Particularitatile Activitatii Unui Ordonator DE Credite In Invatamantul Preuniversitar

PARTICULARITĂȚILE ACTIVITAȚII UNUI ORDONATOR DE CREDITE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

C U P R I N S

CAPITOLUL I

INSTITUȚIILE PUBLICE ȘI ORDONATORII DE CREDITE

Pentru realizarea sarcinilor și funcțiilor ce-i revin, statul organizează o vastă rețea de instituții publice. Acestea nu desfășoară, în principiu, activități productive, obiectul lor de activitate plasându-se, de regulă, în sfera nematerială. Instituțiilor publice le revin sarcini deosebite în domeniul puterii și administrației de stat, în domeniul social-cultural, al justiției și procuraturii, asigurării ordinii de drept în stat, apărării naționale etc.

1.1.TRĂSĂTURILE, ROLUL ȘI MODUL DE ORGANIZARE A INSTITUȚIILOR PUBLICE

Instituțiile publice desfășoară activitatea în sfera neproductivă, jucând un rol deosebit de important în realizarea practică a obiectivelor politice și sociale ale forțelor aflate la guvernare.

Instituțiile publice pot fi definite ca entități patrimoniale care desfășoară activități, de regulă, sociale, în folosul comunității, activități care nu produc venituri, sau produc venituri evaluate la prețul factorilor , și care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Legea nr.500/2002 stipulează că denumirea de ,,instituție publică” se referă, de fapt, la denumirea generic dată Parlamentului, Președenției României, Guvernului , ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice , ale autorităților publice, instituțiilor publice autonome, precum și instituțiilor din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare

Instituțiile publice a căror activitate este finanțată de la bugetul statului, au personalitate juridică și desfășoară o activitate specifică, specializată în domeniul învățământului, sănătății, științei, culturii și artei, cercetării și proiectării , justiției, activităților bancare etc.

Instituțiilor publice centrale și locale le revine obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității. Organizarea și conducerea contabilității trebuie să aibă loc în limita prevederilor Legii contabilității și a altor acte normative elaborate în acest scop.

Instituțiile publice se pot grupa după mai multe criterii, astfel:

a.După natura activității: instituții de administrație publică, instituții de specialitate cu caracter funcțional, instituții deliberative.

b.După sfera de interes: instituții de interes național, instituții de interes local;

c.După statutul juridic: sunt instituții cu personalitate juridică, adică cu patrimoniu propriu, cont curent deschis la trezorerie, buget propriu de venituri și cheltuieli, întrețin relații cu terții, conduc contabilitatea proprie. Conducătorii acestor instituții au calitatea de ordonatori de credite bugetare Tot dupa statutul juridic sunt si instituții fără personalitate juridică, care funcționează ca entități distincte în subordinea sau pe lângă instituții cu personalitate juridică dar nu conduc contabilitate proprie și nu au cont curent la trezorerie .

d.După nivelul ierarhic: acestea sunt instituții ierarhic superioare si instituții ierarhic inferioare.

e.După regimul de finanțare:se împart în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, după caz ,apoi în instituții finanțate din venituri proprii și subvenții acordate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale și instituții integral din venituri proprii.

Instituțiile publice, au unele particularități ce definesc și modul diferit de organizare și conducere a contabilității, față de agenții economici. In general aceste organisme nu desfășoară activități productive, economice , nu calculează costul activității sau profitul pe activitate sau ansamblu , nu pot efectua plăți direct din veniturile încasate , consumă importante valori materiale , operațiunile de încasări și plăți se derulează prin trezoreria statului iar diferența dintre cheltuielile și veniturile proprii este foarte mare, și în general nu se pune problema autofinanțării lor, numai dacă se renunță la gratuitatea acestor servicii. Dacă unele instituții publice desfășoară activități generatoare de venituri, ele rețin aceste venituri pentru autofinanțare sau le virează la buget. Instituțiile publice îndeplinesc, de regulă, anumite funcții social – publice sau unele activități cu caracter economic de interes public.

Datorită acestor caracteristici, instituțiile bugetare utilizează un plan de conturi specific și o evidență contabilă adaptată la particularitățile impuse de natura obiectului de activitate.

1.2. ORDONATORII DE CREDITE SI ATRIBUȚIILE ACESTORA

1.2.1 – Ce sunt ordonatorii de credite.

Termenul de ordonator de credite bugetare se utilizează în două accepțiuni:

– persoana care conduce o instituție publică, abordare ce se regăsește în legislația specifică și este utilizată deoarece pornind de aici se stabilesc drepturile și obligațiile care revin conducătorului (reprezentantului legal) al instituției publice.

– instituția publică propriu-zisa (condusă de un ordonator de credite conform primei accepțiuni), abordare ce este mai apropiată de situațiile în care se pune problema din punct de vedere instituțional, și nu din punct de vedere al persoanei care conduce instituția.

Ordonatorii sunt conducătorii cărora li s-au aprobat credite pentru asigurarea funcționării unităților pe care le conduc sau a celor a căror activitate o coordonează.

În funcție de competențele și de importanța instituțiilor pe care le conduc, ordonatorii de credite sunt ordonatori de credite principali (de gradul I), ordonatori de credite secundari (de gradul II) și ordonatori de credite terțiari (de gradul III).

Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome. Aceștia au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic subordonate ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite.

Miniștrii și conducătorii instituțiilor centrale pot delega dreptul de a dispune total sau în parte de creditele bugetare aprobate pentru ministerul sau instituția centrală respectivă locțiitorilor lor, conducătorilor direcțiilor generale sau a direcțiilor care își exercită atribuțiile în calitate de ordonatori principali de credite prin delegație, fiind obligați să înștiințeze Ministerul Finanțelor despre aceste delegări.

Pentru bugetele organelor locale, ordonatorii principali de credite sunt președinții consiliilor județene și primarii. La acest nivel delegările se pot face vicepreședinților sau unor șefi de compartimente din cadrul aparatului administrativ. În cazul cesta se înștiințează organul financiar local. Ordonatorii principali de credite au dreptul să utilizeze creditele bugetare pentru nevoile unităților lor și să repartizeze creditele bugetare pentru acoperirea nevoilor unităților subordonate. De asemenea, ordonatorii principali folosesc creditele bugetare pentru acțiunile centralizate și cele proprii ca și pentru finanțarea instituțiilor subordonate ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite.

Ordonatorii principali de credite primesc mijloace bugetare direct din bugetul de stat, pe baza dispozițiilor date de organele financiare pentru cei finanțați din bugetele locale.

Ordonatori de credite secundari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite.

Ordonatori de credite secundari repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate ai căror conducători sunt ordonatori terțiari. Au aceleași drepturi ca și ordonatorii de gradul I, în ceea ce privește utilizarea fondurilor ce le sunt puse la dispoziție.

În cadrul bugetelor locale nu funcționează ordonatorii de credite de gradul al II-lea, ci numai ordonatorii de credite principali și terțiari, deoarece numărul unităților care se află în altă localitate decât ordonatorul principal de credite nu justifică funcționarea acestor ordonatori.

Ordonatori de credite terțiari utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea operațiilor instituțiilor pe care le conduc, neavând dreptul de a repartiza credite altor unități,

Dreptul de ordonator terțiar de credite se acordă, de exemplu, directorilor de unități școlare, de spitale etc., finanțate din bugetele județene, municipale și orășenești care au organe proprii de contabilitate.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

1.2.2 Atribuțiile ordonatorilor de credite

Ordonatori de credite au obligația de a angaja si utiliza credite bugetare numai in limita prevederilor si destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective si cu respectarea dispozițiilor legale. Ei răspund pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și repartizate, realizarea veniturilor, angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare , integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc , păstrarea integrității bunurilor încredințate instituțiilor . Organizarea și conducerea la zi a contabilității, prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra patrimoniului si a executiei bugetare , organizarea sistemului de monitorizarea a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice, organizarea evidenței programelor, si a indicatorilor aferenți acestora, organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului conform prevederilor legale, organizarea activității de control financiar preventiv propriu și a activității de audit intern și organizarea inventarierii anuale a patrimoniului instituțiilor publice sunt alte raspunderi majore ale ordonatorilor de credite .

Ordonatori de credite principali și secundari au următoarele obligații și sarcini în plus acelea de a îndruma și de a coordona activitatea unităților subordonate, urmărind respectarea disciplinei bugetare, organizarea și ținerea evidenței bugetare, să urmărească executarea bugetelor de venituri și de cheltuieli, precum și a sarcinilor de plan care revin unităților respective, să verifice și să analizeze situațiile financiare trimestriale și anuale și să ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor constatate

În cazurile în care ordonatorii terțiari nu respectă disciplina bugetară, ordonatorii principali și secundari au dreptul să suspende finanțarea de la buget a acestora și să ia măsuri pentru retragerea calității de ordonator de credite.

1.3 ACTIVITAȚILE , DOCUMENTELE SI FAZELE EXECUȚIEI BUGETARE A CHELTUIELILOR LA INSTITUȚIILE PUBLICE

1.3.1 Organizarea și conducerea contabilității în instituțiile publice

Contabilitatea din cadrul instituțiilor publice este adeseori considerată ca fiind o activitate de rutină și aceasta deoarece ea reprezintă procesul de înregistrare a operațiilor privind obținerea resurselor financiare a instituției și a operațiilor de utilizare a resurselor financiare, în vederea realizării scopului pentru care a fost înființată instituția. Rolul contabilității este eronat perceput ca fiind în esență limitat la înregistrarea și controlul veniturilor încasate și a cheltuielilor și sumelor plătite.

În prezent însă, importanța contabilității din instituțiile publice crește datorită importanței informațiilor pe care le furnizeazăpe care le furnizează, informații utile în procesul elaborării politicilor instituției în procesul luării deciziilor de către echipa managerială și la îmbunătățirea eficacității și eficienței programelor și serviciilor realizate de instituția publică.

Contabilitatea publică în general, este formată dintr-un ansamblu de dispoziții de ordin legislativ sau reglementări care permit asigurarea executării cu fidelitate a bugetului și a altor operațiuni financiare ale organismelor publice.

Din punct de vedere al organismelor participante putem enumera:

statul și instituțiile publice naționale – Legea nr.500/2002 privind finanțele publice prezintă structura instituțiilor publice ce funcționează în România: Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

colectivitățile teritoriale – Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale cuprind: autoritățile unităților administrativ – teritoriale, instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Din punct de vedere al operațiunilor vizate, putem enumera elaborarea bugetului , executarea încasărilor și a cheltuielilor bugetare , realizarea operațiunii de trezorerie, a mișcărilor de numerar, a valorilor mobiliare, a conturilor de depozit și a conturilor curente , operațiuni cu privire la conturile de creanțe și de datorii .

Contabilitatea publică cuprinde contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar , contabilitatea trezoreriei statului , contabilitatea generală, bazată pe principiul constatării drepturilor si obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial și contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Contabilitatea publică se ține în partidă dublă (din anul 2004 organizează contabilitate în partidă dublă toate instituțiile publice), instituțiile publice având obligația de a întocmi și depune ordonatorilor superiori de credite situații financiare lunare, trimestriale și anuale.

Dacă ne referim la obiectul contabilității se constată că, în cadrul contabilității publice, operațiunile se referă la fonduri publice, în timp ce operațiunile care fac obiectul contabilități particulare se referă la mișcările bunurilor din cadrul unui patrimoniu particular.

Din punct de vedere al scopului, operațiunile de contabilitate publică corespund unei nevoi colective, în timp ce operațiunile ce se înregistrează în contabilitatea particulară sunt operațiuni cu caracter personal.

Dacă analizăm asemănările dintre cele două forme de contabilitate, remarcăm, în primul rând, ca și într-un caz și în celălalt, evidența scriptică tinde să asigure păstrarea patrimoniului, menținerea intactă a valorii încredințate administrației respective. Dar scopul este nu numai de a păstra ceea ce se încredințează, ci și de a se completa, înlocui pierderile sau degradările eventuale, astfel ca averea publică sau particulară să fie conservată ca valoare în timp.

Contabilitatea publică se apropie de contabilitatea particulară și din punct de vedere al creării de rezerve. Nu este permis în nici un fel de administrația publică sau particulară să nu se ia măsuri pentru constituirea de rezerve pentru satisfacerea unor nevoi neprevăzute.

În ambele cazuri, evidența scriptică a mișcărilor patrimoniale trebuie să furnizeze date pentru orientarea activității viitoare și în acest scop, operațiunile trebuie sa fie clar și sistematic prezentate în vederea emiterii de judecați de valoare.

Contabilitatea se ține în limba română și în monedă națională având la bază planul de conturi și Normele elaborate de Ministerul Finanțelor.

Instituțiile publice cu personalitate juridică au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, și trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute pentru necesități proprii cât și în relațiile cu Ministerul Finanțelor și trezoreriile statului, băncile și instituțiile de credit, debitori creditori, asociații, contribuabili, controlul operațiunilor patrimoniale și a procedeelor de prelucrare utilizate, exactitatea datelor contabile furnizate precum și furnizarea informațiilor necesare patrimoniului național, execuției bugetului public național, întocmirii balanțelor financiare și bilanțului pe ansamblul economiei naționale.

Obiectul contabilității instituțiilor publice îl constituie pe de o parte patrimoniul public aflat în administrarea instituției și patrimoniul privat al instituției, cu drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată și pe de altă parte veniturile încasate și cheltuielile efectuate din surse bugetare și extrabugetare, rezultatele activității desfășurate și închiderea exercițiului bugetar.

Contabilității instituțiilor publice îi revine o serie de obiective ca de exemplu reflectarea corectă a derulării procesului de execuție a bugetului în toate compartimentele sale, furnizarea la timp de informații reale necesare organelor de decizie ,deasemenea de a contribui prin modul său de organizare și funcționare, la executarea corectă și deplină a bugetului, prin preîntâmpinarea deturnărilor de fonduri și prin încadrarea în alocațiile bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri.

Planul de conturi pentru instituțiile publice este întocmit pe baza cadrului general al planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanțelor în contextul măsurilor de perfecționare a sistemului informațional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se asigură înregistrarea evidenței, mișcării si transformării elementelor patrimoniale în derularea proceselor de execuție a bugetelor de venituri si cheltuieli, obținându-se astfel sistematizarea informațiilor și raportarea lor prin situațiile financiare.

Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: Clasa 1 – Conturi de capitaluri, Clasa 2 – Conturi de active fixe, Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție, Clasa 4 – Conturi de terți, Clasa 5 – Conturi la trezoreria statului și bănci comerciale, Clasa 6 – Conturi de cheltuieli, Clasa 7 – Conturi de venituri și finanțări, Clasa 8 – Conturi speciale.

În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I și II. Conturile sintetice sunt dezvoltate în conturi analitice în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii de informare a instituției .

Instituțiile publice înregistrează operațiunile economico – financiare pe baza principiilor contabilității de drepturi și obligații (de angajamente), în momentul creării, transformării sau anulării unei valori economice a unei creanțe sau obligații.

Corespondențele stabilite în cadrul funcțiunii fiecărui cont nu sunt limitate, ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituții, cu respectarea conținutului economic al operațiunii a cerințelor contabilității bazate pe principiul drepturilor și obligațiilor și a prevederilor legale.

Ca o particularitate pentru instituțiile publice conturile din Clasa 8 ,,Conturi în afara bilanțului” vizează acele conturi de ordine și evidență care, prin conținutul lor, nu pot fi integrate în activul sau pasivul bilanțului, deoarece valorile la care se referă nu constituie elemente patrimoniale.

Pentru conturile din afara bilanțului se folosește metoda de înregistrare în partida simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de conturi corespondente.

DOCUMENTE SPECIFICE INSTITUȚIILOR PUBLICE

La baza reflectării în contabilitate a operațiunilor economico – financiare stau documentele justificative. Toate operațiile economice și financiare trebuie consemnate în momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitate.

La nivelul instituțiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în două categorii: documente comune și agenților economici (chitanțe, facturi, state de salarii, bonuri de consum, ordine de deplasare, dispoziții către casierie, ordine de plata, carnete CEC, etc.) și documente specifice, legate în principal de activitatea de execuție bugetară (cerere de deschidere a creditelor bugetare, dispoziția de repartizare a creditelor bugetare, fișa pentru operațiuni bugetare).

Cererea de deschidere de credite este utilizată pentru deschiderea creditelor la nivelul ordonatorilor principali de credite. Cuprinde natura și destinația creditului solicitat, valoarea creditului și defalcarea sa pe structura clasificației bugetare, iar pe verso se face o situație centralizatoare.

Dispoziția bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul principal pentru alimentare conturilor ordonatorilor secundari sau terțiari și cuprinde elementele de identificare a plătitorului și beneficiarului: denumire, bancă, cont, cod, suma în cifre și litere și data din care beneficiarul are dreptul de a utiliza suma repartizată.

Fișa pentru operațiuni bugetare servește ca document pentru evidența analitică astfel: la instituțiile publice finanțate de la buget pentru evidența creditelor bugetare aprobate, a plăților de casă și a cheltuielilor efective și la instituțiile publice finanțate din mijloace extrabugetare (venituri proprii) și fonduri cu destinație specială pentru evidența prevederilor din bugetul aprobat, a plăților de casă și a cheltuielilor efective.

Se întocmește într-un singur exemplar, pe articole și alineate ale clasificației economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza fișelor pentru operațiuni bugetare se întocmește contul de execuție.

1.3.2 Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice

In conformitate cu prevederile legale în vigoare, instituțiile publice indiferent de subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, au obligația să respecte procedurile privind parcurgerea celor patru faze ale execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și să organizeze, să conducă evidența și să raporteze angajamentele bugetare și legale. Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituției publice.

ANGAJAREA CHELTUIELILOR

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plați, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite. Pentru acțiunile multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale în limita creditelor de angajament aprobate în bugetul pentru exercițiul bugetar respectiv. Cheltuielile de investiții se angajează individual în cadrul angajamentelor multianuale care reprezintă limita superioară de angajare.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituțiilor publice și cu respectarea dispozițiilor legale.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente: angajamentul legal și angajamentul bugetar.

Angajamentul legal – este o fază în procesul execuției bugetare reprezentând orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.

Angajamentul legal trebuie să fie prezentat într-o formă scrisă și semnat de ordonatorul de credite, el luând forma unui contract de achiziție publică, comandă, convenție, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc. Înainte de angajarea și utilizarea creditelor bugetare, respectiv înainte de a lua orice măsură care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței cheltuielilor.

Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.

Angajamentul bugetar – este reprezentat de orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate. Le este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea că au fost rezervate și fondurile publice necesare plații acestora în exercițiul bugetar, cu excepția acțiunilor multianuale. Angajamentele bugetare pot fi individuale și globale.

Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operațiuni noi care urmează să se efectueze. Acesta se prezintă la viza persoanei împuternicite să exercite controlul financiar preventiv în același timp cu proiectul angajamentului legal individual.

Angajamentul bugetar global – pentru cheltuieli curente de natura administrativa, ce se efectuează în mod repetat pe parcursul aceluiași exercițiu bugetar, se pot întocmi propuneri de angajamente legale provizorii, materializate în bugete previzionale, care se înaintează pentru viza de control financiar preventiv împreuna cu angajamentele bugetare globale. Acesta este un angajament bugetar aferent angajamentului legal provizoriu care privește cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă, cum ar fi: cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de întreținere și gospodărire (încălzit, iluminat, apă canal, salubritate, poștă, telefon, radio,fax, internet, etc.),

LICHIDAREA CHELTUIELILOR.

Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.

Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului, precum și realitatea "serviciului efectuat" (bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate).

Salariile și indemnizațiile vor fi lichidate în baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate (în cazul unităților școlare de serviciul secretariat) cu excepția cazurilor în care este necesară lichidarea individuală.

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies obligații de plată certe se vizează pentru "Bun de plată" de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții, prin care se confirmă că bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificarea datei și a locului primirii, lucrările au fost executate și serviciile prestate și bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune și în contabilitate, cu specificarea gestiunii și a notei contabile de înregistrare .

Prin acordarea semnăturii și mențiunii "Bun de plată" pe factură, se atestă că serviciul a fost efectuat corespunzător de către furnizor și că toate pozițiile din factură au fost verificate.

Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrării în contabilitatea instituției publice pentru reflectarea serviciului efectuat și a obligației de plată față de terții creditori.

ORDONANȚAREA CHELTUIELILOR

Este faza în procesul de execuție bugetară în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.

Ordonanțarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispoziție conducătorului compartimentului financiar să întocmească documentele de plata a cheltuielilor. Ordonanțarea de plată trebuie să conțină date cu privire la: exercițiul bugetar în care se înregistrează plata, subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata, suma de plată exprimată în moneda națională sau în moneda străină, după caz, datele de identificare a beneficiarului plății, natura cheltuielilor, modalitatea de plată.

Ordonanțarea de plată este datată și semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții. Aceasta va fi însoțită de documentele justificative în original și va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudinea sumelor de plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care să justifice plata, precum și, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției și în contabilitatea acesteia.

PLATA CHELTUIELILOR

Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică este eliberată de obligațiile sale față de terții creditori. Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legate, prin unitățile de trezorerie și contabilitate publică la care își au conturile deschise, cu excepția plaților în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plați prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

Instrumentele de plată utilizate în instituțiile publice, respectiv cec-ul de numerar și ordinul de plată pentru trezoreria statului, se semnează de două persoane autorizate în acest sens, din care prima semnătură este cea a conducătorului compartimentului financiar, iar a doua, a persoanei cu atribuții în efectuarea plății.

Pentru a se putea efectua plata este necesar să se respecte o serie larga de condiții. Astfel, cheltuielile care urmează să fie plătite sunt mai întăi angajate, lichidate și ordonanțate, să existe credite bugetare deschise / repartizate sau disponibilități în conturi , să se verifice dacă subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă și corespunde naturii cheltuielilor respective , verificarea existenței tuturor documentelor justificative ce aparțin ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuții ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii, beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor, suma datorată beneficiarului este corectă, documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv, documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular.

Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise și/sau repartizate ori disponibilitățile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel față de care instituția are obligații, când nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonanțarea de plată și nici autorizarea prevăzuta de lege.

In vederea efectuării cheltuielilor, instituția publică are obligația de a prezenta unităților de trezorerie și contabilitate publică la care au conturile deschise bugetul de venituri și cheltuieli, aprobat și repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de M.F.P. Creditele bugetare aprobate vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea de credite de către ordonatorii principal de credite, repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu și pentru ordonatorii de credite secundari și terțiar, după caz, și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Deschiderea conturilor de cheltuieli și de disponibilități de către instituțiile publice se efectuează potrivit normelor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor statului.

Ordinele de plata se emit pe numele fiecărui creditor, ele fiind datate și având înscris în spațiul rezervat obiectului plătii și subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata.

Ordinele de plată se emit pe baza documentelor justificative din care să reiasă că urmează să se achite integral sau parțial o datorie contractată și justificată.

Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilități, după caz, instituțiile publice pot ridica, cu C.E.C. numerar, pentru efectuarea unor cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum ar fi: salariile , drepturile cu caracter social , burse pentru elevi si studenți , ajutoare sociale , etc.

Ca și în cazul ordinelor de plată, în fila de CEC se menționează natura cheltuielilor care urmează să se efectueze din numerarul ridicat. Instituțiile publice vor lua măsurile necesare pentru reducerea la maximum a plaților în numerar, efectuând prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament.

CAPITOLUL II.

ORGANIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE INVĂȚĂMÂNT ȘI SPECIFICUL ACTIVITĂȚII ORDONATORULUI DE CREDITE

După 1989 învățământul românesc a înregistrat progrese în ciuda condițiilor economice dificile și a schimbărilor care au intervenit în viața socială. După 1998 a fost demarată reforma în educație, ca urmare a democratizării treptate și a infuziei fondurilor europene și ale Băncii Mondiale. Cetățenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, indiferent de condiția socială și materială, de sex, rasă , naționalitate, apartenența politică sau religie.

Sistemul de învățământ reprezintă subsistemul principal al sistemului de educație. Structura sistemului de învățământ din Romania cuprinde: învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul secundar inferior, (învățământul general obligatoriu ), învățământul secundar superior, școlile de arte și meserii, școlile de ucenici, învățământul post-liceal și învățământul superior. Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și

utiliza autonom venituri proprii.

2.1 ORGANIZAREA , PRINCIPIILE SI FINANȚAREA INVĂȚĂMÂNTULUI DE STAT

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are calitatea de ordonator principal de credite, având dreptul de a aproba, repartiza și utiliza fondurile bugetare. Acesta primește mijloace bugetare direct din bugetul de stat, pe baza dispozițiilor date de Ministerul Finanțelor. De asemenea consiliile locale au calitatea de ordonator principal de credite și are dreptul de a aproba, repartiza și utiliza fondurile bugetare.

Inspectoratele Școlare sunt ordonatori secundari de credite, cărora Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului le repartizează credite pentru acoperirea cheltuielilor proprii cât și pentru cele ale unităților subordonate lor, care au calitatea de ordonatori terțiari de credite.

Creditele deschise în scopul de a fi alocate centrelor financiare și unităților școlare cu contabilitate proprie se repartizează în baza documentului numit ,,dispoziție bugetară de repartizare” întocmit în patru exemplare, care se transmite spre aprobare Ministerului Finanțelor Publice, iar după ce aceasta a fost aprobată, parcurge următorul circuit: un exemplar merge centrală, un exemplar se transmite județului unde ordonatorul își are conturile de disponibilități și de finanțări, un exemplar rămâne după aprobare la ordonatorul principal, cel de-al patrulea exemplar se transmite instituțiilor subordonate .

În baza acestor dispoziții, unitățile bancare (trezoreriile) reduc creditele ordonatorilor principali și secundari cu suma prevăzută, sumă care se transmite unității bancare unde ordonatorul subordonat își are contul bugetar, pentru a i se deschide creditele bugetare corespunzătoare. Retragerea creditelor se face de asemenea pe baza ,,dispozițiilor bugetare de retragere”. Creditele retrase de la ordonatorii subordonați majorează credite ordonatorului superior, deci, se realizează reconstituirea de credite. Ministerul Finanțelor Publice are dreptul ca în cazuri justificate să dispună retragerea creditelor deschise ordonatorilor principali de credite.

Creditele deschise sunt valabile în tot cursul anului, cu respectarea prevederilor Legii finanțelor publice și ale Legii privind adoptarea bugetului de stat al anului în curs, iar cele deschise și rămase neutilizate până la sfârșitul anului bugetar (31 decembrie) își pierd valabilitatea.

2.1.1.Organizarea sistemului de învățământ preuniversitar

Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităților de învățământ de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate. Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ . Formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță cu frecvență redusă. Învățământul obligatoriu este organizat în formele de zi, seral și cu frecvență redusă.

În învățământul preșcolar sunt incluși copii cu vârste cuprinse între 3 ani și 6-7 ani. Activitățile se desfășoară în grădinițe cu program normal, prelungit sau săptămânal. Învățământul preșcolar este structurat pe două niveluri: nivelul I ce urmărește socializarea copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani și nivelul II ce urmărește pregătirea pentru școală a copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani.

Potrivit noii legi a educației  aprobată de guvern în 12 aprilie 2010, clasa pregătitoare de la grădiniță se va muta la învățământul primar. Măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012-2013.

Invățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal.Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.

Invățământul primar cuprinde clasele I-IV și funcționează numai ca învățământ cu formă de zi, de regulă, cu program de dimineață. Vârsta de încheiere a învățământului primar este de 10-11 ani. Învățământul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele V-VIII și funcționează în general ca învățământ cu formă de zi. Măsura introducerii clasei a IX-a în învățământul gimnazial , conform noii legi a educatiei intră în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011-2012.

Se finalizează cu susținerea unor teze cu subiect unic în clasele a VII-a și a VIII-a. Vârsta de încheiere a gimnaziului este de 14-15 ani.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prin inspectoratele școlare, poate organiza programe educaționale de tip ,,A doua șansă", în vederea promovării învățământului gimnazial pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial.

Învățământul secundar superior cuprinde liceele care organizează cursuri de zi, cu durata de patru ani (clasele IX-XII) și cursuri serale sau fără frecvență.. Studiile liceale se încheie cu un examen național de bacalaureat.

Învățământ terțiar non-universitar , învățământul profesional și învățământul postliceal se organizează pentru specializari și calificări stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în conformitate cu Registrul Național al calificărilor.

Învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele școlare, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

In sistemul național de învățământ, unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică daca se organizează și funcționează cu minimum 300 de elevi , cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari , cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari si cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.

2.1.2. Principiile care stau la baza finanțării învățământului preuniversitar

Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele:

transparența fundamentării și alocării fondurilor;

echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;

adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite;

predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile;

eficiența utilizării resurselor.

Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanțarea de bază pentru învățământul profesional și liceal acreditat, de stat, particular și confesional, precum și pentru cel postliceal de stat. Finanțarea se face în baza și în limitele costului standard per elev sau per preșcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

2.1.3 Sursele de finanțarea în învățământul preuniversitar

Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață.

Învățământul poate sa fie finanțat și direct de către agenți economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice.

Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.

Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară.

Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Finanțarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei instituții sau unități de învățământ, în condițiile legii.

Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.

Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități locale, structuri asociative reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu asociații reprezentative ale părinților, asociații reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum și cu sindicatele reprezentative.

Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și complementara a unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Finanțarea de bază asigură desfașurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.

Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;

b) cheltuielile cu formarea continuă și evaluarea personalului;

c) cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor;

d) cheltuielile materiale și pentru servicii;

e) cheltuielile cu intreținerea curentă.

Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.

Baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar. Costul standard per elev/preșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filiera, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar se face de catre Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotarâre a Guvernului. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului care ia în considerare costul standard per elev/preșcolar, numărul de elevi/preșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limbă de predare și alți factori.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale.

Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat.

Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a) investiții, reparații capitale, consolidări;

b) subvenții pentru internate și cantine;

c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;

e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);

f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;

g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ;

i) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;

j) gestionarea situațiilor de urgență;

k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.

Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și cu asistență tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București.

Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii din activități specifice, conform legii, din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

Veniturile proprii nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau suplimentară și sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administrație. La sfârsitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unității de învățământ care le-a realizat și se reportează pentru bugetul anual următor

De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:

a)finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

b)componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

c)bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor țării, precum și bursele pentru elevii străini;

d)organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor naționale;

e)perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;

f)finanțarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;

g)finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;

h)finanțarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ

PRIVIND organizarea si conducerea CONTABILitĂȚii cu

reflectarea particularitĂȚilor credite C.F.6 ȘCOALA.28 ,, Mihai Eminescu”GALAȚI

3.1. PREZENTAREA CENTRULUI FINANCIAR NR. 6 GALAȚI .

Centrul Financiar nr.6 a fost înființat în data de 12.03.1984 în calitate de ordonator terțiar de credite, prin Decizia nr.1386 a Consiliului Local Galați, sub denumirea de Centrul de Execuție Bugetară nr.6 Galați. De la acea dată, Centrul Financiar nr.6 a suportat mai multe modificări privind componența unităților de învățământ, finanțate prin intermediul acestuia .

Centrul Financiar nr.6 funcționează în cadrul Școlii Gimnaziale nr.28 din Galați și este înregistrat .F.P. având următoarele date de identificare:

Sediu: Strada Roșiori nr.31, Galați

Cod fiscal: 3127140

Telefon / fax.: 0236433413,

Conducere: Prof. Bucsă Camelia– ordonator de credite terțiar

Conturi bancare: în număr de 11 conturi, astfel:

cheltuieli de personal buget de stat și buget local;

cheltuieli materiale buget de stat și buget local;

ajutoare sociale buget de stat și buget local;

transferuri buget de stat și buget local;

investiții buget de stat și buget local ;

venituri proprii;

În anul 1984 Centrul Bugetar nr.6 avea la acel moment un număr de 10 unități școlare‚ 421 salariați (personal didactic și nedidactic), 740 de preșcolari, 945 elevi în învățământul primar, 1297 elevi în învățământul gimnazial și 690 elevi în învățământul liceal.

În anul 1988 în luna noiembrie, are loc o reorganizare a centrelor bugetare. În urma acestei reorganizări, unitățile arondate au rămas aceleași, exclusiv unitatea de tip liceal, având un număr de 398 salariați (personal didactic și nedidactic), 810 preșcolari, 1.384 elevi în învățământul primar, 2.037 elevi în învățământul gimnazial , iar finanțarea era asigurată de ordonatorul principal de credite Consiliul Municipiului Galați pentru toate titlurile de cheltuială din bugetul aprobat în acea perioadă.

Începând din ianuarie 1993 și până în ianuarie 2001 în baza dispoziției nr.83/13.01.1993 a Inspectoratului Școlar Județean Galați, Centrul Bugetar nr.6 are acum arondate un număr de 31 unități școlare: un număr de 762 salariați, 11.345 elevi în învățământul primar și gimnazial, 496 elevi în învățământul liceal, iar în grădinițele din cadrul școlilor coordonatoare un număr de 536 de preșcolari.

Întreaga activitate este finanțată de la bugetul de stat pentru toate titlurile de cheltuieli, creditele fiindu-ne repartizare în baza bugetului anual aprobat de organul superior-ordonator secundar de credite Inspectoratul Școlar Județean Galați. Cu această ocazie este schimbată și categoria Centrului Bugetar nr.6 de la gradul III la gradul II, beneficiind de cinci posturi (1 post contabil șef, 2 posturi contabil, 1 post casier, 1 post funcționar).

Începând din ianuarie 2001 în baza Deciziei nr.703/27.XII.2000, are loc transformarea centrelor bugetare în centre financiare, Centrul Financiar nr.6 Școala Generala nr.28, având în componență aceleași unități .

În 2011 , Centrul Financiar nr.6 este compus din două școli gimnaziale (Școala Gimnazială nr.28 Galați , Școala Gimnazială nr.15 Galati ) și o gradiniță cu program normal (Grădinița cu program normal nr.21 Galați).

Fluctuația tipului și numărului de unități arondate (preșcolar, primar și gimnazial, liceal), a numărului de personal salariat (didactic și nedidactic), precum și a numărului de preșcolari și elevi cuprinși în diferitele forme de învățământ din unitățile componente sunt vizibile în tabelul de mai jos.

STRUCTURA CENTRULUI FINANCIAR NR.6

DE LA ÎNFIINȚARE LA ZI

Tabel nr.1

. Sursa: Date preluate din arhiva CF NR.6 din biblioraftul cu situații statistice

Figura nr.1.

Sursa:Date preluate din arhiva CF NR.6 din biblioraftul cu situații statistice.

Se observă o activitate de vârf în anul 1993, când Centrul Bugetar nr.6 era cea mai mare unitate din sistemul de învățământ, cu cele mai multe unități școlare arondate și cel mai mare număr de salariați. În anul 2001 când centrele bugetare s-au transformat în centre financiare se observa o scădere a numărului de unități și implicit a celui de personal salarial .

Procesul de învățământ are ca scop pregătirea preșcolarilor, a elevilor din ciclul primar și gimnazial.

Organigrama instituției funcționează în baza deciziei emise de conducătorul instituției și este aprobată de Inspectoratul Școlar Județean.

Statul de funcții se întocmește anual, de regulă la începutul anului școlar în curs – luna septembrie pentru fiecare unitate școlara care este afiliată centrului.

Numărul total al elevilor înscriși în anul școlar 2010/2011 este de 1205, din care 591 cuprinși în forma de învățământ primar (I –IV) , 509 cuprinși în forma de învățământ secundar inferior (respectiv clasele V – VIII), 105 preșcolari.

Fiecare unitatea de învățământ arondata Centrului Financiar nr.6 este condusa de Consiliul de administrație a cărui președinte este directorul unitații scolare.

Conform statului de funcții aprobat de Inspectoratul Școlar Județean, in cele trei unități școlare își desfășoară activitatea un număr total de 87 persoane astfel:

67 cadre didactice (profesori calificați cu diferite grade didactice

1 contabil sef, responsabil al compartimentului financiar contabil;

1 contabil

3 secretari, din care unul este secretar șef;

1 bibliotecar pentru un fond de carte de 15.450 volume și 748 cititori elevi și cadre didactice din școală și absolvenți ;

1 laborant pentru laboratoarele de cultură generală;

1 inginer sistem pentru laboratoarele de informatică și întreținerea rețelei;

3 muncitori de întreținere;

9 persoane îngrijire și pază.

Tabel nr.2

STATUL DE FUNCȚII AL CENTRULUI FINANCIAR NR.6 ÎN ANUL 2011

Sursa : Date preluate de la compatimentele Contabilitate și Secretariat ale CF NR. 6 .

Figura nr.2.

Sursa : Date preluate de la compatimentele Contabilitate și Secretariat ale CF NR. 6

3.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII GALAȚI

Conducerea Centrului Financiar nr.6 Școala Gimnazială nr.28 Galați este asigurată de un director și un director adjunct, a căror numire s-a făcut de Inspectoratul Școlar Județean, în baza deciziei emise după susținerea concursului de ocupare a funcțiilor.

Centrul Financiar nr. 6 are buget propriu aprobat de Consiliul Local cu nr.56/21.01.2011 și este în execuție, urmând ca în situația în care au loc rectificări bugetare să fie modificat dacă este cazul.

Organizarea evidenței contabile sintetice, analitice și execuția bugetară a Centrul Financiar nr. 6 se realizează prin compartimentul financiar contabil alcătuit din trei posturi – un post de administrator financiar (contabil sef ), un post de administrator financiar și un post de secretar – care țin evidența contabilă pe surse de finanțare (buget local, buget de stat, venituri proprii), pe titluri și articole bugetare, conform clasificației bugetare valabilă de la data de 01.01.2006 stabilită prin O.M.F. nr.1917/12.12.2005 .

Activitatea Centrului Financiar nr. 6 se desfășoară în condiții optime având în vedere că toate evidențele se țin pe calculatoare performante, că există programe pentru salarii, pentru contabilitate, bilanțul și celelalte situații financiare trimestriale și anuale se transmit online, iar conducerea se preocupă permanent de perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din subordine în conformitate cu legislația în vigoare.

Evidența contabilă este asigurată de d-na Ignat Milica contabilul șef al Centrului Financiar. Aceasta răspunde de organizarea și conducerea contabilității , asigură condițiile necesare pentru întocmirea documentelor justificative privind operațiunile economice, organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, precum și valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare, organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul Centrului Financiar. Asigură și răspunde de efectuarea corectă și la timp a calculului și a plății salariilor ,precum și  a celorlate drepturi de personal .

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării lor și sistematic potrivit planului de conturi și normele de utilizare a acestuia. Înregistrările cronologice si sistematice se fac pe formulare, în conformitate cu forma de înregistrare contabilă practicată. Contabilitatea este ținută în partidă dublă, bilanțul contabil , cont de execuție bugetară , contul de rezultat patrimonial sunt întocmite și depuse la termenele solicitate de forul superior . Se depun trimestrial și anual.

Contabilitatea este ținută in limba română și în moneda națională.

3.3. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR .NR. 6 GALAȚI

Fiecare instituție de învațamânt preuniversitar de stat cu personalitate juridică are obligația să iși întocmeasca bugetul propriu.

Prin actul de constituire, C.F. NR.6 Galați are personalitate juridică iar directorul  calitatea de ordonator de credite terțiar și răspunde pentru administrarea valorilor materiale și financiare aprobate prin buget. Răspunderea pentru administrarea patrimoniului unității de învățământ revine tot directorul .

Drept urmare, conducătorul unității de învățământ este ordonator de credite și răspunde de respectarea dispozițiilor legale în utilizarea creditelor și în realizarea veniturilor, folosirea cu eficiență a sumelor alocate, de integritatea bunurilor unitații pe care o conduce, de ținerea la zi a contabilitații, precum și de prezentarea la termen a dărilor de seama contabile asupra execuției bugetare, prin  compartimentul contabilitate al unității. Primele lucruri  pe care directorul C.F. NR.6 Galați cunoaște, în calitate de ordonator de credite sunt structura și conținutul bugetului unității, modul de fundamentare a fiecarui indicator și modelul de construcție, proiectare și elaborare  a bugetului în ansamblul său.

La fundamentarea indicatorilor din bugetul C.F. NR.6 Galați s-a avut în vedere că anul financiar bugetar se suprapune peste sfârșitul unui an școlar și începutul anului școlar următor și sa luat în calcul numarul de elevi stabilit de către fiecare unitate în funcție de numărul de clase și costul pe elev stabilit si comunicat, în conformitate cu metodologiile aprobate.

Bugetul se fundamentează pe criterii de eficiență urmărindu-se realizarea indicatorilor propuși și reflectă în mod real necesarul de finanțare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficiență a bazei materiale existente și a fondurilor, în interesul procesului de învățământ și al elevilor.

Instrumentul de lucru începând cu întocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului, executarea acestuia prin trezoreria teritorială și raportarea execuției bugetare prin dările de seama trimestriale și anuale este clasificația bugetară.

Clasificația bugetară a veniturilor și cheltuielilor îmbracă urmatoarele forme:

-clasificația funcțională a indicatorilor privind finanțele publice, grupată la venituri și cheltuieli în părți, capitole si subcapitole;

-clasificația economică a cheltuielilor bugetului administrației publice centrale și a bugetelor locale grupată pe titluri, în cadrul fiecarui titlu pe articole, iar unele articole desfășurate pe alineate.

Cea mai importantă este clasificația economică care indica felul cheltuielilor efectuate de către unitatea de învățământ și care grupeaza cheltuielile pe titluri, articole si alineate .

Titlul I – Cheltuieli de personal.

La fundamentarea cheltuielilor de personal sa ținut seama de legislația privind salarizarea în sectorul bugetar, căt și încadrarea în limitele costului standard per elev/preșcolar.

Standardele de cost pe elev/preșcolar s-au determinat, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de elevi, de mediul urban/rural.

Standardele de cost pe elev/preșcolar/an pentru cheltuielile cu salariile cât și contribuțiile aferente ,  sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern, determinate prin aplicarea coeficienților de diferențiere, la standardul de cost/elev din învățământul gimnazial, mediul urban, care are coeficientul 1. Standardul de cost/elev pentru coeficientul 1 pentru anul 2011 este 2.230 lei .

Pentru anul 2011 fundamentarea bugetului privind cheltuielile cu salariile brute se realizează și pe baza statului de funcții întocmit de unitatea școlară,aprobat de ISJ și de ordonatorul de credite. S-a luat în considerare salariile brute aferente lunii octombrie 2010 la care s-a aplicat o creștere de 15% față de cuantumul aflat în plată în luna octombrie. Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau  în calcul la stabilirea fondului de salarii (contribuția la asigurările sociale de stat, contribuția la fondul de șomaj, contribuția la asigurările sociale de sănătate, fondul de risc și accidente și alte contribuții ale angajatorului) se au în vedere prevederile legale privind modul de calcul si cotele aferente pentru fiecare element în parte.

 Finanțarea cheltuielilor cu salariile cât și contribuțiile aferente acestora se asigură prin Primaria Galați, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugată .

Centrul Financiar nr.6 a centralizat și a transmis Primăriei și Inspectoratului Școlar Galați, numărul de elevi/preșcolari pe nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate cu personalitate juridică, directorii unităților școlare cu personalitate juridică arondate centrului au răspunderea corectitudini datelor transmise.

Directorii unităților de învățământ cu personalitate juridică, arondate CF.6 , în calitate de angajatori, răspund de încadrarea în bugetul aprobat pe baza standardelor de cost/elev/preșcolar/an, transmis de către primar, pe baza hotărârii Consiliului Local de aprobare a bugetului anual.

Tot în categoria cheltuieli de personal intră și cheltuielile cu deplasările personalului unității (numai diurna),cheltuieli ce se fundamentează în funcție de numărul mediu de deplasări, durata medie și costul mediu al unei deplasări.

Redau mai jos situația centralizată , transmisă Primăriei și Inspectoratului Școlar Galați cu numărul de elevi/preșcolari pe nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreg centru în vederea aprobătii bugetului la cheltuieli de personal pe anul 2011, buget ce a fost aprobat prin Decizia nr.56/21.01.2011 de Municipiul Galați.   

Notă de calcul privind stabilirea bugetului de cheltuieli de personal

Standarde de cost/elev/preșcolar/an în vederea stabilirii bugetului pe anul 2011

Tabelul 3

Sursa : Date preluate de la compartimentul Contabilitate al CF nr. 6

Pe baza statelor de funcții avizate de Inspectoratul Școlar Galați cheltuielile cu salariile și a contribuțiilor aferente acestora pe anul 2011 sunt :

Tabelul 4

Cheltuieli de personal conform statelor de funcții necesare pe anul 2011

Sursa : Date preluate de la compartimentul Contabilitate al CF nr. 6

Comparând cele două situații – total buget necesar conform statelor de funcții pe anul 2011 la cheltuieli de personal, în sumă de 2.333.250,00 lei și situația standardelor de cost elev/preșcolar în valoare de 2.295.551 lei , constatăm o diferență în minus de 37,699,00 lei. Sumele calculate conform standardelor de cost nu asigură plata drepturilor salariale pe întregul an salariaților CF NR.6 Galați. Conducerea C.F.nr.6 a luat măsuri în acest sens, prin solicitare scrisă de a aproba suplimentarea bugetului la cheltuieli de personal cu suma de 37.699,00 lei prin redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orașe. cu această destinație.

Pe baza bugetului aprobat și a statelor de funcții anexate acestuia se întocmesc ‚,Propunerea de angajare a cheltuielii’’ și ,,Angajamentul bugetar’’ la nivelul creditelor bugetare anuale , pentru fiecare subdiviziune din clasificația bugetară în parte. Lunar după stabilirea drepturilor salariale se întocmesc,,Ordonanțările de plată’’.

Mai jos, sunt redate o parte din posturile și sporurile cuprinse în statele de funcții ;

pentru postul de director s-a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului maxim al funcției didactice, cu peste 40 ani vechime în învățământ la care s-a adăugat îndemnizația de conducere de 35%.

pentru postul de director adjunct s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor grad didactic II, cu vechime între 20-25 ani în învățământ, la care s-a adăugat o indemnizație de conducere de 25%.

– pentru postul de profesor s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui cadru didactic grad II, cu vechime în învățământ între 18-22 ani;

– sporurile luate în calcul au fost urmatoarele:

– spor de vechime: 25%;

– spor de stabilitate unde este cazul: 15%;

– spor de dirigenție: 10%;

– gradație de merit: 25% pentru 16% din total cadre didactice;

– salariul de merit: 15% pentru 15% din total cadre didactice;

– spor control financiar preventiv: 25% contabil responsabil cu CFP;

– spor de noapte: 25% din salariul de încadrare pentru paznic.

Titlul II – Cheltuieli materiale si servicii.

Fundamentarea cheltuielilor materiale se    face pe baza normelor fizice, a costurilor proprii și a actelor normative specifice fiecarui domeniu de activitate. Sa analizat necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiecarei cheltuieli, asigurându-se condiții normale de funcționare a unitaților de învățământ din cadrul C.F.nr.6 .

Titlul de cheltuieli materiale cuprinde cheltuielile pentru bunuri și servicii, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărți și publicații, pregătire profesională și alte cheltuieli .

Pentru fiecare alineat al clasificației bugetare s-a avut în vedere cheltuielile efectuate în anii anteriori precum și alte elemente specifice care să caracterizeze natura și conținutul fiecărei subdiviziuni corelată cu evoluția previzionată a creșterii prețurilor, urmărindu-se dimensionarea cât mai judicioasă a acestora, astfel încât să se asigure buna desfășurare a activității pe tot parcursul anului 2011.

Finanțarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesitățile unității de învățământ preuniversitar.

La fundamentarea cheltuielilor materiale și de întreținere s-a ținut seama atât de creșterea prețurilor estimate pentru anul 2011, cât și de efectele măsurilor de eficientizare economică adoptate de conducerea Centrului Financiar nr.6 Galați

a) cheltuielile materiale prevăzute în bugetul anului 2011 sunt în cuantum de 270.000,00 lei , adică o creștere cu 8,4% față de anul 2010. Această creștere este determinată de urmatoarele elemente:

– continuarea strategiei Centrului Financiar. în domeniul informatizării, ceea ce conduce la creșterea necesarului de materiale consumabile aferente tehnicii de calcul, cu implicații asupra creșterii respectivelor cheltuieli;

– achiziționarea de obiecte de inventar pentru toate unitățile școlare afiliate , necesare desfășurării activității și anume: aparate frigorifice necesare depozitării și păstrării laptelui .

-achiziționarea de materiale de întreținere ca: detergenți , mături, clor, tix, cărpe de șters ,etc.

-achiziționarea de imprimate pentru buna desfășurare a activității de contabilitate , secretariat .

Titlul V – Transferuri- cuprinde bursele acordate elevilor.

La fundamentare se are în vedere numărul de elevi ce pot beneficia de bursa de merit, de ajutor social și de criteriile specifice stabilite prin actele normative în vigoare.

Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin material vizând atât protecția socială, cât și stimularea elevilor care opțin rezultate foarte bune la învățătură și disciplină.

Cuantumurile burselor de merit, de performanță, ale burselor de studiu și de ajutor social se stabilesc de consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar Judetean .

Bursele se acordă în limita fondurilor aprobate cu această destinație de la bugetul de stat și se repartizează inspectoratelor școlare de către Ministerul Educației Naționale, ca ordonator principal de credite, proporțional cu numărul elevilor din învățământul preuniversitar de stat, cursuri de zi.

La C.F. nr.6 bursele de ajutor social sunt acordate următoarelor categorii de elevi din învățământul preuniversitar de stat, cursuri de zi, cei care prin cerere și acte doveditoare au cerut acest sprijin bănesc;

-orfani, bolnavi .Acordarea burselor pentru motive medicale se face cu avizul medicului abilitat să avizeze acordarea burselor după efectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza starea materială a familiei;

– elevii proveniți din familii care îndeplinesc în mod cumulat urmatoarele condiții:

– nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie mai mare de 50% din salariul minim net pe economie;

– nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp în zonele colinare și de șes, și de 40.000 mp în zonele montane;

Pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie s-au depus acte doveditoare la începutul fiecărui trimestru.

La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei, cu excepția alocației suplimentare pentru familiile cu mulți copii.

Pentru atribuirea nominală a bursei școlare, în fiecare unitate de învățământ sunt constituite comisii din care fac parte directorul sau delegatul acestuia, ca președinte, și 2 membri desemnați de către consiliul de administrație.

Bursele școlare acordate sunt revizuite trimestrial, în situația apariției de noi cazuri, care se pot încadra în categoriile menționate în alineatele respective și dacă există burse disponibile.

Pentru obținerea bursei sociale, de boală și cei ai căror părinți atestă calitatea de eroi , au depus documentația completă un numar de 30 de elevi.

Bugetul aprobat în anul 2011 la acest titlu este de 11.000,00 lei ron.

Planul de venituri și cheltuieli din activități autofinanțate

Centrul financiar nr.6 Școala nr.28 Galați, pe lângă creditele primite de la bugetul local sau de stat , realizează și venituri extrabugetare astfel:

venituri din închirieri spații;

venituri din comisioane spectacole

venituri din diferite taxe.: organizarea de cursuri informatică ,limbi străine

Veniturile extrabugetare în cazul Centrului Financiar nr.6 sunt înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli al activităților extrabugetare, pe surse astfel:

a) Veniturile din închirierea spațiilor temporar disponibile sunt prevăzute în buget la nivelul chiriei stabilită în contractele de închiriere.

La nivelul Centrului Financiar există două școli care au spații disponibile de închiriat. Pentru acestea există contracte încheiate și aprobate de conducerea Centrului Financiar și Inspectoratul Școlar Galați și anume Contractul nr.375 /septembrie 2010 cu valabilitate de 1 an și posibilitatea de a fi prelungit termenul prin act adițional timp de 4 ani . Spațiul închiriat este de 7 mp cu o chirie, obținută prin licitatie , de 29 euro pe mp , și Contractul 401 din decembrie 2010 cu aceleași clauze ca la contractul susmenționat. Suprafața închiriată la Contractul nr.401 este de 4 mp cu o chirie de încasat 30 euro lunar.

Așadar venitul pe anul 2011 obținut din spații închiriate este de 9,000,00 lei , explicat astfel:

Contractul nr.375 7 mp x 20 euro = 140 euro lunar

Contractul nr.401 4 mp x 21 euro = 84 euro lunar

Total venituri anual 224 euro x 4.30 eoro =9,000 ,00 lei

Voi prezenta pentru comparare, veniturile extrabugetare realizate în ultimii doi ani, precum si programul pentru anul 2011:

Tabelul 5

– lei-

Sursa : Date preluate de la compartimentul Contabilitate al CF nr. 6

Se observă că în condiții de criză economică, unitatea școlară și-a propus un buget de venituri mai mic decât în anii anteriori, deoarece nu mai sunt la momentul actual cerințe pentru închirierea de săli de clasă, de asemenea scăzând puterea financiară a familiilor elevilor, aceștia solicită înscrierea la cursurile într-un număr mai mic.

Cheltuielile pentru activitățile extrabugetare

Cheltuielile pentru activitățile extrabugetare se înscriu în buget, pe titluri, articole și alineate, în funcție de conținutul acestora, avându-se în vedere următoarele precizări:

a) Cheltuielile din veniturile încasate din închirieri de spații;

b) Cheltuielile din sumele încasate drept donații și sponsorizări se înscriu în buget pentru realizarea acțiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz.

De regulă cheltuielile se încadrează în limita veniturilor prevăzute să fie încasate.

Cheltuielile din activități extrabugetare au fost înscrise în buget astfel:

Tabelul 6

TITLUL II. Articol bugetar 20.01

Sursa : Date preluate de Contabil al C.F. NR.6 Galați.

Directorul Centrului Financiar 6 , d-na Bucșă Camelia , în calitate de ordonator de credite a făcut public bugetele anuale ale unităților pe care le conduce, după ce au fost aprobate de Primăria Galați, evidențiind cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă – buget de stat, buget local și venituri proprii, precum și destinația cheltuielilor

Voi prezenta situația creditelor primite de la buget (republican, local) în anii 2009, 2010 și programul pe 2011 pentru a observa care sunt procentele pe destinații.

Tabelul 7

Credite alocate în anii 2009-2011

– lei –

Sursa : Date preluate de la Compartimentul Financiar Contabil al C.F. NR.6

Figura nr. 3 Figura nr. 4

Sursa : Date preluate de Contabil al C.F. NR.6 din conturile de execuție

3.4.OPERAȚIUNI CONTABILE, CU REFLECTAREA ROLULUI ORDONATORULUI DE CREDITE

Conform principiului autorizării bugetare a cheltuielii „Nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată ,ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare”.

Voi prezenta în continuare câteva operațiuni contabile care se efectuează nr.6 ,ordonator terțiar de credite, care ilustrează particularitățile acesteia și fără de care nu se pot derula plățile prin Trezoreria Municipiului Galați:

La C.F. nr.6 Galați controlul financiar preventiv se exercită de catre contabilul șef , ec. Ignat Milica prin viza de control financiar preventiv propriu așa cum reiese din Dispoziția nr. 115 din 28.11.2010 emisă de directorul centrului.

Se prezintă la acordarea vizei CFPP următoarele facturi fiscale  reprezentând plăți de efectuat , pentru utilități aferente lunii februarie 2011 , către următorii furnizori ;

SC GDF SUEZ SA, factura nr.10105672988/27.03.2011 în sumă de 11.245,15 lei;

SC ELECTRICA SA, factura nr.4856051/06.03.2011, în sumă de 2.043,68 lei;

SC APA-CANAL, factura nr.174226/13.03.2011, în sumă de 1.737,05 lei.

Se verifică de către contabilul șef exactitatea întocmirii facturilor de catre furnizor. Se verifică încadrarea sumelor în limitele clasificației bugetare  a bugetului propriu al unitații, existența propunerii de angajament bugetar global și legal. După verificarea și constatarea că se indeplinesc toate condițiile legale se acordă viza CFPP prin aplicarea sigiliului și  a semnaturii pe exemplarul documentului care se arhivează . Documentul vizat se restituie sub semnatura compartimentului de specialitate emitent în vederea continuării circuitului acestuia.

Se întocmesc ordonanțările de plată, ordinele de plată conform ultimului model impus de D.G.F.P. Galați, se face un centralizator al tuturor facturilor și se înaintează până în data de 18 ale lunii ordonatorului superior de credite, Primăria Municipiului Galați. Acesta în limita lichidităților va dispune data efectuării plății în Trezorerie, urmărindu-se să nu se depășească termenele de scadență deoarece conform clauzelor contractuale sunt calculate penalizări pentru fiecare zi de întârziere. Se va urmări ca sumele ce urmează a fi decontate să fi fost prognozate conform Ordinului 2281/2009. În momentul decontării,conform extrasului de cont , în contabilitatea centrului se face următoarea înregistrare contabilă;

401 = 7702.20 15.025,88

Furnizori” „Finanțare de la

cheltuieli materiale”

Pentru plata drepturilor salariale și efectuarea plății prin virament a contribuțiilor aferente , șeful compartimentului salarizare prezintă la viză pentru CFPP centralizatorul și situația reținerilor obligațiilor fiscale ale acestora. Sunt verificate legalitatea , regularitatea și încadrarea în limitele creditelor bugetare conform statului de funcții din luna februarie 2011. După verificarea și constatarea că se îndeplinesc toate condițiile legale se acorda viza CFPP prin aplicarea sigiliului și  a semnaturii pe exemplarul documentului care se arhiveaza la centrul financiar. După parcurgerea procedurii de verificare a documentelor și dupa acordarea vizei, d-na contabil șef completează registrul de înregistrare a documentelor supuse controlului financiar preventiv propriu . Documentul vizat se restituie sub semnatura compartimentului de specialitate emitent in vederea continuarii circuitului acestuia. .

Se efectuează viramente la bugetul consolidat al statului și la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și a tuturor reținerilor efectuate pe statele de salarii din luna februarie 2011 (drepturile salariale la toate unitățile de învățământ se achită în data de 12 ale lunii următoare) în sumă totală 104.552,00 lei.

– lei –

% 7702.10 104.552

427 „Finanțare de la bugetul local 66.918

„Rețineri din salarii Cheltuieli de personal”

datorate terților”

4311 18.090

„Contribuția angajatorului

la fondul asigurărilor sociale”

4312 8.813

„Contribuția angajatului

la fondul asigurărilor sociale

444 10.731

„Impozit pe venituri de natură

salarială”

Se evidențiază ridicarea cu CEC numerar a următoarelor sume:

– plata cu ora în sumă de 917

burse sociale, în sumă de 512

transport CFR cadre didactice, în sumă de 714

cheltuieli gospodărești, în sumă de 200

581 % 2.851

„Viramente interne” 7701.10 1.425

„Finanțare buget de stat

Plata cu ora ‘’

7702.20 914

„Finanțare buget local

Cheltuieli materiale”

7702.59 512

„Finanțare buget local

Transferuri (burse)”

De această dată se întocmește ordonanțarea de plată care va cuprinde toate cheltuielile, evidențiate separat pe articole și alineate bugetare.

Pentru a putea efectua în orice moment o analiză clară a creditelor consumate, cât și a celor rămase pe tipuri de finanțări, se observă că de fiecare dată s-a folosit alt simbol al contului 77 „Finanțare de la buget” în concordanță cu natura cheltuielilor care urmează a se efectua. Dacă după 77 am folosit 01 înseamnă că orice cheltuială efectuată din acest cont este de la bugetul de stat, iar dacă am folosit 02 este de la bugetul local. Se mai observă că după 7701 sau 7702 urmează un grup de cifre 10, 20, sau 59, acestea ilustrând titlul de cheltuială conform clasificației bugetare. Acest lucru duce la o evidență clară a tuturor tipurilor de credite primite, dar și a cheltuielilor efectuate, situațiile financiare întocmite de fiecare unitate la termenele impuse de ordonatorul superior de credite, fiind de asemenea ușor și corect de întocmit.

Toate documentele evidențiatoare de particularități ale instituției publice (propunere de cheltuială bugetară, ordonanțare de plată, ordin de plată)sunt semnate de persoanele în drept (ordonatorul de credite terțiar – director , și de contabilul șef al unității). Ele se păstrează ca documente justificative în arhiva unității timp de zece ani conform normativelor de arhivare în vigoare, putând fi verificate în această perioadă, de organele de control din structurile de control ale ordonatorilor superiori de credite.

O particularitate este de natură legislativă și se referă nr.2281 din 07.07.2009 pentru aplicarea prevederilor art.36 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.34/2009 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Astfel, C.F. nr.6 Galați, în baza prezentului Ordin, are obligația de a-și prognoza decadal, plățile care urmează a fi dispuse din conturi deschise la unitățile trezoreriei statului. Situația este întocmită distinct pe fiecare decadă, cu respectarea strictă a rândurilor și coloanelor prevăzute de formular, după care se trimite pe suport de hârtie cu trei zile lucrătoare înainte de începerea fiecărei decade.

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, C.F. nr.6 Galați are obligația să întocmească situații financiare trimestriale si anuale. Situațiile financiare intocmite de C.F. nr.6 Galați la finele trimestrului I anul 2011 se compun din: bilanț, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, conturi de execuție bugetară și anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative.

Posturile înscrise în bilanț corespund cu datele înregistrate în contabilitate și cu soldurile debitoare și creditoare ale conturilor prezentate în balanța de verificare de la 31.03.2011. Bilanțul oferă o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute de unitatea patrimoniala.

C.F. nr.6 Galați a întocmit situațiile financiare folosind contabilitatea de angajament adică, tranzacțiile și evenimentele sunt recunoscute atunci când apar și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul acestora sunt încasate sau plătite. Situația veniturilor și cheltuielilor reprezintă o recapitulație a veniturilor și a cheltuielilor. Datele au fost preluate din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la inceputul anului.

Anexa la bilanț are ca obiective principale completarea si explicarea datelor înscrise în bilanț și în contul de “Profit și pierdere” și conține  informații cu privire la  situația patrimoniala și financiară, la rezultatele aferente exercițiului încheiat la 31.03.2011cum sunt:

situația stocurilor – anexa 2

situația creanțelor- anexa 3

situația datoriilor – anexa 4

plați restante -anexa 5

situația activelor imobilizate – anexa 6

situația fluxurilor de trezorerie – anexa 7

Soldul contului 121 “Profit și pierdere” este de 25.345 lei de unde reiese că CF nr. 6 Galați are un buget excedentar.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Desființarea centrelor financiare începând cu luna septembrie 2011 creează imposibilitatea de virare de credite către persoanele juridice care ar trebui sa gestioneze banul public. Consider că trebuie purtată o discuție între ordonatorii de credite principali cu centrele financiare , cu toate școlile , pentru că nu este un lucru simplu. În al doilea rînd mai apare noțiunea de blocare de posturi de cadre didactice auxiliare și personal din aparatul TESA care poate avea influențe asupra bugetului unităților de învățămât. Se poate proceda, fie se vor redistribui cei din centrele financiare, respectiv contabilii, casierii și ceilalți, fie va fi o nouă organigramă a unităților de învățământ care va trebui aprobată ulterior.

Un obstacol major în dezvoltarea la timp , în mod eficient și eficace a învățământului românesc îl constituie hățișul legislativ de reglementări și proceduri excesiv de rigide care îngrădesc acțiunile instituțiilor. La toate nivelurile sistemului , de la clasă pănă la consiliile școlare, inspectorate , se exprimă frustarea cu privire la constrăngerile provenite din natura politicilor și a procedeelor.

Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat pe baza standardelor de cost pe elev și a principiului «finanțarea urmează elevul» care se aplică începând cu 1 ianuarie 2011 pe baza Hotărârii de Guvern nr. 1395/28 decembrie 2010 este haotică. Susțin această afirmație deoarece există unități școlare cărora nu le sunt suficiente sumele alocate pentru a acoperi salariile din învățământ până la sfârșitul anului , avînd o încadrare maximă , cu cadre didactice pregătite , cu gradele didactice I , cu o vechime în învățământ cuprinsă între 30-35 ani și unități cărora bugetul este excedentar prin încadrări cu personal didactic necalificat, debutant. O altă consecință. o va reprezenta apriga bătălie între școli pentru creșterea numărului de elevi, având în vedere că în ultimii ani învățământul se confruntă cu o populație școlară în scădere dar și cu abandon școlar la trecerea de la gimnaziu la liceu. De exemplu, la , această rată a abandonului ajunge anual la aproape 1.000 de elevi la o generație de circa 6.000. Ca urmare, pe lângă programe riguroase de convingere a acestor elevi să rămână pe băncile școlii, unitățile de învățământ vor fi nevoite să apeleze la diverse „trucuri” pentru a-și atrage elevii și a păstra pâinea cadrelor didactice. Prin introducerea finanțării per elev, învățământul preuniversitar va avea o cu totul altă față. Rămâne de văzut dacă schimbările vor fi în bine sau în rău.

Prin Legea privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar se impune interdicția de negociere și stabilire prin contracte colective de muncă sau acorduri de muncă a unor salarii sau alte drepturi bănești care exced prevederilor legii. Din punctul meu de vedere într-un context de stabilizare economică , pentru a fixa condiții de muncă trebuie acordată prioritate negocierii colective în loc de a promulga o lege privind limitarea salariilor în sectorul public.

Se impune crearea sau înființarea unei instituții de sprijin care să se ocupe de analizarea opțiunilor de investiții pentru învățământul preuniversitar de stat precum și a costurilor pe care le implică diverse strategii de reformă.

Sporirea capacității de care dispune Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și atenția pe care o acordă evaluării și coordonării activității educaționale finanțate din surse externe.

Derularea programelor și finanțarea programelor Phare au fost întărziate datorită constrăngerilor de natură procedurală.

BIBLIOGRAFIE

1. Bunea S., Tanase C., Stamate D., Chiru G., Patriche C. Contabilitatea instituțiilor publice. Organizarea si exercitatea controlului financiar preventiv, Editura Europlus, Galați 2010;

2.Cârstea N. –Eficiența utilizării resurselor financiare în administrația publică , Editura Avioma Print , București 2008;

3. Ionescu L., Diaconu E., Neagoe C.F., Contabilitatea Publică , Editura Fundația de Mâine , București 2007;

4. Greceanu – Cocoș V., Contabilitatea instituțiilor publice, comentată și actualizată, vol. I și II, Editura Societatea Adevărul S.A., București 2008;

5.Matis D.- Bazele contabilității unităților economice , Editura Inteleredo 2006.

6. Mihăilescu I., Vilaia D.,Marcu N., Popa I., Gadiuta M., Ducu C. ,Finanțele Publice , Editura Independența Economică , Pitești 2010.

7.Pintilie C.- Situațiile financiare în instituțiile publice,Editura Rentrop&Straton ,București 2010.

8. Pitulice C.,Glăvan M. –Contabilitatea instituțiilor publice , editura Contraplus , 2007;

9.Șoșdean A, – Contabilitatea instituțiilor publice după noul sistem contabil , Editura Miron ,Timișoara , 2007

10.*** O.M.F.P. nr. 1917/2005 – Norme metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice. Planul de conturi pentru instituțiile publice, M.O.nr. 1186/29 decembrie 2005.

11.***O.M.F.P.nr.1792/24.12.2002 pentru aprobarea Normelor privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, M.O. nr. 37/23.01.2003;

12.*** Legea Contabilității nr. 82/1991, republicată cu completările și modificările ulterioare, Monitorul Oficial 629/august 2002;

13.*** Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Monitorul Oficial 597/aug.2002;

14.*** Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Cadrelor Didactice, MO.158/1997;

15.***Legea Învățământului nr.84/1995, modificată și completată, M.O.606/dec.1999;

16.***Legea Educatiei nationale nr.1/2011 M.O. nr. 18/10.01.2011

16.***O.M.F.P nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii Monitorul Oficial 704/20.10.2009;

17.*** Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1487 pentru aprobarea “Normelor Metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice și al persoanelor juridice fără scop lucrativ”, M.O. nr. 788/noiembrie 2003;

18.***Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, M.O. nr. 624/august 2003.

19 www. mfinante.ro

20 www.legestart.ro

21 colectia Tribuna Învățământului anii 2009-2011

22. colectia ziarului ,,Economistul” anii 2009-2011

BIBLIOGRAFIE

1. Bunea S., Tanase C., Stamate D., Chiru G., Patriche C. Contabilitatea instituțiilor publice. Organizarea si exercitatea controlului financiar preventiv, Editura Europlus, Galați 2010;

2.Cârstea N. –Eficiența utilizării resurselor financiare în administrația publică , Editura Avioma Print , București 2008;

3. Ionescu L., Diaconu E., Neagoe C.F., Contabilitatea Publică , Editura Fundația de Mâine , București 2007;

4. Greceanu – Cocoș V., Contabilitatea instituțiilor publice, comentată și actualizată, vol. I și II, Editura Societatea Adevărul S.A., București 2008;

5.Matis D.- Bazele contabilității unităților economice , Editura Inteleredo 2006.

6. Mihăilescu I., Vilaia D.,Marcu N., Popa I., Gadiuta M., Ducu C. ,Finanțele Publice , Editura Independența Economică , Pitești 2010.

7.Pintilie C.- Situațiile financiare în instituțiile publice,Editura Rentrop&Straton ,București 2010.

8. Pitulice C.,Glăvan M. –Contabilitatea instituțiilor publice , editura Contraplus , 2007;

9.Șoșdean A, – Contabilitatea instituțiilor publice după noul sistem contabil , Editura Miron ,Timișoara , 2007

10.*** O.M.F.P. nr. 1917/2005 – Norme metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice. Planul de conturi pentru instituțiile publice, M.O.nr. 1186/29 decembrie 2005.

11.***O.M.F.P.nr.1792/24.12.2002 pentru aprobarea Normelor privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, M.O. nr. 37/23.01.2003;

12.*** Legea Contabilității nr. 82/1991, republicată cu completările și modificările ulterioare, Monitorul Oficial 629/august 2002;

13.*** Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Monitorul Oficial 597/aug.2002;

14.*** Legea Nr. 128/1997 privind Statutul Cadrelor Didactice, MO.158/1997;

15.***Legea Învățământului nr.84/1995, modificată și completată, M.O.606/dec.1999;

16.***Legea Educatiei nationale nr.1/2011 M.O. nr. 18/10.01.2011

16.***O.M.F.P nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii Monitorul Oficial 704/20.10.2009;

17.*** Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1487 pentru aprobarea “Normelor Metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice și al persoanelor juridice fără scop lucrativ”, M.O. nr. 788/noiembrie 2003;

18.***Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, M.O. nr. 624/august 2003.

19 www. mfinante.ro

20 www.legestart.ro

21 colectia Tribuna Învățământului anii 2009-2011

22. colectia ziarului ,,Economistul” anii 2009-2011