Particularitati Specifice Hotelului Montan

Economie

Particularitati Specifice Hotelului Montan

Byadmin ianuarie 1, 2024

PARTICULARITĂȚI SPECIFICE HOTELULUI MONTAN

CUPRINS

Introducere

1. Locul hotelului montan în tematica hotelieră

2. Amplasament și configurație spațială

Topografie

Compoziția planimetrică și volumetrică

Încadrarea în peisajul montan

3. Analiza funcțiunilor hotelului montan

Hotelul montan de stațiune

Hotelul montan de schi

Funcțiunile hotelului montan

Zona de cazare

4. Studiu de caz

Concluzii

Bibliografie

Introducere

„Nici un colț al planetei, de la peisajele înalte ale Nepalului până la apele înghețate ale Antarcticii pe care stau pinguinii nu sunt străine turismului. De la plimbările prin Galapagos până la stâncile sălbatice din Texas, nu există o limită a vizitelor și expedițiilor pe care le poți face în natură sau în locurile istorice." 1

Scopul acestei lucrări este de a realiza o analiză specifică hotelurilor din zone montane, insistând pe criterii de amplasare precum, topografia, dezvoltarea turismului, comportamentului de petrecere a timplului liber si funcționarea sezonieră. Volumul și gradul de detaliere al expunerii fiind totuși limitat, aria de abordare a subiectului a fost concentrată pe influența topografiei asupra configurației hotelurilor montane și integrarea și valorificarea peisajului și cadrului natural și de a trece in revistă aspecte legate de elementele componente funcționale, considerând că serviciile oferite de hotelurile montane au un puternic caracter selectiv și sunt direct legate de contextul specific.

Compoziția textului se face în ordinea clasificării tipurilor de hotel și încadrează hotelul montan în programul hotelier cu ajutorul unei analize a specificului, aceasta fiind urmată de analiza elementelor de amplasament care influențează configurația hotelului montan, trecând în revistă elementele funcționale ale hotelului.

___________________________________________________________________

1 Cit.din Rutes,et al.,2001 p.85 – traducere din engleză „No corner of the planet, from the high altitude scenary of Nepal to the peguin-packed ice flows of antarctica is ultimately immune from tourism. From watching Galapagos tortoises to Texas whooping crans, there is no end to the naturalistic as well as historic sight-seeing.”

Locul hotelului montan în tematica hotelieră

Pe parcursul secolelor calitatea și designul hotelurilor a avansat foarte mult, în special serviciile oferite, dar majoritatea elementelor funcționale rămân la fel de simple ca cele din antichitate. Creșterea standardelor și evoluția materialelor din ultimele decenii a generat realizări extravagante de arhitectură și inginerie.

„Cel mai probabil în zilele noastre mantra oximoronului marketingului „consumului în masă” este în creștere în industria hotelieră, după ce a adus venituri impresionante industriilor adiacente, de la cea a hainelor până la cea a suplimentelor alimentare personalizate.”2

Hotelurile se clasifică după localizare, funcțiune și alte caracteristici speciale, și orice hotel poate să intre în mai mult de o categorie. Clasificarea hotelurilor este necesară pentru organizarea informației, dar nu este perfectă și nu poate substitui elementele specifice de context și caracter individual ale fiecărui caz în parte.

Din perspectiva europeană conform lui Otto Riewoldt3 hotelurile se împart în hoteluri botique, hoteluri de afaceri, hoteluri de lux, hoteluri de vacanță și hoteluri spa. Din perspectiva americană conform lui Rutes, Penner și Adams4 hotelurile se împart în hoteluri urbane, hoteluri de vacanță, hoteluri pentru conferințe, hoteluri cu apartamente și hoteluri cazino.

După părerea ambilor autori, hotelurile se clasifică în categoria hotelurilor pentru timp liber cât și a divertismentului cu suprapuneri în categoria de spa și botique.

2 Cit.din Rutes,și alții, 2001 p.6. first edition-traducere din engleză “It is likely that today,s oxymoron marketing mantra of „ mass customization” is increasing in the hotel field, after bringing gold to industries ranging from clothing to personalized vitamins

3 Riewoldt, Otto. New Hotel Design.Londra: Laurenge King Publishing 2006.

4 Rutes, Walter A., Penner, Richard H.și Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & London: Routlege,2001,p.7

Atunci când se ia în considerare programul unui hotel montan, aceasta se va face nu în mod izolat, ci ținând cont de contextul criteriilor economice și ecologice care iau naștere din problema și dezvoltarea turismului, turismului de masă, comportamentului de petrecere a timpului liber și aspectul funcționării sezoniere. Baza de constituire a ofertei de piață este consecința analizei amplasamentului și a infrastructurii turistice, ce are ca rezultat predicția unui număr de oaspeți. Amplasamentul este cel care determină designul hotelului și se iau în considerare clima, topografia, dezvoltarea și structura socială. În calitatea ofertei sunt reflectate localizarea și forma de design.

Hotelurile montane de vacanță sunt menite să ofere posibilitatea retragerii pentru regenerare fizică și mentală, dar în aceelași timp să asigure oportunitați pentru divertisment, exerciții fizice, diversiune sau ruperea contrastului cu viața de zi cu zi. Oamenii în general sunt în căutare de locuri care au peisaje evocatoare pentru un anumit mediu, timp sau cultură, aceștia dorindu-și experiențe inedite care să-i scoată din rutina zilnică. Majoritatea hotelurilor de succes pun în valoare arhitectura și materialele vernaculare locale, și au ca scop transpunerea turiștilor într-o lume idilică. Pentru a realiza aceasta, este nevoie de o documentare și o analiză amănunțită a arhitecturii locale pentru a se putea pune în valoare cât mai bine geografia locului. Având în vedere că majoritatea oaspeților petrec o bună parte din timp în aer liber, se acordă o importanță sporită amenajării teritoriului și se acordă atenție chiar și celor mai mici detalii pentru a crea spații plăcute în aer liber.

Stabilirea configurației hotelurilor montane are în vedere aspecte precum mărimea, gradul de confort sau caracterul unității respective. Funcțiunile și dimensionarea acestora vor fi stabilite raportat la trei aspecte esențiale:

Categorii specifice zonei turistice montane: „Zona turistică montană se dezvoltă în arealul geografic montan oferind contiții pentru turismul static (în stațiuni) sau pentru cel dinamic (practicarea sporturilor montane).Este echipată cu hoteluri alpine, hoteluri de stațiune,campinguri,cabane și refugii.”5

Categorii de mărime: „Hoteluri mici cu capacități sub 150 de paturi, hoteluri mijlocii cu capacități cuprinse între 150-400 de paturi, hoteluri mari cu capacități peste 400 de paturi. ” 1

5 Gheorghe Vais, Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES, 2008, p.15

Categorii de mărime: „Hoteluri mici cu capacități sub 150 de paturi, hoteluri mijlocii cu capacități cuprinse între 150-400 de paturi, hoteluri mari cu capacități peste 400 de paturi. ” 6

Categorii de confort: „Clasificarea internațională este de la 1 la 5 stele:

★ Ieftin -(Turist) –Camerele cu un pat au 8mp,iar cele duble 12mp,

★★ Economic(Standard)-Camerele cu un pat au 12mp și 16mp pentru două paturi, ★★★ Clasă medie(Confort)-Camerele cu un pat au 14mp si cea cu două paturi 18mp, ★★★★ Clasa l (First Class)-Camerele cu un pat au 16mp iar pentru două paturi au 24mp, ★★★★★ Lux(Lux)- Camerele cu un pat au 18mp iar pentru două paturi au 26mp.” 7

Volumul de oaspeți al hotelurilor montane este variabil, fluctuațiile depinzând de sezon și anume: sezonul rece va determina un grad mare de ocupare al hotelurilor amplasate în apropierea pârtiilor de schi, în timp ce vara vor fi preferate locațiile amplasate în apropierea spațiilor de agrement precum lacurile. Cea mai potrivită măsură menită să asigure o folosire ergonomică a spațiului este compartimentarea zonelor de cazare în blocuri sau aripi, ce pot fi date spre utilizare în funcție de necesități, această măsură putând fi aplicată și pentru spațiile de alimentație publică. Tot în acest scop sunt prevăzute și funcțiuni complementare pentru extrasezoane, ce pot funcționa pe toată perioada anului și au rolul de a atrage turiștii care nu sunt pasionați de sporturile de iarnă. Trebuie avută în vedere de către proiectanți si posibilitatea extinderii unui astfel de complex, dacă respectiva destinație va căpăta notorietate.

Gândite pentru a găzdui oaspeți pe perioade de 1-2 săptămâni, de obicei hotelurile montane sunt prevăzute și cu camere mai mari sau apartamente, în adiție camerelor obișnuite. Se observă recent o tendință de dezvoltare orientată către apartamente și vile. Este comun ca mai mult de 25% din suprafața de cazare să fie alocată apartamentelor, în timp ce majoritatea complexelor rezidențiale de lux hoteliere este compusă din vile. Există variante menite să satisfacă toate categoriile ___________________________________________________________________

6 Gheorghe Vais, Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES, 2008, p.154.

7 Ernest Neufert, Peter Neufert, Cornelius Neufert, Manualul Arhitectului-Elemente de proiectare și de construcție,Ed.Alutus,Miercurea Ciuc, 2004, p.478

sociale, nevoile și chiar și cele mai deosebite capricii. Facilitățile și detaliile sunt determinate de potențiala durată a șederii. Pentru a spori veniturile suplimentare ale unităților de cazare de vacanță, acestea au gândite facilități precum diverse restaurante și spații destinate alimentației, săli de sport, spa-uri, spații pentru jocuri, oferind mai multe posibilități pentru petrecerea timpului liber decât hotelurile obișnuite.

Scopul hotelului determină și amplasarea sa. De exemplu, hotelurile de sky sunt amplasate în mod uzual direct pe pârtie sau la baza acesteia și au facilități proprii de schi, de la depozitarea echipamentului, la service și magazine de închiriere, locate în spații accesibile turiștilor. Există o suprafață standard de 60-100 mp amplasată la baza telescaunului care este destinată grupurilor de participanți la cursurile de schi. Un model în acest sens este hotelul Ritz-Carltoon Bachelor Gulch din Aspen, Colorado apreciat de către turiști deoarece dispune de facilități de depozitare a schiurilor și are pârtii accesibile din perimetrul hotelului, eliminând nevoia de a utiliza transport suplimentar. (fig.1)

fig.1 Ritz-Carlton Hotel Bachelor Gulch din Aspen Higlands(sursa: www.hksinc.com/ places/the-ritz-carlton-bachelor-gulch)

„Cei mai mulți oaspeți vin la hotelurile de schi cu automobilele sau autocare, iar din cauza acumulărilor de zăpadă și pentru a evita impactul vizual negativ al parcărilor în aer liber, majoritatea hotelurilor oferă în general parcări subterane, menținând astfel perspective nerestricționate către peisaj și conturul terenului natural.” 8

Totodată cea mai importantă resursă a hotelului montan este cadrul natural. Un aspect valoros al peisajului este nealterarea lui prin mijloace cum sunt accesul cu automobile sau autobuze. De exemplu întreaga stațiune Avoriaz din partea estică a Franței este amenajată pentru a fi pe deplin dedicată schiatului, accesul autovehiculelor fiind strict interzis.(fig.2)

fig.2 Stațiunea Avoriaz-Franța ( sursa: www.ans-services.fr )

8 Rutes,Walter A,. Penner, Richard H. și Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development (second edition).New York & London: Routledge,2001,p. 306

Una dintre preocupările principale ale proiectanților este aceea de a proteja natura, prin urmare este încurajată reconversia și extinderea spațiilor deja existente pentru a da naștere unor noi hoteluri. „Industria noilor construcții de hoteluri, imbunătățirea și extinderea celor existente, restaurarea și convertirea altor clădiri în hoteluri a devenit o industrie de miliarde de dolari. Nu numai ca renovările extensive periodice sunt considerate un mod de viață dar în același timp mențin hotelurile moderne și profitabile.” 9

„Astfel mulți dezvoltatori s-au orientat către convertirea structurilor existente, câteodată monumente, care și-au depășit utilizarea lorrea celor existente, restaurarea și convertirea altor clădiri în hoteluri a devenit o industrie de miliarde de dolari. Nu numai ca renovările extensive periodice sunt considerate un mod de viață dar în același timp mențin hotelurile moderne și profitabile.” 9

„Astfel mulți dezvoltatori s-au orientat către convertirea structurilor existente, câteodată monumente, care și-au depășit utilizarea lor precedentă, fie ele gări, palate sau structuri mai modeste cum ar fi internatele sau unitățile de pompieri.” 10

__________________________________________________________________________________

9 Rutes,Walter A,. Penner, Richard H. și Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development (second edition).New York & London: Routledge,2001,p. 93 –traducere din engleză „Far exceeding new hotel construction, upgrading of existing hotels and expansion, restoration and conversion of other buildings to hotels has become a multi-billion dllar industry. Not only are extensive periodic renovations considered a necessary way of life to keep hotels refreshed and marketable”

10 Rutes, Walter A. Și Penner, Richard H. Hotel planning and design. New York: Whitney Library of Design, 1985, p.111.

Amplasament și configurație spațială

TOPOGRAFIE

Situl unui hotel montan în cele mai multe cazuri se află în pantă, acesta fiind considerat un plan înclinat neîntrerupt. Rolul principal în configurarea construcției îl au curbele de nivel, construcția având elementele planului așezate paralel cu curbele de nivel. Planurile orizontale ale nivelurilor construcției se obțin prin terasarea terenului, prin umpluturi sprijinite de ziduri, platforme susținute sau console.(fig.3) Construcțiile dezvoltate pe verticală pot să stea pe o platformă sau se pot înălța complet liber.(fig.4B-C)

Fig.3 – planurile orizontale pentru un sit în pantă Fig.5 – (sursa: Simonds, 1976, (sursa: Simonds, 1976, p.84) p.85)

Fig.4 – A.construcțiile suprapuse pot folosi panta, B-pot sta pe o platformă,C-se pot înața libere

(sursa: Simonds, 1976, p.86)

„Suprafețele de cotă relativ egală constituie benzi înguste așezate perpedicular pe axa pantei, și sugerează forme înguste de plan ca bara sau panglica.” 11

O altă variantă este așezarea nivelurilor construcției decalat, folosind panta(fig.4A), în terasă. Formele compoziției naturale trebuie să exprime stabilitate pentru a fi plăcute, iar forța gravitațională să se exercite in josul pantei.

„O construcție realizată pe un sit în pantă aparține atât cerului cât și pământului.” 12

Caracterul impresionant al unei pante rezidă în schimbările vizibile ale înclinării. Schimbările naturale pot fi accentuate și dramatizate prin folosirea de terase suspendate, de platforme ce domină priveliștea și de balcoane terasate. Situl în pantă posedă o calitate peisagistică dinamică și se pretează formelor dinamice ale planului.

„Excepție de la regula exprimării stabilității în josul pantei sunt acele construcții la care se dorește sugerarea unui sentiment de îndrăzneală sau exuberanță.”13

De asemenea, situl poate fi pe un teren orizontal, cum ar fi un platou sau o depresiune unde efectele microclimatului depind foarte mult de poziția clădirii față de topografia terenului învecinat (fig.6) sau de umbrirea cauzată de alte părți ale clădirii sau de clădirile învecinate.

Elementele naturale contribuie la determinarea arhitecturii, care se adaptează la condițiile geografice. „Înțelegând condițiile speciale de mediu se poate stabili orientarea optimă.” 14

___________________________________________________________________

11 Simonds, John Ormsbee. Arhitectura Peisajului-a patra ediție. New York: McGraw-Hill,1976, p.127

12 Simonds, John Ormsbee.Arhitectura Peisajului-a patra ediție.New York McGraw-Hill,1976, p.85

13 Simonds, John Ormsbee. Arhitectura Peisajului-a patra ediție. New York: McGraw-Hill,1976, p.86

14 Trișcu, Aurelian. Arhitectura Peisajului. București: Ed.Tehnică, 1976, p.125

Fig.6 – Efectele diferitelor situații topografice asupra capacității de acumulare de energie solară și pierderilor de căldură datorate vântului (sursa: Hegger,și alții 2008)

Plantele pot fi folosite pentru a bloca vânturile de iarnă, a conduce briza, a tempera lumina soarelui și pentru a îmbunătații microclimatul.

„Clădirile expuse la vânt înregistrează pierderi de căldură mai mari. Direcția si viteza vântului se pot determina prin diferite simulări. Copacii sau alte obstacole în cursul acestor direcții sunt folosite pentru a reduce pierderile de căldură datorate vântului. Diferența de temperatură de pe fațade opuse crează mișcarea aerului și poate fi folosită pentru ventilarea clădirii.”15

Nu voi trata în detaliu acest subiect din cauză că soluțiile și metodele de proiectare sunt diferite de la caz la caz, dar voi prezenta două exemple de construcții amplasate în condiții dificile de construire.

Primul exemplu este reprezentat de Tree Hotel situat în Suedia, al arhitecților Martin Videgård și Bolle Tham; construcția nu atinge pământul, fiind construită pe trunchiul unui copac. Exteriorul este construit din sticlă laminată pentru a împiedica păsările să se loveasca de acesta.(fig.7)16

__________________________________________________________________

15 Hegger, Manfred, și alții. The Energy Manual. Basel: Birkhauser, 2008, p.102-104.

16 "Tree Hotel / Tham & Videgård Arkitekter" 30 Jun 2011. ArchDaily. Accessed 19 Mar 2015. <http://www.archdaily.com/?p=103393

Fig.7 – Tree Hotel (sursa: http://www.archdaily.com/103393)

Cel de al doilea exemplu se află pe un deal gol, cu o vizibilitate fenomenală de jur-împrejur, lângă Laguiole, în frumosul peisaj al Aubrac-ului în Masivul Central aici aflându-se Hotelul Michel Bras deschis în 1993, al arhitectului Eric Raffy. Hotelul este dezvoltat în trei aripi paralele străpunse de o structură în formă de săgeată. Structura de sus, prin care se intră în hotel, conține recepția, o bucătărie, restaurant si apartamentul proprietarului, Michel Bras, precum și un lounge în holul consolă. Celelalte două clădiri care conțin 15 camere sunt dispuse lateral și au bai expuse. În panourile fațadei, tratate cu dale de bazalt locale, sunt prevăzute deschiderile de sticlă de la podea la tavan pentru a asigura o imagine clară a peisajului.17 (fig.8)

__________________________________________________________________

17 Keck, Herbert. Arhitecture and Tourism. Motovun: Vortag, 2005

Design Hotels: Architectural Design. Links Editorial, 1998, p.16-25

Fig.8 – Hotelul Michel Bras, Franța,1993,arh. Eric Raffy.(sursa: Design Hotels: 1998)

ORIENTARE ȘI ÎNSORIRE

În zona montană orientarea camerelor joacă un rol important, astfel încât poziționarea lor față de punctele cardinale trebuie să aibă ca rol acumularea numărului maxim de ore de lumină naturală și radiație solară. „O atenție deosebită este dată studiului însoririi generale a teritoriului respectiv prin determinarea zonelor de umbră pe care le lasă munții înconjurători.”18

Însorirea excesivă a unor fațade prin amplasarea acestora obligă luarea unor măsuri de protecție speciale prin elemente constructive fixe sau reglabile.

Hotelurile sunt amplasate în general în funcție de punctele cardinale, astfel pârtiile de schi sunt situate pe partea umbrită a muntelui, pentru a reține maximul de zăpadă, iar orientarea camerelor se face pe partea cu soarele, dar în același timp și cu vedere la pârtie.

18 Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 19-20

Un exemplu de interpretare contemporană a venit din partea arhitecților LEA, asupra Hotelului Goldenkey Schi19 din Turcia prin intervenția lor asupra unei cabane de schi apine cu trei aripi dispuse în jurul unei grădini interioare și poziționate să profite la maxim de lumina soarelui și priveliștea către munții Köroglu. Clădirea dispune de 41 de camere, fiecare fiind atent poziționată pentru a fi în relație cu peisajul. (fig.9, fig. 10)

Fig.9 – Hotelul Goldenkey Schi (sursa: www.booking.com /hotel/tr/golden-key)

Fig.10 – Concept (sursa: www.archdaily.com /104326/)

19 Goldenkey Schi Hotel /LEA Invent. 19.Jan.2011. Archdaily. Accessed 19 Oct 2014

<http://www.archdaily.com/104326/

Un studiu de umbrire clarifică aceste aspecte și favorizează determinarea optimă a metodelor de obținere și exploatare a energiei solare active și pasive, modul de a obține lumina naturală pentru camere sau măsurile de umbrire necesare.

O soluție pentru captarea radiației solare este folosirea suprafețelor reflectorizante în vecinătatea clădirilor (vopsirea suprafețelor în culori deschise, reflexia apei, reflexia sticlei, etc). „Cu cât e mai mic unghiul de incidență, cu atât e mai mare componenta reflectată.” 20

Terenul absoarbe radiația solară și folosind apa stocată îl face un bun element pentru reglarea microclimatului. Cu cât adâncimea e mai mare, cu atât temperatura e mai constantă pe parcursul anului și terenul poate fi folosit pentru pompe termale cu un mare grad de eficiență. (Hegger, și alții, 2008)21

Ca exemplu am ales Hotelul Butagaz22 din pădurea Villers-Cotterets din Franța care oferă iubitorilor de natură posibilitați de cazare în camere deschizibile total către mediul vegetal. Suspendate de o fină structură metalică (tije și cabluri), unitățile de cazare sunt legate de nodul circulației verticale prin pasarele. ( fig.11)

fig.11 – Perspectivă aeriană (sursa: http://www.renaud-djian.fr )

____________________________________________________________________________

20 Hegger, Manfred, și alții. The Energy Manual. Basel: Birkhauser,2008, p.87.

21 Hegger, Manfred, și alții. The Energy Manual. Basel: Birkhauser,2008, p.102-104.

22 http://www.renaud-djian.fr – Forum Butagaz pour l'architecture – L'hôtellerie, un espace de vie privilégié – Villers-Cotterêt (01) / 1992 – avec Claire Petetin & Patrice Rey

Conceput in stilul high-tech, hotelul își are serviciile îngropate sub terenul natural iar suprastructura este străbatută de o multitudine de pasarele și platforme belvedere. ( fig.12)

fig.12 – Plan si plan de situație (sursa: http://www.renaud-djian.fr )

COMPOZIȚIA PLANIMETRICĂ ȘI VOLUMETRICĂ

„Indiferent de tipul, mărimea sau specializarea unui hotel, elementele funcționale principale (recepția, cazarea, alimentația publică) se vor regăsi în orice formulă compozițională aleasă. Asta nu exclude o varietate mare tipologică datorată modului de compunere pe verticală a elementelor funcțional-spațiale.”23

Sistemul pe un singur nivel (fig.13)– sistemul de dezvoltare pe orizontală este specific hotelurilor de vacanță de capacitate mică și amplasamentelor naturale valoroase. Acoperă o suprafață mai mare de teren și expune o suprafață mai mare de anvelopă intemperiilor și condițiilor atmosferice, în special pentru configurația pavilionară, dar se întâlnesc soluții de integrare în peisaj care amplifică comunicarea cu mediul natural.

__________________________________________________________________________________________23 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 154

fig.13 – Sistemul pe un singur nivel (sursa:Cezar Lazarescu Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 22)

fig.14 – Sistemul pe mai multe niveluri (sursa:Cezar Lazarescu Construcții hoteliere.

Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 22)

Sistemul pe mai multe niveluri (fig.14). Sistemul de dezvoltare pe verticală se întâlnește la toate tipurile de hotel indiferent de capacitate. Datorită unor arii construite raționale este preferat în situri cu densitate mare.

Sistemul pe mai multe niveluri în retrageri succesive (fig.15) „este atunci când panta terenului este foarte mare și se adoptă sistemul de retrageri succesive, considerat de mulți ca ideal pentru capacitatea lui de adaptare mimetică la particularitățile sitului natural.”24

24 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 155

fig.15–Sistemul în retrageri pe mai multe niveluri, A-cu bloc unitar in retrageri, B-cu spatiu central liber (sursa: Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 155)

„Au fost la modă acum vreo 30 de ani, în țări cu relief montan. Era, într-adevăr, o idee interesantă, iar locuirea cu peisajul descendent și perspectiva până în depărtare probabil că e placută. Ea prezintă însă doua dezavantaje. Primul poate fi surmontat prin abilitatea arhitectului: dificultatea de a ilumina și ventila natural apartamentul pe toată adâncimea. Motivul pentru care acest tip de locuire a fost aproape abandonat, cel puțin în Europa, îl constituie cel de-al doilea dezavantaj: imaginea greoaie a acestor ansambluri, privite dinspre orașul din vale. Ele modifică peisajului natural, adică urâțesc dealurile, alminteri atât de placute pentru locuitorii care au norocul să le aibă în prejmă.”25

Un exemplu extrem de terasare este Hotelul Lux Alpinae construit de arhitectul Georg Driendl în Austria; construcția se găseste pe o pantă abruptă din St. Anton, pe drumul care duce către trecătoarea Arlberg. Hotelul a fost construit pe o pantă de 5 etaje aceasta fiind excavată și asigurată cu beton pulverizat. Spațiul dintre peretele construcției și stâncă este acoperit, iar suprafața de beton este folosită ca un perete de alpinism.(fig.16)

25 Sandu Tomașevschi,Anca. Locuirea europeană tradițională, modernistă și contemporană. Bucuresti: Compress, 2007,p. 83

fig.16–Hotelul Lux Alpinae, Austria (sursa: http://www.igluski.com/st-anton/hotel-lux-alpinae_p18780)

Sistemele prezentate mai sus se pot întâlni în trei variante determinate de ocuparea teritoriului și de tipul de relații funcționale existente între componente: compact (mono-bloc), semi-pavilionar și pavilionar.

Hotelurile compacte, sunt de cele mai multe ori devoltate pe verticală și se regăsesc cel mai des în zonele urbane, mai dense din nevoia de a folosi spațiul cât mai eficient, dar și în contextul natural foarte valoros, pentru a reduce impactul asupra peisajului.

Un exemplu ar fi Hotelul Vigilius Mountain Resort26 construit de arhitectul Matheo Thun situat în partea de nord a Italiei la o altitudine de 1500 m. Accesul către acesta se face doar printr-o telecabină, altminteri fiind total izolat. Hotelul se integrează perfect în natură prin conectivitatea sa cu muntele, acesta având planimetria în formă de „Y”, care sugerează un copac căzut. Ca și finisaje s-au folosit sticla si șipcile de lemn orizontale, oferind senzația că hotelul se agață de munte. (fig.17, fig.18)

Sistemul preferat de configurare a hotelurilor montane este cel semi-pavilionar, deoarece pune în valoare natura orientând elementele principale ale hotelului către trăsaturile valoroase ale peisajului. Planimetria este una ramificată, fiind mai ușor de integrat în peisaj și oferă oportunitatea de a stabili relații cu exteriorul în spațiile interstițiale ale pavilioanelor.

26 www.architonic.com/aisht/vigilius-mountain-resort-matteo-thun-partners/5100835

Hotel Vigilius Mountain Resort .Accesed 18 mar 2015 – http://www.vigilius.it

Ca exemplu am ales Hotelul Wiesergut27 de Gogl Architekten situat in Innsbruck, Austria. Arhitectul a venit cu propunerea de a extinde o clădire existentă, aceasta având o structură locală tradițională cu un șir de pavilioane de o arhitectură puristă. Bazându-se pe materialele locale cum ar fi lemnul, piatra și granitul, arhitectul a construit mai multe pavilioane de mici dimensiuni fără să intervină agresiv asupra clădirii existente sau a peisajului, redând totodată o atmosferă placută. (fig.19, fig.20) ( sursa:www.archdaily.com/340876)

fig.17–Hotelul Vigilius Mountain Resor fig.18–Hotelul Vigilius Mountain Resor-plan

(sursa: http://www.vigilius.it/) (sursa:www.architonic.com)

fig.19–Hotelul Wiesergut fig.20–Hotelul Wiesergut-plan

(sursa: www.archdaily.com/340876/) (sursa www.archdaily.com/340876)

__________________________________________________________________

27 Hotel Wiesergut /07 mar 2013/Archdaily. Accesed 18 mar 2015

www.archdaily.com/340876

În hotelurile pavilionare funcțiuniile sunt adăpostite în clădiri separate, „astfel simplificându-se problema relațiilor funcțional-constructive, dând totală libertate de concepție pentru fiecare construcție. Se poate asigura astfel o exprimare arhitecturală mai bogată și mai variată, cu premize mai sigure de încadrare în peisagiu.” 28 (fig.21)

fig.21–Schema de funcționare a unui hotel de tip pavilionar în care fiecare funcțiune este adăpostită în clădiri separate.(sursa: Cezar Lăzărescu.1971)

ÎNCADRAREA ÎN PEISAJUL MONTAN

Cel mai important element într-o stațiune de schi, sat de vacanță sau han de țară îl reprezintă nealterarea mediului înconjurător. „În același timp, tot mai multe hoteluri și stațiuni montane sunt necesare pentru a satisface cererea mare pentru facilități de recreere, iar ele trebuie să îndeplinească cerințe ecologice complete.” 29 (Rutes, și alții 2001).

___________________________________________________________________

28 Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 25

29 Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.306

Ca exemplu am ales Snowshoe Mountain Resort30 situat în partea de Vest a statului Virginia,SUA acesta utilizând o suprafață de 98.74 hectare de teren pentru a creea ansamblul ce include pârtii de schi, spații comerciale, spații de alimentație publică și servicii pentru oaspeți și vizitatori.(fig.22)

fig.22– Snowshoe Mountain Resort (sursa: http://www.snowshoemtn.com/)

___________________________________________________________________

30 „Snowshoe Mountain Resort” sursa: www.snowshoemtn.com

http://www.examiner.com/

fig.23– Hotelul Borgafjäll,(sursa: www.borgafjallen.se/)

Un alt exemplu ar fi Hotelul Sotelia32 din Podčetrtek, Slovenia realizat de ENOTA Architects în anul 2006. Acest nou hotel nu a încercat să reunească trăsaturi ale clădirilor din vecinătate, ci mai degrabă să se distanțeze de clădirile și anexele din zonă, insistând pe mediul înconjurător. Principala preocupare a fost de a evita construcția unei clădiri masive, pentru a nu obtura vederea către pădure. Volumul a fost fragmentat în unități mai mici pentru a se încadra în peisaj, totodată forma specifică a hotelului a fost dictată de curbele de nivel.(fig.24)

fig.24– Hotel Sotelia,(sursa:Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, Hotel Sotelia, p.161-166 )

___________________________________________________________________

31 Mats Egelius și Ralph Erskine.Ralph Erskine, Architect.Coronet Books Inc,1990– traducere din engleză: „The hotel is set on the edge of a gravel pit and molded together with the surrounding terrain as a giant earth sculpture, to arrive in the hope of harmony with the summit line of the mountains and with the spiral farms windswept snow windbreak were placed to direct the wind so that it can erodate and build the snow in sculptural forms the floor sculpture of the hotel, at the same time provides the begginer slopes that are missing in the immediate vicinity; downhill races begin on the roof.”

32Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, Hotel Sotelia, p.161-166

3.Analiza funcțiunilor hotelului montan

„Schema funcțională a unui hotel (fig.25) articulează câteva zone importante considerate indispensabile pentru definirea programului arhitectural: zona de primire a publicului are rolul de a asigura primul contact al publicului cu hotelul, gestionează prin intermediul recepției formalitățile de cazare și distibuie circulația majoră a publicului către principalele zone funcționale; zona de cazare reprezintă unitatea funcțională de bază a programului și se generează prin însușirea de-a lungul unei circulații a camerelor; zona de alimentație publică este alcătuită din sălile de consumație ale diferitelor unități de profil (restaurant, bar cofetărie, cafenea etc) împreună cu spațiile lor de preparare și reprezintă grupa spațială a funcțiunilor de deservire directă; zona serviciilor este grupa spațială a funcțiunilor de deservire indirectă și conține spațiile pentru serviciile generale de toate tipurile (depozite, spălătorii, ateliere de reparații, accesele secundare etc). ” (Gheorghe Vais, 2008)33

fig.25– Schema funcțională a unui hotel (sursa: Gheorghe Vais,2008)

______________________________________________________________

33 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 155-156

Indiferent de tipul hotelului acesta are în compoziția sa spații de alimentație publică, restaurante atât pentru clienți cât și pentru cei care nu sunt cazați în hotel, baruri, cafenele, săli de conferințe, spații pentru jocuri și sport, piscină, saună, dar pot conține și alte servicii cum ar fii coafor, spațiu presă, schimb valutar,etc.

Categorisirea corecta a fluxurilor în cadrul unui hotel este reprezentată de fluxul publicului, fluxul bagajelor, fluxul personalului, fluxul serviciilor, etc; acestea trebuie să satisfacă câteva deziderate fundamentale cum ar fi: claritatea circulațiilor, traseele trebuie să fie ușor de parcurs și de supravegheat pentru securitatea celor cazați; în același timp aprovizionarea trebuie izolată de restul fluxurilor pentru evitarea poluării zonelor destinate publicului.( Gheorghe Vais,2008)34

Un factor important referitor la funcțiuni îl constituie și tradiția hotelieră a fiecărei țări, care interpretează de fapt tradițiile de viață ale poporului respectiv, însă datorită migrării turiștilor de la an la an acestea sunt pe cale de dispariție, tot mai multe hoteluri adoptând așa zisul stil internațional, stil care își are originea nu numai în formule plastice similare, ci, în fond, în formule funcționale aproape identice.

(Cezar Lăzărescu, 1971)35

HOTELUL MONTAN DE STAȚIUNE

Hotelurile montane de stațiune trebuie să stabilească si să raspundă acelorași cerințe ca și hotelul urban, deși de multe ori amplasamentul este dificil sau greu accesibil. În cele mai multe cazuri hotelurile montane se află la poalele munților, însă pot fi localizate și în depresiuni sau văi de râuri, în același timp se pot situa și la altitudini foarte mari, deși această metodă este întalnită mai rar.

Uneori tipul mediului în care este amplasat un hotel determină o distanțare marcată de cadrul natural și aceasta poate presupune folosirea unor sisteme de transport speciale precum telecabinele sau telegondolele pentru transportul turiștilor la obiectivele naturale din zonă.

„Exteriorul și interiorul acestora sunt legate în mod fericit, unul fiind continuarea logică a celuilalt.”36 (Cezar Lăzărescu,1971)

___________________________________________________________________

34 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p.156

35 Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 21

36 Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 24

HOTELUL MONTAN DE SCHI

Ca urmare a dezvoltării tehnologiei de producere de zăpadă artificială și a echipamentului de schi în anii 1970, interesul pentru schi pe pârtie a continuat să crească în fiecare sezon. O dată cu cererea mare, hotelul montan de schi s-a dezvoltat în formă de ansambluri hoteliere deschise pe tot timpul anului, completându-se în avantajul acestora cu spa-uri, restaurante, centre de conferințe și spații pentru divertisment.(Rutes,și alții,2001)37

Dezvoltarea a luat naștere datorită marilor hoteluri de lux, acestea menținând ambianța tradițională a hotelului montan de schi. Datorită apariției centrelor comerciale în zona stațiunilor montane mari, hotelul montan de schi a devenit „sat de vacanță” pentru toate anotimpurile.

Noile hoteluri montane de schi vin în avantajul turiștilor cu servicii noi cum ar fi terenuri de sport, piscine interioare și exterioare, spa-uri, restaurante panoramice la niveluri superioare, trasee pentru drumeții, excursii. Astfel turișii care nu practică sporturi de iarnă au început să se cazeze în hotelurile montane și in extrasezon.

Ca exemplu am ales celebra stațiune de schi Flaine38, din Franța (fig.26), concepută și executată de faimosului arhitect Marcel Breuer. Încă de la începuturile creerii designului Marcel Breuer și Éric Boissonnas erau hotărâți să respecte natura. Au avut grijă să nu disturbe natura înconjurătoare și să integreze stațiunea în munți. Datorită acestui fapt, designul general s-a putut contopi cu elementele din mediul înconjurător, și diferitele niveluri ale stațiunii nu se pot vedea unul de celălalt.

Emblematicul hotel „Le Flaine”, cu terasa sa însorită privind către prăpastie și clădirea „Betelgeuse” au fost inaugurațe în 1969 și listațe ca și monumente istorice franceze în 1991.

Hotelul Flaine al lui Marcel Breuer a fost distins cu gradul de „Moștenirea Arhitecturală a secolului 20” de către Ministerul Culturii în anul 2008.

___________________________________________________________________

37 Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.305

38 http://www.flaine.com

http://en.wikipedia.org/wiki/Flain

fig.26– Stațiunea Flaine, Bauhaus,Franța , arhitect Marcel Breuer(sursa: www.flaine.com/)

FUNCȚIUNILE HOTELULUI MONTAN

„Zona de recepție joaca un rol fundamental în tehnologia hotelieră, prin asigurarea serviciului de primire al clienților unui hotel.”39 (fig.27)

Poziția recepției în cadrul zonei de primire a publicului se face ținându-se cont de necesitatea asigurării vizibilității spre punctele strategice cum ar fi: circulația spre cazare, circulația spre sectorul de alimentație publică, supravegherea fluxului de bagaje.

„Un rol important în funcțiunea unui hotel montan îl are și holul principal, acesta având cel mai mare impact asupra vizitatorilor. ”40 În același timp holul unui hotel montan este prevăzut să fie cu aproximativ 20% mai mare decat holul unui hotel obișnuit, deoarece în general turiștii sunt organizați în grupuri numeroase; totodată restaurantele sunt mai mari decât cele obișnuite și în mare parte oferă facilități de bufet suedez.

___________________________________________________________________

39 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 157

40 Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.311

fig.27– Schema funcțională a unei zone

de receptie(sursa: Gheorghe Vais,2008)

Cea mai importantă zonă funcțională a unui hotel, este zona de cazare, definind de fapt programul arhitectural. În majoritatea cazurilor, cazarea se desfășoară pe mai multe niveluri în volume caracteristice, forma planului fiind diferită de la un hotel la altul.

Hotelul montan de schi se diferențiază prin zonele de bar și de discuții care sunt concepute pentru a acomoda amestecul social unic. Un al doiea bar separat este necesar pentru schiorii mai tineri, aceștia fiind mai zgomotoși, totodată avînd nevoie de un spațiu pentru dans și muzică. Amestecul celor două grupuri contribuie la atmosfera unică a hotelului de schi. Lobby-ul principal este utilizat în primul rând de oaspeții mai în vârstă și necesită un șemineu, mobilier confortabil și o priveliște către munte.

Restaurantul hotelului montan de schi se folosește în același timp pentru prânz, care de cele mai multe ori este considerat doar o gustare, dar și pentru cină, aceasta fiind considerată o ocazie importantă de a discuta activitățile de peste zi și re-energizarea pentru urmatoarea zi de schi.

De cele mai multe ori restaurantele hotelului montan de schi au cel puțin un perete exterior vitrat pentru a reda priveliștea exterioară, tavanele sunt înalte pentru a cuprinde o porțiune mai mare de peisaj din interior, dar în același timp acestea au și terase pentru utilizarea pe timpul zilei. Este necesar un mix cu un restaurant elegant pentru cei în vârstă și un bistro pentru cei mai tineri cu un spațiu de bufet suedez ce funcționează la interior și exterior pe timpul zilei. (Rutes, și alții, 2001)41

„Designul arhitectural și designul interior joacă un rol important în satisfacția clientului și contribuie la atractivitatea mediului construit. La abordarea petrecerii timpului liber, publicul are tendința să evalueze atractivitatea unui loc după exteriorul unității.”42

„Percepția clienților este influențată de lumină, culoare, texturi, calitatea materialelor, stilul mobilierului și decorarea pereților. Accentuarea designului interior cu ajutorul unor suprafețe de apă și plante ar putea crea și mult dinamism mediului fizic al holului de primire.”43

De asemenea designul se poate focusa pe reinterpretarea tradițională, devenind chiar o pastișă a designului și decorațiunilor interioare. Această tipologie ia forma calității și stilului care depășesc standardele cu care oaspeții sunt obișnuiți acasă.

___________________________________________________________________

41 Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.306

42 Dhiraj Thapa, Hotel Lobby Design: Study of Parameters of Attraction ,Texas Tech University, December 2007 traducere din engleză -„The function of architectural design as well as interior design and décor plays an important role in customers’ satisfaction level and contributes to the attractiveness of the physical environment. While approaching leisure services, customers are likely to evaluate the

attractiveness of the exterior of the facility.

43 Dhiraj Thapa, Hotel Lobby Design: Study of Parameters of Attraction ,Texas Tech University, December 2007 traducere din engleză -Customers may be affected by lighting, color, textures, quality of materials, style of furnishings, and wall décor. For example, dull colors maybe relatively unattractive compared with bright colors. Emphasizing the interiorscaping, on the other hand, such as the creation of water bodies, ponds, and plants could create more of a sense of place and bring more liveliness to the physical environment of the lobby.

Un exemplu celebru pentru interiorul și exteriorul său este Hotelul Bruendl44 din Linz, Austria. Holul de 3 etaje este elementul de legătura dintre cele doua structuri, care au totuși calitatea de a servi simultan drept cameră multifuncțională care totodată se deschide în restaurant, bar, zonele de terapie, camere și spa. Forma neregulată a holului are și rol de spațiu de circulație. Elementele care înconjoară coridoarele devin decorațiuni pentru hol atunci când este luminat noaptea.(fig.28, fig.29)

fig.28– Hotelul Bruendl-Etaj superior fig.29– Hotelul Bruendl-Hol/recepție

(sursa: Lobby & Lounge,2011) (sursa: Lobby & Lounge,2011)

ZONA DE CAZARE

Camerele și apartamentele de cazare reprezintă între 65% și 85% din toată suprafața desfășurată. Selectarea unei anumite configurații spațiale și orientarea spațiilor trebuie(1) să sporească vizibilitatea, (2) să reducă costurile energetice și (3) să se adapteze la posibilitatea unor extinderi viitoare.(Rutes, și alții,2001)45

Camerele se pot împarții în siteme de cazare precum: cu simplu tract, dublu tract sau în sitem de cazare complex.

___________________________________________________________________

44 „Lobby & Lounge”,by Yeal Xie/ LST Publishing House; English/Chinese Bilingual edition (2011) p.192-193

45 Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.621

Sistemul de cazare pe simplu tract (fig.30) se definește prin existența unui singur tract cu camerele de cazare, dezvoltate de-a lungul circulației orizontale de tip coridor. Unul din dezavantajele acestui tip de sistem reprezintă lungimea excesivă a coridorului și implicit de monotonia spațiilor realizate.(Gheorghe Vais,2008)46

fig.30– Sistem de cazare pe simplu tract (sursa: Gheorghe Vais,2008)

A.bară simplă,B.bară frântă,C.două bare articulate,D.trei bare articulate,E.patru bare articulate

Sistemul de cazare pe dublu tract (fig.31) presupune două șiruri de camere dezvoltate de-a lungul unei circulații orizontale de tip coridor. Dezavantajul acestui sistem îl reprezintă slaba iluminare naturală a circulațiilor, ce duce la apariția iluminatului artificial. Sistemul este specific marilor hoteluri. (Gheorghe Vais,2008)47

fig.31– Sistem de cazare pe dublu tract (sursa: Gheorghe Vais,2008)

A.simplu,B.simplu cu anexele axate central,C.decalat cu anexele axate central,D.combinat cu simplu tract și anexele axate central,E.două articulate, F.patru articulate.

Sistemul de cazare complex (fig.32) reprezintă încercarea de a distruge relativa monotonie rezultată din aplicarea sistemelor anterioare. În general aceste sisteme complexe oferă adesea o zonă centrală de tip atrium, dezvoltată pe mai multe niveluri. Are marele avantaj al lipsei aproape totale a circulațiilor de tip coridor.

(Gheorghe Vais,2008)48

___________________________________________________________________

46 / 47 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 158

48 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 159

fig.32– Sistem de cazare complex (sursa: Gheorghe Vais,2008)

A.atrium central,B.atrium descentrat,C.atrium circulat,D.triunghiular compact

Din analiza lui Rutes, W.a, Penner,R.H și Adams,L. observăm că unele din sistemele de cazare oferă soluții ce au costuri mai scăzute decât altele. Diferența dintre un sistem sau altul reprezintă o economisire de până la 20% în suprafața desfăsurată pentru camerele de cazare. Eficiența etajului curent poate fi comparată cel mai direct prin calculul suprafeței totale ocupate de camere. Acesta variază de la 60% în situațiile cu atriumuri mari până la 75% în cele mai strâns proiectate cu dublu-tract.

„În practica internațională actuală, unitatea de cazare este structurată pe camere de 1 sau 2 paturi și apartamente, iar repartiția lor în cadrul unui hotel se face în funcție de specificul său. Statistic s-a stabilit o proporție considerată astăzi optimă: cameră 1 pat-12%, cameră cu 2 paturi-39%, cameră studio-39% și apartamente 10%. Suprafețele uzuale sunt de 9-12 mp pentru camera cu 1 pat și 13-16 mp pentru camera cu 2 paturi. În cazul camerelor studio și apartamentelor suprafețele sunt determinate de la caz la caz. Aceste suprafețe nu includ vestibulul, debaralele, dulapurile înzidite sau grupurile sanitare.”49 (fig.33)

„Prin împărțirea spațiului în cadrul unei camere de hotel se pot obține zone diferite. În afara formei dreptunghiulare uzuale, există o gamă largă de posibilităti și în ceea ce priveste mobilarea și relațiile dintre încăperi. Dotarea și mobilierul sunt aspecte esențiale ale nivelului de calitate.

Rentabilitatea, ușurința în întreținere, stabilitatea și durabilitatea, precum și funcționalitatea și variabilitatea joacă un rol important .”50 (fig.34, fig. 35)

___________________________________________________________________

49 Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 159

50 Ernest Neufert, Peter Neufert, Cornelius Neufert, Manualul Arhitectului-Elemente de proiectare și de construcție,Ed.Alutus,Miercurea Ciuc, 2004, p.479

fig.33– Schema dotărilor unei camere de hotel

pe grade de confort (sursa: Gheorghe Vais,2008)

fig.34– Hotel Martinspark, Dornbirn, Austria fig.35– Bras Hotel,Aveyron, Franța

(sursa: Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, p.65/25) 51

Datorită cererii mari de apartamente acestea, apar în configurația hotelurilor din nevoia de confort sporit și datorită perioadei lungi de ședere.

Realizarea lor se face prin adăugarea la unitatea de cazare clasică a unui living care să preia cerința de confort suplimentar.

___________________________________________________________________

51 Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, Hotel Sotelia, p.62/25

Acestea se prevăd cu chicinete în care oaspeții își pot prepara singuri masa pentru a deservi oricărei tip de diete.

Mărimea și alcătuirea funcțională depinde de gradul de confort al hotelului și de scopul urmărit în atragerea unei anumite categorii de turiști. Pentru a satisface toate tipurile de grupuri de turiști, se prevăd tratamente acustice speciale, care rămân închise în cazul în care camerele apartamentului sunt folosite independent.

Poziționarea apartamentelor se face în general la nivelul etajelor superioare pentru a oferi o priveliște panoramică, iar camerele mansardate se prevăd cu lucarne sau ferestre în șarpantă. „Șemineurile apar foarte des în camere, dar numărul lor este foarte des limitat de autoritățile de mediu și pot fi restricționate doar către camerele de colț ale tuturor nivelurilor” 52

4.Studiu de caz Mountain Hill Cabin Hotel52

Pentru studiul de caz am ales să prezint caracteristicile hotelului montan analizând construcția hotelului Mountain Hill Cabin, din stațiunea Al, din Norvegia, proiectat de către echipa de arhitecți Fantastic Norway.

Proiectând ceea ce va deveni cu siguranță una dintre cele mai dorite destinații pentru orice entuziast al sporturilor de iarnă, echipa Fantastic Norway din Oslo a creat un paradis ce se încadrează perfect și deservește mai multor scopuri în munții din Al, Norvegia. Apărut într-un decor atât de idilic, însă în același timp provocator din punct de vedere logistic, această sofisticată reședință sezonieră a impus considerabile eforturi; dificultățile au fost numeroase, de la provocările legislative până la evidentele obstacole naturale ce pot fi adesea cauzate de terenul nelocuit. Se așteaptă că pe timpul lunilor grele de iarnă, clădirea va fi accesibilă doar pe skiuri. Acest fapt este cel mai probabil să entuziasmeze iubitorii de adrenalină ce se asociază pentru a căuta astfel de locuri, în loc să-i descurajeze.

Clientul a avut o cerință majoră cu privire la designul acestei clădiri, și aceasta a constat în găsirea unei modalități unice de a incorpora o rampă de schi interactivă în structura clădirii. Eventuala soluție la această cerință a fost să se poziționeze elementele componente ale acoperișului într-un unghi de 23 de grade, extinzând în același timp bucățile de acoperiș în direcția traiectoriei lor, până la momentul in care atingeau solul. Aceste părți din acoperiș alungite vor furniza necesarul de pârtie lină și continuă de care schiorii au nevoie pentru traseul lor; împreună cu mai multe parți alungite ale acoperișului, designul de bază al clădirii dă impresia unui neobișnuit amalgam de triunghiuri dreptunghiulare; intenția a fost să se creeze impresia unui munte abstract.

___________________________________________________________________

52 „De Zeen Magazine” 23 noiembrie 2011. http://www.dezeen.com/2011/11/23/mountain-hill-cabin-by-fantastic-norway

Înălțimea limitată se datorează în parte restricțiilor impuse de stipulările locale de urbanism. Înălțându-se la doar 6 metri în zarea norvegiană, spațiul interior disponibil care este minimal pune la dispoziție tot confortul necesar; în același timp forma clădirii este gândită pentru a minimiza rafalele de vânt și cantitatea de zăpadă, redistribuind-o pe acoperiș pentru alcătuirea pârtiilor. Integrată în peisaj, această structură revoluționară permite elementelor anterior menționate, zăpada și vântul, să conlucreze cu succes, în loc să se potențeze în mod negativ.

Grupat in acest spațiu limitat este un impresionant număr de 4 camere; pe nivelul de bază ce are înălțimea de 4 metri se regăsesc 3 dormitoare și un living, cu un adițional al patrulea dormitor care este strecurat în și mai îngustul etaj superior. Pereții vor fi izolați în mod special pentru a menține căldura, în condițiile unor temperaturi exterioare extrem de scăzute.

Materialele de construcție au fost aduse la situl de construcție cu ajutorul unui scuter de zăpada, din respect pentru frumusețea naturală a regiunii; pentru a nu o periclita în nici un fel din cauza vehiculelor industriale, accesul acestora a fost interzis în toată zona. Construcția a fost inițiată in vara anului 2012 aceasta finalizându-se în anul 2014.

Amplasament și configurație spațială

TOPOGRAFIE

Situl acestui hotel montan se află în pantă, pe un plan înclinat neîntrerupt. Rolul principal în configurarea construcției îl au curbele de nivel, construcția având elementele planului așezate paralel cu curbele de nivel. Planurile orizontale ale nivelurilor construcției se obțin prin terasarea terenului, prin umpluturi sprijinite de ziduri, platforme susținute sau console. Deoarece nu s-a dorit nici o intervenție industrială în zonă, s-a optat pentru o soluție revoluționară, și anume înălțarea complet liberă a construcției fără terasarea în prealabil a solului. Această excepție arată exuberanța și îndrăzneala echipei de arhitecți. (fig. 36, fig.37)53

___________________________________________________________________

53 „De Zeen Magazine” 23 noiembrie 2011. http://www.dezeen.com/2011/11/23/mountain-hill-cabin-by-fantastic-norway

Topografia clădirii a fost aleasă analizând viteza și direcția vântului, astfel încât să se potențeze acțiunea acestuia și astfel să contribuie la formarea pârtiilor de pe acoperiș.

Pentru a prezerva căldura în interior, s-a optat pentru folosirea unor materiale de izolație premium, care să minimizeze pierderile de temperatură.

fig.36–Volum fig.37–Plan de situașie

(sursa:www.dezeen.com/2011)

COMPOZIȚIA PLANIMETRICĂ ȘI VOLUMETRICĂ

Deoarece regulile de construcție în zonă sunt foarte clare, materialul de construcție, unghiul acoperișului și înălțimea hotelului au fost stabilite de către autoritățile locale, pentru a se asigura că acesta se va încadra în standardul de imagine al unui hotel montan din zona respectivă (fig. 38)54. Cu toate acestea, arhitecții au găsit o modalitate de a jongla cu aceste elemente:

Prin extinderea marginilor inferioare ale acoperișului, ce se îmbină în partea superioară la 23 de grade, hotelul devine o parte integrantă din peisaj.(fig.40)

___________________________________________________________________

54 „De Zeen Magazine” 23 noiembrie 2011. http://www.dezeen.com/2011/11/23/mountain-hill-cabin-by-fantastic-norway

fig.38–Hill Cabin Hotel fig.40–Fațade

(sursa::www.dezeen.com/2011)

Pereții verticali orientați către principalele elemente de relief din zonă, crează ceea ce în mod poetic poate fi descris ca ’’un peisaj montan abstract ’’.

Hotelul este proiectat ca și element de mediu ce direcționează zăpada și vântul peste clădire.55 (fig. 42)

fig.42–Concept (sursa::www.dezeen.com/2011)

___________________________________________________________________

55 „De Zeen Magazine” 23 noiembrie 2011. http://www.dezeen.com/2011/11/23/mountain-hill-cabin-by-fantastic-norway

Din punct de vedere al compoziției volumetrice, hotelul este compus din 2 corpuri sub forma unor triunghiuri dreptunghiulare, poziționate unul în spatele celuilalt, cu unghiurile ascuțite orientate diametral opus, creând impresia unor creste montane atunci când sunt privite din față.

Clădirea este structurată pe două etaje. Deși spațiul interior efectiv este foarte mic, acesta este compartimentat în mod ergonomic pentru a oferi maximă funcționalitate, și anume: la nivelul de bază se află trei dormitoare și un living, iar la nivelul superior se găsește cel de-al patrulea dormitor și calea de acces către pârtia care debutează de pe acoperiș.

Concluzii

Scopul acestei lucrări a fost de a realiza o analiză specifică hotelurilor din zonele montane, insistând pe criterii de amplasare precum, topografia, dezvoltarea turismului, comportamentului de petrecere a timplului liber si funcționarea sezonieră.

Volumul și gradul de detaliere al expunerii fiind totuși limitat, aria de abordare a subiectului a fost concentrată pe influența topografiei asupra configurației hotelurilor montane și integrarea și valorificarea peisajului și cadrului natural și trecerea în revistă a aspectelor legate de elementele componente funcționale, considerând că serviciile oferite de hotelurile montane au un puternic caracter selectiv și sunt direct legate de contextul specific.

Compoziția textului s-a făcut în ordinea clasificării tipurilor de hotel și a încadrat hotelul montan în programul hotelier cu ajutorul unei analize a specificului, aceasta fiind urmată de analiza elementelor de amplasament care au influențat configurația hotelului montan, trecând în revistă elementele funcționale ale hotelului.

Clasificarea hotelurilor montane s-a făcut având în vedere criterii precum localizarea, funcțiunea sau caracteristicile speciale. Există două perspective principale, și anume: cea europeană, care considră că hotelurile se împart în hoteluri botique, hoteluri de afaceri, hoteluri de lux, hoteluri de vacanță și hoteluri spa și perspectiva americană, care consideră că hotelurile se împart în hoteluri urbane, hoteluri de vacanță, hoteluri pentru conferințe, hoteluri cu apartamente și hoteluri cazino. De reținut este faptul că orice hotel montan poate intra în mai mult de o categorie.

Amplasamentul este cel care determină designul hotelului și se iau în considerare clima, topografia, dezvoltarea și structura socială. În calitatea ofertei sunt reflectate localizarea și forma de design.Stabilirea configurației hotelurilor montane are în vedere aspecte precum mărimea, gradul de confort sau caracterul unității respective.

Volumul de oaspeți al hotelurilor montane este variabil în funcție de sezon, fapt ce determină compartimentarea zonelor de cazare în blocuri sau aripi, ce pot fi date spre utilizare în funcție de necesități. Tot în acest scop sunt prevăzute și funcțiuni complementare pentru extrasezoane, ce pot funcționa pe toată perioada anului.

Amplasarea hotelului montan este dictată de scopul hotelului. De exemplu, hotelurile de sky sunt amplasate în mod uzual direct pe pârtie sau la baza acesteia și au facilități proprii de schi.

Una dintre preocupările principale ale proiectanților este aceea de a proteja natura, prin urmare este încurajată reconversia și extinderea spațiilor deja existente pentru a da naștere unor noi hoteluri.

Situl unui hotel montan în cele mai multe cazuri se află în pantă. Rolul principal în configurarea construcției îl au curbele de nivel, construcția având elementele planului așezate paralel cu curbele de nivel. Planurile orizontale ale nivelurilor construcției se obțin prin terasarea terenului, prin umpluturi sprijinite de ziduri, platforme susținute sau console. Construcțiile dezvoltate pe verticală pot să stea pe o platformă sau se pot înălța complet liber.O altă variantă este așezarea nivelurilor construcției decalat, folosind panta, în terasă. Formele compoziției naturale trebuie să exprime stabilitate pentru a fi plăcute, iar forța gravitațională să se exercite in josul pantei.

Hotelurile sunt amplasate în general în funcție de punctele cardinale, astfel pârtiile de schi sunt situate pe partea umbrită a muntelui, pentru a reține maximul de zăpadă, iar orientarea camerelor se face pe partea cu soarele, dar în același timp și cu vedere la pârtie.

Din punct de vedere al compoziție, vorbim despre: sistemul pe un singur nivel, sistemul pe mai multe niveluri, sistemul pe mai multe niveluri în retrageri succesive și hotelurile compacte.

Schema funcțională a unui hotel articulează câteva zone importante considerate indispensabile pentru definirea programului arhitectural: zona de primire a publicului, zona de cazare, zona de alimentație publică și zona serviciilor.

Cel mai important element într-o stațiune de schi, sat de vacanță sau han de țară îl reprezintă nealterarea mediului înconjurător.

Toate aceste caracteristici și trăsături au fost tratate pe larg și prezentate și în cadrul studiului de caz centrat pe Hotelul Mountain Hill Cabin.

Bibliografie

Cit.din Rutes,et al.,2001 p.85 – traducere din engleză „No corner of the planet, from the high altitude scenary of Nepal to the peguin-packed ice flows of antarctica is ultimately immune from tourism. From watching Galapagos tortoises to Texas whooping crans, there is no end to the naturalistic as well as historic sight-seeing.”

Cit.din Rutes,și alții, 2001 p.6. first edition-traducere din engleză “It is likely that today,s oxymoron marketing mantra of „ mass customization” is increasing in the hotel field, after bringing gold to industries ranging from clothing to personalized vitamins

Riewoldt, Otto. New Hotel Design.Londra: Laurenge King Publishing 2006.

Rutes, Walter A., Penner, Richard H.și Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & London: Routlege,2001,p.7

Gheorghe Vais, Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES, 2008, p.15

Gheorghe Vais, Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES, 2008, p.154.

Ernest Neufert, Peter Neufert, Cornelius Neufert, Manualul Arhitectului-Elemente de proiectare și de construcție,Ed.Alutus,Miercurea Ciuc, 2004, p.478

Rutes,Walter A,. Penner, Richard H. și Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development (second edition).New York & London: Routledge,2001,p. 306

Rutes,Walter A,. Penner, Richard H. și Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development (second edition).New York & London: Routledge,2001,p. 93 –traducere din engleză „Far exceeding new hotel construction, upgrading of existing hotels and expansion, restoration and conversion of other buildings to hotels has become a multi-billion dllar industry. Not only are extensive periodic renovations considered a necessary way of life to keep hotels refreshed and marketable”

Rutes, Walter A. Și Penner, Richard H. Hotel planning and design. New York: Whitney Library of Design, 1985, p.111

Simonds, John Ormsbee. Arhitectura Peisajului-a patra ediție. New York: McGraw-Hill,1976, p.127

Simonds, John Ormsbee.Arhitectura Peisajului-a patra ediție.New York McGraw-Hill,1976, p.85

Simonds, John Ormsbee. Arhitectura Peisajului-a patra ediție. New York: McGraw-Hill,1976, p.86

Trișcu, Aurelian. Arhitectura Peisajului. București: Ed.Tehnică, 1976, p.125

Hegger, Manfred, și alții. The Energy Manual. Basel: Birkhauser, 2008, p.102-104.

"Tree Hotel / Tham & Videgård Arkitekter" 30 Jun 2011. ArchDaily. Accessed 19 Mar 2015. <http://www.archdaily.com/?p=103393

Keck, Herbert. Arhitecture and Tourism. Motovun: Vortag, 2005

Design Hotels: Architectural Design. Links Editorial, 1998, p.16-25

Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 19-20

Goldenkey Schi Hotel /LEA Invent. 19.Jan.2011. Archdaily. Accessed 19 Oct 2014

<http://www.archdaily.com/104326/

Hegger, Manfred, și alții. The Energy Manual. Basel: Birkhauser,2008, p.87.

Hegger, Manfred, și alții. The Energy Manual. Basel: Birkhauser,2008, p.102-104.

http://www.renaud-djian.fr – Forum Butagaz pour l'architecture – L'hôtellerie, un espace de vie privilégié – Villers-Cotterêt (01) / 1992 – avec Claire Petetin & Patrice Rey

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 154

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 155

Sandu Tomașevschi,Anca. Locuirea europeană tradițională, modernistă și contemporană. Bucuresti: Compress, 2007,p. 83

www.architonic.com/aisht/vigilius-mountain-resort-matteo-thun-partners/5100835

Hotel Vigilius Mountain Resort .Accesed 18 mar 2015 – http://www.vigilius.it

Hotel Wiesergut /07 mar 2013/Archdaily. Accesed 18 mar 2015

www.archdaily.com/340876

Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 25

Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.306

„Snowshoe Mountain Resort” sursa: www.snowshoemtn.com

www.examiner.com/

Mats Egelius și Ralph Erskine.Ralph Erskine, Architect.Coronet Books Inc,1990– traducere din engleză: „The hotel is set on the edge of a gravel pit and molded together with the surrounding terrain as a giant earth sculpture, to arrive in the hope of harmony with the summit line of the mountains and with the spiral farms windswept snow windbreak were placed to direct the wind so that it can erodate and build the snow in sculptural forms the floor sculpture of the hotel, at the same time provides the begginer slopes that are missing in the immediate vicinity; downhill races begin on the roof.”

Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, Hotel Sotelia, p.161-166

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, P. 155-156

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p.156

Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 21

Cezar Lăzărescu. Construcții hoteliere. Bucuresti: Ed.Tehnică, 1971, p . 24

Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.305

Accueil

http://en.wikipedia.org/wiki/Flain

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 157

Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.311

Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.306

Dhiraj Thapa, Hotel Lobby Design: Study of Parameters of Attraction ,Texas Tech University, December 2007 traducere din engleză -„The function of architectural design as well as interior design and décor plays an important role in customers’ satisfaction level and contributes to the attractiveness of the physical environment. While approaching leisure services, customers are likely to evaluate the

attractiveness of the exterior of the facility.

Dhiraj Thapa, Hotel Lobby Design: Study of Parameters of Attraction ,Texas Tech University, December 2007 traducere din engleză -Customers may be affected by lighting, color, textures, quality of materials, style of furnishings, and wall décor. For example, dull colors maybe relatively unattractive compared with bright colors. Emphasizing the interiorscaping, on the other hand, such as the creation of water bodies, ponds, and plants could create more of a sense of place and bring more liveliness to the physical environment of the lobby.

„Lobby & Lounge”,by Yeal Xie/ LST Publishing House; English/Chinese Bilingual edition (2011) p.192-193

Rutes, Walter A, Penner, Richard H, Adams, Lawrence. Hotel design, planning, and development(second edition).New York & Londra: Routlege, 2001, p.621

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 158

Gheorghe Vais.Programe de arhitectură. Cluj-Napoca: U.T.PRES,2008, p. 159

Ernest Neufert, Peter Neufert, Cornelius Neufert, Manualul Arhitectului-Elemente de proiectare și de construcție,Ed.Alutus,Miercurea Ciuc, 2004, p.479

Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, Hotel Sotelia, p.62/25

„De Zeen Magazine” 23 noiembrie 2011. http://www.dezeen.com/2011/11/23/mountain-hill-cabin-by-fantastic-norway

hksinc.com/ places/the-ritz-carlton-bachelor-gulch

www.ans-services.fr

www.archdaily.com/103393

www.booking.com /hotel/tr/golden-key

http://www.renaud-djian.fr

www.igluski.com/st-anton/hotel-lux-alpinae_p18780

vigilius mountain resort I Exklusives, eco-freundliches Boutiquehotel in Südtirol auf 1.500 m

www.architonic.com

www.snowshoemtn.com

www.borgafjallen.se

www.flaine.com

Hotel Architecture, Author: Orange Yan, 2011, p.65/25

www.dezeen.com/2011