Particularitatile Climei In Judetul Prahova

Clima judetului Prahova se inscrie in cadrul climatului temperat continental si joaca un rol deosebit de important in desfasurarea activitatilor turistice din zona. Cea mai mare parte a turistilor definesc clima prin sintagma „ timp frumos”, in cadrul sau fiind implicate o serie de elemente climatice precum: umiditatea relativa si temperatura aerului, nebulozitatea, vanturile si durata de stralucire a Soarelui. Aceste elementele principale permit sau nu desfasurarea activitatilor turistice pe teritoriul judetului Prahova, astfel ca: pentru practicarea turismului in conditii optime in cazul regiunilor de campie, durata de stralucire a Soarelui trebuie sa fie de circa 2100 de ore pe an, iar cantitatea de precipitatii redusa, in medie intre 490-610mm/an. In regiunile de deal si podis, la altitudini cuprinse intre 300-700m, favorabilitatea conditiilor este data de existenta confortului termic din lunile iulie si august si de stresul bioclimatic redus. In ceea ce priveste practicarea turismului in unitatile montane acesta depinde in mare masura de durata zilelor cu strat de zapada prielnic schiatului, media fiind cuprinsa intre 100-120 zile/an, dar si de cantitatea relativ mare a precipitatiilor ce cad sub forma de zapada.

Datorita situarii teritoriului prahovean pe cele trei trepte principale de relief, se pot evidentia doua subtipuri climatice: sectorul de climă continentală, caracterizat prin veri calduroase (uneori secetoase) si ierni reci (cu viscole), intalnit cu precadere zona de câmpie (80% din suprafata integului judet) și sectorul de climă continental-moderată, reprezentata prin veri racoroase si ierni aspre, cu strat gros de zapada ce se mentine o preioada indelungata de timp, (ocupand 20%) specifica ținuturile montane. Intre cele doua areale isi face simtit prezenta climatul intermediar caracteristic regiunilor deluroase si depresiunilor din ccuprinsul Subcarpatilor Prahovei.

2.1 Factorii genetici ai climei

2.1.1. – Factorii enegetici sau radiativi.( curs meteo)

Radiatia solara se constituie a fi factorul climatogen cel mai important avand influenta asupra tuturor celorlalte elemente climatice. Fluxurile radiative sunt de mai multe tipuri, dupa cum urmeaza:

Radiatia solara directa reprezinta o parte din energia emisa de Soare catre Pamant. Aceasta strabate atmosfera ajungand nealterata la suprafata terestra, sub forma unui flux de raze paralele. Intensitatea acestei radiatii depinde in mare masura de inaltimea Soarelui deasupra Orizontului, factor ce este influentat atat de miscarile de rotatie si revolutie ale Pamantului, cat si de gradul de inclinare a axei terestre, dar si de transparenta atmosferei ce este indusa de umezeala si concentrarea aerului si de gradul de acoperire al cerului cu nori.

Fluxul radiatiei solare directe de la mai multe niveluri in Bucegi, W m² ( partial dupa Andritoiu N., Ciocoiu I., 1968)

Radiatia difuza este cunoscuta si sub denumirea de ”radiatia difuza a boltii ceresti” si se prezinta sub forma unui flux de raze dispersate in toate directiile de moleculele gazelor din cuprinsul atmosferei terestre. Volumul radiatiei difuze depinde, atat de inaltime a Soarelui deasupra Orizontului, cat si de gradul de transparenta a atmosferei, motiv pentru care prezinta o rapartitie neuniforma in timp si spatiu. Astfel ca pe durata unui an valorile maxime ale radiatiei difuze sunt atinse iunie, deoarece in aceasta luna transparenta atmosferei este minima.

Radiatia globala sau insolatia este rezultatul sumei dintre radiatia solara directa si cea difuza. Intensitatea sa este strans legata de transparenta atmosferei si de procesele vremii, astfel ca in conditiile unui grad ridicat de acoperire al cerului cu nori, radiatia difuza prezinta valori reduse. In cadrul vailor montane situate la inaltimi de circa 2000m intensitatea radietiei globale atinge valori apopiate 2 cal/cm²/min.

Radiatia reflectata ( reflexie difuza) consta in abaterea sensului de propagare initiala a fasciculelor de radiatii fara a suferi vreo modificare de alta natura. Joaca un rol deosebit de important in formarea particularitatilor micro si topoclimatice, reflectandu-se la suprafata pamantului in functie de anumite insusiri fizice precum: natura, culoarea si panta scoartei tereste, dar si de unghiu de incidenta a razelor solare. Insusirile de reflectare ale suprafetei active se exprima printr-un raport intre radiatia reflectata si radiatia incidenta, raport cunoscut sub denumirea de albedou (%). In cazul zapezii proaspete, acesta poate atinge un maximum de cca. 95% si un minimum de 5% pentru un sol ud si lipsit de vegetatie, covorul vegetal avand un albedo cuprins intre 20-25%. Pe langa absorbtie si difuzie, reflexia este al treilea proces responsabil pentru diminuarea radiatiei solare, la trecerea prin atmosfera, norii reflecta 24-25% din radiatia solara incidenta, iar suprafata terestra in proportie de 4%.

Bilantul radiativ este dat de diferenta dintre fluxurile de caldura primite sau cedate pe suprafata terestra atat in tmpul zilei cat si in timpul noptii. Intr-o alta ordine de idei, noaptea, bilantul radiativ este modificat deoarece Soarele este situat sub linia orizontului, lipsind astfel radiatia solara directa ce incalzeste suprafata teritoriului. Bilantul radiativ se afla in stransa legatura cu inaltimea Soarelui deasupra liniei orizontului, depinde in mare masura de momentul din timpul zilei, de anotimp si de cantitatea de vapori de apa din atmosfera.

2.1.2. Factorii fizico-geografici. http://www.academia.edu/7210340/Analiza_geografico_-_militara_a_judetului_prahova

Suprafata subiacenta introduce o diversitate de topoclimate impuse de relief. Acesta influenteaza direct si indirect, prin etajarea, fragmentarea, orientarea si expunerea formelor majore de relief, distributia celorlalte componente ale mediului georgafic ( clima, vegetatie si fauna, retea hidrografica, soluri).

Judetul Prahova este situat in apropierea Curburii, pe pantele sudice ale Carpatilor pana in zona de campie, conferindu-i o mare si bogata diversitate a conditiilor fizico-geografice.

Relieful judetului este dispus in trepte, individualizandu-se printr-o mare varietate a peisajelor si prin dispunerea lui sub forma unui intins amfiteatru. Tereapta cea mai inalta este intalnita la altitudini cuprinse intre 1400-2000 m, fiind reprezentata de munti, situati partea nordica a teritoriului prahovean. Regiunea montana este alactuita din formatiuni cretacice si paleogene (spre Est), in cadrul careia se evidentiaza trei trepte de relief rezultate in urma unor puternice perioade de eroziune ce au dus la nivelarea reliefului, fiind intalnite in lungul vailor sau la marginea muntilor. Cel mai inalt nivel este intalnit intre 1750-1800 m altitudine, cunoscuta sub denumirea de Platforma Bobu Mare, cel de –al doilea este situat la o inatime de 1400-1500 m, denumita Platforma Setu si cel de-al treilea nivel de eroziune se regaseste la inaltimi mai mici, cuprins intre 1000-1200m, denumit Platforma Predeal.

Pe teritoriul judetului Prahova se inscriu urmatoarele masive montane:

Masivul Bucegi este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov, insa judetului ii revine doar partea estica, reprezentata de impozantul Abrupt, cuprins intre Sinaia si Busteni.

Masivul Ciucas se contureaza prin inaltimile lui de peste 1800 m, este al doilea masiv important din judetul Prahova, prezentand doua culmi principale: Culmea Bratocei cu varful Ciucas de 1954 m si Culmea Zaganului cu varful Gropsoare de 1883 m.

Muntii Garbova sunt localizati intre Valea Prahovei, Valea Azuga si Valea Doftana, formati dintr-o culme sinuoasa in lungul careia se aliniaza cele mai mari inaltimi, cum sunt: Neamtu ( 1923 m), Rusu (1902 m), Baiu Mare ( 1895 si 1908 m), Cazacu ( 1753 m), etc.

Muntii Grohotis sunt cuprinsi intre vaile Teleajenului (E) si Doftanei (V) si are inaltimi cuprinse intre 1300-1800m. Cele mai mari inaltimi sunt intalnite in varful Grohotis (1767 m), Babes (1684 m) si Sfantul Ilie (1588 m). Din acest ultim varf se desprinde Culmea Nebunului (SE) intre vaile Teleajenului si Crasnei, ce se evidentiaza printr-o serie de maguri separate de sei. Aceasta se continua pana in varful Radila Mare ( 1490 m) unde se desparte in Culmea Trifoiu, ce prezinta inaltimi de 1372 m si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet ( 1394m ) si Paltinetu (1317 m).

Masivul Tataru este o culme montana cu inaltimi de circa 1400 m, se intinde la est de Teleajen. si se caracterizeaza prin imagini pitoresti de mare atractivitate turistica. Cele mai mari inaltimi se regasesc in partea nordica, in varfurile Tataru ( 1476 m) , Manila ( 1407 m) si Varful lui Crai ( 1473 si 1502 m) , scazand treptat catre sud.

Treapta mijlocie este o treapta intermediara intre munti si campie, alcatuita din dealurile Prahovei ce au inaltimi cuprinse intre 300- 400 pana la 900 m. Aceasta unitate de relief se caracterizeaza prin culmi rotunjite, masive colinare inalte, depresiuni si vai largi cu lunci si terase bine dezvoltate.

Dealurile subcarpatice din vestul Prahovei, sunt reprezentate de doua culmi principale ce se desprind din Muntele Gurguiatu. Culmea vestica se individualizeaza prin cele mai mari altitudini , culminand in varfurile Magura Mare de 911 m, Sultanu de 849 m si Varful Teisului de 714 m si culmea estica,unde cel mai inalt varf este Gurga, de langa Breaza, de 743 m.

Intre Teleajen si Varbilau se intind Dealurile Bughei, unde in apropiere se desfasoara culoarul depresionar Drajna- Chiojd, marginit de Dealurile Priporului ( varful Priporului- 823 si varful Lazuri- 770 m), iar spre sud inaltimea dealurilor scade treptat, atingand 500-600 m in Dealurile Ploiestilor.

In sud, judetul beneficiaza de un teren neted, mai putin accidentat, ondulari usor sesizabile si inaltimi de la70 pana la 200m. Se intalnesc si portiuni mai inalte de peste 300 m, in lungul raului principal, ce se continua cu terasa Campinei. Principalele campii de pe teritoriul Prahovei sunt: Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei.

Hidrografia:

Relieful variat al judetului face ca si reteaua hidrografica sa fie diversificata. Mai mult de jumatate din suprafata teritoriului apartine bazinului hidrografic al Prahovei, ce strabate intregul judet de la Nord la Sud

Prahova, afluent al raului Ialomita este principalul colector si izvoraste din Clabucetele Predealului, de la cca. 1100 m altitudine despartind Muntii Bucegi (V) de Muntii Garbova/ Baiului (E). Are o lungime de 183 km, dintre care doar 161 de km strabat judetul cu acelasi nume. Raul are o serie de afluenti cum sunt:

Doftana, care izvoraste de sub pasul Predelus si are o lungime de 50 km si numerosi afluenti ( Musita, Prislop, Valea Mare, Paltinoasa, Leaotul, Teleajenul si Cricovul Sarat).

Teleajenul isi are izvoarele in masivul Ciucas si o lungime de 119 km, iar principalii afluenti sunt: Drajna, Crasna, Varbilau, Bucovel, Bughea, Mislea si Dambul.

Cricovul Sarat – cu o lungime de 83 km, izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.

Alaturi de aceste vai principale, reteaua hidrografica este intregita si de o succesiune de lacuri, intalnite atat in zona montana: Lacul Paltinu, Lacul Brebu, Bolboci,etc., sau deluroasa : Lacul Pastelui, Lacul Bisericii, Lacul Sarat Teleaga, Lacul Miresei, cat si in sectorul de campie: Lacul Curcubei, Saracineanca, Paulesti, Balta Doamnei.

Clima

Diversitatea formelor de relief, dispunerea lor in amfitatru si diferentele de nivel inregistrate pe teritoriul judetului fac ca elementele climatice sa difere de la o regiune la alta.

Temperatura medie anuala a aerului este de -2º C la cele mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10º C in zona de campie, rezultand astfel o amplitudine de aproximativ 13º C, insa datorita repartitiei neuniforme a reliefului, temperatura medie anuala prezinta valori intermediare. In Bucegi,la varful Omu, in luna ianuarie, temperatura aerului are valori mai mici de -10º C, urcand pana la -5 sau -8º C in masivele cu inaltime mijlocie, pe cand in regiunea subcarpatica si de campie aceasta prezinta valori cuprinse intre -3ºsi -2º C. In luna iulie cele mai ridicate temperaturi se inregistreaza in zonele joase de campie, de 21-22º C, 16-20º C in regiunile de deal scazand pe masura ce altitudinea creste, atingand valori mai mici de 8º in Masivul Bucegi.

Cea mai mica valoare a temperaturii aerului s-a inregistrat la data de 10 februarie 1929, la varful Omu, de -38ºC, iar cea mai ridicata temperatura s-a inregistrat la Valea Calugareasca si Ploiesti, la 10 august 1945, de 39,4º C.

Datorita altitudinii reliefului si a circulatiei generale a aerului, precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite neuniform pe teritoriul judetului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza in zona montana, de 1200- 1300 pana la 1400mm/anual, la altitudini de peste 2000 m, pantele cu expunere nordica si vestica primesc cantitati mai insemnate de precipitatii, spre deosebire de pantele cu expunere estica si sudica. In regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900mm/an, valorile scazand treptat spre zona de campie, pana la 550-600mm/an. Aceasta situatie se poate prezenta si in sens invers, valorile crescand de la campie la munte: Ploiesti- 588mm, Campina-120,6mm, Sinaia- 126,2mm, varful Omu- 173mm, fapt datorat maselor de aer umed-oceanic ce patrund in tara noastra.

Pe teritoriul judetului s-au individualizat mai multe tipuri de clima precum: Clima de munte intalnita la peste 1000-1200m altitudine, se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5º C si amplitudini termice sezoniere.

Clima de deal se desfasoara in treapta intermediara ( 400-1000m) si se evidentiaza prin temperaturi de 6-9º C si precipitatii de 600-800mm anual.

Clima de campie ocupa sudul judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10º C si precipitatii de 550-600mm/an.

2.1.3. Factorii dinamici sau circulatia generala a atmosferei.

Circulatia aerului se face in mod diferit pe suprafata teritoriului, astfel ca masele de aer sunt antrenate intr-o miscare orizontala si verticala,fiind influentate atat de presiunea atmosferica cat si de dispunerea reliefului, care se constituie a fi un obstacol in calea vanturilor.

In tara noastra, in sezonul rece, isi face simtit prezenta Anticiclonul Ruso-Siberian, care prezinta valori ridicate ale intensitatii presiunii (1035 mbar), caractierizat prin vreme stabila, friguroasa, cu nopti geroase, iarna si valori foarte scazute, vara, de 999 mb. In sezonul cald cea mai mare frecventa o are Anticilonul Azoric, acesta impune o vreme racoroasa, cu precipitatii sub forma de averse si cu descarcari electrice.

In analiza materialului sinoptic se evidentiaza urmatoarele forme de circulatie a aerului in stratele inferioare ale atmosferei, ce au implicatii asupra climei din Romania:

Circulatia maselor de aer polar si oceanic, acestea provoaca vreme friguroasa si ninsori slabe, iarna si vreme uscata, calda si instabila , vara. Cu o mare frecventa se desfasoara si masele de aer tropicale, care determina cresteri ale temperaturii, a umezelii si instabilitate accentuata a vremii. In sezonul rece, cand masele de aer polar se intalnesc cu cel tropical, se produc viscole. Pe langa acestea, o importanta deosebita i se acorda circulatiei locale ( brizele montane).