Particularitati ale Organizarii Contabilitatii In Domeniul Culturilor de Cereale

Un cuvânt de introducere

În anul al II-lea am căutat o firmă în care să descopăr minunata taină a practicii în domeniul contabil. Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil din cadrul firmei SC CEREALPROD SA a fost dispus să-mi arate câteva lucruri care să-mi satisfacă cât de cât setea de cunoaștere, de nou, de noțiunea de practică in contabilitate.

SC CEREALPROD SA este o firmă cu vechime, cu real impact asupra agriculturii din municipiul Galați.

Am fost surprinsă de complexitatea activității acestei firme și am decis să-mi realizez și lucrarea de licență în acest domeniu. Lucrarea de practică am realizat-o din toată activitatea realizată de această firmă, adică: culturile de cereale, creșterea animalelor, export, import de cereale și animale vii, morărit, panificație, însă pentru lucrarea de licență m-am axat asupra unei singure activități desfășurată de această firmă și anume culturile de cereale. Culturile de cereale au avut un rol important asupra întregii activități a acestei firme, iar în ultimii ani a contribuit în proporții de 70-80% în constituirea cifrei de afacere.

Realizând această lucrare am înțeles multe aspecte practice specifice din cadrul unei ferme vegetale dintr-o firmă agricolă.

Structura acestei lucrări include atât aspecte specifice teoretice legate de agricultură, cât și un studiu de caz care include aspectele specifice practice.

Capitolul de introducere al acestei lucrări cuprinde impactul agriculturii in Uniunea Europeană, dar și în România.

Capitolul I cuprinde partea teoretică legată de agricultură, culturile de cereale, aspecte specifice privind organizarea entităților din acest domeniu, dar si aspecte specifice ale organizării contabilității financiare și de gestiune intr-o fermă cu profil vegetal. De asemenea, in acest capitol am vorbit și despre standardul internațional de contabilitate care reglementează agricultura, și anume IAS 41- Agricultura.

Capitolul II al lucrării prezintă date despre firma SC CEREALPROD SA, dar si situația financiară pe perioada 01.01.2007-31.12.2007

Capitolul III înglobează un studiu de caz, incluzând operații în contabilitatea financiară și de gestiune, dar și documentele necesare realizării operațiilor incluse.

Capitolul IV prezintă aspecte teoretice legate de programul contabil utilizat de firmă.

Introducere –Agricultura

Importanța Agriculturii pentru existența și activitatea umană

Agricultura generală este știința agricolă care studiază factorii de vegetație ai plantelor de cultură și tehnica dirijării lor în vederea realizării de producții mari și calitativ superioare, precum și a conservării și sporirii fertilității solului. Agricultura este o ramură de bază a economiei naționale prin care se asigură produsele alimentare și materiile prime pentru industria bunurilor de larg consum.

Principalul mijloc de producție în agricultură este pământul, asupra căruia se acționează cu ajutorul uneltelor de muncă mecanizate, al plantelor și animalelor, care în acest caz funcționează ca mijloace de muncă.

În producția vegetală, procesele de producție se desfășoară pe suprafețe întinse, fapt ce atrage după sine dispersarea teritorială a mijloacelor de producție. În asemenea condiții devine inevitabilă executarea proceselor de muncă cu agregate mobile, tractorul dovedindu-se cea mai economică formă de modernizare a bazei energetice din agricultură.

Întreaga activitate din agricultură are un caracter diferențiat datorită condițiilor pedoclimatice. Agricultura a fost și rămâne principala, poate chiar unica, sursă de alimentare pentru o omenire în continuă creștere.

1.Agricultura in Uniunea Europeană

1.1.Locul agriculturii în economia europeană

Agricultura este un sector strategic al Uniunii Europene întrucât asigură securitatea alimentară, echilibrul pieței, păstrează liniștea socială, protejează viața și mediul înconjurător. Agricultura asigură hrana pentru populația tuturor statelor membre, precum și importante surplusuri pentru export.

1.2.Organizarea agriculturii în statele membre ale Uniunii Europene

Statele membre ale Uniunii Europene dispun de importante resurse fizice, umane și de capital pentru a produce toate produsele agricole de care are nevoie populația, precum și importante surplusuri destinate exportului.

Avantajele naturale ale zonelor rurale europene și măsurile de politică agricolă au asigurat creșterea rapidă a productivității și securitatea alimentară a populației din statele membre.

Structurile de organizare în agricultura comunitară s-au format într-o lungă perioadă de timp, în condițiile naturale specifice fiecărei țări și prin măsuri de orientare promovată prin Politica Agricolă Comună care au asigurat modernizarea tehnică și managerială a exploatațiilor, precum și echilibrul piețelor.

Suprafața agricolă utilizată in Uniunea Europeană celor 15 este de 130mil. hectare, revenind pe locuitor aproximativ 0,34 hectare. În noile state membre (UE 10), suprafața agricolă utilizată este de 30,8mil. hectare, revenind aproximativ 0,48 hectare pe locuitor. În România revin 0,67 hectare pe locuitor, fiind a opta ca mărime a suprafeței agricole utilizate în Uniunea Europeană cu 27 state membre. Bulgaria deține 5,26mil. hectare suprafață agricolă utilizată și revin 0,67 hectare pe locuitor.

La nivelul Uniunii Europene cu 27 state membre suprafața agricolă utilizată, de peste 183,56mil. hectare, constituie o resursă fizică valoroasă pentru asigurarea securității alimentare a populației și pentru menținerea mediului înconjurător sănătos.

Structura suprafețelor cultivate are particularități de la țară la țară, reflectând condițiile pedoclimatice diferite, nivelul de intensificare al agriculturii, preferințele consumatorilor, gradul de dezvoltare al economiei, nivelul veniturilor populației și tradițiile locale.

Cultura grâului comun se întâlnește în toate cele 27 de state. Suprafața totală cultivată cu grâu de consum a Uniunii Europene cu 25 state membre este de 23,3mil.hectare, România cultivă grâu de consum pe o suprafață de 2,3mil hectare, iar Bulgaria pe 1,37mil. hectare.

Cultura porumbului in Uniunea europeană cu 25 state membre este de 6,2mil hectare. În România însă porumbul se cultivă pe 2,9mil. hectare, adică 19,5% din suprafața agricolă utilizată totală a României.

2. Agricultura in România

Caracteristici ale agriculturii românești de astăzi

Situația curenta in sectorul agricol romanesc

In perioada tranziției una din principalele caracteristici ale agriculturii românești o reprezintă lipsa cronica a capitalului. Aceasta a determinat creșterea ineficientei in alocarea resurselor cu consecințe asupra creșterii si competitivității fermierilor români și a întregului sector agricol. Agricultura României rămâne o agricultura de subzistenta, problemele structurale ale acesteia fiind dificil de rezolvat. Piața forței de munca din acest sector este definita printr-o pondere mare a agricultorilor în totalul populației ocupate, precum si numărul mare de fermieri vârstnici; printr-o excesivă dependenta de activitățile agricole a populației din mediul rural, un nivel educațional scăzut si un declin accentuat al veniturilor reale ale populației.

In ceea ce privește comerțul agricol, România are un potențial agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor naturale și a fost un exportator tradițional de produse agricole pana in 1990. O analiza a comerțului agricol românesc în perioada de după 1990 releva o schimbare considerabila a poziției pe piețele agricole internaționale, din exportator net de produse agricole în importator net, cu un deficit de peste 5 miliarde de dolari in ultimii 13 ani. Situația releva un declin accentuat, ca urmare a scăderii producției agricole pe fundalul reformelor structurale ale proprietarii agricole și ale creșterii cererii interne pentru produse alimentare diverse și de calitate superioara. In perioada respectivă, se pot distinge trei etape în comerțul agricol de tranziție. Astfel, între 1990-1993, se consemnează o perioada de declin puternic si o balanța comerciala negative, intre 1994-1999 se constata o ușoara redresare a balanței comerciale agricole, urmată de o noua deteriorare în perioada 2000-2001, fenomen ce se constată și în prezent.

Ponderea exporturilor agricole romanești în totalul exporturilor se menține la cote scăzute, între 3,3% si 8%. Discrepanța între potențial și rezultate în ceea ce privește comerțul cu produse agricole și balanța acestuia este și mai relevantă dacă se ia în considerare faptul că, în 2003, 41% din forța de muncă era ocupată în mediul rural, iar ponderea agriculturii în PIB al României era de peste 11%.

Principalii factori interni care au afectat și afectează producția și comercializarea produselor agricole, determinând deficitul comercial al balanței agricole sunt:

structura fragmentată a exploatației agricole și incertitudinea producției sistemelor integrate de distribuție si marketing;

volumul oscilant al producțiilor de la an la an demontează strategiile de export, un bun exemplu în acest sens fiind producția de cereale.

La aceasta contribuie de asemenea lipsa de informație pe piață la nivelul producătorilor în ceea ce privește îndeosebi standardele de calitate.

Capitolul 1. Contabilitatea în agricultură

1. Contabilitatea în agricultură: obiective, funcții, elemente specifice

1.1. Aspecte specifice privind organizarea entităților în domeniul agricol

În Uniunea Europeană și la nivel internațional se promovează o diversitate de modele alternative de agricultură și se prevede că în viitor acestea vor înlocui în proporții diferite, actualul sistem de producție agricolă intensivă, astfel:

agricultură de precizie, extinsă în țările dezvoltate industrial, concretizată prin introducerea celor mai moderne tehnologii monitorizate prin satelit și pe bază de microinformatica;

agricultura rațională, care corespunde unei abordări globale a fermei și presupune gestionarea acesteia în strânsă legătură cu urmărirea impactului pozitiv al tehnicilor agricole asupra mediului, reducerea efectelor negative, dar fără a reduce rentabilitatea economică;

agricultura țărănească este un tip de agricultură diferit de cea familială și industrială, se adaptează restricțiilor impuse de factorii naturali și biologici;

agricultura integrată este un model bazat pe sistemul integrat de protecție a plantelor și îmbină protecția biologică cu unele tehnici agronomice, precum: rotația culturilor, soiuri rezistente, diversificarea structurii culturilor etc. Acest model de agricultură are ca obiective esențiale diversificarea intervențiilor asupra mediului și ameliorarea fertilității solurilor;

agricultura biologică (ecologică sa organică) se bazează pe un sistem agricol care pune în valoare resursele naturale, astfel încât să se asigure refacerea solului, utilizează tehnici de cultură rațională, asolamente multianuale, reducerea și eliminarea unor substanțe chimice dăunătoare sănătății oamenilor și animalelor. Uniunea Europeană a stabilit un „caiet de sarcini” pentru agricultura biologică, în care se autorizează în mod explicit produsele chimice pentru fertilizare și tratamentele plantelor și animalelor;

agricultura multifuncțională, care tinde să devină modelul european al viitorului.

1.1.1. Organizarea unităților agricole

Unitatea agricolă poate fi întreprindere sau exploatație. Agricultorul poate exploata pământul în calitate de proprietar, arendaș sau antreprenor.

Diversitatea unităților agricole depinde de o serie de factori, cum ar fi: activitățile pe care de desfășoară, statutul juridic, forma de proprietate, forma economică de organizare, dimensiuni, factori de producție utilizați etc..

O clasificare în acest sens O clasificare în acest sens este prezentată în continuare:

după forma de proprietate:

unități agricole individuale și organizații din sectorul privat (gospodării

țărănești, asociații agricole, societăți agricole);

unități agricole aparținând domeniului privat al statului și domeniul public;

societăți comerciale agricole cu capital mixt.

după forma juridică de organizare:

persoană fizică autorizată;

asociație familială autorizată;

societate în nume colectiv;

societate în comandită simplă;

societate pe acțiuni;

societate în comandită pe acțiuni;

societate cu răspundere limitată;

societate agricolă;

societate cooperativă agricolă;

grup de producători;

cooperativă agricolă etc

după capacitatea de producție și dimensiuni:

unități agricole mici (gospodării țărănești);

unități agricole mijlocii (exploatații familiale și asociații familiale cu activitate

comercială);

unități agricole mari (asociații sau cooperative agricole ale producătorilor

particulari, societăți comerciale agricole).

după natura activității:

exploatații de producție vegetală;

exploatații de creștere a animalelor;

exploatații agricole mixte.

după destinația producției:

unități care produc pentru autoconsum;

unități care produc pentru autoconsum dar pentru comercializare;

unități agricole comerciale.

după caracteristicile forței de muncă, unitățile agricole pot utiliza:

forța de muncă din cadrul familiei;

forță de muncă salariată;

forță de muncă ocupată cu timp complet sau cu timp parțial în agricultură;

o îmbinare a acestor forme.

după criteriul integrării:

unități agricole neintegrate;

unități agricole integrate;

orizontal (asociații);

vertical, pe bază de contracte cu industriile prelucrătoare;

orizontal și vertical (producție agricolă vegetală și animală, prelucrare).

In România, predominante sunt exploatațiile agricole, în special cele familiale în comparație cu exploatațiile agricole comerciale. Exploatațiile agricole comerciale vegetale dețin o pondere de 66% în totalul exploatațiilor comerciale, în timp ce cele zootehnice reprezintă numai 34%. Ponderea cea mai mare în exploatațiile comerciale vegetale o dețin exploatațiile care cultivă cereale și plante tehnice de aproximativ 88%, în timp ce în exploatațiile comerciale zootehnice o dețin exploatațiile care se ocupă cu vaci de lapte 33%.

Diversitatea societăților comerciale agricole în ceea ce privește domeniul în care acționează, profilul și gradul de integritate conduc la constituirea de subdiviziuni variate în ceea ce privește felul, dimensiunea și numărul acestora.

Subdiviziunea organizatorică predominantă în societățile comerciale este ferma. Poate fi găsită sub formă vegetale sau zootehnică, specializată sau mixtă. Alături de fermă mai poate exista: complexul agricol, sectoare de servire, sectoare funcționale, ca elemente ale structurii manageriale, aflate în legătură cu precedentele, secția de mecanizare, ca subdiviziune de bază a societăților comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură.

Ferma vegetală se organizează pentru a practica culturi de câmp, legumicole, pomicole sau viticole. Suprafața ei variază în funcție de domeniul de care se ocupă, fiind mai mare în cazul culturilor de câmp și mai mică în cel al pomiculturii, al viticulturii și, mai cu seamă, al culturilor legumicole, datorită cunoscutelor particularități ale legumiculturii. Ferma vegetală are centru de producție individual sau unul comun pentru mai multe ferme, dispune de tractoare și mașini agricole, asigurate de către societatea de care aparține, care să-i permită efectuarea lucrărilor agricole, iar pentru întreținerea și repararea acestora intră în relații de cooperare cu sectorul mecanic, existent în structura organizatorică a societății.

Asociații familiale, cuprinse în unitățile de tip asociativ, sunt forme simple de asociere, având ca scop exploatarea terenurilor agricole, creșterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiționarea, prelucrarea și vânzarea produselor. Au la bază înțelegerea verbală sau scrisă, fără altă formalitate juridică.

Societatea agricolă (asociația cu personalitate juridică) este o unitate de tip asociativ, bazată pe proprietatea privată asupra pământului, cu capital variabil și cu un număr nelimitat și variabil de asociații, având ca obiect: exploatarea agricolă a pământului, a uneltelor, a animalelor și a altor mijloace aduse de societate, realizarea de investiții de interes agricol.

Uneltele și alte utilaje, mijloacele materiale și bănești, precum și animalele pot fi aduse în societate, după caz, în proprietate sau în folosință. Terenurile agricole se aduc numai în folosință, asociații păstrându-și dreptul de proprietate asupra acestora. Societatea agricolă nu are caracter comercial.

La intrarea în societatea agricolă bunurile mobile și imobile, precum și animalele se vor evalua pentru a se determina părțile sociale subscrise de fiecare membru asociat. Obligațiile societății agricole sunt garantate cu patrimoniul social, asociații fiind răspunzători numai cu părțile sociale. Orice asociat poate face subscrieri de noi părți sociale. El își poate retrage din părțile sociale o anumită valoare. În urma unei asemenea acțiuni, asociatul trebuie să rămână, totuși, cu minimul de părți sociale, admise de statut.

1.1.2. Organizarea structurală a unităților agricole

Exercitarea funcțiunilor unei exploatații agricole cu statut de întreprindere implică exercitarea unui cadru organizatoric. Este vorba, de fapt, de un proces organizatoric complex, specific societăților comerciale agricole pe acțiuni, care poate fi regăsit la o scară mai redusă, și în cazul unor societăți comerciale create pe bază de inițiativă privată sau al societăților agricole.

Structura organizatorică se împarte în:

structura organizatorică de producție concretizată în numărul și felul subdiviziunilor de producție, de servire și ajutoare, amplasarea lor teritorială, precum și prin relațiile de cooperare dintre ele în activitatea de obținere a produselor agricole și agroalimentare. În procesul de dezvoltare integrată a unor societăți comerciale agricole pot apărea compartimente de prelucrare a unor produse agricole. Ea se deosebește de structura de producție a unei unități, aceasta referindu-se la ramurile de producție pa care le practică;

structura managerială, care se concretizează în ansamblul subdiviziunilor funcționale, al posturilor și al organelor de management participativ, precum și al relațiilor dintre acestea, distribuite pe niveluri ierarhice.

Specificul societăților comerciale, îndeosebi al celor care își desfășoară activitatea pe suprafețe întinse, impune amplasarea teritorială a subdiviziunilor componente pentru a organiza și a desfășura procese de producție.

Delimitarea domeniului de activitate al fiecărei subdiviziuni generează relații de cooperare între ele, cu grad deferit de intensitate, cum ar fi cele dintre subdiviziunile care se obțin produsele și cele care asigură servirea acestora:

Subdiviziuni de execuție (operaționale): ferme și alte subdiviziuni de producție

Subdiviziuni de servire: sector mecanic, sector de chimizare(sere) etc.

1.2. Obiectivele, funcțiile și rolul contabilității de gestiune în domeniul agricol

1.2.1. Obiectivele contabilității de gestiune în agricultură

Contabilitatea, în calitatea sa de sursă informațională de la nivelul unei întreprinderi, oferă utilizatorilor externi o gamă variată de informații care sunt valorificate în procesul decizional. La nivel internațional sunt delimitate două concepte: organizarea de tip monist, respectiv organizarea de tip dualist.

Organizarea contabilității de tip monist, cunoscută și sub denumirea de contabilitate integrată sau contabilitate într-un singur circuit, are drept caracteristică definitorie prelucrarea simultană, într-un singur circuit a informațiilor privind fluxurile interne și externe, rezultând informațiile contabile necesare atât utilizatorilor interni, cât și externi. Această modalitate reprezintă un sistem unic de prelucrare a informațiilor generate de cele două categorii de fluxuri economice: externe și interne.

Conducerea întreprinderii, ca utilizator intern al informațiilor valorifică informațiile privind costurile procesului de aprovizionare, respectiv procesului de producție, rezultatele pe centre de responsabilitate, activități produse, lucrări executate servicii prestate etc.

Conceptul dualist de organizare a contabilității, cunoscut și sub denumirea de contabilitate în dublu circuit, prezintă drept caracteristică de bază organizarea sistemului informațional contabil al întreprinderii pe două paliere: contabilitate generală sau financiară și contabilitate de gestiune.

Contabilitatea financiară furnizează informațiile de sinteză atât utilizatorilor externi, cât și celor interni (conducerea întreprinderii) prin prelucrarea și înregistrarea completă a fluxurilor externe, iar a fluxurilor interne limitat numai pentru stabilirea rezultatului global și nu în mod analitic pe activități, produse, lucrări executate, servicii prestate etc. de principiu, contabilitatea financiară este reglementată, fiind organizată și condusă după norme unitare, fiind o contabilitate în partidă dublă, standardizată și transparentă.

Contabilitatea de gestiune denumită și contabilitate analitică de gestiune sau managerială are ca obiectiv gestiunea internă a întreprinderii, fiind determinate costurile și rezultatele analitice pe centre de responsabilitate, feluri de activități, produse, lucrări executate, servicii prestate etc. Obiectivul contabilității de gestiune se realizează prin înregistrarea fluxurilor interne prin sistemul conturilor (în partidă dublă) sau prin sistemul evidenței operative (în partidă simplă).

Contabilitatea de gestiune în conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii contabilității este destinată în principal, pentru înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv pe activități secții, faze de fabricație etc, decontarea producției, precum și calculul costului de producție al produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, inclusiv a producției în curs de execuție.

Modul de organizare a contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei unități economice, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii ale acesteia. Unitățile economice organizează contabilitatea cheltuielilor după destinație și după natura elementelor de cheltuieli așa cum se întâmplă în contabilitatea financiară. Pentru calculul rezultatelor analitice veniturile sunt evidențiate în funcție de operațiunea fiecărei unități.

Contabilitatea de gestiune, furnizează informații exclusiv pentru conducerea întreprinderii, este o contabilitate confidențială, netransparentă, nestandardizată care nu se conduce după norme unitare și obligatorii la nivel național, organizarea și structurarea ei fiind determinată de nevoile interne ale conducerii unității economice.

1.2.2. Funcțiile și rolul contabilității de gestiune în agricultură

În opinia lui M. Ristea (1996) obiectul și scopul contabilității de gestiune se identifică cu:

-gestiunea stocurilor;

-calcularea costului produselor, serviciilor, activităților și funcțiilor;

-determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului produselor cu prețul lor de vânzare;

-previziunea cheltuielilor și veniturilor prin întocmirea rețelei interne de bugete;

-controlul costurilor și bugetelor prin intermediul abaterilor.

Din obiectivele contabilității de gestiune pentru modelul adoptat în România lipsește cel referitor la gestiunea stocurilor, acesta fiind realizat prin intermediul contabilității financiare.

Alți autori (Feleagă și Ionașcu, 1998) sunt de părere că funcțiile îndeplinite de contabilitatea de gestiune pot fi rezumate astfel:

-funcția de determinare a costurilor pe produse, activități și pe unități organizaționale ( divizii, ramuri, departamente, servicii etc);

-funcția de determinare a diferitelor marje și rezultatelor analitice pe produse sau servicii;

-funcția de furnizare a informațiilor necesare elaborării bugetelor și conturilor previzionale;

-funcția de furnizare a informațiilor destinate actualizării indicatorilor de gestiune care formează structura tabloului de bord al întreprinderii;

-funcția de producere a informațiilor destinate măsurării performanțelor(rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate și al produselor.

Circumscriindu-se Regulamentului de aplicare al Legii Contabilității și al opiniilor exprimate de autorii menționați anterior se poate concluziona că funcțiile contabilității de gestiune pot fi esențializate astfel:

1.Funcția de calcul al costurilor pe centre de responsabilitate, feluri de activități, produse, lucrări executate și servicii prestate. Necesitatea de calcul al costurilor trebuie analizată în corelație cu utilitatea acestui indicator în mecanismul de conducere a întreprinderii.

2.Funcția de calcul al rezultatelor analitice se realizează prin compararea prețului de vânzare al produselor, lucrărilor și serviciilor cu costul acestora. Prin calculul rezultatelor analitice se cunoaște astfel în ce sumă absolută mărimea beneficiului sau pierderii și, totodată, se poate calcula în mărime relativă rata rentabilității pe produse, lucrări executate sau servicii prestate. Rezultatele fiind calculate ca diferență între valoarea produselor, lucrărilor sau serviciilor vândute și cheltuielile corespunzătoare obținerii lor se pot calcula diverse marje. Calculul rezultatelor analitice în contabilitatea de gestiune evidențiate prin „marje” se diferențiază în raport de componenta costului produsului (cost parțial sau cost complet)

3.Funcția previzională constă în furnizarea informațiilor necesare elaborării bugetelor de venituri și cheltuieli pe feluri de activități, urmărirea și controlul executării acestor bugete. Datele previzionate sunt stabilite pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea de gestiune și a unor prelucrări sintetice. Pentru elaborarea și urmărirea bugetului de venituri și cheltuieli sunt delimitate ca etape: diagnosticul, programul de acțiune, bugetarea și controlul bugetar.

1.3. Documente utilizate

Conform actelor normative în vigoare (Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1850/2004), documentele utilizate in gestiunea valorilor materiale sunt:

Factura – document în baza căruia de decontează produsele și mărfurile livrate, precum și lucrările și serviciile prestate, fiind utilizat ca document de înregistrare în contabilitate;

Nota de recepție și constatare de diferență – servește ca document pentru recepția bunurilor aprovizionate și încărcarea acestora în gestiune, ca act de probă in litigiile cu transportatorii și furnizorii pentru diferențele constatate la recepție precum și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. Se întocmește în doua exemplare dacă nu există diferențe de recepție, și în trei exemplare dacă se constată diferențe;

Bonul de predare, transfer, restituire – servește ca document de predare la magazie a produselor finite, a semifabricatelor, pentru transferul semifabricatelor între secții, transferul valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta instituției. Se întocmește în două exemplare;

Bonul de consum și bonul de consum colectiv – servesc ca documente de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multora, după caz. Se întocmește in doua exemplare;

Dispoziție de livrare – servește ca document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale destinate vânzării și stă la baza întocmirii facturii sau avizului de expediție, după caz. Se întocmește în două exemplare;

Fișa de magazie – se utilizează pentru evidența intrărilor, ieșirilor și stocurilor materiale la locul de depozitare. Se întocmește într-un exemplar;

Registrul stocurilor – se utilizează drept document de evaluare a stocurilor de valori materiale și de verificare a concordanței înregistrărilor efectuate în fișele de magazie și în contabilitate;

Lista de inventariere – se utilizează pentru inventarierea valorilor materiale aflate în gestiunea instituției, servind în același timp, și ca document de bază pentru determinarea minusurilor și plusurilor de valori materiale. Se întocmește într-un exemplar și stă la baza completării Registrului-inventar.

In cadrul societăților cu profil agricol (culturile de cereale) apar și documente specifice pentru gestiunea stocurilor:

Bon de recoltare zilnică sau Jurnalul recoltatului – utilizate la recoltarea produselor vegetale (cereale, fructe și altele).

1.4.Particularități privind calculația costurilor în agricultură

Societățile comerciale agricole pe acțiuni și societățile agricole de tip asociativ (asociații cu personalitate juridică) calculează costurile producției agricole obținută în cursul unui exercițiu financiar. Din punct de vedere organizatoric, activitatea acestor unități agricole se desfășoară în cadrul fermelor de producție și sectoarelor de deservire. Delimitarea activității pe ferme de producție și sectoare de deservire facilitează stabilirea responsabilităților privind consumul resurselor și implicit calculul costurilor la nivelul fiecărei subunități.

La nivelul unităților agricole, în cadrul cărora activitatea este delimitată pe ferme, evidența contabilă se poate organiza astfel:

la nivelul unității este organizată contabilitatea pe ferme;

la nivelul fermei este organizată evidența operativă urmărind execuția bugetului de venituri și cheltuieli. Fiecare element de cheltuială este defalcat pe categorii de culturi, animale și feluri de activități auxiliare și de prelucrare.

La nivel de unitate se primesc costurile calculate în cadrul fermelor și se determină pe total unitate o medie a costurilor.

1.4.1.Aspecte generale privind calculația costurilor producției agricole

Delimitarea consumului de resurse, respectiv a producției obținute este condiționată de particularitățile procesului de producție fapt care determină ca algoritmul procesului de producție să se diferențieze de la o ramură la alta, în funcție de specificul acestora. Având în vedere particularitățile producției, contabilitatea cheltuielilor de producție și calculației costurilor se subordonează acelorași principii, a căror esență o constituie stabilirea cât mai corectă a costului aferent.

După modul de exprimare, producția din unitățile agricole poate fi exprimată în formă natural-materială, respectiv convențională. Cuantificarea în formă natural-materială este utilizată în cazul în care obiectul calculației îl reprezintă în principal culturile și categoriile de animale. Diversitatea formelor de exprimare a producției natural-materiale face ca obiectul de calculație să capete un caracter concret, fără a putea fi generalizat la diferite niveluri. În forma de exprimare convențională a producției, există posibilitatea redării obiectului calculației în mod generalizat, ca de exemplu, locuri de cheltuieli, în cifre de echivalare. Indiferent de modalitatea de exprimare a obiectului calculației, unitatea convențională constituie unitatea intermediară de calculație deoarece, în final costul producție se calculează tot în raport de unitate natural-materială.

Referitor la cheltuielile de producție, unităților agricole le este specifică o grupare proprie a cheltuielilor, lucrări cu tractoarele și mașinile tractate, lucrări cu autocombinele, administrarea îngrășămintelor naturale, lucrări de irigații.

Determinarea costului producției pe obiecte de calculație presupune organizarea fluxului informațional privind cheltuielile și producția obținută după anumite principii metodologice care definesc metoda de evidență a cheltuielilor de producție și de calculație a costurilor.

Particularitățile procesului de producție, precum și urmărirea unor obiective in cadrul procesului de conducere, determină ca în activitatea practică, conceptul de evidență a cheltuielilor de producție și a producției obținute să se individualizeze în diferite metode de organizare a evidenței cheltuielilor și calculației costurilor. Metoda de organizare a contabilității cheltuielilor de producție și producției obținute utilizată la unitățile agricole este metoda de calculație pe culturi. O trăsătură definitorie a acestei metode de calculație a costurilor o constituie delimitarea activității fiecărei activității fiecărei subunități sub raportul cheltuielilor de producție, veniturilor și rezultatului financiar. Această delimitare se realizează la nivelul subunităților prin sistemul evidenței operative.

Structura de producție din cadrul unităților agricole cuprinde fermele de producție și sectoarele auxiliare.ca unități structurale de producție, fermele pot fi: vegetale, zootehnice, industriale, mixte.

La nivelul fermelor și sectoarelor auxiliare este organizată o evidență operativă prin utilizarea „Registrului de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli”.

Din punct de vedere metodologic, sistemul de organizare a evidenței operative a cheltuielilor de producție este subordonat cerințelor impuse de furnizarea datelor necesare calculației costului unitar al producției. Pentru a răspunde acestui obiectiv cheltuielile de producție sunt urmărite la nivelul fermelor cu ajutorul „Registrului de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli” pe feluri de activități care se delimitează în funcție de profilul fermelor.

1.4.2.Evidența contabilă a cheltuielilor de producție și a producției obținute de la nivelul fermelor-surse de date pentru calculația costurilor

La nivelul fiecărei ferme de producție este organizată evidența operativă a cheltuielilor de producție, a producției obținute și a veniturilor prin documentul de evidență operativă menționat, respectiv „Registrului de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli”.

În cadrul acestui document de evidență operativă pentru cheltuieli sunt deschise file pe elemente de cheltuieli: materiale, salarii, contribuțiile angajatorului, amortizarea, lucrări și servicii prestate de terți și altele. Cheltuielile sunt înregistrate pe total fermă și pe activitățile din cadrul fermei, ca în modelul următor la o fermă cu profil vegetal:

Tabelul nr.1

Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor se realizează pe baza documentelor întocmite de ferme, primite de la alte subunități ale unității agricole sau de la alte unități economice. Individualizarea cheltuielilor pe feluri de activități în momentul înregistrării lor în evidența operativă impune o atenție sporită în vederea localizării cât mai corecte a consumurilor de muncă vie și materializată. Raportate la obiectele de calculație, care sunt reprezentate de culturile și cheltuielile de producție ale fermei pot fi directe și indirecte.

Cheltuielile directe din cadrul elementelor de cheltuieli sunt reprezentate de acele consumuri de valori materiale și bănești care por fi localizate pe obiecte de calculație (culturi).

Cheltuielile indirecte se referă la acele consumuri de muncă vie și materializată care pot fi individualizate pe obiecte de calculație, fiind înregistrate pe activitățile cu caracter comun, respectiv activitatea cu tractoarele, cu autocombinele, activitatea de administrare a îngrășămintelor naturale. Aceste cheltuieli cu caracter comun urmează să fie repartizate pe obiecte de calculație în momentul determinării costului unitar al producției.

1.4.3.Calculația costurilor producției agricole

Particularitățile pe care le prezintă procesul de producție din agricultură, modul de organizare a sistemului de evidență privind consumurile de resurse își pun amprenta asupra calculației costului producției agricole.

O primă problemă în legătură cu determinarea costului producției, se referă la termenul când poate avea loc calculația. Stabilirea costului producției agricole la intervale scurte de timp este dificilă datorită neconcordanței dintre perioada în care are loc consumul de resurse și timpul când se obține producția.

Neconcordanța între perioada când se efectuează cheltuielile cu producția și perioada de obținere a producției este diferențiată în funcție atât de profilul ramurilor cât și al activităților din cadrul acestor ramuri ale agriculturii. Această situație este destul de vizibilă în ramura producției vegetale, ramura care influențează și producția animalieră prin aceea că asigură necesarul de furaje pentru creșterea și întreținerea animalelor.

Decalajul de timp, relativ îndelungat, care se formează între cheltuielile efectuate și producția obținută, neritmicitatea sub aspect cantitativ a producției obținută, cheltuielile ocazionate de procesul de administrare și conducere a fermelor și unității agricole ce au loc ulterior obținerii producției constituie criterii care trebuie luate în considerare la stabilirea momentului la care se poate efectua calculația costului unitar al producției. Acesta se poate efectua și lunar, bineînțeles cu condiția cunoașterii atât a producției, cât și a cheltuielilor, calculația se continuă în mod cumulat pe întreg intervalul anului calendaristic, ulterior obținerii producției.

Costul unitar al producției agricole fiind o mărime care trebuie să rezulte din raportarea cheltuielilor efective la cantitatea de producție obținută, impune ca la sfârșitul anului fermele să efectueze calculația definitivă pe baza datelor care reprezintă consumul de resurse la nivel efectiv.

Transferul reciproc de produse între fermele vegetale și fermele zootehnice, precum și consumul de produse din producția proprie a aceleiași subunitate constituie, de asemenea, o particularitate cu implicații asupra calculației costului unitar al producției.

Lucrările de postcalcul în ordinea succesiunii lor sunt următoarele:

centralizarea cheltuielilor de producție și a producției obținute;

repartizarea cheltuielilor indirecte pe obiecte de calculație;

stabilirea consumurilor interne și a altor elemente de cheltuieli pe obiecte de calculație:

calculul costului unitar al producției.

A. Centralizarea cheltuielilor de producție și producției obținute constituie o etapă de grupare a datelor din evidența operativă a fermei. Ordonarea datelor trebuie să se efectueze în concordanță cu evidența operativă a fermei unde au fost înregistrate în mod curent cheltuielile și producția obținută. Se impune o analiză atentă a datelor care se centralizează deoarece constituie punctul de plecare în calculația costului unitar al producției.

B. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe obiecte de calculație constituie o etapă complexă, fiind necesară repartizarea atât a cheltuielilor decontate fermelor de către sectoarele auxiliare, cât și repartizarea cheltuielilor cu caracter indirect efectuate de fermă. Se parcurg următoarele subetape:

repartizarea cheltuielilor cu tractoarele și mașinile agricole. Aceste cheltuieli înregistrate în evidența operativă a fermei se referă la o activitate eterogenă din punct de vedere al conținutului lucrărilor ce se realizează cu aceste mașini agricole. Diversitatea lucrărilor executate cu tractoarele și mașinile agricole se omogenizează într-o mărime convențională hantrul. Transformarea tuturor lucrărilor într-o mărime convențională se efectuează pe baza unor coeficienți diferențiați în raport cu gradul de complexitate al lucrărilor efectuate. Cheltuielile cu tractoarele și mașinile agricole se repartizează pe activitățile fermei în raport cu cheltuielile stabilite pe unitatea convențională și volumul de lucrări exprimat în hantri pe activitățile beneficiare.

Cheltuieli/hantru = total cheltuieli cu tractoarele și mașinile agricole tractate/ volumul total al lucrărilor exprimat în hantri

repartizarea cheltuielilor cu autocombinele. Aceste cheltuieli colectate în evidența operativă se referă la activitatea de recoltare a unor culturi agricole. Repartizarea se efectuează în raport de cantitatea de produse recoltate cu aceste autocombine. În situația când autocombinele au fost utilizate la recoltarea unei singure culturi, atunci toate cheltuielile cu autocombinele vor fi repartizate numai la cultura respectivă fără efectuarea de calcule de repartizare. Doar la ipoteza utilizării acestor agregate agricole la mai multe culturi se impun calcule de repartizare.

Cheltuieli cu autocombinele/tonă = total cheltuieli cu autocombinele/cantitatea de produse recoltate

repartizarea cheltuielilor cu irigațiile. Aceste cheltuieli se repartizează asupra culturilor irigate proporțional cu volumul de apă exprimat în metri cubi, calculându-se în prealabil cheltuielile pe metru cub de apă.

Cheltuielile/m3 apă = total cheltuieli cu irigațiile/volumul de apă exprimat în m3

Repartizarea cheltuielilor cu îngrășămintele naturale aplicată la culturile de câmp. Repartizarea acestor cheltuieli se efectuează proporțional cu suprafața cultivată, inclusiv cu cea pregătită sub formă de ogoare.

Aceste cheltuieli aplicate culturilor de câmp constau în prețul de înregistrare al îngrășămintelor și în cheltuielile de transport și împrăștiere. Ele se repartizează asupra tuturor culturilor indiferent dacă au primit sau nu îngrășăminte naturale.

Cheltuielile cu îngrășămintele naturale/ hectar = total cheltuieli cu îngrășăminte naturale/ suprafața totală a culturilor.

Repartizarea cheltuielilor comune ale fermei. Repartizarea acestor cheltuieli se efectuează prin procedeul suplimentării în varianta coeficientului unic. Ca bază de repartizare comună obiectelor de calculație se alege totalul cheltuielilor stabilite până la această etapă pe obiecte de calculație.

K/cheltuieli comune = total cheltuieli comune de repartizat/suma bazei de repartizare a obiectului de calculație

Coeficientul astfel calculat se aplică la baza de repartizare a fiecărui obiect de calculație.

Prin parcurgerea etapelor prezentate, se ajunge astfel la individualizarea pe obiecte de calculație atât a cheltuielilor directe, cât și a cheltuielilor cu caracter comun de la nivelul fermei de producție.

În situația în care se calculează costul complet, se repartizează și cheltuielile generale ale unității agricole și cheltuielile de desfacere.

C. Stabilirea consumurilor interne și a altor elemente de cheltuieli pe obiecte de calculație constituie tot o etapă complexă în calculația costului unitar al producției. Interdependența dintre ramuri care generează consumul de produse cu caracter intern, existența producției neterminate determină ca pe lângă cheltuielile direct și cu caracter comun să se cuprindă și alte elemente de cheltuieli.

D. Calculul costului unitar al producției obținute constituie etapă finală a calculației.

O importanță deosebită o reprezintă individualizarea corectă a producției pe obiecte de calculației. Producția vegetală se referă la producția rezultată în urma recoltării, fiind exprimată în unități de măsură corespunzătoare (t/grâu, t/porumb).

2. Reglementări internaționale privind contabilitatea în agricultură – IAS 41

2.1. Agricultura

Agricultura reprezintă ramura producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și creșterea animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime, totalitatea lucrărilor și a metodelor întrebuințate în acest scop.

Agricultura se aplică la contabilizarea activelor biologice, a produselor agricole în momentul recoltării și a subvențiilor guvernamentale aferente activelor biologice evaluate pe baza valorii juste.

Agricultura are unele particularități care o deosebesc de celelalte ramuri ale producției materiale, dintre care:

-pământul (solul și straturile imediate de subsol) are un rol activ, care se datorează fertilității (însușire a pământului folosită pentru producție de câtre agricultură și fără de care activitatea agricolă nu ar fi posibilă);

-materiile prime și materialele consumabile folosite de către om în procesul tehnologic specific agriculturii pot fi în număr, volum și greutate mai mici decât produsele obținute, acestea fiind compuse din materia organică nou creată pe cale biologică;

-în cultura plantelor, în cursul transformării biologice, acestea sunt legate de pământ;

-pentru realizarea transformării biologice, cheltuielile se suportă treptat, în ritmul procesului biologic respectiv.

2.2. Activitatea agricolă

Activitatea agricolă reprezintă, conform IAS 41, Agricultura, paragraful 5, administrarea de câtre o întreprindere a transformării biologice a activelor biologice destinate vânzării în produse agricole sau în active biologice adiționale.

Agricultura se împarte în două mari sectoare: producție vegetală și producție zootehnică.

2.2.1. Producția vegetală

Producția vegetală reprezintă sistemul de creștere și înmulțire a uneia sau a mai multor plante, în scopul obținerii unor produse agricole. Ramurile acesteia se deosebesc după specia sau grupul de specii de plante care au procese tehnologice asemănătoare și care dau un sortiment specific de produs agricol.

Subdiviziunile producției vegetale sunt:

-cultura plantelor de câmp;

-cultura de pășuni și fânețe;

-legumicultura;

-pomicultura;

-viticultura;

-floricultura;

-silvicultura;

-cultura ciupercilor.

Cultura plantelor de câmp

Aceasta reprezintă o ramură a producției vegetale, în care principalul obiect al muncii este pământul cu plantele erbacee ce se cultivă pe el.

Din structura culturilor plantelor de câmp face parte:

-cereale pentru boabe (grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb, orez, meiul pentru boabe, hrișcă, sorgul pentru boabe și alte cereale);

2.3. Active biologice

Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie, iar un grup de active biologice, reprezintă o grupare de animale sau de plante vii similare (IAS 41.5).

Activele biologice pentru care se aplică IAS 41 sunt numai acele active biologice destinate vânzării, prin a căror transformare biologică se obțin produse agricole sau active biologice adiționale.

Transformarea biologică

Transformarea biologică cuprinde procesele de creștere, degenerare, producere și înmulțire care produc modificări calitative sau cantitative într-un activ biologic (IAS 41.5).

Procesul de creștere reprezintă mărimea treptată, ca rezultat al proceselor vitale din organism. Ca proces biochimic, acesta se referă nu numai la multiplicarea și modificarea dimensională a celulelor, ci și la acumularea de substanțe organice (nutritive).

Diviziunea celulelor și, prin urmare, creșterea și dezvoltarea lor, are loc numai atunci când condițiile agropedoclimatice sunt favorabile, în caz contrar, activitatea celulară încetând. Acesta are ca rezultat fie o sporire în cantitate a unui animal viu sau unei plante vii (de exemplu, o creștere a greutății, volumului, lungimii sau diametrului), fie o îmbunătățire a calității unui animal viu sau a unei plante vii (cum ar fi o sporire a densității, a gradului de coacere, a rezistenței fibrelor).

Procesul de degenerare reprezintă pierderea totală sau parțială a unor însușiri morfologice sau funcționale (caracteristice genului sau speciei), în urma acțiunii unor factori de mediu sau ereditari. Acesta are ca rezultat o reducere cantitativă a unui animal viu sau a unei plante vii (exemple ar fi : o scădere a greutății, volumului, lungimii sau diametrului) sau o deteriorare a calității unui animal viu sau a unei plante vii (de exemplu reformarea animalelor, scăderea meritului genetic, densității, rezistenței fibrelor).

Procesul de producere reprezintă obținerea de produse din cultivarea plantelor sau creșterea animalelor. Acesta are ca rezultat obținerea produselor agricole.

Procesul de înmulțire reprezintă perpetuarea unei specii prin generare (mărimea numărului de indivizi dintr-o categorie de ființe). Rezultatul acesteia se concretizează în crearea de animale sau plante vii adiționale.

Activele biologice, ale unei întreprindere, indiferent că sunt de origine vegetală sau animală pot fi clasificate, conform paragrafului 43 din IAS 41 (acesta încurajează dar nu obligă realizarea unei astfel de clasificări), în:

-active biologice consumabile și producătoarea, sau

-active biologice mature și imature.

Activele biologice consumabile

Activele biologice consumabile sunt cele care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice (IAS 41.44).

Acestea sunt consumate total sau parțial în diferitele stadii ale activității agricole desfășurate de întreprindere, își schimbă forma inițială proprie intrând sub influența proceselor biologice și se încorporează valoric în produsul agricol.

Activele biologice producătoare

Activele biologice producătoare sunt cele care nu sunt consumabile, fiind mai degrabă autoregeneratoare decât produse agricole(IAS 41.44).

Adică, activele biologice producătoare sunt cele deținute în scopul obținerii de produse agricole în perioade diferite.

Plantațiile pomi-viticole pe rod sau în întreținere și animalele de producție, reproducție reprezintă câteva exemple de active biologice producătoare.

Uneori, diferența între activele biologice producătoare și cele consumabile nu este ușor de realizat. În ceea ce privește cultura vegetală nu apar probleme deosebite (deoarece, în principiu, o întreprindere cunoaște de la început scopul pentru care realizează respectiva cultură).

Activele biologice mature

Activele biologice mature sunt cele care au îndeplinit condițiile pentru a fi recoltate (în cazul celor consumabile) sau care sunt apte să suporte recoltări periodice (în cazul celor producătoare)(IAS 41,45)

Activele biologice mature sunt acelea care au atins dezvoltarea deplină, din punct de vedere morfologic și productiv

Activele biologice imature

Activele biologice imature sunt acele active biologice care au atins, în cursul evoluției, un anumit grad de dezvoltare morfologic și productiv. Nu sunt încă apte pentru a fi recoltate.

2.4. Produse agricole

Recolta reprezintă detașarea produselor de la un activ biologic sau încetarea procesului de viață a activului biologic(IAS 41.5).

Produsul agricol reprezintă produsul recoltat din activele biologice ale întreprinderii (IAS 41.5).

În funcție de scopul urmărit în activitatea agricolă, produsele agricole pot fi :

-produse principale-cele pentru care s-a organizat procesul de producție și s-a planificat producția.

produse vegetale- realizate în cursul unui an calendaristic: grâu, porumb, leguminoase, floarea-soarelui, tulpini de in și cânepă pentru fuior, struguri, legume, fructe, rădăcini de sfeclă etc.;

-produse secundare-cele obținute o dată cu produsele principale, ca urmare a caracteristicilor biologice a producției agricole. Produsul secundar nu face obiectul activității de bază, dar rezultă ca o consecință biologică a activității, astfel:

în producția vegetală, cocenii de porumb, paiele, pleava, vrejii de leguminoase, tulpinile de floarea-soarelui, frunzele de sfeclă etc.;

2.5. Exemplificări privind activele biologice și produsele agricole

Producția vegetală

Exemple de active biologice consumabile împreună cu produsele lor agricole și activele adiționale ale acestora, aferente producției vegetale, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel nr.2

2.6. Recunoașterea și evaluarea activelor biologice și a produselor agricole

Un activ biologic sau un produs agricol trebuie să îndeplinească condițiile impuse activelor pentru a fi recunoscute în situațiile financiare ale unei întreprinderi.

Astfel, potrivit Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situaților financiare, elaborat de IASC, „un activ reprezintă o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere”(paragraful 49).

De asemenea, în paragraful 89 al Cadrului general se menționează că un activ va fi recunoscut în bilanț „în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de câtre întreprindere și activul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluată în mod credibil”.

IAS 41 Agricultura reia aceleași elemente pentru cunoașterea în situații financiare a activelor biologice și produselor agricole(IAS 41.10). acest standard apreciază că, in activitatea agricolă, exercitarea controlului poate fi evidențiată, de exemplu, de dreptul legal de proprietate asupra vitelor și însemnarea lor sau, în unele cazuri, marcarea acestora la achiziție, naștere sau înțărcare (IAS41.11).

Sub aspect practic, controlul întreprinderii asupra unui activ biologic sau produs agricol este exprimat prin deținerea proprietății sau exercitarea unui drept de control similar proprietății, care să decurgă din evenimente trecute.

Beneficiile economice viitoare sunt în mod normal estimate prin măsurarea atribuțiilor fizice semnificative(IAS 41.11).

2.6.1. Evaluarea la valoarea justă–IAS 41

IAS 41 introduce în contabilitatea agricolă modelul de evaluare bazat pe valoarea justă, din care se scad costurile estimate ale punctului de vânzare. Aceasta este o schimbare majoră și semnificativă față de modelul tradițional de evaluare bazat pe costul istoric, aplicat pe scară largă în sectorul primar.

Evaluarea bazată pe valoarea justă permite furnizarea unei informații mai relevante, care reflectă efectele modificărilor cauzate de transformarea biologică a activelor biologice.

Astfel, modificările valorii juste a activelor biologice influențează in mod direct perspectivele de generare a beneficiilor viitoare așteptate de întreprindere.

Această modalitate de evaluare influențează, în primul rând, acele activități agricole în care activele biologice generatoare de beneficii viitoare au durata de viață economică care depășesc perioada exercițiului financiar. În această situație se regăsesc atât activele biologice consumabile cât și activele biologice producătoare. Evaluarea pe baza valorii juste are impact, însă într-o măsură mai redusă, și asupra informațiilor referitoare la activele biologice a căror durată de viață economică nu depășesc un an calendaristic.

Multe dintre activitățile agricole implică fie dezvoltarea fizică graduală (creșterea unui animal sau a unei plantații), care determină o creștere a valorii activului biologic, fie crearea unui element nou (nașterea unui animal sau obținerea unui puiet din sămânță), fără intervenția unei anumite tranzacții.

Tranzacțiile aferente producerii de transformări biologice au adesea o legătură redusă cu transformarea biologică în sine și, în consecință, o legătură mai îndepărtată cu beneficiile economice așteptate. În contextul activității agricole, procesele de creștere, înmulțire, degenerare și recoltare reprezintă indicatori cheie de apreciere a performanței unei întreprinderi. Folosirea valorii juste conduce la o evaluare și raportare a venitului pe parcursul întregii perioade de creștere a plantației, până în momentul recoltării.

Argumentele în favoarea evaluării pe baza valorii juste se referă la creșterea relevanței, credibilității, comparabilității și intangibilității informațiilor fundamentate pe acest model, față de cele acre s-ar obține pe baza costului istoric. Folosirea valorii juste ca baza de evaluare permite corelarea valorii activelor biologice cu mărimea beneficiilor economice viitoare așteptate de întreprindere de pe urma acestor active.

Valoarea justă a activelor reprezintă mărimea pentru care un activ ar putea fi schimbat între părți doritoare, aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții desfășurată în condiții de concurență normală.

Potrivit legislației românești în domeniu, valoarea justă echivalează cu prețul pieței libere, reprezentat de „prețul format în condițiile concurenței deschise, libere, în care nici unul dintre agenții pieței nu poate influența sau decide unilateral stabilirea nivelului dinamicii acestuia, format pe baza confruntării directe dintre cumpărători și vânzători.”

Valoare justă este estimată ca „cel mai bun preț obținut de vânzător și cel mai avantajos preț obținut de cumpărător”(IAS 40.29).

Potrivit IAS 40, Investiții imobiliare, paragraful 32, „valoarea justă estimată se referă la un moment anume. Deoarece piețele și condițiile de piață se pot schimba, valoarea estimată într-un alt moment poate fi incorectă sau inadecvată. Definiția valorii juste presupune, de asemenea, realizarea simultană a schimbării și definitivării contractului de vânzare fără fluctuații ale prețului care pot să apară în cadrul unei tranzacții în care prețul este determina obiectiv, între părți aflate în cunoștință de cauză, dacă schimbarea și definirea nu sunt simultane”.

Definirea valorii juste se referă la „părți doritoare, aflate în cunoștință de cauză”. În IAS 40, Investiții imobiliare, se prezintă, mai detaliat, prin ce se caracterizează părțile doritoare, aflate în cunoștință de cauză.

Astfel, un cumpărător doritor este motivat, dar nu constrâns să cumpere. Acest cumpărător nu este nici nerăbdător, nici hotărât să cumpere la orice preț. De asemenea, cumpărătorul achiziționează în concordanță cu realitățile pieței actuale, dar și cu așteptările pieței actuale, mi degrabă decât cu cele ale unei piețe imaginare sau ipotecare, a cărei existență nu poate fi demonstrată sau anticipată. Presupusul cumpărător nu poate plăti un preț mai mare decât prețul cerut de piață.

Un vânzător doritor nu este nici nerăbdător sau constrâns/dispus să vândă la orice preț, nici hotărât să mențină un preț care nu este considerat realist pe piața actuală. Acest vânzător este motivat să vândă, în condițiile pieței, la cel mai bun preț care poate fi obținut pe piață.

Evaluarea activelor agricole (active biologice și produse agricole) la valoarea justă din care se scad costurile estimate ale punctului de vânzare corespunde, de fapt, beneficiilor economice așteptate dintr-o tranzacție, beneficii ce îi vor revenii societății de la acest activ, la data bilanțului

2.6.2. Posibilități de evaluare a activelor biologice și produselor agricole

Activele biologice vor fi evaluate în momentul recunoașterii inițiale și la fiecare dată a bilanțului la valoarea justă minus costurile estimate ale punctului de vânzare (IAS 41.12). aceasta reprezintă regula în evaluarea activelor biologice, de la care este admisă o excepție prevăzută în paragraful 30 al IAS 41.

Excepția operează numai la recunoașterea inițială a unui activ biologic pentru care nu sunt disponibile prețuri sau valori determinate de piață și pentru care estimările alternative ale valorii juste nu sunt în mod clar credibile. Într-un asemenea caz, acel activ biologic va fi evaluat la costul lui minus orice amortizare acumulată și orice pierdere din deprecierea acumulată. Odată ce valoarea justă a unui asemenea activ biologic devine evaluabilă în mod credibil, o întreprindere îl va evalua la valoarea lui justă minus costurile estimate ale punctului de vânzare (IAS 41.30).

Cu ocazia recunoașterii inițiale a unui activ biologic la valoarea justă minus costurile estimate ale punctului de vânzare, poate fi constatat un câștig sau o pierdere care va fi inclus(ă) în profitul net sau pierderea netă a perioadei (IAS 41.26).

Potrivit paragrafului 27 din acest standard, la recunoașterea inițială a unui activ biologic pot apărea pierderi, deoarece costurile estimate ale punctului de vânzare sunt deduse atunci când se determină valoarea justă a acestuia minus costurile estimate ale punctului de vânzare. La recunoașterea inițială a unui activ biologic poate apărea și un câștig.

De asemenea, modificările constate în valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare ale unui activ biologic trebuie recunoscute în rezultatele periodice în care acestea au apărut. O asemenea modificare se constată, de regulă cu ocazia evaluării la închiderea exercițiului și se raportează în situațiile financiare ale fiecărei perioade contabile.

Produsele agricole sunt evaluate, în momentul recunoașterii inițiale (în momentul recoltării), la valoarea justă minus costurile estimate ale punctului de vânzare(IAS 41.13). momentul recoltării reprezintă punctul critic care marchează trecerea de la aplicarea IAS 41 la aplicarea IAS 2 sau a unui standard aplicabil. O asemenea trecere se justifică prin faptul că, în momentul recoltării, activitatea agricolă încetează și încep activitățile asociate de prelucrare a produselor obținute (reprezentate, de regulă, prin stocuri). Valoarea justă minus costurile estimate ale punctului de vânzare, stabilită în momentul recoltării, în conformitate cu prevederile IAS 41, pentru produsele recoltate, devin cost la data aplicării IAS 2 sau a altui standard aplicabil.

Pentru produsele agricole recoltate nu există posibilitatea evaluării, în momentul recunoașterii, la o altă categorie valorică (așa cum este cazul activelor biologice), considerându-se că în cazul acestor active există posibilitatea estimării valorii juste cu suficiență credibilitate.

O problemă aparent deosebită o ridică evaluarea produselor agricole recoltate pe parcursul unei perioade îndelungate, la care prețul de piață poate înregistra fluctuații semnificative între momentul începerii și încheierii acțiunii de recoltare. Avem în vedere aici acele produse agricole care au prețuri mari la începutul perioadei de recoltare, atunci când cantitatea oferită pe piață este redusă, și scăderea prețurilor pe piață, pe măsură ce oferta crește.

În paragraful 13 al acestui standard se precizează clar că „Produsele agricole recoltate din activele biologice ale unei întreprinderi vor fi evaluate, în momentul recoltării, la valoarea lor justă, minus costurile estimate ale punctului de vânzare. ”

Ca urmare, evaluarea în momentul recunoașterii inițiale a produselor recoltate se face potrivit regulii fixate prin standard, oricare ar fi prețul pieței la data recoltării. Evaluarea ieșirilor de produse agricole (stocuri) nu intră sub incidența acestui standard, aplicându-se regulile stabilite prin IAS 2, Stocuri.

Alternativele oferite de standard(IAS 41.18), pentru estimarea valorii juste, sunt următoarele:

prețul celei mai recente tranzacții de pe piață, cu condiția să nu fi existat o modificare semnificativă în circumstanțele econo0mice între data acelei tranzacții și data bilanțului;

prețurile de piață ale activelor similare ajustate pentru a reflecta diferențele

recomandările, referințele sectorului.

„Prețul de referință este un preț estimat de organele abilitate și stă la baza negocierii prețurilor de vânzare-cumpărare pe produse sau grupe de produse între cele două părți, vânzător-cumpărător”

IAS 41.24 oferă și posibilitatea ca valoarea justă a unui activ biologic să fie aproximată prin costul său, mai ales atunci când:

-au avut loc transformări biologice minore, din momentul suportării costului inițial;

-transformarea biologică nu are un impact semnificativ asupra prețului.

De asemenea, acest standard solicită, în mod expres, ca o întreprindere care are încheiate contracte de vânzare la termen a unor active biologice sau produse agricole, să nu folosească prețul contractului ca bază de evaluare a respectivelor active (paragraful 16).

Motivația unei asemenea solicitări pornește de le aprecierea că prețurile contractelor nu sunt în mod neapărat necesar relevante și că acestea nu pot substitui determinarea valorii juste. În plus, valoarea justă a unui activ biologic sau produs agricol nu este ajustată datorită existenței unui contract.

Dacă un contract de vânzare a unui activ biologic sau a unui produs agricol este un contract oneros, atunci se aplică IAS 37, Provizioane, datorii și active contingente. Un contract oneros este contractul „în care costurile inevitabile implicate în stingerea obligațiilor asumate prin contract depășesc beneficiile economice estimate a se obține din respectivul contract. Costurile inevitabile ale unui contract reflectă cel puțin costul îndeplinirii contractului și orice compensație sau penalitate generate de îndeplinirea contractului”(IAS 37.68)

În plus, standardul menționat anterior precizează că o întreprindere care are relații contractuale oneroase trebuie să evalueze și să înregistrez obligația contractuală curentă ca un provizion. Înainte de a stabili un provizion pentru un contract oneros, o întreprindere recunoaște orice pierdere din deprecierea activelor desemnate prin contract.

Privitor la evaluarea activelor biologice, IAS 41.25 face referire și la active care sunt legate, în mod fizic, de terenul pe care se află. Asemenea active sunt denumite active combinate. Deoarece poate să nu existe piață separată pentru activele biologice, standardul recomandă următoarea metodologie de evaluare a acestora. Atunci când există o piață activă pentru a activele combinate, valoarea justă a activelor biologice se determină ca diferență între valoarea justă a activelor combinate și valoarea justă a terenului propriu-zis și a amenajărilor acestuia.

În funcție de modalitatea de intrare a stocurilor în unitate, costurile se particularizează în (IAS 2.8-15):

-costuri de achiziție;

-costuri de prelucrare;

-alte costuri.

Costurile de achiziție a stocurilor cuprind prețul cumpărare, taxe de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscale), costuri de transport, manipulare și alte costuri care pot fi atribuite direct achiziției. Reducerile comerciale și alte elemente similare sunt deduse la determinarea costurilor de achiziție.

Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile directe aferente unităților produse, cum ar fi costurilor cu manopera directă.

Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în prezent. De exemplu, poate fi adecvată includerea în costul stocurilor a regiilor generale sau costul proiectării produselor destinate anumitor clienți.

Potrivit IAS 16, Imobilizări corporale, costul unei imobilizări corporale este reprezentat de suma plătită în numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justă a altor contraprestații efectuate pentru achiziționarea unui activ, la data achiziției sau construcției acesteia. Costul este format din prețul de cumpărare, taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum și toate celelalte cheltuieli direct legate de punerea în funcțiune a activului; toate reducerile comerciale sunt scăzute la calculul prețului de cumpărare.

În IAS 41.53 se precizează că „Activitatea agricolă este adesea supusă riscurilor climatice, bolilor și altor riscuri naturale. Dacă apare un eveniment care prin mărimea, natura sau incidența sa este relevant pentru a înțelege performanța întreprinderii din acea perioadă, atunci natura și mărimea elementelor corespunzătoare de venituri și cheltuieli sunt indicate conform IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale și modificări ale politicilor contabile”.

Exemplele includ epidemii, inundații, secete prelungite sau înghețuri și invaziile de insecte etc..

Capitolul 2 DESCRIEREA FIRMEI – S.C. CEREALPROD S.A. GALAȚI

Scurt istoric al societății.

Societatea Comercială CEREALPROD este societate pe acțiuni constituită în baza Legii nr. 31/1990 modificată și republicată. A fost înființata în data de 7 Octombrie 1999. Are sediul social în strada Griviței, numărul 38, județul Galați, municipiul Galați. Codul Unic de Înregistrare al SC CEREALPROD SA este: 12302436, iar atributul fiscal este: R. Numărul de Ordine de la Registrul Comerțului este: J.17/716/07.10.1999. Valoarea capitalului social este de 5.222.125RON

S.C. CEREALPROD S.A. este o societate cu prestigiu cu o vechime de aproape 120 de ani. După privatizare, dificultățile inerente oricărui început au putut fi depășite datorita specialiștilor, care au înțeles menirea societății si au reușit sa se impună cu profesionalism, societatea fiind recunoscuta drept lider de necontestat al instituțiilor similare din tara.

Argumente in acest sens sunt:

Volumul afacerilor;

Numărul si valoarea contractelor încheiate;

Rezultatele obținute – care au depășit cu mult estimările inițiale.

Motivații pentru o colaborare fructuoasă:

Experiența îndelungata a specialiștilor;

Avantajul poziției geografice;

Potențialul economic si agricol al zonei;

Partenerii de afaceri interi si externi.

Însușirea si adâncirea unei mari diversități de cunoștințe de ordin teoretic si practic, menite sa contribuie la îmbunătățirea calității produselor primite si a serviciilor prestate, permit satisfacerea exigentelor beneficiarilor externi si interni, pentru a corespunde cerințelor pieței externe.

Evoluția activității societății:

Tabel nr. 3

Capitalul și structura acționariatului

Evoluția capitalului social

Structura acționariatului:

Conducerea societății.

-Ing. Păduraru Gică:- Președinte CA

-Director General

-Ec. Păduraru Ana – Director Executiv

Descrierea activității

Prezentarea activității actuale a societății:

Obiectivul principal de activitate este:

comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor;

Obiective secundare de activitate:

cultura cerealelor și plantelor tehnice;

creștere porcinelor și bovinelor;

servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii și produselor fitosanitare;

producția, prelucrarea, conservarea cărnii de porc și de vită;

fabricarea produselor de morărit;

fabricarea produselor de panificație;

comerț cu ridicata și cu amănuntul a produselor de morărit, panificație, carne și furaje pentru hrana animalelor;

comerț cu ridicata cu materii agricole și animale vii (porci și bovine);

manipularea și depozitarea cerealelor;

comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule.

având ca domenii principale de activitate:

Importul si exportul in nume propriu si câtre terți, de cereale, plante oleaginoase, plante tehnice;

arendarea terenului agricol și cultivarea cu cereale și plante tehnice;

Servicii complete – tip siloz;

Servicii de transport auto si feroviar intern, asigură oricând transportul produselor la destinația dorita, in cel mai scurt timp si in cele mai bune condiții;

Obiectivul principal de activitate fiind comerțul cu cereale, S.C. CEREALPROD S.A. , Galați deține în proprietate capacități de depozitare, cum ar fi: silozuri, baze de recepție, in total capacitatea de depozitare fiind de 90.000 tone:

Siloz și bază recepție cereale Fiești, Strada Ștefan Cel Mare, Numărul 13, Galați;

Siloz cereale localitatea Traian, Județul Olt;

Siloz și bază recepție cereale Ivești, Comuna Ivești, Județul Galați;

Siloz și bază recepție cereale Port, Siloz Port Docuri, Galați;

Complex de creștere – îngrășare porci, comuna Independența, Județul Galați;

Bază de recepție- Comuna Independența, Județul Galați;

3 depozite cereale – Cudalbi, Grivița, Județul Galați.

Societatea achiziționează cereale de la producătorii de pe raza județului Galați, Tulcea, Vrancea, Olt. Media culturilor achiziționate în ultimii 3 ani fiind în jur de 50.000tone. Produsele achiziționate sunt depozitate, prelucrate și păstrate în condiții optime. Perioada de achiziție desfășurându-se pe parcursul întregului an, vârful maxim de achiziție fiind în lunile: august, septembrie și octombrie, iar perioada de vânzare fiind decembrie-iunie.

Furnizori:

-S.C. Agrimat S.A. – Matca;

-S.C. Viticola S.A. – Vănători;

-S.C. Agromec S.R.L. – Cuca;

-S.C. Agroarend S.R.L. – Berești;

-S.C. Agronava S.R.L. , S.C. Furnica S.R.L. – Independența

Clienți:

-S.C. Prutul S.A. – Galați;

-S.C. Tofer S.R.L. , S.C. Panimon S.R.L. – Onești;

-S.C. Pambac S.R.L. – Bacău;

-S.C. Iris S.R.L. – Bărlad;

-S.C. Complex porci S.R.L. – Brăila;

-S.C. Avicola S.R.L. – Slobozia;

-S.C. Aricola Internațional S.R.L. – Bacău.

S.C. Cerealprod S.A. exploatează teren în întregime în regim de arendă 2000ha. Pe această suprafață societatea cultivă: grâu, floarea-soarelui, porumb, soia, rapiță, etc.

Suprafețele de cultură sunt planificate în funcție de tehnologia de rotație. Lucrările agricole pe aceste suprafețe sunt efectuate cu utilaje proprii: tractoare, discuri, semănătoare, prășitoare.

S.C. Cerealprod S.A., Galați, în cursul anului 2006 a beneficiat prin programul SAPARD măsura 3.1 „Achiziții utilaje agricole” de 50.000EURO, fonduri care au fost utilizate 100%, utilaje proprii: tractoare, discuri, semănători, prășitoare, etc.

La punctul de lucru Independența SC CEREALPROD SA deține o fermă de creștere a porcinelor cu o capacitate de 65.000 capete. Efectivele de porci sunt de 1700capete la 31.03.2008 cu posibilitatea de mărire în funcție de politica guvernamentală și europeană. Firma deține un abator cu dotările corespunzătoare normelor sanitar-veterinare in vigoare.

Efectivele deținute asigură un ritm lunar de sacrificare de 250-300 capete. Cantitatea de carne rezultată este valorificată prin magazinele din dotare S.C. Fermprod S.R.L. Galați și o parte la clienții externi.

Vânzările din producția zootehnică au deținut 15% din cifra de afacere.

Puncte tari:

calitatea mărfurilor și produselor;

productivitatea ridicată a muncii;

existența spațiilor proprii de depozitare, amplasare în marile bazine cerealiere – Ivești, Brateș;

folosirea în mod constant a silozului Port pentru comercializarea și livrarea produselor atât vagonabil cât și cu încărcătură în vas;

existența magazinelor proprii de desfacere cu amănuntul.

Puncte slabe:

condiții climatice – secetă, ploile torențiale – influențează negativ volumul producției de cereale;

politica taxelor vamale.

Principalul concurent: S.C. CEREALCOM S.A., GALAȚI

SITUAȚIA FINANCIARĂ A FIRMEI

SC CEREALPROD SA

LA 12.12.2007

S.C. CEREALPROD S.A.

RAPORT DE GESTIUNE

Societatea comercială CEREALPROD SA cu sediul în Galați, Strada: Ștefan cel Mare, numărul 13, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului numărul J17/716/1999, Cod Fiscal 12302436, a desfășurat activitate în perioada ianuarie-decembrie 2007.

Urmare derulării activității conform statului și programului pe anul 2007 au fost înregistrate următoarele:

venituri din activități de bază:……….18 173 346

venituri financiare:………………………..51 749

cheltuieli ale activității de bază:……..17 397 036

cheltuieli financiare:…………………. 1 420 745

rezultatul brut:……………………….. …101 046

impozit pe profit:……………………….. 16 653

rezultatul net:……………………………..84 393

Evidența contabilă este ținută la zi și în conformitate cu prevederile Legii Contabilității numărul 82/1991.

Bilanțul contabil încheiat la 31.12.2007 a fost încheiat conform prevederilor legislației în vigoare.

Administrator

Județul: 17—Galați

Persoană juridică: SC CEREALPROD SA

Adresa: localitatea GALAȚI, strada STEFAN CEL MARE, numărul 13.

Număr din registrul comerțului: J17/716/1999

Forma de proprietate: 43–Societate comercială pe acțiuni

Activitate preponderentă(cod și denumire clasă CAEN):5121—Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor

Cod de identificare fiscal: 12302436

BILANȚ

La data de 31.12.2007

-lei-

DATE INFORMATIVE

LA DATA DE 31.12.2007

-lei –

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

LA DATA DE 31.12.2007

SITUAȚIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

SITUAȚIA AMORTIZĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE

SITUAȚIA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIERE

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE – NOTA 1

IMOBILIZĂRI CORPORALE

ADMINISTRATOR INTOCMIT :BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE – NOTA 2

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI

Societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri și cheltuieli considerând că situația economică a societății nu necesită astfel de provizioane.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE- NOTA 3

REPARTIZAREA PROFITULUI

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE- NOTA 4

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE- NOTA 5

SITUAȚIA CREANȚELOR LA 31.12.2007

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE – NOTA 5

SITUAȚIA DATORIILOR LA 31.12.2007

ADMINISTRATOR, INTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

PRINCIPII, POLITICI ȘI METODE CONTABILE-NOTA 6

Principalele politici, principii și metode contabile adoptate în pregătirea situațiilor financiare ale S.C. CEREALPROD S.A. sunt următoarele.

Situațiile financiare sunt pregătite în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

Stocurile:

Stocurile de materiale sunt înregistrate la costul de achiziție. Metoda de evaluare a costurilor este prima intrare-prima ieșire, metoda FIFO. Producția în curs de execuție (neterminată) este stabilită pe baza inventarului permanent la costul de producție.

Pentru stocurile de produse, costul include, după caz costurile fixe și indirecte variabile.

Stocurile de mărfuri sunt evaluate la ieșire folosind metoda costului mediu ponderat.

Terenuri și mijloace fixe:

Terenurile și mijloacele fixe sunt evaluate la cost, mai puțin amortizarea

Când activele sunt vândute, costul și amortizarea cumulate sunt scoase din evidență, iar orice câștig sau pierdere din lichidarea lor este inclusă în contul de profit și pierdere.

Casa și conturile la bănci:

Casa și disponibilitățile la bănci cuprinde disponibilul în lei și în valută la cursul de schimb din data de 31.12.2007. Diferențele de curs aferente disponibilului în valută au fost recunoscute ca venituri sau cheltuieli de rezultatul exercițiului încheiat la 31.12.2007.

Creanțele:

Creanțele sunt prezentate la valoarea brută(de facturare) deoarece societatea nu a creat provizioane pentru clienții incerți. Datoriile în lei sunt înregistrate la valoarea lor inițială.

Contul de profit și pierdere:

Elementele din contul de profit și pierdere sunt prezentate la valoarea la care au fost înregistrate în contabilitate.

Continuitatea activității:

Prin natura activității pe care o desfășoară societatea previzionează că își va continua activitatea indiferent de incertitudinea existentă în România, referitor la rezultatul politicilor curente implementate și în condițiile apariției unor variații imprevizibile în ceea ce privește intrările de numerar viitor.

Costul îndatorării:

Costurile îndatorării sunt în general considerate costuri în momentul în care sunt suportate. Costurile îndatorării sunt capitalizate dacă sunt direct atribuite achiziției, construcției sau producției activului respectiv.

Costurile îndatorării sunt capitalizate până în momentul când activele sunt disponibile pentru folosință.

Principiul necompensării:

La întocmirea situațiilor financiare a contului de profit și pierdere s-a ținut cont de principiul necompensării, societatea evidențiind distinct. Elementele de activ și de pasiv, respectiv elementele de cheltuieli ale societății de cele de venituri.

Principiul prudenței:

În ceea ce privește principiul prudenței s-a mers pe ideea că elementele înscrise în balanța de verificare după care s-a întocmit bilanțul contabil, contul de profit și pierdere și anexele, evidențiază valoarea reală adică costul istoric.

Principiul independenței exercițiului:

Conform legislației în vigoare societatea a respectat acest principiu înregistrând cheltuielile și veniturile aferente anului financiar 2007.

Principiul intangibilității:

Bilanțul de deschidere al exercițiului corespunde cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent.

Principiu permanenței metodei:

S-au aplicat aceleași metode privind înregistrarea în contabilitate astfel:

-amortizarea a fost calculată prin metoda liniară;

-materiale consumabile sunt înregistrate la costul de achiziție, iar la ieșire se folosește metoda FIFO;

-mărfurile sunt evaluate prin metoda costului mediu ponderat;

-producția în curs de execuț9ie se evaluează la costurile de producție prin metoda inventarului permanent.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

ACȚIUNI ȘI OBLIGAȚIUNI – NOTA 7

SC CEREALPROD SA, GALAȚI, nu deține acțiuni la capitalul social al altor societăți, nu a emis și nu a răscumpărat nici un fel de acțiune.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII – NOTA 8

ADMINISTRATORII ȘI DIRECTORII

Conducerea societății comerciale CEREALPROD SA, este asigurată de câtre președinte și consiliu de administrație compus din 3 administratori. Conducerea executivă este asigurată de:

-DIRECTOR EXECUTIV-PĂDURARU ANA

-CONTABIL ȘEF-BĂLAN LENUȚA

Valoarea fondului de salariu acordată consiliului de administrație și directorilor executivi este de 18000, pentru care societatea a plătit contribuția la asigurări sociale, de sănătate și șomaj în sumă de 5580. societatea nu a acordat credite directorilor dau administratorilor în timpul exercițiului.

La 31.12.2007 societatea avea un număr de 67 persoane cu timp normal și parțial de muncă.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

NOTE LA CONTURILE ANUALE – NOTA 9

EXEMPLE DE CALCUL ȘI ANALIZĂ A

PRINCIPALELOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. INDICATORI DE LICHIDITATE

a.indicatori de lichiditate curent =active curente/datorii curante(indicatorul capitalului circulant)

ILC=11569301/13330771=87,79%

Valoarea recomandată acceptabilă este în jurul valorii de 2.

Societatea nu poate face față datoriilor curente, fiind nevoită să apeleze la alte surse.

b.indicatorul de lichiditate imediată = active curente – stocuri/datorii curente.

ILI=4992662/13330771=37,75%

Acest indicator arată că societatea din active circulante disponibile și cele ușor realizabile nu poate să-și achite decât 37,75 %din datoriile curente față de 87,79%, cât poate să-și acopere datoriile din total active circulante. Dar transformarea stocurilor în disponibilități necesită alte cheltuieli suplimentare de desfacere, lucru ce prejudiciază echilibrul economic al societății.

2. INDICATORI DE RISC

Indicatorul gradului de îndatorare = capital împrumutat/capital propriu*100, sau

= capital împrumutat/capital angajat

IGI=14260180/5773223=2,47%

Capitalul împrumutat cu termen de plată peste un an reprezintă 2,47% din capitalul propriu.

3.INDICATORUL PRIVIND ACOPERIREA DOBÂNZILOR, acesta determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânzile. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică, cu atât poziția societății este mai riscantă.

IAD = profit înaintea plății dobânzilor și impozitul pe profit/cheltuieli cu dobânzile.

IAD = 776310/1420186 = 55%

Valoarea acestui indicator este mică, rezultă că și poziția societății este riscantă.

4. NDICATORI PRIVIND ACTIVITATEA (INDICATORI DE GESTIUNE)

a. Viteza de rotație a debitorilor-clienților, calculează eficacitatea societății în colectarea creanțelor sale. Exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile câtre societate.

VRD = sold mediu clienți/cifra de afacere *365zile

VRD = 196125/14175268*365=51zile

O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și în consecință, creanțe mai greu de încasat.

b. viteza re rotație a creditorilor-furnizorilor aproximează numărul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obține de la furnizorii săi.

În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

VRF = sold mediu furnizori/cifra de afacere*365zile

VRF = 2348520/14175268*365=61zile

c. viteza de rotație a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

VRAI = cifra de afacere/active imobilizate = 14175268/22350207=63

5. INDICATORI DE PROFITABILITATE exprimă eficiența societății în realizarea de profit din resurse disponibile.

Rentabilitatea capitalului angajat = profit înaintea dobânzii și impozitului/capital angajat

Reprezintă profitul pe care-l obține societatea din bani investiți în afaceri

RCA = 776310/5773223 = 13%

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT:BALAN LENUTA

S.C. CEREALPROD S.A.

ALTE INFORMAȚII – NOTA 10

S.C. CEREALPROD S.A. cu sediul în Galați, Ștefan cel Mare, numărul 13, persoană juridică română cu capital privat.

Societatea este înregistrată la O.R.C. sub numărul J17/716/1999, Cod Unic de înregistrare123024363, având atribuit simbolul R, cod CAEN 5121

Obiectul de activitate al societății este comerț cu ridicata a cerealelor.

Capitalul social subscris și vărsat este de 5.222.125

Societatea nu are filiale, sucursale.

Toate elementele patrimoniale, veniturile, cheltuielile, sunt prezentate în lei.

Impozitul pe profit in sumă de 16.653lei este aferent activității curente și activității extraordinare.

Rezultatul brut al exercițiului este în sumă de 101.046lei, iar impozitul pe profit calculat conform declarației este de 16.653lei.

Cifra de afacere realizată în anul 2007 este in sumă de 14.175.268lei, din care:

-venituri din vânzarea produselor ……………………4366100

-venituri din prestări servicii, redevențe, chirii……………….0

-venituri din vânzarea mărfurilor …………………….8173234

-venituri din activități diverse…………………………………0

-venituri din subvenții aferente cifrei de afaceri ……..1635934

-variația stocurilor……………………………………..1064757

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMITL:BALAN LENUTA

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

LA DATA DE 31.12.2007

DIRECTOR DENERAL, DIRECTOR ECONOMIC

PĂDURARU GICĂ BĂLAN LENUȚA

Capitolul 3 Monografie contabila

3.1.Prezentarea firmei

3.2.Determinarea costului de producție la societatea agricolă SC CEREALPROD SA

Contabilitatea pentru ferma cu profil vegetal din satul Independența din cadrul firmei SC CEREAL PROD, GALAȚI

I. Calculul costului unitar la ferma din satul Independența, cunoscând următoarele informații:

producția neterminată la începutul anului:

cultura de grâu însămânțată pe 200 hectare este de 46500 lei;

cultura de orz însămânțată pe 100 hectare este de 20000 lei.

cheltuielile înregistrate pentru activitatea din cadrul firmei:

cultura de grâu – 26500 lei, din care:

cheltuielile cu salariile sunt de 19500 lei(15225+4275);

cheltuielile cu materiale sunt de 2000 lei;

cheltuielile cu apa sunt de 5000 lei.

cultura de orz –16000 lei, din care:

cheltuielile cu salariile sunt de 13000 lei(10150+2850);

cheltuielile cu materiale sunt de 1000 lei;

cheltuielile cu apa sunt de 2000 lei.

tractoare – 26700 lei, din care:

cheltuielile cu salariile sunt de 6500 lei(5075+1425);

cheltuielile cu combustibilul sunt de 15000 lei;

cheltuielile cu amortizarea sunt de 5000 lei;

cheltuielile cu piesele de schimb sunt de 200 lei.

Repartizarea cheltuielilor cu tractoarele se realizează în funcție de numărul de hantri.

combine – 12600 lei, din care:

cheltuielile cu salariile sunt de 2600 lei(2030+570);

cheltuielile cu combustibilul sunt de 5000 lei;

cheltuielile cu amortizarea sunt de 5000 lei.

Repartizarea cheltuielilor cu combinele se realizează în funcție de numărul de tone recoltate.

îngrășăminte naturale – 3000 lei.

Repartizarea cheltuielilor cu îngrășămintele naturale se realizează în funcție de numărul de hectare cultivate.

cheltuieli generale ale întreprinderii repartizate fermei – 12300 lei, din care:

cheltuielile cu salariile sunt de 78000 lei(6090+1710)

cheltuielile cu utilitățile sunt de 3000 lei;

cheltuielile cu telefonul sunt de 1000 lei;

cheltuielile cu amortizarea sunt de 500 lei

Repartizarea cheltuielilor generale ale întreprinderii se realizează în funcție de totalul cheltuielilor înregistrate la nivelul fermei.

producția obținută:

de la cultura de grâu s-au recoltat 1000 tone de grâu și paie evaluate la 20000 lei;

de la cultura de orz s-au recoltat 500 tone de orz și paie evaluate la 10000 lei.

lucrările agricole executate și transformate în unitatea convențională hantru au reprezentat 600 hantri, din care 400 hantri pentru grâu și 200 hantri pentru orz.

II.Calculul costului complet:

Tabel nr. 4

Repartizarea cheltuielilor

1. Repartizarea cheltuielilor cu tractoarele:

Se realizează în funcție de unitatea convențională hantrul

Cheltuieli/hantrul = Cheltuieli cu tractoarele/Volumul de lucrări

= 26700/600

= 44,5 lei/hantru

Cheltuieli cu tractoarele aferente culturilor:

de grâu = 44,5*400 = 17800 lei;

de orz = 44,5*200 = 8900 lei.

2. Repartizarea cheltuielilor cu combinele:

Se realizează în funcție de tone recoltate

Cheltuieli/tonă = Cheltuieli cu combinele/tone recoltate

= 12600/1500

=8,4 lei/ tonă

Cheltuieli cu combinele aferente culturilor:

de grâu = 8,4*1000 =8400 lei;

de orz = 8,4* 500 =4200 lei.

3. Repartizarea cheltuielilor cu îngrășămintele naturale:

Se realizează în funcție de suprafața ocupată de culturi (300 hectare), indiferent dacă au fost sau nu administrate îngrășăminte naturale:

Cheltuieli /hectar = 3000/300 = 10 lei/hectar

Cheltuielile cu îngrășăminte naturale aferente culturilor:

de grâu = 10*200 = 2000 lei;

de orz = 10*100 = 1000 lei.

4. Repartizarea cheltuielilor generale ale întreprinderii:

Pentru determinarea costului complet trebuie repartizate și cheltuielile generale ale întreprinderii. Calculul se realizează în funcție de totalul cheltuielilor directe și indirecte stabilite pe obiecte de calculație.

Cheltuieli înregistrate la nivelul fermei:

grâu = 26500+17800+8400+2000 = 54700 lei;

orz = 16000+8900+4200+1000 =30100 lei.

Kcheltuieli generale ale întreprinderii = 12300/(54700+30100)

= 12300/84800

=0,145

Cheltuieli generale ale întreprinderii aferente culturilor:

de grâu = 0,145*54700 = 7932 lei;

de orz =0,145*30100 = 4368 lei.

3.3.Înregistrarea operațiilor în contabilitatea de gestiune în cadrul firmei SC CEREALPROD SA, GALAȚI

I.Înregistrarea operațiilor in contabilitatea de gestiune

1.Înregistrarea producției în curs de execuție la începutul anului

% = 901 66500

46500 921.CG

20000 921.CO

2.Colectarea cheltuielilor preluate în contabilitatea de gestiune

% = 901 97100

26500 921.CG

16000 921.CO

42300 923

12300 924

3.Includerea cheltuielilor indirecte repartizate rațional în costul de produsului

% = 923 42300

28200 921.CG

14100 921.CO

4.Recunoașterea produselor finite obținute

a.Produse principale

% = 902 121300

81200 931.CG

40100 931.CO

b.Produse secundare

% = 902 30000

20000 931.PaieGrâu

10000 931.PaieOrz

5.Decontarea costului efectiv pentru produsele obținute

a.Produse principale

121300 902 = %

921.CG 81200

921.CO 40100

b.Produse secundare

30000 902 = %

921.CG 20000

921.CO 10000

6.Închiderea conturilor de cheltuieli neincluse în costul de producție

123000 902 = 924 123000

7.Închiderea conturilor

163600 901 = %

931.CG 81200

931.CO 40100

931.PaieGrâu 20000

931.PaieOrz 10000

902 12300

II.Înregistrarea sistematică

921.CG 921.CO

Cheltuielile activității de gază Cheltuielile activității de bază

46500 81200 20000 40100

26500 20000 16000 10000

28200 14100

101200 101200 50100 50100

923 924

Cheltuieli indirecte de producție Cheltuieli generale de administrație

42300 42300 12300 12300

42300 42300 12300 12300

931.CG 931.CO

Costul producției obținute Costul producției obținute

81200 81200 40100 40100

81200 81200 40100 40100

931.PaieGrâu 931.PaieOrz

Costul producției obținute Costul producției obținute

20000 20000 10000 10000

20000 20000 10000 10000

901 902

Decontări interne privind cheltuielilor Decontări interne privind producția obținută

163600 66500 121300 121300

97100 30000 30000

12300 12300

163600 163600 163600 163600

3.4.Monografie contabilă privind principalele operații înregistrate în contabilitatea firmei SC CEREALPROD SA

I. Situația cheltuielilor în contabilitatea financiară se prezintă conform tabelului următor:

II.Înregistrări în contabilitatea financiară

In data de 01.01.2008 SC CEREALPROD SA preia producția în curs de execuție.

66500 711 = %

331.CG 46500

331.CO 20000

În data de 05.02.2008 SC CEREALPROD SA folosește piese de schimb, achiziționate de la furnizorul SC AGRONAVA SRL, pentru a repara un utilaj agricol conform bonului de consum numărul 1(anexa 1).

200 6024 = 3024 200

În data de 10.02.2008 SC CEREALPROD SA achiziționează îngrășăminte naturale de la furnizorul SC AGRICHIMIE SA, în valoare de 3000 lei, TVA 19%, conform facturii fiscale numărul 2721/10.02.2008. Plata furnizorului se realizează prin numerar (anexa 2,3,4).

% = 401 3570

3000 3028

570 4426

3570 401 = 5311 3570

În data de 11.02.2008 SC CEREALPROD SA dă in consum îngrășămintele naturală achiziționate de la furnizorul SC AGROCHIMIE SA conform facturii fiscale numărul 2721/10.02.2008, conform bonului de consum numărul 2(anexa 5).

3000 6028 = 3028 3000

5.În data de 01.03.2008 SC CEREALPROD SA achiziționează un utilaj agricol

(Tractor) de la furnizorul SC AGROMEC SRL, in valoare de 25000 lei, TVA 19%, conform facturii fiscale numărul 33947/01.03.2008. Pentru utilajul agricol societatea folosește modelul de amortizare liniar. Durata de amortizare pentru utilajul agricol achiziționat este de 10 ani. Plata furnizorului se realizează prin contul bancar(anexa 6,7,8).

% = 404 29750

25000 2131

4750 4426

29750 404 = 5121 29750

6.În data de 08.03.2008 SC CEREALPROD SA dă în consum erbicide conform bonului de consum numărul 3(anexa 9).

3000 6021 = 3021 3000

7.În data de 09.04.08 SC CEREALPROD SA realizează operația de irigație asupra celor 300 hectare de teren agricol primind factura numărul 72212/09.04.2008 de la SC APA SA în valoare de 7000 lei, TVA 19%. Plata furnizorului făcându-se prin numerar(anexa 10).

% = 401 8330

605

4426

8.În data de 10.04.2008 SC CEREALPROD SA achită factura numărul 722112/09.03.2008 primită de la furnizorul SC APA SA, în valoare de 8330, prin contul bancar(anexa 11).

8330 401 = 5121 8330

9.În data de 07.07.2008 SC CEREALPROD SA primește factura fiscală numărul 101973/07.07.2008 de la firma de telefonie SC VODAFONE SA în valoare de 1000 lei, TVA 19%(anexa 12).

% = 401 1190

626

4426

10.În data de 11.07.2008 SC CEREALPROD SA achită factura numărul 101973/07.07.2008 primită de la furnizorul SC VODAFONE SA, în valoare de 1190, prin contul bancar

(anexa 13).

1190 401 = 5121 1190

11. În data de 13.07.2008 SC CEREALPROD SA înregistrează cheltuielile cu amortizarea, reprezentând amortizarea de la data de 01.01.2008 până la data de 13.07.2008, tuturor utilajelor agricole deținute de societate, din care amortizarea utilajului achiziționat în data de 01.03.2008 este de 832 lei, dar și cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor constituind cheltuieli generale ale întreprinderii.

Amcombina XTR2005=25000/(10ani*12luni)=208lei/lună

Utilajul agricol a fost achiziționat în data de 01.03.2007, deci are 4 luni de funcționare în cadrul societății, deci 208lei*4 luni=832 luni.

10500 6811 = 281 10500

12. În data de 14.07.2008 SC CEREALPROD SA primește factura fiscală numărul 225632/14.07.2008 de la furnizorul SC APA SA reprezentând cheltuieli generale ale societății, în valoare de 3000 lei, TVA 19%. Plata furnizorului făcându-se prin numerar

(anexa 14,15).

% = 401 3570

605

4426

3570 401 = 5121 3570

13 .În data de 15.07.2008 SC CEREALPROD SA înregistrează obligația de plată a salariilor pentru angajați, conform ștatului de plată, în valoare de 38570 lei(anexa 16).

38570 641 = 421 38570

14. În data de 15.07.2008 SC CEREALPROD SA înregistrează următoarele contribuții aferente salariilor pentru angajați, conform ștatului de plată(anexa 16):

Contribuțiile firmei la asigurările sociale 20.5%*38570=7907

7907 6451 = 4311 7907

Contribuțiile firmei la fondul asigurărilor de sănătate 5.2%*38570=2006

2006 6453 = 4313 2006

Contribuțiile firmei la fondul de șomaj 0.5%*38570=193

193 6452 =4371 193

Contribuțiile firmei la fondul de risc 0.526%*38570=203

203 635 = 447.1 203

Comisionul datorat de firmă pentru cărțile de muncă 0.25%*38570=96

96 635 =447.2 96

Contribuțiile firmei la fondul pentru concedii medicale și indemnizații 0.85%*38570=329

329 6455 = 4317 329

Contribuțiile firmei la fondul pentru garantarea creanțelor salariale 0.25%*39570=96

96 6456 = 4373 96

Contribuțiile firmei la fondul de handicap

4% din numărul de salariați dintr-o firmă, a cărui număr total de salariați depășesc50, ar trebui să fie persoane cu handicap. SC CEREALPROD SA nu are angajată nici o astfel de persoană, din cauza obiectului de activitate, deci va trebui să realizeze un fond de handicap. În realizarea acestei monografii contabile am presupus că numărul de salariați ai firmei SC CEREALPROD SA este de 25, deci nu ar trebui să fie angajată nici o persoană cu handicap, iar acest fond nu se constituie.

15. În data de 15.07.2008 SC CEREALPROD SA înregistrează reținerile din salarii, conform statului de plată, astfel(anexa 16):

Contribuțiile salariatului la asigurările sociale 10.5%*38570=4050

Contribuțiile salariatului la asigurările sociale de sănătate 5.5%*38570=2121

Contribuțiile salariatului la fondul de șomaj 0.5%*38570=193

Impozitul 16%* (38570-4050-2121-193)

16%*32206= 5153

Total rețineri 4050+2121+193+5153=11517

11517 421 = %

4050

4314 2121

4372 193

5153

16. În data de 15.07.2008 SC CERALPROD SA ridica de la bancă suma de 30000 lei in vederea achitării salariilor angajaților(anexa 17).

30000 581 = 5121 30000

30000 5311 = 581 30000

17. În data de 15.07.2008 SC CEREALPROD SA achită salariile prin numerar salariaților (anexa 17).

27053 421 = 5311 27053

18. În data de 20.07.2008 SC CEREALPROD SA dă în consum combustibil achiziționat de la furnizorul SC PETROM SA, in valoare de 20000 lei, conform bonului de consum numărul 4 (anexa 18).

20000 6022 = 3022 20000

19. În data de 20.07.2008 SC CEREALPROD SA realizează operația de recoltare înregistrând producția de grâu de pe cele 200 de hectare

Producția obținută este de 1000 tone, adică: 200ha*5t/ha (anexa 19)

81200 345.CG = 711 81200

20. În data de 20.07.2008 SC CEREALPROD SA înregistrează și obținerea paielor de grâu.

20000 345.PG = 711 20000

21. În data de 20.07.2008 SC CEREALPROD SA realizează operația de recoltare înregistrând producția de orz de pe cele 100 de hectare.

Producția obținută este de 500 tone, adică:100ha*5t/ha(anexa 19)

40100 345.CO = 711 40100

22. În data de 20.07.2008 SC CEREALPROD SA înregistrează și obținerea paielor de orz

10000 345.PO = 711 10000

23. În data de 20.07.2007 SC CEREALPROD SA vinde grâul recoltat în aceiași zi către clientului SC IRIS SA în valoare de 200000 lei, TVA 19 %, conform facturii fiscale nr.897/20.07.2008(anexa 20)

Se negociază cu clientul un preț de vânzare de 0.1lei/kg pentru cele de tone de grâu obținute

238000 41 = %

200000

4427 38000

Se descarcă gestiunea

81200 711 = 345.CG 81200

24. În data 21.07.2008 SC CEREALPROD SA vinde paiele de grâu și cele de orz clientului SC COMPLEXUL DE PORCI SRL, BRAILA, in valoare de 30000 lei, TVA 19%, conform facturii fiscale nr. 258/21.21.07.2008

35700 411 = %

701 30000

4427 5700

Se descarcă gestiunea

20000 711 = 345.PG 20000

10000 711 = 345.PO 10000

25. Se regularizează contul de TVA.

43700 4427 = %

4426 7410

4423 36290

26. Se închide conturile de cheltuieli

97100 121 = %

6021 3000

6022 20000

6024 200

6028 3000

605 10000

626 1000

635 299

641 38570

6451 7907

6452 193

6453 2006

6455 329

6456 96

681 10500

27. Se închide conturile de venituri

% = 121 256400

26400 711

230000 701

28. Venituri – Cheltuieli =256400 – 97100 = 159300 Profit brut

Impozit pe profit = 159300*16% =25488

25488 691 = 441 25488

25488 121 = 691 25488

25488 441 = 5121 25488

III.Înregistrare sistematică

121 2131 281 3021

97100 Si84394 Si5571700 Si 26000 Si572000 3000

25488 314800 25000 10500

122588 399194 5596700 – – 36500 572000 3000

Sfc 276606 Sfd 5596700 Sfc 36500 Sfd 569000

3022 3024 3028 345.CG

Si 50000 20000 Si 97000 200 Si 57000 3000 Si 2000 81200

50000 20000 97000 200 3000 81200

Sfd 30000 Sfd 96800 60000 3000 83200 81200

Sfd 57000 Sfd 2000

345.CO 345.PG 345.PO 331.CG 331.Co

Si 1000 20000 20000 10000 10000 Si 46500 46500 Si 20000 20000

40100

41100 20000 20000 10000 10000 46500 46500 20000 20000

Sfd 41100

4111 4311 4312 4313 4314

Si50000 Si 7115 Si 3350 Si 2100 Si2300

238000 7907 4050 2006 2121

35700

323700 15022 7400 4106 4421

Sfd 323700 Sfc 15022 Sfc 7400 Sfc 4106 Sfc 4421

401 404 421 444 441

3570 Si 3576815 29750 Si 93000 11517 Si 12500 Si 3045 25488 Si 4690 8330 3570 29750 27053 38570 5153 25488

1190 8330

3570 1190 29750 122750 38570 38570 8198 25488 30178

3570 Sfc 122750 Sfc 12500 Sfc 8198 Sfc 25488

16660 3593475

Sfc 3576815

4371 4372 4373 4423 4427

193 193 96 36290 43700 38000

193 193 96 36290 5700

Sfc 193 Sfc 193 Sfc 96 Sfc 36290 43700 43700

4426 447.1 447.2 581 5311

570 7410 203 96 30000 30000 Si 5820 3570

4750 203 96 30000 30000 30000 27053

1330 Sfc 203 Sfc 96 35820 30623

190 Sfd 5197

750 6021 6022 6024 6028

7410 7410 3000 3000 20000 20000 200 200 30000 30000

5121 3000 3000 20000 20000 200 200 30000 30000

Si 105000 29750

8330 641 626 635 681

1190 38570 38570 1000 1000 2006 2006 10500 10500

3570 38750 38570 1000 1000 2006 2006 10500 10500

30000

25488 6451 6452 6453 6455

105000 98328 7907 7907 193 193 2006 2006 329 329

Sfd 6672 7907 7907 193 193 2006 2006 329 329

6456 691 701 711

96

lll

Anexa 1

Anexa 2

Seria: TRE nr.2721

Anexa 3

SA CEREALPROD SA

REGISTRU DE CASĂ

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6 Seria: ZFZ nr.33947

Anexa 7

Anexa8

verso

Anexa 9

Anexa 10 Seria: YYY nr.72212

Anexa 11

Anexa 12 Seria: YTOY nr.101973

Anexa 13

Anexa 14 Seria: YYY nr.2256321

Anexa 15

Anexa 16

SC CEREALPROD SA

STAT DE SALARII

Pe lunile ianuarie- decembrie anul,,2008

Anexa 17

SA CEREALPROD SA

REGISTRU DE CASĂ

Anexa 18

Anexa 19

Bon de recoltare zilnică

Nr. 1, data 20.07.2007

Șef exploatație Vasilescu

Cântăritor Ionescu

Anexa 20 Seria: TTT nr.897

Anexa 21 Seria: YYY nr.258

SC CEREALPROD SA Nr.pagină: 1

Registru jurnal

Întocmit Verificat

SC CEREALPROD SA Nr.pagină: 2

Registru jurnal

Capitolul 4.Organizarea sistemului informatic

Funcționalități componente ale versiunii standard de Merlin

1.Contabilitate

Modulul de contabilitate, ca și structură funcțională, permite o transpunere clară a tranzacțiilor efectuate în cadrul celorlalte module ale aplicației, sintetizând informația cu caracter contabil la nivel de firmă componentă a holdingului si/sau moneda utilizată.

Fiind conștienți de complexitatea generală, de spetele contabile românești, se poate spune că acest modul contabil se mulează perfect pe cerințele rezultate din practica de specialitate și în același timp oferă utilizatorilor o mare flexibilitate în ceea ce privește adoptarea tendințelor impuse de economiști în cadrul compartimentelor contabile.

Planul de conturi utilizat este cel standard, reglementat de legislația economică în vigoare, lăsând însă la dispoziția utilizatorului. Posibilitatea de extindere a acestuia în funcție de necesitățile generate de activitățile prestate în interiorul companiei.

Informația contabilă este trimisă, în funcție de cerințele userilor, automat sau manual în modulul de contabilitate, interfața prietenoasă și bogată în informații a modulului permițând manevrarea facilă a acestuia.

Balanța de verificare, prezentă atât în interfață, cât și la nivel de rapoarte, oferă economiștilor informații privind mișcările de sume pe conturile contabile permițând inițierea unei analize detaliate pe conturile contabile utilizate.

Ca și funcționalități prezente în modul, mai avem:

-închiderea/deschiderea de luni contabile;

-emiterea/ștergerea notelor de închidere de venituri și cheltuieli;

-emiterea/ștergerea notelor de TVA și notelor de regularizare a acestuia;

-actualizarea soldurilor și rulajelor conturilor în balanța de verificare.

Aplicația mai oferă, pe lângă balanța de verificare și posibilitatea definirii bilanțului contabil, facilitând operarea asupra acestuia la nivel de interfață, dar și listarea acestuia din rapoarte.

Alte raportări, cu caracter obligatoriu sau nu, aferente modulului de contabilitate întâlnim:

-registrele și rapoartele contabile obligatorii;

-o serie de rapoarte personalizate în funcție de cerințele cumpărătorului.

1.1.Planul de conturi

Aplicația conține un plan de conturi predefinit ce poate fi adoptat în funcție de necesitățile și de conturile analitice existând în evidențele contabile ale cumpărătorului.

1.2.Note contabile

Sunt reflectarea tranzacțiilor desfășurate în celelalte module ale aplicației. Aceste ecrane oferă utilizatorului posibilitatea de a vizualiza notele contabile generate online din celelalte module ale aplicației sau de a genera manual anumite note de contabilitate.

1.3.Balanța de verificare

Permite utilizatorilor vizualizarea balanței de verificare curente cu informațiile curente înregistrate în notele contabile.

2.Financiar

Modulul financiar gestionează operațiunile, cu disponibil în lei sau valută, desfășurate prin intermediul conturilor de trezorerie, evidențiat în extrasele de cont bancar sau în registrele de casă, ori compensări de datorii și creanțe cu partenerii societății.

Modulul financiar este un modul care înglobează toate funcționalitățile necesare evidențierii tranzacțiilor legate de activitatea financiară începând cu banca, casa, operațiuni diverse cu caracter financiar, compensări între datorii și creanțele cu partenerii companiei, gestionarea efectelor de plată primite sau acordate.

Posibilitatea lucrului cu moneda de referință și devize, definirea mai multor casierii, indiferent de moneda în care sunt organizate și posibilitatea definirii mai multor conturi în diferite monede, oferă utilizatorului posibilitatea dea evidenția cât mai clar tranzacțiile financiare desfășurate.

Modulul financiar se află în strânsă legătură cu modulul de gestiune, făcând astfel ușoară plata/încasarea facturilor înregistrate în aplicație.

Operațiunile financiare de bancă și casă pot fi operate în mod cronologic de către operatorii modulului financiar.

Operațiunile cu caracter financiar sunt exprimate în moneda națională sau în diferite valute, în funcție de cursurile valutare sau raporturile de schimb dintre diferitele monede.

Ca și componență a modulului financiar întâlnim: compensări de datorii și creanțe, operațiuni bancare, operațiuni de casierie, operațiuni diverse, efecte de plată.

2.1.Compensări

Această funcționalitate permite utilizatorului modulului financiar stingerea datoriilor și creanțelor unității înregistrate în raporturile comerciale cu alți parteneri.

2.2.Banca

Documentele de bancă create sunt regăsite în ecranul „Documente de bancă”, Ordonarea lor se poate face în funcție de profilul utilizatorului. În acest ecran se pot adăuga numai tranzacțiile bancare conținute de extrasele de cont, conturile de bancă utilizate definindu-se în managementul companiei. Evidența documentelor și a tranzacțiilor se face cu ajutorul acestui modul din zona financiară a aplicației. Ordonarea datelor se poate face în funcție de profilul utilizatorului.

Criteriile de selecție a datelor din interfața programului permit utilizatorului filtrarea datelor în funcție de diverși parametri.

În momentul adăugării unui nou document de bancă, utilizatorul trebuie să opereze informații referitoare la:

-numărul de documente-care poate fi operat manual sau se poate autoincrementa prin introducerea unor plaje de numere pentru tipul de documente de natura tranzacțiilor bancare;

-tipul de documente-utilizat la operarea tranzacțiilor ei și date documentului;

-contul băncii-prin care se face tranzacția bancară;

-cursul valutar aferent monedei în care se face tranzacția;

-corpul documentului de bancă în care se pot opera plăți/încasări prin conturi contabile sau prin conturile de parteneri.

Tranzacțiile făcute direct pe conturile de parteneri leagă aceste tranzacții de soldul facturilor partenerilor respectivi.

Alte operațiuni ce se pot face în cadrul modulului sunt: modificarea unui document deja existent, vizualizarea unui document deja operat, ștergerea din baza de date a unui document, obținerea unui raport pentru un document vizat.

2.3.Casa

Documentele de casă create sunt regăsite în ecranul „Documente casă”. Ordonarea lor se face în funcție de profilul utilizatorului. În acest ecran se pot adăuga numai tranzacțiile de casierie obținute de registrele de casă, conturile de casă utilizate definindu-se în nomenclatoare.

2.4.Diverse

Ecranul de documente diverse are aceiași funcțiune ca și ecranul de casierie. Poate fi folosit pentru evidențierea unor tranzacții de natură financiară, altele decât cele ce pot fi făcute prin conturile de casă și bancă. Este și cazul tranzacțiilor de tipul avansurilor de trezorerie.

2.5.Efecte de plată

Toate efectele de plată primite de la parteneri/ emise către parteneri ce urmează a fi încasate sunt înregistrate în ecranul de adăugare a documentelor de plată.

Criteriile de selecție a datelor din interfața programului permit utilizatorului filtrarea datelor în funcție de diverși parametri.

Ca pași de operare a acestor documente se recomandă înregistrarea acestora și asocierea lor cu facturile obiect al plății/ decontării..

În ecranul de adăugare operatorul va adăuga:

-numărul de documente-care poate fi operat manual sau se poate auto-incrementa prin introducerea unor plaje de numere pentru tipul de documente de natura efectelor financiare de plată;

-tipul de documente-utilizat la operarea efectelor financiare de plată;

-data emiterii documentului;

-numărul de zile scadente;

-partenerul emitent al înscrisului;

-contul bancar prin care se face decontarea documentului;

-valoarea înscrisului;

-moneda de emitere;

-cursul valutar aferent monedei în care se face tranzacția;

-asocierea sumelor de pe înscris cu documentele existente.

Alte operațiuni ce se pot face în cadrul modulului: modificarea unui document deja existent, vizualizarea unui document deja operat, ștergerea din baza de date a unui document, obținerea unui raport pentru un document vizat.

2.6.Documente

Aici apar toate documentele primare definite pentru acest modul. Ele vor fi regăsite și în nomenclatorul de documente financiare.

2.7.Rapoarte

Ex. : situația facturi încasate, situația facturi neîncasate, situația facturi plătite, situația facturi neplătite, efecte clienți, efecte furnizori, situația TVA pentru adaos negativ etc

3.Gestiune

Modulul de gestiune, ca și structură, înglobează o gamă foarte largă de funcționalități care au ca scop acoperirea tuturor necesităților unei întreprinderi în ceea ce privește gestionarea resurselor materiale și a portofoliului propriu de furnizări și/sau clienți, evidențierea fluxului de documente primare și a afectelor pe care acestea le provoacă în activitatea curentă și în activitatea de gestiune a resurselor.

Structura acesteia permite utilizatorului o diferențiere clară a proceselor specifice activității de gestiune. Adăugarea articolelor și a partenerilor se poate face fără apelarea ecranelor de căutare a acestora.

3.1.Articole

Face strictă referire la nomenclatorul de articole stocabile sau nu, existente în aplicație. Nomenclatorul conține date informative în legătură cu fiecare articol și oferă anumite informații privind codul și denumirea acestora, unități de măsură, prețurile de achiziție/vânzare, reducerile comerciale practicate pentru fiecare articol, moneda și categoria de TVA, conturi contabile asociate, informații privind starea stocului pe fiecare gestiune.

Ordonarea lor nu este independentă de acțiunile utilizatorului, ea făcându-se în funcție de filtrele definite de fiecare operator

Ecranul de căutare a articolelor afișează toate articolele definite în aplicație în funcție de filtrele definite pe grupul de utilizatori din care userul curent face parte.

La adăugarea articolelor se vor opera date privind descrierea, prețurile, componentele și cheltuiala, filialele ce lucrează cu acest articol, furnizorii acestui articol, conturile contabile ce identifică articolul, unității de măsură auxiliare, ambalajele ce însoțesc marfa, stocul de articol pe fiecare gestiune și alte informații necesare. Datele obligatorii sunt cele ce se operează în câmpurile pe fond galben..

3.2.Parteneri

Nomenclatorul se referă la partenerii asociați și conține date informative în legătură cu fiecare dintre parteneri.

Ordonarea lor nu e independentă de acțiunile utilizatorului, ea făcându-se în funcție de filtrele definite de fiecare operator.

3.3.Facturi scadente

Ecranul permite vizualizarea facturilor primite/emise în relația cu partenerii societății. Ecranul permite filtrarea facturilor în funcție de diverși parametri: categorii de parteneri, grupe de parteneri, rolul acestora, dacă e activ sau nu.

Filtrarea se mai poate face în funcție de descrierea partenerului. Utilizatorul va putea sorta comenzile existente prin filtre de perioade și în funcție de agenții sau echipe de agenți.

3.4.Comenzi

3.5.Documente

Permite gestionarea și monitorizarea tuturor documentelor primare și operarea acestora în cadrul acelor tipuri de documente definite care reies în urma analizării respectivelor procese.

Documentele operate pot suferii transformări sau pot da naștere la alte documente, aplicația facilitând acest tip de multiplicare a documentelor tocmai pentru eficientizarea lucrului și micșorarea timpului de obținere a informației.

De exemplu: userul poate transforma un document de tipul factură într-un NIR și viceversa.

3.6.Operațiuni

Operațiunile ce se pot face din modulul de gestiune sunt: deschidere lună, deschidere lună-optim,

refacere stoc, refacere stoc –optim, conversie documente, generare note contabile.

4.Centre de cost

Evidențe pe centre de cost și proiecte

Poziționarea modului și componenta

Proiectele sunt entități care au ca scop colectarea de date din diverse activități prestate de centrle de cost definite pe companie

Un proiect are o perioadă determinată de data de început și data de finalizare, perioada în care sunt repartizate activitățile centrelor de cost implicate în realizarea proiectului.

Activitățile sunt definite manual in nomenclatorul de activități și ulterior sunt asociate proiectelor. La fel se întâmplă și cu consumurile de articole pentru fiecare proiect.

Asocierea se face din nomenclatorul de articole.

Repartizarea costurilor se face prin selectarea modulelor din care se preia date. Repartizarea costurilor se face în funcție de tipul de cheltuială ales și de modulul selectat, modul de lucru cu proiectele, centrele de cost și activitățile pe documentele de stoc, financiare și notele contabile.

a. documente de stoc-orice valoare înregistrată pe un document de stoc poate fi repartizată pe un centru de cost, un proiect sau o activitate privată;

b. documente financiare-valorile înregistrate pe un document financiar pot fi repartizate pe uncentru de cost, un proiect sau o activitate prestată;

c. notele contabile-valorile înregistrate de o notă contabilă pot fi repartizate pe un centru de cost sau o activitate prestată.

4.Comercial

Modulul comercial permite evidența relațiilor comerciale cu partenerii curenți sau ocazionali ai societății.

4.1.Oferte

4.1.1.Oferte de tip client

Acestea permite înregistrarea tuturor ofertelor primite de la clienți. Adăugarea unei noi oferte primite de la clienți presupune operarea unor date cum ar fi: tipul de ofertă, data de început și de sfârșit a valabilității acesteia, moneda în care este înregistrată, partenerul sau grupul de parteneri căreia i se adresează, persoana, liniile ofertei ce conțin date referitoare la articolele ce fac obiectul ofertei (denumirea și codul articolului, moneda, discounturi acordate, cantitate, prețuri și valoare, zilele de valabilitate pe linie, articol).

4.1.2.Oferte de tip furnizor

Aceasta permite înregistrarea tuturor ofertelor trimise către furnizori.

4.2.Echipe de vânzare

Sunt echipe formate din agenți de vânzare, livrare și merchandiseri. La operarea acestora se pot defini rutele și mașina cu care lucrează cât și depozitul din care livrează. Pe liniile documentului se vor opera partenerii pe care-i deservesc.

4.3.Target

Permite definirea targeturilor comerciale pe diferite nivele: companie, filială sau agent. Definirea targeturilor se face prin alegerea tipurilor de target operate în aplicație, a încasărilor propuse și numărul de clienți propuși, data de început și sfârșit a realizării targetului.

4.4.Procente target

Permite calculul procentelor de target realizate pe filială și agent.

4.5.Calcul target realizat

Permite calculul targetului realizat pe agent, sucursală sau companie sau pe tip de target.

4.6.Rute

În aplicație se pot definii rute de distribuție făcute de agenții de livrare și cei de vânzare.

5.Mijloace fixe

5.1.Mijloace fixe

Ecranul de căutarea a mijloacelor fixe prezintă mijloacele fixe care corespund criteriilor de selecție introduse de utilizator.

Adăugarea unui nou mijloc fix presupune operarea următoarelor date:

*În tab-ul „Date generale”-câmpurile vor fi completate de către utilizator, excepție făcând următoarele câmpuri pentru care utilizatorul va trebui să selecteze datele din listele afișate, liste care pot fi configurate în modulul Nomenclatoare:

Depozit : se definește în Nomenclatoare/Gestiune/Filiale

Locație : se definește în Nomenclatoare/Mijloace fixe/locații

Cont imobilizare : se definește în Nomenclatoare/Mijloace fixe/Grupe de conturi

Grupa : se definește în Nomenclatoare/Mijloace fixe/Grupe de mijloace fixe

Custode : se definește în Nomenclatoare/Gestiune/Parteneri/Persoane

*În tab-ul „Valoare”-se introduc date referitoare la Valoarea Mijloacelor fixe, tipul amortizării etc.

*În tab-ul „Centre de cost”-se selectează centrele de cost aferente mijloacelor fixe introduse.

5.2.Fișe de reparație-utilizatorul poate înregistra modernizări, reparații efectuate mijloacelor fixe.

5.3.Operațiuni

5.4.Rapoarte-Contabilitate, Financiar, Gestiune, Comercial, Mijloace fixe, Salarizare.

6.Salarizare

În aplicație necesitățile apărute în legătură cu funcțiile de personal și salarizare sunt suplinite de un singur modul funcțional numit ”Salarizare”. Acest modul permite evidențe organizate la nivel de companie sau pe componente departamentale ale societății. La baza acestei evidențe stă structura organizatorică a societății evidențiată printr-o organigramă funcțională.

Funcția de personal e asigurată printr-o serie de informații necesare oricărui departament de resurse umane, cum ar fi :date personale, studii efectuate și grad de profesionalizare pentru funcția pe care o ocupă, informații privind calificarea profesională a angajatului, limbi străine cunoscute, informații cu caracter psiho-social etc.

Funcția de salarizare rezidă într-un calcul exact și complex de drepturi și obligații salariale, toate purtând amprenta reglementărilor în vigoare.

Rapoartele furnizate de modul sunt cele legate de statele de avans și lichidare, situații privind concediile medicale, fluturații și raportările obligatorii către stat.

7.Nomenclatoare

Generale, Contabilitate, Financiar, Gestiune, Mijloace fixe, Salarizare

7.1.Generale-Agenți, Orașe, Județe, Valute, Poziții geografice, Unitate de măsură, TVA, Tipuri de persoane, Texte utilizatori, Tipuri de adrese.

Aceste nomenclatoare permite definirea agenților în aplicație, orașelor și a județelor cărora le aparțin, județelor și codurile acestora, definirea în sistem a tuturor monedelor utilizate cât și specificul monedei defaul folosită în evidență, definirea oricăror unități de comensurare aplicabile în modulul de gestiune al aplicației, definirea cotelor de TVA practicate în aplicație, permite definirea unor tipuri ce pot fi asociate diferitelor persoane de contact reprezentate ale partenerului.

7.2.Contabilitate-sunt specifice modulului contabil și permite definirea entității necesare în lucrul cu modulul.

7.3.Financiar-permite operarea tuturor acelor informații necesare în lucrul cu acest modul.

7.4.De gestiune- Categorii articole, Tipuri articole, Auto, Șoferi, Mod de livrare.

7.5.De mijloace fixe

7.6.Salarizare

8.Administrativ

Permite userilor cu drepturi de administrare a aplicației configurarea acesteia pentru optimizarea și eficientizarea operării pentru ceilalți useri.

BIBLIOGRAFIE

Adriana Florina Popa, Mirela Nichita, Ileaana Cosmina Pitulice, Iulia Jianu – Studii practice privind aplicarea Standardelor Internaționale de raportare financiară în România, Editura Contaplus, 2007

Băviță Ilie (coordonator), Dumitru Mădălina, Pitulice Ileana Cosmina, Calu Daniela Artemisa, Popa Adriana Florina – Contabilitate în agricultură- Abordări teoretice și practice, Editura Contaplus 2008;

Condei Reta – Strategii de înființare a unei societăți comerciale agricole, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Departamentul de Învățământ la Distanță, București, 2007.

Constantin Dropu – Agricultura și politicianismul – Un secol de politică agrară în România 1907-2007, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007;

Dachin Anca, Ion Raluca, Istudor Nicolae, Zahiu Letiția, Manole Victor, Popescu Adelina, Poenaru Ștefan – Agricultura Uniunii Europene sub impactul politicii agricole comune, Editura Ceres, București, 2006;

Dicționarul explicativ al limbii române – Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996;

Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 41 Agricultura – Corpul Experților Contabili Și Contabililor Autorizați din România, Editura CECCAR, București, 2004;

Gheorghe Lăcătușu, Ștefan Pete, Mara-Monica Staicu – Agricultura României în contextul integrării în Uniunea Europeană-2002-2003, Editura Corvin, Deva;

Letiția Zahiu, Veronica Toncea, Florin Toderoiu, Alexandru Lăpușan, Mihai Dumitru – Structurile agrare și viitorul politicilor agricole, Editura Economică, București, 2003;

Profesor Doctor Ioan Oancea – Agricultura Generală , Editura Ceres, București, 1994;

Violeta Isai – Contabilitate de gestiune, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004;