Particularitatile Contabilitatii Veniturilor Si Cheltuielilor Оn Institutiile Financiare

PARTICULARITATILE CONTABILITГȚII VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ОN INSTITUȚIILE FINANCIARE

Cuprins

Declarația pe propria rгspundere

Introducere

Capitolul I.Noțiuni generale privind venituri și cheltuieli în băncile comerciale

Reglementarea veniturilor și cheltuielilor și reflectarea lor în surse bibliografice

Clasificarea veniturilor și cheltuielilor în băncile comerciale

Constatarea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor

Capitolul II. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în cadrul băncii comerciale BC ”Victoriabank”S.A.

Contabilitatea veniturilor băncii comerciale

Contabilitatea cheltuielilor băncii comerciale

Capitolul III. Contabilitatea formării și utilizării profitului băncii comerciale

3.1 Contabilitatea formării și utilizării profitului

3.2 Elaborarea și prezentarea Raportului de profit și pierderi de către banca comercială

Încheiere

Bibliografie

Anexe

Introducere

Din perspectiva macroeconomică veniturile și cheltuielile sunt priviți ca niște indicatori agregați, luați în calcul la analiza proceselor economice. Politicile sociale au însă un interes deosebit în observarea rezultatelor financiare ale entității, a căror analiză determină adesea direcțiile de acțiune. În mod curent, acești termeni fac referire la resursele monetare, dar într-o accepțiune mai largă se includ aici și resursele nonmonetare pe care acestea le pot utiliza.

În practica economică din țara noastră, bugetul de venituri și cheltuieli reprezintă principalul instrument de programare atît a rezultatelor financiare cît și a fondurilor necesare. Cu ajutorul lui, entitățile își previzionează pe o anumită perioadă de timp, de obicei un an și defalcat pe trimestre, veniturile și cheltuielile financiare, urmărind realizarea echilibrului financiar al entității.

Actualitatea temei investigate a prezentei teze decurge din importanța  rezultatelor financiare asupra societății în particular și a economiei în ansamblu,  studiul cărora cuprind analiza celor mai importanți indicatorice reflectă nivelul realității financiare și de performanță a societății, astfel cu ajutorul cărora se poate determina multitudinea influenței factorilor răspunzători de rezultatele entității. Principalele impedimente strategice constau în caracterul inadecvat și în lipsa de coordonare a bazei financiar-legislative cu condițiile economice reale, care în practică, conduc la înrăutățirea structurii activelor, scăderea eficienței operațiunilor și a siguranței financiare și, în ultimă instanță, la insolvabilitatea entității. Acest concurs de împrejurări, în condițiile actuale, confirm cu certitudine actualitatea lucrării date.

Scopul  principal al acestei lucrări  îl constituie  cercetarea și studierea detaliată a  organizării contabilității veniturilor și cheltuielilor pe care le obține  pe parcursul perioadei de gestiune “ENERGBANK” S.A., precum și eficacitatea folosirii patrimoniului, ca rezultat al analizei stării efective a sistemului economico-financiar al societății în conjunctura economică actuală din Republica Moldova, în scopul obținerii unor concluzii și recomandări în vederea soluționării problemelor ivite și perfecționării sistemului financiar existent.

Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini:

– analiza concepțiilor fundamentale ale procesului de calcul și de evidență  a rezultatelor financiare ale societății și a procesului de gestionare a acestora;

– studierea componentelor veniturilor și  cheltuielilor, precum și evaluarea acțiunilor întreprinse de managementul “VICTORIABANK” S.A. în vederea obținerii unor rezultate financiare bune și a  factorilor care influențează gestionarea eficientă a veniturilor și cheltuielilor entității;

–  identificarea și definirea unor concluzii cu privire la rezultatele obținute  de către societatea în cauză în baza rezultatelor din bilanțul contabil și din alte documente contabile ale entității;

–  elaborarea recomandărilor privind perfecționarea sistemului  economic-financiar al societății.

În introducere este reflectată actualitatea temei cercetate, precizîndu-se scopul, obiectivele și obiectele cercetării.

În cadrul Capitolului I – ”Noțiuni generale privind venituri și cheltuieli în băncile comerciale”, autorul analizează actele legislative și normative, ce reglementează tematica studiată în teza respectivă. Totodată, definește conceptul veniturilor și cheltuielilor bancare, tipurile acestora, precum și, stipulează modalități de constatare și evaluare a veniturilor și cheltuielilor în cadrul băncii comerciale.

Capitolul II – ”Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în cadrul băncii comerciale BC ”VICTORIABANK” S.A”, reflectă modalitatea de înregistrare în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor bancare, precum și, descrie cîteva exemple ce țin de unele momente, care pot apărea în cadrul zilei operaționale în instituția bancară.

În ceea ce privește Capitolul III – ” Contabilitatea formării și utilizării profitului băncii comerciale”, autorul a descris etapele creării și utilizării profitului de către instituția bancară, momente ce țin de contabilizarea operațiunilor cu privire la profit și, de asemenea, capitolul respectiv conține o descriere a modului de întocmire și prezentare a Raportului de profit și pierderi în cadrul băncii comerciale.

Ultimul compartiment cuprinde concluziile autorului cu privire la importanța operațiunilor, ce țin de veniturile și cheltuielile bancare, precum și, impactual acestora asupra desfășurării activității ulterioare a băncii.

Subiectul cercetării îl constituie evidența contabilă a veniturilor și cheltuielilor a “VICTORIABANK” S.A. Banca Comercială “Energbank” S.A. a fost creată la 16 ianuarie, 1997. 97.1% din acțiuni aparțin întreprinderilor cu forma diferită de proprietate, 2.9% aparțin persoanelor fizice. Capitalul statutar al Băncii este de 100 000 000 lei.

Banca întotdeuna a promovat o politică de lărgire a rețelei sale, deoarece anume ea este calea de bază a răspîndirii serviciilor și produselor Băncii. La momentul actual banca are 70 de subdiviziuni pe teritoriul republicii. Astfel, autorul lucrării date și-a efectuat practica în una din filialele băncii, amplasate în raionul Ocnița.

Creînd condiții pentru dezvoltarea afacerilor clienților săi BC “VICTORIABANK” SA își perfecționează constant calitatea și nivelul serviciilor prestate. Interacțiunile de parteneriat între client și bancă constituie garantul bunăstării și înfloririi economiei moldovenești. Banca privește cu încredere în viitor. Propunînd soluții concrete, păstrînd cu strictețe confidențialitatea raporturilor reciproce a partenerilor, VICTORIABANK rămîne Banca businessului privat și are o atitudine flexibilă față de interesele clienților. Concomitent Banca se sprijină permanent pe experiența acumulată, tehnologiile bancare performante, resursele financiare și intelectuale.

Pentru aprecierea generală a activității entității, autorul va analiza indicatorii de bază, ce reflectă situația la 31/12/2012 :

Valuta bilanțului 1847,75 milioane lei

Profitul pentru ultimele 12 luni ale anului 2012 a constituit 24,32 milioane lei, inclusiv:

Venituri – 206,03 milioane lei

Cheltuieli – 172,18 milioane lei

Greutatea specifică de bază în structura activelor revine creditelor brute – 53%, VMS și certificatelor BNM 15% și mijloacelor bănești, ce revin de la BNM – 8%. În structura pasivelor greutatea specifică principală revine depozitelor – 68% și capitalului social – 20%.

Portofoliul de creditare al băncii (brut) conform situației la 31/12/2012 a constituit 980,54 milioane lei. Veniturile din dobînzi și compensațiile de comision pe credite pentru 12 luni ale anului 2012 au constituit 106,83 milioane lei, ceea ce depășește nivelul perioadei analogice ale anului 2011 cu 7,4%.

Portofoliul de depozit conform situației la 31/12/2012 a constituit 1258,1 milioane lei (31/12/2011 – 1151 milioane lei) .

Rentabilitatea activelor băncii a constituit 1,4%, rentabilitatea capitalului băncii a constituit 6,8%

Marja netă a dobînzii a constituit 3,2%.

Pentru 12 luni ale anului 2012 venitul net a constituit 24,32 milioane lei.

În pofida dificutlăților în activitatea sistemului bancar în anul 2012, BC ,,Energbank” S.A. și-a păstrat pozițiile pe piață conform tuturor indicatorilor de bază, încheind anul cu profit de 24,3 milioane lei. În același timp, unii indicatori s-au dovedit superiori mediei în sistem. Valuta bilanțului a constituit 1847,75 milioane lei, în creștere comparativ cu anul 2011 cu 15,54 %.

Situația pe piețele financiare internaționale, instabilitatea politică au influențat indicatorii de eficiență a activității băncii.

Creșterea bazei de resurse a băncii a devenit cauza creșterii valutei bilanțului și păstrării unei lichidități înalte în anul 2012.

Dinamica pasivelor (mii lei)

Pentru asigurarea eficienței înalte a activității resurselor, mijloacelor atrase erau plasate pe direcții de rentabilitate cu o imobilizare minimă a activelor. În mediu anual în structura investițiilor băncii 60-65% din mijloacelor plasate revin activelor rentabile.

Pe parcursul anului 2012 banca a menținut volumul cerut de către BNM a capitalului normativ total. Capitalul total al băncii, conform situației la 31.12.2012 a constituit 240,65 milioane lei. Capitalul acționar al băncii conform situației la 31.12.2012 a constituit 100 milioane lei.

Astfel, analizând în general dinamica și structura celor mai importanți indicatori ai activității economice a BC “ENERGBANK” SA, autorul concluzionează că, în perioada de gestiune aceștea se majorează influențînd pozitiv asupra desfășurării activității, fapt ce semnifică că, entitatea se află la o etapă stabilă în dezvoltarea sa, dar cu perspective de ameliorare a situației pe viitor.

Capitolul I. Noțiuni generale privind venituri și cheltuieli în băncile comerciale

Componența și clasificarea cheltuielilor

În cadrul desfășurării oricărei activități e necesar de a cunoaște și respecta legislația în vigoare, care are un impact pozitiv asupra celor ce execută diverse îndeletniciri, ușurînd unele momente de ordin organizatoric și chiar întreaga activitate a întreprinderii. Astfel, în cadrul fiecărei societăți sunt elaborate un șir de acte normative și legislative, ce reglementează diverse domenii, fiind utilizate atît separat, cît și împreună.

În ceea ce privește contabilitatea, aici la fel e necesară studierea legislației pentru o continuitate a activității și nu în ultimul rînd, pentru obținerea avantajelor economice. Obiectivul fundamental al contabilității este asigurarea unei imagini clare asupra situației patrimoniului și rezultatului exercițiului financiar care se realizează pe baza unor norme, metode, reguli și procedee stipulate în Politica de contabilitare elaborată în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare și în corespundere cu principiile și convențiile contabile generale prevăzute de SIRF [2, p.2].

Veniturile și cheltuielile sunt indicatori relevanți, deoarece stau la baza oricărei activități, influențînd deciziile conducătorilor entităților economice și determinînd rezultatele financiare a firmelor. Pentru o contabilizare și evidență cît mai corectă a veniturilor și cheltuielilor în cadrul băncilor comerciale, e necesar de a ține cont și respecta următoarele documente:

Legea contabilității nr. 113 –XVI din 27/04/2007;

Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;

Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile din Republica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 297 din 15 decembrie 2011;

Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul”;

Standardul Național de Contabilitate 2 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”;

Planul de conturi al evidenței contabile în băncile licențiate din Republica Moldova cu modificările și completările financiare a firmelor. Pentru o contabilizare și evidență cît mai corectă a veniturilor și cheltuielilor în cadrul băncilor comerciale, e necesar de a ține cont și respecta următoarele documente:

Legea contabilității nr. 113 –XVI din 27/04/2007;

Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;

Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile din Republica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 297 din 15 decembrie 2011;

Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul”;

Standardul Național de Contabilitate 2 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”;

Planul de conturi al evidenței contabile în băncile licențiate din Republica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 166 din 12 iulie 2012;

Hotărîrea nr.292 din 15.12.2011 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind situațiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile băncilor.

Legea contabilității are ca scop stabilirea cadrului juridic, a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova.

Legea instituțiilor financiareare ca obiect protejarea intereselor deponenților, păstrarea secretului depozitelor, neadmiterea riscului excesiv în sistemul financiar, promovarea unui sector financiar puternic și competitive și facilitarea acțiunii forțelor de piață în prestarea serviciilor financiare [1,p.2].

Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile din Republica Moldovareglementează modul de organizare a contabilității bancare, circuitului documentelor bancare și efectuarea controlului în cadrul băncii [2,p.2].

Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul” are ca obiectiv descrierea metodelor de contabilizare a veniturilor obținute în procesul activității economic-financiare a subiectului economic. Problema principal a contabilizării venitului constituie determinarea momentului constatării acestuia. Prezentul standart stabilește criteriile de constatare a venitului, modul de măsurare și reflectare a acestuia în rapoartele financiare [3,p.2].

Standardul Național de Contabilitate 2 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii” are ca obiectiv determinarea componenței consumurilor întreprinderilor de producție, de comerț și de prestări servicii, a cheltuielilor activității operaționale, de investiții și financiare, precum și a pierderilor excepționale [4,p.2].

Planul de conturi al evidenței contabile în băncile licențiate din Republica Moldova nu constituie temei legal pentru efectuarea operațiunilor economic-financiare, ci serviște numai la înregistrarea corespunzătoare în contabilitate a operațiunilor efectuate. Planul de conturi se bazează pe clasificarea conturilor după esența economică și cuprinde conturile necesare înregistrării în evidența contabilă a operațiunilor ce pot avea loc în cadrul băncii, conținutul, destinația și descrierea fiecărui cont [5,p2].

Instrucțiunea privind situațiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile băncilor stabilește cerințele cu privire la modul de întocmire a rapoartelor financiare de către băncile comerciale [6,p.2].

De asemenea, studiin tema prezentei lucrări autorul a utilizat și alte surse, care l-au ajutat să pătrundă mai bine în esența tematicii. Spre exemplu, au fost consultate următoarele manual:

”Бухгалтерскийучетвкоммерческихбанках”/Л.В. Усатова, М.С. Сероштан, Е.В.Арская;Учебноепособие; 2005-380p.;

”Contabilitate bancară”/ Ciornii Revilia – 80p.;

”Contabilitatea principalelor operațiuni ale băncilor comerciale”/ C. Dascălu; Ed. ASE, București, 1999;

”Contabilitate bancară”/ Vasile Dedu; Editura Economica, București 2001- 304p.;

”Sisteme avansate de contabilitate bancară”/ Constantin M. Drăgan; Editura Contconsult și Editura Economica, 1998 ;

”Activitatea bancară”/ Cornelia Grigoriță;Cartier, Chișinău 2005 -418p.;

”Contabilitatea instituțiilor de credit”/ Cornelia Dascălu, Aurelia Ștefănescu, Elena Mihaela Botea; Editura ASE, București 2011 – 191p.;

”Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic”/ Gheorghe Crețoiu, Ion Bucur; Editura All Beck, București 2007 – 348p.

E cert faptul că, în prezent e imposibil de a cerceta o tematică fără apelarea la tehnologiile moderne, fapt ce l-a determinat pe autor să se informeze și din surse online, precum ar fi:

http://energbank.md/about/anual-report/anual-report;

http://www.bnm.md/;

http://www.contabilsef.md;

http://e-contabilitate.md/.

În opinia autorului, legislația este fundamentul desfășurării oriecărei activități și din aceste motive sursele stipulate mai sus au fost analizate și pe baza prevederilor specificate în ele a fost elaborată și lucrarea dată.

1.2Clasificarea veniturilor și cheltuielilor în băncile comerciale

Din punct de vedere financiar-contabil, veniturile băncii reprezintă valorile sau sumele încasate sau de încasat din dobînzi aferente creditelor acordate și altor plasamente, livrări de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii și din avantajele pe care banca a consimțit să le primească, executarea unei obligații legale sau contractuale din partea terților, venituri excepționale [9, p.117].

Contabilizarea adecvată a veniturilor influențează nemijlocit la calcularea rezultatului financiar al activității băncii și servește drept bază pentru elaborarea strategiilor și deciziilor administrative, determină rezervele de sporire a eficienței activității în domeniul respectiv al băncii comerciale. Pentru a înregistra corect în contabilitate operațiunile referitor la veniturile bancare, e necesar de a cunoaște componența acestora. Astfel, deosebim următoarele criterii de clasificare a veniturilor bancare:

Figura 1.1.1 Criteriile de clasificare a veniturilor bancare

Dupг sursa de apariюie:

Venituri provenite din dobînzi

E de menționat faptul că, aceasta e cea mai importantă categorie de venituri. Acestea sunt detaliate în mod asemănător cheltuielior cu activitatea de exploatare, fiind compuse din dobînzi încasate la operațiuni de creditare și la depozite create la bănci, din comisioane încasate, din dobînzi, dividende și diferențe favorabile înregistrate la operațiunile cu titluri și devize, ca și din venituri create la operațiunile de finanțare prin leasing. Cesiunile de imobilizări pot crea, de asemenea, astfel de venituri. Aceste venituri mai sunt numite și venituri din activitatea operațională sau venituri procentuale. Ele reprezintă veniturile ce se acumulează din activitatea de bază a băncii. Totodată, e de menționat faptul că, veniturile date se reflectă în evidența contabilă a băncii conform principiului specializării exercițiului, adică în momentul calculării lor, fără a lua în considerație momentul achitării efective a acestora. Drept exemplu de venituri aferente dobînzilor ne pot servi veniturile provenite din :

veniturile aferente dobоnzii de la creditele acordate bгncilor, persoanelor fizice єi juridice, guvernului;

veniturile aferente dobоnzii de la contul NOSTRO оn BNM;

veniturile de la plasгrile la termen оn alte bгnci;

veniturile de la plasгrile OVERNIGHT;

venituri оn urma оncasгrii dobоnzilor aferente investiюiilor оn valori mobiliare de stat єi corporative;

veniturile aferente operaюiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc.

Venituri non-dobîndă

Sunt veniturile formate în rezultatul desfășurării activitații neoperaționale a băncii, din această cauză mai sunt numite și venituri neoperaționale sau venituri neprocentuale. Aceste venituri includ veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la următoarele tipuri de activități și servicii prestate:

operațiunile de creditare;

investițiile în valori mobiliare;

operațiuni cu valutele străine;

amenzi, penalitгюi primite;

ieєirea activelor pe termen lung;

operaюiuni cu cardurile ș.a.

Venituri extraordinare

În categoria respective intră veniturile, care apar foarte rar în activitatea bancară, ele includ veniturile de la creditele care au fost anulate înainte și la moment achitate. Ele mai incorporează sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări sub formă de recuperare a pierderilor din calamități, perturbări politice, accidente și alte evenimente excepționale.

Dupг provenienюa din posturile de bilanю

Venituri provenite din portofoliu de credite;

Venituri provenite din portofoliu investiюional;

Venituri provenite din taxe єi comisioane;

Alte venituri provenite din activitatea bancarг,spre exemplu, diferențele pozitive de curs valutar.

Dupг caracterul veniturilor

Venituri cu caracter permanent

Categoria dată include acele venituri, ce sunt aduse de portofoliu de credite, investiюional єi comisioane.

Venituri cu caracter aliatorii

Acestea sunt veniturile din vоnzarea gajului, diferenюe de curs valutar.

Din punct de vedere structural

Venituri bancare:

Din operațiuni de trezorerie

Dobоnzi

Comisioane

Din operațiuni cu clientela

Comisioane din leasing

Din operațiuni diverse

Venituri de portofoliu

Venituri accesorii

Venituri excepționale

În ceeea ce privește cheltuielile bancare, acestea cuprind sumele și valorile plătite sau de plătit pentru resurse împrumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii și lucrări prestate de terți, pentru remunerarea personalului și executarea unor obligații legale sau contractuale. Tot în categoria cheltuielilor bancare intră și cheltuielile cu amortizările și provizioanele, pierderile și alte cheltuieli excepționale.

Pentru o contabilizare corectг, e necesar de a cunoaєte nu numai clasificarea veniturilor, ci єi a cheltuielilor bancare. Оn comparaюie cu veniturile bancare, cheltuielile se clasificг numai оn funcюie de sursele de intrare sau dupг natura lor și din punct de vedere structural.

Figura 1.1.2 Criteriile de clasificare a cheltuielilor bancare

Оn funcюie de sursele de intrare

Cheltuieli aferente dobînzilor

În categoria respectivă intră cheltuielile legate de plata dobînzilor.

Cheltuieli neaferente dobоnzilor

Categoria datг mai poartг єi denumirea de cheltuieli procentuale, care sunt compuse din:

Cheltuieli de remunerare a angajaюilor;

Cheltuieli de оntreюinere a bгncii оn stare de funcюionare utilг;

Cheltuieli legate de оntreюinerea mijloacelor fixe;

Cheltuieli legate de achitarea impozitelor єi taxelor;

Cheltuieli privind plata serviciilor de consulting єi auditing;

Etc.

Cheltuieli extraordinare

Ele rezultг din evenimente sau operaюiuni rare єi netipice, care nu sunt legate de activitatea economico-financiarг a bгncii. Acestea cuprind:

Cheltuieli оn urma pierderilor legate de calamitгюile naturale;

Cheltuieli оn urma pierderilor legate de perturbгrilor politice;

Cheltuieli оn urma pierderilor legate de modificarea legislaюiei югrii;

Cheltuieli оn urma pierderilor legate de alte evenimente excepюionale.

Din punct de vedere structural:

Cheltuieli bancare:

Din operațiuni de trezorerie;

Dobînzi ;

Comisioane;

Din operații cu clientela;

Din operații de leasing;

Dobînda.

Alte cheltuieli bancare de exploatare

Cheltuieli generale:

Salarii și cheltuieli sociale;

Cheltuieli materiale și servicii externe;

Taxe și impozite;

Amortizări și provizioane.

Cheltuieli excepționale

Participarea salariaților la profit

Impozit pe profit

Rezultatul exercițiului

1.3Constatarea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor

Оn conformitate cu cerinюele S.N.C. 18 venitul se determinг la valoarea venalг a compensaюiilor primite sau care urmeazг a fi primite, cu excepюie rabaturilor єi reducerilor admise de оntreprindere. Valoarea venalг care rezultг din tranzacюii este negociatг de vоnzгtor єi cumpгrгtor sau beneficiarul activului єi cuprinde suma mijloacelor bгneєti la care poate fi schimbat un activ sau poate fi achitatг o datorie оn cazul efectuгrii operaюiei comerciale оntre pгrюi independente, interesate єi care au consimюit tranzacюia.

Înregistrarea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultan în timp, care influențează asupra întregii activități a instituției bancare.Astfel, procesul de creare a veniturilor băncilor comerciale constă din patru etape deosebit de importante și anume: crearea, facturarea, încasarea și incorporarea [12, p.356].

Figura 1.2.1 Etapele creării veniturilor băncilor comerciale

Crearea veniturilor este momentul în care se constituie rezultatul ca produs al activității consumative de resurse, cum ar fi: stabilirea dobânzilor de încasat de la debitori sau hotărârea de a vinde active.

Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la unitatea bancară către client, de exemplu, momentul acordării creditului.

Încasarea constituie o etapă în care rezultatul vândut se transformă în bani, de exemplu, încasarea efectivă a dobînzii pentru creditul acordat, sau încasarea activului vândut.

Incorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultatele necesare absorbirii cheltuielilor corespondente.

De asemenea, e bine cunoscut faptul că, contabilitatea veniturilor este unul din principalele sectoare ale contabilității, deoarece anume în cadrul acestui sector se formează indicatorii financiari de bază pentru luarea deciziilor economice de către absolut toți utilizatorii. Astfel, ca și în cadrul unităților economice, băncile comerciale pentru a afla situația reală a activității sale, pentru a preveni apariția unor riscuri sau pentru ai diminua pe cei prezenți, precum și pentru a planifica activitatea sa pe viitor, calculează și examinează un șir de indicatori de analiză a veniturilor bancare.

Analiza veniturilor bancare se face dupг urmгtoarele criterii:

dupг volum – este benefic creєterea volumului de venituri оn dinamicг indiferent de structura lui;

dupг structurг – se analizeazг structura veniturilor оn volum total determinоndu-se tipurile de active cele mai rentabile pentru bancг;

оn dinamicг – evoluюia activelor atоt оn volum, cоt єi оn structurг;

analiza factorialг – factorii care au dus la creєterea sau diminuarea veniturilor.

În ceea ce privește constatarea veniturilor, e de menționat că, venitul se constată numai atunci cînd banca are o certitudine întemeiată în obținerea acestuia. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor bănești sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă.

În conformitate cu S.N.C.18 ”Venitul”, venitul se constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținut, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor bănești sau altei forme de compensare. În cazul apariției diverselor incerititudini constatarea venitului se admite cu respectarea următoarelor criterii [3,p.3]:

a) existența unei certitudini ferme că avantajele economice ce fac obiectul tranzacției vor fi obținute de întreprindere;

b) existența unei posibilități reale de a determina cu exactitate suma venitului.

În unele cazuri aceste criterii pot fi respectate numai după încasarea mijloacelor bănești sau după înlăturarea incertitudinilor apărute. În cazul apariției unor îndoieli privind încasarea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se raportează la cheltuieli, și nu la diminuarea sumei venitului constatat inițial.

Totodată, constatarea venitului se efectuează pe fiecare tranzacție. Însă în anumite circumstanțe venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacții. În alte cazuri, dimpotrivă, venitul se constată concomitent pentru două sau mai multe tranzacții interdependente. Acest lucru este condiționat de faptul că, suma venitului pentru o singură operație nu poate fi determinată cu exactitate fără a lua în considerare tranzacțiile precedente sau viitoare.

Banca e o instituție ce prestează servicii, astfel venitul provenit din prestări de servicii se constată în baza metodei calculării pe măsura efectuării acestora pe fiecare tranzacție sau pe stadii distincte ale acesteia.

Serviciile se prestează în conformitate cu clauzele stipulate în contract pe durata uneia sau a mai multor perioade de gestiune. Dacă termenul de prestare a serviciilor nu depășește durata unei perioade de gestiune, venitul se constată după încheierea tranzacției. Cînd serviciile, conform unuia și aceluiași contract, se prestează pe o durată mai mare decît perioada de gestiune, venitul se constată pe stadii distincte ale tranzacției potrivit metodei procentului de execuție (procentajului îndeplinit), adică în perioadele de gestiune în care se prestează serviciile. Constatarea venitului în baza acestei metode se admite la respectarea următoarelor criterii:

a) momentul încheierii tranzacției sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine la data întocmirii rapoartelor financiare;

b) cheltuielile suportate în procesul tranzacției și necesare pentru încheierea acesteia pot fi determinate cu exactitate.

Banca efectuează evaluarea exactă a venitului după realiazarea unui acord cu celelalte persoane participante la tranzacție privind:

a) drepturile fiecărei părți, avînd putere juridică și referitoare la prestarea și consumarea serviciilor;

b) compensația presupusă;

c) metodele și condițiile de plată.

În aceste scopuri instituția bancară trebuie să dispună de sisteme eficiente de planificare și de gestiune financiară internă.

Venitul pe stadiile de încheiere a tranzacției poate fi determinat în baza uneia din următoarele metode:

a) volumului efectiv al lucrărilor executate;

b) corelației procentuale a serviciilor prestate efectiv la o dată prestabilită față de volumul total al acestora prevăzut de contract;

c) corelației procentuale a cheltuielilor suportate la o dată prestabilită față de suma totală a acestora prevăzută de contract.

Veniturile nu se constată pe baza plăților intermediare și a avansurilor încasate de la beneficiari pînă la încheierea integrală a tranzacției sau a stadiilor distincte ale acesteia.

În scopuri practice, cînd serviciile sînt prestate în cadrul unui număr nedeterminat de operațiuni, pe durata unei anumite perioade de timp, care nu pot fi repartizate exact pe stadii, venitul se constată pe baza metodei liniare, dacă nu există dovezi că alte metode identifică mai corect stadiul de terminare a tranzacției. În cazul în care una dintre operațiuni (stadiu) de prestare a serviciilor este mai importantă decît celelalte operațiuni constatarea venitului se amînă pînă la executarea acestei operațiuni importante.

Cînd rezultatul tranzacției nu poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine, venitul se constată numai în mărimea cheltuielilor suportate, care au fost sau, posibil, vor fi recuperate.

Dacă rezultatul tranzacției nu poate fi determinat cu un grad suficient de certitudine și există probabilitatea nerecuperării consumurilor suportate, venitul nu se constată, iar consumurile se raportează la cheltuieli.

În cazul veniturilor sub formă de dobînzi, redevențe și dividende se constată pe următoarele baze:

a) dobînzile – pe baza corelației temporale (în funcție de timpul scurs), care ia în considerare venitul real din activ;

b) redevențele – prin metoda specializării exercițiilor în conformitate cu conținutul contractului încheiat între întreprindere și utilizatorii de active;

c) dividendele – cînd este stabilit dreptul întreprinderii (acționarului) la primirea acestora, adică la anunțarea acestora de către adunarea generală a acționarilor.

E de menționat că, cifra de afaceri în activitatea bancară se obține prin însumarea veniturilor rezultate din:

− dobânzi și venituri asimilate, adică din operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare, din operațiuni cu clientela, din operațiuni cu obligațiuni și alte titluri cu venit fix și alte dobânzi și venituri similare;

− venituri din titluri cu venit variabil;

− comisioane;

− cîștiguri sau pierderi din operațiuni financiare (rezultatul net din operațiuni cu titluri de tranzacții, de plasament si din operațiuni de schimb);

− alte venituri din activitatea de exploatare.

În conformitate cu S.N.C. 2 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, cheltuielile se înregistrează la întreprinderile cu toate tipurile de activități. Acestea se reflectă în contabilitate și rapoartele financiare în baza metodei calculării din perioada în care s-au produs și cuprind cheltuielile activităților operaționale, de investiții, financiare, precum și pierderile excepționale [4,p.2].

Cheltuielile activității operaționale a întreprinderii includ costul vînzărilor și cheltuielile perioadei de gestiune.

Pentru întreprinderile de prestări servicii, costul vînzărilor cuprinde: consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de producție.

Cheltuielile bancare se înregistrează în evidența contabilă în baza principiului specializării exercițiilor, ce presupune faptul cг cheltuielile se constatг єi se reflectг оn contabilitate єi оn rapoartele financiare ale acelei perioade оn care a avut loc calcularea lor indiferent de оncasгrile sau plгюile efective ale mijloacelor bгneєti.

Sumele de cheltuieli se înscriu în contabilitate în baza formularelor contabile cu utilizarea atât a documentelor bancare reglementate de BNM, cât și a celor pentru uz intern: Ordin de plată, Ordin incaso, Nota de contabilitate, Cerere de paltă, Cerere de acreditiv.

Totodată e de menționat faptul că, conform Politicii de contabilitate pentru anul 2014 a băncii cheltuielile sunt recunoscute și reflectate în rapoartele financiare pe baza metodei calculării în perioada de gestiune în care ele au avut loc, independent de momentul obținerii efective sau eliberării mijloacelor bănești. În scopul stabilirii corecte a cheltuielilor perioadei de gestiune banca crează rezerva pentru concediile neutilizate. Astfel, cheltuielile associate cu obligațiile privind concediile anuale sunt reflectate prin metoda calculării cu crearea rezervelor ce urmează a fi aplicate pentru achitarea concediilor utilizate. Formarea rezervei se va efectua reieșind din numărul concediilor neutilizate exprimate în zile prin reflectare în grupurile de bilanț 5711 ,,Cheltuieli pentru remunerarea muncii” și 2772 ,,Provizioane pentru pierderi la angajamente condiționale”.

La banca analizată cheltuielile perioadei viitoare sunt reflectate în bilanț ca articole aparte și se atribuie la costuri sau cheltuieli pe măsura sosirii perioadelor la care ele se referă.

Ca și în cadrul analizei veniturilor, cheltuielile la fel necesită de a fi studiate pentru o planificare mai eficientă a activității viitoare a băncii. Astfel, se calculează diverși indicatori, care sunt folosiți pentru determinarea eficienței folosirii resurselor de către bancă, precum și costului acestor resurse. Menționăm următorii indicatori:

Cheltuieli aferente dobînzilor/Total obligațiuni pe care se plătesc dobînzi- este aplicabil

la determinarea și analiza ratei dobînzii la toate obligațiunile pe care se plătesc dobînzi. Cu cît este mai joasă rata dobînzii, cu atît este mai bine pentru perspectiva financiară a băncii. Totodată, valoarea indicatorului trebuie comparată cu rata dobînzii la venitul aferent dobînzilor. Dacă este mult mai mare decît ratele de pe piață, urmează să fie identificată cauza. Dacă este mult mai joasă decît ratele de pe piață, banca se confruntă cu riscul ca depozitele să fie posibil transferate la o altă bancă, care oferă o rată a dobînzii mai avantajoasă;

Cheltuielile neaferente dobînzilor/Total active- este folosit pentru determinarea

nivelului acestor cheltuieli și compararea lor cu alte bănci. La determinarea acestui indicator sînt considerate salariile și primele funcționarilor, cheltuielile privind mijloacele fixe și alte cheltuieli neaferente dobînzilor raportate la Total active;

Cheltuieli aferente dobînzilor la mijloace bănești datorate băncilor/Total mijloace bănești cu dobîndă datorate băncilor – este folosit pentru a determina cheltuielile băncii pentru acest tip de finanțare;

Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite/Total depozite cu dobîndă – este folosit

pentru a indica cheltuielile băncii pentru acest tip de depozite;

Cheltuielile aferente dobînzilor la împrumuturi/Total împrumuturi. Scopul

calculării indicatorului: este folosit pentru a indica costul pentru bancă a împrumuturilor acordate.

Cheltuieli aferente funcționarilor/Total active.- este folosit pentru a analiza cheltuielile

aferente funcționarilor în relație cu venitul, alte cheltuieli și media înregistrată pe sectorul bancar. La determinarea acestui indicator este considerată suma cheltuielilor pentru remunerarea muncii, primelor, defalcărilor privind fondul de pensii, asigurarea socială, alte plăți raportate la Total active.

Cheltuieli privind mijloace fixe/Total active. Aceste cheltuieli sînt cele asociate cu clădirile și alte cheltuieli similare. Scopul calculării indicatorului: este folosit pentru a indica costul suportat de bancă la utilizarea oficiilor ei.

Alte cheltuieli operaționale/Total active – se utilizează pentru a obține o înțelegere mai reușită a cheltuielilor suportate de bancă și a eficienței gestiunii cheltuielilor respective;

Total cheltuieli operaționale/Total active.

La determinarea acestui indicator este considerată suma cheltuielilor aferente funcționarilor, mijloacelor fixe, și alte cheltuieli operaționale (impozite și taxe, plata serviciilor de consulting și auditing și alte cheltuieli neaferente dobînzilor) raportată la total active. Dacă suma cheltuielilor generale pare să fie mare, trebuie efectuate analize mai detaliate pentru a determina cauzele specifice. Salariile și primele excesive și cheltuielile mari aferente mijloacelor fixe, cauzate de procurarea sau construcția unei clădiri bancare, sînt exemple de tipuri de costuri, care pot conduce la un nivel neobișnuit de înalt al cheltuielilor generale.

Cheltuieli de funcționare pe salariat – sînt o componentă a cheltuielilor totale ale băncii.

Interpretarea economică: dacă cheltuielile cu operațiunile bancare depind de politica de atragere a clienților cu bune performanțe economico-financiare prin nivelul de comisioane și dobânzi practicate, cheltuielile cu funcționarea băncii au caracter normativ atât pentru cele de interes general, cît și pentru cele administrativ-gospodărești. Cheltuielile cu funcționarea băncii depind, pe de o parte, de dimensionarea corespunzătoare a personalului în funcție de volumul de activitate, și de dimensionarea și funcționalitatea spațiului în care se desfășoară activitatea bancară.

Capitolul II. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor băncii comerciale

2.1 Contabilitatea veniturilor băncii comerciale

Veniturile societăților bancare, au o structură foarte variată. În cea mai mare parte ele reprezintă expresia valorică a serviciilor efectuate de bancă al căror termen de exigibilitate expiră n cursul exercițiului financiar, la care se adaugă, în vederea calculării rezultatului, unele venituri excepționale și din reluarea provizioanelor și a rezervelor pentru riscul de credit.

În proporții covîrșitoare veniturile băncilor sunt formate, deci, din dobânzi și comisioane.

Evidența analitică a veniturilor se ține pe tipuri de venituri, surse, perioade de obținere a acestora și alte direcții stabilite în politica de contabilitate a băncii. Totodată e de menționat faptul că, conform Politicii de contabilitate pentru anul 2014a băncii (Anexa 1), veniturile sunt recunoscute și reflectate în rapoartele financiare pe baza metodei calculării în perioada de gestiune în care ele au avut loc, independent de momentul obținerii efective sau eliberării mijloacelor bănești. Veniturile obținute în perioada de gestiune care sunt atribuite la perioadele viitoare sunt reflectate în evidență pe conturile corespunzătoare și sunt incluse în venituri la sosirea perioadei de gestiune la care ele se referă.

Evidența sintetică a veniturilor se gestionează în clasa a IV-a „Venituri”.

Conturile clasei 4 “Venituri” sunt conturi de pasiv și reprezintă valoarea tuturor veniturilor obținute în activitatea economico-financiară a băncii pe parcursul anului de gestiune: veniturile din dobînzi, din investiții, din operațiuni de comercializare și reevaluare, din comisioane, din ieșirea activelor necomerciale și alte venituri. Soldurile conturilor de venit sunt creditoare, cu excepția conturilor grupei de venituri/pierderi care pot avea atît sold creditor – în caz de obținere a veniturilor, cît și sold debitor – în cazul suportării pierderilor.

Veniturile aferente taxelor єi comisioanelor sunt generate оn timpul serviciilor financiare, prestate de bancг, ce includ generarea creditelor, taxele de angajament, taxele pentru carduri, serviciile de administrare a numerarului, serviciile de brokeraj.

Venitul net din tranzacюionare include toate modificгrile valorii juste a instrumentelor derivate, venitul minus pierderea din operaюiunile de schimb valutar єi venitul net aferent hвrtiilor de valoare destinate pentru vвnzare.

Venitul aferent dividendelor este recunoscut оn raportul privind rezultatele financiare la data la care este declarat dividendul.

În cadrul băncii analizate există următoarele tipuri de venituri:

Figura 2.1.1 Tipuri de venituri

Din schema de mai sus rezultг cг, banca analizatг dispune de douг tipuri de venituri: procentuale єi neprocentuale.

Оn ceea ce priveєte veniturile procentuale, acestea se divizeazг la rоndul lor pe tipuri de activitгюi, precum ar fi:

Venituri procentuale aferente creditelor pe termen scurt

Venituri procentuale aferente creditelor pe termen mediu

Venituri procentuale aferente creditelor pe termen lung

Venituri procentuale aferente comisioanelor ce юin de prestarea serviciilor pentru credite

Dacг vorbim de veniturile neprocentuale, atunci acestea provin din urmгtoarele activitгюi:

Venituri neprocentuale din operaюiunile cu valuta strгinг, єi anume, cele ce юin de vоnzare/cumpгrare

Venituri neprocentuale aferente comisioanelor ce юin de serviciile pentru conturile clienюilor (persoanele fizice, persoanele juridice)

Venituri neprocentuale altele (cele ce țin de incasări, din operațiunile cu banii cash a persoanelor fizice și juridice)

Alte venituri din arendă

O imagine generală referitoare la veniturile băncii e reflectată în Raportul privind rezultate financiare din trimestrul I al anului 2013 a BC “ENERGBANK” SA (Anexa 2). Astfel, conform documentului respectiv observăm că, entitatea dispune de următoarele tipuri de venituri:

Tabel 2.1.1 Componența veniturilor bгncii

Figura 2.1.2Structura veniturilor conform situației la 31/12/2012

Analizоnd datele din tabelul și figura de mai sus, observгm cг, rezultatele obюinute оn trimestrul IV al anului 2012 sunt mai eficiente оn comparaюie cu cele din trimestrul I al anului 2013 și cea mai mare pondere o ocupг veniturile din dobоnzi pe credite.Astfel, se subоnțelege cг оn cadrul entitгții studiate se pune accent pe activitatea de creditare, aceasta fiind una dintre direcțiile prioritare ale bгncii. Accentul s-a pus pe majorarea portofoliului de creditare, concomitent s-a lucrat asupra ameliorгrii calitгții, au fost sporite cerințele fațг de gestionarea riscurilor, оn particular, de formare a rezervelor pe active, desfгșurarea monitorizгrii stгrii financiare a debitorilor, etc.

Vorbind despre activitatea de creditare оn general, trebuie sг remarcгm, cг portofoliul de creditare conform situației la 31/12/2012 a constituit 980543,30 mii lei și a crescut cu 0,16% (1518,50 mii lei) comparativ cu perioada analogicг a anului 2011 și cu 38,81% (236656,30 mii lei) оn raport cu perioada analogicг a anului 2010 corespunzгtor. E de remarcat faptul cг, creditele constituie un factor-cheie оn formarea profitului. Veniturile din activitatea de creditare au constituit 108000,0 mii lei, оn creștere cu 6958,50 mii lei sau cu 6,89% оn comparație cu anul 2011.

Оn continuare vom analiza cоteva exemple, ce reflectг modalitгюile оn care sunt оnregistrate оn contabilitate veniturile bancare:

Exemplul 1Are loc vînzarea valutei. Suma tranzacției –50$, cursul oficial 1$ = 12,2324 MDL, cursul de vînzare 1$ = 12,2500 MDL(Anexa 3).

Debit contul 100354 ,,Numerar în punctual de schimb valutar al băncii licențiate” – 612,50 lei

Credit contul 100354.840 ,,Numerar în punctual de schimb valutar al băncii licențiate” – 50 $

Debit contul 100354.840 ,,Numerar în punctual de schimb valutar al băncii licențiate” – 0,00$

Credit contul 46545801 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” – 0,88 lei

Exemplul 2Banca a oferit unei personae fizice un credit de consum pe termen scurt în sumă de 30000 lei. Creditul a fost acordat din casierie. Comisionul pentru prestarea serviciilor de creditare se stabilește în mărime de 2%. Rata anuală a dobînzii e de 16%. La data scadenței suma creditului a fost achitată integral.

Acordarea creditului s-a efectuat pe baza Ordinului de eliberare a numerarului (Anexa 4) :

Debit contul 1292713046 ,,Credit de consum pe termen mediu” – 30000 lei

Credit contul 10016905 ,,Numerar în casierie”- 30000 lei

La intrare 7101119872 ,,Obligațiuni sub formă de acorduri la credite” – 30000lei se întocmește Ordin de intrare (Anexa 5)

Calcularea comisionului:

Debit contul 1753 ,,Comisioane calculate neaferente dobînzilor” – 600 lei

Credit contul 1296 Contra-cont ,,Ajustarea valorii creditelor de consum la cost amortizat” – 600lei

Încasarea comisionului:

Debit contul 1001 ,,Numerar în casierie” – 600 lei

Credit contul 1753 ,,Comisioane calculate neaferente dobînzilor” – 600 lei

La calcularea dobînzii se întocmește o Notă de contabilitate (Anexa 6) :

Debit contul 1722315918 ,,Dobîndă calculată la creditele de consum” – 80 lei

Credit contul 429241919 ,,Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu” – 80 lei

Încasarea dobînzii:

Debit contul 1001,,Numerar în casierie” – 80 lei

Credit contul 1722 ,,Dobîndă calculată la creditele de consum” – 80 lei

Rambursarea creditului:

Debit contul 1001 ,,Numerar în casierie” – 30000lei

Credit contul 1292 ,,Credit de consum pe termen mediu” – 30000lei

Ieșire 7101 ,,Obligațiuni sub formă de acorduri la credite” – 30000lei

Оn continuare vom analiza alte exemple de оnregistrгri contabile ce pot apгrea оn cadrul desfгєurгrii activitгюii bгncii:

Tabelul 2.1.2 Înregistrări contabile cu privire la veniturile bancare

Pe lângă conturile de venituri prezentate până acum, e necesar de a prezenta specificul contabilizării și la alte grupe, caracterizate în continuare.

Grupa 4670 Venituri aferente comisioaneloreste destinată pentru evidența veniturilor aferente comisioanelor primite de bancă în urma acordării unor servicii cum ar fi serviciile de consulting, trust, asigurare, deservirea contului ș. a.

4671 Comisioanele băncii pentru operațiunile de clearing

4672 Comisioanele băncii pentru operațiunile de asigurare

4673 Comisioanele băncii pentru operațiuni de vînzare/cumpărare a valorilor mobiliare

4674 Comisioanele băncii pentru operațiuni de vînzare/cumpărare a valutei străine

4675 Comisioanele băncii pentru operațiunile de trust

4676 Comisioanele băncii pentru eliberarea garanțiilor

4677 Comisioanele băncii pentru ținerea conturilor clienților

4678 Comisioanele băncii pentru serviciile de consulting

4679 Alte comisioane ale băncii

Conturile 4671-4673 și 4675-4679 sînt destinate pentru evidența veniturilor obținute de bancă sub formă de comisioane pentru prestarea anumitor servicii clientelei. În creditul conturilor se înregistrează comisioanele cîștigate sau calcularea comisioanelor spre încasare la diferite operațiuni bancare în cazul în care banca are o certitudine întemeiată în obținerea comisionului. În debitul conturilor se înregistrează trecerea veniturilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul conturilor este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă în urma acordării unor servicii.

Contul 4674 este destinat pentru evidența veniturilor obținute de bancă sub formă de comisioane pentru operațiuni de vînzare/cumpărare a valutei străine (cu excepția operațiunilor de retragere și depunere de numerar). În creditul contului se înregistrează comisioanele cîștigate sau calcularea comisioanelor spre încasare în cazul în care banca are o certitudine întemeiată în obținerea comisionului. În debitul contului se înregistrează trecerea veniturilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă pentru operațiuni devînzare/cumpărare a valutei străine (cu excepția operațiunilor de retragere și depunere de numerar).

Grupa 4850 Alte venituri din dobînzieste destinată pentru evidența veniturilor din dobînzi urmare procurării unui activ cu plata în avans sau amînată, în cazul cesiunii de creanță etc., precum și ajustarea valorii contabile la cost amortizat.

Contul4851 Alte venituri din dobînzieste destinat pentru evidența veniturilor din dobînzi precum și ajustarea valorii contabile la cost amortizat. În creditul contului se înregistrează veniturile obținute de bancă sub formă de dobîndă în urma operațiunilor efectuate. În debitul contului se înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune a veniturilor din dobînzi la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor din dobînzi obținute de bancă în urma efectuării operațiunilor.

Grupa 4900 Alte venituri operaționale este destinată pentru evidența altor venituri operaționale generate în procesul de lucru obișnuit, dar care nu sînt indicate în conturile anterioare. De asemenea în această grupă sînt incluse veniturile băncii sub formă de comisioane obținute aferente activității cu carduri bancare și operațiunilor de retragere și depunere de numerar.

4901 Alte venituri operaționale

4902 Venituri din operațiuni cu carduri

4903 Venituri aferente operațiunilor de retragere și depunere de numerar

Contul 4901 este destinat pentru evidența altor venituri operaționale a băncii, dar care nu sunt indicate în alte conturi. În creditul contului se înregistrează veniturile obținute (primite și/sau calculate către primire) de bancă din alte activități operaționale. În debitul contului se înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune a altor venituri operaționale la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă din activitatea operațională.

Contul 4902 este destinat pentru evidența veniturilor băncii sub forma de comisioane obținute din activitatea cu carduri bancare, cu excepția operațiunilor de retragere și depunere de numerar, cu excepția operațiunilor de retragere și depunere de numerar. În creditul contului se înregistrează comisioanele obținute (primite și/sau calculate către primire) de bancă din activitatea cu cardurile bancare. În debitul contului se înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune a veniturilor la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă în urma operațiunilor cu carduri bancare.

Contul 4903 este destinat pentru evidența veniturilor băncii sub formă de comisioane pentru serviciile prestate aferente operațiunilor de retragere și depunere de numerar (cu bănci, bancă și subdiviziunile ei, cu clienții). În creditul contului se înregistrează comisioanele obținute aferente operațiunilor de retragere și depunere de numerar. În debitul contului se înregistrează trecere la finele perioadei de gestiune a veniturilor la contul profitului nedestribuit (pierderii neacoperite). Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor băncii sub formă de comisioane obținute aferente operațiunilor de retragere și depunere de numerar.

Grupa4910 Venituri din recuperări de active și plăților aferente loreste destinată pentru evidența veniturilor din recuperările de credite și alte active care nu sunt credite și plăților aferente lor, care anterior au fost trecute la scăderi și neacoperite din contul reducerilor pentru pierderi din depreciere.

4911 Venituri din recuperări de credite și plăților aferente lor

4912 Venituri din recuperări de alte active care nu sunt credite și plăților aferente lor

Conturile 4911, 4912 sînt destinate pentru evidența veniturilor din recuperările de credite și alte active care nu sînt credite și plăților aferente lor care anterior au fost trecute la scăderi și neacoperite din contul reducerilor pentru pierderi din depreciere. În creditul conturilor se înregistrează sumele recuperate aferente creditelor sau altor active care nu sunt credite și plăților aferente lor. În debitul conturilor se înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune a veniturilor din recuperări la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul conturilor este creditor și reprezintă suma veniturilor din recuperări de credite și alte active care nu sunt credite și plăților aferente lor.

Grupa4940 Alte veniturieste destinată pentru evidența altor venituri obținute de bancă în rezultatul operațiunilor ce nu țin de activitatea de bază.

Contul4941 Alte veniturieste destinat pentru evidența altor venituri obținute de bancă în rezultatul operațiunilor ce nu țin de activitatea de bază. În creditul contului se înregistrează veniturile obținute (primite și/sau calculate către primire) de bancă din alte activități, ce nu țin de activitatea de bază. În debitul contului se înregistrează trecerea veniturilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă din alte activități, ce nu țin de activitatea de bază.

Grupa 4950 Amenzi, penalități și alte sancțiunieste destinată pentru evidența amenzilor, penalităților și altor sancțiuni.

Contul 4951 Amenzi, penalități și alte sancțiunieste destinat pentru evidența veniturilor băncii obținute (primite și/sau calculate către primire) sub formă de penalități de la neîndeplinirea prevederilor contractelor, amenzi în favoarea băncii și alte sancțiuni. În creditul contului se înregistrează amenzi, penalități, sancțiuni și alte sume plătite în favoarea băncii sau calculate către plată. În debitul contului se înregistrează trecerea veniturilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este creditor și reprezintă suma veniturilor obținute de bancă.

Veniturile se închid la sfîrșitul perioadei de gestiune la contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”. Un astfel de exemplu e reflectat în Nota de contabilitate (Anexa9) :

Debit clasa a IV-a „Venituri”

Credit contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”.

Informația privind veniturile bancare este generalizată în raportul financiar „Contul de profit sau pierdere a băncii”.

Cifra de afaceri în activitatea bancară se obține prin însumarea veniturilor rezultate din:

dobânzi si venituri asimilate (din operațiuni de trezorerie si operațiuni interbancare, din operațiuni cu clientela, din operațiuni cu obligațiuni si alte titluri cu venit fix si alte dobânzi si venituri similare);

venituri din titluri cu venit variabil;

comisioane;

câstiguri sau pierderi din operațiuni financiare (rezultatul net din operațiuni cu titluri de tranzacții, de plasament si din operațiuni de schimb);

alte venituri din activitatea de exploatare.

2.2Contabilitatea cheltuielilor băncii comerciale

Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele împrumutate sau atrase, servicii primite și lucrări prestate de terți da care beneficiază banca, materialele consumate, remunerarea salariaților, executarea unor obligațiuni legale sau contractuale, cheltuieli excepționale [8, p.46].

Conturile de evidență a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se folosește dubla înregistrare. În conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenței Contabile în bănci și alte instituții financiare din Republica Moldova, evidența cheltuielilor băncii se ține în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”. Sumele de cheltuieli efectuate în dependență de tipul lor se vor înregistra în conturi analitice conform destinației lor.

Cheltuielile se determină ținîndu-se cont de patru aspecte esențiale în activitatea băncii: angajarea, consumul, plata și imputarea [12,p.356].

Figura 2.2.1 Aspectele ce țin de determinarea cheltuielilor

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse. În cazul contractării unui depozit, angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obligația bănească de a rambursa depozitul, inclusiv dobînda aferentă.

Consumul este specific utilizării efective sau „sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii cerințelor activității bancare. De exemplu, utilizarea depozitelor primite în scopul plasării sub formă de credite în economie.

Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relațiilor financiare. Achitarea obligației băncii față de creditor reprezintă o plată ca echivalent. În schimb, plata impozitului pe profit reprezintă un transfer fără echivalent.

Imputarea reprezintă momentul cînd cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obținute.

Precum am menționat mai sus, cheltuielile sunt gestionate în clasa a V-a „Cheltuieli” a planului de conturi. Conturile clasei 5 “Cheltuieli” sunt conturi de activ și reprezintă valoarea tuturor cheltuielilor suportate în activitatea economico-financiară a băncii pe parcursul perioadei de gestiune: din dobînzi, din investiții, aferente remunerării muncii, pentru întreținerea imobilului, din operațiuni de depreciere, cu impozite și taxe, din ieșirea activelor necomerciale, precum și alte cheltuieli. Soldurile conturilor de cheltuieli sunt debitoare, dar în unele cazuri pot fi și creditoare. În debit se înregistrează formarea cheltuielilor, iar în credit închiderea lor la sfîrșitul anului în contul 3504 „Rezultat al exercițiunui curent”.

Cheltuielile băncii analizate, la fel ca și veniturile se împart în două grupe:

Figura 2.2.2. Tipuri de cheltuieli bancare

Cheltuielile procentuale suportate de banca analizată sunt:

Cheltuieli procentuale provenite din împrumuturile de la oficiul central al băncii (filiala îi achită oficiului său central un anumit procent)

Cheltuieli procentuale ce țin de dobînzile la depozitele persoanelor fizice și juridice

Cheltuieli procentuale ce țin de împrumuturile de la alte organizații financiare

Cheltuieli procentuale aferente rezervelor ce țin de credite

Cheltuieli procentuale ce țin de rezervele aferente personalului băncii (5774)

Cheltuieli procentuale ce țin de deprecierea creditelor (5860)

Cheltuielile neprocentuale provin din:

Cheltuieli neprocentuale ce țin de salarizare (salariu, premii, contribuții sociale, medicale, ajutooare materiale și altele)

Cheltuieli neprocentuale ce țin de mijloacele fixe ( calculul uzurii, reparație, întreținerea mijloacelor de transport și arenda acestora )

Cheltuieli neprocentuale aferente serviciilor comunale

Cheltuieli neprocentuale aferente serviciului de pază

Cheltuieli neprocentuale aferente impozitării

Cheltuieli neprocentuale ce țin de OMVSD-uri și ieșirea acestora (5923)

Alte cheltuieli neprocentuale

O imagine generală referitoare la cheltuielile băncii e reflectată în Raportului privind rezultate financiare din trimestrul I al anului 2013a BC “ENERGBANK” SA (Anexa 2). Astfel, conform documentului respectiv observăm că, entitatea suportă următoarele cheltuieli:

Tabelul 2.2.1 Componența cheltuielilor bгncii

Figura 2.2.3 Structura cheltuielilor conform situației la 31/12/2012

Analizоnd datele din tabelul și figura de mai sus, observгm cг, cheltuielile suportate оn trimestrul IV al anului 2012 sunt mai mari оn comparaюie cu cele din trimestrul I al anului 2013 și cea mai mare pondere o ocupг cheltuielile pentru dobоnzi.

Оn continuare vom analiza cоteva exemple, ce reflectг modalitгюile оn care sunt оnregistrate оn contabilitate cheltuielile bancare:

Exemplul 1Banca a primit un depozit de la o persoanг fizicг pe un termen de 3 ani, suma depozitului constituie 20000 lei, rata dobоnzii este de 16%, dobоnda se calculeazг єi se achitг lunar. La expirarea termenului depozitul se оntoarce оn numerar.

Оncasarea depozitului se face pe baza Ordinului de оncasare a numerarului (Anexa 10), iar оn contabilitate se fac urmгtoarele оnregistrгri:

Debit contul 1001 ,,Numerar оn casierie” – 20000 lei

Credit contul 2375 ,,Depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice” – 20000 lei

Calculul dobоnzii se va reflecta оn Nota de contabilitate(Anexa 11 ):

Debit contul 5375 ,,Cheltuieli cu dobоnzi la depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice”– 266,67 lei

Credit contul 2728 ,,Dobоnda calculatг la depozitele pe termen ale clienюilor”– 266,67 lei

Urmгtorul pas este achitarea dobоnzii, pentru care se va utiliza documentul Ordin de eliberare a numerarului(Anexa 12) єi se vor face urmгtoarele оnregistrгri оn contabilitate:

Debit contul 2728,,Dobоnda calculatг la depozitele pe termen ale clienюilor” – 266,67 lei

Credit contul 1001,,Numerar оn casierie” – 266,67 lei

Ultima operaюiune ce юine de depozitul respectiv este rambursarea sumei depozitului. Aici se оntocmeєte un Ordin de eliberare a numerarului(Anexa 13) єi se executг urmгtoarele оnregistrгri :

Debit contul 2375,,Depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice” – 20000 lei

Credit contul 1001,,Numerar оn casierie” – 20000 lei

Оn continuare vom analiza alte exemple de оnregistrгri contabile ce pot apгrea оn cadrul desfгєurгrii activitгюii bгncii:

Tabelul 2.2.2 Înregistrări contabile cu privire la cheltuielile bancare

Pe lângă conturile de cheltuieli analizate pînă acum, e necesar de a prezenta specificul contabilizării și la alte grupe, caracterizate în continuare:

5710 Cheltuieli aferente remunerării muncii și defalcărilor obligatorii

Grupa este destinată pentru evidența cheltuielilor aferente remunerării muncii și defalcărilor obligatorii.

5711 Cheltuieli pentru remunerarea muncii

5712 Primele

5714 Asigurarea socială

5715 Alte plăți

5716 Asigurarea medicală

Contul 5711 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind remunerarea muncii personalului. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind remunerarea muncii. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor aferente remunerării muncii personalului băncii.

Contul 5712 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind primele. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind primele. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind primele plătite salariaților băncii.

Contul 5714 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind asigurarea socială. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind defalcările obligatorii. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind asigurarea socială.

Contul 5715 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind alte plăți. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind alte plăți. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind alte plăți.

Contul 5716 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind asigurarea medicală. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind defalcările obligatorii. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind asigurarea medicală.

5730 Cheltuieli pentru întreținerea imobilului

Grupa este destinată pentru evidența cheltuielilor pentru întreținerea edificiilor, lumină, încălzirea și alimentarea cu apă, reparația clădirilor, serviciul securității, plata pentru arendă, alte cheltuieli pentru întreținerea imobilului.

5731 Cheltuieli de iluminare, încălzire și alimentare cu apă

5732 Cheltuieli privind reparația și întreținerea clădirilor

5733 Cheltuieli aferente serviciului securității

5735 Alte cheltuieli pentru întreținerea imobilului

Contul 5731 este destinat pentru evidența cheltuielilor pentru consumurile de energie electrică, încălzire și apă. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind consumurile de energie electrică, încălzire și apă. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor pentru consumurile de energie electrică, încălzire și apă.

Contul 5732 este destinat pentru evidența cheltuielilor pentru reparația și întreținerea clădirilor.

În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind reparația și întreținerea clădirilor băncii (clădirile proprii ale băncii și cele arendate). În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor pentru reparația și întreținerea clădirilor.

Contul 5733 este destinat pentru evidența cheltuielilor pentru asigurarea securității clădirilor și edificiilor. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind serviciile securității. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor pentru asigurarea securității clădirilor și edificiilor.

Contul 5735 este destinat pentru evidența cheltuielilor pentru întreținerea imobilului. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind întreținerea imobilului. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor pentru întreținerea imobilului.

5770 Cheltuieli cu provizioane și alte contribuții

Grupa este destinată pentru evidența cheltuielilor la formarea provizioanelor pentru eventualele pierderi aferente angajamentelor condiționale, efectuarea plăților conform legislației în vigoare, pentru plata concediilor salariaților băncii, precum și pentru evidența cheltuielilor la formarea altor provizioane. Această grupă este destinată și pentru evidența cheltuielilor ce țin de vărsămintele în fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

5771 Cheltuieli cu alte provizioane

5772 Vărsăminte și contribuții în fondul de garantare a depozitelor

5773 Cheltuieli cu provizioane la angajamente condiționale

5774 Cheltuieli cu provizioane aferente beneficiilor angajaților băncii

Contul 5771 este destinat pentru evidența cheltuielilor la formarea altor provizioane. În debitul contului se înregistrează cheltuielile la formarea și majorarea provizioanelor pentru alte pierderi. În creditul contului se înregistrează diminuarea provizioanelor formate și trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile la formarea și majorarea provizioanelor pentru alte pierderi.

Contul 5772 este destinat pentru evidența cheltuielilor ce țin de vărsămintele obligatorii anuale, contribuțiile inițiale, trimestriale și speciale în fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. În debitul contului se înregistrează cheltuielile ce țin de vărsămintele și contribuțiile băncii în fondul de garantare a depozitelor. În creditul contului se înregistrează diminuarea provizioanelor formate și trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile la formarea fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Contul 5773 este destinat pentru evidența cheltuielilor efectuate la formarea și majorarea provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiționale. În debitul contului se înregistrează cheltuielile efectuate la formarea și majorarea provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiționale. În creditul contului se înregistrează sumele restituite din contul 2772 “Provizioane pentru pierderi la angajamente condiționale” și trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor, dar poate fi și creditor (în cazul micșorării provizioanelor aferente angajamentelor condiționale).

Contul 5774 este destinat pentru evidența cheltuielilor la formarea provizioanelor privind beneficiile angajaților băncii. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind formarea și majorarea provizioanelor privind beneficiile angajaților băncii și alte cheltuieli aferente. În creditul contului se înregistrează diminuarea provizioanelor formate și trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor, dar poate fi și creditor (în cazul micșorării provizioanelor) și reprezintă cheltuielile pentru formarea și majorarea provizioanelor privind beneficiile angajaților băncii și alte cheltuieli aferente.

Impozitele єi taxele оn Bugetul de Stat єi bugetele locale sunt calculate єi achitate оn conformitate cu prevederile Codului fiscal, Legii Bugetului pe anul gestionar єi hotгrвrile autoritгюilor locale.

Impozitul pe venit pentru perioada de gestiune cuprinde impozitul curent єi impozitul amвnat. Impozitul pe venit se reflectг оn raportul privind rezultatele financiare, cu excepюia cazurilor cвnd acesta se referг la articole raportate direct la creєterea sau diminuarea capitalului propriu. Оn acest caz impozitul pe venit se reflectг оn capitalul propriu.

Impozitul pe venitul curent reprezintг suma totalг a impozitului calculatг pentru оntreaga sumг a venitului impozabil aferent perioadei de gestiune, utilizвnd cota impozitului pe venit оn vigoare sau care se aflг оn proces de aprobare la data оntocmirii bilanюului contabil, єi orice ajustгri privind impozitul pe venit calculat pentru toate perioadele de gestiune precedente.

Impozitul amвnat este calculat єi constatat prin metoda obligaюiei bilanюiere, ce presupune constituirea unui provizion pentru diferenюele temporare оntre venitul calculat conform contabilitгюii financiare єi cel calculat conform legislaюiei fiscale, ce apar оntr-o perioadг єi se corecteazг оn una din perioadele viitoare. Efectele fiscale ale diferenюelor temporare apгrute оn perioada curentг se calculeazг utilizвnd rata de impozitare оn vigoare.

Cota impozitului pe venit оn vigoare оn 2013 va constituie 12% (2011 – 0%).

Activul de impozit amвnat este recunoscut doar оn mгsura оn care poate fi obюinut un profit impozabil suficient, faюг de care sг poatг fi utilizat activul respectiv. Activele de impozit amвnat sunt reduse pe mгsurг ce nu mai existг o probabilitate de realizare a beneficiului fiscal corespunzгtor impozitului amвnat.

5780 Impozite și taxe

Grupa este destinată pentru evidența impozitelor și taxelor conform legislației în vigoare, precum și valoarea adăugată și accizele nerecuperabile, cu excepția impozitului pe venit.

5781 Impozit pe bunuri imobiliare

5782 Impozit funciar

5783 Taxa pe valoarea adăugată

5787 Taxele percepute în fondul rutier

5788 Alte impozite și taxe

Contul 5781 este destinat pentru evidența cheltuielilor curente privind impozitul pe bunuri imobiliare. În debitul contului se înregistrează plățile privind impozitul pe bunurile imobiliare. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind impozitul pe bunuri imobiliare.

Contul 5782 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind impozitul funciar. În debitul contului se înregistrează plățile privind impozitul funciar. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind impozitul funciar.

Contul 5783 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind taxa pe valoare adăugată. În debitul contului se înregistrează plățile privind taxa pe valoarea adăugată. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind taxa pe valoare adăugată.

Contul 5787 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind taxele percepute în fondul rutier. În debitul contului se înregistrează plățile privind taxele percepute în fondul rutier. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind taxele percepute în fondul rutier.

Contul 5788 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind alte impozite și taxe. În debitul contului se înregistrează plățile privind alte impozite și taxe. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor privind alte impozite și taxe.

5900 Alte cheltuieli operaționale

Grupa este destinată pentru evidența altor cheltuieli operaționale.

5901 Cheltuieli de transport

5904 Cheltuieli de deplasare de serviciu

5905 Cheltuieli de reprezentare

5906 Cheltuieli de telecomunicații, poștă și telegraf

5907 Cheltuieli de birou, tipografie

5908 Cheltuieli de reclamă

5909 Cheltuieli pentru acțiuni de binefacere

5911 Reparația și întreținerea mobilei și utilajului

5912 Reparația și întreținerea mijloacelor de transport

5913 Plata pentru arendă

5914 Cheltuieli pe taxe de trust

5915 Comisioane și taxe plătite

5916 Alte cheltuieli operaționale

5917 Cheltuieli din operațiuni cu carduri

5918 Cheltuieli pentru menținerea imobilizărilor necorporale

5919 Cheltuieli aferente operațiunilor de retragere și depunere de numerar

Contul 5901 este destinat pentru evidența cheltuielilor de transport (pentru serviciile de transport prestate de terți). În debitul contului se înregistrează cheltuielile de transport. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile de transport.

Contul 5904 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind deplasări de serviciu. În debitul contului se înregistrează cheltuielile aferente deplasărilor de serviciu. În creditul contului se înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind deplasările de serviciu.

Contul 5905 este destinat pentru evidența cheltuielilor de reprezentare. În debitul contului se înregistrează cheltuielile de reprezentare. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile de reprezentare.

Contul 5906 este destinat pentru evidența cheltuielilor de telecomunicații, poștă și telegraf. În debitul contului se înregistrează cheltuielile de telecomunicații, poștă și telegraf. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile aferente telecomunicațiilor, poștă și telegraf.

Contul 5907 este destinat pentru evidența cheltuielilor de birou, tipografie. În debitul contului se înregistrează cheltuielile de birou, tipografie. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile de birou, tipografie.

Contul 5908 este destinat pentru evidența cheltuielilor de reclamă. În debitul contului se înregistrează cheltuielile de reclamă, protocol și publicitatea serviciilor bancare. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile pentru reclamă, protocol și publicitate.

Contul 5909 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind acțiuni de binefacere. În debitul contului se înregistrează cheltuielile pentru acțiuni de binefacere. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile pentru acțiuni de binefacere.

Contul 5911 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind reparația și întreținerea mobilei și utilajului. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind reparația și întreținerea mobilei și utilajului. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile pentru reparația și întreținerea mobilei și utilajului.

Contul 5912 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind reparația și întreținerea mijloacelor de transport. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind reparația și întreținerea mijloacelor de transport. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile pentru reparația și întreținerea mijloacelor de transport.

Contul 5913 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind plata pentru arendă. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind plata pentru arendă. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind plata pentru arendă.

Contul 5914 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind taxele de trust. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind plata taxelor de trust. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind plata taxelor de trust.

Contul 5915 este destinat pentru evidența cheltuielilor pentru comisioane și taxe plătite. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind plata comisioanelor și taxelor. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind comisioanele și taxele plătite.

Contul 5916 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind alte cheltuieli operaționale. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind plata altor cheltuieli operaționale suportate de către bancă. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă alte cheltuieli operaționale.

Contul 5917 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind operațiunile cu carduri bancare, cu excepția operațiunilor de retragere și depunere de numerar. În debitul contului se înregistrează cheltuielile din operațiunile cu carduri bancare. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile aferente operațiunilor cu carduri bancare.

Contul 5918 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind menținerea imobilizărilor necorporale. În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind menținerea imobilizărilor necorporale. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind menținerea imobilizărilor necorporale.

Contul 5919 este destinat pentru evidența cheltuielilor privind plata comisioanelor pentru serviciile prestate aferente operațiunilor de retragere și depunere de numerar (cu BNM, bănci, bancă și subdiviziunile ei, cu clienții). În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind plata comisioanelor aferent operațiunilor de retragere și depunere de numerar. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul profitului nedistribuit (pierderi neacoperite). Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind plata comisioanelor aferent operațiunilor de retragere și depunere de numerar.

Grupa 5930 Alte cheltuieli cu dobînzieste destinată pentru evidența cheltuielilor cu dobînzi ca urmare a procurării unui activ cu plata în avans sau amînată, în cazul cesiunii de creanță etc., precum și pentru ajustarea valorii contabile la costul amortizat.

Contul 5931 Alte cheltuieli cu dobînzieste destinat pentru evidența cheltuielilor cu dobînzi, precum și ajustarea valorii contabile la costul amortizat. În debitul contului se înregistrează cheltuielile suportate de bancă sub formă de dobîndă în urma altor operațiuni efectuate. În creditul contului se înregistrează trecerea la finele perioadei de gestiune a cheltuielilor cu dobînzi la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor cu dobînzi înregistrate de bancă în urma efectuării altor operațiuni.

5940 Alte cheltuieli

Grupa este destinată pentru evidența altor cheltuieli suportate de bancă în rezultatul operațiunilor ce nu țin de activitatea de bază.

Contul5941 Alte cheltuielieste destinat pentru evidența altor cheltuieli suportate de bancă în rezultatul operațiunilor ce nu țin de activitatea de bază. În debitul contului se înregistrează cheltuielile suportate de bancă din alte activități, ce nu țin de activitatea de bază. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă suma cheltuielilor suportate de bancă din alte activități ce nu țin de activitatea de bază.

5950 Amenzi, penalități și alte sancțiuni

Grupa este destinată pentru evidența amenzilor, penalizărilor și altor sancțiuni.

Contul5951 Amenzi, penalități și alte sancțiunieste destinat pentru evidența amenzilor, penalităților și altor sancțiuni. În debitul contului se înregistrează amenzile, penalitățile și alte sancțiuni. În creditul contului se înregistrează trecerea cheltuielilor la finele perioadei de gestiune la contul rezultatului exercițiului curent. Soldul contului este debitor și reprezintă cheltuielile privind amenzile, penalitățile și alte sancțiuni.

5990 Impozitul pe venit

Grupa este destinată pentru evidența cheltuielilor aferente impozitului pe venit ale perioadei de gestiune.

Contul5991 Impozitul pe veniteste destinat pentru evidența cheltuielilor aferente impozitului pe venit ale perioadei de gestiune. În debitul contului se înregistrează calcularea datoriilor curente și amînate privind impozitul pe venit. În creditul contului se înregistrează calcularea creanțelor amînate privind impozitul pe venit și trecerea la finele perioadei de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la contul profitului nedistribuit (pierderi neacoperite). Soldul contului poate fi debitor (în cazul existenței cheltuielilor privind impozitul pe venit) sau creditor (în cazul existenței economiei privind impozitul pe venit).

La sfîrșitul anului de gestiune cheltuielile se închid la contul 3504„Rezultat al exercițiunui curent”, întocmindu-se o Notă de contabilitate (Anexa 14) cu următoarea înregistrare:

Debit contul 3504„Rezultat al exercițiunui curent”

Credit clasa de conturi V.

Informația privind cheltuielile bancare este generalizată în raportul financiar „Raportul de profit/pierdere a băncii”.

Capitolul III. Contabilitatea formării și utilizării profitului băncii comerciale

Contabilitatea formării și utilizării profitului

Periodic, lunar, trimenstrial sau anual, în funcție de convenția adoptată în contabilitate, se determină rezultatele financiare bancare. Rezultatele financiare la rîndul lor, la fel ca și veniturile, cheltuielile sunt divizate conform unor criterii și sunt supuse unei clasificări.

Băncile comerciale în cadrul desfășurării activității întocmesc următoarele rapoarte:

BILANȚUL CONTABIL;

CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE A BĂNCII;

DEPOZITE;

ANALIZA VENITULUI AFERENT DOBÎNZII;

VENITURILE ȘI CHELTUIELILE PROVENITE DIN TRANZACȚIILE CU PERSOANELE AFILIATE BĂNCII .

Toate elementele de venituri și cheltuieli recunoscute în anul gestionar sunt incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei care conține următoarele elemente: profitul sau pierderea din activitățile curente și elementele extraordinare.

Conform Politicii de contabilitate pentru anul 2013 a BC „ENERGBANK” S.A., veniturile și cheltuielile sunt recunoscute și reflectate în rapoartele financiare pe baza metodei calculării în perioada de gestiune în care ele au avut loc, independent de momentul obținerii efective sau eliberării mijloacelor bănești.Veniturile obținute în perioada de gestiune care sunt atribuite la perioadele viitoare sunt reflectate în evidență pe conturile corespunzătoare și sunt incluse în venituri la sosirea perioadei de gestiune la care ele se referă. Profiturile și pierderile se calculează cumulativ de la începutul anului.În scopul stabilirii corecte a cheltuielilor perioadei de gestiune Banca creează rezerva pentru concediile neutilizate. Astfel, cheltuielile asociate cu obligațiile privind concediile anuale sunt reflectate prin metoda calculării cu crearea rezervelor ce urmează a fi aplicate pentru achitarea concediilor utilizate. Formarea rezervei se va efectua reieșind din numărul concediilor neutilizate exprimate în zile prin reflectare în grupurile de bilanț 5711,,Cheltuieli pentru remunerarea muncii” și 2772 ,,Provizioane pentru pierderi la angajamente condiționale”.

În acest sens, conturile de cheltuieli și conturile de venituri în care se înregistrează, în funcție de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se închid provizoriu prin rezultatul exercițiului. Rezultatul exercițiului reprezintă profitul sau pirderea, ce se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor. De asemenea, rezultatul reprezintă un indicator care exprimă performanța financiară a unei întreprinderii.

Activitatea de determinare a rezultatului exercițiului se poate confrunta cu anumite dificultăți generate de controversele privind modul de abordare și definire a rezultatului. În general toate abordările pornesc de la premise că măsurarea performanțelor implică în principal determinarea profitului ca expresie pozitivă a rezultatului. În acest sens sunt posibile mai multe abordări:

Abordarea patrimonială, concretizată prin măsurarea profitului pe baza variației patrimoniului întreprinderii în cursul unui exercițiu pe baza formulei următoare:

Rezultatul exercițiului = Capitaluri proprii la sfîrșitul exercițiului N – Capitaluri proprii la sfîrșitul exercițiului N-1

Abordarea economică, se bazează pe cele două concept analizate, în capitolele precedente, folosind relația:

Rezultat = Venituri – Cheltuieli

Acest mod de abordare caracterizează toate sistemele de contabilitate în partidă dubșă, dar prezintă particularități îndeosebi în funcție de accepțiunile atribuite noțiunilor de venituri și cheltuieli, precum și de modul în care operează unele principii.

Abordare financiară, a rezultatului are la bază variația trezoreriei întreprinderii în cursul unei perioade de timp determinată pe baza relației:

Rezultat = Încasări – Plăți

Fluxurile de încasări și plăți sunt cele care evidențiază capacitatea întreprinderii de a genera lichidități.

În practică se regăsesc toate cele trei concepții, dar rolul esențial revine concepției economice, bazate pe determinarea rezultatului ca diferență între venituri și cheltuieli.

Rezultatul exercițiului (profitul sau pierderea) cuprinde:

profit sau pierdere din operațiuni continue înainte de impozitare;

impozitul pe profit;

profit sau pierdere din operațiuni continue după impozitare;

profitul sau pierderea aferentă exercițiului.

Profit sau pierdere din operațiuni continue înainte de impozitare reprezintă diferența dintre veniturile din operațiunile curente pe de o parte, respectiv veniturile din exploatare și veniturile din provizioane și recuperări de creanțe amortizate și cheltuieli curente, pe de altă parte, respectiv cheltuielile de exploatare și cheltuielile cu provizioanele și pierderi din creanțe nerecuperabile.

Precum a menționat autorul în capitolele precedente, conturile de venit și cheltuieli se închid la contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”:

Tabelul 3.1.1 Închiderea conturilor de venit și cheltuieli

Astfel de exemple sunt reflectate în Notele de contabilitate (Anexa 9), (Anexa 14):

Închiderea contului de venituri:

Debit contul 4677,,Comisioanele băncii pentru ținerea conturilor clienților” – 5233,27 lei

Credit contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent”- 5233,27 lei

Închiderea contului de cheltuieli:

Debit contul 3504„Rezultat al exercițiunui curent” – 62915,58 lei

Credit contul 5375 ,,Cheltuieli cu dobînzi la depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice”- 62915,58 lei.

Cheltuielile se înregistrează în debit, iar veniturile – în credit. Diferența dintre debitul și creditul contului 3504 „Profit nedistribuit(pierdere neacoperită)- anul curent” constituie profitul brut(pînă la impozitare).

De asemenea e de menționat faptul că, contul 3504 „Rezultat al exercițiului curent” nu are sold inițial și final.

Evident, cel mai important raport este cel de Profit și pierderi, deoarece datorită informației stipulate în acesta putem trage concluzii referitoare la nivelul eficienței activității unității bancare analizate.

Profitul constituie obiectivul fundamental al oricărei entități economice, inclusiv al societăților bancare, întrucât reprezintă sursa câștigurilor de capital prin prisma majorării capitalurilor și fondurilor băncii și implicit a valorii acțiunilor deținute și a câștigurilor imediate acordate acționarilor sub forma dividendelor. De asemenea, profitul reprezintă principala sursă din care băncile își constituie fonduri de rezervă, contribuind astfel la îmbunătățirea capitalizării băncii, protejându-le față de eventualele pierderi înregistrate in unele exerciții financiare.

Băncile sunt interesate să furnizeze produse si servicii bancare care să corespundă cât mai mult cerințelor clienților atât din punct de vedere al conținutului cât și din punct de vedere al calității, precum și să creeze noi oportunități de afaceri pentru aceștia, cu condiția păstrării avantajului bilateral, profitul reprezentând rezultatul final care reflectă efectele nete ale politicilor și activităților unei bănci într-un exercițiu financiar.

Profitul este în final scopul esențial al întreprinzătorului bancar pe care acesta îl urmărește de-a lungul întregii sale activități de management, cumpănind cu grijă angajările pe linia procurării surselor și utilizarea acestora prin acordarea de credite și ținând seama de riscurile posibile. Pentru a se evidenția interdependențele în evoluția performanțelor bancare și pentru a evidenția principalele modalități de acțiune pentru îmbunătățirea acestora, profitul, ca sumă în expresie absolută, trebuie raportat la principalele lui determinante, rezultând astfel un set de indicatori asemănători cu cei utilizați și în alte sfere de activitate, dar cărora specificul activității bancare le imprimă o individualitate proprie.

Profitul realizat de o societate bancară are două forme de exprimare, respectiv profitul brut și profitul net, care se calculează astfel:

PROFITUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

PROFITUL NET = PROFITUL BRUT – IMPOZITUL PE PROFIT

Profitul brut reprezintă diferența dintre veniturile brute (formate din veniturile din dobânzi și alte venituri) și cheltuielile totale ( cheltuielile cu dobânzile pentru resursele atrase, cheltuieli operaționale și cu funcționarea băncii), iar profitul net se determină ca diferență dintre profitul impozabil și impozitul pe profit, cu mențiunea că, potrivit reglementărilor fiscale din România, nu întotdeauna profitul brut contabil este identic cu profitul impozabil, existând anumite categorii de cheltuieli nedeductibile fiscal, profitul net astfel determinat putând fi repartizat sub forma dividendelor cuvenite acționarilor sau pentru alimentarea fondurilor băncii (profit reinvestit). Veniturile și cheltuielile bancare reprezintă o sursă cheie de informații în ceea ce privește câștigurile unei bănci, cuantumul și calitatea acestora, calitatea portofoliului de credite al băncii și concentrarea cheltuielilor sale, precum și orientarea afacerilor unei bănci. În mod tradițional, sursa majoră de venituri bancare au constituit-o dobânzile, însă rezultatele băncilor moderne reflectă o pondere din ce în ce mai mare a veniturilor din operațiunile de tranzacționare, investiții, și a veniturilor bazate pe comisioane, presupunând totodată și un profil de risc diferit față de cel al unei bănci tradiționale, tendință ce implică o volatilitate mai mare a rezultatelor și profitabilității băncii.

Profitul din dobândă derivă din credite, și toate celelalte forme de împrumuturi acordate de o bancă, cum ar fi: creditele pentru capital circulant, investiții, locuințe, credite pentru descoperit de cont, cărțile de credit, și de asemenea, cuprinde dobânda încasată la depozitele băncii de la alți intermediari financiari.

Profitabilitatea este capacitatea unei activități de a aduce profit, fiind un instrument managerial de cuantificare a rentabilității activităților, atât în previzionarea, cât și în realizarea acestora. Ca factor determinant al evoluției și consolidării poziției băncii în cadrul sistemului bancar, profitabilitatea poate fi analizată cu ajutorul bugetului de venituri și cheltuieli, ca instrument de implementare a strategiei băncii și ca instrument al contabilității de gestiune ce contribuie la urmărirea evoluției costurilor și corelarea acestora cu veniturile la nivelul băncii.

Din punct de vedere managerial se poate determina o profitabilitate a unităților teritoriale ale băncii, o profitabilitate a clienților băncii, fiecare din aceste segmente fiind considerate centre de profit, caz în care profitabilitatea băncii este o rezultantă a însumării profitabilității clienților sau profitabilității produselor și serviciilor promovate de bancă.

Băncile comerciale funcționează în baza principiului de recuperare de sine stătător. Aceasta semnifică că, toate cheltuielile suportate de bancă trebuie în totalmente acoperite prin intermediul veniturilor proprii. Astfel, veniturile trebuie să ajungă la un nivel capabil de a achita impozitele și taxele și, totodată, competent de a sta la baza unei dezvoltări pe viitor a băncii.

Totalitatea indicatorilor de venituri și cheltuieli a băncilor comerciale formează rezultatelor financiare a activității acestora.

Calculul rezultatului financiar obținut la bancă este prezintat în tabela de mai jos:

Tabel 3.1.2 ,,Calculul rezultatului financiar al băncii”

Elaborarea și prezentarea Raportului de profit și pierderi de către banca comercială

Banca оntocmeєte єi prezintг utilizatorilor rapoarte despre administrarea, operaюiunile, lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea sa, atоt separat, cоt єi оn mod consolidat, оn scopul evaluгrii stгrii financiare a bгncii оn integral єi a fiecгrei filiale a ei.

Rapoartele financiare reprezintг totalitatea informaюiilor contabile despre activitatea financiarг economicг a bгncii la o datг stabilitг. Obiectul rapoartelor financiare se reduce la majorarea numгrului utilizatorilor infomaюionali єi luarea deciziilor economice cu privire la investirea mijloacelor bгneєti оn bancг. Scopul dгrilor de seamг este controlul, analiza activitгюii bгncii, respectarea normelor economice conducerea operativг a riscurilor, alocarea rezervelor pentru creєterea rentabilitгюii єi solvabilitгюii bгncii.

Situaюiile financiare trebuie sг prezinte fidel poziюia financiarг, performanюa financiarг єi fluxurile de numerar ale uneiоntreprinderi. Aplicarea corespunzгtoare a Standardelor Internaюionale de Contabilitate, cu informaюii suplimentare prezentate atunci cвnd este necesar, are ca rezultat, оn aproape toate cazurile, situaюii financiare care realizeazг o prezentare fidelг.

Băncile supuse supravegherii de către Banca Națională a Moldovei sunt obligate să întocmească și să prezinte rapoarte financiare în conformitate cu „Instrucțiunea privind situațiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile băncilor”, „Instrucțiunea privind modul de întocmire și prezentare de către bănci a rapoartelor în scopuri prudențiale”, „Instrucțiunea privind modul de prezentare de către bănci a rapoartelor în formă electronică la Banca Națională a Moldovei”.

Rapoartele care nu corespund cerințelor prezentei Instrucțiuni se restituie băncii pentru perfectarea în modul stabilit. În caz de depistare în rapoarte a unor divergențe, greșeli și/sau erori semnificative, Banca Naționala a Moldovei cere prezentarea repetată a rapoartelor cu introducerea modificărilor și corectărilor corespunzătoare.

Fiecare raport se semnează de către doua persoane oficiale autorizate de către consiliul băncii, precum și de executorul responsabil (de exemplu de director și contabil-șef), apoi se legalizează cu ștampilă. Conducătorul băncii și contabilul-șef sunt principalele persoane care răspund despre prezentarea la timp deplinătoare și calitatea informației prezentate în raportele financiare.

În rapoarte sumele se prezintă în părți întregi, adică nu trebuie să figureze bănuți. Mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data gestionară. În rapoartele pe suport hîrtie sumele cu semnul minus se reflectă în paranteze.

Înainte de prezentare la Banca Națională a Moldovei, sumele din rapoarte se confruntă cu sumele din rapoartele precedente. Dacă au loc modificări sau divergențe esențiale de la o perioadă la alta, la raport se anexează o notă explicativă.

Informația din aceste rapoarte trebuie să reflecte starea financiara a băncii la sfîrșitul zilei operaționale a perioadei gestionare (luna, trimestru, an etc.).

Rapoartele, se prezintă cel tîrziu la data de cincisprezece a lunii următoare perioadei gestionare.

Băncile trebuie să țină cont de rezultatele controalelor, efectuate de către inspectorii Băncii Naționale.

Pînă la întocmirea rapoartelor anuale în filiale e necesar de a efectua următoarele lucrări:

de efectuat inventarierea tuturor mijloacelor bănești, valorilor, mijloacelor fixe și a materialelor. Conform rezultatelor inventarierii se întocmesc acte, care servesc drept bază pentru reflectarea rezultatelor în contabilitatea băncii;

asigurarea primirii pe toate conturile clienților a confruntărilor în scris;

asigurarea primirii pe toate conturile “Nostro” a soldurilor confirmate;

compararea cu departamentul decontărilor bancare a oficiului central pe conturile decontărilor în filiale și oficiu central;

verificarea tuturor acumulărilor pe active și pasive.

Efectuarea acestor lucrări este necesară pentru reflectarea informației obiective și corecte ce caracterizează activitatea financiară a băncii. Filialele băncii țin contabilitatea la fel ca și oficiul central, cuprinzînd toate pozițiile de evidență contabilă a filialei și reprezentanței.

Responsabilitatea de bazг pentru perfectarea єi publicarea informaюiei оn conformitate cu legislaюia оn vigoare єi Regulamentul BNM cu privire la dezvгluirea de cгtre bгncile licenюiate din Republica Moldova a informaюiei despre activitatea lor financiarг o poarta conducгtorul bгncii. Оn cazul publicгrii de cгtre bancг a informaюiei (datelor) denaturate єi care nu corespunde cerinюelor BNM, legislaюiei оn vigoare, banca va publica o dezminюire cu rectificarea informaюiei (datelor) conform cerinюelor BNM.

Informaюia publicatг оn conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la dezvгluirea de cгtre bгncile licenюiate din Republica Moldova a informaюiei despre activitatea lor financiarг nu se supune auditului, iar оn cazul оn care banca decide ca aceastг informaюie sг fie supusг auditului, atunci se publicг єi avizul de audit.

Informaюia (datele) publicate trimestrial nu interferг cu informaюia publicatг оn conformitate cu art. 35 din Legea instituюiilor financiare.

Banca publicг trimestrial informaюia cu privire la activitatea sa financiarг:

Fin 1 – bilanюul,

Fin 2 – contul de profit sau pierdere (оntocmite оn conformitate cu Instrucюiunea

privind situaюiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile bгncilor), perfectate оn dinamicг –perioada curentг єi sfоrєitul anului precedent celui gestionar;

mгrimea capitalului normativ total al bхncii, suficienюa capitalului ponderat la risc,

coeficienюii lichiditгюii, active generatoare de dobоndг raportate la total active; valoarea totalг a expunerilor “mari”, suma totalг a expunerilor bгncii faюг de persoanele afiliate єi /sau grupurile de persoane care acюioneazг оn comun cu persoanele afiliate bгncii”; total credite expirate; total credite nefavorabile; total credite raportate la total active; total credite nefavorabile raportate la total active; total credite nefavorabile raportate la total credite, reduceri pentru pierderi la credite raportate la total credite; total depozite ale persoanelor fizice єi juridice raportate la total active; rentabilitatea activelor; rentabilitatea capitalului acюionar; marja netг a dobоnzii; indicele eficienюei.

FIN 2 este situaюia financiarг care conюine informaюii de bazг privind veniturile єi cheltuielile legate de activitatea bгncilor. La оntocmirea Contului de profit sau pierdere bгncile se vor cгlгuzi de Planul de conturi al evidenюei contabile оn bгncile licenюiate din Republica Moldova, cu modificгrile єi completгrile ulterioare (Plan de conturi) єi de Standardele Internaюionale de Raportare Financiarг (IFRS).

„Cоєtigurile sau pierderile aferente activelor єi datoriilor financiare” sunt prezentate оn secюiunea principalг a contului de profit sau pierdere, pe bazг netг.

„Veniturile sau cheltuielile din activitгюi оntrerupte” sunt prezentate la valoare netг.

„Veniturile din dobоnzi єi cheltuielile cu dobоnzile aferente instrumentelor financiare deюinute оn vederea tranzacюionгrii єi instrumentelor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justг prin profit sau pierdere” vor fi raportate drept cоєtiguri sau pierderi nete aferente acestor categorii de instrumente (care include dobоnda acumulatг).

„Veniturile din dobоnzi” includ veniturile din dobоnzi єi comisioanele de natura dobоnzii aferente creditelor acordate clienюilor, depozitelor interbancare plasate la alte bгnci comerciale, la Banca Naюionalг a Moldovei, creditelor overnight, veniturile din dobоnzi obюinute din valorile mobiliare deюinute pоnг la scadenюг sau cele desemnate ca fiind disponibile оn vederea vоnzгrii.

„Veniturile din dobоnzi”, contabilitatea de acoperire nu se aplicг оn prezent оn Republica Moldova.

„Venituri din dobоnzi – alte active” includ sumele reprezentоnd venituri din dobоnzi ce nu au fost prezentate оn alte posturi, cum ar fi veniturile din dobоnzi aferente activelor imobilizate єi grupurilordestinate cedгrii, clasificate drept deюinute оn vederea vоnzгrii, cоєtigul aєteptat aferent activelor utilizate оn cadrul planurilor de beneficii determinate post-angajare etc.

„Cheltuieli cu dobоnzile – alte datorii“ includ sumele reprezentоnd cheltuieli cu dobоnzile ce nu au fost prezentate оn alte posturi, cum ar fi cheltuieli cu dobоnzile aferente datoriilor incluse оn grupuri destinate cedгrii, clasificate drept deюinute оn vederea vоnzгrii, creєteri ale valorii contabile a unui provizion care reflectг trecerea timpului, cheltuielile cu dobоndг aferente planurilor de beneficii determinate post-angajare etc.;

„Venituri din taxe єi comisioane” includ veniturile de natura comisioanelor.

„Cheltuieli cu taxe єi comisioane” includ alte cheltuieli de natura comisioanelor.

„Cоєtiguri sau pierderi privind activele єi datoriile financiare deюinute оn vederea tranzacюionгrii – net” includ rezultatul marcгrii la piaюг a activelor єi datoriilor financiare, clasificate ca fгcоnd parte din portofoliul de tranzacюionare. Diferenюele de valoare justг vor afecta contul de profit єi pierdere pe оntreaga perioadг de deюinere a acestora.

„Cоєtiguri sau pierderi privind activele єi datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justг prin profit sau pierdere – net” includ marcarea la piaюг a activelor єi datoriilor financiare, clasificate ca fiind evaluate la valoarea justг prin profit sau pierdere – net.

„Diferenюe de curs de schimb (cоєtig/pierdere)- net” includ cоєtigul/pierderea netг din operaюiuni cu valutг.

„Cоєtiguri (pierderi) din de-recunoaєterea activelor, altele decоt cele deюinute оn vederea vоnzгrii – net” includ cоєtiguri/pierderea netг la alte active decоt cele descrise оn categoriile de mai sus.

“Alte venituri”/„Alte cheltuieli” includ alte venituri/ cheltuieli neaferente dobоnzilor.

„Cheltuieli administrative” va include cheltuielile privind remunerarea muncii, defalcгri privind fondul de pensii, asigurarea socialг, prime єi alte cheltuieli administrative.

„Amortizarea” includ costul aferent amortizгrii detaliat pentru imobilizгri corporale (mijloace fixe), investiюii imobiliare, alte imobilizгri necorporale.

„Provizioane (reluari de provizioane) includ cheltuielile de constituire a provizioanelor sau venitul rezultat din reversarea acestora, contabilizate conform IAS 37.

„Deprecierea activelor” includ cheltuielile de depreciere a activelor financiare pentruportofoliile definite оn bilanю, conform prevederilor IAS 39 єi deprecierea activelor nefinanciare conformprevederilor IAS 36.

„Deprecierea activelor financiare evaluate la cost (instrumente de capitaluri necotate єi instrumente derivate legate de acestea)” includ cоєtiguri/pierderea de la operaюiuni cu active imobilizate єi grupuri destinate cedгrii conform IFRS 5.

„Profitul sau pierderea din active imobilizate єi grupuri destinate cedгrii, clasificate drept deюinute оn vederea vоnzгrii, care nu pot fi considerate activitгюi оntrerupte” includ cоєtiguri/pierderea de la operaюiuni cu active imobilizate єi grupuri destinate cedгrii conform IFRS 5.

„Cheltuieli sau venituri cu impozitul aferent profitului sau pierderii din operaюiuni continue” reprezintг impozitul pe venit datorat de bancг.

Periodicitatea prezentгrii raportului – lunar.

Încheiere

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care trebuie să asigure mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități economice eficiente.

În esență, banca poate fi definită ca o instituție care mobilizează mijloace bănești disponibile, finanțează și creditează persoanele fizice și juridice, organizează și efectuează decontările și plățile în cadrul economiei naționale și în relațiile cu alte state în scopul obținerii de profit.

Precum a menționat în textul tezei autorul lucrării date, profitul sau pierderea pot fi determinate cu condiția cunoașterii valorilor veniturilor și cheltuielilor băncii. Din aceste considerente, indicatorii respectivi au un rol relevant nu numai în cadrul entității în care au fost înregistrate, ci și în cadrul întregii economii, determinînd și banca comercială să devie o instituție cu un rol complex în economia țării. Prin activitatea de colectare a resurselor financiare, concomitent cu plasarea lor pe piață prin intermediul creditelor și al altor operațiuni pe piața financiară. Băncile joacă rolul de intermediar între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora [12,p.5].

E cert faptul că, principalele activități care se desfășoară în cadrul oricărei bănci sunt operațiunile de depozit și oferirea creditelor. În ceea ce privește operațiunile de depozit, ele reprezintă una din primordialele funcții ale băncilor, deoarece se caracterizează printr-o relație specială dintre persoanele fizice și juridice, pe de o parte, și bănci, pe de altă parte.

Creditele bancare sunt la fel relevante în desfășurarea activității băncilor comerciale, deoarece organizarea deservirii financiar-creditare a întreprinderilor, organizațiilor și a populației joacă un rol important în dezvoltarea economiei, structurii financiar-economice și în tendința de a ridica nivelul de trai al populației. Acordînd credite, banca contribuie la prosperarea economiei naționale.

Echilibrul dintre factorii specifici ai activităților interne, transformatoare, este definit și delimitat ca relație între cheltuieli și venituri [12,p.357]. Prin compararea acestor două mărimi se determină rezultatul net. Acesta îmbracă forma de profit în cazul cînd veniturile sunt mai mari decît cheltuielile, și indică pierdere, în caz invers.

Respectiv, o mare parte din cheltuieli pe care le suportă banca sunt generate de operațiunile de depozit, iar principala sursă de venituri sunt credite bancare oferite persoanelor fizice și juridice. Din aceste considerente, în continuare se vor face anumite concluzii cu referire la acești doi indicatori relevanți în cadrul băncii comerciale.

Pe parcursul desfășurării activității sale, banca a executat o muncă activă de perfecționare a serviciilor oferite pe piața depunerilor, sporirea calității deservirii individuale a clienților băncii, extinzînd permanent spectrul de produse de depozit și orientîndu-se spre grija maximă față de clienți. Ponderea depozitelor persoanelor juridice este mai mare decît cele a persoanelor fizice.

Efectuînd practica de licență, autorul lucrării respective a observat că, banca depune eforturi mari și în domeniul creditării, sporind portofoliul de creditare, cu condițiile păstrării la nivel acceptabil a raportului dintre risc și rentabilitate. Astfel, e de menționat faptul că, acțiunile întreprinse în domeniul dat au oferit și rezultate, determinînd banca să obțină un spor al portofoliului de creditare în raport cu perioada analogică a anului precedent. Concomitent, s-a păstrat un nivel accesptabil al riscului.

La începutul anului 2012 banca a desfășurat o activitate amplă de tranziție la Standardele Internaționale de evidență contabilă. S-a efectuat trecerea la un nou plan de conturi, precum și a fost elaborat sistemul de calculare a fondului de risc în conformitate cu cerințele Standardelor Internaționale ale Evidenței Contabile. Banca, totodată, realizează controlul asupra situației financiare a clienților, efectuează o monitorizare mai minuțioasă a indicatorilor activității economice, analiza minuțioasă a datoriei debitoare, inclusiv analiza lichidității, controlul mai minuțios al plăților și încasărilor clienților, sunt sporite cerințele față de stingerea obligațiunilor față de bancă, inclusiv față de stingerea dobînzilor în scopul neadmiterii creării unei datorii mari față de bancă. Respectiv, realizînd măsurile indicate mai sus, au contribuit la faptul că, banca a fost selectată de diverse organizații internaționale pentru participare la proiectele lor.

După părerea autorului lucrării respective, acțiunile pe care le întreprinde banca în activitatea sa, contribuie la extinderea bazei de clienți și sporesc veniturile în urma operațiunilor de creditare. Totodată, e de menționat că, banca se află în căutare permanentă a resurselor de creditare ieftine. În rezultatul participării la diverse proiecte internaționale, clienții băncii obțin posibilitatea de a primi credite în condiții mai avantajoase. Un rol destul de important în menținerea stării financiare a băncii îl joacă creditele oferite din partea organizațiilor financiare internaționale care, în afară de toate contribuie la sporirea capacității de creditare a băncii.

Concluzionînd cele menționate mai sus, e nevoie de a remarca faptul că, în practica economică a țarii noastre, bugetul de venituri și cheltuieli reprezintă principalul instrument de programare atît a rezultatelor financiare cît și a fondurilor necesare. Cu ajutorul indicatorilor respectivi, entitățile își previzionează pe o anumită perioadă de timp, de obicei un an și defalcat pe trimestre, veniturile și cheltuielile financiare, urmărind realizarea echilibrului financiar al entității. La rîndul său, rezultate financiare la fel sunt relevante, atît pentru înterprinderi în particular, cît și pentru întreaga societate în ansamblu. Din aceste considerente, e necesar de a înțelege importanța veniturilor și cheltuielilor bancare și de a crea diverse strategii întru menținerea acestora la nivelul dorit.

Bibliografie

Acte legislative și normative:

Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;

Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile dinRepublica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 297 din 15 decembrie 2011;

Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul”;

Standardul Național de Contabilitate 2 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”;

Planul de conturi al evidenței contabile în băncile licențiate din Republica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 166 din 12 iulie 2012;

Hotărîrea nr.292 din 15.12.2011 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind situațiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile băncilor;

Manuale, cărți, monografii:

”Бухгалтерский учет в коммерческих банках”/ Л.В. Усатова, М.С. Сероштан, Е.В.Арская; Учебное пособие; 2005-380p.;

”Contabilitate bancară”/ Ciornii Revilia – 80p.;

”Contabilitatea principalelor operațiuni ale băncilor comerciale”/ C. Dascălu; Ed. ASE, București, 1999;

”Contabilitate bancară”/ Vasile Dedu; Editura Economica, București 2001- 304p.;

”Sisteme avansate de contabilitate bancară”/ Constantin M. Drăgan; Editura Contconsult și Editura Economica, 1998 ;

”Activitatea bancară”/ Cornelia Grigoriță;Cartier, Chișinău 2005 -418p.;

”Contabilitatea instituțiilor de credit”/ Cornelia Dascălu, Aurelia Ștefănescu, Elena Mihaela Botea; Editura ASE, București 2011 – 191p.;

”Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic”/ Gheorghe Crețoiu, Ion Bucur; Editura All Beck, București 2007 – 348p.;

Rapoarte statistice și informații de pe internet:

Raportul anual BC ,,VICTORIABANK” S.A. pentru anul 2014 – http://energbank.md/about/anual-report/anual-report;

http://www.bnm.md/;

http://www.contabilsef.md;

http://e-contabilitate.md/;

http://scribd.com/.

Bibliografie

Acte legislative și normative:

Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;

Regulamentul privind organizarea contabilității în băncile dinRepublica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 297 din 15 decembrie 2011;

Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul”;

Standardul Național de Contabilitate 2 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”;

Planul de conturi al evidenței contabile în băncile licențiate din Republica Moldova cu modificările și completările aprobate de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărîrea nr. 166 din 12 iulie 2012;

Hotărîrea nr.292 din 15.12.2011 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind situațiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile băncilor;

Manuale, cărți, monografii:

”Бухгалтерский учет в коммерческих банках”/ Л.В. Усатова, М.С. Сероштан, Е.В.Арская; Учебное пособие; 2005-380p.;

”Contabilitate bancară”/ Ciornii Revilia – 80p.;

”Contabilitatea principalelor operațiuni ale băncilor comerciale”/ C. Dascălu; Ed. ASE, București, 1999;

”Contabilitate bancară”/ Vasile Dedu; Editura Economica, București 2001- 304p.;

”Sisteme avansate de contabilitate bancară”/ Constantin M. Drăgan; Editura Contconsult și Editura Economica, 1998 ;

”Activitatea bancară”/ Cornelia Grigoriță;Cartier, Chișinău 2005 -418p.;

”Contabilitatea instituțiilor de credit”/ Cornelia Dascălu, Aurelia Ștefănescu, Elena Mihaela Botea; Editura ASE, București 2011 – 191p.;

”Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic”/ Gheorghe Crețoiu, Ion Bucur; Editura All Beck, București 2007 – 348p.;

Rapoarte statistice și informații de pe internet:

Raportul anual BC ,,VICTORIABANK” S.A. pentru anul 2014 – http://energbank.md/about/anual-report/anual-report;

http://www.bnm.md/;

http://www.contabilsef.md;

http://e-contabilitate.md/;

http://scribd.com/.