Particularitati ALE Salarizarii In Cadrul Administratiei Nationale A Penitenciarelor

,,PARTICULARITĂȚI ALE SALARIZĂRII ÎN CADRUL

ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR”

CUPRINS

CAPITOLUL I. Considerații introductive

1.1. Evoluția istorică a sistemului de salarizare

1.2. Noțiuni generale ale salarizării în Administrația Națională a Penitenciarelor

1.3. Principiile sistemului de salarizare

CAPITOLUL II. Componentele salariului

2.1. Salariul de bază de încadrare

2.1.1. Salariul funcției de bază

2.1.2. Salariul gradului

2.1.3. Gradațiile (vechimea)

2.1.4. Indemnizația de conducere

2.2. Alte drepturi

CAPITOLUL III. Studiu de caz la Unitatea penitenciar 5260 Colibași-Mioveni, județul Argeș

3.1. Cunoașterea unității penitenciar Colibași-Mioveni și a formei de contabilitate utilizate în activitatea compartimentului financiar-contabil

3.1.1. Modul de organizare a unității economice și a compartimentului financiar-contabil și legăturile informaționale ale acestuia cu celelalte compartimente

3.1.2. Prezentarea fluxului de prelucrare a informației financiar-contabile și valorificarea acesteia în întreprindere

3.1.3. Utilizarea produselor informatice existente în activitatea financiar-contabilă a înteprinderii prin utilizarea echipamentelor electronice de calcul

3.2. Calculul și contabilitatea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului 

3.2.1. Conținutul, modul de întocmire și circuitul documentelor utilizate pentru înregistrarea operațiilor economice privind salariile și alte drepturi de personal

3.2.2. Calculul și contabilitatea impozitului pe salarii, a contribuțiilor pentru asigurări sociale și sănătate, a reținerilor din salarii și a principalelor drepturi bănești ale personalului – analiza salariului unui inspector de penitenciare în România

CONCLUZII și propuneri

ANEXE numerotate și să aibă un titlu scurt.

BIBLIOGRAFIE va cuprinde în ordine alfabetică susrsele bibliografice (cel puțin 20) .

INTRODUCERE

În ceea ce privește salariul, atât din punct de vedere al angajatorului (plătitorul de salarii), cât și din punct de vedere al angajatului (persoana care beneficiază de salariu), acesta reprezintă domeniul de bază în cadrul managementului de resurse umane, chiar o poziție competitivă a organizației pe piața muncii.

Lucrarea de față ,,Particularități privind salarizarea în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor” își propune să prezinte nu doar caracteristicile, ci și modul de calcul atribuit fiecărei persoane în parte pentru randamentul depus.

Astfel, în primul capitol am dezvoltat noțiunea de salariu, pornind de la apariția acestui termen și până în zilele noastre.

Cel de-al doilea capitol aduce în prim-plan elementele componente ale salariului cu fiecare particularitate, explicând pe cât posibil ce presupune fiecare drept sau ajutor care însoțește salariul.

În ultimul capitol am încercat să pliez cât mai bine structura și modalitatea de calcul a salariului pe un caz concret, însă țin să menționez că nu toate datele (sumele) sunt reale, întrucât salariul este confidențial și are în componența sa elemente ce aparțin unui anumit nivel de secretizare. Persoana pe care am ales-o în studiul meu de caz are funcția de șef de tură și gradul de inspector de penitenciare. Menționez că am ales această temă datorită faptului că am hotărât să pun capăt curiozității mele cu privire la remunerația aferentă. Întrucât după terminarea acestor studii voi fi avansată la gradul de subinspector de penitenciare, am ales să analizez salariul unui inspector de penitenciare (următorul grad), deoarece ca simplu debutant nu voi avea prea multe informații de oferit, salariul acestuia considerând că este unul suficient de complex cât să mă ajute pe viitor să înțeleg sistemul de calcul și modalitatea de aplicare a legilor.

I. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

1.1. Evoluția istorică a sistemului de salarizare

De-a lungul secolelor, noțiunea de ,,salariu” și-a modificat semnificația, a evoluat. Dezvoltarea agriculturii și a mijloacelor de transport, creșterea populației, începuturile industrializării au dus la răspândirea muncii salariale.

Trebuie, însă, precizat faptul că salariul nu a existat dintotdeauna, deși factorul muncă a fost omniprezent.

În armata romană, ofițerii și soldații primeau o alocație în sare. În perioada Imperiului, acest ,,salarium” (tradus din latină ,,salariu”) a fost transformat într-o sumă de bani pentru cumpărarea sării. Potrivit lui Jean Fourastie, originea termenului o găsim într-o „alocație în monedă care permitea soldaților din legiunile romane să cumpere un pic de sare pentru a-și conserva rația în zilele în care era abundență în carne”. Așadar, soldatul era un om dependent căruia i se acorda salarium. Termenul acesta s-a păstrat în timp și a căpătat sensul de venit al unei persoane care este dependentă de o altă persoană, salariul fiind exact acel venit ce revine factorului muncă în urma prestării de servicii.

Din punct de vedere legal, primele apariții de natura salariului (în România) au luat naștere în agricultură prin legea pentru învoielile agricole din 28 decembrie 1907, conform căreia nobilimea (proprietarii de teren) care folosea(u) țărani pentru munci agricole trebuia(u) să încheie cu aceștia ,,învoieli agricole”. În art. 35 legea precizează faptul că plata trebuia făcută în bani, neputând fi înlocuită cu jetoane, băutură, marfă sau altă formă de această natură.

Remunerarea era corelată cu prețul muncilor agricole, iar mai târziu, cu ajutorul noii legi nr. 67/23.03.1937, angajarea muncitorilor se făcea doar pe bază de contracte scrise, iar plata muncii, în bani.

În industrie, noțiunea de ,,salariu” s-a concretizat în anul 1919, odată cu încheierea primelor contracte colective (de muncă), prin care se stipula faptul că angajatul avea dreptul la repaus duminical, i se stabilea un salariu minim pe zi la care se adăuga, după caz, un spor de noapte. Mai târziu a apărut necesitatea elaborării unei legi noi cu privire la acele contracte de muncă din cauza expandării salariaților, prin care să îi diferențieze pe angajați și muncile prestate de aceștia. Astfel, a apărut Legea nr. 36/05.04.1929, art. 58 specificând condițiile salarizării, și anume : ,,remunerația poate fi determinată prin unitatea de timp sau în raport cu lucrarea, calitatea sau cantitatea lucrului efectuat, sau în orice alt mod convenit între părți”.

În epoca contemporană, salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit prin care se retribuie munca celor ce execută activități de conducere și de execuție. Prin urmare, salariul nu apare ca preț al muncii, apare ca închiriere a forței de muncă.

Altfel spus, salariul reprezintă ,,suma de bani pe care o primește posesorul forței de muncă pentru contribuția adusă la realizarea muncii ca factor de producție, deci reprezintă prețul muncii.

În decursul timpului, salariul a fost conceput în cel puțin trei moduri:

-ca plată pentru închirierea forței de muncă/pentru muncă;

-ca preț pentru cumpărarea mărfii forței de muncă;

-ca sumă plătită celui ce își închiriază serviciile.”

Salariul poate fi considerat COST din punct de vedere al desfășurării activităților economice, al muncii, și VENIT din punct de vedere al finalității activităților economice, al rezultatelor celor care au contribuit la acestea prin munca depusă.

În categoria de venituri din salarii se înscriu, conform prevederilor Codului Fiscal, toate veniturile în bani și/sau natură, pe care o persoană fizică le obține, în urma desfășurării unor activități, cu titlu gratuit sau cu plata parțială, dar și toate bunurile și drepturile aferente acelei activități folosite în scop personal.

Mai mult, ,,salariul, în viziunea contemporană, reflectă aspecte ce țin de mecanismul concurențial al pieței muncii și de contextul social-economic.”

După cum afirmă și P. A. Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru economie, ,,omul este mai mult decât o marfă, cu toate că este adevărat că omul închiriază serviciile sale pentru un preț. Acest preț este nivelul salariului, care este de la distanță cel mai important preț”.

1.2. Noțiuni generale ale salarizării în Administrația Națională a Penitenciarelor

Salarizarea funcționarilor publici a fost reglementată prin Statutul funcționarilor publici aprobat prin Legea nr. 188/1999, publicată în M. Of. Nr. 600/08.12.1999, și prin legile speciale de organizare a instituțiilor respective. Conform acesteia, angajații au dreptul la salarii corespunzătoare gradului profesional sau funcției ocupate și la o indemnizație pentru plata chiriei, precum și la un ajutor de familie pentru persoanele care aveau copii.

Sistemul de salarizare are la bază următoarele principii :

,,-caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar; -supremația legii în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii; -echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru munca de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar; -sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale.”; această sustenabilitate constă, de fapt, în stabilirea de către ordonatorii de credite cât mai echitabilă a coeficienților de salarizare aferenți claselor de salarizare pe piața muncii din România și în revizuirea periodică a acestora în funcție de ofertele de pe această piață.

De asemenea, sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului în raport cu responsabilitățile aferente fiecărui post, condițiile de desfășurare a muncii, rezultatele și performanțele obținute. Acesta cuprinde salariul de bază, salariul de funcție, indemnizațiile lunare de încadrare, sporuri, primele și alte drepturi de stimulare a salariatului în bani și/sau în natură. În cazul în care aceste drepturi în bani sau natură excedează și nu sunt conforme legii la cererea salariatului, nu se vor aproba si nici nu se vor negocia prin contractele sau acordurile individuale și colective de muncă. Dacă aceste dispoziții vor fi încălcate, atât angajatul, cât și angajatorul (persoanele vinovate) vor răspunde disciplinar, material sau penal, după caz.

Salariul de bază și cel de funcție, precum și indemnizațiile lunare se stabilesc conform Legii-cadru nr. 284/2010, și anume prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință (600 lei), rotunjindu-se în favoarea angajatului. Menționez că acești coeficienți de ierarhizare și clasele de salarizare pentru salariul de funcție se stabilesc numai pentru a se diferenția salariul funcției de bază.

Această metodă, însă, nu se aplică momentan, valoarea de referință luată în calcul fiind de 197,4074. Coeficienții de ierarhizare amintiți anterior sunt prezentați în anexa 1.

Sistemul de salarizare se diferențiază pe funcții, prin utilizarea acestor coeficienți. Dar există și alte situații, precum persoanele care ocupă funcții de conducere ce necesită studii superioare, dar acestea nu le-au absolvit (în acest caz, salariul de bază le va fi diminuat cu zece clase de salarizare), persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani și șapte ani inclusiv dacă suferă de handicap (acestea își vor păstra gradul sau treapta profesională).

De asemenea, persoanele care au în fișa postului de îndeplinit activitatea de control financiar preventiv beneficiază de o majorare a salariului de bază cu patru clase de salarizare succesive suplimentare, calculate în funcție de numărul de ore lucrate într-o lună.

În ceea ce privește salariul de funcție, funcționarii publici cu statut special beneficiază de ză și nu sunt conforme legii la cererea salariatului, nu se vor aproba si nici nu se vor negocia prin contractele sau acordurile individuale și colective de muncă. Dacă aceste dispoziții vor fi încălcate, atât angajatul, cât și angajatorul (persoanele vinovate) vor răspunde disciplinar, material sau penal, după caz.

Salariul de bază și cel de funcție, precum și indemnizațiile lunare se stabilesc conform Legii-cadru nr. 284/2010, și anume prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință (600 lei), rotunjindu-se în favoarea angajatului. Menționez că acești coeficienți de ierarhizare și clasele de salarizare pentru salariul de funcție se stabilesc numai pentru a se diferenția salariul funcției de bază.

Această metodă, însă, nu se aplică momentan, valoarea de referință luată în calcul fiind de 197,4074. Coeficienții de ierarhizare amintiți anterior sunt prezentați în anexa 1.

Sistemul de salarizare se diferențiază pe funcții, prin utilizarea acestor coeficienți. Dar există și alte situații, precum persoanele care ocupă funcții de conducere ce necesită studii superioare, dar acestea nu le-au absolvit (în acest caz, salariul de bază le va fi diminuat cu zece clase de salarizare), persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani și șapte ani inclusiv dacă suferă de handicap (acestea își vor păstra gradul sau treapta profesională).

De asemenea, persoanele care au în fișa postului de îndeplinit activitatea de control financiar preventiv beneficiază de o majorare a salariului de bază cu patru clase de salarizare succesive suplimentare, calculate în funcție de numărul de ore lucrate într-o lună.

În ceea ce privește salariul de funcție, funcționarii publici cu statut special beneficiază de majorarea salariului (soldei) de funcție cu o clasă de salarizare. De exemplu, dacă o persoană (care se încadrează într-una din situațiile mai sus menționate) a fost numită într-o funcție inferioară gradului de care aparține sau i s-a acordat un grad inferior funcției chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, aceasta va beneficia de salariul de funcție corespunzător funcției din care a provenit, cu aprobarea ordonatorului principal de credite. Dacă luăm tot acest exemplu, cu mici modificări doar (o nouă lege cu privire la studiile necesare ocupării unui post vacant încă nu a intrat în vigoare), acea persoană va beneficia în continuare de coeficienții de ierarhizare ai funcțiilor respective pe toată durata deținerii acelei funcții.

Astfel, salariul de funcție conform nivelului studiilor (superioare S/medii M), clasei de salarizare și coeficientului corespunzător, este prezentat în anexa 2.

1.3. Principiile sistemului de salarizare

La elaborarea sistemului de salarizare, trebuie respectate următoarele principii:

1. Formarea salariilor este supusă mecanismelor pieței și politicii agentului economic. Cu alte cuvinte, salariul rezultă din raportul care se formează pe piața muncii între cererea și oferta de forță de muncă.

2. Principiul negocierii salariului. Individual sau colectiv, negocierea salariului determină atât angajatorul, cât și angajatul să prelucreze și să aleagă persoane care își doresc cu adevărat să muncească, să intre în horă și să joace după cum li se cântă, eventual angajatorul să le cânte în strună, cum s-ar zice. Faptul că se poate ajunge la un acord între angajator si solicitant simplifică lucrurile și munca ofertantului. Din punct de vedere al viitorului angajat, acesta își exprimă dorința pentru muncă, aptitudinile și competențele profesionale, dar încearcă, în același timp, să își exprime liber opinia în legătură cu valoarea muncii lui. Astfel, angajatorul primește atât informațiile necesare, cât mai ales modalitatea de a proceda în cazul acesta la acordarea salariului, pe cale legală, bineînțeles. Prin urmare, evaluarea și autoevaluarea muncii persoanei în cauză duce la majorarea productivității și randamentului firmei.

3. Principiul existenței sau fixării salariului minim. Spre deosebire de negociere, salariul minim în România se stabilește prin Hotărâre de Guvern, avându-se în calcul protecția salariaților cu un nivel redus de remunerare sau a celor expuși mult pe piața muncii, asigurarea unor salarii ,,echitabile” pe baza gradului, a funcției, precum și a gradului de risc și a nivelului studiilor. ,,Orice om care muncește are dreptul la o retribuție echitabilă și satisfăcătoare, care să îi asigure atât lui, cât și familiei sale, o existență conformă cu demnitatea umană și completată la nevoie, prin alte mijloace de protecție socială".

4. La muncă egală, salarii egale. Se pleacă de la ideea eliminării discriminării și se are în vedere faptul că ,,la muncă egală, femeile au salariul egal cu bărbații”. Tendințele salariilor de diferențiere și apropiere (egalizare) sunt în funcție de calitatea salariaților și de caracterul și rezultatul muncii, precum și de răspunderea de orice natură, în funcție de condițiile de muncă. Această egalizare a salariilor nu poate fi posibilă din cauza diferențelor între ,,politica” unităților. ,,Venitul obținut este proprietatea unor agenți economici autonomi, independenți, deci egalizarea ar presupune trecerea unor părți din venitul cleor cu eficiență mai mare în proprietatea unor agenți cu rezultate mai slabe, ceea ce ar fi contra principiilor economiei de piață. De aceea se consideră că atât mărimea salariului, cât și diferențele dintre salarii trebuie astfel stabilite încât să păstreze permanent incitația la muncă și aspirația la ridicarea pregătirii ca elemente determinante în obținerea unui salariu mai mare.”

5. Principiul salarizării după cantitatea muncii. În funcție de acest criteriu, remunerarea se face conform randamentului individual și colectiv determinată de producerea acelor cantități cerute de produse/lucrări/servicii. Și, uneori, nu poți înlocui calitatea decât cu cantitatea.

6. Principiul în funcție de calificarea profesională. Calificarea reprezintă ,,dobândirea unui nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri)”. Acest principiu evidențiază evaluarea sarcinii muncii, simplificând posibilitatea unei corelații între calificarea profesională și lucrările executate.

7. Principiul salarizării după calitatea muncii presupune remunerarea în funcție de caracteristicile rezultatului produs, lucrarea executată fiind net superioară celorlalte.

8. Principiul salarizării în funcție de condițiile de muncă. Sistemul de salarizare trebuie să țină cont de condițiile în care se desfășoară munca, de microclimate, acordându-se salarii mai mari celor care lucrează în condiții mai speciale sau cu un grad de risc ridicat, existând și sporuri în acest caz. Desigur că vor fi mai mari cheltuielile pentru angajator, dar acestea au un scop: de a stimula forța de muncă să își desfășoare activitatea în acele condiții.

9. Principiul liberalizării salariilor se referă la deplina libertate a angajatorului de a stabili propriul sistem de salarizare în raport cu resursele alocate, necesarul de forță de muncă și condițiile de muncă.

10. Caracterul confidențial al salariilor elimină tensiunile între angajați ca urmare a unor diferențieri și scutește managerii de explicații. Totodată, și adaosurile, primele și sporurile sunt confidențiale.

II. COMPONENTELE SALARIULUI

2.1. Salariul de bază de încadrare

Venitul (salariul) brut se compune din salariul de bază de încadrare și sporul ANP de până la 30% din salariul funcției de bază, dar FĂRĂ suma compensatorie.

Astfel, salariul de bază de încadrare este format din:

-salariul funcției de bază în cuantumurile stabilite la data de 31 decembrie 2009;

-salariul gradului profesional deținut;

-gradațiile (vechimea);

-indemnizația de conducere.

Așadar, venitul brut la 31 decembrie an curent se va calcula adunând suma corespunzătoare salariului de bază de încadrare cu sporul ANP de până la 30% aplicat la salariul funcției de bază, dar FĂRĂ suma compensatorie. Această sumă cu caracter tranzitoriu se acordă în situația în care drepturile salariale calculate conform hotărârilor de mai sus sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă la 31 decembrie 2009, care să compenseze acea diferență. Deși se include în salariul de bază, nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială.

Fără a fi afectată de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal instituite în temeiul Legii nr. 329/2009, baza de calcul în funcție de care se stabilesc compensația lunară pentru chirie, ajutoarele acordate la încetarea raporturilor de serviciu, precum și stabilirea drepturilor de pensie pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare o constituie nivelul și structura bazei de calcul în vigoare la data de 31 decembrie 2009.

2.1.1. Salariul funcției de bază–-alineat un centimetru!!!!!!

Salariul funcției de bază se compune din:

-salariul pentru funcția pe care o îndeplinește angajatul;

-sporul pentru misiune permanentă;

-sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate (dacă este cazul);

-sporul de fidelitate;

-suma compensatorie cu caracter tranzitoriu (total cuantumuri sporuri acordate).

Salariul de bază corespunzător activității pe care o desfășoară funcționarul public se stabilește în funcție de gradul de efort fizic și psihic depus, în funcție de importanța și de gradul de responsabilitate deținut conform funcției în care este încadrată acea persoană, precum și în funcție de condițiile de lucru, competențele profesionale și categoria funcției (de conducere sau de execuție).

2.1.2. Salariul gradului

Diferă de la un grad la altul și este stabilită prin lege suma exactă aferentă fiecărui grad, model oferit în anexa 3.

Cuantumul salariului de grad se actualizează prin hotărârea Guvernului odată cu valoarea coeficientului de ierarhizare.

În situația în care promovarea nu este reglementată prin statute proprii, se va face pe un post vacant existent în statul de funcții, iar dacă nu există un post vacant, promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții într-unul de nivel imediat superior.

2.1.3. Gradațiile (vechimea)––alineat un centimetru!!!!!

Persoanele chemate sau rechemate în activitate și rezerviștii concentrați beneficiază de următoarele gradații în raport cu vechimea la locul de muncă conform anexei 4.

Persoanele trecute în rezervă sau direct în retragere beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu salariul/solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avut(ă) în luna schimbării poziției de activitate. Acest lucru este detaliat în anexa 5.

Fiecare gradație reprezintă 6% din salariul de funcție, luându-se în calcul și perioada de stagiu/practică.

,,Tranșele de vechime în muncă, în funcție de care se acordă cele 5 gradații, respectiv clasele de salarizare, sunt următoarele:

– gradația 1 – de la 3 la 5 ani – 3 clase de salarizare;

– gradația 2 – de la 5 la 10 ani – 2 clase de salarizare;

– gradația 3 – de la 10 la 15 ani – 2 clase de salarizare;

– gradația 4 – de la 15 la 20 ani – 1 clasă de salarizare;

– gradația 5 – peste 20 ani – 1 clasă de salarizare”.

Gradația corespunzătoare tranșei de vechime se plătește prin acordarea acestor clase de salarizare.

În cazul studiilor superioare și superioare de scurtă durată, salariul de bază se diferențiază pe grade, iar în cazul studiilor medii, pe trepte profesionale. Acest lucru face ca salariile de bază individuale să se diferențieze oarecum prin nivelul pregătirii profesionale și cunoștințelor accumulate de-a lungul studiilor absolvite.

,,În cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferențierea salariilor de bază se face pe un număr de 5 gradații, corespunzătoare celor 5 tranșe de vechime în muncă” menționate mai sus.

2.1.4. Indemnizația de conducere

Cu cinci zile înainte de a pleca în concediul de odihnă, funcționarul public (parlamentar) primește această indemnizație de conducere, care nu poate fi mai mică decât suma rezultată din cumularea salariului de bază și a sporurilor acordate la salariul de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă conform art. 41, alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Această indemnizație de conducere se oferă doar personalului cu funcție de conducere, acolo unde este cazul.

2.2. Alte drepturi

Indemnizația de delegare/detașare se acordă pentru personalul din sistemul administrației penitenciare care se află în interes de serviciu în alte localități decât cele în care se află sediul unității din care face parte, ca de exemplu la trageri, aplicații, demonstrative, instrucție sau alte misiuni în acest scop, la activități la care se decontează, de fapt, cheltuielile de cazare. Însă în cazul cheltuielilor de transport, nu unitățile, ci Guvernul reglementează hotărâri în acest sens.

Ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad sau pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensie și pentru care nu există posibilități de încadrare în funcția corespunzătoare ori din alte motive sau nevoi ale instituției, persoanele în cauză beneficiază de un ajutor egal cu zece salarii ale funcției de bază avute în momentul (luna) schimbării poziției de activitate.

În situațiile persoanelor apte de muncă, dar care nu pot fi încadrate din cauza lipsei de locuri de muncă adecvate pregătirii lor, mai pot beneficia de un ajutor stabilit în raport cu vechimea acumulată astfel: pentru cei cu o vechime cuprinsă între 1 și 5 ani se acordă 50% din salariul funcției de bază, pntru cei cu 5-15 ani de vechime, 55%, iar pentru cei cu o vechime de peste 15 ani, 60%. Însă acest ajutor se acordă până la încadrarea în muncă, fără a se depăși durata maximă prevăzută de lege pentru acordarea indemnizației de șomaj. Un lucru bun este și faptul că perioada pentru care se acordă ajutorul acesta constituie vechime în muncă și stagiu de cotizare, plata contribuțiilor sociale suportându-se din fila de buget aprobată. Acest ajutor este însoțit de o declarație lunară de angajament, din care rezultă faptul că beneficiarii acestuia nu desfășoară nicio activitate de pe urma căreia să obțină vreun venit lunar, fiind funcționari publici care nu au fost suspendați din funcție sau cărora nu le-au încetat raporturile de muncă în baza art. 58, alin. (3), art. 61, lit. a) și c) și art. 64 din legea nr. 293/2004, republicată.

În cazul decesului unui funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, urmașii vor beneficia de un ajutor ca cel de mai sus, fără a fi necesară îndeplinirea acelor condiții.

Personalul mutat sau transferat în interes de serviciu în altă localitate decât cea în care domiciliază are dreptul la următoarele:

-o indemnizație de mutare egală cu salariul de funcție/de bază;

-o indemnizație pentru fiecare persoană aflată în înteținere egală cu un sfert din salariul de funcție/de bază (în luna schimbării domiciliului);

-o rambursare a cheltuielilor de transport și pentru membrii familiei;

-o permisie și o învoire plătită de cinci zile lucrătoare (ca urmare a mutării efective, la cerere, fără familie, departe de ea).

De asemenea, la absolvirea instituțiilor de învățământ militar, alumnii vor avea dreptul la o indemnizație de instalare în momentul prezentării la unitate egală cu salariul funcției de bază corespunzător funcției în care au fost numiți, precum și la decontarea cheltuielilor de transport pentru ei și membrii familiei. Aceasta se poate ridica la nivelul a două salarii ale funcției de bază dacă accesul la locul de muncă nu este unul accesibil, ci în zone izolate potrivit ordinului ordonatorului principal de credite. Dar dacă în termen de 12 luni, în cazul decesului unui funcționar public cu statut special, membrii familiei își schimbă domiciliul sau revin la vechiul domiciliu, dar îl părăsesc pe cel curent, aceștia au dreptul la o rambursare a costului de transport.

O compensație cuprinsă între 5 și 25% din salariul de funcție/de bază se acordă personalului din sistemul administrației penitenciare care, prin natura muncii, lucrează peste programul normal de lucru (dar nu pentru că nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu) sau în zilele de repaus săptămânal sau în zilele declarate libere pin lege.

Atât personalul civil, cât și funcționarii publici beneficiază de o primă pentru condiții periculoase la locul de muncă numai dacă lucrează în aceste condiții, ca de exemplu: depozite/unități de analiză, fabricare, experimentare, depozitare (de muniție, explozivi, pulberi, substanțe toxice), dezamorsare, manipulare, examinare sau neutralizare sau orice alte activități care pun în pericol viața respectivelor persoane. Această primă se calculează (la salariul de bază) în funcție de dificultatea activității de întreprins, gradul de pericol și timpul lucrat în acele condiții, astfel:

-pentru condiții deosebit de periculoase 37-50% din salariul de bază;

-pentru condiții foarte periculoase 16-30% din salariul de bază;

-pentru condiții periculoase până la 16% din salariul de bază.

De asemenea. sporul pentru condiții periculoase este acordat în procent de 100% din salariul de bază pentru:

,,a) personalul din penitenciarele-spital care lucrează permanent în secțiile sau compartimentele de pneumoftiziologie;

b) personalul de specialitate medico-sanitar din penitenciarele-spital care lucrează permanent în secțiile sau compartimentele cu paturi în care sunt îngrijiți bolnavii de HIV/SIDA și personalul din laborator care lucrează testele HIV/SIDA;

c) personalul din penitenciarele-spital care lucrează permanent în laboratoarele de bacteriologie BK, care manipulează culturi vii de BK sau alte produse de degradare BK.”

Chiar și ,, a) personalul care își desfășoară activitatea, fracționat, în secțiile sau compartimentele de pneumoftiziologie, personal ce va beneficia de sporul prevăzut în prezentele norme, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții;

b) personalul care își desfășoară activitatea, fracționat, în secțiile cu pacienți HIV/SIDA din penitenciarele-spital, personal ce va beneficia de sporul prevăzut în prezentele norme proporțional cu timpul efectiv lucrat în contact direct cu pacienții și produsele biologice;

c) personalul din penitenciare, centre de reeducare și penitenciare-spital care desfășoară activități directe cu bolnavii de tuberculoză contagioși proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții;

d) personalul din penitenciare, centre de reeducare și penitenciare-spital care desfășoară activități directe cu bolnavii de HIV/SIDA proporțional cu timpul efectiv lucrat în contact direct cu pacienții și produsele biologice.” beneficiază de 75% din salariul de bază.

Ordonatorul principal de credite stabilește criteriile și condițiile de acordare a sporurilor, ajutoarelor și indemnizațiilor.

Chiar și pentru condiții grele de muncă, periculoase sau vătămătoare și pentru activități care solicită o încordare psihică foarte ridicată, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de un spor de 15% din salariul de funcție/de bază corespunzător numărului de ore lucrate în acele condiții.

Tot în condiții de pericol deosebit lucrează și persoanele care conduc, coordonează sau execută operații speciale sau acțiuni de gardare, protecție și control antiterrorist, de pază și supraveghere, escortare, asistență psihologică și medicală pentru persoanele arestate preventiv și pentru persoanele private de libertate sau acțiuni de verificare și prelucrare a informațiilor sau documentelor. Acestora li se calculează la salariul de funcție/de bază, după caz, o compensație de până la 30%. Și tot la salariul de funcție (pentru funcționarii publici cu statut special)/de bază (pentru personalul civil) li se acordă o majorare de până la 50% dacă execută lucrări de excepție apreciate de conducătorii acestora, dar cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare beneficiază de această majorare, în limita a 30% din suma salariilor de funcție/de bază și a indemnizației de încadrare din totalul bugetului acordat pentru fiecare ordonator principal de credite.

Pentru activitățile desfășurate în zone izolate sau în zone în care accesul la locul de muncă se realizează cu greutate, personalul din sistemul administrației penitenciare beneficiază de un spor de izolare de până la 20% din salariul de funcției sau din cel de bază.

Pentru activitățile ce necesită cai sau câini de serviciu se acordă un spor de până la 5% din salariul de funcție/de bază.

Sunt și multe alte sporuri care, momentan, nu se mai acordă, ca de exemplu: sporul SDM (pentru cei care lucrează cu muniție, explozivi) de 16%, sporul pentru cei care fac parte din comisia de disciplină (5%), sporul pentru cei care sunt subofițeri și dețin, după o anumită perioadă, studii superioare dar ei sunt încadrați, în continuare, într-o funcție cu un nivel inferior studiilor absolvite din diverse cause (lipsă de personal sau lipsă de posturi vacante) (25%). Nici prima lunară nu se mai acordă ca urmare a imposibilității de finanțare a atâtor penitenciare.

Sporul pentru misiune permanentă este de 25% și se aplică la suma salariului de funcție, salariului de grad și a gradațiilor.

Următoarele sporuri se calculează la salariul de bază lunar, și anume: sporul de confidențialitate (care poate fi 10%, 12% sau 14%) se acordă tuturor persoanelor ca urmare a păstrării datelor, informațiilor, actelor, documentelor cu caracter confidențial sau cu un anumit nivel de secretizare; sporul de fidelitate (care poate fi 5%, 10%, 15%, 20%) se acordă întregului personal datorită fidelității de a nu se transfera sau de a nu părăsi acel loc de muncă (pentru unul mai bun); sporul pentru condiții vătămătoare (radiații, antene) este de 10% și se împarte la numărul total de ore lucrătoare într-o lună, înmulțite cu număul de ore de muncă în acele condiții; sporul de noapte (de 25%) se calculează la fel ca cel pentru condiții vătămătoare, cu o singură condiție: orele de noapte să i se calculeze conform pontajului; sporul pentru pază și supraveghere este de 5% și se acordă mascaților, persoanelor care se ocupă de paza și supravegherea deținuților, și care, în caz de atac sau orice alt pericol, acționează ca atare; sporul CFP se acordă doar contabilului-șef și locțiitorului acestuia (pe perioada cât acordă viza de control financiar preventiv), deoarece sunt singurele persoane care au drept de viză de control financiar-preventiv.: ,,Pentru persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia salariul de bază deținut se majorează cu 4 clase de salarizare succesive.”

Așadar, toate aceste sporuri (de condiții grele, de condiții vătămătoare, de noapte, SDM, pentru comisia de disciplină, studii superioare –chiar dacă acestea două nu se mai acordă momentan-, de pază, CFP și de izolare) și diferența de spor ANP (dintre modul de aplicare al legii vechii și al celei noi) formează suma compensatorie necesară calculării salariului funcției de bază.

Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor:

Ordonanța de Urgență nr. 111/2010 prevede acordarea unor drepturi persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 ianuarie 2011 sau persoanelor care nu au solicitat dreptul la indemnizație (dacă îndeplinește condițiile de acordare), drepturi precum stimulentul de inserție, concediu fără plata indemnizației pentru creșterea copilului, concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani, concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, doi ani sau chiar 3 ani în cazul copilului cu handicap, la care se adaugă o indemnizație lunară.

Concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului se acordă la cererea persoanelor îndreptățite sau reprezentantului legal ori mandatarului acestor drepturi (împuternicit prin procură), cerere (modelul din anexa 6) ce se înregistrează la secretariatul unității, se aprobă de directorul unității și, obligatoriu, se depune la structura de resurse umane însoțită de următoarele documente jstificative: ,,copia actului de identitate al solicitantului; copia certificatului de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, livretul de familie; actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor prevăzute în ordonanța de urgență; dovada eliberată de angajator sau de organele competente privind veniturile realizate;dovada eliberată de angajator sau de alte organe competente cu privire la realizarea de venituri supuse impozitului pe venit în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, de către cealaltă persoană îndreptățită; declarația olografă a persoanei îndreptățite care beneficiază/va beneficia de drepturile prevăzute de ordonanța de urgență, din care reiese faptul că a luat cunoștință de prevederile ordonanței de urgneță și că se obligă să comunice în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la ivirea situației, orice modificare de natură să conducă la suspendarea/încetarea dreptului; dovada de confirmare a plății obligațiilor legale față de bugetul de stat pentru anul anterior, pentru bunurile deținute, cu excepția persoanelor singure care se ocupă de creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii; adeverința care să ateste ultima zi a concediului de maternitate acordat în condițiile legii, eliberată de medical de familie; hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției, potrivit legii; hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii; decizia directorului general al Direcției generale de asistență social și protecția copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgență, potrivit legii; hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziția autorității tutelare,potrivit legii;actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile, îndreptățită să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, respective părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al Direcției generale de asistență social și protecția copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească; certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap/certificate de încadrare în grad de handicap a persoanei îndreptățite; adeverința eliberată de medicul specialist privind certificarea nașterii înainte de termen; orice alte documente care să ateste îndeplinirea condițiilor de acordare.”

Dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului se acordă începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, nu mai devreme, însă, de a 43-a zi de la data nașterii copilului (indiferent de persoana îndreptățită să solicite acest drept) dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată sau începând cu data adopției, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredințării dacă cererea este depusă tot în termen de 60 de zile lucrătoare, dar de la data la care s-au aprobat sau, după caz, s-au instituit măsurile de protecție a copilului. Se mai poate acorda și începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul stimulentului de inserție nu mai realizează venituri supuse impozitului pe venit și solicită revenirea în concediul pentru creșterea copilului dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată sau în continuarea perioadei de la care expiră drepturile acordate pentru primul copil dacă persoana îndreptățită mai naște între timp, pe baza unei cereri noi depusă cu 60 de zile înainte ca acel copil născut anterior să împlinească vârsta de 1, 2 sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Pe timpul cât persoana cealaltă beneficiază de dreptul la concediu propriu de creștere a copilului de cel puțin o lună, părintelui celuilalt i se supendă dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului. Dacă există cazuri de suprapunere a drepturilor de concediu și indemnizație, acestea se pot solicita de celălalt părinte, dar să îndeplinească toate condițiile de acordare a lor.

Cererile se soluționează în 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la secreriat, iar documentele se prezintă obligatoriu în original, copiile certificându-se de structura de resurse umane pentru conformitate. În situația admiterii cererii, dosarul complet se depune la structura financiar-contabilă, iar în cazul respingerii cererii, decizia va fi însoțită obligatoriu de motivația angajatorului. În ambele situații, decizia se comunică solicitantului în 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Acordarea, încetarea, suspendarea și reluarea drepturilor se fac prin decizie conform competențelor.

,,Stimulentul de inserție se acordă persoanelor care beneficiază de concediul și de indemnizația pentru creșterea copilului în vaârstă de până la un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum și persoanelor care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, la cererea acestora, însoțită în mod obligatoriu de”o cerere depusă la resurse umane și de o dovadă eliberată de angajator din care să rezulte că realizează sau urmează să realizeze venituri supuse impozitului pe venit. Acest stimulent se acordă persoanelor (la cererea acestora) care, deși au dreptul, nu solicită concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului, fiind însoțit obligatoriu de aceleași documente justificative necesare pentru concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului, la care se adaugă copia certificatului de căsătorie, acolo unde este cazul.

Dreptul la stimulentul de inserție se acordă ca și cel reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului, doar că diferă documentele necesare, și anume: începând cu ziua următoare celei în care persoana îndreptățită își reia activitatea profesională (și realizează venituri supuse impozitului pe venit) sau de la data nașterii copilului pentru persoanele care nu îndeplinesc condițiile de acordare a concediului de maternitate și a indemnizației aferente, dacă cererea este depusă în 60 de zile lucrătoare de la acea dată sau începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul indemnizației pentru creșterea copilului realizează venituri supuse impozitului pe venit și plata acesteia se supendă, dacă cererea este depusă în 30 de zile lucrătoare de la această dată.

Concediul pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani se acordă începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul și indemnizația pentru creșterea copilului avute, dacă cererea este depusă tot în 60 de zile de la acea dată.

(Decizia nr. 742 din 9 moiembrie 2012 pentru aprobarea Metodologiei privind modalitățile de depunere și de soluționare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernuli nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, pentru personalul care își desfășoară activitatea în sistemul administrației penitenciare, publicată în M. Of. Nr. 797 din 28 noiembrie 2012.)

Conform Ordonanței de Urgență nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea nivelului indemnizației pentru creșterea copilului reprezintă, după caz, suma pe care o încasează persoana îndreptățită ce realizează venituri supuse impozitului pe venit, dar care sunt scutite de plata acestuia sau sunt neimpozabile conform legii, sau suma după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului sau asupra venitului net din activități independente și/sau agricole.

Dacă o persoană realizează venituri supuse impozitului din mai multe surse, vor fi luate în considerare toate veniturile sale lunare, iar dacă realizează venituri atât în țară, cât și în statele în care aplică Regulamentul, se iau în considerare doar acele venituri realizate în țară.

După ce copilul a împlinit vârsta de un an (exceptând copilul cu handicap), persoanele care au ales să li se acorde concediu pentru creșterea copilului și indemnizație lunară beneficiază de dreptul la concediu pentru creșterea copilului fără plată, până la împlinirea vârstei acestuia de doi ani. Cererea pentru acest drept se depune și se înregistrează la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului.

Dreptul la concediul pentru creșterea copilului se acordă pe bază netransferabilă persoanelor ai căror copii se nasc de la 1 martie 2012 cel puțin o lună din toată perioada concediului de creștere a copilului alocată acelei persoane care nu a solicitat acest drept, urmând ca celălalt părinte să nu mai poată beneficia de acest drept în locul acesteia.

Drepturile prevăzute de această ordonanță se acordă acelor persoane care îndeplinesc, cumulativ, trei condiții: să fie cetățean român/străin/apatrid; să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României; să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită acest drept și să se ocupe de educația lui/lor. Verificarea îndeplinirii acestor condiții se realizează anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv (a fiecărui an) pentru obligațiile de plată către bugetul local aferente anului anterior.

Baza de calcul pentru indemnizație se calculează prin însumarea tuturor veniturilor ce au fost realizate în ultimele doisprezece luni anterioare nașterii copilului, rezultatul împărțindu-se la doisprezece (luni). În cazul veniturilor din alte activități se iau în considerare cele înscrise în actele doveditoare, rezultatul împărțindu-se, la fel, la numărul de luni în care acele venituri au fost realizate.

Dreptul la indemnizație încetează cu ziua următoare celei în care a avut loc decesul copilului sau copilul a împlinit vârsta de un an sau doi, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap.

Dreptul la indemnizație se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul este decăzut din drepturile părintești, este îndepărtat legal de la exercitarea tutelei, nu mai îndeplinește condițiile de a i se încredința copilul spre adopție sau plasament, ori beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate, se află în arest mai mult de treizeci de zile sau a decedat, sau copilul este abandonat ori internat într-o instituție de ocrotire.

Dreptul la stimulentul de inserție!!!!! Încetează în aceleași condiții ca cel de indemnizație, doar că mai există o situație, și anume beneficiarul nu mai realizează venituri impozabile și nici nu se află în concediu pentru creșterea copilului.

Acest drept se supendă începând cu ziua următoare celei în care se constată una dintre situațiile de suspendare a dreptului la indemnizație. În situațiile de suspendare a acestor drepturi, ele pot fi solicitate și de către o altă persoană îndreptățită, cu condiția să îndeplinească cerințele prevăzute de lege.

A se avea în vedere un detaliu important, acela că, pe timpul cât persoanele beneficiază de aceste drepturi, ele nu își vor pierde slujba. Și-o pot relua imediat la revenirea la locul de muncă. Îi este, însă, interzis prin lege angajatorului să dispună de încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu beneficiarilor acestor drepturi, exceptând situațiile de faliment sau sesizările ce vin din partea instanțelor judecătorești. (Ordonanța de Urgență nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publ. M. Of., Partea I,…)

Conform Hotărârii nr. 52 din 19 ianuari 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, persoanele îndreptățite care beneficiază de concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor pot fi oricare dintre părinții firești ai copiilor, oricare dintre soții cărora li s-a(u) încredințat copiii adoptați sau dați spre adopție, mai pot fi și persoana care are copilul în plasament (chiar în regim de urgență), tutorele sau asistentul maternal profesionist (numai pentru copiii săi, fie ei naturali sau adoptați).

În situația în care unul dintre părinți se află în concediul de maternitate, concediul pentru creșterea copilului și indemnizațiile lunare se pot acorda doar după terminarea concediului de maternitate și nu mai devreme de a XXXXIII-a zi de la data nașterii copilului. Dar dacă cererea este depusă după termenul menționat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii. Cererea privind acordarea drepturilor se completează de către persoanele îndreptățite, reprezentanții legali sau mandatarii acestora.

La stabilirea bazei de calcul a indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile realizate de persoana îndreptățită și veniturile aferente perioadelor asimilate, cuantumul calculându-se prin aplicarea cotei de 85% asupra bazei de calcul.

Plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului, a stimulentului de inserție și a celorlalte drepturi (pentru copiii cu handicap, dizabilități) se realizează începând cu luna următoare aprobării cererii prin decizia directorului executiv al agenției teritoriale. Pentru menținerea acestor drepturi, beneficiarii cu drepturi stabilite de cel puțin șase luni au datoria să își achite toate obligațiile pe care le au la bugetul local pentru bunurile pe care le posedă, excepție făcând persoanele singure care au în îngrijire și în creștere copii și care beneficiază legal de acele drepturi. (HOTĂRÂRE NR. 52 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor ……publicat………)

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PERSONALULUI PE PERIOADA DELEGĂRII ȘI DETAȘĂRII

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1860/2006, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, delegarea și detașarea personalului autorităților și instituțiilor publice se dispune de căter conducătorii acestora în scris. Fracționarea delegărilor/detașărillor sau fixarea de la început a duratei acestora pentru o perioadă mai mică decât cea care este necesară pentru executarea sarcinilor primite este interzisă și se pedepsește conform legii.

Pe timpul delegării nu se pot plăti ore suplimentare decât cu aprobarea unității. Drepturile salariale aferente muncii prestate la locul detașării și cheltuielile de detașare se plătesc de unitatea la care se efectuează detașarea. Pe timpul delegării/detașării, persoana își păstrează clasa, gradul și/sau treapta profesională, funcția avute la locul de muncă, iar în cazul în care funcția pentru detașare reflect un salariu mai mare, persoana în cazuă poate opta pentru acel salariu în condițiile legii.

Numărul zilelor calendaristice în care personana se află în delegare/detașare se stabilește de la data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în localitatea în care își are locul de muncă permanent, fiecare 24 de ore considerându-se o zi (de delegare/detașare). Pentru delegarea cu durata de o zi (sau pentru ultima zi) indemnizația se acordă doar dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore????????????????.

Persoana aflată în delegare/detașare într-o localitate situată la mai mult de 5 km de localitatea în care își are locul de muncă permanent , primește o indemnizație zilnică de delegare/detașare de 13 lei, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de autoritatea/instituția publică în care își desfășoară activitatea, dar și decontarea cheltuielilor de transport dus-întors cu avionul (la clasa economică, indiferent de distanță), cu orice tren (la clasa a doua pe distanțe de până în 300 km și la clasa întâi pe distanțe de peste 300 km), cu navele de călători (la clasa întâi cu tariful aferent), cu mijloace de transport în comun sau auto (ale unității chiar acolo unde este cazul și cu încadrarea în consumul lunar de combustibil stabilit prin lege), cu autoturismul proprietate personală declarat. În categoria cheltuielilor de transport ce se decontează intră și costul tichetelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor de viteză, comisioanele percepute de agențiile de voiaj, taxele suplimentare (convorbiri telefonice, e-mail, fax, telegrame). În cazul în care persoana este chemată din localitatea în care este delegată/detașată înainte de terminarea misiunii sau întrerupe delegarea/detașarea, înapoindu-se la vechiul loc de muncă, din cauza incapacității temporare de muncă dovedită cu certificat medical. În cazul în care își pierde temporar capacitatea de muncă, persoana respectivă beneficiază de indemnizație pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizație de delegare/detașare și decontarea cheltuielilor de cazare. Doar în cazul detașării, însă, acea persoană beneficiază de dreptul de cazare chiar și pe timpul spitalizării.

Cheltuielile de transport se decontează, însă, doar pe bază de documente justificative (legitimațiile de călătorie). În cazul pierderii acestora, se pot reconstitui în condițiile reglementărilor în vigoare.

,,Persoana trimisă în delegare într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își are locul permanent de muncă și în care nu se poate înapoia la sfârșitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative, în cazul cazării în structurile de primire turistice, pentru o cameră cu pat individual sau, în cazul în care unitatea nu dispune de o astfel de cameră, pentru o cameră cu două paturi, a căror clasificare este de maximum 3 stele sau flori.” În cazul în care este inclus micul dejun în costul cazării, persoanei în cauză i se decontează și contravaloarea acestuia.

În momentul în care cazarea a avut loc într-o structură de primire turistică (hotel, motel vilă, bungalou, cabană, camping, pensiune) de confort superior celei menționate mai sus, se va deconta doar jumătate din tariful de cazare perceput.

Prin grija unității la care este detașată o persoană în afara localității în care își are locul de muncă permanent, i se va asigura cazarea în spații închiriate de aceasta, în limita tarifelor legale, însă acele cheltuieli nu i e vor mai deconta.

Funcționarului public detașat în interes de serviciu în altă localitate decât cea de domiciliu i se poate deconta chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat legal, până la asigurarea cazării în condițiile legii, dar nu benefeciază de indemnizație de delegare/detașare, putându-i-se deconta cheltuielile de transport.

Decontarea cheltuielilor de transport în cadrul localității efectuate pe bază de abonament se poate face numai atunci când se aduce dovada că în acest fel se economisesc bani decât în cazul utilizării biletelor de călătorie individuale, urmând aprobarea, pe răspundere, a conducătorului unității și a conducătorului compartimentului financiar-contabil.

Persoana trimisă în delegare/detașare este obligată să obțină viza și ștampila conducătorului unității sau locțiitorului acestuia, indicând data și ora sosirii și plecării, pe ordinul de serviciu, de la unitatea la care se deplasează, având dreptul la un avans în numerar raportat la numărul zilelor de deplasare, dar care să nu depășească totalul cheltuielilor de delegare/detașare pentru 30 de zile calendaristice.

(Hotărâre nr. 1860 din 21 decembrie 2006 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, actualizat, publicat în M. Of. Al României, partea I, 19 decembrie 2008?!)

DREPTURI DE TRANSPORT ALE FPSS (FUNCȚIONARILOR PUBLICI CU STATUT SPECIAL)

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1398 /2007, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dacă se află în deplasare (în interes de serviciu sau pentru efectuarea concediului de odihnă –o singură dată pe an-), în delegare și detașare, în situația de mutare în interes de serviciu în unități situate în alte localități decât cele în care au reședința sau domiciliul, acest lucru realizându-se doar cu acordul lor scris.

Dacă unul dintre funcționarii publici se află într-unul din cazurile menționate anterior, deplasarea acestora se va efectua cu mijloace de transport aereiene, feroviare, navale, auto sau cu cele ale unităților din sistemul administrației penitenciare. Cheltuielile ce rezultă din aceste deplasări se decontează de către unități pe baza documentelor justificative, și anume: bon de consum, certificat de înmatriculare al autoturismului folosit pentru deplasare.

În cazul deplasării cu autoturismul, funcționarilor publici li se decontează contravaloarea a 7,5 litri de carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă,atenție!

În cazul mijloacelor de transport feroviare, costul suplimentelor de viteză și al tichetelor de rezervare a locurilor se decontează la orice fel de tren și indiferent de distanță doar funcționarilor publici, urmând ca elevilor instituțiilor de învățământ pentru formarea funcționarilor publici să li se deconteze pe orice distanță deplasarea cu trenuri accelerate și rapide și doar atunci când se deplasează în interes de serviciu. La vagonul de dormit și cușetă, costul suplimentului de pat se decontează inspectorilor generali și inspectorilor șefi principali, dar și a celorlalți funcționari publici, cu condiția ca cei din urmă să se afle în deplasare în interes de serviciu, noaptea, pe distanțe ce ar depăși 300 km.

De asemenea, se mai decontează costul comisioanelor percepute de agențiile de voiaj, cheltuielile pentru transportul cu mijloace în comun pe distanța dintre locul de cazare și locul delegării sau detașării, taxele pentru traversarea cu bacul, a podurilor, cele de aeroport, auto(gară) sau port și alte taxe privind circulația pe drumurile publice.

Însă decontarea se realizează pentru cheltuielile de transport dus-întors ale funcționarului public, soțului/soției acestuia sau copiilor aflați în întreținere și care nu au proprietate personală în localitatea în care se află locul de muncă, la și de la serviciu (în situația în care deplasarea se realizează cu mijloace de transport feroviare sau auto dacă persoana în cauză domiciliază în altă localitate decât cea în care se află locul de muncă și în limita a 70 km dus și 70 km întors sau atunci când se deplasează în zilele nelucrătoare pentru a ieși/intra din/în serviciu sau pentru a efectua controale inopinante doar dacă locul de muncă este situat în afara perimetrului localității de reședință), în alte localități cu scopul de a participa la instructaje sau cursuri ce derivă din acestea și au același scop, pentru internare în spital/sanatoriu/centru de refacere a capacității de efort, dar și în timpul concediului pentru distanța dintre domiciliu/reședință și cea din țară, unde își petrece concediul de odihnă.

În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în străinătate, funcționarul public va beneficia de decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu/reședință și punctul de trecere a frontierei.

În cazul mutării în interes de serviciu, funcționarul public (împreună cu membrii familiei –soș/soție, copii aflați în întreținere- și mobilier) va beneficia de decontarea cheltuielilor de transport, cu acordul acestora scris, în unități situate în alte localități decât cele în care își au domiciliul/reședința.

Dacă pe timpul delegării se efectuează deplasări zilnice între mai multe unități dar din aceeași localitate în care are loc delegarea, se vor deconta cheltuielile cu mijloacele de transport în comun din cadrul localității respective.

În situația în care condițiile de transport permit ca funcționarii publici să se înapoieze zilnic în localitatea de domiciliu/reședință, după terminarea programului de lucru, din localitatea în care sunt trimiși în delegare/detașare, se pot deconta cheltuielile zilnice de transport sau costul unui abonament lunar de transport doar dacă sunt mai mici decât cheltuielile privind plata indemnizației de delegare/detașare și cazarea și dacă în această manieră nu se va afecta bunul mers al activităților care fac obiectul misiunii. În caz contrar, nu se va mai acorda indemnizația zilnică de delegare/detașare.

Funcționarilor publici care, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu trebuie să se deplaseze regulat în alte localități și nu se pot înapoia în fiecare zi în localitatea de domiciliu/reședință, li se poate deconta contravaloarea abonamentelor lunare de transport în locul cheltuielilor de transport ce li s-ar cuveni la plecarea și înapoierea din misiune (dacă valoarea abonamentului lunar este mai mică decât costul legitimațiilor de călătorie ce s-ar folosi pentru efectuarea tuturor deplasărilor de-a lungul unei luni). Condiția care trebuie îndeplinită este aceea de a respecta programul de lucru stabilit și aprobat.

De asemenea, indiferent de gradul profesional deținut, directorii de unități și adjuncții acestora, directorii de direcții și șefii de servicii sunt exonerați de obținerea vizei pe ordinul de serviciu în vederea acordării drepturilor cuvenite potrivit legii pe timpul cât aceste persoane se află în delegare/detașare, bineînțeles în interes de serviciu.

Mijloacele de transport în comun aparținând unităților din sistemul administrației penitenciare pot fi utilizate de funcționari publici pentru decontarea cheltuielilor de transport la unitățile sanitare, în cazuri de urgențe sau internări, la îndeplinirea sarcinilor sau altor atribuții de serviciu, la transportul de la locul decesului până la locul unde urmează să fie înhumați sau incinerați membrii familiei (soț/soție, copii aflați în întreținere).

Tot la decontarea cheltuielilor de transport au dreptul și elevii și studenții (dar și membrii familiei) cărora li se acordă grade pe timpul școlarizării sau la absolvirea instituțiilor de învățământ dacă sunt numiți în alte localități decât în cele în care domiciliază.

În momentul în care funcționarii publici sunt chemați de către instanțele de judecată sau organele de urmărire penală pentru a da informații ce privesc sistemul administrației penitenciare și este o problema în interes de serviciu, aceștia vor avea, de asemenea, dreptul la decontarea cheltuielilor de transport.

Agenții și, după caz, personalul contractual din unitățile sistemului administrației penitenciare beneficiază și ei de acest drept doar atunci când însoțesc ofițerii și pot călători cu aceleași mijloace de transport și la aceeași clasă.

Funcționarii publici care, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, sunt obligați să efectueze regulat deplasări în localitatea în care se află unitatea în care activează, au dreptul, cu aprobarea prealabilă a directorului, să călătorească cu mijloace de transport în comun, folosind abonamente sau chiar tichete de călătorie procurate de către unitate.

(Hotărâre nr. 1398 din 19 noiembrie 2007 privind drepturile de transport ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,actualizat, publicat în M. Of. al României, partea I, 13 decembrie 2012. ?!)

DREPTURILE DE HRANĂ ALE FPSS:

Funcționarii publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor beneficiază de hrană gratuită pentru perioada în care se află în activitate, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constiuie norme de hrană zilnice, norme calculate în funcție de numărul zilelor calendaristice din fiecare lună.

Asigurarea drepturilor de hrană se realizează fie sub formă de hrană preparată sau alimente neprelucrate culinar, fie prin acordarea valorii financiare (neimpozabile) a normei de hrană la care are dreptul, calculată în funcție de numărul zilelor calendaristice din fiecare lună. Dar hrana se asigură contra-cost, sumă aprobată de directorul respectivei instituții penitenciar, drepturile de hrană fiind netransmisibile. Sumele necesare procurării produselor agroalimentare se asigură din fondurile proprii ale popotei, plata facturilor efectuându-se după ridicarea numerarului din casierie, ca o formă de avans.

Normele de hrană sunt stabilite pe categorii de personal, în raport cu eforturile depuse pe perioada desfășurării atribuțiilor de serviciu, aplicându-se în orice sezon al anului. În cazul deplasărilor în misiuni peste hotare, se primește diurna de delegare sau salariul în valută, fără a se mai acorda drepturi de hrană.

Alocarea și scoaterea de la acest drept se face nominal, prin ordin sau decizie zilnică pe unitate. Înscrierea la popotă se poate realiza prin înregistrare nominală cu 24 de ore înainte de către persoanele care doresc să ia masa a doua zi, pentru care se eliberează sau nu bonuri de masă ca urmare a evitării apariției de evenimente neprevăzute și neplăcute. Înscrierea se mai poate face și pe bază de bonuri de masă, contravaloarea meselor luate achitându-se zilnic, deoarece numerarul se depune zilnic la casieria unității, urmând ca de acolo, a doua zi, să se depună la trezorerie în contul 5005 ,,Sume de mandat și în depozit”.

,,Personalul din sistemul administrației penitenciare, internat în unități medicale din structura Ministerului Justiției ori din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau în spitale din alte rețele, beneficiază, în continuare, de valoarea financiară a normelor de hrană la care are dreptul.”

Normele de hrană care se acordă gratuit pentru personal sunt următoarele:

Norma de hrană nr. 1 este norma de bază de care dispun persoanele care nu beneficiază și de alte norme de hrană, iar în cazul în care această normă lipsește, li se acordă valoarea financiară a normei de hrană, calculată în funcție de numărul zilelor calendaristice din acea lună.

Norma de hrană nr. 2 se acordă ca în cazul anterior.

Norma de hrană nr. 2 ,,A” este suplimentul normei nr. 2 și se acordă persoanelor pe timpul navigației, în interes de serviciu, mai mult de două ore.

Norma de hrană nr. 6 se acordă persoanelor care intră în contact direct cu deținuții, precum mascații, psihologul, gardienii, șoferii de pe mașinile de tranzit.

Norma de hrană nr. 6 ,,A” este hrana rece și se acordă numai în natură persoanelor care beneficiază de norma de hrană nr. 6, de-a lungul misiunilor când nu li se poate asigura hrană caldă la unitatea respectivă.

Norma de hrană nr. 8 se acordă atât personalului plătit din sistemul administrației penitenciare, cât și elevilor și studenților cu pregătire în acest domeniu. O singură excepție se face de la această normă pentru studenți, și anume atunci când aceștia se află în stagiu sau practică universitară, beneficiind de contravaloarea acesteia.

Norma de hrană nr. 11 este hrana rece care se acordă sub formă de pachete personalului care beneficiază de normele de hrană nr. 1-4 și 7-9, atât pe timpul transportului, cât și în momentele în care nu i se poate asigura hrană caldă.

Norma de hrană nr. 12 ,,B” reprezintă suplimentul de hrană acordat pentru eforturi deosebite sau situații speciale, precum tabere de instrucție, poligoane de tragere.

Norma de hrană nr. 12 ,,C” reprezintă suplimentul pentru zile festive precum 1 ianuarie, Paștele (prima și a doua zi), 1 mai, 29 iunie Sfinții Petru și Pavel, 1 decembrie, Crăciunul (prima și a doua zi), 31 decembrie (masa de revelion).

Norma de hrană nr. 12 ,,D” reprezintă suplimentul antidot și se acordă numai în natură, sub formă de lapte antidot sau apă minerală, personalului care își desfășoară activitatea în atmosferă toxică, cu radiații sau locuri de muncă vătămătoare.

Norma de hrană nr. 14 reprezintă acele substituiri de alimente și se acordă persoanelor care au prescripție de la medic de interzicere a anumitor alimente, dar mai poate fi folosită și atunci când lipsesc anumite produse.( ORDIN nr. 1318/C din 29 martie 2012 pentru aprobarea Normelor de acordare a drepturilor de hrană, în timp de pace, personalului din sistemul administrației penitenciare, publicat în M. Of. Al României, Partea I, nr. 333 bis, din 17 mai 2012……….)

DREPTUL LA CONCEDII DE ODIHNĂ, CONCEDII DE STUDII, ÎNVOIRI PLĂTITE ȘI CONCEDII FĂRĂ PLATĂ, BILETE DE ODIHNĂ, TRATAMENT ȘI RECUPERARE:

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1946/2004, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul în fiecare an calendaristic la:

CONCEDIUL DE ODIHNĂ ANUAL:

Funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit în raport cu vechimea lor în serviciu, astfel: 32 de zile calendaristice pentru cei cu o vechime în serviciu de până la zece ani și 38 de zile calendaristice pentru cei cu peste zece ani. Acest concediu se efectuează până la sfârșitul anului calendaristic respectiv (integral sau fracționat), la cerere, cu condiția ca una dintre fracțiuni să nu fie mai mică de cincisprezece zile calendaristic.

Nu au dreptul la acest concediu funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care au absentat de la program întregul an calendaristic fiind aflați în concedii medicale, de maternitate sau alte concedii. Bineînțeles că, în cazul în care există un motiv plauzibil, susținut de acte doveditoare și bine justificat pentru care nu a putut efectua concediul de odihnă la care avea dreptul în acel an calendaristic, la cerere, unitatea este obligată să-i acorde concediul până la sfârșitul anului calendaristic următor, urmând ca programarea să se realizeze până la data de cincisprezece decembrie a anului în curs. Se acordă în funcție de nevoile funcționarului public și de cele ale soțului/soției acestuia. Reprogramarea sau amânarea efectuării concediului de odihnă va putea fi efectuată atunci când funcționarul public ,,este în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă; urmează să îndeplinească sarcini de importanță deosebită din dispoziția șefului unității din care face parte; funcționarul public din sistemul administrației peniteniciare (femeie) solicită concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate ori i s-a acordat concediu plătit pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani sau a copilului cu handicap până la împlinirea vîrstei de trei ani; are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o stațiune balneoclimaterică, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală sau în biletul de tratament; urmează sau este planificat să urmeze un curs de perfecționare ori de specializare.”

CONCEDIUL DE ODIHNĂ SUPLIMENTAR:

Funcționarii publici care își desfășoară activitatea în condiții deosebite (vătămătoare, grele sau periculoase) ori în locuri de muncă în care există astfel de condiții, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între trei și paisprezece zile calendaristice, acordat în ce-a de-a doua parte a anului în curs și nu poate fi reeșalonat în anul următor.

,,În cazul în care funcționarul public din sistemul administrației penitenciare, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și, ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic nu mai lucrează în condițiile respective, cota-parte din indemnizația primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unității.”

CONCEDIUL DE STUDII PLĂTIT:

Funcționarii publici beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituții de învățământ superior de la dobândirea statutului de personal al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare înscriși la cursuri postuniveristare, masterat sau doctorat sau care urmează simultan cursuri ale unor instituții de învățământ superior de stat ori particulare, acreditate ori autorizate, de lungă sau de scurtă durată, cursuri serale, cu frecvență redusă și la distanță, absolvenți cu diplomă ai colegiilor universitare de scurtă durată, care își continuă studiile în învățământul superior de lungă durată, au dreptul la un concediu de studii plătit, de treizeci de zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau fracționat, în fiecare an universitar. Însă aceste forme de pregătire vor fi aporbate numai în cazul în care asigură specializarea sau pregătirea potrivit nevoilor unității.

ÎNVOIRILE PLĂTITE:

Funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare au dreptul la învoiri plătite cu durata de până la zece zile calendaristice în cazul căsătoriei funcționarului public din sistemul administrației penitenciare, nașterii sau căsătoriei unui copil, decesului soțului/soției sau al unei rude de până la gradul al doilea a funcționarului public din sistemul administrației penitenciare sau a soțului/soției acestuia.

De asemenea, pot beneficia de învoiri plătite cu durata de până la cinci zile calendaristice în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei, în cazul unor dezastre care au afectat domiciliul funcționarului public, al părinților, socrilor sau copiilor acestuia și pentru alte situații sau evenimente excepționale,de natură să justifice învoirea solicitată.

CONCEDIILE FĂRĂ PLATĂ:

Durata acestuia poate fi, însumată, de treizeci de zile calendaristice anual, acordat pentru pregătirea, susținerea examenelor de admitere, de finalizare a anilor de studii sau de absolvire a unei alte facultăți, pentru susținerea examenelor nepromovate de admitere la doctorat sau în instituții de învățământ superior, a celor de an universitar sau de licență (diplomă), pentru pregătirea cărora au beneficiat de concedii de studii, pentru prezentarea la concurs în vederea ocupării unui alt post sau alte probleme personale.

În mod excepțional, funcționarii publici au dreptul la concedii fără plată, cu durată între treizeci și nouăzeci de zile calendaristice însumate, anual, pentru efectuarea tratamentelor medicale în străinate pe durata recomandată de medic (fără a se depăși termenl maxim de nouăzeci de zile calendaristice) dacă persoana în cauză nu beneficiază de concediu medical și de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă sau pentru alte motive bine întemeiate, dar nu constituie vechime în serviciu și nu se iau în calcul la stabilirea stagiului minim în gradul profesional.

BILETELE DE ODIHNĂ, TRATAMENT ȘI RECUPERARE:

Se acordă în limita disponibilităților bugetare alocate, a numărului de locuri aprobate și numai pe perioada concediilor de odihnă, o singură pe an. De aceste drepturi pot beneficia și soțul/soția funcționarului public, copiii acestuia cu vârste cuprinse între șase și optisprezece ani, care urmează cursurile unei unități de învățământ preuniversitar, acreditată conform legii, precum și copiii cu handicap aflați în îngrijirea familiei funcționarului public.

Conform Hotărârii nr. 1946/10 noiembrie 2004, contribuțiile care trebuie plătite de către funcționarul public pentru aceste bilete se stabilesc în funcție de mai multe criterii, ca și restituirea acestora. De exemplu,contribuția pentru bilete se stabilește ca fiind 50% din prețul integral al biletului de odihnă atunci când beneficiarul acestuia este funcționarul public din sistemul administrației penitenciare sau soțul/soția acestuia, 50% din contribuția părintelui funcționarului public atunci când beneficiarul acestui bilet este copilul său sau prețul integral atunci când soțul/soția funcționarului public nu face parte din categoria persoanelor care pot beneficia de aceste bilete în condițiile legii. Diferența de preț pentru aceste bilete, până la acoperirea integrală a contravalorii acestora se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Biletele se pot restitui atât din motive medicale (deces în familie, internare) alături de documente justificative când titularul nu mai poate ajunge în stațiune, cât și din motive personale (titularul renunță la bilet, cu condiția ca anunțarea structurii specializate să se realizeze cu cel puțin cincisprezece zile înainte de data înscrisă pe bilet). Contribuția se restituie integral beneficiarului și în situația în care acesta, deși s-a prezentat la data înscrisă pe bilet în stațiune, nu a fost cazat, prezentând, de asemenea, motivația sa scrisă laa structura specializată din cadrul unității prestatoare de servicii balneare.

A se lua în calcul faptul că durata unei serii de odihnă, tratament și recuperare este cuprinsă între zece și optisprezece zile. Pentru acordarea acestor bilete se va avea în vederea îndeplinirea cel puțin a unuia dintre următoarele criterii esențiale: periculozitatea, nocivitatea și dificultățile condițiilor concrete de muncă ale solicitanților, evidențierea prin acte exemplare de devotament și curaj, sau înalta probitate !!!!!!!!!!!!!!!!! profesională și morală.

Pe durata concediilor de odihnă, a concediilor de studii plătite sau a învoirilor plătite, posturile funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare NU pot fi încadrate cu alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale acestora să fie redistribuite.( Hotărâre nr. 1946 din 10 noiembrie 2004 privind condițiile în baza cărora funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare

Hotărâre nr. 1946 din 10 noiembrie 2004 privind condițiile în baza cărora funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare, actualizat, publicat în M. Of. al României, partea I, 23 noiembrie 2009???)

ACORDAREA DREPTURILOR DE ECHIPAMENT:

Dintre articolele de echipament la care au dreptul funcționarii publici cu statut special se asigură uniforma de ceremonie (pentru ofițeri), uniforma de oraș și de serviciu (atât pentru ofițeri, cât și pentru agenți).

Uniforma de ceremonie se poartă atât iarna, cât și vara la oficierea unor evenimente protocolare, iar femeile primesc, la cerere, pălărie în loc de șapcă și fustă în loc de pantalon lung.

Uniforma de oraș se poartă facultativ la diferite festivități organizate, dar obligatoriu la ordinul directorului unității, de aceea este necesară și distrbuită întregului personal.

Uniforma de serviciu reprezintă, de fapt, ținuta de zi cu zi a funcționarilor publici.

Elementele componente ale uniformelor necesare întregului personal, indiferent de munca prestată, sunt următoarele: șapcă/pălărie/bonetă, sacou cu pantalon lung, cămașă albă, pantofi negri pentru ceremonie, fular alb, cravată pentru ceremonie, căciulă, bluzon bleumarin, scurtă din tercot bleumarin cu mesadă și guler din blană, impermeabil bleumarin pentru ploaie, cămașă bleu, cămașă-bluză cu mânecă scurtă bleu, pantofi negri (de vară și de iarnă) din piele/ghete/bocanci (pentru femei se distribuie o pereche de cizme scurtte și o pereche de pantofi cu toc), mănuși negre din piele, curea neagră, ciorapi bleumarin, pantaloni bleumarin din tergal pentru vară, panaloni camgarn bleumarin de iarnă, pulover bleumarin cu anchior cu și fără mâneci.

De asemenea, normele de echipament prevăd articole și cantități de echipament și materiale care se asigură gratuit, precum insigne, embleme și grade. Drepturile de echipament se stabilesc anual, în funcție de cantitatea și durata de serviciu prevăzute în norme, se acordă gratuit și se acordă în limita echivalentului valoric al cotei-părți anuale a articolelor prevăzute în norme, corespunzător încadrării în statele de organizare. Personalul care este obligat să poarte ținută civilă datorită activității pe care o desfășoară poate primi aceste drepturi sub formă bănească, integral sau nu, urmând ca diferența să constea în articole de echipament pentru completarea uniformei. Însă, la cerere, se pot solicita doar articolele și cantitățile prevăzute în norme sau substituirea acestora, în funcție de limita stocului disponibil.

Acolo unde sunt restanțe, acestea se asigură, cu prioritate, până la data de 30 iunie a anului următor, iar cele în bani se pot acorda până la sfârșitul anului următor (în cazul în care nu a fost posibilă acordarea echipamentului la temenul legal). Desigur că articolele de echipament sau sumele de bani corespunzătoare acestora neridicate de cel puțin trei ani consecutivi nu se mai acordă, deoarece nu se consideră a fi restanță, ci se apreciază că persoana în cauză nu a mai avut nevoie de acestea.

În caz de demisie, funcționarul public restituie contravaloarea echipamentului primit în natură sau bani, în limita cotei-părți corespunzătoare lunilor rămase până la sfârșitul anului.

Funcționarii publici femei și bărbați care beneficiază de concediu pentru creșterea și îngrijirea copiilor până la vârsta de doi ani sau de concediu pentru îngrijirea copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de trei ani primesc integral drepturile de echipament.(ORDIN nr. 94/C din 19 ianuarie 2009 privind aprobarea Regulamentului pentru descrierea, compunerea și modul de purtare a uniformelor și echipamentului specific pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației naționale a penitenciarelor, precum și a regulilor de acordare a drepturilor de echipament. ……..publicat laaaa…….???????)

III. STUDIU DE CAZ LA UNITATEA PENITENCIAR 5260

COLIBAȘI-MIOVENI, JUDEȚUL ARGEȘ

3.1. Cunoașterea unității penitenciar Colibași-Mioveni și a formei de contabilitate utilizate în activitatea compartimentului financiar-contabil

Penitenciarul Colibași este situat la 15 km de municipiul Pitești, în județul Argeș, mai exact în orașul Mioveni, lângă uzina de Autoturisme Dacia-Renault S.A..

La 1 aprilie 1967, pentru asigurarea forței de muncă necesară construirii Uzinei de autoturisme și Institutului de Redactori Nucleari Energetici, prin ORD. NR. Y/0721122 al fostului Minister al Afacerilor Interne, s-a înființat Secția Colibași a Penitenciarului Pitești.

Prin Decretul-lege nr. 225 din 16 iulie 1977 privind reorganizarea unităților de penitenciare, începând cu data de 31 iulie 1977, Penitenciarul Pitești și secțiile subordonate au fost desființate, iar clădirile Penitenciarului au fost preluate de fosta Întreprindere Județeană de Gospodărie Locală, pe baza unui proces verbal, iar clădirea Secției Colibași a fost folosită de Întreprinderea de Autoturisme Pitești ca depozit central de piese auto.

La 1 aprilie 1980, pe fostul amplasament se înființează Penitenciarul Colibași cu o capacitate de cazare de 800 de persoane, din care 414 deținuți proveneau de la fostul Penitenciar Râmnicu-Vâlcea, repartizați în patru secții de deținere.

În 1983, datorită condițiilor climaterice benefice vindecării bolnavilor de tuberculoză, se înființează o secție (prin ordinul Direcției Generale a Penitenciarelor) în cadrul penitenciarului tratarea și supravegherea acestora, fiind transferați de la unitățile din țară un număr de 400 de bolnavi.

La data de 30 septembrie 1987 se aflau în custodie 2.688 de persoane, rămânând doar 219 la 1 aprilie 1988, ca urmare a aplicării Decretelor de grațiere și amnistie nr. 255/1987 și nr. 11/1988.

Efectivul a început să crească din toamna anului 1988, la 20 decembrie 1989 ajungând să fie 1.123 de deținuți (63 femei și 7 minori), reducându-se la 340 în urma aplicării Decretului de grațiere nr. 810/1990 la data de 15 februarie 1990. Treptat, au crescut efectivele până la 1.025 în iulie 1990, unitatea devenind penitenciar interjudețean; primea și păstra în custodie arestați preventiv și condamnați din Argeș, Vâlcea, Giurgiu și Teleorman.

În anul 1991, odată cu trecerea de la Ministerul de Interne la Ministerul Justiției, pentru alinierea la standardele europene pentru penitenciare la care lua parte România, noua conducere centrală a luat măsuri în vederea începerii procesului de reformă pentienciară ce viza reglementări, construcții, relații interumane, cooperarea cu societatea civilă a persoanelor care au suferit condamnări cu privare de libertate.

În 1993, între Ministerul Justiției și Patriarhia Română-Cancelaria Sfințitului Sinod, s-a încheiat un protocol cu privire la acordarea asistenței religioase în unitățile subordonate Direcției Generale a Penitenciarelor, elaborându-se pentru prima dată statutul preotului de penitenciar, unitățile fiind încadrate și cu preoți. Astfel, în octombrie 1997, în Penitenciarul Colibași începe cosntrucția unei biserici pentru persoanele aflate în custodie, finalizată în august 1998.

Regulile minime ale ONU pentru tratamentul deținuților și recomandările Consiliului Europei exprimă ideea că fiecare penitenciar are nevoie de personal cu o înaltă calificare, trebuind să se ocupe zilnic de deținuți și de necesitățile lor, precum și de buna funcționare a închisorii, a securității și a siguranței, identificând totodată și rezolvând problemele care aveau să apară. Penitenciarul Colibași deservea instanțele din Argeș și Vâlcea, unitatea căutând diferiți beneficiari în vederea folosirii la muncă plătită a deținuților numai în ideea folosirii activității productive ca factor de resocializare și reinserție socială a acestora.

Penitenciarul Colibași, unitate componentă a Administrației Naționale a Penitenciarelor și parte a sistemului judiciar, are următoarea misiune de îndeplinit:

-să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale individului în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate;

-să asigure educația persoanelor private de libertate în vederea reintegrării și responsabilizării sociale a acestora;

-să contribuie la creșterea siguranței comunității prin crearea și menținerea unui mediu custodial sănătos de natură a pregăti persoanele private de libertate pentru reinserția socială.

Pentru ca misiunea să fie îndeplinită, Penitenciarul Colibași promovează următoarele valori:

-profesionalism și integritate din partea personalului;

-obiectivitate și corectitudine;

-transparență la locul de muncă;

-eficiență și eficacitate în realizarea obiectivelor.

Mai are în vedere asumarea responsabilității și a rolului social, respectarea valorilor sociale, morale și cele față de drepturile fundamentale ale oamenilor.

Acest Penitenciar a aplicat în toate domeniile sale de competență Strategia Guvernului României și a Administrației Naționale a Penitenciarelor privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate, ducând la îndeplinire misiunea ce i-a fost încredințată. Conform valorilor de mai sus, întreaga activitate s-a desfășurat pe baza acestor valori

În cadrul compartimentului economic-administrativ, la serviciul financiar contabilitate, s-au prevăzut, pentru anul 2014, câteva obiective de atins, și anume:

-păstrarea informațiilor privind toate mișcările patrimoniale astfel încât să se asigure măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor, capitalurilor proprii și rezultatelor obținute din activitatea proprie;

-organizarea și asigurarea evidenței privind ALOP-ul (angajarea, lichidarea, ordonanțarea, plata și înregistrarea) cheltuielilor conform reglementărilor legale și bugetare;

-analizarea execuției bugetare;

-depunerea dărilor trimestriale și anuale ordonatorului secundar de credite astfel încât să se ofere o imagine fidelă a activităților desfășurate și o performanță financiară;

-structurarea activităților astfel încât să se respecte organigrama, prin întocmirea Fișelor posturilor;

-redimensionarea și restructurarea statului de funcții pentru a răspunde nevoilor reale;

-întocmirea graficului de circulație a documentelor și completarea cadrului general al operațiunilor supuse vizei de control financiar preventiv propriu (CFP);

-acordarea vizei de CFP după ce s-a efectuat analiza privind eficiența operațiunilor economice;

-acordarea drepturilor salariale personalului unității prin întocmirea, la timp, a statelor de plată;

-realizarea în permanență a evidenței bunurilor de valoare și a sumelor de bani aparținând personanelor private de libertate (aflate în custodia unității) și acordarea drepturilor ce le revin;

-participarea și verificarea personalului (la cursuri de specialitate și la sesiuni de pregătire) cu privire la cunoștințele acumulate.

3.1.1. Modul de organizare a unității economice și a compartimentului financiar-contabil și legăturile informaționale ale acestuia cu celelalte compartimente

Contablitatea se organizează și se conduce în compartimentul financiar-contabil de șeful serviciului financiar-contabilitate (contabilul șef sau altă persoană cu studii economice superioare împuternicită să îndeplinească această funcție). Aceste persoane cu funcție de conducere răspund, împreună cu personalul din subordine, de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii. Pentru o mai bună înțelegere, am realizat organigrama unității, aceasta regăsindu-se la anexele 1 și 2.

În legătură cu organizarea și conducerea contabilității și a evidenței tehnic-operative se stabilesc următoarele obligații:

Ordonatorul de credite are următoarele obligații:

– asigură necesarul de personal și spații pentru desfășurarea în bune condiții a activității;

– asigură pregătirea profesională a personalului;

– aprobă proiectul de buget;

– aprobă raportările periodice, dările de seamă financiare trimestriale și anuale;

– aprobă angajarea cheltuielilor și ordonanțarea la plată;

– aprobă graficul de circulație a documentelor tehnic-operative și justificative;

– aprobă executarea inventarierii;

– asigură cadrul organizatoric pentru gestionarea judicioasă a patrimoniului unității.

Directorul economico-administrativ are următoarele obligații în legătură cu organizarea și conducerea contabilității:

– organizează și coordonează fundamentarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli;

– avizează elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli;

– verifică respectarea circuitului documentelor justificative;

– organizează și conduce operațiunile privind inventarierile periodice și anuale și operațiunile de evaluare a patrimoniului unității pentru toate materialele și mijloacele din dotare;

– organizează și conduce operațiunile privind scoaterea din funcțiune, clasarea și declasarea bunurilor materiale și a mijloacelor din dotare, care îndeplinesc condițiile legale;

ia măsuri pentru organizarea și conducerea contabilității în condițiile legii;

controlează modul de administrare a patrimoniului instituției.

Șeful serviciului financiar – contabil/contabilul șef este persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar-contabil și are următoarele atribuții:

organizează, îndrumă și controlează activitatea financiar-contabilă;

organizează ținerea corectă și la zi a evidenței contabile în conformitate cu normele metodologice în vigoare, a angajamentelor legale și bugetare;

– urmărește încadrarea cheltuielilor în limitele alocațiilor bugetare aprobate;

întocmește graficul de circulație a documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate și urmărește respectarea acestuia;

analizează execuția bugetului de venituri și cheltuieli și prezintă informări periodice privind stadiul acesteia și propune măsurile ce se impun pentru încadrarea cheltuielilor în cifrele de buget repartizate;

– răspunde de întocmirea situațiilor financiar-contabile ale unității, trimestrial și anual, precum și a altor situații privind execuția bugetară;

– răspunde de valorificarea rezultatelor inventarierilor periodice.

Contabilul:

– verifică autenticitatea și exactitatea datelor înscrise în documentele
justificative ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

– înainte de înregistrarea lor în contabilitate verifică dacă au viza de control financiar preventiv și aprobarea ordonatorului de credite;

verifică concordanța datelor din evidența contabilă cu evidența magazie;

întocmește note contabile, sistematic și cronologic, pe baza documentelor justificative, în conformitate cu normele metodologice;

întocmește balanța de verificare sintetică și analitică, precum și situațiile în legătură cu soldurile conturilor;

verifică componența soldurilor analitice și sintetice, iar la contul de disponibil urmărește dacă soldurile corespund cu cele din extrasele de cont și ia măsuri de regularizare a acestora;

participă la întocmirea situațiilor financiare trimestriale si anuale;

verifică registrul de casă, extrasele de cont, precum și actele ce stau la baza întocmirii lor din punct de vedere a legalității și realității acestora;

întocmește la timp, cronologic și în conformitate cu dispozițiile
legale în vigoare Registrul jurnal și Registrul Cartea Mare.

Șeful serviciului logistic:

– organizează și conduce evidența tehnic-operativă;

– avizează documentele justificative privind intrarea, păstrarea, eliberarea bunurilor din gestiune;

– verifică și avizează documentele de evidență tehnic-operativă care stau la baza înregistrării în contabilitate;

– întocmește graficul privind circulația documentelor tehnic-operative;

– ia măsuri privind asigurarea cadrului organizatoric în vederea efectuării inventarierii.

Responsabilul sectoarelor de aprovizionare și servicii (logistică):

-întocmește documentele tehnic-operative (Referat de necesitate-bază de calcul);

-întocmește documentele contabile justificative în legătură cu predarea, transferul, restituirea și consumul bunurilor materiale (Bon de consum, Bon de predare-transfer-restituire, Bon de mișcare a mijloacelor fixe);

-ia măsuri privind desfășurarea în bune condiții a operațiunii privind primirea, păstrărea și eliberarea din magazie a bunurilor.

Gestionarul:

-semnează actele privind mișcarea bunurilor din gestiune și înregistrarea acestora în fișe de magazie;

-eliberează bunurile din magazie numai în cantitatea, calitatea
sortimentelor specificate în documentele tehnic-operative, contabile – justificative;

-ține la zi și în bune condiții evidența propriei gestiuni potrivit prevederilor legale în vigoare;

-solicită în scris conducătorului unității să-i asigure asistența tehnică
de specialitate atunci când primește bunuri având caracteristici
pentru a căror verificare nu posedă cunoștințele necesare;

– predă contabilului pe bază de condică, documentele ce vizează modificarea stocurilor de gestiune.

3.1.2. Prezentarea fluxului de prelucrare a informației financiar-contabile și valorificarea acesteia în întreprindere

Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. Acest lucru poate fi vizualizat, în detaliu, la anexa 3.

3.1.3. Utilizarea produselor informatice existente în activitatea financiar-contabilă a înteprinderii prin utilizarea echipamentelor electronice de calcul

La Penitenciarul Colibași-Mioveni, forma de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare este Maestru-șah simplificat. În cadrul de înregistrare Maestru-șah (simplificat), principalele registre și formulare sunt:

-Registrul Jurnal;

-RegistrulCartea-Mare;
-Registrul Inventar;

-Balanța de verificare.

Contabilitatea sintetică se ține pe ,,Fișe de cont pentru operații diverse” deschise pentru fiecare cont sintetic în Cartea-Mare (șah), iar contabilitatea analitică se ține pe fișele menționate la forma de înregistrare Maestru-șah. Evidența analitică a creditelor bugetare, plăților de casă și a cheltuielilor efective se ține cu ajutorul ,,Fișei pentru operații bugetare”.

Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru, foi volante sau listări informatice, penitenciarul Colibași utilizând listările informatice cu ajutorul programului ZBuget. De asemenea, pentru salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se folosește programul Fox Pro.

3.2.1. Conținutul, modul de întocmire și circuitul documentelor utilizate pentru înregistrarea operațiilor economice privind salariile și alte drepturi de personal

Având în vedere conținutul, modul de întocmire și circuitul documentelor utilizate pentru înregistrarea operațiilor economice privind salariile și alte drepturi de personal, acestea vor fi prezentate mai jos, păstrând ordinea în care se trimit.

Se începe cu o Propunere de angajare a unei cheltuieli, model prezentat în anexa 4, document ce se întocmește (de către persoana nominalizată pentru întocmirea și evidența ALOP) numai dacă există credite bugetare disponibile și numai pentru rezervarea acestora. Această persoană, desemnată cu atribuții de conducere a evidenței angajametelor bugetare (și legale, după caz) răspunde pentru realitatea datelor înscrise în document și semnează la compartimentul de contabilitate. Propunerea de angajare a unei cheltuieli circulă la:

– compartimentul de specialitate pentru avizare;

– persoana care acordă viza de CFP (control financiar-preventiv propriu) ;

– ordonatorul secundar/terțiar de credite spre aprobare ;

– serviciul financiar-contabilitate pentru arhivare.

Următorul document de întocmit este Angajamentul bugetar GLOBAL (în cazul salarizării și acordării altor drepturi), model prezentat în anexa 5, prin care se afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate. Angajamentele bugetare globale se întocmesc pntru cheltuielile curente, ce se efectuează în mod repetat, pe parcursul aceluiași exercițiu bugetar, precum :

– cheltuieli cu salariile pentru toate categoriile de personal ;

– cheltuieli cu contribuțiile pentru asigurările sociale de stat ;

– cheltuieli cu contribuțiile pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate ;

– cheltuieli de deplasările, detașările, transferurile ;

– cheltuieli privind drepturile cu caracter social ;

– cheltuieli privind hrana (norma de hrană) ;

– cheltuieli cu chiriile.

Se întocmește de persoana desemnată cu atribuții de conducere a evidenței angajamentelor bugetare (și legale, unde este cazul), persoană care răspunde pentru realitatea datelor înscrise în document și semnează la compartimentul de contabilitate. Acest angajament circulă, împreună cu propunerea de angajare a unei cheltuieli, la :

– compartimentul de specialitate pentru avizare;

– persoana care acordă viza de CFP (control financiar-preventiv propriu) ;

– ordonatorul secundar/terțiar de credite spre aprobare ;

– serviciul financiar-contabilitate pentru arhivare.

Se are, mai apoi, în vedere întocmirea pontajelor de către șefii de compartimente cu prezența la serviciu și a numărului de ore lucrate în condițiile de muncă respective.

Următorul pas este acela de întocmire a situației privind prezența la locul de muncă de compartimentul secretariat.

Se efectuează operarea în programul de salarii a deciziilor de personal în vederea acordării unor drepturi, precum : înaintarea în grad, acordarea de gradație superioară/tranșă superioară de vechime).

Imediat se operează reținerile legale, utilizîndu-se același program de salarii (se referă la C.A.R. sau la alte opriri din salariu care au ca document justificativ un ordin judecătoresc cu executare).

Urmează întomcirea și calcularea drepturilor salariale ce se cuvin salariaților de către persoana desemnată din cadrul serviciului financiar-contabil, cum ar fi : calcularea drepturilor de chirie și/sau a indemnizației de detașare.

Se continuă cu listarea statului de salarii și întocmirea centralizatorului de salarii în vederea calculării contribuțiilor ce le plătește angajatul și angajatorul și înregistrării lui în contabilitate.

O altă activitate este cea de semnare și de avizare a statului de plată de persoanele îndreptățite (directorul economic/contabilul-șef/persoana care este desemnată a exercita viza de CFP/persoana care a întocmit documentul/persoana care este desemnată a acorda ștampila BUN DE PLATĂ/persoana care este îndreptățită a acorda Certificatul în privința realității, regularității și legalității), model prezentat în anexa 6.

După ce toate aceste activități au fost înfăptuite, se trece la lichidarea cheltuielilor, ordonanțarea acestora și plata propriu-zisă.

Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare ce are ca scop verificarea, prin care se urmărește :

– existența angajamentelor ;

– realitatea sumei datorate ;

– condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiile respective.

Salariile și indemnizațiile vor fi lichidate în baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu excepția cazurilor în care este necesară lichidarea individuală. Această lichidare se realizează odată cu angajamentul în cadrul acestei unități penitenciar.

Ordonanțarea cheltuielilor, model prezentat în anexa 7, este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că plata poate fi realizată. Este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului serviciului financiar-contabilitate din cadrul Direcției Economico-Administrative (pentru unitățile penitenciare) să întocmească instrumentele de plată a salariilor. Această ordonanțare se întocmește în cadrul serviciului financiar-contabilitate de către persoana desemnată cu atribuții în conducerea și evidența angajamentelor bugetare și va fi însoțită de documentele justificative în original (statele de plată), întocmite în vederea plății cheltuielilor, ce vor purtaobligatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor.

După întocmire, ordonanțarea de plată circulă la :

– compartimentul contabilitate pentru obținerea vizei de compartiment ;

– compartimentul de specialitate/compartimentul care a solicitat angajarea cheltuielilor pentru a se obține viza de compartiment cu aplicarea amprentei ștampilei ,,Certificat în privința realității, regularității și legalității’’, prin care se confirmă corectitudinea sumelor de plată ;

– persoana împuternicită cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu (CFP) prin aplicarea semnăturii și amprenta ștampilei ;

– ordonatorul secundar/terțiar de credite pentru aprobare ;

– serviciul financiar-contabilitate pentru efectuarea plății și pentru arhivare.

Persoana împuternicită să exercite CFP se asigură că ordonanțărilesupuse vizei se referă la angajamente de cheltuieli deja vizate și că sunt îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor. Ordonanțările de plată nevizate de persoana împuternicită să exercite CFP sunt nule și fără valoare pentru șeful serviciului financiar-contabil, care urmează să facă plata, dacă nu sunt autorizate în condițiile prezentelor norme. După aprobare, ordonanțarea de plată, împreună cu toate documentele justificative în original, se înaintează conducătorului serviciului financiar-contabil din cadrul Direcției Economico-Administrative/Serviciului Financiar-Contabil din cadrul unităților penitenciare, pentru plată. Nicio ordonanțare de plată nu va fi semnată de ordonatorul de credite decât dacă este completată cu toate datele din formular, dacă este însoțită de documentele justificative corespunzătoare, dacă poartă semnătura compartimentului de specialitate si a celui financiar-contabil și mai ales dacă apare viza de CFP.

Plata cheltuielilor, model prezentat în anexa 8, reprezintă etapa finală a execuției bugetare, prin care unitatea penitenciar se eliberează de toate obligațiile sale pe care le are cu terți creditori. Plata cheltuielilor este asigurată de către directorul Direcției Economico-Administrative și de șeful serviciului financiar-contabil după ce s-a verificat dacă :

– cheltuielile ce urmează a se plăti au fost angajate, lichidate și ordonanțate ;

– există credite bugetare și disponiilități în conturile de disponibil ;

– subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata corespunde naturii cheltuielilor pentru care a fost întocmit ;

– există toate documentele justificative corespunzătoare plăților efectuate/de efectuat și au primit viza de CFP după ce s-au întocmit toate datele cerute de formular ;

– semnăturile de pe toate documentele aparțin persoanelor care au atribuții în domeniul exeuției bugetare ;

– beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat, iar suma acestuia este cea corectă.

Însă plata nu poate fi efectuată dacă nu sunt îndeplinite TOATE aceste condiții.

Există și cazuri de suspendare a plății, mai exact în cazul constatării unor erori, acest lucru realizându-se de către persoana împuternicită cu efectuarea acestei operațiuni. Desigur că este obligatoriu a se prezenta motivele deciziei de suspendare a plății printr-o declarație scrisă, trimisă ulterior ordonatorului de credite și persoanei împuternicite să exercite CFP, cu titlu informativ. În caz de obiecție, ordonatorul de credite poate solicita în scris și pe propria răspundere efectuarea plăților.

De reținut este faptul că se va întocmi o singură dată pe lună ordonanțarea de plată pentru următoarele :

– plata salariilor și indemnizațiilor ;

– plata compensării chiriei stabilită pentru locuințele de serviciu și chiria datorată pe baza unui contract de închiriere ;

– plata contravalorii transportului prevăzut în actele normative în vigoare.

Cu privire la efectuarea plăților, deschiderea conturilor de cheltuieli și de disponibilități de către instituțiile publice se efectuează potrivit normelor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor statului. În vederea efectuării cheltuielilor, Direcția Economico-Administrativă/Serviciul Financiar-Contabil din cadrul unităților penitenciare are obligația de a întocmi și de a prezenta unității de trezorerie și contabilitate la care unitatea are conturile deschise, următoarele :

– bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor ;

– programul de investiții aprobat (legal) ;

– lista cu specimenele de semnături ale persoanelor delegate cu atribuții de ordonator secundar/terțiar de credite, ale persoanelor împuternicite cu efectuarea plăților și amprenta ștampilei.

Însă un aspect trebuie să fie clar: creditele bugetare aprobate vor putea fi utilizate numai după deschiderea de credite și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pentru acestea. Urmează ca ordinele de plată să se emită pe numele ficărui creditor și vor fi datate și înscrise în spațiul rezervat cu obiectul plății și subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Ordinele de plată se înscriu într-un registru distinct și vor purta un număr de ordine unic, începând cu numărul unu în ordine crescătoare, pentru fiecare exercițiu bugetar. Un ordin de plată nu poate cuprinde plăți referitoare la ami multe subdiviziuniale bugetului aprobat, emițându-se doar pe baza documentelor justificative, din care să reiasă că urmează să se achite integral sau parțial o datorie contractată și justificată (se exceptează de la această regulă ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri efectuate în condițiile legii).

Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilități se poate ridica (pe bază de CEC-uri pentru ridicare de numerar) numerarul pentru efectuarea plăților de salarii, premii, deplasări, protocol și alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, precum ajutoarele, contravaloarea medicamentelor, a transportului și a chiriei. În fila de CEC se menționează și natura cheltuielilor care urmează să se efectueze din numerarul ridicat. În vedeerea efectuării plăților în numerar pentru deplasări saua chiziționarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri în numerar persoanelor desemnate pe baza ,,Dispoziției de plată/încasare căte casierie’’, semnată de directorul Direcției Economico-Administrative și de persoana împuternicită a exercita CFP. În baza documentelor justificative eliberate de agenții economici sau de persoanele fizice autorizate se efectuează justificarea avansurilor în numerar, facturile fiscale, chitanțele și/sau alte formulare (documente) privind activitatea financiar-contabilă cu regim special, aprobate, în condițiile legii. Acordarea avansurilor se realizează cu respectarea actelor normative în vigoare la data efectuării plății.

Evidența angajamentelor bugetare este ținută în cadrul serviciului financiar-contabil, scopul organizării acestora fiind acela de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetarcurent cu privire la alocațiile bugetare consumate prin nagajare și prin comparație să se determine alocațiile bugetare disponibile, care pot fi angajate în viitor. Această evidență se conduce de persoanele desemnate, utilizând metoda ,,partidă simplă’’.Evidența creditelor aprobate pentru efectuarea de cheltuieli stabilite prin buget se ține cu ajutorul contului 8060 ,,Credite bugetare aprobate’’. Contabilitatea analitică a alocațiilor aprobate se ține pe titluri, articole și alineate, în cadrul fiecărui subcapitol/capitol al bugetului aprobat. Evidența angajamentelor bugetare, a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita alocațiilorbugetare aprobate, se ține cu ajutorul contului 8066 ,,Angajamente bugetare’’. Contabilitatea analitică a angajaentelor bugetare se ține pe titluri, articole și alineate, în cadrul fiecărui subcapitol/capitol al bugetului aprobat.

3.2.2. Calculul și contabilitatea impozitului pe salarii, a contribuțiilor pentru asigurări sociale și sănătate, a reținerilor din salarii și a principalelor drepturi bănești ale personalului-analiza salariului unui inspector de penitenciare în România:

În aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență 103/2013, cuantumul brut al salariilor lunare pe anul 2014 va fi determinat pornind de la elementele componente ale salariului de bază la 31.12.2009, raportat la condițiile de muncă prezente, respectiv ianuarie 2014, astfel:

În prima fază se va calcula salariul aferent lunii ianuarie 2014, transpus în elementele componente valabile la data de 31 decembrie 2009.

Elementele componente ale salariului brut la 31.12.2009 vor fi transpuse în structura prevăzută de Legea-cadru nr. 284/2010, obținându-se venitul brut aferent lunii decembrie 2013, astfel:

– salariul funcției de bază, format din:

-salariul pentru funcția pe care o îndeplinește angajatul;

-sporul pentru misiune permanentă;

-sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate (dacă este cazul);

-sporul de fidelitate;

-suma compensatorie cu caracter tranzitoriu (total cuantumuri sporuri acordate).

– salariul de bază de încadrare, format din :

-salariul funcției de bază ;

-salariul gradului profesional deținut ;

-gradațiile ;

-indemnizația de conducere.

– spor de până la 30% din salariul funcției de bază (spor ANP), fără suma compensatorie.

Venitul brut la 31 decembrie 2013 va fi format din salariul de bază de încadrare și sporul de până la 30%.

Menționez că structura prezentată mai sus se păstrează și în anul 2014.

Contribuția individuală la bugetul de stat reglementată de dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, se va calcula la salariul de bază lunar avut sau, după caz, calculat pentru funcții similare la data de 31 decembrie 2009, potrivit art. 5, alin. 6 din OMJ nr. 622/C din 25 februarie 2010 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea în sistemul administrației penitenciare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Pentru calcularea venitului brut la 01.01.2014 se va aplica următoarea formulă:

X

Y=

84%

UNDE:

Y= noul cuantum al venitului brut aferent lunii ianuarie 2014.

X= venitul net aferent lunii ianuarie 2014.

Venitul brut la 01.01.2014 va acoperi contribuția de asigurări sociale de 10,5%.

Pentru posibilele neînțelegeri apărute, voi specifica mai jos anumite detalii ale unor elemente componente ale salarizării, urmând a arăta de unde anume au provenit rezultatele calculelor efectuate de mine :

Salariul funcției este stipulat în Legea-cadru nr. 284/2010 pentru fiecare funcție în parte deținută în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor fiind câte un coeficient corespunzător gradului, inspectorul de penitenciare din studiul meu de caz deținând funcția de șef de tură.

Sporul de confidențialitate corespunzător inspectorului este de 14%, întrucât acest spor poate fi de 10%, 12% sau 14% pentru fiecare nivel de secretizare în parte, și anume : secret (S), strict secret (SS) și strict secret de importanță deosebită (SSID).

Sporul de fidelitate poate fi de 5%, 10%, 15%, 20% în funție și de vechime.

Salariul gradului este stabilit de lege, la fel ca salariul funcției.

Pentru calcularea gradației, se va lua în considerare gradația (vechimea) aferentă. O gradație reprezintă 6% conform Legii-cadru 284/2010. Acest inspector deține gradația 3 (trei), ceea ce înseamnă că beneficiază de 6% x 3=18% din totalul salariului de funcție, salariului de grad și indemnizației de conducere, indemnizație aplicată la salariul funcției.

Salariul de bază lunar SBL (2009) însumează salariul funcției, sporul pentru misiune permanentă, salaiul de grad, gradația și indemnizația de conducere.

Informațiile enunțate anterior se transformă în cifre, acest lucru putând fi vizualizat în anexa 7.

Sumele primite de la Administrația Națională a Penitenciarelor pentru plata salariilor se înregistrează în contabilitate prin conturile 561 ,,Disponibil al instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții” (în al cărui debit se înregistrează încasările, reprezentând venituri proprii și subvenții) și 770 ,,Finanțarea de la buget” (cu ajutorul căruia se ține evidența plăților care au fost efectuate din creditele bugetare deschise și disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în buget).

O condiție esențială o reprezintă faptul că plata salariilor se realizează NUMAI DACĂ avem fila de buget aprobată și banii în cont. Chiar dacă este insuficientă suma alocată, se încearcă a se distribui în mod egal și se așteaptă completarea sumelor, fără a completa din alte articole bugetare sau alte conturi (excepții: din lubrifianți, carburanți sau medicamente).

Evidențierea salariului în statul de plată:

641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ,,Personal salarii datorate” 4393 total brut

6451 ,,Contribuția unității la asigurările sociale” = 4311 ,,Contribuția unității la asigurările sociale” CAS angajator (30,8%) 1353

6453 ,,Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” = 4313 ,,Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” CASS angajator (5,2%) 228

642 ,,Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților” = 421.00.02 ,,Personal salarii datorate” (chirii, indemnizații de detașare, normă de hrană) 712

421 ,,Personal salarii datorate” = 4312 ,,Contribuția personalului la asigurările sociale” CAS asigurați (10,5%) 461

421 ,,Personal salarii datoare” = 4314 ,,Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” CASS asigurați (5,5%) 242

421 ,,Personal salarii datorate” = 444 ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor” 583

421 ,,Personal salarii datorate” = 427 ,,Rețineri din salarii datorate terților” 44

121 ,,Profit și pierdere” = 6XX (închidere conturi la sfârșit de lună) 6686

Plata contribuțiilor:

% = 5121 ,,Conturi la bănci în lei” 2867

4311 ,,Contribuția unității la asigurările sociale” 1353

4312 ,,Contribuția personalului la asigurările sociale” 461

4313 ,,Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 228

4314 ,,Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” 242

444 ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor” 583

Plata salariilor:

% = 5121 ,,Conturi la bănci în lei” 3819

421 ,,Personal salarii datorate” (inclusiv NH) 3775

427 ,,Rețineri din salarii datorate terților” 44

Contribuabilii sunt ,,persoanele fizice române cu domiciliul în România, care, pentru veniturile obținute atât în România, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formă de deduceri personale, deducere personală de bază și suplimentară, acordate, pentru fiecare lună a perioadei impozabile.”

După ce contribuțiile se virează la bugetul de stat, acestea iau forma unor aporturi pentru prestațiile prevăzute de legea pensiilor funcționarilor publici cu statut special (Legea 19/2000).

DESCHIDEREA ..T”-URILOR

D 421 C D 421.00.02 C

461 4393 712 712

242 712

583 D 427 C

44 44 44

3775

TSD = 5105 TSC = 5105

D 444 C D 4311 C D 4312 C D 4313 C D 4314 C

583 583 1353 1353 461 461 228 228 242 242

Având la dispoziție fluturașul, prezentat în anexa 10, și statul de plată care oferă o privire nu doar de ansamblu a salariului, calculele sunt mai ușor de realizat și de dedus.

Ceea ce face să pară lucrurile mai complicate este legea în vigoare, deoarece, din păcate, se lucrează în continuare, paradoxal, cu o lege abrogată (Legea-cadru nr. 284/2010) până la intrarea în vigoare a unei legi noi, și anume OUG 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

CONCLUZII

Consider că salariul reprezintă scopul principal al muncii noastre, fiind acordat înainte de a fi plătite orice obligații bănești. Probabil acesta este și motivul pentru care a devenit principala grijă a statului, asigurându-se și drepturi cu privire la tratamente balneare și de odihnă, indemnizații, pensii și alte ajutoare.

Salarizarea este un subiect controversat, deoarece la calcularea salariilor nu se aplică legislația în vigoare, o anomalie totală. Îndrăznesc să afirm că cel mai bine ar fi ca legislația să nu se schimbe până în momentul în care nu vor fi suficiente calcule clare, precise, și mai ales fonduri pentru plata salariilor, ajutând personalul care se ocupă de aceasta. Totodată, angajații nu vor mai fi confuzi, știind de la bun început la ce să se aștepte.

Cu alte cuvinte, legislația se schimbă des, de la an la an, și nu neapărat în favoarea angajaților (cazul din 2012?! când au existat acele rețineri din salarii de (2)5% pentru bugetari), ajungându-se chiar la evaziune fiscală. De ce se poate întâmpla acest lucru? Pentru că le este afectată motivația de a economisi și de a munci, povara fiscală apăsând greu pe umerii lor.

În concluzie, pentru ca societatea să nu provoace un ,,handicap” oamenilor, consider că cel mai bine ar fi ca legislațiile care sun în vigoare să se și aplice, nu doar să se publice, pentru ca populația să înțeleagă că plata contribuțiilor este, până la urmă, un rău necesar și nimeni nu favorizează pe nimeni, păstrându-se echilibrul și respectându-se cel mai important dintre principii, cel al egalității (între sexe).

Anexa nr. 1 COEFICIENȚII DE IERARHIZARE

ANEXA 2 SALARIUL DE FUNCȚIE

*formațiune = echipaj, post de poliție, patrulă, arest, schimb, tură, atelier.

ANEXA 3 SALARIUL DE GRAD

ANEXA 3 a) pentru ofițeri:

ANEXA 3 b) pentru maiștri militari:

ANEXA 3 c) pentru subofițeri și agenți de poliție/penitenciare:

ANEXA 3 d) pentru soldați și gradați voluntari:

ANEXA 4 gradații în raport cu vechimea la locul de muncă

http://www.euroavocatura.ro/legi/Legea%20284_2010_anexe.htm

Anexa 5 Ajutor pentru persoanele trecute direct in rezerva sau in retragere

ANEXA 6 – Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Domnului director al ……………..

Subsemnata/Subsemnatul, ……………………………….., fiica/fiul lui …………….. și …………….., născută/născut la data de …………………. în localitatea ………………………, județul …………………………., având în prezent funcția de ………………………., vă rog să binevoiți a-mi aproba, începând cu data de …………………….., concediul pentru creșterea copilului în vârstă de ……………, pentru minorul/minora ………………………………………., născut/născută la data de ………………….., potrivit Certificatului de naștere seria ……, nr. ……….., eliberat de …………………………….. ladata de …………………….. .

Semnătura Data

………………………………… ……………………

ANEXA X STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PENITENCIARULUI COLIBAȘI

ANEXA 1 ,,ORGANIGRAMA UNITĂȚII ECONOMICE”

ANEXA 2 ,,ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL”

ANEXA 3 ,,SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI DE PRELUCRARE A INFORMAȚIEI FINANCIAR-CONTABILE”

ANEXA 4 Propunere de angajare a unei cheltuieli

ANEXA 5 Angajamentul bugetar GLOBAL

ANEXA 6 Statul de plată

ANEXA 7 Ordonanțarea cheltuielilor

ANEXA 8 Ordin de plată în cele două exemplare

ANEXA 9 ,,Calcularea salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului”

ANEXA 10 Fluturașul

Bibliografie

1. Pourquoi nous travaillons ? par J. Fourastié, Editura Que sais-je, Nr. 818, PUF Paris 1970

2. Echipa www.elucrari.ro, ,,Sistemul de salarizare în România”,2009.

3. ,,Notițe-economie”, prof. Costa Rica, Editura StadiForm, București, 2002, p.52.

4. Elena Florișteanu, ,,Salarizarea în armată”, Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2008, p. 6.

5. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, art. 3, lt. a), b), c), d).

6. Legea 283/2011 privind aprobarea OUG 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare in domeniul bugetar, art. 4, alin. 1.

7. Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. în 1984, art. 23, alin. 3.

8. Constituția României, actualizată și republicată în M. Of. Nr. 767/31.10.2003, art. 41, alin. 4.

9. Academia Română-Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan”, ,,Dicționarul Explicativ al Limbii Române” Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 128.

10. OMJ nr. 3544/2012 pentru aprobarea ,,Normelor privind condițiile de acordare a sporului pntru condiții deosebit de periculoase personalului din Sistemul Administrației Penitenciare din 23.10.2012”, art. 3, alin. 1.

11. Decizia nr. 742 din 9 moiembrie 2012 pentru aprobarea Metodologiei privind modalitățile de depunere și de soluționare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernuli nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, pentru personalul care își desfășoară activitatea în sistemul administrației penitenciare, Cap. II ,,Concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului”, art. 3, alin. (2).

12.-19. legi penitenciar

20. Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

21. OMJ 2292/29.08.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile și tehnic-operative în instituțiile din Sistemul Administrației Penitenciare

22. OMFP 1792/2002-Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, actualizat.

23. OUG 103/2013 M. Of. 703 din 15.11.2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

24. Anexa II-,,Norme metodologice pentru aplicarea unor dispoziții cuprinse în anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009”, capitolul III, art. 9, alin. 1. ?!?!?!!?

25. Constanța Dana, ,,Impozitul pe venitul global –pe înțelesul tuturor-”, Editura Lider, București, 1999, p. 24

26. OUG 80/2010 cu modificările ulterioare,Art. II, art. 4, 6 coroborate cu art. 2 din OUG 84/2012.

Bibliografie

1. Pourquoi nous travaillons ? par J. Fourastié, Editura Que sais-je, Nr. 818, PUF Paris 1970

2. Echipa www.elucrari.ro, ,,Sistemul de salarizare în România”,2009.

3. ,,Notițe-economie”, prof. Costa Rica, Editura StadiForm, București, 2002, p.52.

4. Elena Florișteanu, ,,Salarizarea în armată”, Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2008, p. 6.

5. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, art. 3, lt. a), b), c), d).

6. Legea 283/2011 privind aprobarea OUG 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare in domeniul bugetar, art. 4, alin. 1.

7. Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. în 1984, art. 23, alin. 3.

8. Constituția României, actualizată și republicată în M. Of. Nr. 767/31.10.2003, art. 41, alin. 4.

9. Academia Română-Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan”, ,,Dicționarul Explicativ al Limbii Române” Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 128.

10. OMJ nr. 3544/2012 pentru aprobarea ,,Normelor privind condițiile de acordare a sporului pntru condiții deosebit de periculoase personalului din Sistemul Administrației Penitenciare din 23.10.2012”, art. 3, alin. 1.

11. Decizia nr. 742 din 9 moiembrie 2012 pentru aprobarea Metodologiei privind modalitățile de depunere și de soluționare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernuli nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, pentru personalul care își desfășoară activitatea în sistemul administrației penitenciare, Cap. II ,,Concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului”, art. 3, alin. (2).

12.-19. legi penitenciar

20. Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

21. OMJ 2292/29.08.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile și tehnic-operative în instituțiile din Sistemul Administrației Penitenciare

22. OMFP 1792/2002-Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, actualizat.

23. OUG 103/2013 M. Of. 703 din 15.11.2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

24. Anexa II-,,Norme metodologice pentru aplicarea unor dispoziții cuprinse în anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009”, capitolul III, art. 9, alin. 1. ?!?!?!!?

25. Constanța Dana, ,,Impozitul pe venitul global –pe înțelesul tuturor-”, Editura Lider, București, 1999, p. 24

26. OUG 80/2010 cu modificările ulterioare,Art. II, art. 4, 6 coroborate cu art. 2 din OUG 84/2012.

Anexa nr. 1 COEFICIENȚII DE IERARHIZARE

ANEXA 2 SALARIUL DE FUNCȚIE

*formațiune = echipaj, post de poliție, patrulă, arest, schimb, tură, atelier.

ANEXA 3 SALARIUL DE GRAD

ANEXA 3 a) pentru ofițeri:

ANEXA 3 b) pentru maiștri militari:

ANEXA 3 c) pentru subofițeri și agenți de poliție/penitenciare:

ANEXA 3 d) pentru soldați și gradați voluntari:

ANEXA 4 gradații în raport cu vechimea la locul de muncă

http://www.euroavocatura.ro/legi/Legea%20284_2010_anexe.htm

Anexa 5 Ajutor pentru persoanele trecute direct in rezerva sau in retragere

ANEXA 6 – Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Domnului director al ……………..

Subsemnata/Subsemnatul, ……………………………….., fiica/fiul lui …………….. și …………….., născută/născut la data de …………………. în localitatea ………………………, județul …………………………., având în prezent funcția de ………………………., vă rog să binevoiți a-mi aproba, începând cu data de …………………….., concediul pentru creșterea copilului în vârstă de ……………, pentru minorul/minora ………………………………………., născut/născută la data de ………………….., potrivit Certificatului de naștere seria ……, nr. ……….., eliberat de …………………………….. ladata de …………………….. .

Semnătura Data

………………………………… ……………………

ANEXA X STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PENITENCIARULUI COLIBAȘI

ANEXA 1 ,,ORGANIGRAMA UNITĂȚII ECONOMICE”

ANEXA 2 ,,ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL”

ANEXA 3 ,,SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI DE PRELUCRARE A INFORMAȚIEI FINANCIAR-CONTABILE”

ANEXA 4 Propunere de angajare a unei cheltuieli

ANEXA 5 Angajamentul bugetar GLOBAL

ANEXA 6 Statul de plată

ANEXA 7 Ordonanțarea cheltuielilor

ANEXA 8 Ordin de plată în cele două exemplare

ANEXA 9 ,,Calcularea salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului”

ANEXA 10 Fluturașul