PARTICULARITĂȚILE CU LTIVĂRII CÂNEPII MONOICE ( CANABIS SATIVA L.) PENTRU SEMINȚE LA SC BRADO AGRI SRL , JUD. SUCEAVA Îndrumător științific Prof. Dr…. [620342]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERNIARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Lucian STOIAN
PROIECT DE DIPLOMĂ
Îndrumător științific
Prof. Dr. Marcel M. DUDA
Cluj -Napoca
2020
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERNIARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Departamentul Cultura plantelor
Disciplina Fitotehnie
Lucian STOIAN
PROIECT DE DIPLOMĂ
PARTICULARITĂȚILE CU LTIVĂRII CÂNEPII
MONOICE ( CANABIS SATIVA L.) PENTRU SEMINȚE
LA SC BRADO AGRI SRL , JUD. SUCEAVA
Îndrumător științific
Prof. Dr. Marcel M. DUDA
Cluj -Napoca
2020
PARTICULARITĂȚILE CU LTIVĂRII CÂNEPII MON OICE
(CANABIS SATIVA L.) PENTRU SEMINȚE L A SC BRADO AGRI SRL,
JUD. SUCEAVA
Autor: Lucian STOIAN
Îndrumător științific : Prof. Dr. Marcel M. DUDA
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Calea Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372, Cluj -Napoca,
România.
[anonimizat]
REZUMAT
Cu o istorie de peste 8000 de ani, cânepa ( Cannabis sativa L.) este supranumită „Planta cu zece
mii de întrebuințări”. După cu m este de așteptat de la o plantă ce poate fi cultivată pentru diverse scopuri,
există diferite varietăți de cânepă.
Soiurile existente sunt adaptate diferitelor condiții de mediu, sisteme de cultură și scopuri de
cultivare. După destinație, soiurile de c ânepă sunt pentru: fibră, semințe, canabinoizi (CBD) și mixte.
Obținerea prin ameliorare a soiurilor monoice a influențat pozitiv calitatea și randamentul recoltelor, mai
ales în ce privește producția de semințe (nucule). Astăzi se poate spune despre cânep ă că este una dintre
cele mai versatile, valoroase, dar și controversate plante.
După o perioadă în care această cultură a suferit un regres puternic, cânepa a ajuns din nou în
lumina reflectoarelor. În ultimii ani s -a încercat modernizarea tehnologiei de cultivare, adaptată diferitelor
condiții de cultivare și utilizare.
În această l ucrare prezentăm tehnologia de cultivare a cânepii pentru semințe adaptată la
condițiile locale și practicată în ferma vegetală SC Brado Agri SRL, din Mușenița, jud. Suceava. Cu
mijloacele existente în fermă am realizat semănatul, întreținerea culturii și recoltatul în parametrii buni și
foarte buni ai cânepii monoice pentru sămânță.
CUVINTE CHEIE: cânepa monoică, tehnologie de cultivare, producție.
CULTIVATION PARTICULARITIES OF THE MONOIC HEMP
(CANABIS SATIVA L.) FOR SEEDS AT SC BRADO AGRI SRL, SUCEAVA
COUNTY
Author: Lucian STOIAN
Scientific coordinator: Prof. Dr. Marcel M. DUDA
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 400372, Cluj -Napoca,
Romania.
[anonimizat]
ABSTRACT
With a history of over 8000 years, hemp (Cannabis sativa L.) is also named "The plant with ten
thousand uses". As expected from a plant that can be used for various purposes, there are different
varieties of hemp.
Current varieties are adapted to different environmental conditions, crop systems and cultivation
purposes. Depending on the destination, the hemp varieties are for: fiber, seeds, cannabinoids (CBD) and
mixed. Obtaining monoecious varieties by breeding has positiv ely influenced the quality and yield of
crops, especially in terms of seed production (nuts). Today we can affirm about hemp that it is one of the
most versatile, valuable, but also controversial plants.
After a period of sharp setback suffered by this cro p, hemp came back into the spotlight.
Recently, attempts have been made to modernize cultivation technology, adapted to different cultivation
and use conditions.
In this work we present hemp cultivation technology adapted to local conditions and practiced
in Brado Agri SRL farm, from Mușenița, Suceava County. With the existing means on the farm we
carried out the sowing, the maintenance of the culture and the harvesting in good and very good
parameters of the monoecious hemp for seed.
KEY WORDS: monoecio us hemp, cultivation technology, production.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
5
CUPRINS
CAP. I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CÂNEPA ………………………….. ……………………….. 7
1.1. IMPORTANȚA ȘI UTILIZĂRILE CÂN EPII ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.1.1. Utilizarea cânepii în industria textilă ………………………….. ………………………….. …………………. 7
1.1.2. Utilizarea cânepii în industria alimentară ………………………….. ………………………….. …………… 8
1.1.3.Utilizarea cânepii în industria materialelor de construcții ………………………….. …………………… 8
1.1.4. Beneficiile cânepii pentru agricultură ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1.1.5. Valoarea energetică a cânepii ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
1.1.6. Utilizarea cânepii în industria autovehiculelor ………………………….. ………………………….. …….10
1.2. SCURT ISTORIC AL CULTIVĂRII CÂNEPII ………………………….. ………………………….. ……12
1.2.1. Scurt istoric al cultivării cânepii pe plan mondial ………………………….. ………………………….. ..12
1.2.2. Scurt istoric al cultivării cânepii în România ………………………….. ………………………….. ……… 17
1.3. RĂSPÂNDIREA CÂNEPII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 17
1.4. LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE ÎN DOMENIUL CÂNEPII ………………………….. ………………….. 19
1.4.1. Reguli privind cultivarea plantelor care conțin substanțe stupefiante și psihotrope …………….. 20
1.4.2. Alte prevederi în vigoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……21
1.5. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A CÂNEPII ………………………….. ………………………….. ……………… 22
1.6. SISTEMATICĂ. SOIURI. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
CAP. II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CANABIS SATIVA L. …………….. 28
2.1. PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ………………………….. ………………………….. ………………. 28
2.2. CERINȚELE PEDOCLIMATICE ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
2.2.1. Cerințe față de climă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 30
2.2.2. Cerințele față de sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 31
2.2.3. Cerințele față de umiditate și lumină ………………………….. ………………………….. ………………… 32
2.2.4. Zone ecologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 32
CAP. III CADRUL NATURAL ÎN CARE S -AU DESFĂȘURAT CERCETĂRILE ………………….. 34
3.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. …………………………. 34
3.2. CLIMA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……34
3.3. SOLURILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
3.4. AMPLASAREA EXPERIENȚEI ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
3.5. CONDIȚIILE DE SOL DIN CÂMPUL EXPERIMENTAL ………………………….. ………………. 36
3.6. CONDIȚIILE CLIMATICE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL AGRICOL 2019 …………………….. 37
3.6.1. Regimul de temperatură ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
3.6.2. R egimul de precipitații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 38
3.6.3 Suma gradelor active ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 39
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
6
3.7. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CÂNEPII MONOICE PENTRU SĂMÂNȚĂ ÎN
FERMA SC BRADO AGRI SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….40
3.7.1. Rotația culturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 40
3.7.2. Fertilizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
3.7.3. Lucrările solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 44
3.7.4. Sămânța și semănatul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 44
3.7.5. Luc rările de îngrijire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 46
3.7.6. Aplicarea ”Metodei Secuieni” la soiurile Monoica si KC Zuzana ………………………….. ………. 48
3.7.7. Recoltarea cânepii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49
3.7.8. Condiționarea și păstrarea semințelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 50
CAP. IV MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. .52
4.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
4.2. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT ………………………….. ………………………….. …………….. 52
4.3. METODA DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …54
4.3.1. Materialul și metoda de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. 54
CAP. V REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND PRODUCȚIA DE SEMINȚE DE
CÂNEPĂ ÎN ANUL 2019 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 63
5.1. REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND PRODUCȚIA DE SEMINȚE DE CÂNEPĂ …………. 63
5.2. REZULTATE PRIVIND INFLENȚA RETEZĂRILOR ASUPRA PRODUCȚIEI …………… 64
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 65
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..66
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
7
Capitolul 1
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CÂNEPA
Cannabis sativa L. – cânepa comună , cuvântul ,,cannabis” fiind de origine greco –
latină. Totuși, rădăcina acestui cuvânt trebuie căutată la vechii indieni, de la cuvântul sanscrit
,,çana”. Denumirea pe care o poartă cânepa la diferite pop oare pare că descinde de la acest
străvechi cuvânt . Astfel, la francezi ,,chanvre”, la spanioli ,,canamo”, la portughezi „canhamo”,
la italieni „canapa”, la români „cânepa”, la albanezi ,,canep”, la ruși ,,konoplia”, la englezi
„hemp”, la germani „Hanf”. D e asemenea, denumirea pe care o poartă cânepa la popoarele din
Asia se pare ca își are originea în același cuvânt ,,çana”. Astfel , este cazul cuvântului persan
,,kanab” pentru cânepă (CEAPOIU, 1958).
1.1. IMPORTANȚA ȘI UTILIZĂRILE CÂNEPII
La început băștinașii văilor Altaiului recoltau tulpinile de cânepă sălbatică pentru
extragerea fibrelor. Pe parcursul timpului, cânepa sălbatică a fost luată în cultură dând naștere
cânepii cultivate. Procesul de trecere în cultură s -a realizat prin inte rmediul locuitorilor care
adunau semințele de cânepă sălbatică și le se mănau pe lângă așezările lor.
1.1.1. Utilizarea cânepii în industria textilă
Astăzi, cânepa se cultivă în primul rând, pentru fibrele care se găsesc în tulpină. Fibra
de cânepă a r ămas până în prezent cea mai importantă pentru obținerea țesăturilor de la care se
cere tărie, durabilitate și rezistență la putrezire. Însușirile tehnologice ale fibrelor , ca rezistența
(la tracțiune, torsiune, frecare), extensibilitatea, capacitatea de f ilare și lungimea mare, determină
folosirea în domenii foarte variate a fibrelor de cânepă (ȘANDRU și colab., 1996).
Din fibrele de cânepă se pot obține o largă varietate de produse textile, de la cele mai
grosiere până la cele mai fine.
Textilele de cân epă sunt extrem de versatile, acestea sunt utilizate în producția de
îmbrăcăminte, încălțăminte, pânză, covoare și tapițerie. Țesătura de cânepă are proprietăți
antibacteriene, oferă o termoreglare excelentă a corpului indiferent de anotimp. Hainele din
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
8
cânepă sunt durabile și conferă un grad ridicat de confort. Nu se electrizează, nu se deformează
la purtare și nu se deteriorează la spălare (CEAPOIU, 1958).
Puzderia (lemnul) de cânepă se întrebuințează la fabricarea celulozei necesare industriei
hârtiei, c elofibrei și a explozivilor. Celuloza de cânepa se mai întrebuințează la fabricarea unor
materiale textile din care se fac pânzeturi fine, precum și la fabricarea vatei hidrofile similare cu
vata de bumbac.
1.1.2. Utilizarea cânepii în industria alimentară
Semințele de cânepă au fost o sursă tradițională de hrană în multe țări în decursul a mii
de ani. Ele pot fi prăjite, măcinate sau folosite sub formă de făină, lapte de cânepă, tofu sau ca și
semințe în produsele de panificație.
Semințele germi nate pot fi adăugate în salate. Semințele de cânepă pot fi încadrate din
punct de vedere biologic în categoria nucilor sau semințelor oleaginoase. Semințele de cânepă
sunt unul dintre alimentele cele mai nutritive de pe pământ. Având un gust similar cu se mințele
de în și de floarea soarelui, semințele de cânepă pot fi folosite multiple rețete.
Semințele de cânepă sunt bogate în ulei și proteină, acestea conțin 33% ulei sicativ,
indicele de sicativitate fiind de 140 -172 (CEAPOIU, 1958), iar conținutul de p roteină poate să
ajungă la 25% . Uleiul se folosește în alimentație ca sursă de acizi grași dar și în industria
vopselelor, lacurilor, iar prin rafinare se utilizează la prepararea conservelor, a produselor de
cofetărie etc. Turtele și șroturile rămase de l a extragerea uleiului se utilizează, singure sau în
nutrețuri concentrate, pentru hrana păsărilor, vitelor, cailor, oilor și peștilor. Astfel că, 600 g turte
de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. Semințele întregi prezintă
o valoare furajeră deosebită, fiind foarte apreciate în furajarea păsărilor.
1.1.3.Utilizarea cânepii în industria materialelor de construcții
Puzderia de cânepă este mult căutată la fabricarea plăcilor izolatoare pentru construcții.
Cererea de materii pr ime regenerabile fiind în creștere.
Principalele produse pentru construcții care se pot fabrica din cânepă sunt rolele și
plăcile din cânepă pentru termoizolații certificate ecologic. Componența acestor materiale este de
cca. 85% fibre de cânepă, 11% fib re de rigidizare din bioconstituenți și 4% sodă pentru
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
9
ignifugare. La construcția caselor sunt folosite cărămizi, mortar și plăci termoizolatoare care
conțin peste 80% fibre sau așchii de cânepă. Aceste construcții sunt carbon -negative (nu
contribuie la em isiile de carbon, ci absorb cantități importante de dioxid de carbon) (ALLIN,
2005).
Pâsla din cânepă este compusă din 75% fibre de cânepă și 25% fibre reciclate de iută.
Pâsla de cânepă se poate utiliza ca izolator termic și fonic sub podele de lemn sau plăci de
parchet, pentru atenuarea zgomotelor. Cărămidă de cânepă este o cărămidă masivă, cu proprietăți
termice, acustice și bioclimatice speciale. Printre altele, a fost elaborată special pentru pereții
exteriori. Este constituită complet din materii pr ime naturale (material vegetal, agenți de legătură
naturali, minerale și materiale reciclabile). Cerută de arhitecții care doresc să proiecteze case
protejând mediul, cu grad ridicat de confort, care în același timp sunt de înaltă calitate,
sustenabile și durabile. Lianții minerali sunt lutul și varul. Aceste materiale se produc (extrag) cu
costuri minime de energie și posedă proprietăți naturale, cum ar fi: purificarea aerului și reglarea
umidității din cameră. Este important ca și materialele complementar e să fie naturale (mortare,
tencuieli, gleturi, vopsele) pentru a menține beneficiile naturale. Contrar cimentului, cărămizile
de cânepă devin tot mai tari în timp, fiind reciclabile sau reutilizabile oricând (ALLIN, 2005).
1.1.4. Beneficiile cânepii pentru agricultură
Cânepa are și multe beneficii pentru agricultură precum: suprimarea buruienilor,
reducerea utilizării de pesticide, posibilitatea utilizării întregii plante, perdele de izolare pentru
polen, îmbunătățirea calității solului în rotația cu lturilor, plantele de cânepă stochează CO2.
Pleava de cânepă (resturile de frunze și inflorescențe ce rămân după scuturarea
tulpinilor, în cazul culturilor de fibre și după treierat în cazul culturilor pentru sămânță)
reprezintă 20 -25 % din greutatea tota la a plantei. Fiind bogată în azot, fosfor, potasiu, calciu și
descompunându -se cu ușurință în sol, pleava de cânepă se folosește ca îngrășământ verde. Ca
eficacitate, 10 tone de pleavă, echivalează cu 4 t gunoi de grajd (ȘANDRU și colab., 1996).
Cânepa este un excelent agent de fitoremediere a solului, deoarece extrage metale grele.
Plantele au diferite centre de depozitare în organele vegetative și reproductive. Frunzele pot
conține cantități mari de metal, în timp ce semințele au cantități mici de metale. Metalele grele
sunt legate de anumite componente ale membranelor celulare, ale sistemelor enzimatice sau au
rolul de catalizator. Cânepa împreună cu rapița sau spanacul sunt plantele potrivite pentru
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
10
decontaminarea solului contaminat cu Zn și Cd . Cânepa extrage în principal Ni concentrându -l în
frunze (ISIDORA RADULOV, 2012 ).
1.1.5. Valoarea energetică a cânepii
Cânepa are și valoare energetică, existând cultivare specifice pentru producerea de
biomasă. Dacă sporul anual de lemn din pădure es te de 5 m3/ha (circa 3200 kg), producția de
cânepă la hectar este de 8000 kg tulpini uscate, deci 660 kg de puzderie, reiese că această plantă
produce de două ori mai mult combustibil decât sporul de lemn dintr -o pădure îngrijită
(ȘANDRU și colab., 1996). Datele din literatura de specialitate menționează că valoarea
energetică a cânepei (18970 kj/kg) este apropiată de cea a lemnului de fag 19051 kj/kg, a salciei
19738 kj/kg sau comparabilă cu a motorinei (LORENA -DIANA POPA și colab., 2015)
1.1.6. Utilizar ea cânepii în industria autovehiculelor
Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, dintre care s -a folosit
și uleiul de cânepă. În anii 1930, Henry Ford a produs un automobil care era compus 70% din
material plastic realizat din cânepă, iar producătorul de automobile Mercedes, folosește materiale
plastice consolidate cu fibre de cânepă în structura interioară a vehiculelor ca soluție pentru
creșterea rez istenței și reducerea greutății (Fig. 1.1.).
Fig. 1 .1. Utilizările cânepii
(Sursa: https://kwmr.org/ )
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
11
1.1.7. Utilizarea cânepii în fitoterapie și industria farmaceutică
Frunzele de cânepă ( Cannabis sativa L.) au fost utilizate, din cele mai vechi timpuri,
pentru proprietățile ei hipnotice, analgezice și antispasmodice, în epilepsie, isterie, gută,
reumatism, insomnie, iar semințele, ca diuretice. Uleiul din semințe de cânepă era recomandat ca
antiinflamato r și analgezic.
Cânepa are o multitudine de întrebuințări în medicină, astfel că extractele de cânepă se
folosesc la combaterea viermilor intestinali, în tratamentul arsurilor și al rănilor. Din sămânța de
cânepă obișnuită și din inflorescențele plantelor femele se scot diferite preparate cu acțiune
sedativă, diuretică, vomitivă și expectorantă (CEAPOIU, 1958). Unele extrase din cânepă se
folosesc cu caracter experimental în tratamentul glaucomului, epilepsiilor, sclerozei multiple sau
în distonii, astm, p sihoze, boala Niemann – Pik, infecții topice (GĂUCĂ, 1997). Cânepa este o
sursa bogată de proteine și sursă de acizi grași esențiali. Sămânța de cânepă este un ingredient
vital în multe rețete, sub formă de ulei, decoct, praf, infuzie, pastă sau semințe în tregi. Cânepa
are o multitudine de întrebuințări în medicină, astfel că extractele de cânepă se folosesc la
combaterea viermilor intestinali, în tratamentul arsurilor și al rănilor .
De asemenea, s -au obținut rezultate pozitive în tratarea unor diferite af ecțiuni, cum ar fi:
probleme cardiovasculare – uleiul de cânepa poate juca un rol important în
menținerea sănătății cardiovasculare. Faptul că uleiurile Omega 3 reduc
trigliceridele și nivelul de colesterol a fost demonstrat în numeroase studii. Acizii
grași Omega 3 sunt, de asemenea, eficienți în micșorarea tensiunii arteriale și în
diminuarea nivelului de fibrinogen;
echilibrul pielii – uleiul de cânepa furnizează acizii grași necesari în menținerea
sănătății și a flexibilității membranelor celulare, având totodată propri etăți
antivirale, antifungice și antibacteriene. Numeroase studii clinice arată că acizii
grași esențiali pot da rezultate bune în tratarea multor afecțiuni alergice cronice;
sistemul nervos – acizii grași esențiali sunt necesari pentru o structură sănăt oasă a
membranelor celulare, mai ales a celulelor nervoase, fiind vitali pentru scutul de
mielină (care izolează celulele nervoase);
echilibrul hormonal – cânepa e singura sămânță comestibilă ce conține acid
gamma -linolenic benefic în tratarea simptomelor premenstruale și ale
menopauzei.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
12
Uleiul de cânepă are în compoziția sa acizi grași Omega 3, Omega 6 si Omega 9. Nu
este singurul ulei vegetal care are în compoziția sa toți acești acizi grași, dar este singurul în
compoziția căruia conținutul de acizi grași poli -nesaturați, Omega 3 si Omega 6, respectiv acizi
grași monosaturați, Omega 9, respectă proporția ideală de care organismul nostru are nevoie.
Extragerea din semințele de cânepă a uleiului se face prin presar e la rece.
Diferit de uleiul din semințe de cânepă este uleiul extras din planta de cânepă. Uleiul de
cânepă este presat la rece din semințele de canabis, în timp ce uleiul de CBD – sau orice ulei de
canabinoid – trebuie extras din flori/plantă. Uleiul de cânepă nu conține CBD, dar este totuși
special – conține raportul de 3 : 1 dintre acizii grași omega -6 și omega -3. De asemenea, este
bogat în vitamina E, care s -a dovedit a avea proprietăți anti -îmbătrânire. Uleiul din semințe de
cânepă este produs în gen eral prin extragerea presei la rece folosind semințe de cânepă. Uleiul
CBD este produs folosind întreaga parte aeriană a cânepii și mai multe tehnici de extracție de
înaltă tehnologie ( https://www.royalqueen seeds.ro/ ).
1.2. SCURT ISTORIC AL CULTIVĂRII CÂNEPII
1.2.1. Scurt istoric al cultivării cânepii pe plan mondial
Cânepa este o plantă străveche care a fost cultivată de milenii. Columbia History of the
World (1996) afirmă că țesăturile din fibră de cânepă sunt cunoscute de 10.000 de ani. Testele de
carbon au sugerat că utilizarea cânepei sălbatice datează încă de la 8000 î.C. Primele mențiuni
ale cânepei provin din China antică. De exemplu, Xia Xiao Zheng, este un vechi text chinez și
unul dintre cel e mai vechi tratate agricole din lume. Acesta menționează cânepa ca fiind una
dintre principalele culturi din China antică. De asemenea, dovezile arheologice provenite de la
sit-uri din întreaga țară arată cum chinezii se bazau foarte mult pe cultura de câ nepă
(https://www.royalqueenseeds.ro/ ).
Istoricii cred că populația chineză a crescut inițial cânepa pentru a fi folosită în
alimentație, datorită semințelor extrem de nutritive. Pe măsură ce procesele lor a gricole s -au
îmbunătățit, chinezii au descoperit că pot folosi tulpinile de cânepă pentru a produce fibre pentru
hârtie, frânghii, îmbrăcăminte și multe altele. Se crede că primele funii și foi de hârtie obținute
din cânepă au apărut în China în jurul anul ui 2800 î.Hr. Cu toate acestea, cultivarea cânepei a
început mult mai devreme, încă din anul 8000 î.Hr ( https://hempika.com/hemp -101/).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
13
Potrivit Muzeului American al Cânepii , cânepa a devenit atât de important ă pentru
vechea societate chineză, încât China era denumită „pământul cânepii și al pomilor de dud”,
dudul fiind folosit pentru producția de mătase. Texte antice chineze enumeră cânepa ca una
dintre cele șase culturi principale ale chinezilor.
Chinezii vo rbesc despre cânepă cu apelativul „ma”. Traducerile acestui apelativ variază,
unele surse sugerând că înseamnă „plantă cu două părți”, făcând aluzie la faptul că plantele de
canabis pot fi atât de sex feminin, cât și de sex masculin. În textele medicale, c anabisul și cânepa
sunt uneori denumite „da ma” pe care unele surse le traduc ca „marea cânepă”.
De asemenea, chinezii au folosit canabisul și cânepa sub formă de medicamente.
Practicile medicinei vechi chinezești sunt atribuite Împăratul Shennong, un conducător legendar
despre care se spune că a făcut cunoscute medicamentele pe bază de plante în China Antică. Cea
mai cunoscută lucrare a Împăratului Shennong este Shennong Bencaojing, o carte veche care
conține peste 360 de tipuri de plante și proprietăț ile lor medicinale.
Este considerat cum că activitatea Împăratului Shennong a pus bazele celei mai vechi
farmacopei din lume care recomandă cânepa pentru durerile reumatice, constipație intestinală,
malarie și multe altele.
Se presupune că în jurul anului 2000 î.H. cânepa a fost adusă din China în
subcontinentul Indian. Cânepa crescuse în mod natural la poalele regiunilor, care în ziua de azi
reprezintă teritoriul Pakistanului, Nepalui, Kazahstanului și Indiei. Cu toate acestea, canabisul a
avut diferite în trebuințări.
Cânepa a devenit importantă în multe religii din Asia de Est și de Sud -Est, unde a fost
considerată simbolul purității și fertilității. Această asociere religioasă poate fi ilustrată în
continuare prin legenda lui Buddha, care susține că Siddh artha a mâncat doar semințe de cânepă
timp de 6 ani înainte de a -și anunța adevărurile și a deveni Buddha în secolul al V -lea î.H.
Canabisul a jucat un rol important în religie și spiritualitate în India și în regiunile învecinate. A
fost menționat în mult iple texte antice, inclusiv Atharva Veda, care descrie canabisul ca fiind una
dintre cele cinci plante esențiale. De asemenea, canabisul a fost considerat a fi mâncarea
preferată a zeului hindus Shiva ( https ://www.royalqueenseeds.ro/ ).
Alte substanțe derivate din canabis, cum ar fi bhang (o băutură pe bază de lapte
preparată cu canabis), charas (un tip de hașiș rulat manual) și ganja (floarea de canabis) au jucat
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
14
de asemenea roluri cheie în culturile religioa se și spirituale din aceste regiuni și încă o fac, chiar
și în ziua de azi.
Canabisul are, de asemenea, o istorie bogată a întrebuințării sale sub formă de
medicament în India. Sushruta Samhita, un text medical sanscrit antic, menționează bhanga
(considera tă a fi canabis) ca plantă medicinală care poate ajuta la tratarea flegmei, diareii și a
inflamației. Alte texte indiene fac referire la canabis sub formă de analgezic, afrodiziac și multe
altele. Cu toate acestea, se consideră că întrebuințările agricole și industriale ale cânepei au fost
aduse în India de către chinezi prin intermediul comerțului cu fibre de cânepă, textile și multe
altele.
Între anii 800 și 200 î.H., cânepa și produsele din cânepă reprezentau centrul pieței
comerciale din Asia, care a aj uns până în Africa de Nord și în Estul Mării Mediterane. Până în
anul 200 î.H., cânepa ajunsese deja în Grecia Antică și chiar și în Imperiul Roman. Până în anul
500 d.Hr., cânepa se răspândise deja pe întreg continentul european și asiatic, unde era folos ită
pentru producerea de frânghii, textile, medicamente și multe altele
(https://www.royalqueenseeds.ro/ ).
1.2.1.1. Cânepa la debutul epocii moderne
Unul dintre cele mai vechi exemple de textile de cânepă din Europa a fost în jurul anului
400 î.H. în Germania, iar mai apoi maurii spanioli au introdus Europa în arta fabricării hârtiei de
cânepă prin construirea primei fabrici de hârtie din zonă în 1150 î.H. Pentru 500 de ani în Europa
fabricarea hârtiei a fo st perfecționată și a utilizat cânepa ca principală sursă de materie primă.
Picturile renascentiste au fost pictate pe pânză de cânepă folosindu -se de multe ori vopselurile pe
bază de ulei de cânepă.
Cânepa a jucat un rol major în descoperirea și colonizar ea Lumii Noi, fiind folosită sub
formă de material pentru corzi, pânze și velatură pe navele care au adus primii locuitori în locuri
precum America, Australia și multe altele. Cânepa a jucat de asemenea un rol important în
construirea imperiilor care au co ndus în acele vremuri.
De exemplu, în anul 1553, regele englez Henry al VIII -lea i -a obligat pe fermierii
englezi să planteze cânepă pentru dezvoltarea imperiului, amendându -i în cazul în care nu se
supuneau. Până în anul 1616, cânepa creștea în Jamestown, prima așezare englezească
permanentă din America. Aici, cânepa era folosită drept combustibil pentru lămpi, pentru
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
15
îmbrăcăminte, precum și pentru producerea de corzi și velatură pentru nave. În anul 1619,
Adunarea Virginiei i -a mandatat pe fermierii din c olonii să crească cânepă, un mandat considerat
azi drept prima lege a canabisului din Lumea Nouă.
Pe parcursul secolelor XVII -XIX, cânepa a continuat să aibă un rol crucial în SUA.
Fiind folosită pentru producerea de steaguri sau de decoruri pentru documen tele timpurii, cânepa
a fost mult timp în centrul dezvoltării SUA. Până în anii 1850, recensământul american a
înregistrat aproximativ 8400 de plantații de cânepă în toată țara.
Dar americanii nu fost singurii care cultivau cânepă în epoca modernă. Cam în aceeași
perioadă, țări europene precum Franța, Spania și Elveția cultivau cânepă și au recunoscut, printre
altele, potențialul industrial și medicinal al acesteia.
In secolele XVI – XVIII cânepa și inul dominau culturile de fibre din Asia, Europa. În
acel moment, cânepa era utilizată, aproape universal, pentru vele și corzi de nave. A fost un
material extrem de valoros și necesar pentru industria de transport / comercializare, care
colonizează lumea nouă, precum și în scopuri militare ( https://www.royalqueenseeds.ro/ ).
1.2.1.2. Cânepa în secolele XX și XXI
Secolul XX a reprezentat un moment interesant pentru cânepă, deoarece multe țări din
întreaga lume au început să incrimineze sau să restricționeze accesul la canabis și alte droguri. În
același timp, unele țări (precum SUA) au reînviat industria națională de cânepă pentru a răspunde
cerințelor războiului. Cu toate acestea, războiul internațional împotriva drogurilor a generat un
stigmat puternic în ceea ce privește canabisul, care s -a extins și la cânepă și, în cele din urmă, a
adus industria cânepei din un ele țări într -un punct mort. În 1937, guvernul american a adoptat
legea privind impozitul pe Marijuana care a scos în afara legii și a incriminat marijuana,
varietatea Cannabis sativa L., care este bogată în ingredientul psihoactiv Δ9 –
tetrahidrocannabinol (THC). Cânepa a fost asociată cu marijuana, iar cultivarea sa a ajuns în cele
din urmă la mâna DEA (Drug Enforcement Administration). Tehnic nu era ilegal să cultivi
cânepă, dar era nevoie de o licență din partea DEA, iar birocrația a devenit atât de compl icată
încât majoritatea fermierilor au încetat să o cultive. DEA a încetat să mai acorde licențe pentru
cultivarea de cânepă în 1957. Industria cânepei din SUA – care a fost atât de înfloritoare odată – a
produs astfel ultima sa recoltă 1957 în Wisconsin ( https://www.royalqueenseeds.ro/ ).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
16
Și alte țări au urmat acest exemplu. De exemplu, Germania a interzis cânepa în perioada
1982 -1996. Marea Britanie a interzis cânepa mult mai devreme, între anii 1928 și 1993 . Între
timp, țări precum Elveția, România și Franța au reușit să -și păstreze în viață industria de cânepă,
Franța fiind unul dintre cei mai mari producători de cânepă din Europa.
1.2.1.3. Prezentul și viitorul cânepii
În prezent, cânepa a ajuns din nou în lumina reflectoarelor. După mulți ani în care a fost
interzisă în multe țări din întreaga lume, oamenii încep să se reconecteze cu canabisul și să
înțeleagă că acesta reprezintă mult mai mult decât un drog psihoactiv.
Unul dintre motivele pentru care in dustria cânepei este în plină expansiune se datorează
CBD -ului. Se aproximează că până în anul 2025 industria canabidiolului va avea o valoare de 16
miliarde de dolari, numai pe teritoriul SUA. Țările au început în sfârșit să ia măsuri pentru a
putea satis face cererile acestei explozii.
De exemplu, Legea Americană Privind Agricultura din 2018 a eliminat cânepa din lista
federală a drogurilor clasificate din SUA. Datorită potențialului imens al CBD -ului ca produs
folosit în domeniul sănătății și al wellness -ului, țări precum SUA, Canada și multe altele s -au pus
în mișcare pentru a reînvia industria cânepei ( https://www.royalqueenseeds.ro/ ).
Din diferite motive, în ultimul deceniu, cânepa a fost reconsiderată ca și cultură agricolă
pentru produse alimentare în țările europene . Drept urmare, produsele alimentare din cânepă au
devenit disponibile publicului larg. În timp ce potențialul alimentar al cânepii nu a fost încă atins,
proprietățile sale nutriționale au fost recunoscute și apreciate de mult timp ca hrană atât pentru
oame ni, cât și pentru animalele domesticite în Asia, India, Rusia și Europa Orientală. În Rusia,
uleiul „negru” presat din cânepă este utilizat ca substituent pentru surse mai scumpe (și mai
puțin sănătoase) de grăsimi dietetice, cum ar fi untul și margarina. Unele produse tradiționale din
semințe de cânepă pot fi încă regăsite în unele state din Europa de Est (CALLAWAY, 2004)
Cu o istorie atât de îndelungată, atât de multe întrebuințări, cu o arie largă de răspândire
geografică, și regăsită în culturi dife rite, sunt toate dovezi puternice ale utilității cânepii ca sursă
alimentară importantă. In ultima perioadă cercetările științifice au început să pună în valoare
cunoștințe despre cânepă și să le potențeze prin metode moderne.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
17
1.2.2. Scurt istoric al cult ivării cânepii în România
Pe teritoriul țării noastre cultivarea cânepei se cunoaște din antichitate. Referindu -se la
teritoriul de la nord de Dunăre, istoricul grec Herodot menționa: ,,În țara aceasta crește cânepa
care seamănă foarte mult cu inul, este însă mult mai groasă și mai mare ca el. Crește și singură și
semănată și dintr -însa își fac haine tracii, foarte asemănătoare cu cele făcute din in, așa că cine
nu cunoaște cânepa cu de -amănuntul, nici nu poate deosebi dacă -s de cânepă sau de in, iar cine
n-a văzut vreodată cânepă, are să creadă că -s de in” (GIURESCU, 1975).
Strămoșii noștri daci au folosit cânepa la confecționarea îmbrăcămintei, la vindecarea
rănilor și arsurilor cu cataplasmă din inflorescențe (ȘANDRU, 1996). Este documentată succint
și utilizarea cânepii de Alexandru Lăpușneanu, la apoteca din Bistrița, cultivarea plantei de
călugării din mănăstirile Sfânta Vineri și Balica din Iași din timpurile lui Vasile Lupu, dar și
folosirea domestică largă, chiar până la începutul secolului XX. Tr adiția cultivării și prelucrării
cânepii a fost continuată de România socialistă, până în 1989 aceasta ocupând 56.000 ha.
Totodată cânepa a ocupat locul ei și în gastronomie, semințele fiind folosite in prepararea
diverselor mâncăruri tradiționale.
1.3. RĂSPÂNDIREA CÂNEPII
Cânepa este o plantă anuală originară din Asia Centrală. Acesta a ajuns probabil în
Europa Centrală în Epoca Fierului și există dovezi ale creșterii sale în Regatul Unit de către
anglo -saxoni (800 -1000 d.H..). Acesta este acum cul tivată în cea mai mare parte în Asia
Centrală, Filipine și China. În conformitate cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură
(FAO), aproape jumătate din cânepa industrială este cultivată în China, urmată de Chile, Franța,
Republica Populară Democrată Coreea și Spania.
Deși producția globală de semințe de cânepă și fibre a scăzut, producția de cânepă în
Franța a crescut de -a lungul timpului, iar producția de fibre de cânepă în Spania a înregistrat, de
asemenea, creșteri semnificative în ultimul deceni u. Semințele de cânepă certificate franceze au
monopol pe piață datorită deceniilor de ameliorare pentru a atinge niveluri scăzute de THC, și se
încadrează în cultivarele eligibile în UE. Spania este al doilea cel mai mare cultivator de cânepă
din Europa, urmată de Italia, un jucător important în producția de cânepă în Europa.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
18
Fig. 1.2 . Zonele de culivare a cânepii pe Terra
(Sursa : https://www.amsterdamseedcenter.com/ )
Majoritatea țărilor din Europa de Est și China, nu au interzis cultivarea cânepei. Țările
din aceste regiuni care raportează în prezent cultivarea de cânepă sunt Ungaria, Federația Rusă,
China, Republica și Republica Populară Democrată (DPR) din Coreea, Po lonia, Serbia și
Muntenegru, România și Ucraina (date FAOSTAT, 2018).
Fig. 1.3. Evoluția suprafețelor cultivate cu cânepă în Europa, China și Canada in perioada 1998 –
2017
(Sursa: https://newfrontierdata.com/cannabis -insights/ )
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
19
România ocupa în 2018 poziția a 5 -a la nivel european. In 2018 conform cu datele
publicate de FA OSTAT, primele zece țări cultivatoare de cânepă din Europa erau următoarele:
Franța 17 .900 hectare, Itala 4 .000 hectare, Olanda 3 .833 hectare, Estonia 3 .538 hectare,
Romania: 3 .400 hectare , Germania 3,114 hectare, Polonia 1,708 hectare, Austria 1,583 hectare,
Ucraina 1,500 hectare și Lituania 1,470 hectare.
Fig. 1.4. Repartiția suprafețelor cultivate cu cânepă în Europa
(Sursa: https://hempindustrydaily.com)
1.4. LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE ÎN DOMENIUL CÂNEPII
Deși, cânepa este o plantă cu utilizări în ramuri diverse, în multe țări, cultivarea ei nu se
poate realiza decât cu autorizații și aprobări speciale.
Interzicerea cultivării cânepii a început în anul 1937 când industria petrochimică a
patentat procesul fabricării plasticului din petrol și cărbune. Produsele sintetice ca materialele
plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol, prin procedee
mai simple și cu randamente ridicate.
Cultivarea plantelor care conți n substanțe stupefiante sau psihotrope se află sub
controlul și supravegherea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru
agricultură județene.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
20
Legislația națională:
HG nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor și
preparatelor stupefiante si psihotrope;
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și
preparatelor stupefiante și psihotrope (actualizată) .
1.4.1. Reguli privind cultivarea plantelor care conțin substanțe
stupefiante și psihotrope
„Este permisă cultivarea plantelor ce conțin substanțe aflate sub controlul legislației
naționale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre,
sămânță și ulei, în scop medical și științific și numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului
București.
Furnizorii de semințe de canabis și mac opiaceu au obligația de a livra asemenea
semințe numai către deținătorii autorizației de cultivare.
Pentru eliberarea autorizației pentru cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante
și psihotrope, în vederea utilizării în industrie și/sau în alimentație, în domeniul științific ori
tehnic sau pentru pr oducerea de sămânță, cultivatorii trebuie să depună la Direcția Agricolă o
cerere.
Cererea trebuie însoțită de următoarele documente, în original și în copie, în funcție de
scopul autorizării:
documente de identificare:
pentru persoana fizică: buletin/car tea de identitate, pașaport sau alt act de
identitate valabil;
pentru persoana juridică: codul unic de înregistrare;
titlul de proprietate sau procese -verbale/adeverințe de punere în posesie;
contractele de valorificare a producției, în situația utilizării în industrie și/sau în
alimentație a plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope;
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
21
autorizație pentru producerea de semințe, eliberată conform reglementărilor legale
în vigoare, după caz, în situația cultivării plantelor ce conțin substanțe stupefiante și
psihotrope pentru producerea de sămânță;
documente care atestă că desfășoară o activitate științifică în domeniul cercetării și
învățământului, în situația cultivării plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope, în
vederea utiliz ării în domeniul științific ori tehnic.
Cultivatorii de canabis și mac opiaceu autorizați, au obligația de a însămânța terenurile
deținute numai cu semințe din soiurile înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor și hibrizilor de
plante de cultură din R omânia sau în Cataloagele Comunităților Europene, produse de unitățile
autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin autoritățile teritoriale
de control și certificare a semințelor.
1.4.2. Alte prevederi în vigoare
Cultivarea fără drept a plantelor ce conțin substanțe aflate sub control național,
este interzisă.
Proprietarul, posesorul ori deținătorul cu orice titlu al unui teren cu destinație
agricolă sau cu orice altă destinație are obligația să distrugă plantele c e conțin substanțe
aflate sub control național , care ar putea crește spontan pe terenul respectiv.
Costurile distrugerii plantelor spontane și a culturilor neautorizate se suportă de
către proprietarul, utilizatorul sau deținătorul terenului, după caz.
Importul semințelor de cânepă pentru alte întrebuințări decât pentru semănat sunt
reglementate de:
HG nr. 230 din 16 martie 2011 privind autorizarea importatorilor de semințe de
cânepă pentru alte întrebuințări decât pentru semănat” ( Direcția Agricolă Suceava,
30.03.2020).
În timpul vegetației se fac verificări pentru conținutul de THC prin Inspectoratul
Teritorial pentru Controlul Semințelor. De asemenea înainte de comercializare este necesar a se
face testarea nivelul ui de THC.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
22
1.5. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A CÂNEPII
Compoziția chimică a tulpinii de cânepa, raportată la substanța uscat ă, se prezint ă
astfel: celuloza bruta – 45,38% , substanțe extractive neazotate – 49,79%; proteine – 1,56%; lipide
– 0,82%; cenuș ă – 2,44%.
Fibra (fuiorul și câ lții) și lemnul (puzderia) diferă în compoziția lor chimică. După
BEDETTI și CIARALLI (1976), compoziția fibrelor este 67% celuloză, 13% hemiceluloză, 4%
lignină, 10 -21% substanțe pectice și 1,4% ceruri, iar compoziția lemnulu i (puzderia) este 38%
celuloză, 31% hemiceluloză și 18% lignină.
Lungimea fibrelor și conținutul de celuloză și lignină, sunt parametrii importanți pentru
prelucrarea tulpinilor de cânepă pentru hârtie și fibre textile. Rezistența hârtiei și a fibrelor textile
crește odată cu lungimea fibrelor de cânepă. Un conținut scăzut de lignina este de dorit, altfel
acesta trebuie să fie redus prin metode neprietenoase cu mediul. În scoarță fibrele sunt lungi,
conținutul de celuloză este ridicat iar conținutul de lignină este mai scăzut decât în miezul
lemnos. Ca urmare, scoarța este mult mai bine valorificată față de miezul lemnos, astfel valoarea
tulpinilor de cânepă depinde de procentul de fibre din scoarță și de compoziția chimica a
acestora.
Miezul lemnos e ste alcătuit din parenchim, vase conducătoare și fibre cu rol în
rezistență și rigiditate. Fibrele din miezul lemnos sunt subțiri, scurte (0,55 mm) și au compoziție
chimică asemănătoare cu lemnul, 40% celuloză, 20% hemiceluloză și 20% lignină. Diferit de
lemnul arborilor, care are o compoziție chimică asemănătoare pe toate inelele anuale, la cânepă,
raportul dintre fibre și miezul lemnos, compoziția chimică, morfologia fibrelor și lemnului se
modifică pe parcursul sezonului de creștere (RANALLI, 1998)
Câne pa este o cultură extrem de variabilă, cu soiuri mixte, pentru fibre cât și pentru
semințe. Semințele de cânepă și uleiul de cânepă au o valoare nutritivă ridicată și ambele sunt
utilizate pentru consumul uman și hrana animalelor. Valoarea nutritivă a semințelor de cânepă se
bazează pe conținutul de proteine și ulei. Uleiul de cânepă este deoseb it de valoros pentru
sănătate datorită conținutului său în acizi grași, majoritatea fiind acizi nesaturați, împreună cu un
conținut ridicat de fitosteroli. Cu toate acestea proprietățile uleiului de cânepă sunt încă puțin
cunoscute în România. Prețul ridic at și durata redusă de păstrare a uleiului de cânepă se traduce
într-un interes scăzut al populației pentru acest supliment alimentar.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
23
Cânepa are o importanță economică și farmaceutică în întreaga lume. Florile de cânepă,
ramurile și frunzele au fost utili zate ca medicament sedativ și narcotic cunoscut sub numele de
Herba cannabis .
Semințele de cânepă sunt bogate în vitaminele A, C și E; minerale; și β -caroten. Acestea
conțin 20 -25% proteine, 25 -35% acizi grași și o gamă largă de minerale, în special fosf or,
potasiu, magneziu, sulf și calciu împreună cu cantități modeste de fier și zinc. Semințele de
cânepă au fost folosite mult timp ca ingredient alimentar sau presate pentru ulei. La fel ca făina
de soia, semințele și pulberea de cânepă conțin proteine ad ecvate pentru dieta vegetariană
(LATIF și colab., 2006) .
Semințele de cânepă au conținut ridicat de minerale precum Ca (144 –955 mg/100 g
semințe), Mg (237 –694 mg/100 g semințe), K (463 -821 mg/ 100 g semințe), Fe (1133 -2400
ppm), Mn (63 –110 ppm), Cd (1,3 -4,0 ppm) și Zn (42 -94 ppm). Raportul perfect de 3 : 1 dintre
omega 6 și omega 3 aduce rezultate ca tratament pentru diferite boli, cum ar fi probleme
cardiovasculare și în ateroscleroză.
Semințele de cânepă au de regulă un conținut de ulei de 30%, totuși în funcție de soi,
condițiile de mediu și tehnologia aplicată, acesta poate varia. Astfel în condițiile anului 2011 la
SCDA Lovrin conținutul de ulei al semințelor de cânepă a fost următorul: la soiul monoic Diana
26,54 -20,82%, urmat de Zenit 27,37 -22,97%, A rmanca 29,27 -25,32%, Silvana 28,89 -25,04% și
Denise 26,96 -25,30% (ISIDORA RADULOV și colab., 2012).
O sută de grame de ulei din semințe de cânepă poate conține până la 80% acizi grași.
Acizi rași saturați: acid palmitic 3%, acid stearic 2%. Acizi grași mo nonesaturați: acid oleic 12%.
Acizi grași polinesaturați: acid linolenic 55%, acid alfa linolenic 20%, acid arahidonic 1%, acid
γ-linoleic 4%, acid stearidonic 2%. Conținutul ridicat de acid gras nesaturat din uleiul de cânepă
se reflectă în valoarea indi celui de iod de peste 140 g I2 / 100g ulei (ISIDORA RADULOV și
colab., 2012). Indicele de iod pentru uleiul de cânepă se încadrează in următoarele limite:
154.00 -165.00.
Semințele de cânepă conțin 20 –25% proteine. Conform datelor furnizate de
Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, 100 grame de cânepă conțin aproximativ 30%
proteine, din care aminoacizi esențiali: leucină 2,163 g, izoleucină 1,286 g, lizină 1,276 g,
histidină 0,969 g, metionină 0,933 g, fenilalanină 1,447 g, treonină 1,269 g, tripto fan 0,369 g,
valină 1,777 g, cistină 0,672 g, serină 1,713 ( https://fdc.nal.usda.gov/ ).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
24
1.6. SISTEMATICĂ. SOIURI .
În 1753, celebrul botanist suedez și ”tatăl” taxonomiei, Carl Linnaeus a recunoscut și
numit specia Cannabis sativa L. care înseamnă „cultivată”. Taxonomia oficială folosită astăzi
este Cannabis sativa L., unde „L” se referă la Linnaeus însuși. Genul Cannabis este membru al
familiei Cannabaceae împr eună cu hameiul și include trei specii cunoscute sub numele de
Cannabis sativa L., Cannabis indica Lam. și Cannabis ruderalis Janisch. Specia cea mai
potrivită pentru producția de fibre și sămânță este Cannabis sativa L. sau cânepa industrială
(https://www.lumes.lu.se/sites/lumes.lu.se/files/erin_young.pdf ).
Cannabis sativa L. cuprinde două subspecii: Cannabis sativa ssp. culta și Cannabis
sativa ssp. spontanea . Cannabis sativa ssp. culta cuprinde trei grupe ecologice: Cannabis sativa
proles borealis (cânepa nordică), C. sativa proles medioruthenica (intre paralelele 51 -57°
latitudine nordică) și C. sativa proles australis (la sud de paralela 51°, cânepa sudic ă).
Fig. 1.5. Morfologia speciilor de cânepă
(Sursa: https://www.semanticscholar.org/)
Conform istoricului de ameliorare, este evident că există o legătură genetică strânsă
între cultivarele din Europa și din Asia. Rasele locale aparținând ecotipurilor de cânepă
mediteraneene și din centrale rusești împreună cu descendenții acestor două grupuri, au fost baza
sau au fost folosite ca părinți pentru ameliorarea cultivarelor europene ș i asiatice din prezent.
Tulpinile de fibre din China (cânepa din Orientul Îndepărtat) pot fi oarecum distincte de cele
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
25
anterioare. La începutul secolului XX, cultivarele din China au fost folosite ca genitori pentru
soiurile cânepă din Kentucky, care au f ost cultivate până la mijlocul anilor '50 în Statele Unite.
Prima selecție îmbunătățită de origine chineză a fost numită „Minnesota nr. 8”. În prezent, un
genotip chinez este folosit în Ungaria ca părinte pentru ameliorarea prin heterozis, neavând
origini comune europene (MEIER, 1995).
Franța: Soiurile de cânepă sunt produse și comercializate de „Fédération Nationale des
Producteurs de Chanvre (FNPC)”(Federația Naționala a Producatorilor de Cânepă). Cultivarele
franțuzești sunt monoice. Ameliorarea actual ă în Franța are ca obiectiv principal menținerea
soiurilor actuale și reducerea conținutului de THC. Soiurile franțuzești sunt fie selectate direct
din „Fibrimon” (cultivar monoic), fie din „Fibrimon” incrucișat cu genotipuri dioice pentru fibre.
Dintre so iurile franțuzești amintim: Earlina 8FC (monoic), Fédora 17 (monoic), Félina 32
(monoic), Férimon (monoic), Futura 75 (monoic), Santhica 27 (monoic), Santhica 70 (monoic)
(http://www.internationalhempassociation.org/ ).
Ungaria: Soiurile actuale de cânepă sunt produse la Institutul de Cercetări Agricole
GATE -"Rudolf Fleischmann". Ungaria este printre primele țări în care a fost pus în aplicare
heterozisul la cânepă. Aceasta f apt dus la crearea mai multor cultivare hibride F1. De exemplu,
hibridul Uniko -B (înregistrat în 1969). Acesta este un hibrid între soiurile Kompolti Fibrimon
21, în care soiul monoic Fibrimon 21 acționează ca genitor patern. în generația F1 plantele
feme le sunt dominante, procentul reducându -se în F2 (circa 30% masculi). Pe parcurs au mai
apărut și alți hibrizi de cânepă ca Kompolti Hybrid TC (înregistrat în 1983), obținut din două
soiuri de origine chineză, „Kinai Kétlaki” (dioic) și „Kinai Egylaki” (mon oic) și „Kompolti”. Un
alt hibrid triliniar este „Fibriko” (înregistrat în 1989). De asemenea amintesc soiurile:
Fibrol(monoic), KC Zuzana (monoic), Monoica (monoic), Kompolti (dioic), Tiborszállási
(dioic), Tisza (dioic) ( http://www.internationalhempassociation.org/ ).
Polonia: De genetica cânepii în Polonia se ocupă Institutului de fibre naturale din
Poznan. Printre primele soiuri obținute la Poznan se remarcă Beniko și Bialobrzeskie. Beniko
provine de la Fibrimon 24 și Fibrimon 21 și a fost înregistrat în 1985. Bialobrzeskie, înregistrat
în 1968, este rezultatul unei încrucișări multiple a tulpinilor dioice și monoice: ((('LKCSD' x
'Kompolti') x 'Bredemann 18') x 'Fibrimon 24'), urmată de o sel ecție îndelungată. Soiul Beniko
este o descendență, obținută prin selecție individuală, de la încrucișare („Fibrimon 24” x
„Fibrimon 21”). Acesta a fost înregistrat în Polonia în 1985. Astăzi se mai comercializează soiul
Henola (monoic) ( http://www.internationalhempassociation.org/ ).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
26
Italia: Soiurile Carmagnola, Carmagnola Selexionata și Fibranova au fost reprezentate
de Institutul Sperimentale per le Colture Industriali. Există o mulțime de pr obleme legale cu
privire la cultivarele italiene, care provin din faptul că genele din tulpinile domestice sunt
responsabile de un conținut ridicat de THC. Din acest motiv, soiurile italiene au fost foarte greu
de obținut, iar distribuția este limitată doa r la cercetare.
Finlanda este reprezentata de un soi dioic numit Finola, foarte bine adaptat condițiilor
din nordul Europei și cu un conținut ridicat de CBD.
România: Primele soiuri obținute în România au fost Fibramulta 151, Lovrin 110.
Fibramulta 151 a fost dezvoltată de INCDA Fundulea și înregistrată în 1965, fiind o tulpină
dioică provenită din ICAR 41 -118 (o încrucișare între linii italiene și turce) și Fibridia.
Fibramulta 151 nu mai este disponibil pentru publicul larg. Cele mai importante soiuri ro manești
au fost produse si sunt menținute de SCDA Secuieni. Acestea sunt Dacia Secuieni, Ratza, Zenit,
Succesiv și Secuieni Jubileu ( http://www.internationalhempassociation.org/ ).
Soiul Zenit a fost creat la S.C.D.A. Secuieni (Roman), omologat în anul 2000, are
perioade de vegetație de 90 -110 zile în cultura pentru fibră și de 120 -125 zile în cultura pentru
sămânță. Capacitatea de producție este de 8 -9 t/ha tulpini cu un conținut de 25 -26% fibr e și
1000 -1200 kg/ha sămânță. Este un soi rezistent la temperaturi scăzute, lupoaie, fuzarioză
(GĂUCĂ, 2012) .
Soiul Secuieni -Jubileu, creat la S.C.D.A. Secuieni (Roman), a fost omologat în anul
2012 exclusiv pentru sămânță, foarte precoce, talie plantelor este redusă ceea ce înlesnește
recoltarea cu combina pentru cereale, realizează producții de 1000 -1200 kg/ha de semințe .
Soiul Dacia Secuieni, a fost creat la S.C.D.A. Secuieni (Roman), omologat în anul 2011,
este un soi specific pentru producția de tulp ini și fibre. Se caracterizează prin tulpini zvelte, în
cultura pentru sămânță ajunge la 1,8 – 2,8 m, iar în cultura pentru fibre la 4,5 m. Producția de
tulpini se situează între 8,5 t – 11,8 t/ha, cu un conținut în fibre de bună calitate de 30 -31%
(GĂUCĂ, 2012) .
Soiul Succesiv, creat la SC.D.A Secuieni în perioada 2011 – 2014. Cultivarul Succesiv
are o perioadă ultraredusă de vegetație 90 – 100 de zile. Înflorirea are loc după 40 – 50 de zile și
ajungând rapid la maturitatea de recoltare. Talia tulpinilor este red usă și rămâne la o înălțime
accesibilă recoltării cu combina de cereale direct din lan. Inflorescența este densă, cu producții
de 25 -40 g/plantă și până la 2000 kg/ha (GĂUCĂ , 2012 ).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
27
Fig. 1.6. Lista soiurilor autohtone de cânepă înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante
de cultură din România pentru anul 2019
(Sursa: https://istis.ro)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
28
Capitolul 2
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CANABIS
SATIVA L.
2.1. PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE
Ciclul de viață al cânepei poate fi împărțit în 4 etape principale de creștere. Prima etapă
este cuprinsă între germinare și răsărire. A doua etapă este creșterea vegetativă. A treia etapă
implică atât înflorirea, cât și formarea semințelor. Ultima etapă incepe cu maturarea semințelor și
ține până la recoltare. Prima etapă poate să țină mai puțin de o săptămână pentru cultivarele de
cânepă semănate la începutul primăverii, cu condiția să fie întrunite condițiile optime.
Pe parcursul celei de -a doua etape de vegetație planta poate crește până la 10 cm/zi. Cu
toate acestea, în cultura pentru semințe înălțimile medii sunt în jur de 2 m. Tulpina poate avea
diametrul de la 4 la 20 mm. În timpul etapei de creștere, tulpina crește drept cu o pereche de
frunze opu se la fiecare nod. La începutul celei de -a treia etape organele sexuale încep să apară.
Cel mai adesea, Cannabis sativa L., apare ca o plantă dioică, ceea ce înseamnă că structurile
reproductive masculine și feminine se găsesc pe plante diferite
(https://www.lumes.lu.se/sites/lumes.lu.se/files/erin_young.pdf ).
In Figura 2.1. este prezentata morfologia cânepii dioice, fiind alcătuită din următoarele
părți: 1. Inflorescență plantă masculă ; 2. Plantă femelă ; 3. Plantă de cânepa la răsărire ; 4.
Frunza de cânepă palmat compusă ; 5. Floare masculină înainte și după înflorire ; 6. Floare
feminină cu stigmatul vizibil ; 7. Fructul, acoperit de bractee ; 8. Fructul (nuculă) ; 9. Fructu l; 10.
Perișor secretor de pe tulpină ; 11. Perișor secretor unicelular ; 12. Perișor cu cistolit.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
29
Fig. 2.1. Morfologia cânepii dioice, Cannabis sativa L.
(Sursa: https://www.researchgate.net/ )
Expresia caracterelor sexual e poate fi dificil de determinat la soiurile dioice, însă, este
tipic ca florile masculine să apară cu 14 zile înainte de inflorescențele feminine. Cannabis sativa
L. este o specie anemofilă, ceea ce înseamnă că florile femele sunt ferti lizate din polenul
bărbătesc cu ajutorul vântului. După fecundare se dezvoltă semințele care se maturizează între 3
și 6 săptămâni. Semințele pot cântări între 3 – 60 grame în funcție de soi și condițiile de creștere.
Plantele mascule încep senescența după ce polenul este eliberat.
Soiurile monoice sunt mai frecvente în cultura modernă a cânepei industriale.
Programele europene de ameliorare au selectat cultivare monoice pentru un raport mai mare de
flori de sex feminin pe plantă. Astfel se reduce dimorfis mul sexual pentru a optimiza creșterea și
producția plantelor feminine valoroase din punct de vedere economic. Cele mai multe programe
de ameliorare a cânepii monoice au avut loc în Franța și Europa de Est, prin urmare, acestea au
dus la un crearea unui ba zin de gene de Cannabis sativa L. care sunt adaptate pentru condițiile
europene.
Pe lângă compusul psihoactiv cunoscut și anume THC -ul; plantele de canabis conțin cel
puțin 66 canabinoizi cunoscuți. Cea mai mare concentrație de canabinoizi se găsește în ră șina de
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
30
cânepă secretată de glandele secretoare epidermice dar canabinoizii pot fi găsiți în toate părțile
plantelor, cu excepția semințelor. În afară de THC, principalii canabinoizi din Cannabis sativa L.
sunt canabidiolul (CBD) și canabinolul (CBN). Aceșia (CBD, CBN) au efect anti -psihoactiv și
moderează efectul pe care THC -ul îl are.
Motivul secreției de THC nu este foarte clar, dar cel puțin o teorie plauzibilă a fost
identificată în literatură. Roth schild sugerează că THC -ul este un insecticid natural, de aceea
Cannabis sativa L. este tolerant la dăunători. Această teorie poate fi susținută și de faptul că
maceratul de cânepă este folosit ca insecticid natural în India
(https://www.lumes.lu.se/sites/lumes.lu.se/files/erin_young.pdf )
2.2. CERINȚELE PEDOCLIMATICE
2.2.1. Cerințe față de climă
Cânepa pentru fibre are nevoie în cursul perioadei de vegetație de 1800 -2000°C, iar
cânepa pentru semințe de 2000 -2800°C suma gradelor de căldură. Trebuie menționat faptul că în
acest larg intervalul sunt incluse varietăți și soiuri de cânepa din diferite zone; de la soiul Finola
(Finland a), până la varietăți sudice precum Carmagnola (Italia). Suma gradelor pozitive de
creștere necesare diferă în funcție de cultivar și sunt necesare pentru ca o cultură să ajungă la
maturitate; de aceea este importantă compararea diferitelor soiuri. După ac umularea a 400°C,
culturile de cânepă vor acoperiri complet solul.
Data înfloririi va afecta randamentul recoltei și depinde atât de latitudine cât și de
cultivar. Plantele pot suporta -5°C pentru perioade scurte de timp, dar temperaturile scăzute vor
reduce sever înălțimea culturii.
Cerințele cânepii față de temperatură sunt în general mari. Temperatura minimă de
germinare a semințelor de cânepă este de 2 -3°C în sol, iar temperatura maxima de la care cânepa
nu mai germinează este de 45°C. Temperatura opti ma de germinare este de 20°C. Conform cu
ȘANDRU și colab (1996)., este indicat ca semănatul cânepii sa se facă când temperatura solului
se menține la 8 -10°C câteva zile consecutiv.
În condiții de temperatură optimă cânepa răsare după 4 -5 zile, iar în cond ițiile
temperatură scăzută, după 15 -20 zile. Răsărirea cânepii are loc după ce suma temperaturilor
medii zilnice a atins 80°C (CEAPOIU, 1958)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
31
Cânepa este așadar o planta iubitoare de căldură. Plantele cresc bine la temperaturi de
peste 15°C până la buton izare, la 18°C în perioada de butonizare până la sfârșitul înfloririi și la
temperaturi de 20 -24°C în perioada formării fructelor și maturizării acestora. Cu cât temperatura
medie zilnică a aerului este mai apropiată de temperatura optimă (20 – 22°C) cu at ât cânepa
creste și se dezvoltă mai bine și cu atât producția de tulpini, de fibre și de sămânța este mai mare.
2.2.2. Cerințele față de sol
Cânepa necesită condiții de sol umede, bogate în nutrienți și bine drenate pentru o
creștere optimă. Cânepa este foarte sensibilă la structura slabă a solului și, prin urmare, necesită
de obicei terenuri de calitate agricolă pentru o creștere și o producți e optime. Insuficiența sau
abundența de apă poate produce pagube mari pentru plantulele de cânepă.
Cânepa este un mare consumator de substanțe nutritive (N, P, K), deoarece în sezonul
de creștere dezvoltă o masă vegetativă foarte mare și acumulează 70 -75% din materia uscată în
prima perioadă de vegetație. Procesul de lignificare a tulpinii și creșterea rezistenței plantei
necesită un aport semnificativ de calciu. Potasiu este, de asemenea, un nutrient cheie pentru a
asigura rezistența la frig, secetă și dă unători, dar primar pentru etapa inițială de formare a
semințelor. Magneziul este o componentă a uleiului și contribuie la formarea semințelor de
cânepă. Deficiența de magneziu induce cloroza frunzelor, iar plantele sunt mici. Manganul este
un element esen țial în activarea enzimelor vegetale, crește rezistența plantelor de cânepă la
tulpină și la frig. și ajută la asimilarea azotului din sol. Cele mai importante trei substanțe
nutritive pentru producția de cânepă mare sunt azotul, potasiul și fosforul. Cult urile de cânepă
necesită 75 kg azot (N), 38 kg triplu superfosfat (P 2O5) și 113 kg clorură de potasiu (K 2O) pe
hectar în Franța (VAN DER WERF, 2004).
Cânepa este foarte pretențioasă la substratul nutritiv, pretinde soluri bogate în substanțe
nutritive, ume de, cu reacție neutră sau ușor alcalină, cu un pH între 6,8 – 7,4, cu textură lutoasă,
luto-argiloasă, structurate, cu apa freatică la 1 -2 m adâncime și uniforme ca fertilitate. Favorabile
pentru cânepă sunt următoarele tipuri de sol: cernoziomurile, solur ile aluviale, lăcoviști, brune și
rendzinele. Nu se recomandă creșterea cânepii pe solurile nisipoase, pietroase sau erodate, foarte
grele și impermeabile (MUNTEAN și colab., 2014).
În provincia Shandong din China s -a observat că textura solului, capacita tea de schimb
cationic, conținutul de materie organică și de potasiu sunt corelate pozitiv cu producția de
cânepă. Conform aceleiași surse, solul potrivit pentru cultivarea cânepii ar trebui să aibă pH 6.0 –
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
32
7.5, profund, bine aerat, bogat în nutrienți și capacitate bună de reținere a apei. Solurile textură
lutoasă, luto -argiloasă sunt propice pentru cultivarea cânepii, iar solurile argiloase și nisipoase nu
sunt preferate de cânepă. Chiar dacă rădăcina pivotantă a cânepii este puternică și po ate penetra
pofilul de sol până la 2 m adâncime, prezența hardpanului poate limita dezvoltarea rădăcinii iar
rădăcina pivotantă ia forma unui „L”, ceea ce va afecta dezvoltarea plantei și implicit producția
(AMADUCCI și colab., 2014)
În condițiile țării n oastre s -au obținut producții mari de cânepă pe aluviuni,
cernoziomuri, pe lăcoviști lucrate adânc și pe rendzine (CEAPOIU, 1958). Cânepa este foarte
sensibilă la neuniformitățile terenului, din această cauză este folosită și ca plantă indicatoare
pentru a legerea terenurilor uniforme, destinate câmpurilor experimentale (SALONTAI, 1976).
2.2.3. Cerințele față de umiditate și lumină
Cerințele de apă pentru cânepă de fibre variază între 500 -700 mm precipitații. În caz de
secetă, cânepa poate extrage apă de l a adâncime având sistem radicular pivotant care ajunge la
adâncime de până la 1,5 -2 m.
Faza critică pentru apă coincide cu formarea semințelor. După înflorire cerințele pentru
apă ale cânepii pentru fibre scad, în schimb pentru obținerea de sămânță, cânepa are nevoie de
cantități mari de apă încă 15 -20 de zile (BÂRNAURE, 1979), necesarul fiind de 350 -400 mm
precipitații în intervalul iunie -august.
În condițiile țării noastre, s -a constatat că se obțin producții bune de cânepă când în
decursul perioadei de vegetație cad 250 -400 mm precipitații. Seceta este dăunătoare plantelor de
cânepă, mai ales în perioada butonizării, înfloririi și formării semințelor.
2.2.4. Zone ecologice
Datorită plasticității ecologice ridicate, cânepa este adaptată la condiții de cl imă foarte
diferite, ceea ce explică arealul său de cultură întins de la ecuator până la cercul polar, de la
nivelul mării până la 3000 m în altitudine. Cu toate acestea, cânepa preferă zonele umede și
calde (zona porumbului și a viței -de vie).
O mare part e din suprafața țării asigură condiții bune de cultură pentru cânepă. Pentru a
se realiza producții bune, cânepa trebuie să se cultive în zonele foarte favorabile și favorabile.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
33
Fig. 2.2. Zonele ecologice ale cânepii pentru sămânță în România
(Sursa: Manualul inginerului agronom, VELICAN, V., 1959)
Zona foarte favorabilă se întinde, în primul rând în vestul țării și cuprinde Câmpia de
Vest, zonele intramontane din văile Someșului, Crișurilor, Mureșului, Oltului, văile Arieșului, pe
terasele Târnavelor , Lunca Siretului, de la Bacău până la granița de nord, lunca Moldovei. Se
caracterizează prin precipitații cuprinse între 300 -550 mm și temperaturi medii a aerului de 16 –
18°C, predomină cernoziomurile, aluviunile și lăcoviștile.
Zona favorabilă se întin de în vecinătatea Câmpiei de Vest, în Podișul Transilvaniei, în
partea de sud a Podișului Getic, în nordul Câmpiei Române, pe văile râurilor unde precipitațiile
sunt mai reduse cantitativ, 280 -400 mm, iar temperatura medie a aerului este cuprinsă între 15, 2
și 18,9°C. Se caracterizează printr -o mare diversitate de soluri: cernoziomuri în diferite stadii de
levigare, soluri brune, soluri de luncă, soluri alcaline..
Zona puțin favorabilă se întinde în regiunile submontane ale țării, unde temperatura
medie d in perioada de vegetație a cânepii este de 14 -14,5°C. De asemenea sunt incluse și
regiuni mai secetoase (stepa și silvostepa din sudul și sud -estul țării) și regiuni mai puțin
corespunzătoare din punct de vedere textural (dealurile Olteniei, Munteniei).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
34
Capitolul 3
CADRUL NATURAL ÎN CARE S -AU DESFĂȘURAT CERCETĂRILE
3.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
Ferma este localizată în extremitatea nord -estică a județului Suceava, pe teritoriul
comunei Mușenița, în dreapta râului Siret. Coordonatele geografice ale zonei sunt 47° 57'11''
latitudine nordică și 26° 3'24'' longitudine estică. Situată pe dealurile Dragomirnei, parte a
Podișului Sucevei, ferma este poziționată la altitudinea de 340 m, aspectul zonei fiind vălurit.
Spre râul Siret apar frunți de cuestă cu degradări , iar spre sud -est sunt întâlnite platouri extinse.
Fig. 3.1. Vedere satelit din nordul județului Suceava (UAT Mușenița și Siret)
(Sursa: ogc.org)
3.2. CLIMA
Clima zonei este temperat -continentală. Media temperaturilor anuale este de 8°C , cu
precipitații anuale cuprinse între 500 și 800 mm/an. Distribuția precipitațiilor este inegală, se
manifestă sub formă de averse vara și sub formă de „ploi mocănești” toamna, astfel cea mai
bogată în precipitații este luna iunie iar luna cu cele mai puține precipitații este februarie. Prin
Siret tr ec mai mult de jumătate din an curenții de nord ai anticiclonului eurasiatic, iar iarna
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
35
crivățul atinge viteze de peste 100 km/h. Comparativ, vara vântul bate mai puțin de 50% din
timp, iar iarna mai mult de 70%, mai ales sub formă de crivăț.
3.3. SOLURIL E
În funcție de zona în care este amplasat terenul , solurile sunt în principal cernoziomuri
levigate și argiloiluviale brune și podzolice, pretabile agriculturii intensive, iar pe malurile râului ,
aluviale. Studiul pedologic indică prezența unei varietăți mari de soluri. Mai exact a șapte tipuri
de sol, care fac parte din cinci clase: luvosolurile și preluvosolurile din clasa luvisolurilor fiind
tipurile dominante, faeoziomurile din clasa cerniso luri ocupând și ele suprafețe relativ mari de
teren. Suprafețe mai reduse ocupă regosolurile și aluviosolurile din clasa protisoluri, gleisolurile
din clasa hidrisoluri și erodosolurile din clasa antrisoluri. În general zona este caracterizată de
soluri cu pH-ul de 6 -6,5.
Fig. 3.2. Harta tipurilor de sol din nordul județului Suceava (UAT Mușenița și Siret)
(Sursa: ogc.org)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
36
3.4. AMPLASAREA EXPERIENȚEI
Cercetările au fost realizate în câmpul experimental din satul Vășcăuți, comuna
Mușenița, județul Suceava, pe o parcelă de aproximativ 3 ha, aparținând fermei SC BRADO
AGRI SRL.
Fig. 3.3. Localizarea câmpului experimental din sat Vășcăuți, com. Mușenița (imagine satelit)
(Sursă: www.maps.google.com )
3.5. CONDIȚIILE DE SOL DIN CÂMPUL EXPERIMENTAL
Morfologia solului: Solul pe care a fost amplasată experiența prezintă următoarele
caracteristici:
Tipul de sol: faeoziom, subtipul greic stagnic, frecvent în Podișul Sucevei (fostele
soluri cenușii);
Relief: terasa a doua a Siretului, cu panta de 5%;
Material parental: loess și depozite loessoide;
Folosința: arabil;
Apa freatică: sub 2 m adâmcime;
Succesiunea de orizonturi: orizont Am, un orizont intermediar (Bt, Bv sau AC)
fără un orizont Cca în primii 125cm.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
37
Analizele efectuate la OSPA Cluj au indicat o aprovizionare bună/mijlocie în
principalele elemente nutritive, cu procent de humus in sol de 3,38%. Reacția solului este
moderat acidă, calciul și magneziul fiind blocate de aciditatea solului (Fig. 3.4.) .
Fig. 3.4. Rezultatele analizelor de sol din câmpul experimental
(Sursa: original)
3.6. CONDIȚIILE CLIMATICE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL AGRICOL
2019
Pentru caracterizarea climatică a zonei s -au folosit date furnizate de Administrația
Națională de Meteorologie, înregistrate la Stația Meteorologică Rădăuți.
3.6.1. Regimul de temperatură
Temperatura medie înregistrată în luna mai a anului 2019, luna care coincide cu data
însămânțării cânepii, a fost de 13,9°C, favorizantă germinării semințelor și asigurând o răsărire
rapidă și uniformă. Luna cea mai călduroasă a fost iunie, media temperaturii aerului fiind de
20,5°C. Temperaturile de la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august, perioadă ce coincide cu
înfloritul cânepii, au fost optime pentru polenizare și fecundare. Condițiile meteorologice
înregistrate pe parcursul perioadei de vegetație a cânepii în anul 2019 au fost favorizante
elementelor de producție, temperatura medie in lunile mai -octombrie fiind de 16,5°C (Fig. 3.5.) .
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
38
Fig. 3.5. Reprezentarea grafică a temperaturilor medii înregistrate la Stația Meteorologică Rădăuți
pe parcursul lunilor aprilie -octombrie 2019
(Sursa: original)
3.6.2. Regimul de precipitații
Pe parcursul lunilor mai -octombrie 2019, suma precipitațiilor înregistrate pe perioada de
vegetație a cânepii a fost de 487.4 mm. Cea mai săracă lună în precipitații pe perioada de
vegetație a cânepii a fost luna septembrie 21,8 mm, iar cea mai bogată a fost luna iunie, 168,0
mm (Fig. 3.6.) . Lipsa precipitațiilor în lunile august -septembrie, care au coincis cu perioada de
umplere a boabelor au avut efecte nefavorabile asupra recoltei. La variantele la care am aplicat
retezarea, producția a scăzut la varianta retezată de două ori deoarece umplerea boabelor s -a
suprapus cu perioada cu mai puține precipitații. Nivelul ridicat de precipitații în lunile mai, iunie
au determinat o germinare rapidă și creștere viguroasă a plantelor.
Repartizarea inegală a precipitațiilor in perioada de vegetație a făcut ca semănatul să fie
întârziat iar pe alocuri solul și sămânța sa fie spălată. De asemenea lipsa precipitațiilor in
perioada înflorit -maturat a dus la reduceri de producție in unele variante experimentale.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
39
Fig. 3.6. Reprezentarea grafică a precipitațiilor înreg istrate la Stația Meteorologică
Rădăuți pe parcursul lunilor aprilie -octombrie 2019
(Sursa: original)
3.6.3 Suma gradelor active
Cânepa pentru sămânță are nevoie în cursul perioadei de vegetație de 2000 -2800°C
suma gradelor de căldură. Conform datelor estimative furnizate de platforma MyDataPlant, suma
gradelor active in perioada de vegetație a fost de 2000 °C (Fig. 3.7.) .
Fig. 3.7. Reprezentarea grafică a gradelor active înregistrate pe parcursul lunilor mai -octombrie
2019
(Sursa: mydataplant.com)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
40
3.7. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CÂNEPII MONOICE PENTRU
SĂMÂNȚĂ ÎN FERMA SC BRADO AGRI SRL
În cultura pentru sămânță, plantele de cânepă au o dezvoltare luxuriantă cu ramificații
laterale mai mult sau mai puțin dezvoltate. Inflorescențele au o dezvoltare simpodială, cu
creștere nedefinită, situate pe axul tulpinii spre vârful plantelor, cât și pe ramificațiile laterale.
Dezvoltarea inflorescențelor este determinată de elementele fertilizante din sol, specificitatea
soiului pentru fibre sau sămân ță, cât și mărimea spațiului de nutriție. La un spațiu de nutriție
redus, inflorescențele se dezvoltă numai spre vârful tulpinilor, în special la soiurile pentru fibre,
de unde producția de semințe este redusă 600 – 800 kg/ha. Mărirea spațiului de nutriție
determină dezvoltarea puternică a ramificațiilor laterale, când pe o singură plantă se pot realiza
200 – 300 g sămânță (GĂUCĂ, 2012).
Pentru a reduce talia tulpinilor în vederea creșterii producțiilor și a gradului de
mecanizare, s -au dezvoltat următoar ele tehnici și metode de cultivare a cânepii:
ameliorarea și introducerea în cultură a soiurilor de cânepă monoică cu producții
mai ridicate de fibre și semințe;
obținerea de soiuri specifice pentru fibre sau sămânță;
reducerea taliei tulpinilor la soiurile specifice pentru sămânță (120 -150 cm),
pretabile recoltării cu combina de cereale direct din lan;
tăierea vârfului de creștere al plantelor.
3.7.1. Rotația culturii
Cânepa nu este pretențioasă față de planta premergătoare, suportând și monocultura
dacă se face fertilizare suplimentară. Cânepa se integrează bine în sistemul de rotație a culturilor.
Aceasta se bazează mai ales pe abilitățile de penetrare a solului, astf el se poate îmbunătăți
structura și fertilitatea solului printr -o alternanță corectă cu alte culturi.
Slaba exigență față de planta premergătoare a fost dovedită în practică agricolă, în urma
cercetărilor științifice dar și prin practicile vechi din gospod ăriile țărănești. Țăranii cultivau
cânepa în „cânepiști” – capete sau colțuri de parcelă – mai mulți ani la rând pe aceeași suprafață
(ȘANDRU și colab., 1996)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
41
Cu toate acestea cultivarea în monocultura a cânepii nu se recomandă deoarece se
produce sărăcire a solului în anumite elemente, împreună cu infestarea terenului cu boli și
dăunători ca molia cânepii ( Grapholitha delineana ), sfredelitorul porumbului – Ostrinia
nubilalis , puricele cânepii – Psylliodes attenuata , bacterioza cânepii – Xanthomonos sp. , lupoaie –
Orobanche spp.
Plantele bune premergătoare pentru cânepa de sămânță sunt în primul rând
leguminoasele (mazăre, trifoi, lucerna, borceag), cereale păioase (grâu, orz, ovăz), gramineele
perene, rapița pentru furaj, urmate de plantele prășitoare bine fertilizate cum sunt cartoful și
sfecla.
S-a observat sensibilitatea mare pe care o are cânepa față de reziduurile de erbicide din
sol, astfel este important ca să se evite cultivarea după porumb erbicidat cu atrazin și simazin,
sau după folosirea de erb icide specifice pentru familia Solanaceae (AMADUCCI și colab., 2014)
Cânepa eliberează terenul repede, recoltarea făcându -se în septembrie sau cel târziu
început de octombrie. Astfel după cultura de cânepa pot fi însămânțate cereale de toamnă fără a
se întârzia din cauza lucrărilor de pregătire a solului. De asemenea cânepa lasă solul în condiții
optime și pentru culturile ce se vor semăna în primăvara următoare. Rădăcina pivotantă a cânepii
îmbunătățește structura solului (AMADUCCI și colab., 2014)
Este suficient să amintim că resturile vegetale rămase pe câmp după cultura de cânepă
reprezintă un îngrășământ organic care prin descompunere asigură elemente nutritive importante;
10 t de pleavă de cânepă echivalează cu eficacitatea a 40 t gunoi de grajd , după ȘANDRU și
colab., 1996.
3.7.2. Fertilizarea
Cerințele cânepii față de elementele nutritive sunt mari. Consumul ridicat de substanțe
nutritive se datorează particularităților biologice ale acestei plante. Ritmul neuniform de
acumulare a subst anței uscate, cea mai mare cantitate acumulându -se în faza înmuguririi și a
înfloritului; perioada relativ scurtă de vegetație, cânepa nordica are perioada de vegetație 60 -90
zile, iar cea sudică are perioada de vegetație mai lunga 120 -160 zile, folosind m ai bine rezervele
de hrană din sol; sistemul radicular care extrage din sol cantități mari de elemente nutritive
(ȘANDRU și colab., 1996).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
42
Consumul cel mai mare este de azot, necesar creșterii parții aeriene, și de calciu pentru
formarea lemnului și a fibr elor. Calciul se depune în plantă sub formă de cristale de oxalat de
calciu sau de carbonat de calciu.
Cel mai mic consum este față de fosfor, dar împreuna cu potasiul influențează puternic
calitatea fibrelor.
In diferite zone ale Chinei se folosesc următoarele doze: în nordul Chinei N 37,5 + P 2O5
56,3 +K 2O 37,5 kg/ha, în sudul Chinei N 90 + P 2O5 100 +K 2O 80 kg/ha. Pentru cultivarea în
ambele scopuri – fibra și sămânță – raportul optim N:P:K poate fi 2:1:1,6 (AMADUCCI, 2014).
După SĂULESCU, pentru ob ținerea unei tone de tulpini uscate extrag din sol: 16,9 kg N + 4 kg
P2O5 + 7,5 kg K 2O + 15 kg CaO (SĂULESCU, 1965). În ferma SC BRADO AGRI SRL, am
realizat fertilizarea înainte de semănat cu îngrășământ copmplex, cu doza de 90 kg N, 45 kg
P2O5, 60 kg K2O, substanță activă la hectar.
Absorbția intensă azotului și potasiului are loc în faza înmuguririi și a înfloritului și
scade în faza formarii fructelor; a fosforului este mai uniformă și începe cu faza înmuguririi,
crescând treptat pana la coacerea semințelor, participând activ la formarea acestora.
Îngrășămi ntele organice
Prin aplicarea îngrășămintelor organice și minerale se reduc dozele de fertilizare. In
acest sistem plantelor le este asigurată o nutriție echilibrată de la începutul perioadei de vegetație
și până la sfârșitul acesteia. In primele faze de vegetație nutrie nții sunt asigurați de
îngrășămintele minerale care sunt ușor solubile, iar mai apoi de componenta organică,
mineralizarea gunoiului având loc mai târziu. In același timp microorganismele folosesc
substanțele organice ca sursă de hrană lăsând îngrășămintel e minerale la dispoziția plantelor.
Gunoiul grajd constituie sursă foarte importanta de humus, de substanțe nutritive dar are
și proprietatea de a îmbunătății însușirile fizice ale solului, oferind hrana și energie
microorganismelor din sol.
ȘANDRU (1996) recomandă aplicarea gunoiului de grajd plantei premergătoare în
cantitate de 40 -50 t/ha, iar în cazul aplicării direct în cultura cânepii, dozele să nu depășească 20
t/ha în regiuni umede și 10 -15 t/ha pentru zone mai puțin umede. Gunoiul de grajd se apli că
toamna urmând să se facă încorporarea în sol prin arătură.
Amendamentele
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
43
În comparație cu alte plante de cultură, cânepa este neîntrecuta în consumul de calciu.
Acesta este folosit în procesul de lignificare al tulpinii, necesar în creșterea rezistenței plantelor
la cădere, la sclerificarea fibrelor și îmbunătățirea însușirilor fizico -mecanice ale acestora.
Calciul se depune în planta sub forma de cristale de oxalat de calciu sau concrețiuni de carbonat
de calciu (ȘANDRU și colab., 1996).
Administrarea calciului este necesara pe solurile acide, compacte, impermeabile și reci
pentru a le modifica însușirilor fizice, chimice și biochimice.
Cânepa prefera o reacție neutra -ușor alcalina (pH 7,1 -7,4), dar după cercetările realizate
de AMADUCCI și colab (2014), se obțin rezul tate bune până la un pH de 6.0.
Amendamentele calcaroase mai indicate sunt:
CaCO3 – pe soluri slab acide 2,5 -3,5 t/ha și 5 -6 t/ha sol acid;
reziduuri industriale bogate în CaCO3 sau CaO, 4 -8 t/ha;
tufurile calcaroase(CaCO3), marna, dolomita (CaCO3·MgCO3).
Aplicarea amendamentelor calcaroase se face în primul rând pe solurile acide cu pH sub
5,8 în H 2O și gradul de saturație în baze sub 75, o dat ă la 4-6 ani. Amendamentele se
administrează înainte de dezmiriștire sau cel târziu înaintea arăturii adânci de toamn ă (ȘANDRU
și colab., 1996).
Microelemntele
Microelementele cu importanță mare pentru cânepă sunt borul, magneziul și manganul.
Fiecare dintre acestea aduc aportul de calitate sau în caz de carență reduc din calitatea fibr elor și
semințelor de cânepă.
Borul influențează formarea pectinei din lamelele mediane ale fibrelor. Lipsa borului
împiedică creșterea rădăcinilor și întârzie înfloritul și maturizarea semințelor. Magneziul intra în
compoziția acizilor grași din uleiul de cânepă și contribuie la formarea semințelor de cânepă.
Solurile podzolice și nisipoase sunt mai sărace în magneziu, ceea ce duce la clorozarea frunzelor.
Totodată excesul de calciu în sol împiedica absorbția acestui microelement. Manganul sporește
producț ia și calitatea fibrelor, înlesnește asimilarea azotului din sol, comportând -se ca reducător
pentru azotul nitric și oxidant pentru azotul amoniacal și sporește rezistența la secetă și la frig a
plantelor (ȘANDRU și colab., 1996).
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
44
3.7.3. Lucrările solului
În cazul cânepii, o recoltă bogată de semințe este direct influențată de modul de
pregătire al solului, aceasta reacționând foarte bine la afânarea profundă a solului.
În zona Podișului Sucevei aplicăm următoarele lucrări pentru cultura cânepii:
dezmiriștire cu grapa cu discuri/Joker -ul la 8 -12 cm adâncime ;
arătura de bază la 25 -30 cm ;
pregătirea patului germinativ se face cu combinatorul pe adâncimea de
încorporare a seminței.
Terenul pe care se cultivă cânepa trebuie să fie uniform preg ătit, deoarece cânepa este o
excelentă plantă indicatoare a greșelilor din tehnologia de cultură.
Lucrările de bază se efectuează imediat după recoltarea plantei premergătoare. In cazul
premergătoarelor ce eliberează terenul timpuriu iar solul este prea uscat și nu permite efectuarea
unor arăturii de calitate la adâncimea optima, se face o lucrare de dezmiriștire.
Pregătirea solului înainte de semănat are ca scop obținerea unui pat germinativ omogen,
bine nivelat, care va avea efect asupra omogenității si uniformității culturii (densitatea dorită).
Primăvara, înainte de semănat se pregătește patul germinativ cu combinatorul sau grapa
rotativă la adâncimea de 5 -6 cm.
3.7.4. Sămânț a și semănatul
Sămânța are un rol deosebit în rândul factorilor tehnologici caracteristici unei culturi
reușite de cânepa, fapt pentru care se cere folosirea unei semințe cu însușiri bune. Dintre
caracteristicile importante pe care trebuie să le îndeplin ească materialul semincer, menționăm:
culoarea specifică soiului, luciu, MMB ridicat, masa hectolitrică specifică soiului, umiditatea
9%, facultate germinativă (93 -99%) și energie germinativă ridicată (80 -92%). Totodată,
recomandăm tratarea semințelor cu i nsecto -fungicide specifice: Gaucho 600 FS – 6,0 l/t, Cruiser
350 FS 10,0 l/t, Nuprid Al 600FS 6l/t, YUNTA QUATTRO 373,4 FS 1,5l/t.
3.7.4.1. Epoca de semănat
Cânepa germinează când în sol se înregistrează și temperaturi mai scăzute , dar
momentul optim este atunci când în sol se înregistrează în sol 8 -10 °C la adâncimea de 5 -7 cm cu
tendință de încălzire.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
45
În funcție de zonă perioada optimă este: 1 -15 aprilie în zonele calde și secetoase, 15 -30
aprilie în zonele răcoroase și umede (în cepând cu a doua decadă a lunii aprilie sau în Podișul
Sucevei). Această perioadă poate varia în funcție de mersul vremii din primăvara respectivă,
astfel în funcție de condițiile de climă și sol se poate întârzia sau se poate însămânța mai
devreme cultura .
Prin cultivarea în epoci diferite de la 15 aprilie la 15 iulie cu interval de 15 zile între
epoci, s -a constatat ca durata de la înflorit la recoltare are o mărime constantă, în timp ce faza
vegetativă de creștere – răsărire – înflorit este variabila, reducându -se de la 86 zile la 28 zile. De
asemenea, lungimea tulpinilor și porțiunea segmentului ce poartă inflorescența, se reduc
concomitent cu întârzierea epocii de însămânțare. Ca urmare, diferențele producției de sămânța
pentru primele 3 epoci au osc ilat în jurul a 100 kg/ha fără a fi asigurate statistic și scad în epocile
târzii (ȘANDRU și colab., 1996)
S-a constatat că segmentul floral este componenta cea mai influențată de epoca de
semănat. După C. GĂUCĂ lungimea segmentului floral se reduce consta nt de la prima spre
ultima epocă de semănat, de la 60% din lungimea plantei, în prima epocă (01.IV -15.IV), până la
20% din lungimea acesteia, în ultima epocă (01.VII -20.VII) . În Podișul Sucevei epoca optimă
pentru semănat este după mijlocul lumii aprilie, când temperatura solului satisface nevoile de
germinare ale cânepii, iar riscul înghețurilor târzii a scăzut.
3.7.4.2. Tehnica de semănat și semănatul
Adâncimea de semănat a cânepii este de 3 -4 cm. Aceasta se modifica în funcție de
condițiile din sol, astfel adâncimea de semănat este de 3 cm pe solurile mai grele și umede și 4 -5
cm pe solurile ușoare.
Desimea de semănat și norma de sămânță:
distanța între rânduri 70 cm (20 b.g/mp) 200 mii plante/ha, 4-5 kg/ha ;
distanța între rânduri 45 cm (30 b.g/mp), adică 300 mii plante/ha; 6-7 kg/ha ;
distanța între rânduri de 12,5 cm , cu norma de 20 kg/ha (cultura pentru fibre) .
Cele mai bune rezultate în ceea ce privește producția de sămânță au fost obținute prin
semănatul la distanța de 45 cm între rânduri și 8 c m plante pe rând în intervalul 15.IV -30.IV.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
46
Norma de sămânță este de 4 -5 kg/ha, asigurându -se 25 -30 b.g./m2 și un număr minim
de 10 -12 plante/ m2 la recoltare.
Semănatul la 60 -70 cm între rânduri se poate executa cu semănătoarea SPC 6 -8 rânduri,
echipată cu discurile cu orificii de 2 mm și reglarea corespunzătoare pentru asigurarea normei de
sămânță propusă. La 45 cm între rânduri se poate însămânța și cu semănătoarea pentru păioase
Horsch Pronto 6DC prin închiderea a câte 2 secții între rândurile de semănat. Iar pentru
semănatul la 12,5 cm se vor folosi semănătorile de cereale păioase.
3.7.5. Lucrările de îngrijire
La începutul vegetației cânepa are creștere lentă și în această fază, poate fi invadata ușor
de unele specii de buruieni. Cânepa poate înăbuși buruienile când se află pe soluri fertile, bine
lucrate și echilibrat fertilizate.
Culturile de cânepă invadate de buruieni prezintă semne evidente de suferință, deoare ce
buruienile consumă o mare cantitate de hrană și apă.
Cânepa are asupra buruienilor un efect asemănător florii -soarelui înăbușind buruienile.
Totuși în cazul plantelor dăunătoare ca Cirsium arvense, Equisetum arvense, Agropyron repens
etc. este necesar a se interveni și în alte moduri: combatere mecanica și/sau chimică.
Este foarte important a se menține cultura fără buruieni până când rândurile se unesc
(încheierea lanului). Astfel se vor efectua în prima fază de vegetație două prașile: prima în etapa
de creștere lentă a plantelor când acestea au 10 -15 cm, iar cea de -a doua la începutul etapei de
creștere activa când plantele au 25 -30 cm. La nevoie se mai pot face prașile mecanice până la
încheierea lanului.
Combaterea buruienilor până la încheierea lanului este foarte importantă și dificilă în
același timp, neexistând erbicide omologate pentru cânepa. De aceea erbicidele folosite se vor
aplica în preemergență și in postemergență cât timp plantele de cânepa sunt tolerante.
Combaterea buruienilor cu a jutorul erbicidelor se practică în special în cultura cânepii
pentru sămânța. Pentru a preveni infestarea masivă cu buruieni este necesară cultivarea în
asolament cu plantele prășitoare, iar combaterea buruienilor monocotiledonate care pot infesta
culturil e de cânepă în primele faze de vegetație se realizează printr -o erbicidare preemergentă cu
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
47
Dual Gold 960 EC – 1,5 l/ha sau în postemergență cu unul din erbicidele Fusilade Forte 150 EC –
0,8 l/ha, Galera Super – 0,25 l/ha , Lontrel 300 0,3 -0,5 l/ha Leopard 5 EC 0,75 l/ha (Tabelul 3.1.).
Tabel ul 3.1
Erbicide folosite în cultura cânepii
PREEMERGENT
POSTEMERGENT
Dual Gold 960EC 1,5l/ha Leopard 5 EC 0,75 l/ha
Afalon 50 SC 2,5 l/ha Lontrel 300 0,3 -0,5 l/ha
Frontier Forte 0,8 -1,2 l/ha Galera Super 0,25 l/ha
Fusilade Forte 0,8 -1,3 l/ha
Controlul bolilor și dăunători lor
În cultura cânepii pentru sămânță o atenție deosebită se va acorda evitării pagubelor
produse de puricele cânepii ( Psylliodes attenuata ). Semănatul în epoca optimă a cânepii, reduce
atacul de purice, în timp ce întârzierea semănatului împreună cu temperaturile ridicate vor
favoriza atacul acestuia.
Molia cânepei produce pagube importante la sămânță, în unii ani ajungându -se la 30%.
Prevenirea atacurilor se realizează prin evitarea monoculturii și distrugerea resturilor vegetale
(Fig. 3.8.) . Același principiu se aplică și în cazul sfredelitorului ( Ostrinia nubilalis ).
Fig. 3.8 Atac de boli și dăun ători in cultura de cânepă , Neofusicoccum parvum , Grapholita
delineana
(Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
48
În cazul cânepii, prin metodele de prevenție și prin tratamentul semințelor se asigură o
stare fitosanitară bună a culturilor, fără ca bolile și dăunătorii să producă pagube. Tratarea
semințelor cu fungicide reduce infecția cu Pythium sp. și atacul de Psyll iodes attenuata,
Tanymecus dilaticollis.
Tratamentele la sămânță cu unul dintre produsele: Gaucho 600 FS – 6,0 l/t, Cruiser 350
FS 10,0 l/t, Nuprid Al 600FS -6l/t, YUNTA QUATTRO 373,4 FS, asigură protecția culturii
împotriva puricilor timp de 60 de zile de la răsărire, diminuând și atacul moliei cânepei
(Grapholitha delineana ).
Rotația și asolamentul, cultivarea de soiuri rezistente și tehnologia de cultură riguros
aplicată, reduc problemele create de Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea,
Peronoplasmopara cannabins, Septoria cannabis, Cercospora cannabis. La nevoie se pot face
tratamente cu fungicide specifice.
3.7.6. Aplicarea ”Metodei Secuieni” la soiurile Monoica si KC Zuzana
Ca metodă de cul tură, s -a brevetat la OSIM cu Nr. brevet 115211 c/2002 sub denumirea
– Metodă de cultivare a cânepei pentru sămânță cu pretabilitate la recoltarea mecanică cu
combina de cereale direct din lan, pe scurt „Metoda Secuieni” .
„Metoda Secuieni ” de cultivare a cânepei monoice pentru sămânță constă în retezarea
plantelor in una respectiv două etape :
Când plantele trec în faza de creștere intensă și au 5 -6 etaje cu frunze opuse se
aplică prima retezare a vârfului de creștere deasupra celui de -al treilea nod cu
frunze adevărate, 30 – 35 cm de la nivelul solului.
După prima retezare, când lăstarii s -au dezvoltat suficient, se aplică a doua
retezare deasupra primei retezări, la 15 – 20 cm.
Tăierea se efectuează utilaje de cosit furaje, viteza de înai ntare se reglează pentru a
asigura retezarea tuturor lăstarilor la înălțimea stabilită.
Lăstarii din prima tăiere vor forma de la nodurile de inserție a frunzelor , după a doua
retezare lăstari noi , care pot realiza 8 –20 lăstari/plantă, ce vor asigura forma rea organelor
generative pentru formarea producției. Specific metodei este fructificarea abundentă pe toată
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
49
lungimea lăstarilor comparativ cu varianta netăiată la care inflorescențele se dezvoltă numai pe
vârful plantelor sau al ramurilor laterale ale plan telor ramificate. Sporul de producție realizat
poate fi de 80% uneori producția de fructe s -a dublat obținând prin recoltare cu combina de
cereale 1700 kg/ha și în condiții experimentale 2650 kg/ha (GĂUCĂ, 1997).
Avantajele metodei:
reducerea înălțimii plantelor sub 2 m;
creșterea uniformității lanului;
creșterea producției de sămânță;
reducerea normei de sămânță de la 10 -15 kg/ha la 4 -5 kg/ha.
3.7.7. Recoltarea cânepii
Stabilirea momentului optim de recoltare este dificilă la cânepa pentru sămânț ă
deoarece coacerea acesteia este eșalonată.
Momentul optim pentru recoltare a cânepii pentru sămânță este atunci când în treimea
inferioară a inflorescenței fructele au căpătat culoarea și luciul caracteristic și se văd cu ochiul
liber iar lanul și -a sch imbat culoarea spre galben -arămiu.
Soiurile monoice sunt mai precoce decât cele dioice și ajung la maturitatea de recoltare
diferit în funcție de perioada de vegetație. Sunt sensibile la scuturare, iar întârzierea recoltatului
determină pierderi mari de sămânță. În cazul în care cultura de cânepă a fost retezată pentru
creșterea producției de semințe, recoltarea se poate efectua cu combina direct din lan.
Înălțimea culturii se va situa între 1,5 – 2 m, dependentă de genotipul soiurilor.
Înălțimea de tăiere a hederului combinei se reglează la înălțimea de inserție a
ramificațiilor, pentru evitarea pierderilor. În combină va pătrunde o masă vegetativă redusă,
formată din tulpini scurte și subțiri, bogate în fructe, randamentul la recoltare fiind ridicat.
Bătătorul și contrabătătorul vor fi reglate astfel încât semințele să nu fie sparte. Se vor
face verificări asupra părților mobile ale combinei, fibra de cânepă înfășurându -se în jurul
acestora.
Curentul de aer se reglează astfel încât să se elimine pleava din masa de boabe fără a se
elimina și semințele.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
50
Imediat după recoltare se procedează la condiționarea semințelor, întrucât resturile
vegetale contribuie la încingerea acestora, diminuând germinația sau schimbarea calității
organolepti ce.
Umiditatea semințelor la recoltare, datorită impurităților poate fi cuprinsă între 20 –
30%, ceea ce necesită condiționarea acestora imediat după scoaterea din buncărul combinei și se
trimit la uscător sau se întind pentru uscare dacă umiditatea nu dep ășește 15%. Umiditatea se
poate reduce și prin aplicarea desicanților. Astfel, umiditatea la recoltare se poate reduce la 15 –
18%, ce scade după condiționare la 12 – 13% (GĂUCĂ, 1997).
3.7.8. Condiționarea și păstrarea semințelor
După recoltare se face imediat selectarea semințelor prin trecerea acestora prin curenți
de aer, site și trior.
Viteza curentului de aer se reglează în funcție de însușirile fizice ale semințelor (5 -10
m/s). Se vor folosi sitele cu orificii rotunde de 5 mm sau triorul cu alveole de 3,5/5 mm în funcție
de însușirile fizice ale semințelor (Fig. 3.9.) . În cazul uscării artificiale temperatura nu va depăși
60°C pentru semințe cu U% 13 -18% și 45°C pentru semințe cu U% ≥ 20%.
Fig. 3.9. Selectorul și sitele folosite
(Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
51
Semințele de cânepă au fost selectate cu selectorul Elica 233. Selectarea se face prin
trecerea printr -un curent de aer pentru îndepărtarea impurităților ușoare , urmată de trecerea
semințelor prin sistemul de site cu orificii rotunde de 5mm.
Semințele de cânepă se vor păstra în depozite uscate, bine aerate și de preferabil reci.
Nu se vor stoca semințele cu umiditate mai mare de 10%, umiditatea STAS fiind de 9%.
În timpul depozitării se va face verificarea periodica a materialului stocat deoarece
conținutul de ulei sicativ din semințele de cânepa împreună cu temperaturile ridicate pot duce la
râncezirea semințelor.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
52
Capitolul 4
MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE
Pentru îndeplinirea obiectivelor de cercetare, a fost înființată în cadrul SC BRADO ARI
SRL din sat Vășcăuți, comuna Mușenița, județul Suceava, un câmp experimental de cânepă
pentru sămânță în anul 2019.
4.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII
În cadrul experiențelor realizate am avut în vedere următoarele obiective:
studierea comportării soiurilor KC Zuzana și Monoica în condițiile din nordul
județului Suceava;
studiul unor aspecte biologice ale cânepii cultivate în condițiile din nordul
Podișu lui Sucevei;
efectul aplicării metodei Secuieni asupra producției de cânepă;
studiul tehnologiei de cultură pentru cânepa pentru sămânță in Podișul Sucevei.
4.2. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT
În cercetările noastre am utilizat material biologic furnizat de IHEMPFARMS LTD.
Am achiziționat semințe din două soiuri de cânepă cu un conținut redus de tetrahidrocanabinol –
KC Zuzana, Monoica – soiurile având un conținut în tetrahidrocanabinol sub 0,2%, limita legală
permisă (Fig. 4.1.) .
Fig. 4.1. Materialul biologic utilizat (Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
53
Soiul monoic KC Zuzana, a fost creat de Agromag Kft (Ungaria) și este multiplicat în
România (Fig. 4.2.) . Este un soi mixt, atât pentru producția de tulpini cât și pentru fibre. Ciclul
de vegetație este de 12 0 zile. Se caracterizează prin tulpini de 150 -200 cm la maturitate.
Producția de tulpini se situează între 6 și 8 t/ha, cu un conținut în fibre de bună calitate, de 26 –
30%. Producția de semințe se încadrează între 800 și 1000 kg/ha și conținutul de ulei în sămânță
de 28 -30%.
Fig. 4.2. Fișa soiului KC Zuzana
(Sursa: https://www.ihempfarms.com/DS_KcZuzana)
Soiul monoic Monoica, a fost creat de Agromag Kft (Ungaria), multiplicat în România
(Fig. 4.3.) . Este un soi mixt, atât pentru producția de tulpini cât și pentru fibre. Frunzele sunt late
iar plantele sunt înalte și cu ramificații. Ciclul de vegetație este de 135 zile. Se caracterizează
prin tulpini de 200 -250 cm la maturitate. Producția de tulpini se situează între 10 și 12 t/ha, cu un
conținut în fi bre de bună calitate, de 26 -30%. Producția de semințe se încadrează între 800 și
1000 kg/ha și conținutul de ulei în sămânță de 28 -30%.
Fig. 4.3. Fișa soiului Monoica
(Sursa: https://www.ihempfarms.com/DS_Monoica )
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
54
4.3. METODA DE CERCETARE
Experiența a cuprins 6 variante, în 3 repetiții, cuprinzând două soiuri Monoica și KC
Zuzana , fiecare fiind neretezat e, retezat e o dată și retezat e de 2 ori:
V1 – KC Zuzana neretezat (Mt);
V2 – KC Zuzana retezat x1;
V3 – KC Zuzana retezat x2;
V4 – Monoica neretezat;
V5 – Monoica retezatx1;
V6 – Monoica retezat x2.
4.3.1. Materialul și m etoda de lucru
4.3.1.1 Pregătirea patului germinativ
După cultura anterioară (grâu de primăvară) s -a făcut dezmiriștirea cu utilajul Joker 6
RT – HORSCH. Terenul a fost pregătit din toamnă prin arătură la 25 cm adâncime cu plugul
Lemken cu șase cormane lamelare (Fig. 4.4.) .
Fig. 4.4. Pregătirea terenului (Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
55
4.3.1.2. Amplasarea experienței
Suprafața parcelei este de 3 hectare. Fiecare variantă a fost semănată pe 5000 mp, cu
lățimea de 20 metri și lungimea de 250 metri, pe fiecare variantă încadrându -se 42 rânduri.
Semănatul s -a făcut la 45 cm între rânduri (Fig. 4.5.) .
Fig. 4.5. Schița câmpului experimental
4.3.1.3. Semănatul
Semănatul l -am făcut cu semănătoarea pentru păioase Horsch Pronto 6DC. Desimea de
semănat folosită a fost de 30 b.g/mp, obținută cu distanța de 45 cm între rânduri și 7 -8 cm între
plante pe rând. Distanța de 45 cm între rânduri am obținut -o prin obturarea două câte două a
furtunurilor care pleacă din cele dou ă distribuitoare. Norma de semănat a fost de 6,5 kg/ha.
Pentru a obține norma de semănat dorită, am al es rotorul 2703, cu capacitatea de 15
cm³, ce permite semănatul cu o viteză cuprinsă între 5 -15 km /h, păstrând norma de semănat
constantă (Fig. 4.6.) .
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
56
Fig. 4.6. Aspecte din timpul pregătirii semănătorii (Sursa: original)
Momentul semănatului a fost mai întârziat in comparație cu epoca optimă de
însămânțare (Fig. 4.7.) . Ploile din primăvara anului 2019 au dus la întârzierea semănatului cu o
lună, mai exact 22 mai.
Fig. 4.7. Aspecte din timpul semănatului (Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
57
4.3.1.4 Rasarirea plantelor
În anul experimental 2019, răsărirea plantelor a avut loc la aproximativ o săptămână de
la însămânțat (6 -7 zile). Precipitațiile înregistrate înainte și după semănat, împreună cu
temperaturile optime, au asigurat necesarul de umiditate pentru o răsărire u niformă și în timp
scurt. Răsărirea completă am înregistrat -o la data de 30 mai 2019 (Fig. 4.8 și 4.9) .
Fig. 4.8. Răsărirea cânepii din lotul experimental (Sursa: original)
Fig 4.9. Aspectul lotului experimental la momentul înfloritului (Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
58
4.3.1.5. Lucrările de îngrijire
În cursul perioadei de vegetație s -au efectuat două prașile: prima în etapa de creștere
lentă a plantelor când acestea au 10 -15 cm, iar cea de -a doua la începutul etapei de creștere
activ ă când plantele au 25 -30 cm. La prima prașilă distanța dintre discurile de protecție este de 7 –
8 cm , iar la cea de -a doua de 12 -13 cm (Fig. 4.8) . De asemenea , adâncimea la care pătrund
organele de lucru crește de la prima prașilă (3 -4 cm) la cea de -a doua ( 10 cm).
Utilajul de prășit are lățimea de 6 m, echipat cu organe active tip săgeată sau „labă de
gâscă” și discuri de protecție.
Fig. 4.8. Utilajul și secția de prășit
(Sursa: original)
4.3.1.6. Aplicarea retezărilor
În experiențele realizate am aplicat retezarea , în funcție de varianta experimentală, o
dată sau de dou ă ori. Comparația s -a făcut cu parcela martor lăsată neretezată (Fig. 4.9.) .
Modul de aplicare al retezărilor:
când plantele trec în faza de creștere intensă se aplică prima
retezare a vârfului de creștere deasupra celui de -al treilea nod cu frunze adevărate
la 30 -35 cm de la nivelul solului.
după prima retezare, când lăstarii s -au dezvoltat suficient, se aplică
a doua retezare deasupra primei retezări, la 15 -20 cm.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
59
Fig. 4.9. Variantele experimentale la momentul înfloritului (Sursa: original)
Tăierea s-a efectuat cu cositoare purtată (Fig. 4.10) , tip cuțit – contracuțit, viteza de
înaintare se reglează pentru a asigura retezarea tuturor lăstarilor la înălțimea stabilită.
Fig. 4.10. Tractorul și utilajul folosit la retezarea plantelor
(Sursa: original)
4.3.1.7. Recoltarea
Momentul optim pentru recoltare a cânepii pentru sămânță a fost ales când în treimea
inferioară a inflorescenței fructele au căpătat culoarea și luciul caracteristic și se văd cu ochiul
liber, iar lanul și -a schimbat culoarea spre galben -arămiu, când mai mult de 60% din boabe sunt
dezvelite din bractee (Fig. 4.11) .
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
60
Fig. 4.11. Aspectul plantelor la momentul recoltării
(Sursa: original)
La momentul recoltării densitatea medie pe întreg lotul experimental a fost de 12,5
plante/mp. Recoltarea variantelor experimentale s -a realizat manual. S -au recoltat câte trei
puncte (câte o probă din fiecare repetiție) din lan, a câte 10 mp din fiecare v ariantă, folosind
roata metrică. După baterea plantelor (Fig. 4.12 – 4.15) , materialul extras a fost trecut prin sita cu
orificii de 5 mm, pentru îndepărtarea impurităților. Producțiile obținute pe fiecare variantă se
găsesc centralizate in Tabelul 5.1.
Fig. 4.12. Aspecte privind recoltarea și uneltele folosite (Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
61
Fig. 4 .13. Aspecte din câmpul experimental (varianta neretezată)
(Sursa: original)
Fig. 4.14. Aspecte din câmpul experimental (varianta retezată x1)
(Sursa: original)
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
62
Fig. 4.15. Aspecte din câmpul experimental (varianta retezată x2)
(Sursa: original)
4.3.1.8. Alte m ăsurători aplicate în câmp
În Tabelul 4.1 sunt redate determinările biometrice efectuate în timpul vegetației.
Tabel ul 4.1
Măsurători aplicate in câmp
Varianta
Fenofaza Neretezat Retezat x1 Retezat x2
Talia plantelor la
înflorit 210 cm 160 cm 140 cm
Talia plantelor la
maturitate 220 cm 178 cm 160 cm
Numărul de
ramificații la
recoltare – 3,1 4,5
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
63
Capitolul 5
REZULTATE LE EXPERIMENTALE PRIVIND PRODUCȚIA DE
SEMINȚE DE CÂNEPĂ ÎN ANUL 2019
5.1. REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND PRODUCȚIA DE SEMINȚE DE
CÂNEPĂ
Analizând datele cuprinse în tabel ul 5.1 se poate observa că soiul de cânepă KC Zuzana
a realizat producții mai mar i de semințe , în toate parcelele experimentale, față de soiul Monoica.
Tabel ul 5.1 .
Producți a de semințe obținut ă în cadrul variantelor experimentale (kg/ha ), Suceava, 2019
Soiul Varianta tehnologică
neretezat retezat x1 retezat x2
R1 R2 R3 R1 R2 R3 R1 R2 R3
KC
Zuzana 490 540 544 1100 960 878 720 700 698
Monoica 480 500 496 960 885 765 655 690 665
Momentul optim de recoltare a fost diferit în funcție de soi și variantă. Astfel în cazul
soiului Monoica care are o perioadă de vegetație mai lungă, momentul optim de recoltare a fost
cu o săptămână mai târziu față de soiul KC Zuzana. Totodată dintre variantele neretezat, retezat
x1, retezat x2, semințele plantelor din prima variantă – neretezată – au ajuns la momentul optim
pentru recoltare mai devreme decât variantel e retezate o dată , respectiv de două ori.
Seceta din lunile septembrie – octombrie au făcut ca p lantele să piardă rapid umiditatea,
procesul de maturare fiind grăbit în acest mod. Acest fapt a dus la scăderea producției, un
procent însemnat de boabe rămânâ nd seci, mai ales la variantele retezate de două ori. T otodată,
decalajul între momentele de recoltare a variantelor a fost redus datorită secetei prelungite .
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
64
5.2. REZULTATE PRIVIND INFLENȚA RETEZĂRILOR ASUPRA
PRODUCȚIEI
Datele medii de producție obținute în parcelele experimentale sunt prezentate în Tabelul
5.2. Analizând influența retezărilor asupra producției la soiurile de cânepa KC Zuzana și
Monoica , putem observa că, în anul 2019 au fost obținute cele mai bune rezultate aplicând o
singură retezare. Din punct de vedere statistic diferențele sunt foarte semnificativ pozitive in
cazul variantelor retezate o dată, la ambele soiuri, față de varianta martor neretezată. În cazul
variantelor retezate de două ori, condițiile climatice ale anului 201 9 (întârzierea semănatului
împreună cu lipsa precipitațiilor din perioada umplerii semințelor), au făcut ca retezarea de două
ori să influențeze negativ producția , totuși, în comparație cu martorul neret ezat, diferența este
distinct semnificativă la soiul Zuzana și semnificativă la soiul Monoica.
Tabelul 5.2.
Producțiile medii de sămânță în câmpul experimental de la SC Brado Agri SRL, Jud. Suceava
Varianta
experimentală Producția
medie Diferența
Semnificația Testul
Duncan kg %
Zuzana neretezat, Mt. 528 0 100 – A
Zuzana retezat x 1 976 448 185 *** C
Zuzana retezat x 2 706 178 134 ** B
Monica neretezat 492 -36 93 – A
Monica retezat x 1 870 342 165 *** C
Monica retezat x 2 670 142 127 * B
DL (p 5%) = 113,8; DL (p 1%) = 161,8; DL (p 0,1%) =234,3.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
65
CONCLUZII
Incidența bolilor și dăunătorilor la cultura de cânepă este scăzută, cânepa nefiind
cultivată o bună perioadă de timp în zona Sucevei și în restul țării.
Pentru ca lucrarea de retezare să fie eficientă, este important ca lucrările de pregătire a
patului germinativ și semănat să fie de calitate. Un pat germinativ neuniform pregătit împreună
cu plasarea semințelor in sol la adâncimi diferite va face ca înălți mea plantelor să fie diferită la
momentul retezării. In cazul in care vor exista plante neretezate, acestea nu vor ramifica iar
maturarea culturii se va face neuniform, cauzând dificultăți la recoltare și pierderi de producție
prin scuturare.
În funcție de densitatea plantelor pe suprafață, cânepa își reglează numărul de
ramificații. Astfel se va observa „efectul de margine”, plantele fiind puternic ramificate la
capete de parcelă sau la golurile din cultură.
Fiecare retezare aplicată cânepii va întâr zia cu 14 zile maturarea plantelor.
Ca urmare a cercetării noastre , recomandăm ca în anii în care se întârzie semănatul să se
facă mai puține retezări , eventual doar una .
La soiurile KC Zuzana și Monoica, în condițiile climatice din Podișul Sucevei,
recomandăm două retezări dacă semănatul s e poate face în perioada 14 aprilie – 10 mai, și o
singură retezare în cazul în care semănatul s e face după 10 mai.
În urma experiențelor din anul 2019 cu soiurile KC Zuzana și Monoica, semănate la 22
mai, varianta o ptimă a fost cea la care s -a aplicat o singură retezare.
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
66
BIBLIOGRAFIE
1. ALLIN STEVE, 2005, Building with hemp – 2en edition, Seed press, ISBN 978 -0-
9551109 -1-7
2. AMADUCCI S., Z. ALESSANDRO, F. PELATTI, G. VENTURI, 2008, Influence of
agronomic factors on yield and quality of hemp ( Cannabis sativa L.) fibre and
implication for an innovative production system, Field Crops Research, Vol. 107,
Elsevier, 161 -169 p
3. BÂRNAURE V., 1976, Fitotehnie, Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu, București
4. BEDETTI R.,. a nd CIARALLI N., 1976, Variazione del contenuto della cellulose durante
il periodo vegetativo della canapa. [Variation of the cellulose content during the
vegetative period of hemp.] Cellulosa e Carta 3: 72 -30.
5. BOCSA, I., M. KARUS, 1998, The Cultivation of Hemp: Botany, Varieties, Cultivation
and harvesting, HEMPTECH Editions
6. BOULOC P., Hemp: Industrial Production and Uses, 2013, CABI
7. CALLAWAY, J.C., 2004 – Hempseed as a nutritional resource, Euphytica , 140, 65 -72
8. CEAPOIU, N., 1958, Cânepa – studiu monografic, Ed. Academiei republicii populare
române
9. GĂUCĂ C., 1997, Teza de doctorat
10. GĂUCĂ C., 2012 – Tehnologia de cultivare a cânepei pentru sămânță – SCDA Secuieni –
Neamț
11. GIURESCU, C., D.C. GIURESCU, 1975, Istoria rom ânilor din cele mai vechi timpuri
până astăzi, Ed. Albatros, București
12. ISIDORA RADULOV, MARCELA MIHOC, GEOR GETA POP, ER SILIA ALEXA ,
2012, Nutritive quality of romanian hemp varieties ( Cannabis sativa L. ) with special
focus on oil and metal contents of seeds Chemistry Central Journal volume 6, Article
number: 122 (2012)
13. LATIF S., ANWAR F., Analytical characterization of hemp ( Cannabis sativa ) seed oil
from different agro -ecological zones of Pakistan Journal of the American Oil Chemists'
Society, 2006, Journal of the American Oi l Chemists' Society
14. LORENA -DIANA POPA , GĂUCĂ C. , ALEXANDRA -ANDREEA BUBURUZ,
SIMONA -FLORINA POCHIȘCANU Ratza – Noul soi energetic de cânepă monoică,
adaptat necesităților viitorului, I.N.C.D.A. Fundulea, VOL. LXXXIV, 2016 Electronic
ISSN 2067 –7758
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
67
15. MC PART LAND J.M., CLARKE R.C., WATSON D.P., 2000, Hemp Diseases and
Pests: Management and Biological Control an Advanced Treatise, CABI, Oxon, UK
16. MEIER, C., V. MEDIAVILLA, 1998, Factors influencing the yield and the quality of
hemp ( Cannabis sativa L.) essential oil. J. Int. Hemp Assoc. 5:16 –20
17. MUNTEAN L.S., S. CERNEA, G. MORAR, M.M. DUDA, D.I. VÂRBAN, S.
MUNTEAN ȘI C. MOLDOVAN, 2014. Fitotehnie. Ed. a III -a, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca, ISBN 978 -973-53-1273 -2, 810 p.
18. OANCEA, I., 2012, Tehnologii agricole perform ante, Ed. Ceres, București
19. RANALLI, P. ,1999, Agronomical and Physiological Advances in Hemp Crops. In:
Ranalli, P. (Ed.) Advances in Hemp Research. pp. 61 -84. New York, USA: Food
Products Press
20. SALONTAI, AL. 1976, Curs de fitotehnie, Vol. 2, Institutul ag ronomic,,Dr. Petru
Groza”, Cluj -Napoca,117 -143
21. SĂULESCU, N., 1965, Fitotehnie, Vol. 2, Ed. Agrosilvică, București
22. ȘANDRU, I., D., RODICA PARASCHIVOIU, C. GĂUCĂ, 1996, Cultura cânepii, Ed.
Helicon, Timișoara
23. VAN DER WERF H. M. G., E. W. J. M. MATHIJSSEN, A . J. HAEVERKORT, 1996,
The potential of hemp (for sustainable fibre production: a crop physiological appraisal,
Annals of Applied Biology
24. VELICAN, V., 1959, Manualul inginer agronom EAS, București
*** – https://newfrontierdata.com/cannabis -insights/
*** – https://www.gov.mb.ca/agriculture/crops/production/hemp -production.html
*** – http://www.hemptrade.ca/eguide/production/weed -control
*** – http://www.incda -fundulea.ro/anale/84/84.13.pdf
*** – https://fas.org/sgp/crs/misc/RL32725.pdf
*** – http://www.scda.ro/oferta/Tehnologie -canepa.pdf
*** – http://madr.ro/attachments/article/11/ADER -114-faza-7.pdf
*** – http://hempsa.co.za/
*** – https://hempseed.exchange/2015/03/un iko-b/
*** – https://www.researchgate.net/figure/Oil -fatty-acid-composition -of-hemp
Lucian STOIAN PROIECT DE DIPLOMĂ
68
*** – http://www.internationalhempassociation.org/jiha/iha02207.html
*** – https://www.lumes.lu.se/sites/lumes.lu.se/fil es/erin_young.pdf
*** – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4740396/
*** – https://fas.org/sgp/crs/misc/R44742.pdf
*** – https://www.royalqueenseeds.ro
*** – https://www.hempbasics.com/shop/g eneral -hemp -information
*** – http://sbc.ucdavis.edu/Courses/Hemp_Breeding_and_Seed_Production/
*** – https://extension.psu.edu/industrial -hemp -production
*** – https://www.invasive.org/browse/subthumb.cfm?sub=14402
*** – https://hempika.c om/hemp -101/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PARTICULARITĂȚILE CU LTIVĂRII CÂNEPII MONOICE ( CANABIS SATIVA L.) PENTRU SEMINȚE LA SC BRADO AGRI SRL , JUD. SUCEAVA Îndrumător științific Prof. Dr…. [620342] (ID: 620342)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.