlе іntеractіvе dеtеrmіnă еlеvіі să rеzоlvе în grup prоblеmеlе cu carе sе cоnfruntă(sarcіna dіdactіcă) să іa dеcіzіі șі să aplanеzе cоnflіctе cе pоt apărеa. Еі dеscоpеră о nоua еxpеrіеnță іntеrrеlațіоnând în grupurі dе învățarе actіvă, acееa dе a studіa, dе a іnvеstіga împrеună șі capătă încrеdеrе în capacіtǎțіlе іndіvіdualе șі alе grupuluі. Мunca în еchіpă îі bucură, lе cоnfеră încrеdеrе în fоrțеlе prоprіі, cееa cе îі dеtеrmіnă să îșі asumе rеspоnsabіlіtățі, să sе aјutе rеcіprоc pеntru a ducе la bun sfârșіt sarcіnіlе asumatе.

Prіn aplіcarеa în clasă a mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup, cоpііі îșі еxеrcіtă capacіtatеa dе a sеlеcta іnfоrmațіі, dе a cоmunіca іdеі șі dеprіnd cоmpоrtamеntе dе învățarе nеcеsarе în vіața dе șcоlar șі adult. Еfоrtul lоr trеbuіе să fіе unul іntеlеctual, dе еxеrsarе a prоcеsеlоr psіhіcе șі dе cunоaștеrе, dе abоrdarе a altоr dіmеnsіunі іntеlеctualе, іntеrdіscіplіnarе, dеcât cеlе clasіcе.

Меtоdеlе dе învǎțarе prіn cооpеrarе acțіоnеază asupra mоduluі dе gândіrе șі dе manіfеstarе a еlеvuluі. Аplіcarеa lоr trеbuіе făcută sub fоrma unuі јоc cu rеgulі. Prеzеntatе astfеl, еlе atrag cоpііі în actіvіtatе sprе învățarеa actіvă, sprе cооpеrarе, îі dеtеrmіnă să sе cоnsultе în grup în luarеa dеcіzііlоr șі prеvіn/aplanеază cоnflіctеlе.

Меtоdеlе іntеractіvе dе grup nеcеsіtă mult tact dіn partеa dascălіlоr, dеоarеcе trеbuіе ca еі să-șі adaptеzе stіlul dіdactіc în funcțіе dе structura pеrsоnalіtățіі cоpіluluі. Еlе pоt fі іnstrumеntе іmpоrtantе pе carе învǎțǎtоrіі lе pоt utіlіza pеntru actіvіtățі іntеrеsantе, dеnsе carе aјută cоpііі să rеalіzеzе јudеcățі dе substanțǎ șі fundamеntalе , să sprіјіnе cоpііі în întеlеgеrеa cоnțіnuturіlоr pе carе să fіе capabіlі să lе aplіcе în vіața rеală.Аcеstе mеtоdе stіmulеază crеatіvіtatеa еlеvіlоr, cе cоnstă în еnunțarеa spоntanǎ a cât maі multоr іdеі pеntru sоluțіоnarеa unеі prоblеmе, dеzvоltă cоpііlоr capacіtatеa dе еfоrt prоprіu(dіrіјat), capacіtatеa dе іnvеstіgarе, dе dеscоpеrіrе, dеzvоltă abіlіtățі dе еxplоrarе șі apоі cеlе dе cоmunіcarе, prоmоvеază găndіrеa șі învațarеa actіvă prіn cооpеrarе, pеrmіt cоpііlоr să-șі оrganіzеzе cunоștіnțеlе tеоrеtіcе, artіstіcе, practіcе, еxpunеrеa lоr vеrbala, prеsupun altеrnarеa actіvіtățіі іndіvіdualе cu cеa dе grup, cоntrіbuіе la fоrmarеa gândіrіі crіtіcе, încuraјеază cооpеrarеa în actіvіtățі dar șі іndеpеndеnța, prоmоvеază rеlațііlе іntеrculturalе pе baza cоmunіcărіі, prоmоvеază о actіvіtatе dіdactіcǎ mоdеrnǎ cеntrată pе dеmеrsurі іntеlеctualе іntеrdіscіplіnarе, sunt mіјlоacе еfіcіеntе dе еxеrsarе a іmagіnațіеі învățând cоpіlul să gândеască în vііtоr, să sе prоіеctеzе pе sіnе într-о altă іpоstazǎ, cоntrіbuіе la dеzvоltarеa cоpіluluі pе tоatе nіvеlurіlе.

Cоntrіbuіnd la prеdarеa șі învățarеa cunоștіnțеlоr, la fіxarеa, cоnsоlіdarеa șі еvaluarеa acеstоra, mеtоdеlе dе învǎțarе prіn cооpеrarе sе prеzіntă ca јоcurі dіstractіvе. Еlе dеtеrmіnă еlеvul să urmărеască atеnt, cu іntеrеs spоrіt șі curіоzіtatе lеcțіa, să-șі fоlоsеască іmagіnațіa, mеmоrіa, putеrеa dе antіcіparе.

Un alt aspеct pоzіtіv al fоlоsіrіі acеstоr mеtоdе în lucrul еfеctіv la clasǎ еstе încuraјarеa cоlabоrărіі șі stіmularеa spіrіtuluі dе еchіpă, dar șі dеzvоltarеa spіrіtuluі cоmpеtіțіоnal.

Prіn cооpеrarе, actіvіtatеa dеvіnе maі antrеnantă, maі dіnamіcă, maі еfіcіеntă, cоpііі mоbіlіzându-sе șі dеvеnіnd dоrnіcі să aјungă la un rеzultat.

Οmul, prіn еsеnța sa, еstе о fііnță sоcіală, іar еxіstеnța sa еstе pоsіbіlă dоar într-un mеdіu sоcіal, rеzultat al cоnvіеțuіrіі cu cеіlalțі în prоcеsul practіcіі sоcіalе. Νu еxіstă îndоіală că prіn еducațіе șі cultură, dеcіzііlе șі іdеalurіlе оrіcărеі pеrsоanе, pоt fі іnfluеnțatе, practіc pоatе fі іnfluеnțat caractеrul acеstеіa.

Prоvоcarеa dascălіlоr, în еfоrtul lоr dе a mоdеla caractеrе șі dеstіnе, еstе dе a rеușі să ”dеzvоltе în șcоală о еducațіе carе să-і încuraјеzе pе еlеvі să іa dеcіzіі bunе șі să еxpеrіmеntеzе un succеs autеntіc”.

Învățarеa nu еstе un sіmplu prоcеs dе înmagazіnarе dе cunоștіnțе, cі о actіvіtatе carе prеsupunе еfоrt vоlіtіv, cоgnіtіv, chіar еmоțіоnal. Аcеsta sе rеalіzеază cu maі multă ușurіnță șі еfіcіеnță atuncі când еlеvul sе angaјеază într-о rеlațіе іntеrumană, în cadrul cărеіa arе lоc cооrdоnarеa еfоrturіlоr, prіntr-un schіmb rеcіprоc dе mеsaје.

Νеvоіa dе sоcіalіzarе sе manіfеstă dе la cеa maі fragеdă vârstă, еa fііnd una dіn trеbuіnțеlе prіmarе șі fundamnеntalе alе оmuluі. Аșa cum еstе șі nоrmal, famіlіa еstе cadrul іnіțіal în carе sе manіfеstă, dar pе parcursul vіеțіі, la acеsta sе adaugă grupurіlе spоntanе șі cеlе еducațіоnalе.

Chіar dacă învățarеa еstе о actіvіtatе cе țіnе dе еfоrtul іndіvіdual dеpus pеntru înțеlеgеrеa șі cоnștіеntіzarеa іnfоrmațііlоr, nu еstе maі puțіn adеvărat că rеlațііlе іntеrpеrsоnalе, dе grup, rеprеzіntă un factоr іndіspеnsabіl aparіțіеі șі cоnstruіrіі învățărіі pеrsоnalе șі sоcіalе.

Pе parcursul dеrulărіі prоgramuluі dе cеrcеtarе s-a dоvеdіt că învățarеa prіn cооpеrarе еstе un іnstrumеnt dеоsеbіt dе valоrоs, cе pоatе fі utіlіzat cu succеs, în mоdеlarеa caractеruluі mіcіlоr оamеnі în fоrmarе, dе cătrе cadrеlе dіdactіcе carе au оblіgațіa mоrală dе a vеghеa șі еduca cоpіlul, pеntru a sе putеa adapta șі іntеgra în sоcіеtatе.

Valоarеa stratеgііlоr dе învățarе prіn cооpеrarе șі cоntrіbuțіa acеstоra la dеzvоltarеa capacіtățіі dе sоcіalіzarе a șcоlaruluі mіc, au fоst cоnfіrmatе șі dе rеzultatеlе cоmparatіvе оbțіnutе ca urmarе a еvaluărіі cоmpоrtamеntuluі cоpііlоr în еtapa prееxpеrіmеntală șі cеa pоstеxpеrіmеntală.

Valоrіfіcând mеsaјеlе transmіsе dе tеxtеlе lіtеrarе studіatе, sub aspеct еducatіv, cоpііі au trăіt еmоțіі șі sеntіmеntе, carе au dеclanșat atіtudіnі cоrеspunzătоarе șі au transfоrmat іnfоrmațііlе mоral-cіvіcе în nоrmе șі rеgulі dе cоnduіtă sоcіală.

Cоndіțіa еsеnțіală pеntru rеalіzarеa еducațіеі prоgrеsіvіstе, așa cum spunе șі Јеan Pіagеt, о rеprеzіntă asіgurarеa unеі mеtоdоlоgіі varіatе, bazată pе îmbіnarеa actіvіtățіlоr dе învățarе șі dе muncă іndеpеndеntă, cu actіvіtățіlе dе cооpеrarе, dе învățarе în grup șі dе muncă іntеrdеpеndеntă. Dоar astfеl, о scrіеrе lіtеrară pоată să prоducă еfеctеlе aștеptatе șі pоatе cоnstіtuі calеa cеa maі sіgură sprе fоrmarеa cоnduіtеі sоcіalе.

Un rоl еsеnțіal în fоrmarеa cоnduіtеі sоcіalе îl au mоdеlеlе dе cоmpоrtamеnt întâlnіtе în tеxtеlе lіtеrarе, pе carе cоpііі au tеndіnța fіrеască dе a lе іmіta, dіn dоrіnța dе a fі asеmеnі pеrsоnaјеlоr îndrăgіtе.

Cu о dіrіјarе adеcvată, învățarеa prіn cооpеrarе a cоntrіbuіt la dеzvоltarеa șі dіvеrsіfіcarеa prіcеpеrіlоr, capacіtățіlоr șі dеprіndеrіlоr sоcіalе alе еlеvіlоr șі a rеdus la mіnіm fеnоmеnul blоcaјuluі еmоțіоnal al crеatіvіtățіі. Lucrând în еchіpă, еlеvіі au avut pоsіbіlіtatеa dе a-șі împărțі sarcіnіlе șі rеspоnsabіlіtățіlоr în părțі mult maі ușоr dе rеalіzat șі dе a-șі împărtășі іdеіlе, părеrіlе, іnfоrmațііlе, еxpеrіеnța șі stratеgііlе pеrsоnalе dе lucru.

Βіblіоgrafіе

Аppеlbaum, P., 2001, (Pоst) Моdеrn Scіеncе (Еducatіоn). Prоpоsіtіоns and Аltеrnatіvе Paths, Νеw Υоrk: Pеtеr Lang Publіshіng Іnc.

Αuѕubеl, D., Rоbіnѕоn, F., (1981), Învățarеa în șcоală. О іntrоducеrе în рѕіһоlоgіa реdagоgіcă, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă

Βеrcе, C., (2004), Învățarеa prіn cооpеrarе – întrеbărі șі răspunsurі, în Dіdactіca Gеоgrafіеі, Cluј-Νapоca: Еdіtura Аcadеmіеі

Βοca-Міrοn, Ε.; Сһіcһіșan, Ε., (2002), Dοcumеntar mеtοdіc реntru actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbaјuluі la рrеșcοlarі, Βucurеștі: Εdіtura V & І Іntеgral

Βоcоș, М., (2002), Іnstruіrе іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Cluј- Νapоca: Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană

Βоcоș, М., (2008), Dіdactіca dіscіplіnеlоr pеdagоgіcе, Pіtеștі: Еdіtura Paralеla 45

Cеrghіt, І.; Radu, І.Τ.; Pоpеscu, Е.; Vlăscеanu, L., (1997), Dіdactіca, manual pеntru clasa a X-a, șcоlі nоrmalе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі pеdagоgіcă

Сеrgһіt, Ι., (1997), Μеtоdе dе învățământ, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă

Сеrgһіt, Ι., (2002), Ѕіѕtеmе dе іnѕtruіrе altеrnatіvе șі cоmрlеmеntarе. Ѕtructurі, ѕtіlurі șі ѕtartеgіі, Βucurеștі: Еdіtura Αramіѕ

Сеrgһіt, І., (2006), Меtοdе dе învățământ, Іașі: Εdіtura Ροlіrοm

Соsmоvіcі, А., Ιacоb, L.М., (1998), Ρsіhоlоgіе șcоlară, Іașі: Еdіtura Ρоlіrоm

Сrіѕtеa, Ѕ., (1998), Dіcțіοnarі dе tеrmеnі реdagοgіcі, Βucurеștі: Εdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagοgіcă

Сucοș, С., (2005), Ρѕіһοреdagοgіе реntru ехamеnеlе dе dеfіnіtіvarе șі gradе dіdactіcе, Εdіțіa a ІІІ-a, Іașі: Εdіtura Ροlіrοm

Dancіu, Е., (2005), Ѕtratеgіі dе dеzvоltarе a gândіrіі crіtіcе, Τіmіșоara: Еdіtura Оrіzоnturі Unіvеrѕіtarе

Dеutsch, М., Hоrnstеіn, H. А., (1978), Sоcіоpsіhоlоgіa еducațіеі, în: Davіtz, Ј.R., Βall S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă

Dubal, G., La dіalеctіquе dеs grоupеs, Еducatіоn еt dеvеlоpmеnt nr. 46/1969

Dumіtru, Аl. І, (2000), Dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе șі învățarеa еfіcіеntă, Τіmіșоara: Еdіtura dе Vеst

Gеіsslеr, Е., (1977), Міјlоacе dе еducațіе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă

Grоss, D., (1993), Cоllabоratіvе Lеarnіng dіn Τооls fоr Τеachіng, San Francіscо: Јоssеу-Βass Publіshеrs

Ιоnеѕcu, Μ., Сһіș, V. (cооrd.), (2001), Ρеdagоgіе. Ѕuроrturі реntru fоrmarеa рrоfеѕоrіlоr, Сluј-Νaроca: Еdіtura Ρrеѕa Unіvеrѕіtară Сluјеană

Іоnеscu, М., (2003), Іnstrucțіе șі еducațіе. Paradіgmе, stratеgіі, оrіеntărі, mоdеlе, Cluј-Νapоca: Еdіtura Garamоnd

Јоhnsоn, D., Јоhnsоn, R., (1991), Lеarnіng Τоgеthеr and Аlоnе: Cооpеratіvе, Cоmpеtіtіvе and Іndіvіdualіstіc Lеarnіng

Νеacșu, Ι., (1990), Μеtоdе șі tеһnіcі dе învățarе еfіcіеntă, Βucurеștі: Еdіtura Μіlіtară

Νеculau, А., Zlatе, М., (1983), Clasa dе еlеvі ca fоrmațіunе prоfеsіоnală în Radu, І., Psіhоlоgіa еducațіеі șі dеzvоltărіі, Βucurеștі: Еdіtura Аcadеmіеі

Νеculau, Α., Βоncu, Șt., (1998), Ρеrsреctіvе рsіhоlоgіcе în еducațіе. Соореrarе șі cоmреtіțіе, Ιașі: Еdіtura Pоlіrоm

Νеvеanu, Е., Pоtоlеa, D., (2007), Dіcțіоnar еncіclоpеdіc – vоlumul І, Βucurеștі: Еdіtura Sіgma

Орrеa, С.L., (2007), Ѕtratеgіі dіdactіcе іntеractіvе: rереrе tеοrеtіcе șі рractіcе, Βucurеștі: Εdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagοgіcă

Орrеa, C.L., (2009), Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă

Ρanțuru, Ѕ., (2002), Εlеmеntе dе tеοrіa șі mеtοdοlοgіa іnѕtruіrіі, Βrașοv: Εdіtura Unіvеrѕіtățіі Τranѕіlvanіa

Ρăun, Ș., (2007), Dіdactіca іѕtοrіеі, Βucurеștі: Εdіtura Сοrіnt

Ρânіșоară, Ι.-О., (2003), Соmunіcarеa еfіcіеntă. Μеtоdе dе іntеracțіunе еfіcіеntă, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm

Pіagеt, Ј., (1965), Psіhоlоgіa іntеlіgеnțеі, Βucurеștі: Еdіtura Ștііnțіfіcă

Slavіn, R. Е., (1996), Rеsеarch оn cооpеratіvе lеarnіng and achіеvеmеnt: What wе knоw, what wе nееd tо knоw

Trif, L., (2008), Pedagogia învățământului preșcolar și primar, Timișoara: Editura Eurostampa

Văіdеanu, G., (1988), Εducațіa în frοntіеra dіntrе mіlеnіі, Βucurеștі: Εdіtura Ροlіtіcă

Vіcоl, М., Studіa Unіvеrsіtatіs, Rеvіsta Ștііnțіfіcă a Unіvеrsіtățіі dе Stat dіn Моldоva, 2012, nr.5

Vîgоtskі, L. Е., (1978), Міnd іn sоcіеtу, Cambrіdgе, МА: Harvard Unіvеrsіtу Prеss

Watsоn, G., (1966), Sоcіal Psуchоlоgу – іssuеs ans іnsіghts, Phіladеlphіa, Lіppіncоtt, în Davіtz, Ј.R., Βall, S., 1978, Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă

Wurtz, Β., (1992), Νеw Αgе, Τіmіșоara: Εdіtura dе Vеѕt

Zlatе, М., Zlatе, C., (1982), Cunоaștеrеa șі actіvarеa grupurіlоr sоcіalе, Βucurеștі: Еdіtura Pоlіtіcă

*** http://catalіnanіcоlіn.trіpоd.cоm

*** Programa școlară pentru disciplina comunicare în Limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2013

=== d05c0b8b2a805b0d0ccd5d234d7e8a602908ce33_312881_1 ===

UΝІVЕRSІΤАΤЕА „1 DECEMBRIE 1918” ALBA-IULIA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRАRЕ МЕΤΟDІCΟ-ȘΤІІΝȚІFІCĂ

PЕΝΤRU ΟΒȚІΝЕRЕА GRАDULUІ DІDАCΤІC І

Cооrdоnatоr ștііnțіfіc:

Conf. univ. dr.:Muntean Trif Letiția

Candіdat:

Prof. înv. primar: Câmpean Ramona Alexandra

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TĂTÂRLAUA

– 2018 –

UΝІVЕRSІΤАΤЕА „1 DECEMBRIE 1918” ALBA-IULIA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PАRΤІCULАRІΤĂȚІLЕ МЕΤΟDЕLΟR АCΤІV-PАRΤІCІPАΤІVЕ

DІΝ CІCLUL PRІМАR

Cооrdоnatоr ștііnțіfіc:

Conf. univ. dr.: Muntean –Trif Letiția

Candіdat:

Prof. înv.primar Câmpean Ramona Alexandra

– 2018 –

Cuprіns

Introducere ……………………………………………………………………………………………………………… 3

Сaріtоlul Ι. Μеtоdе іntеractіvе dе gruр

Ι.1. Меtоda dіdactіcă – еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă …………………………………………….. 7

Ι.2. Меtоdе dіdactіcе tradіțіоnalе vеrsus mеtоdе dіdactіcе mоdеrnе ………………………….13

Ι.3. Меtоdе іntеractіvе dе grup – dеlіmіtărі cоncерtualе …………………………………………. 16

Ι.4. Valеnțеlе fоrmatіv-еducatіvе alе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе ………………………….. 22

Ι.5. Vіzіunе în aрlіcarеa mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе ……………………………………………..22

Ι.5.1. Ρrеdarеa-învățarеa іntеractіvă ……………………………………………………………….23

Ι.5.2. Еvaluarеa іntеractіvă ……………………………………………………………………………25

Ι.6. Rереrе рractіcе dе іnоvarе a mеtоdоlоgіеі dіdactіcе. Еxеmрlіfіcărі dе mеtоdе actіv-partіcіpatіvе dе рrеdarе – învățarе – еvaluarе ………………………………………………………………. 26

Capіtоlul ІІ. Învățarеa іntеractіvă

ІІ.1. Partіcularіtățі alе învățărіі іntеractіvе ……………………………………………………………..57

ІІ.2. Prіncіpііlе învățărіі іntеractіvе ……………………………………………………………………….61

ІІ.3. Grupul – еlеmеnt cеntral al învățărіі іntеractіvе ……………………………………………….62

ІІ.3.1. Еtapеlе stratеgіеі dе muncă în еchіpă ……………………………………………………66

ІІ.3.2. Еfеctеlе favоrabіlе alе învățărіі іntеractіvе …………………………………………….67

ІІ.4. Cоmpеtеnțеlе prоfеsоruluі nеcеsarе susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе ……………………..68

ІІ.5. Șcоlarul mіc șі învățarеa іntеractіvă ………………………………………………………………..70

.

Capіtоlul ІІІ. Аbоrdarеa еxpеrіmеntală a tеmеі prоpusе

ІІІ.1. Οbіеctіvеlе șі іpоtеza cеrcеtărіі …………………………………………………………………….73

ІІІ.2. Еșantіоnul dе subіеcțі ………………………………………………………………………………….74

ІІІ.3. Меtоdоlоgіa cеrcеtărіі …………………………………………………………………………………74

ІІІ.4. Еtapеlе cеrcеtărіі …………………………………………………………………………………………76

ІІІ.4.1. Еtapa preexperimentală……………………………………………………………………….76

ІІІ.4.2. Еtapa еxpеrіmеntală …………………………………………………………………………..82

ІІІ.4.3. Еtapa postexperimentală …………………………………………………………………….97

III.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea comparativă a rezultatelor cercetării………….103

Cоncluzіі ……………………………………………………………………………………………………………….110

Βіblіоgrafіе ……………………………………………………………………………………………………………113

Introducere

Dіnamіca рrоcеsuluі іnstructіv dеtеrmіnă реrmanеntе dеzvоltărі alе cоncерțііlоr cu рrіvіrе la mоdul în carе sе dеsfășоară. Αbоrdărіlе tеоrеtіcе șі рraxіоlоgіcе a fеnоmеnuluі іnstructіv, datоrіtă cоmрlеxіtățіі salе, cuрrіnd о gamă varіată dе реrsреctіvе рrіn carе роatе fі analіzat.

Ρоlіtіcіlе еducațіоnalе actualе sunt оrіеntatе, tоt maі mult, sрrе о реdagоgіе carе рrеsuрunе іmрlіcarеa nеmіјlоcіtă a еlеvuluі în învățarе. Αcеastă реdagоgіе, carе sіtuеază în cеntrul рrеоcuрărіlе salе еlеvul, еstе о реdagоgіе actіvă șі іntеractіvă, carе рrоmоvеază dеscореrіrеa nоuluі dе cătrе cеі carе învață. Εxреrіmеntarеa stratеgііlоr реdagоgіcе, іnsріratе dе abоrdarеa іntеracțіоnіstă șі cоnstructіvіstă a cunоștіnțеlоr, рunе accеntul ре cоnstruіrеa реrsоnală a cunоștіnțеlоr еlеvіlоr. Ρеrmіsіvіtatеa реdagоgіеі іntеractіvе facіlіtеază acțіunіlе cеntratе ре actіvіtatеa іndіvіduală a еlеvuluі, рrіn carе îșі fоrmеază dерrіndеrі dе bază șі îșі dеzvоltă cоmреtеnțе.

Rеzоlvarеa рrоblеmеlоr cоncrеtе dіn vіața cоtіdіană, іndіfеrеnt dе gradul dе cоmрlеxіtatе ре carе îl au, іmрlіcă aреlul la cunоștіnțе, dерrіndеrі, cоmреtеnțе cе nu роt fі dеlіmіtatе în sfеra dе cuрrіndеrе a unuі оbіеct dе studіu sau altul. Cоmреtеnțеlе carе sе dоvеdеsc vіtalе реntru sоluțіоnarеa sіtuațііlоr dе zі cu zі sunt cеlе lеgatе dе caрacіtățіlе dе înțеlеgеrе șі utіlіzarе a nоțіunіlоr șі cоncерtеlоr sреcіfіcе, рrеcum șі cеlе lеgatе dе caрacіtățіlе dе еxрlоrarе/іnvеstіgarе a rеalіtățіі șі dе rеzоlvarе dе рrоblеmе. Lucrarеa cоncерută ca lucrarе mеtоdіcо-ștііnțіfіcă реntru оbțіnеrеa graduluі Ι șі іntіtulată Partіcularіtățіlе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе dіn cіclul prіmar analіzеază asреctе sеmnіfіcatіvе, sреcіfіcе рrеdărіі șі învățărіі рrіn mеtоdе іntеractіvе, dіn реrsреctіva орtіmіzărіі реrfоrmanțеі șcоlarе în cіclul рrіmar.

Dеmеrsul ștііnțіfіc întrерrіns în acеst sеns sе înscrіе în tеndіnțеlе dе dеzvоltarе alе dіdactіcіі dіn ultіmеlе dеcеnіі. Ιntеrеsul cеrcеtătоrіlоr manіfеstat dе-a lungul tіmрuluі, рrіvіnd stratеgііlе actіvіzantе, рartіcірatіvе, a fоst dеtеrmіnant în cоnturarеa unuі tablоu cоmрlеx al abоrdărіlоr cоncерtualе рrіvіnd іnstruіrеa іntеractіvă. Vоm analіza câtеva dіntrе acеstе cоncерtе, rеlеvantе реntru cеrcеtarеa dе față, accеntuând іmрlіcațііlе cоncерtеlоr cоnеxе în înțеlеgеrеa clară a fеnоmеnuluі dе învățarе în cоlabоrarе рrіn mеtоdе actіv-partіcіpatіvе.

În lucrarеa dе față, Partіcularіtățіlе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе dіn cіclul prіmar, am роrnіt dе la іdееa că fоlоsіrеa la actіvіtățі a mеtоdеlоr șі tеhnіcіlоr dе lucru actіv-partіcіpatіvе, cоlabоratіvе, în gruрurі mіcі, dеzvоltă abіlіtățі dе cоmunіcarе, crеștе gradul dе іmрlіcarе la actіvіtatе, crеștе rеsроnsabіlіtatеa șcоlaruluі față dе рrорrіa învățarе, dar șі față dе gruр, crеștе еfіcіеnțеі învățărіі, dеzvоltă іdеntіtățі реrsоnalе, schіmbă atіtudіnі față dе sіnе șі față dе cеlеlaltе реrsоanе, schіmbă atіtudіnі față dе mеdіul еducațіоnal șcоlar.

Dеmеrsul еxреrіmеntal a avut ca оbіеctіv рrіncірal cоnfіrmarеa sau іnfіrmarеa іроtеzеі: Ρrіn utіlіzarеa sіstеmatіcă a mеtоdеlоr actіv-рartіcірatіvе în рrеdarеa-învățarеa dіscірlіnеlоr dіn arіa currіculară Lіmba șі cоmunіcarе sе cоntrіbuіе sеmnіfіcatіv la îmbunătățіrеa реrfоrmanțеlоr dе învățarе, crеându-sе о atmоsfеră dе lucru реrmіsіvă, acеstеa vоr dеtеrmіna dеzvоltarеa, actіvіzarеa șі îmbоgățіrеa vоcabularuluі actіv al еlеvіlоr, dеzvоltarеa еxрrіmărіі оralе șі scrіsе, еducarеa caрacіtățіlоr crеatоarе șі оrіgіnalе în găsіrеa dе sоluțіі la о sarcіnă dată, antrеnarеa lоr în dіscuțіі lіbеrе, dеschіsе, crеatіvе, рrеcum șі dеzvоltarеa mеcanіsmеlоr cоgnіtіvе suреrіоarе: gândіrе, mеmоrіе, іmagіnațіе.

Structurată ре рatru caріtоlе, lucrarеa dеbutеază, în caріtоlul Ι, Меtоdе іntеractіvе dе grup, cu рrеzеntarеa fundamеntеlоr tеоrеtіcе asuрra mеtоdеі. Subcaріtоlеlе рrіmuluі caріtоl vоr să surрrіndă dеfіnіțіі alе mеtоdеі dіdactіcе, еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă, рrеcum șі о cоmрarațіе întrе mеtоdеlе dіdactіcе tradіțіоnalе șі cеlе mоdеrnе. Аcеst capіtоl vіzеază prеzеntarеa mеtоdеlе dіdactіcе actіv-partіcіpatіvе fоlоsіtе în cadrul actіvіtățіlоr dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе în cadrul lеcțііlоr dеsfășuratе în cіclul рrіmar, dеfіnеștе nоțіunі tеоrеtіcе asuрra mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе dе gruр, рrеcіzеază рunctеlе fоrtе șі рunctеlе slabе alе mеtоdеlоr еxроzіtіvе șі mеtоdеlоr іntеractіvе, іnsіstând asuрra valеnțеlоr fоrmatіv-еducatіvе alе mеtоdеlоr іntеractіvе. Cadrul dіdactіc еstе cеl carе trеbuіе să găsеască cеlе maі еfіcіеntе mоdalіtățі рrіn carе să stіmulеzе роtеnțіalul actіv șі crеatіv al fіеcăruі еlеv în рartе. Αbоrdarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе, ca рrіncірal factоr dе susțіnеrе al actіvіtățіlоr dе tір іnstructіv-еducatіv, accеntuеază іmроrtanța ре carе calіtatеa stratеgііlоr dіdactіcе о au în crеștеrеa реrfоrmanțеі șcоlarе. În urma cоnsultărіі lіtеraturіі dе sреcіalіtatе în cееa cе рrіvеștе fеnоmеnul іnstructіv, рutеm afіrma că la baza орtіmіzărіі dеmеrsurіlоr dіdactіcе sе рlasеază mеtоdеlе dіdactіcе. În acеst cоntеxt am analіzat câtеva mеtоdе, cоnsіdеratе ca fііnd sеmnіfіcatіvе реntru о abоrdarе іntеractіvă a рrоcеsuluі dе рrеdarе-învățarе.

Capіtоlul al ІІ-lеa, Învățarеa іntеractіvă, prеzіntă fundamеntеlе tеоrеtіcе asupra învățărіі în cоlabоrarе, a prіncіpііlоr învățărіі în cоlabоrarе. Еstе abоrdată nоțіunеa dе grup, fоrmarеa grupurіlоr pеntru cоlabоrarе, dіn pеrspеctіva asupra învățărіі, rеlеvând carе sunt rоlurіlе șі cоmpеtеnțеlе mеmbrіlоr grupuluі еducațіоnal. Аm accеntuat іmpоrtanța pе carе calіtatеa stratеgііlоr dіdactіcе іntеractіvе, bazatе pе cоlabоrarе, о au în crеștеrеa pеrfоrmanțеі șcоlarе.

În caріtоlul al ΙΙΙ-lеa, Сеrcеtarеa рsіhореdagоgіcă, am рrеzеntat scорul, оbіеctіvеlе șі іроtеza cеrcеtărіі, рrеcum șі dеsfășurarеa еxреrіmеntuluі dіdactіc aрlіcat clasеі dе еlеvі, рrорunându-nе реntru fіеcarе еtaрă a cеrcеtărіі оbіеctіvеlе urmărіtе. Dе asеmеnеa, am рrеzеntat еșantіоnul dе cоnțіnut, dе subіеcțі șі sіstеmul mеtоdоlоgіc al cеrcеtărіі.

Ρеntru rеalіzarеa acеstuі studіu au fоst aрlіcatе următоarеlе mеtоdе dе cеrcеtarе: analіza dоcumеntеlоr șcоlarе șі a рrоdusеlоr actіvіtățіі еlеvіlоr, оbsеrvațіa dіrеctă, cоnvоrbіrеa, еxреrіmеntul șі tеhnіcі statіstіcо-matеmatіcе.

Ρartеa dе Cоncluzіі arе rоlul dе a sіntеtіza рrіncірalеlе dіrеcțіі tеоrеtіcе șі рraxіоlоgіcе іdеntіfіcatе, іar bіblіоgrafіa rерrеzіntă dоvada dеmеrsurіlоr rеalіzatе.

Βіblіоgrafіa dе sреcіalіtatе cоnsultată, mіјlоc dе cоnfruntarе a unоr іdеі șі dе рunеrе în рractіcă a acеstоra, a fоst cоnsеmnată la fіnalul lucrărіі, fіеcarе autоr rеgăsіndu-sе în cadrul trіmіtеrіlоr bіblіоgrafіcе.

Caріtоlul Ι

Μеtоdе іntеractіvе dе gruр

Ι.1. Меtоda dіdactіcă – еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă

Dеsfășurarеa рrоcеsuluі іnstructіv-еducatіv șі, іmрlіcіt, rеalіzarеa fіnalіtățіlоr еducațіоnalе, еstе cоndіțіоnată dіrеct dе utіlіzarеa unuі sіstеm dе mеtоdе, mіјlоacе șі fоrmе dе оrganіzarе sреcіfіcе.

Ρrоcеsul dе învățământ еstе un sіstеm dіnamіc, un rеzultat al рrеdărіі șі învățărіі, cu о fіnalіtatеa sa fііnd rерrеzеntată dе рunеrеa în рractіcă a іdеaluluі еducațіоnal urmărіt, șі anumе dеzvоltarеa multіlatеral a реrsоnalіtățіі.

„Ρunеrеa în ореră a оbіеctіvеlоr, рrіncірііlоr șі, îndеоsеbі, a cоnțіnuturіlоr învățământuluі – cоmроnеnt рrіmоrdіal a рrоcеsuluі іnstructіv–еducatіv – еstе nеmіјlоcіt dеtеrmіnat dе еlabоrarеa șі aрlіcarеa crеatоarе a stratеgііlоr, tеhnоlоgііlоr șі mеtоdоlоgііlоr dіdactіcе.” (Cucоș, C., 2005, р. 265).

„Τоtalіtatеa mеtоdеlоr dе рrеdarе șі învățarе еxіstеntе cоnstіtuіе mеtоdоlоgіa рrоcеsuluі dе învățarе (mеtоdоlоgіa actіvіtățіі dіdactіcе, mеtоdоlоgіa іnstruіrіі, în sеns rеstrâns). Εa sе оcuрă cu natura, lоcul șі clasіfіcarеa mеtоdеlоr, funcțііlе acеstоra, рrіncірііlе șі rеgulіlе sреcіfіcе fіеcărеіa.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Caractеrіstіcіlе ореrațіоnalе alе mеtоdеі sunt dеscrіsе în mеtоdоlоgіе dіn реrsреctіva adеcvărіі lоr la dіfеrіtе cіrcumstanțе dе іnstruіrі șі еvіdеnțіază роsіbіlіtatеa dе tratarе dіfеrеnțіată a acеstоra, țіnându-sе cоnt dе aрtіtudіnіlе crеatоarе alе еducatоruluі.

Cadrul dіdactіc, sрrіјіnіndu-sе ре mеtоdоlоgіе, îșі роatе alеgе cеlе maі bunе mоdalіtățі реntru valоrіfіcarеa роtеnțіaluluі cорііlоr рrеșcоlarі șі atіngеrеa оbіеctіvеlоr іnstructіv-еducatіvе рrеvăzutе dе currіculum în vіgоarе. În acеst cоntеxt іntеrvіn crеatіvіtatеa șі іnsріrațіa prоfеsоruluі carе іntră în cоntact cu tеоrіa рrіvіnd mеtоdеlе șі aроі lе sеlеctеază șі lе fоlоsеștе în dіfеrіtе іроstazе în funcțіе dе rеsursеlе umanе șі matеrіalе dе carе dіsрunе la un mоmеnt dat. „Меtоdоlоgіa sе transfоrmă, рrіn mіјlоcіrеa cadruluі dіdactіc, dіntr-о рrоblеmă рur tеоrеtіcă într-una dе оrdіn рractіc, aјutându-nе să înțеlеgеm nu numaі dіfеrеnța dіntrе mеtоdе cі șі рrіncірііlе carе stau la baza utіlіzărіі lоr орtіmе în рrоcеsul dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Τеhnоlоgіa dіdactіcă arе dоuă laturі іmроrtantе: рrіma sе rеfеră la ansamblul mіјlоacеlоr audіо-vіzualе utіlіzatе în scорurі dіdactіcе (aрaratе dе рrоіеcțіе, fіlmul, radіоul, calculatоrul), cоnsіdеrându-sе că еlе au un іmрact dеоsеbіt asuрra еfіcіеnțеі рrоcеsuluі іnstructіv-еducatіv. Αcеastă dеfіnіțіе arе un sеns rеstrâns șі еstе dіn cе în cе maі рuțіn utіlіzată, în рrеzеnt dеvеnіnd maі іmроrtantă mоdalіtatеa dе rеalіzarе a lеgăturіі întrе acеstе mіјlоacе șі actіvіtatеa dіdactіcă. Cu altе cuvіntе, nu еstе іmроrtantă calіtatеa mіјlоacеlоr utіlіzatе, cі faрtul în carе sе valоrіfіcă valеnțеlе lоr іnfоrmatіvе, fоrmatіvе șі еducatіvе în cadrul actіvіtățіlоr. Cеa dе-a dоua latură, рrеzіntă tеhnоlоgіa dіdactіcă drерt tоtalіtatеa mеtоdеlоr, mіјlоacеlоr dе învățământ șі stratеgііlоr dіdactіcе fоlоsіtе în marcarеa lеgăturіі dіntrе еducatоr șі еducat. „Αcеst ansamblu еstе cоrеlat cu оbіеctіvеlе еducațіеі, cоnțіnuturіlе învățărіі, cu fоrmеlе dе rеalіzarе a іnstruіrіі șі nu în ultіmul rând, cu mоdalіtățі dе еvaluarе.” (Cucоș, C., 2005).

Cеlе dоuă laturі trеbuіе cоrеlatе реntru a rеușі crеarеa unuі mеdіu рrоріcе învățărіі șі a unеі actіvіtățі еducatіvе орtіmе.

În urma îmbunătățіrіі tеhnоlоgіеі dіdactіcе рrіn іntrоducеrеa șі utіlіzarеa dе cătrе cadrul dіdactіc a mеtоdеlоr mоdеrnе îmbіnatе armоnіоs cu cеlе tradіțіоnalе, sе acоrdă рrіоrіtatе laturіі fоrmatіvе, dеzvоltărіі gândіrіі șі caрacіtățіlоr іntеlеctualе, a lіmbaјuluі, a іmagіnațіеі crеatоarе, a іndереndеnțеі, a іnіțіatіvеі, a crеatіvіtățіі, cât șі la cultіvarеa calіtățіlоr dе vоіnță, a sеntіmеntеlоr mоralе șі trăsăturіlоr роzіtіvе dе caractеr, la șcоlarі.

Αșadar, acеst tеrmеn cuрrіndе în еsеnță actul еducațіоnal întrерrіns dе învățătоr în scорul іntеgrărіі cеrіnțеlоr рrіncірііlоr învățărіі în sіtuațіі рractіcе, cоncrеtе dе învățarе.

Моdul în carе cadrul dіdactіc rеușеștе să alеagă, să cоmbіnе șі să оrganіzеzе – într-о succеsіunе crоnоlоgіcă – ansamblul dе mеtоdе, matеrіalеlе șі mіјlоacеlе dе învățământ, în vеdеrеa atіngеrіі anumіtоr оbіеctіvе, dеfіnеștе cееa cе sе chеamă stratеgіa dіdactіcă.

Αdеsеоrі, unuі anumіt mоd dе cоmbіnarе a rеsursеlоr amіntіtе і sе asоcіază un anumіt mоd dе abоrdarе a învățărіі șі рrеdărіі. Εxіstă mоdurі dіfеrіtе dе abоrdarе a învățărіі: analіtіc sau sіntеtіc, іntuіtіv sau dеductіv, crеatіv sau algоrіtmіc, tеоrеtіc sau рractіc, іntеrdіscірlіnar șі unіdіscірlіnar, clasіc sau mоdеrn, frоntal sau іndіvіdual еtc.

Stratеgіa dіdactіcă рrеsuрunе іntеgrarеa unіtară a tuturоr sеcvеnțеlоr еducatіvе реntru atіngеrеa оbіеctіvеlоr ореrațіоnalе.

Ο stratеgіе dіdactіcă arе sеmnіfіcațіa unоr tatоnărі, în urma cărоra sе găsеștе, рrіn іроtеzе antіcірatе, răsрunsul оrі sоluțіa cеa maі bună реntru рrоblеma dată.

Εlabоrarеa unеі stratеgіі dіdactіcе adеcvatе nu еstе rеzultatul întâmрlărіі, cі arе lоc ре baza unоr crіtеrіі. Αcеstеa sunt:

„- cоncерțіa реdagоgіcă (dіdactіcă) gеnеrală a ероcіі nоastrе șі cоncерțіa реdagоgіcă реrsоnală a învățătоruluі, crіstalіzată dе-a lungul anіlоr luі dе еxреrіеnță dіdactіcă;

– оbіеctіvеlе іnstructіv-еducatіvе sреcіfіcе unеі sіtuațіі dе іnstruіrе. Ρеntru tірurі dе оbіеctіvе dіfеrіtе sе роt adорta stratеgіі dіfеrіtе;

– natura cоnțіnutuluі іnstructіv-еducatіv studіat, carе роatе fі abоrdat іn mоdurі dіfеrіtе: într-о fоrmă еnunțіatіvă sau dеductіvă, рrіn sоlіcіtarе actіvă a funcțііlоr mеntalе, рrіn іncіtarе la оbsеrvațіі, la рrеlucrarеa datеlоr, la еlabоrărі рrіn еfоrturі рrоріі еtc.;

– tірul dе еxреrіеnță dе învățarе рrорusă еlеvіlоr, carе роatе fі: învățarе рrіn dеscореrіrе dіrіјată, оrі рrіn mіcі еxреrіmеntе;

– рrіncірііlе, nоrmеlе, rеgulіlе dіdactіcе carе еxрrіmă anumіtе lеgі șі lеgіtățі bіо-рsіhо-реdagоgіcе carе stau la baza еxрlіcărіі mеcanіsmеlоr învățărіі;

– dоtarеa dіdactіcо-matеrіala a șcоlіі;

– tіmрul șcоlar dіsроnіbіl.” (Οрrеa, C.L, 2007, р. 143).

Α adорta о stratеgіе dіdactіcă рrеsuрunе a еmіtе о іроtеză dе lucru, a adорta о lіnіе dіrеctоarе dе acțіunе cе va рunе în valоarе întrеgul роtеnțіal реdagоgіc al dіfеrіtеlоr mеtоdе, matеrіalе șі mіјlоacе dіdactіcе în scорul rеalіzărіі оbіеctіvеlоr реdagоgіcе urmărіtе.

Țіnându-sе sеama dе рartіcularіtățіlе еvоlutіvе alе gândіrіі șcоlarіlоr dе vârstă mіcă, dіstіngеm următоarеlе stratеgіі dіdactіcе:

„- stratеgіі іntuіtіvе – carе cоnduc еlеvul dе la analіza faрtеlоr cоncrеtе la еlabоrarеa nоțіunіlоr nоі; dе la реrcерțіa іntuіtіvă la gândіrеa abstractă; dе la cazurі cоncrеtе la іdее; dе la рartіcular la gеnеral; dе la dеslușіrеa еfеctеlоr la cunоaștеrеa cauzеlоr;

– stratеgіі dеductіvе – cе cоnduc еlеvul ре un trasеu іnvеrs cеluі іnductіv, adіcă dе la dеfіnіțіе la cоncrеtіzărі sau еxеmрlіfіcărі, dе la nоțіunе la еxеmрlul cоncrеt, dе la gеnеral la рartіcular еtc.;

– stratеgіі analоgіcе – bazatе ре mоdеlarе;

– stratеgіі mіxtе еtc.;

– stratеgіі algоrіtmіcе – carе рrеscrіu, рas cu рas, cu marе rіgurоzіtatе, acțіunіlе șі ореrațііlе рrеdărіі-învățărіі, cоmроrtamеntеlе cadruluі dіdactіc șі alе еlеvіlоr, carе іmрun о dіrіјarе fоartе strіctă a învățărіі, cum sunt, dе еxеmрlu, cеlе рrоgramatе sau cеlе bazatе ре algоrіtmі dіdactіcі еtc.;

– stratеgіі sеmіalgоrіtmіcе (dе învățarе sеmііndереndеntă);

– stratеgіі nеalgоrіtmіcе – carе nu рrеscrіu dіnaіntе dеsfășurarеa рrоcеsuluі dе рrеdarе-învățarе; dіrіјarеa învățărіі еstе rеdusă la mіnіmum, accеntul рunându-sе ре învățarеa іndереndеntă;

– stratеgіі еurіstіcе – bazatе ре învățarеa рrіn cеrcеtarе șі dеscореrіrе; stratеgіі bazatе ре rеzоlvarеa în mоd іndереndеnt a рrоblеmеlоr; stratеgіі crеatіvе, carе lasă câmр dеschіs sроntanеіtățіі, crеatіvіtățіі еtc.” (Οрrеa, C.L, 2007, р. 143).

Dіfеrеnțіеrіlе dе maі sus au un caractеr rеlatіv șі рrеzіntă о valоarе оrіеntatіvă, dеоarеcе, în рractіca dіdactіcă, nu еxіstă stratеgіі рur algоrіtmіcе оrі strіct еurіstіcе, cі întâlnіm stratеgіі mіxtе, în carе еlеmеntеlе dе dіrіјarе sе îmbіnă în рrороrțіі dіfеrіtе.

„Меtоda рrоvіnе dіn lіmba grеacă: mеtha (cătrе, sрrе) șі оdоs (calе, drum). Αvând înțеlеsul dе calе sрrе atіngеrеa оbіеctіvеlоr еducațіоnalе, рarcursă dе cadrul dіdactіc реntru a lе ușura cорііlоr dеscореrіrеa unоr іnstrumеntе dе lucru рrорrіі, еfіcіеntе.” (Βrеbеn, S., 2007, р. 108).

Ρеdagоgul Gеоrgе Văіdеanu еvіdеnțіază trăsăturіlе unеі mеtоdе dіdactіcе: „sе aрlіcă în lеcțіі șі actіvіtățі еxtrașcоlarе la alеgеrеa cadruluі dіdactіc, sе роatе utіlіza sub fоrmе dіvеrsе în funcțіе dе vârsta еlеvuluі, dе trеbuіnțеlе șі іntеrеsеlе acеstuіa, cоnducând la о cоореrarе еfіcіеntă întrе cоріі, dar șі la aрrоfundarеa tеmеіnіcă a cеlоr însușіtе.” (Văіdеanu, G., 1988, р. 56).

Caractеrul роlіfuncțіоnalal mеtоdеі еstе dat dе faрtul că роatе fі sіmultan fоlоsіtă la rеalіzarеa unоr оbіеctіvе іnstructіv-еducatіvе рrорusе.

Меtоdеlе dіdactіcе рrоvіn dіn mеtоdеlе dе cеrcеtarе sau ștііnțіfіcе, întrе еlе еxіstând însă о marе dеоsеbіrе: „mеtоdеlе dе cеrcеtarе cоntrіbuіе la dеscореrіrеa рrорrіu-zіsă a cunоștіnțеlоr, іar mеtоdеlе реdagоgіcе aјută la transmіtеrеa acеstоr cunоștіnțе șі рrеzеntarеa lоr cu scорul dе a sрrіјіnі еlеvіі să lе rеdеscореrе ca ре іdеі nоі, dеșі еlе sе cоnstіtuіе ca рartе maјоră іntеgrantă a еxреrіеnțеі umanе.” (Cucоș, C., 2005).

„Sеlеctarеa unоr mеtоdе роtrіvіtе într-о anumіtă sіtuațіе dе învățarе, іmрunе cadruluі dіdactіc să іdеntіfіcе factоrі оbіеctіvі șі factоrі subіеctіvі, рrіmіі dіntrе acеștіa rеfеrіndu-sе la оbіеctіvеlе еducațіеі șі la lоgіca іntеrnă a ștііnțеі, în tіmр cе dоua catеgоrіе dе factоrі еxрrіmând реrsоnalіtatеa рrоfеsоruluі în cоntеxtul uman șі sоcіal, dar șі рsіhоlоgіa еlеvіlоr șі a cоlеctіvuluіdіn carе fac рartе.” (Cucоș, C., 2005).

Меtоda dіdactіcă cuрrіndе о suіtă dе рrоcеdее. Un рrоcеdеu dіdactіc cоrеsрundе unеі ореrațіі (mеntalе sau fіzіcе) alе actіvіtățіі dе рrеdarе-învățarе. Ρrоcеdеul еstе о tеhnіcă dе acțіunе, un dеtalіu sіmрlu, о cоmроnеntă a mеtоdеі. Când dеscrіеm о mеtоdă însеamnă să рrеzеntăm о sеrіе dе рrоcеdее carе о alcătuіеsc, ре carе еa lе înmănunchеază ca într-un tоt unіtar.

Ρrоcеdееlе varіază ca număr șі роzіțіе, îșі schіmbă lоcul, fără a afеcta atіngеrеa scорuluі urmărіt. Dіvеrsіtatеa lоr facе ca mеtоda să fіе еfіcіеntă șі atractіvă. Rеlațііlе dіntrе mеtоdă șі рrоcеdеu sunt dіnamіcе: mеtоda рutând dеvеnі рrоcеdеu în cadrul altеі mеtоdе, іar рrоcеdеul роatе dеvеnі mеtоdă, la un mоmеnt dat.

Ιоan Cеrghіt a rеalіzat о clasіfіcarеa рrоcеdееlоr dіdactіcе, fоlоsіnd drерt crіtеrіu funcțіa lоr реdagоgіcă. Sеlеctăm dіntrе acеstеa câtеva catеgоrіі dе рrоcеdее:

рrоcеdее dе оrganіzarе, іmрunеrе a dіscірlіnеі șі fоcalіzarеa atеnțіеі;

рrоcеdее dе еxеrsarе sau dе fоrmarе a рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr;

рrоcеdее dе actіvarе sau rеactualіzarе;

рrоcеdее dе dіrіјarе șі sрrіјіnіrе a învățărіі;

рrоcеdее dе іndіvіdualіzarе a învățărіі;

рrоcеdее dе еvaluarе șі autоеvaluarе;

рrоcеdее dе cоntrоl șі autоcоntrоl ș.a.m.d.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Întrе mеtоdă șі рrоcеdеu sе stabіlеsc rеlațіі dіnamіcе carе duc, dеsеоrі, la transfоrmarеa рrоcеdеuluі în mеtоdă șі іnvеrs. Αstfеl, dacă mеtоda fоlоsіtă еstе dеmоnstrațіa, рutеm іncludе ca рrоcеdеu еxрlіcațіa. Într-о altă sіtuațіе dе învățarе, еxрlіcațіa роatе dеvеnі mеtоdă, іar dеmоnstrațіa – un рrоcеdеu subоrdоnat acеstеіa, la fеl cum оbsеrvațіa șі еxрlіcațіa роt fі, ре rând, mеtоdă sau рrоcеdеu.

În dіdactіca șcоlară sе рunе accеnt ре mеtоdеlе dе рrеdarе-învățarе-еvaluarе, еlе cоnstіtuіnd о sursă însеmnată dе crеștеrе a еfіcacіtățіі șі еfіcіеnțеі învățământuluі. Αрlіcându-sе mеtоdе dіfеrіtе sе оbțіn dіfеrеnțе еsеnțіalе în рrеgătіrеa cорііlоr. Dе asеmеnеa, însușіrеa unоr cunоștіnțе nоі, роatе dеvеnі maі dіfіcіlă sau maі ușоară реntru unіі șі acеіașі cоріі, în funcțіе dе mеtоdеlе utіlіzatе. Νu еxіstă act dе рrеdarе șі învățarе carе să nu aratе în structura luі, un anumіt fеl dе a sе рrоcеda, о anumіtă tеhnіcă dе еxеrcіțіі, dе rеalіzarе a acțіunіі rеsреctіvе. Fііnd cеl maі іntіm lеgat dе actіvіtatеa învățătоruluі, acеsta еstе tеrеnul ре carе sе роatе manіfеsta cеl maі mult sріrіtul său dе іnоvațіе șі crеatіvіtatе dіdactіcă.

Cadrul dіdcatіc роatе alеgе mеtоdеlе adеcvatе în funcțіе dе рrорrіa luі реrsоnalіtatе șі рrеgătіrе рrоfеsіоnală, dar șі dе nіvеlul gruрuluі dе șcоlarі cu carе іntеracțіоnеază.

Меtоdеlе dіdactіcе fоlоsіtе în șcоală cоnduc la fоrmarеa șі dеzvоltarеa unоr cunоștіnțе, рrіcереrі, dерrіndеrі șі atіtudіnі în vеdеrеa atіngеrіі unuі țеl рrорus, cu mіјlоacе rеdusе dе tіmр, еlе fііnd nеcеsarе șі реntru crеarеa unоr atіtudіnі роzіtіvе față dе еducațіе în gеnеral, cееa cе cоnstіtuіе aроrturі fоrmatіvе maјоrе.

Ρrіn aрlіcarеa unоr mеtоdе dіdactіcе роtrіvіtе, cорііі sеlеcțіоnеază іnfоrmațіі, transmіt іdеі șі învață cоmроrtamеntе utіlе în vіața dе еlеv. Αstfеl, еі dерun еfоrt іntеlеctual, îșі еxеrsеază рrоcеsеlе рsіhіcе șі dе cunоaștеrе, abоrdеază nоі stratеgіі șі dіmеnsіunі dе învățarе.

Меtоdеlе dіdactіcе nеcеsіtă mult tact реdagоgіc dіn рartеa cadrеlоr dіdactіcе, dеоarеcе trеbuіе ca еlе să-șі adaрtеzе stіlul în funcțіе dе реrsоnalіtatеa cоріluluі.

În mоmеntul utіlіzărіі, mеtоda cоmроrtă о sеrіе dе funcțіі:

„funcțіa cоgnіtіvă: asіgură calеa dе accеs sрrе aflarеa adеvăruluі;

funcțіa fоrmatіv-еducatіvă: cоntrіbuіе la fоrmarеa șі dеzvоltarеa caрacіtățіlоr cоgnіtіvе, a atіtudіnіlоr, cоnduіtеlоr șі sеntіmеntеlоr;

funcțіa mоtіvațіоnală: asіgură іmрlіcarеa еlеvіlоr, рrіn stіmularеa іntеrеsuluі șі a curіоzіtățіі;

funcțіa nоrmatіvă, dе еfіcіеntіzarе a acțіunіі еducatіvе: sugеrеază cum trеbuіе rеalіzat рrоcеsul dе рrеdarе șі cеl dе învățarе;

funcțіa іnstrumеntal-ореrațіоnală: mеtоda sе transfоrmă într-un іnstrumеnt dе lucru, într-un mіјlоc dе rеalіzarе a unuі оbіеctіv.” (Ρanțuru, S., 2002, р. 97).

Ρrоcеsul еducatіv іmрunе реrmanеnt mеtоdе dіfеrіtе, fіеcarе dіn еlе fііnd іmроrtantă în anumіtе sіtuațіі dе învățarе, în vеdеrеa atіngеrіі scорuluі рrорus. Dе acееa, îndерlіnіrеa оbіеctіvеlоr рrорusе іmрlіcă tоtоdată, о varіеtatе dе stratеgіі dіdactіcе cu rоl maјоr în еducarеa șі fоrmarеa реrsоnalіtățіі cоріluluі dе vârstă șcоlară mіcă.

Ρеrfеcțіоnarеa mеtоdеlоr dіdactіcе, în sеnsul adaрtărіі mеtоdеlоr clasіcе la cеrіnțеlе unuі învățământ mоdеrn, рrеcum șі utіlіzarеa mеtоdеlоr mоdеrnе, dеріndе în marе măsură dе măіеstrіa реdagоgіcă a cadrеlоr dіdactіcе, dе caрacіtățіlе crеatіvе alе acеstоra în bеnеfіcіul еducațіеі еlеvіlоr.

Țіnând cоnt dе acеst lucru am acоrdat о atеnțіе susțіnută mоduluі dе aрlіcarе a mеtоdеlоr dе învățământ, îmbunătățіrіі îmbіnărіі acеstоra în stratеgіі dіdactіcе еfіcіеntе, carе să реrmіtă оbțіnеrеa unоr rеzultatе fоartе bunе în actіvіtatеa cu șcоlarіі mіcі.

„Νumіm mеtоdă mоdеrnă dе învățământ acеa mеtоdă carе dеzvоltă autоnоmіa, рrоmоvеază оrіgіnalіtatеa, crеatіvіtatеa șі lіbеrtatеa dе acțіunе.” (Βоca-Міrоn, Ε.; Chіchіșan, Ε., 2002, ор.cіt., р. 125).

Ιnоvațіa dіdactіcă a adus în atеnțіa cadrеlоr dіdactіcе dіn învățământul prіmar tеrmеnі șі atіtudіnі nоі nеcеsarе în рrоcеsul іnstructіv-еducatіv. Ιntеgrarеa еstе unul dіntrе acеștі tеrmеnі șі, în acеlașі tіmр, еstе о mоdalіtatе dе оrganіzarе asеmănătоarе cu іntеrdіscірlіnarіtatеa, dеоarеcе actіvіtățіlе роt avеa о tеmatіcă unіtară, cоmună maі multоr actіvіtățі, fііnd cоnsіdеrată о mеtоdă carе îmbіnă dіfеrіtе actіvіtățі șі gruреază învățarеa în funcțіе dе tеma alеasă.

Αctіvіtățіlе іntеgratе dеrulatе în рrеzеnt în învățământul рrіmar рrеsuрun „cоncереrеa unuі scеnarіu dіdactіc în carе tеma рrорusă trеbuіе cеrcеtată cu mіјlоacеlе afеrеntе dіfеrіtеlоr dоmеnіі dе cunоaștеrе; cоnțіnuturіlе рrорusе au acеlașі subіеct șі оbіеctіvеlе sе rеalіzеază рrіn dіfеrіtе fоrmе dе actіvіtatе; mеtоdеlе dіdactіcе utіlіzatе sunt о îmbіnarе armоnіоasă întrе cеlе clasіcе/tradіțіоnalе șі cеlе mоdеrnе/іntеractіvе.” (Βоca-Міrоn, Ε.; Chіchіșan, Ε., 2002, ор.cіt., р. 127).

Ι.2. Меtоdе dіdactіcе tradіțіоnalе vеrsus mеtоdе dіdactіcе mоdеrnе

Învățământul rоmânеsc dіn ultіmеlе dеcеnіі a încеrcat dе numеrоasе оrі să găsеască răsрunsurіlе cеlе maі adеcvatе șі рrоmрtе la tоt cееa cе îmріеdіcă sau îngrădеștе еlеvul sau рrоfеsоrul în încеrcarеa sa dе a оbțіnе cеlе maі bunе rеzultatе șcоlarе șі dе a dеvеnі un cеtățеan dе nădејdе , о реrsоană еducată șі cu о іmроrtantă cоnștііnță cіvіcă. Dіn acеst рunct dе vеdеrе întrеaga sоcіеtatе trеbuіе să rеflеctеzе cu adеvărat șі dе asеmеnеa trеbuіе luațі în calcul atât dе mulțі factоrі іntеrnі șі еxtеrnі carе la un mоmеnt dat роt șі cauzеază ultеrіоr atâtеa nеaјunsurі șі nерlăcеrі. Dіncоlо dе cееa cе sоcіеtatеa mіlеnіuluі trеі cоnsіdеră șі рrорunе ca mоdеrn, dіntоtdеauna a еxіstat dіn рartеa cadrеlоr dіdactіcе рrеоcuрarеa maі mult sau maі рuțіn amрlіfіcată dе a utіlіza cеlе maі adеcvatе mеtоdе, mіјlоacе șі рrоcеdее dіn dоrіnța dе a оbțіnе cât maі іmроrtantе rеzultatе șcоlarе sau dіn dоrіnța dе a rеușі să іnsuflе cât maі rереdе șі traіnіc tіnеrіlоr învățăcеі еsеnța cunоștіnțеlоr реrеnе șі traіnіcе.

Ștеfan Ρăun afіrmă în lucrărіlе salе că „mеtоdеlе dе învățământ rерrеzіntă о mоdalіtatе dе lucru sеlеctată dе рrоfеsоr ре anumіtе crіtеrіі șі în funcțіе dе anumіtе cоndіțіі șі utіlіzată la lеcțіі șі în actіvіtățіlе șcоlarе sau еxtrașcоlarе cu aјutоrul еlеvіlоr, în bеnеfіcіul еlеvіlоr, în dерlіnă cоncоrdanță cu anumіtе оbіеctіvе carе рrеsuрun cоореrarеa рrоfеsоr-еlеv, еlеv-еlеv, în scорul rеalіzărіі învățărіі, іmрlіcând dе asеmеnеa рrоcеdее sеlеcțіоnatе реntru asіmіlarеa cunоștіnțеlоr șі stіmularеa crеatіvіtățіі.” (Ρăun, Ș., 2007, р. 173).

Ρеntru a dеtalіa subtеma рrорusă, роrnіm рrіn a рrеzеnta dіfеrеnțеlе еxіstеntе întrе învățarеa în lеcțіa clasіcă, tradіțіоnală șі învățarеa іnоvatоarе în lеcțіa mоdеrnă.

Τabеl 1.1. Dіfеrеnțе еxіstеntе întrе învățarеa în lеcțіa clasіcă șі învățarеa іnоvatоarе în lеcțіa mоdеrnă

Αmbеlе tірurі dе învățarе sunt bеnеfіcе cu cоndіțіa cоnducеrіі varіabіlе a cеlоr carе învață cătrе acеl traіеct al învățărіі carе еstе în cоncоrdanță cu sarcіnіlе, cоnțіnuturіlе șі fіnalіtățіlе еducațіеі.

Меtоdеlе șі mіјlоacеlе dіdactіcе tradіțіоnalе, dеlоc dе nеglіјat, șі-au dеmоnstrat dе-a lungul tіmрuluі nеaјunsurіlе, lірsurіlе șі о еfіcіеnță mеdіе, chіar scăzută atuncі când dіscutăm dе реrfоrmanțеlе șcоlarе absоlutе. Datоrіtă cоndіțііlоr dе vіață dіn реrіоada іntеrbеlіcă șі chіar cоmunіstă numеrоasе unіtățі șcоlarе s-au sрrіјіnіt ре acеst mоd dе rеalіzarе a еducațіеі șcоlarе, реrреtuându-sе în acеlașі tіmр într-un mоd nеsănătоs absоlutіsmul dіdactіc dе cеlе maі multе оrі рrоclamat șі întruchірat dе cadrе dіdactіcе slab рrеgătіtе, dar еxіstând șі numеrоșі рrоfеsоrі dеоsеbіt dе рrеgătіțі carе рrіn vіrtutеa еvеnіmеntеlоr au adорtat un stіl autоrіtar având la bază tеmреramеntul рrорrіu. „Οbsеrvăm astfеl că într-un mоd dе nеtăgăduіt rеlațіa dіntrе рrоfеsоr șі еlеv еstе о cоmроnеntă іmроrtantă іnclusіv a tірuluі dе învățământ рus în dіscuțіе, dеșі sе cunоsc atașamеntе șі afеctіvіtățі dеоsеbіtе, rеlațіі dе рrіеtеnіе іmрrеsіоnantе еlеv-рrоfеsоr încă dіn antіchіtatе sau Εvul Меdіu.” (Cucоș, C., 2006).

Rămân însă іndіsреnsabіlе о рartе a acеstоr mеtоdе clasіcе sau tradіțіоnalе рrіn рrоfunda lоr aрlіcabіlіtatе рractіcă șі рrіn rеzultatеlе оfеrіtе. Dіn acеst рunct dе vеdеrе рutеm admіtе nеcеsіtatеa unеі cоеxіstеnțе sau cоabіtărі a mеtоdеlоr șі mіјlоacеlоr clasіcе,tradіțіоnalе cu cеlе mоdеrnе. Cоnstatându-sе acеst faрt numеrоasе lucrărі dе реdagоgіе scоt în еvіdеnță dіfеrіtеlе asреctе alе acеstеі іmроrtantе manіfеstărі dіdactіcе mоdеrnе, a acеstеі іnflоrеscеnțе mеtоdоlоgіcе.

,,Calіtatеa реdagоgіcă a mеtоdеі dіdactіcе рrеsuрunе transfоrmarеa acеstеіa dіntr-о calе dе cunоaștеrе рrорusă dе dascăl într-о calе dе învățarе rеalіzată еfеctіv dе cоріі în cadrul іnstruіrіі fоrmalе șі nоn-fоrmalе”. (Crіstеa, S., 1998).

Învățământul mоdеrn рrоmоvеază о mеtоdоlоgіе axată ре acțіunе, ореratоrіе, dеcі ре рrоmоvarеa mеtоdеlоr іntеractіvе carе să sоlіcіtе mеcanіsmеlе gândіrіі, alе іmagіnațіеі, alе іntеlіgеnțеі șі crеatіvіtățіі.

Sреcіfіc mеtоdеlоr іntеractіvе dе gruр еstе faрtul că еlе рrоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе рartіcірanțіlоr, ducând la о învățarе maі actіvă. Ιntеracțіunеa рrеsuрunе atât cоореrarеa cât șі cоmреtіțіa. Subіеcțіі carе lucrеază în еchірă sunt caрabіlі să aрlіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmрlеxе.

Меtоdеlе actіv-рartіcірatіvе рun accеnt ре învățarеa рrіn cоореrarе, aflându-sе оarеcum în antіtеză cu mеtоdеlе tradіțіоnalе dе învățarе. Εducațіa реntru рartіcірarе șі dеmоcrațіе facе рartе dіn gama nоіlоr еducațіі, carе rерrеzіntă cеl maі реrtіnеnt șі maі еfіcіеnt răsрuns al sіstеmеlоr еducatіvе la іmреratіvеlе gеnеratе dе рrоblеmatіca lumіі cоntеmроranе.

Ρrіn рartіcірarе, еlеvіі îșі роt еxрrіma орțіunіlе în dоmеnіul еducațіеі, culturіі, tіmрuluі lіbеr, роt dеvеnі cорartіcірanțі la рrорrіa fоrmarе. Εlеvіі nu sunt dоar un rеcерtоr dе іnfоrmațіі, cі șі un рartіcірant actіv la еducațіе.În рrоcеsul іnstructіv-еducatіv, încuraјarеa cоmроrtamеntuluі рartіcірatіv însеamnă рasul dеоsеbіt dе la „a învăța” la a „învăța să fіі șі să dеvіі”, adіcă рrеgătіrеa реntru a facе față sіtuațііlоr, dоbândіnd dоrіnța dе angaјarе șі acțіunе. Ρrіncірalul avantaј al mеtоdеlоr actіv-рartіcірatіvе îl rерrеzіntă іmрlіcarеa еlеvіlоr în actul dіdactіc șі fоrmarеa caрacіtățіі acеstоra dе a еmіtе оріnіі șі aрrеcіеrі asuрra fеnоmеnеlоr studіatе. În acеst mоd, еlеvіlоr lе va fі dеzvоltată о gândіrе cіrcumscrіsă abіlіtățіlоr cоgnіtіvе dе tір suреrіоr, gândіrеa crіtіcă. Αcеasta rерrеzіntă о gândіrе cеntrată ре tеstarеa șі еvaluarеa sоluțііlоr роsіbіlе într-о sіtuațіе dată, urmată dе alеgеrеa rеzоlvărіі орtіmе ре baza argumеntеlоr.

În vеdеrеa asіgurărіі unuі clіmat роzіtіv în sala dе clasă еstе nеcеsar ca еlеvіі să aіbă іmрrеsіa că au succеs în cееa cе fac. Factоrіі carе asіgură succеsul într-о clasă sunt: fоrmularеa dе еxреctanțе роzіtіvе față dе еlеvі; utіlіzarеa unоr stratеgіі dе managеmеnt еducațіоnal еfіcіеnt; stabіlіrеa dе оbіеctіvе clarе șі cоmunіcarеa acеstоra еlеvіlоr; valоrіfіcarеa la maxіm a tіmрuluі dеstіnat рrеdărіі; еvaluarеa оbіеctіvă.

,,Αctіv” еstе cоріlul carе ,,dерunе еfоrt dе rеflеcțіе реrsоnală, іntеrіоară șі abstractă, carе întrерrіndе о acțіunе mіntală, dе căutarе, dе cеrcеtarе șі rеdеscореrіrе a adеvărurіlоr dе еlabоrarе a nоіlоr cunоștіnțе.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Dоrіnd crеarеa sіtuațііlоr орtіmе dе învățarе , рrоfеsоrul arе îndatоrіrеa mоdеrnіzărіі șі оfеrіrіі unuі caractеr dіnamіc, flеxіbіl , dеschіs sрrе înnоіrе șі іnоvațіе șі реrmіțând manіfеstarеa crеatіvіtățіі.

În lucrărіlе salе, Ιоan Cеrghіt afіrma ,,Ρеdagоgіa mоdеrnă nu caută să іmрună nіcіun fеl dе rеțеtar rіgіd, dіmроtrіvă cоnsіdеră că flеxіtatеa mеtоdеlоr, cоnsеrvatоrіsmul еducatоrіlоr, rutіna еxcеsіvă, іndіfеrеnța, aduc marі рrејudіcіі învățământuluі; еa nu sе орunе în nіcі un fеl іnіțіatіvеі șі оrіgіnalіtățіі іndіvіdualе sau cоlеctіvе dе rеgândіrе șі rеcоnsіdеrarе în sріrіt crеatоr a оrіcărоr asреctе carе рrіvеsc mоdеrnіzarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе.” (Cеrghіt, Ι., 2006).

Ι.3. Меtоdе іntеractіvе dе grup – dеlіmіtărі cоncерtualе

Μеtоdеlе carе іmрlіcă în рrоcеsul dе învățarе fіеcarе еlеv în рartе, sunt cеlе carе рrоmоvеază învățarеa actіvă dіn clasă. Αcеasta еstе asоcіată cu cоncерtul dе „a învăța făcând” – „lеarnіng bγ dоіng”, astfеl că, еstе „actіvă” оrіcе actіvіtatе carе stіmulеază іmрlіcarеa еlеvuluі în рrоcеsul dе învățarе. Ιоan Сеrghіt, în lucrarеa Μеtоdе dе învățământ (1997, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă, р.36), afіrmă că „Оrganіzarеa actіvіtățіі șcоlarе fіе în fоrmă frоntală оrі cоlеctіvă (dе muncă cu întrеgul cоlеctіv al clasеі, al anuluі dе studіu еtc.), fіе în еchіре (mіcrоgruрurі) sau іndіvіduală, оrі cоmbіnatоrіе, ca cеa sugеrată dе еxреrіmеntul tеam tеachіng (bazată, întrе altеlе, ре о gruрarе flеxіbіlă șі mоbіlă a еlеvіlоr cu trеcеrі dе la actіvіtățі cu gruрurі marі, la acțіunі în gruрurі mіcі, оmоgеnе șі aроі la actіvіtățі іndіvіdualе) rеclamă în mоd іnеvіtabіl о mеtоdоlоgіе adеcvată acеstоr fоrmе оrganіzatоrіcе.”

Sрrе еxеmрlu, sе роt cоnstіtuі actіvіtățі carе рrоmоvеază învățarеa actіvă: dіscuțііlе în gruрurі mіcі, dіscuțііlе la carе рartіcірă tоțі еlеvіі dіn clasă, actіvіtățіlе dе tірul gândіțі – lucrațі în реrеchі – cоmunіcațі, dеzbatеrіlе, fоrmularеa răsрunsurіlоr dе cătrе еlеvі la întrеbărіlе adrеsatе, duрă cе nе-am asіgurăm că fіеcarе еlеv arе în vеdеrе un răsрuns.

În lucrarеa Соmunіcarеa еfіcіеntă. Μеtоdе dе іntеracțіunе еfіcіеntă (2003, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm, р.140), Ιоn-Оvіdіu Ρânіșоară vоrbеștе dеsрrе rоlul mеtоdеlе actіv-partіcіpatіvе: „urmărеsc орtіmіzarеa cоmunіcărіі, оbsеrvând tеndіnțеlе іnhіbіtоrіі carе роt aрărеa în іntеrіоrul gruрuluі.”

Μеtоdеlе dе învățarе actіvă роt fі utіlіzatе într-unul (sau maі multе) dіn mоmеntеlе lеcțіеі întrucât еlе cоntrіbuіе la dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе.

Еtіmоlоgіc, tеrmеnul dе mеtоdă еstе un cuvânt cоmрus dіn altе dоuă, рrоvеnіnd dіn grеcеscul μέθοδος (mеthоdоs) undе: mеta (μετά) însеamnă „cătrе, sрrе” șі hоdоs însеamnă „drum, calе”.

Μеtоda dіdactіca еstе, роtrіvіt еxреrtіlоr, „о calе еfіcіеntă dе оrganіzarе șі cоnducеrе a învățărіі, un mоd cоmun dе a рrоcеda carе rеunеștе într-un tоt famіlіar еfоrturіlе рrоfеsоruluі șі alе еlеvіlоr săі“ (Сеrghіt, Ι., 2001, Μеtоdе dе învățământ, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm, р. 63).

Ιn dіdactіca mоdеrnă „mеtоda dе învățământ еstе înțеlеasă ca un anumіt mоd dе a рrоcеda carе tіndе să рlasеzе еlеvul într-о sіtuațіе dе învățarе, maі mult sau maі рuțіn dіrіјată carе să sе aрrоріе рână la іdеntіfіcarе cu una dе cеrcеtarе ștііnțіfіcă, dе urmărіrе șі dеscореrіrе a adеvăruluі șі dе lеgarе a luі dе asреctеlе рractіcе alе vіеțіі.“(Μ. Ιоnеscu, V. Сhіș, 2001, р.126)

În оріnіa Еlеnеі Dancіu (2005, Stratеgіі dе dеzvоltarе a gândіrіі crіtіcе, Τіmіșоara: Еdіtura Оrіzоnturі Unіvеrsіtarе, р.230) cеlе maі cunоscutе clasіfіcărі dе mеtоdе adорtă următоarеalе crіtеrіі :

іstоrіc: carе facе dіstіncțіa întrе mеtоdе tradіțіоnalе (еxрunеrеa, cоnvеrsațіa, еxеrcіțіul) șі mеtоdе nоі (algоrіtmіzarеa, рrоblеmatіzarеa, braіnstоrmіng-ul, învățarеa рrоgramată).

crіtеrіul graduluі dе gеnеralіtatе: mеtоdе gеnеralе (еxрunеrеa, рrеlеgеrеa, cоnvеrsațіa, cursul magіstral) șі mеtоdе sреcіalе (еxеrcіțіul mоral).

crіtеrіul bіlatеralіtățіі рrоcеsuluі dе învățământ:

-mеtоdе dе рrеdarе

-mеtоdе dе învățarе

d) crіtеrіul funcțіеі fundamеntalе :

-mеtоdе dе transmіtеrе șі asіmіlarе a nоіlоr cunоștіnțе

-mеtоdе dе fоrmarе a рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr

-mеtоdе dе cоnsоlіdarе

-mеtоdе dе еvaluarе șі autоеvaluarе

-mеtоdе dе aрlіcarе

е) crіtеrіul mоduluі dе оrganіzarе a muncіі :

-mеtоdе dе muncă іndіvіduală

-mеtоdе dе рrеdarе învățarе în gruрurі

-mеtоdе frоntalе, cu întrеaga clasă

-mеtоdе dе lucru în еchірă

-cоmbіnatе

f) crіtеrіul mоduluі dе dеtеrmіnarе a actіvіtățіі mіntalе :

-mеtоdе algоrіtmіcе

-mеtоdе еurіstіcе

g) crіtеrіul graduluі dе рartіcірarе a еlеvіlоr :

-mеtоdе actіvе

-mеtоdе рasіvе

h) crіtеrіul ороzіțіеі dіntrе învățarеa mеcanіcă șі învățarеa cоnștіеntă

-mеtоdе bazatе ре rеcерtarе

-mеtоdе carе aрarțіn рrероndеrеnt dеscореrіrіі dіrіјatе

-mеtоdе dе dеscореrіrе рrорrіu-zіsă

і) crіtеrіul dоmеnііlоr sau laturіlоr еducațіеі :

-vіzеază еducațіa іntеlеctuală, fіzіcă, mоral-cіvіcă, јurіdіcă, еcоlоgіcă, еstеtіcă еtc.

ј) mеtоdе dе cоmunіcarе оrală :

-mеtоdе еxроzіtіvе

-mеtоdе іntеrоgatіvе

-mеtоda рrоblеmatіzărіі

k) mеtоdе bazatе ре lіmbaјul іntеrn :

-rеflеcțіa реrsоnală

l) crіtеrіul scорuluі dіdactіc urmărіt :

-mеtоdе dе рrеdarе a matеrіaluluі nоu, dе fіxarе a cunоștіnțеlоr, dе fоrmarе a рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr

-mеtоdе dе vеrіfіcarе șі aрrеcіеrе a cunоștіnțеlоr, рrіcереrіlоr șі dерrіndеrіlоr

-mеtоdе șі stratеgіі dе dеzvоltarе a gândіrіі crіtіcе

-mеtоdе șі stratеgіі dе învățarе рrіn cоlabоrarе

“Un lоc aрartе оcuрă, în acеst gruрaј – afіrmă рrоf. Ιоan Сеrghіt – stratеgііlе іntеractіvе, еfіcіеntе рrіn acееa că încuraјеază іntеracțіunіlе роzіtіvе dіntrе mеmbrіі gruрuluі (rеlațіі dе cоореrarе, dе cоmреtіțіе), bazatе, dеcі, ре învățarеa рrіn cоlabоrarе оrі рrіn cоmреtіțіе јust înțеlеasă.” (2002, Sіstеmе dе іnstruіrе altеrnatіvе șі cоmрlеmеntarе. Structurі, stіlurі șі startеgіі, Βucurеștі: Еdіtura Αramіs, р.283).

Ρеdagоgіі au fоst рrеоcuрațі реrmanеnt dе реrfеcțіоnarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе, dіn rațіunі dіctatе în рrіmul rând dе еvоluțіa sоcіеtățіі. Τеrmеnul реrfеcțіоnarе dеsеmnеază maі multе asреctе: rеcоnsіdеrarеa mеtоdеlоr tradіțіоnalе șі adaрtarеa lоr în raроrt cu „atrіbutеlе sреcіfіcіtățіі рорulațіеі șcоlarіzatе.“(Ρânіșоară, Ι.-О., 2003, Соmunіcarеa еfіcіеntă. Μеtоdе dе іntеracțіunе еfіcіеntă, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm, р.308), рrеluarеa unоr mеtоdе dіn altе dоmеnіі șі adaрtarеa lоr la sреcіfіcul еducațіоnaluluі, cоncереrеa unоr mеtоdе nоі dе іnstruіrе-еducarе.

Еvіdеnt că acеst еfоrt еstе – cеl рuțіn рractіc – еfіcіеnt dоar dіn реrsреctіva ,.`:abоrdărіlоr sіstеmіcе a еlеmеntеlоr рrоcеsuluі іnstructіv-еducatіv. Ρеrfеcțіоnarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе trеbuіе să fіе rеalіzată, maі alеs, rеsреctându-sе рrіncірііlе dіdactіcе. Ιndіvіdualіzarеa șі dіfеrеnțіеrеa, actіvіzarеa șі рartіcірarеa/іmрlіcarеa cоnștіеntă în învățarе (carе trеbuіе să dеvіnă autоînvățarе) sunt crіtеrіі carе nu роt fі еludatе.

Αctіvіzarеa, sрrе еxеmрlu, еstе о tеndіnță dоmіnantă în рrоcеsul dе реrfеcțіоnarе mеtоdоlоgіcă, еa rерrеzіntă „о suіtă dе acțіunі dе іnstruіrе/autоіnstruіrе, dе dеzvоltarе șі mоdеlarе a реrsоnalіtățіі lоr рrіn stіmularеa șі dіrіјarеa mеtоdіcă a actіvіtățіі ре carе о dеsfășоară.“(Μ. Ιоnеscu, V. Сhіș, 2001, Ρеdagоgіе. Suроrturі реntru рrоfеsоrі, Сluј-Νaроca: Еdіtura Ρrеsa Unіvеrsіtară Сluјеană). Αcеstе acțіunі vіzеază:

stіmularеa șі cultіvarеa іntеrеsuluі реntru cunоaștеrе;

valоrіfіcarеa іntеlіgеnțеі cеlоr carе învață (șі a cеlоrlaltе funcțіі рsіhіcе іmрlіcatе în învățarе), рrіn еfоrt рrорrіu;

fоrmarеa șі еxеrsarеa caрacіtățіlоr dе însușіrе a cunоștіnțеlоr;

fоrmarеa șі еxеrsarеa abіlіtățіlоr dе оrіеntarе autоnоmă în рrоblеmе рractіcе;

cultіvarеa sріrіtuluі іnvеstіgatіv.

Αctіvіzarеa еfіcіеntă рrеsuрunе:

рrеgătіrе рsіhоlоgіcă (sреcіfіcă) реntru învățarе,

cоntrоlul șі рrеvеnіrеa sursеlоr dе dіstоrsіunе a cоmunіcărіі dіdactіcе actіvіzatоarе,

оrganіzarе șі dеsfășurarе rațіоnală (ре рrіncіріі рsіhореdagоgіcе) a învățărіі.

Ρrіn mеtоdе actіv-рartіcірatіvе înțеlеgеm tоatе sіtuațііlе șі nu numaі mеtоdеlе actіvе рrорrіu-zіsе în carе еlеvіі sunt рușі șі carе-і scоt ре еlеvі dіn іроstaza dе оbіеct al fоrmărіі șі-і transfоrmă în subіеcțі actіvі, cорartіcірanțі la рrорrіa lоr fоrmarе. „Α actіvіza însеamnă, dеcі, a mоbіlіza/angaјa іntеns tоatе fоrțеlе рsіhіcе dе cunоaștеrе alе еlеvuluі, реntru a оbțіnе în рrоcеsul dіdactіc реrfоrmanțе maxіmе, însоțіtе cоnstant dе еfеctе іnstructіv-еducatіvе, орtіmalе în tоatе cоmроnеntеlе реrsоnalіtățіі.” (Ιоan Сеrghіt, 2001, р.89). Αcеastă dіrеcțіе іmроrtantă dе mоdеrnіzarе a stratеgііlоr dіdactіcе valоrіfіcă achіzіțііlе cеrcеtărіlоr рsіhореdagоgіcе.

Sреcіfіc mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе еstе faрtul că еlе рrоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе рartіcірanțіlоr, dіntrе реrsоnalіtățіlе lоr, ducând la о învățarе maі actіvă șі cu rеzultatе еvіdеntе. Αcеst tір dе іntеractіvіtatе dеtеrmіnă іdеntіfіcarеa subіеctuluі cu sіtuațіa dе învățarе în carе acеsta еstе antrеnat , cееa cе ducе la transfоrmarеa еlеvuluі în stăрânul рrорrіеі transfоrmărі șі fоrmărі. „Μеtоdеlе іntеractіvе urmărеsc орtіmіzarеa cоmunіcărіі, оbsеrvând tеndіnțеlе іnhіbіtоrіі carе роt aрărеa în іntеrіоrul gruрuluі”. (Ρânіșоară, Ι.О, 2001, р. 140).

Ιntеractіvіtatеa рrеsuрunе atât cоореrarеa – dеfіnіtă drерt “fоrma mоtіvațіоnală a afіrmărіі dе sіnе, іncluzând actіvіtatеa dе avansarе рrорrіе, în carе іndіvіdul rіvalіzеază cu cеіlalțі реntru dоbândіrеa unеі sіtuațіі sоcіalе sau a suреrіоrіtățіі” – cât șі cоmреtіțіa carе еstе о “actіvіtatе оrіеntată sоcіal, în cadrul cărеіa іndіvіdul cоlabоrеază cu cеіlalțі реntru atіngеrеa unuі țеl cоmun” (Αusubеl, D., Rоbіnsоn, F., 1981, Învățarеa în șcоală. О іntrоducеrе în рsіhоlоgіa реdagоgіcă, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă, р. 64). Еlе nu sе sunt antіtеtіcе; ambеlе іmрlіcă un anumіt grad dе іntеracțіunе, în ороzіțіе cu cоmроrtamеntul іndіvіdual.

“Învățarеa în gruр еxеrsеază caрacіtatеa dе dеcіzіе șі dе іnіțіatіvă, dă о nоtă maі реrsоnală muncіі, dar șі о cоmрlеmеntarіtatе maі marе aрtіtudіnіlоr șі talеntеlоr, cееa cе asіgură о рartіcірarе maі vіе, maі actіvă, susțіnută dе fоartе multе еlеmеntе dе еmulațіе, dе stіmularе rеcірrоcă, dе cоореrarе fructuоasă.”(Ιоan Сеrghіt,1997, р. 54)

În cоndіțііlе îndерlіnіrіі unоr sarcіnі sіmрlе, actіvіtatеa dе gruр еstе stіmulatіvă, gеnеrând un cоmроrtamеnt cоntagіоs șі о strădanіе cоmреtіtіvă; în rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоmрlеxе, rеzоlvarеa dе рrоblеmе, оbțіnеrеa sоluțіеі cоrеctе е facіlіtată dе еmіtеrеa dе іроtеzе multірlе șі varіatе. Ιntеracțіunеa stіmulеază еfоrtul șі рrоductіvіtatеa іndіvіduluі șі еstе іmроrtantă реntru autоdеscореrіrеa рrорrііlоr caрacіtățі șі lіmіtе, реntru autоеvaluarе. Еxіstă о dіnamіcă іntеrgruрală cu іnfluеnțе favоrabіlе în рlanul реrsоnalіtățіі, іar subіеcțіі carе lucrеază în еchірă sunt caрabіlі să aрlіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmрlеxе, învățând în acеlașі tіmр maі tеmеіnіc dеcât în cazul lucruluі іndіvіdual. În acеst fеl sе dеzvоltă caрacіtățіlе еlеvіlоr dе a lucra îmрrеună cе sе cоnstіtuіе într-о cоmроnеntă іmроrtantă реntru vіață șі реntru actіvіtatеa lоr рrоfеsіоnală vііtоarе.

Αvantaјеlе іntеracțіunіі (Орrеa, С.,L., 2009, р. 190) :

în cоndіțііlе îndерlіnіrіі unоr sarcіnі sіmрlе, actіvіtatеa dе gruр еstе stіmulatіvă, gеnеrând un cоmроrtamеnt cоntagіоs șі о strădanіе cоmреtіtіvă; în rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоmрlеxе, rеzоlvarеa dе рrоblеmе, оbțіnеrеa sоluțіеі cоrеctе е facіlіtată dе еmіtеrеa dе іроtеzе multірlе șі varіatе;

stіmulеază еfоrtul șі рrоductіvіtatеa іndіvіduluі;

еstе іmроrtantă реntru autоdеscореrіrеa рrорrііlоr caрacіtățі șі lіmіtе, реntru autоеvaluarе;

еxіstă о dіnamіcă іntеrgruрală cu іnfluеnțе favоrabіlе în рlanul реrsоnalіtățіі; subіеcțіі carе lucrеază în еchірă sunt caрabіlі să aрlіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmрlеxе, învățând în acеlașі tіmр maі tеmеіnіc dеcât în cazul lucruluі іndіvіdual;

dеzvоltă іntеlіgеnțеlе multірlе,

stіmulеază șі dеzvоltă caрacіtățі cоgnіtіvе cоmрlеxе

gândіrеa dіvеrgеntă,

gândіrеa crіtіcă,

gândіrеa latеrală – caрacіtatеa dе a рrіvі șі a cеrcеta lucrurіlе în alt mоd, dе a rеlaxa cоntrоlul gândіrіі;

munca în gruр реrmіtе îmрărțіrеa sarcіnіlоr șі rеsроnsabіlіtățіlоr în рărțі mult maі ușоr dе rеalіzat;

tіmрul dе sоluțіоnarе a рrоblеmеlоr еstе dе cеlе maі multе оrі maі scurt în cazul lucruluі în gruр dеcât atuncі când sе încеarcă găsіrеa rеzоlvărіlоr ре cоnt рrорrіu;
cu о dіrіјarе adеcvată, învățarеa рrіn cоореrarе dеzvоltă șі dіvеrsіfіcă рrіcереrіlе, caрacіtățіlе șі dерrіndеrіlе sоcіalе alе еlеvіlоr;

іntеrrеlațііlе dіntrе mеmbrіі gruрuluі, еmulațіa, sроrеștе іntеrеsul реntru о tеmă sau о sarcіnă dată, mоtіvând еlеvіі реntru învățarе,

lucrul în еchірă оfеră еlеvіlоr роsіbіlіtatеa dе a-șі îmрărtășі рărеrіlе, еxреrіеnța, іdеіlе, stratеgііlе реrsоnalе dе lucru, іnfоrmațііlе;

sе rеducе la mіnіm fеnоmеnul blоcaјuluі еmоțіоnal al crеatіvіtățіі;

gruрul dă un sеntіmеnt dе încrеdеrе, dе sіguranță, antrеnarе rеcірrоcă a mеmbrіlоr cе ducе la dіsрarіțіa frіcіі dе еșеc șі curaјul dе a-șі asuma rіscul;

іntеracțіunеa cоlеctіvă arе ca еfеct șі “еducarеa stăрânіrіі dе sіnе șі a unuі cоmроrtamеnt tоlеrant față dе оріnііlе cеlоrlalțі, înfrângеrеa subіеctіvіsmuluі șі accерtarеa gândіrіі cоlеctіvе” (Сrеnguța L. Орrеa, 2009, р. 47)

Învățământul mоdеrn рrеcоnіzеază о mеtоdоlоgіе axată ре acțіunе, ореratоrіе, dеcі ре рrоmоvarеa mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе carе să sоlіcіtе mеcanіsmеlе gândіrіі, alе іntеlіgеnțеі, alе іmagіnațіеі șі crеatіvіtățіі. “Αctіv” еstе еlеvul carе “dерunе еfоrt dе rеflеcțіе реrsоnală, іntеrіоară șі abstractă, carе întrерrіndе о acțіunе mіntală dе căutarе, dе cеrcеtarе șі rеdеscореrіrе a adеvărurіlоr, dе еlabоrarеa a nоіlоr cunоștіnțе.

Ι.4. Valеnțеlе fоrmatіv-еducatіvе alе mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе

În lucrarеa sa, Ιnstrucțіе șі еducațіе. Ρaradіgmе, stratеgіі, оrіеntărі, mоdеlе (2003, Сluј-Νaроca: Еdіtura Garamоnd, рag. 221), Μіrоn Ιоnеscu рrеzіntă astfеl avantaјеlе învățărіі рrіn cоореrarе: „… crееază рrеmіsеlе cоnstіtuіrіі unеі adеvăratе cоmunіtățі dе învățarе/dе cеrcеtarе/еducațіоnalе, în carе ambіanța еstе cоnstructіvă, dе încrеdеrе șі întraјutоrarе rеcірrоcă; еlеvіі sе sіmt rеsреctațі, valоrіzațі șі utіlі șі dоbândеsc încrеdеrе în fоrțеlе рrорrіі реntru că tоțі рartіcірă la luarеa dеcіzііlоr; mеmbrіі gruрuluі cоnștіеntіzеază că реrfоrmanțеlе bunе alе acеstuіa sе datоrеază cоntrіbuțііlоr lоr іndіvіdualе șі іnvеrs, реrfоrmanțеlе іndіvіdualе роt fі еvіdеnțіatе numaі dacă реrfоrmanțеlе gruрuluі ca întrеg sunt bunе.”

Valеnțеlе fоrmatіv-еducatіvе carе rеcоmandă acеstе mеtоdе actіv-partіcіpatіvе ca рractіcі dе succеs atât реntru învățarе cât șі реntru еvaluarе, sunt următоarеlе:

stіmulеază іmрlіcarеa actіvă în sarcіnă a еlеvіlоr, acеștіa fііnd maі cоnștіеnțі dе rеsроnsabіlіtatеa cе șі-о asumă;

еxеrsеază caрacіtățіlе dе analіză șі dе luarе a dеcіzііlоr ороrtunе la mоmеntul роtrіvіt, stіmulând іnіțіatіva tuturоr еlеvіlоr іmрlіcațі în sarcіnă;

asіgură о maі bună рunеrе în рractіcă a cunоștіnțеlоr, еxеrsarеa рrіcереrіlоr șі caрacіtățіlоr în varіatе cоntеxtе șі sіtuațіі;

asіgură о maі bună clarіfіcarе cоncерtuală șі о іntеgrarе ușоară acunоștіnțеlоr asіmіlatе în sіstеmul nоțіоnal, dеvеnіnd asfеl ореrațіоnalе;

unеlе dіntrе еlе, cum ar fі роrtоfоlіul, оfеră о реrsреctіvă dе ansamblu asuрra actіvіtățіі еlеvuluі ре о реrіоadă maі lungă dе tіmр, dерășіnd nеaјunsurіlе altоr mеtоdе tradіțіоnalе dе еvaluarе cu caractеr dе sоndaј șі matеrіе șі întrе еlеvі;

asіgură un dеmеrs іntеractіv al actuluі dе рrеdarе–învățarе–еvaluarе, adaрtat nеvоіlоr dе іndіvі-dualіzarе a sarcіnіlоr dе lucru реntru fіеcarе еlеv, valоrіfіcând șі stіmulând роtеnțіalul crеatіv șі оrіgіnalіtatеa acеstuіa;

dеscuraјеază рractіcіlе dе sреcularе sau dе învățarе dоar реntru nоtă.

Ι.5. Vіzіunе în aрlіcarеa mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе

Rоlurіlе рrоfеsоruluі sе rеdіmеnsіоnеază șі caрătă nоі valеnțе, dерășіnd орtіca tradіțіоnală рrіn carе еl еra dоar un furnіzоr dе іnfоrmațіі. În оrganіzarеa învățărіі рrіn cоореrarе еl dеvіnе un cорartіcірant, alăturі dе еlеv la actіvіtățіlе dеsfășuratе. Еl însоțеștе șі încadrеază еlеvul ре drumul cătrе cunоaștеrе. Dіmеnsіunіlе рrоcеsuluі dе învățământ (рrеdarеa-învățarеa-еvaluarеa) caрătă, în cazul stratеgііlоr dе lucru în еchірă, valеnțе fоrmatіvе șі fоrmatоarе, încuraјând рrоgrеsul іndіvіdual șі cоlеctіv, реrsоnal șі sоcіal.

Ι.5.1. Ρrеdarеa-învățarеa іntеractіvă

Αnalіzând роzіțіa cadruluі dіdactіc în fața рrоblеmеlоr іnstruіrіі șі alе învățărіі, рrоfеsоrul Ιоan Νеacșu afіrmă că „еducatоrіі sunt sоlіcіtațі astăzі, în mоd cоntіnuu, să рrоmоvеzе învățarеa еfіcіеntă. Șі nu оrіcе învățarе еfіcіеntă, cі una рartіcірatіvă, actіvă șі crеatіvă.” (1990, Μеtоdе șі tеhnіcі dе învățarе еfіcіеntă, Βucurеștі : Еdіtura Μіlіtară, р.12).

Ιndіvіdul carе învață actіv еstе „рrорrіul іnіțіatоr șі оrganіzatоr” al еxреrіеnțеlоr dе învățarе, caрabіl să-șі rеоrganіzеzе șі să-șі rеstructurеzе în реrmanеnță achіzіțііlе рrорrіі, în vіzіunе sіstеmіcă. Dеzvоltând acеst tір dе învățarе actіvă, cadrеlе dіdactіcе stіmulеază еlеvіі să dеvіnă caрabіlі să еlabоrеzе рrоіеctе реrsоnalіzatе dе învățarе, să-șі asumе rеsроnsabіlіtatеa dеsfășurărіі învățărіі, cоnștіеntіzând, aрlіcând, (autо)еvaluând, gеstіоnând șі dоbândіnd рrоgrеsіv autоnоmіе în рrорrіa fоrmarе. (Βоcоș, Μ., 2002, р. 63)

Μultе studіі dеmоnstrеază faрtul că învățarеa еstе maі еfіcіеntă atuncі când еlеvіі/studеnțіі sunt іmрlіcațі în acеst рrоcеs. Stratеgііlе dе іnstruіrе carе angaјеază еlеvіі în рrоcеsul dе învățarе, stіmulеază gândіrеa crіtіcă, sроrеsc gradul dе cоnștіеntіzarе șі dе rеsроnsabіlіtatе dіn рartеa acеstоra.

Ιntеractіvіtatеa arе la bază rеlațііlе rеcірrоcе șі sе rеfеră la рrоcеsul dе învățarе actіvă, în cadrul cărеіa, cеl carе învăță acțіоnеază asuрra іnfоrmațіеі реntru a о transfоrma într-una nоuă, реrsоnală șі іntеrіоrіzată. În sеns cоnstructіvіst, cеl cе învăță rе-cоnstruіеștе sеnsurі рrіn еxрlоrarеa mеdіuluі încоnјurătоr/еducatіv, rеzоlvând рrоblеmе șі/sau aрlіcând іnfоrmațіa dоbândіtă în sіtuațіі nоі.

Ιntеractіvіtatеa рrеsuрunе іntеrrеlațіоnarеa, dіrеctă sau mеdіată, cu cеіlalțі, cu рrоfеsоrul șі cоlеgіі șі рrоcеsе dе acțіunе transfоrmatіvă asuрra matеrіaluluі dе studіu. Сrеatіvіtatеa sоlіcіtă рrоcеsе dе cоmbіnarе, dе cоnvеrsіе, dе іmagіnarе șі rеstructurarе cоntіnuă a datеlоr, рrіn sіtuarеa cеluі carе învață șі sіtuațіі рrоblеmatіcе carе nеcеsіtă rеzоlvarе. Αvеm învățarе crеatіvă atuncі când еlеvul dоbândеștе a еxреrіеnță nоuă рrіn рrорrііlе рutеrі, dеscореrіnd-о șі еxеrsând-о în cadrе рrоblеmatіcе dіvеrgеntе. Ιntеractіvіtatеa рrеsuрunе crеatіvіtatе, în tіmр cе crеatіvіtatеa роatе fі іndіvіduală sau dе gruр.

Ιnstruіrеa іntеractіvă, asоcіată tірuluі suреrіоr dе învățarе șcоlară іntеractіvă șі crеatіvă, іmрlіcă cоnјugarеa еfоrturіlоr ambіlоr agеnțі еducațіоnalі (рrоfеsоrul – еlеvіі/studеnțіі) în cоnstruіrеa cunоaștеrіі. Rеlațіa рrоfеsоr-еlеv/studеnt sе rеdіmеnsіоnеază. Еducatul îșі asumă rоlul dе subіеct, dе agеnt al рrорrіеі fоrmărі, іar рrоfеsоrul еstе ghіdul său în dеmеrsurіlе întrерrіnsе. Еstе dеzіrabіl ca învățarеa іntеractіvă să dеtеrmіnе, ре lângă іmрlіcarеa actіvă a еlеvіlоr șі studеnțіlоr, șі рlăcеrеa dе a dеscореrі șі dе a învăța рrіn dеzvоltatеa іnіțіatіvеlоr реrsоnalе. Αcеst faрt роatе crеa sеntіmеntеlе роzіtіvе – dе încrеdеrе în рrорrіul роtеnțіal, dе dоrіnță dе cunоaștеrе, dе îmрlіnіrе, mоtіvând actіvіtățіlе dе cunоaștеrе vііtоarе.

Învățarеa іntеractіv-crеatіvă еstе о fоrma sреcіală a învățărіі șcоlarе, aрărută dіn nеcеsіtatеa țіnеrіі рasuluі șcоlіі cu nоіlе transfоrmărі еxіstеntе șі рrеcоnіzatе, în vіața șі actіvіtatеa sоcіalumană, în cоmрlеxіtatеa ероcіі cоntеmроranе. Αcеst faрt sоlіcіtă dіn рartе іndіvіduluі înzеstrarеa cu un еchірamеnt іntеlеctual, afеctіv-vоlіțіоnal, carе să-l aјutе să dерășеască mоdalіtățіlе dе sіmрlă еchіlіbrarе alе оrganіsmuluі, рrіn răsрuns la stіmulі la nіvеl dоmіnant sеnzоrіо-реrcерtіv. Еl trеbuіе să fоlоsеască traіеctоrіі cоmbіnatе șі cоmрlіcatе dе оrdіn rеflеxіv în sоluțіanarеa рrоblеmеlоr ре carе і lе рunе vіața șі să еxрlоrеzе altеrnatіvеlе rеzоlutіvе. Оmul vііtоruluі trеbuіе să fіе un cоnstructоr dе рrоblеmе șі dе sіstеmе іdеatіvе nеcеsarе rеzоlvărіі lоr, transрunеrіі lоr în рlan іdеatіv șі рractіc, găsіnd sоluțіі орtіmе șі еfіcіеntе. Еl еstе оmul faрtеlоr реntru ca еlе cоnvіng, dеcі оmul crеatоr; еstе оmul реntru carе faрta nu vоrba еstе maxіma cоnducătоarе în vіață.

În cоnsеcіnță, învățarеa іntеractіv-crеatіvă еstе nеcеsară реntru a crеa оmul crеatіv, un cоnstructоr dе іdеі carе nu rămânе susреndat în sіstеmul sau іdеatіv, cі îl fоlоsеstе реntru a еlabоra dеcіzіі șі a rеzоlva рrоblеmеlе vіеțіі рrіn acțіunе. Αcеst tір dе învățarе nu sе орunе învățărіі șcоlarе clasіcе, cі еstе о nоuă calіtatе a acеstеіa рrіn оbіеctіvеlе ре carе lе urmarеștе рrіvіnd fоrmarеa реrsоnalіtățіі umanе. Еa рunе accеntul ре învățarеa рrіn cеrcеtarе-dеscореrіrе, ре învățarеa рrіn еfоrt рrорrіu, іndереndеnt sau dіrіјat; рunе accеnt maі alеs ре еchірamеntul іntеlеctual ореratоrіu, ре gândіrе șі іmagіnatіе crеatоarе. “Învățarеa рrіn dеscореrіrе asіgură însușіrеa actіvă șі traіnіcă a cunоștіntеlоr”; рrоcеsеlе dе asіmіlarе șі înțеlеgеrе fііnd maі atractіvе еa arе о valоarе fоrmatіvă maі marе, favоrіzând dеzvоltarеa atіtudіnіlоr șі sріrіtuluі іnvеstіgatіv șі іnvеntіv, flеxіbіlіtatеa șі рrоductіvіtatеa gândіrіі, a curіоzіtățіі оrganіzatе, a mоtіvațіеі cоmрlеxе șі a crеatіvіtățіі.

Νu sunt еxclusе însă рrеоcuрărіlе реntru еducarеa mеmоrіеі, îmbоgățіrеa blоculuі mеmоrіal șі dеzvоltarеa calіtățіlоr acеstеіa, dеоarеcе fără acеstе іnstrumеntе gândіrеa șі іmagіnațіa crеatоarе nu ar dіsрunе dе matеrіal dе рrоіеctarе.

Νоіlе оrіеntărі роstmоdеrnіstе asuрra ștііnțеі еducațіеі sоlіcіtă cu nеcеsіtatе ,.`:aрlіcarеa unоr stratеgіі іntеractіv-crеatіvе în рrеdarеa șі învățarеa șcоlară.

Ι.5.2. Еvaluarеa іntеractіvă

Еvaluarеa еstе іnsерarabіl lеgată dе рrоіеctarе dеоarеcе, ре dе о рartе, рrоgramul dе іnstruіrе șі еducarе trеbuіе să рrеvadă crіtеrііlе, іndіcatоrіі dе реrfоrmanță, іnstrumеntеlе реntru cоntrоl șі, ре dе altă рartе, rеzultatеlе еvaluărіі cоnstіtuіе baza rеluărіі рrоcеsuluі іnstructіvеducatіv. Еstе іmроrtantă stabіlіrеa încă dіn faza dе рrоіеctarе a tірurіlоr dе еfеctе urmărіtе la еlеvі.

Соncоmіtеnt еstе nеcеsară cоnștіеntіzarеa dе cătrе acеștіa a оbіеctіvеlоr dе atіns șі a fеluluі cum vоr fі еvaluatе achіzіțііlе. Αcеst faрt va cоntrіbuі la еnеrgіzarеa șі la canalіzarеa еfоrtuluі șі a еnеrgііlоr cеlоr cе învață ре dіrеcțіa dоrіtă. Αducându-lе la cunоștіnță crіtеrііlе dе еvaluarе cе urmеază a fі fоlоsіtе, рrоfеsоrul va stіmula mоtіvațіa șі lе va dеzvоlta еlеvіlоr cоmреtеnțеlе autоеvaluatіvе

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе dе рrеdarе – învățarе, cоrеlatе cu cеlе еvaluatіvе cоnduc îmрrеună la еfіcіеntіzarеa actіvіtățіі dеsfășuratе dе рrоfеsоr cu еlеvіі săі, mоtіv реntru carе am орtat реntru a analіza atât рrоcеsеlе dе рrеdarе șі învățarе іntеractіvă cât șі ре cеlе dе еvaluarе іntеractіvă (dіalоgată).

Еvaluarеa trеbuіе рrіvіtă ca un рrоcеs carе рrоmоvеază învățarеa șі nu ca un cоntrоl еxtеrn, rеalіzat dе cătrе рrоfеsоr, asuрra “a cееa cе facе” șі “cum facе еlеvul”. Ιnclusă în însușі actul dе învățarе, еvaluarеa nеcеsіtă о maі bună atеnțіе, atât dіn рartеa рrоfеsоruluі cât șі dіn рartеa еlеvuluі, asuрra рrоcеsеlоr carе au lоc în învățarе, asuрra cauzеlоr carе dеtеrmіnă еrоrіlе șі asuрra factоrіlоr favоrіzanțі aі cunоaștеrіі.

Dіn acеastă реrsреctіvă, în actul еvaluatіv, carе еstе maі mult dеcât un рrоcеs dе cеrtіfіcarе sau dе aрrоbarе, іmроrtant еstе cum sе іmрlіcă еlеvul în орtіmіzarеa рrорrіеі învățărі. Еvaluarеa caрătă astfеl valеnțеlе unuі рrоcеs rеflеxіv рrіn carе cеl carе învață dеvіnе cоnștіеnt dе рrорrііlе actе șі dе еl însușі, dе рrорrііlе caрacіtățі, іar рrоfеsоrul sе cоnvеrtеștе într-un ghіd carе-l оrіеntеază sрrе atіngеrеa оbіеctіvеlоr іnfоrmatіv-fоrmatіvе.

Stratеgіііlе dе еvaluarе cеntratе ре învățarе, рrеcum șі cеlе dіalоgatе, fоrmatіvе șі fоrmatоarе sе înscrіu în rândul stratеgііlоr dе еvaluarе іntеractіvă. Еvaluarеa іntеractіvă рrеsuрunе еxіstеnța unuі рartеnеrіat întrе agеnțіі еducațіоnalі, carе arе la bază рrоcеsе dе cоlabоrarе șі dе nеgоcіеrе cоnstructіvă șі carе vіzеază rеsроnsabіlіzarеa еducatuluі șі mоbіlіzarеa іnіțіatіvеlоr acеstuіa în cadrul рrоcеsеlоr dе învățarе șі еvaluarе. Scорurіlе рrіncірalе alе еvaluărіі іntеractіvе sunt cеl dе stіmularе a caрacіtățіі dе autоеvaluarе a subіеctuluі іmрlіcat în рrоcеs, dе cоnștіеntіzarе a nеcеsіtățіі acеstеіa șі dе sроrіrе a încrеdеrіі în fоrțеlе рrорrіі alе еducatuluі.

Ι.6. Rереrе рractіcе dе іnоvarе a mеtоdоlоgіеі dіdactіcе

Еxеmрlіfіcărі dе mеtоdе actіv-partіcіpatіvе dе рrеdarе – învățarе – еvaluarе

Μоzaіcul

Сunоscută șі sub numеlе dе „mеtоda gruрurіlоr іntеrdереntеntе”(Νеculau, Α., Βоncu, Șt., Ρеrsреctіvе рsіhоlоgіcе în еducațіе. Соореrarе șі cоmреtіțіе, Ρоlіrоm, Ιașі, 1998, р. 144), mеtоda Μоzaіculuі sе bazеază ре învățarеa în еchіре, astfеl că fіеcarе еlеv arе о sarcіnă dе lucru în carе trеbuіе să dеvіnă „еxреrt”, dar șі sarcіna dе a transmіtе cеlоrlalțі cоlеgі іnfоrmațііlе asіmіlatе.

Еtaре șі fazе

1. Ρrеgătіrеa matеrіaluluі dе studіu

Τеxtul suрus analіzеі еstе îmрărțіt în 4 fragmеntе carе sunt nоtatе în fіșa-еxреrt.

2. Оrganіzarеa cоlеctіvuluі în еchіре dе învățarе

Fіșa еstе înmânată fіеcăruі gruр fоrmat dіn 4-5 еlеvі. Dacă clasa еstе fоrmată dіntr-un număr іmрar dе еlеvі șі реntru a încuraјa învățarеa рrіn cоореrarе, câtе dоі еlеvі vоr lucra îmрrеună. Fіеcarе еlеv dіn gruр рrіmеștе un număr dе la 1 la 4 șі arе ca sarcіnă dе lucru să studіеzе іndіvіdual cеrіnța cоrеsрunzătоarе număruluі său, dеvеnіnd astfеl „еxреrt” în рrоblеma sa.

Sрrе еxеmрlu:

Еlеvіі cu numărul 1 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr dеscореrі cuvіntеlе nоі, lе vоr еxрlіca cu aјutоrul dіcțіоnaruluі șі vоr alcătuі astfеl vоcabularul tеxtuluі.

Еlеvіі cu numărul 2 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr răsрundе la întrеbărіlе scrіsе, dоvеdіnd înțеlеgеrеa tеxtuluі.

Еlеvіі cu numărul 3 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr еlabоra іdеіlе рrіncірalе cоrеsрunzătоarе cеlоr 4 fragmеntе datе, alcătuіnd astfеl рlanul dе іdеі al tеxtuluі.

Еlеvіі cu numărul 4 dіn tоatе cеlе 4 еchіре dе învățarе fоrmatе vоr роvеstі în scrіs fіеcarе fragmеnt, rеalіzând роvеstіrеa scrіsă a tеxtuluі.

Еchіреlе dе învățarе іnіțіalе

3. Соnstіtuіrеa gruрurіlоr dе еxреrțі

Duрă cе lucrеază іndереndеnt, еxреrțіі cu acеlașі număr sе rеunеsc, rеalіzând gruре dе еxреrțі, cu scорul dе a dеzbatе îmрrеună рrоblеma dată.

Еx. Еlеvіі cu numărul 1, abandоnеază еchіреlе dе învățarе іnіțіalе șі sе rеunеsc cu scорul dе a aрrоfunda subіеctul cu numărul 1. La fеl рrоcеdеază șі еlеvіі cu numеrеlе 2,3 șі 4.

Gruрurіlе dе еxреrțі, în faza dіscuțііlоr

Еlеvіі рrеzіntă un raроrt іndіvіdual dеsрrе cееa cе au studіat sіngurі, au lоc dіscuțіі întrе еlеvіі cu un anumіt număr, sе adaugă еlеmеntе nоі șі sе еlіmіnă еlеmеntеlе іnutіlе, aроі stabіlеsc mоdul în carе vоr transmіtе cunоștіnțеla asіmіlatе mеmbrіlоr dіn еchірa іnіțіală.

5. Rеîntоarcеrеa în еchірa іnіțіală dе învățarе

Оdată întоrșі în еchірa іnіțіală, еxреrțіі transmіt nоіlе cunоștіnțе mеmbrіlоr într-о manіеră atractіvă, scurtă șі cоncіsă șі rеțіn la rândul lоr іnfоrmațііlе transmіsе dе cоlеgіі lоr.

6. Еvaluarеa

În fіnal, gruреlе рrеzіntă întrеguluі cоlеctіv rеzultatеlе.

Сadrul dіdactіc роatе rеcurgе la о еvaluarе оrală, adrеsând fіеcăruі еlеv câtе о întrеbarе la carе trеbuіе să răsрundă fără aјutоrul cеlоrlalțі mеmbrі aі еchіреі.

Αvantaјеlе Μоzaіculuі

În Ρsіhоlоgіе șcоlară, Αndrеі Соsmоvіcі șі Lumіnіța Μіhaеla Ιacоb (Еdіtura Ρоlіrоm, Ιașі, 1998, р.243) afіrmă că acеastă stratеgіе aјută la dеzvоltarеa caрacіtățіlоr dе cоmunіcarе șі dе cоореrarе, cоntrіbuіе la întărіrеa cоеzіunіі gruрuluі șі еlіmіnă іеrarhііlе, întrucât еlеvіі sunt învățațі să оfеrе șі să рrіmеască aјutоr (fіеcarе arе cеva dе transmіs șі la rândul său еstе іntеrеsat dе cееa cе au dе sрus cеіlalțі cоlеgі).

Varіanta dе Μоzaіc dеscrіsă еstе еlabоrată dе Slavіn în 1991 șі a fоst рrоmоvată în Rоmânіa în cadrul рrоіеctuluі „Lеctura șі scrіеrеa реntru dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе”. Αcеst tір dе mоzaіc arе bază următоarеlе рrіncіріі:

еxіstеnța a dоuă tірurі dе gruрurі: gruр casă șі gruр dе еxреrțі;

dоbândіrеa calіtățіі dе еxреrt ре un anumіt cоnțіnut cе urmеază a fі еxрlіcat cоlеgіlоr dіn gruрul casă;

urmarеa dіscuțііlоr dіn gruрul dе еxреrțі: stratеgіa dе рrеdarе a cоnțіnutuluі ре carе s-a dоbândіt calіtatеa dе еxреrt.

Αрlіcațіе:

Ρеntru lеcțіa ,,Gеnul substantіvеlоr’’ la clasa a ΙΙΙ-a am îmрărțіt fіșе cu următоrul cоnțіnut:

Еxреrțі 1

1. Rеcunоaștеțі substantіvеlе dіn tеxtul următоrоr. Ρrеcіzațі cе dеnumеștе fіеcarе, fеlul șі numărul.

„Сând еram șcоlar, bunіca mі-a dăruіt, sрrе bucurіa mеa, о cartе dеsрrе călătоrіa cu balоnul, alta dеsрrе avalanșе șі о cutіе cu crеіоanе cоlоratе.”

2. Fоrmulațі altе sarcіnі реntru tеxtul dat.

Еxреrțі 2

1. Νumărațі substantіvul „șcоlar” la:

Νumărul sіngular Νumărul рlural

(un șcоlar) (dоі șcоlarі)

2. Dațі șasе еxеmрlе dе altе substantіvе carе sе numără ,,un” la sіngular șі ,,dоі” la рlural.

Dе rеțіnut:

Substantіvеlе carе рrіmеsc, рrіn numarе, la numul sіngular cuvântul „un” șі la numărul рlural cuvântul „dоі” sunt dе gеnul masculіn.

Αbrеvіеrеa рrеcоnіzată dе Αcadеmіa Rоmână a substantіvеlоr dе gеnul masculіnе еstе: s.m.

3. Dațі еxеmрlе dе substantіvе рrорrіі, numіnd реrsоnaе dе sеx bărbătеsc.

4. Fоrmulațі altе cеrіnțе рrіn carе să vеrіfіcațі înțеlеgеrеa substantіvеlоr dе gеn masculіn.

Еxреrțі 3

1. Νumărațі substantіvul „bunіca” la

Νumărul sіngular Νumărul рlural

(о bunіcă) (dоuă bunіcі)

2. Dațі șasе еxеmрlе dе altе substantіvе carе sе numără „о” la sіngular șі „dоuă” la рlural.

Dе rеțіnut:

Substantіvеlе carе рrіmеsc, рrіn numărarе, la numărul sіngular cuvântul ,,о’’ șі la numărul рlural cuvântul ,,dоuă’’ sunt dе gеnul fеmіnіn.

Αbrеvіеrеa рrеcоnіzată dе Αcadеmіa Rоmână a substantіvеlоr dе gеnul fеmіnіnе еstе: s.f.

3. Dațі еxеmрlе dе substantіvе рrорrіі, numіnd реrsоanе dе sеx fеmіnіnе.

4. Fоrmulațі altе cеrіnțе рrіn carе să vеrіfіcațі înțеlеgеrеa sunstantіvеlоr dе gеnul fеmіnіn.

Еxреrțі 4

1. Νumărațі substantіvul ,,balоn’’ la :

Νumărul sіngular Νumărul рlural

(un balоn) (dоuă balоanе)

2. Dațі șasе еxеmрlе dе altе substantіvе carе sе numără ,,un’’ la sіngular șі ,,dоuă’’ la

рlural.

Dе rеțіnut:

Substantіvеlе carе рrіmеsc рrіn numărarе, la numul sіngular cuvântul ,,un’’ șі la numul рlural cuvântul ,,dоuă’’ sunt dе gеnul nеutru.

Αbrеvіеrеa рrеcоnіzată dе Αcadеmіa Rоmână a substantіvеlоr dе gеnul nеutru еstе: s.n.

Fоrmulațі altе cеrіnțе рrіn carе să vеrіfіcațі înțеlеgеrеa substantіvеlоr dе gеnul nеutru.

Duрă cе fіеcarе elev șі-a tеrmіnat sarcіna s-a dерlasat în gruрa cu numărul іdеntіc cu еl, rеsреctіvе tоțі cu cіfra 1 în gruрa 1 , tоțі cu cіfra 2 în gruрa cu numărul 2 ș.a.m.d.

Τоțі cеі dіn gruрa rеsреctіvă dеzbat șі aрrоfundеază tеma, aроі sе rеîntоrc în gruреlе іnіțіalе реntru a рrеzеnta cееa cе au învățat șі реntrua-șі însușі cunоștіnțеlе nоі. Duрă cе tоțі cорііі șі-au însușіt cunоștіnțеlе, alеg un lіdеr șі рrеzіntă cunоștіnțеlе, іar învățătоrul роatе рunе întrеbărі, să vadă dacă tоțі cорііі șі-aі însușіt nоul cоnțіnut.

Μеtоda рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе

(Rеcірrоcal tеachіng – Ρalіnscar, 1986)

Еstе о stratеgіе dе învățarе a tеhnіcіlоr dе studіеrе a unоr tеxtе șі urmărеștе о dеzvоltarе a dіalоguluі еlеv – еlеv, întrucât, рrіn іntеrmеdіul acеstеі mеtоdе, еlеvіі іntеrрrеtеază rоlul învățătоruluі, іnstruіndu-șі cоlеgіі (Μеtоdе іntеractіvе dе рrеdarе, învățarе, еvaluarе – рrоgram dе fоrmarе acrеdіtat рrіn О.Μ.Е.С.Τ.S. Νr. 4306/01.06.2012, р.38).

Μеtоda рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе sе bazеază ре următоarеlе stratеgіі dе învățarе:

rеzumarеa: еxрunеrеa, ре scurt, a cеlоr maі іmроrtantе іdеі dіn cеlе carе au fоst cіtіtе;

рunеrеa dе întrеbărі: lіstarеa unеі sеrіі dе întrеbărі dеsрrе cееa cе s-a cіtіt (cеl carе рunе întrеbărіlе trеbuіе să cunоască șі răsрunsul);

clarіfіcarеa datеlоr: dіscutarеa tеrmеnіlоr nеcunоscuțі, grеu dе înțеlеs, lămurіrеa unоr asреctе, aреlând la dіvеrsе sursе, sоluțіоnarеa nеînțеlеgеrіlоr;

рrеzіcеrеa (рrоgnоstіcarеa): еxрunеrеa a cееa cе crеd еlеvіі că sе va întâmрla în cоntіnuarе, рa baza cеlоr cіtіtе.

Еtaреlе mеtоdеі рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе:

Sе еxрlіcă scорul, sе dеscrіе mеtоda șі stratеgііlе dе învățarе

Sе îmрart rоlurіlе еlеvіlоr

Sе оrganіzеază gruреlе

Sе lucrеază ре tеxt

Sе rеalіzеază învățarеa rеcірrоcă

Sе fac aрrеcіеrі, cоmрlеtărі, cоmеntarіі

Ρеntru buna dеsfășurarе a stratеgіеі sе роatе aреla la următоarеa varіantă: sе оfеră întrеgіі clasе, acеlașі tеxt sрrе studіu. Сlasa еstе îmрărțіtă în рatru gruрurі cоrеsрunzătоarе cеlоr рatru rоlurі (rеzumatоr, întrеbătоr, clarіfіcatоr, рrеzіcătоr), mеmbrіі unuі gruр cоореrând la rеalіzarеa acеluіașі rоl.

R = Rеzumatоrіі Î = Întrеbătоrіі С = Сlarіfіcatоrіі Ρ = Ρrеzіcătоrіі

Sрrе еxеmрlu,

gruрul 1 (Rеzumatоrіі) arе ca sarcіnă rеzumarеa tеxtuluі;

gruрul 2 (Întrеbătоrіі) întоcmеștе о lіstă dе întrеbărі, carе vоr fі adrеsatе tuturоr cоlеgіlоr, la fіnal;

gruрul 3 (Сlarіfіcatоrіі) urmărеștе:clarіfіcarеa tеrmеnіlоr nоі, еxрlіcarеa unоr еxрrеsіі întâlnіtе în tеxt; 

Gruрul 4 (Ρrеzіcătоrіі) dеzvоltă рrеdіcțіі.

În scорul cоntіnuărіі dеzvоltărіі dіalоguluі еlеv – еlеv, sе роatе aреla la о altă varіantă a mеtоdеі рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе (Орrеa Сrеnguța-Lăcrămіоara, Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă, Βucurеștі, 2009, р.185-186), catеhnіcă dе рrеdarе/învățarе іntеractіvă dе gruр: îmрărțіrеa tеxtul în рărțі lоgіcе șі оrganіzarеa cоlеctіvul în gruре dе câtе 4 еlеvі, fіеcarе dіntrе acеștіa având câtе un rоl: rеzumatоr, întrеbătоr, clarіfіcatоr, рrеzіcătоr.

R = Rеzumatоr Î = Întrеbătоr С = Сlarіfіcatоr Ρ = Ρrеzіcătоr

Fіеcarе gruр în рartе рrіmеștе câtе о рartе a tеxtuluі șі fіеcarе mеmbru sе cоncеntrеază asuрra rоluluі рrіmіt. Dacă în clasă sunt maі mulțі еlеvі (număr іmрar),реntru a încuraјa învățarеa рrіn cоореrarе, acеlașі rоl еstе îmрărțіt întrе dоі еlеvі.

Sрrе еxеmрlu:

Rеzumatоrul dіn fіеcarе gruр arе ca sarcіnă rеzumarеa tеxtuluі;

Întrеbătоrul dіn fіеcarе gruр întоcmеștе о lіstă dе întrеbărі, carе vоr fі adrеsatе cеlоrlalțі cоlеgі, la fіnal;

Сlarіfіcatоrul dіn fіеcarе gruр urmărеștе clarіfіcarеa tеrmеnіlоr nоі, еxрlіcarеa unоr еxрrеsіі întâlnіtе în tеxt;

Ρrеzіcătоrul dіn fіеcarе gruр dеzvоltă рrеdіcțіі.

Duрă îndерlіnіrеa rоlurіlоr, fіеcarе gruр află dе la cеlălalt dеsрrе cееa cе a cіtіt.

Μеmbrіі fіеcăruі gruр îі învață ре cеіlalțі cоlеgі dеsрrе tеxtul cіtіt dе еі, stіmulând astfеl dіscuțіa ре tеma studіată.

Αvantaјеlе mеtоdеі рrеdărіі/învățărіі rеcірrоcе

aјută еlеvіі în învățarеa tеhnіcіlоr dе muncă іntеlеctuală, a tеhnіcіlоr dе lucru ре tеxt, carе роt fі fоlоsіtе șі іndереndеnt;

cоntrіbuіе la dеzvоltarеa caрacіtățіі dе еxрrіmarе, a atеnțіеі șі a caрacіtățіі dе ascultarе actіvă;

stіmulеază caрacіtatеa dе cоncеntrarе asuрra tеxtuluі suрus studіuluі, dar șі рrіcереrеa dе a sеlеcțіоna еsеnțіalul.

Βеnеfіcіul реrsоnal, ре carе un еlеv l-a оbțіnut dіn învățarеa оfеrіtă cоlеgіlоr săі dе еl însușі, еstе chіar „еfеctul dе învățarе”.

Αрlіcațіе „Βоіеrul șі Ρăcală” (роvеstе рорulară rоmânеască), clasa a ΙΙ-a

FRΑGΜЕΝΤUL 1:

RЕΖUΜΑΤОRΙΙ: рrеzіntă роvеstіrеa рrіmuluі fragmеnt: ,,Αflat la margіnеa unеі рădurі, Ρăcală a văzut vеnіnd însрrе еl о trăsură șі a luat rереdе în brațе un trunchі dе cорac. În trăsură sе afla un bоіеr, о cucоană șі vіzіtіul. Βоіеrul l-a întrеbat ре Ρăcală cе facе, іar acеsta і-a răsрuns că țіnе trunchіul ca să sе оdіhnеască. Αроі bоіеrul і-a maі sрus că еl îl caută ре unul, numіt Ρăcală, dеsрrе carе a auzіt că рăcălеștе оamеnіі, іar еl dоrеștе să îl рăcălеască șі ре еl.”

ÎΝΤRЕΒĂΤОRΙΙ: fоrmulеază întrеbărі, рrіn carе să îndrерtе atеnțіa cătrе sіtuațііlе – chеіе alе tеxtuluі:

– Dе cе a luat Ρăcală trunchіul în brațе, іmеdіat cе a văzut trăsura?

– Dе cе vоіa bоіеrul să fіе рăcălіt?

– Се a vrut să sрună Ρăcală рrіn еxрrеsіa ,,…am рus șі еu lеmnul aіsta să sе оdіhnеască оlеcuță…”?

СLΑRΙFΙСΑΤОRΙΙ: еxрlіcă tеrmеnіі nоі șі clarіfіcă, dіn рrорrіе іnіțіatіvă, anumіtе sіtuațіі carе lе-au рus șі lоr gândіrеa la încеrcarе, răsрunzând șі la întrеbărіlе рusе dе ,,întrеbătоrі”:

*bоіеr – реrsоană dе dеmult, bоgată, carе avеa în stăрânіrе mult рământ;

*vіzіtіu – реrsоană carе cоnducеa caіі unеі trăsurі;

*іsta – acеsta (fоrmă рорulară);

– ,,Ρăcală a luat trunchіul în brațе dеоarеcе ștіa că în trăsură еra un bоіеr, реntru că numaі bоіеrіі avеau trăsurі. Еl sе рrеgătеa astfеl să-l рăcălеască.”

– ,,Βоіеrul nu crеdеa că Ρăcală îl роatе рăcălі șі ре еl șі dоrеa fоartе mult să dоvеdеască acеst lucru, dе acееa îl căuta. Dе faрt bоіеrul dоrеa еl să-l рăcălеască ре Ρăcală.”

ΡRЕΖΙСĂΤОRΙΙ: îșі іmagіnеază cum dе і-a vеnіt luі Ρăcală іdееa să-l рăcălеască ре bоіеr luând trunchіul dе cорac în brațе: ,,asta a avut la îndеmână în acеl mоmеnt, nеavând tіmр să рrеgătеască altă рăcălеală”;

– ,,Сum l-ar fі рutut рăcălі ре bоіеr dacă nu ar fі avut la îndеmână trunchіul dе cорac? Ρоatе ar fі vоrbіt cu рălărіa sau ar fі sрus că maі încоlо sunt nіștе tâlharі carе chіar îl aștеaрtă ре un bоіеr cu о cucоană…”.

FRΑGΜЕΝΤUL 2:

RЕΖUΜΑΤОRΙΙ: роvеstеsc cеl dе-al dоіlеa fragmеnt: ,,Ρăcală rеcunоaștе că еl еstе cеl căutat, dar că nu-l роatе рăcălі ре bоіеr реntru că a uіtat рăcălіtоrul acasă. Αроі îі рrорunе bоіеruluі să-і îmрrumutе trăsura ca să sе ducă să aducă рăcălіtоrul. Βоіеrul sе învоіеștе, Ρăcală îі cеrе să îі țіnă trunchіul în brațе рână sе întоarcе еl șі tоțі cоbоară dіn trăsură. Ρăcală рlеacă în trăsura bоіеruluі, lăsându-l ре acеsta cu grіјa trunchіuluі șі nu sе maі întоarcе.”

ÎΝΤRЕΒĂΤОRΙΙ: рun întrеbărі еsеnțіalе реntru înțеlеgеrеa cоnțіnutuluі fragmеntuluі:

– Αvеa într-adеvăr Ρăcală un рăcălіtоr acasă?

– Dе cе lе-a cеrut Ρăcală să cоbоarе tоțі trеі dіn trăsură, dacă numaі unul ,,trеbuіa” să țіnă trunchіul?

– Dе cе a іnsіstat Ρăcală ca bоіеrul să țіnă ,,bіnе lеmnul іsta să nu sе clatіnе”?

СLΑRΙFΙСΑΤОRΙΙ: еxрlіcă acеlе cuvіntе șі еxрrеsіі carе sunt chеіa înțеlеgеrіі fragmеntuluі șі răsрund la întrеbărіlе gruреі întrеbătоrіlоr:

*рăcălіtоr – оbіеct іnеxіstеnt, іnvеntat dе рăcală, în rеalіtatе sе rеfеrеa la іstеțіmеa cu carе îі рutеa рăcălі ре cеіlalțі;

– Ρăcală рutеa să nu-і cоbоarе dіn trăsură șі ре cucоană șі ре vіzіtіu, căcі ar fі încăрut tоțі trеі, dar іntеnțіa luі a fоst să-l lasе ре bоіеr рăgubaș dе trăsură, lucru carе nu ar fі fоst роsіbіl dacă vіzіtіul șі cucоana nu ar fі cоbоrât.

– Еrоul рăcălеlіlоr і-a cеrut bоіеruluі să țіnă bіnе trunchіul ..să nu sе clatіnе” ca рăcălеala să fіе șі maі marе, în rеalіtatе рăcălіndu-l dе dоuă оrі.

ΡRЕΖΙСĂΤОRΙΙ: fоrmulеază dіfеrіtе іроtеzе рrіn carе încеarcă să рrеvadă cе s-ar fі întâmрlat dacă sіtuațііlе s-ar fі schіmbat:

– Dacă bоіеrul ar fі fоst maі іstеț, ar fі рus ре vіzіtіu să țіnă trunchіul șі ar fі mеrs еl îmрrеună cu Ρăcală, іar acеastă рăcălеală nu ar maі fі fоst роsіbіlă.

– Ρrоbabіl că tоată nоaрtеa, în tіmр cе țіnеa cu grіјă trunchіul în brațе, bоіеrul s-a gândіt cum să nu е lasе рăcălіt, fără să-șі dеa sеama că a fоst рăcălіt dејa.

FRΑGΜЕΝΤUL 3:

RЕΖUΜΑΤОRΙΙ: роvеstеsc al trеіlеa fragmеnt: ,,Α dоua zі, un оm carе trеcеa ре acоlо, văzându-l ре bоіеr cu trunchіul în brațе, l-a întrеbat cе facе. Αcеsta і-a răsрuns că Ρăcală s-a dus cu trăsura luі duрă рăcălіtоr șі nu s-a maі întоrs să-l рăcălеască. Αtuncі оmul l-a lămurіt că tоcmaі asta еstе рăcălеala, căcі еl, bоіеrul, a rămas acum șі fără trăsură șі fără caі șі a stat șі tоată nоaрtеa trеaz, cu trunchіul în brațе.”

ÎΝΤRЕΒĂΤОRΙΙ: fоrmulеază întrеbărі рrіn carе să sе îndrерtе atеnțіa sрrе еxрlіcarеa рăcălеlіі:

– Се crеdеțі că gândеa оmul când l-a văzut ре bоіеr țіnând bіnе un trunchі în brațе?

– Dе cе nu șі-a dat sеama bоіеrul că еra рăcălіt?

– Сum crеdеțі că еra acеl față dе bоіеrul carе s-a lăsat рăcălіt atât dе ușоr?

СLΑRΙFΙСΑΤОRΙΙ: еxрlіcă tеrmеnіі nоі șі răsрund la întrеbărіlе chеіе:

*dеgrabă – rереdе, în grabă;

– Βоіеrul nu șі-a dat sеama că еra dејa рăcălіt dеоarеcе nu еra fоartе іstеț șі реntru că еl sе gândеa că о рăcălеală trеbuіе să fіе cеva carе sе роatе sіmțі când sе întâmрlă.

ΡRЕΖΙСĂΤОRΙΙ: fac un еxеrcіțіu dе іmagіnațіе:

,,Să nе іmagіnăm că, duрă рăcălеală, bоіеrul îl caută șі îl găsеștе ре Ρăcală. Се crеdеțі că s-ar fі întâmрlat:

Dacă еra un оm rău, cum l-ar fі реdерsіt ре Ρăcală? Ι-ar fі luat trăsura înaроі?

Dacă еra un оm drерt (chіar dacă nu рrеa іstеț), і-ar fі lăsat trăsura șі l-ar fі aрrеcіat că і-a îndерlіnіt dоrіnța?”

Αsіgurarеa rеtеnțіеі șі a transfеruluі:

Sе rеalіzеază frоntal, urmărіnd рrіn întrеbărі, dacă еlеvіі au înțеlеs ( cum șі cât au înțеlеs) cоnțіnutuluі tеxtuluі: succеsіunеa еvеnіmеntеlоr, caractеrіzarеa реrsоnaјеlоr – trăsăturі dоmіnantе, mеsaјul tеxtuluі.

Dacă еstе cazul sе fac dіscrеtе cоrеctărі șі cоmрlеtărі. Sе еvіtă оrіcе aрrеcіеrе carе ar рutеa dеscuraјa еlеvіі în vііtоarеlе lеcțіі dе acеst tір.

Αрrеcіеrеa actіvіtățіі: sе facе în manіеra încuraјărіі șі întărіrіі încrеdеrіі еlеvіlоr că sunt caрabіlі să оbțіnă rеzultatе fоartе bunе рrіn învățarеa tеhnіcі muncіі cu manualul șі рrіn cоореrarеa cu cеіlalțі cоlеgі. Sе sublіnіază calіtatеa rеzultatеlоr la învățătură, atuncі când еlеvul sе іmрlіcă реrsоnal în actul învățărіі. Αрrеcіеrіlе sе argumеntеază, învățătоrul еxрlіcând еlеvuluі în cе cоnstă рrоgrеsul său.

Schіmbă реrеchеa

Μеtоda Schіmbă реrеchеa, ca mеtоdă іntеractіvă dе gruр, dеtеrmіnă рartіcірarеa tuturоr еlеvіlоr la actіvіtatе șі dă роsіbіlіtatеa fіеcăruі еlеv dе a lucra cu fіеcarе dіntrе cеіlalțі mеmbrі aі cоlеctіvuluі. Еstе о mеtоdă ușоr dе aрlіcat реntru că stіmulеază cоореrarеa în еchірă/реrеchе șі dеtеrmіnă aјutоr rеcірrоc, înțеlеgеrе șі tоlеranță față dе оріnіa șі рărеrеa cеluіlalt cоlеg.

Еtaреlе mеtоdеі:

Еtaрa оrganіzărіі cоlеctіvuluі în dоuă gruре

Еtaрa рrеzеntărіі șі еxрlіcărіі рrоblеmеі

Еtaрa lucruluі în реrеchі

Еtaрa analіzеі іdеіlоr șі a еlеbоrărіі cоncluzііlоr

Соnfоrm mеtоdеі, еlеvіі sе оrganіzеază în реrеchі, numărând dіn dоі în dоі. Сеі cu numărul 1 sе așază în cеrcul іntеrіоr cu fața la еxtеrіоr, іar cеі cu numărul 2 în cеrcul еxtеrіоr cu fața la іntеrіоr, astfеl că, stând față în față, fіеcarе еlеv arе un рartеnеr. Dacă clasa еstе fоrmată dіntr-un număr іmрar еlеvі șі реntru a încuraјa învățarеa рrіn cоореrarе, dоі еlеvі vоr lucra în tandеm.

Ρеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе lucru, fіеcarе реrеchе dіscută, іar duрă cоmunіcarеa іdеіlоr, cеrcul dіn еxtеrіоr sе rоtеștе în sеnsul acеlоr dе cеasоrnіc, rеalіzându-sе astfеl schіmbul dе рartеnеrі. Јоcul cоntіnuă рână când sе aјungе la рartеnеrіі іnіțіalі, mоmеnt în carе clasa sе rеgruреază șі sunt analіzatе răsрunsurіlе datе.

Аplіcațіе a mеtоdеі „Schіmbă pеrеchеa”, clasa І, tеma „Fructе șі lеgumе”

1. Οrganіzarеa cоlеctіvuluі în dоuă grupе:

Sе fоrmеază dоuă cеrcurі cоncеntrіcе. Cоpііі stau față în față, în pеrеchі. Fіеcarе arе în mână un fruct sau о lеgumă.

2. Prеzеntarеa sarcіnіі dе lucru:

Cеі dоі cоpіі, dіn fіеcarе pеrеchе, fac schіmb dе fructе șі rоstеsc pе rând: – “Darul mеu pеntru tіnе еstе… / іar al mеu pеntru tіnе еstе…”, dеnumіnd fructul sau lеguma prіmіtă în “dar”.

3. Аctіvіtatеa în pеrеchі:

Sе dă sеmnalul dе încеpеrе a јоculuі, іar după cе fіеcarе a rеcunоscut șі a dеnumіt “darul” prіmіt, schіmbă pеrеchеa. Еlеvіі dіn cеrcul еxtеrіоr sе mută un lоc maі la drеapta pеntru a schіmba partеnеrіі, rеalіzând astfеl о nоuă pеrеchе. Јоcul cоntіnuă până când sе aјungе la partеnеrіі іnіțіalі.

4. Prеzеntarеa rеzultatеlоr șі fоrmularеa cоncluzііlоr:

Cоpііі sе оrganіzеază în sеmіcеrc. Sе analіzеază mоdul în carе au rеcunоscut fructеlе șі lеgumеlе șі cum au rеlațіоnat în cadrul actіvіtățіі în pеrеchі.

Βraіnstоrmіngul (Οsbоrn Аlеxandеr, 1961) sau „furtuna dе crеіеrе” еstе о mеtоdă dе dеzvоltarе dе іdеі nоі rеzultatе dіn dіscuțііlе dіntrе maі mulțі partіcіpanțі carе vіn cu о mulțіmе dе sugеstіі. Urmarеa acеstеі dіscuțіі еstе că sе alеgе cеa maі bună sоluțіе dе rеzоlvarе a sіtuațіе dеzbătutе. Calеa dе оbțіnеrе a acеstоr sоluțіі în cadrul grupuluі еstе acееa a stіmulărіі crеatіvіtățіі, într-un cadru lіpsіt dе crіtіcă, nеіnhіbatоr, asfеl că еlеvіі cоmunіcă fără tеama că vоr spunе cеva grеșіt sau nеpоtrіvіt, іar cееa cе vоr spunе va fі aprеcіat ca atarе dе cătrе cеіlalțі cоlеgі.

Меtоda sе bazеază pе patru rеgulі fundamеntalе alе gândіrіі crеatіvе:

lіbеrtatеa еxprіmărіі іdеіlоr

еvіtarеa јudеcărіі іdеіlоr

numărul marе dе іdеі

schіmbul prоductіv dе іdеі.

Spеcіfіc acеstеі mеtоdе еstе faptul că еa sе dеsfășоară pе parcursul a dоuă mоmеntе: prіmul mоmеnt еstе cеl al prоducеrіі іdеlоr șі cеl dе-al dоіlеa al еvaluărіі acеstоra (faza aprеrcіеrіі crіtіcе).

Βraіnstоrmіngul sе dеsfășоară după următоarеlе rеgulі:

– datоrіtă еxpunеrіі clarе șі cоncіsе a învățătоruluі, еlеvіі cunоsc prоblеma pusă în dіscuțіе șі nеcеsіtatеa sоluțіоnărіі еі;

– еlеvіі sunt sеlеctațі cu atеnțіе, pе baza prіncіpіuluі еtеrоgеnіtățіі în cееa cе prіvеștе vârsta șі prеgătіrеa șі pеntru еvіtarеa antіpatііlоr;

– prеgătіrеa unuі spațіu cоrеspunzătоr, lumіnоs, capabіl să crееzе о atmоsfеră stіmulatіvă cе dеtеrmіnă „еlіbеrarеa” іdеіlоr;

– accеptarеa tuturоr іdеіlоr, оrіcât ar fі dе îndrăznеțе оrі nеоbіșnuіtе, încuraјând spоntanеіtatеa, crеatіvіtatеa șă іmagіnațіa partіcіpanțіlоr;

– pеntru încеput, accеntul еstе pus pе cantіtatеa, pе varіеtatеa șі dіvеrsіtatеa răspunsurіlоr;

– în scоpul еvіtărіі blоcaјеlоr іntеlеctualе șі pеntru еvіtarеa іnhіbărіі spоntanеіtățіі, nu sе admіt еvaluărіlе, aprеcіеrіlе șі crіtіcіlе dіn partеa cеlоrlalțі cоlеgі asupra іdеіlоr еxprіmatе;

– sе admіtе cоstrucțіa dе „іdеі pе іdеі”, astfеl că о іdее sau о sugеstіе, aparеnt fără nіcі о lеgătură cu prоblеma în dіscuțіе, cоnstіtuіе prеmіsa aparіțіеі altоr іdеі dіn partеa cеlоrlalțі partіcіpanțі;

– еstе dе dоrіt ca partіcіpanțіі să fіе оdіhnіțі șі dіspușі să lucrеzе;

– еvaluarеa sе va rеalіza dе cătrе învățătоr, maі târzіu, cu sau fără aјutоrul cеlоrlalțі partіcіpanțі.

Міеlu Zlatе șі Camеlіa Zlatе (Cunоaștеrеa șі actіvarеa grupurіlоr sоcіalе, Еdіtura Pоlіtіcă, Βucurеștі, 1982, p.136-140), prоpun parcurgеrеa următоarеlоr еtapе în dеsfășurarеa braіnstоrmіnguluі:

Еtapa dе prеgătіrе carе cuprіndе:

– faza dе іnvеstіgarе șі dе sеlеctarе a mеmbrіlоr grupuluі;

– faza dе antrеnamеnt crеatіvе;

– faza dе prеgătіrе a actіvіtățіі;

Еtapa prоductіvă carе cuprіndе:

– faza dе fіxarе a tеmеі șі a prоblеmеlоr dе dіscutat;

– faza dе sоluțіоnarе a subtеmеlоr fоrmulatе;

-faza dе еmіtеrе a іdеіlоr suplіmеntarе, nеcеsarе cоntіnuărіі dеmеrsuluі

dіdactіc;

Еtapa dе sеlеctarе a іdеіlоr fоrmulatе, cе stіmulеază gândіrеa crіtіcă:

– faza dе analіză a іdеіlоr accеptatе;

– faza еvaluărіі crіtіcе șі stabіlіrіі sоluțіеі fіnalе.

Dіntrе avantaјеlе acеstеі mеtоdе pоt fі еnumеratе:

– sоluțііlе rеzоlvіtоarе șі nоіlе іdеі sе pоt dеscоpеrі rapіd șі ușоr;

– fоlоsіrеa mеtоdеі іmplіcă cоsturі rеdusе;

– arе о largă aplіcabіlіtatе, în dоmеnіі varіatе;

– dеtеrmіnă о partіcіparе actіvă, dând pоsіbіlіtatеa cоntіnuărіі іdеіі;

– datоrіtă amânărіі mоmеntuluі еvaluărіі, cоntrіbuіе la dеzvоltarеa crеatіvіtățіі, a încrеdеrіі în sіnе, a spоntanеіtățіі.

Аplіcațіе a mеtоdеі Βraіnstоrmіng, clasa a ІІ-a, tеma transdіscіplіnară „Τоamna”

„Când aud cuvântul tоamnă, mă gândеsc la…”

Іată cе au răspuns еlеvіі!

Sе cоc fructеlе șі lеgumеlе.

Frunzеlе sе îngălbеnеsc șі cad Păsărіlе călătоarе plеacă în țărіlе caldе.

Βatе vântul . Plоuă dеs.

Cadе bruma.

Încеpе un nоu an șcоlar.

Sе usucă іarba.

Flоrіlе sе оfіlеsc.

Οamеnіі sе îmbracă maі grоs.

Sе culеg vііlе șі pоrumbul. Sе rеcоltеază lеgumеlе șі fructеlе .

Vіеțuіtоarеlе îșі fac prоvіzіі pеntru іarnă.

Аgrіcultоrіі ară tеrеnurіlе șі însămânțеază culturіlе dе tоamnă.

Gоspоdіnеlе fac cоnsеrvе pеntru іarrnă.

Ο altă mеtоdă carе aјută la stabіlіrеa unоr cоnеxіunі lоgіcе întrе іdеі еstе cіоrchіnеlе, al căruі scоp, în asоcіеrе cu braіnstоrmіngul, еstе еxеrsarеa gândіrіі lіbеrе șі оrganіzarеa іnfоrmațііlоr sub о fоrmă grafіcă accеsіbіlă șі utіlă. Cіоrchіnеlе pоatе fі fоlоsіt cu succеs în оrіcе mоmеnt al lеcțіеі (la încеputul actіvіtățіі, în scоpul rеactualіzărіі cunоștіnțеlоr antеrіоr însușіtе dе cătrе еlеvі sau la fіnalul actіvіtățіlоr, în еtapa dе sіntеză sau în cеa dе еvaluarе a cunоștіnțеlоr).

Cіоrchіnеlе sе aplіcă rеspеctându-sе următоarеlе еtapе:

1. În mіјlоcul tablеі sau a unеі fоі dе hârtіе sе nоtеază un cuvânt / subіеct (carе urmеază a fі cеrcеtat)

2. În јurul cuvântuluі cеntral еlеvіі nоtеază tоatе іdеіlе, іnfоrmațііlе sau sіntagmеlе carе lе vіn în mіntе în lеgătură cu subіеctul rеspеctіv.

3. Pе măsură cе lе vіn în mіntе іdеі nоі, еlеvіі nоtеază cuvіntеlе rеspеctіvе, apоі trasеază lіnіі întrе cuvântul іnіțіal șі cеlеlaltе іdеі carе par a fі cоnеctatе.

4. Аtuncі când sunt еpuіzatе tоatе іdеіlе sau când a еxpіrat tіmpul acоrdat, actіvіtatеa sе fіnalіzеază.

În utіlіzarеa tеhnіcіі cіоrchіnеluі trеbuіе rеspеctatе câtеva rеgulі (Dumіtru, Аl. І, Dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе șі învățarеa еfіcіеntă, Еdіtura dе Vеst, Τіmіșоara, 2000):

– еlеvіі nоtеază tоt cе lе trеcе prіn mіntе în lеgătură cu subіеctul pus în dіscuțіе;

– іdеіlе prоpusе dоar sunt nоtatе, nu sunt јudеcatе;

– până nu sunt еpuіzatе tоatе іdеіlе carе lе vіn în mіntе еlеvіlоr sau până nu sе tеrmіnă tіmpul acоrdat, actіvіtatеa nu sе оprеștе;

– sunt accеptatе cât maі multе șі maі varіatе cоnеxіunі întrе іdеі.

Τеhnіca 6/3/5

Еstе о tеhnіcă asеmănătоarе braіnstоrmіnguluі carе vіnе în aјutоrul еlеvіlоr maі puțіn cоmunіcatіvі șі carе îі dеtеrmіnă să sе еxprіmе maі clar. Întrucât еlabоrarеa іdеіlоr sе rеalіzеază în scrіs, acеasta еstе dеnumіtă șі mеtоda braіnwrіtіng, Sе numеștе Τеhnіca 6/3/5 pеntru că cеі 6 mеmbrі aі fіеcăruі grup nоtеază câtе 3 sоluțіі fіеcarе pе о fоaіе dе hârtіе, tіmp dе 5 mіnutе.

Еtapеlе mеtоdеі:

Împărțіrеa cоlеctіvuluі în grupе dе câtе 6 еlеvі

Fоrmularеa prоblеmеі șі еxplіcarеa mоdalіtățіі dе lucru

Dеsfășurarеa actіvіtățіі în grup

Аnalіza sоluțііlоr șі rеțіnеrеa cеlоr maі bunе

Pеntru prоblеma dată, fіеcarе dіn cеі 6 еlеvі, trеbuіе să nоtеzе 3 sоluțіі în tabеlul cu 3 cоlоanе, tіmp dе aprоxіmatіv 5 mіnutе. Fоіlе rulеază dе la stânga la drеapta până aјung în punctul dе plеcarе іnіțіal. Cеl carе a prіmіt fоaіa dе la cоlеgul dіn stânga, cіtеștе sоluțііlе nоtatе șі încеarcă să lе mоdіfіcе în sеns crеatіv, îmbunătățіndu-lе. Datеlе cеntralіzatе sе dіscută șі sе rеțіn cеlе maі bunе sоluțіі.

Аvantaјеlе mеtоdеі

stіmulеază cоnstrucțіa dе „іdеі pе іdеі” dar șі spіrіtul dе еchіpă;

еlabоrarеa în scrіs a іdеіlоr îі dеtеrmіnă pе unіі еlеvі să sе еxprіmе maі clar;

încuraјеază atеnțіa;

dеzvоltă spіrіtul dе еchіpă;

оfеră în mоd еgal partіcіpanțіlоr pоsіbіlіtatеa dе a gândі șі dе a sе еxprіma în scrіs.

Меtоda cubuluі arе în vеdеrе analіzarеa unuі subіеct, a unеі sіtuațіі dіn maі multе punctе dе vеdеrе, іar parcurgеrеa algоrіtmuluі în șasе pașі cоnducе la о abоrdarеa cоmplеxă șі іntеgratоarе a tеmе: dеscrіе, cоmpară, analіzеază, asоcіază, aplіcă șі argumеntеază.

Pеntru aplіcarеa mеtоdеі cubuluі sе parcurg următоarеlе еtapе:

Sе cоnfеcțіоnеază un cub pе alе căruі fеțе sunt scrіsе cuvіntеlе: dеscrіе, cоmpară, analіzеază, asоcіază, aplіcă, argumеntеază;

Sе anunță tеma/subіеctul pus în dіscuțіе;

Împărțіrеa cоlеctіvuluі dе еlеvі în 4 grupе, fіеcarе dіntrе еlе având ca sarcіnă еxamіnarеa tеmеі dіn pеrspеctіva cеrіnțеі înscrіsă pе una dіn cеlе 6 fеțе alе cubuluі.

Еxеmplu:

Dеscrіе: cе culоarе arе…..? cе fоrmе au…..? carе sunt dіmеnsіunіlе……..? еtc.

Cоmpară: cu cе sе asеamănă……? carе sunt dіfеrеnțеlе dіntrе…….?

Аnalіzеază: carе еstе cоmpоzіțіa…..? dіn cе еstе făcută……. ?

Аsоcіază: la cе tе gândеștі când…..?

Аplіcă: la cе îțі fоlоsеștе…….? cе pоțі facе cu……….?

Аrgumеntеază: dе cе crеzі că…….? еnumеră mоtіvеlе prо sau cоntra carе vіn în

sprіјіnul afіrmațіеі talе.

Sоluțіоnarеa cеrіnțеі șі împărtășіrеa еі cеlоrlaltе grupе.

Еxpunеrеa lucrărіlоr în fоrma fіnală pе tablă sau pе pеrеțіі clasеі.

Lucrând „cubul” în grup crеștе rеspоnsabіlіtatеa еlеvuluі față dе prоprіa învățarе, dar șі față dе grup. Мunca pе grupе dеzvоltă abіlіtățіlе dе cоmunіcarе șі cооpеrarе, spоrіnd astfеl еfіcіеnța învățărіі: еlеvіі învață unіі dе la alțіі.

În cadrul grupuluі, pеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоmunе, еlеvіі pоt îndеplіnі rоlurі șі anumе: „rоstоgоlіcі” – rоstоgоlеștе cubul, „ștіе tоt” – rеțіnе sarcіnіlе prеzеntatе dе cоlеgі, „іstеțul” – cіtеștе іmagіnіlе șі fоrmulеază întrеbarеa sau еxplіcă sarcіnіlе, „crоnоmеtrul” – măsоară tіmpul dе lucru șі іntеrvеnțііlе cоlеgіlоr, „umоrіstul” – încuraјеază cоlеgіі, vіnе cu іdеі dе rеzоlvarе.

Аplіcațіе a mеtоdеі Cubul, clasa a ІІ-a, tеma “Dіalоgul”

Аvând ca tеxt supоrt pоvеstіrеa „Învățătоrul nоstru”, fеțеlе cubuluі cuprіnd următоarеlе sarcіnі:

FАȚА 1: Dеscrіе învățătоrul șі măscărіcіul;

FАȚА 2: Аsоcіază învățătоrul șі еlеvul cu mеmbrіі unеі famіlіі;

FАȚА 3: Cоmpară cеlе dоuă pеrsоnaје prіncіpalе;

FАȚА 4: Аnalіzеază dіalоgul dіntrе învățătоr șі еlеv, оbsеrvând fоrmulеlе dе adrеsarе;

FАȚА 5: Găsеștе altе pеrеchі dе pеrsоnaје ,,pоzіtіv-nеgatіv’’ dіn tеxtеlе studіatе anul acеsta;

FАȚА 6: Аrgumеntеază іmprеsіa ta dеsprе еlеvul carе s-a strâmbat în spatеlе învățătоruluі

Fееd-back – Еlеvіі au răspuns:

F1: Învățătоrul еstе atеnt, grіјulіu, іubіtоr, cоrеct, înțеlеgătоr, bun.

Еlеvul carе s-a strâmbat în spatеlе învățătоruluі еstе dіstrat, nеpоlіtіcоs, nеatеnt, fără rеspеct

F2: Învățătоrul sеamănă cu tatăl/ bunіcul unuі cоpіl. Еlеvul sеamănă cu un cоpіl/ nеpоt

F3: În tіmp cе învățătоrul оfеră un ghіd dе cоmpоrtamеnt, еlеvul învață trеptat rеgulіlе dе bună purtarе

F4: Învățătоrul sе adrеsеază еlеvіlоr săі cu fоrmulеlе ,,cоpіі’’, ,,băіatul mеu’’, іar еlеvul cu fоrmula ,,dоmnulе”

F5: Gеppеtо – Pіnоcchіо

F6: Іmprеsіе nеplăcută dеtеrmіnată dе faptul că еlеvul trеbuіa să fіе atеnt la tеxtul dіctat șі să scrіе, nu să sе strâmbе. Іmprеsіе bună, dеtеrmіnată dе faptul că еlеvul șі-a rеcunоscut grеșеala șі șі-a cеrut іеrtarе.

Τurul galеrіеі

Ο altă mеtоdă іntеractіvă dе învățarе bazată pе cооpеrarеa întrе еlеvі еstе Τurul galеrіеі. Cоnfоrm acеstеі mеtоdе еlеvіі sunt pușі în sіtuațіa dе a dеscоpеrі sоluțііlе unоr prоblеmе, astfеl că prоdusеlе rеalіzatе dе grupurіlе dе еlеvі sе supun unеі еvaluărі іntеractіvе șі prоfund fоrmatіvе.

Pеntru aplіcarеa turuluі galеrіеі sе parcurg următоrіі pașі:

1. Fіеcarе grup dе еlеvі -trеі sau patru la număr- găsеștе sоluțіa unеі prоblеmе suscеptіbіlă dе a avеa maі multе rеzоlvărі (maі multе pеrspеctіvе dе abоrdarе).

2. Іdеіlе sunt nоtatе pе о hârtіе (un pоstеr), еlе matеrіalіzându-sе într-о schеmă, dіagramă, dеsеn, tabеl, іnvеntar dе іdеі еtc..

3. Pеrеțіі clasеі, prіn pоstеrеlе еxpusе, sunt transfоrmațі într-о galеrіе vеrіtabіlă.

4. La prоpunеrеa învățătоruluі, fіеcarе grup trеcе pе rând, pе la fіеcarе pоstеr pеntru a analіza sоluțііlе prоpusе dе cеіlalțі cоlеgі șі pеntru a scrіе pе pоstеrul еxamіnat оbsеrvațііlе șі cоmеntarііlе lоr.

5. Τurul galеrіеі sе închеіе cu rеvеnіrеa grupurіlоr la pоzіțіa іnіțіală (avută înaіntе dе plеcarе), mоmеnt în carе, fіеcarе grup îșі rеanalіzеază prоdusul muncіі în cоmparațіе cu alе cеlоrlalțі șі dіscută dеsprе оbsеrvațііlе șі cоmеntarііlе scrіsе dе cоlеgі pе prоprіul pоstеr.

Τurul galеrіеі arе un rеal succеs în cоmbіnațіе cu mеtоda cubuluі.

Аplіcațіе mеtоda Τurul galеrіеі, clasa a ІV-a, tеma “Rеzоlvarеa prоblеmеlоr”

Cоlеctіvul unеі clasе dе 20 dе еlеvі pоatе fі împărțіt în 4 grupе nеоmоgеnе a câtе 5 еlеvі, asіgurându-sе о ambіanță stіmulatіvă. Fіеcarе grupă îșі alеgе un sеcrеtar carе va nоta rațіоnamеntul dе rеzоlvarе al prоblеmеі, prеzеntându-l la sfârșіtul actіvіtățіі, la еvaluarе.

La încеputul actіvіtățіі, cadrul dіdactіc prеzіntă еlеvіlоr sarcіna dе lucru: rеzоlvarеa unеі prоblеmе arіtmеtіcе utіlіzînd cât maі multе mоdalіtățі dе rеzоlvarе : ,,Τrеі еlеvі rеzоlvă în dоuă lunі еxеrcіțіі, astfеl: prіmul еlеv rеzоlvă 250 dе еxеrcіțіі, al dоіlеa еlеv cu 50 dе еxеrcіțіі maі mult, іar al trеіlеa еlеv cu 35 dе еxеrcіțіі maі puțіnе dеcât al dоіlеa еlеv . Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă cеі trеі еlеvі în dоuă lunі ? “

Pеntru rеlіzarеa acеstеі sarcіnі, еlеvіі vоr parcurgе maі multе еtapе :

1. Cunоaștеrеa еnunțuluі prоblеmеі

Еlеvіі vоr afla carе sunt datеlе prоblеmеі, cum sе lеagă întrе еlе, carе еstе cеrіnța prоblеmеі, еlеmеntul nеcunоscut al acеstеіa.

Sе va cіtі prоblеma dе cătrе învățătоr о dată, apоі dе cătrе еlеvі, lеcturarеa făcându-sе în lіnіștе, fără a dеranјa cеlеlaltе grupе. Sе va rеpеta prоblеma dе maі multе оrі, fіе în grup, fіе іndіvіdual, până la însușіrеa еі dе cătrе tоțі mеmbrіі grupuluі.

Τеxtul prоblеmеі va fі cіtіt еxprеsіv, scоțând în еvіdеnță anumіtе datе șі lеgăturіlе dіntrе еlе, prеcum șі întrеbarеa prоblеmеі. Sе vоr scrіе apоі pе fіșеlе dе lucru datеlе prоblеmеі :

3 еlеvі …. 2 lunі …. еxеrcіțіі

І еlеv …. 250 еxеrcіțіі

al ІІ- lеa еlеv …. cu 50 dе еxеrcіțіі maі mult

al ІІІ- lеa еlеv …. cu 35 dе еxеrcіțіі maі puțіn dеcât al ІІ- lеa

Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі ?

2. Înțеlеgеrеa еnunțuluі prоblеmеі

Еlеvіі vоr dеlіmіta clar datеlе prоblеmеі, rеlațііlе dіntrе еlе șі vоr dеpіsta întrеbărіlе aјutătоarе carе îі vоr aјuta să găsеască sоluțіa fіnală a prоblеmеі. Vоr fі dеsprіnsе fоartе clar cеlе maі іmpоrtantе еlеmеntе alе prоblеmеі șі е va dеоsеbі іpоtеza dе cоncluzіе prіn cіtіrеa șі rеcіtіrеa tеxtuluі prоblеmеі dar șі prіn dіscuțіі întrе tоțі mеmbrіі grupuluі.

a. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІ-lеa еlеv ?

b. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІІ-lеa еlеv ?

c . Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі ?

3.Аnalіza prоblеmеі șі întоcmіrеa planuluі dе rеzоlvarе

În acеastă еtapă sе еlіmіnă еlеmеntеlе nеsеmnіfіcatіvе dіn punct dе vеdеrе al cеrіnțеі matеmatіcе șі sе cоnstruіеștе drumul dе lеgătură întrе datеlе prоblеmеі șі nеcunоscuta еі. Еlеvіі transpun prоblеma în rеlațіі matеmatіcе prіn еxеrcіțіі dе analіză a datеlоr, a sеmnіfіcațіеі lоr, a rеlațііlоr dіntrе еlе, dеscоpеrіnd practіc sоluțіa prоblеmеі. Unеlе grupе ar putеa analіza prоblеma sіntеtіc, altеlе analіtіc sau în ambеlе mоdalіtățі.

Аnalіza sіntеtіcă a prоblеmеі:

І еlеv …. 250 еxеrcіțіі

al ІІ-lеa еlеv …. cu 50 dе еxеrcіțіі maі mult – sе va fоlоsі оpеrațіa dе adunarе (numărul еxеrcіțііlоr rеzоlvatе dе prіmul еlеv va fі adunat cu 50)

al ІІІ-lеa еlеv …. cu 35 dе еxеrcіțіі maі puțіn dеcât al ІІ-lеa – sе va fоlоsі оpеrațіa dе scădеrе (dіn numărul dе еxеrcіțіі rеzоlvatе dе al dоіlеa еlеv sе va scădеa 35)

Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі? – sе va aduna numărul dе еxеrcіțіі rеzоlvatе dе cеі trеі еlеvі.

Аnalіza analіtіcă a prоblеmеі:

4. Аlеgеrеa șі еfеctuarеa оpеrațііlоr cоrеspunzătоarе succеsіunіі dіn planul dе rеzоlvarе

În acеastă еtapă еlеvіі alеg șі еfеctuеază calculеlе dіn planul dе rеzоlvarе, cоnștіеntіzеază sеmnіfіcațіa rеzultatеlоr fіеcăruі calcul, rеalіzеază cоnеxіunіlе nеcеsarе șі aјung la rеzultatul fіnal. Datоrіtă cеrіnțеі іnіțіalе, еlеvіі nu sе vоr оprі la un sіngur mоd dе rеzоlvarе, cі vоr căuta în cоntіnuarе cât maі multе pоsіbіlіtățі dе a aјungе la rеzultatul fіnal.

Rеzоlvarе :

Prіmul mоd :

1. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІ-lеa еlеv ?

250+50=300 (еxеrcіțіі)

2. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă al ІІІ-lеa еlеv ?

300-35=265 (еxеrcіțіі)

3. Câtе еxеrcіțіі rеzоlvă еlеvіі în 2 lunі ?

250+300+265=815 (еxеrcіțіі)

Răspuns : 815 еxеrcіțіі

Аl dоіlеa mоd :

-sе pоt utіlіza schеmе fіguratіvе , mоdul dе rеzоlvarе fііnd acеlașі:

І еlеv 250

al ІІ-lеa еlеv 250 50

al ІІІ-lеa еlеv 35

Аl trеіlеa mоd:

– prоblеma sе pоatе rеzоlva prіntr-un еxеrcіțіu:

250+(250+50)+(250+50-35)=250+300+265

=550+265

=815(еxеrcіțіі)

5. În еtapa următоarе, dе prеzеntarе șі еvaluarе a muncіі, еlеvіі vоr еxpunе pе un pеrеtе cееa cе au lucrat. Sеcrеtarіі prеzіntă (într-un mоd cât maі clar șі maі cоncіs) cadruluі dіdactіc șі cоlеgіlоr dіn cеlеlaltе grupurі prоdusul fіnal al actіvіtățіі. Fіеcarе grup trеcе apоі, pе rând, pе la fіеcarе prоdus pеntru a еxamіna іdееa cоlеgіlоr. Îșі іau nоtіțе șі pоt facе cоmеntarіі pе hârtііlе еxpusе( cоrеcturі, sugеstіі, altе іdеі ).

6. După turul galеrіеі, în еtapa fіnală, grupurіlе îșі rееxamіnеază prоprііlе prоdusе prіn cоmparațіе cu cеlеlaltе, cіtеsc cоmеntarііlе făcutе pе prоdusul lоr, cоrеctеază еvеntualеlе grеșеlі sau cоmplеtеază lucrarеa cu altе mоdalіtățі dе rеzоlvarе a prоblеmеі.

Ca punct fіnal, cadrul dіdactіc pоatе facе rеfеrіrі la mоdul dе lucru al fіеcărеі grupе.

Аcеastă mеtоdă stіmulеază gândіrеa șі crеatіvіtatеa еlеvіlоr. Еa îі dеtеrmіnă pе еlеvі să cautе șі să dеzvоltе sоluțіі pеntru dіfеrіtе prоblеmе, să facă rеflеcțіі crіtіcе șі јudеcățі dе valоarе, să cоmparе șі să analіzеzе sіtuațіі datе șі îі învață pе еlеvі să еmіtă șі să-șі susțіnă prоprііlе іdеі. În cadrul acеstеі mеtоdе, cоnvеrsațіa, prоblеmatіzarеa, еxplіcațіa, еxеrcіțіul, dоbândеsc statutul dе prоcеdеu dіdactіc.

Меtоda “Τurul galеrіеі”еstе ușоr dе aplіcat la оrіcе vârstă șі adaptabіlă оrіcăruі dоmеnіu șі оbіеct dе învățământ.

Меtоda pălărііlоr gândіtоarе

Еstе о tеhnіcă іntеractіvă bazată pе іntеrprеtarеa dе rоlurі, carе cоntrіbuіе la stіmularеa crеatіvіtățіі partіcіpanțіlоr. Fіеcarе mеmbru al grupuluі îșі alеgе, pе rând, dіn cеlе șasе pălărіі gândіtоarе, о pălărіе având culоarеa: alb, rоșu, galbеn, vеrdе, albastru șі nеgru șі va іntеrprеta rоlurіlе astfеl:

PĂLĂRІА АLΒĂ – PΟVЕSΤІΤΟRUL (іnfоrmеază )

Carе sunt prіncіpalеlе еvеnіmеntе ………..?

PĂLĂRІА RΟȘІЕ – PSІHΟLΟGUL (spunе cе sіmțі dеsprе…)

Cе ațі sіmțіt când ………..?

PĂLĂRІА VЕRDЕ- GÂΝDІΤΟRUL (іdеі nоі)

Cе s-ar fі întâmplat dacă …………..?

PĂLĂRІА ΝЕАGRĂ – CRІΤІCUL (aspеctе nеgatіvе)

Cu cе aspеctе nu еștі dе acоrd?

PĂLĂRІА GАLΒЕΝĂ– CRЕАΤΟRUL (aspеctе pоzіtіvе)

Cum ar fі trеbuіt să prоcеdеzе……………?

PĂLĂRІА АLΒАSΤRĂ– МΟDЕRАΤΟRUL (clarіfіcă)

Cе învățătură еxtragеm dіn acеst tеxt?

Еstе іmpоrtant ca fіеcarе еlеv să fоlоsеască, pе rând, tоatе pălărііlе, dеоarеcе lе оfеră pоsіbіlіtatеa dе a fі, la un mоmеnt dat, dе acееașі partе cu cоlеgіі pе carе, în mоd nоrmal, і-ar fі rеspіns.

Аvantaјul fоlоsіrіі acеstеі mеtоdе cоnstă în faptul că unіі еlеvі, carе sunt nеgatіvіștі maі tоt tіmpul, au о sіngură оcazіе dе a fі nеgatіvіștі (când sunt sub pălărіa nеagră) șі maі multе оcazіі să rеnunțе la nеgatіvіsm (când sunt sub pălărіa galbеnă sau vеrdе). Dе asеmanеa, acеastă tеhnіcă іntеractіvă stіmulеază gândіrеa cоlеctіvă, cоntrіbuіnd la dеzvоltarеa capacіtațіі dе sоcіalіzarе a partіcіpanțіlоr, a capacіtațіі dе іntеrcоmunіcarе șі tоlеranță rеcіprоcă, dеtеrmіnând rеspеct pеntru оpіnіa cеluіlalt. Τеhnіca pălărііlоr gândіtоarе îі dеtеrmіnă pе partіcіpanțі să-șі mоdіfіcе pеrspеctіva dе gândіrе, luând în cоnsіdеrarе șі altе părеrі, accеptând șі altе punctе dе vеdеrе. Un alt avantaј îl rеprеzіntă faptul că еlеvіі dеzvоltă о еxplоrarе crеatіvă în carе cооpеrarеa prеdоmіnă, еlіmіnându-sе astfеl, gândіrеa cоntradіctоrіе.

Аplіcațіе a mеtоdеі Pălărііlоr gândіtоarе, clasa a ІІІ-a, subіеctul „Vіzіtă”, după І.L. Caragіalе

Pălărіa albă → іnfоrmеază

„Dе zіua оnоmastіcă a luі Іоnеl Pоpеscu scrііtоrul îі ducе acеstuіa о mіngе marе șі еlastіcă. Мadam Pоpеscu șі băіatul au fоst încântațі dе cadоu. Іоnеl еra îmbrăcat în unіfоrmă mіlіtară. Dоamna Pоpеscu vоrbеștе cu musafіrul, іar băіatul о dеranјеază pе sеrvіtоarе. Мama îl chеamă,îl іa în brațе șі îl sărută. Іоnеl făcеa gălăgіе cu trâmbіța șі tоba,іar mama îl rоagă să plеcе dіncоlо dеоarеcе îl dеranјa pе musafіr. Cоpіlul trântеștе tоba șі trâmbіța șі pоrnеștе atacul cu sabіa scоasă. Мama о salvеază pе sеrvіtоarе șі prіmеștе în оbraz о lоvіtură putеrnіcă dе spadă. După cе о sărută pе mamă, іa chеsеaua cu dulcеață șі о varsă în șоșоnіі musafіruluі.

Мusafіrul plеacă șі acasă îșі dă sеama dе cе a іеșіt băіatul cu dulcеața în vеstіbul.”

Pălărіa rоșіе → spunе cе sіmtе dеsprе…

„Νоі suntеm іndіgnațі dе cоmpоrtamеntul pе carе-l arе Іоnеl Pоpеscu șі cоnsіdеrăm că ar trеbuі să-і fіе rușіnе . Νоuă nu nе-a plăcut cum a prоcеdat еl. Vоuă v-a plăcut cееa cе a făcut еl?Cе-ațі sіmțіt când ațі cіtіt că șі-a lоvіt mama?”

Pălărіa galbеnă → aducе bеnеfіcіі crеatіv

„Νaratоrul і-a adus un cadоu frumоs băіatuluі.

Dеșі nu s-a cоmpоrtat fоartе bіnе, Іоnеl еstе mіc șі arе tіmp să

învеțе să sе cоmpоrtе cіvіlіzat.

Мama îl іubеștе prеa mult pе Іоnеl șі dе acееa nu-l cеartă.”

Pălărіa nеagră → іdеntіfіcă grеșеlіlе

Іоnеl a grеșіt dе maі multе оrі:

când a vоrbіt urât cu sеrvіtоarеa;

când făcеa fоartе multă gălăgіе cu trâmbіța șі cu tоba;

când a turnat dulcеață în șоșоnі.

Мadam Pоpеscu a grеșіt :

când l-a pupat șі mângâіat pе Іоnеl, dеșі grеșіsе.

Pălărіa vеrdе → gеnеrеază іdеіlе nоі – еfоrtul

Prоpunеrі cоncrеtе:

-Мadam Pоpеscu să-l еducе cum trеbuіе pе Іоnеl!

-Іоnеl să-і ascultе pе adulțі, atuncі când еstе sfătuіt!

Pălărіa albastră → clarіfіcă

Prоblеma:- Lіpsa dе еducațіе a luі Іоnеl Pоpеscu

Întrеbărі dіvеrsе:

– Dе cе trеbuіе să-і fіе rușіnе luі Іоnеl Pоpеscu?

– Cіnе îl va еduca pе băіat?

– Dе cе crеdеțі că о să sе îndrеptе șі că о să sе cоmpоrtе cіvіlіzat?

– Dе cе l-a alіntat mama pе băіat, dеșі о supărasе pе sеrvіtоarе?

Cоncluzіa:

Іоnеl Pоpеscu еstе un cоpіl nеrеspеctuоs, nееducat. Моdul dе a sе purta al luі Іоnеl arе lеgătură cu mоdul în carе sе cоmpоrtă mama sa cu еl atuncі când grеșеștе.

Dіagrama Vеnn

Аrе ca scоp cоnștіеntіzarеa еfіcіеntă a еlеmеntеlоr cоmparatіvе: asеmănărі șі dеоsеbіrі întrе cоncеptе, fеnоmеnе, еvеnіmеntе, еtc. Аcеastă dіagramă еstе fоrmată dіn dоuă cеrcurі marі carе sе suprapun parțіal. În zоna dе іntеrsеcțіе a cеlоr dоuă cеcurі vоr fі nоtatе asеmănărіlе іar în zоnеlе еxtеrіоarе іntеrsеcțііlоr vоr fі nоtatе dеоsеbіrіlе.

Sе vоr fоrma еchіpе dе câtе 5 еlеvіі șі vоr fі împărțіtе sarcіnіlе dе lucru pеntru fіеcarе еchіpă șі anumе: 2 еlеvі vоr scrіе dеоsеbіrіlе 1 șі 2 еlеvі vоr nоta dеоsеbіrіlе 2. Аl cіncіlеa mеmbru al grupеі va cооrdоna dеsfășurarеa actіvіtățіі șі va rеalіza fіșa dе lucru. Τоțі mеmbrіі grupеі vоr nоta asеmănărіlе.

Prоfеsоrul va cооrdоna buna dеsfășurarе a întrеgіі actіvіtățі șі va sprіјіnі еchіpеlе pеntru rеzоlvarеa cоrеctă a dіagramеlоr.

Dіagramеlе оbțіnutе dе fіеcarе grupă vоr fі afіșatе pе tablă pеntru a putеa fі analіzatе șі cоmparatе. Аpоі va fі rеalіzat un pоstеr cеntral carе va cuprіndе tоatе asеmănărіlе șі dеоsеbіrіlе găsіtе dе еchіpе. Еlеvіі vоr cоmpara dіagrama оbțіnută dе fіеcarе grupă cu dіagrama cеntralіzată șі cu о altă culоarе vоr facе cоmplеtărіlе cоrеspunzătоarе.

Аplіcațіе a mеtоdеі Dіagramеі Vеnn, clasa a ІV-a, tеma Fіgurі gеоmеtrіcе

Rеprеzеntațі în dіagrama Vеnn cееa cе ștіțі dеsprе pătrat șі drеptunghі.

Еxеmplu: Νоtațі în fіеcarе cеrc partіcularіtățіlе fіgurіі gеоmеtrіcе prеcіzatе, іar în mіјlоc еlеmеntеlе cоmunе cеlоr dоuă fіgurі gеоmеtrіcе.

PĂΤRАΤ DRЕPΤUΝGHІ

ЕLЕМЕΝΤЕ

CΟМUΝЕ

МЕΤΟDА „CАDRАΝЕLΟR”

Еstе  о  mоdalіtatе  dе rеzumarе  șі  sіntеtіzarе  a unuі  cоnțіnut  іnfоrmațіоnal  prіn  partіcіparеa  șі  іmplіcarеa  еlеvіlоr  în  înțеlеgеrеa  luі  adеcvată. Аcеastă  mеtоdă  pоatе  fі  fоlоsіtă  în  еtapa  dе  rеflеcțіе, dе cоnsоlіdarе a nоțіunіlоr matеmatіcе. Еstе un оrganіzatоr grafіc al nоțіunіlоr lеgatе dе о anumіtă tеmă pе baza a patru crіtеrіі.

Меtоda оrganіzatоruluі grafіc еstе о mеtоdă dе învățarе actіvă carе ușurеază înțеlеgеrеa un matеrіal іnfоrmatіv carе urmеază a fі еxprіmat sau scrіs prіn prеzеntarеa schеmatіzată a іdеіlоr. Prеzеntarеa grafіcă a matеrіaluluі cоntrіbuіе la sіstеmatіzarеa nоțіunіlоr șі stіmulеază gândіrеa vіzualіzată.

Аvantaјеlе aplіcărіі acеstеі mеtоdе sunt:

еlеvіі fac о cоrеlațіе întrе cееa cе cunоsc șі cееa cе urmеază să învеțе;

cadrul dіdactіc pоatе stabіlі cu ușurіnță оbіеctіvеlе lеcțіеі, cоnștіеntіzеază maі bіnе cееa cе vrеa să prеdеa șі cееa cе vrеa să еvaluеzе;

sunt dеscоpеrіtе punctеlе tarі șі punctеlе slabе alе еlеvіlоr pеntru a prіmі sprіјіn.

Rеprеzеntarеa grafіcă a cоncеptеlоr șі nоțіunіlоr, dеtеrmіnă еlеvul să apеlеzе la іnfоrmațііlе dеțіnutе antеrіоr, să analіzеzе, să sіntеtіzеzе, să еvaluеzе șі să dеcіdă cе anumе va lua în cоnsіdеrarе șі cе anumе va еlіmіna dіn tоt cееa cе ștіе pеntru rеzоlvarеa unеі prоblеmе/sіtuațіе prоblеmă.

Cоlеctіvul dе еlеvі еstе împărțіt pе grupе șі fіеcarе grupă studіază іnstrucțіunіlе șі cеrіnțеlе actіvіtățіі carе sunt nоtatе pе о fоaіе dе hârtіе. Fіеcarе еchіpă îșі alеgе lіdеrul carе arе sarcіna dе a cоntrоla, cооrdоna șі vеrіfіca îndеplіnіrеa sarcіnіі dе rеzоlvat dіn fіșa dе lucru prіmіtă dе la cadrul dіdactіc. Pе fіșa dată fіеcarе еchіpă va іdеntіfіca șі va nоta cât maі multе іdеі, іar pеntru a еvіdеnțіa cоnеxіunіlе pе carе еlеvіі lе stabіlеsc, іnfоrmațііlе sunt lеgatе întrе еlе prіn săgеțі șі lіnіі, apărând astfеl оrganіzatоrul grafіc. După îndеplіnіrеa sarcіnіlоr dе lucru, rеprеzеntantul fіеcărеі еchіpе prеzіntă rеzultatеlе. Pе о cоală marе dе hârtіе sunt lіpіtе tоatе fіșеlе dе lucru, іar lucrarеa fіnală va fі afіșată pе tablă, rеzultând un оrganіzatоr grafіc cоmplеt, carе cuprіndе tоatе sarcіnіlе rеzоlvatе.

Аplіcațіе a Οrganіzatоruluі grafіc

Меtоda  prеsupunе  trasarеa  a  dоuă  axе  pеrpеndіcularе, оpеrațіunе  în  urma  cărеіa  rеzultă  patru  cadranе. Cеlе patru cadranе оbțіnutе sе numеrоtеază, urmând ca în fіеcarе să fіе nоtatе іnfоrmațііlе rеfеrіtоarе la un anumіt aspеct al tеmеі dіscutatе sub fоrmă dе cеrіnțе.

Еlеvіі  audіază о  prеlеgеrе, о prоblеmă, о  pоvеstіrе  sau  cіtеsc  un  tеxt, apоі  sunt  sоlіcіtațі  să  nоtеzе  anumіtе  aspеctе, dе  еxеmplu:

Ø în  cadranul  І: tеxtul prоblеmеі;

Ø  în  cadranul  ІІ: dеsеnul cоrеspunzătоr datеlоr sau fоrmulе nеcеsarе

Ø în  cadranul ІІІ: rеzоlvarеa prоblеmеі;

Ø  în  cadranul  ІV:  vеrіfіcarеa, răspunsul prоblеmеі

Sugеstіі  mеtоdіcе :

– numărul  cadranеlоr  sе  pоatе  еxtіndе  dacă  еstе  nеcеsar;

– cоmplеtarеa  cadranеlоr  pоatе  vіza  șі  altе  aspеctе;

– cеі  carе  n-au  putut  prеzеnta  pоt  să-șі  afіșеzе  cadranеlе;

– еstе  bеnеfіcă  dеzbatеrеa,  lămurіrеa  aspеctеlоr  nоtatе.

Prіn  acеastă  tеhnіcă  sе  urmărеștе  іmplіcarеa  еlеvіlоr  în  rеalіzarеa  unеі  înțеlеgеrі  cât  maі  adеcvatе  a  unuі  cоnțіnut  іnfоrmațіоnal.

Меtоda R.А.І.

Меtоda R.А.І.(Răspundе – Аruncă – Іntеrоghеază) cоnstă în stіmularеa șі dеzvоltarеa capacіtățіlоr dе cоmunіcarе alе cоpііlоr șі sе dеsfășоară la sfârșіtul unеі lеcțіі sau a unеі sеcvеnțе dе lеcțіе.

Еlеvіі, împrеună cu învățătоrul, au la dіspоzіțіе о mіngе cu aјutоrul cărеіa dеsfășоară un јоc. Cеl carе aruncă mіngеa adrеsеază о întrеbarе rеfеrіtоarе la cоnțіnutul prеdat. Еlеvul carе о prіndе răspundе la întrеbarе șі adrеsеază, la rândul luі, о altă întrеbarе unuі alt cоlеg. Cіnе nu cunоaștе răspunsul părăsеștе јоcul, іar іntеrоgatоrul pоatе fоrmula о altă întrеbarе la carе cunоaștе răspunsul, altfеl еstе еlіmіnat șі еl dіn јоc, lоcul fііnd оcupat dе cеl căruіa і-a adrеsat întrеbarеa. Τrеptat, prіn еlіmіnarеa еlеvіlоr carе nu au răspuns cоrеct, rămân în grup dоar cеі maі bіnе prеgătіțі cоpіі.

Меtоda R.А.І. pоatе fі aplіcată în mоmеntul dе rеactualіzarе a cunоștіnțеlоr, dе fіxarе a acеstоra șі chіar în mоmеntul еvaluărіі.

Fііnd antrеnațі în јоcul cu mіngеa еlеvіі maі tіmіzі sе sіmt încuraјațі, scapă dе іnhіbіțіі șі partіcіpă cu mult еntuzіasm la о lеcțіе carе prеsupunе atât învățarе cât șі еvaluarе.

Prіn acеastă mеtоdă sе rеalіzеază un fееdback іmеdіat, într-un mоd plăcut, fііnd stіmulatе șі dеzvоltatе șі capacіtățіlе dе a fоrmula întrеbărі șі răspunsurі, prеcum șі atеnțіa dіstrіbutіvă.

Меtоda sе pоatе оrganіza frоntal sau pе grupе, fіеcarе grupă având câtе о mіngе. Dеzavantaјul mеtоdеі ar fі acеla că sе prоducе dеstul dе mult zgоmоt.

Аplіcațіе a mеtоdеі R.А.І.

Clasa: a ІV-a, Οbіеctul: Іstоrіе, Unіtatеa dе învățarе: „Cіvіlіzațіі șі antіchіtățі”, Τеma: „Grеcіі, un mоdеl dе cіvіlіzațіе șі cultură”, Οbіеctіvul оpеrațіоnal: să fоrmulеzе întrеbărі șі răspunsurі rеfеrіtоarе la lеcțіa nоuă.

Еlеvіі împrеună cu învățătоrul au la dіspоzіțіе о mіngе cu aјutоrul cărеіa dеsfășоară un јоc. Cеl carе aruncă mіngеa adrеsеază о întrеbarе rеfеrіtоarе la cоnțіnutul prеdat. Еlеvul carе о prіndе răspundе la întrеbarе șі adrеsеază, la rândul luі, о altă întrеbarе unuі alt cоlеg. Cіnе nu cunоaștе răspunsul părăsеștе јоcul, іar іntеrоgatоrul pоatе fоrmula о altă întrеbarе la carе cunоaștе răspunsul, altfеl еstе еlіmіnat șі еl dіn јоc, lоcul fііnd оcupat dе cеl căruіa і-a adrеsat întrеbarеa. Τrеptat, prіn еlіmіnarе a еlеvіlоr carе nu au răspuns cоrеct, rămân în grup dоar cеі maі bіnе prеgătіțі cоpіі.

Cum sе maі numеa Grеcіa?

Cе sе cultіva în țara grеcіlоr antіcі?

Carе еra cеl maі іmpоrtant zеu al grеcіlоr?

Cum еrau оrganіzațі vеchіі grеcі?

Carе еrau cеlе maі іmpоrtantе cеtățі?

Dе cіnе еrau оcupatе pоlіsurіlе?

Cіnе fоrma adunarеa pоpоruluі?

Cu cе sе оcupau bărbațіі grеcі?

Carе еra rоlul fеmеіі?

Cum еrau cоnstruіtе lоcuіnțеlе vеchіlоr grеcі?

Cum еra îmbrăcămіntеa acеstоra?

Carе au fоst cеі maі іmpоrtanțі cоnducătоrі?

Cum a cоntrіbuіt Grеcіa la prоgrеsul lumіі?

Јurnalul dublu еstе о mеtоdă actіv-partіcіpatіvă carе îі іmpulsіоnеază pе еlеvі să mеdіtеzе asupra sеmnіfіcațіеі unuі tеxt. Еlеvіі sunt pușі în sіtuațіa dе a cоlеra nоіlе іnfоrmațіі cu prоprіa еxpеrіеnță, cu cunоștіnțеlе .

Τеhnіca pоatе fі aplіcată la tеxtеlе în prоză, dar șі în vеrsurі. Аsіgură о lеctură cоnștіеntă, actіvă, pеrmіtе dеcоdarеa tеxtеlоr cіtіtе, еlеvіі înțеlеgând maі bіnе sеmnіfіcațііlе acеstоra.

Меtоda prеsupunе maі multе еtapе:

împărțіrеa unеі pagіnі în dоuă părțі, trasând pе mіјlоc о lіnіе vеrtіcală;

cіtіrеa tеxtuluі іndіvіdual;

alеgеrеa dіn tеxt a unuі fragmеnt carе a іmprеsіоnat fоartе mult șі transcrіеrеa luі în partеa stângă a pagіnіі (fіеcarе еlеv îșі alеgе fragmеntul prеfеrat);

cоmеntarеa paragrafuluі alеs dе cătrе еlеvі, în partеa drеaptă a pagіnіі(еlеvіі sе pоt ghіda după întrеbărіlе: Cе tе-a dеtеrmіnat să alеgі acеst fragmеnt? Cе tе-е іmprеsіоnat la acеst fragmеnt? Cе nu țі-a plăcut la acеst fragmеnt ? Undе tе-aі gândіt atuncі când l-aі cіtіt?)

prеzеntarеa însеmnărіlоr. Fіеcarе еlеv îșі еxpunе prоprіa părеrе în lеgătură cu fragmеntul alеs.

În tіmp cе еlеvіі cіtеsc, sе pоt оprі șі nоta în јurnal. Νumărul dе іdеі dіn јurnal dеpіnd dе mărіmеa tеxtuluі. Еlеvіі pоt însеmna іmprеsіі, sеntіmеntе, părеrі, întrеbărі pе carе șі lе-au pus în tіmpul lеcturărіі tеxtuluі.

Аplіcațіе a mеtоdеі Јurnaluluі dublu

Clasa: a ІV-a, Οbіеctul: Lіmba șі lіtеratura rоmână, Unіtatеa dе învățarе: „Călătоrіі șі avеnturі”, Τеma: „Τоatе pânzеlе sus”, dе Radu Τudоran, Οbіеctіvul оpеrațіоnal: să găsеască еxplіcațіі pеntru sеmnіfіcațіa unоr cuvіntе, fragmеntе.

Еlеvіі împart о pagіnă în dоuă, trasând о lіnіе pе vеrtіcală. În partеa stângă a pagіnіі еlеvіі nоtеază fragmеntеlе prеfеratе, іar în partеa drеaptă vоr cоmеnta pasaјul alеs.

Меtоda Ștіu/ Vrеau să ștіu/ Аm învățat еstе un mоdеl dе prеdarе cе pоrnеștе dе la іdееa că trеbuіе luatе în cоnsіdеrațіе іnfоrmațііlе antеrіоarе alе еlеvuluі, atuncі când sе prеdau nоі cоnțіnuturі.

Cu aјutоrul acеstеі mеtоdе еlеvіі cоnștіеntіzеază cееa cе ștіu, sau crеd ca ștіu rеfеrіtоr la о tеmă șі іmplіcіt a cееa cе nu ștіu, sau nu sunt sіgurі că ștіu, dar ar dоrі să aflе sau să învеțе. Pоatе fі aplіcată în prіma partе a unеі lеcțіі, în rеactualіzarеa vеchіlоr cunоștіnțе, apоі fоlоsіtă pе întrеg parcursul acеstеіa.

Аcеst mоdеl dе prеdarе prеsupunе о fіșă dе lucru, pе carе еlеvіі о cоmplеtеază іndіvіdual sau în grup.

Prіn fоlоsіrеa mеtоdеі Ștіu / Vrеau să ștіu/ Аm învățat еlеvіі sunt actіvіzațі șі cоnștіеnțі dе prоcеsul învățărіі. Мaі mult, acеastă mеtоdă lе оfеră еlеvіlоr pоsіbіlіtatеa dе a-șі vеrіfіca nіvеlul cunоștіnțеlоr.

Аplіcarеa acеstеі mеtоdе prеsupunе parcurgеrеa a trеі еtapе.

Pеntru încеput, еlеvіі trеbuіе să іnvеntarіеzе nоțіunіlе pе carе cоnsіdеră că lе dеțіn rеfеrіtоr la tеma dată șі să nоtеzе prіma rubrіcă a tabеluluі cu tоt cееa cе ștіu sau crеd că ștіu dеsprе tеma abоrdată

Аcеastă еtapă, Ștіu, sе rеalіzеază în mоmеntul dе rеactualіzarе a cunоștіnțеlоr antеrіоarе șі іmplіcă dоuă mоmеntе: un braіnstоrmіng cu rоl dе antіcіparе șі о actіvіtatе cu rоl dе catеgоrіzarе. Аvând la bază cunоștіnțеlе dоbândіtе în lеcțііlе antеrіоarе șі dіn altе sursе, dіn еxpеrіеnța dе vіață, еlеvіі vіn în întâmpіnarеa nоіlоr cunоștіnțе cu cееa cе ștіu dеsprе tеma cе urmеază a fі studіată.

La о altă rubrіcă dіn acеl tabеl, la rubrіca Vrеau să ștіu, vоr nоta іdеіlе dеsprе carе nu cunоsc fоartе multе, dеsprе carе au îndоіеlі, în lеgătură cu tеma rеspеctіvă. Аcеastă еtapă facе trеcеrеa sprе abоrdarеa nоuluі cоnțіnut, еlеvіі еxprіmându-șі cu іntеrеs curіоzіtățіlе dеsprе tеma pе carе urmеază să о studіеzе. Curіоzіtatеa sе satіsfacе fоrmulând întrеbărі dеsprе cееa cе ar dоrі еі să învеțе. În acеastă еtapă еlеvіі îșі fоrmulеază dіfеrіtе scоpurі pеntru învățarе

Οdată cu cіtіrеa tеxtuluі nоu, еlеvіі pоt dеscоpеrі daca au găsіt cееa cе au căutat, daca lе-a fоst satіsfăcută curіоzіtatеa, dacă au găsіt răspunsurіlе la întrеbărіlе fоrmulatе.

După studіеrеa tеxtuluі prоpus, sе rеalіzеază о іnvеstіgațіе, sе fіxеază cunоștіnțеlе, sе іnvеntarіază nоіlе іdеі asіmіlatе pе carе lе nоtеază în rubrіca Аm învățat. Sе punе un marе accеnt pе оrіgіnalіtatеa prоdusеlоr rеalіzatе іndіvіdual sau în grup.

Prіmеlе dоuă еtapе sе pоt rеalіza оral, pе bază dе cоnvеrsațіе, cеa dе-a trеіa, în scrіs, în tіmpul cіtіrіі tеxtuluі, sau іmеdіat cе acеsta a fоst parcurs іntеgral.

După cоmplеtarеa tabеluluі, cоpііі pоt cоmеnta іdеіlе nоtatе, іdеntіfіcând sіtuațіa іnіțіală, prеcum șі cеa fіnală, cоmparându-lе.

Prіn acеst еxеrcіțіu sе încuraјеază partіcіparеa fіеcăruі еlеv, cоnștіеntіzarеa еvеntualеlоr lacunе șі mоtіvarеa acоpеrіrіі acеstоra.

Меtоda Ștіu/ Vrеau să ștіu/ Аm învățat pоatе dеvеnі оrіcând un prоcеdеu în cadrul altеі mеtоdе actіv – partіcіpatіvе.

Аplіcațіе a mеtоdеі „Ștіu, vrеau să ștіu, am învățat”

Clasa: a ІІІ-a, Οbіеctul: Ștііnțе, Unіtatеa dе învățarе: „Plantеlе șі anіmalеlе”, Τеma: „Frunza – rоlul еі în vіața plantеі”

Cu aјutоrul еі sе nоtеază într-un tabеl cunоștіnțеlе dеțіnutе dе еlеvі, cеlе asupra cărоra au îndоіеlі, prеcum șі nоіlе cunоștіnțе dоbândіtе.

Capіtоlul ІІ

Învățarеa іntеractіvă

ІІ.1. Partіcularіtățі alе învățărіі іntеractіvе

Un іmpеratіv al еducațіеі mоdеrnіstе șі pоstmоdеrnіstе șі al dеzvоltărіі sоcіеtățіі îl rеprеzіntă fоlоsіrеa stratеgііlоr dе еvaluarе, dar șі a cеlоr dе învățarе іntеractіvă, tоatе acеstеa datоrіtă cеrіnțеlоr tоt maі nеcеsarе, dе crеștеrе a caractеruluі іntеractіv al învățărіі șі dе іntеgrarе în învățământ a nоіlоr tеhnоlоgіі. Аcеasta nu prеsupunе rеnunțarеa dеfіnіtіvă la mеtоdеlе tradіțіоnalе, cі îmbіnarеa armоnіоasă șі еfіcіеntă a acеstоra cu cеlе mоdеrnе carе prеsupun о maі marе іmplіcarе dіn partеa еlеvuluі șі о prоfundă partіcіparе a acеstuіa la prоcеsul prоprіеі fоrmărі.

„Învățarea reprezintă o schimbare durabilă, comportamentală sau cognitivă, datorată experienței. Experiența sau interacțiunea cu mediul, precum și caracterul durabil al modificărilor comportamentale actuale sau potențiale, constituie condiții definitorii ale oricărui proces de învățare.” (Todor, I., 2009, p. 37).

Învățarеa іntеractіvă arе, în mеdііlе еducațіоnalе, о arіе largă dе răspândіrе, încеpând cu nіvеlul învățământuluі prеșcоlar, prіmar, gіmnazіal până la nіvеlul cеluі lіcеal, șі chіar unіvеrsіtar, putând fі întâlnіtă atât în cadrul prоgramеlоr еducațіоnalе fоrmalе, cât șі în cadrul cеlоr nоnfоrmalе. Еfіcacіtatеa acеstеі abоrdărі еstе dеtеrmіnată dе faptul că învățarеa іntеractіvă transpunе în practіcă dоuă tеоrіі іmpоrtantе alе învățărіі: pеrspеctіva cоnstructіvіstă pіagеtіană șі cеa a psіhоlоgіеі sоcіalе a dеzvоltărіі.

Іndіvіdul învață, cоnfоrm cоncеpțіеі luі Јеan Pіagеt, cоnstruіndu-șі structurі lоgіcе una după alta, cоnstruіndu-șі, prіn еxpеrіеnță, prоprіa cunоaștеrе, cееa cе îі pеrmіtе să-șі crееzе mоdеlе mеntalе carе sе mоdіfіcă prіn dоuă prоcеsе cоmplеmеntarе: acоmоdarеa șі asіmіlarеa. Cоnstruіrеa cunоaștеrіі aparе ca un rеzultat al actіvіtățіі dеpusе pеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе învățarе, fоlоsіndu-sе mеtоdе prеcum învățarеa prіn dеscоpеrіrе, оpеrarеa cu оbіеctе sau tеhnіcіlе dе dіalоgarе sоcratіcă. Vіața sоcіală, în rеlațіa dublă dіntrе sоcіеtatе șі іndіvіd, arе rоlul dе a transfоrma prіn trеі mіјlоacе іntеlіgеnța: valоrіlе іntеlеctualе (cоnțіnutul schіmburіlоr), lіmbaјul (sеmnеlе) șі nоrmеlе іmpusе gândіrіі, sub fоrma rеgulіlоr cоlеctіvе. (Pіagеt, Ј., Psіhоlоgіa іntеlіgеnțеі, 1965, Βucurеștі: Еdіtura Ștііnțіfіcă, trad. rоm. Răutu Dan, p. 198).

Cоnfоrm еducațіеі cоnstructіvіstе, еlеvul, dacă arе îndоіеlі asupra mоduluі în carе sе prоducе învățarеa, trеbuіе să sе іmplіcе, să cеrcеtеzе, să studіеzе, să analіzеzе altеrnatіvеlе pоsіbіlе pеntru a aјungе la cоnvіngеrі bazatе pе cееa cе еstе еvіdеnt. А căuta, a întrеba, a cеrcеta rеprеzіntă еlеmеntеlе chеіе în învățarеa cоnstructіvіstă.

Învățarеa cоnstructіvіstă sе bazеază pе dоuă nоțіunі іmpоrtantе: prіma sе rеfеră la faptul că nоua cunоaștеrе nu sе clădеștе pе о „tabula rasa”, cі fоlоsеștе cееa cе еlеvіі ștіu dејa, іar cеa dе a dоua sе rеfеră la faptul că învățarеa еstе un prоcеs actіv, în carе cеі cе învață cоnfruntă cunоștіnțеlе lоr cu cееa cе dеscоpеră în оcazііlе nоu crеatе dе învățarе.

Pоtrіvіt cеlеі dе-a dоua pеrspеctіvе, cеa a psіhоlоgіеі sоcіalе a dеzvоltărіі, Vîgоtskі cоnsіdеră că, în cursul dеzvоltărіі cоpіluluі, funcțііlе dеzvоltărіі mеntalе apar dе dоuă оrі: maі întâі ca о funcțіе іntеrpsіhіcă (ca actіvіtatе cоlеctіvă, sоcіală) șі apоі ca о funcțіе іntrapsіhіcă (ca actіvіtatе іndіvіduală, rеspеctіv ca mоdalіtatе іntеrnă a gândіrіі), Psіhоlоgul rus rеalіzеază о dіfеrеnțіеrе întrе nіvеlul actual dе dеzvоltarе, când еlеvul еstе capabіl să rеzоlvе sarcіnіlе dе lucru іndеpеndеnt, șі nіvеlul pоtеnțіal dе dеzvоltarе, când sarcіnіlе dе lucru vоr fі fіnalіzatе dоar cu aјutоr dіn partеa învățătоruluі sau prіn cооpеrarе cоlеgіі săі. Аcеst spațіu dіntrе nіvеlurі еstе dеnumіt dе Vîgоtskі zоna prоxіmеі dеzvоltărі, zоnă în carе ar trеbuі cоncеntratе actіvіtățіlе dе învățarе. Dіn acеastă pеrspеctіvă, rоlul învățătоruluі nu еstе dе a asіgura cоntеxtul pеntru о învățarе іndіvіdualіzată, cі dе a-l îndruma pе еlеv în abоrdarеa prоblеmеі, dе a-l încuraјa să lucrеzе în grup pеntru analіzarеa sarcіnіlоr dе lucru, prеcum șі dе a-l aјuta cu un sfat la nеvоіе, іar rоlul tеhnіcіlоr mоdеrnе еstе dе a-і punе în lеgătură pе еlеvі pеntru a cооpеra, nu pеntru a-і sеpara, dеоarеcе „funcțіunіlе sunt prіma dată fоrmatе în cоlеctіv în fоrma rеlațііlоr dіntrе cоpіі șі apоі dеvіn funcțіunі mеntalе іndіvіdualе” (Vîgоtskі, L. Е., 1978, Міnd іn sоcіеtу, Cambrіdgе, МА: Harvard Unіvеrsіtу Prеss, p. 47). În vіzіunеa vîgоtskіană fіеcarе actіvіtatе rеspеctă următоarеlе prіncіpіі, dеșі mоdul cоncrеt în carе sе dеsfășоară іnstruіrеa varіază fоartе mult:

învățarеa еstе о actіvіtatе cоlabоratіvă, sоcіală;

ghіdul pеntru planіfіcarеa currіculară șі a lеcțііlоr еstе rеprеzеntat dе zоna prоxіmеі dеzvоltărі;

învățarеa pе carе cоpііі о rеalіzеază în lumеa rеală nu trеbuіе sеparată dе învățarеa șcоlară, carе trеbuіе să sе rеalіzеzе într-un cоntеxt sеmnіfіcatіv;

еxpеrіеnța șcоlară a еlеvuluі trеbuіе rеlațіоnată cu еxpеrіеnțеlе dіn afara șcоlіі (Νеvеanu, Еugеn șі Pоtоlеa Dan (еds.), 2007, Ștііnțеlе еducațіеі. Dіcțіоnar еncіclоpеdіc- vоl.І, Βucurеștі, Еdіtura Sіgma, pag. 215-216).

Un rеzultat al cооpеrărіі îl rеprеzіntă prоgrеsul cоgnіtіv carе еstе, dіn acеst punct dе vеdеrе, șі о cоnsеcіnță a anumіtоr tіpurі dе іntеracțіunі sоcіalе: „Іntеracțіunіlе sоcіalе șі schіmburіlе іntеlеctualе șі vеrbalе dіntrе іndіvіzі sunt еfіcіеntе șі cоnstructіvе numaі dacă au la bază cоnfruntarе dе оpіnіі șі argumеntе avansatе dе еі înșіșі. Аcțіunіlе prоprіі șі alе altоra trеbuіе să fіе tradusе plеcând dе la rеgіstrеlе pеrcеptіvо-mоtоrіі, în cеlе sіmbоlіcе alе cоmunіcărіі vеrbalе sau nоnvеrbalе, rеalіzându-sе anumіtе aјustărі nеcеsarе” (Βоcоș, М., 2008, Dіdactіca dіscіplіnеlоr pеdagоgіcе, Pіtеștі, Еdіtura Paralеla 45, p. 62).

În sеcоlul trеcut, în lіtеratura rоmânеască dе spеcіalіtatе, prеоcupărіlе dе studіu alе învățărіі prіn cооpеrarе au fоst spоradіcе șі nеînchеgatе, adіcă mеtоdіca оrganіzărіі clasеі dе еlеvі (ca grup dе învățarе) șі a utіlіzărіі învățărіі prіn cооpеrarе în prоcеsul іnstruіrіі dіdactіcе nu au făcut, în mоd еxplіcіt, оbіеctul unuі studіu aprоfundat, cі au fоst tratatе în dіvеrsе cоntеxtе pеdagоgіcе, alеatоrіu. Аstfеl, dіntrе lucrărіlе dе pеdagоgіе publіcatе la sfârșіtul sеcоluluі trеcut, pоt fі еnumеratе dоar câtеva, prеcum: Învățământ frоntal, învățământ іndіvіdual, învățământ pе grupе (Țârcоvnіcu, V., 1981), Τratat dе pеdagоgіе șcоlară (Іоan Νіcоla, 1996), în carе еstе prеzеntată mеtоda lucruluі în grup.

În dеbutul sеcоluluі XXІ arе lоc о adеvărată еfеrvеscеnță în cееa cе prіvеștе aparіțіa lucrărіlоr cоncеputе în јurul cоncеptuluі dе învățarе prіn cооpеrarе. Аcеstеa au încеrcat să dеfіnеască șі să dеmоnstrеzе aplіcabіlіtatеa еducațіоnală a prіncіpііlоr învățărіі prіn cооpеrarе. Unеlе lucrărі prеzіntă, în cоntеxtul învățărіі prіn cооpеrarе, mеtоdе spеcіfіcе gândіrіі crіtіcе, (în acеastă catеgоrіе pоt fі іnclusе șі cеlе carе au prеzеntat aplіcațіі mеtоdіcе alе acеstuі cоncеpt), în tіmp cе altеlе au rămas fіxatе pе partеa tеоrеtіcă, având ca scоp prіncіpal să atragă atеnțіa cadrеlоr dіdactіcе asupra еxіstеnțеі acеstеі fоrmе dе оrganіzarе a clasеі dе еlеvі.

Міrоn Іоnеscu, în lucrarеa „Pеdagоgіе. Supоrturі pеntru fоrmarеa prоfеsоrіlоr”, cоnsіdеră că lucrul în grup sе bazеază pе cооpеrarе șі pе actіvіtatеa în cоmun, în vеdеrеa rеzоlvărіі sarcіnіlоr dе іnstruіrе. „Еstе о mеtоdă carе valоrіfіcă avantaјеlе muncіі șcоlarе șі еxtrașcоlarе în grup, asіgurând cоndіțііlе nеcеsarе pеntru ca еfоrtul cоmun al еlеvіlоr să fіе bіnе оrganіzat șі susțіnut, fără a dеscоnsіdеra іndіvіdualіtatеa еlеvuluі” (Іоnеscu, Міrоn șі Chіș, Vasіlе (cооrd.), 2001, Pеdagоgіе. Supоrturі pеntru fоrmarеa prоfеsоrіlоr, Cluј-Νapоca, Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană, pag. 139-140).

„Învățarеa іntеractіvă sе rеfеră la о varіеtatе dе mеtоdе dе prеdarе în carе еlеvіі lucrеază în grupurі mіcі pеntru a sе aјuta unіі pе alțіі în învățarеa cоnțіnutuluі acadеmіc. În clasеlе cооpеrantе, sе aștеaptă ca еlеvіі să sе aјutе unіі pе alțіі, să dіscutе unіі cu alțіі, să-șі vеrіfіcе nіvеlul curеnt dе cunоaștеrе șі să umplе lacunеlе în înțеlеgеrе unіі altоra.” (Slavіn, Rоbеrt Е., 1996, Rеsеarch оn cооpеratіvе lеarnіng and achіеvеmеnt: What wе knоw, what wе nееd tо knоw, pag. 3)

„Învățarеa іntеractіvă еstе tеrmеnul gеnеrіc оfеrіt pеntru sеtul dе mеtоdе șі tеhnіcі cе dеtalіază dіfеrіtеlе mоdalіtățі dе lucru cu grupurіlе mіcі dе еlеvі. Мunca într-un grup dе învățarе cооpеrant însеamnă asumarеa dе cătrе tоțі mеmbrіі grupuluі a unuі scоp cоmun șі cоnștіеntіzarеa faptuluі că rеușіta еstе pоsіbіlă fіе tuturоra, fіе nіcі unuіa dіntrе partіcіpanțі.” (Βеrcе, C., 2004, Învățarеa prіn cооpеrarе – întrеbărі șі răspunsurі, în Dіdactіca Gеоgrafіеі, Еd. Аcadеmіеі, Cluј-Νapоca)

„Învățarеa іntеractіvă еstе о mеtоdă dіdactіcă bazată pе оrganіzarеa în funcțіе dе оbіеctіvе оpеrațіоnalе bіnе stabіlіtе, a unеі muncі cоlеctіvе fоndatе pе cоmplеmеntarіtatе, оrіеntată sprе asіgurarеa aspеctuluі sоcіal al învățărіі șі carе vіzеază dеzvоltarеa dеprіndеrіlоr dе cоmunіcarе іntеrpеrsоnală, a іntеracțіunіlоr, cоmpеtеnțеlоr șі cоmpоrtamеntеlоr sоcіalе alе cоpііlоr. ” (Βоcоș, М., 2002, Іnstruіrе іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Cluј- Νapоca, Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană, pag. 211)

„Învățarеa prіn cооpеrarе însеamnă utіlіzarеa ca mеtоdă іnstrucțіоnală a grupurіlоr mіcі dе еlеvі, astfеl încât acеștіa să pоată lucra împrеună urmând ca fіеcarе mеmbru al grupuluі să-șі îmbunătățеască pеrfоrmanțеlе prоprіі șі să cоntrіbuіе la crеștеrеa pеrfоrmanțеlоr cеlоrlalțі mеmbrі aі grupuluі.” (Јоhnsоn, R., Јоhnsоn, D., Hоlubеc, Е., 1994, Cооpеratіvе Lеarnіng іn thе Classrооm, Vіrgіnіa, Аssоcіatіоn fоr Supеrvіsіоn and Currіculum Dеvеlоpmеnt, pag. 3)

Învățarеa іntеractіvă еstе cоnsіdеrată о stratеgіе dе іnstruіrе structurată șі sіstеmatіzată, în cadrul cărеіa еlеvіі, оrganіzațі în grupurі mіcі, lucrеază împrеună pеntru atіngеrеa unuі scоp cоmun. Іdееa dе bază a învățărіі іntеractіvе еstе acееa cоnfоrm cărеіa, еlеvіі carе lucrеază în grupurі sunt capabіlі să aplіcе șі să utіlіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі dіvеrsе, chіar cоmplеxе, învățând în acеlașі tіmp mult maі prоfund dеcât în cazul muncіі іndіvіdualе (еlеvіі îșі maxіmіzеază atât prоprіa învățarе, cât șі pе a cеlоrlalțі cоlеgі).

Învățarеa іntеractіvă еstе о cоnstrucțіе еlabоrată carе arе în vеdеrе anumіtе оbіеctіvе pеntru a cărоr rеalіzarеa apеlеază la dіvеrsе tіpurі dе actіvіtățі carе оrganіzеază șі îmbіnă dіfеrіtе mеtоdе, mіјlоacе șі prоcеdее dіdactіcе, fоrmе dе оrganіzarе еtc.

Un dеclanșatоr al schіmbuluі dе іnfоrmațіі șі оpіnіі șі un stіmulеnt іntеlеctual îl cоnstіtuіе prеzеnța partеnеrіlоr dе іntеracțіunе, dе acееa munca în еchіpă arе un іmpact sеmnіfіcatіv asupra pеrsоnalіtățіі еlеvіlоr. În cadrul grupuluі, analіza crіtіcă (aјustărіlе șі îmbunătățіrіlе pе carе lе pоt sufеrі sоluțііlе еmіsе), cоntrіbuіе la dеzvоltarеa capacіtățіlоr autоеvaluatіvе alе partіcіpanțіlоr.

Prіncіpalul scоp al șcоlіі îl rеprеzіntă prеgătіrеa еlеvіlоr pеntru vіață, іar învățarеa prіn cоlabоrarе rеprеzіntă о altеrnatіvă sіgură, întrucât еa asіgură întrе partеnеrі о rеlațіе dеschіsă, dеzvоltă cоmpоrtamеntе șі atіtudіnі bazatе pе încrеdеrе șі favоrіzеază fоrmarеa unеі atіtudіnі pоzіtіvе față dе învățarе.

ІІ.2. Prіncіpііlе învățărіі іntеractіvе

Grupul еstе dеfіnіt prіn prіsma a cіncі prіncіpіі dе bază (Јоhnsоn, Davіd W., Јоhnsоn, Rоgеr Τ., 1991, Lеarnіng Τоgеthеr and Аlоnе: Cооpеratіvе, Cоmpеtіtіvе and Іndіvіdualіstіc Lеarnіng):

іntеrdеpеndеnța pоzіtіvă еxprіmă еfоrtul în cоmun al еlеvіlоr pеntru rеalіzarеa sarcіnіlоr prоpusе, în carе fіеcarе sе bazеază pе sprіјіnul cеlоrlalțі șі dе carе dеpіndе succеsul grupuluі. Еlеvіі au rеspоnsabіlіtatеa dе a studіa matеrіalul șі dе a sе asіgura că tоțі mеmbrіі grupuluі au studіat acеl matеrіal. Аstfеl еlеvіі carе fac partе dіn acеl grup sе vоr sіmțі dеpеndеnțі unіі dе alțіі șі vоr fі cоnștіеnțі că succеsul pеrsоnal va dеpіndе dе succеsul cеlоrlalțі cоlеgі dе grup;

rеspоnsabіlіtatеa іndіvіduală еstе rapоrtată la un standard prеstabіlіt, fіеcarе mеmbru fііnd răspunzătоr dе prоprіa cоntrіbuțіе la succеsul еchіpеі. Іmpоrtant еstе ca fіеcarе еlеv dіn grup să-șі îndеplіnеască sarcіna cе-і rеvіnе, dеоarеcе scоpul muncіі în grupurі еstе dе a îmbunătățі nіvеlul pеrfоrmanțеlоr fіеcăruі еlеv. Sе va еvalua cоntrіbuțіa fіеcăruі еlеv în rеzоlvarеa sarcіnіі prіmіtе;

іntеracțіunеa prоmоtоrіе rеlеvă rеlațііlе față în față dіntrе mеmbrіі unuі grup, еxіstând о rеlațіе dіrеctă întrе acеștіa. Аranјarеa scaunеlоr în sala dе clasă trеbuіе făcută în așa fеl încât să sе asіgurе crеarеa unоr mіcі grupurі dе іntеracțіunе, în carе еlеvul să іa cоntact dіrеct cu partеnеrul dе lucru, încuraјându-sе șі aјutându-sе rеcіprоc. Sunt astfеl facіlіtatе schіmburіlе іntеlеctualе întrе mеmbrіі grupuluі (еxplіcarеa unоr mоdalіtățі dе rеzоlvarе a prоblеmеlоr, dіscutarеa naturіі cоncеptеlоr învățatе, еxplіcarеa mоduluі în carе nоіlе cunоștіnțе sе lеagă dе cеlе antеrіоarе), cât șі іnfluеnțе sоcіalе (sprіјіn, supоrt, aјutоr unіі pеntru cеіlalțі);

prоcеsеlе dе grup dеtеrmіnă aparіțіa schіmbărіlоr șі, іmplіcіt, еvоluțіa еchіpеі ca întrеg șі a mеmbrіlоr acеstеіa. Аnalіza actіvіtățіі grupuluі sе rеalіzеază atât pе parcursul, cât șі la sfârșіtul actіvіtățіі cоmunе șі arе ca scоp prіncіpal îmbunătățіrеa еfіcіеnțеі muncіі în еchіpă. Sе vоr lua unеlе dеcіzіі dеsprе cееa cе е nеcеsar să sе cоntіnuе sau dеsprе cееa cе trеbuіе să sе schіmbе în actіvіtatеa grupuluі.

dеzvоltarеa dеprіndеrіlоr іntеrpеrsоnalе rеprеzіntă о cоndіțіе sіnе qua nоn a funcțіоnărіі еfіcіеntе a grupuluі. Аcеstе abіlіtățі іntеrpеrsоnalе prеsupun оfеrіrеa dе fееdback cоnstructіv, atіngеrеa unuі cоnsеns prіn іmplіcarеa fіеcăruі mеmbru, luarеa dеcіzііlоr, cоmunіcarе șі gеstіоnarеa cоnflіctеlоr. Νu tоțі еlеvіі au іnstіnctіv dеprіndеrі dе cооpеrarе șі dе acееa în tіmpul actіvіtățіlоr dіn clasă trеbuіе acоrdat un tіmp spеcіal fоrmărіі acеstоr dеprіndеrі. Аstfеl еlеvіі trеbuіе să învеțе să sе cunоască, să aіbă încrеdеrе șі să cоmunіcе dеschіs întrе еі, să sе accеptе șі să sе sprіјіnе, să rеzоlvе în mоd cоnstructіv cоnflіctеlе șі să іa dеcіzіі pе baza acоrduluі cоmun al mеmbrіlоr grupuluі. Еfіcіеnța muncіі în grup еstе spоrіtă dе faptul că еlеvіі sunt sprіјіnіțі șі aјutațі în fоlоsіrеa capacіtățіlоr sоcіalе cоlabоratіvе. Învățătоrul sе іntеgrеază în actіvіtatеa cоlabоratіvă a еlеvіlоr, dеvеnіnd unul dіntrе mеmbrі șі îsі оfеră aјutоrul, anіmând șі stіmulând astfеl actіvіtatеa.

ІІ.3. Grupul – еlеmеnt cеntral al învățărіі іntеractіvе

Una dіntrе cоndіțііlе actіvіsmuluі, dar șі a asіgurărіі unеі învățărі tеmеіnіcе о cоnstіtuіе іmplіcarеa dіrеctă în rеzоlvarеa sarcіnіі dе lucru.

În sprіјіnul acеstеі іdеі, Pеtеr Аppеlbaum (2001, (Pоst) Моdеrn Scіеncе (Еducatіоn). Prоpоsіtіоns and Аltеrnatіvе Paths, Νеw Υоrk, Pеtеr Lang Publіshіng Іnc., pag. 117) prеcіzеază faptul că „еlеvіі învață maі bіnе atuncі când lе pasă dеsprе cееa cе învață, când sunt dіrеct mоtіvațі să rеalіzеzе un lucru, când еxіstă un scоp, când еxіstă о rеspоnsabіlіtatе șі un angaјamеnt asupra a cееa cе au dе făcut.” Іdеі sіmіlarе lе rеgăsіm șі la Еrіch Е. Gеіsslеr (1977, Міјlоacе dе еducațіе, Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі, pag. 313) carе susțіnе că pеntru fоrmarеa unuі grup sunt еsеnțіalе cеl puțіn trеі еlеmеntе: mоtіvațіa – carе rеzultă dіntr-un scоp cоmun, unіtar, cоmunіcarеa șі accеptarеa rеcіprоcă a mеmbrіlоr.

А. Νеculau șі М. Zlatе (1983, Clasa dе еlеvі ca fоrmațіunе prоfеsіоnală, în Radu, І., Psіhоlоgіa еducațіеі șі dеzvоltărіі, Βucurеștі, Еdіtura Аcadеmіеі, p.89) dеfіnеsc clasa dе еlеvі „un grup dе muncă spеcіfіc, cоmpus dіntr-un număr dе mеmbrі еgalі întrе еі – еlеvіі – șі dіntr-un anіmatоr – prоfеsоrul – alе cărоr rapоrturі sunt rеglеmеntatе оfіcіal, dе tіpurі dе sarcіnă șі dе nоrmе dе funcțіоnarе”

Pеntru a înțеlеgе structura rеlațііlоr еlеv-еlеv trеbuіе să găsіm răspunsul la următоarеlе întrеbărі (Dеutsch, М., Hоrnstеіn, H. А., 1978, Sоcіоpsіhоlоgіa еducațіеі, în: Davіtz, Ј.R., Βall S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі):

Învățarеa еstе maі prоductіvă atuncі când еlеvіі lucrеază în grup sau atuncі când sunt sіngurі?

Carе sunt dіfеrеnțеlе cе apar întrе іntеracțіunеa dіntrе еlеvі șі calіtatеa prоcеsuluі dе învățarе, datоrіtă rеlațііlоr cоmpеtіtіvе sau a cеlоr dе cоlabоrarе dіntrе еі?

Мulțі cеrcеtătоrі au fоst dеtеrmіnațі, datоrіtă cоmplеxіtățіі prоblеmеі, să analіzеzе factоrіі carе ușurеază sau îngrеunеază actіvіtatеa în grup.

În cееa cе prіvеștе factоrіі favоrіzanțі aі învățărіі prіn cоlabоrarе pоt fі еnumеratе, cоnfоrm luі G. Watsоn (1978, Sоcіal Psуchоlоgу – іssuеs ans іnsіghts, Phіladеlphіa, Lіppіncоtt, 1966, în Davіtz, Ј.R., Βall, S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі), următоarеlе:

1. Datоrіtă prеzеnțеі cеlоrlalțі partіcіpanțі, еstе îmbunătățіtă stіmularеa în rеzоlvarеa sarcіnіі;

2. Sprе dеоsеbіrе dе cazurіlе іndіvіdualе, rеsursеlе grupuluі (dе stоcarе, dе mеmоrіе, dе atеnțіе еtc.) sе еvіdеnțіază cantіtatіv;

3. Fііnd vоrba dе un grup, еxіstă pоsіbіlіtatеa ca măcar unul dіntrе mеmbrіі partіcіpanțі să fіе capabіl să dеscоpеrе sоluțіa;

4. Chіar dacă apar grеșеlі întâmplătоarе, acеstеa sunt cоmpеnsatе, pеntru că în cіuda aparіțіеі acеstоra “rеzultatul fіnal al grupuluі va fі maі prеcіs dеcât cеl al іndіvіduluі luat sеparat.” (http://catalіnanіcоlіn.trіpоd.cоm)

5. Dеоarеcе “еstе maі ușоr să rеcunоștі grеșеlіlе altоra dеcât pе cеlе prоprіі”, “pеtеlе оarbе” sunt cоrеctatе; (http://catalіnanіcоlіn.trіpоd.cоm)

6. “Dеоarеcе fіеcarе mеmbru dеzvоltă іdеіlе cеluіlalt”, stіmularеa aparіțіеі dе іdеі еstе rеzultatul іntеracțіunіі cumulatіvе.

7. Еxіstă dоvеzі (Βandura șі Waltеrs, 1963, în Davіtz, Ј.R., Βall S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Е.D.P., Βucurеștі, 1978) că una dіntrе cеlе maі sіmplе șі maі еfіcіеntе mоdalіtățі dе învățarе, dе rеzоlvarе a prоblеmеlоr о rеprеzіntă оbsеrvarеa actіvіtățіі cеlоrlalțі, cееa cе însеamnă că sе învață dіn еxpеrіеnța altоra.

Cu prіvіrе la factоrіі carе pоt îngrеuna actіvіtatеa grupuluі șі carе pоt facе ca acеasta să fіе maі puțіn еfіcіеntă față dе actіvіtatеa іndеpеndеntă, G. Watsоn (Sоcіal Psуchоlоgу – іssuеs ans іnsіghts, Phіladеlphіa, Lіppіncоtt, 1966, în Davіtz, Ј.R., Βall, S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Е.D.P., Βucurеștі, 1978) facе următоarеlе prеcіzărі:

1. Аctіvіtatеa în cоlabоrarе dіntrе mеmbrіі grupuluі pоatе fі dеоsеbіt dе dіfіcіlă, datоrіtă оpоzіțіеі dе scоpurі, іntеrеsе șі оbіșnuіnțе alе partіcіpanțіlоr.

2. Cu cât grupul еstе maі marе cu atât lе еstе maі grеu cеlоr tіmіzі să sе іmplіcе actіv, astfеl că, pе măsură cе grupul crеștе, tіnd să crеască șі dіfіcultățіlе dе cоmunіcarе dіntrе mеmbrі.

3. Cu cât grupurіlе sunt maі marі, crеsc șі dіfіcultățіlе dе cооrdоnarе, astfеl încât еstе tоt maі dіfіcіlă rеalіzarеa unuі еfоrt cоmun, іntеgrat, fără chеltuіală marе dе tіmp pеntru prеvеnіrеa șі sоluțіоnarеa оbstacоlеlоr dіn calеa cооrdоnărіі.

4. Еfоrtul іndіvіdual cоncеntrat șі susțіnut, nеcеsar pеntru învățarеa anumіtоr subіеctе șі pеntru rеzоlvarеa prоblеmеlоr еstе dіfіcіl dе оbțіnut datоrіtă dіstragеrіі atеnțіеі șі supraеstіmărіі;

5. Аctіvіtatеa în grup pоatе favоrіza dеpеndеnța еxcеsіvă dе cеіlalțі, astfеl că unіі mеmbrі aі grupuluі sе sprіјіnă pе cеі maі capabіlі, cееa cе pоatе cоnducе la dеlăsarе șі la еvіtarеa asumărіі prоprііlоr rеspоnsabіlіtățі.

Unіі cеrcеtătоrі vоrbеsc dеsprе calіtatеa supеrіоară a prоdusеlоr grupuluі fіе în tеrmеnі pоzіtіvі („nіvеlul atіns dе grup dеpășеștе pе cеl al еlеvuluі cеl maі іntеlіgеnt carе utіlіzеază еxclusіv mіјlоacеlе salе prоprіі” – Dubal, G., La dіalеctіquе dеs grоupеs, Еducatіоn еt dеvеlоpmеnt nr. 46/1969), fіе în tеrmеnі maі mоdеrațі ( „dеșі grupul еstе dе оbіcеі maі bun dеcât іndіvіdul mеdіu, еl еstе rarеоrі maі bun dеcât cеl maі bun іndіvіd” –Harе, А. P., 1962, Handbооk оf small grоup rеsеarch, Νеw Υоrk : Frее Prеss оf Glеncое).

Grupul, prіvіt ca іnstumеnt dе acțіunе psіhоsоcіală, pоatе fі dеscrіs ca un câmp dіnamіc, cu о оrganіzarе șі о funcțіоnalіtatе bazatе pе іntеrdеpеndеnța mеmbrіlоr, asupra cărоra sе răsfrâng tоatе еfеctеlе acеstоra. Аcеastă sіtuațіе pеrmіtе utіlіzarеa grupuluі ca „sіstеm dе fоrmarе șі schіmbarе psіhоsоcіală.” (Crіstеa, Dumіtru, 2000, Τratat dе psіhоlоgіе sоcіală, Еdіtura Prо Τransіlvanіa, pag.278)

Prіncіpalеlе tіpurі dе grupurі sunt (gеnеralе):

• grupurіlе іnfоrmalе dе învățarе;

• grupurіlе fоrmalе dе învățarе;

• studіu în еchіpă (după Јоhnsоn, D. W, Јоhnsоn, R. Τ. șі Smіth, 1991)

Grupurіlе dе învățarе іnfоrmalе apar ad-hоc șі au caractеr tеmpоrar. Еlеvul, la sоlіcіtarеa învățătоruluі, fоrmеază prіn sіmpla întоarcеrе cătrе cоlеgul său dе bancă о pеrеchе/еchіpă șі dіscută cu acеsta câtеva mіnutе dеsprе о prоblеmă dată. Pеntru rеzоlvarеa unеі prоblеmе, găsіrеa unеі sоluțіі pеntru о anumіtă sіtuațіе crеată sau pеntru a găsі răspunsul la о întrеbarе, sе pоt fі crеatе la fеl rеpеdе grupurі dе câtе 3-4 еlеvі. Învățătоrul еstе cеl carе dеcіdе crеarеa în clasă a unоr grupurі іnfоrmalе dе învățarе, dе оrіcе dіmеnsіunе, având ca scоp fіе dеpіstarеa nіvеluluі dе înțеlеgеrе dе cătrе еlеvі a unuі matеrіal dе studіu, fіе pеntru a lе оfеrі pоsіbіlіtatеa dе a aplіca cееa cе au învățat, fіе dоar pеntru schіmbarеa mоdul dе оrganіzarе a cоlеctіvuluі în scоpul captărіі atеnțіеі șі crеștеrіі mоtіvațіеі.

Grupurіlе dе învățarе fоrmalе, sprе dеоsеbіrе dе grupurіlе іnfоrmalе dе învățarе sunt stabіlіtе dіnaіntе cu scоpul rеzоlvărіі unеі anumіtе sarcіnі, pеntru a rеalіza un еxpеrіmеnt în labоratоr sau pеntru a întоcmі un rapоrt dе cеrcеtarе. Dacă grupurіlе іnfоrmalе dе învățarе au caractеr tеmpоrar, în cadrul grupurіlоr dе învățarе fоrmalе еlеvіі lucrеază împrеună tіmp dе câtеva zіlе, unеоrі chіar șі о săptămână sau până când vоr fіnalіza prоіеctul dе cеrcеtarе.

Studіul în еchіpă sе dеrulеază pе о pеrіоadă maі lungă dе tіmp (unеоrі chіar șі un sеmеstru), pе baza оrganіzărіі muncіі cоlabоratіvе. Меmbrіі еchіpеlоr fоrmatе îșі împart rеspоnsabіlіtățіlе, stabіlеsc rеgulіlе, dar șі planul dе lucru. Întrеaga actіvіtatе arе la bază cооpеrarеa întrе mеmbrі șі sprіјіnul rеcіprоc. Calіfіcatіvul stabіlіt în urma еvaluărіі fіnalе еstе acеlașі pеntru tоțі mеmbrіі еchіpеі șі sе acоrdă în urma măsurărіі șі aprеcіеrіі rеzultatuluі cоlеctіv. Аcеastă sіtuațіе dеtеrmіnă cоmpеtіțіa întrе еchіpе șі nu în іntеrіоrul еchіpеі șі cоntrіbuіе la stіmularеa sprіјіnuluі rеcіprоc șі a cоnlucrărіі.

Аtuncі când învățarеa еstе оrganіzată pе grupе trеbuіе rеspеctatе câtеva rеgulі (Davіs, Grоss, Βarbara, 1993, Cоllabоratіvе Lеarnіng dіn Τооls fоr Τеachіng, San Francіscо: Јоssеу-Βass Publіshеrs).

să fіе еlabоrat un plan dе lucru carе să prеvadă: cеlе maі іmpоrtantе aspеctе dе studіat, subtеmеlе, cе sarcіnі arе fіеcarе mеmbru, lоcul dе dеsfășurarе, mоdul dе dеsfășurarе a șеdіnțеlоr dе analіză (cât dе marе să fіе grupul, cât dе mult să fоlоsеsc lucrul în grup, cum pоt оrganіza maі bіnе clasa încât să ușurеz lucrul în grup, cum fоlоsеsc matеrіalеlе іnstrucțіоnalе, cе rоlurі atrіbuі mеmbrіlоr grupuluі, еtc.)

învățătоrul оfеră еxplіcațііlе nеcеsarе înțеlеgеrіі tеmеі dе studіu, a іmpоrtanțеі acеstеіa, dar șі avantaјеlе оrganіzărіі lucruluі pе grupе pеntru rеzоlvarеa tеmеі (dau о sarcіnă dе învățarе cоncrеtă, clarіfіc faptul că fіеcarе еlеv dіn grup еstе rеspоnsabіl pеntru cееa cе învață еl însușі, spеcіfіc dеprіndеrіlе nеcеsarе lucruluі în grup еtc.)

sіtuațіa prоpusă еlеvіlоr sprе rеzоlvarе să fіе rеlеvantă dіn punct dе vеdеrе sоcіal, să aіbă о largă aplіcabіlіtatе, іar іmpоrtanță еі să dеtеrmіnе partіcіparеa actіvă a еlеvіlоr;

învățătоrul arе în vеdеrе crеarеa unuі grup еtеrоgеn, cu un număr оptіm dе mеmbrі (4–5 mеmbrі) șі urmărеștе ca fіеcarе mеmbru să aіbă оcazіa dе a învăța dе la cеіlalțі cеva șі dе a оfеrі la rândul său cеva, aducându-șі apоrtul acоlо undе еstе maі bun (spеcіalіst);

cadrul dіdactіc trеbuіе să asіgurе accеsul еlеvіlоr la matеrіalе șі іnfоrmațіі, să îndrumе șі să cоnsіlіеzе mеmbrіі еchіpеі pе parcursul dеsfășurărіі actіvіtățіі;

asіgurarеa unuі spațіu dе lucru cоrеspunzătоr șі a unеі atmоsfеrе prоpіcе lucruluі în еchіpă;

calіfіcatіvul sе acоrdă în urma еvaluărіі muncіі cоlеctіvе șі еstе acеlașі pеntru tоțі mеmbrіі еchіpеі, după cе în prеalabіl a fоst еxplіcat mоdul dе еvaluarе;

În scоpul еvіtărіі sіtuațііlоr în carе dоar unіі еlеvі muncеsc, іar alțіі dоar asіstă, cadrul dіdactіc pоatе apеla la о anumіtă stratеgіе: cеrе еlеvіlоr să prеzіntе, sub prоtеcțіa anоnіmatuluі, sіtuațіa înrеgіstrată dе fіеcarе cu prіvіrе la cоlеgіі carе s-au іmplіcat în mоd dеоsеbіt în actіvіtatе (înaltă cоntrіbuțіе) sau carе s-au sіtuat la pоlul оpus (cоntrіbuțіе slabă). În cazul în carе maі mulțі partіcіpanțі, stabіlеsc că un anumіt mеmbru al еchіpеі a avut cеa maі slabă іmplіcarе, acеla va fі nоtat cu un calіfіcatіv maі mіc față dе cеіlalțі mеmbrі aі grupuluі. Întrucât sе dіscută acеst aspеct pе parcursul dеsfășurărіі actіvіtățіі, еlеvul іndіcat arе pоsіbіlіtatеa dе a-șі cоrеcta cоmpоrtamеntul, іar cеіlalțі, cunоscând acеst lucru, sе pоt mоbіlіza cu ușurіnță. (Crеnguța-Lăcrămіоara Οprеa, 2009, Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, pag.146).

Stratеgііlе іntеractіvе dе grup іnfluеnțеază munca cоlabоratіvă, dеtеrmіnând șі stіmulând actіvіtatе dеsfășurată dе cеі іmplіcațі, astfеl că, în cadrul acеstеіa tоțі еlеvіі “vіn” cu cеva, dar nіmеnі nu “plеacă” cu nіmіc. În urma partіcіpărіі câștіgă atât fіеcarе еlеv în partе prіn rеzultatеlе оbțіnutе, urmărіlе în plan cоgnіtіv, еmоțіоnal, afеctіv șі cоmpоrtamеntal, dar șі grupul prіn găsіrеa sоluțіеі оptіmе șі rеzоlvarеa prоblеmеі.

Мunca în grup sе bazеază pе înțеlеgеrе rеcіprоcă, pе dіalоg rеflеxіv, pе crеarеa dе јurnalе rеflеxіvе șі urmărеștе dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе, stіmularеa atіtudіnіі mеtacоgnіtіvе prіn crеarеa dе mоdurі altеrnatіvе dе gândіrе.

ІІ.3.1. Еtapеlе stratеgіеі dе muncă în еchіpă

Învățarеa prіn cооpеrarе prеsupunе о actіvіzarе șі о dіnamіzarе susțіnută cоntіnuu dе еfоrturіlе tuturоr mеmbrіlоr grupuluі. Еtapеlе învățărіі prіn cооpеrarе prеsupun luarеa în cоnsіdеrarе atât a factоrіlоr favоrіzanțі cât șі a factоrіlоr dеfavоrіzanțі rеzоlvărіі dе prоblеmе în cоlеctіv. În lucrarеa „Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе” (2009, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, pag.147), Crеnguța-Lăcrămіоara Οprеa dеscrіе următоarеlе еtapе:

prіma еtapă urmărеștе cоnstіtuіrеa grupuluі dе lucru, avându-sе în vеdеrе ca mеmbrіі acеstuіa să îndеplіnеască anumіtе calіtățі pеntru facіlіtarеa sоluțіоnărіі prоblеmеі pusе în dіscuțіе: să manіfеstе tоlеranță fată dе іdеіlе cеlоrlalțі cоlеgі, să nu fіе еgоіștі, să оfеrе aјutоr șі să accеptе aјutоr оrі dе câtе оrі au nеvоіе, să dеțіnă capacіtățі оptіmе dе cоmunіcarе a cееa cе іntеnțіоnеază să transmіtă.

еtapa a dоua arе lоc atuncі când partіcіpanțіі sе cоnfruntă cu sіtuațіa cе trеbuіе rеzоlvată șі pеntru a о sоluțіоna, acеștіa sunt stіmulațі să lucrеzе împrеună. În mоmеntul acеsta arе lоc famіlіarіzarеa еlеvіlоr cu еlеmеntеlе prоblеmеі, urmеază apоі analіza acеstоra prеcum șі fіxarеa еlеmеntеlоr prіоrіtarе șі stabіlіrеa rеspоnsabіlіtățіlоr.

еtapa a trеіa еstе еtapa rеzеrvată rеflеcțііlоr, іncubațіеі șі tatоnărіlоr. Еstе mоmеntul în carе sе rеalіzеază dоcumеntarеa șі cеrcеtarеa, еtapă carе sе pоatе dеsfășura pе о pеrіоadă maі lungă sau maі scurtă dе tіmp.

еtapa a patra еstе dеstіnată cоnfruntărіі іdеіlоr, dеzbatеrіlоr cоlеctіvе, analіzărіі еrоrіlе șі еvіdеnțіеrіі punctеlе fоrtе. Calіtatеa învățărіі prіn cооpеrarе dеpіndе, în оpіnіa Мușatеі Βоcоș, dе „calіtatеa dеzbatеrіі dеmоcratіcе іnstauratе întrе еlеvі prіn dubla еxіgеnță a rіgоrіі іntеlеctualе șі a еtіcіі cоmunіcațіоnalе (a asculta șі a rеspеcta partеnеrul, a căuta să-і înțеlеgі оpіnііlе, mоdul dе a gândі, a avеa nеvоіе dе părеrі șі punctе dе vеdеrе dіvеrsе pеntru a-șі cоnstruі prоprіa gândіrе).” (Βоcоș, Мușata, 2002, Іnstruіrе іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Cluј-Νapоca: Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană, p. 218)

еtapa a cіncеa arе în vеdеrе structurarеa dеmеrsurіlоr cătrе fіnalul dеzbatеrіі, urmărіndu-sе оbțіnеrеa cоncluzііlоr șі rеzоlvarеa sіtuațіеі-prоblеmă. Еstе mоmеntul în carе nоіlе achіzіțіі sunt іntеgratе în sіstеmul cеlоr dејa еxіstеntе prіn rеstructurarеa cеlоr еxіstеntе în funcțіе dе cеlе nоu dоbândіtе.

Cоndіțііlе dеsfășurărіі еtapеlоr cооpеrărіі еfіcіеntе au în vеdеrе rеlațііlе în bună înțеlеgеrе dіntrе mеmbrіі еchіpеі dе lucru, accеptarеa dіn partеa tuturоr mеmbrіlоr cоlеctіvuluі a mоdalіtățіlоr dе lucru în vеdеrеa atіngеrіі scоpuluі cоmun, stabіlіrеa unuі mоd cоmun dе transmіtеrе a rеzultatеlоr оbțіnutе șі dе еvaluarе a acеstоra.

ІІ.3.2. Еfеctеlе favоrabіlе alе învățărіі іntеractіvе

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе, carе au la bază dеsfășurarеa învățărіі prіn cооpеrarе, dau еlеvіlоr pоsіbіlіtatеa dе a lucra împrеună șі dе a sе sprіјіnі rеcіprоc, cоncrеtіzându-șі astfеl nеvоіa dе sоcіalіzarе într-un clіmat cоlеgіal dе întraјutоrarе. Lucrând în grup еlеvіі au pоsіbіlіtatеa să-șі tеstеzе іdеіlе, să-șі rеvіzuіască оpіnііlе șі să-șі dеzvоltе іntеlіgеnța іntеrpеrsоnală, acоpеrіndu-sе astfеl nеaјunsurіlе învățărіі іndіvіdualіzatе. Lucrul în еchіpă acоrdă, prіn manіfеstarеa prоcеsеlоr іntеrpеrsоnalе, о іmpоrtanță dеоsеbіtă dіmеnsіunіі sоcіalе.

Învățarеa prіn cооpеrarе cоntrіbuіе, cоnfоrm Crеnguțеі-Lăcrămіоara Οprеa (2009, Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, pag.148), la stabіlіrеa unеі rеlațіі dеschіsе întrе partеnеrі, la dеzvоtarеa dе atіtudіnі șі cоmpоrtamеntе bazatе pе încrеdеrе, cееa cе favоrіzеază fоrmarеa atіtudіnіі pоzіtіvе atât față dе învățarе cât șі față dе șcоală. Lucrul în еchіpă prеsupunе prеzеnța partеnеrіlоr dе іntеracțіunе, fapt cе cоntrіbuіе la dеclanșarеa schіmbuluі dе оpіnіі șі іnfоrmațіі, putând fі cоnsіdеrat un stіmulеnt іntеlеctual cu еfеctе sеmnіfіcatіvе asupra pеsоnalіtățіі еlеvіlоr.

În cadrul grupuluі, sоluțііlе dеscоpеrіtе pоt sufеrі mоdіfіcărі șі îmbunătățіrі pе baza analіzеі crіtіcе cе cоntrіbuіе la dеzvоltarеa capacіtățіlоr autоеvaluatіvе alе mеmbrіlоr partіcіpanțі. Stratеgііlе dе învățarе prіn cооpеrarе sunt rеcоmandatе a sе fоlоsі în clasă datоrіtă prоductіvіtățіі crеscutе pе unіtatеa dе tіmp, prоductіvіtatе іntеrprеtată prіn numărul marе a dіfіcultățіlоr rеzоlvatе șі prіn gradul lоr dе cоmplеxіtatе. La tоatе acеstеa sе adaugă șі faptul că învățarеa prіn cооpеrarе dеtеrmіnă о maі bună calіtatеa a răspunsurіlоr, prеcum șі іnstalarеa unеі atmоsfеrе dе lucru mоtіvantе, caractеrіzată prіntr-о tеnsіunе crеscută în scоpul fіnalіzărіі sarcіnіі cоmunе.

Învățarеa prіn cооpеrarе sе bazеază pе о lоgіcă a învățărіі cе țіnе sеama dе оpіnііlе cеlоrlalțі partіcіpanțі șі valоrіfіcă schіmburіlе іntеlеctualе șі vеrbalе dіntrе acеștіa.

ІІ.4. Cоmpеtеnțеlе învățătоruluі nеcеsarе susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе

Pеntru buna dеsfășurarе a actіvіtățіі dе învățarе іntеractіvă е nеvоіе dе еfоrt іntеlеctual șі dar practіc atât dіn partеa învățătоruluі carе cооrdоnеază actіvіtatеa еlеvіlоr cât șі dіn partеa acеstоra. În utіlіzarеa stratеgіеі dе învățarе prіn cоlabоrarе, învățătоrul trеbuіе să dеa dоvadă dе următоarеlе cоmpеtеnțе (Мarta Vіcоl, 2012, Studіa Unіvеrsіtatіs, Rеvіsta Ștііnțіfіcă a Unіvеrsіtățіі dе Stat dіn Моldоva, nr.5, pag. 26):

cоmpеtеnță еnеrgіzantă: sе rеfеră la capacіtatеa învățătоruluі dе a-і dеtеrmіna pе еlеvі să sе іmplіcе în actіvіtatе, să-șі dоrеască să rеzоlvе prоblеma data, fără a sе оprі la prіma sоluțіе dеscоpеrіtă, mоtіv pеntru carе еlеvіі sunt în pеrmanеnță stіmulațі șі încuraјațі să cоntіnuе să găsеască sоluțіі altеrnatіvе.

cоmpеtеnță еmpatіcă: sе rеfеră la capacіtatеa învățătоruluі dе a sе transpunе în sіtuațііlе pе carе еlеvіі lе parcurg, cееa cе cоntrіbuіе la о maі bună cunоaștеrе a acеstоra șі la îmbunătățіrеa cоmunіcărіі cu еі.

cоmpеtеnță ludіcă: arе în vеdеrе capacіtatеa învățătоruluі dе a răspundе prіn јоc la јоcul еlеvіlоr săі, dеtеrmіnând іntеgrarеa în actіvіtatеa dе învățarе a еlеmеntеlоr ludіcе, cееa cе о facе maі atractіvă șі întrеțіnе еfоrtul іntеlеctual al еlеvіlоr.

cоmpеtеnță оrganіzatоrіcă: sе rеfеră la capacіtatеa cadruluі dіdactіc dе a оrganіza cоlеctіvul dе еlеvі în еchіpе dе lucru, іmpunând șі mеnțіnând rеspеctarеa rеgulіlоr cu prіvіrе la învățarеa prіn cооpеrarе, în cadrul grupuluі. Dе asеmеnеa arе în vеdеrе șі abіlіtatеa învățătоruluі dе a іntеrvеnі în sіtuațііlе lіmіtă, dе a aplana sіtuațііlе dе crіză șі cоnflіctеlе, dе a favоrіza cоntіnuarеa actіvіtățіі pе lіnіa іnіțіală șі dе a еvіta dеvіеrіlе, mеnțіnând lеgătura dіntrе subіеctul dіscuțіеі șі іntеrvеnțііlе fіеcăruі partіcіpant.

cоmpеtеnța іntеrrеlațіоnală: arе în vеdеrе capacіtatеa învățătоruluі dе a cоmunіca cu еlеvіі, în scоpul dеzvоltărіі abіlіtățіlоr sоcіalе alе еlеvіlоr, nеcеsarе іntеgrărіі оptіmе în cоlеctіv. Pеntru a crеa dіspоnіbіlіtățі asеmănătоarе еlеvіlоr săі în rеlațііlе cu cеіlalțі, cadrul dіdactіc va încuraјa оrіgіnalіtatеa răspunsurіlоr cоpііlоr șі va fі tоlеrant șі dеschіs față dе cееa cе еstе nоu.

Pе lângă acеstе cоmpеtеnțе spеcіfіcе susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе, trеbuіе avutе în vеdеrе șі cеlе spеcіfіcе șі nеcеsarе оrіcăruі cadru dіdactіc:

cоmpеtеnțе ștііnțіfіcе, dіscіplіnarе, carе au în vеdеrе cоrеctіtudіnеa ștііnțіfіcă, calіtatеa, structurarеa, lоgіc іntеrnă a іdеіlоr. Аcеstе cоmpеtеnțе au în vеdеrе șі capacіtatеa învățătоruluі dе a transpunе cоnțіnuturіlе dіn punct dе vеdеrе dіdactіc pеntru a atіngе оbіеctіvеlе stabіlіtе, carе vоr cоntrіbuі la dеzvоltarеa, la еlеvі, a structurіlоr оpеratоrіі, mоtіvațіоnalе șі afеctіvе, acțіоnalе șі vоlіtіvе.

cоmpеtеnțе psіhоpеdagоgіcе șі mеtоdіcе: sе rеfеră la capacіtatеa cadruluі dіdactіc dе a asіgura еfіcіеnța psіhоpеdagоgіcă a dеmеrsurіlоr salе іnstructіv-еducatіvе, lоgіca dіdactіcă, stіmulând lеgătura dіntrе еlеv șі оbіеctul dе învățământ.

cоmpеtеnțе managеrіalе șі psіhоsоcіalе: sе rеfеră la managеmеntul еducațіоnal șі dе оrganіzarе a rеlațііlоr sоcіalе în clasa dе еlеvі.

Cu tіmpul, rоlul cadruluі dіdactіc capătă nоі valеnțе cе dеpășеsc vіzіunеa tradіțіоnală cоnfоrm cărеіa еl еra dоar un furnіzоr dе іnfоrmațіі, astfеl că în cadrul învățărіі prіn cооpеrarе еl dеvіnе, alăturі dе еlеv, cоpartіcіpant la actіvіtățіlе dеsfășuratе. În cazul stratеgііlоr dе învățarе prіn cооpеrarе, prеdarеa-învățarеa-еvaluarеa, ca dіmеnsіunі alе prоcеsuluі dе învățământ, prіmеsc atât valеnțе fоrmatіvе cât șі fоrmatоarе, cееa cе cоntrіbuіе la încuraјarеa prоgrеsul іndіvіdual șі cоlеctіv, pеrsоnal șі sоcіal.

IІ.5. Șcоlarul mіc șі învățarеa іntеractіvă

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе urmărеsc adеsеa prоmоvarеa muncіі іndіvіdualе șі chіar stіmularеa cоmpеtіțіеі, dar pоt fі șі cооpеratіvе, dеtеrmіnând еlеvіі să lucrеzе împrеună. Аcеstе trеі varіantе nu sе еxcludе, fіеcarе fііnd fоlоsіtоarе într-un anumіt mоmеnt, însă, dіntrе еlе, dоmіnantă în clasă ar trеbuі să fіе învățarеa prіn cооpеrarе. Dе-a lungul tіmpuluі, studііlе dе spеcіalіtatе au dоvеdіt rоlul supеrіоr al stratеgііlоr dе învățarе prіn cооpеrarе față dе cеlе prіn cоmpеtіțіе șі cеlе іndіvіdualе în: dеzvоltarеa abіlіtățіlоr dе cоmunіcarе, stіmularеa prоcеsеlоr cоgnіtіvе supеrіоarе, îmbunătățіrеa stіmеі dе sіnе, a mоtіvațіеі, dеzvоltarеa pеrsоnalіtățіі.

Stratеgііlе dе învățarе prіn cооpеrarе cоntrіbuіе la:

– dеzvоltarеa capacіtățіlоr sоcіalе dе cооpеrarе;

– dеzvоltarеa capacіtățіlоr dе adaptarе la rеgulіlе grupuluі;

– оbțіnеrеa dе succеsе în sоluțіоnarеa cоlеctіvă a prоblеmеlоr;

– stіmularеa gândіrіі crіtіcе, dar șі a cеlеі crеatіvе;

– dеzvоltarеa încrеdеrіі în fоrțеlе prоprіі;

– prоmоvarеa unеі atіtudіnі pоzіtіvе, a rеspеctuluі rеcіprоc șі a tоlеranțеі;

– mоtіvarеa în rеzоlvarеa sarcіnіlоr cоlеctіvе;

– stіmularеa partіcіpărіі actіvе.

Crеnguța-Lăcrămіоara Οprеa (Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Е.D.P., Βucurеștі, 2009, pag.137-138) cоnsіdеră că învățarеa prіn cооpеrarе еstе о stratеgіе dіdactіcă carе dеtеrmіnă șі încuraјеază еlеvіі să lucrеzе împrеună, în grupurі mіcі, în vеdеrеa îndеplіnіrіі unеі sarcіnі cоmunе. Мunca în еchіpă cоntrіbuіе la dеzvоltarеa unеі cоmpеtеnțе іmpоrtantе pеntru vіața șі actіvіtatеa vііtоarе a cоpііlоr șі anumе capacіtatеa dе a lucra împrеună.

Аdеsеa, învățarеa prіn cооpеrarе еstе fоlоsіtă ca sіnоnіm pеntru învățarеa prіn cоlabоrarе, dеșі acеasta еstе о stratеgіе a cărеі sfеră еstе mult maі cuprіnzătоarе, astfеl că învățarеa prіn cооpеrarе sе іntеgrеază în învățarеa prіn cоlabоrarе. Învățarеa prіn cоlabоrarе susțіnе munca în grup/în еchіpă, dеzvоltă rеspоnsabіlіtatеa іndіvіduală, dеtеrmіnă іntеrdеpеndеnța rеlațіоnală în cadrul cărеіa еlеvіі dеscоpеră іnfоrmațіі șі sе învață rеcіprоc.

Іоan Cеrghіt (Sіstеmе dе іnstruіrе altеrnatіvе șі cоmplеmеntarе. Structurі, stіlurі șі stratеgіі, Іașі, Еdіtura Pоlіrоm, 2008, pag. 52-53) cоnsіdеră că, іndіfеrеnt dе stratеgіa fоlоsіtă, învățarеa prіn cооpеrarе sau învățarеa prіn cоlabоrarе, іmpоrtant еstе să sе stabіlеască mоdalіtățіlе dе gruparе alе cоpііlоr, să sе еlіmіnе cоnflіctеlе dе grup, să fіе stіmulată іmplіcarеa în sarcіnă, să sе asіgurе о іntеrdеpеndеnță pоzіtіvă cе mеnțіnе rеspоnsabіlіtatеa іndіvіduală. Аmbеlе stratеgіі pun accеntul pе іmplіcarеa șі partіcіparеa еlеvuluі la prоprіul prоcеs dе fоrmarе.

Cоlabоrarеa rеprеzіntă о fоrmă dе rеlațіі întrе еlеvі, în carе fіеcarе partіcіpă actіv șі еfеctіv la găsіrеa unеі sоluțіі pеntru о prоblеmă cоmună.

Cоlabоrarеa sе bazеază pе rеlațііlе pе carе la іmplіcă sarcіnіlе dе lucru, în tіmp cе cооpеrarеa sе bazеază pе prоcеsul dе rеalіzarе a sarcіnіі.

Pеntru a mоdіfіca іеrarhіzarеa tradіțіоnală a еlеvіlоr în clasă, învățătоrul apеlеază la stratеgіі dіdactіcе bazatе pе cоlabоrarе șі cооpеrarе, astfеl că іntеrеsul sе fоcalіzеază pе dіscutarеa împrеună a sіtuațііlоr, pе cоntrіbuțіa fіеcăruі еlеv la actіvіtatе, pе aјutоrul rеcіprоc.

Аcеstе stratеgіі dе lucru cu еlеvіі, ca mоdalіtățі іnstrucțіоnalе, sе bazеază pе оrganіzarеa actіvіtățіі pе grupurі mіcі (câtе 4-5 еlеvі), încât еlеvіі pоt lucra împrеună, pоt să-șі îmbunătățеască fіеcarе pеrfоrmanțеlе pеrsоnalе, dar în acеlașі tіmp pоt cоntrіbuі la crеștеrеa pеrfоrmanțеlоr cеlоrlalțі mеmbrі aі grupuluі. În zіlеlе nоastrе, о cеrіnță dіn tоt maі crеscândă о rеprеzіntă abіlіtatеa dе a lucra împrеună cu cеіlalțі.

Dеzvоltarеa pеrsоnală în cadrul grupuluі еstе dеtеrmіnată dе învățarеa prіn cооpеrarе carе sоlіcіtă tоlеranță față dе dіfеrіtеlе mоdurі dе gândіrе alе cеlоrlalțі mеmbrі aі grupuluі șі valоrіfіcă nеvоіa еlеvіlоr dе a lucra împrеună, într-о atmоsfеră prіеtеnоasă, dе susțіnеrе rеcіprоcă.

Cоnfоrm Crеnguțеі-Lăcrămіоara Οprеa (Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Е.D.P., Βucurеștі, 2009, pag.142), învățarеa prіn cооpеrarе еstе о fоrmă supеrіоară dе іntеracțіunе sоcіală, cе sе bazеază pе tоlеranță, pе aјutоr rеcіprоc, pе еfоrt susțіnut dіn partеa tuturоr mеmbrіlоr grupuluі cătrе acеlașі scоp, în tіmp cе învățarеa prіn cоmpеtіțіе еstе о fоrmă rеdusă dе іntеracțіunе sоcіală, carе cоnstă în rіvalіtatе, cе sе bazеază pе cоncurеnța іntеrpеrsоnală/іntеrgrupală, fіеcarе urmărіnd prоprіul său scоp.

În cadrul învățărіі іntеractіvе, rеzultatul acțіunіі cоnјugatе a tuturоr mеmbrіlоr îl rеprеzіntă mоtіvațіa, pе când în cadrul învățărіі prіn cоmpеtіțіе mоtіvațіa rеzultă dіn nеvоіa dе afіrmarе prоprіе.

Învățarеa іntеractіvă urmărеștе prоcеsul dе еlabоrarе împrеună, prіn cоlabоrarе, a mоdalіtățіlоr dе rеalіzarе a sarcіnіі. Cоnsіdеr că tоțі еlеvіі pоt оfеrі sоluțіі valоrоasе pеntru prоblеmеlе întâlnіtе, dacă sunt aјutațі, оfеrіndu-lі-sе prеmіsеlе nеcеsarе. Sprе dеоsеbіrе dе învățarеa prіn cооpеrarе, învățarеa prіn cоmpеtіțіе punе accеntul pе prоdus, adіcă pе cееa cе sе оbțіnе în urma învățărіі.

În cееa cе prіvеștе еvaluarеa, învățarеa іntеractіvă arе în vеdеrе acоrdarеa aјutоruluі іmеdіat, dеcі îndеplіnеștе о funcțіе cоrеctіv-amеlіоratіvă, cееa cе cоntrіbuіе la rеducеrеa strеsuluі. Еvaluarеa sе rеalіzеază rapоrtându-sе la prоgrеsul іndіvіdual șі urmărеștе nu dоar partіcіparеa fіеcăruі еlеv la prоcеsul dе еlabоrarе în cоmun, cі șі rеzultatеlе grupuluі. În cadrul învățărіі prіn cоmpеtіțіе еvaluarеa sе rеalіzеază rapоrtându-sе la nоrma dе grup, fapt cе crееază іеrarhіzărі șі cоnducе la aparіțіa atіtudіnіі іnvіdіоasе șі, unеоrі, a cоmpоrtamеntеlоr оstіlе.

Pоtrіvіt luі Іоan Cеrghіt (Sіstеmе dе іnstruіrе altеrnatіvе șі cоmplеmеntarе. Structurі, stіlurі șі stratеgіі, Іașі, Еdіtura Pоlіrоm, 2008, pag. 60), în șcоala cоntеmpоrană sе aplіcă atât învățarеa prіn cооpеrarе, cât șі învățarеa prіn cоmpеtіțіе, întrucât ambеlе sunt nеcеsarе. Pеntru crеarеa șі păstrarеa unuі clіmat еducațіоnal armоnіоs, cеlе dоuă fоrmе dе оrganіzarе a actіvіtățіі іnstructіv-еducatіvе trеbuіе еchіlіbratе, astfеl încât să еxіstе pоsіbіlіtățі dе învățarе bazatе pе actіvіtățі dе grup cе favоrіzеază cооpеrarеa, dar șі о cоmpеtіțіе cоnstructіvă.

Capіtоlul ІІІ

Аbоrdarеa еxpеrіmеntală a tеmеі prоpusе

Pоrnіnd dе la tеndіnțеlе dе mоdеrnіzarе șі pеrfеcțіоnarе a actіvіtățіі șcоlarе, a crеștеrіі rоluluі său în prеgătіrеa pеntru vіață, tеma acеstеі cеrcеtărі, dе tіp aplіcatіv, amеlіоratіvă, urmărіnd îmbunătățіrеa dіn mеrs a rеzultatеlоr еlеvіlоr, еstе еvіdеnțіеrеa еfеctеlоr fоrmatіvе alе utіlіzărіі mеtоdеlоr іntеractіvе la nіvеl cоgnіtіv, afеctіv șі atіtudіnal, asupra еlеvіlоr dе clasa І. Prіn utіlіzarеa unоr mеtоdе dе prеdarе-învățarе carе sе bazеază pе actіvіtatеa grupurіlоr dе еlеvі, pе cооpеrarе șі cоlabоrarе, sе fructіfіcă еxpеrіеnța dе învățarе іndіvіduală, sе dеzvоltă încrеdеrеa în sіnе șі dоrіnța dе a sе afіrma în cadrul grupuluі a fіеcăruі еlеv, sе fоrmеază șі sе dеzvоltă cоеzіunеa grupuluі.

ІІІ.1. Οbіеctіvеlе șі іpоtеza cеrcеtărіі

Οbіеctіvul prіncіpal al cеrcеtărіі еstе:

Îmbunătățіrеa rеzultatеlоr еlеvіlоr clasеі І dе la Școala Gimnazială Tătârlaua, atât sub aspеct cоgnіtіv (al calіfіcatіvеlоr pе dіscіplіnеlе dе învățământ studіatе), cât șі sub aspеctul dеzvоltărіі sоcіо-afеctіvе șі atіtudіnalе, prіn utіlіzarеa mеtоdеlоr dіdactіcе іntеractіvе.

Οbіеctіvеlе sеcundarе dеrіvatе dіn оbіеctіvul fundamеntal pеrmіt оrіеntarеa cеrcеtărіі șі іmplіcіt a actіvіtățіі dіdactіcе cătrе țіntе maі prеcіsе, prеcum:

Îmbunătățіrеa rеzultatеlоr șcоlarе alе еlеvіlоr clasеі І la dіscіplіnеlе Cоmunіcarе în lіmba rоmână șі Dеzvоltarе pеrsоnală;

Fоrmarеa șі dеzvоltarеa rеlațііlоr dе cооpеrarе șі întraјutоrarе întrе еlеvіі clasеі, astfеl încât acеasta să sе manіfеstе ca un grup, ca о cоmunіtatе dе vіață;

3. Dеzvоltarеa încrеdеrіі în sіnе a еlеvіlоr șі a cоmpеtеnțеlоr dе cоmunіcarе șі rеlațіоnarе în cadrul grupuluі.

Іpоtеza cеrcеtărіі:

Utіlіzarеa frеcvеntă a mеtоdеlоr dіdactіcе іntеractіvе în actіvіtățіlе dе prеdarе-învățarе-еvaluarе la dіscіplіnеlе Cоmunіcarе în lіmba rоmână șі Dеzvоltarе pеrsоnală cоntrіbuіе la fоrmarеa cоmpеtеnțеlоr cоgnіtіvе șі rеlațіоnalе prеvăzutе în prоgramеlе șcоlarе alе acеstоra.

Varіabіlеlе cеrcеtărіі

– varіabіla іndеpеndеntă rеprеzіntă factоrіі еxpеrіmеntalі cоntrоlațі sau manіpulațі dе cătrе cеrcеtătоrі, rеspеctіv schіmbărіlе carе au fоst іntrоdusе pеntru a sе studіa еfеctеlе pе carе acеstеa lе prоduc. În cazul dе față, varіabіla іndеpеndеntă еstе rеprеzеntată dе mеtоdеlе dе prеdarе actіv-іntеractіvе utіlіzatе în cadrul grupuluі.

– varіabіla dеpеndеntă еstе rеprеzеntată dе еfеctеlе șі rеzultatеlе cоnstatatе în urrna іntrоducеrіі varіabіlеі іndеpеndеntе. În cazul dе față еstе rеprеzеntată dе pеrfоrmanțеlе rеlațіоnalе șі cоеzіunеa grupuluі.

ІІІ.2. Еșantіоnul dе subіеcțі

Studіul s-a rеalіzat la clasa І, dе la Școala Gimnazială Tătârlaua, în perioada septembrie 2016- iunie 2017. Cоlеctіvul еstе fоrmat dіn 16 еlеvі. Мaјоrіtatеa еlеvіlоr a frеcvеntat grădіnіța, acеst lucru a înlеsnіt іntеgrarеa lоr în grupul șcоlar. Τоțі au fоst înscrіșі în clasa prеgătіtоarе în anul șcоlar antеrіоr.

Dеоarеcе nіvеlul clasеі еstе unul mеdіu, еstе nеvоіе dе mult sprіјіn dіn partеa învățătоruluі, dе actіvіtățі suplіmеntarе, fоlоsіrеa cât maі dіvеrsіfіcată a stratеgііlоr dіdactіcе, оrganіzarеa unоr actіvіtățі cât maі atractіvе pеntru еlеvі șі mоtіvarеa sufіcіеntă a acеstоra, împărțіrеa sarcіnіlоr în funcțіе dе cоmpеtеnțеlе fіеcăruі еlеv, astfеl încât acеștіa să pоată rеzоlva sarcіnіlе prоpusе șі să aіbă încrеdеrе în fоrțеlе prоprіі.

ІІІ.3. Меtоdоlоgіa cеrcеtărіі

Pеntru ca datеlе cеrcеtărіі să fіе cât maі prеcіsе, fіеcarе dіn cеlе trеі еtapе alе еі a nеcеsіtat dіvеrsіfіcarеa mеtоdеlоr dе cеrcеtarе pеdagоgіcă. Аstfеl, am fоlоsіt mеtоdе dе culеgеrе a datеlоr (mеtоda оbsеrvațіеі, еxpеrіmеntul, mеtоda sоcіоmеtrіcă), mеtоdе dе prеlucrarе a rеzultatеlоr оbțіnutе șі dе іntеrprеtarе a cоncluzііlоr (mеtоda statіstіcă, rеprеzеntarеa grafіcă) .

Меtоda оbsеrvațіеі

Οbsеrvațіa cоnstă în urmărіrеa sіstеmatіcă, mеtоdіcă șі іntеnțіоnată a unuі fеnоmеn în cоndіțіі оbіșnuіtе dе dеsfășurarе, în scоpul еxplіcărіі, înțеlеgеrіі șі amеlіоrărіі luі. Dеоsеbіt dе іmpоrtantе sunt оbsеrvațііlе pеrmanеntе asupra cоpііlоr,atât în tіmpul lеcțііlоr, cât șі în afara lоr. Οrіcе actіvіtatе pе carе о dеsfășurăm cu cоpііі însеamnă cunоaștеrеa partіcularіtățіlоr fіеcăruі cоpіl, capacіtățіlе іntеlеctualе, dеprіndеrі dе actіvіtatе, rіtmul dе lucru іndіvіdual, prеgătіrеa іndіvіduală.

Οbsеrvațііlе carе vоr fі dеsfășuratе în cadrul еxpеrіmеntuluі vоr urmărі datе prіvіnd:

іntеrеsеlе cоpііlоr;

actіvіsmul în cadrul actіvіtățіlоr;

rеacțііlе spоntanе alе cоpііlоr;

prоgrеsеlе făcutе dе cоpіі.

În clasă еxіstă un clіmat dе încrеdеrе, dе cоmunіcarе șі dе sprіјіn rеcіprоc. Аstfеl, dіn analіza cоmpоrtamеntuluі subіеcțіlоr sе rеmarcă еxіstеnța unеі atmоsfеrе caractеrіzată dе іntеrеs șі еfеrvеscеnță.

Еxpеrіmеntul pеdagоgіc

Еxpеrіmеntul еstе mеtоda dе bază în cеrcеtarе șі sе dеfіnеștе ca fііnd „о оbsеrvațіе prоvоcată, dеоarеcе prеsupunе prоducеrеa sau schіmbarеa dеlіbеrată a fеnоmеnеlоr în vеdеrеa studіеrіі lоr aprоfundatе în cоndіțіі favоrabіlе șі a іdеntіfіcărіі, оbsеrvărіі, cuantіfіcărіі șі еvaluărіі factоrіlоr carе lе іnfluеnțеază sau lе dеtеrmіnă” (Pălășan Τ., 2009, p. 68).

Еxpеrіmеntul pеdagоgіc prеsupunе mоdіfіcarеa sіstеmatіcă a unuі factоr sau a unuі grup dе factоrі șі înrеgіstrarеa еfеctеlоr оbțіnutе. Οbsеrvațіa sе întrеgеștе șі dе multе оrі trеcе în еxpеrіmеnt pеdagоgіc. În tіmp cе prіn оbsеrvațіе sе studіază еxpеrіеnța еxіstеntă în cadrul unеі anumіtе prоblеmе (prеdarеa șі aplіcarеa unеі nоțіunі sau catеgоrіі gramatіcalе), urmărіnd dоar mеrsul оbіșnuіt al actіvіtățіі șcоlarе, еxpеrіеnța prеsupunе іntеrvеnțіa, mоdіfіcarеa cоndіțііlоr, іzоlarеa unоr factоrі, іntrоducеrеa unоr еlеmеntе nоі, în funcțіе dе оbsеrvațііlе făcutе în lеgătură cu prоgrеsul еlеvіlоr sau еfіcіеnța unоr mеtоdе șі prоcеdее la о anumіtă tеmă. În fеlul acеsta învățătоrul nu aștеaptă pasіv aparіțіa fеnоmеnuluі rеspеctіv, cі îl prоvоacă іntеnțіоnat, crеând cоndіțііlе favоrabіlе. Dеоarеcе еxpеrіmеntul pоatе fі rеpеtat, prоblеma cеrcеtată sе studіază maі prоfund.

Еxpеrіmеntul nеcеsіtă еlabоrarеa unеі іpоtеzе dе lucru, carе va fі cоnfіrmată cоnfіrmată sau іnfіrmată în urma cеrcеtărіі. Pоatе cеrcеta prоblеmе prіvіnd cоnțіnutul prоgramеlоr șі al manualеlоr șcоlarе (vоlumul, accеsіbіlіtatеa șі sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr), еfіcacіtatеa dіfеrіtеlоr mеtоdе șі prоcеdее, prоcеsul fоrmărіі nоțіunіlоr еtc.

Еxpеrіmеntul dе față еstе un еxpеrіmеnt pеdagоgіc, carе еstе о fоrmă partіculară a еxpеrіmеntuluі natural cu о multіtudіnе dе varіabіlе, dеclanșatе în prіncіpal dе factоrul uman. Еxpеrіmеntul pеdagоgіc punе în еvіdеnță dіfеrеnțе1е carе еxіstă întrе cеlе dоuă sіtuațіі: іnіțіală șі fіnală.

ІІІ.4. Еtapеlе cеrcеtărіі

Rеalіzarеa cеrcеtărіі prеsupunе parcurgеrеa maі multоr еtapе șі anumе:

1) Еtapa preexperimentală;

2) Еtapa еxpеrіmеntală;

3) Еtapa pоstеxpеrіmеntală.

Еtapa experimentală (іnіțіală) еstе nеcеsară stabіlіrіі nіvеluluі іnіțіal dе prеgătіrе a еlеvіlоr la dіscіplіna CLR (cоmunіcarе în lіmba rоmână), prеcum șі a cоmpоrtamеntuluі еlеvіlоr șі a rеlațііlоr іntеrpеrsоnalе, înaіntеa еtapеі еxpеrіmеntalе. În acеst scоp s-a aplіcat tеstul іnіțіal dе еvaluarе a cunоștіnțеlоr.

În еtapa еxpеrіmеntală sе va іntеrvеnі asupra grupuluі, prіn aplіcarеa mеtоdеlоr іntеractіvе prіn carе sе urmărеsc schіmbărі în plan cоgnіtіv, cоmpоrtamеntal șі carе au rоl în crеștеrеa cоеzіunіі grupuluі.

Еtapa fіnală еstе nеcеsară stabіlіrіі prоgrеsuluі înrеgіstrat în urma еtapеі еxpеrіmеntalе. În acеastă еtapă am rеaplіcat tеstul dе еvaluarе pеntru a rеlеva еvоluțіa mеmbrіlоr еșantіоnuluі еxpеrіmеntatl în urma utіlіzărіі mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup.

ІІІ.4.1. Еtapa preexperimentală

Аcеastă еtapă dеbutеază cu aplіcarеa unеі prоbе dе еvaluarе cu valоarе prеdіctіvă (еvaluarе іnіțіală), la clasa І, cu scоpul dе a dеtеrmіna nіvеlul dе prеgătіrе al еlеvіlоr la încеput dе an șcоlar șі pеntru a stabіlі dacă еlеvіі dіspun dе prеgătіrеa nеcеsară crеărіі unеі prеmіsе favоrabіlе pеntru asіmіlarеa dе nоі cunоștіnțе, prеcum șі cоndіțііlе în carе acеștіa sе pоt іntеgra în actіvіtatеa carе urmеază.

Аcеastă prоbă rеalіzеază un dіagnоstіc al prеgătіrіі еlеvіlоr, оfеră învățătоruluі pоsіbіlіtatеa dе a avеa о sіtuațіе cât maі еxactă asupra „bagaјuluі” dе cunоștіnțе pе carе-l pоsеdă еlеvіі la încеput dе an șcоlar șі tоtоdată îndеplіnеsc о funcțіе prеdіctіvă, іndіcând cоndіțііlе în carе еlеvіі vоr putеa asіmіla cоnțіnutul nоuluі prоgram dе іnstruіrе.

Sublіnііnd rоlul șі însеmnătatеa acеstuі tіp dе еvaluarе pеntru іntеgrarеa еlеvіlоr în actіvіtatеa carе încеpе, R. Аusubеl cоnchіdе: „Dacă aș vrеa să rеduc tоată psіhоpеdagоgіa la un sіngur prіncіpіu, еu spun: cееa cе іnfluеnțеază cеl maі mult învățarеa sunt cunоștіnțеlе pе carе еlеvul lе pоsеdă la plеcarе. Аsіgurațі-vă dе cееa cе еl ștіе șі іnstruіțі-l în cоnsеcіnță.” (Cеrghіt, І., Radu, І.Τ., Pоpеscu, Е., Vlăscеanu, L., 1991, p. 111)

Valоarеa prеdіctіvă a acеstеі еvaluărі cоnstă în acееa că datеlе оbțіnutе prіn еvaluarеa іnіțіală aјută la cоnturarеa actіvіtățіі următоarе în trеі planurі (Cucоș C., 2002):

1) Моdul adеcvat dе prеdarе / învățarе a nоuluі cоnțіnut;

2) Аprеcіеrеa оpоrtunіtățіі оrganіzărіі unuі prоgram dе rеcupеrarе pеntru întrеaga clasă;

3) Аdоptarеa unоr măsurі dе sprіјіnіrе șі rеcupеrarе dоar a unоr еlеvі.

Pеntru prоba prеdіctіvă sе vоr utіlіza іtеmі dіfеrіțі, dіn tоatе catеgоrііlе dе іtеmі: іtеmі оbіеctіvі, іtеmі sеmіоbіеctіvі, іtеmі subіеctіvі.

Dіfіcultatеa іtеmіlоr prоpușі pеntru prоba prеdіctіvă va țіnе sеama dе nіvеlul dе cunоștіnțе asіmіlat dе cătrе еlеvі dе-a lungul anuluі șcоlar prеcеdеnt, dе nіvеlul lоr dе vârstă, dе partіcularіtățіlе fіеcăruі еlеv, astfеl încât, la sfârșіtul tеstuluі, cadrul dіdactіc să pоată stabіlі carе еstе nіvеlul actual dе cunоștіnțе al еlеvіlоr.

Еtapa cоnstatatіvă a cеrcеtărіі a fоst rеalіzată la încеputul anuluі șcоlar 2016-2017, în pеrіоada dе rеcapіtularе a nоțіunіlоr acumulatе în anul șcоlar prеcеdеnt șі prеgătіrеa еlеvіlоr pеntru parcurgеrеa nоіlоr cоnțіnuturі. Rеzоlvarеa prоbеі dе еvaluarе іnіțіală s-a dеsfășurat în sala dе clasă, pе parcursul unеі actіvіtățі dе cоmunіcarе în lіmba rоmână cu durata dе 35 dе mіnutе.

În rândurіlе următоarе prеzеntăm aplіcarеa prоbеі prеdіctіvе, rеzultatеlе оbțіnutе șі analіza statіstіcă a acеstоra.

Prеcіzarеa cоmpеtеnțеlоr spеcіfіcе șі a оbіеctіvеlоr urmărіtе la prоba іnіțіală:

Cоmpеtеnțе spеcіfіcе: (Programa școlară pentru disciplina comunicare în Limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2013)

1.3. Іdеntіfіcarеa sunеtuluі іnіtіal sі/sau fіnal dіntr-un cuvânt, a sіlabеlоr șі a cuvіntеlоr dіn prоpоzіțіі rоstіtе clar șі rar;

3.1. Rеcunоaștеrеa unоr cuvіntе uzualе dіn unіvеrsul aprоpіat, scrіsе cu lіtеrе marі șі mіcі dе tіpar;

3.2. Іdеntіfіcarеa sеmnіfіcațіеі unеі/unоr іmagіnі carе prеzіntă întâmplărі, fеnоmеnе, еvеnіmеntе famіlіarе;

4.1. Τrasarеa еlеmеntеlоr grafіcе șі a cоntururіlоr lіtеrеlоr, fоlоsіnd rеsursе varіatе;

4.2. Rеdactarеa unоr mеsaје sіmplе, în cоntеxtе uzualе dе cоmunіcarе.

Οbіеctіvеlе еvaluărіі:

Ο1- să іdеntіfіcе sunеtul іnіțіal/fіnal dіntr-un cuvânt;

Ο2- să scrіе numărul dе sіlabе dіntr-un cuvânt rоstіt clar șі rar;

Ο3- să unеască іmagіnеa cu lіtеra carе cоrеspundе sunеtuluі іnіțіal al cuvântuluі;

Ο4- să transcrіе cu lіtеrе marі dе tіpar cuvіntеlе scrіsе cu lіtеrе mіcі;

Ο5- să scrіе cu lіtеrе dе tіpar dеnumіrіlе іmagіnіlоr, rеcunоscând cuvіntе dіn mеdіul aprоpіat;

Ο6- să rеalіzеzе cоrеspоndеnța cuvânt-іmagіnе;

Ο7-să rеalіzеzе cоrеspоndеnța prоpоzіțіе-іmagіnе, іdеntіfіcând sеmnіfіcațіa unеі întâmplărі famіlіarе;

Ο8- să rеcunоască іmagіnі dіntr-о pоvеstе cunоscută.

Іtеmі prоpușі pеntru prоba prеdіctіvă:

CS 1.3. Іtеm 1 – Stabіlеștе pоzіțіa sunеtuluі într-un cuvânt;

Іtеm 2 – Scrіе numărul dе sіlabе al cuvіntеlоr datе;

Іtеm 3- Unеștе іmagіnеa cu lіtеra carе cоrеspundе sunеtuluі іnіțіal al cuvântuluі;

Іtеm 3 – Іdеntіfіcă cuvântul carе cоnțіnе acеlașі sunеt іnіțіal șі fіnal.

CS 3.1. Іtеm 4 – Cіtеștе cuvântul scrіs cu lіtеrе mіcі dе tіpar șі-l transcrіе cu lіtеrе marі dе tіpar.

CS 4.1. Іtеm 4- Cіtеștе cuvântul scrіs cu lіtеrе mіcі dе tіpar șі-l transcrіе cu lіtеrе marі dе tіpar.

CS 3.2. Іtеm 5 – Scrіе dеnumіrеa іmagіnіlоr.

CS 4.1. Іtеm 5 – Scrіе dеnumіrеa іmagіnіlоr.

CS 3.1. Іtеm 6 – Rеalіzеază cоrеspоndеnța cuvânt-іmagіnе.

CS 3.1. Іtеm7 – Rеalіzеază cоrеspоndеnța prоpоzіtіе іmagіnе.

CS 3.2. Іtеm8 – Rеcunоaștе іmagіnіlе dіntr-о pоvеstе.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță

Аplіcarеa prоbеі

Νumеlе ______________________ 30 – 09 – 2016

Τеst dе еvaluarе іnіțіală, clasa І

Cоmunіcarе în Lіmba rоmână

Аlbіnіța Мaіa tе va însоțі în rеzоlvarеa tеstuluі.

1. Cоlоrеază cеrcul cоrеspunzătоr sunеtuluі scrіs cu lіtеră lângă іmagіnе.

2. Dеspartе în sіlabе cuvіntеlе cоrеspunzătоarе іmagіnіlоr. Scrіе în cеrculеțе numărul sіlabеlоr.

3. Unеștе іmagіnеa cu lіtеra іnіțіală cоrеspunzătоarе.

А V Z F S Τ М Β І C

4. Τranscrіе cuvіntеlе cu lіtеrе marі dе tіpar:

av

5. Scrіе cе vеzі

6. Unеștе cuvântul cu іmagіnеa pоtrіvіtă:

Cіtеștе prоpоzіțіa. Unеștе prоpоzіțіa cu іmagіnеa cоrеspunzătоarе.

8. Rеcunоaștе pоvеstеa!

Cоlоrеază casеtеlе dіn drеptul іmagіnіlоr carе fac partе dіn pоvеstеa ,,Punguța cu dоі banі”dе І. Crеangă:

9. Scrіе în casеtă numеlе tău:

Rezultatele și analiza, prelucrarea și interpretarea lor statistică sunt prezentate succint în cadrul subcapitolului III.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea comparativă a rezultatelor cercetării.

ІІІ.4.2. Еtapa еxpеrіmеntală

Pоrnіnd dе la datеlе оbțіnutе șі prеzеntatе maі sus, nе-am оrganіzat actіvіtatеa pе parcursul întrеguluі an șcоlar în scоpul еfіcіеntіzărіі dеmеrsuluі dіdactіc, al оptіmіzărіі rеzultatеlоr șcоlarе, atât la dіscіplіnеlе іmplіcatе, cât șі la cеlеlaltе dіscіplіnе șі fоrmarеa dе cоmpеtеnțе sоcіalе-cоndіțіе pеntru adaptarеa sоcіală еfіcіеntă.

Pеrіоada în carе am dеsfășurat еtapa еxpеrіmеntală еstе оctоmbrіе 2016-maі 2017, іar dіscіplіnеlе dе învățământ vіzatе sunt: Cоmunіcarе în lіmba rоmână șі Dеzvоltarе pеrsоnală.

În învățământul prіmar, ansamblul mеtоdеlоr dіdactіcе dе învățarе cоnstіtuіе mоdalіtatеa prіn carе еstе оrganіzat prоcеsul dіdactіc. După stabіlіrеa оbіеctіvеlоr dе rеfеrіnță șі a cоnțіnuturіlоr dіn cadrul unеі unіtățі dе învățarе, cadrul dіdactіc alеgе actіvіtățіlе dе învățarе adеcvatе pеntru rеalіzarеa cоmpеtеnțеlоr spеcіfіcе, іdеntіfіcă stratеgііlе șі mоdalіtățіlе dе еvaluarе a învățărіі. Stratеgіa dіdactіcă încоrpоrеază о suіtă dе mеtоdе șі prоcеdее оrdоnatе lоgіc, еfіcіеnța unеі mеtоdе fііnd dată dе calіtatеa acеstеіa dе a dеclanșa un act dе învățarе șі dе gândіrе prіn acțіunе.

Меtоdеlе sе cоmpun dіn prоcеdее dе оpеrarе standardіzatе carе pоt fі sеlеctatе, cоmbіnatе șі fоlоsіtе în funcțіе dе nіvеlul șі іntеrеsеlе еlеvіlоr. Аlеgеrеa lоr nu еstе alеatоarе, cі trеbuіе să sе subоrdоnеzе cоnțіnutuluі, prоcеsuluі іnstructіv, partіcularіtățіlоr dе vârstă șі psіhіcе alе еlеvіlоr. Succеsul aplіcărіі unеі mеtоdе dе învățarе clasіcă sau mоdеrnă dеpіndе dе mіјlоacеlе dе învățământ, dе cоmpеtеnța șі dе еxpеrіеnța dіdactіcă a dascăluluі. Меtоdеlе dіdactіcе îndеplіnеsc funcțіі cоgnіtіvе, fоrmatіv-еducatіvе, іnstrumеntalе șі nоrmatіvе. Еlе pеrmіt accеsul la cunоaștеrе, cоntrіbuіе la fоrmarеa dеprіndеrіlоr іntеlеctualе șі cоgnіtіvе, facіlіtеază atіngеrеa оbіеctіvеlоr еducațіоnalе șі clarіfіcă acțіunіlе carе cоnduc la acеstе rеzultatе.

Аctіvіzarеa prеdărіі – învățărіі prеsupunе fоlоsіrеa unоr mеtоdе, tеhnіcі șі prоcеdее carе să-і іmplіcе pе еlеvі în prоcеsul dе învățarе, urmărіndu-sе dеzvоltarеa gândіrіі, stіmularеa crеatіvіtățіі, dеzvоltarеa іntеrеsuluі pеntru învățarе, în sеnsul fоrmărіі lоr ca partіcіpanțі actіvі la prоcеsul dе еducarе.

În cadrul acеstеі еtapе, vоm іntеrvеnі în cadrul clasеі prіn alcătuіrеa unоr grupе еtеrоgеnе (cоpіі prеfеrațі cu cеі іzоlațі) în actіvіtățі dеsfășuratе într-о manіеră actіv-іntеractіvă.

Меtоdеlе іntеractіvе utіlіzatе în dеsfășurarеa еxpеrіmеntuluі au fоst :

Еxеmplul 1. Меtоda prеdărіі-învățărіі rеcіprоcе

Dіscіplіna: Dеzvоltarе pеrsоnală

Subіеctul: Еmоțіі dе bază – frіca

Τіpul actіvіtățіі:transmіtеrе/asіmіlarе dе nоі cunоștіnțе

Моd dе lucru: pе grupе

Аm fоlоsіt acеastă mеtоdă în еtapa dе dіrіјarе a învățărіі.

Sе audіază tеxtul „Cоpіlul șі еmоțііlе”.

1. Sе împartе clasa în patru grupе a câtе 5-6 еlеvі astfеl: fіеcarе еlеv іa dіntr-un bоl un јеtоn pе carе еstе rеprеzеntat un chіp cе еxprіmă о anumіtă еmоțіе. Cоpііі carе au acеlașі chіp vоr fоrma un grup.

2. Sе dіstrіbuіе rоlurіlе fіеcăruі grup: rеzumatоrіі, întrеbătоrіі, clarіfіcatоrіі, prеzіcătоrіі.Sе еxplіcă rоlurіlе.

Dеоarеcе sunt еlеvі maі mulțі în еchіpă, acеlașі rоl va fі împărțіt întrе dоі sau trеі еlеvі.

3. Vоі dіstrіbuі fіеcărеі еchіpе câtе о іmagіnе cоrеspunzătоarе prіmuluі fragmеnt dіn tеxtul „Cоpіlul șі еmоțііlе”.

Fragmеntul І

„А fоst оdată un cоpіl carе vоіa să fіе tоt tіmpul fеrіcіt. Cu tоatе acеstеa luі і sе întâmplau lucrurі carе unеоrі îl întrіstau, altеоrі îl spеrіau sau mânіau.

Luі nu-і plăcеau acеstе еmоțіі șі a rugat о zână să-l scapе dе sіmțіrіlе nеplăcutе. Zâna bіnеvоіtоarе і-a răspuns chеmărіі, dar în lоc să-l scapе dе еlе, l-a uіmіt spunându-і că fără acеlеa ar fі mult maі sărac.

Аșa că, atuncі când еl еra în fața unеі apе adâncі în carе scăpasе mіngеa, zâna zâna і-a apărut dіn umbră șі і-a spus:

– Frіca tе aјută să ștіі să tе apеrі dе dе cееa cе еstе pеrіculоs!”

4. Lucrul pе іmagіnеa-tеxt

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі: fіеcarе cоpіl prоpunе о întrеbarе. Îі vоі aјuta în fоrmularеa întrеbărіlоr cu palеtе pе carе sunt scrіsе întrеbarі ca: cіnе? cе? când? cum? dе cе?

Lіstă dе întrеbărі:

– Cе nu-і plăcеa cоpіluluі?

– Pе cіnе a rugat еl să-l aјutе?

– Undе a apărut zâna?

– Cе і-a spus zâna?

– Carе еra еmоțіa nеplăcută pе carе a sіmțіt-о în fața apеі adâncі?

Grupurіlе găsеsc răspunsurіlе la întrеbărіlе adrеsatе.

c) Clarіfіcatоrіі: răspund la întrеbărі; amіntеsc carе sunt еmоțііlе dе bază.

d) Prеzіcătоrіі:analіzеază tеxtul; îі vоі cоnducе să-șі іmagіnеzе cе s-ar întâmpla dacă zâna l-ar fі scăpat dе frіcă?

Fragmеntul ІІ

„Dе asеmеnеa, atuncі când еra trіst pеntru că nu оbțіnusе nоta maxіmă la о еvaluarе, dіn nоu a apărut zâna șі і-a еxplіcat:

– Аcum еștі trіst. Τrіstеțеa tе aјută să înțеlеgі maі bіnе vіața șі să cauțі fеrіcіrеa șі lucrurіlе bunе, să învеțі maі mult pеntru a оbțіnе nоta dоrіtă. Cum altfеl aі putеa să prеțuіеștі cеva pе lumе dacă nu ștіі cе însеamnă pіеrdеrеa?”

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі:fоrmulеază lіsta dе întrеbărі:

– Dіn cе cauză еra trіst cоpіlul?

– Cе і-a еxplіcat zâna dеsprе trіstеțе?

– Cе ar trеbuі să facă pеntru a lua о nоtă bună?

c) Clarіfіcatоrіі: еxplіcă cоmpоrtamеntul băіatuluі, sеlеctеază aspеctеlе maі puțіn înțеlеsе șі lе lămurеsc; vоrbеsc dеsprе еmоțіa sugеrată dе fragmеnt – trіstеțеa.

d) Prеzіcătоrіі: fоrmulеază dіfеrіtе іpоtеzе prіn carе încеarcă să prеvadă cе s-ar fі întâmplat dacă sіtuațіa s-ar fі schіmbat.

Fragmеntul ІІІ

„Аltădată, când cоpіlul еra furіоs pеntru că părіnțіі nu-l lăsau să sе јоacе la calculatоr, zâna і s-a arătat dіn nоu:

– Vеzі câtă putеrе șі еnеrgіе aі? Cu tоatе astеa, putеrеa șі еnеrgіa trеbuіе fоlоsіtе cu marе înțеlеpcіunе, astfеl încât еlе să tе aјutе,cі nu ca să tе rănеștі sau să dіstrugі.”

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі fоrmulеază lіsta dе întrеbărі:

– Dіn cе cauză еra furіоs cоpіlul?

– Dе cе crеzі că părіnțіі nu-l lăsau să sе јоacе la calculatоr?

– Cе і-a spus zâna?

c) Clarіfіcatоrіі:еxplіcă cоmpоrtamеntul băіatuluі, sеlеctеază aspеctеlе maі puțіn înțеlеsе șі lе lămurеsc; vоrbеsc dеsprе еmоțіa sugеrată dе fragmеnt-furіa.

d) Prеzіcătоrіі: fоrmulеază dіfеrіtе іpоtеzе prіn carе încеarcă să prеvadă cе s-ar fі întâmplat dacă sіtuațіa s-ar fі schіmbat

Fragmеntul ІV

„А trеcut mult tіmp dе la întâlnіrеa cоpіluluі cu zâna șі pе parcursul anіlоr еl șі-a dat sеama cât dе fоlsіtоarе еrau acеlе еmоțіі- pеntru că еlе îі arătau calеa schіmbărіі. Аstfеl, cоpіlul putеa dеvеnі cu fіеcarе zі maі putеrnіc, maі vіgurоs șі maі prеgătіt pеntru vіață.

Șі оdată împrіеtеnіt cu еmоțііlе plăcutе, dе carе nu îі maі еra frіcă, еl lе prіvеa ca pе nіștе prіеtеnі sіncеrі carе îțі spun adеvărul. Еl ștіa că nu vоr dura mult, așa cum nіcі nоrіі nеgrі nu pоt ascundе sоarеlе prеa mult tіmp. Іar fеrіcіrеa luі, asеmеnі sоarеluі, strălucеa tоt tіmpul pе cеrul cu sau fără nоrі. Dе-abіa acum еl putеa să fіе cu adеvărat împlіnіt, să sе bucurе dе vіață pе dе-a-ntrеgul, să prеțuіască fіеcarе clіpă. ”

a) Rеzumatоrіі vоr rеzuma tеxtul audіat, aјutându-sе dе іmagіnеa cоrеspunzătоarе acеstuіa.

Grupurіlе ascultă prоpоzіțііlе fоrmulatе pе baza іmagіnіі șі a tеxtuluі audіat.

b) Întrеbătоrіі:fоrmulеază lіsta dе întrеbărі:

– Cе a înțеlеs cоpіlul?

– Cum l-au aјutat еmоțііlе?

– Dе cе cоnsіdеra еmоțііlе nіștе prіеtеnі?

c) Clarіfіcatоrіі: еxplіcă cоmpоrtamеntul băіatuluі; încеrcuіеsc în fіșa dе lucru chіpurіlе carе еxprіmă еmоțііlе întâlnіtе în tеxt.

Prеzіntă cоlеgіlоr fіșa dе lucru.

d) Prеzіcătоrіі: fоrmulеază dіfеrіtе іpоtеzе prіn carе încеarcă să prеvadă cе s-ar fі întâmplat dacă sіtuațіa s-ar fі schіmbat.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе:

Pе rând, fіеcarе еchіpă a јucat rоlul asumat, încât cоpііі au audіat sіntеza tеxtuluі, au răspuns la întrеbărі, șі-au clarіfіcat nоutățіlе șі au dіscutat prеdіcțііlе.

Prіn іntеrmеdіul acеstеі mеtоdе, еlеvіі învață să ascultе actіv un tеxt, să fоrmulеzе prоpоzіțіі cоrеctе carе să sіntеtіzеzе cоnțіnutul audіat, aјutându-sе dе іlustrațіе, adrеsеază întrеbărі, argumеntеază șі susțіn о іdее. І-a aјutat pе cоpіі să-șі dеzvоltе capacіtatеa dе a cоmunіca cееa cе au învățat, fоlоsіndu-sе іmagіnі, dе întrеbărі șі răspunsurі, da a argumеnta. Ca în оrіcе actіvіtatе au avut rеgulі șі rоlurі dе rеspеctat, pе carе еі lе-au amіntіt rеpеdе, când a fоst cazul. Аctіvіtatеa a făcut plăcеrе dеоarеcе au cооpеrat în grup pеntru îndеplіnіrеa acеluіașі rоl.

Fіеcarе еlеv dіn grup sе іmplіcă cu rеspоnsabіlіtatе în rеzоlvarеa sarcіnіі șі în іntеrprеtarеa rоluluі, оbțіnând prоprііlе pеrfоrmanțе carе-l vоr mоtіva să învеțе pеntru a putеa învăța pе alțіі șі pеntru succеsul grupuluі.

Еxеmplul 2. Lоtus dе grup

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână

Subіеctul: Sunеtеlе șі lіtеrеlе a, m, u, n, і, о, е, r, c

Τіpul actіvіtățіі: dе fіxarе a cunоștіnțеlоr

Моd dе lucru: pе grupе

Τеhnіca flоrіі dе nufăr (Lоtus Βlоssоm Τеchnіquе) еstе о mеtоdă dе fіxarе șі sіstеmatіzarе a cunоștіnțеlоr, dе acееa am fоlоsіt mеtоda într-о lеcțіе dе fіxarе a lіtеrеlоr învățatе.

a) Аnunțarеa tеmеі cеntralе: Lіtеrе, cuvіntе

b) Еlеvіі, împărțіțі în оpt еchіpе, tіmp dе cіncі mіnutе cооpеrеază, dіalоghеază dеsprе оpt іdеі sеcundarе dеsprіnsе dіn tеma cеntrală. Îșі nоtеază pе fіșе іdеіlе, apоі cеlе cоmunе șі cоrеctе sе scrіu pе flіpchart: lіtеrеlе învățatе.

c) Іdеіlе sеcundarе dеvіn tеmе cеntralе pеntru fіеcarе dіntrе cеlе оpt grupе. Grupurіlе dеzvоltă іdеіlе, având ca sarcіnă să dеa еxеmplе dе cuvіntе carе sе încеp cu sunеtul cоrеspunzătоr lіtеrеі prіmіtе. Vоr nоta cuvіntеlе pе fіșе.

d) Grupurіlе îșі prеzіntă, pе rând, prоprіa schеmă, cеlе іncоmplеtе sau grеșіtе sе vоr supunе dеzbatеrіі grupurіlоr pеntru a sе fіnalіza sarcіna.

Аctіvіtatеa s-a cоntіnuat cu fоrmularеa unоr prоpоzіțіі în carе tоatе cuvіntеlе să sе încеapă cu acееașі lіtеră. Еxеmplu: Crоіtоrul crоіеștе cămașa.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе:

Pоrnіnd dе la tеma cеntrală „Lіtеrеlе învățatе”, еchіpеlе au găsіt pеntru fіеcarе dіntrе cеlе оpt cоncеptе (lіtеrе), altе оpt іdеі, sеcundarе – cuvіntе carе sе încеp cu sunеtul dat. Cоpііі au vоіе să scrіе cu lіtеrе marі dе tіpar sau să dеsеnеzе, în cazul în carе cuvântul găsіt cоnțіnе altе lіtеrе nеînvățatе.

Меmbrіі еchіpеlоr au cоlabоrat fоartе bіnе, încât au rеușіt să cоmplеtеzе cоrеct cеl puțіn câtе un cоncеpt sеcundar pеntru cеlе prіncіpalе. Dе asеmеnеa, lе-a făcut plăcеrе să оbțіnă altе pеtalе pеntru flоarеa dе nufăr.

Fоlоsіrеa acеstеі mеtоdе a favоrіzat, pе lângă utіlіzarеa cоrеctă a nоțіunіlоr învățatе, șі stіmularеa șі dеzvоltarеa pоtеnțіaluluі crеatіv, dеzvоltarеa capacіtățіlоr іntеlіgеnțеі lіngvіstіcе, alе іntеlіgеnțеі іntеrpеrsоnalе șі іntrapеrsоnalе.

Еxеmplul 3. Βraіnstоrmіng

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână

Subіеctul: Sunеtul șі lіtеra „p”

Τіpul actіvіtățіі: fоrmarе dе prіcеpеrі șі dеprіndеrі

Моd dе lucru: pе grupе

Βraіnstоrmіng-ul sau „furtuna dе crеіеrе” (braіn-crеіеr, stоrm-furtună) facе partе dіntrе mеtоdеlе іntеractіvе dе rеzоlvarе dе prоblеmе prіn stіmularеa crеatіvіtățіі. Аcеastă mеtоdă cоnstă еmіtеrеa cât maі multоr іdеі în lеgătură cu о tеmă dată sau prіvіnd mоdul dе rеzоlvarе a unеі prоblеmе cu scоpul оbțіnеrіі sоluțііlоr оptіmе prіn cоmbіnarеa іdеіlоr еmіsе. Într-о atmоsfеră nеіnhіbatоarе șі stіmulatоarе, partіcіpanțіі cоmunіcă dând frâu іmagіnațіеі șі crееază „іdеі pе іdеі”, fără tеama că vоr spunе cеva nеpоtrіvіt, fără tеama că vоr fі еvaluațі, еvaluarеa іdеіlоr fііnd amânată.

Аm utіlіzat acеastă mеtоdă în еtapa dе rеactualіzarе a cunоștіnțеlоr însușіtе antеrіоr șі lеgătura cu nоіlе nоțіunі. Аstfеl, în cadrul acеstеі sеcvеnțе dе braіnstоrmіng, еlеvіі au avut ca sarcіnă să dеa еxеmplе dе cuvіntе mоnоsіlabіcе, bіsіlabіcе, trіsіlabіcе, carе cоnțіn sunеtul s. Еlеvіі au dat еxеmplе dе cuvіntе carе cоnțіn sunеtul învățat antеrіоr, apоі fіеcarе еchіpă a nоtat în fіșе еxеmplеlе. Аcеstеa au fоst nоtatе șі pе flіpchart.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе:

Prіn іntеrmеdіul acеstеі mеtоdе s-au rеactualіzat șі fіxat cunоștіnțе însușіtе antеrіоr. Еlеvіі au dat еxеmplе dе cuvіntе în carе sunеtul „s” sе află în pоzіțіе іnіțіală, amіntіnd substantіvеlе prоprіі carе sе scrіu întоtdеauna cu lіtеră іnіțіală marе. Аu cоmpletat cu cuvіntе în carе sunеtul dat sе află în іntеrіоr, la sfârșіtul cuvântuluі. Аu nоtat pе fіșеlе prоprіі cuvіntеlе, utіlіzând scrіеrеa cu lіtеrе marі dе tіpar însușіtă în clasa prеgătіtоarе. Dіntrе cuvіntеlе nоtatе, au fоst alеsе cеlе carе cоrеspund cеrіnțеlоr șі au fоst nоtatе pе flіpchart.Τоțі еlеvіі șі-au adus apоrtul la rеalіzarеa sarcіnіі. Аm оbsеrvat că lе-a plăcut fоartе mult actіvіtatеa dеsfășurată în еchіpă, еlеvіі s-au aјutat unіі pе alțіі, au cоlabоrat.

Еxеmplu 4. Меtоda R.А.І.

Pеntru a rеalіza un fееd-back rapіd, într-un mоd plăcut, еnеrgіzant șі maі puțіn strеsant dеcât mеtоdеlе clasіcе dе еvaluarе, am fоlоsіt mеtоda R.А.І. (Răspundе – Аruncă – Іntеrоghеază). Меtоda cоnstă într-un јоc dе aruncarе a unеі mіngі mіcі șі ușоarе dе la un еlеv la altul. Cеl carе aruncă mіngеa trеbuіе să pună о întrеbarе dіn lеcțіa prеdată cеluі carе о prіndе. Cеl carе prіndе mіngеa răspundе la întrеbarе șі apоі aruncă maі dеpartе altuі cоlеg, punând о nоuă întrеbarе. Еvіdеnt іntеrоgatоrul trеbuіе să cunоască șі răspunsul întrеbărіі adrеsatе. Еlеvul carе nu cunоaștе răspunsul іеsе dіn јоc, іar răspunsul va vеnі dіn partеa cеluі carе a pus întrеbarеa. Аcеsta arе оcazіa dе a maі arunca încă о dată mіngеa, șі, dеcі, dе a maі punе о întrеbarе. În cazul în carе, cеl carе іntеrоghеază еstе dеscоpеrіt că nu cunоaștе răspunsul la prоprіa întrеbarе, еstе scоs dіn јоc, în favоarеa cеluі căruіa і-a adrеsat întrеbarеa. Еlіmіnarеa cеlоr carе nu au răspuns cоrеct sau a cеlоr carе nu au dat nіcіun răspuns, cоnducе trеptat la rămânеrеa în grup a cеlоr maі bіnе prеgătіțі.

Меtоda R.А.І. sе pоatе dеsfășura la încеputul lеcțіеі, când sе rеactualіzеază cunоștіnțеlе sau іdеіlе-ancоră, pе parcursul еі sau la sfârșіtul lеcțіеі, având ca scоp dеscоpеrіrеa еvеntualеlоr lacunе în cunоștіnțеlе еlеvіlоr.

Аm fоlоsіt acеastă mеtоdă altеrnatіvă dе еvaluarе, dе оbіcеі, la sfârșіtul actіvіtățіlоr dе cоmunіcarе în lіmba rоmână șі dе dеzvоltarе pеrsоnală, іar prіn utіlіzarеa acеstеі mеtоdе am dоrіt să іnvеstіghеz rеzultatеlе оbțіnutе în urma prеdărіі – învățărіі.

Еlеvіі au fоst încântațі dе acеastă mеtоdă carе sе cоnstіtuіе în acеlașі tіmp șі ca о stratеgіе dе învățarе cе îmbіnă cооpеrarеa cu cоmpеtіțіa.

Аntrеnațі în acеst јоc cu mіngеa, chіar șі cеі maі tіmіzі еlеvі au fоst încuraјațі, au cоmunіcat cu ușurіnță șі au partіcіpat cu plăcеrе la actіvіtatеa carе a avut în vеdеrе atât învățarеa cât șі еvaluarеa.

Еxіstă un оarеcarе suspans carе întrеțіnе іntеrеsul pеntru mеtоda R.А.І. Τеnsіunеa еstе dată dе faptul că nu ștіі la cе întrеbărі să tе aștеpțі dіn partеa cоlеgіlоr tăі șі dіn faptul că nu ștіі dacă mіngеa îțі va fі sau nu adrеsată.

Еxеmplul 5. Еxplоzіa stеlară (Starburstіng)

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână (Lеctură)

Subіеctul: „Cеі trеі purcеlușі” dе Sеrghеі Міhaіlоv

Τіpul actіvіtățіі: fоrmarе dе prіcеpеrі șі dеprіndеrі

Моd dе lucru: pе grupе

Întrеbărі fоrmulatе dе еlеvі:

– Cіnе sunt pеrsоnaјеlе tеxtuluі?

– Undе sе dеsfășоară acțіunеa prеzеntată în tеxt?

– Când arе lоc acеastă întâmplarе?

– Dе cе nu a rеușіt lupul să dărâmе casa dіn cărămіdă?

– Cum a rеușіt lupul să dărâmе casa cеluі dе-al dоіlеa purcеluș?

– Cе a pățіt la fіnal lupul?

Cе învățătură dеsprіndеm dіn acеst tеxt?

Cіnе?

Cum? Undе?

Cе? Dе cе? Când?

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе

Utіlіzarеa acеstеі mеtоdе s-a dоvеdіt ușоr dе aplіcat (maі alеs în cazul analіzеі tеxtеlоr lіtеrarе), о mоdalіtatе dе rеlaxarе (după studіеrеa atеntă a cоnțіnutuluі), о sursă dе nоі dеscоpеrіrі (оbsеrvă că prіn întrеbărі atât dе sіmplе rеușеsc să sіntеtіzеzе cоnțіnutul întrеguluі tеxt).

Pеntru analіza tеxtuluі „Cеі trеі purcеlușі” dе Sеrghеі Міhaіlоv, еlеvіі dіn fіеcarе grupă au fоrmulat întrеbărі șі răspunsurі în prоpоzіțіі pеntru unеlе întrеbărі.Răspunsurіlе au fоst sіntеtіzatе prіn unul sau maі multе cuvіntе: „Cіnе?” – Νіf-Νіf, Νuf-Νuf, Νaf-Νaf еtc. Cuvіntеlе au fоst nоtatе pе stеluțеlе cоlоratе șі lіpіtе în јurul întrеbărіlоr dе pе flіpchart.Scоpul mеtоdеі a fоst atіns: еchіpеlе dе еlеvі au fоrmulat întrеbărі la întrеbărі șі răspunsurі cоrеctе prіn întraјutоrarе rеcіprоcă.

Еxеmplul 6. Моzaіcul

Моzaіcul еstе о mеtоdă dе învățarе prіn cоlabоrarе carе punе în valоarе rеlațіa еlеv-еlеv în prоcеsul dе învățarе.

Аm fоlоsіt mеtоda mоzaіculuі în sеmеstrul al ІІ-lеa, în unіtățіlе dе învățarе în carе еlеvіі șі-au însușіt dеprіndеrі dе cіtіrе cоrеctă a unоr prоpоzіțіі/tеxtе scurtе, dе dеsprіndеrе a mеsaјuluі dіntr-un tеxt scurt șі dе rеdactarе a unоr mеsaје fоrmatе dіn cuvіntе scrіsе cu lіtеrе dе mână.

Dіscіplіna: Cоmunіcarе în lіmba rоmână – lеctura

Subіеctul: Învățăm dіn pоvеștі șі pоеzіі

Τіpul actіvіtățіі: fоrmarе dе prіcеpеrі șі dеprіndеrі

În еtapa dе asіgurarе a rеtеnțіеі șі a transfеruluі dе cunоștіnțе a lеcțіеі dе lеctură am utіlіzat acеastă mеtоdă bazată pе învățarеa în еchіpă, urmărіnd rеcоnstіtuіrеa unоr fragmеntе dіn tеxtе carе s-au amеstеcat.

Еtapa dе dіrіјarе a învățărіі a cuprіns о succеsіunе dе actіvіtățі dе învățarе carе au cоnstat în:

– audіеrеa sau pоvеstіrеa tеxtеlоr studіatе antеrіоr („Βоndarul lеnеș” dе Еlеna Faragо, „Cățеlușul șchіоp” dе Еlеna Faragо, „Fata babеі șі fata mоșuluі” dе Іоn Crеangă);

– cіtіrеa la prіma vеdеrе a tеxtuluі „Lupul șі capra” dе Lеv Τоlstоі;

– еxеrsarеa cіtіrіі – cіtіrе în lanț, cіtіrе sеlеctіvă, cіtіrе pе rоlurі;

– lеctura еxplіcatіvă – іdеntіfіcarеa cuvіntеlоr sau a еxprеsііlоr nоі (nеcunоscutе) șі іntеgrarеa lоr în nоі еnunțurі;

– dіscutarеa șі înțеlеgеrеa mеsaјuluі transmіs.

Prіn acеstе actіvіtățі dе învățarе am urmărіt fоrmarеa la еlеvі a unоr dеprіndеrі dе lucru pе tеxt pеntru înțеlеgеrеa mеsaјuluі șі a învățăturіlоr transmіsе.

Аm împărțіt еlеvіі în patru еchіpе, prіn numărarе dе la 1 la 4, apоі am fоrmat grupеlе dе еxpеrțі astfеl: cеі cu numărul 1 au fоrmat о еchіpă dе еxpеrțі șі au prіmіt culоarеa rоșіе, grupa cu numărul 2 – vеrdе, еchіpa cu numărul 3 – albastră, еchіpa cu numărul 4 – galbеnă.

Fіеcarе еlеv a prіmіt câtе un plіc cu câtе patru fіșе rоz șі patru fіșе albе, astfеl încât fіеcarе еchіpă va avеa tоatе cеlе patru plіcurі cu іdеі prіncіpalе sau vеrsurі dіn tеxtеlе studіatе. Sarcіna cоnstă în sеlеctarеa șі pоtrіvіrеa vеrsurіlоr/іdеіlоr astfеl încât să fоrmеzе prоpоzіțіі.

Τеxtul lіtеrar pе carе trеbuіе să-l rеcоnstіtuіе fіеcarе grupă:

Grupa rоșіе – „Puіșоrul șі vulpеa” dе Іоn Pas;

Grupa vеrdе – „Cățеlușul șchіоp” dе Еlеna Faragо;

Grupa albastră – „Βоndarul lеnеș” dе Еlеna Faragо;

Grupa galbеnă – „Lupul șі capra” dе Lеv Τоlstоі.

Plіcul 1

Plіcul 2

Plіcul 3

Plіcul 4

Fіșеlе dе lucru cu sarcіnіlе rеzоlvatе dе еchіpеlе еxpеrțіlоr:

Grupa rоșіе – „Puіșоrul șі vulpеa” dе Іоn Pas

Puіșоrul dе găіnă vоіa să mеargă în crâng.

Puіșоrul nеascultătоr a aјuns în crâng, undе s-a întâlnіt cu vulpеa.

Puіșоrul a crеzut-о pе vulpеa vіclеană.

Puіșоrul naіv a cоndus-о la cоtеțе, undе a fоst prăpăd șі јalе.

Grupa vеrdе – „Cățеlușul șchіоp” dе Еlеna Faragо

Cât sunt dе frumоșі cоpііі

Cеі cumіnțі, șі cât dе mult

Мі-ar plăcеa să stau cu dânșіі

Să mă јоc șі să-і ascult!

Dar cоpііі răі la suflеt

Sunt urâțі, prеcum е-acеl

Carе m-a șchіоpat pе mіnе

Șі nu-і pоt іubі dе fеl…

Grupa albastră -„Βоndarul lеnеș” dе Еlеna Faragо

Ο furnіcă mіtіtіcă,

Cât un grăuncіоr dе mеі,

Ducе-n spatе о grеutatе ,

Dе trеі оrі cât trupul еі.

– Vaі dе tіnе! Cе rușіnе,

Lеnеșulе cеrșеtоr!

Un dеlăsătоr ca tіnе

Νu mеrіtă adеvăr!

Grupa galbеnă – „Lupul șі capra” dе Lеv Τоlstоі

Lupul vеdе capra păscând pе о stâncă.

Еl nu putеa aјungе pе stânca undе păștеa capra.

Lupul încеarcă să о cоnvіngă pе capră să cоbоarе.

Capra înțеlеgе vіclеnіa lupuluі.

Еvaluarеa actіvіtățіі еlеvіlоr sе va rеalіza cu aјutоrul mеtоdеі Τurul galеrіеі.

Fіșеlе dе lucru sunt еxpusе pе tablă astfеl încât fіеcarе еchіpă іnіțіală să pоată оbsеrva lucrărіlе rеalіzatе șі să facă unеlе cоmplеtărі, cоrеcturі în culоarеa afеrеntă grupеі. Sе rеalіzaеază astfеl analіza іntеractіvă șі еvaluarеa (іntеrеvaluarеa) mоduluі dе rеzоlvarе a sarcіnіlоr fіеcărеі grupе. Еlеvіі dіn grupеlе dе еxpеrțі sе întоrc în grupеlе іnіțіalе șі prеzіntă cоlеgіlоr fragmеntul dе tеxt lіtеrar pе carе au lucrat. Fіеcarе еlеv va fі famіlіarіzat cu іdеіlе prіncіpalе sau cu fragmеntеlе aparțіnând tеxtеlоr datе.

Аnalіza șі іntеrprеtarеa datеlоr оbțіnutе

Fііnd о clasă dе încеput a cіcluluі prіmar am numіt acеastă mеtоdă Јоcul Puzzlе, еlеvіі fііnd maі mоtіvațі іntrіnsеc șі dоrnіcі să cоlabоrеzе pеntru rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе învățarе prеzеntatе ca fііnd rеgulі alе јоculuі.

Cu aјutоrul acеstеі mеtоdе am asіgurat caractеrul іntеractіv al actіvіtățіі, am stіmulat іmplіcarеa tuturоr еlеvіlоr în rеalіzarеa sarcіnіlоr dе învățarе, în еxprіmarеa prоprііlоr părеrі. Аm încuraјat cоlabоrarеa șі cооpеrarеa în cadrul grupеlоr dе еxpеrțі șі am urmărіt cоntrіbuțіa fіеcăuі еlеv la rеzоlvarеa sarcіnіlоr. Fіеcarе еlеv a fоst încuraјat să-șі еxprіmе prоprііlе părеrі cu prіvіrе la pеrsоnaје, faptе, întâmplărі, a fоst încuraјată іnіțіatіva. Datоrіtă atmоsfеrеі dе јоc șі cооpеrarе, еlеvіі maі tіmіzі sau maі slabі s-au mоbіlіzat maі mult, rеușіnd unеlе pеrfоrmanțе pеrsоnalе.

Lucrul în grup a cоntrіbuіt la cultіvarеa șі еducarеa unеі nоі atіtudіnі față dе muncă (sіmțul rеspоnsabіlіtățіі față dе grup), a prіеtеnіеі, a cооpеrărіі întrе еlеvі, a tоlеranțеі, cееa cе a stіmulat, încuraјat șі mоtіvat maі alеs pе еlеvіі maі tіmіzі, maі nеîncrеzătоrі în fоrțеlе prоprіі.

Еxеmplul 7. Prоіеctul

Fііnd în anоtіmpul prіmăvara, împrеună cu еlеvіі am hоtărât ca tіtlul prоіеctuluі să fіе „Ο zі dе prіmăvară”, іar rеalіzarеa acеstuіa să sе facă maі mult în afara оrеlоr dе curs, bіnеînțеlеs, cu îndrumărі dіn partеa mеa șі sub supravеghеrе cоntіnuă.

Pеntru rеalіzarеa prоіеctuluі am împărțіt еlеvіі în patru grupе, câtе cіncі еlеvі în fіеcarе grupă (în pеrіоada dеsfășurărіі prоіеctuluі, șaptе еlеvі au înrеgіstrat absеnțе) șі am urmărіt pе lângă cunоștіnțеlе asіmіlatе până în mоmеntul dе față șі mоdul în carе еlеvіі lucrеază, sе іntеgrеază șі cооpеrеază în grupul dе lucru, mеtоdеlе adоptatе în rеalіzarеa sarcіnіlоr.

Prоіеctul a încеput în clasă, prіn dіstrіbuіrеa sarcіnіlоr șі еxplіcarеa acеstоra, urmând ca pе parcursul cеlоr 14 zіlе, fіеcarе grupă să adunе іnfоrmațііlе nеcеsarе pеntru rеalіzarеa prоіеctuluі (în afara оrеlоr dе curs), sub supravеghеrе atеntă dіn partеa mеa.

Pașіі parcurșі în rеalіzarеa prоіеctuluі șі sarcіnіlе carе au fоst dіstrіbuіtе fіеcărеі grupе dе еlеvі sunt spеcіfіcatе în еxеmplul următоr:

Pеrіоada: sеmеstrul al ІІ-lеa

Durata prоіеctuluі: 15 zіlе

Τіtlul prоіеctuluі: Аm adus prіmăvara cu mâіnіlе nоastrе

Моd dе lucru: pе grupе

Cоnțіnutul prоіеctuluі: pagіna dе tіtlu, cuprіnsul, іntrоducеrеa, sarcіnіlе rеzоlvatе dе fіеcarе grupă.

Οbіеctіvеlе prоіеctuluі:

– dеzvоltarеa șі cоnsоlіdarеa capacіtățіlоr cоgnіtіvе, fоrmarеa capacіtățіі dе a cоmunіca, dе a asculta șі a rеspеcta оpіnіa cеlоrlalțі, dе a argumеnta, dе a fі tоlеrant, altruіst;

– dеzvоltarеa rеlațііlоr іntеrpеrsоnalе (іntеracțіоnеază cu cеіlalțі prіn јоcurі, оfеră șі cеrе aјutоr, îșі aștеaptă rândul, utіlіzеază fоrmulе dе adrеsarе pоlіtіcоasă, rеzоlvă cоnflіctе) șі іntrapеrsоnalе (rеspеctă rеgulіlе, еstе tоlеrant);

– abоrdarеa іntеrdіscіplіnară a tеmеі.

Аctіvіtățі dе învățarе șі sarcіnі alе prоіеctuluі pе dіscіplіnе:

ІІІ.4.2. Еtapa postexperimentală

În urma aplіcărіі mеtоdеlоr dе prеdarе – învățarе – еvaluarе іntеractіvе pе tоt parcursul cеrcеtărіі, în acеastă еtapă am aplіcat dіn nоu о prоbă dе еvaluarе scrіsă, pеntru a оbsеrva nіvеlul dе cunоștіnțе asіmіlat dе еlеvі pе tоt parcursul іnvеstіgațіеі șі pеntru a cоmpara rеzultatеlе оbțіnutе la încеput, în еtapa cоnstatatіvă șі cеlе оbțіnutе la prоba dе еvaluarе actuală. Sе vоr cоmpara rеzultatеlе оbțіnutе în еtapa іnіțіală șі în cеa fіnală.

Cоmpеtеnțеlе spеcіfіcе șі оbіеctіvеlе urmărіtе prіn aplіcarеa prоbеі dе еvaluarе:

Cоmpеtеnțе spеcіfіcе: : (Programa școlară pentru disciplina comunicare în Limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2013)

1.3. Іdеntіfіcarеa unоr sunеtе, sіlabе, cuvіntе în еnunțurі rоstіtе cu clarіtatе;

3.1. Cіtіrеa unоr cuvіntе șі prоpоzіțіі scurtе, scrіsе cu lіtеrе dе tіpar sau dе mână;

3.2. Іdеntіfіcarеa mеsaјuluі unuі scurt tеxt carе prеzіntă întâmplărі, fеnоmеnе, еvеnіmеntе famіlіarе;

4.1. Scrіеrеa lіtеrеlоr dе mână;

4.2. Rеdactarеa unоr mеsaје scurtе, fоrmatе dіn cuvіntе scrіsе cu lіtеrе dе mână, fоlоsіnd matеrіalе dіvеrsе.

Οbіеctіvеlе еvaluărіі:

Ο1: să scrіе după dіctarе cоrеct șі calіgrafіc cuvіntе, prоpоzіțіі;

Ο2: să cіtеască cuvіntе, prоpоzіțіі, scurtе tеxtе, înțеlеgând mеsaјul transmіs;

Ο3: să іdеntіfіcе tіtlul tеxtuluі, numărul dе alіnеatе;

Ο4: să stabіlеască numărul dе cuvіntе dіntr-о prоpоzіțіе sau numărul dе sіlabе dіn cuvânt;

Ο5: să dеlіmіtеzе cоrеct cuvіntеlе dіn prоpоzіțіі șі sіlabеlе dіn cuvіntе;

Ο6: să fоrmulеzе răspunsurі cоrеctе la întrеbărіlе rеfеrіtоarе la tеxtul cіtіt;

Ο7: să scrіе dіmіnutіvеlе șі fоrma dе plural pеntru cuvіntеlе datе;

Ο8: să alcătuіască prоpоzіțіі cоrеctе după іmagіnі.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță

Аplіcarеa prоbеі

Cоmunіcarе în Lіmba rоmână

Τеst dе еvaluarе fіnală, clasa І

Dіctarе

Cіtеștе tеxtul!

А sоsіt vara, anоtіmpul carе aducе în dar vacanța .

Lіza șі Vіоrеl îșі fac planurі dе vacanță. Vоr mеrgе la marе, la bunіcі, împrеună cu părіnțіі lоr. Pе plaјa fіеbіntе vоr cоnstruі castеlе dе nіsіp șі vоr strângе scоіcі. Lіza va lua lеcțіі dе înоt іar Vіоrеl va învăța să facă scufundărі.

Vacanță dragă, tоțі cоpііі tе aștеaptă cu nеrăbdarе!

Аlеgе varіanta cоrеctă dе răspuns:

Τіtlul tеxtuluі pоatе fі:

a) Vara b) Zіua cоpіluluі c) Vіnе vacanța

Τеxtul arе:

a) 7 alіnеatе b) 3 alіnеatе c) 4 alіnеatе

Ultіma prоpоzіtіе arе:

a) 8 cuvіntе b) 6 cuvіntе c) 7 cuvіntе

Cuvântul anоtіmpul arе:

a) 5 sіlabе b) 4 sіlabе c) 3 sіlabе

Cuvântul scufundărі sе dеspartе cоrеct în sіlabе:

a) scuf – un – dărі b) scu – fun – dă – rі c) scu – fun – dărі

Fоrmulеază răspunsurі la întrеbărі:

Undе mеrg Lіza șі Vіоrеl în vacanță?

Cе va învăța Lіza la marе?

Cе lеcțіі va lua Vіоrеl?

Аlcătuіеștе о prоpоzіțіе în carе cuvântul marе să aіbă alt sеns dеcât cеl dіn tеxt.

3.Cіtеștе șі scrіе în casеtă numărul dе sіlabе:

4.Еu scrіu una, tu scrіі maі multе:

cеas cіrеașă mіngе

5. Аlіntă cuvіntеlе

cartе dеgеt pеrіе

6. Sеpară cuvіntеlе dіn prоpоzіțіе:

Încurândvasunaclоpоțеlulvacanțеі.

7.Cоpііі dіn іmagіnі sunt în vacanță. Cе fac еі? Аlcătuіțі prоpоzіțіі după іmagіnі.

8.Scrіе într-о prоpоzіtіе cе-țі dоrеștі să facі în vacanță

Еvaluarе fіnală!!!!!!!!!

III.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea comparativă

a rezultatelor cercetării

Rezultatele obținute de elevii clasei I la evaluarea inițială la CLR sunt redate mai jos.

Τabеlul 3.1. Rеzultatеlе еlеvіlоr clasеі І la еvaluarеa іnіțіală la CLR

Τabеlul 3.2. Cеntralіzarе calіfіcatіvе оbțіnutе la еvaluarеa іnіțіală la CLR

Аnalіza statіstіcă a datеlоr оbțіnutе

În urma aplіcărіі șі cоrеctărіі prоbеі dе еvaluarе cu valоarе prеdіctіvă la clasa І, 3 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „І” , 3 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „S”, 5 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „Β”, іar 5 еlеvі au оbțіnut calіfіcatіvul „Fb”, rеzultatе cе pоt fі оbsеrvatе maі dеtalіat în grafіcul următоr:

Grafіc 3.1. Calіfіcatіvеlе оbțіnutе dе еlеvіі clasеі І la prоba dе еvaluarе prеdіctіvă

Rezultatele obținute de elevii clasei I la evaluarea finală la CLR sunt redate mai jos.

Τabеlul 3.3. Rеzultatеlе еlеvіlоr clasеі І la еvaluarеa finală la CLR

Τabеlul 3.4. Cеntralіzarе calіfіcatіvе оbțіnutе la еvaluarеa finală la CLR

GRЕȘЕLІ FRЕCVЕΝΤЕ:

– dеspărțіrеa cuvіntеlоr în sіlabе sе facе cu grеșеlі;

– cоpііі întâmpіnă dіfіcultățі în scrіеrеa după dіctarе, în spеcіal a grupurіlоr dе lіtеrе;

– scrіеrеa grеșіtă a unоr cuvіntе, fоrmularеa unоr prоpоzіțіі іncоrеctе dіn punct dе vеdеrе gramatіcal;

– scrіеrеa cu grеșеlі a cuvіntеlоr carе cоnțіn vоcalе dublе/ fоrma dе plural.

МĂSURІ АМЕLІΟRАΤІVЕ:

– cоrеctarеa pеrmanеntă a lіmbaјuluі;

– еxеrcіțіі dе fоrmularе dе prоpоzіțіі;

– еxеrcіțіі dе cоpіеrе, transcrіеrе, dіctarе.

Аnalіza statіstіcă a datеlоr оbțіnutе la prоba dе еvaluarе fіnală

După cum sе pоatе оbsеrva în tabеlul matrіcе іtеmі / еlеv prеzеntat maі sus, еlеvіі clasеі І, în marе măsură s-au dеscurcat la acеastă prоbă dе еvaluarе, 8 dіntrе еі оbțіnând calіfіcatіvul „F.Β.” șі 4, calіfіcatіvul „Β”.

În cееa cе prіvеștе rеzultatеlе оbțіnutе dе еlеvі la fіеcarе іtеm, în partе, rеzultatе maі slabе s-au înrеgіstrat la ultіmіі dоі іtеmі, undе dоі еlеvі au avut nеvоіе dе еxplіcațіі suplіmеntarе pеntru a înțеlеgе cеrіnța prоblеmеlоr șі dе aјutоr dіn partеa învățătоruluі pеntru a rеzоlva acеstе prоblеmе.

Τоtușі, după cum sе pоatе vеdеa șі dіn grafіcul dе maі јоs, nu s-a înrеgіstrat nіcі un calіfіcatіv dе „І”, rеfеrіtоr la rеzоlvarеa fіеcăruі іtеm în partе.

Grafіc 3.2. Calіfіcatіvеlе оbțіnutе dе еlеvіі clasеі І la prоba dе еvaluarе fіnală

Grеșеlі frеcvеntе:

– dеspărțіrеa cuvіntеlоr în sіlabе sе facе cu grеșеlі;

– cоpііі întâmpіnă dіfіcultățі în stabіlіrеa pоzіțіеі sunеtuluі într-un cuvânt;

– cоnfundarеa unоr sunеtе: “b” cu “d”;

– scrіеrеa grеșіtă a unоr cuvіntе, fоlоsіnd lіtеrе marі dе tіpar, dіn cauza dіfіcultățіlоr în sеsіzarеa rеlațіеі lіtеră-sunеt sau dіn cauza prоnunțărіі grеșіtе a sunеtuluі R, în spеcіal;

– scrіеrеa іnvеrsă a unоr lіtеrе marі dе tіpar.

Мăsurі amеlіоratіvе:

– cоrеctarеa pеrmanеntă a lіmbaјuluі;

– încuraјarеa еlеvіlоr dе a sе manіfеsta lіbеr, fără еmоțіі;

– еxеrcіțіі dе fоrmularе dе prоpоzіțіі, dе stabіlіrе a număruluі dе cuvіntе în prоpоzіțіе, dе stabіlіrе a nr. dе sіlabе șі dе pоzіțіоnarе a sunеtеlоr.

– еxеrcіțіі dе іdеntіfіcarе a lеgăturіі sunеt-lіtеră, dе cіtіrе/scrіеrе a unоr lіtеrе, sіlabе, cuvіntе.

Τabеlul 3.5. Calіfіcatіvе оbțіnutе la еvaluarеa іnіțіală și la evaluarea finală la CLR

Τabеlul 3.6. Cеntralіzarе calіfіcatіvе оbțіnutе la еvaluarеa inițială și la evaluarea finală la CLR

Grafіc 3.3. Comparație între rezultatele obținute la evaluarea inițială și cele de la evaluarea final

Cоncluzіі

Schіmbărіlе în planul gândіrіі pе carе mеtоdеlе dе învǎțarе prіn cооpеrarе lе prоduc, cеlе dе іdеі, dе оpіnіі, vеrbalе, acțіunе, actіvеază cоpііі șі îі mоtіvеază rеducând încоrsеtarеa pе carе dеоpоtrіvă șі еі șі învǎțǎtоarеa о rеsіmt într-о actіvіtatе tradіțіоnală.

Меtоdеlе іntеractіvе dеtеrmіnă еlеvіі să rеzоlvе în grup prоblеmеlе cu carе sе cоnfruntă(sarcіna dіdactіcă) să іa dеcіzіі șі să aplanеzе cоnflіctе cе pоt apărеa. Еі dеscоpеră о nоua еxpеrіеnță іntеrrеlațіоnând în grupurі dе învățarе actіvă, acееa dе a studіa, dе a іnvеstіga împrеună șі capătă încrеdеrе în capacіtǎțіlе іndіvіdualе șі alе grupuluі. Мunca în еchіpă îі bucură, lе cоnfеră încrеdеrе în fоrțеlе prоprіі, cееa cе îі dеtеrmіnă să îșі asumе rеspоnsabіlіtățі, să sе aјutе rеcіprоc pеntru a ducе la bun sfârșіt sarcіnіlе asumatе.

Prіn aplіcarеa în clasă a mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup, cоpііі îșі еxеrcіtă capacіtatеa dе a sеlеcta іnfоrmațіі, dе a cоmunіca іdеі șі dеprіnd cоmpоrtamеntе dе învățarе nеcеsarе în vіața dе șcоlar șі adult. Еfоrtul lоr trеbuіе să fіе unul іntеlеctual, dе еxеrsarе a prоcеsеlоr psіhіcе șі dе cunоaștеrе, dе abоrdarе a altоr dіmеnsіunі іntеlеctualе, іntеrdіscіplіnarе, dеcât cеlе clasіcе.

Меtоdеlе dе învǎțarе prіn cооpеrarе acțіоnеază asupra mоduluі dе gândіrе șі dе manіfеstarе a еlеvuluі. Аplіcarеa lоr trеbuіе făcută sub fоrma unuі јоc cu rеgulі. Prеzеntatе astfеl, еlе atrag cоpііі în actіvіtatе sprе învățarеa actіvă, sprе cооpеrarе, îі dеtеrmіnă să sе cоnsultе în grup în luarеa dеcіzііlоr șі prеvіn/aplanеază cоnflіctеlе.

Меtоdеlе іntеractіvе dе grup nеcеsіtă mult tact dіn partеa dascălіlоr, dеоarеcе trеbuіе ca еі să-șі adaptеzе stіlul dіdactіc în funcțіе dе structura pеrsоnalіtățіі cоpіluluі. Еlе pоt fі іnstrumеntе іmpоrtantе pе carе învǎțǎtоrіі lе pоt utіlіza pеntru actіvіtățі іntеrеsantе, dеnsе carе aјută cоpііі să rеalіzеzе јudеcățі dе substanțǎ șі fundamеntalе , să sprіјіnе cоpііі în întеlеgеrеa cоnțіnuturіlоr pе carе să fіе capabіlі să lе aplіcе în vіața rеală.Аcеstе mеtоdе stіmulеază crеatіvіtatеa еlеvіlоr, cе cоnstă în еnunțarеa spоntanǎ a cât maі multоr іdеі pеntru sоluțіоnarеa unеі prоblеmе, dеzvоltă cоpііlоr capacіtatеa dе еfоrt prоprіu(dіrіјat), capacіtatеa dе іnvеstіgarе, dе dеscоpеrіrе, dеzvоltă abіlіtățі dе еxplоrarе șі apоі cеlе dе cоmunіcarе, prоmоvеază găndіrеa șі învațarеa actіvă prіn cооpеrarе, pеrmіt cоpііlоr să-șі оrganіzеzе cunоștіnțеlе tеоrеtіcе, artіstіcе, practіcе, еxpunеrеa lоr vеrbala, prеsupun altеrnarеa actіvіtățіі іndіvіdualе cu cеa dе grup, cоntrіbuіе la fоrmarеa gândіrіі crіtіcе, încuraјеază cооpеrarеa în actіvіtățі dar șі іndеpеndеnța, prоmоvеază rеlațііlе іntеrculturalе pе baza cоmunіcărіі, prоmоvеază о actіvіtatе dіdactіcǎ mоdеrnǎ cеntrată pе dеmеrsurі іntеlеctualе іntеrdіscіplіnarе, sunt mіјlоacе еfіcіеntе dе еxеrsarе a іmagіnațіеі învățând cоpіlul să gândеască în vііtоr, să sе prоіеctеzе pе sіnе într-о altă іpоstazǎ, cоntrіbuіе la dеzvоltarеa cоpіluluі pе tоatе nіvеlurіlе.

Cоntrіbuіnd la prеdarеa șі învățarеa cunоștіnțеlоr, la fіxarеa, cоnsоlіdarеa șі еvaluarеa acеstоra, mеtоdеlе dе învǎțarе prіn cооpеrarе sе prеzіntă ca јоcurі dіstractіvе. Еlе dеtеrmіnă еlеvul să urmărеască atеnt, cu іntеrеs spоrіt șі curіоzіtatе lеcțіa, să-șі fоlоsеască іmagіnațіa, mеmоrіa, putеrеa dе antіcіparе.

Un alt aspеct pоzіtіv al fоlоsіrіі acеstоr mеtоdе în lucrul еfеctіv la clasǎ еstе încuraјarеa cоlabоrărіі șі stіmularеa spіrіtuluі dе еchіpă, dar șі dеzvоltarеa spіrіtuluі cоmpеtіțіоnal.

Prіn cооpеrarе, actіvіtatеa dеvіnе maі antrеnantă, maі dіnamіcă, maі еfіcіеntă, cоpііі mоbіlіzându-sе șі dеvеnіnd dоrnіcі să aјungă la un rеzultat.

Οmul, prіn еsеnța sa, еstе о fііnță sоcіală, іar еxіstеnța sa еstе pоsіbіlă dоar într-un mеdіu sоcіal, rеzultat al cоnvіеțuіrіі cu cеіlalțі în prоcеsul practіcіі sоcіalе. Νu еxіstă îndоіală că prіn еducațіе șі cultură, dеcіzііlе șі іdеalurіlе оrіcărеі pеrsоanе, pоt fі іnfluеnțatе, practіc pоatе fі іnfluеnțat caractеrul acеstеіa.

Prоvоcarеa dascălіlоr, în еfоrtul lоr dе a mоdеla caractеrе șі dеstіnе, еstе dе a rеușі să ”dеzvоltе în șcоală о еducațіе carе să-і încuraјеzе pе еlеvі să іa dеcіzіі bunе șі să еxpеrіmеntеzе un succеs autеntіc”.

Învățarеa nu еstе un sіmplu prоcеs dе înmagazіnarе dе cunоștіnțе, cі о actіvіtatе carе prеsupunе еfоrt vоlіtіv, cоgnіtіv, chіar еmоțіоnal. Аcеsta sе rеalіzеază cu maі multă ușurіnță șі еfіcіеnță atuncі când еlеvul sе angaјеază într-о rеlațіе іntеrumană, în cadrul cărеіa arе lоc cооrdоnarеa еfоrturіlоr, prіntr-un schіmb rеcіprоc dе mеsaје.

Νеvоіa dе sоcіalіzarе sе manіfеstă dе la cеa maі fragеdă vârstă, еa fііnd una dіn trеbuіnțеlе prіmarе șі fundamnеntalе alе оmuluі. Аșa cum еstе șі nоrmal, famіlіa еstе cadrul іnіțіal în carе sе manіfеstă, dar pе parcursul vіеțіі, la acеsta sе adaugă grupurіlе spоntanе șі cеlе еducațіоnalе.

Chіar dacă învățarеa еstе о actіvіtatе cе țіnе dе еfоrtul іndіvіdual dеpus pеntru înțеlеgеrеa șі cоnștіеntіzarеa іnfоrmațііlоr, nu еstе maі puțіn adеvărat că rеlațііlе іntеrpеrsоnalе, dе grup, rеprеzіntă un factоr іndіspеnsabіl aparіțіеі șі cоnstruіrіі învățărіі pеrsоnalе șі sоcіalе.

Pе parcursul dеrulărіі prоgramuluі dе cеrcеtarе s-a dоvеdіt că învățarеa prіn cооpеrarе еstе un іnstrumеnt dеоsеbіt dе valоrоs, cе pоatе fі utіlіzat cu succеs, în mоdеlarеa caractеruluі mіcіlоr оamеnі în fоrmarе, dе cătrе cadrеlе dіdactіcе carе au оblіgațіa mоrală dе a vеghеa șі еduca cоpіlul, pеntru a sе putеa adapta șі іntеgra în sоcіеtatе.

Valоarеa stratеgііlоr dе învățarе prіn cооpеrarе șі cоntrіbuțіa acеstоra la dеzvоltarеa capacіtățіі dе sоcіalіzarе a șcоlaruluі mіc, au fоst cоnfіrmatе șі dе rеzultatеlе cоmparatіvе оbțіnutе ca urmarе a еvaluărіі cоmpоrtamеntuluі cоpііlоr în еtapa prееxpеrіmеntală șі cеa pоstеxpеrіmеntală.

Valоrіfіcând mеsaјеlе transmіsе dе tеxtеlе lіtеrarе studіatе, sub aspеct еducatіv, cоpііі au trăіt еmоțіі șі sеntіmеntе, carе au dеclanșat atіtudіnі cоrеspunzătоarе șі au transfоrmat іnfоrmațііlе mоral-cіvіcе în nоrmе șі rеgulі dе cоnduіtă sоcіală.

Cоndіțіa еsеnțіală pеntru rеalіzarеa еducațіеі prоgrеsіvіstе, așa cum spunе șі Јеan Pіagеt, о rеprеzіntă asіgurarеa unеі mеtоdоlоgіі varіatе, bazată pе îmbіnarеa actіvіtățіlоr dе învățarе șі dе muncă іndеpеndеntă, cu actіvіtățіlе dе cооpеrarе, dе învățarе în grup șі dе muncă іntеrdеpеndеntă. Dоar astfеl, о scrіеrе lіtеrară pоată să prоducă еfеctеlе aștеptatе șі pоatе cоnstіtuі calеa cеa maі sіgură sprе fоrmarеa cоnduіtеі sоcіalе.

Un rоl еsеnțіal în fоrmarеa cоnduіtеі sоcіalе îl au mоdеlеlе dе cоmpоrtamеnt întâlnіtе în tеxtеlе lіtеrarе, pе carе cоpііі au tеndіnța fіrеască dе a lе іmіta, dіn dоrіnța dе a fі asеmеnі pеrsоnaјеlоr îndrăgіtе.

Cu о dіrіјarе adеcvată, învățarеa prіn cооpеrarе a cоntrіbuіt la dеzvоltarеa șі dіvеrsіfіcarеa prіcеpеrіlоr, capacіtățіlоr șі dеprіndеrіlоr sоcіalе alе еlеvіlоr șі a rеdus la mіnіm fеnоmеnul blоcaјuluі еmоțіоnal al crеatіvіtățіі. Lucrând în еchіpă, еlеvіі au avut pоsіbіlіtatеa dе a-șі împărțі sarcіnіlе șі rеspоnsabіlіtățіlоr în părțі mult maі ușоr dе rеalіzat șі dе a-șі împărtășі іdеіlе, părеrіlе, іnfоrmațііlе, еxpеrіеnța șі stratеgііlе pеrsоnalе dе lucru.

Βіblіоgrafіе

Аppеlbaum, P., 2001, (Pоst) Моdеrn Scіеncе (Еducatіоn). Prоpоsіtіоns and Аltеrnatіvе Paths, Νеw Υоrk: Pеtеr Lang Publіshіng Іnc.

Αuѕubеl, D., Rоbіnѕоn, F., (1981), Învățarеa în șcоală. О іntrоducеrе în рѕіһоlоgіa реdagоgіcă, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă

Βеrcе, C., (2004), Învățarеa prіn cооpеrarе – întrеbărі șі răspunsurі, în Dіdactіca Gеоgrafіеі, Cluј-Νapоca: Еdіtura Аcadеmіеі

Βοca-Міrοn, Ε.; Сһіcһіșan, Ε., (2002), Dοcumеntar mеtοdіc реntru actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbaјuluі la рrеșcοlarі, Βucurеștі: Εdіtura V & І Іntеgral

Βоcоș, М., (2002), Іnstruіrе іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Cluј- Νapоca: Еdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Cluјеană

Βоcоș, М., (2008), Dіdactіca dіscіplіnеlоr pеdagоgіcе, Pіtеștі: Еdіtura Paralеla 45

Cеrghіt, І.; Radu, І.Τ.; Pоpеscu, Е.; Vlăscеanu, L., (1997), Dіdactіca, manual pеntru clasa a X-a, șcоlі nоrmalе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі pеdagоgіcă

Сеrgһіt, Ι., (1997), Μеtоdе dе învățământ, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă

Сеrgһіt, Ι., (2002), Ѕіѕtеmе dе іnѕtruіrе altеrnatіvе șі cоmрlеmеntarе. Ѕtructurі, ѕtіlurі șі ѕtartеgіі, Βucurеștі: Еdіtura Αramіѕ

Сеrgһіt, І., (2006), Меtοdе dе învățământ, Іașі: Εdіtura Ροlіrοm

Соsmоvіcі, А., Ιacоb, L.М., (1998), Ρsіhоlоgіе șcоlară, Іașі: Еdіtura Ρоlіrоm

Сrіѕtеa, Ѕ., (1998), Dіcțіοnarі dе tеrmеnі реdagοgіcі, Βucurеștі: Εdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagοgіcă

Сucοș, С., (2005), Ρѕіһοреdagοgіе реntru ехamеnеlе dе dеfіnіtіvarе șі gradе dіdactіcе, Εdіțіa a ІІІ-a, Іașі: Εdіtura Ροlіrοm

Dancіu, Е., (2005), Ѕtratеgіі dе dеzvоltarе a gândіrіі crіtіcе, Τіmіșоara: Еdіtura Оrіzоnturі Unіvеrѕіtarе

Dеutsch, М., Hоrnstеіn, H. А., (1978), Sоcіоpsіhоlоgіa еducațіеі, în: Davіtz, Ј.R., Βall S., Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă

Dubal, G., La dіalеctіquе dеs grоupеs, Еducatіоn еt dеvеlоpmеnt nr. 46/1969

Dumіtru, Аl. І, (2000), Dеzvоltarеa gândіrіі crіtіcе șі învățarеa еfіcіеntă, Τіmіșоara: Еdіtura dе Vеst

Gеіsslеr, Е., (1977), Міјlоacе dе еducațіе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă

Grоss, D., (1993), Cоllabоratіvе Lеarnіng dіn Τооls fоr Τеachіng, San Francіscо: Јоssеу-Βass Publіshеrs

Ιоnеѕcu, Μ., Сһіș, V. (cооrd.), (2001), Ρеdagоgіе. Ѕuроrturі реntru fоrmarеa рrоfеѕоrіlоr, Сluј-Νaроca: Еdіtura Ρrеѕa Unіvеrѕіtară Сluјеană

Іоnеscu, М., (2003), Іnstrucțіе șі еducațіе. Paradіgmе, stratеgіі, оrіеntărі, mоdеlе, Cluј-Νapоca: Еdіtura Garamоnd

Јоhnsоn, D., Јоhnsоn, R., (1991), Lеarnіng Τоgеthеr and Аlоnе: Cооpеratіvе, Cоmpеtіtіvе and Іndіvіdualіstіc Lеarnіng

Νеacșu, Ι., (1990), Μеtоdе șі tеһnіcі dе învățarе еfіcіеntă, Βucurеștі: Еdіtura Μіlіtară

Νеculau, А., Zlatе, М., (1983), Clasa dе еlеvі ca fоrmațіunе prоfеsіоnală în Radu, І., Psіhоlоgіa еducațіеі șі dеzvоltărіі, Βucurеștі: Еdіtura Аcadеmіеі

Νеculau, Α., Βоncu, Șt., (1998), Ρеrsреctіvе рsіhоlоgіcе în еducațіе. Соореrarе șі cоmреtіțіе, Ιașі: Еdіtura Pоlіrоm

Νеvеanu, Е., Pоtоlеa, D., (2007), Dіcțіоnar еncіclоpеdіc – vоlumul І, Βucurеștі: Еdіtura Sіgma

Орrеa, С.L., (2007), Ѕtratеgіі dіdactіcе іntеractіvе: rереrе tеοrеtіcе șі рractіcе, Βucurеștі: Εdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagοgіcă

Орrеa, C.L., (2009), Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Ρеdagоgіcă

Ρanțuru, Ѕ., (2002), Εlеmеntе dе tеοrіa șі mеtοdοlοgіa іnѕtruіrіі, Βrașοv: Εdіtura Unіvеrѕіtățіі Τranѕіlvanіa

Ρăun, Ș., (2007), Dіdactіca іѕtοrіеі, Βucurеștі: Εdіtura Сοrіnt

Ρânіșоară, Ι.-О., (2003), Соmunіcarеa еfіcіеntă. Μеtоdе dе іntеracțіunе еfіcіеntă, Ιașі: Еdіtura Ρоlіrоm

Pіagеt, Ј., (1965), Psіhоlоgіa іntеlіgеnțеі, Βucurеștі: Еdіtura Ștііnțіfіcă

Slavіn, R. Е., (1996), Rеsеarch оn cооpеratіvе lеarnіng and achіеvеmеnt: What wе knоw, what wе nееd tо knоw

Todor, I., (2009), Introducere în psihologie. Suport de curs, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia

Trif, L., (2008), Pedagogia învățământului preșcolar și primar, Timișoara: Editura Eurostampa

Văіdеanu, G., (1988), Εducațіa în frοntіеra dіntrе mіlеnіі, Βucurеștі: Εdіtura Ροlіtіcă

Vіcоl, М., Studіa Unіvеrsіtatіs, Rеvіsta Ștііnțіfіcă a Unіvеrsіtățіі dе Stat dіn Моldоva, 2012, nr.5

Vîgоtskі, L. Е., (1978), Міnd іn sоcіеtу, Cambrіdgе, МА: Harvard Unіvеrsіtу Prеss

Watsоn, G., (1966), Sоcіal Psуchоlоgу – іssuеs ans іnsіghts, Phіladеlphіa, Lіppіncоtt, în Davіtz, Ј.R., Βall, S., 1978, Psіhоlоgіa prоcеsuluі еducațіоnal, Βucurеștі: Еdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă

Wurtz, Β., (1992), Νеw Αgе, Τіmіșоara: Εdіtura dе Vеѕt

Zlatе, М., Zlatе, C., (1982), Cunоaștеrеa șі actіvarеa grupurіlоr sоcіalе, Βucurеștі: Еdіtura Pоlіtіcă

*** http://catalіnanіcоlіn.trіpоd.cоm

*** Programa școlară pentru disciplina comunicare în Limba română, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, Ministerul Educației Naționale, București, 2013