Particularitățile cercetării infracțiunilor [607539]
Facultatea de Știinte Juridice Sociale și Politice, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Particularitățile cercetării infracțiunilor
care aduc atingere mediului
financiar – bancar
Coordonator științific,
Lect. Univ. Dr. Silviu Jirlăianu
Absolvent: [anonimizat],
2018
2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
Capitolul 1. Criminalitatea financiar – bancară – aspecte generale ………………………….. ………………. 4
1.1.Considerații generale privind criminalitatea – financiar bancară ………………………….. ……………… 4
1.2. Legătura criminalității cu alte științe ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
1.3.Metodologia investigării criminalistice a infracțiunilor bancare ………………………….. …………….. 10
1.4. Structurile din cadrul băncii responsabile cu prevenirea fraudelor ………………………….. ……….. 14
Capitolul 2. Cercetarea criminalistică a infracțiunilor finanaciar – bancar e ………………………….. .21
2.1.Tehnici de investigare a infracțiunilor de fals ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.2.Cercetarea infracțiunilor contra patrimoniului ………………………….. ………………………….. ………… 29
2.3.Investigarea criminalității informatice ………………………….. ………………………….. …………………… 34
2.4.Profilul fraudatorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46
Capitolul 3. Aspecte practice privind infracțiunile cu impact în domeniul finanaciar – bancar …52
3.1. Impactul economico – social al criminalității finaciar – bancare ………………………….. ……………. 52
3.2. Caz practic privind frauda bancară internă ………………………….. ………………………….. …………….. 58
3.3. Caz practic privind frauda bancară externă ………………………….. ………………………….. ……………. 59
3.4. Combaterea criminalității din domeniul bancar ………………………….. ………………………….. ……… 62
3.5. Avantajele oferite de Intellinx comparativ cu alte sisteme antifraudă ………………………….. ……. 68
3.6. Combaterea fraudelor bancare externe ………………………….. ………………………….. ………………….. 70
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 81
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 82
3 Introducere
4 Capitolul 1. Criminalitatea financiar – bancară – aspecte generale
1.1.Considerații g enerale privind criminalitatea financiar – bancară
La sfârși tul secolului al XIX -lea, istoricul și juristul german Theodor Mom msen1
enunța următorul concept: d reptul penal f ără procedura penală este ca un mâner de cuțit fără
lamă, iar procedura penală fără dreptul penal est e ca o lamă de cuțit fără mâner .
La scurt timp , Hans Gross, cunoscutul judecător de instrucție austriac și profesor de
Drept penal, punea bazele științei C riminalisticii prin publicarea: Manualului judecătorului de
instrucție , reedit at în scurt timp sub denumirea: Manualul judecătorului de instrucție în
sistemul criminalistic .2
După Hans Grtoss, noua știință judicia ră apărută a fost consolidată și în alte lucrări de
specialitate : La poli ce et l’ equet judicier scientifique (A. Nicefor, 1970); Manuel de police
scientifique (R.A. Reiss, 1911); La police scientifique (E. Goddefroy, 1911) .3
Ȋncă de la începuturile sale Criminalistica a fost considerată o știință în înțelesul depin
al cuvântului . Astfel, î ntemeietorul ei Hans Gross a definit Criminalistica ca fiind: o știință a
stărilor de fapt în procesul penal . Alte definiiții ale științei criminalisticii sunt următorele:
Criminalistica este o știință juridică, pluridisciplinară,4 care are ca principale țeluri :
descoperirea infracțiunilor, indentificarea infractorilor și probarea științifică a activității lor
delictuoase, asigurarea măsurilor de prevenție împotriva criminalității.
Criminalistica se află într -un continuu progres, pune la îndemâna instanțelor civile,
deopotr ivă cu cele penale mijloace noi necesare pentru aflarea adevărului și justiția le
folosește din plin.
Evaluarea exactă a contribuției pe care știința Criminalisticii o ar e la soluționarea
cauze lor penle și la aflarea adevărului, impune următoarea precizare: criminalistica cuprin de
pe lângă componenta tehnico -științifică propriu -zisă și componenta tactică, specifică
efectuării unor acte importante de urmărire penală, precum și componenta metodolo gică a
investigării faptelor penale.
1C. Nedelcu, Criminalistica. Tehnica și tactică criminalistică , Editura Hamangiu, București, 2014, p. 1 – 2;
2E. Stancu A. Moise, Criminalistică – Elemente de tehnică și de tactică a investigării penale , Editura Universul
Juridic, București, 2013, p. 25;
3E. Stancu, Tratat de criminalistică, Ediția a V a , Editura Universul Juridic, București, 2010, p. 27;
4L. Cârjan, M. Chiper, Criminalistică. Tradiții și Modernism , Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 14;
5 Astfel , structura Criminalisticii nu se referă numai la partea sa tehnico -științifică,
această știință întinzându -și aria de acțiune asupra întregului proces penal, contribuind și la
elucidarea unor probleme din alte ra muri ale dreptului.
Potrivit lui Emille Durkheim, unul din cei mai mari sociologi ai timpului:
criminalitatea face parte din societate la fel de normal ca nașterea și decesul, iar o societate
fără crimă ar fi patologic supra -controlată , astfel că: teoretic crima ar putea să dispară cu
desăvârșire numai dacă toți membrii societății ar avea aceleași valori, dar o asemenea
standardizare nu este nici posibilă și nici de dorit.5
În literatura de specialitate Criminalistica a fost denumită ca fiind știința contra
crimei ,6 aceasta având o structură complexă formată din trei ramuri distincte dar strâns legate
între ele:
Tehnica criminialistic ă cuprinde metodele și mijloacele tehnico -știnți fice destinate:
descoperirii, fixării, ridicării și evaluării urmelor sau mij loacelor materiale de probă.
Tactica criminalistică reprezintă complex ul de procedee și reguli sepecifice, destinate
desfășurării act ivităților de urmărire penală și de judecată , cum ar fi cercetarea la fața locului,
reconstituirea, identificarea auto rului și a victimei, ascultarea inculpatulu i, efectuarea
perchezițiilor, r idicarea de obiecte și înscrisuri etc.
Metodologia criminalistică vizează cercetarea unor categorii de in fracțiuni cum sunt:
infracțiuni împotriva vieții, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni din domeniul
informatic.7
Sub raport științific, principalele direcții de acțiune ale Criminalisticii8 sunt:
Inițierea de metode t ehnice destinate cercetării urmelor infracțiunilor , începând cu
urmele specifice omului și continuând cu cele ale armelor sau intrumentelor, mijloacelor de
transport, ale fenomenelor fizico -chimice, în vederea identificării persoanelor sau obiectelor;
Adaptarea de metode aparținând științelor exacte la necesitățile proprii
Criminalisticii, a unor metode din a lte domenii științifice, cum sunt cele pro prii fizicii,
chimiei, biologiei, matematicii, pentru aplicarea lor la specificul activitătii de prevenire și de
combatere a infracțiunilor;
5T. Amza, Criminologie, Tratat de teorie și politică criminologică , Editura Lumina Lex, București, 2002,
p. 420;
6L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea c riminalistică , Ediția a II a , București, 2011, p. 2;
7https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/crimina listica/criminalistica -ca-domeniu -al-cunoasterii -n-
sistemul -stiintelor/ consultat la data de 10.11.2017;
8https://www.politiaroma na.ro/ro/structura -politiei -romane/unitati -centrale/institutul -national -de-criminalistica
consultat la data de 05.11.2017;
6 Elaborarea de reguli și proce dee tactice destinate efectuării unor acte de urmărire
penală , precum și creșterii eficienței acestora, prin asigurarea unui fundament științific
investigării;
Studierea practicii judiciare , în vederea valorificării științifice și generalizării
experienței pozitive rezultate din activitatea organelor de urmărire penală pe linia investigării
infracțiunilor;
Analiza evoluției modului de săvârșire a faptelor penale , pentru stabilirea celor mai
adecvate procedee de combatere și de prevenire a lor, inclusiv de identificare a autorilor
acestora;
Perfecționarea modului de cercetare a diverselor categorii de infracțiuni , cu
preponderență a acelora care aduc atingere unor valori sociale deosebite, a acelora care sunt
săvârșite cu violență și a faptelor penale care p rezintă dificultăți de investigare;
Elaborarea de metode și prefigurarea de măsuri destinate prevenirii infracțiunilor sau
altor fapte cu caracter antisocial.
Metodologia criminalistică stabilește care sunt activitățile procedurale care trebuie
desfășurate cu ocazia investigării criminalistice a unei anumite infracțiuni, precum și ordinea
logică în care acestea vor fi întreprinse, constituind un ghid științific al investigării unor
infracțiuni determinate.9
Ȋn ceea ce privește criminalitatea banc ară10 aceasta prezintă două componente:
a). prima, vizând infracțiunile care sunt comise de persoane din afara băncii, acesta din
urmă fiind victima manoperelor dolosive;
b). cea de -a doua, vizând infracțiunile ce se comit în interiorul băncilor, de către
personalul angajat al acesteia, cu sau fără complicitatea unor p ersoane di n exteriorul băncilor.
Societatea românească actuală se caracterizează printr -un tablou infracțional deosebit,
fiind o societate în care grupurile criminale, elita albă încearcă să se substituie puterii de stat,
iar dacă acest lucru nu este posibil, încearcă măcar să influențeze deciziile la cel mai înalt
nivel politic și economic.
Deși s -au intensificat măsurile și intervențiile instituțiilor publice specializate de
control împotriv a faptelor de criminalitate, se constată o recrudescență și o multiplicare a
9N.Cătuna, Criminalistică , Editura C.H. Back, București, 2008, p. 2;
10P. Ciobanu, Infracțiuni financiar bancare. Metodologia investigației criminalistice , Editura Rosetti
Internațional, București, 2012; p. 48;
7 faptelor ilicite comise în domeniul economico -financiar, bancar, inclusiv prin șantaj, corupție,
și chiar cu violență și agresivitate.
Actele de înaltă criminalitate comise prin violență și corupție tind să devină deosebit
de intense și periculoase pentru stabilitatea și securitatea instituțiilor, grupurilor și indivizilor,
fiind asociate de multe ori cu cele de crimă organizată, terorism și violență instituționalizată,
specifice, subculturilor violenței și crimei profesionalizate.
Majoritatea specialiștilor și cercetătorilor în criminologie apreciază că sursele
recrudescenței și multiplicării actelor de înaltă criminalitate rezidă în perp etuarea unor
structuri politice, economice și normative deficitare, în menținerea și accentuarea
discrepanțelor sociale și economice dintre indivizi, grupuri și comunități și intensificarea
conflictelor și tensiunilor sociale și etnice.
Pe de o parte, c riminalitatea și lupta pentru prevenirea și combaterea criminalității,
prin natura lor, sunt concepte pluridisciplinare și comportă multiple abordări conceptuale și
operaționale. Ele pot fi analizate din perspectivă juridică, criminologică, istorică, social –
politică, economică, filozofică, logico -sistemică, etică, biologică, etc.
Pe de altă parte, mecanismul economic și financiar -bancar impune responsabilități
sporite în adoptarea și executarea deciziilor specifice, concretizate în responsabilități anume
atribuite și ierarhizate, încât să asigure o corectă raportare a necesarului la posibil.11
Ultimii ani au d ovedit că frauda nu mai poate fi considerată o anomalie sau o excepție
cu apariție întâmplătoare și efecte limitate în interiorul organizației. Marile scandaluri legate
de fraudă, care au zguduit piețele financiare, au impus o regândire a modului de organizare ș i
control al organizațiilor pentru a păstra intactă încrederea investitorilor .12
Ca f enomen juridic, criminalitatea, cuprinde ansamblul comportamentelor umane
considerate infracțiuni, încriminate și sancționate ca atare, în anumite condiții, în cadrul unui
sistem (subsistem) de drept penal, determinat concret geoistoric.
Infracțiunea este un eveniment, iar criminalitatea constituie un fenomen social de masă
care manifestă o anumită regularitate sau stabilitate a frecvențelor .13 Criminalitatea, fiind
astfel l egată de societate, a existat și va exista întotdeauna, motiv pentru care este o utopie
să ne gândi la stârpirea absolută a criminalității, putem doar s-o reducem și s -o îmblânzim.
11M.Susanu, Finanțe Publice , Note de curs, Editura Europlus, Galați, 2009, p. 26;
12 http://w ww.revista.cafr.ro/revista.php?id=79&p=articol&aid=598# consultat la data de 24.10.2017;
13http://www.tribunaecono mica.ro/index.php?id_tip_categorie=1&id_categ=5&id_revista=4128&id_nr_revista=
115&mode=revista&mod=arhiva consultat la data de 12 .11.2017;
8 Pentru stabilirea măs urilor necesare de reducere și îmblânzire a criminalității este
foarte importantă examinarea factorilor generatori de criminalitate și a consecințelor sociale,
economice, umane, psihologice, etc., care se produc efectiv sau sunt susceptibile a se produce
prin comiterea de infracțiuni, și care pot fi măsurate și evaluate prin mijloace științifice și
diminuate în raport cu strategiile și resursele alocate.
1.2. Legătura criminalității cu alte științe
Ȋn ciuda faptului că are un caracter autonom prin natura obictului său care vizează
aflarea adevărul ui în justiție, Criminalistica are strânse le gături cu științele juridice, șt iințele
economice și științele naturii.
1. Legătura cu științele juridice – criminalistica are cele mai strânse legături cu: Dreptul
penal, Dreptul p rocesual penal , Criminologia prec um și cu Dreptul muncii, Dreptul
transporturilor, Dreptul civil etc., întrucât există situații c u împrejurări care pot fi elucidate
numai prin mijloace si metode specifice Criminalisticii.14
a). Legătura cu dreptul penal
Pronind de la scopul fundamental al Dreptului penal, apărarea valorilor și relațiilor
sociale esențiale ale societății, remarcăm o strânsă legătură între această ramură și
Criminalistică, cea din urmă având rolul specific de descoperire a faptelor prevăzu te de legea
penală, de cercetare și interpretare a urmelor acestora, precum și de identificare a autorilor
infracțiunii.15Astfel, Criminalistica contribuie la conturarea elementelor constitutive ale
infracțiunii, respectiv a obiectului, a subiectului a lat urii obiective si a celei subiective.
b). Legătura cu dreptul procesual penal
Ȋntreaga activitate de investigare criminalistică se desfășoară în conformitate cu
normele de drept, cele procesual penale având o poziție preponderentă. Legătura
Criminalisticii cu Dreptul procesual penal16 constă în primul rând în aceea că metodele și
regulile de cercetare criminalistică se aplică în procesul penal numai în limitele permise de
norm ele dreptului procesual penal.
Normele procesual penale stabilite de Codul de proc edură penală prevă d anumite
activități de urmărire penală cum sunt de exemplu: percheziția, cercetarea la fața locului,
14P. Ciobanu, E. Stancu., Criminalistică, Tehnica criminalistică , Editura Universul Juridic, București, 2017,
p. 12;
15E. Stancu, A. Moise op. cit. p. 32;
16http://www.criminalistic.ro/aparitia -criminalisticii -ca-stiinta/ consultat la data de 06.11.2017;
9 confruntarea, sau reconstituirea, ascultarea martorilor si a inculpatului, iar Criminalistica
elaborează regulile după care aceste acte de urmărire penală trebuie realizate.17
c). Legătura cu crimonologia
Conexiunea dintre Criminalistică și Criminologie este determinată de scopul comun
general al celor două științe, respecti v combaterea și preve nirea fenomenului infracțional.
Criminalistica oferă mijloacele științifice de elucidarea a unor cazuri concrete, atât în
materie penală, cât și în materie civilă, în timp ce Criminologia18 este o cercetare
fundamentală preponderent sociologică, incluzând variate aspecte de ordin medica l,
psihologic, psihiatric, economic, statistic, juridic și cultural.
1. Legătura cu științele judiciare
Alături de științele juridice, Criminalistica are prin natura obiectului său, numeroase
legături cu alte științe sau ramuri ale acestora, respectiv cu așa numitele științe auxiliare
dreptului, în primul rând cu Medicina legală și Psihologia judiciară.
a). Legătura cu Medicina legală
Criminalistica are legături strânse cu Medicinalegală, existând domenii, cum ar fi
cercetarea infracțiunilor împotriva persoanei (omorurile, infracțiuni cu violență, violurile),
cercetarea urmelor biologice, identificarea persoa nelor și cadavrelor după semnalmentele
exterioare sau după resturi osoase, în care asistăm la o întrepătrundere a celor două științe.
Medicina legală este o știință care își pune cunoștințele sale în slujba justiției, ori de
câte ori pentru lămurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizări cu caracter
medical -biologic .
b). Legătura cu Psihologia judiciară
Legătura Psihologia judiciare cu Criminalistica se manifestă prin elaborarea metodelor
tactice de ascultare a martorilor, învinuițil or, inculpaților, chia și în situația în care aceștia sunt
minori, bolnavi, precum și efectuarea unor activități de urmărire penală, cum sunt
confruntarea, percheziția.
c). Psihiatria judiciară – pe lângă faptul că stu diază bolile care vatămă complet sau reduc
omului capacitatea de rațiune și voință, oferă criminalisticii date pe baza cărora sunt elaborate
metode de ascultate a persoanelor bolnave psihice.
17C. Drăghia, A. Iacob, Tratat de tehnică criminalistică, Ediția a II a , Editura Sitech, Craiova, 2009, p. 20;
18L. Ionescu, D.Sandu, Indentificarea criminalistică , Ediția a II a , Editura C.H. Back, București, 2011, p. 2;
10 2. Legătura cu științele naturii
Datorită caracterului pluridisciplinar al Criminalisticii, știință aflată la granița dintre
științele jurid ice și științele naturii, se po t remarca o multitudine de legături între
Criminalistică și celelalte științe exacte.19 De exemplu: de la Fizică sunt preluate și adaptate
metode și mijloace de observare, an aliză și investigar e fotografică , microscopică, atomică.
Din Chimie sunt împrumutate metode de analiză necesare cercetării falsului în
înscrisuri, de produse alimentare sau medicamentoase, descoperiri toxice și stupefiante; din
Biologie sunt împrumutate metodele și procedee le de cercetare a urmelor materiilor organice,
cum sunt : firele de păr, pete de sânge, de sali vă, identificarea pe baza mărcii genetice.
Din domeniul Logicii în Criminalistică metodele generale de cunoaștere, cum sunt:
observația, analiza, sinteza, deducți a, inducția , comparația, fiind elaborate și
verificateipotezele pe baza acestor metode.Criminalistica utilizează și aplicațiile Matematicii
care sunt variate:20 în domeniul fotografiei judiciare prin efectuarea de măsurători directe la
fața locului, stabili rea dimenisunii subiectului cu ajutorul fotografiei judiciare, determinarea
înălțimi i de la care s -a fotografiat .
În concluzie, dincolo de identificarea și prelucrarea urmelor materiale descoperite în
câmpul faptei, preocupare ce se aplică cu predilecție în sfera criminalisticii, efort urile
anticrim21 ale mil eniului trei sunt orientate către interpretarea comportamentelor umane cu
finalitate criminogenă.
1.3.Metodologia investigării criminalistice a infracțiunilor bancare
Complexitatea luptei împotriva criminalității economico -financiare este determinată
de chiar complexitatea fenomenului infracțional. În prezent, infractorii nu mai apelează doar
la mijloacele violente de acțiune, de genul : violenței, intimidării și teroris mului, ci și la cele
mai pacifiste metode, precum : corupția, spălarea banilor etc.
Criminalitatea în domeniul finanaciar -bancar are la bază deopotrivă evoluția
tehnologică fulminantă, aflată într -o continuă expansiune , și trăsături umane vechi de când
lumea: lăcomia, dorința de putere, de faimă, atașamentul de valori materiale (bani, bunuri) de
lux, orgoliul etc.22
19I. Mircea, Criminalistica, E diția a II a, Editura Lumina Lex, București, 20 09, p. 6;
20L.Cârjan, M.Chiper, Criminalistcă. Tradiții șî Modernism , Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 16 – 17;
21I. T. Butoi, T. Butoi, Psihologie Judiciar ă, Editura Fundației România de mâine, București, 2004, p. 29;
22A. Letiția, Investigarea criminalității de afacer.Spălarea banilor. Corupția și frauda fiscală. Aspecte teoretice
și practice , Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 9;
11 Infractorul din acest domeniu este, de regulă, o persoană bine cotată profesional,
beneficiind de o poziție socială de invidiat, integrat în societate, de cele mai multe ori dotat cu
o inteligență aparte, cunoscător al noilor tehnologii și al psihologiei u mane.
Tehnologia avansată servește atât infractorului pentru săvârșirea infracțiunilor, cât și
investigatorului pentru descoperirea lor. Există, practic, o perpetuă luptă între cunoștințele
investigatorului și cele ale infractorului, între cine este mai p regătit, mai la curent, mai
actualizat cu noile descoperiri tehnice.
În acest context, investigarea criminalității din domeniul afacerilor trebuie să se
desfășoare ținând cont de de caracteristicile acestui tip de criminalitate, așa -numita
criminalitate a gulerelor albe .23
Orice tip de investigație în acest domeniu presupune ad aptarea unor principii și
inițierea unor acte de cercetarea penală comune investigării infracți unilor împotriva
patrimoniului. Cunoa șterea exactă a faptelor și împrejurărilor cauzei, scriptice sau faptice,
impune evaluarea prejudiciului în momentul descoperirii faptei penale, prin inventarieri,
expertize finanaciar – contabile .24
Ȋn vederea dispunerii efectuării acestor expertize, este necesar să se efectueze
percheziții în scopul desco perii: documentelor, registrelor contabile, chitanțelor, dispozițiilor
de încasări și plăți, cecuri, cambii25, inclusiv instrumente de falsificare. Pentru descoperirea,
documentarea și probarea infracțiunilor finanaciar -bancare, organele de urmărire penală
trebuie să identifice toate modurile de operare folosite de către fraudatori.
Cel mai adesea manoperele dolosive întreprinse de inculpați se situează la granița
dintre ac tivitatea licită și cea ilicită. Ȋn literatura de specialitate s -a afirmat că este dificil de
stabilit un cadru -tip de cercetatre în această materie, putându -se totuși contura două ipoteze:
1. în săv ârșirea infracțiunilor din domeniul financiar – bancar, faptuitorul înc earcă să se
protejeze prin anonomat;
2. în cadrul manoperelor frauduloase, făptuitorul este forțat să se descopere26și să devină
o persoană importantă sau respectabilă sau să fie considerat în acest sens, ceea ce determină
identificarea sa pe baza semnalelor.
23https://legeaz.net/dic tionar -juridic/criminalitatea -gulerelor -albe consultat la data de 16.11.2017;
24E. Stancu, Tratat de criminalistică, Ediția a IV a , Editura Universul Juridic, București, 2007, p. 589;
25D. Cârpenaru, Tratat de drept comercial român, E diția a V a , Editura Uni versul Juridic, București, 2016,
p. 647;
26P. Ciobanu , op. cit., p. 205;
12 Investigația penală a infracțiunilor din domeniul finanaciar -bancar cons tituie o
investiga ție cu un grad ridicat de complexitate, impunând desfășurarea activităților de
cercetare penală cu : răbdare, tenacitate și inteligență, având în vedere faptul că făptuitorul se
bucură de a anumite poziții sociale, politice, economice.
Ȋn acest sens anchetatorul trebuie să realizeze o documentare specializată, să posede
cunoștințe solide din cadrul afacerilor, să fie familiarizat cu lumea delicvenților din domeniul
finanaciar – bancară, astfel încât să se determine contribuția personală a p articipanților și, nu
în ultimul rând, a victimei.
Ȋn vederea soluți onării cauzei penale, trebuie identificate toate mijloacele folosite de
către făptuitor, studierea, analizarea și reconstiturea tuturor manoperelor frauduloase, cu
evidenți erea strictă a faptelor și împrejurărilo r cauzei, precum și a contribuți ei fiecărui
participant. Fiecare investiga ție în acest domeniu presupune respectarea unor principii
criminalistice:27
1. Asigurarea operativității investigației printr -o organizare atentă a cercetării ,
acordâ ndu-se prioritatea activităților care reclamă o maximă urgență; în domeniul finanaciar –
bancar persoanele implicate în fapte de spălare a banilor utilizează diferite manopere dolosive
în scopul diminuăriii fraudelor atunci c ând sunt anchetate;
2. Efectuarea cercetării în spiritul evoluțiilor proprii statului de drept , în strictă
conformitate cu prevederile legii procesual penale și cu aplicarea consecventă a celor mai
adecvate metode tehnico – științifice criminalistice și reg uli metodologice de invest igare;
3. Organizarea, cu profesionalism, a urmării penale,28 potrivit particularităților fiecărui
caz, în elaborarea versiunilor de urmărire penală, ținându -se cont de datele concrete aflate la
dispoziția organelor judiciare, date care vor trebui să fie verif icate, astfel încăt să se asigure
adiministrarea la timp a probelor și să se evite tergiversarea investigației;
4. Asigurarea continuității urmăririi penale , în cazurile cu prejudicii mari și cu
participanții numeroși la săvârșirea faptelor, prin formarea un ei echipe care, sub
supravegherea și îndrumarea propcurorului, să desfășoare întreaga investigație;
5. Stabilirea corectă și obiectivă a elementelor constitutive ale infracțiunilor , prin
efectuarea temeinică, calificată, a actelor de urmărire penală (de exemp lu: dispunerea de
expertize contabile și finanaciare).
27http://revista.universuljuridic.ro/principiile -identificarii -criminalistice/ consultat la data de 02.11.2017;
28https://www.juridice.ro/313155/sesizarea -organelor -de-urmarire -penala -prin-constatarea -infractiunii -flagrante –
in-cazul -infractiunilor -contra -securitatii -nationale -si-actelor -de-terorism -elemente -de-tactica -criminalistica.html
consultat l a data de 13.11.2017;
13 6. Menținerea unei atitudini ferme , imparți ale, indiferent de presiunile, din diversele
zone, la care ar putea fi supus magistratul;
7. Inițierea și aplicarea de măsuri eficace de prevenire a altor infracțiuni în instituți a
finanaciar – bancară unde s -a produs.
Investigarea în acest domeniu este caracterizat ă de complexitate, ea trebuie să fie
efectuată cu: hotărâre, multă răbdare, tenacitate, perspicacitate și curaj. Niciunul dintre aceste
atribute nu trebuie să lipsescă, dacă se dorește restabilirea echilibrului dintre dispozițiile
penale și abilitarea fraudat orilor din domeniul finanaciar – bancar, unii deținând poziții sau
relații deosebite.
Recunoașterea tranzacțiilor suspecte
Datorită faptului că tipurile tranzacțiilor ce pot fi folosite de persoanele implicate in
comiterea fraudelor sunt practic nelimitate, este dificilă definirea unei tranzacții suspecte.
Caracterul suspect al operațiunii bacare efectuate decurge din modul neobișnuit în care se
produce, raportat la activitățile obișnuite ale unui client.
Suspiciunile apar din indiciile identificate și bănuielile care planează asupra unei
tranzacții ilicite.29 Circumspecția este personală și subiectivă, generând lipsa de încredere în
persoana sa u persoanele care conduc tranzacția, îndoială în ceea ce privește corectitudinea,
legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor persoanei implicate. În situația existenției unei
relații de afaceri de tip bancă -client, o tranzacție suspectă va fi una car e nu corespunde cu
datele clientului, cu activitățile sale personale, cu tranzacțiile obișnuite ale acestuia.30
Exemple de compo rtamente suspecteale clien tului pot fi următoarele:
Clienții care refuză sau sunt reticenți în furnizarea de informații31 necesare pentru
efectuarea tranzacțiilor sau care pot da informații nereale;
Un client care prezintă un document de identificare neobișnuit sau suspect, pe care
banca nu îl poate verifica imediat;
Clienții care solicită anularea unei tranzacții,32 în cazurile în care derularea operațiunii
implică: raportare, identificare, înregistrare sau ivestigații suplimentare de către entitatea
raportoare;
29G. I. Olteanu, Metodologie criminalistică, Structurile infracționale și activitățile ilicite desfășurate de către
aceștia , Editura AIT Laboratories, București, 2008, p. 5;
30P. Ciobanu op. cit., p. 215 – 216;
31V. Ioan, Creditare banca ră, Note de curs, Galați, 2014, p. 7 – 8;
32http://www.ziare.com/bani/card/ce -fac-bancile -pentru -a-ti-proteja -banii -de-pe-card-iti-pot-umbla -in-cont-fara-
acordul -tau-1282445 consultat la data de 09.11.2017;
14 Clienții care evită contactele dire cte cu cu angajații băncii, emiț ând mandate frecvente
sau împuterniciri , în mod nejustificat;
Clienții aflați în dificultăți financiare, care efectuează tranzacții cu sume mari, fără o
explicație plauzibilă a sursei fondurilor;
Clienți care solicită efectuarea tranzacțiilor pe căi neobișnuite, în special, dacă sunt
deosebit de complexe sau implică sume mari sau o configurație ilogică.
Tipuri de tranzac ții suspecte pentru societățile de servicii de investiții finaciare cele
mai întâlnite în practică:
Tranzacțiile cu sume care nu par a fi conforme cu profilul clientului sau cu capacităț ile
cunoscute de a obține venituri sau cu obiectul său de activitate;
Instrumente financiare prezentate la încasare sau răscumpărare contra numerar sau
cumpărarea de instrumente finanaciare fă ră ca banii să fi tranzitat cont ul curent al clientului ;
Vânzarea totală sau parțială a insturmentelor financiare deținute, cu transferul sumelor
încasate către o instituție finanaciară, alta decât cea specificată în contract;
Clientul cere ca tranzacția să fie procesată astfel încât s ă evite cerințele de
docu mentare obișnuite.
1.4. Structurile din cadrul băncii responsabile cu prevenirea fraudelor
Mecanismul economic și financiar -bancare impune responsabilități sporite în
adoptarea și executarea deciziilor specifice, concretizate în responsabilități anume atribuite și
ierarhizate, încât să asigure o corectă raportare a necesarului la posibil.33
Ultimii ani au dovedit că frauda nu mai poate fi considerată o anomalie sau o
excepție cu apariție întâmplătoare și efecte limitate în interiorul instituției de cred it. Marile
scandaluri legate de fraudă, care au zguduit piețele financiare, au impus o regândire a modului
de organizare și control al băncilor34 pentru a păstra intactă încrederea clienților.
Cuvântul audit a pătruns în limbajul cotidian al societății românești în forma sa
englezească, însă se pare că originile acestuia se găsesc în latinescul auditus ,35 care înseamnă
a asculta, a audia.
33M. Susanu, Finanțe Publice , Editura Europlus, Galați, 2009, p. 26;
34http://www.revista.cafr.ro/revista.php?id=79&p=articol&aid=598# consultat la data de 12.11.2017;
35M. Păunescu, Ghid privind implementarea Standardelor internaționale de Audit Intern , CAFR, București,
2015,p. 19 – 20;
15 Acest termen avea chiar o conotație financiară, în Roma antică se practica
verificarea verbală a fondurilor sau ascultarea fondurilor. Există o multitudine de definiții date
auditului, dar nu în accepțiunea sa generală, ci pe componentele sale.
Astfel, Compania Națională a Comisarilor de Conturi din Franța ofe ră definiția
auditului financiar: examinarea realizată de un profesionist competent în vederea exprimării
unei opinii motivate asupra regularității, sincerității instituției de credit.
Auditul intern este o activitate independentă, obiectivăde asigurare și de consultanță
concepută pentru a crea valoare și pentru a îmbunătăți operațiunile unei instituții de credit.
De asemenea, auditorul intern asistă banca în îndeplinirea obiectivelor sale prin
implementarea unei abordări sistematice și disciplinată în eva luarea și îmbunătățirea
eficacității managementului riscurilor, a controlului și a proceselor deguvernanță.
Departamentul de audit intern al unei bănci trebuie să fie indepe ndent de activitățile auditate.
Totodată, trebuie să fie independent față de proces ul de control intern de zi cu zi
desfășurat în cadrul instituției de credit. Aceasta presupune ca departamentului de audit intern
să i se dea un statut corespunzător în cadrul băncii36 și acest departament să își îndeplinească
sarcinile cu obiectivitate și imparțialitate.
Auditorul intern ajută instituția de credit să -și îndeplinească obiectivele printr -o
abordare sistematică, disciplinată pentru a evalua și îmbunătăți eficiența de mana gement al
riscului37 de control și de guvernanță.
Activitatea auditului intern trebuie să acopere aspecte precum adecvarea infrastructurii
IT, a colectărilor de date și a mentenanței datelor, trebuie derulate teste special pentru
verificarea procesului de introducere de date.38
Personalul dedicat funcției de audit intern trebuie să posede abilitățile, competențele și
experiența necesare și trebuie, în mod deosebit, să fie familiarizat cu strategia și procesele de
identificare, evaluare, monitorizare și cont rol sau diminuare ale riscului operațional ale
instituției de credit.
Auditul intern are un rol important în găsirea unor soluții eficiente în asistarea
procesului de implementare și dezvoltare a tehnicilor și instrumentelor necesare în acest
proces de ide ntificare a riscurilor.39
36V. Dedu, Audit bancar , Editura Economică, București, 2009, p. 11 – 12;
37A. Roman, D.Chirleșan, Sistemul financiar -bancar și politica monetară. Evoluții și tendințe , Editura Junimea,
Iași 2012 p. 56 – 57;
38Regulamentul BNR Nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de cre dit, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I 841, 30.dec.2013 , Intrat în vigoare la 1.ian.2014, Art. 574;
16 Instituțiile de credit vor raporta Băncii Național e a României respectiv, Direcției de
supraveghere , operațiunile suspecte și incidentele de fraudă, în situația în care, din cauza
nivelului lor de semnificație, acestea pot afecta siguranța, soliditatea și reputația instituțiilor
de credit.40
Instituțiile de credit trebuie să dispună de o funcție de audit intern care să evalueze
dacă nivelul calității cadrului aferent controlului intern este atât eficace, cât și eficient.
Astfel funcția de audit intern trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici:
trebuie să evalueze conformarea activităților și uni tăților operaționale ale unei
instituții de credit (inclusiv funcția de administrare a riscurilor și funcția de conformitate) cu
politicile și proc edurile instituției de credit; î n acest sens, funcția de audit intern nu trebuie să
fie combinată cu nicio al tă funcție;
de asemenea, trebuie să evalueze, dacă politicile și procedurile existente rămân
corespunzătoare și sunt conforme cu cerințele cadrului legal și de reglementare;
să aibă acces nelimitat la documente și informații relevante în toate unitățile
operaționale și de control;41
să verifice integritatea proceselor care asigură credibilitatea metodelor, tehnicilor,
ipotezelor și surselor de informații ale instituției de credit, utilizate în modelele sale interne;
să evalueze calitatea și modul de utilizare a unor instrumente calitative pentru
identificarea și evaluarea riscurilor;
nu se poate implica în mod direct în conceperea sau selectarea modelelor sau a altor
instrumente de administrare a riscurilor;
să raporteze direct organului de conducere și comitetului de audit constatările și
propunerile sale privind îmbunătățirea controalelor interne;
toate recomandările făcute de funcția de audit intern trebuie să facă obiectul unei
proceduri oficiale de urmărire de către nivelele de conducere respectiv e pentru a asigura și a
raporta soluționarea acestora;42
organul de conducere trebuie să încurajeze personalul funcției de audit intern43 să
adere la standardele profesionale naționale și internaționale.
39M. Ghiță, C.Iațco, O. Brezuleanu, Gurvernanța corporativă și audit intern , Editura Ti po Mo ldova, Iași, 2009,
p. 275 – 276;
40Regulamentul BNR Nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit , Art.160 alin. 1;
41Ibidem Art. 54, Art. 55;
42http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=326618 consultat la data de 13.11.2017 ;
43D. Manea, Audit intern bancar. De la teorie la practică , Editura C.H. Back, București, 2012, p. 34 – 35;
17 Tipuri de audit și servicii de consiliere
Structura de audit intern desfășoară misiuni de asigurare și misiuni de consiliere. Ȋn
cadrul misiunilor de asigurare structura de audit desfășoară următoarele forme de audit:
Audit de conformitate are ca scop verificarea conformității cu legile, cu reglementările,
politicile și procedurile aplicate;
Auditul financiar vizează verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile și a
situațiilor financiare;
Auditul performanței (operațional)44 are ca obiectiv verificarea calității și adecvării
sistemelor și procedurilo r, analiza critică a structurii organizatorice, evaluarea adecvării
modelelor, resurselor și a realizării rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite;
Auditul sistemului de guvernanță corporativă are drept scop evaluarea modului în care
este exercitată funcția de conducere pentru îndeplinirea obiectivelor entității.
Auditul intern poate oferi, în limita standardelor și normelor auditului intern,
următoarelor tipuri de servicii de consiliere:
angajamente de consiliere formală – planificate și concretizate într -un document scris;
angajamente de consiliere informală – activități de rutină, cum ar fi: participarea la
comitete permanente, echipe de lucru, proiecte pe durată limitată;
angajamente de consiliere specială – participar ea într -o echipă stabilită pentru
redresarea sau menținerea activităților după un dezastru sau eveniment extraordinar într -o
echipă desemnată să acorde sprijinul temporar pentru îndeplinirea unei cerințe speciale.
Paralelă între auditul intern și auditul e xtern
Funcția de audit a apărut în urma deprinderii unor activități din auditul extern și de aici
unele confuzii care se manifestă. În realitate cele două funcții sunt diferențiate substanțial,
dar, în același timp, între acestea se identifică și relații d e complementaritate.
Deosebiri
Statutul reprezintă o diferență fundamentală între cele două tipuri de control. Auditorul
intern aparține personalului bancar, auditorul extern este în situația unui prestator de servicii
juridice independente.45
44M. Păunescu, Ghid p rivind implementarea Standardelor internaționale de Audit Intern , CAFR, București,
2015, p. 61 – 62;
45E. Horomnea, Audit financiar , Ediția a II a , Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, p. 79 – 80;
18 Din punct de vedere al beneficiarilor auditului, auditului intern46 lucrează în beneficiul
responsabililor întreprinderii: manageri, direcția generală, Comitetul de Audit în timp ce
auditorul extern certifică conturile pentru toți cei care au nevoie: acționari, banch eri, clienți și
furnizori etc.
În ceea ce privește obiectivele auditului atunci când obiectivul auditului intern este de
a aprecia buna desfășurare a activităților instituției de credit și de a recomanda acțiunile
pentru a le ameliora, cel al auditului ex tern este de a certifica: regularitatea, sinceritatea și
imaginea fidelă a conturilor și situației financiare.47 Se observă că pentru a atinge aceste
obiective, auditorii externi vor trebui și ei, să aprecieze dispozițiile de control intern, ceea ce
în mod precis trebuie să garanteze cele trei caracteristici și anume : dispoziții de natură
financiară, contabilă și cantitativă.
Obiectivul auditului intern nu este centrat pe un anumit lucru precis din timpul real, el
ia de asemenea în considerare riscurile pot ențiale. Aceste diferențe privind obiectivele,
controlează și guvernează pe toate celelalte întrucât ele sunt cele care: justifică statutul și
diferențiază beneficiarii.48
Ȋn funcție de câmpul de aplicare a auditului: cu privire la obiectivele sale, câmpul de
aplicare a auditului extern înglobează tot ceea ce contribuie la determinarea rezultatelor, la
elaborarea situației financiare, însă în toate funcțiile băncii.49
Auditul extern care ar limita observațiile sale și investigațiile doar în sectorul contabil
ar face o lucrare incompletă. Specialiștii explorează toate funcțiile instituției de credit și toate
sistemele de informație care participă la determinarea rezultatului și această exigență este din
ce în ce mai mare. Câmpul de aplicare a auditului intern50 este mult mai vast deoarece el
include nu doar toate funcțiile băncii dar și toate demersurile acesteia. Ȋn privința prevenirii
fraudei, auditul extern este interesat de orice fraudă, din momentul în care ea are, sau este
susceptibilă de a avea, o incidență asupra rezultatului. O fraudă de confidențialitate a
dosarelor personale privește auditu l intern și nu auditul extern.
Din punct de vederea a independenței este de la sine că această independență nu este
de aceeași natură. Independența auditorul ui extern este cea a titularului unei profesiuni libere,
46M. Ghiță, Auditul intern, Ediția a II a , Editura Economică, București, 2009, p. 147 – 148;
47http://www.auditasset.ro/ce_este_auditul.html consultat la data de 01.11.2017;
48http://www.rdt -contabilitate.ro/component/option,co m_glossary/id,1748/ consultat la data de 05.11.2017;
49http://www.capital.ro/auditorul -intern -audit -extern lipsex15fte -i55-101722.html consultat la data de
02.11.2017;
50http://audit -financiar.go.ro/ceeste.html consultat la data de 04.11.2017;
19 ea este juridică și statutară, cea a auditorului intern este asemenea unor restricții întrucât este
angajatul acelei instituții de credit.
Ȋn ceea ce privește periodicitatea auditului, auditorii exte rni realizează, în general,
misiunile lor într -un mod intermitent și în momente privilegiate pentru certificarea conturilor :
sfârșit de trimestru, de an. În afara acestor perioade, ei nu sunt prezenți, doar în cazul
anumitor grupuri mari a căror importanță a afacerilor cere prezența permanentă a unei echipe
de-a lungul anului, echipă care se mărește considerabil în perioada de închidere a conturilor.
Auditorul intern lucrează în permanență în instituția de credit51 pentru misiunile
planificate în funcție de risc și care îl solicită cu aceeași inten sitate oricare ar fi perioada. Însă
să observăm, de asemenea, că auditorul extern este în relație cu aceeași interlocutori, în
aceleași servicii, atunci când auditorul intern schimbă fără încetare interlocutorii.
Din punct de vedere relațional, auditul extern este permanent și auditul intern este
periodic. Cu privire la metodă utilizată, auditorii externi realizează lucrările lor după metode
care fac proba lor, pe bază de analize, inventare. Metoda auditorilor inte rni este specifică și
originală.Diferențele dintre cele două funcții sunt astfel precise și bine cunoscute, nu ar trebui
să existe confuzii. Însă ele nu trebuie ignorate deoarece aprecierea și buna punere în practică a
complementarităților este pentru bănc i52 în întregime un gaj de eficacitate.
Asemănări
Ȋn ambele situații procesul de audit, numit și misiune de audit,53 se derulează pe baza
unor standarde internaționale sau naționale iar auditorii sunt persoane independente care
dobândesc această titulatură în condițiile strict reglementate de legislația în vigoare.
De asemenea, analiza informațiilor, misiunea de audit, se face pe baza unor procedee
și tehnici unanim recunoscute în domeniu, care furnizează auditorului probe de audit, pe baza
cărora el își fundamentează opinia. Evaluarea și interpretarea rezultatelor obținute se
efectuează în condițiile existenței și luări i în considerație a unor criterii de evaluare care au la
bază referințele contabile identificate sau principii solide de management.
Atât auditorul intern cât și cel extern realizează o analiză profesionistă a unor
informații, în vederea prezentării unei o pinii responsabile și independente astfel că auditul
este un examen obiectiv al unui element, cu scopul de a emite o opinie sau de a obține o
conclu zie asupra fenomenului auditat.
51M. Ghiță, C. Iațco, O. Brezuleanu, Guvernanța corporativă și audit intern , Editura Tipo Moldova, Iași, 2009,
p.746 – 747;
52O. C. Bunget, Introducere în Auditul financiar – contabil , Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010, p.13;
53V. Dedu, Gestiune și audit ban car, Ediția a II a , Editura Economică, București, 2008, p. 323;
20 Tabelul 1.1. Analiza comparativă a auditului intern și a auditul ui extern
Criterii Audit intern Audit extern
Statut Integrat instituției de credit sau
poate fi o firmă specializată externă. Firmă specializată externă care oferă
servicii, independentă din punct de
vedere juridic.
Numirea Adunarea generală a acționarilor sau
consiliul de administrație. Adunarea generală a acționarilor sau
consiliul de administrație.
Obiectivele auditului
Supravegherea gestiunii societății și
verificarea legalității situațiilor
financiare întocmite;
Evaluează și face recomandări
adecvate pentru îmbunătățirea
procesului de guvernanță. Certificarea exactității conturilor și
situațiilor financiare. Auditul extern
evaluează și el sistemul de control
intern, dar numai pentru elemente de
natură financiar -contabilă.
Beneficiarii auditului Acționarii, Consiliul de
Administrație, salariații, directorii. Toți cei care doresc o certificare a
conturilor: bănci, acționari, autorități,
clienți, furnizori.
Domeniul de aplicare a
auditului Domeniul este mai vast, deoarece
include toate funcțiile întreprinderii
(financiar -contabilă, resurse umane,
logistică, IT, mediu, gestiune
patrimonială). Domeniul este mai restrâns,
verificarea fiind axată pe acele
probleme care determină poziția
financiară și performanțele.
Periodicitatea auditului Activitate efectuată permanent în
cadrul societăților comerciale
conform statutului. Misiunile sunt organizate în mod
intermitent și în momente propice
certificării conturilor, respectiv după
sfârșitul anului.
Independența
auditorului Independență relativă, sau în cazul
în care auditul intern este efectuat
de o firmă externă, avem
independența specifică a unei
profesii libere. Este independent față de clientul său,
fiind vorba de o independență
specifică titularului unei profesii
libere, reglementate juridic și s tatutar.
Persoanele care
concură la realizarea
auditului Întrucât sunt auditate toate
componentele unei entități ținând
cont de analiza riscurilor și
periodicitate, interlocutorii sunt din
toate segmentele întreprinderii. Vizând în special aspectele legat e de
situațiile financiare, are mereu aceiași
interlocutori din instituția de credit.
Metodologia utilizată Are o metodologie clar stabilită,
specifică, care vizează evaluarea
riscurilor și adăugarea de valoare. Are o metodologie precisă care se
bazează pe inventare, analize,
comparații, rapoarte, utilizarea
experților, confirmări externe.
Sursa: Prelucrare personală după: I. Bostan, Sistemul bancar. Organizare, fucționare, control
intern și audit , Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, M. Ghiță, C. Iațco, O. Brezuleanu, Guvernanța corporativă și
audit intern , Editura Ti po Mo ldova, Iași, 2009 ;
21 Capitolul 2. Cercetarea criminalistică a infracțiunilor finanaciar – bancar e
2.1. Tehnici de investigare a infracțiunilor de fals
Aspecte comune
1. Noțiune – prin fals, în sensul cel mai larg al acestei noțiuni, se înțelege orice alterare a
adevărului.
2. Obiectul juridic generi c propriu tuturor infracțiunilor de fals constă, prin urmare, în
această valoare socială a „încrederii publice” care trebuie să fie acordată de orice pe rsoană
lucrurilor, semnelor și înscrisurilor cu valoare probatorie expresă sau implicită.54
3. Obiectul material – infracțiunile de fals55 au un obiect material constând în oricare
dintre entitățile cu însușire probatorie, ocrotite de lege împotriva faptelor de alterare a
adevărului (monedă, timbre sau alte valori, instrumente de autentificare sau de marcare,
înscrisuri).
4. Subiectul activ – subiect al acestor infracțiuni poate fi orice persoană.
Participația penală este posibilă atât sub forma coautoratului, cât și sub forma
instigării sau a complicității.
5. Subiectul pasiv – principal este statul, ca titular al valorii sociale pusă în pericol prin
săvârșireaoricăreia dintre faptele incriminate.
6. Latura obiectivă – atât actele de fals propriu -zis cât și cele derivate creează o stare de
pericol pentru valoarea socială ocrotită prin incriminarea lor, adică pentru încrederea publică
în autenticitate a monedelor, timbrelor sau a altor valori etc.
7. Latura subiectivă – faptele de fals propriu -zis, ca și cele derivate, constituie
infracțiuni numai dacă se săvârșesc cu intenție. Tentativa este sancționată dar nu în toate
cazurile.
8. Sancțiunea – infracțiunile de fals sunt sancționate cu pedeapsa închisorii. Ȋn unele
cazuri, legea prevede amenda ca alternativă a pedepsei închisorii. Cadru legislativ –
Infracțiunile de fals sunt prevăzute în Titlul IV din Partea specială a nouluiv Cod penal.56
Ȋn raport cu natura entităților cu privire la care se alterează adevărul, infracțiunile de
fals sunt împărțite de legiuitor în trei subgrupe: a). Falsificarea de monede, timbre sau alte
54 https://andreivocila.wordpress.com/2010/10/19/infractiuni -de-fals/ consultat la data de 23.11.2017;
55C. Rotaru, A. R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal, Partea specială II, Crus tematic , Editura C.H. Back,
București, 2016, p. 305;
56https://legeaz.net/spete -penal/infractiuni -de-fals-128-2013 consultat la data de 03.11.2017;
22 valori (Capitolul I); b). Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare ( Capitolul
II); c). frauda în înscrisuri (Capitolul II I).57
A. Falsul material în înscrisuri oficiale
1. Noțiune și definiție – potrivit art. 320 alin. 1 C. pen., fapta constă în falsificarea unui
înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod,
de natură să producă consecințe juridice.
2. Obiectul juridic special constă în relațiile sociale referitoare la încrederea publicului
în înscrisuri oficiale.
3. Obiectul material – infracțiunea examinată are și un obiect material constând în
înscrisul oficial asupra căruia se exercită nemijlocit activitatea incriminată. Ȋnscrisul oficial
este acel înscris care emană de la la o persoană juridică de drept public sau de la o persoană
fizică care exercită un serviciu de interes public ori care aparține unei asemnea persoane.58
4. Subiecții infracțiunii
Subiectul activ – infracțiunea analizată poate fi săvârșită de orice persoană.
Participația penală este posibilă sub toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale pusă în pericol prin
săvârșirea faptei incriminate. Ȋnscrisul oficial fals poate fi, producător de consecințe juridice
contra unei persoane fizice sau juridice.
Acestă persoană este subiect pasiv eventual al infracțiunii, care va deveni subiect pasiv
efectiv când înscrisul va fi folosit î mpotriva sa, fiindcă atingerea adusă intereselor acestui
subiect pasiv își are cauza nu numai în folosirea înscrisului fals, ci și în fapta care a creat acest
înscris fals, adică infracțiun ea de fals material în înscrisuri oficiale.
5. Latura obiectivă
Elementul material – infracțiunea presupune o acțiune de falsificarea materială a uni
înscris oficial realizată prin: contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori prin alterarea
înscrisului în orice mod.
Contrafacerea scrierii – presupune reproducerea conținutului pe care îl are în mod
obișnuit un asemnea înscris adevărat. Este vorba despre: reproducerea în mod fraudulor de
plăsmuire, ticluirea unui înscris, atribuindu -i-se aparența unui înscri s oficial autentic.
57Gh. Ivan, M.C. Ivan, Drept penal – Partea spec ială conform noului Cod penal E diția a II a , Editura C.H.
Back, București, 2015, p. 422;
58Gh. Ivan, M.C. Ivan, op. cit. p . 425;
23 Contrafacerea subscrierii – a executa pe un înscris adevărat sau plăsmuit, semnătura
pretins autentică a celui care trebuia să semneze înscrisul.
Falsificarea unui înscris oficial prin alterare – denaturarea materială a unui înscris
oficial adevărat și, deci preexistent. Această denaturare se poate realiza prin adăugiri sau
ștersături (generând scămoșarea hârtiei suport, pierderea luciului, subțierea, colorarea)59 ori
modificări ale punctuației executate în cuprinsul înscrisului.
Pentru existența elementului material al falsului60 este suficientă săvârșirea uneai dinre
aceste acțiuni alternative. Dacă făptuitorul a executat mai multe acțiuni, există o singură
infracțiune, dar cu un grad concret de pericol social mai ridicat.
Urmarea imedi ată a înfracțiunii – starea de pericol pentru relațiile soaciale ocrotite.
Pentru existența infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale nu este necesar să se fi
cauzat un prejudiciu material, ci numai ca actul falsificat să fie de natur ă a genera consecințe
juridice. Raportul de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
6. Latura subiectivă – infracțiunea se săvârșeste cu intenție directă sau indirectă
subzistând chiar dacă înscrisul a fost falsificat în vederea unui scop legitim.
Nu comite infracți unea de fals material în înscrisuri oficiale cel care semnează un
înscris cu numele altei perosane, pentru a -i face un serviciu, ori cel care semnează un înscris
oficial cu numele alteia, pe baza consimțământului prealabil al acesteia.
Tentativa se pedepsește.
Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care ac țiunea de falsificare este dusă
până la capăt și se produce urmarea periculoasă a faptei. Pentru consumare infracțiunii nu
importă dacă înscrisul oficial fals a fost sau nu folosit. Sancțiun ea constă în în chisoarea de la
6 luni la 3 ani, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Criterii generale de indenti ficare a falsului în înscrisuri
Elementele principale care sunt avute în vedere la stabilirea autenticității unui înscris61 sunt:
îndeplinirea cerințelor legale privind forma și conținutul actului scris, acesta trebuie să
fie datat, semnat, datat, ștampilat, eventual numerotat;
aflarea actului în termen de valabilitate, care, în majoritatea situațiilor, este limitat la o
anumită peri oadă de timp, specificată în document;
59G. N. Labo, Cercetarea criminalistică, E diția a II a , Editura Pro Universitaria, București, 2014, p. 201;
60 https://legeaz.net/spete -penal/infractiuni -de-fals-128-2013 consultat la data de 19.11.2017;
61 http://www.acuz.net/html/criminalistica -falsul -in-acte-inscrisuri -sau-documente -www.acuz.net.html consultat
la data de 22.11.2017;
24 corespondența între înfățișarea persoanei și fotografie de pe legitimați e sau înscrisul pe
care acesta și -l atribuie, precum și o corespondență dintre datele referitoare la identitatea
persoanei menționate în act și b uletin sau alt document cu care acesta se legitimează;
existența elementelor de protecție sau de securitate, destinate să ateste autenticitatea
unui document și să prevină falsificarea sau contrafacerea sa.62
Organul de urmărire penală procedează la ridica rea și conservarea actelor scrise,
aplicând metode diferite în raport cu natura lor și cu starea în care se află.
B. Uz de fals
1. Noțiune și definiție – potrivit art. 323 C. pen.63 infracțiunea constă în folosirea unui
înscris oficial sau sub semnătură priva tă, cunoscând c ă este fals, în vederea producereii unei
consecințe juridice.
2. Obiectul juridic special este diferit după cum uzul de fals privește un înscris oficial
sau un înscris sub semnătură privată, obiectul ocrotirii penale fiind similar cu acela al
infracțiunii din care provine înscrisul fals și deci din care derivă infracțiunea de uz de fals.
3. Obiectul material este reprezentat de înscrisul material de care se face uz, obiect care
constituie, în același timp și mijloc de săvârșire a infracțiunii.
4. Subiec tul activ în cazul înscrisurilor sub semnătură privată, dacă persoana care se
folosește de înscrisul fals este însuși falsificatorul, acesta nu va fi socotit subiect activ al
infracțiunii de uz de fals, ci subiect activ al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată, uzul de fals, în acest caz, fiind absorbit ca cerință esențială în conținutul infracțiunii
de fals.
Participația penală este posibilă sub toate formele.
5. Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale – încrederea publică –
pusă în pericol prin săvârșirea faptei incriminate.
Persoana împotriva căreia ar putea fi folosit înscrisul fals64 și care ar putea fi
amenințată să sufere consecințele juridice ale înscrisulu i fals, în cazul când acesta ar fi
considerat adevărat, este subiect pasiv eventual ; în situația în care înscrisul fals a fost folosit,
persoana vătămată devine subiect pasiv efectiv .
62G. Naghi, Crim inalistică – Fundamente , Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 197 – 198;
63 https://legeaz.net/noul -cod-penal/art -323 consultat la data de 18.11.2017;
64 https://andreivocila.wordpress.com/2010/10/19/infractiuni -de-fals/ consultata la data de 17.11.2017;
25 6. Latua obiectivă
Elementul material – infracțiunea presupune o acțiune de folosire a unui înscris fals,
oficial sau sub semnătură privată.
A folosi un înscris fals – a produce a cel înscris ca dovadă a conținutului său aparent.
Acțiunea de folosire se poate realiza în orice mod (prin depunerea sau prezentarea ori
predarea î nscrisului, prin invocarea sau referirea făcută la un înscris fals anterior depus sau
prezent), dar trebuie să fie efectivă.65 Simpla deținere a unui înscris fals nu consti tuie
infracțiune de uz de fals. O cerință esențială este ca înscrisul fals folosit să aibă aptitudinea de
a produce consecințe juridice, adică de a servi ca dovadă a conținutului său aparent.
Urmarea imediată – pentru ca acțiunea de folosire a înscrisului fals să se realizeze
lautura ob iectivă a infracțiunii de uz de fals, ea trebuie să aibă ca urmare imediată crearea unei
stări de pericol pentru valoarea ocrotită. Raportul de cauzalitate se naște din materialitatea
faptei.
7. Latura subiectivă – uzul de fals se săvârșește cu intenție direc tă deoarece latura
subiectivă a infracțiunii include și scopul folosirii înscrisului fals în vederea producerii unei
consecințe juridice. Tentativa nu se pedepsește.
Consumarea – uzul de fals este o infracțiune instantanee, acesta se consumă în momentul când
înscrisul falsificat, oficial sau sub semnătură privată, este folosit efectiv.
8. Sanțiunea este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda, dacă înscrisul folosit este
oficial și închisoarea de la 3 luni la 2 ani dacă înscrisul folosit este sub semnătură privată.66
Ȋn zilele noastre, c riminalistca este o ramură indispensa bilă justiției .67 Magistrații nu
pot fi profesioniști ȋn orice chestiune de drept, fiind posibilă existența lacunelor .
De aceea, experț ii criminaliști, suplinesc aceste lacune prin cunoștințele dobândite de –
a lungul vremii și care pot da un răspuns cu privire la situația de fapt propusă de către
autorități. Falsul ȋn ȋnscrisuri este o infracțiune foarte uzitată ȋn zilele noastre, numeroase acte
sunt semnate de alte persoane sau conțin modificări care duc la denaturarea adevărului ȋn
cauza respectivă.68 Se impune cu necesitate să serecurgă ȋntotdeauna la experți criminaliști
pentru a identifica, ȋn mod real, autor ul modificărilor făcute.
65http://www.legal -land.ro/conditiile -existentei -infractiunii -de-fals-in-inscrisuri -sub-semnatura -privata/ consultat
la data de 20.11.2017;
66 https://legeaz.net/cod -penal -actualizat -2011/art -291-cpen consultat la data de 15.11.2017;
67https://jurisdictie.wordpress.com/2016/10/15/cercetarea -criminalistica -a-falsului -in-inscrisuri -a-scrisului -de-
mana -si-a-altor-categorii -de-falsuri/ consultat la data de 05.11.2017;
68 https://jurisdictie.wordpress.com/category/drept -penal -2/ consultat la data de 22.11.2017;
26 C. Infracțiunea de fals informatic
1. Conținutul legal – potrivit art. 325 C. pen.69 infracțiunea de fal informatic constă în
fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără
drept accesul la date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate
în vederea produce rii unei consecințe juridice.
2. Obiectul infracțiunii
a).Obiectul juridic este reprezentat de protejarea valorilor care sunt ocrotite în materia
dreptului substanțial și anume securitatea șî fiabilitatea documentelor care pot avea consecințe
juridice.
b). Ob iectul juridic special – este reprezentat de relațiile și raporturile sociale care implică
încrederea publică a înscrisurilor cu careacter informatic.
c). Obiectul material – este reprezentat de suportul material pe care sunt stocate datele
informatice sau de componenetele sistemului informatic, care sunt supuse rezoluției
infracționale a făptuitorului, în primul caz prin acțiunea de a introduce, modificasau șterge,
fără drept, date informatice, iar în cel de -al doilea caz prin restricționarea accesului la date
informatice.
3. Subiectul activ – poate fi reprezentat de orice persoană care întrunește condițiile de
responsabilitate penală și vârstă.
4. Subiectul pasiv – este reprezentat de persoana fizică sau juridică prejudiciată în contra
căreia falsificarea produce efecte juridice.
5. Latura obiectivă
a). Elementul material – este realizat prin acțiunile de introduce, modificare sau ștergere de
date sau restricționarea accesului la un sistem informatic cu condiția esențială ca acestea să fie
săvârșite fără drept.
Datele informatice au dobândit un rol important în societatea actuală. Ele contribuie la
facilitarea contactelor sociale și la o mai bună comuni care între persoane (fizice sau juridice,
în conformitate cu exigențele statului de drept și interesele individuale ale cetățenilor.70
Datele informatice care apar pe monitor sau la imprimantă sub formă de caractere
alfanumerice sunt reprezentate la ,, nivel fizic” (al mașinii de calcul) sau pe suportul de stocare
de a înșiruire logică de stări „0” și „1” corespunzătoare unor variații de tensiune.
69https://legeaz.net/noul -cod-penal/art -325 consultat la data de 18.11.2017;
70 M. Dobrinoiu, Infracțiuni în do meniul informatic , București, Editura All Back 2006, p. 210;
27 Introducerea unor date informatice semnifică completarea bazei de date, indiferent de
amploarea sau natura acest ei operațiuni.
Modificarea datelor informatice constă în introducerea unor noi secvențe sau ștergerea
anumitor porțiuni ale datelor informatice, având ca rezultat noi date informatice, diferite de
cele inițiale și neconforme cu valoarea de adevăr pe care a r trebui să o reprezinte.71
Ștergerea datelor informatice este operațiunea de eliminare a unor fișiere sau a unor
părți din acestea, indiferent dacă fenomenul se produce instantaneu sau după anumite
intervale de timp.
Restricționarea accesului la datele info rmatice se realizează prin criptarea totală sau
parțială a acestora.Operațiunea se poate produce și prin virusarea calculatorului sau a rețelei,
cu consecințe negative asupra vitezei de procesare a informației sau a fidelității acestora.
Împiedicarea funcționării sistemului informatic constă în activitatea desfășurată de
făptuitor care duce la imposibilitatea utilizatorului, parțial sau total, temporar sau permanent,
a respectivului sistem.72
Sunt avute în vedere orice acțiuni prin care se realizează s coaterea din funcțiune a
sistemului informatic: întreruperea sursei de alimentare, secționarea unui cablu, sustragerea
unor componente etc.
Din punct de vedere tehnic, definirea deteriorării datelor depinde de modul de privire a
modificării datelor . Modifi carea datelor poate fi realizată prin:
metode software : modificarea datelor (într -o bază de date / într -un fișier) folosind
comenzi, programe, accesul personal la acele date, dar fără intervenție asupra
echipamentului în sine;
metode hardware : aplicarea unor stimuli pentru distrugerea dispozitivelor sau a
conținutului dispozitivelor de stocare.73
Dacă prin metodele software s -ar putea afirma că distrugerea reprezintă o
modificare a datelor ce le face inutilizabile sau le distruge integritatea, prin metodel e
hardware, datele sunt deteriorate, corupte, fără ca sistemul să devină nefuncțional, deci fără
să se folosească operațiuni de modificare .
71https://dreptulpenalalafacerilor.wordpress.com/2014/04/10/domeniul -criminalitatii -informatice/ consultat la
data de 18.11.2017;
72http://blog.avocatoo.ro/fraude -comise -prin-sisteme -informatice -si-mijloace -de-plata -electronice/ consultat la
data de 15.11.2017;
73http://www.criminalita tea-informatica.ro/legislatie/falsul -informatic -in-noul-cod-penal/ consultat la data de
10.11.2017;
28 b). Urmarea imediată – constă în existența unei acțiun i de falsificare, falsificare care prezintă
viciat caracterist icile unui înscris veritabil, care produce o stare de pericol social din care
rezultă o stare necorespunzătoare adevărului.
c). Legătura de cauzalitate – legătura dintre elementul material al infracțiunii și urmarea
imediată trebuie dovedită.
6. Latura subiectivă
Ȋn ceea ce privește forma de vinovăție prin care se săvârșește infracțiunea de fals
informatic va fi numai intenție directă calificată prin scop. Pentru existența infracțiunii de fals
informatic ar fi necesar ca fapta de a introduce, modifica, șterge date informatice să fie comisă
cu scopul ca aceste modificări, în sens larg, să fie producătoare de consecințe juridice, fără
însă a se urmări în mod direct obținerea unui beneficiu material.Infracțiunea de fals informatic
este caracteristică faptelor ce îmbracă forma phishing -lui.74
Phishing -ul este unul dintre așa – numitele atacurile de inginerie socială75 făcând uz de
arta înșelăciunii constând în crearea un or mesaje transmise prin poșta electronică (e -mail) și a
paginilor web care sunt reproduceri exacte ale unor site -uri existente, pentru a păcăli
utilizatorii în a dezvălui date personale.
Phishing -ul constă, în esență, în clonarea unor pagini web, ce imită paginile oficiale
ale unor instituții bancare sau de altă natură, ce sunt transmise prin metoda spam unui număr
foarte mare de utilizatori ai serviciilor de e -mail, destinatarii fiind invita ți sub diferite pretexte
(de exemplu: baza de date cu utilizatori a fost compromisă și trebuie refăcută) să acceze un
link și aici să introducă datele de securitate ale conturilor, ce pot fi utilizate ulterior pentru ca
făptuitorii să aibă acces la datele de securitate bancară ale victimelor.
Concluzion ând, phishing -ul76 este un tip de activitate ilicită, prin care se obțin date
confidențiale (de ex. : nume de utilizator, parolă, cod PIN etc.) ale utilizatorilor, folosind
mesaje electronice și utilizând identități false în procesul de comunicare cu posibilele victime.
7. Forma infracțiunii
a). Actele preparatorii ale infracțiunii nu sunt pedepsite penal.
Tentativa se pedepsește .
74http://www.criminalitatea -informatica.ro/legislatie/ falsul -informatic -in-noul-cod-penal/ consultat la data de
14.11.2017;
75G. I. Olteanu, Metodologie criminalistică, Structurile infracționale și activitățile ilicite desfășurate de către
aceștia , Editura AIT Laboratories, București, 2008, p. 354;
76http://www.businessmagazin.ro/business -hi-tech/in -ce-consta -fenomenul -phishing -979464 consltat la data de
10.11.2017;
29 Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care autorul introduce, modifică sau
șterge fără drept, date informatice ori restricționează accesul, fără drept, accesul la aceste date,
rezultând date necorespunzătoare adevărului.
b). Modalități – se realizează prin cele patru mo dalități prevăzute în norma de incriminare și
anume: introducerea, modificarea și ștergerea de date informatice sau prin restrcțioarea
accesului la date cu caracter informatic.
c). Sancțiuni – pedeapsa prevăzută de lege în acest caz este închisoare de la 2 la 7 ani.
8. Aspecte de ordin procesual penal – acțiunea penale se dispune din oficiu.
Una dintre metodele de combatere a phishing -ului este educarea utilizatorilor.77
Utilizatorii interni sunt veriga cea mai slabă din lanțul de securitate a rețelei. Totuși, foarte
mulți au învățat că nu trebuie să -și deschidă e -mail-urile venite de la adrese necunoscute sau
cele cu titluri ciudate, precum și cele cu content dubios.
Pe termen lung companiile trebuie să ajungă la o înțelegere în a utiliza o modalitate de
legitimare unanima acceptata pentru autentificarea e -mail-urilor. Fiecare e -mail ar trebui să
conțină o s emnatură digitală78 a celui care l -a trimis, iar aceasta semnatură să fie un standard
de autentificare .
2.2.Cercetarea infracțiunilor contra patrimoniului
Ȋnșelăciunea
Considerații generale
Infracțiunea de înșelăciune face parte din categoria infracțiunilor patrimoniale, dar, ca
un specific al său, paguba se produce prin inducerea în eroare a persoanei de către făptuitorul
care dorește prin diverse manopere frauduloase să obțină un f olos material injust pentru sine
sau pentru altul.79
1. Noțiune și definiție – infracțiunea constă în inducerea în eroare a unei persoane80 prin
prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în
scopul de a obține pent ru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s -a pricinuit
o pagubă.
77http://www.stiri -economice.ro/fraude_cu_carduri -phishing_skimming.html consultata la data de 29.10.2017;
78http://www.euroavocatura.ro/articole/154/Phishing -ul consultat la data de 09.11.2017;
79I. Ristea, Drept penal. Partea specială , Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 317;
80https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/26/inselaciunea -in-domeniul -financiar -bancar/ consultat la data de
08.11.2017 ;
30 2. Obiectul juridic special – relațiile sociale care pentru normala lor evoluți e presupun
existența bunei -credințe și încrederea reciprocă a subiecților în cadrul raporturilor juridice
patrimoniale.
3. Obiectul material al înșelăciunii este în regulă generală un bun mobil sau, chiar
imobil, precum și înscrisurile cu valoare patrimonială.
4. Subiectul activ nemjlocit – autorul infracțiunii de înșelăciune nu este circumstan țiat
de lege.
Participația penală este p osibilă sub toate formele: coautorat, instigare și complicitate.
În practica judiciară s -a reținut că activitățile prin care, doar se contribuie la comiterea
faptei, dar prin care nu se realizează nemijlocit inducere a în eroare, constituie acte de înlesnire
sau de ajutor în vederea săvârșirii acestei infracțiuni, deci alte de complicitate, nu de
coauturat.
5. Subiectul pasiv poate fi orice persoană fizică sau juridică ori statul, păgu bită ca
urmare a înșelăciunii, întrucât acesta este o infracțiune îndreptata împotriva patrimoniului și
nu împotriva persoanei.
6. Latura obiectivă
Elementul material – fapta se săvârșeste prin acțiunea făptuitorului de a prezenta o
situație în chip mincinos. Legea menționează elementul material al faptei prin alternativa:
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas ă a unei fapte adevărate.81
A prezenta ca adevărată o faptă mincinoasă presupune: a inventa, a scorni, a cere să
se creadă ca fiind existent ceva (stare, situație, întâmplare etc.), care în realitate nu există.
A prezenta ca mincinoasă o faptă adevărată înseamnă : a ascunde adevărul, a disimula,
a face să se creadă că nu există ceva ce în realitate există. Acestă prezentare frauduloasă,
denaturată sau alterată a realității, trebuie să fie aptă de a capta buna credință, încrederea
victimei și să inducă în eroare, să o amăgească sau să o mențină în eroare produsă anterior.
Ambele moduri de inducere în eroare constituie amăgiri, adică alterări ale adevărului
prin care se provoacă în mintea altei persoane o falsă cunoaș tere sau ignorare a realității .82
Urmarea imediată a faptei constă în producerea unei pagube în patrimoniul victimei.
Fapta nu constit uie infracți une de înșelăciune, în lipsa unei acțiuni menite să producă o
81Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 244;
82P. Dungan u, T. Medeanu, V. Pașca, Drept penal. Partea specială , Editura Universul Juridic, București, 2012,
p. 357 – 358;
31 pagubă. Această pagubă trebuie să fie patrimonială, adică să aibă valoare economică83 și să
reprezinte o scădere, o pierdere, un prejudiciu.
Raportul de cauzalitate constă ca elementul material a l faptei trebuie să aibă
aptitudinea reală de a produce o pagubă.
7. Latura subiectivă – fapta se săvârșește cu intenție directă (calificată prin scop). Sopul
urmărit de făptuitor constă în obținerea pentru sine sau pentru altul a unui folos nepatrimonial
injust.
Tentativa infracțiunii este incriminată (art. 248 C. pen.). Tentativa există când acțiunea
de amăgire a fost pusă în executare, dar a rămas fără rezultat, întrucât nu s -a reușit inducerea
în eroare a subiectului pasiv, ori nu s -a produs consecința păgubitoare din motive
independente de voința făptuitorului. Există tentativă și atunci când rezultatul nu s -a produs
din cauza mijloacelor insuficiente sau defectuoase folosite de făptuitor.
Consumarea infracțiunii are loc în momentul producerii pagubei.84
8. Sancțiunea – fapta se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. În cazul variantei
agravate prevăzute de art. 244 alin 2. C. pen., pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.
9. Aspecte procesuale acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, dar, potrivit art
244, alin. 3 împăcarea părțîlor înlătură răspunderea pe nală.
Metode de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune în domeniul financiar – bancar
Infracțiunea de înșelăciune poate îmbrăca diverse forme și modalități de comiter e însă
cele mai folosite și des întâlnite în practica judiciară, în domeniul financiar bancar sunt:
a). Înșelaciunea comisă de persoane fizice prin obținerea de credite bancare cu acte false
Această metodă de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune este foarte des întâlnită mai
ales în ultima perioadă. Persoanele fizice urmăresc obținerea unor credite bancare chiar dacă
nu îndeplinesc condițiile prevăzute de normele interne ale băncii.
Astfel , persoanele interesate ori își falsifică singuri documentele ori apelează la rețele
specializate în falsificarea sau contrafacerea documentelor85 necesare obținerii creditelor.
Aceștia confecționează acte de identitate (cărți de identitate, legitimații provizorii, certificat
de naștere, căsătorie etc .), cărți de muncă, adeverințe de salariu, facturi de utilități.
În toate aceste documente se pastrează sau se schimbă numele, dar în special se
falsifică sumele reprezentând veniturile obținute de cei care solicită credi tul, acestea fiind
83I. Ristea, op. cit. p. 321;
84Gh. Ivan, M. C. Ivan, Drept penal – Partea specială conform noului Cod penal Ediția a II a , Editura C.H.
Back, București, 2015, p . 219 – 230;
85https://www.desteptarea.ro/credit -bancar -cu-documente -false/ consultat la data de 17.11.2017;
32 foarte mari. De cele mai multe ori grupurile organizate de infractori au creat adevărate rețele
de înșelare a băncilor sau a societăților nebancare care acordă credite (de exemplu:
Provident).86
De obicei aceștia racolează persoane sărace fără venituri sau cu venituri mici (chiar
oameni ai străzii), p ersoane fără educație din care unii chiar fără să știe să scrie sau să
citească, precum și persoane în vârstă credule.
Majoritatea acestor gupări săvârșesc astfel de fapte și cu complicitatea unor
funcționari bancari. În acest fel vom avea concurs de infra ctiuni, în sarcina funcționarilor
bancari reținându -se săvârșirea unor infracțiuni în legătura cu serviciul.
b). Înșelăciunea comisă de persoane juridice prin obținerea de credite bancare cu acte false
Aceasta metodă de săvârșire a infracțiunii de înșelăci une este folosită în special de
firmele cu datorii sau firmele fantomă.87 În această situație administratorii firmelor falsifică
documentele contabile (balanțele, raportarea s emestrială, bilanțul contabil). Acest tip de
înșelăciune este folosit atunci când nu se mai rambursează niciun ban.
De asemenea este folosită de firme care funcționează legal atunci când suma oferită de
societatea bancară sau nebancară este mică iar firma dorește să obțina o sumă mai mare. De
obicei apelează la această metodă societățil e comerciale aflate în impas financiar (alte firme
care au obligații față de ea nu le onorează aducându -le în blocaj). De cele m ai multe ori
acestea nu se dezvoltă cu ajutorul sumelor obținute ci doar își mai prelungesc existența o
perioadă de timp.
Metodo logia cercetării infracțiunii de înșelăciune din domeniul financiar – bancar
1. Faza informativ – operativă
În activitatea specifică de prevenire, descoperire și cercetare a infracțiunilor de
criminalitate financiar -bancară polițiștii de investigare a fraudelor folosesc, în principal
următoarele tehnici și procedee utiliz ate în activitatea informativă:
a). recrutarea de informatori (în special din rândul funcționarilor bancari, persoanelor cu
atribuții de control, etc);
b). investigații polițienești;
c). mijloace tehnice -operative;
d). supravegheri operative;
86http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/asociatia -romana -a-bancilor -si-a-ales-noua -componenta -a-consiliului –
director -16223686 consultat la data de 11.11.2017;
87https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/26/inselaciunea -in-domeniul -financiar -bancar/ consultat la data de
10.11.2017;
33 e). investigatori sub acoperire;88
f). combinații informative, legenda și jocul operativ.
Pentru rezolvarea cauzei sub toate aspectele, polițiș tii efectuează următoarele
investigații89 cu caracter gen eral și se pot solicita analize de la specialiști și activități specifice
de supraveghere operativă, care se pot desfășura, în funcție de necesitățile probatoriului.
Soluționa rea unui dosar necesită efectuarea mai multor activități de investigare și
cercetare printre care enumerăm:
a) Efectuarea de verificări în bazele de date proprii și ale altor instituții (Evidența
Persoanelor, Oficiului Român pentru Imigrări, Pașapoarte, Permise Auto și înmatriculări,
Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative, Urmăriți, S.C. Biroul de Credit S.A.
și Centrala Riscurilor Bancare, Recom Online, Vamă, Centrala Incidentelor de Plăț i, etc;
b) verificări la organele fiscale competente;
c) ridicarea de înscrisuri și documente de la alte persoane fizice sau juridice (dosarul de
obținere a creditului, documentele bancare ce stau la baza operațiunilor pe cont, dacă aveau
disponibil când s -a emis fila CEC sau la scadență);
d) ridicarea de înregistrări , imagini video cu privire la persoanele care efectuează
operațiunile;
e) controale economice la firmele implicate;
f) se vor solicita, cu avizul procurorului, de la operatorii de telefonie fixă și mobi lă
listingurile convorbirilor;
g) efectua rea perchezițiilor domiciliare;
h) când se impune, va fi dispusă efectuarea de constatări tehnico -științifice sau a unor
expert ize contabile sau grafoscopice.
Bunuri și înscrisuri ce trebuie avute în v edere cu ocazia perchezițiilor:
documente referitoare la credite bancare (contracte, extrase cont, asigurăr i, garanții,
etc.);90
documente referitoare la activități comerciale (acte constituti ve pentru societăți,
ștampile, cărți de muncă, etc.);
88 https://justitiabili.wordpress.com/tag/investigator -sub-acoperire/ consultat la data de 20.11.2017;
89https://www.juridice.ro/313155/sesizarea -organelor -de-urmarire -penala -prin-constatarea -infra ctiunii -flagrante –
in-cazul -infractiunilor -contra -securitatii -nationale -si-actelor -de-terorism -elemente -de-tactica -criminalistica.html
consultat la data de 03.11.2017;
90http://dorin.ciuncan.com/documentare/sesizarea -organelor -de-urmarire -penala -in-noua -legislatie -2/ consultata
la data de 16.11.2017;
34 contracte de vânzare91 de diverse bunuri, facturi emise de societăți comerciale pentru
bunurile în cauză;
documente de identitate ce nu aparțin persoanelor aflate în locuința percheziționată;
orice alt înscris ce are legătură cu activi tatea bancară sau comercială.
audierea făptuitorilor;
luarea măsurilor procedurale ce se impun: începerea urmăririi penale,92 reținerea,
propunerea în vederea punerii în mișcare a acți unii penale, propunerea de arestare preventivă,
neînceperea urmăririi penale, etc.
2.3.Investigarea criminalității informatice
Cybercrime (criminalitate informatică) descrie o categorie de infracțiuni, incluzând pe
cele legate de com putere și sisteme informatice hacking ,93 fraude, falsuri legate de computere
phishin g și forme precum diseminarea de por nografie infantilă în mediul on line.
La nivel mondial, unele dintre cele mai active organisme implicate în prevenirea și
combaterea acest ui gen de infracțiuni sunt Departamentul Cyber Crime al F.B.I. (Federal
Bureau of Investigation) și NW3C94 (National White Collar Crime Center), amândouă
desfășurând activități investigative de peste un deceniu în domeniu.
În România, la nivelul fiecărei st ructuri de combatere a criminalității organizate95 din
cadrul Poliției Române funcționează structuri de combatere a criminalității informatice, care
desfășoară permanent activități pentru identificarea și destructurarea rețelelor infracționale
specializate în infracțiuni informatice.
Ofițerii români cola borează cu agenții FBI, prin intermediul task -force -ului
operațional din cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate a Poliției Române, FBI-
D.C.C.O. Totodată, Poliția Română utilizează frecvent și constant instrumentele INTERPOL,
EUROPOL, ofițeri de legătură străini acreditați în România și ofițeri de legătură români din
alte state.
91F. Moțiu, Contracte speciale , Editua Universul Juridic, București, 2015, p. 21;
92Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii Nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru
modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, art. 305;
93https://www.money.ro/un -hacker -celebru -dezvaluie -cum-putem -sa-ne-protejam -calculatoarele/ consultat la
data de 09.11.2017;
94https://www.ziarulnational.md/cum -sa-va-feriti -de-infrac -iunile -cibernetice -de-ce-trebuie -evitata -utilizarea –
retelelor -wi-fi-publice/ consultat la data de 08.11.2017;
95https://politiaromana.ro/ro/comunicate/atacurile -cibernetice -criminalitatea -din-spatele -monitorului consultat la
data de 10.11.2017;
35 De asemenea, sunt realizate permanent activități de cooperare cu instituțiile de aplicar e
a legii la nivel național, dw exemplu: D.I.I.C.O.T., S.R.I. , care s -au concreti zat prin
destrămarea unor grupări infracționale complexe.
Criminalitatea informatică și securitatea cibernetică reprezintă cele mai mari provocări
ale secolului XXI pentru întreaga lume, pornind de la cele mai mari instituții , până la
persoane individuale .
Criminalitatea informatică reprezintă o formă de criminalitate transnațională, iar
punerea ei în evidență nec esită cooperare internațională . Aceasta poate avea șanse de reușită
numai în prezența unui cadru comun de înțelegere a problematicii și modalită ților de
soluționare a acesteia.96 Pentru a nu deveni victimă a infracțiunilor cibernetice se recomandă :
folosirea unei soluț ii antivirus actualizată zilnic;
evitarea utilizării rețelelor wi -fi publice pentru operațiuni bancare, comer ț online sau
afaceri personale;
evitarea deschiderii atașamentelor aferente unor e -mailuri venite din par tea unor
expeditori necunoscuți;
neaccesarea link-urile primite prin e -mailuri care solicită actualizarea informațiilor
personale. Entitățile legitime nu vor necesita nicio dată să furnizați sau să verificați informații
sensibile pri ntr-un mijloc nesigur, precum mailul.
înaintea efectuării tranzacții lor online, trebuie efectuate verificări amănunțite cu
privire la produs si legitimitatea site -ului sau serviciului oferit.
se impune cu necesitate tilizarea unor metode suplimentare de prevenire în vederea
efectuă rii tranzacțiilor online. (exemplu: înrolarea cardului în sistemul 3D Secure).
Sfaturi utile pentru utilizarea telefonului mobil în siguranță:
setați o parolă sau un pattern pe telefon și cod PIN pe cartelă. Trebuie să cunoașteți
setările de securitate pentru telefon și să configurați dispozitivul la blocare automată.
instalați un program de securitate și accesați doar site -uri sigure.97
Ȋn 2016 , Poliția Română, prin in termediul structurilor de combatere a criminalității
informatice,98 a organizat, în cursul anului trecut, 279 de acțiuni, fiind efectuate 756 de
96A. C. Moise, Metodologia investingării c riminalistice a infracțiunilor informatice , Editura Universul Juridic,
București, 2011, p. 14;
97http://www.amosnews.ro/criminalitatea -informatica -si-securitatea -cibernetica -reprezinta -cele-mai-mari-
provocari -ale-2017 -03 consultat la data de 07.11.2017;
98http://www.securityportal.ro/stiri/securitate -it/9708 -politia -continua -actiunile -pentru -combaterea –
infractiunilor -informatice consultat la data de 14.11.2017;
36 percheziții domiciliare. Au fost destructurate 30 de grupări infracționale organizate,
specializate în infracțiu ni din domeniul cybercrime. Polițiștii au înregistrat 3.848 de sesizări
penale din acest domeniu, dintre care 505 au fost sesizări din oficiu.99
În cadrul activităților, 900 de persoane au fost cercetate, dintre care 199 de persoane
bănuite de comiterea de infracțiuni informatice au fost reținute, 171 arestate, iar 121 de
persoane au fost puse sub control judiciar și față de alte 3 a fost dispus controlul judiciar pe
cauțiune.
Principalele infracțiuni informatice sunt: accesul ilegal la un sistem informatic,
interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice, alterarea a integrității datelor
informatice, perturbarea funcțiunării sistemelor informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive
sau programe informatice, falsul informatic, frauda informatică ș i pornografia infantiliă prin
sisteme informatice.100
A. Infracțiunea de fraudă informatică
1. Conținutul legal – potrivit art. 249 C. pen.101 constituie infracțiune de fraudă
informatică fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea,
modificarea sau ștergerea de date informatice, prin restricționarea acesului la date ori prin
împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obți ne un
beneficiu material pentru sine sau pentru altul.
2. Considerații generale
Codul penal reglementează în Capitolul IV fraudele patrimoniale săvârșite prin
sisteme informatice și mijloace de plată electronică .
Revoluția t ehnologică, utilizarea frecventă a sistemelor informatice a dus la
intensificarea interesului infractorilor pentru domeniul informatic, prin folosirea unor metode
diversificate și ingenioase de fraudare, fiind vizate bunurile care sunt reprezentate sau
admin istrate cu ajutorul sistemelor informatice (fonduri electronice, depozite etc.).
Astfel de infracțiuni se săvârșesc de regulă prin introducerea de date incorecte într -un
sistem, prin manipulări de programe sau alte interferențe în cursul procesării datel or.102
99https://politiaromana.ro/ro/comunicate/atacurile -cibernetice -criminalitatea -din-spatele -monitorului consultat la
data de 06.11.2017;
100http://www.criminalitate.info/2014/02/noul -cod-penal -2014 -infractiuni -informatice -criminalitate –
informatica.html;
101 https://legeaz.net/noul -cod-procedura -penala -ncpp/art -249 consultat la data de 15.11.2017;
102I. Ristea, Drept penal. Partea special ă, Editura Universul Juridic, București, 2014, p . 335;
37
3. Obiectul infracțiunii
a). Obiectul juridic special – este reprezentat de valoarea socială a sistemelor informatice și de
relațiile sociale referitoare la utilizarea sistemelor autonome de preluare, prelucrare, stocare și
transmitere a informațiilo r specifice acestor sisteme.
Scopul incriminării aceste infracțiuni este de a sancționa orice act de manipulare fără
drept î n procesarea datelor, cu intenți a de a opera transfer ilegal de proprietate.
b). Obiectul material – este reprezentat de datele informatice stocate pe diverse suporturi
materiale de scriere a datelor sau elementele componenete ale sistemului informatic,
indiferent ca est e conectat sau nu la o rețea, care sunt afactate de rezoluția infracțională a
făptuitorulu i în sensul enunțat de legiuitor.
Astfel obiectul material îl constituie entitatea materială (Hard -disk, floppy -disk, CD,
memory -stick etc.) pe care se află stocate datele sau programele informatice, adică întreg
sistemul informatic.
Prin sistem informati c conform art. 181 alin. 1 C. pen., se înțelege orice dispozitiv sau
ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau
mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.
Potrivit alin. 2 al art. 181 C. pen. prin date informatice înțelege m orice reprezentare a
unor fapte, informații sau concepte într -o formă care poate fi prelucrată printr -un sistem
informatic.103
4. Subiecții infracțiunii
a). Subiectul activ al infracțiunii este reprezentat de orice persoană care întrunește
condițiile de vârstă și responsabilitate prevăzute de legea penală.104 Însă în majoritatea
cazurilor, făptuitorii care comit acest gen de fapte sunt inițiați în domeniul calculatoarelor sau,
prin natura serv iciului, au acces la date și sisteme informatice.
b). Subiectul pasiv al infracțiunii de fraudă informatică este persoana fizică sau
juridică proprietară sau utilizatoare a sistemului informatic accesat ilegal sau a datelor
informatice vizate și al cărei interes patrimonial este a fost prejudiciat prin acț iunea
făptuitorului.105
103https://legeaz.net/noul -cod-penal/art -181 consultat la data de 14.11.2017;
104 P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, Drept penal. Partea specială , Editura Universul Juridic, Bucurști, 2012,
p. 369;
105M. Ruiu, Metodologiea investigării criminalistice a unor genuri de infracțiuni, Editura Universul Juridic,
București, 2014, p. 45;
38
5. Latura obiectivă
a). Elementul material – constă în introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice,
prin restricționarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea, în orice mod, a funcționării
uni sistem informatic.
Introducerea unor date informatice106 presupune inserarea de date informatice într -un
sistem informatic, date care nu existau înainte în sistemul respectiv. Datele pot fi inserate în
mod direc t de către făptuitor prin utilizarea tastaturii ori a altor echipamente periferice de
intrare (scanner, memorie flash etc.).
Modificarea datelor informatice constă în introducerea unor noi secvențe în cele
existente sau ștergerea anumitor părți ale datelor informatice, indiferent de valoarea de adevăr
pe care ar trebui acestea să le reprezinte.107
Ștergerea datelor informatice semnifică daterminarea dispariției unor fișiere sau a
unei părți din acestea, indiferent dacă fenomenul se produce instantaneu sau dup ă anumite
intervale de timp, prin virusarea acestora.
Restricț ionarea accesului la data informatice se realizează prin criptarea totală sau
parțială a acestora. Operațiunea se poate produce și prin virusarea calculatorului sau a rețelei,
având consecințe negative asupra vitezei de procesare a informațiilor sau a fidelității acestora.
Nu este semnificativ dacă restricționarea accesului este defini tvă sau temporară .
Împiedicarea în orice mod a funcț ionării unui sistem informatic se referă la oric e alte
acțiuni prin care se realizează scoaterea acestuia din funcțiune, prin acțiune directă, prin
întreruperea sursei de alimentare, prin secționarea uni cablu, sustragerea unor componente etc.
Oricare dintre aceste modalități de acțiune se poate realiz a de la distanță, prin
intermendiul altui calculator, cu procedee diversificate, chiar dacă se exploatează deficiențe
tehnologice ori de programe sau utilizare. Cerința esențială constă în aceea ca făptuitorul să fi
acționat fără drept în scopul de a obțin e un beneficiu material pentru sine sau pentru altul și să
cauzeze o pagubă unei persoane.108
b). Urmarea imediată – constă în crearea uni prejudiciu patrimonial atât persoan ei fizice cât și
celei juridice care se poate produce prin: modificarea, blocarea, virusarea sau restricționarea
sistemului informatic.
106I. Ristea, op. cit., p. 337;
107P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, Drept penal. Partea special ă, Editura Universul Juridic, București 2012, p.
370;
108P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca op. cit. p. 370;
39 c). Legătura de cauzalitate – între rezoluția infracțională și urmarea produsă trebuie
demonstrată.
6. Latura subiectiv ă – infracțiunea de fraudă informatică din punct de vedere al
vinovăției se înfăptuiește cu intenție directă calificată prin scop.
7. Formele infracțiunii
a). Actele preparatorii ale infracțiunii nu sunt pedepsite de legea penală.
b). Tentativa se pedepsește conform art. 252 C . pen.109 și este posibilă în cazul unor modalități
de comitere, în care scopul obținerii unui beneficiu material poate fi probat chiar dacă
infracțiunea nu a fost finalizată.
c). Consumarea infracțiunii se produce în momentu l introducerii, modificării sau ștergerii de
date informatice sau restricționarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod
a funcționării unui sistem informatic cauzând un prejudiciu patrimonial persoanei.
Modalități – infracțiunea se re alizează prin cele cinci modalități prevăzute: introducerea,
modificarea, sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la date informatice ori
prin împiedicare în orice mod a funcționării unui sistem informatic.
Sancțiunea – pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea de față este închisoarea de la 3 la 12 ani.
8. Aspecte de or din procesual penal – acțiunii pe nale se dispune din oficiu.
De la începutul anului 2017 , fraudele cu cărți de credit au cunoscut o creștere
exponențială, înregistrându -se numeroase cazuri de persoane, depistate la bancomate în
România, care folosesc cărți de credit în mod fraudulos.
De asemenea, s -a constatat o creștere a atacurilor tip phi shing îndreptate împotriva
instituțiilor bancare din România, precum și a numărului de cazuri semnalate de autorități
străine, în care cetățeni români sunt depistați comițând astfel de fraude la bancomate.
Principalele moduri de operare ale infractorilor s unt skimmingul,110 care constă în
instalarea de dispozitive la bancomate sau POS -uri (Electronic Funds Transfer Point of
Sale)111 prin care s unt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărților de credit care,
ulterior, sunt folosite pentru inscripți onarea unor noi cărți de credit (falsificarea cardurilor
bancare).
109 https://legeaz.net/cod -penal -actualizat -2011/art -254-cpen consultat la data de 22.11.2017;
110http://ziarullumina.ro/cum -puteti -preveni -atacurile -de-tip-phishing -55693.html consultat la data de
08.11.2017;
111https://www.bancpost.ro/Companii -Mici -Pfa/Alte -servicii -companii -mici-si-pfa/Sistem -de-plata -prin-POS
consultat la data de 10.11.2017;
40 Dești cardurile din România sunt prevăzute cu CIP care este criptat și care nu poate fi
copiat prin metode la îndemâna oricui, benzile magnetice ale cardurilor conțin date prin
folosirea cărora se pot face retrageri de numerar de la bancomate care nu au implementată
tehnologia de citire a CIP -ului din țări precum America de Sud, Australia, etc.112
Cardurile astfel contrafăcute, pot fi ulterior folosite pentru: retragerea de numerat de la
bancomate sau pentru efactuarea unor plăți la POS.113 Phishing -ul, reprezintă crearea unor
pagini web false și transmiterea de mesaje către diverse persoane, în scopul obținerii unor date
de identitate pentru internet sau cărți de credit.
Informațiile despre cărțile de credit, conturile de utilizatori, conturile de e -banking,
obținute prin cele două metode, pot fi folosite pentru plata unor servicii sau achiziționarea de
bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identității celui ale cărui
date au fost furate.
Practici utile în cazul pl ăților cu cărți de credit
În cazul primirii unor emailuri false prin care vi se cere actualizarea datelor, trebuie să
știți că o unitate bancară, de exemplu, nu cere niciodată online date pentru actualizarea
conturilor.
De obicei se cer date personale prin dublă verificare. Totodat ă, banca nu trimite email
titularului de cont pentru actualizări și alte operațiuni. În cazul în care vă confruntați cu o
astfel de situație, verificați informațiile la unitatea bancară.
În cazul plăților online , niciodată nu trebuie efectuate plăți onlin e de pe calculatoare
nesecurizate. Acestea trebuie să aibă instalate programe antivirus recunoscute pentru ca
virușii să poată fi detectați. Programele antivirus gratuite nu garantează protecția la tranzacții
online. În cazul m etodei cunoscute sub numele d e skimming , fiecare persoană trebuie să
verifice atent lăcașurile de intrare a cardului în bancomat, astfel încât acestea să nu aibă urme
de lipici ori diferențe de construcție. În cazul în care se achită cu cardul, titularul acestuia nu
trebuie să piardă niciun moment contactul cu acesta.114
De asemenea, este recomandat ca în momentul tastării PIN -ului, tastatura să fie
acoperită. Cu toate că există astfel de cazuri, oamenii trebuie să aibă toată încrederea în
tranzacțiile cu cardul, care sun t mult mai sigur e decât plata cash.
112http://www.monitorulvn.ro/print.php?idn=174012 consultat la data de 6.11.2017;
113https:// www.clujust.ro/cum -functioneaza -un-skimmer -si-la-ce-trebuie -sa-fim-atenti -la-bancomat/ consultat la
data de 14.11.2017;
114http://pctrou bleshooting.ro/topic/9977 -ce-este-skimming -ul-sau-cum-iti-dispar -banii -de-pe-cardul -de-credit/
consultata la data de 01.11.2017;
41 B. Efectua rea de operațiuni financiare în mod fraudulos
1. Conținutul legal – infracțiunea este prevăzută la art. 250 C.pen., efectuarea unei
operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă
electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui
instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se
pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute în alin.
(1), prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de
identificare fictive.
(3) Transmiterea neautorizată către altă persoană a oric ăror date de identificare, în vederea
efectuării uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. (1), se pedepsește cu închisoarea de la
unu la 5 ani.115
2. Considerații generale
Dezvoltarea fără precedent a tehnologiei pe cale electronică justifică reglementarea ca
infracțiuni a unor fapte săvârșite în legătură cu securitatea comerțului electronic, emiterea și
utilizare instrumentelor de pată electronică și utilizarea datelor de identificare în vederea
efectuării de operațiuni finanaciare, pentru asi gurarea unui cadru favorabil liberei circulații și
dezvoltării în condiții de secutate a acestor servicii.116
În prezenta reglentare, infracțiunea prezintă o varinată tip, o variantă asimilată și o
variantă atenuată.
Varianta tip constă în efectuarea unei o perațiuni de retragere de numerar, încărcarea
sau descărcarea unui intrument de monedă electronică ori transfer de fonduri, prin utilizarea,
fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau de date de
identificare, care permit ut ilizarea acestuia.117
Varianta asimilată este prevăzută la art. 250 alin. 2 și constă în efectuarea unei dintre
operațiunile prevăzute la alin. 1, prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau
prin utilizarea de date de identificare fictiv e.
Varianta atenuată este prevăzută la art. 250 alin. 3 și constă în transmiterea
neautorizată către alt ă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării unei
dintre operațiunile prevăzute la alin. 1. C. pen..
115https://legeaz.net/noul -cod-penal/art -250 consultat la data de 14.11.2 017;
116 I. Ristea, op. cit., p. 338 – 339;
117http://www.avocat -tudor.ro/infractiunile -informatice -efectuarea -de-operatiuni -financiare -in-mod-fraudulosart –
250-cod-penal/ consultata la data de 23.11.2017;
42 3. Obiectul infracțiunii
a). Obiectul juridic special îl reprezintă relațiile sociale referitoare la încrederea publică în
siguranța utilizării instrumentelor de plată electronică, la valabilitatea și autenticitatea datelor
informatice, a întregului proces modern de prelucrare, stocar e, tranzacționare automată a
datelor și valorilor.
b). Obiectul material constă în entitățile materiale numite instrumente de plată electronică
(carduri de credit, de debit) dar și în datele informatice spre care se îndreaptă atenția
făptuitorului.
4. Subi ecții infracțiunii
a). Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană responsabilă penal, inclusiv persoane
juridice.
Participația penală este posibilă sub toate formele ei : coautorat, instigare, complicitate.
b). Subiectul pasiv al infracțiunii este titularul instrumentului de plată electronică, utilizat fără
drept sau titularul datelor de identificare utilizate în operațiunile sancționate de lege.
5. Latura obietivă
a).Elementul material al infracțiunii este diferențiat în funcție de modalitatea de comitere a
faptei .118 Astfel, în varianta tip art. 250 alin. 1, elementul material se realizează printr -o
operațiune de retragere de numerar, încărcarea sau descărcare a unui instrument de monedă
electronică ori transfer de fonduri.
Moneda electronică119 repre zintă banii depozitați prin mijloace electronice în vederea
efectuării unor plăți prin intermediul POS -ului (point of sale), transferuri directe, prin rețeaua
calculatoarelor, așa cu este Internetul.
Toate aceste operațiuni se realizează fără consimțământu l titularului a uni intrument de
plată electronică120 sau de date de indentificare care permit utilizarea acestuia. Dacă
instrumentul de plată a ajuns în posesia făptuitorului prin sustragere se va reține și
infracțiunea de furt sau dacă a fost găsit se va r eține infracțiunea concurentă și însușirea
bunuli găsit.
În modalitatea de comitere prevăzută la art. 250 alin. 2 elem entul material constă în
utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau utilizarea de date de identificarea
118 P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, op. cit. p. 371;
119http://www.economica.net/in -romania -exista -trei-banci -emitente -de-moneda -electronica_119950.html
consultat la data de 19.11.2017;
120 http://www.educatiefinanciara.info/all -project -list/mic -dictionar -de-plati/ consultat la data de 11.11.2017;
43 fictive pentru efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcareaa sau descărcarea
a uni intrument de monedă electronică de transfer de fonduri.
De regul ă, acesta se realizează prin copierea datelor de identificare (cod PIN –
personal i dentif ication n umber /număr p ersonal de i dentificare ) și clonarea cardului.
Modalitatea prevăzută de art. 250 alin. 3 C. pen. se comite prin transmiterea
neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare către o altă persoană în vederea
efectuării uneia dintre operațiunile de retragere de numerar, încărcarea sau descărcare a uni
instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri.
În cazul variantei tip operațiunea frauduloasă trebuie să implice un instrument de plată
electronică sau datele de identificare ale acestuia, precum și lipsa de consimțământ al
titularului instrumentului de plată electronică.
La varianta normativă de la art. 250 alin. 2, cerința esențială constă în efectuarea
operațiunii menționate la alin. 1, fie prin utilizarea n eautorizată a oricăror date de identificare
fie ca datele utilizate să fie fictive.
Pentru reținerea varinatei atenuate de la art. 250 alin. 3 menționăm existența unor
cerințe absolut necesare:
transmiterea datelor trebuie să se efectueze neautorizat, adică în afara cadrului legal
ori al unui contract sau fără cons imțămâtul posesorului de date ( furnizorul de cervicii
hoteliere care oferă posibilitatea rezervării de spații de caz are în regim on line solicitând
clineților date de identificare ale propriilo r carduri bancare și care ulterior, transmit aceste
date unui terț).
transmiterea să se facă în vederea efectuării unor operațiuni dintre cele indicate de
lege: transferul de fondu ri altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare,
retragerea de numerar, precum și încărcarea și descărcarea unor instrumente de monedă
electronică.
b). Urmarea imediată deși nu este prevăzută în mod exprex în textul de lege, este producerea
unei pagube, frauda nefiind de conceput fără ideea de pagubă. În lipsa prejudiciului fapta
rămâne în faza tentativei.
c). Legătura de cauzalitate este necesar să fie dovedită între prejudiciul cauzat și acțiunea
făptuitorului.
44 6. Latura subiectivă se poate realiza sub forma intențîei directe. În modalitatea prevăzută la
alin. 3 este necesară intenția sub forma directă, în vederea efectuării uneia dintre operaț iunile
prevăzute la alin. 1 C. pen. .121
7. Tentativa și consumarea infracțiunii
Tentativa este incriminată prin dispozițiile art. 252 C. pen.122 și este posibilă în cazul
unor modalități de comitere, în care a fost întreruptă finalizarea operațiunilor frauduloase din
motive independente de voința făptuitorului.
Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care s -a finalizat operațiunea
fraudul oasă prevăzută de textul de legal.
8. Aspecte procesual și regimul de sancționare
Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Regimul de sancționare constă în închisoarea de la 2 la 7 ani pentru modalitățile de
comitere prevăzute de art. 250 alin. 1 și alin. 2. În cazul formei de comitere din alin. 3,
pedeapsa constă în închisarea de la 1 la 5 ani.
C. Acceptatrea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos
1. Conținutul legal – infracțiunea este reglementată de C. pen. la art. 251 :
(1) Acceptare a unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui
instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, cunoscând că este efectuată prin
folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimțămân tul
titularului său, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează acceptarea uneia dintre operațiunile prevăzute în alin.
(1), cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau
prin utilizarea de date de identificare fictive.123
2. Considerații generale
Această infracțiune are legătură cu cea anterioară, vizând sacționarea persoanelor
fizice sau juridice care acceptă operațiunile nelegale privind retragerea de numerar, încărcarea
sau descărcarea unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri.
Faptele sancționate în cadrul acestui articol reprezintă de fapt acte de complicitate sau
tăinuire a infracțiunii comise de autorii faptei prevăzute de ar t. 250 C. pen. incriminate ca acte
de autorat a unei infracțiuni distincte.
121 I. Ristea, op. cit. p. 341;
122https://legeaz.net/noul -cod-penal/art -252 consultat la data de 18.11.2017;
123https://legeaz.net/noul -cod-penal/art -251 consultat la data de 11.11.2 017;
45 3. Obiectul juridic și obiectul material al infracțiunii
a). Obiectul juridic specific îl reprezintă relațiile sociale referitoare la încrederea în instituțiile
finanaciar -bancare, de transferare a fondurilor sau care utilizează instrumente de plată
electronică.
b). Obiectul material – infracțiunea nu are obiect material deoarece acțiunea de acceptare nu
se exercită asupra unui bun.124
4. Subiecții infracțiunii
a). Subiectul activ nemi jlocit poate fi orice persoană din instituțiile finanaciar bancare sau
dintre cele specializate în monedă electronică ori transfer de fonduri, care pot comite
activitatea infracțională prin acceptare opereațiunilor respective, deși cunosc aspectul ilicit a l
acestora, precum și orice persoană, care neavând această calitate, acceptă plata făcută cu astfel
de instrumente de plată electronică.
În urma reglementării răspunderii penale cu privire la persoana juridică, aceasta poate
deveni subiect al infracțuinii, dacă faptele de acceptare a unor aseme nea operațiuni sunt
comise în condițiile art. 135.
b). Subiectul pasiv al infracțiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică prejudiciată prin
operațiunile ilegale.
5. Latura obiectivă
a). Elementul material constă în acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcarea
sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri.
Cerința esențială constă în realizarea operațiunilor nelegale prin folosirea unui
instrument de plată electronic falsificat sau utilizat fără consimțăm ântul titularului său.
În cazul modalității de comitere prevăzut la alin. 2 este necesar ca subiectul activ să
cunoască faptul că operațiunea ilicită este efectuată prin utilizarea neautorizată a orică ror date
de identificarea sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
b). Umrarea imediată deși nu este prevăzută în mod expres în textul lega l, se deduce că
operațiunile de retragere de numerar, încărcarea sau descărcare a unui instrument de mone dă
electronică ori de transfer de fonduri acceptate nu pot fi producătoare de prejudiciu.
124 P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, Drept penal. Partea specială , Editura Univesrul Juridic, București, 2012,
p. 374;
46 c). Legătura de cauzalitate trebuie să existe între activitatea făptuitorului și rumarea imediată
și rezultă din materialitatea faptei. Este necesar să fie dovedită.
6. Latura subiectivă – cuprinde elementul subiectiv și cerințele esențiale.
a). Elemtul subiectiv – forma de vinovăție cerută de lege în cazul infracțiunile prevăzute de
art. 251 C. pen. este intenția directă, calificată prin existența unei anumi te situații în care se
află făptuitorul, respectiv în cunoștință de cauză asupra condițiilor în care de desfășoară
tranzacția.
b). Cerințe esențiale nu există. Mobilul și scopul pot fi luate în considerare cu prilejul
individualizării pedepsei.
7. Tentati va și consumarea infracțiunii
Actele premergătoare nu sunt incrimnate deși sunt posibile.
Tentativa este incriminată prin dispozițiile art. 252 C. pen. și este posibilă în cazul
unor modalități de comitere, în care a fost întreruptă finalizarea operațiunil or frauduloase din
motive indepe ndente de voința făptuitorului. Consumarea are loc în momentul acceptării
operațiunii frauduloase prevăzute de testul legal .
Epuizarea infracțiunii se produce în momentul realizării ultimei activități
infracționale, deoarece fapta se poate prelungi în timp în oricare dintre modalitățile incrimate.
8. Aspecte procesuale și regimul sancționator
Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu .
Regimul sancționator constă în închisoarea de la 1 la 5 ani.
2.4.Profilul fraudatorului
Ponderea economiei subterane ,125 nefiscalizate în România este deosebil de mare.
Proliferarea ei a avut la bază o serie de factori în rândul cărora, tendința de îmbogățirii și
frauda ocupă un loc însemnat.
Fraudele bancare sunt în continuă dezvoltare și extindere întrucât fraudatorii apelează
la diferite metode de sustragere a sumelor de pe cardurilor și din conturile clienților. Cu
siguranță tehnologia este cea mai importantă armă în lupta împotriva fraudelor bancare.
Astfel, c irca 70% din fraudele bancare sunt efectuate de angajații instituțiilor bancare.
Cele mai răsunătoare cazuri de fraudă bancară din lume au implicat acțiunile ilegale efectuate
de înșiși angajații băncilor.
125M. Susanu, Fiscalitate , Note de curs, Galați, 2010, p. 33;
47 De exemplu, în 1995, traderul Nick Leeson a provocat o pierdere de 850 mil. lire
sterline (aproximativ 1,3 miliarde dolari) băncii Barings.126 Acesta s -a implicat în operațiuni
speculative cu banii clienților băncii, pierzând sume foarte mari și cauzând de unu l singur
falimentul unei importante bănci de investiții. Leeson a fost condamnat la 6 ani și jumătate de
închisoare și amendat cu 70 mii de lire, pentru escrocherie și fals în acte.
În 2002, traderul John Rusnak al băncii americane Allfirst a pledat vinova t în procesul
de fraudă care i -a fost intentat. Este vorba despre o fraudă estimată la 691 milioane de dolari,
pentru care Rusnak a primit o pedeapsă de 7 ani și 6 luni.
Alt caz de fraudare a lăsat 90 de mii de investitori cu buzunarele goale, după ce Pete r
Young, administratorul fondului Morgan Grenfell, care administra 1,5 miliarde de lire a
încălcat regulile și a investit în bunuri europene nelistate cu grad ridicat de risc.
Comunitatea bancară rămâne preocupată de consecințele fraudelor127 de fals și furt de
identitate, precum și de uz de fals a documentelor de muncă, și continuă să susțină necesitatea
implementării unor proiecte care au ca scop protecția clienților de bună credință și evitarea
unor incidente care să afecteze imaginea și stabilitatea siste mului bancar .128
În ceea ce prive ște profilul criminal al h ackerilor din domeniul finanaciar – bancar ,
acesta este împărțit de Institutul Inter -regional de cercetare a crimei și just iției (UNICRI) În
următoarele categorii:
1. Spărgătorul de coduri (Cracker) – crakerii au de obiciei abilități tehnice care le permit
să își atingă scopurile. În ultimii ani, datorită diferiților actori din scena criminal -informatică
(ci referire la skimm ing și phishing) s -a descoperit că există crakeri cu slabe cunoștințe tehnice
sau cunoștințe medii în domeniul informatic.
2. Hackerul etic (Ethical Hacker) – acestă categorie este reprezentată de cateogiile de
persoane care în trecut au fost fie catalogați ,,răi’’ sau ,,buni’’ și care au decis să ofere un
ajutor comunită ții, căutând er ori ale programelor informatice sau descoperind defectele
acestora în cadrul infrastructurii informatice, aplicațiile informatice sau protocoalele de
securitate. Acest ă categorie se individual izeză prin creativitate deoarece nu apelează la
programe informatice create de alți programatori ci le creează personal. Sunt bine pregătiți în
ceea ce privește sistemele de operare, rețelele informatice și tehnicile de atac informatic. Ei
preferă un atac manual în detrimentul celui automat.
126http://bancamea.md/news/fraudele -bancare -tipuri -de-fraude -si-solutii -de-evitare consultat la data de
18.11.2017;
127http://euroavocatura.ro/dictionar/2064/Frauda consultat la data de 10.11.2017;
128Asociația Română a Băncilor, Raport Anual , 2016 – 2017, p. 51 – 53;
48 3. Hackerul TPP (tăcut, paranoic, priceput) – este creativ și folosește cât se poate de puțin
programe informatice create de alți hackeri , pentru că preferă să le creeze el asemănându -se
cu hackerul etic.129
Anticiparea unei infracțiuni este, cel puțin pentru moment, de domeniul științifico –
fantasticului.Analiza naturiimereu în schimbare a fraudei și a fraudatorului poate ajuta
organizațiile să -și întărească apărarea împotriva acestor activități criminale .130
Sistemele anti-skimming montate pe bancomate,131 cardurile cu cip sau dispozitivele
card reader sunt metode eficiente de prevenire a fraudelor bancare. Deși există costuri
substanțiale ale implementării acestor măsuri, majoritatea băncilor aleg să le aplice.
Ȋn vederea comiterii unei fraude în cadrul unei instituții de credit trebuie să existe
anumite circumstanțe favorizante.
Principalele caracteristici ale frauda torului132 la nivel global:
Figura numărul 2.1. Profilul fraudatorului la nivel global
Sursa: Prelucrare personal ă pe baza datelor
https://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublicationsDocuments/Fraudster -Romana -WEB
Profilul global reflectă că fraudatorul este, d eseori, angajat al organizației victimă
(61%), colaborează pe ascuns cu alții (70 %) și a fost angajat de organizația victimă de mai
mult de șase ani î nainte de a comite o fraudă (42%) .133
129 M. Ruiu, op. cit. p. 37 – 38;
130http://www.businessmagazin.ro/portretul -robot -al-celui -care-isi-fraudeaza consultat la data de 29.10.2017;
131http://www.descopera.ro/dnews/15066708 -noua -metoda -folosita -de-infractori -pentru -a-jefui-bancomate –
bancile -habar -nu-au-ca-au-fost-sparte -conturile consultat la data de 14.11.2017;
132Gh. Ivan, M. C. Ivan, Drept penal. Partea generală conform no ului Cod Penal , Editura C.H. Beck, București,
2015, p. 57;
49 Fraudatorii români sunt tineri ș i educați. Persoanele identificate realizândacțiuni
frauduloase sunt, în medie,mai tineri decât omologii lor lanivel global, din cauza timpului
maiscurt în care pot avansa în structurilecorporațiilor dintr -o economieemergentă.
Fraudatorii par a fieducați, 46% din fraudatorii dinRomânia deținând odiplomă de
educație la nivelterțiar. Fraudele depistate și investigate în Româ nia134 au fost susceptibile a fi
efectuate cu implicarea directorilor executivi sau a consiliului de administrație.
Cei care caută organizații pentru a putea începe o schemă aproape imediat după
angajare135 și fraudează organizația deliberat și fără rem ușcări, sunt mai rar întâlniți.
În privința aparenței, aproximativ jumătate din fraudatorii din România și au fost
observați ca fiind î mbrăcați la modă, cu un procent similar conducând mașini scumpe; aceste
trăsături au fost observate doar în 17% din cazuri la nivel global .
Fraudatorii nu acționează singuri:toate cazurile din România și peste 70% din cazurile
lanivel global au implicat și complicitateaaltora. Cele mai multe fraude care au avut loc la
nivel global, 54%, au fost facilitate de controale interne ineficiente.
Ȋn ceea ce privește România multe dintre fraude au fost comise prin trecerea peste
controale a managerilor în 38% dintre fraudele depistate , autoritatea nelimitată a managerilor
a fost un factor determinant în realizarea fraudei.
Acționarii, organismele de su praveghere și alte părți interesate trebuie să crească
nivelul de supraveghere asupra activităților conducerii, iar membrii acesteia s ă răspundă
pentru eșecul proceselor și sistemelor de control intern ale organizației.
Profilul global indică faptul că 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la
comiterea fraudei. În Romania, toate cazurile analizate au implicat complici.
În perioada crizei economice, fraudatorii s -au concentrat pe delapidarea fondurilor din
companii prin fraude cu achiziții și alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau
foștilor asociați pentru a -și ascunde acțiunile, pentru o perioadă medie între 3 și 5 ani.
Aproape jumătate din fraudatori par să fi folosit câștigurile fraudulente pentru a -și finanța
stilul de viață, în dauna organizației .136
133https://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/news/Documents/ROMANIA
Fraudster -Romana -WEB consultat la data de 04.11.2017;
134http://www.tribunaeconomica.ro/index.php?id_tip_categorie=1&id_categ=8&id_revista=15053&id_nr_revist
425&mod=arhivaconsultat la data de 26.10.2017;
135E. Horomnea, Audit financiar , Ediția a II a, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, p. 243 – 244;
136http://www.forbes.ro/cum -arata -profilurile -fraudatorilor -din-mediul -corporativ_0_9548 -16493 consultat la
data de 23.12.2017;
50 Pe de alt ră parte, audatorii tipici investigați în România au prezen tat următoarele
caracteristici :137
Figura numărul 2 .2. Profilul fraudatorului din România
Sursa: Prelucrare persoanlă pe baza datelor:
https://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/newsROMANIA -Fraudster -Romana -WEB
Un mod de a îmbunătăți mediul de control inter n este implementarea unui mecanism
eficient al raportării de integritate ; majoritatea cazurilor investigate în România au fost
depistate prin ponturi informale .138
Această observație este întărită și de concluzia că, în acele cazuri în care frauda a fost
identificată prin avertizări de integritate, durata medie a desfășurării fraudei a fost mai mică
decât pentru fraudele descoperite prin metode tradiționale, cum ar fi audituri interne.
Probabilitatea detectării timpurii este ea însăși un control preventiv și evident că
reduce pierderile potențiale pe care organizația le poate suferi în urma fraudei. Cei care au
suferit prejudicii ca urmare a unor fraude ce au avut loc în cadrul unei instituții de credit pot
apela la legilația în vigoare care îi sancționează p e fraudatori drastic.
Introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice ,139 restricționarea
accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în
scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pe ntru altul, dacă s -a cauzat o pagubă
unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani .
137http://www.startups.ro/stiri/studiu -portretul -robot -al-fraudatorilor -din-mediul -de-business consultat la data de
28.10.2017;
138http://www.bursa.ro/studiu -profilul -tipic-al-fraudatorului
dincorporatii227327&s=print&sr=articol&id_22.html consultat la data de 25.11.2017;
139http://www.universuljuridic.ro/consideratii -privind -frauda -informatica/ consultat la data de 31.10.2017;
51 De asemenea, e fectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau
descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, p rin utilizarea,
fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată electronică, sau a datelor de
identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. 140
Transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăro r date de identificare, în vederea
efectuării uneia dintre operațiunile prevăzute mai sus se pedepsește cu închisoare de la unu la
5 ani .141
Acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui
instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, cunoscând că este efectuată prin
folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimțământul
titularului său, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani .142
140http://lege5.ro/Gratuit/gezdmnrzgi/codul -penal -din-2009?pid=41995071&d=2016 -03-20#p -41995071
consultat la data de 29.10.2017;
141http://www.criminalitate.info/2014/02/noul -cod-penal -2014 -infractiuni -informaticecriminalitate
informatica.html consultat la data de 27.10.2017;
142Cod Penal Partea specială, Titulul II Infracțiuni contra patrimon iului, Capitolul IV Fraude comise prin sisteme
informatice și mijloace de plată electronice, Art. 251;
52 Capitolul 3. Aspecte practice privind infracțiunile cu impact în domeniul
finanaciar – bancar
3.1. Impactul economico – social al criminalității finaciar – bancare
Pierderile generate de fraudele cu cărți de credit din Marea Britanie în 2016 au
depășit pragul anilor precedenți. Astfel că s-au majorat și pierderile globale pentru cele 19
state europene; chiar și cu modificările cursului de schimb din ultimul an, Brexi t.143
Figura numărul 3.1. Fraudele cu cărți de credit din Europa în 2016
Sursa: http://www.fico.com/europeanfraud/index
În cazul fraudelor comise în lipsa cardului, respectiv, cardul nu este prezent
informațiile necesare fraudării fiind obținute în urma : achizițiilor de pe internet, trimiterea
mailurilor, folosirea aplicațiilor pe telefon pentru achiziții.144
Acestă tehnică de fraudare s -a majorat de la 50% din pierderile înregistrate în 2008 la
70% date atinse în 2016. Această schimbare majoră aduce noi provocări băncilor și clienților,
deoarece climinalitatea financiar -bancară se axează pe un canal mai puțin riscant, trecând de
la falsificarea cardurilor, camere video pentru aflarea codului PIN, și profitând de tendințele
de plată online la metode precu m: skimming și phishing.145
143https://www.creditcards.com/credit -card-news/credit -card-security -id-theft-fraud -statistics -1276.php consultat
la data de 24.11.2017;
144https://www.association -secure -transactions.eu/tag/payment -card-fraud/ consultat la data de 29.11.2017;
145http://www.fico.com/europeanfraud/index consultat la data de 25.11.2017;
-25%-20%-15%-10%-5%0%5%10%15%20%
Suedia
Polonia
Marea Britanie
Rusia
Norvegia
Franța
Austria
Cehia
Danemarca
Ucraina
Turcia
România
Spania
Italia
Portugalia
Olanda
Germania
Grecia
UngariaFraudele cu cărți de credit din Europa în 2016
53 Dezvoltarea internetului a dus la apariția unor mijloace de a obține beneficii
financiare pe căi ilicite, dar și la expansiunea unui mod foarte comod de a face cumpărături:
plata cu cardul pe internet.
În România cazurile de fraudă la plățile online sunt destul de rare. De cele mai multe
ori este vorba despre folosirea cardului de către un alt membru al familiei, în special de copii,
care utilizează des cardurile părinților pentru a face comenzi online. Se impune cu necesitate
educarea copiilor cu privire la condițiile și situațiile în care aceștia pot folosi cardul
părinților.146
Un alt tip de fraudă în România este folosirea cardurilor externe, ale căror date pot fi
obținute prin diverse metode, precum phishingul sau chiar prin achiziționarea de pe forumuri
publice online.
Figura numărul 3.2. Fraudele înregistrate în România în perioada 2006 – 2016
Sursa: http://www.fico.com/europeanfraud/romania
În 2007, nivelul tentativelor de frauda din România a fost de 1,5%, iar în 2008, acesta
a scăzut la 1%. Cu toate acestea, posesorii de carduri trebuie să fie foarte atenți, deoarece a
crescut considerabil numărul atacurilor de phishing.147
Fraudele bancare și noile tendințe necesită noi analize pentru depistarea infractorilor,
utilizarea învățării automate, combinate cu informații îmbunătățite din afara datelor
tradiționale conținute în cadrul unei achiziții. Folosirea inovațiilor, cum ar fi analizele mobile,
pentru identificarea fraudatorii fără a împiedica persoanele care fac achiziții.
146http://www.bancherul.ro/romania -are-cele-mai-putine -fraude -cu-carduri -din-europa, -arata -un-raport -al-bce,-
care-avertizeaza -insa-cu-privire -la-riscurile -platilor -online –14476 consultat la data 23.11.2017;
147http://www.fico.com/europeanfraud/romania consultat la data de 29.11.2017;
00.511.522.533.5
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016România înmilion euroCarduri false
Carduri pierdute
sau furate
Carduri pierdute
sau furate la
ATM
Furt de identitate
Valoarea totală a
fraudei
54 Potrivit datelor statistice în fiecare jumătate de oră în lume se pierd aproximativ 200
de milioane de dolari din cauza fraudelor din sistemul bancar. Fraudele bancare au devenit un
fenomen tot mai extins și sofisticat. Cele mai vulnerabile produse bancare, expuse tot mai des
fraudelor bancare, sunt cardurile și conturile clienților.
Punctul de bază privind frauda reprezintă o măsură standard a severității fraudei cu
cardului și contribuie la stabilirea unei ierarhii la nivel european în privința ac estui tip de
pierdere. 8,9 puncte de bază sunt echivalente cu 8,9 cenți / 100 de euro se aplică la fel în ori ce
monedă și constituie un indicator important al raportului fraudă -vânz ări.
Franța are cele mai mare punctaj atingând 8,9 puncte dar are un nivel scăzut al plăților
cu card ul comparativ cu Marea Britanie, care are de două ori mai multe cheltuieli și a
înregistrat o creștere accentuată a pierderilor cazate de fraudele cu carduri .148
Figura num ărul 3.3 . Nivelul total al amenințărilor de fraudare cu carduri 2016
Sursa: http://www.fico.com/europeanfraud/total -threat -levels
Marea Britanie și Franța însumează peste 70%149 din totalul pierderilor înregistrate de
cele 19 state. Următoare cinci țări care au înregistrat pierderi considerabile sunt: Germania,
Spania, Rusia, Italia și Suedia . Infractorii analizează: evoluția economică, sectoarele de
activitate, identifică segmentele vulnerabile , migrează către cel mai slab e punct e și comit
fraude în cadrul acestora. În Franța, de exemplu, furtul de identitate re prezintă 62% din frauda
totală , în timp ce în Spania contrafacerea cardurilor reprezintă 62% din frauda cu carduri.
148 http://www.fico.com/europeanfraud/index consultat la data de 23.11.2017;
149 https://www.financialfraudaction.org.uk/fraudfacts17/assets/fraud_the_facts consultat la da ta de 20.11.2017;
0 2 4 6 8 10RomâniaTurciaAustriaPloniaDanemarca OlandaRusiaSuediaSpaniaFranța
Nivelul total de
amenințări
55 Există motive istorice pentru aceste diferențe. În Franța cipul și PIN -ul au fost
introduse pe piață cu 12 ani înaintea celorlaltor state , infractorii s -au adaptat și au obținut
carduri reale de la bănci deoarece mediul de vânzare era destul de sigur pe plan intern . Totuși
aceștia analizat cardurile în vedererea identificării principalelor vulnerabilități și a continuării
fraudelor masive .
Spania a fost mai lentă în ceea ce privește lansarea c ipului și PIN -ului și, astfel, pare
că infractorii au continuat să se axeze asupra falsificării datelor de identificarea ale
persoanelor , fiind utilizate cărțile necorespunzătoare pentru fraudarea tran sfrontalieră.
Indiferent de cat de diminuate ar fi pierderile rezultate din fraude cu cărți de credit în raport cu
vânzările totale, riscul este și va fi mereu prezent el neputând fi eliminat în totalitate.
În România v aloarea totală a fr audelor cu cardurile a atins în anul 2012 pragul de
1,33 de miliarde de e uro, în creștere cu 14,8% față d e anul 2011.150 Din 2,635 euro cheltuiți
prin carduri bancare, unul este pierdut din cauza fraudelor.
Figura numărul 3.4 . Modalități de fraudă
Sursa: http://agora.md/stiri/167/grafic -bce-constata -o-crestere -a-fraudelor -cu-cardurile -bancare
Comparativ cu anul 2008, suma totală a acestui tip de fraudă a s căzut cu 9,3%, în timp
ce valoarea tranzacțiilor a crescut cu 17%. Aceste rezultate dovedes necesitatea vigilenței față
de fraudele cu cardul, chiar dacă nivelul acestor contrafaceri este mai mic în interiorul SEPA
(Single Euro Payments Area), decât în afa ră, datorită st andardelor de securitate înalte.
150 http://www.bancherul.ro/fraudele -cu-cardurile -bancare -in-cadrul -sepa-au-crescut -in-2012, -pentru -prima -data-
dupa -2008, -arata -un-raport -al-bce–12590 consultat la data de 19.11.2017;
60%25%15%Modalități de fraudă
plăți prin poștă
plăți prin terminale
plăți la bancomate
56 Fraudele prin poștă, Internet și telefon au înregistrat un trend ascendent în ultimii ani,
și a crescut cu 21%, din 2011 până în 2012 . Aceste date au apărut ca urmare a dezvoltării
platformelor de plăți on -line, implementate încă din 2008.
Ȋn perioada 2009 – 2013 din totalul fraudelor cu carduri, 14% sunt infracțiuni comise
la ATM, 20% prin POS și cel mai mare procent – 66% – prin plăți online,151 utilizarea efectivă
a cardul bancar, ci doar a informațiilor de pe acesta.
Figura numărul 3.5 . Evoluția fraudelor cu cărți de credit în perioada 2009 – 2013
Sursa: http://www.euractiv.ro/economic/plata -online -a-devenit -cel-mai-important -canal -de-fraudare -a-
cardurilor -conform -ultimului -raport -al-bancii -centrale -europene -940
Al patrulea raport al Băncii Centrale Europene (BCE ) privind fraudarea carduri, arată
că valoarea totală a fraudei a scăzut pentru canalele de tranzacționare ATM (automade teller
machine) și POS (point of sale) , dar a crescut pentru plățile online (card -not-present = CNP),
în 2013. Fraudarea plăților online a crescut cu 21%, reprezentând 66% din totalul pierderilor
din fraudarea cardurilor emise în interiorul zonei unice de plăți în euro (Single Euro Payments
Area – SEPA ). Valoarea totală a fraudelor cu carduri emise în interiorul SEPA în 2013 a fost
de 1,44 miliarde de euro .152
Scăderea fraudelor la ATM și POS a fost în principal rezultatul unei scăderi a nivelului
produselor contrafăcute și, din punct de vedere geografic, datorită scăderii tranzacțiilor
frauduloase transfrontaliere din cadrul SEPA.
151http://www.business24.ro/articole/plata+online+cu+cardul consultat la data de 22.11.2017;
152https://www.mobiletransaction.org/card -not-present -transactions/ consultat la data de 25.11.2017;
13% 17% 19% 17% 14%37% 31% 25%23%20%50% 52% 56%60%66%0.048%
0.040%
0.036% 0.038% 0.039%
0.000%0.010%0.020%0.030%0.040%0.050%0.060%
0%20%40%60%80%100%120%
2009 2010 2011 2012 2013
ATM
POS
CNP
fraud share
57 Această situație ar trebui să s e îmbunătățească în continuare deoarece mai multe țări
din afara SEPA migrează către standardul de securitate tehnologic EMV (cip). Cu toate
acestea, din cauza imposibilității eliminării complete a benzii magnetice în aceste țări,
emitenții de carduri sunt încurajați să adopte măsuri suplimentare de prevenire a fraudelor
prin contrafacere și astfel să sporească protecția consumatorilor.
Ca și în anii precedenți, acest raport arată că nivelul fraudei a fost mai mic în zona
euro față de SEPA, luat integral. Datele cu privire la cazurile de fraudă și tranzacții folosind
carduri emise în interiorul și în afara SEPA arată că pierderile cauzate de fraude efectuate în
afara SEPA pe carduri emise în interiorul SEPA au fost mai mici decât pierderile suferite în
interiorul SEPA pe carduri emise în afara SEPA. Se constată astfel că rezidentii SEPA
beneficiază de standarde înalte de securitate ale cardurilor lor, chiar dacă foarte puține
bancomate și terminale POS (point of sale) din afara SEPA fac uz de caracteristicil e de
securitate îmbunătățite.
Cu toate acestea, scăderea nivelului de fraudă prin contrafacere pentru tranzacțiile
transfrontaliere efectuate la terminalele din țările non -SEPA, comparativ cu anul 2012 este în
conformitate cu trecerea tot mai mare a termin alelor la standardele EMV la nivel mondial.
Implementarea zonei unice de plăți în euro (Single Euro Payments Area – SEPA) urmărește
extinderea procesului de integrare europeană și în domeniul plăților de mică valoare în euro,
prin crearea unei piețe unice la nivel european pentru instrumentele de plată în euro, ne este
explicat termenul pe site -ul BNR.
Inițial, SEPA corespundea unui spațiu geografic format din cele 27 de state membre
ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Mon aco. În prezent,
SEPA include 34 de state din Europa dar și teritorii situate în afara Uniunii Europene, ca
urmare a încheierii unor acorduri care vizează participarea la schema SEPA a unor instituții
financiare/comunități financiare din afara UE/SEE. Conc eptual, SEPA reprezintă o zonă în
care toate plățile în euro, inclusiv cele transfrontaliere, sunt tratate ca plăți naționale (fără a
mai exista o diferențiere între plățile naționale și cele transfrontaliere).153
Prin implementarea SEPA se urmărește asigura rea unui nivel corespunzător de
eficiență și concurență pe piață, care să stimuleze importante economii de scară și să asigure
economiei europene un nivel înalt de competitivitate.
153http://www.euractiv.ro/economic/plata -online -a-devenit -cel-mai-important -canal -de-fraudare -a-cardurilor –
conform -ultimului -raport -al-bancii -centrale -europene -940 consultat la data de 05.11.2017;
58 Fie că e vorba de fraude la bancomate, pe internet, soluția -cheie este prud ența. Clienții
băncilor trebuie să fie atenți la detalii, ce link -uri accesează, ce formulare completează, să nu
ofere date despre conturile lor, pentru că nici chiar banca nu are voie să le solicite la telefon
sau prin internet. Dacă li se pare ceva suspe ct sau au anumite îndoieli legate de mesajele
primite sau bancomatul pe care îl folosesc este indicat să contacteze banca pentru a o sesiza
sau a clarifica situația existentă.154
3.2. Caz practic privind frauda bancară internă
Fostul director adjunct retail de la Sucursala Drobeta Turnu Severin a Băncii
Transilvania, Gina Pruiu a fost trimisă în judecată pe data de: 2.04.2016, într -un dosar de
corupție. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia au descoperit că directoarea
a acordat unor angaja ți din cadrul Ministerul Afacerilor Interne mai multe credite bancare fără
îndeplinirea condițiilor legale, în această modalitate fiind indusă și menținută în eroare
unitatea bancară, producându -se o fraudă în patrimoniul unității bancare de 1.255.611 lei.155
Împreună cu Gina Pruiu au mai fost trimiși în judecată trei polițiști și soția unuia dintre
aceștia au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție. Cele cinci persoane implicate în
această fraudă sunt Gina Pruiu, fost director adjunct al sucursalei Băncii Transilvania din
Drobeta Turnu Severin (persoană privată de libertate, condamnată în altă cauză), Cristian
Gabriel Avrămescu (sub control judiciar) – ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului General
pentru Imigrări, Adrian Avrămescu (sub control judiciar) – agent de poliție în cadrul
Serviciului Județean Poliție Transporturi Mehedinți, Gabriel Puiu Drăgoi și Leontina
Avrămescu, soția lui Adrian Avrămescu.
Ȋn perioada 2008 – 2012,156 cei patru inculpați au determinat -o pe Gina Pruiu să își
încalce a tribuțiile de serviciu, în sensul acordării mai multor credite bancare fără îndeplinirea
condițiilor legale, fiind indusă și menținută în eroare unitatea bancară, producându -se o
pagubă de 1.255.611 lei, precum și un folos material necuvenit pentru inculpa ții, beneficiari ai
sumelor provenite din credite. Concret, șefa de Retail de la Severin, a falsificat prin
contrafacerea scrierii sau subscrierii mai multe adeverințe de venit emise de structuri ale
MAI157 sau, după caz, a falsificat înscrisuri sub semnătur ă privată, care au servit la stabilirea,
154http://www.bancamea.md/news/fraudele -bancare -tipuri -de-fraude -si-solutii -de-evitare consultat la data de
10.11.2017;
155http://www.romanialibera.ro/fraude -bancare -la-mehedinti –implicati –un-director -de-banca -si-trei-politisti
consultat la data de 3.11.2017;
156http://www.evz.ro/fraude -bancare -din-Romaniahtml consultat la data de 04.11.2017;
157http://adevarul.ro/cum -reusit -trei-politisti -convinga -directo r-banca -obtina -acte-false -mai-multe -credite –
bancare -1_56fe4b7e5ab6550cb875bbec/index.html consultat la data de 5.11.2017;
59 în mod nereal, a gradului de eligibilitate al celorlalți inculpați, înscrisuri ce au fost folosite în
scopul obținerii creditelor bancare. Totodată s -a mai stabilit că cei trei polițiști și soția unuia
dintre ei au folosit la obținerea creditelor bancare adeverințe de venit falsificate.
3.3. Caz practic privind frauda bancară externă
Tentativele de furt de date personale s -au înmulțit în ultima perioadă extrem de mult,
aproape săptămânal clienții băncilor fiind ținta atacurilor de phishing.De cele mai multe ori,
infractorii trimit mailurile prin care solicită informațiile de identifica re nu doar clienților
băncii.
Phishing -ul are mai multe fețe, metodele de păcălire ținând atât de limbajul utilizat, cât
și de grafica site -urilor, ca, în final, să se ajungă la solicitarea datelor personale. După câteva
ore, site -urile false sunt închise. De exemplu, clienții Raiffeisen Bank au primit mailuri prin
care li se cerea să aplice un nou program pentru securitatea conturilor lor, însă, pentru acest
lucru, trebuiau introduse datele personale de identificare.158
Clienții Piraeus Bank au fost înștiințați printr -un mesaj, aparent trimis de angajații
băncii, că au „3 rate restanțe la lini a de credit cu ipotecă CASAcum. Clienții erau, apoi,
informați că, în cazul neîndeplini rii obligațiilor contractuale, banca este în drept să declare
scadența ant icipată a creditului . În final, era postat un link prin care clienții erau invit ați să
contacteze Piraeus Bank privind linia de credit cu ipotecă , însă adresa nu avea nici o legătură
cu instituția bancară.
Alte două atacuri de tip phishing asupra clienților BCR și Raiffeisen Bank au arătat
multe similarități, de la mesaj până la elemente grafice comune , și au folosit o nouă metodă,
originală pentru piața din România, mult mai greu de depis tat de produsele anti-phishing .
În ambele cazuri, conținut ul mesajelor informează utilizatorii serviciilor bancare
electronice despre suplimentarea măsurilor de securitate, solicitându -le, totodată, să confirme
anumite date confidențiale, pentru a -și pu tea accesa conturile on line. S-a renunțat la metoda
deja clas ică a introducerii unui simplu hyperlink către un site unde se cer detaliile despre
numărul cardului, PIN -ul și data expirării, preferându -se anexarea unei pagini HTML care
trimite datele către un server.
În acest fel, utilizatorul nu mai accesează un sit e aflat la distanță (caz în care ar putea
observa că domeniul încărcat e diferit), ci trimite datele prin intermediul unui script PHP
(referința către script este vizibilă doar din codul -sursă al paginii HTML anexate ).
158http://www.gandul.info/stiri/cum -iti-dispar -banii -de-pe-cardul -de-credit -fraudele -au-explodat -in-ultimii -5-ani-
7757868 consultat la data de 03.11.2017;
60 Succesul atacurilor depinde atât de metodele de manipulare folosite de phisheri, cât și
de numărul cât mai mare de clienți care au primit astfel de mesaje. O modalitate de combatere
a atacurilor pe internet constă în explicarea și instruirea utilizatorilor cu privire la modul de
reacționare la astfel de atacuri. O altă măsură eficientă constă în verificarea autenticității
mesajului electronic cu persoana sau instituția comercială sau financiară în cauză.
Astfel, la primirea unui mesaj în care sunt solicitate informații referitoare la codul PI N
sau date cu caracter personal, este esențială verificarea sursei și contactarea telefonică a
instituției bancare, cerând date supliment are.
De asemenea, nu executați click niciodată pe linkuri din mailurile ce par că vin de la
vreo bancă fără să verific ați dacă adresa de internet corespunde site -ului real al băncii. Înastfel
de atacuri, sistemul informatic al băncii nu este nici o clipă în pericol și banii clientului sunt în
siguranță atât timp cât nu vor introduce numele de utilizator și parola decât pe site-ul băncii.
De asemenea, există și modalități tehnice anti -phishing prin folosirea unui soft special.
Noile versiuni ale navigatoarelor Microsoft Internet Explorer și Mozilla Firefox includ deja
module anti -phishing.
Metode utile pentru depistarea tentativelor de phishing
O data cu dezvoltarea comer țului electronic și a serviciilor bancare online, a crescut
și numărul infracțiunilor informatice prin care autorii încearcă să obțină beneficii financiare
sau informații confidențiale de la clienții unor companii mari, de regulă.
Figura numărul 3.6 . Metode utile pentru depistarea tentativelor de phishing
Sursa: https://playtech.ro/2015/ce -este-phishingul -si-cum-te-feresti -de-el/
În ceea ce privește mesajele scrise, infractorii lasă mereu indicii care îi dau de gol.
Trebuie acordată atenție unor semnale.159 Microsoft a detaliat foarte bine aceste indicii în
imaginea de mai sus.
159https://playtech.ro/2015/ce -este-phishingul -si-cum-te-feresti -de-el/ consultat la data de 02.11.2017;
61 Majoritatea mesajelor de tip phishing care se propagă fie prin email, fie p rin
platformele de mesagerie instant (inclusiv Facebook), sunt înțesate de erori gramaticale și
pornesc de la o premiză oarecum absurdă (cum ar fi o serie de schimbări drastice aduse unei
platforme). În plus, există mereu un link care, la prima vedere pare legitim , urmat de o
amenințare de exemplu: contul îți va fi șters automat dacă nu îți introduci datele în decurs de
cinci zile .
Dacă este prezent unul dintre aceste semne, este necesară marcarea emailul ui sau
mesajul ui drept spam, pentru a alerta servicii le pe care le folosești că acest timp de mesaje se
propagă prin platformele lor. Mailurile și mesajele nu vin tot timpul de la persoane
necunoscute, ci este posibil ca un prieten infectat cu un malware să îți trimită un link capcană
fără voia lui.
Phishing ul nu se aplică doarîn mediul online, ci și prin mesaje text sau apeluri
telefonice. Acest tip de înșelătorie se practică de ceva timp în România și, pe parcursul anilor,
a luat diverse forme.
Prin SMS160 se practică transferul de credit prin inducerea în eroare a victimei. De
exemplu, dacă primești un mesaj de la un număr necunoscut cu un text de genul ”Felicitări!
Ai câștigat 2.000 de lei prin campania X. Apelează codul :*100#3*3*2*0749xxxxxx pentru a
afla cum intri în posesia premiului”, se recomandă sun area operatorul ui de telefonie mobilă și
reclamarea numărul de pe care a fost făcută cererea. În caz contrar, factura de telefonie mobilă
poate avea un preț majorat substanțial .
Recomandări pentru protecția informațiilor personale :
nu accesați linkul transmis în conținutul e -mailului;
verificați în browser numele site -ului, pentru a observa diferența față de site -ul original
al acestei instituții; se va accesa site -ul original direct și nu prin accesarea linkului fraudulos;
contactați banca sau institu ția financiară pentru a verifica dacă au transmis astfel de
mesaje; în politica băncilor nu se practică astfel de procedee pentru solicitarea datelor
confidențiale;
nu divulgați niciodată datele confidențiale despre conturile de card (număr de card,
data e xpirării, codul PIN) sau user -ul și parola aferentă conturilor de e -banking;161
160http://www.conso.ro/citeste -comentariu/12/eban/Cu m-recunosti -o-tentativa -de-phishing.html consultat la data
de 28.10.20 17;
161http://www.conso.ro/citeste -comentariu/12/eban/Cum -recunosti -o-tentativa -de-phishing.html consultat la data
de 10.11.2017;
62 nu divulgați codul PIN nimănui; persoanele care se pretind a fi angajați ai băncii și
solicită astfel de date, telefonic sau prin e -mail, sunt niște impostori.162
3.4. Combaterea criminalității din domeniul bancar
Gestionarea riscului de fraudă
Fraudele financiar -bancare pot fi comise atât de clienți (fraude externe), aducând
prejudicii băncii, cât și de către bancă (fraude interne), prin intermediul personalului. Fraudele
interne se pot efectua ca fraude ascunse și neascunse. Astfel, în funcț ie de persoanele care
comit fraude, acestea se clasifică astfel:
Figura numărul 3. 7. Clasificarea fraudei
Sursa: Prelucrare personală
Fraudele ascunse163 presupun acoperirea sumei extrase printr -un set de d ocumente, de
obicei, falsificat, pe când f raudele neascunse presupun extrageri de sume prin asumarea
nelegitim ă a lor f ără a fi documentate. Ele se pot efectua:
în contabilitatea clien ților, c ând se comi te o eroare la transfer din cont în cont,
în contabilitatea intern ă;
prin asumarea unor venituri generate de anumite opera țiuni bancare.
Frauda externă este comis ă de persoane care nu au calitatea de angaja ți ai b ăncii. Cauzele
fraudei externe:
1) sistemul slab de securitate bancar ă;
2) ostilitatea fo știlor angaja ți;
162http://ziarullumina.ro/cum -puteti -preveni -atacurile -de-tip-phishing -55693.html consultat la data de
14.11.2017;
163https://home.kpmg.com/ro/ro/home/servicii/consultanta -afaceri/consultanta/investigarea –
fraudelor/management -risc-frauda.html consultat la data de 10.11.2017;
63 3) nivelul slab de protec ție a re țelelor informa ționale;
4) nerespectarea codului de etic ă bancar ăîn ceea ce prive ște accesul la informa ție.
La frauda intern ă se mai adaug ă si corup ția. Corup ția reprezint ă efectuarea unui
serviciu suplimentar contra unei pl ăți din partea clientului.
Cauzele apari ției fraudei interne:
Figura numărul 3. 8. Cauzele apariției fraudei interne
Sursa: Prelucrare personală
Exista trei tipuri de corupție:
1) corup ție prin autoritate, care nu presupune încălcarea normei bancare pentru plat ă, ci pentru
semn ătură;
2) corup ție prin eroare – clientul pl ătește pentru ca angaja ții băncii s ăcomit ă inten ționat o
greșealăîn favoarea clientului;
3) coruptie prin rela ții de subaltern sau rudenie, nu se pl ătește, angajatul comite gre șeala
pentru ca este rud ă sau subaltern.
Cauza cea mai important ă de apari ție a fraudei bancare este gestiunea incorect ă a
personalului astfel că în activitatea financiar -bancar ă infrac țiuni se depisteaz ăîn opera țiunile
de casierie și de creditare. Opera țiunile de casierie sunt periculoase, îndeosebi, pentru clien ți,
deoarece prejudiciul în acest tip de opera țiune e suportat de clientel ă, însă acțiunile
frauduloase se pot depista printr -un contr ol intern eficient.
Cu toate c ă fraudele de cas ă sunt mai frecvente, vulnerabil, în ceea ce prive ște
efectuarea fraudelor, este și compartimentul de creditare. Frecven ța fraudelor întâlnite în
64 acest compartiment este mai sc ăzută decât în operaț iunile de casierie, dar, spre deosebire de
acestea, sumele sustrase dintr -o singura tranșă pot fi cu mult mai mari. Ȋn relațiile de credit,
clientela are o posibilita te mult mai mare de a comite acțiuni de fraudă.
Pentru managementul riscului de fraud ă, banca va a vea în vedere urm ătoarele
posibilit ăți de eliminare a fraudei:
Figura numărul 3. 9. Alternative de elimenare a fraudelor
Sursa: Prelucrare personală
Din totalitatea fraudelor comise î n procesul de creditare, dintre cele mai frecvente pot
fi enumerate următoarele:
aceea de a lua un credit ș i a nu -l rambursa;
prezentarea de către client a unor documente false;
acceptarea de către personalul propriu a unor documente, prezentate de client, care
prezintă suspiciuni, fără a le ver ifica, etc
Ȋn cazul prim ului exemplu, o astfel de fraudă se poate întampla în condiț iile insuficienței
garantării creditului.
Pentru banca o astfel de fraudă presupune acceptarea unor garan ții despre care
personalul responsabil cu evaluarea acestora știe, din momentul evalu ării lor, ca nu vor putea
fi utilizate în cazul în care contrapartida nu pl ătește. În vederea comiterii unei astfel de fraud e
clien ții au nevoie de a c ăpata încrederea personalului de creditare, dac ă, desigur, nu au intrare
direct ă la conduc ătorii b ăncii.
65 În urma ac țiunilor frauduloase sufer ă, practic, to ți subiec ții care au fost implica ți în
relația banca -client și, în primul r ând, sufer ă cei asupra c ărora se comit infrac țiunile. Dacă cel
care suportă paguba este clientul băncii, pe lângă pierderea materială, are loc și pierderea
încrederii în bancă. Ȋn cazul băncii, pe lângă pierderea materială, aceasta acțiune înseamnă
pierderea credibilității clientelei, care este elementul de bază în activitatea financiar -bancară.
Pentru a dimi nua posibilitatea de fraudare și pentru men ținerea rela ției banca -client,
banca va întreprinde urm ătoarele măsuri de combatere a acordării de credite suspecte :
deciziile de acordare a creditului sunt discutate și analizate, dup ă caz;
efectuarea regulat ă și riguroas ă a controlului privitor la eliberarea legal ă a creditelor;
analiza aloc ării mijloacelor b ănești în și din contul clientului;
pe lângă gestiunea riscului de credit, banca acord ă o aten ție deosebit ă limit ării
posibilit ăților de ac țiune a personalul ui în procesul de deservire a clientelei, împuternicirea
unor angajați, care nu au legatură cu operaț iunea de acordare a creditelor, s ă controleze
obliga țiile fiec ărui client.
Astfel, urmare adopt ării unor m ăsuri corespunz ătoare și prin respectarea normelor
pruden țiale stabilite prin reglement ările B ăncii Na ționale a Rom âniei, conducerea b ăncii
apreciaz ă că oricare ar fi nivelul expunerii la riscurile din activitatea financiar -bancar ă,
pierderile pot fi minimizate dac ă opera țiunile vor fi organizate și gestionate ra țional și cu
profesionalism.
Detectarea fraudelor în timp real pentru bănci
Un sistem anti fraud ă are ca obiectiv general asigurarea unor servicii rapide, sigure și
complete c ătre clien ți (conturi, depozite, dob ânzi, sisteme de plat ă online/card, prevenirea
spălării banilor)164.
Cele mai frecvente fraude manifestate în sistemul financiar -bancar, în ultimii 5 ani, au
fost generate de urm ătoarele aspecte:
Frauda prin absen ță de la serviciu, ne înregistrat ă, decontarea pe cheltuielile compan iei
a unor bunuri /servicii care sunt folosite în interesul personal al angajatului;
Obținerea unor avansuri de numerar înainte de închiderea deconturilor pentru
avansurile anterioare și folosirea banilor pentru a acoperi lipsa fondurilor/ a documentelor
justificative de utilizare a avansurilor;
164http://www.clubitc.ro/solutions/crescendo -vine-in-sprijinul -companiilor -finaciar -bancare -din-romania -cu-
solu%C8%9Bia -intellinx/ consultat la data de 26.10.2017;
66 Acordarea de credite/ facilitati clien ților, de c ătre manageri de entit ăți financiare, la
început pentru a -și realiza obiectivele de v ânzări, apoi pentru a -și încasa bonusurile;
Monitorizarea insuficient ă a persoanelor care pleac ă din sistem în alte organiza ții (de
cele mai multe ori concurente) sau pleac ă din sistem datorit ă nerespect ării normelor interne de
lucru și de securitate ;
Potrivit reglementarilor europene, precum și a normelor na ționale stabilit e de c ătre
BNR, organiza țiile financiar -bancare trebuie s ăîndeplineasc ă, prin regulamentul intern de
funcționare, deziderate precum:
Fiecare bancă trebuia să aibă o atitudine ferm ă în ceea ce prive ște stoparea oricăror
tentative de fraud ă care vizează atât patrimoniul său, cât și produsele sau serviciile oferite
clienților săi; banca nu trebuie să tolereze frauda sau practicile care nu îndeplinesc standarde
privind conduita salariaților, înscrise în Regulamentul Intern .
Pornind de la aceste aspecte, implem entarea unui sistem anti -fraud ă trebuie s ă asigure
integrarea tuturor utilizatorilor sau rolurilor, at ât de conducere, c ât și de execu ție. Dac ă o
singur ă verig ă este l ăsatăîn afar ă monitoriz ării, întreg procesul de produc ție poate permite
breșe de securi tate.
Intellinx este o soluție de management a incidenț elor de securit ate care reduce
riscurile operaț ionale prin detectarea fraudelor și a activităților suspecte, în timp real. Soluția
se integrează cu o gamă largă de aplicații hardware și software existe nte î n cadrul
infrastructurii IT&C a companiilor165.Intellinx este un sistem de supraveghere pentru
vizibilitate fără precedent a activității utilizatorilor finali în aplicații corporative în cadrul
instituțiilor de credit. Sistemul înregistrează activitate a utilizatorilor finali interni și externi
care interacționează cu serverele corporative, precum și comunicarea inter -server (de
exemplu, mesaje SWIFT și ATM) prin detectarea neinvazivă a traficul în rețea.
Programul este un produs software inovator pentru urmărirea activității utilizatorilor
finali în aplicații de business interne în platforme eterogene, inclusiv sistemele vechi. Intellinx
introduce o nouă dimensiune în detectarea de audit și fraudei – capacitatea de a înregistra
interacțiunea dintre toți utilizatorii finali cu toate aplicațiile centrale, măriți cu privire la
activitatea specifică utilizatorului suspecte și reluarea fiecare ecran accesate și fiecare apăsare
de tastă într-o aplicație ca în cazul în căutarea peste umărul utilizatorului final.
165http://www.intellinx -sw.com/products/product -features/ consultat la data de 25.10.2017;
67 Intellinx motor regulă de activitate urmărește modele de comportament pentru
utilizatori finali de declanșare alerte privind evenimentele suspecte in timp real.
Intellinx detectează în mod eficient diferite tipuri de fraude interne și externe, bazate
pe capacitatea sa de a capta comport amentul utilizatorilor completă. Se poate afla inclusiv cât
de mult timp este petrecut pe fiecare ecran, informații cu privire la interogări de utilizator,
tranzacții incomplete și alte acțiuni ale utilizatorilor. Acest luc ru permite detectarea acțiuni
suspecte a scurgeri lor de informații intenționată.
Figura numărul 3. 10. Funcționarea Intellix
Sursa: http://dtasiagroup.com/enterprise -fraud -management/
Sistemul poate detecta pregătirea utilizatorilor interni pentru comiterea furtului bani
din contu rile clienților. Ȋ n general, făptuitorul efectuează interogări în afara normelorpentru a
găsi conturi victimă. C aptarea și analizarea acestor interogări în tim p real permite detectarea
și prevenirea fraudei înainte de a avea loc.166
Caracteristici cheie
O ca racteristică specifică soluț iei Intellinx , comparabil cu alte soluții similare, este
faptul că se poate implementa pe module , funcț ie de nevoile de securitate ale fiecărei bănci .
Soluț ia este flexibilă , permite crearea de reguli specifice băncii – funcț ie de activitate,
de rolurile asociate utilizatoril or în sistemul core banking ș i în funcț ie de riscurile existente la
intern.
166G. Clincă, Revista Efinace Security.fin Ediția a V a octombrie 2012, p. 20 – 21;
68 Ȋn plus, este accesibilă printr -o interfață personalizată web, este intuitiv ă și
permite generarea de rapoarte privind activitatea utilizatorilor și a incidențelor de securitate, a
cazurilor si a alertelor.
Soluția alertează prin mesaje, alarme, înregistrări asupra incidenț elor de securitate,
monitorizează și soluționează î n mod reactiv incidentele.
3.5. Avantajele oferite de Intellinx comparativ cu alte sisteme antifraudă
Descurajează potentialii utilizatori fraudulosi prin faptul ca sesiunile tuturor
utiliza torilor sunt inregistrate;
Figura numărul 3.11. Detectarea fraudelor cu Intellinx
Sursa: http://www.intellinx -sw.com/technology/network -sniffing -data-capture/
Ȋmbunătățește eficiența auditului intern prin alertare la detectarea comportamentului
suspect si oferirea unei vizibilități complete pentru auditorii interni la toate acțiunile suspecte;
Pune în aplicare politicile de securitate ale instituției de credit, prin detectarea
încălcarilor normelor de securitate și prin eliminarea excepțiilor și permite configurarea de
reguli noi care pot fi aplicate după producerea evenimentelor sau incidențelor;
Ȋmbunătățeste conformitatea cu reglementările naționale și crează un traseu complet de
audit pe toate sesiunile utilizatorilor finali, inclusiv pe interogări care în mod normal nu lasă
nici o urmă în cele mai multe sisteme;
Detectează oportunități de afaceri în timp real, pentru a permite o acțiune imediată. De
exemplu, în cazul depozitelor bancare ale clienților, care depășesc un anumit prag: se pot
declanșa diverse oferte de investiții prin transmiterea unei alerte din sistem;
69 Crește productivitatea și îmbunătațeste satisfacția clienților prin detectarea activității
suspecte, transmiterea alertei de încălcare a nivelului de operare admis și blocarea în timp real
a sesiunii de lucru, după caz;
Este non -invazivă și nu implică riscuri la implementare;
A fost dezvoltată și implementată deja în câteva instituții bancare din România.
Spre deosebire de alț i furnizori antifraudă la care clientul trebuie să furnizeze datele
de analiză (de obicei, de la fișierele jurnal și depozite de date), Intellinx oferă o soluție mult
mai cuprinzătoare și eficient de gestionare a fraudelor, care acoperă o gamă largă de funcții,
de la captarea de date cuprinzătoare a instrumente de analiză și investigare .167
Figura numărul 3. 12. Caracteristici cheile ale Intellix
Sursa: http://www.clubitc.ro/solutions/crescendo -vine-in-sprijinul -companiilor -finaciar -bancare -din-romania -cu-
solu%C8%9Bia -intellinx/
Capturarea datelor se face atât în mod tradițional (analiza fișierele jurnal și depozite de date),
precum și prin intermediul brevetat de captare non -invazivă a datelor de activitate .
Acest lucru permite organizațiilor să capteze activitatea utilizatorilor interne și
externe, inclusiv interogări de utilizator, care nu sunt, de obicei incluse în fișierele jurnal
existente, și, prin urmare, nu pot fi monitorizate prin alte soluții anti -fraudă. Sistemul Intellinx
este extrem de flexib il si este de obicei mult mai rapide decât alte sisteme anti -fraudă, oferind
soluții multiple pe aceeași platformă.
167http://www.intellinx -sw.com/products/the -intellinx -difference -enterprise -fraud -management/ consultat la data
de 20.10.2017;
70 Acesta permite clientului să controleze toate aspectele legate de sistem, inclusiv
modele de date, regulile de business, modele de notare, machete de ecran, rapoarte, tablouri
de bord, fluxuri de lucru, alerte, cazuri .
Indicatori de fraudă detectabile prin Intellinx, care nu sunt de obicei detectate de alte
soluții:
Detectează angajați care efectuarea anchete pentru conturile fără tranzacții monetare;
Depistează angajați în căutarea unor conturi care nu sunt relevante pentru atribuțiile
lor curente;
Identifică angajații care efectuează un număr excesiv de căutări de: nume, imprimeuri
ecran, clienții și datele lor personale etc.
Tabelul numărul 3.1 . Diferenței considereabile dintre Intellinx și alte soluții antifraudă
Sursa: http://www.intellinx -sw.com/products/product -features
Depistează clienții băncilor care realizează un număr excesiv de vizualizări de pagini
de ajutor, controlul suspect al extrasele de cont etc.
3.6. Combaterea fraudelor bancare externe
Industrii le ce se dezvoltă atât de rapid sunt deseori vulnerabile în fața schemelor de
fraud ă născocite de cei care caut ă să câștige capital folosind oportunit ăți criminale nou
apărute, m ăsuri de securitate învechite ; sectorul cartelelor de credit nu reprezintă o excep ție.
Ȋn pezent se observ ă o tendin ță de majorare a prejudiciului cauzat de infrac țiunile din
domeniul tehnologiilor bancare.168
168http://mtc.md/consulting/Escrocherii%20cu%20Carduri.htm consultat la data de 28.10.2017; Trăsătură Intellinx Alte soluții Antifraudă
Visual Replay da Nu
Vizibilitate read -only
Acțiuni da Depinde dacă acțiunile sunt
incluse în fișierele jurnal
existente. De obicei, acestea nu
sunt.
analiză Tip Analiza comportamentului și
analiza de tranzacție. analiza tranzacție
Pista de audit medico –
legale da Nu
Momentul de alertă în timp real și timpul aproape real Depinde de sincronizare a
datelor sursă, de obicei, off -line
/ lot
Flexibilitate Analytic/
funcțiilor de investigare Ridicate, în special cu scule point –
and-click Mediu / scăzut, de multe ori
necesită codificare
71 Infrac țiunile, s ăvârșite cu utilizarea cardurilor se pot atribui c ătre cele mai periculoase
infrac țiuni economice, datorit ă faptului c ă impactul negativ se r ăsfrânge nu numai asupra
activit ății băncii, dar și a altor s ubiec ți.
Autorit ățile executoare se confrunt ăîn coninuare cu noi și complexe scheme de fraude,
incluz ând infracț iuni cu cartelele de credit împotriva institu țiilor financiare și a companiilor
produc ătoare de cartele bancare.
Se acționeaz ă cu ajutorul persoanelor ce au acces u șor la informa ția despre cartelele de
credit – precum sunt oficialit ățile de la agen țiile cartelelor de credit, persoanele responsabile de
bagajele ce trec prin aeroporturi și curierii po ștali p ână la grupuri organizate implicate în
furtui de amploare a cartelelor, manipul ări și activit ăți de contrafacere.
Operaț iuni cu carduri falsificate
Cel mai rapid cresc ător fel de fraud ă de cartele bancare, c ât prive ște frecven ța și
gravitatea, const ăîn falsificarea ilegal ă a cartelelor Visa și MasterCard. Noile tehnologii vinîn
ajutorul criminalilor î n producerea copiilor e xacte ale cartelelor existente și î n crearea
cartelelor false da la zero. Acestui tip d e infracțiuni î i revine cea mai mare parte din
prejudicial cauzat.
Deseori o cartelă falsă poate fi rapid identificată prin examinarea hologramei. Pe
cartelele legitime holograma este de fapt introdusă î n plastic pe fabricati e, iar cartelele false
de regulă conțin o hologramă procurată de la un distribuitor ilegal. Aceste holograme sunt
lipite deasupra cartelei, și nu sunt introduse în cartelă. Se pot vedea sau simți că aceste
holograme sunt ridicate pe suprafaț a cartelei. Infractorii invadează bagajele pa sagerilor
căutând cartele banca re și informaț ii ce ar permite falsificarea lesne a cartelelor. Falsificatorii
produc fâș ii ma gnetice pentru cartele care conț in nume, numer e de conturi, limite de credit și
alte informații identificatoare pentru deț inătorii legitimi ai cardurilor.
Ȋn diverse restaurante , chelnerii trec cărțile de credit ale clienților, pe care le primesc
în momentul plății consumaț iei, printr -un reader electronic portabil, skimmer , (un dispoz itiv
de dimensiune mică, de mărimea unui pachet de ț igări, care decodeaz ă informa țiile de pe
banda magnetic ă), care preia informatiile continute pe banda magnetic ă, apoi le transfer ă pe o
cartel ă nouă. Aparatul decodific ă pe loc banda magnetic ă a cardului și datele secrete: numele
și prenumele titularului, banca unde se afl ă contul, circuitul interna țional și coordonatele
bancare. Un skimmer poate î nmagazina datele a 500 de carduri. Ȋn situaț ii similare se
recomand ă urmărirea cu atenție a chelnerului.
72 Operaț iuni cu carduri furate sau pierdute
Una dintr e cele mai simple metode de obținere a informaț iei despre conturi sau despre
cartelele banca re existente este furtul. Obținând î n mod ilegal cartele le bancare legitime sau
informații despre cont, grup ările frauduloase cre ează în continuare portofolii de documente
false de i dentitate pentru a sprijini capacitatea de cump ărare oferit ă de aceste cartele. Sub
direc ția liderilor acestor grup ări, alerg ătorii procur ă mărfuri dintr -o varietate de surse, p ână
când proprietarii legitimi declar ă cartelele drept furate.
De regulă sunt furate datele de identificare a cardurilor, prin mijloace tehni ce de
ultimă oră, și realizate clone ori se sustrag cardurile cu totul, acestea fiind șterse și reincarcate
cu dat e in laboratoarele de fabricat carduri. Membrii reț elei fur ă, în fapt, datele de identificare
ale utilizatorilor de carduri cu ajutor ul unui dispozitiv artizanal, pisicuta, (skimmer ). Odat ă
trecut ă o carte de credit original ă prin acest aparat, de mici dimensiuni, informa țiile se
înregistreaz ă.
Apoi, se confec ționeaz ă alte carduri noi -nouțe și toate datele, deja sustras e, sunt
trecute pe cele false. Clonele urmeaz ă să fie folosite pentru retragerea banilor din conturi.
Transmiterea cardurilor pentru î ntocmirea documentelor
Escrocii dau anunt de angajare la munc ă efectuează convorbirea ș i explic ă că salariul
va fi primit prin intermediul cardurilor Visa Classic sau Master Card, pentru c e este necesar
de deschis cont î n banca. Ulterior, se cere cardul de la titularul pentru întocmirea
documentelor escrocii confec ționează duplicat pe care urgent î l expediaz ă în străinatate, unde
sume de până la $50 pentru o singur ă dată, pot fi retrase f ără autorizare.
Deschiderea contului î n holul b ăncii
Escrocii propun angajarea la munc ă la o func ție bine pl ătităîn companiile "X" si "Y".
Totodat ă ei explic ă, ca salariul va fi transferat pe contul unui card costisitor pentru
deschiderea c ăruia este nec esar depunerea unei sume de la 500 USD până la 1000 USD .
Victima se prezint ă la banc ă indicat ă unde era întâmpinată de funcționarul al băncii cu
o map ăîn mână.Dup ă semnarea în holul b ăncii a documentelor de deschidere a contului și de
angajare la lucru, victima transmitea escrocilor banii.
Cardurile cu tehnologii RFID vulnerabile la fraud ă
Speciali știi în identificarea și combaterea fraudelor din Rom ânia atrag aten ția asupra
vulnerabilit ății cardurilor bancare care utilizeaza tehnologia RFID; p e lângă pisicuț e
(dispozitive de citire carduri care pot fi legate la picior) și gândaci (dispozit ive minuscule care
73 se introduc î n POS -ul – terminalul de plat ă – unui magazin dup ă program, de c ătre angaja ți sau
de către o persoan ă care se poate ascunde peste noapte, iar datele tuturor cardurilor care vor fi
utilizate în acel magazin vor fi citite de pe un laptop), dispozitive foarte bine cunoscute de
speciali ști cu privire la furturile de pe carduri, intrarea pe pia ța româneasc ă a cardurilor care
utilizeaz ă tehnologia RFID (radio frequency identification) aduce cu sine o nou ă form ă de
frauda: electronic pickpocketing .
Metoda consta î n folo sirea unor dispozitive bazate tot pe radio frecven ță, care citesc de
la distan ță informa țiile de pe carduri, indiferent dac ă acestea se afl ă în buzunarul, în portofelul
sau în geanta detinatorului.
Cu dispozitive de m ărimea unui iPad sau a unui telefon mobil, cititor RFID obi șnuit
sau o aplica ție de telefon instalată pe un smartphone care are integrat a tehnologie NFC ,
informa țiile de pe carduri (sau de pe alte documente care utilizeaz ă tehnologia RFID) pot fi
citite de la c âțiva metri.
Astfel de tehnolog ii, amplasate în locuri cu afluență mare de persoane (pieț e, locuri de
promenad ă etc.), pot accesa informaț iile de pe cardurile trec ătorilor, c ărora le pot fi sustrase
apoi sume mici de bani, uneori mascate sub forma unor comisioane, persoanelor pagubite
fiindu -le foarte dificil s ă descopere frauda.
Se recomandă pă strarea cardurilor î n suporturi speciale, pentru a le pr oteja de copierea
de la distanță prin dispozitive electronice speciale.
Clonare acu bluethooth
Tehnologia bluetooth,169 folosită pentru transferul rapid de date pri n intermediul
undelor radio, a î nceput să prindă conturi și pentru clonarea cardurilor bancare .
Pe timpul nopții, unul dintre infractori intră î n benzin ării sau supermarketuri și
plasează un microcip in interiorul citit oarelor de carduri. Apoi iese f ără a fura nimic și fără a
lăsa nici o urm ă. Câ nd magazinul se deschide, el st ă într -o mașină din parc are, la mică
distanță de locul unde a fost montat microcipul.170
Cu ajutorul unui laptop conectat prin bluetooth la microcipu l implantat, el primește
toate informațiile despre cardurile cumpărătorilor. Aceste informaț ii sunt apoi transferate
imediat pe alte carduri, cu ajutorul că rora se fac apoi ext rageri de numerar sau chiar plăț i
electronice.
169http://adevarul.ro/tech/internet/video -clonarea -cardurilor -afacere -cateva -secunde -sansele -reusita -infractorilor –
1_54c647bd448e03c0fdfa70e3/index.html consultat la data de 05.11.2017;
170http://www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1158889 -carduri -bancare -clonate -ajutorul -tehnologiei -bluetooth.htm
consultat la data de 10.11.2017;
74 Aflarea PIN -ului cu senzori sonori
O modalitate de a face ros t de datele cardurilor, folosită de infractori este î nlocuirea
minicamerelor video , amplasate la bancomate, care î nregistrau posesorii car durilor în
momentul tastă rii PIN -ului cu sistem e cu sensori sonori, capabile să iden tifice tasta apăsată,
după sunetul produs.
Infractorul înregistr ează cu un dispozitiv digital semnalul special al mașinii automate
care cite ște și acceptă cardurile banca re la stațiilede alimentare cu combustibil și ulterior
punând în funcțiune dispozi tivul lângă mașină automată alimentează automobilul gratis .
Cash -trapping – ul ca metodă de fraudare a bancomatelor
Tot mai frecvent infractorii folosesc alte mijloace decât skimming -ul pentru fraudarea
bancomatelor la interceptarea și încasarea sumelor de bani.Cea mai nouă metodă pentru a fura
bani din bancomate a devenit cunoscută sub numele de cash-trapping .171
Metoda constă în plasarea unei plăcuțe metalice lipite în interiorului orificiului prin
care se elibereză banii din bancomat.
Plăcuța impiedică banii să iasă, aceștia rămânând blocați în partea din interior a
orificiului de eliberare a bancnotelor, moment în care victimele cad în plasă.Infractorii în alte
cazuri pun bandă adezivă în interiorul zonei din care se extrag banii, astfel c ă bancnotele s ă
rămână blocate în aparat.
În acest fel, dup ă finalizarea tranzac ției, clientul pleac ăîn căutarea altui bancom at cu
gandul ca incidentul se datoreaz ă unei probleme tehice a aparatului sau nu mai exista
bani.Dup ă plecarea acestora, infractorii, care de obicei își pândesc victimele de la distan ță, vin
pentru a intra în posesia banilor bloca ți în bancomat.
Skimmingul
Skimming vom numi tipul de fraudă în care se sustrag informațiile conținute pe
cardurile bancare în special prin instalarea deasupra automatelor bancare a diferitor
dispozitive el ectronice care permit fixarea și transmiterea la distanță a informației obținute
fraudulos î n momentul retragerii numerarului din bancomat.172 Dispozitive electronice
utilizate de infractori se maschează sub diferite părț i componente ale automatelor bancare
publice.
171http://securitateinromania.ro/despre -fraude/ consultat la data de 29.10.2017;
172http://jurnalul.ro/stiri/observator/fenomen -escroci i-romani -lovesc -acum -in-tarile -din-lumea -a-treia-
748218.html consultat la data de 08.11.2017;
75 Uneori se folosesc minicamere de luat vederi mascate în cutiu țe pentru broșuri cu
informații și reclame, care le amplaseză î n preajma automatelor banc are sub un unghi ce ar
permite î nregistrarea parolelor de identificare culese de clienț i.
Figura num ărul 3.13. Metoda skimming
Sursa: http://jurnalul.ro/stiri/observator/fenomen -escrocii -romani -lovesc -acum -in-tarile -din-lumea -a-treia –
748218.html
Conectarea la cablur i
Din punct de vedere tehnic este complicat, însă infractorii conectează dispozitive
speciale la cabl urile prin care se face legatură dintre bancomat și bancă find sustrase
informații confidențiale conț inute pe carduri.
Culege codul PIN
Escrocii obțin baze de date cu deținători de carduri ai unor bănci și contactează
telefonic clienții unde robotul din numele băncii comunică că de card s -au folosit escrocii.
Prin urmare este ne cesar ca deținătorul cardului să sune la numărul indicat, s ă treacă o
verificare a datelor personale și să introducă la claviatura telefonului codul PIN al cardului
pentru a fi blocat . Codul PIN173 fiind introdus prin telefon devine cunoscut escrocilor cu
ajutorul tehnicii speciale.
Schimbarea cardului
Infractorul, prezentâ ndu-se titularul cardului bancar, obț ine controlul asupra co ntului
posesorului cardului cerâ nd schimbarea cardulu i pe contul respectiv.174
173https://www.creditcards.com/credit -card-news/credit -card-skimming -scam-1282.php consultata la data de
09.11.2017;
174 http://hackz.hi2.ro/Escrocherii%20cu%20Carduri.htm consultat la data de 11.01.2018;
76 De regulă se solicităexpedierea noului card la o altă adresă . Titularul cardului află
despre fraudare doar când primește ext rasul de pe cont.175
Retragerea repetata din cont
Astfel de infracț iuni sunt comise, de regul ă, de angaja ții punctelor comerciale și de
deservire care primesc pl ăți de la clien ți pentru m ărfuri și servicii pe carduri. Se
perfecteaz ă mai multe cecuri de plat ă (amprente de pe cartel ă) pe o singur ă plată, în rezultat
suma retras ă din contul cartelei va dep ăși valoarea m ărfurilor sau serviciilor.
Expedierea cardurilor prin po ștă
Ȋn cazurile c ând cartelele bancare sunt expediate prin po șta escrocii extrag cartelele
din cutiile po ștale.Infractorii deseori cunosc timpul distribuirii cartelelor noi, urm ând
poștașul.
Uneori infractorii înștiințează banca emitent ă din numele detinatorului cardului despre
schimbarea domiciliului și cartela este expediat ă direct i nfractorului. Ȋn astfel de cazuri
situaț ia se complic ă prin faptul c ă titularul cardului nu are cunoștință despre sustragerea
cardului .
Retragerea î n limitele stabilite
Ȋn străinatate sunt răspâ ndite furturile pe cardurile bancare emise de bă ncile care
stabilesc limite ( floor limit ) mari a sumelor operațiunilor efectuate fără autorizare.
Escrocii retrag î n limitele stabilite de nenum ărate ori pe parcursul zilei în diferite puncte
comerciale ș i de deservire.
Pentru a afla suma d isponibilă de pe cartelă escrocii folosesc diferite metode, uneori
cerând prin telefon companiilor să permită o tranzacție de o anumită sumă. Ȋn caz de refuz
micș oreaz ă suma p ână când tranzac ția este acceptat ă.
Scheme de plată î n avans
Conform regulamente lor emiță torii cartelelor de credit sunt datori s ă crediteze un cont
al clientului de în dată ce se prime ște plata, adica p ână la momentul de decontare prin
instrumentul de plat ă. Ȋn timp ce acest regulament a fost conceput spre a proteja consumatorii,
el mai și creeaz ă:o oportunitate pentru frudare.
175https://llseparatio.wordpress.com/2017/03/12/atm -bancomatele -tinta-cip-pe-baza-de-carduri -pin/ consultata la
data de 08.11.2017;
77 Pe baza unei cartel e de credit contrafacut e sau furat e, grupul fie c ă efectueaz ă o plată
anticipat ă pe cartela sau plate ște în plus o balan ță existent ă folosind un cec fictiv. Deoarece
contul este creditat la primirea pl ății, avansurile în numerar pot fi imediat rid icate contra
cartelei bancare până la eliberarea cecului de plată.
Prin sute de așa plăți un grup infracțional poate realiza profituri esențiale într -o
perioadă de timp relativ scurt ă. Dețină torii cardului bancar rătăcesc pe l ângă bancomat și din
lipsa de experien ță roagă persoane necunoscute s ă-i ajute s ă retrag ă numerarul.
Cel ce vine în ajutor copie banda magnetic ă neobservat și află codul PIN. Rezult ă că
este necesar ă deprinderea de a fi de sine st ătător.Deținătorul cardului dore ște să retrag ă
numerarul de la bancomat. La unele din bancomate accesul este posibil doar prin u șa care se
deschide cu cartela bancar ă.
Escrocii conecteaz ă readerul electronic în ușa pentru a ob ține informa ția de pe card.
Ȋn astfel de cazuri se recomand ă folosirea pentru deschiderea u șii un alt card pe contul căruia
nu sunt depu și bani.
Escrocii conecteaz ă la bancomat numit ATM (Automatic Teller Machine -automate
bancare publice) un dispo zitiv compus dintr -o capcan ă și un reader electronic , scanner
specializat ata șat slotului de inser ție al cardului , care preia informaiile conț inute pe banda
magnetic ă.
Când detinatorul introduce cartela și culege codul PIN, tranzacția nu se efectuează , și
nici cartela nu iese din slotu lui de inser ție. Ȋn cele din urm ă, dup ă mai multe î ncerc ări
nereu șite, detin ătorul sup ărat pleac ă fiind convins că cardul a fost înghiț it de bancomat.
Totodat ă se folosesc minicamere de luat vederi pentru a î nregistra parolele de
identificare ale clien ților, pe care le amplasez ă deasupra automatelor bancare. Uneori
escrocul se apropie de client și spune c ă cu el s -a întâmplat la fel propun ându-i să culeag ă din
nou codul PIN și cartela va fi extras ă. Cartela nu va fi extras ăîn schimb escrocul va memora
codul PIN. Escrocii imediat dup ă plecarea deț inătorului extrag cartela cu un instrument special
și retrag integral sumele aflate î n conturile respective. Escrocii prind (folosind lipici sau clei)
plăncuț a prin care se elibereaz ă numerarul.176
Se efectuiaz ă tranzac ția, dar banii nu pot fi retra și. Dup ă plecarea clientului escrocul
iese de dup ă colțși scoate lipiciul sau prin for ță dezlipe ște plăncuța și ia banii. Aceast ă metod ă
se utilizeaz ă pe timp de noapte sau în zilele de odihn ă.
176http://www.ziare.com/articole/fraude+carti+credit consultata data de 13.11.2017;
78 Pe clavi atura bancomatului se depune o masc ă subțire special ă cu microprocesor,177
care memorizeaz ă cifrele tastate. Ȋn dispozitivul care citește informațiile conținute pe banda
magnetică se instalează un reader electronic. La dispoziț ia escroci lor se află toată inf ormaț ia
necesar ă. Uneori escrocii instalează automatele bancare publice false178 care la e xterior fiind
ca multe altele, î nsă evi dent nefuncționabile; mai exact funcț ionabile, doar pentru escrocii.
Figura numărul: 3.11. Mască subțire specială cu microprocesor
Sursa: http://www.go4it.ro/curiozitati/cum -arata -noile -dispozitive -de-tip-skimmer -folosite -de-hoti-pentru –
clonarea -cardurilor -de-credit -12908738/
Prin sistemele contraf ăcute de citire a cardurilor numerele de cont ale victimelor sunt
furate și transferate apoi pe carduri magnetice contraf ăcute, și retrag prin ATM -uri sumele
aflate în conturile respective.
Frauda la nivelul ATM -urilor179 continuă să fie o modalitate facil ă extrem de
eficientă, utilizată de către hackerii ca re vor să facă bani rapid prin monopolizarea
bancomatelor, instalând malware -ul direct pe ATM -uri și colectând PIN -ul, respectiv
datele personale inscripționate pe cărțile de credit.
Cum te p oți proteja de fraudele cu cărți de credit :
Achiziționează produse doar din cadrul magazinelor în care ai cu siguranță
încredere și care prezintă certificări de securitate reglementate ;
Folosește un card de credit în detrimentul cardului de debit ;180
177https://www.cugetliber.ro/stiri -eveniment -hotii-sunt-extrem -de-inventivi -record -de-bancomate -jefuite -la-
constanta -cu-furculita -161684 consultat la data de 05.11.2017;
178http://www.go4it.ro/curiozitati/cum -arata -noile -dispozitive -de-tip-skimmer -folosite -de-hoti-pentru -clonarea –
cardurilor -de-credit -12908738/ consultata la data de 03.11.2017;
179http://www.capital.ro/fraudele -prin-card.html?&page=2 consultat la data de 05.11.2017;
180https://www.bcr.ro/ro/persoane -fizice/informatii -utile/prevenire -card-frauda consultata la data de 10.11.2017;
79 Folosește un card de credit de la o instituție financiară care oferă utilizare unică,
limitare în timp, cât și posibilitatea utilizării unui cod digital de acces ;
Atunci când faci cumpăr ături online, asigură -te că transmiterea inf ormațiilor
financiare se face prin SSL – layer de securizare suplimentară – care oferă o conexiune
securizată fără a interveni în procesul de vânzare.
Mai mult, dacă fraudele se produc după momentul anunțării băncii de pierd erea sau
furtul cardului, atunci banca va suporta în întregime pierd erile.181
Atunci când cardul este folosit fără a fi prezentat fizic și fără identificarea
electronică a acestuia (prin PIN, coduri de acces, etc), deținătorul nu suportă nici
o pierd ere, chiar dacă fraudele s -au produs înainte ca banca să fie anuntață de pierd erea
sau furtul cardului. Singura condiție este ca utilizatorul să nu fi acționat cu neglijență (ex.
să nu noteze parola/codul PIN pe card sau într -un document alăturat, etc).182
Nu da clic pe un link dintr -un e-mail – mai ales dacă e -mailul vine de la banca ta ;
Utilizează Live CD – browser extern sistemului de operare -sau un browser dedicat
atunci când efectuezi căutări online sau activități comerciale.
Utilizează cardul sigur și fără riscuri ținând cont de următoarele sfaturi:
Semnează cardul pe verso în chenarul rezervat în acest scop, î n momentul primirii
acestuia, folosind un pix cu pastă;
Distruge plicul ce conține Codul PIN primit de la Banca dupa ce l -ai memorat;
Nu scrie niciodată Codul PIN pe spatele cardului;
Nu introduce Codul PIN pe site -uri de internet și nu -l divulgă telefonic ;
Păstrează cu grijă cardul și nu dezvălui informațiile specifice de identificare (număr
card, data expirării, nume, etc .) altor persoane, chiar dacă acestea sunt sau se prezintă drept
angajați ai Băncii;
Asigură -te că în timpul tranzacțiilor efectuate cu folosirea Codului PIN, acesta nu este
dezvăluit (voluntar sau involuntar) altor persoane;
Nu răspunde niciodată mesajelor primite via SMS / e -mail prin care ți se solicită date
personale (numărul de card, data expirării cardului, Codul PIN);
Nu împrumuta c ardul altor persoane;
Asigură -te că în cursul tranzacțiilor comerciale cardul rămâne sub atentă
supraveghere;
181https://www.bankinfosecurity.com/atm -cash-trapping -on-rise-a-4675 consultata la data de 29.10.2017;
182https://www.leumi.ro/leumi -ro/documente/prevenire_frauda_carduri consultat la data de 04.11.2017;
80 Solicită comercianților chitanțele aferente tranzacțiilor efectuate și verifică cu atenție
informațiile înscrise pe acestea;
Păstrează toate chita nțele tranzacțiilor și verifică -le cu extrasul de cont lunar;
Anunță imediat furtul sau pierderea cardului la unul din numerele de telefon +40 21
311 10 01 sau +40 21 311 02 16 valabile 24 de ore din 24;
Protejează cu mana introducerea Codului PIN în ATM s au POS când efectuezi
tranzacții;
Nu accepta ajutorul “binevoitor” al persoanelor care se oferă a te ajuta la retragerea de
numerar de la ATM;
Sună la numărul prezent pe spatele cardului pentru orice suspiciune pe care o ai în
utilizarea cardului la ATM/PO S;
În cazul în care suspectezi un caz de fraudă contactează imediat banca la numerele de
telefon +40 21 311 10 01 sau +40 21 311 02 16 valabile 24 de ore din 24;183
Banca va proceda la blocarea accesului cardului la cont imediat după primirea
telefonului de anunț al pierderii/furtului cardului/tranzacții suspecte;184
Pentru orice probleme legate de utilizarea cardului tau te rugăm să te adresezi doar
BCR și nu comerciantului sau băncii comerciantului/ATM -ului la care ai utilizat cardul;
Pentru asigurarea secur ității tranzacțiilor efecuate prin intermediul Internetului, vă
sfătuim a vă înrola în serviciul 3D Secure. Înrolarea în acest serviciu vă oferă o siguranță
sporită în efectuarea tranzacțiilor prin Internet.
Dispozitive utile în combaterea fraudelor la ban comate
Dispozitivul sau, SRS – Secure Revolving System185 – poate f i instalat pe fiecare
bancomat și permite inserarea cardului în poziț ie lateral ă, dup ă care îl rote ște pentru a preveni
dispozitivele de furt al datelor sa acceseze informa țiile de pe banda magnetic ă. Sistemul
returneaz ă apoi cardul utilizatorului cu o rota ție invers ă.
Mecanismul arată ca o cutie de metal trapezoidală, de circă 15 centimetri lungime,
având slotul pentru card în mijloc. Dispozitivul, care va fi disponibil în curând este finanț at și
dezvoltat de o firmă de tehnologie care a câștigat chiar și un premiu la ediția din acest an a
Expoziției Internaționale de la Geneva.
183https://www.bcr.md/content/dam/md/bcr%20md/www_bcr_md/ro/Persoanefizice/carduri/Sfaturi_prevenire_fr
auda consultat la data de 08.11.2017;
184http://fotopress -24.ro/prevenire -furturi -din-atm-bancomate/ consultata la data de 10.11.2017;
185http://mtc.md/consulting/Escrocherii%20cu%20Carduri.htm consultat la data de 26.10.2017;
81 Concluzii
În contextul actual, dacă în 2009 unul din cinci români avea încredere în sistemul
bancar, la nivelul anului 2014 un român din 12 mai avea o p ărere bună despre bănci. În 2017 ,
probabil că încrederea clienților a scăzut semnificativ. Se pune problema cum ar trebui să
răspundă sistemul bancar la această eroziune a sistemului bancar. O propunerea ar fi o
încercare de reconstruire a încrederii populației în sistemul bancar prin asigurarea unei
comunicări continue între clienți și personalul bancar bazată pe transparență.
Programul ,,European Money Week’’, care a debutat în anul 2015, se desfășoară
simultan în s tatele membre ale Uniunii Europene, fiind o acțiune inițiată de asociațiile bancare
membre ale Federației Bancare Europene (FBE). Obiectivul derulării programului la nivelul
Uniunii Europene este creșterea nivelului de conștientizare a importanței educație i financiare.
În prima ediție a ,,European Money Week’’, ARB a lansat site -ul dedicat de educație
financiară www.educatiefinanciara.info în dorința de a promova pentru publicul larg
informațiile de natură financiar -bancară care permit asumarea corespunzăto are a drepturilor,
obligațiilor și riscurilor de natură financiară conducând astfel la reducerea numărului de
clienți prejudiciați de sistemul bancar.
82 Bibliografie
1. A. Letiția, Investigarea criminalității de afacer.Spălarea banilor. Corupția și frauda
fiscală. Aspecte teoretice și practice , Editura Universul Juridic, București, 2014;
2. A. C. Moise, Metodologia investingării criminalistice a infracțiunilor informatice , Editura
Universul Juridic, București, 2011;
3. A. Roman, D. Chirleșan, Sistemul financiar -bancar și politica monetară. Evoluții și
tendințe , Editura Junimea, Iași 2012;
4. C.Drăghia, A.Iacob, Tratat de tehnică criminalistică, E diția a II a , Editura Sitech,
Craiova, 2009;
5. C. Nedelcu, Criminalistica. Tehnica și tactică criminalist ică, Editura Hamangiu, București,
2014;
6. C. Rotaru, A. R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal, Partea specială II, Crus tematic , Editura
C.H. Back, București, 2016;
7. D. Cârpenaru, Tratat de drept comercial român, E diția a V a , Editura Universul Juridic,
Bucur ești, 2016;
8. D. Manea, Audit intern bancar. De la teorie la practică , Editura C.H. Back, București, 2012;
9. E.Horomnea, Audit financiar , Ediția a II a , Editura Tipo Moldova, Iași, 2011;
10. E. Stancu A.Moise, Criminalistică – Elemente de tehnică și de tactică a investigării
penale , Editura Universul Juridic, București, 2013;
11. E. Stancu, Tratat de criminalistică , Editura Universul Juridic, București, 2015;
12. E. Stancu, Tratat de criminalistică, E diția a IV , Editura Universul Juridic, București,
2007;
13. E. Stancu, Trata t de criminalistică, E diția a V a , Editura Universul Juridic, București,
2010;
14. F. Moțiu, Contracte speciale , Editua Universul Juridic, București, 2015;
15. G. I. Olteanu, Metodologie criminalistică, Structurile infracționale și activitățile ilicite
desfășurate de către aceștia , Editura AIT Laboratories, București, 2008;
16. G. N. Labo, Cercetarea crim inalistică, E diția a II a , Editura Pro Universitaria,
București, 2014;
17. G. Naghi, Criminalistică – Fundamente , Editura Universul Juridic, București, 2014;
18. Gh. Ivan, M. C. Ivan, Drept penal – Partea specială conform noului Cod penal Ediția
a II a , Editura C.H. Back, București, 2015;
83 19. Gh. Ivan, M.C. Ivan, Drept penal. Partea generală conform noului Cod Penal , Editura
C.H. Beck, București, 2015;
20. I.Bostan, Sistemul bancar. Organizare, fucționare, control intern și audit , Editura
Tipo Moldova, Iași, 2010;
21. I. Ristea, Drept penal. Partea specială , Editura Universul Juridic, București, 2014;
22. I. T. Butoi, T. Butoi, Psihologie Judiciară , Editura Fundației România de mâine,
Bucur ești, 2004, p. 29;
23. I. Mircea, Criminalistica, E diția a II a, Editura Lumina Lex, București, 2009;
24. L.Cârjan, M.Chiper, Criminalistică, Tradiții și Modernism , Editura Curtea Veche,
București, 2009;
25. L. Ionescu, D.Sandu, Identificarea criminalistică , Ediția a II a, București, 2011;
26. M. Dobrinoiu, Infracțiuni în domeniul informatic , București, , Editura All Back 2006 ;
27. M. .Ruiu, Criminsalistică , Editura Universul Juridic, București, 2013;
28. M. .Ruiu , Metodologia investigării criminalistice a unor genuri de infracțiuni , Editura
Universul Juridic, Bucrești, 2014;
29. M. Ghiță, Auditul intern, E diția a II a , Editura Economică, București, 2009;
30. M.Ghiță, C. Iațco, O.Brezuleanu, Guvernanța corporativă și audit intern , Editura Tipo
Moldova, Iași, 2009;
31. M.Păunescu, Ghid privind implementarea Standardelor internaționale de Audit Intern ,
CAFR, București, 2015;
32. M. Susanu, Finanțe Publice , Note de curs, Editura Europlus, Galați, 2009;
33. M. Susanu, Fiscalitate , Note de curs, Galați, 2010;
34. N.Cătuna, Criminalistică , Editura C.H. Back, București, 2008;
35. O. C.Bunget, Introducere în Auditul financiar – contabil , Editura Universității de Vest,
Timișoara, 2010;
36. P. Ciobanu, E. Stancu., Criminalistică, Tehnica criminalistică , Editura Universul
Juridic, București, 2017;
37. P. Ciobanu , Infracțiuni finanaciar – bancare – Metodologia investigării criminalistice ,
Editura Rosetti Internațional, București, 2012;
38. P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, Drept penal. Partea special ă, Editura Universul
Juridic, București 2012;
84 39. T. Amza, Criminologie, Tratat de teorie și politică criminologică , Editura Lumina
Lex, București, 2002;
40. V. Dedu, Audit bancar , Editura Economică, București, 2009;
41. V. Dedu, Gestiune și audit bancar , ediția a II a , Editura Economică, București, 2008;
42. V. Ioan, Creditare bancară, Note de curs, Galați, 2014;
Webografie
1. audit -financiar.go.ro;
2. www. dreptmd.wordpress.com;
3. www. fotopress -24.ro;
4. www.acuz.net;
5. www.adevarul.ro ;
6. www.agora.md ;
7. www.amosnews.ro ;
8. www.arexim -audit.ro ;
9. www.association -secure
transactions.eu;
10. www.auditasset.ro ;
11. www.avocato.ro ;
12. www.avocat -tudor.ro;
13. www.bancamea.md ;
14. www.bancherul.ro;
15. www.bancpost.ro;
16. www.bankinfosecurity.com ;
17. www.bnro.ro;
18. www.bursa.ro;
19. www.businessmagazin.ro;
20. www.capital.ro;
21. www.clubitc.ro ;
22. www.clujust .ro;
23. www.conso.ro ; 24. www.creditcards.com;
25. www.criminalistic.ro;
26. www.criminalitate.info ;
27. www.criminalitatea -informatica.ro ;
28. www.cugetliber.ro;
29. www.descopera.ro;
30. www.desteptarea.ro;
31. www.economica.net ;
32. www.educatiefinanciara.info;
33. www.euractiv.ro ;
34. www.euroavocatura.ro;
35. www.evz.ro ;
36. www.fico.com ;
37. www.forbes.ro
38. www.gandul.info ;
39. www.go4it.ro ;
40. www. hackz.hi2.ro;
41. www.hotnews.ro ;
42. www.intellinx -sw.com ;
43. www.juridice.ro ;
44. www.jurnalul.ro;
45. www.kpmg.com ;
46. www.legal -land.ro;
47. www.lege5.ro ;
85 48. www.legeaz.net;
49. www.mobiletransaction.org;
50. www.money.ro ;
51. www.monitorulvn.ro ;
52. www.mtc.md;
53. www.pctroubleshooting.ro;
54. www.playtech.ro;
55. www.poli tiaromana.ro ;
56. www.rdt -contabilitate.ro;
57. www.revista.cafr.ro; 58. www.revista.universuljuridic.ro;
59. www.romanialibera.ro ;
60. www.securitateinromania.ro;
61. www.securityportal.ro;
62. www.startups.ro ;
63. www.stiri -economice.ro;
64. www.tribunaeconomica.ro;
65. www.universuljuridic.ro ;
66. www.wordpress.com ;
67. www.zf.ro .
68. www.ziare.com;
69. www.ziarulnational.md ;
70. ziarullumina.ro;
Legislație
1. Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii Nr. 135/2010 priv ind Codul de
procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind
dispoziții procesual penale;
2. Legea Nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii Nr. 286/2009 privind Codul
penal;
3. Regulamentul BNR Nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituț iile de credit,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I 841, 30.dec.2013 , Intrat în vigoare la 1.ian.2014;
Reviste și Rapoarte
1. Asociația Română a Băncilor, Raport Anual , 2016 – 2017 ;
2. Revista Efinace Security.fin E diția a V a octombrie 2012;
3. Financial fraud action UK – Fraud the facts 2016;
4. Financial fraud action UK – Fraud the facts 2017;
5. Kroll Global fraud report 2015 2016;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Particularitățile cercetării infracțiunilor [607539] (ID: 607539)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.