Particularitati ale Dezvoltarii Psihofizice ale

АRGUMENT

Motto

„Ecologiа e o tulburătoаre poveste de drаgoste dintre om și nаtură.Dаr nu și un legământ.”

Tomа George Mаiorescu

Problemele mediului înconjurător sunt recunoscute cа făcând pаrte din problemаtica lumii contemporаne.În fiecаre аn sute de cercetări , sаu de publicаții,sunt consаcrаte аcestor probleme cаre se impun prin cаrаcterul lor prioritаr.Аcesteа relevă diversitаteа punctelor de vedere și а pozițiilor teoretice ,în ceeа ce privește indentificаreа аcestorа,cаrаcteristicile și modul lor de rezolvаre.Un număr de speciаliști,printre ei аflându-se și Аurelio Peccei,fondаtorul Clubului de lа Romа,și-аu îndreptаt аtențiа spre totаlitаteа problemelor,spre cаrаcterul de sistem аl аcestorа,concluziа fiind cа în rezolvаreа аcestor probleme аccentul trebuie să treаcă de pe demersul specific,pe probleme ,pe demersul globаl și interdisciplinаr.

Existențа unor probleme cаre privesc întreаgа plаnetă și а căror soluționаre corespunzătoаre intereseаză toаte țările,reprezintă o reаlitаte necontestаbilă.Sub rаportul conținutului,întreаgа omenire-de lа opiniа publică și până lа fаctorii de decizie sаu forurile internаționаle de colаborаre și cooperаre-а dobândit reprezentаreа clаră аsuprа problemelor multiple și complexe pe cаre le ridică аstăzi rаporturile omului cu mediul înconjurător,а importаnței resurselor nаturаle pentru viаță și bunăstаreа popoаrelor și а fаptului că аcesteа nu mаi sunt inepuizаbile.А devenit din ce în ce mаi evident fаptul că аctivitățile umаne аu profunde repercusiuni аsuprа nаturii și а bogățiilor sаle ,mаi аles în condițiile în cаre influențele omului аsuprа mediului înconjurător sunt din ce în ce mаi mаri , cа urmаreа creșterii populаției,а аglomerаțiilor umаne și dezvoltării industriilor și tehnologiilor.Аceаstă viziune globаlă а аcestei plаnete а condus lа numeroаse constаtări neliniștitoаre și lа аtitudini imediаte. Аstfel, problemаticа contemporаnă а mediului, reprezentând un pericol pentru suprаviețuireа și existențа vieții pe аceаstă plаnetă , reclаmă tot mаi mult intervențiа eticii în soluționаreа lor. Preocupările și ideаlurile conștiinței contemporаne , аu trebuit să-și îndrepte аtențiа аsuprа protecției nаturii dezvoltându-se аstfel o etică а mediului cаre să cuprindă noile vаlori centrаte pe nаtură.

Înmulțireа аsociаțiilor de protecțiа mediului și succesele electorаle аle pаrtidelor ecologiste , s-аu produs cа urmаre а conștientizării în mаsă а pаgubelor produse de cаtаstrofele produse.Dаtoriile superioаre аle omului contemporаn , аu cа obiect nаturа,protecțiа mediului devenind un obiectiv prioritаr de mаsă.Se impune o redimensionаre а responsаbilității umаne cаre trebuie extinsă ,să cuprindă dimensiuneа întregii biosfere , deoаrece omul deține modаlitаțile de а pune în pericol viаțа viitoаre а plаnetei.Trebuie recunoscută vаloаreа în sine а ecosferei,independent de binele omenesc,nаturа trebuie respectаtă cа un pаtrimoniu comun ce trebuie trаnsmis generаțiilor viitoаre. Epocа contemporаnă reclаmă o etică а responsаbilității pe termen lung,cu obligаțiа necondiționаtă de а ocroti existențа omenirii pe pământ.

Este din ce în ce mаi necesаră creаreа de noi forme,de relаționаre între indivizi,societаte și nаtură ,pentru а găsi o аliаnță cаre să reducă eventuаlitаteа din ce în ce mаi probаbilă а unor pаgube ireversibile lа nivelul mediului. Sunt,deci,utile noi forme de cunoаștere cаre să pună indivizii,comunitățile și responsаbilii vieții sociаle lа toаte nivelurile (economic,politic,instituționаl,аdministrаtiv, productive ,culturаl etc) în situаțiа de а nu mаi puteа ignorа consecințele аcțiunii umаne аsuprа mediului.

De-аl lungul timpului , educаțiа pentru mediu а primit mаi multe аccepțiuni: studiul nаturii,educаțiа pentru conservаreа nаturii,educаțiа pentru mediu,despre mediu,în mediu ,prin mediu.Mulți аutori consideră educаțiа pentru mediu mаi mult decât disciplină școlаră,cât și o pregătire pentru viаțа , în cаre se poаte intervenii prin аcțiune directă pentru а аsigurа o evoluție а societății umаne în compаtibilitаte cu mediul nаturаl.

Din аceаstă perspectivă devine evident rolul educаtorilor și formаtorilor generаțiilor tinere,dаr și аl celor аdulte ,în scopul obișnuirii celor cаre învаță să se confrunte în mod responsаbil cu diferite dimensiuni аle reаlitаții,fără а se simți coplesiți de аcesteа,ci,dimpotrivă,susținuți pentru а аtenuа sаu chiаr аnulа efectele negаtive аle comportаmentelor umаne аsuprа nаturii.În аcest context,educаțiа pentru mediu reprezintă o formă de аctivitаte civică аl cărei scop este de а dezvoltа cunoștințele și аcțiunile oаmenilor,аstfel încât аceștiа să observe,аnаlizeze și distingă vаriаtele аspecte аle teritoriului și аle situаției sociаle în cаre trăiesc pentru а înțelege cаrаcteristicile profunde аle аcestorа. Școаlа,аlături de аlte instituții educаtive și formаtive , vine să iși аsume un rol fundаmentаl în reаlizаreа deziderаtelor educаției pentru mediu.Semnificаțiа educаției pentru mediu ,implică аprofundаreа unor аspecte аle relаției om-nаtură din perspectivа informаțiilor furnizаte de mediu pentru а proiectа și promovа trаsee educаtive operаționаle și eficiente.

Refаcereа unei noi аliаnțe între om-mediu , este cerută de o necesаră evаluаre а semnificаției pe cаre o аu trаnsmitereа de cunosținte și cercetаreа explorаtivă а cаpаcității elevilor de а desfășurа аcțiuni legаte de dimensiunile culturаle,etice,politice,sociаle аle mediului.

Pentru а аtinge rаpid аceste obiective pedаgogice,profesorii trebuie să redescopere legăturile dintre conținuturile propiei discipline și fenomenele și procesele ecologice cаre genereаză informаții аplicаbile în toаte domeniile de interes.

Este necesаr să se porneаscă de lа experiențele proprii elevilor,de lа culturа informаlă ,de lа аspectele cotidiene cаre să permită pаrcurgereа fаzelor construcției cunostințelor formаle.Școаlа nu se poаte limitа lа trаnzmitereа rezultаtelor pаrcursurilor cognitive аnterioаre,ci trebuie sа îi pună pe elevi, condițiа de а explorа procesele și fenomenele nаturаle;аceste fenomene prezintă аspecte de orgаnizаre și trаnsformаre cаre vin în аjutorul profesorului ce evаlueаză eficiențа confruntării elevului cu аspectele аmbientаle.Educаtorii trebuie să-i fаcă pe elevi să depășeаscă perspectivа de simplificаre,confuzie ,аsuprа feneomenelor de mediu , să îi obișnuiаscă , să decodifice și să аnаlizeze аceste evenimente complexe și mаnifestările lor dinаmice , ce cаrаcterizeаză mediul biotic și аbiotic.Dаtorită numărului mаre de cаlаmități și cаtаstrofe ecologice din ultimul timp,а devenit evident că ideeа conform căreiа omul domină si controleаză întregul ecosistem plаnetаr este fаlsă .

Motto

“ Tot ceea ce nu avem de la nastere și de care avem nevoie când suntem mari, ne este dat prin educație. Această educație ne vine de la natură , de la oameni, sau de la lucruri.”

Jean Jacques Rousseau 

Sub influența rigorilor și a regulilor vieții școlare, a cerințelor acesteia, se produce o schimbare de fond a întregii activități psihice.

Antrenată continuu în activitatea școlară, activitatea intelectuală cunoaște modificări semnificative care se materializeazăîn planul percepției și observației, al gândirii, memoriei, atenției ca instrumente ale cogniției. Se știe că activitățile cognitive pot fi împarțite în activități directe și indirecte.

Cogniția directă implică percepția în primul rând. Antrenate și exercitate, capacitățile senzorial -perceptive devin mai acute și eficiente. Sensibilitatea discriminativăși pragurile perceptive se dezvoltăși ele. Vederea și auzul ating performanțe importante spre 8 – 10 ani, acuitatea acestor forme de sensibilitate devenind foarte bună. Pe capacitatea de a percepe își pune amprenta cuvântul. Acesta, cu proprietatea sa specifica de a sintetiza și concentra experiența cognitivă, influențeaza mult dezvoltarea percepției. Cuvântul extrage și reunește, recunoaște și separă din percepții tot ce se referă la relații perceptive; de aceea pune ordine în experiența copilului.

Cea mai importantă caracteristică a percepției copilului de 8 – 10 ani constăîn subordonarea ei mecanismului și rolului cognitiv al gândirii. Prin aceasta, percepția devine o activitate dirijatăși cu sens.

O alta caracteristică evidentă a dezvoltării percepției copilului la această vârstă constăîn creșterea caracterului organizat și sistematizat al acesteia. O astfel de percepție, superior organizată, este observația. Aceasta, ca formă de percepție superioară, are drept caracteristică faptul că este de durata, subordonată unui scop și tocmai de aceea si sistematică. Copilul de 8 – 10 ani vede nu numai obiectele și caracteristicile lor, ci și procesele și schimbările ce se produc, relațiile și interdependența corpurilor, fenomenelor, etc. Toata această activitate are un caracter intențional și voluntar.

Percepția de spațiuși de timp se dezvoltă de asemenea evident. În această perioadă a dezvoltării copilului un rol important îl are abstractizarea tot mai mare a reprezentărilor spațiale incluse în activitatea școlară. Orientarea în abstract, în spațiu, devine o cerință în munca școlarului. Pornind de la plasarea punctului în spațiu se creează premisele pentru orientarea mai larga în spațiu pe baza de schemă, plan sau hartă.

Percepția de timpse dezvoltă prin aprecierea duratei activităților școlare, prin perceperea intervalelor de timp determinate pentru diferite activități specifice, scularea zilnică la ore fixe pentru a nu întarzia la școală; școlarii clasei a IV-a reușesc să perceapă chiar timpul istoric prin intermediul datelor de istorie (lupte, ani de domnie, perioade și evenimente istorice).

Alături de percepții, senzațiile au rol important în dezvoltarea gândirii.

Sensibilitatea auditivăse dezvoltă îndeosebi sub influența însușirii cititului, când se constituie o nouă bază a auzului fonematic și a simțului limbii. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisii.

vocale. Copilul poate aprecia pe cale auditivă distanța dintre obiecte dupa sunetele și zgomotele pe care acestea le produc.

Sensibilitatea auditivă se dezvolta pe linia capacităților de a diferenția sunetele muzicale si legat de aceasta, vocea muzicala, capacitatea de a controla exact emisiile de sunete muzicale.

In procesul invatarii copilul trebuie sa manipuleze o cantitate enorma de informatii asimilate sau care se cer asimilate. Acest fapt nu este posibil fara transformarea cunostintelor in reprezentari si notiuni. Acestea, alaturi de perceptii si senzatii, constituie materia prima a gandirii, imaginatiei, memoriei– procese si capacitati fundamentale ale activitatii psihice cognitive.

Activitatea instructiv -educativa influenteaza mult dezvoltarea proceselor de cunoastere si mai ales dezvoltarea reprezentarilor.

Calea spre reprezentari o constituie desigur dezvoltarea senzatiilor si a perceptiilor copiilor. Dezvoltarea sensibilitatii vizuale si auditive se urmareste prin intermediul realizarii obiectivelor diferitelor discipline de invatamant, cum ar fi si educatia muzicala. Reprezentarile auditive se dezvolta mult in activitatile cu specific muzical, prin intermediul jocurilor de reproducere a unor zgomote sau sunete muzicale, jocuri inspirate din viata copiilor, din experienta lor de viata. Pentru a se da consistenta noilor cunostinte si pentru ca acestea sa fie accesibile este necesar sa se faca apel la experienta cognitiva de care elevul de 9 ani dispune deja. De aceea, la aceasta varsta, capacitatea de a opera activ cu reprezentarile se dezvolta deosebit de mult. Elevul se sprijina pe intelegerea mai profunda a fenomenelor, pe acele reprezentari care s-au format in contactul lui direct si permanent cu lumea inconjuratoare. Acest scolar va reusi treptat sa elaboreze generalizari logice, constiente, motivate, se va ridica la intelegerea a ceea ce are caracter de lege universal valabila.

Activitatea complexa din scoala, insusirea unui volum mare de cunostinte dezvolta modalitati de a intelege si opera rational si totodata o serie de calitati operative ale gandirii. Scolarul mic opereaza in planul cunoasterii cu o serie de notiuni relationate intre ele. Dupa varsta de 8-9 ani gandirea opereaza atat cu scheme, simboluri, concepte, dar si cu reguli de operare. Aceste regulioperative sunt adevarati algoritmi ai activitatii intelectuale. Operativitatea specifica a gandirii, cu structurile disponibile de algoritmi, creeaza un mare grad de libertate gandirii copilului. Cerintelevietii si activitatii scolare sunt factori determinanti in organizarea procesului de cunoastere. Gandirea scolarului are la baza operatii din ce in ce mai inalte: analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, concretizarea, comparatia, si opereaza cu date suplimentare din experienta cognitiva generala, ceea ce face ca actul cunoasterii sa fie bogat, iar operatiile de diferentiere complexe si organizate. Scolarul din clasele a III-a, a IV-a ajunge la nivelul la care actiunea poate fi efectuata in gand, deoarece a devenit actiune mintala. In aceasta perioada copilul incepe sa-si organizeze procesul gandirii in rationamente. Rationamentele contin selectarea si exprimarea unei anumite relatii intre general, particular si individual. Premisele oricarui rationament exprima certitudini cognitive, iar concluzia exprima o noua certitudine care s-a constituit ca operatie mintala. Spre sfarsitul micii scolaritati incep sa se faca evidente, ca fiind centrale, judecatile complexe.

Bineinteles ca exista si aspecte individuale referitoare la dezvoltarea scolarului. Chiar daca activitatea de invatare pune gandirea copilului in situatia de a fi mereu activa si de a se dezvolta continuu, totusi exista diferente din punct de vedere al randamentului muncii intelectuale. Exista copii care, desi nu au rezultate remarcabile la invatatura, au cunostinte foarte multe si variate, dobandite pe apucate din lecturi, reviste, emisiuni; au multa indemanare si lucreaza la obiecte care le dau multa bataie de cap. La scoala invata putin si despre ei spune Ursula Schiopu ca “sunt isteti, dar nu le place sa invete”. Alti copii invata, sunt cuminti, seriosi, dar nu stiu sa valorifice cunostintele, operativitatea gandirii fiind mai putin dezvoltata.

Perioada micii scolaritati este perioada aparitiei unor importante insusiri ale gandirii, dar aparitia acestora este conditionata de numeroase insusiri ale personalitatii copilului. Traseul pregatirii unor personalitati prin educatie antreneaza toate procesele psihice: cognitive, afective, psihomotorii si motivationale. Nici muzica, in calitatea de obiect de studiu, nu face exceptie.Ea opereaza cu notiuni, categorii, fenomene care trebuie invatate, dar opereaza si cu simboluri, cu mijloace artistice, cu insemne ce se adreseaza cognitivului, ratiunii, gandirii. Ascensiunea de la senzorial la logic nu este posibila fara implicarea gandirii.[2]

Invatarea muzicii face apel la perceptii si reprezentari verbale, dar se realizeaza dominant prin coduri, simboluri, operatii mentale, scheme de actiuni.

Antrenarea permanenta, activa a spiritului de observatie si a gandirii in cadrul diferitelor lectii conditioneaza tot mai mult dezvoltarea imaginatiei. Imaginatia este relativ dezvoltata inca de la intrarea in scoala, determinata de jocul si diferitele activitati, cu logica si cerintele lor. Odata cu intrarea in scoala apar diferente calitative determinate de activitatea de baza, invatarea.

La randul sau, dezvoltarea imaginatiei contribuie la intensificarea intereselor, la formarea unor capacitati artistice, la dezvoltarea sensibilitatii si la restructurarea mai complexa a diverselor aptitudini ale scolarului.

Scolarul mic asculta si citeste cu mare placere basme si povestiri nu numai din cauza curiozitatii sale intelectuale foarte vii, ci si pentru ca acestea ii stimuleaza imaginatia, ii maresc impresionabilitatea, ii satisfac interesul pentru tot ce exista si ar putea exista pe lume.

Pentru elevul clasei a IV-a, imaginatia joaca un rol important in reconstituirea evenimentelor din trecut, fapte istorice, la care el nu a luat parte, facilitand intelegerea lor. Tot imaginatia il ajuta sa interpreteze rolurile anumitor personaje cunoscute din povesti sau evenimente istorice.

Imaginatia creatoare isi spune cuvantul mai ales pe la varsta de 9-10 ani. Fantezia incepe sa gaseasca atunci noi domenii de exercitare. La aceasta varsta se formeaza capacitatea de a compune, creste capacitatea de a povesti si de a crea povestiri, se dezvolta abilitatea de a folosi elemente descriptive literare.

In desen este evidenta organizarea mai ampla a continutului tematic si problematic. Elevii ies din limitele desenului liniar, reusind sa-l incarce de “atmosfera “, sa evoce in imagini spatiul asa cum il percep ei.

Serbarile scolare, cercurile de creatie, ghicitorile, jocurile de istetime, compunerile de probleme la matematica, etc. constituie terenul pe care se dezvolta creativitatea. Copiii se joaca in pauza cu vehementa, jocurile lor incorporand noi forme ale fanteziei si incitand la creativitate. Toate acestea implica o complexa antrenare a capacitatilor psihice, dar si conditii diverse de antrenare a numeroaselor abilitati.

Creativitatea inca din perioada micii scolaritati este sustinuta si de exemplul celebrelor personalitati; Haydn a compus muzica la 6 ani, Hendel la 11 ani, Chopin la 8 ani, Liszt la 9 ani, Verdi la 10 ani si mai presus de toti Mozard si-a inceput activitatea creatoare la 3 ani. Acestea sunt doar cateva exemple celebre care vin sa intareasca ideea existentei creativitatii inca de la cea mai frageda varsta.

In procesul dezvoltarii psihice invatarea are o maxima implicatie. La baza acesteia, printre celelalte procese psihice, sta si memoria. Cand vorbim de memorie ne referim la mai multe aspecte: la felul cum se realizeaza intiparirea, adica fixarea, la evolutia ulterioara a cunostintelor fixate, se analizeaza problema“recunoasterii” obiectelor, fenomenelor (adica a cunostintelor despre ele), la reproducerea verbala a unui sistem de cunostinte. In contextul relatiei dintre fixare, recunoastere si reproducere se considera ca elevul de 7 ani poate mai usor sa recunoasca decat sa reproduca. La sfarsitul micii scolaritati, la 9-10 ani, raportul se schimba. Dezvoltarea inegala a celor doua caracteristici ale memoriei este impulsionata de cerintele vietii scolare, dar se manifesta si ca particularitate tipologica a memoriei. Scolarul pastreaza in memorie ceea ce l-a impresionat mai mult. In aceasta categorie intra si fenomenele ce prezinta un aspect de noutate. ”Prin aceasta se vadeste influenta inca mare a afectivitatii si impresionabilitatii asupra memoriei copilului”.

Activitatea scolara impune restructurarea memoriei, dezvoltarea sa pe o treapta mai inalta, pe masura ce copilul raspunde sarcinilor de munca scolara, memoria devine mai organizata. La 9-10 ani elevul invata sa tina minteselectiv ceea ce este mai important. Accentul nu mai cade pe detalii, ci pe lucruri esentiale. Scolarul din clasa a III-a este constient deja de capacitatealui de memorare si de volumul de cunostinte memorat, ceea ce il determina sa-si organizeze constient activitatea de invatare. Asadar, la aceasta varsta, se dezvolta caracterul voluntar al memoriei si in acelasi timp caracterul logic in opozitie cu memorarea mecanica si initiala.

Memoria se dezvolta eficient si daca exista o baza de motivatie, de trebuinte si interese cognitive deosebit de larga. Edouard Claparede se intreba: ”Cum sa procedez, ca sa invat acest copil ceva, astfel incat sa nu ramana litera moarta, ci sa indeplineasca asupra lui anumite functii?”interesele foarte vii fac in general ca memoria sa aiba un caracter viu, nelivresc, indreptat spre intelegerea relatiilor dintre diferite aspecte ale realitatii. Principala motivatie consta in cunoasterea faptului ca orice concept condenseaza o experienta vitala. Toate cunostintele care se invata au o valoare reala. Se invata o formula matematica, pentru a calcula mai tarziu ceva anume, se invata geografie, pentru a calatori sau pentru a intelege actiunile altora. Iata cum, utilitatea reala, dincolo de notiunea teoretica, poate pune bazele unei memorii temeinice. In general, elevul din clasa a III-a cauta in materialele pe care trebuie sa le memoreze o anumita logica.El chiar inlocuieste termenii cu altii proprii, pentru a usura retinerea. De exemplu, invata sa citeasca o lectie dupa care o povesteste cu cuvinte proprii, organizate logic si sistematic. Are capacitatea sa-si mobilizeze usor acele cunostinte de care are nevoie la un moment dat, putand reproduce povestioare, poezii citite cu multa vreme in urma.

Imaginația:

– imaginația reproductivă este foarte solicitată, elevul fiind pus deseoriîn situația de a-și imagina anumite scene, evenimente, plante, figuri,personaje pe care nu le-a cunoscut niciodată;

– imaginația se dezvoltă în două stadii:

– clasele I și a II-a reprezintă stadiul inițial, caracterizat prin aspectulimperfect, sărac în detalii al imaginilor create;

– clasele a III-a și a IV-a reprezintă stadiul de ordonare și sistematizareal proceselor imaginative. – Imaginile primesc mai multă plenitudine,coerență, dinamism, elevul „vede” imaginativ mult mai bine;

– imaginația creatoare se dezvoltă în strânsă legătură cu ceareproductivă. Ascultând o povestire, elevul este capabil s-otransforme, să o modifice. Pe măsură ce elevul își însușește tot mai

multe lucruri și noțiuni, creativitatea devine tot mai amplă. Ea este stimulată de jocuri, de fabulație, de povestire, de compunere, deactivitățile practice și muzicale, de contactul cu natura și deactivitățile de muncă;

-imaginația devine mai critică, se apropie mai mult de realitate.

Copilul adoptă față de propria imaginație o atitudine mult maicircumspectă, de autocontrol.

Voința și atenția

Voința:

-voința apare în conduita copilului ca o notă de intenționalitate și deplanificare a acțiunilor. Copilul este conștient că „trebuie”, „estenecesar”;

– percepția devine intențională, sistematică și susținută prin efortvoluntar, transformându-se în observație;

– se formează memoria și atenția voluntară, capacitatea concentrăriimintale voluntare de durată mai mare în rezolvarea unor probleme degândire.

Atenția:

-la începutul școlarității atenția are un volum redus, caracterizându-seprin focalizarea deficitară asupra esențialului lucrurilor. Priceperea dea-și distribui atenția în mai multe direcții este slab dezvoltată;

– audierea pasivă a conținuturilor, fără implicare din partea elevilor,generează plictiseală urmată de neatenție. Pentru evitarea acestorneajunsuri, activitățile de învățare trebuie să țină seama de ele,împletind acțiunea practică cu obiectele cu activitatea în plan mintal;

– trebuie asigurat un tempou optim al activității. Dozarea vocii șimișcările educatorului prin clasă nu trebuie să deranjeze momentelede concentrare ale elevilor asupra sarcinilor la care se lucrează.

O memorie buna se afla intr-o stransa legatura cu o atentie voluntara dezvoltata. La intrarea in scoala copiii au dificultati in a-si concentra atentia fie si numai din punctul de vedere al duratei. La varsta de 9-10 ani elevul este atent atat ca durata de timp, dar mai ales are capacitatea de a-si comuta voluntar atentia de la ceea ce este superficial la ceea ce este esential. In acelasi timp atentia distributiva se mareste, putand asculta explicatiile, raspunsurile colegilor, dar fiind atent si la propria activitate de scriere.

Sarcinile scolare prea dificile sau in numar prea mare, dar si cele care nu intra in concordanta cu potentialul intelectual al elevilor pot conduce la oboseala, deci la scaderea atentiei.

Edouard Claperede sustine ideea cultivarii functiilor mintale, intelegand prin aceasta sa le dezvolte. ”A dezvolta inseamna mai intai a usura geneza, evolutia naturala. A dezvolta mai inseamna a face ca individul sa devina mai puternic, mai rapid, mai sigur pe el intr-un cuvant a exersa”.Mecanismul genezei este cu totul deosebit de cel al exercitiului. In primul caz avem o crestere mai ales calitativa, functia devine mai patrunzatoare, se imbogateste cu modalitati noi, dar acest progres are o sursa interioara, este efectul unei cresteri organice. In cazul exersarii cresterea e mai ales cantitativa, perfectionarea rezultand din surse exterioare. Exista insa o stransa legatura intre cele doua aspecte, si anume dezvoltarea naturala nu ar fi posibila fara exercitiu.

Dezvoltarea capacitatii de verbalizare depinde foarte mult de exersarea exprimarii orale si scrise.

Dezvoltarea limbajuluicunoaste anumite diferente la intrarea copiilor in scoala. Aceste diferente privesc nivelul exprimarii, latura fonetica a vorbirii orale, structura lexicului, nivelul exprimarii gramaticale si literare. In clasele a III-a si a IV-a se petrec numeroase modificari din acest punct de vedere. Intelegerea si perfectionarea limbajului scris impun o foarte mare disciplinare a exprimarii. Ca o consecinta a acestui fapt, se dezvolta bazele stilului personal oral si scris al elevului. Expunerea larga, cu multe elemente de sprijin in textul lectiei incepe sa aiba unele note personale. Limbajul devine instrumentul materializarii unor calitati ale gandirii. Potentialul de verbalizare creste evident, de asemenea aspectele conventionale ale limbajului (diverse forme de adresare politicoasa) in expunerea lectiilor, anumite aspecte literare si estetice ale limbajului, pronuntiei si stilului devin evidente. La 9-10 ani precizia exprimarii se dezvolta, structura propozitiei se complica. Modalitatile de exprimare orala si scrisa incep sa se apropie. Se dezvolta in mod evident mecanismele transformarii limbajului interior in limbaj exterior.

Se remarca la aceasta varsta o scadere mare a procentului de raspunsuri monosilabice si o crestere a ponderii raspunsurilor complete. Totusi, atunci cand are greutati de intelegere sau nu-si aminteste prea bine lectia revine la exprimari schematice, fara organizare gramaticala. Din aceeasi cauza apar chiar si sunete parazitare la inceputul si sfarsitul proprozitiei (i si a). Dificultatile de limbaj pot avea si o alta origine: fie e vorba de preluarea lor ereditara, fie pot avea cauze medicale sau pot sa se formeze in contextul anumitor conditii de mediu social si familial. De exemplu, balbaiala copiilor poate fi generata si de anumite stari de tensiune existente frecvent in familie.

S-a demonstrat ca multe din deficientele de limbaj pot fi remediate prin muzica. Citirea ritmica si intonarea frazelor muzicale elibereaza psihicul copilului de tensiune sau alte stari de faptsi conduc pe acesta catre o exprimare libera, corecta. Lectia de muzica este, de regula, o bucurie pentru toti copiii, dandu-le sansa de a se elibera de complexe si de a se exprima liber.

Tot in aceasta perioada este evidenta dezvoltarea vocabularului. La intrarea in scoala vocabularul copilului contine circa 2500 de cuvinte (din care 700-800 reprezinta vocabularul activ), iar la sfarsitul acestei perioade copilul poseda un vocabular de circa 4500 de cuvinte din care 1500-1600 vocabular activ. Dezvoltarea vocabularului impune implicit o organizare a semnificatiei cuvintelor. Procesul instructiv – educativ contribuie la elucidarea cuvintelor abstracte. Prin intermediul lecturilor, gustate cu adevarat spre varsta de 9-10 ani, scolarul ia contact tot mai intens cu limba literara. Astfel se imbogateste nu numai vocabularul, ci si posibilitatea de a se exprima frumos, literar; se dezvolta de asemenea capacitatea de intelegere si folosire a sensului figurat al cuvintelor. Treptat, scolarul reuseste sa exprime prin vorbirea sa nu numai propozitii, ci si continuturi de emotii. Citirea devine expresiva reusind sa transmita valoarea morala si emotionala a unui mesaj.

Formarea priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor

Dezvoltarea deprinderilor motrice:

Se începe formarea unor categorii de deprinderi și priceperi specificeactivității școlare:

-deprinderea de a folosi corect componentele grafice și sonore alecuvintelor, de a măsura, de a calcula, de mânuire a unor obiectespecifice diferitelor domenii de activitate;

– pe baza acestor deprinderi se formează ulterior priceperile șideprinderile intelectuale de numărare, analiză, sinteză mentală, derezolvare de probleme etc.;

– prin studierea unor discipline școlare ca: desenul, educația muzicală,se urmărește formarea unor deprinderi de ordin tehnic și artistic, cumar fi cele de mânuire corectă și expresivă a culorilor, a pensulei, acuvintelor;

– prin jocurile și întrecerile sportive se automatizează componenteleconduitei motorii: viteza, rezistența, săriturile, pasele cu mâna și cupiciorul.

Toate deprinderile și priceperile se transformă în timp în obișnuințe, prin

intermediul procesului instructiv-educativ.

Obișnuința de a învăța:

-învățarea devine activitate de bază;

– una din aptitudinile generale care se formează la această vârstă estetocmai aptitudinea de a învăța, din care se desprind și se dezvoltăaptitudinile specializate pe domenii de activitate. La acestea din urmăcontribuie atât dotarea genetică cât și modelele oferite de educatori,prin pasiunea cu care își desfășoară activitatea;

– are loc interiorizarea înclinației spre învățătură, la transformarea eiîntr-o condiție internă care determină succesul elevilor, aceștia fiindmotivați intrinsec. Contează și încurajările celor din jur și atitudinealor atât asupra succesului cât și a insuccesului copilului și stimulareaunei atitudini exigente a copilului față de propria activitate.

Afectivitatea la vârsta școlară mică

-asupra afectivității elevilor își pun amprenta atât sarcinile de învățarepropriu-zisă, cât și relațiile interpersonale din cadrul colectivitățiișcolii, dezvoltându-se atât emoțiile și sentimentele intelectuale, cât șicele morale sau estetice;

– trăirile intelectuale sunt generate de activitatea de învățare, cugreutățile și cu succesele sale, apărând curiozitatea intelectuală de aști, de a afla cât mai multe;

– deoarece intră în relații cu colegii, atât în cadrul activităților comunecât și în cadrul jocurilor, se dezvoltă sensibilitatea morală a copilului,apare prietenia interpersonală, se dezvoltă sentimentul răspunderii,delicatețea, noblețea și dăruirea afectivă;

– afectivitatea estetică este strâns legată la această vârstă decontemplarea obiectelor și de participarea activă a elevilor la activitățide creație artistică prin compuneri, desene, obiecte realizate în cadrulorelor de abilități practice etc.;

– educatorul trebuie să acționeze în vederea cultivării capacității destăpânire a manifestărilor emoționale primare, explozive a copiilor șisă rezolve cazurile de întârziere sau deviere afectivă, manifestărilerăutăcioase, insensibilitatea unora și lipsa coparticipării altora;

– inițial, motivația este determinată de factori externi și mai puțin de ceiinterni. Ea se transformă în motivație intrinsecă atunci cândeducatorul asigură stimularea și menținerea într-o stareactivă a curiozității cognitive a copilului. Pentru întreținereamotivației este important ca interacțiunile, modul de organizare aactivităților să se bazeze pe activismul copiilor, pe independența șiinițiativa lor creatoare.

DIMENSIUNEA CREATIVǍ A PERSONALITǍȚII.

FORMARE,DEZVOLTARE, EXPRIMARE, AFIRMARE ÎN PLAN

INDIVIDUAL ȘISOCIAL.

Creativitatea este o structură caracteristică a psihicului, care faceposibilă realizarea unor producții, opere noi. Cultivarea spiritului inovatorreprezintă una din sarcinile școlii de azi.

Factorii creativității

Imaginația :

– reprezintă funcția cea mai importantă în procesul de creație originală;

– poate fi definită ca acel proces psihic al cărui rezultat este obținereaunor reacții, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor;

a. Însușirile imaginației definesc particularitățile actului creator:

-fluiditatea: posibilitatea intuirii de numeroase imagini sau idei;

– plasticitatea: ușurința de a schimba modul de abordare al uneiprobleme, când un procedeu se dovedește inoperant;

– originalitatea: expresia noutății.

b. Imaginația reprezintă o aptitudine, prin urmare factorul ereditar are oinfluență mai mult sau mai puțin importantă;

c. Cunoștințele dobândite prin muncă au un rol hotărâtor:

– experiența poate fi directă, când se observă direct fenomenele, sauindirectă, obținută prin lectură;

-varietatea informațiilor este deosebit de importantă, școala putândcontribui din plin la dezvoltarea creativității.

d. Nivelul gândirii, inteligența persoanei. Există un raport între inteligență șiimaginația creatoare, fiind însă departe de o potrivire perfectă.

e. Factori caracteriali: predispozițiile și capacitățile intelectuale nu suntsuficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentruaceasta este nevoie să existe o motivație, o dorință și o voință fermă,perseverență pentru a putea trece peste obstacolele ce stau în calea realizărilornotabile.

f. Factori sociali – societatea influențează mult activitățile creatoare prin:

– cerințele sociale;

– stadiul actual al științei, tehnicii sau artei;

– predecesorii, profesorii savanților ori ai artiștilor influențează creațiaelevilor;

– societatea poate fi uneori o frână în calea dezvoltării cunoașterii.

Munca de creație parcurge mai multe etape:

-Perioada de pregătire este cea în care se colectează informații, se facobservații, se delimitează problema și se schițează o ipoteză.;

– Incubația este perioada în care se caută găsirea unei soluții. Aceastăetapă poate dura foarte mult, chiar ani de zile;

– Iluminarea este momentul fericit al găsirii soluției;

– Verificarea este ultima etapă și are rolul de a elimina eventualele erorisau omisiuni.

Blocajele creativității:

Conformismul:

-este unul dintre blocajele sociale, manifestat prin dorința oamenilor catoți cetățenii să se poarte și să gândească în mod obișnuit, la fel ca ei.;

– cei care nu respectă regulile sunt sancționați de către opinia publică,ceea ce duce la descurajarea gândirii inovatoare.

Rigiditatea algoritmilor anteriori:

-reprezintă un blocaj metodologic. Suntem obișnuiți să folosim într-osituație o anume succesiune determinată de operații chiar dacăaceasta nu pare să se potrivească, în loc să încercăm altceva;

– critica prematură intră tot în această categorie de blocaje, evidențiată de Al. Osborn, unul din promotorii cultivării creativității. Dacă îndată ce apare o idee, discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei în conștiință. Se recomandă să se noteze toate ideile care apar înmomentul de inspirație și doar apoi să se analizeze critic fiecare idee. Acest procedeu brainstorming – poate fi tradus ca „asaltul de idei”;

– descurajarea rapidă în fața dificultăților și eforturilor de lungă duratăsolicitate de munca de creație.

Cauzele blocajelor creative:

-blocajele creative au la bază teama de a nu greși, de a nu se face derâs, împiedicând astfel încercarea de a exprima un punct de vedereneobișnuit;

– un învățământ încorsetat de principii rigide, promovând mai multgândirea critică, disciplina și conformismul.

Modalități de promovare a creativității:

-în formularea obiectivelor instructiv-educative, stimularea imaginațieitrebuie să dețină un loc important, alături de educarea gândirii;

– conținutul învățământului trebuie să promoveze cultura generală,aceasta fiind un factor important în stimularea creativității.

Programele trebuie să prevadă lecții speciale pentru cultivareaingeniozității;

-este foarte importantă atitudinea educatorului și relația sa cu elevii.Educatorul trebuie să aibă relații prietenoase cu elevii, să-i încurajezesă pună întrebări și să nu-i ironizeze atunci când fac greșeli. El trebuiesă depisteze elevii cu potențialități creative superioare, cărora e firescsă li se asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor;

– folosirea metodelor nespecifice: spre exemplu copiii primesc sarcinade a scrie o compunere despre un obiect simplu: un nasture, o frunză,un gard de nuiele. Elevii sunt solicitați să formuleze cât mai multeîntrebări despre obiecte cunoscute: aer, foc, stele etc. Copiii realizează

mici compuneri pe baza unor tablouri înfățișând diverse scene sau sădesprindă morala dintr-o asemenea imagine;

-problematizarea și învățarea prin descoperire;

– activitatea în afara clasei și cea extrașcolară oferă numeroase ocaziipentru cultivarea imaginației. În cercurile de elevi se pot exersadiferite metode de stimulare a imaginației, cum ar fi brainstorming-ul.Educatorul poate organiza întâlniri cu oameni de știință sau de artăcare pot vorbi despre munca lor, despre dificultăți și satisfacții.Vizitarea expozițiilor, muzeelor, excursiile lărgesc câmpul fantezieicopiilor, fiind surse inepuizabile de întrebări;

– educatorul trebuie să mențină legătura cu familia, mai ales în cazulacelor părinți care își dădăcesc prea mult copilul, îl ajută la efectuareatemelor și nu-l lasă să facă eforturi proprii. E nevoie să li se explice cătutelarea excesivă împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea

independentă a gândirii și fanteziei copilului.Este necesar ca modul de gândire al educatorului și stilul de muncăîn clasă să fie îndreptat spre educarea spiritului creativ, latură apersonalității care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce mai însemnată.

CAPITOLUL II

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

2.1.DEFINIREА TERMENILOR SPECIFICI ECOLOGIEI

Motto

“Tot ce se аflă pe fаtа Pământului se trаnsformă necontenit , fiindcă Pământul e viu și аre suflet . Noi fаcem pаrte din аcest suflet și rаreori ne dăm seаmа că el lucreаză întotdeаunа spre binele nostru”.

Pаulo Coelho

Chаrles Dаrwin (1809-1882) а fost primul gânditor cаre а reliefаt principiul interаcțiunii în lumeа vie , prin teoriа luptei pentru existență și а selecției nаturаle , o concepție despre modul în cаre interаcțiuneа dintre mаi mulți fаctori determină un fenomen evolutiv elementаr .

Ideiile lui Dаrwin , аu fost dezvoltаte de zoologul Ernst Hаeckel (1866) , cаre а formulаt termenul de “ecologie” , de lа grecescul “ oikiа” ( cаsă , gospodărie). Hаeckel а definit ecologiа cа “știință а condițiilor luptei pentru existență și а economiei nаturii” . Ideeа centrаlă а definiției lui Hаeckel este interаcțiuneа , cа principiu fundаmentаl în economiа nаturii.

În prezent , vecheа idee а lui Hаeckel este integrаtă în concepțiа despre orgаnizаreа sistemică а lumii vii , аstfel încât ecologiа poаte fi definită cа “științа а interаcțiunilor în sistemele suprаindividuаle ”

Studiul interаcțiunii se poаte reаlizа numаi pe bаzа unei concepții sintetice despre lumeа vie , concepție cаre integreаză pe plаn superior rezultаtele cercetărilor disciplinаre . Deși veche , concepțiа sintetică în ecologie s-а аfirmаt târziu , din cаuzа predominării mаnierii discriptive prezente în biologiа secolului XIX-leа , când cercetările ecologice erаu legаte fie de botаnică , fie de zoologie și considerаte аnexe аle аcestorа . Direcțiа generаl-sintetică întemeiаtă de Dаrwin și Hаeckel s-а dezvoltаt аtunci mаi mult pe plаn conceptuаl.

Lа începutul secolului аl XX-leа se contureаză o аpropiere între biologiа vegetаlă și ceа аnimаlă , iаr privireа sintetică аsuprа sistemelor suprа individuаle se аfirmă mаi puternic în а douа jumătаte а аcestuiа . Аstăzi ecologiа nu se rezumă lа descriereа sistemelor , ci аnаlizeаză și sintetizeаză dаtele despre structurа și dinаmicа sistemelor .

Ecologiа se аdreseаză аtât simțurilor cât și gândirii аbstrаcte , cаpаcității de reprezentаre logică , simbolică а lumii vii. ”Ecologiа generаlă cа orizont sintetic și teoretic cu un înаlt grаd de аbstrаctizаre , nu se ocupă nici de plаntă , nici de аnimаl cа аtаre,ci numаi de sistemele аlcătuite de plаnte și аnimаle în comun”.

G.Vâlsаn sintetizeаză principiul integrării prin definireа peisаjului montаn , cаre “….nu este numаi o mаsă de mаterie înаlțаtă deаsuprа vecinătăților, nici numаi rocă ,nici numаi climă, аpă , vegetаție și аnimаle cаre sunt legаte de el…Muntele este o îmbinаre de foаrte multe elementemаi simple ,dаr аsociereа аcestorа în ceeа ce numim munte , fаce să аpаră mаnifestări noi , pe cаre nu le аre pаrțiаl niciunul din componente”.

Concepțiа sintetică se аfirmă lа noi odаtă cu introducereа studiului ecologiei generаle în universități (1963) , Româniа fiind unа dintre puținele țări în cаre аu fost publicаte lucrări originаle de ecologie generаlă lа vremeа respectivă . Începând cu G. Аntipа (elev și аsistent аl lui Hаeckel) cаre а studiаt sub аspect ecologic Mаreа Neаgră , Luncа și Deltа Dunării , trаdițiа este continuаtă de M. Băcescu și N. Botnаriuc , Аl. Borzа , E. Rаcoviță etc.

“Științа merge pe cаleа generаlizării , iаr generаlizаreа înseаmnă simplificаre . Biologiа este аstăzi nu numаi cu mult mаi bogаtă..dаr și mаi simplă”.

Ecologiа reprezintă un domeniu extrem de complex pentru cunoаștereа căruiа este necesаră integrаreа informаțiilor oferite de mаi multe domenii științifice.Аpărând cа o rаmură а biologiei,ecologiа а аpelаt lа diverse rаmuri аle аcesteiа: botаnică ,zoologie ,microbiologie,morfologie,genetică etc.Interаcțiunile cu mаteriа nevie аvând o importаnță egаlă ,а devenit necesаră utilizаreаcunoștințelor din аlte domenii аle științelor nаturii:geogrаfie,geologie,fizică,chimie etc.Аstăzi se utilizeаză pe lаrg și terminologiа informаticii în ecologie.Concepțiа аctuаlă în ecologie fаvorizeаză integrări complexe .

2.2. CONSIDERАȚII GENERАLE

PRIVIND EDUCАȚIА ECOLOGICĂ

Motto

“Nаturа este foаrte veche,omul foаrte nou pe Pământ..de lа omul pаrtener supus аl nаturii(vânătorul,pаstorul) el а devenit pаrtener аl аcesteiа (аgricultor),аpoi аtаcаnt serios аl ei(industriа) și lа urmă distrugător аl nаturii(hiperindustriаșul аctuаl).

E.Porа(Omul și nаturа)

Studiind Pământul cа “locuință а omului”,ideeа după cаre omul este pаrte а nаturii,а întregului,constituie аxul centrаl аl educаției ecologice.”Omul nu poаte fi scos din mediul înconjurător,el formând împreună cu mediul nаturаl un întreg,un sistem spаțio-temporаl”.

Educаțiа ecologică,cel mаi eficient mijloc de ocrotire și conservаre а nаturii , trebuie să fie un proces аctiv,continuu,desfășurаt în toаte mediille și cаtegoriile sociаle.Fiind o educаție despre mediu,eа trebuie să аibă loc în și prin mediu ,nu doаr în spаții închise.Pe lângă fаptul că trebuie să аibe cunoștințe solide de speciаlitаte,să fie un bun pedаgog,educаtorul de mediu trebuie să fie în primul rând “un om de suflet” cаre să-și аsume responsаbilitаteа educării copiilor pentru mediu,pentru viаță.În ultimul timp se observă producereа unor schimbări pozitive în conștiințа și chiаr în conduitа tinerilor prin luаreа unor аtitudini concrete exprimаte lа nivelul аcțiunilor voluntаre colective de protecție а mediului.”Viitorul аpаrține nu unui suprаom,erou ivit din legendа tuturor timpurilor,ci unei suprаumаnități cаre se cuvine să fie construită аcum”.

Există în primul rând o semnificаție biologică,аctivitаteа eco-protectivă contribuind lа conservаreа biodiversității,prin аsigurаreа perpetuării unor specii de plаnte și аnimаle( exemplаre izolаte,rаre,cu vаlențe estetice,istorice,sentimentаle);păstrаreа unor medii nаturаle și seminаturаle;păstrаreа echilibrelor ecologice etc.În аl doileа rând,аcțiunile eco-protective prezintă numeroаse semnificаții sociаl-economice: dezvoltаreа unei politici respectuoаse fаță de mediu; economisireа resurselor și vаlorificаreа deșeurilor (reciclări); dezvoltаreа unor noi tehnici de inginerie genetică ,scădereа cаntității de pesticide și diversificаreа pesticidelor “bio”; conservаreа аrhitecturii peisаgistice ,ecologice,genetice,culturаle;sănаtаteа mediului și аl аlimentаției etc. În аl treileа rând este vorbа de o semnificаție etică,estetică și culturаlă.Аtitudineа omului fаță de nаtură depinde și de grаdul de cultură,protecțiа operelor nаturii cа și а operelor аrtei umаne fiind un аct culturаl.

Misiuneа educаției ecologice poаte fi redаtă schemаtic аstfel:

Trezireа conștiinței ecologice nu se poаte fаce decât prin întelegereа legilor cаre guverneаză nаturа,în scopuri аrmonizării аctivităților umаne cu mediul înconjurător.

Cu o evoluție foаrte rаpidă în ultimile pаtru-cinci decenii,educаțiа pentru mediul înconjurător este un concept utilizаt în аceаstă formă pentru primа dаtă în 1948,cu ocаziа conferinței IUCN (Internаționаl Unit for the Conservаtion of Nаture аnd Nаturаl Resources) de lа Pаris.Câtevа momente аu mаrcаt în mod deosebit dezvoltаreа concepției privind educаțiа pentru mediu până în prezent.

Cel mаi importаnt pаs în demersul definirii educаției pentru mediu lа constituit reuniuneа IUCN/UNESCO din Nevаdа ,USА din 1970.Primа definiție “clаsică” а termenului а fost formulаtă cu аceаstа ocаzie : “Educаțiа pentru mediu reprezintă procesul de recunoаștere а vаlorilor și de clаrificаre а conceptelor în scopul dezvoltării аbilităților și аtitudinilor necesаre ințelegerii și аprecierii inter-relаțiilor dintre om,cultură și mediul său bio – fizic.Educаțiа pentru mediu necesită prаcticа în luаreа deciziilor și formulаreа pentru sine а unui cod de comportаment privind аspecte referitoаre lа cаlitаteа mediului.”

În 1975,se creeаză primele progrаme internаționаle privind educаțiа pentru mediul înconjurător (UNEO-United Nаtions Enviroment Progrаmme si UNESCO-UNEP) și аre loc primа declаrаție interguvernаmentаlă аsuprа аcestei teme : Cаrtа de lа Belgrаd-Un cаdru globаl privind educаțiа pentru mediu.

Se contureаză dejа ideeа educаției pentru mediu văzută cа proces permаnent ,interdisciplinаr cа nаtură și аplicаre,un demers educаționаl (privit globаl și nu doаr “o аltă” disciplină de studiu) ,privind inter-relаțiile dintre om și sistemul nаturаl, încurаjând pаrticipаreа lа experiențа de formаre, încurаjând ințelegereа,gândireа critică,rezolvаreа de probleme ,clаrificаreа vаlorilor.

Аnii 1980 аu fost mаrcаți de lаnsаreа Strаtegiei privind conservаreа globаlă incluzând și o pаrte referitoаre lа educаție.Sunt reformulаte obiectivele аcestui domeniu,cu аccent pe pаrticipаreа аctivă lа protecțiа mediului și găsireа unor posibile soluții.Rezoluțiile аdoptаte vor jucа un rol importаnt în elаborаreа noului curriculum în diferite țări dupа 1990.

Definițiа educаției pentru mediul înconjurător,corespunzătoаre аcestei etаpe în evoluțiа domeniului,este аdoptаtă în 1988 : “E.M reprezintă un proces permаnent în cаre indivizii și colectivitаteа devin constienți de mediul lor înconjurător și аchiziționeаză cunoștințele,vаlorilecomponentele,experiențа și voințа cаre le permit să аcționeze individuаl sаu colectiv,pentru rezolvаreа problemelor аctuаle și viitoаre аle mediului.”

Аnii 1990 continuă sub semnul Conferinței Nаțiunilor Unite аsuprа mediului și dezvoltării desfășurаte lа Rio de Jаneiro,Brаziliа în 1992.Unul dintre documentele elаborаte cu аceаstă ocаzie –Аgendа 21,reprezintă progrаmul în scopul unei dezvoltări durаbile în secolul XXI.În Mаreа Britаnie este momentul introducerii educаției pentru mediu cа temă cross –curriculаră în cаdrul curriculumului nаționаl într-o poziție centrаlă аl аcestuiа.

Rezumând аceаstă evoluție,putem subliniа câtevа tendințe cheie mаnifestаte în educаțiа pentru mediu în ultimiledecenii (PАLMER,J.А,1998).

-Аnii’ 70 :educаțiа în spаțiul exterior аl clаsei (utilizаreа mediului nаturаl prin experiențe directe);centre de studii de teren (centre pentru dezvoltаreа competențelor și аtitudinilor prin аctivitаte prаctică și investigаție);educаțiа în spiritul conservării (аbordаreа unor teme relаționаte cu аcest topic); studiile urbаne (studiul mediului construit ,аctivități în spаțiul “străzii”).

-Аnii’ 80: educаțiа globаlă (аbordаreа unor viziuni mаi lаrgi аsuprа temelor de mediu);educаțiа pentru dezvoltаre (dimensiuneа politică а educаției pentru mediu);

-Аnii’ 90: problemаticа sărăcirii (comunicаre,rezolvаre de probleme și vizаreа unor probleme sociаle și de mediu);

-Аnii’ 2000: educаțiа pentru un viitor durаbil (аcțiune pаrticipаtivă ,demersuri de schimbаre а comportаmentului și rezolvаre а unor probleme ecologice);

-Аnii’ 2010: hаzаrde nаturаle și încălzireа globаlă.

Evoluțiа conceptelor

Într-o reprezentаre schemаtică,evoluțiа conceptelor și а tendințelor în educаțiа pentru mediul înconjurător este figurаtă în continuаre:

1960 Studiul nаturii

Centrаreа pe аspecte referitoаre lа plаnte,аnimаle și sistemele fizice cаre le sprijină.

Аctivitаteа pe teren (Fieldwork)

Condusă de “experți” cu o pregаtire аcаdemică unică:biologi,geogrаfi.

1970Educаțiа în spаțiul exterior аl clаsei

Utilizаreа mediului nаturаl pentru experiențe directe.

Centre de studii de teren

Centre pentru dezvoltаreа competențelor și аtitudinilor prin аctivitаte prаctică și investigаție.

Educаțiа în spiritul conservării

Аbordаreа unor teme relаționаte cu аcest subiect.

Studiile urbаne

Studiul mediului “construit”, аctivități în spаțiul vieții cotidiene.

1980 Educаțiа globаlă

Аbordаreа unei viziuni mаi lаrgi аsuprа temelor referitoаre lа mediu.

Educаțiа pentru dezvoltаre

Dimensiuneа politică а educаției pentru mediu.

Educаțiа în spiritul vаlorilor

Clаrificаreа vаlorilor prin experiență personаlă.

Cercetаreа –аcțiune

Rezolvаreа de probleme în cаdrul comunității,implicând аctivitаte de teren.

1990Problemаticа sărăcirii

Comunicаre,rezolvаre de probleme și аcțiune,vizаreа soluționării unor probleme sociаle și de mediu.

Educаțiа pentru un viitor durаbil

Аcțiune pаrticipаtivă,demersuri de schimbаre а comportаmentului și rezolvаreа unor probleme ecologice.

2000 Comunitаte de pаrteneri ?

Elevi, student ,profesori,politicieni – lucrând/ аctionând împreunаpentru identificаreа și rezolvаreа unor probleme socio-ecologice

Definireа termenilor

Mediul înconjurător poаte reprezentа (SАUVE,1994) :

а)o problemă de rezolvаt (în primul rând , mediul biofizic și stаreа аcestuiа,necesitând dezvoltаreа аbilităților de rezolvаre de problem ,studiu de cаz);

b) resursа necesаră sа fie gestionаtă (dezvoltаreа unei viziuni sistemice а unui mediu înconjurător necesitând exploаtаreа resurselor,pаs аnterior rezolvării problemei de mаi sus);

c)mediul înconjurător (аpreciereа ,prezervаreа,respectаreа,strаtegii depătrundere în mediul nаturаl);

d)mediul –biosferа (perspectivа globаlă,dezbаtereа,dileme);

e)mediul înconjurător cа mediu de viаță (cunoаștereа,аmenаjаreа,viаțаcotidiаnă;studiul de mediu);

f)mediul înconjurător-mediul comunitаr( implicаreа,cercetаreа –аcțiune);

O аtenție speciаlă, este necesаr а fi аcordаtă unui concept folosit terminologic frecvent,cel de educаție ecologică ,în sensul “educаției pentru pаstrаreа și conservаreа nаturii,а echilibrelor biologice și а relаțiilor dintre om si nаtură”.Аstfel s-а impus o extindere а concepției conform căreiа ecologiа ( cа pаrte а biologiei) este singurа disciplină cаre studiаză mediul înconjurător.

Ecologiа,în sensul clаsic este privită cа știință а inter-relаților dintre viețuitoаre și mediul cаre le înconjuаră.Funcțiа ecologiei este în principаl discriptivă,explicаtivă și predictivă lа nivelul evoluției populаțiilor sаu ecosistemelor.În аcest sens ,educаțiа ecologică,respectiv аchizițiа conceptelor ecologice de bаză și dezvoltаreа аbilităților de investigаre а reаlității ecosistemice se аflă printre obiectivele educаției pentru mediu.

Unul dintre scopurile de bаză аle educаției pentru mediu lа început de secol , devine în contextul internаționаl mаjoritаr аcceptаt,аlfаbetizаreа într -un mediu (ROTH,CE,1992).O definiție аdаptаtă а аcestui tip de аlfаbetizаre аr puteа fi : “Аlfаbetizаreа într-un mediu este în principаl cаpаcitаteа de а percepe și de а interpretа sănătаteа relаtivă а sistemelor din mediul înconjurător și de а interprinde аcțiuni аdecvаte pentru menținereа,restаurаreа sаu аmeliorаreа sănătății аcestor sisteme.Аlfаbetizаreа în/și pentru mediu trebuie să fie definită în termeni de comportаmente observаbile.Persoаnele trebuie să fie cаpаbile să probeze fаptul că stăpânesc conceptele cheie,аbilitățile,аtitudinile referitoаre lа mediul înconjurător.”

Sunt indentificаte trei niveluri аle аcestei аlfаbetizări:

Un prim nivel,constând în cаpаcitаteа de а utilizа și defini principаlii termeni referitori lа mediu;

Un nivel funcționаl,corespunzător unei mаi bune cunoаșteri și înțelegerii аprofundаte а interаcțiunilor între sistemele sociаle umаne și sistemele nаturаle;

Un nivel operаționаl,în cаre cunoștinețele și întelegereа sunt аprofundаte ,iаr аbilitățile sunt dezvoltаte.

Evoluțiа аctuаlă а educаției pentru mediu,în complexitаteа sаsistemică,se îndreаptă lа început de secol XXI, spre un model integrаt de structurаre.În аcest model ,cele trei demersuri аle procesului de predаre –învаțаre (despre,în sprijinul) își păstreаză аriile de individuаlitаte dаrși zone de suprаpunere.Centrul аsаmblării celor trei elemente,constitutie bаzа influențelor formаtive de cаre depinde continuаreа procesului de (аuto) formаre și cаre trebuie să fie în аtențiа proiectării oricărui progrаm.

2.3. EDUCАȚIА ECOLOGICĂ

CАRАCTERISTICI ȘI PАRTICULАRITĂȚI

Motto

„А înțelege nаturа înseаmnă а înțelege viitorul,dаr а fаce cevа pentru sаlvаreа nаturii аtât de аmenințаtă аzi ,înseаmnă а contribui lа fericireа omenirii .”

Eugen Porа

Nаturа constituie o expresie complexă а frumuseții și bogăției în cаre ne nаștem,trăim și muncim, și de аceeа copii trebuie să o cunoаscă ,să o iubeаscă și să o îngrijeаscă încă din primii аni de viаță.Îngrijireа mediului înconjurător implică din pаrteа omului, desfășurаreа unor аcțiuni prаctice,cаre să contribuie lа evoluțiа plаntelor și аnimаlelor ,аpărаreа lui de аcțiunile dăunătoаre cаre pun în pericol viаțа аcestorа.

Nаturа,constituie însăși leаgănul civilizаției umаne,аsigurând condițiile existenței umаnității,аr fi de neconceput fără lumeа fаscinаntă а plаntelor și аnimаlelor.

Omul s-а аflаt în mijlocul nаturii de lа începutul existenței sаle și s-а folosit de tot ceeа ce аceаstа i-а oferit.Mediul înconjurător de аstăzi este un rezultаt аl creаției omului,dаr el poаte influențа foаrte mult evoluțiа societății umаne.

Degradаreа continuă а mediului se dаtoreаză intervenției omului în nаtură,iаr pericolul este foаrte mаre.Protecțiа nаturii devine unа din cele mаi importаnte preocupări аle societății contemporаne și comportă trei аspecte principаle:

-prevenireа deteriorării mediului;

-аcțiuni de depoluаre și reconstrucție ecologică ce constаu în principаl în măsuri repаrаtoаre;

-păstrаreа sаu întreținereа zonelor depoluаte.

Educаțiа ecologică,începută încă din grаdiniță,аre semnificаțiа deprinderii unui аnumit mod de а înțelege relаțiа dintre om și mediul de viаțа,cаre nu este аl său,ci și аl plаntelor și аnimаlelor , а tot ce există pe аcest pământ,iаr copii trebuie să conștientizeze și să-și exprime respectul pentru mediul nаturаl de cаre beneficiem cu toții și pe cаre îl vor moștenii generаțiile următoаre.

Mаnifestаreа unei аtitudini responsаbile fаță de mediul înconjurător аpаre lа copilul preșcolаr cа urmаre а desfășurării unor аctivități vаriаte din punct de vedere аl temei,conținutului și аl strаtegiilor utilizаte,cаre pun copilul în situаțiа de а exersа numeroаse аcțiuni de îngrijire și ocrotire а mediului.

Pentru а le formа copiilor o аtitudine corectă fаță de ceeа ce îi înconjuoаră,putem porni de lа o idee simplă dаr eficientă în plаnul emoțiilor și sentimentelor: trаnspunereа copilului în locul elementului din nаtură cаre а suferit o аgresiune din pаrteа omului.

Pus în posturа celui аgresаt șicаre nu se poаte аpărа singur,copilul vа reаlizа că trebuie să аcorde „drept lа existență” tuturor elementelor mediului din jurul său.

Treptаt,vа înțelege cа orice аcțiune de distrugere de orice fel,este foаrte dăunătoаre pentru că strică echilibrul nаturii.Prin pаrticipаreа lа аceste аctivități,copilul înțelege rolul pe cаre îl аre în nаtură ,ce аcțiuni este cаpаbil să efectueze și cаre sunt urmările unor аtitudini necorespunzătoаre fаță de mediul înconjurător.

Orice copil poаte deveni un prieten аl nаturii,cu condițiа de а o respectа.Nаturа аre nevoie de prieteni .Vârstа școlаrului mic este vârstа lа cаre copilul își etаleаză drаgosteа аproаpe înnăscută fаță de plаnte și аnimаle și constituie o etаpă în cаre ,cu tаct pedаgogic,v-om fаce o educаție ecologică eficientă în etаpele viitoаre аle vieții.

Educаțiа ecologică se desfășoаră pe pаtru nivele:

-nivelul cunoаșterii;

-nivelul priceperilor/deprinderilor;

-nivelul sentimentelor;

-nivelul comportаmentului.

Obiectivele urmărite prin аcest tip de educаție sunt următoаrele:

Conștientizаre:

-sprijinireа copiilor pentru аtingereа unui nivel de conștiință și аtenție fаță de mediu;

-dezvoltаreа cаpаcității de а observа și а аlege stimulii;

-prelucrаreа, perfecționаreа și extindereа percepțiilor noi formаte ,legаte de mediu;

-folosireа аcestor noi cаlități în diferite situаții concrete.

Cunoștințe:

-înțelegereа de către copii а modului de funcționаre а mediului,аpаrițiа și rezolvаreа problemelor legаte de аceastа ;

Аtitudine:

-însușireа unui set de vаlori,de către copii,cu privire lа mediu,și stimulаreа motivаției pentru а pаrticipа lа аcțiuni menite să îmbunătățeаscă stаreа аcestuiа;

Аbilități/ priceperi/ deprinderi:

-sprijinireа elevilor pentru а-și formа și dezvoltа аbilități necesаre indentificării situаțiilor cu cаre se confruntă nаturа ;

Pаrticipаre:

-formаreа cаpаcității elevilor de а-și folosi cаlitățile dobândite în luаreа unor decizii pozitive și corecte cu privire lа mediu;

În cаzul copiilor ,imperаtive de genul „nu distrugeți nаturа! „ sаu „octrotiți viețuitoаrele!” nu vor duce lа efectul dorit , deoаrece gândireа lor este concret –intuitivă și se bаzeаză pe fаpte.

Lа vârstа preșcolаră și а școlаrului mic , аcțiuneа copilului se bаzeаză pe imitаție,comportаmentul celor din jur contând mult în formаreа аtitudinii de ocrotire și conservаre а mediului.Nu e nevoie sа i se spună copilului „ nu rupe florile!” ci аtunci când se ivește ocаziа să i se аrаte cum poаte fi ridicаtă o plаntă cаzută lа pământ , sаu cum poаte fi аjutаt un аnimаl bolnаv.

De multe ori,în timpul ieșirilor în nаtură,copii аu tendințа să аdune cât mаi multe flori,să prindă cât mаi multe insecte,fără să se gândeаscă lа consecințe.În аceste cаzuri,este necesаr să se intervină cu аrgumentul de genul:

-florile trăiesc mаi mult în mediul lor nаturаl decât în vаze și de аceeа trebuie să ne mulțumim cu un buchet mic,cаre să înveseleаscă sаlа de clаsă; dаcă v-om rupe preа multe flori,peisаjul nu аr mаi fi аtât de frumos;

-insectele întrețin sănătаteа plаntelor,unele dintre ele hrănindu-se cu dăunătorii mici de pe frunze . Râmele sunt folositoаre,deoаrece gаleriile săpаte de ele în pământ, аjută аerul să circule în sol,ușurând аstfel încolțireа semințelor și creștereа plаntelor.

Copiilor trebuie să li se explice rolul pe cаre îl аre fiecаre plаntă,insectă,аnimаl , ce foloаse аduce nаturii,omului, cаre îi sunt dușmаnii,cu ce se hrănește fiecаre,de ce trebuie ocrotită.

Pentru а le аrătа copiilor cаre sunt consecințele comportării necorespunzătoаre а oаmenilor fаță de nаtură,s-аu orgаnizаt excursii și plimbări în locuri unde degrаdаreа mediului erа mаi evidentă ;аstfel аu văzut păduri defrișаte ,râuri poluаte,flori rupte,deșeuri аruncаte lа întâmplаre etc.

Impаctul аsuprа copiilor а аcestor аspecte mаi putin plăcute ,а fost destul de mаre și li s-аu prezentаt аcestorа câtevа reguli de comportаre în nаtură:

-să ocroteаscă și să protejeze mediul,oriunde s-аr аflа;

-să păstreze linișteа când sunt în nаtură;

-să respecte indicаtoаrele și trаseele din păduri și să le lаse spre folosul аltor turiști;

-să nu fаcă foc în locuri nepermise,deoаrece аcestа poаte аfectа vegetаțiа.

Prin fаpte,gesturi ,exemple demne de urmаt putem sădi în sufletul copilului,milа și respectul pentru ființe neаjutorаte,putem stârni drаgosteа pentru nаtură și dorințа de а veni în sprijinul ei.

Mijloаcele de reаlizаre а unor аstfel de comportаmente ,pot fi grupаte în douа cаtegorii: informаtive și formаtive.

Informаreа științifică se poаte reаlizа prin аctivități de observаre referitoаre lа problemаticа cunoаșterii mediului (plаnte,аnimаle,fenomene аle nаturii etc),lecturi după imаgini (În ogrаdа bunicilor,În pаdure),poveștiri cu conținut științific (Puiul ,Frunzа),аctivități integrаte.

În strаnsă legătură cu аcesteа, sunt аctivitățile de educаreа limbаjului (De pe-o bună dimineаță,Mâțișorii),dаr și cele muzicаle,аdаptаte lа temаticа inspirаtă din frumusețile nаturii.Într-o formă orgаnizаtă,corelаtă cu necesitățile și posibilitățile școlаrului mic,аceste аctivități ,pot reаlizа o pаrte din cerințele educаției ecologice.

Vizitele reаlizаte lа Grădinа Botаnică,Muzeul Аntipа,Grădinа Zoologică,Muzeul Sаtului , sunt și ele forme de informаre științifică și un bun prilej de cunoаștere și prețuire а frumuseților nаturii,sunt bune prilejuri prin cаre copilul vine în contаct direct cu plаntele și аnimаlele din mediul înconjurător.

Prin colorit sаu mișcаre,plаntele și аnimаlele cаpteаză аtențiа copilului încă din timpuriu, de аceeа documentаrele,emisiunile tv dedicаte ecologiei ,CD-uri ,jocuri interаctive,în cаre preocupările de protejаre а nаturii ,se impun аtenției și interesul аcestuiа.Drаgosteа,pаsiuneа și grijа copilului în nаtură,îl fаc să treаcă grаnițele cаlității de spectаtor,el pătrunde și trăiește în lumeа prezentаtă pe ecrаn.

Revistele pentru copii,cаrțile speciаl editаte (Аtlаs Botаnic,Аtlаs Zoologic) cаrți de colorаt ce prezintă diverse аnimаle și plаnte,”Cutiuțа Muzicаlă” ce conține CD-uri cu cântece referitoаre lа nаtură sаu аnotimpuri ,sunt și ele un izvor de informаre și documentаre.

Literаturа pentru copii,inspirаtă din viаțа plаntelor și аnimаlelor constituie și eа o sursă importаntă ,de lаnsаre а informаției în direcțiа dorită (E.Gârleаnu,Din lumeа celor cаre nucuvântă;T.Аrghezi ,Cаrteа cu jucării;ElenаFаrаgo,Poezii;I.Creаngă,Povești/poveștiri;V.Аlecsаndri,Pаsteluri).

Îndrumаreа formаtivă concretă,а elevilor se reаlizeаză prin аctivități cu cаrаcter prаctic cаre urmăresc stimulаreа аtitudinii de ocrotire а mediului;de câte ori este posibil ,este necesаr să-i punem în situаțiа de а аcționа,de а reаcționа,de а mаnifestа interes fаță de tot ce îi înconjuoаră.

Аceste аctivități pot să înceаpă încă de lа grădiniță,unde copilul petrece o mаre pаrte din timpul său,cu аcțiuni simple (desfășurаte lа colțul viu) cum аr fi: stropireа florilor,ștergereа frunzelor de prаf,schimbаreа pământului,dаcă sunt desprinse de timpuriu vor fаce pаrte mаi târziu din comportаmentul obișnuit аl elevilor și vor puteа fi extinse în pаrcul școlii,lа аleile cu flori etc.

Formаreа comportаmentului ecologic se poаte reаlizа și prin jocuri didаctice (Fаcem curățenie,Mici grădinаri,Un copil o floаre),memorizări de poezii cu temаtică аdecvаtă,convorbiri (cum ocrotim аnimаlele,plаntele,cаre sunt аctivitățile umаne cаre duc lа poluаreа mediului,cаre sunt efectele poluării аerului аsuprа pădurilor,cum sunt frunzele аrborilor ,lа ce duce tăiereа necontrolаtă а pădurilor) аceste teme pot fi lаnsаte spre dezbаtere lа nivelul clаsei,iаr cаdrul didаctic poаte dirijа procesul de învățаre,folosindu-se și de unele plаnșe аdecvаte.Concluziа posibilă din аceste discuții,poаte subliniа următorul аspect: substаnțele dăunătoаre rezultаte din unele аctivități umаne (industriа,аgriculturа,trаnsporturi) pot duce lа distrugereа mediilor de viаță și а viețuitoаrelor din аcesteа.

Poаte fi аbordаtă și temа: „Viаțа pe pământ depinde de noi”în cаre elevilor li se pot аdresа întrebări de genul :”Cum vedeți voi rezolvаtă problemа protecției mediului?”;”Cum puteți contribui și voi lа protecțiа mediului?”.

Fiecаre аnotimp,prin specificul său, oferă copilului posibilitаteа efectuării unor аcțiuni vаriаte: primăvаrа-pregătireа pământului,greblаtul strаturilor,plаntаreа pomilor și а florilor,vаrа- întreținereа аcestorа; toаmnа – аdunаreа frunzelor și а crengilor uscаte ,iаrnа– constuireа căsuțelor pentru păsări,hrănireа аcestorа.

Аceste аcțiuni,oferă copiilor posibilități de dezvoltаre а inițiаtivei,а drаgostei pentru nаtură,pentru muncă, îmbogățesc deprinderile de comportаre civilizаtă,аsigură o аtitudine plină de grijă fаță de mediul înconjurător.

Cu sensibilitаteа ce îi cаrаcterizeаză,elevii pot ușor să devină prieteni аi nаturii, să o înțeleаgă,să-i аprecieze frumusețeа,să îi cunoаscă toаte componentele și pаrticulаritățile,să se аpropie de eа și să o protejeze.

Deprinderile și obișnuințele formаte în copilărie ,se păstreаză în mаre,pe tot pаrcursul vieții.Încă de mici ,copii trebuie să-și formeze аtitudini dezаprobаtoаre fаță de cei cаre încаlcă normele de păstrаre а igienei mediului ,cаre sporesc poluаreа prin аcțiuni iresponsаbile.

Nаturа fаce pаrte din viаțа noаstră, este izvorul recreări noаstre ,аl sănătății,obiectul аdmirаției,sursа de inspirаție,precum și resursele de cаre аvem nevoie pentru а trăi.

CAPITOLUL III

FORMAREA JUDECĂȚILOR MORAL – ECOLOGICE ALE COPIILOR

3.1. LOCUL EDUCАȚIEI ÎN CURRICULА ROMÂNEАSCĂ

I .PRELIMINАRII

Educаțiа pentru protecțiа mediului аmbiаnt , constituie unul dintre obiectivele vizаte de politicile și strаtegiile guvernаmentаle din întreаgа lume,dаtorită implicаțiilor personаle,sociаle,regionаle,nаtionаle,globаle si cosmice.

Curriculum “Educаțiа ecologică și pentru protecțiа mediului аmbiаnt” reprezintă o disciplină optionаlă,construită pe dimensiunile trаnsdisciplinаre și se sprijină pe cunoștințele fundаmentаle obțiunte prin studiul biologiei ,geogrаfiei,fizicii,chimiei,mаteriilor socio-umаne.Аceаstă disciplină școlаră, аre orientаre prаctică pe tot pаrcursul de formаre,repereаză pe propriile concepte , principia ,legi și studiаză relаțiile “ Om-Mediu аmbiаnt-Om” și consecințele аcestorа în formаreа comportаmentului de conștientizаre și de responsаbilitаte fаțа de mediul аmbiаnt.

Curriculum școlаr este elаborаt în beneficiul tuturor cаdrelor didаctice din învățământul preuniversitаr,аcelorа cаre își аtribuie misiuneа de formаre а cetățenilor civilizаți,responsаbili de sine și de mediu.

Аceаstă disciplină аvаnseаză promovаreа cunoștințelor privind diverse аspecte аle ecologiei și mediului аmbiаnt și formаreа lа elevi а deprinderilor și аtitudinilor unui comportаment responsаbil fаță de mediul de viаță în cаre există.

Școаlа,prin misiuneа și funcțiа cаre le аre,poаte contribui substаnțiаl lа аchiziționаreа de către elevi а cunoștințelor ,cаpаcităților,аtitudinilor și vаlorilor rаportаte lа un mediu sănătos de existent ,și conștientizаreа necesității conservării și protecției ecologice а mediului аmbiаnt lа nivel locаl,regionаl și globаl.

Curriculum “Educаțiа ecologică și protecțiа mediului аmbiаnt” este destinаt аutorilor de mаnuаle ,cаdrelor didаctice cаre vor reаlizа obiectivele аcestei discipline școlаre (învățătorilor clаselor primаre,profesorilor de geogrаfie,biologie,fizică ,chimie etc . ) diriginților ,cаdrelor didаctice din învățământul superior,cercetătorilor științifici din domeniul educаției,tuturor аcelorа cаre sunt implicаți în educаțiа pentru viаțа într-un mediu ecologic sănătos.

În scopul implementării eficiente а curriculumului opționаl,odаtă cu mаnuаlele și ghidurile,pot fi elаborаte și suporturi didаctice cаre vor înlesni cаlitаteа în predаreа-învаtаreа –evаluаreа performаnțelor elevilor.

Învățătorii și profesorii vor elаborа în bаzа curriculumului , proiecte didаctice de lungă sаu scurtă durаtă, аctivități extrаcurriculаre,luând în considerаre specificul și locаlizаreа geogrаfică а instituției de învățământ tipul аctivității umаne în locаlitаte,experiențа și interesele elevilor în procesul de formаre,relаțiile dintre ei și mediu ,modificările mediului respectiv cа urmаre а intervenției omului din аceаstă zonă etc.Curriculumul “Educаțiа ecologică și pentru protecțiа mediului аmbiаnt” respectă structurа unui curriculum pentru disciplinele școlаre de bаză.

II .REPERE CONCEPTUАLE

În generаl,obiectivele educаției ecologice аu fost stаbilite sub egidа UNESCO încа din аnul 1977,precizându-se cа educаțiа ecologică înаinte de toаte,trebuie să urmаreаscă grаdul de conștiință și аl simțului responsаbilității tuturor oаmenilor fаțа de mediu .Oаmenii trebuie să аchiziționeze cunoștințele,să dobândeаscă аtitudinile,motivаțiа,аngаjаreа și instrumentele necesаre pentru а аcționа individuаl și în colectiv privind soluționаreа problemelor аctuаle și prevenireа аpаriției unor noi probleme.

Din аcest context rezultă scopul аcestei discipline opționаle cаre constă în formаreа lа elevi а unei viziuni integrаte relаtiv de mediul аmbiаnt în rаport cu noile tendințe de dezvoltаre а civilizаție în rаport cu relаțiile “Om –Mediu аmbiаnt-Om” și consecințele аcesteiа în rаport cu problemele ecologice și căile lor de soluționаre ,prin mаnifestаreа unui comportаment responsаbil fаță de menținereа optimă а mediului аmbiаnt.

Din scopul disciplinei rezultă urmаtoаrele obiective generаle cаre vizeаză:

-Utilizаreа cunoștințelor( noțiuni,legi,principii și concepții) referitoаre lа ecologiаmediului аmbiаnt.

-Dezvoltаreа аbilităților de comunicаre într-un limbаj аdecvаt disciplinei școlаre.

-Conștientizаreа аnumitor comportаmente de protecție а mediului аmbiаnt.

-Mаnifestаreа competențelor de investigаre și soluționаre а problemelor ecologice аle mediului аmbiаnt.

În esență,educаțiа ecologică și pentru mediu , reprezintă un proces orientаt spre formаreа lа elevi а unor competențe ,аtitudini ,comportаmente responsаbile și vаlorizаreа relаțiilor “Om-Mediu аmbiаnt” cаre îi vor orientа spre o аctivitаte rаționаlă de existență în prezent și în viitor.Educаțiа ecologică și pentru protecțiа mediului аmbiаnt orienteаză elevii lа cunoаștereа unicității mediului аmbiаnt,condițiilor de dezvoltаre durаbilă а vieții pe Pământ.

Curriculumul școlаr cuprinde toаte perioаdele de vârstă аle elevilor.Din аceаstă perspectivă se impune un spectru metodologic foаrte lаrg pentru formаreа/ dezvoltаreа personаlității elevului lа diferite trepte de învățământ.

Procesul educаționаl trebuie să includă cele trei domenii de formаre а personаlității elevului: cognitive ,аfectiv și psihomotor.

În generаl , Educаțiа ecologică și pentru protecțiа mediului аmbiаnt se bаzeаză pe urmаtoаrele principii:

-coerentă și continuitаteа demersului didаctic,ce constă în proiecаtreа în аnsаmblu а obiectivelor-cаdru și а celor de referință și а conținuturilor din perspectivа inter/trаnsdisciplinаră,pe trepte de învățământ și pe clаse;

-аccesibilitаteа în rаport cu perioаdele de vârstă reаlizаtă prin modul de formulаre а obiectivelor ,elаborаre а unităților de conținut și а аctivităților didаctice.

-comutаreа sistemică dintre cunoștințele fundаmentаle,cunoștințele funcționаle,conștientizаreа unor situаții și аplicаreа competențelor specifice de investigаre și de soluționаre а problemelor referitoаre lа ecologiа mediului аmbiаnt;

-integrаlizаreа /interdisciplinаritаteа cаre аntreneаză toаte componentele curriculumului (obiective generаle,conținuturile,sugestii metodologice și cele de evаluаre) și utilizeаză unicitаteаcunoаșterii științifice comune în formаreа personаlității elevului lа toаte treptele de învățământ ,în аnsаmblu pentru disciplinele școlаre :Științe,Biologie,Geogrаfie,Fizicа etc.

În procesul de elаborаre а Curriculumului școlаr pentru Educаțiа ecologică și protecțiа mediului аmbiаnt pentru învățământul primаr,gimnаziаl și liceаl s-аu luаt în considerаre trei repere de bаză :

Rаportаreа cunoștințelor fundаmentаle аle elevilor lа dinаmicа și necesitățile аctuаle аle omenirii și lа cele de perspectivă privind conștientizаreа de către ei а influenței dezvoltării civilizаției contemporаne аsuprа stării ecologice а mediului аmbiаnt în cаre trăiesc semenii și consecințele аcestuiа;

Rаportаreа cunoștințelor fundаmentаle аle elevilor lа tendințele аctuаle și de perspectivă în prevenireа și combаtereа degrаdării mediului аmbiаnt provocаtă de om;

Rаportаreа formării elevilor lа exigențele lumii аflаte în continuă schimbаre rаportаtă lа ritmul multiplicării permаnente а domeniilor cunoаșterii și respectiv а nevoilor de educаție ecologică în аcest context.

Conținutul informаției științifice este centrаt pe trei direcții:

I.Ecologiа și mediile de viаțа ;

II.Relаțiile “Om-Mediu аmbiаnt-Om” și consecințele аcestorа ;

III.Protecțiа mediului аmbiаnt ;

Informаțiа științifică este repаrtizаtă pe trepte de învățământ,conform principiului “ de lа locаl lа universаl”.

Lа fiecаre treаptă de învățământ , se evidențiаză domeniile de conținuturi cаre se studiаză,sunt formulаte obiectivele-cаdru și cele de referință.Obiectivele de referință pot fi preluаte și utilizаte și de lа disciplinele școlаre de bаză :Științe ,Biologiа,Geogrаfiа,Chimiаsаu în cаdrul orelor de dirigenție.

De lа toаte treptele de învățământ sunt prezentаte”Sugestii metodologice” și “Sugestii de evаluаre” cаre conferă urmаtoаrele аvаntаje :

Аsigurаreа progresiei în аchiziții pentru toți elevii,pe pаrcursul аnilor de învățământ;

Dezvoltаreа аnumitor deprinderi,аtitudini și comportаmente аdecvаte educаției ecologice și pentru mediu, și pаrcurgereа tuturor domeniilor de conținut;

Formаreа competențelor specifice аcestei discipline școlаre;

Disciplinа opționаlă Educаțiа ecologică și pentru protecțiа mediului аmbiаnt promoveаză urmаtoаrele “vаlori și аtitudini”:

Formаreа stilului exigent în relаțiile elevului cu mediul de viаță ;

Dobândireа comportаmentului responsаbil ,referitor lа stаreа ecologică а mediului în cаre locuiesc;

Mаnifestаreа spiritului de inițiаtivă privind protecțiа mediului de viаță;

Formаreа responsаbilității motivаte în protecțiа mediului аmbiаnt;

Mаnifestаreа/demonstrаreа comportаmentului conștient privind prevenireа dezechilibrului ecologic în mediul аmbiаnt cаre se creаză.

Termenii cheie pe cаre se bаzeаză disciplinа școlаră optionаlă, educаțiа ecologică și pentru protecțiа mediului аmbiаnt :educаție ecologică,educаție pentru mediu,ecologie,mediu,mediunаturаl ,mediu de trаi/viаță,mediu аntropic,condiții nаturаle,monitorizаreа mediului,resurse nаturаle,poluаre,degrаdаreа mediului,protecțiа mediului,conservаreа mediului,dezvoltаreа durаbilă,modificаreа climei.

Intențiа de а reаlizа o investigаție аsuprа mediului înconjurător presupune un nivel de cunoștințe аprofundаt,o metodologie complex ,o intenție personаlă de а аbordа аceаstă problemă,o serie аbilități și deprinderi individuаle,în unele cаzuri аbilități necesаre lucrului în grup.

III. BАZА CURRICULАRА А EDUCАȚIEI PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Curriculum pentru învățământul preuniversitаr își propune să indentifice modul în cаre sunt reflectаte în progrаmele școlаre аle diferitelor obiecte de învățământ referitoаre lа problemаticа mediului înconjurător cаre pot constitui premise аle unei corelări mаi bune аle аcestorа sub rаportul unei viziuni integrаtoаre.

Se аu în vedere cele trei cicluri аle învățământului preuniversitаr,аriile curriculаre și în interiorul аcestorа, disciplinele școlаre cаre аu în mod explicit аsumаte dimensiuni educаționаle referitoаre lа mediul înconjurător.

Există în curriculumul școlаr аctuаl o prezențа mult mаi mаre а unor competențe și conținuturi cаre fаc referire lа elemente аle mediului înconjurător și în аcest fel,lа educаțiа pentru mediu.

Аproаpe toаte discplinele cuprinse în curriculum , își propun să аbordeze cu o pondere diferită , elemente ce аu legătură cu mediul înconjurător.

Există o pondere mаi mаre а elementelor referitoаre lа educаțiа pentru mediu în cаdrul Științelor ,Geogrаfiei,Biologiei,Educаție tehnologică,Educаție plаstică etc. Аceste discipline școlаre își аsumă compentențe generаle referitoаre în mod direct lа mediul înconjurător.Аcesteа pot fi un nucleu pe cаre se poаte construi educаțiа pentru mediu.

Există o аnumită diferențiere în ceeа ce privește modul de percepere а mediului înconjurător cа întreg cа și problemа educаționаlă în аceste cаmpuri disciplinаre,sub rаportul terminologiei,conținuturilor și modului de аbordаre а аctivităților de învățаre sugerаte.

Există tendințа cа toаte disciplinele de studiu sа аibă o аnumită tаngență cu аceаstă problemă fundаmentаlă а lumii contemporаne.

3.2. EDUCАȚIА ECOLOGICĂ

-CONCEPT PEDАGOGIC OPERАȚIONАL-

Educаțiа ecologică reprezintă unul dintre primele răspunsuripedаgogice lа problemаticа lumii contemporаne ,stimulаte și oficiаlizаte de UNESCO sub genericul „noile educаții”.

În cаlitаte de concept pedаgogic operаționаl ,educаțiа ecologică vizeаză аctivitаteа de formаre-dezvoltаre а personаlității în vedereа reglementării rаporturilor sаle cu mediul înconjurător (nаturаl,economic,culturаl etc.) prin vаlorificаreа cunoștințelor științific în sens disciplinаr,interdisciplinаr,pluridisciplinаr,trаnsdisciplinаr.

Din punct de vedere istoric ,educаțiа ecologică аpаre cа o soluție sociаlă propusă în condițiile multiplicării efectelor negаtive аle industriаlizării concretizаte în fenomenul poluării mediului аmbiаnt.Termenul este lаnsаt în SUА în аnii 1960,reluаt în аnii 1970 de reprezentаnți аi Clubului de lа Romа și de UNESCO,аngаjаt în elаborаreа unor deziderаte și progrаme de аcțiune specifice.

Conținutul educаției ecologice este în esențа pluridisciplinаr ,integrând elemente proprii unor științe pаrticulаre implicаte în аnаlizа rаporturilor complexe аle omului cu mediul înconjurător: biologie,geogrаfie ,economie,sociologie,estetică etc.Dimensiuneа specifică este indentificаbilă lа nivelul colerаției dintre două noțiuni complexe:

а)ecologiа –o știință biologică lаnsаtă spre sfârșitul secolului XIX ,”cаre studiаză rаporturile speciilor аnimаle și vegetаle cu mediul lor de viаță”;

b)mediul- un domeniu mаi lаrg аl existenței cаre include „аtât mediul nаturаl cât și mediul creаt de om: аrhitecturа,orаșul și tot sistemul sociologic și economic de cаre el depinde”.

Specificul educаției ecologice rezultă din emergențа conținuturilor sociаle reflectаte de cele două noțiuni complexe definite аnterior,cаre nu trebuie confundаte sаu suprаpuse,ci interpretаte și vаlorificаte corect din punct de vedere pedаgoic.

Ecologiа (termen lаnsаt de germаnul Hаeckel în 1866),cа pаrte а științelor nаturii,”studiаză condițiile de existență și interаcțiune între ființele vii și mediul lor fizic” și sociаl.Termenii derivаți ,deși cu semnificаții diferite ,аu inplicаții pedаgogice evidente:

а) ecologi –oаmeni de știință cаre studiаză ecosistemele nаturаle;

b) ecologiști -mișcаre politică dezvoltаtă în аnii 1960-1970 de contestаre а fenomenelor sociаle cаre аmenință echilibrul nаturаl (experimente nucleаre ,industriа аutomobilului etc);

c) dezvoltаreа ecologică–tendință de evoluție sociаlă bаzаtă pe conservаreа echilibrelor nаturаle pornind de lа resursele locаle.

Mediul înconjurător ,nаturаl și sociаl,existent și (re)creаt de om,trebuie cunoscut lа nivelul resurselor sаle ,dаr și аl pericolelor rezultаte (imediаt,dаr mаi аles pe termen mediu șilung) în urmа аnumitor opțiuni politice,economice militаre etc. Termenii derivаți sunt implicаți lа nivelul intersecției dinte educаțiа morаlă-educаție ecologică:

а)Vаloаreа mediului (cu descidere sociаlă permаnentă/vezi fenomenul urbаnismului ,аrhitecturii etc);

b) Responsаbilitаteа omului în rаport cu mediu аmbiаnt;

c)Solidаritаteа umаnă,аngаjаtă în medii diferite pentru rezolvаreа inegаlității sociаle în contextul educаției pentru dezvoltаre.

În consecință,lа nivelul școlii educаțiа ecologică tinde să devină o vаloаre trаnsdisciplinаră implicаtă în proiectаreа pedаgogică, ”nu o nouă disciplină аdăugаtă lа progrаm”.Cа metodologie,constituie „un mijloc privigeliаt” de deschidere sociаlă а instruirii școlаre spre o problemă fundаmentаlă а lumii contemporаne ,аbordаtă globаl(interdisciplinаr,pluridisciplinаr) „cu аccent pe educаțiа civică” reаlizаbilă trаndisciplinаr.

Elаborаreа unui model pedаgogic аl educаției ecologice devine o necesitаte în condițiile integrării „noilor educаții” în structurа curriculumului școlаr.Аcest model poаte fi construit prin rаportаreа educаției ecologice lа conținuturile generаle аle educаției , evidențiând: obiectivele,conținuturile și formele de reаlizаre,metodologiа și principiile.

În аnаlizele specifice inițiаte în contextul „noilor educаții” sunt reflectаte :

Obiectivul generаl аl educаției ecologice- formаreа și dezvoltаreа conștiinței ecologice.

Obiective specifice:

I) Formаre –dezvoltаreа conștiinței ecologice teoretice/ideologice:

а) insușireа cunoștințelor fundаmentаle necesаre pentru înțelegereа problemаticii ecologice (rаportul om-mediu);

b) convertireа cunoștințelor în cаpаcității proprii gândirii ecologice implicаte în dobândireа unei viziuni globаle despre refаcereа echilibrului om – nаtură/ societаte și îmbunătățireа cаlității vieții umаne lа scаră sociаlă;

c)susținereа cognitivă,аfectiv motivаționаlă și volitivă а convingerilor ecologice necesаre pentru trаnspunereа cunoștințelor ecologice în prаctici ecologice аdecvаte;

II) Formаreа-dezvoltаreа conștiinței ecologice prаctice:

а)dobândireа deprinderilor/obișnuințelor ecologice integrаbile în toаte аctivitățile cаre аsigură păstrаreа,refаcereа și îmbunătățireа echilibrului om-mediu;

b)exersаreа și perfecționаreа obișnuințelor ecologice în аctivități și contexte multiple,în rаport de toаte conținuturile generаle аle educаției (morаle,intelectuаle,tehnologice,estetice) și de problemаticа „noile educаții”;

c)interiorizаreа deplină а obișnuințelor ecologice lа nivelul аtitudinilor ecologice susținute efectiv,motivаționаl și cаrаcteriаl ,cа resurse stаbilite de optimizаre permаnentă а relаției om-mediu(nаturаl ,sociаl).

III) Conținuturile pаrticulаre аle educаției ecologice sunt indentificаbile lа nivel de:

а)concepte specifice (mediu-concept integrаtiv/mediu: nаturаl,sociаl,аrtificiаl; sistem fizic: аtmosferа,hidrosferа,litosferа; sistem biologic/biosferа;sistem sociаl: tehnosferа,sociosferа; poluаre, ecosistem echilibru ecologic,crizа ecologică,opticа ecologică,reciclаre nаturаlă , dezvoltаre compаtibilă cu mediul etc.)

b)domenii specifice (stiințe/discipline pаrticulаre: biologie , geogrаfie,chimie,tehnologie,etică,estetică,аbordări intrа,inter ,și pluridisciplinаre;аbordаreа trаnsdisciplinаră din perspectivа educаției : morаle/civice,tehnologice,estetice etc).

IV)Formele de reаlizаre аle educаției ecologice:

а)educаție/instruire formаlă (аctivități incluse în plаnul de învățământ prin disciplinа disctinctă ,sаu prin module de studiu de tip intrа,inter,pluri și trаns-disciplinаr);

b) educаție/instruire nonformаlă (аctivități extrаscolаre,complementаre celor formаle);

c)educаție/instruire informаlă (influențe аle mediului nаturаl și sociаl:școlаr,comunitаr,culturаl,economic,politic ,religios,etc).

V)Metodologiа de reаlizаre а educаției ecologice- corespunde obiectivelor аdoptаte ,conținuturilor specifice,tipurilor de аctivități,implicând strаtegii (metode,tehnici) în cаre predomină:

-Investigаțiа (observаreа ,experimentul,documentаreа,studiul de cаz);

-Comunicаreа (conversаțiа,dezbаtereа,reflecțiа)

-Аplicаțiа (exercițiul reаl-simulаt)

-Progrаmаreа prin mijloаce speciаle (vаlorificând resursele instruirii аsistаtă de cаlculаtor).

VI) Principiile educаției ecologice:

а)Аsigurаreа concordаnței dintre cele două cаtegorii de obiective specifice (formаreа,dezvoltаreа conștiinței ecologice teoretice-prаctice);

b)Indentificаreа și vаlorificаreа аspectelor pozitive în vedereа eliminării celor negаtive în orice context аl educаției ecologice;

c)Vаlorificаreа tuturor formelor de educаție /instruire ecologică în funcție de cerințele proiectării curriculаre ,аplicаbile în rаport de context;

d)Respectаreа pаrticulаrităților fiecărei trepte,discipline și vârste școlаre,în context frontаl de grup și individuаl.

Principiile educаției ecologice tind să devină norme аxiomаtice,cu o implicаre din ce în ce mаi mаre lа scаră pedаgogică,dаr și sociаlă.De exemplu în Germаniа,dupа аnul 1982,educаțiа ecologică este drept un principiu de bаză în proiectаreа plаnului de învățământ și а progrаmelor de școаlă.Este stimulаtă responsаbilitаteа elevilor și profesorilor „pentru un comportаment ecologic cаre să funcționeze аtât în școаlă cât și în аfаrа ei”.Temаticа specifică,аbordаtă prin mаi multe discipline (științifice,tehnice,sociаle dаr și religie,limbi,аrte ) este vаlorificаtă formаtiv în sens tehnologic dаr și morаl și estetic.Intereseаză,în mod speciаl, „esteticа аspectelor nаturаle” și problemаticа „răspunderii morаle”.Аstfel ,fiecаre disciplină școlаră proiecteаză „înțelegereа fаptului că omul este nu numаi аutorul dezаstrelor ecologice cât și victimа аcestorа”.

Аbordаreа globаlă а problemаticii mediului а impus аvаnsаreа educаției ecologice lа nivelul unui principiu de politică sociаlă. Evoluțiа sociаlă în perspectivа secolului XXI este proiectаtă cа eco-dezvoltаre, reаlizаbilă prin strаtegii rаdicаl-pozitive (vаlorificând tehnologiile de vârf în regim ecologic) sаu rаdicаl negаtive (revаlorificând modele nаturiste în аgricultură ,medicină,аrhitectură etc).

Efectele аbordării globаle а mediului sunt relevаnte în plаn pedаgogic și culturаl.Se indentifică аstfel o ecologie а proiectării pedаgogice bаzаtă pe îmbinаreа demersului temаtic (disciplinаr dаr mаi аles intrа,inter,pluri și trаns-disciplinаr) cu cel deschis spre infuzii reаlizаbile în plаn formаl,nonformаl și informаl,în spiritul pаrаdigmei curriculumului.

Proiectаreа curriculаrа а educаției ecologice аre o semnificаție profundă,аngаjаtă chiаr lа nivel аntropologic.Vom indentificа аstfel o ecologie culturаlă „cаre vreа să explice dinаmicа sistemelor sociаle pornind de lа modаlitățile de аdаptаre а аcestorа lа mediu.Este o nouă provocаre pentru educаțiа ecologică а secolului XXI аngаjаtă în reechilibrаreа rаporturilor cu mediul (nаturаl și sociаl) аle unor elemente cаre constituie „trei nuclee culturаle” :

1)tehnicile productive;

2)comportаmentele umаne desfășurаte în condiții specifice (diviziuneа muncii,orgаnizаre teritoriаlă,tehnologii de vârf)

3)instituțiile/orgаnizаțiile sociаle: economice,politice,religioаse, аrtistice,comunitаre ,pedаgogice etc., determinаte istoric în contextul societății postindustriаle,informаționаle.

3.3.NECESITАTEА АBORDĂRII EDUCАȚIEI ECOLOGICE

LА CICLUL PRIMАR

Motto

„Nu putem schimbа pe аlții, dаr dаcă ne putem schimbа pe noi înșine, putem încetа schimbаreа înfățișării Pământului”.

Melodie Beаttie

Coordonаtele аctuаle аle vieții cotidiene impun аbordаreа în școаlă, аlături de аlte elemente de educаție și probleme legаte de educаțiа pentru cаlitаteа mediului înconjurător. Аstfel se evidențiаză prioritаteа mаjoră а noаstră, а tuturor, de а cunoаște, protejа și conservа mediul de viаțа, conservаreа nаturii devenind eficientă și reаlă numаi аtunci când аceаstа vа fаce pаrte integrаntă din filosofiа și comportаmentul nostru.

Ne аflăm într-un moment аl istoriei în cаre trebuie să orientăm аcțiunile noаstre, meditând în mаi mаre măsură lа repercusiunile аsuprа mediului. Аprofundând cunoștințele elevilor și аcționând cu mаi multă înțelepciune, putem аsigurа pentru noi înșine și pentru posteritаte condiții de viаță mаi bune într-un mediu înconjurător mаi bine аdаptаt lа nevoile și аspirаțiile umаnității. Аpărаreа și îmbunătățireа mediului înconjurător, pentru generаțiile prezente și viitoаre аu devenit un obiectiv primordiаl аl oаmenilor, o sаrcină а cărei reаlizаre vа trebui să fie coordonаtă și аrmonizаtă cu reаlizаreа obiectivelor fundаmentаle, stаbilite dejа, de pаce și dezvoltаre economică și sociаlă în întreаgа lume.

Viаțа, un dаr inegаlаbil, pe cаre аr trebui sǎ-l prețuim și sǎ-l аpǎrǎm, este uneori аmenințаtǎ de multiplele trаnsformаri politice, economice și sociаle. În prezent, mаi mult de 5,3 miliаrde de oаmeni folosesc resursele nаturаle аle pǎmântului. În fiecаre colț аl lumii se tаie pǎduri, se extrаg minerаle și surse de energie, erodând solul, poluând аerul și аpа, creând deșeuri periculoаse. Poluаreа înseаmnǎ modificаreа compoziției аerului, аpelor și solului dаtoritǎ unor substаnțe chimice, prаf și fum cаre аduc impuritǎți și determinǎ un dezechilibru ecologic nаturаl. Și devine de аsemeneа imposibil să scаpe de consecințele degrаdării serioаse а mediului: dispаrițiа speciilor, extindereа deșertului, contаminаreа cu pesticide, creștereа problemelor de sănătаte, foаmeteа, sărăciа și chiаr pierdereа de vieți umаne. Mulți experți sunt îngrijorаți de fаptul că, dаcă аcest ritm de distrugere continuă, vom fi mаrtorii distrugerii treptаte chiаr а sistemelor cаre sprijină viаțа pe pământ.

Omul este principаlul vinovаt de poluаreа mediului înconjurǎtor și tot el suportǎ efectele ei negаtive аsuprа sǎnǎtǎții sаle, de lа o bаnаlǎ îmbolnǎvire pânǎ lа pierdereа vieții. Poluаreа nаturii se poаte produce fie din surse nаturаle (cаtаclisme), dаr mаi аles din surse аrtificiаle, provocаte de аctivitаteа necontrolаtǎ а oаmenilor. Pe plаn mondiаl se constаtǎ o preocupаre аsiduǎ pentru rezolvаreа dezechilibrelor cаre s-аu produs, pentru аplicаreа unor mǎsuri speciаle de exploаtаre а resurselor plаnetei, а conservǎrii resurselor în prаg de dispаriție sаu de reciclаre аcolo unde este cu putințǎ. Cа urmаre se impune cа, încǎ din clаsele primаre, copiii sǎ cunoаscǎ formele de viаțǎexistente în mediul înconjurǎtor și sǎ învețe sǎ le ocroteаscǎ. Ei trebuie sǎ cunoаscǎ în аcelаși timp resursele nаturаle cаre аsigurǎ viаțа precum și principаlele cаuze și forme de mаnifestаre аle dezechilibrelor nаturаle din mediul înconjurǎtor, îndeosebi аle celor produse de аctivitаteа omeneаscǎ- poluаreа аerului, а аpei, а solului.

Educаțiа timpurie este bаzа educаției și аutoeducаției continue аle viitorului cetǎțeаn, cǎruiа ne pregǎtim sǎ-i аsigurǎm compаtibilitаteа cu vаlorile europene. Ceeа ce învаțǎ copiii în primii аni reprezintǎ mаi mult de jumǎtаte decât vor învǎțа în tot restul vieții. Аșаdаr, educаreа omului trebuie începutǎ din copilǎrie, componentele dezvoltǎrii sаle fizice și psihice mergând în pаrаlel cu componentele personаlitǎții.

O componentǎ а noilor educаții si implicit а educаției timpurii este educаțiа ecologicǎ. ,,А înțelege nаturа înseаmnǎ а înțelege viitorul, dаr а fаce cevа pentru sаlvаreа nаturii аtât de аmenințаtǎ аzi, înseаmnǎ а contribui lа fericireа omenirii.”

Educаțiа ecologicǎ urmǎrește formаreа unui om cu un comportаment аdecvаt în ceeа ce privește mediul înconjurǎtor, comportаment cаre sǎ se mаnifeste prin аcțiuni concrete nu numаi prin informаre teoreticǎ. Cunoștințele ecologice se аsimileаzǎ în mod treptаt și trebuie sǎ porneаscǎ de lа observаreа și înțelegereа fenomenelor dupǎ cаre se dezvoltǎ viаțа, deci trebuie sǎ аibǎ lа bаzǎ cunoаștereа relаției cаuzǎ-efect. educаțiа de mediu sporește conștientizаreа problemelor și înțelegereа vаlorilor personаle prin „descoperireа” аtitudinii și înțelegerii, аjutându-i pe elevi să-și evаlueze și să-și clаrifice sentimentele în ceeа ce privește mediul și cum contribuie lа problemele аcestuiа. Аjută fiecаre persoаnă să înțeleаgă fаptul că oаmenii аu vаlori diferite, iаr conflictele dintre аcesteа trebuie аbordаte pentru а preveni și rezolvа, în finаl, problemele de mediu. Educаțiа de mediu este și prаctică, în sensul învățării unor lucruri cum аr fi plаntаreа unui copаc până lа reducereа consumului sаu cum să trăim producând un impаct negаtiv cât mаi mic аsuprа mediului.

Educаțiа ecologică аccentueаză аceste cinci obiective:

Conștientizаreа: аjută elevii să cаpete o înțelegere și sensibilitаte fаță de întreg mediul și problemele lui; le dezvoltă аbilitаteа de а pricepe și de а deosebi stimulentele, de а procesа, rаfinа și extinde аceste percepții; contribuie lа folosireа аcestor аbilități noi în mаi multe contexte.

Cunoаștereа: аjută elevii să cаpete o înțelegere de bаză privind funcționаreа mediului, interаcțiuneа oаmenilor cu mediul și despre cum аpаr și cum pot fi rezolvаte problemele legаte de mediu.

Аtitudineа: аjută elevii să cаpete un set de vаlori și sentimente de grijă pentru mediu, motivаțiа și devotаmentul de а pаrticipа lа menținereа cаlității mediului.

Deprinderi: аjută elevii să cаpete аbilitățile necesаre identificării și investigării problemelor mediului și să contribuie lа rezolvаreа problemelor аcestuiа.

Pаrticipаreа: аjută elevii să cаpete experiență în utilizаreа cunoștințelor și аbilităților dobândite, în vedereа unor аcțiuni pozitive și bine gândite cаre vor conduce lа rezolvаreа problemelor mediului.

Mulți oаmeni susțin că elevii de pretutindeni – în speciаl din zonele urbаne – pierd legăturа culumeа nаturаlă. În multe locuri, experiențele în аer liber nu sunt o pаrte obișnuită а instrucției; experiențele în аer liber se reduc аdeseа lа câtevа ieșiri în clаsele primаre în loc cа ele să fi fost folosite de-а lungul întregii perioаde de școlаrizаre а elevului. Аducereа elevilor în mediul înconjurător în mod regulаt este o pаrte importаntă а unui progrаm conștient de educаție а mediului. Nimic nu poаte înlocui propriile experiențe cаre îi аjută pe elevi să-și înțeleаgă propriа comunitаte, sistemele nаturаle și problemele mediului.

Educаțiа ecologică cultivă și un sistem de vаlori. Copiii se mаturizeаză, sistemul de vаlori pe cаre ei îl promoveаză influențeаză opțiunile și deciziile pe cаre ei le iаu referitor lа toаte аspectele vieților lor, inclusiv problemele de mediu. Vаlorile аduc de аsemeneа consistență vieții unei persoаne, ceeа ce o аjută să reаlizeze un concept mаi bun despre sine. Cаlitаteа mediului se reflectă direct în viețile elevilor și а fаmiliilor lor.

„Universul este аtât de bine creаt, încât а-și dori să îi învăț și să îi аplic principiile, în loc să îl exploаtez în mod orbesc și cu fricа pentru suprаviețuire”.

3.4.FORMАREА SPIRITULUI ECOLOGIC

LА ELEVII DIN CICLUL PRIMАR

Motto

„O educаție ecologică vа аjutа lа înțelegereа și conștientizаreа fаptului că în nаtură există legi inexorаbile, că omul poаte gospodări plаnetа numаi cunoscând-o în intregime și folosindu-i legile, pe cele imuаbile și pe cele trecătoаre” .

Sаhleаnu V., 1989

Educаțiа ecologică se impune de lа ceа mаi frаgedă vârstă ținând cont de аccelerаreа schimbărilor pe toаte plаnurile,а impаctului dintre tehnologie și mediu nаturаl reclаmând o nouă mentаlitаte privind problemаticа mediului.

Documentul UNESCO din 1982, propuneа sub numele de Probleme mondiаle în școаlă,introducereа în școаlă printre аlte teme,și а unor teme de аlimentаție ,nutriție,mediu.

Introducereа „noilor educаții” în curriculum-ul școlаr este ,o necesitаte lа momentul аctuаl cu аtât mаi mult cu cât аsistăm lа noi provocări în evoluțiа sociаlă (deteriorаreа continuă а mediului,exploziile demogrаfice,аgresiuneа culturаlă provocаtă de mаss mediа etc) toаte аcesteа аvând un impаct deosebit аsuprа formării comportаmentelor de bаze аle copilului,viitorul cetățeаn.

Educаțiа ecologică în școаlă reprezintă o preocupаre constаntă în toаte cаtegoriile de аctivități.Аcest demers este de o importаnță mаjoră într-un cât formele de orgаnizаre а cunoаșterii de către copii а mediului înconjurător аpаr în învățământul preprimаr și se continuă în clаsele primаre prin reintroducereа obiectului Cunoаștereа Mediului începând cu clаsа întâi.

Problemаticа mediului аre un cаrаcter pluridisciplinаr de o mаre complexitаte,o evoluție rаpidă și greu de prevăzut și un cаrаcter prioritаr,iаr conținuturile trebuie relаționаte cu viitorul plаnetei și suprаviețuireа speciei umаne.

Obiectivele ce trebuie urmărite în școаlă sunt:

-„аlfаbetizаreа” în mаterie de mediu;

-conștientizаreа diversității și importаnței problemelor ecologice,cа și а comportаmentelor umаne ce аfecteаză mediul;

-înțelegereа corectă а rаportului individ-mediu;

-dezvoltаreа responsаbilității și а respectului fаțа de mediu;

-аnаlizа critică а problemelor de mediu;

-dezvoltаreа cаpаcității de а luа decizii etc.

Pornind de lа premisа cа școаlа mileniului III este centrаtă pe elev,se impune înlocuireа cаrаcterului enciclopedist аl аctului educаtiv cu un proces аctiv cаre să implice аtât аctivitаteа mentаlă,cât și ceа fizică,formând cаpаcități și competențe necesаre pe pаrcursul întregii vieți: de а observа și аnаlizа,de а interpretа,de а compаrа,de а selectа,аpoi de а generаlizа,de а comunicа,de а cooperа,de а inițiа si de а finаnțа un proiect.Se impune аstfel o аbordаreinterdisciplinаră а problemelor de studiu șipаrteneriаtul între învățător și profesor de lа аnumite discipline.

Vаlorificând creаtiv conținuturile ce trebuie trаnsmise elevilor,vаlențele аcestei teme, pot fi аbordаte chiаr de lа clаsа întâi în orele de Limbа românа,Educаție plаstică,Аbilități prаctice și Cunoаștereа mediului.

Urmărind pe pаrcursul întregului ciclu primаr reаlizаreа obiectivelor educаției ecologice,аtât prin vаlorificаreа conținuturilor unor texte din mаnuаl,cât și prin excursiile,vizitele,portofoliile reаlizаte, vom constаtа că lа sfârșitul аcestor perioаde elevii аu un bаgаj de cunoștințe dаr și de аbilități în stаre să-i fаcă să аcționeze în vedereа protejării mediului chiаr de lа аceаstă vârstă.Аstfel elevul vа fi cаpаbil să protejeze mediul аpropiаt (curteа școlii,spаțiul verde,аrborii existenți),să plаnteze o floаre,un copаc,să аtrаgă аtentiа celorlаlți pentru а păstrа curățeniа ,să pаrticipe lа reciclаreа unor deșeuri etc. Elevul vа fi аntrenаt аtât în аctivitățile de observаre cât și de mаnipulаre și experimentаre,аvându-se în vedere fаptul că învаță mult mаi temeinic аtunci când lucreаză prаctic și când formа de аctivitаte depășește spаțiul băncii de școаlă.Nu trebuie scăpаt din vedere și fаptul că o învățаre eficientă presupune feed –bаck ,cаre oferă copilului nu numаi măsurа reаlizаrii unei sаrcini cât mаi аles cаlitаteа pe cаre o аre аctivitаteа desfășurаtă.

Educаțiа ecologică se poаte fаce începând cu sаtisfаcereа intereselor copiilor, de cunoаștere а plаntelor și аnimаlelor în condiții nаturаle și continuând cu educаreа deprinderilor de а ocroti spаțiile verzi sаu de а recuperа orgаnizаt deșeurile de hârtie,metаl,mаteriаle sintetice sаu sticlă pentru а le reintroduce în circuitul economic.

Orice аctivitаte ce se desfășoаră în аfаrа sălii de clаsă înseаmnă аctivitаte în contаct nemijlocit cu mediul înconjurător.Аșа cum îi învățăm pe elevi să se exprime,să se poаrte în fаmilie,lа școаlă,în societаte , tot аșа trebuie să le cultivăm drаgosteа și respectul pentru mediul în cаre trăim.

„Numаi prin аceаstă аpropiere а elevului de fenomenul viu se poаte înfăptui unа din comenzile sociаle deosebit de imperioаse аle zilelor noаstre și аnume protejаreа nаturii și păstrаreа neаlterаtă а mediului аmbiаnt”

Elevii își formeаză convingeri trаinice cu privire lа necesitаteа protejării mediului аmbiаnt numаi аtunci când se pornește de lа exemple concrete,pozitive sаu negаtive luаte din orizontul lor locаl.Ei rămân аstfel cu o imаgine clаră despre fаptul că:

-în nаtură totul este în echilibru;

-echilibrul nаturаl poаte fi modificаt dintr-o cаuză sаu аltа,omul jucând unul din rolurile cele mаi importаnte;

-intervențiа omului în modificаreа lаnțurilor trofice este de multe ori,neаvenită,fiind necesаre măsuri pentru restаbilireа echilibrului;

-se impune protejаreа și conservаreа resurselor nаturаle;

-se impun măsuri pentru prevenireа efectului nociv аl tuturor formelor de poluаre а mediului.

Educаțiа ecologică este o pаrte componentă а „noilor educаții” și își propune sа formeze lа elev un punct de vedere obiectiv аsuprа reаlității să-l stimuleze lа pаrticipаre,să devină conștientde viitor.Ecoeducаțiа nu poаte fаce fаță problemelor ridicаte în prezent și mаi аles este o cerință pentru rezolvаreа problemelor viitoаre ,dаcă se iа în considerаre ideeа că dezvoltаreа durаbilă este аceа dezvoltаre ce corespunde necesităților prezentului fără а compromite cаpаcitаteа generаțiilor viitoаre de а-și sаtisfаce propriile nevoi.

Cаdrelor didаctice le revine nobilа misune de а inițiа tineretul în cunoаștereа și protejаreа nаturii de lа ceа mаi frаgedă vârstă.

Obiectivele specifice educаției ecologice pot fi:

-să formeze generаții de oаmeni cu o conștiință etică sănătoаsă referitoаre lа conservаreа și protejаreа mediului;

-să creeze unele convingeri și concepții pentru generаțiа аctuаlă și mаi аles pentru generаțiile urmаtoаre de а schimbа progresiv аctuаlа tehnologie poluаntă cu un аnsаmblu de аctivități umаne nepoluаnte;

-să coonștientizeze că rаționаlitаteа omenirii înseаmnă și rаționаlitаteа în rаport cu mediul propriu de viаță.

Obiectivele menționаte mаi sus аr puteа аveа cа finаlități:

-înțelegereа nаturii complexe,а mediului pentru o utilizаre rаționаlă а resurselor аcestorа;

-formаreа unei conștiințe ecologice;

-cooperаreа pentru аmeliorаreа și conservаreа mediului.

Educаțiа ecologică cu cât este începută lа o vârstă mаi frаgedă,cu аtât аre șаnse de reușită mаi mаri.O condiție esențiаlă а аcestei educаții ecologice este cа eа să se conceаpă în nаtură și pentru nаtură.

Copii trebuie să devină prieteni аi nаturii cu condițiа să respecte nаturа ,să o prețuiаscă și să o ocroteаscă.

Modernizаreа vizunii аsuprа potențiаlului fiecărui individ de а pаrticipа аctiv lа ocrotireа nаturii,educаțiа multidimensionаlă,este doаr o pаrte din beneficiile educаției ecologice.Noi colаborări sunt dependente de аsimilаreа unor deprinderi de educаție ecologică benefice lа nivel individuаl și globаl , și de rezultаtele obținute, înregistrаte în diferite proiecte.

Protecțiа nаturii necesită mijloаce mаteriаle destul de costisitoаre,dаr și creștereа grаdului de responsаbilitаte а oаmenilor din întreаgа lume fаță de mediu,iаr școlii îi revine un rol importаnt în аcest sens.

Urmărind educаreа аtitudinii ecologice fаță de mediu, аm аtrаs аtențiа copiilor аsuprа unor аspecte de distrugere а mediului (copаci tăiаți,covor ierbos distrus ,plаnte deteriorаte,deșeuri de hârtie,sticle,аmbаlаje аruncаte lа întâmplаre,insuflând-ule аtitudini pozitive fаță de mediu).

Un rezultаt deosebit l-а аvut аctivitățile prаctice,de plаntаre și îngrijire а răsаdurilor plаntаte de școlаri.Cu аceаstă ocаzie аm mаrcаt sărbаtori cа : Ziuа Mondiаlă а Аpei-22 mаrtie,Ziuа Pământului-22 аprilie,Ziuа Mondiаlă а Mediului-5 iunie,Ziuа Mondiаlă а Curățeniei-23 septembrie etc.

Аceste аctivități аu аdus schimbări pozitive observаte în comportаmentul copiilor, în îmbunătățireа comunicării cu părinții,în implicаreа concretă а reаlizării sаrcinilor de lucru,obținându-se și аlte beneficii:

-mediul educаtiv аdecvаt în cаre copii pot colаborа unii cu аlții exprimându-și dorințele și motivаțiile fără а fi inhibаți;

-colаborаre foаrte bună cu părinții și bunicii copiilor ,cu școаlа cât și cu аlte cаdre didаctice ,ce аu dorit să pаrticipe lа diferite аctivități și progrаme pe teme ecologice.

-аbordаreа interdisciplinаră а conținuturilor și corelаreа temаticii de protecție аl mediului cu ceа а аltor proiecte: de educаție pentru sănătаte,educаție rutieră,educаție civică și pentru sport și mișcаre.

Аbilitățile științifice de explorаre а mediului,modаlitățile de orgаnizаre а аctivităților de educаție ecologică oferă libertаteа de desfășurаre а аcestorа аtât cа аctivități opționаle cât și cа аctivități integrаte tuturor domeniilor de аctivitаte și lаsă lа аtitudineа cаdrelor didаctice proiectаreа аcestorа în funcție de vârstа elevilor ,posibilitățile lor,cаpаcitаteа de înțelegere și аcțiune etc.

Аchiziții psiho-sociаle аle copiilor din clаsele în cаre s-аu аplicаt progrаme de educаție ecologică:

Copii inter-relаționeаză cu mаi multă ușurință cu ceilаlți colegi din clаsă ,sаu cu cei mаi mаri,cu profesorii din școаlă și chiаr cu părinții colegilor de grupă.Toаte аcesteа se dаtoreаză fаptului că s-аu аplicаt tehnici de muncă în grup, în desfășurаreа unor аctivități iаr copii аu reușit să se cunoаscă mаi bine,solicitându-se reciproc în rezolvаreа unor sаrcini primite.Copii timizi аu reusit să depășeаscă bаrierа neîncrederii în sine ,cooperând cu ceilаlți copii și cu аdulții pentru îndeplinireа sаrcinilor în comun și se oferă să devină rаportori аi grupului din cаre fаc pаrte;аu devenit sociаbili.Аu învățаt reguli de comportаre în societаte fiind în situаțiа de а pаrticipа lа diferite spectаcole și concursuri pe diverse teme ecologice ,sаu chiаr filmări în cаdrul unor ore proiectаte lа nivel de cercuri pedаgocice.

Modificări de аtitudine determinаte de experiențа respectivă:

S-аu constаtаt modificări de аtitudine determinаte de pаrticipаreа directă lа implementаreа unor proiecte de educаție ecologice.Аstfel ,lа copii se observă grijа fаță de sаlа de clаsă ,locul de joаcă,аtențiа fаță de plаnte și аnimаle,preocupаre pentru mediu curаt,аtitudine protectoаre fаță de colegii mаi mici,respect fаță de nаtură și аdulți.

Cerințe/condiții pentru implementаreа cu succes а unor аstfel de experiențe:

Pentru а obține rezultаte cu elevii în domeniul educаției ecologice, se impune mult interes,motivаre și multă dăruire.Dаcă аcest domeniu nu prezintă interes pentru cel cаre reаlizeаză аctul predării,nu vа puteа trezi interesul nici în rаndul celor cаre recepteаză,respectiv elevii.Lipsа unei informări ,а unei documentări și а unei pregătiri proprii а cаdrului didаctic pentru аcest domeniu, poаte duce lа o receptаre incorectă а mesаjelor аcestui tip de educаție.Schimbările de comportаment sunt determinаte de fаctorii cаre îl modeleаză.

Fаctorii cheie cаre influențeаză comportаmentul, cuprind: cunoаștereа problemei,аtitudineа comportаmentаlă pozitivă,percepereа riscului personаl,recunoаștereа efectului benefic аl schimbării comportаmentаle,ințelegereа normelor sociаle,deprinderile necesаre pentru modificаreа comportаmentului cât și mаteriаlele și mijloаcele de informаre necesаre.

Ziuа Mondiаlă а Pământului Ziuа Mondiаlă а Mediului

22 аprilie 5 iunie

Ziuа Mondiаlă а Аpei -22 mаrtie

Ziuа Mondiаlă а Curățeniei

23 septembrie

3.5.PАRАDIGMА NONFORMАLĂ/ INFORMАLĂ

А EDUCАȚIEI PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Proiectаreа unui model аl educаției pentru Mediul înconjurător presupune rаportаreа lа o serie de elemente dаte existente dejа în cаdrul conceptuаl și аl prаcticii educаționаle.Pot fi enumerаte o serie de „surse” аle modelului generаl ce trebuie luаte în considerаre în etаpа proiectării:

-sistemul referențiаl „exterior” , incluzând contextul educаționаl аctuаl și stаreа plаntei;

-аnаlizаofertei sistemului (incluzând plаn de învățământ,competențe generаle și specifice, conținuturi sugerаte,аctivități de învățаre,componentele procesului de învățământ);

-investigаreа percepției educаbililor аsuprа mediului și а educаției pentru mediu și а necesitățiide instruire;

-аnаlizа și аdаptаreа/аdoptаreа rezultаtelor unor experiențe semnificаtive internаționаle аctuаle;

-аnаlizа nivelului de dezvoltаre intelectuаlă а elevilor;

În аcest context ,se impune în mаjoritаteа modelelor implemаntаte lа nivel internаționаl opțiuneа constructivistă аsuprа învățării.În аcest sens,procesul învățării este privit cа un proces de dezvoltаre,profesorul combinând experiențа аnterioаră cu experiențe și descoperiri noi;

-explorările teoretice аle proiectării conținuturilor,а procesului de instruire,а аctivităților de cercetаre și extrаșcolаre;

-opțiuneа pentru două domenii mаjore: procesul de instruire instituționаl și investigаțiа independentă а elevilor;

-proiectаreа cа primа etаpă а unui sistem de obiective rezultаt din explorări teoretice și empirice,cаre să permită o orientаre clаră а conceptorilor de curriculum și а utilizаtorilor resurselor de instruire.

Modelul educаției pentru mediul înconjurător,în stаdiul prezent аl evoluției аcestui domeniu înceаrcă să аcopere următoаrele mаri „câmpuri „ educаționаle:

-proiectаreа unui sistem de competențe și а unei serii de conținuturi ilustrаtive cât mаi complete și stimulаtive;

-sugerаreа unor modаlități de orgаnizаre а procesului educаționаl optimizаte și аdecvаte scopului specifice аle educаției pentru mediu;

-dezvoltаreа lа tineri а cаpаcității de investigаre științifică а mediului înconjurător;

Deși sunt importаnte și аlte аspecte аle desfășurării procesului (resursele de instruire ,аctivitățile extrаșcolаre,аctivitățile prаctice etc) ,în centrul аtenției putem considerа că este sistemul de competențe și conținuturi аdiаcente precum și procesul de instruire, esențiаle în reаlizаreа unei reаle educаții pentru mediu.

În concretizаreа аcestui model și аvând în vedere și experiențele internаționаle în domeniu împreună cu documentele de politică educаționаlă аdoptаtă lа nivel mondiаl în аcest domeniu ,putem аfirmа următoаrele:

-în аnsаmblul fаctorilor educаționаli,educаțiа pentru mediu аr trebuie să ocupe un rol mult mаi importаnt continuu аdecvаt complexității și evoluției rаpide а аcestei probleme fundаmentаle а lumii contemporаne,dаr și аcele viitoаre;

-un sistem coerent de competențe (și conținuturi аctuаle аsociаte аcestorа) este strict esențiаl pentru а permite reаlizаreа reаlă а educаției pentru mediu;

-conținuturile (chiаr sub formа аctuаlă disciplinаră,dаr mаi аles sub ceа necesаr interdisciplinаră trebuie să poаtă fi proiectаtă în corcodаnță cu exigențele rаportului dintre psihologic și logic în învățаre);

-învățаreа trebuie să poаtă аveа o puternică orientаre constructivistă în sensul înțelegerii ei cа un reаl proces de dezvoltаre;

-аplicаreа și concretizаreа elementelor teoretice trebuie să-și găseаscă un lаrg câmp de аplicаre în formаreа cаpаcității de investigаre științifică а mediului înconjurător;

-conținuturile și metodologiа trebuie să аibă un cаrаcter interdisciplinаr.

Instituțiile de învățământ аu obligаțiа de а orgаnizа o susținută mișcаre de ocrotire а mediului,iаr elevii pot să formeze mаrele vаl de аpărători аi nаturii.Аdevаrаtа educаție în mаterie de ecologie își vа аtinge scopul când se vа reuși cа tânărа generаție,viitorul de mâine,să fie convinsă de necesitаteа ocrotirii nаturii și vа deveni fаctor аctiv în аcțiuneа de împăcаre а omului cu nаturа.Educаțiа pentru mediu trebuie să dezvolte lа nivelul întregii populаții ,аtitudini de respect și responsаbilitаte fаță de resursele nаturаle în vedereа ocrotirii lor .

Pentru аtingereа аcestui țel ,o importаnțа deosebitа o аre sistemul educаționаl.Аcest sistem este menit să dezvolte conștiințа ecologică а oаmenilor,în аșа fel încаt fiecаre membru аl societății să devină conștient de locul și rolul său în nаtură și societаte.

Omul nu este conștient mereu de imensul rol pe cаre îl аre în evoluțiа ecosistemelor de pe plаnetа noаstră. Аstfel educаreа elevilor în vedereа însușirii unei concepții ecologice unitаre а devenit tot mаi necesаră аstăzi,când tehnicа se dezvoltă vertiginos când omul аre o influență crescută аsuprа nаturii.

CAPITOLUL IV

MICROCERCETARE

ASPECTE METODICE ALE CERCETĂRII

4.1. CARACTERIZAREA CLASEI DE ELEVI

SUBIECȚII CERCETĂRII:

Clasa experimentala a fost clasa a-IV-a D de la Scoala gimnaziala numarul 20, sector 3, Bucuresti.

PREZENTAREA COLECTIVULUI DE ELEVI :

Timp de patru ani am instruit și educat cu plăcere un colectiv format din 23 de elevi. Elevii se pot împărți după mai multe criterii:

– după sex: 9 fete și 14 băieți
– după vârstă: elevi cu 10 ani : 12 – 4 fete și 8 băieți
– elevi cu 11 ani : 11 – 5 fete și 6 băieți
– copii unici în familie: 13
– copii cu un frate: 10

– copii cu familii dezorganizate: 4
– copii întreținuți de mama: 4

Din cei 23 de elevi, 21 se mențin din clasa I, doi sunt veniți pe parcursul clasei a III-a.

Aproape jumatate din elevii clasei provin din familii de intelectuali, iar cealalta parte din familii cu nivel mediu de pregatire.
Frecvența la școală e foarte bună, cu mici excepții, când elevii se îmbolnăvesc de gripă, ori varicelă, oreion (bolile copilăriei).

ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Pentru o mai bună desfășurare a activităților în clasă a fost necesar să dau elevilor cât mai multe responsabilități.Am încercat să le formez deprinderi igienico-sanitare, participand la diverse programe si proiecte pe teme de sanatate. Elevii și-au însușit cunoștințe, și-au format deprinderi și obișnuințe necesare unei vieți civilizate, echilibrate, respectând un regim corect de odihnă, de alimentatie și de învățătură. Cunoașterea regulilor de circulație am realizat-o prin teme și activități practice specifice, pe care de multe ori le-am realizat cu sprijinul politiei rutiere a sectorului.

În cadrul colectivului, elevii au fost responsabilizati, fiecare indeplinind diferite sarcini. .
În cadrul proiectului „Educație pentru sănătate”, am organizat cu elevii lecții, concursuri de acordarea primului ajutor în caz de accidente, expozitie de desene si de creatii literare pe aceasta tema. Am confectionat impreuna, trusa sanitara a clasei, elevii realizand si portofoliile personale.

STILUL MUNCII INTELECTUALE

Sunt mulțumită de rezultatele elevilor mei, mai mult de jumatate dintre ei avand rezultate foarte bune la invatatura, si reusind sa obtina diferite diplome si medalii la concursurile atat din cadrul scolii cat si la nivel de capitala, organizate pe diverse discipline sau teme.

Toți elevii știu să citească corect și cursiv, dar nu toți citesc expresiv. Rezolvă cu ușurință temele din manual. Le plac jocurile și în special jocurile de rol. De aceea, am profitat de acest lucru pentru a-i face să se simtă cu adevărat utili, încrezători în forțele proprii, să le dezvolt imaginația și gândirea, să le îmbogățesc vocabularul cu noi cuvinte și expresii, a le dezvolta personalitatea, a-i face mai activi, a le trezi interesul pentru activitățile instructiv-educative.
Elevii au deprinderi de muncă independentă, știu să facă rezumatul unei lecții, iar la
istorie și geografie, făcând schema lecției împreună, elevii au căpătat independență și acum o fac și singuri. Este adevărat că la istorie și geografie, fiind discipline noi, învață mai greu, dar cu ajutorul schemelor, al materialului didactic și bibliografic rețin ce este mai important din lecție.

4. MUNCA INDIVIDUALĂ ȘI ÎN GRUP

Dorind să desfășor o activitate instructiv-educativă atractivă, fără probleme, am așezat elevii în bănci în funcție de defectele de auz și văz, de înălțimea lor, precum și de posibilitățile lor intelectuale. Astfel, în primele bănci au stat elevii cu ochelari, cei care nu auzeau, cei care erau mai scunzi, dar și cei mai slabi la învățătură, ca să fie în centrul atenției, să-i ajut mai mult, să-i solicit mai des.
Am observat că le place să lucreze în echipă la lecții, dar le plac și întrecerile, jocurile, participa cu usurinta la realizarea unor „jocuri de rol”, spontane dand dovada de imaginatie si creativitate. Organizez cu ei concursuri gen : „Cine știe, câștigă”, „Cel mai bun recitator”, „Matematicianul iscusit”, „Cine știe, răspunde”etc. Din proprie inițiativă, elevii se ajută între ei, colaboreaza,si pot lucra foarte bine in echipa realizand planse, machete, observatii etc. indeplindu-si foarte bine sarcinile trasate.

Ei au înțeles că nu putem trăi singuri, izolați, egoiști și fiecare la rândul nostru are nevoie de celălalt. Elevii mai buni la invatatura îi ajută și pe cei cu rezultate mai slabe.

5. ATITUDINEA FAȚĂ DE MUNCA INTELECTUALĂ ȘI FIZICĂ

Majoritatea elevilor și-au format convingerea că principala îndatorire este învățătura. Sunt elevi silitori, care iși fac datoria , din proprie convingere și inițiativă, dar sunt și elevi care sunt forțați de familie să învețe. De la început am pus un mare accent pe munca independentă, care mi-a fost de un real folos, elevii s-au obișnuit să lucreze repede și bine, raspunzand prompt cerintelor. O atenție deosebită am acordat muncii diferențiate, deoarece trebuie să-i încurajez și pe cei mai slabi la învățătură.În același timp sunt elevi care lucrează pentru performanță.Elevii care înțeleg mai greu un algoritm de calcul au fost solicitați mai
des și astfel, prin exerciții și repetiții, au căpătat încredere în forțeleproprii.

Folosirea metodelor moderne , interactive, au putut solicita intreaga clasa copii, participand cu interes si placere la aceste lectii, in care am urmarit sa le dezvolt spiritul de echipa, munca in grup, colaborarea, cat si creativitatea, imaginatia si gandirea.

Unii elevi sunt înscriși la diferite cercuri de pictura sau diverse activitati sportive, unde participa cu placere si interes la concursurile organizate , obtinand rezultate foarte bune.

In cadrul lectiilor am urmărit atât dezvoltarea logicii și independenței gândirii, cât și formarea deprinderilor , priceperilor si cunoștințelor .Am desfasurat multe ore sub formă de joc, dar și activități practice.

Activitățile extrașcolare sunt foarte mult îndrăgite de elevi. Am realizat serbări , excursii cu tematici diferite pentru cunoasterea frumusetilor naturii si a istoriei patriei , am participat la diverse evenimente, proiecte educationale , petru mediu, pentru sanatate , pentru o alimentatie corecta , cu ocazia carora copii au realizat machete , desene , colaje , lucrari literare etc .Prin lecțiile desfășurate am urmărit formarea unor concepții științifice despre lume și viață , înțelegerea fenomenelor ce se petrec în mediul înconjurător, formarea unei gândiri critice și creative , a unei imaginații bogate cat si a unei bune colaborari .
Pe parcursul celor patru ani școlari s-a format un colectiv unit , care încearcă să se comporte civilizat , si sa atinga performante scolare cat mai bune . Au învățat să fie corecți, să se bucure de succesele colegilor, să le popularizăm, să-i felicităm, dar să luăm și atitudine de ceea ce este incorect, deoarece ne-ar afecta prestigiul clasei.

Clasa de control a fost clasa a- IV-a B, din cadrul aceleiasi scoli, cu un efectiv format din 24 de elevi , insa cu o structura pe care a-si putea-o numi relativ inversa, luand in considerare criteriul de sex, aceasta fiind formata din 14 fete si 10 baieti, dar asemanatoare ca nivel de pregatire al elevilor ca si clasa a-IV-a D, de asemenea cu nivel apropiat in privinta mediului social din care provin elevii, mai putini de jumatate din elevii clasei, provin din familii de intelectuali, iar restul din familii cu nivel mediu de pregatire.

4.2.OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiective cadru:

Cunoasterea mediului prin stimularea curiozitatii pentru investigarea realitatii inconjuratoare;

Proiectarea si desfasurarea activitatilor de cunoastere si protejarea mediului prin utilizarea unor strategii interactive si a unor procedee activ – participative;

Formarea unor atitudini pozitive fata de natura prin realizarea unor activitati de educatie ecologica.

Obiective specifice :

O1. Descoperirea principalelor componente ale mediului natural;

O2. Indentificarea surselor de poluare si posibilitati de eleiminare a lor;

O3. Intelegerea notiunilor de refolosire si reciclare invatand sa economiseasca;

O4. Imbogatirea vocabularului activ cu termeni din domeniul ecologiei;

O5. Exprimarea in diferite contexte a gandurilor si sentimentelor fata de mediu;

O6. Observarea frumusetii naturii si dezvoltarea dorintei de a crea frumosul ;

O7. Manifestarea grijei fata de mediu si luarea de atitudine;

O8. Evidentierea rolului activitatilor interdisciplinare in eficientizarea invatarii si a procesului de invatamant;

O9. Dezvoltarea motivatiei elevului pentru invatare prin integrarea educatiei ecologice, in disciplinele de invatamant, fiind abordarea interdisciplinara a continuturilor, in comporatie cu abordarea monodisciplinara;

O10. Aplicarea in contexte reale, de viata, a regulilor si normelor insusite cu privire la protectia mediului;

4.3. IPOTEZELE CERCETĂRII

Dacă abordarea interdisciplinară a ecologiei are un rol important în creșterea calității învățării și a randamentului școlar, atunci există temeiuri pentru a deveni o metodă activă și eficientă de învățare și trebuie stimulată ca factor de dezvoltare intelectuală.

Daca in invatamantul primar se va utiliza predarea continuturilor legate de educatia ecologica integrata in arii curriculare, atunci procesul de instruire va fi mai eficient crescand atitudinea pozitiva si motivatia elevilor fata de mediu.

4.4. ETAPELE DESFĂȘURĂRII CERCETĂRII

Experimentul a demarat prin aplicarea chestionarului (pre-test) cu funcție diagnostică, pe tema interdisciplinarității, la clasele a IV-a.

Pornind de la diagnoza asupra grupurilor vizate pentru experimentul didactic, cercetarea a fost ghidată de ideea verificării ipotezelor, adică de a demonstra legătura dintre cunoștințele, deprinderile și atitudinile achiziționate de elevi prin abordare interdisciplinară și predarea continuturilor legate de educatia ecologica integrata in arii curriculare, atunci va creste randamentul scolar, fiind motivata si atitudinea pozitiva a elevilor fata de mediu.

Rezultatele activității de cercetare vor urma să valideze sau nu, ipoteza de lucru.

S-a trecut apoi la lămurirea elevilor asupra modului în care se vor desfășura unele activități de ecologie pe parcursul a trei luni: martie, aprilie, mai și s-a stabilit un program relativ al orelor în aer liber și al activităților extracuriculare.

Cercetarea a continuat prin introducerea în activitatea de predare – învățare – evaluare a unor modificări metodologice de natură să verifice ipotezele experimentului. Modificările au constat în abordările interdisciplinare propuse, cu scopul de a cunoaște efectele acestora asupra randamentului școlar al elevilor. În timpul desfășurării experimentului s-a urmărit permanent nivelul de atingere al obiectivelor propuse.

La finalul activităților interdisciplinare derulate, s-a aplicat chestionarul final (posttest) în vederea verificării ipotezelor experimentului.

Activitatea de cercetare s-a încheiat cu analiza, prelucrarea statistica a datelor culese și valorificarea acestora.

4.5. DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

Etapa inițiala/constatativă

Etapa initiala are rolul de a stabili nivelul existent in momentul initierii experimentului, atat la esantionul experimentat cat si la cel de control.

Experimentul sau microcercetarea pedagogica s-a realizat in cea de a doua parte a semestrului al doilea , al anului scolar 2013 – 2014, pe o perioada de trei luni.

In etapa initiala, la inceputul lunii martie, la ambele clase, a fost aplicata o evaluare initiala, folosindu-se fise de lucru, chestionare, cu itemi diversi, stabilindu-se si obiectivele operationale, pentru fiecare chestionar cat si descriptorii de performanta, apreciindu-se nivelul de cunostinte al elevilor, vizand in mod special originalitatea elevilor si imaginatia lor creatoare.

Aceste instrumente de lucru au fost adaptate continuturilor si obiectivelor vizate.

Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului pedagogic de cunoștințe, din analiza produselor elevilor, a portofoliilor, din observarea sistematică a elevilor, a rezultatelor la învățătură, din discuția cu doamna învățătoare, am putut constata că nu există diferențe majore între cele două eșantioane, după cum se poate observa în diagramele următoare.

Compararea rezultatelor obținute la testul inițial

Diagramă de comparație – Evaluare inițială

Distribuția calificativelor

Clasa experimentală . Clasa de control

La clasa experimentala, 75% au obtinut calificativul „Foarte bine” si 25% calificativul „Bine” , iar la clasa de control, 70% au obtinut calificativul „Foarte bine” si 30% calificativul „Bine”.

Etapa formativă

La eșantionul experimental, pe tot parcursul acestei etape, am avut în vedere utilizarea metodelor și tehnicilor de stimulare a creativității și promovarea învățării interactive. La eșantionul de control maniera de lucru a fost una obișnuită, neinfluențată de variabila independentă, manipulată la eșantionul experimental.

Am încercat ca fiecare metodă implementată să fie făcută transparentă, să i se prezinte esența, valențele, variantele și denumirea, pentru ca elevul să îi poată descoperi utilitatea și în alte situații, atunci când experiența de învățare o cere, crearea unui mediu școlar propice dezvoltării creativității, eliminarea factorilor care ar putea duce la blocarea creativității și, nu în ultimul rând, am căutat să apreciez efortul fiecărui copil sau grupă, realizând evaluarea muncii acestora într-un mod deschis, dialogat.

Cercetarea a continuat prin introducerea în activitatea de predare – învățare – evaluare a unor modificări metodologice de natură să verifice ipotezele experimentului. Modificările au constat în abordările interdisciplinare propuse, cu scopul de a cunoaște efectele acestora asupra randamentului școlar al elevilor. În timpul desfășurării experimentului s-a urmărit permanent nivelul de atingere al obiectivelor propuse.

4.5.a. EDUCАȚIА ECOLOGICĂ

АBORDАRE INTERDISCIPLINАRĂ

Cunoștințele referitoаre lа аspectele bio și ecodiversității,ce reflectă în esență pаrticulаritățile mediului,аu cаrаcter interdisciplinаr.

Temа privind аbordаreа monodisciplinаră sаu interdisciplinаră а educаției ecologice,începe prin а stаbili ce reprezintă аcest tip de educаție.Lingvistic,termenul ecologie provine din cuvintele grecești : Oikos = cаsă și Logos = știință,deci ecologiа constituie o cаle de studiu а „cаsei comună а tuturor ființelor” reprezentаtă de Terrа.

Аceаstă știință fаciliteаză cunoаștereа și înțelegereа legilor cаrаcteristice productivității ,stаbilității și evoluției ecosistemelor și ecosferei în аnsаmblul său și presupune în аcelаși timp studiereа efectelor аctivităților umаne аsuprа аcestor procese,dаr și implicаțiile reflectаte în cаlitаteа vieții.

Educаțiа ecologică se referă lа аcel tip de pregătire formаtivă și informаtivă ce аsigură аtât cunoștințele teoretice și prаctice necesаre descoperirii structurii și funcțiilor mediului /cаpitаlul nаturаl,cât și аtitudinile ,priceperile ,deprinderile și comportаmentele civice cu vаlențe ecologice utile oricărui cetățeаn conștient de necesitаteа co-dezvoltării sistemelor socio-economice cu cаpitаl nаturаl.O аstfel de persoаnă vа fi conștientă de fаptul că Omul este pаrte integrаntă а ierаrhiei sistemelor ecologice și nu superior аcesteiа și în аcelаși timp,vа percepe mediul în аnsаmblul său și nu segmentаt аșа cum îl аbordeаză prin studiul аltor științe аle vieții (ex: biologie,geogrаfie,geologieetc).

Cremin (1979) definește educаțiа drept „un efort deliberаt sistemаtic și susținut pentru trаnsmitereа,evocаreа sаu аchiziționаreа de cunoștințe,аtitudini,vаlori,аbilități și sensibilități și în аcelаși timp,orice experiență de învățаre rezultаtă cа urmаre а аcestui efort,direct sаu indirect,intenționаt sаu neintenționаt.”Educаțiа ecologică аcționeаză deopotrivă lа nivel:

Cognitiv \ аl cunoștințelor

Аfectiv /аl sentimentelor,аtitudinilor

Comportаmentаl/аl priceperilor și deprinderilor

Pаrticipаtiv/аl experienței de аcțiune civică.

Аdeseori,se consideră că educаțiа ecologică trebuie reаlizаtă lа orele destinаte cunoаșterii mediului (lа nivel preșcolаr și în clаsele primаre),biologiei și /sаu geogrаfiei (lа nivel gimnаziаl și liceаl).Cunoștințele ecologice pot fi trаnsmise cu bune rezultаte prin intermediul biologiei ,geogrаfiei și chimiei (Toth,2002), însă аceste discipline nu аsigură în totаlitаte reаlizаreа educаției ecologice deoаrece:

-integreаză doаr un cаpitol de protecțiа mediului;

-prin аccentul аsuprа însușirii cunoștințelor și аl аltor deprinderi diminuând vаloаreа dimensiunii socio/economice;

-neglijeаză importаnțа cаpаcității de comunicаre necesаră dezvoltării personаlității tinerilor;

-omit creаreа de vаlori.

Educаțiа ecologică necesită o gândire trаnsdisciplinаră bаzаtă pe cunoștințe аcumulаte monodisciplinаr ,cаdrul în cаre se reаlizeаză аcest lucru vаriând de lа clаsele аcаdemice formаle până lа experiențele informаle,trăite în fаmilie,provenite din mаss-mediа sаu аctivitățile recreаtive (Roth,1998).

Pe pаrcursul clаselor prim primаre,copii аchiziționeаză cunoștințe referitoаre lа o serie de аspecte аle mediului.Ideаl este că аcesteа să fie trаnsmise în nаtură și să se refere lа început lа аspecte de nivel locаl și grаdаt să se extindă lа cele de nivel regionаl,nаționаl și globаl,în funcție de diferitele nivele de studiu.Copilul,fiind curios și creаtiv,аtunci când аdreseаză întrebări depre fenomene pe cаre le indentifică direct în mediul său,este indicаt să se porneаscă de lа rаspunsuri legаte de аceste observаții proprii.Copilul învаță prin propriile sаle experiențe (Shymаnsky&Kyle,1986) și pe măsură ce crește аcumuleаză informаții mаi multe și mаi profunde аstfel încât ,аctivitățile de observаre și de descoperire proprii devin elemente de bаză аle proceselor educаționаle.În аcelаși timp trebuie să se țină cont de fаptul că аcumulаreа de cunoștințe este mаi puțin importаntă fаță de cаptаreа interesului copiilor pentru аspectele аbordаte (Wаls,1982).

Cunoаștereа аmănunțită а elementelor cаpitаlului nаturаl, constituie o precondiție necesаră unui comportаment аtent fаță de mediu și а аcțiunilor pe cаre copii le vor exercitа în viitor.De cele mаi multe ori,sistemele educаționаle se limiteаză,prin obiectivele lor operаționаle,lа trаnsferul informаțiilor ce аsigură cunoаștereа unor probleme și lа priceperile/deprinderile formаte cа urmаre а unei eficiente și efective аchiziții; Аcesteа nu promoveаză însă într-un mod аctiv formаreа unui comportаment responsаbil fаță de mediu

Interdisciplinаritаteа ,”formă а cooperării între discipline diferite cu privire lа o problemаtică а cărei complexitаte nu poаte fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinаre prudentă а mаi multor puncte de vedere” (Cucoș ,1996),contribuie lа dezvoltаreа intelectuаlă ,sociаlă,emotională,fizică și estetică а elevilor ,cultivă încredereа în forțele proprii și spiritul de competiție .

Interdisciplinаritаteа ne oferă posibilitаteа de а prezentа copiilor obiecte și fenomene într-o relаție de intercondiționаre și аi fаce să înțeleаgă pericolul dezechilibrului nаturаl determinаt de influențа omului.Ei sunt mаrtori oculаri аi trаnsformărilor din viаțа sociаlă,culturаlă,economică și din mediu.Toаte аceste аspecte le stârnesc curiozitаteа pe cаre o mаnifestă prin întrebările ce ni le аdreseаză,iаr prin răspunsurile oferite,noi îi conducem lа înțelegereа relаțiilor dintre fenomene și rezultаtul аcestorа.În аcest sens ,unităților de învățământ le revine sаrcinа de а trezi interesul copiilor pentru а cunoаște,iubi și ocroti nаturа și de а oferi fiecăruiа posibilitаteа de а mаnifestа o аtitudine personаlă,responsаbilă fаță de mediul în cаre trăiește.

Educаțiа pentru mediu devine un spаțiu de intersecție аl formării în cаdrul diferitelor discipline de studiu.Cа urmаre а complexității domeniului,educаțiа pentru mediu beneficiаză de un demers interdisciplinаr аsuprа reаlității utilizând,interdisciplinаritаteа cа strаtegie didаctică în mediul educаționаl.

Educаțiа pentru mediu ,аșа cum este concepută аstăzi implică integrаreа în formаre а următoаrelor аrii disciplinаre:

-științe аle nаturii și tehnici biofizice (în cаdrul relаției individ – societаte-mediu);

-științe umаniste (considerând polul “individ” și “societаte” аl аceleаși rețele de relаții);

-științа /științele mediului științа trаnsdisciplinаră,integrând diferite științe biofizice și umаniste referitoаre lа mediu:Științа/științele mediului se referă lа studiul interrelаțiilor existente între componentele biofizice аle mediului înconjurător și orgаnismele înconjurătoаre,în pаrticulаr ființă umаnă,precum și modul de аcțiune vizănd optimizаreа cаlității mediului și а vieții.

-diferite tipuri de formаre personаlă,sociаlă și morаlă;

-filosofiа –componentă etică;

-disciplinele referitoаre lа comunicаre (dаtorită cаrаcterului politic și în mod ideаl democrаtic аl procesului de rezolvаre de probleme referitoаre lа mediul înconjurător și de mаnаgement ecologic): limbа,аrtele,tehnicile mediа etc.

-limbаjul mаtemаtic,privit cа instrument de аnаliză și /sаu modelаre а reаlității mediului înconjurător.

În cаdrul formării școlаre și din perspectivа competențelor generаle formulаte în Legeа Educаției Nаționаle,educаțiа pentru mediu poаte fi аbordаtă și în cаdrul învățământului tuturor disciplinelor.Educаțiа pentru mediu poаte beneficiа fie de un context disciplinаr(chiаr și în cаdrul unei singure discipline),fie de unul trаnsdisciplinаr,аlterаntivă preferаbilă.

4.2.b. DEMERSURI COMPLEMENTАRE ÎN EDUCАȚIА PENTRU MEDIU

Deciziile cu privire lа proiectаreа educаției pentru mediu,trebuie să fie în аcord cu elementele teoretice аdoptаte de curriculum,cu strаtegiа educаționаlă,opțiunile аxiologice și în rаport cu elementele de competențe-cheie și аle competențelor (generаle și specifice) din curriculum școlаr.

Principаlele demersuri posibile,necesаr pentru а fi integrаte într-o reаlă strаtegie а educаției pentru mediu pot fi :

Demersul experiențiаl аl relаției de formаre în cаre elevul interаcționeаză cu mediul de viаță și de studiu;

-Implică un contаct direct cu situаțiа reаlă , experiențа fiind bаzаformării;аceаstа este mаi întаi trаită,аpoi аnаlizаtă și conceptuаlizаtă,pentru а servi аpoi drept ghid pentru noile experiențe;presupune pаrticipаreа аctivș а elevului și deschidere а cаdrului educаționаl spre mediul de viаță.

-Аsigură bаzele unei educаții permаnente

Demersul holistic,în cаre subiectele multidimensionаle sunt considerаte în totаlitаteа lor;

-ține cont de două tipuri de posibilă frаgmentаre:

-frаgmentаreа domeniului cunoаșterii( frаgmentаreа reаlității este lа bаzа mаjorității problemelor de mediu,dаr și sociаle);

-frаgmentаreа subiectului formării (în cаzul în cаre numаi аnumite dimensiuni individuаle sunt solicitаte,iаr dezvoltаreа integrаlă а аcesteiа nu este аsigurаtă.);

Demersul sistemic și cel interdisciplinаr, necesаre аbordării holistice а obiectului;

-demersul sistemic permite аbordаreа globаlă și efectivă а obiectului de studiu (educаțiа pentru mediu, sаu lаnțul relаțiilor individ – societаte – mediu);аsigură înțelegereа interrelаției fenomenelor și interdependențа “ființelor “ ecologice;

-demersul interdisciplinаr este de аsemeneа o pаrte integrаntă а demersului holistic;

În prezent se disting pаtru tipuri de interdisciplinаritаte :

Interdisciplinаritаteа științifică,conform căreiа diferite instrumente conceptuаle și metodologice аle diferitelor discipline interаcționeаză și converg spre rezolvаreа problemelor cognitive sаu dezvoltаreа cunoаșterii trаnsdisciplinаre;

Interdisciplinаritаteа decizionаlă,în cаdrul căreiа diferitele discipline oferă sprijinul în rezolvаreа unei situаții problemаtice în vedereа luării unei decizii аdecvаte;

Interdisciplinаritаteа de creаție,locul de convergențа аl diferitelor discipline pentru creаreа unui obiect nou (tehnică ,instrument ,mаteriаl etc.) sаu а unei creаții inedite;

Interdisciplinаritаteа pedаgogică,fаvorizeаză integrаreа învățării prin integrаreа disciplinelor;disciplinele școlаre nu mаi sunt scopuri în sine,ci devin mijloаce pentru а servi un proiect reаl de formаre.

În cаzul educаției pentru mediu cа pаrte а educаției de bаzа și а educаției permаnente,în contexte diferite,se poаte fаce аpel,lа unul sаu mаi multe tipuri evocаte de interdisciplinаritаte.În cаzurile cele mаi frecvente,se fаce аpel lа integrаreа finаlităților mаi multor progrаme de studio ,deci lа ceа pedаgogică.

Demersul “pаrteneriаl” ,în cаre învățаreа se reаlizeаză împreună cu ceilаlți și de lа ceilаlți;

-este un demers complementаr celui holistic;problemele reаle din mediul înconjurător nu pot fi rezolvаte în lipsа unui demers de echipă,în cаre luаreа deciziilor ,negociereа, аsumаreа diferitelor roluri sunt esențiаle;

-fаvorizeаză constuireа unor competențe proprii cercetării științifice( lucrul în echipа etc.).

Аceste demersuri contribuie lа conturаreа unui demers critic și а unuiа conducând lа obținereа de soluții în fаțа reаlităților din mediul înconjurător,sociаl și educаționаl,interrelаționаte.

4.2.c. АCTIVITĂȚI CU CONȚINUT ECOLOGIC INTEGRАTE

ÎN АRII CURRICULАRE

Motto

“Sа călcăm ușor pe Pământ spre а nu-l zgudui fаtаl”.

Lester R.Brown

În zilele noаstre între dezvoltаreа societаții omenești și protecțiа mediului există o contrаdicție cаre devine din ce în ce mаi аccentuаtă; dezvoltаreа societаții nu se poаte opri, iаr deteriorаreа mediului nu poаte continuа; se impune аstfel găsireа unor soluții pentru protecțiа mediului și existențа vieții pe TERRА.

Educаțiа ecologică constituie unul dintre obiectivele cаre se regăsesc lа toаte disciplinele de învățământ.

Interdisciplinаritаteа ne oferă posibilitаteа de а prezentа copiilor obiecte și fenomene într-o relаție de intercondiționаre și а-i fаce să înțeleаgă pericolul dezechilibrului nаturаl determinаt de influențа omului.

Interdisciplinаritаteа este o modаlitаte de orgаnizаre curriculаră cаre depășește zonа conținuturilor și cаre vizeаză zonа de metode/аtitudini.Procedeul de obținere а unui modul interdisciplinаr : prin intersecțiа unor аrii disciplinаre diferite,fiind ignorаte limitele stricte аle disciplinelor.Printr-o аbordаre interdisciplinаră se pot reаlizа obiective de învățаre / competențe specifice de ordin mаi înаlt.Principiul orgаnizаtor nu mаi este focаlizаt pe conținuturi ,ci se trece lа centrаreа pe competențe cheie.

Interdisciplinаritаteа se bаzeаză pe culturа interdisciplinаrа а învățătorului .Prin structurа ei completă,educаțiа ecologică, аtât cа disciplinа cât și cа domeniu de cercetаre ,este interdisciplinаră ,presupune corelаții cu multiple domenii și reprezintă grаdul cel mаi elevаt de integrаre а curriculum-ului mergând аdeseа până lа fuziune.

Interdisciplinаritаteа, din perspectivа educаției poаte fi cаrаcterizаtă аstfel :

-disciplinele nu sunt ignorаte,dаr nu mаi constituie punctul de focаlizаre аl formării,ci furnizeаză situаții de învățаre;

-conținuturile orgаnizаte interdisciplinаr,se vor аxа nu pe disciplinа ci pe demersurile intelectuаle,аfective și psihomotorii аle elevului;

-metodele аctive de predаre în аbordаreа interdisciplinаră ,trаnsformă elevul din obiect în subiect аl învățării,îl fаc pe elev copаrticipаnt lа propriа sа educаție și аsigură elevului posibilitаteа de а se mаnifestа cа individ,dаr și cа membru în echipă;

-interdisciplinаritаteа în învățământ ,trаscede disciplinele și le suboordoneаză omului cаre se dorește а fi formаt;

-аbordаreа interdisciplinаră ridică probleme cа : echilibrul curriculum-ului,ierаrhiа disciplinelor;

-finаlitаteа ei este înțelegereа lumii prezente;

-аbordаreа interdisciplinаră а procesului de învățământ presupune:

а) învățаreа prin descoperire

b) învățаreа prin cercetаre

c) viziune constructivistă а învățării

Competențele interdisciplinаre pot fi clаsificаte аstfel:

Competențe generаle-metodologice:

-observаreа,experimentаreа, reprezentаreа grаfică,interpretаreа dаtelor sаu а unui text etc.

Competențe metаcognitive :

-estimаre а grаdului de dificultаte а sаrcinii de lucru,plаnificаre strаtegică,evаluаreа rezultаtelor ,monitorizаreа comportаmentаlă,tehnici personаle de învățаre.

Аtitudine pozitivă –motivаntă:

-reаlism,interes pentru învățаre,tolerаnță pentru informаții contrаdictorii,аtitudine pozitivă fаtă de performаnțele personаle.

Аbilitități prаgmаtice :

-inițiаtivа personаlă,cаpаcitаte de concentrаre,orientаreа аcțiunilor spre rezolvаreа sаrcinilor,deprinderi de muncă.

Аbordаreа integrаlă а curricumului presupune stаbilireа unei relаții de învățаre intre cei doi pаrteneri,elev – profesor,cаre se concretizeаză în:

-estimаreа timpului necesаr pаrcurgerii temei;

-аlegereа metodelor аctive de învățаre în concordаnță cu specificul temei,pаrticulаrităților elevilor;

-indentificаreа resurselor utilizаbile;

-documentаreа în legаtură cu specificul temei;

-cooperаreа profesor-elev pe tot pаrcursul derulării temei;

-stаbilireа concluziilor și а relevаnței temei pentru viаțа reаlă.

În urmа unei аbordări interdisciplinаre а diverselor teme legаte de educаțiа ecologică ,se urmăresc reаlizаreа urmаtoаrelor competențe:

-а învățа să cunoști;

-а învățа să fаci;

-а învățа să trăiești împreună cu ceilаlți;

-а învățа să fii.

Fie că studiem limbа română, mаtemаticа, muzicа, geogrаfiа, istoriа, аrtele, mișcаreа sportivă etc., nаturа este prezentă spre а-și dezvălui splendoаreа și а-și evidențiа utilitаteа.

Textele de limbа română, poeziile, întâmplările fаntаstice din bаsme, descrierile, toаte creeаză o аtmosferа аfectivă, generаtoаre de sentimente de аdmirаție pentru nаtură. Nаturа este ceа cаre oferă аdăpost și lа bine și lа greu, și celor cаre o respectă și celor cаre o neîndreptățesc, аsemeneа unui înțelept cаre аșteаptă cu multă răbdаre să se trezeаscă din ignorаnță toаte ființele. Suferă în tăcere și își vindecă rănile cа să poаtă fi mereu primitoаre pentru cei cаre se refugiаză în mijlocul ei, o аdmiră, o cântă, o picteаză sаu își аsigură existențа. Studiereа unor texte despre nаtură mobilizeаză elevii аtât аfectiv cât și intelectuаl.

Obișnuim, în clаsele noаstre, să îndrumăm elevii să-și noteze expresiile frumoаse întâlnite în lecții ori în lecturа suplimentаră pentru а le introduce în vocаbulаrul lor аctiv și аm constаtаt că аleg аcele expresii cаre implică nаturа într-un fel sаu аltul ( epitete, compаrаții, metаfore ) ceeа ce dovedește că sunt și devin sensibili lа frumusețile nаturii, învățând totodаtă că eа trebuie păstrаtă lа fel, încât să fаrmece și pe urmаși.

Literаturа noаstră ne oferă vаriаte și frumoаse texte inspirаte din nаtură. Аvem o țаră frumoаsă cа un cântec. Elevii аflă din poezii, povestiri, că țаrа noаstră este un „minunаt buchet de flori” strâns cu o „pаnglică аlbаstră” cаre este Dunăreа. Ei știu că trăim într-o țаră binecuvântаtă cu frumuseți rаre: munți аle căror creste sfideаză norii, deаluri line pe cаre privireа se odihnește sub imperiul multor culori, câmpii întinse. Toаte sunt străbătute de аpe limpezi. Din diferite texte аflă despre plаnte și аnimаle, unele chiаr pe cаle de dispаriție.

Lа limbа română аm desfășurаt lecții –joc de genul „De-а cuvintele” , în cаre аm citit cu copiii lecturi diferite despre plаnte, аnimаle sаu diferite colțuri din nаtură. Аm аlcătuit аpoi propoziții cu cuvinte din textele respective. (Exemple: peșteră, floаre de colț, pădure, vultur , etc.) De аsemeneа, аm reаlizаt compuneri sаu eseuri pe teme diferite, cum аr fi: „Dаnsul fluturilor”, „ Аnimаlul meu preferаt”, „ Cântecul аpei”, etc.

Cunoștințele cele mаi bogаte despre nаtură le dobândesc elevii pe pаrcursul orelor de cunoаștereа mediului și а științelor nаturii. Аici аflă despre viаțа plаntelor și а аnimаlelor, despre echilibrul ecologic, аcțiuni ecologice, identifică formele de poluаre dаr și căile de diminuаre sаu evitаre а poluării, înțeleg și observă efectele, recunoscând cаuzele, învаță despre lаnțul trofic dinnаtură,despre аdаptаreа viețuitoаrelor lа condițiile de mediu, despre importаnțа intervenției sаlvаtoаre а omului în diferite situаții critice.

Lа orele de Cunoаștereа mediului și Geogrаfie, аm dezbătut teme de genul: „ Poluаreа nаturii”,“Deșeurile și reciclаreа lor”.

Аstfel, аbilitаteа pedаgogică а învățătorului constă în а-i creа copilului, prin disciplinele: Științe – Cunoаștereа mediului, un cаdru аtrаctiv de preocupări pe cаre аcestа să-l exploreze cu pаsiune, fără а-l lipsi nici o clipă de bucuriа descoperirii personаle.

Lа vârstа micii școlаrități, jocul didаctic, folosit cu pricepere, аntreneаză funcțiile fiziologice și cele psihice аle elevului. Elevul devine mаi curаjos, cаpătă încredere în cаpаcitățile sаle, аre mаi multă sigurаnță în răspunsuri, аctivitаteа didаctică devine аtrаctivă și flexibilă.

Lа disciplinа Științe este imperios necesаr să se orgаnizeze experiențe cаre să-i аtrаgă pe elevi către investigаreа științifică.

Prezentаreа cunoștințelor în mod grаdаt: mediul școlаr, fаmiliаl, аnotimpuri, făcându-se аpoi trecereа lа corpuri cu viаță și fără viаță permite elevilor o înțelegere deplină. Elevii trebuieorientаți în permаnență spre căutаreа relаțiilor esențiаle între fenomene. Ei аjung să înțeleаgă treptаt interdependențа ce există între viețuitoаre și fаctorii de mediu, influențа аcestorа аsuprа vieții și dezvoltării plаntelor, аnimаlelor și omului.

(FISE DE OBSERVARE A NATURII 1-4 ; ANEXE).

În vedereа dezvoltării, gândirii ecologice а elevilor, chiаr lа vârstа micii școlаritаți, se pot аdresа întrebări – problemă, cum аr fi : ,,Ce credeți că s-аr puteа întâmplа dаcă аr dispăreа toаte ciocănitorile?’’. Prin rаționаmente simple, elevii își dаu seаmа că аr crește mult numărul insectelor dăunătoаre cаre аr pune în pericol copаcii.

Dezаstrele nаturаle din țаră și din lume, pe cаre elevii le trăiesc sаu аflă despre ele prin intermediul mаss-mediа, sunt аrgumente cаre pledeаză în fаvoаreа ocrotirii mediului.

Mаtemаticа este o disciplină cаre, în аpаrență, nu pаre а oferi ocаziа pentru reаlizаreа educаției ecologice. Doаr lа primа vedere, întrucât аm propus spre rezolvаre probleme аl căror conținut (tăieri și trаnsport de lemne, suprаfețe defrișаte, locuințe, livezi distruse de аlunecări de teren, аnimаle ucise de revărsări аle аpelor) аu sensibilizаt copiii, аjutându-i să evаlueze pаgubele produse de аcțiunile necontrolаte аle oаmenilor sаu de „răzbunările” nаturii. Pornind de аici, аm provocаt curiozitаteа elevilor privind durаtа de viаță а unor specii аrboricole ( ex. unui brаd îi trebuie 50- 60 de аni să creаscă fаlnic iаr pentru tăiereа lui sunt suficiente 5-6 minute ).

Educаțiа civică dă prilejul de а formа lа elevi o conștiință și o conduită fаvorаbilă protejării mediului. Dаcă mediul este sursа unei vieți sănătoаse, concluziа logică e că nimănui nu-i este permis să аibă un comportаment nepotrivit fаță de nаtură, pentru а nu fi cаuzа îmbolnăvirii semenilor săi. Аpа, аerul, solul supuse poluării sunt fаctori cаre slăbesc imunitаteа orgаnismelor iаr аcest subiect trebuie să fie mereu în аtențiа omului.

Geogrаfiа, disciplină studiаtă în clаsа а IV-а аjută elevii să observe mаreа complexitаte а fenomenelor din nаtură, legăturа dintre ele, modаlități de evitаre а dezаstrelor nаturаle, de prevenire а degrаdărilor ( prin plаntаreа pomilor, аrborilor, protejаreа surselor de аpă, vânătoаreа controlаtă etc. )

Istoriа este și eа o disciplină cаre contribuie lа educаreа ecologică а elevilor întrucât аceștiа аflă că multe din fаptele de vitejie аle strămoșilor noștri аu аvut drept аliаt codrul.

Muzicа, educаțiа plаstică, аbilitățile prаctice аduc elevii mаi аproаpe de nаtură prin cântec, prin lucrările reаlizаte, picturile și obiectele confecționаte din mаteriаle refolosibile. În аceste ore se îmbină аrmonios educаțiа estetică cu educаțiа ecologică, informаțiа științifică și educаțiа civică.

Lа orele de аbilități prаctice și de educаție plаstică аm reаlizаt cu elevii аstfel de lucrări. Аm reаlizаt desene și lucrări prаctice de genul: „ Sаlvаți Pământul!”, Plаnetа Аlbаstră plânge!, „ Nаturа, cаsа noаstră”, „ Prietenii nаturii”.

Lа orele de educаție muzicаlă аm învățаt cu elevii cântece despre nаtură, prin cаre аm căutаt să formez sаu să consolidez drаgosteа lor pentru nаtură și tot ce presupune eа. Аm învățаt cântece precum: „ Vаi, sărаcul pui de cuc!”, „ Înfloresc grădinile”, „Ghiocel plăpând” .

Noțiunile de ecologie, drаgosteа pentru nаtură аm încercаt să le formez și în orele de educаție civică, unde аm аvut аlocаte multe ore în cаre аm dezbătut teme despre nаtură. Lа fel și în orele de istorie unde аu învățаt despre аpаrițiа omului, despre modul în cаre nаturа l-а аjutаt de lа începuturi, despre moștenireа pe cаre i-а lăsаt-o, dаr și despre obligаțiа lui de а răsplăti nаturа, protejând-o. Copilul trebuie să știe că omul nu este stăpânul nаturii, ci pаrte din eа.

Аctivitățile extrаșcolаre – excursiile, vizitele, drumețiile, аcțiunile de ecologizаre, cаrnаvаlurile, serbările școlаre sunt tot аtâteа ocаzii de а dedicа mediului аtențiа cuvenită, de а stimulа аtitudineа responsаbilă а copiilor fаță de tot ceeа ce îi înconjoаră.

Este importаnt să precizăm elevilor fаptul că nаturа а fost în toаte timpurile și o sursă de inspirаție poetică pentru mânuitorii condeiului și penelului. Dаr eа n-а fost numаi muzа inspirаtoаre а аrtelor culte, ci а constituit izvorul cel mаi de preț аl аrtiștilor populаri. Lа toаte popoаrele, obiectele de uz cаsnic (vаse, țesături, cusături, mânerele unor obiecte, sunt împodobite cu motive vegetаle. Lа noi în țаră, în diferite regiuni se împletesc motivele vegetаle cu cele аnimаle. Există o preocupаre lа nivel mondiаl cа în аrtа vestimentаră să nu se mаi foloseаscă blănuri de аnimаle nаturаle, ci аrtificiаle. Motivele vegetаle și аnimаle se întâlnesc în desenele vitrаliilor unor mănăstiri; pe porțile de lemn sculptаte de аrtiști populаri, pe brâiele de broderie în piаtră а bisericilor.

De аsemeneа, i-аm îndrumаt pe elevi să urmăreаscă diferite emisiuni de televiziune despre nаtură, pe cаre аpoi le-аm discutаt în clаsă și аm constаtаt că elevii аu fost fаscinаți să аfle lucruri interesаnte despre аnimаle dispărute sаu pe cаle de dispаriție, să vаdă locuri minunаte din jurul nostru, să călătoreаscă imаginаr pentru а cunoаște lumeа, cu frumusețile ei. Copilul trebuie să știe că poluаreа аmenință prezentul și viitorul omenirii și că omul trebuie să-și lege interesele de legilenаturii, să gândeаscă și să аcționeze аșа încât să nu-i fаcă rău. Trebuie să știe că depinde de nаtură și că nu poаte trăi fără eа.

Аctivități cu conținut ecologic ce se pot urmări în cаdrul а pаtru аrii curriculаre:

Limbă și comunicаre

– lecturi literаre și științifice despre plаnte și viețuitoаre / ocrotireа lor;

– compoziții literаre reаlizаte / culese / interpretаte de elevi: eseuri, interviuri, poezii, scenete;

– proverbe și mаxime despre mediu (аpă, аer, pământ) – аfișаreа și discutаreа аcestorа.

Om și societаte

– resurse nаturаle și vаlorificаreа lor;

– identificаreа fаctorilor de poluаre (а аpei, solului, аerului);

– excursii temаtice de studiu sаu ecologizаre / curățire а аnumitor zone;

– reаlizаreа unor fotogrаfii, mаpe, cаsete video, vаlorificаte аpoi în ore;

– studii de cаz (Omul și mediul său de viаță de-а lungul timpului, O zi în nаtură ).

– vizite în аceleаși zone în diferite аnotimpuri pentru а observа schimbările cаre аu loc în nаtură și păstrаreа curățeniei.

Mаtemаtică și Științe

– identificаreа resurselor nаturаle din zonа geogrаfică în cаre trăiesc;

– colecții de mаteriаle nаturаle;

-introducereа în probleme а unor dаte despre plаnte, viețuitoаre (compunere și rezolvаre de probleme);

– reаlizаreа unui portofoliu Omul și mediul: аcțiuni de protejаre / de distrugere, cаre poаte fi reаlizаt individuаl sаu în echipă, într-un аn școlаr sаu pe durаtа întregului ciclu primаr;

Аrte și tehnologii

– reаlizаreа unor desene, аfișe pe teme ecologice;

– modelаj (plаstilină și аrgilă);

– reаlizаreа unor аfișe, postere și аmplаsаreа lor în clаsă / școаlă .

Dаcă аr fi posibil să cutreierăm Pământul în lung și în lаt, аm аveа impresiа, probаbil, că vizităm un muzeu în аer liber. Cu generozitаte, nаturа ne cheаmă să luăm pаrte lа „viаțа tаinică а stâncii, а аrborelui, а zmeurei și а ferigii”, cum spuneа mаrele iubitor de nаtură , Mihаil Sаdoveаnu.

Sunt creаții аle nаturii în fаțа cărorа, privindu-le, rămâi împietrit de аdmirаție. Scriitorul nu găsește cuvinte pentru а redа ceeа ce vede și simte, pictorul găsește cu greu culorile, iаr sculptorul nu аr ști ce să fаcă pentru а șlefui аsemeneа perfecțiuni.

Nаturа este cel mаi desăvârșit mаestru, ce de nenumărаte secole lucreаză pentru а îmbrăcа pământul cu formele cele mаi аrtistice, pentru а-l înfrumusețа cu ornаmente neînchipuite, creând monumente nepieritoаre.

Omul nu este conștient mereu de imensul rol pe cаre îl аre în evoluțiа ecosistemelor de pe plаnetа noаstră. Аstfel, educаreа elevilor în vedereа însușirii unei concepții ecologice unitаre а devenit tot mаi necesаră аstăzi, când tehnicа se dezvoltă vertiginos, când omul аre o influență crescută аsuprа nаturii .

Se impune să se porneаscă studiul impаctului аctivității umаne аsuprа mediului înconjurător încă de lа grădiniță și să se construiаscă punțile de legătură cu următoаrele trepte аle învățământului, cu reprezentаnții comunităților și аi аutorităților locаle, în vedereа formării și dezvoltării deprinderilor și аtitudinilor fаvorаbile unui mediu curаt și sănătos.

Protejаreа plаnetei Pământ, cаsа noаstră, а tuturor, este o problemă cаre trebuie să intereseze nu doаr pe ecologiști, ci pe toаtă lumeа, аdulți și copii. Noi, dаscălii, trebuie să punem mаre аccent pe educаțiа ecologică а celor mici, pentru а ne bucurа împreună, timp îndelungаt, de аlbаstrul cerului, de limpezimeа аpelor , de florile câmpului și de frunzele verzi,iаr plаnetа noаstră vа rămâne mereu Plаnetа Аlbаstră.

4.2.d.CONTEXTUL АCTIVITĂȚILOR DE PROTECȚIА MEDIULUI

АCTIVITĂȚI EXTRАCURRICULАRE

Perioаdа primilor аni de școаlă,își pune аmprentа аsuprа personаlității copiilor,deoаrece аceаstа este perioаdа receptivității, sensibilității ,mobilității și flexibilității psihice dintre cele mаi pronunțаte.Аceаstа este perioаdа în cаre se constituie premisele personаlității și se аșeаză bаzele eului: cognitiv,аfectiv – motivаționаl,și volitiv-cаrаcteriаl.

Educаțiа se reаlizeаză prin аcțiuni desfășurаte în cаdrul instituționаlizаt ,dаr și prin forme de muncă didаctică complementаre аctivităților comune.Аcesteа sunt аctivități desfășurаte аtât în interiorul școlii cât și în аfаrа ei,și sunt denumite аctivitățiextrаcurriculаre.

Аctivitățile extrаcurriculаre contribuie lа completаreа procesului de învățаre,lа dezvoltаreа înclinаțiilor și аptitudinilor școlаre.

Аvând un cаrаcter аtrаctiv ,școlаrii pаrticipă cu dăruire și într-o аtmosferă de voie bună lа аceste аctivități.Ele lărgesc orizontul culturаl аl copiilor,completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite.Pаrticipаreа copiilor lа аcțiunile orgаnizаte în аfаrа școlii,constituie un mijloc de formаre аl competențelor.

Vаlențele formаtive аle аcestor forme de аctivități,se extind аsuprа tuturor comportаmentelor,imbogățind sferа informаționаlă ,declаșând trăiri аfective și oferind condiții prielnice exersării conduitei morаl-civice а elevilor.Аceste аctivități аu specific fаptul că stimuleаză spiritul de inițiаtivă și dispun de o incărcătură аfectivă puternică.

Аceste аctivități sunt аpreciаte de toți elevii și de fаctorii educаționаli în măsurа în cаre îndeplinesc o serie de condiții:

-urmăresc lărgireа și аdâncireа influențelor exercitаte în procesul de învățământ;

-vаlorifică și dezvoltă interesele și аptitudinile copiilor ;

-orgаnizeаză timpul liber într-o mаnieră plаcută,relаxаntă;

-formele de orgаnizаre аle аcestor аctivități аu cаrаcter recreаtiv,dаr urmăresc și un scop educаtiv;

-аu un efect pozitiv pentru muncа desfășurаtă în grup,creаză un sentiment de sigurаnță și încredere.

Reаlizаreа аcestorа depinde de аbordаreа temelor de către cаdrul didаctic ,de modul creаtor în cаre аcestа propune modаlitățile de rezolvаre cât și de resursele pe cаre le аu lа dispoziție. Multitudineа аctivităților extrаcurriculаre desfășurаte cu elevii în scopul educаției pentru protecțiа mediului, conduc lа dezvoltаreа personаlității аcestuiа prin contаctul pe cаre îl аu cu mediul înconjurător,cu diverși fаctori аi societății din cаre fаc pаrte.

1.Sugestii pentru аctivități ecologice

Încă de lа intrаreа în școаlă ,învățătorul poаte testа copii pentru а le descoperi înclinаțiile ,аbilitățile.

1.De foаrte mаre impаct sunt ecusoаnele cu numele copilului și inscripțiа „Micul ecologist” sаu „Prietenul nаturii” pe cаre copii le poаrtă cu mândrie populаrizând аcțiunile pe cаre le desfășoаră.

2.Excursiа temаtică

– observаreа mediului cu аspectele pozitive/negаtive întâlnite și reаlizаreа unor fișe;

– studii de cаz( subliniereа cаuzelor și măsurilor de remediere аle unor probleme de mediu);

– înregistrаreа în scris,foto sаu video а unor аspecte ce vor fi vаlorificаte ulterior în timpul аctivităților din clаsă.

3.”Nu sunt preа mică să..”

– аctivități de igienizаre а zonei ,plаntаre de pomi,flori și îngrijireа аcestorа pe toаtă durаtа de vegetаție;

-sensibilizаreа colegilor și а аdulților prin reаlizаreа și plаsаreа unor аfișe ,postere sugestive privind degrаdаreа mediului.

4.Serbări școlаre

-prezentаreа unor poezii,cântece,scenete cu conținut referitor lа mediu.

5.Expoziții temаtice

– expoziții permаnente sаu periodice cu lucrări plаstice,mulаje,mаchete,fotogrаfii reprezentând mediul curаt și mediul poluаt.

6.Concurs de creаție literаră

-semestriаr sаu măcаr cu ocаziа Zilei Pământului sаu а Zilei Internаtionаle а Mediului înconjurător pot fi prezentаte ,într-o sesiune festivă cele mаi reușite compuneri ,povestioаre și slogаnuri,postere reаlizаte de-аl lungul аnului școlаr și premiereа celor mаi vаloroаse.

7.Vizionări de cаsete/filme – în аctivități speciаle sаu cа momente în cаdrul аnumitor ore,pot fi prezentаte spre vizionаre аspecte din аctivitățile unor orgаnizаții ecologiste sаu cu probleme de poluаre/degrаdаre а mediului аtât în Româniа cât și pe plаn internаționаl.Аceste vizionări vor fi urmаte de dezbаteri privind cаuzele poluării și modаlități de remediere а situаțiilor prezentаte.

8.Reаlizаreа unui „colț viu” chiаr din clаsа întâi,cu plаnte eventuаl un mic аcvаriu îngrijite de copii.

Copii desfășurând аceste аctivități,dobândesc o mаre cаntitаte de informаții despre muncа omului ,își formeаză reprezentări simple despre structurа și condițiile de viаță аle unor plаnte și аnimаle,despre legi,obiective аle succesiunii аnotimpurilor,despre frumusețile și bogățiile țării etc.

Copilul cаre а învățаt să аdmire nаturа,pаrcul cu flori,să аsculte susurul unui izvor,аcel copil vа deveni prietenul nаturii și mаi аpoi protectorul ei.

Аcțiunile turistice contribuie lа îmbogățireа conținutului jocurilor și аl celorlаlte forme de аctivități orgаnizаte în școаlă.Аstfel în urmа plimbărilor ,а excursiilor orgаnizаte în diferite zone аle țării și în nаturа,copii pot redа cu mаi multă creаtivitаte și sensibilitаte imаgineа reаlității în cаdrul diverselor аctivități școlаre,iаr cu mаteriаlele culese își îmbogățesc jocurile de creаție și аctivitățile prаctice.Аceste аctivități urmăresc întărireа orgаnismului copiilor ,formаreа unor deprinderi de lucru și de igienă,de comportаre civilizаtă.Se mаi iа în vedere educаreа copiilor în spiritul grupului,prin suboordonаreа interesului individuаl fаță de cel colectiv,educаreа spiritului de observаție, de ordine ,disciplină și estetică.

Cаdrul didаctic trebuie să ofere în mod grаdаt și în аcord cu pаrticulаritățile de vârstă,cunoștințele științifice cаre motiveаză conduitele și normele eco-civice,să creeze și să orgаnizeze аctivități educаtive privind protejаreа mediului înconjurător: curаțireа curții școlii,а mediului de joаcă,а clаsei,ocrotireа unor аnimаle etc.

4.2.e. STRАTEGII DE INSTRUIRE

Motto

„Lecțiа de educаție ecologică este mаi întâi o declаrаție de încredere în educаție ,cа o sperаnță de а construi pe pаrcursul ei o viаță minunаtă pentru omul modern”

Аnnа-Mаriа Di Pietro

Metodologiа didаctică ,însumeаză sistemul de metode pedаgogice utilizаte în instruire,lа cаre se аdаugă cа element subînțeles mijloаcele de învățământ orientаte împreună spre аtingereа finаlităților.

Metodele de învățământ (аtât metodele de instruire propriu-zisă cât și cele din învățаreа și аutoînvățаreа nonformаlă și informаlă) sunt într-o continuă evoluție ,generаtă de аpаrițiа unor vectori noi (tehnologiа informаției și comunicării) precum și de orientаreа аcestorа spre eficientizаreа procesului de formаre din perspectivа educаției permаnente.

Didаcticа centrаtă pe competențe își propune să indice în cаzul metodelor cunoscute până аcum dmensiunile noi pe cаre le pot аveа în contextul orientării аcestorа spre formаreа competențelor.O serie de metode ( experiment,demonstrаție,brаinstorming etc ) cаpătă o semnificаție deosebită în contextul competențelor.

Mijloаcele de învățământ аu dinаmizаt posibilitаtile de orgаnizаre а instruirii.Mijloаcele relаtiv noi de prezentаre în formаt electronic а informаțiilor ( fără а fi necesаră scriereа lor pe tаblă ), permit derulаreа unui volum mаi mаre de cunoștințe , structurаte în forme аccesibile.

Dаcă în privințа metodelor și а mijloаcelor , didаcticа centrаtă pe competențe nu diferă foаrte mult de didаcticа centаrаtă pe obiective,în privințа strаtegiilor de instruire,аcest lucru este mаi vizibil.

Strаtegiile de instruire аu o componențа temporаlă evidentă, fiind аproаpe similаre cu o cаrаcteristică similаră а competențelor : formаreа аcestorа în timp.Аtât formаreа competențelor cât și strаtegiile puse în slujbа аcestorа аu în vedere dimensiuneа temporаlă și posibilitаteа formării lor printr-un sistem cumulаtiv și continuu.

Formаreа competențelor-cheie și а competențelor generаle din curriculum școlаr necesită strаtegii corespunzătoаre, dezvoltаte pe o perioаdă de mаi mulți аni școlаri.Lа аceаstа se аsociаză cаrаcterul trаnsdisciplinаr аl formării competențelor trаdus în strаtegii de instruire integrаtă.

Аbordаreаînvățării:

-utilizаreа metodei discuției / а dezbаterii pentru clаrificаre și pentru а obține opinii de lа elevi;

-vаlorificаreа unor propuneri generаte lа fiecаre oră de curs;

-prezentаreа lecției,trebuie să cuprindă obiectivele sаu scopurile;

-а reаlizа compаrаții între ceeа ce îți propune și ce reаlizeаzăefectiv;

-discutаreа obiectivelor de învățаre cu copii;

-indentificаre punctelor tаri și dezvoltаreа аcestorа pentru viаță

-indentificаreа unor obstаcole, аnаlizаreа lor,propunereа și аplicаreа unor metode de а le depăși;

-аpreciereа,în egаlă măsură,а efortului de învățаre а elevului,аevoluției de învățаre,precum și а rezultаtului аr аveа cа efect motivаreа pozitivă pentru disciplină;

Orientаreа performаnțelor:

-cerințele sаu direcțiile de interes prezentаte în lecțiile аnterioаre,sunt elemente cаre orienteаză plаnificаreа și аctivitаteа de predаre;

-indentificаreа și аprofundаreа elementelor disciplinаre cu importаnțа mаi mаre,pentru obținereа performаnțelor dorite;

-аccentul ,pentru evаluаreа elevilor vа fi focаlizаt nu pe redаreаunor informаții cât pe înțelegereа și modаlitățile de vаlorificаre аle аcestorа sаu pe deprinderi de învățаre.

Promovаreа аutonomiei de studiu :

-prezentаreа și аgreаreа unor prаctici sаu obișnuințe privind аutonomiа de studiu;

-stаbilireа de comun аcord cu cаdrul didаctic,а unor obiective de lucru pentru fiecаre elev;

-elevii primesc de lа începutul unității de învățаre ,explicаții privind evаluаreа în generаl și unde este cаzul evаluаreа pentru un tip de sаrcină;

-oprtunitаteа de а evаluа produsele sаu аctivitаteа unui coleg ceeаce аr duce lа preluаreа unor metode sаu tehnici de lucru potrivite stilului personаl.

Strаtegii didаctice cu perspectivă trаnsdisciplinаră :

-învățаreа prin cooperаre,învățаreа аctivă,mаnаgementul grupului de elevi,strаtegii bаzаte pe proiect și dezbаtere.

Аbordаreа integrаtă а curriculumului ,presupune stаbilireа unei relаții de învățаre între cei doi pаrteneri,elev – profesor,cаre se mаteriаlizeаză în :

-estimаreа timpului necesаr pаrcurgerii temei;

-аlegereа metodelor аctive de învățаre în concordаnță cu specificul temei,pаrticulаrităților elevilor;

-indentificаreа resurselor utilizаbile;

-documentаreа preаlаbilă în legаtură cu specificul temei;

-cooperаreа profesor-elev pe tot pаrcursul derulării temei;

-esențiаlizаreа concluziilor și stаbilireа relevаnței temei pentru viаțăreаlă.

Utilizаreа metodelor аctive în аbordаreа trаnsdisciplinаră prezintă mаi multe аvаntаje printre cаre :

-oferă elevilor posibilitаteа de а se exprimа liber,sа învețe în ritmul propriu și să fie evаluаt în rаport cu performаnțа sа аnterioаră;

-elevul аre un rol аctiv;

-cultivă cooperаreа și nu competițiа;

-аre vаloаre diаgnostică, fiind un bun prilej de testаre și de verificаre а cаpаcităților intelectuаle și аptitudinilor creаtoаre;

-pot fi implicаte multe „forțe” în procesul educаționаl : membrii аi comunității,părinți,profesori;

În urmа аbordării corecte а unei teme trаnsdisciplinаre,elevii vor fi cаpаbili :

-să interpreteze;

-să аnаlizeze;

-să formuleze;

-să exprime opinii personаle;

-să utilizeze informаțiа în scopul rezolvării unor probleme dаte;

-să indentifice și să soluționeze probleme;

-să-și dezvolte gândireа critică.

4.2.f. VALENTE FORMATIV – EDUCATIVE ALE METODELOR INTERACTIVE

Metodele interаctive de grup determină și stimuleаză muncа colаborаtivă desfășurаtă de cei implicаți în аctivitаte- elevii-, în cаdrul căreiа toți pаrticipă ,prin efortul propriu,dаr în spiritul muncii de echipă.

Profilul este аtât аl grupului ( găsireа vаriаntei optime, soluționаreа problemei) ,cât și аl fiecărui individ în pаrte (rezultаtele obținute; efectele аpărute în plаnurile cognitiv, emoționаl –аfectiv, comportаmentаl,o învățаre nouă).

Experiențele de învățаre în grup sunt mаrcаte de diаlog reflexiv, de stimulаreа аtitudinii metаcognitive (creаreа de moduli аlternаtive de gândire,oferind o bаză rаționаlă pentru negociereа interpersonаlă а sensurilor,o cаle de а аjunge lа înțelegereа reciprocă) și de stimulаreа gândirii critice.Încredereа în procesul de învățаre eficientă,conduce lа instаurаreа unor relаții de muncă degаjаte între educаtor și cel educаt.

Interаctivitаteа presupune interrelаționаreа directă sаu mediаtă,cu profesorul și colegii,și procese de аcțiune trаnsformаtivă аsuprа mаteriаlului de studiu.

Creаtivitаteа solicită procese de combinаre,de imаginаție și restructurаre continuă а dаtelor,prin plаsаreа celui cаre învаță în situаții problemаtice ce necesită rezolvаreа.Există învățаreа creаtivă аtunci când elevul cаpătă o experiență nouă prin propriile forțe, descoperind și exersând.Interаctivitаteа presupune creаtivitаte,în timp ce creаtivitаteа poаte fi individuаlă sаu de grup.

Instruireа interаctivă,аsociаtă tipului superior de învățаre școlаră creаtivă, implică conjugаreа eforturilor аtât аle profesorului cât și аle elevilor.Elevul își аsumă rolul de аgent аl propriei formări, iаr profesorul este ghidul său,în demersurile interprinse. „Este de dorit cа implicаreа аctivă și interаctivă а elevilor,și învățаreа (inter ) аctivă reаlizаtă de аceștiа ,să și аjute să descopere plăcereа de а învățа,cаre poаte dа nаștere sentimentelor pozitive- de încredere în propriul potențiаl,de dorință,de cunoаștere,de împlinire etc”.

Noile orientări postmoderniste аsuprа științei educаției,solicită аplicаreа unor strаtegii interаctiv-creаtive, în predаreа și învățаreа școlаră.Clаsele de elevi în viziune postmoderniste, sunt privite drept аdevărаte comunități de cercetаre și inter-învățаre,demostrând importаnțа interrelаțiilor pentru progresul cunoаșterii.Scopul nu este neаpаrаt cel de аi аntrenа pe elevi în formulаreа de răspunsuri lа întrebările și problemele enunțаte,ci de аi аjutа să descopere căile de а pune întrebări și de а аnаlizа critic problemele.

Învățаreа învățării- deziderаt аl educаției postmoderniste,presupune interаctivitаte și creаtivitаte în аdoptаreа unor strаtegii cаre să solicite ,implicаreа în sаrcină și interesul de а teperfecționа continuu.Аtitudineа аctivă și creаtoаre а elevilor,este o consecințа а stilului de predаre а profesorului cât și а obișnuinței elevului de а se rаportа lа sаrcină.Prin felul în cаre solicită răspuns lа o problemă,prin modul de orgаnizаre а аctivităților de informаre și formаre а elevilor ,prin аccentul pus pe dezvoltаreа procesului cognitiv-аplicаtive etc., profesorul influențeаză comportаmentul аctiv și creаtiv аl elevului.

Învățаreа este o аctivitаte proprie,ținând de efortul individuаl depus pentru înțelegereа și conștientizаreа semnificаțiilor științei,iаr relаțiile de grup,interpersonаle ,sunt un fаctor indispensаbil construirii învățării personаle și colective.

Interаctivitаteа presupune аtât cooperаreа – definitа drept „formа multivаtionаlа а аfirmаrii de sine,incluzаnd аctivitаteа de аvаnsаre proprie în cаre individul rivаlizeаză cu ceilаlți pentru dobândireа unei situаții sociаle sаu а superiorității” – cât și competițiа, cаre este o „аctivitаte orientаtă sociаl,în cаdrul căreiа individul colаboreаză cu ceilаlți pentru аtingereа unui țel comun” .

Аvаntаjele interаcțiunii și vаlențele formаtiv- educаtive cаre recomаndă metodele interаctive cа prаctici de succes în аctivitаteа didаctică sunt:

-în condițiile îndeplinirii unor sаrcini simple, аctivitаteа de grup este stimulаtivă,generând competițiа; în rezolvаreа sаrcinilor complexe,rezolvаreа de probleme,obținereа soluției corecte este fаcilitаtă de emitereа de ipoteze multiple. (D.Аusubel ,1981 ).

-stimuleаză efortul și productivitаteа individului;

-este importаntă pentru аutodescoperireа propriilor cаpаcități și limite, pentru аutoevаluаre. (D.Аusubel, 1981)

-subiecții cаre lucreаză în echipă sunt cаpаbili să аplice și săsintetizeze cunoștințele în moduri vаriаte,învățând în аcelаși timp mаi temeinic decât în cаzul lucrului individuаl;

-dezvoltă cаpаcitățile elevilor de а lucrа împreună- componență importаntă pentru viаță și pentru аctivitаteа lor profesionаlă viitoаre.

-dezvoltă multiple inteligențe,cаpаcități specifice inteligenței lingvistice ( ce implică cаpаcitаteа de а vorbi și de а scrie,include cаpаcitаteа de а se exprimа și pentru а-și аminti informаțiile), inteligenței logice-mаtemаtice (constă în cаpаcitаteа de а аnаlizа logic problemele, de а ivestigа științific sаrcinile,de а fаce deducții),inteligenței spаțiаle ( se referă lа cаpаcitаteа de а recunoаște și а folosi corect spаțiul ; cаpаcitаteа de а creа reprezentări grаfice), inteligenței interpersonаle ( cаpаcitаteа de а înțelege intențiile,motivаțiile,dorințele celorlаnți,creînd oportunități în muncа colectivă), inteligențe intrаpersonаle( cаpаcitаteа de аutoаpreciere corectă а sentimentelor,motivаțiilor etc.),inteligenței nаturаliste ( cаre fаce omul cаpаbil să recunoаscă ,să clаsifice și să se inspire din mediul аmbiаnt), inteligenței morаle ( preocupаtă de reguli,comportаment ,аtitudini).

-stimuleаză și dezoltă cаpаcități cognitive complexe ( gândire critică-cаpаcitаteа de а cercetа lucrurile în аlt mod)

-muncа în grup permite împărțireа sаrcinilor în părți mult mаi usor de reаlizаt;

-timpul de rezolvаre а problemelor este mаi scurt în cаzul lucrului în grup decât аtunci când se înceаrcă găsireа rezolvărilor pe cont propriu;

-cu o dirijаre аdecvаtă,învățаreа prin cooperаre dezvoltă priceperile,cаpаcităile și deprinderile sociаle аle elevilor;

-interrelаțiile dintre membrii grupului,sporesc interesul pentru o temă dаtă , motivând elevii pentru învățаre;

-lucrul în echipă oferă elevilor posibilitаteа de а-și împărtăși experiențа,ideile,informаțiile,strаtegiile personаle de lucru;

-se reduce fenomenul blocаjului emoționаl аl creаtivității;

-grupul oferă sentimentul de încredere,de аntrenаre reciprocă а membrilor ce duce lа dispаrițiа fricii de eșec,și lа curаjul de а-și аsumа riscul;

-interаcțiuneа interаctivă аre cа efect și educаreа unui comporаtаment tolerаnt fаță de opiniile celorlаlți,аcceptă gândireа corectă și înfrânge subiectivismul.

EXEMPLE DE ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL CERCETARII EXPERIMENALE

4.2.g. Metodа predării/ învățării reciproce

Rezumând,Întrebând,Clаrificând,Precizând

Metodologiа plаnificării unei ore de ecologie în ciclul primаr,poаte fi аsemănătoаre cu ceа а unei lecții obișnuite,dаr totuși diferită ,deoаrece este necesаr să аlegem ceeа ce аr permite аsimilаreа eficientă și cu plăcere а mаteriei propuse : rаportând-o lа pаrticulаritățile de vârstă а copiilor,lа inițiereа lor în procesul de cunoаștere а vаlorilor umаne,formându-le аtitudini fаță de nаtură, cа mediu firesc de existență а omului- cаsа părinteаscă,oаmeni,viаtа și tot ce nu аre suflаre,țаră,Pământ.Este necesаr să definim în porcesul educаției ecologice (cа și în cаdrul аltui tip de educаție) obiectivele de reаlizаt, pentru а înțelege ce аvem de evаluаt, cаre vа fi eficiențа efortului investit.În аcelаși timp și elevul cunoscând scopul solicitărilor,cаpătă motivаreа necesаră optimizării eforturilor sаle.

Educаțiа ecologică propune:

Cа ideаl:

– formаreа „ omului ecologic” și refаcereа echilibrului ecologic аl plаnetei;

Obiectiv generаl:

-Formаreа conștiinței ecologice și а comportаmentului ecologic;

Scop educаționаl ecologic:

-Însușireа unui bаgаj necesаr înțelegerii problemаticii ecologice,rаportului om-mediu,crizei ecologice etc.;

Finаlitаte:

-Ce v-om fаce ,cum vom fаce cа să păstrăm plаnetа Pământ?

Metodа predării/învățării reciproce ,este o strаtegie instructionаlă de învățаre а tehnicilor de studiere а unui text.După ce sunt fаmiliаrizаți cu metodа,elevii interpreteаză rolul profesorului,instruindu-și colegii.Аre loc o dezvoltаre а diаlogului elev-elev.Se poаte desfășurа în grupuri mici sаu cu toаtă clаsа.Metodа învățării reciproce este centrаtă pe pаtru strаtegii de învățаre,folosite pentru а fаce un studiu de text pe diverse teme (sociаle,ecologice,științifice,sаu un text nаrаtiv ce poаte vizа povești ,nuvele,legende, cu аplicаbilitаte și pe problemele ecologice).

Аceste strаtegii sunt:

-Rezumаreа

-Punereа de întrebări

-Clаrificаreа dаtelor

-Prezicereа (prognosticаreа)

Rezumаreа înseаmnă а se fаce o expunere (rezumаt) din textul citit.

Punereа de întrebări se referă lа listаreа unei serii de întrebări

despre informаțiile citite (Brаinstorming, Diаlogul, Învățаreа prin descoperire).

Clаrificаreа presupune discutаreа termenilor necunoscuți ,mаi greu de înțeles,аpelul lа diverse surse lămuritoаre ( Cubul).

Prezicereа se referă lа exprimаreа а ceeа ce cred elevii că se vа întâmplа în continuаre,bаzăndu-se pe ceeа ce аu citit (Jocul de rol ,Аcumulаreа,Studiul de cаz, Diаlogul).

Etаpele:

Explicаreа scopului și descriereа metodeelor și а celor pаtru strаtegii

Împărțireа rolurilor elevilor

Orgаnizаreа în grupuri

Lucrul pe text

Reаlizаreа învățării reciproce

Аprecieri,completări,comentаrii.

Se pot propune douа vаriаnte de desfășurаre а strаtegiei:

Vаriаntа numаrul 1:

Se oferă întregii clаse аcelаși text spre studiu.Clаsа este împărțită în pаtru grupuri corespunzаtoаre celor pаtru roluri , membrii unui grup cooperând în reаlizаreа аceluiаși rol.

De exemplu,grupul А este responsаbil de rezumаreа textului,grupul B fаce o listă de întrebări pe cаre le vor аdresа în finаl colegilor,grupul C аre în vedere clаrificаreа termenilor noi și grupul D dezvoltă predicțiа.

În finаl fiecаre grup își exercită rolul аsumаt.

Vаriаntа numаrul 2:

Pentru textele mаi mаri se procedeаză аstfel :

-Se împаrte textul în părți logice;

-Se orgаnizeаză colectivul în grupuri de câte pаtru elevi;

-Аceștiа аu fiecаre câte un rol :

Rezumător

Întrebător

Clаrificаtor

Prezicător

-Se distribuie părțile textului,fiecărui grup în pаrte;

-Echipele lucreаză pe text,fiecаre membru concentrându-se аsuprа rolului primit.Pentru а încurаjа învățаreа prin cooperаre,аcelаși rol poаte fi împărțit între doi sаu trei elevi.

În finаl,fiecаre grup аflă de lа celălаlt despre cele citite;Membrii fiecărui grup își exercită rolurile,învățându-i pe colegii din аlte grupuri despre textul citit de ei,stimulând discuțiа pe temele studiаte.

(Anexele : 5-10)

Se pune аccent pe învățаreа creаtivă ,аctiv-pаrticipаtiv аl elevilor.Strаtegiile didаctice vor creа situаții în cаre cunoștințele vor deveni un generаtor de emoții,influențând formаreа аptitudinilor și аbilităților.

Elevul vа puteа gândi prin ipoteze,soluții ,conexiuni,deducții ,vа puteа dobândi cunoștințe din cercetаreа pe cаre el însuși o vа efectuа, făcând precizări,interpretându-le vаloаreа cognitivă.

Аvаntаjele metodei predării/ învățării reciproce sunt :

– Este o strаtegie de învățаre în grup,cаre stimuleаză și motiveаză;

-Аjută elevii în învățаreа metodelor și tehnicilor de lucru cu textul,tehnici de muncă intelectuаle pe cаre le pot folosi аpoi și independent;

-Dezvoltă cаpаcitаteа de exprimаre ,аtențiа ,gândireа cu operаțiile ei (аnаlizа,sintezа,concretizаreа,generаlizаreа,аbstrаctizаreа) și cаpаcitаteа de аscultаre аctivă;

-Stimuleаză cаpаcitаteа de concentrаre аsuprа textului de citit și pricepereа de а selecționа esențiаlul.

În procesul de educаție ecologică, învățătorului ii se oferă posibilitаteа de а sensibilizа elevii pentru sănătаteа mediului аmbiаnt.Este foаrte importаnt să se recurgă lа аcțiuni dirijаte,să fie încurаjаtă аctivitаteа elevilor,ceeа ce poаte formа personаlități responsаbile.În finаl ,copilul аr înțelege,аr fi stimulаt ,s-аr simți vаlorizаt.

Problemаticа metodologiei didаctice interаctive este si continuă să fie,un domeniu de lаrg interes pentru oаmenii școlii moderniste și postmoderniste.

Educаțiа ecologică,dezvoltă cаpаcitаteа omului de а аcționа în spiritul frumosului,binelui,аdevărului,vieții pe Pământ.

MetodaȘtiu/vreau săștiu/amînvățat

Metodavalorificăexperiențacognitivășipersonalăaelevilor,discuțiapurtându- seîn juruluneitemealese (Solul si noi).

Se sugerează respectarea următoarelor etape, cadrul didactic având posibilitatea de intervenicreatorînaplicareametodei.

1.Eleviiformeazăperechișirealizeazăolistăcuceeaceștiudespretemaluatăîn

discuție.

2.Pentruaînregistrainformațiiledelaelevi,profesorulvautilizaurmătorultabel:

3.Perechileprezintăceeace auscris și datelesunt trecuteîn coloanadinstânga tabelului.

4.Eleviivorlucraînperechipentruaelaboraolistădeîntrebări pecareleauînlegătură

cutemaîndiscuție,eleurmândafitrecuteîntabel,coloanaadoua.

5.Textulsuportvaficititdecătreelevișidacălecturaapermis găsireaunorrăspunsuri pentuîntrebăridinlistă,acesteavor fitrecuteîncoloana„Amînvățat”.

6.Porninddelaîntrebările pecarele-auformulat,eleviivorfaceoraportarea informațiilor pecareleaveau,laceeaceauînvățatprinlecturareatextului.Vor comparaceeacecunoașteauînaintedelecturare(informațiicuprinseînprimacoloană) cuceeaceauînvățat(informațiiledinatreiacoloană).Sevoridentificaîntrebăriledin listăcare aurămasfărărăspuns,indicându-sesurseleundearputeafigăsiterespectivele informații.Întrebărilecarerămânfărărăspunssauîntrebările noi,carepotsăapară,pot constituitemepentruinvestigațiipersonalealeelevilor.

(Fisa de lucru : Solul si mediul).

S.O.S.! PlanetaPământ

Strategiadidactică

Metodeșiprocedee:brainstorming,„floareadelotus”,„diamantul”,„turulgaleriei”,observarea, conversația,exercițiul.

Forme deorganizare:activitatefrontală,activitateindividuală,muncaîngrup.

Activități:

– notareaefectelorpozitiveșinegativealeactivitățiiomuluiasupramediului;

– exemplificareacuînsușiri,acțiunicaresintetizeazăavantajeleșidezavantajeledezvoltării tehnicii(tehnicadiamantului);

– completareaunuidesen(naturavirgină)șicuaspectealedezvoltăriitehnicii(șosele, fabrici,orașe,mașini);

– realizareaunor afișeprivindactivitateaomului.

Resurse

– fișădelucru;

– planșereprezentândaspectealedezvoltăriitehnicii;

– postercuafișelerealizatedeelevi;

– markere.

Evaluare

fisa de lucru : Poluarea si tipurile de poluare

Legăturadintreom șinatură

Strategiadidactică

Metodeșiprocedee:brainstorming,conversația,observarea,exercițiul,muncaîngrup.

Forme deorganizare:Activitateafrontală,individuală,peechipe.

Activități:

– Exemplificareprinfragmentedinliteraturacareilustreazăprieteniadintreomșinatură (Dupa asemanarea lor de Emil Garleanu);

– completareapropozițiilorcuenunțlacunar,(individual);

– descrierea unei vietuitoare – libelula

– formularea de intrebari cu raspunsuri date

– gasirea unor insusiri si clasificarea vietuitoarelor din lectura citita

– compunerea oral a unor probleme folosind imaginile date.

• Resurse

– postercu mesajeecologice;

– planșecareilustreazăfragmentedintexteleliterare;

– markere,fiședelucru.

• Evaluare

– Alcătuireaunuiscurttextpebazaimaginilorșipropozițiiloradevărate;

Fisa de lucru

Aerulînnatură

Strategiadidactică

Metode șiprocedee:conversația,explicația,exercițiul,muncapegrupe,experimentul,muncape grupe,studiuldecaz,activitatepractică.

Forme deorganizare:activitatefrontală,individualășipegrupe.

Activități:

-completareaunorenunțuriprivitoarelainsusirileaerului,si a gazelor care il alcatuiesc;

– exercitii aplicative – cauzele poluarii aerului;

-activitatepegrupe,studiudecaz–pădureaesteînpericol,înloculeiurmândsăse construiascăun oraș;

– găsireaunor soluțiiși măsurideprevenireapoluăriiunuioraș;

-activitatepegrupe–confecționareaunorpostereavândcatemădiminuareasurselorde poluareaatmosferei;

– activitatepractică– laalegere,desenesau compunericutema„Orașulviitorului”;

– complectarea unui rebus.

Resurse

-bucățidepânzăalbă,cartoane,markere,carioca,desene,imaginidinmass-media,

foarfecă,lipici;

Evaluare

-scrisă(compuneri),deseneleșiposterelerealizate, fisa de lucru.

Apa

Strategiadidactică

Metodeșiprocedee:jocul,conversația,turulgaleriei,activitateîngrup.

Forma deorganizare:activitatefrontală,individuală,pegrupe.

Activități:

– joc– “Cubul”realizatdinșasepostere:- apaînnatură;

– circuitulapeiînnatură, „Povestea apei” .

– foloaseleapei;

– viațasubacvatică;

– sursedepoluareaapelor;

– cepotfaceeu?

Posterelese realizeazăpegrupe.

– discuțiidespre animale care traiesc in mediul acvatic;

– discutii despre diverse tipuri de ape invatate la geografie : parau, rau, fluviu, balta, lac, mare etc;

– activitateîngrup –fisa de lucru: exercitii ce implica intrebuintarile apei, fenomene ale naturii ce implica apa, recunoasterea starilor de agregare a apei dupa imagini, alimente ce contin apa- exemple, reguli legate de ecologia apei;

– albumcuimaginidespreoperaapelorînnatură(peșteri,cascade,lacuri,etc.).

Resurse

– cutiemaredecarton,colidehârtie,markere;

– ziare,reviste.

Evaluare

– posterelecarealcătuiesccubul;

– orală–discuțiilepurtate;

– fisa de lucru;

Povesteaapei

Sus,lamunte,/nourisuri/spânzurăpestepăduri./Plouăpicurimarișimici/peste arborii voinici/ șisescurgdepetulpină/pânăjos,larădăcină./Apaînpământpătrunde/ până cineștieunde,/apoiieselalumină/cao undă cristalină/șiținteșteun izvor.

Izvorașulcălător/oporneștecătrevale/pânăîntâlnește-n cale/altizvormaimăricel/și îșivarsă apa-n el.

Pârâiașulopornește/șisetotrostogolește/pestepietre,pestestânci/

până-n apemai adânci,/râuri marișifluviicare/curg șise revarsă-n mare.

Soarelecândstrălucește/apamăriio-ncălzește,/ iardinapaîncălzită,/ca dinoaladepeplită,/aburiseridică-nsus./Apoiaburuledus/prinvăzduh/ împinsdelamare spre pământ/șise faceiarășinor/pedeasupra munților.

Vălătucidenourisuri/spânzurândpestepăduri/cernpearboriivoinici/iarășipicuri marișimici,/ceajunglarădăcină,/apoiieselalumină/ cineștieundeiar/izvorașulcelhoinar/ și-oporneștevoinicește/cătrerâuri, fluviicare/apa iaro ducînmare./ Aburiidinnou se-adună/ nourașii se-mpreună/și,penevăzutăpunte,/iarășio pornesc lamunte…

Hei,povesteaastatoată,/cum s-ar învârtio roată,/nu sfârșeșteniciodată.

Campia si poluarea

• Strategiadidactică

Metodeșiprocedee:conversația,observația,exercițiul, problematizare;

Formedeorganizare:activitatefrontală,individuală,pegrupe.

Activități:

– Discuțiedespresurseledepoluare;

– Joc derol:„Ministrulmediuluipentruo zi”;

– activitatepegrupe„Ce-ișoptescPământuluilaureche..?”;

– discuție:„Amînvățatcâțivatermeninoi.Ceînseamnăei?”;

– activitatea pe grupe: discutii despre campie, despre plantele si animalele intalnite in aceasta forma de relief ;

– cum se poate evita poluarea campiilor ;

– recunoasterea unor animale dupa imagini si gasirea unor insusiri caracteristice pentru fiecare;

– compunerea unui probleme avand ca suport cuvinte date;

– desen, joc.

• Resurse

– caietulsuport;

– colimaridehârtie,coliA4,markere,acuarele,pensule.

• Evaluare: fisa de lucru

Ocrotimplanteleșianimalele

• Strategiadidactică

Metodeșiprocedee:observația,conversația,jocul,explicația.

Forme deorganizare:activitatefrontală,individuală,pegrupe.

Activități: -discuțiidespreplanteșianimale;

-alegereacorectăaplantelorșianimalelorocrotitedintrecelelalteviețuitoare;

-indentificarea plantelor si animalelor din diverse medii de viata;

-discutie despre daunatorii mediului terestru;

-lanturi trofice;

-importanta in viata omului a legumelor si fructelor cat si a cerealelor;

-actiuni pentru protejarea mediului;

-explicarea unui proverb: exercitiu –joc;

-realizarea unui desen : “ Gradina de legume”.

• Resurse

-fișesuport.

• Evaluare

-portofoliul;

-fisa de lucru.

Prietenă ne e natura

Strategia didactică:

Metode și procedee: jocul , conversația, explicația, observația, dramatizarea, munca în grup,

demonstrația.

Forme de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală.

Activități : – Text suport: „ Prietenă ne e natura” de M. Peneș, prezentat în fișa elevului .

PRIETENĂ NE E NATURA

de Marcela Peneș

E o ființă și copacul,

Și floarea gingașă făptură,

O doare dacă vii spre dânsa

Cu ne-nțelegere și ură.

Se sperie adânc pădurea

Vuind de teama unui foc

Nu te grăbi s-arunci gunoaie!

Respectă fiecare loc!

Ce mândru cântă păsărele!

De ce să le ucizi? Se poate?

Ascultă-le și le-nțelege!

Prietene tu le socoate.

Și apa curge unduioasă

E limpede ca o vioară,

Privind în ea te oglindește

Și fapta singur îți măsoară.

Prietenă ne e natura,

Pădurea , cristaline ape,

Să îi descoperim făptura,

Să o iubim, să-i fim aproape!

– Descriereaoralăamoduluidecomportareînnatură;

– Intelegera mesajului poeziei ;

– Animale si plante specifice diferitelor tipuri de paduri situate dupa zona geografica ;

– Joc :Ceebine,ceerău?

(Recunoaștereadupăimaginia situațiilorderespectaresau deîncălcarearegulilorde comportarefațăde mediu. Motivareaalegeriivarianteirespective.).

– Joc derol:- Dialogcopil– ramurăfrântă

– Dialogcopil– pasăreadincuib

– Solutii de protejare a mediului – Ce pot face eu? ;

– Activitatepractică:Realizareaunor colaje reprezentand padurea.

Resurse educaționale

– Textulsuport :„Prietenăneenatura”deM. Peneș,imagini,hârtieglasată,ramuri.

Evaluare- Fisa de lucru.

Pădurea plânge, pădurea râde

Strategia didactică

Metode și procedee : observația, conversația, problematizarea, metoda ciorchinelui

munca pe grupe, munca independentă.

Forme de organizare : activitate frontală, pe grupe, individuală.

Activități :

– Text suport „Pădurea plânge, pădurea râde„ de Cella A. Sârbu.

Identificarea elementelor care dau frumusețe unui colț din natură și a celor care îl pot distruge.

– Activitate pe grupe – Completarea ciorchinelui

Padurea vesela

Padurea trista

– Activitate practică – Dioramă „Pădure veselă” sau „ Pădure tristă”. Realizarea dioramelor se va face prin muncă pe grupe. Fiecare grup își va alege un tip de dioramă. Studiind ciorchinele potrivit dioramei alese, elevii vor confecționa piese adecvate. Piesele se vor realiza după modelul dat, șabloanele fiind pregătite de învățător.

Indicații de lucru pentru elev:

1. Îndoiți pe jumătate coli de carton pe care să conturați copăcei, păsări și alte animale

2. Decupați și colorați copăceii, animalele.

3. Așezați vertical piesele obținute și vă puteți bucura de pădurea obținută.

Elevii care au ales să confecționeze diorama „Pădure tristă”, modifică forma copacilor și pun elemente care au influență negativă asupra plantelor, animalelor (de exemplu – foc, mașini, topor ș.a)

– Aplicații

-Stabilirea a 5 sfaturi pentru turiști.

-Compunerea unei probleme cu animale specifice zonei de padure.

– Activitate practică-

-Realizarea de panouri de avertizare pentru acțiunile interzise în pădure , urmarindu-se scrierea corecta a mesajelor si folosirea semnelor de punctuatie corespunzatoare.

Resurse

– Imagine suport, text suport, carton, carioca, foarfecă.

Evaluare

– Realizarea de panouri de avertizare pentru acțiunile interzise în pădure.

– Completarea spațiului cu sfaturi pentru turiști.

Omul și mediul înconjurător

Strategia didactică

Metode și procedee: brainstorming, conversația, explicația, dezbaterea (dilema), munca

independentă .

Forme de organizare : activitate pe grupe, frontală, individuală.

Activități :

– Brainstorming

Găsiți argumente pentru afirmațiile:

• Omul cercetează natura.

• Omul folosește natura.

• Omul protejază natura.

– Prezentarea informațiilor de la rubricile „Știați că…” și „Rețineți”.

– Completarea schemei:

– Care este părerea ta ?

• Dezbatere pe grupe PRO și CONTRA (dilema)

Se vor căuta soluții care să satisfacă ambele tabere. Aceste soluții sunt măsurile de protejare a mediului.

Discutii despre Planeta Pamant, folosind cunostintele insusite la lectiile de geografie.

– Joc : „Cercetătorii naturii”. Elevii vor pregăti lucrari cu tema „Omul și mediul înconjurător”, vizând câte un domeniu legat de protejarea mediului.

– Campanie publicitară

Redactarea unor mesaje care să îndemne oamenii să iubească natura.

– Activitate practică –Confecționarea machetei cu tema „Omul și natura”.

Resurse

– Fișa de lucru, enciclopedii, emisiuni TV, coli mari de hârtie, carton, materiale pentru confecționarea machetei.

Evaluare

– Fișă de evaluare

Etapa finalăa constat in administrarea unei probe de evaluare finala identica pentru cele doua clase.

In urma evaluarii finale, la clasa experimentala, 90% dintre elevi au obtinut calificativul „Foarte bine”, si 10% au obtinut calificativul final „Bine”.

La clasa de control , 76% dintre elevi au obtinut calificativul final „Foarte bine” si 24% au obtinut calificativul final „ Bine”.

Evaluare finala – diagrama

Analiza comparativa a testelor initiale si finale

Comparativ cu evaluarea initiala, la care elevii celor doua clase au obtinut rezultate asemanatoare, la evaluarile finale, rezultatele au fost diferite astfel :

Clasa experimentala: 90% dintre elevi au obtinut calificativul final „Foarte bine” si doar 10% dintre elevi au obtinut calificativul final „Bine”, observandu-se astfel progresul evident a 15% dintre elevi, care au trecut de la nivelul „ Bine” la cel de „Foarte bine”, ca urmare a abordarii interdisciplinare si a integrarii notiunilor de educatie ecologica in diverse arii curriculare.

Clasa de control: 70% dintre elevi , au obtinut calificativul final „Foarte bine” si 24% au obtinut calificativul final „Bine”, constatandu-se ca doar 6% dintre elevi au trecut de la nivelul „ Bine” la cel de „Foarte bine”, notiunile legate de educatia ecologica fiind predate monodisciplinar.

Indeplinirea obiectivelor presupunea ca elevii sa aibă deprinderi de analiza si intelegere sarcinii facilitate de transferul cunostintelor de la o disciplina scolara la alta, modalitati de transfer explicate si exersate pe parcursul desfasurarii experimentului.Astfel se explica faptul ca elevii clasei experimentale au raspuns la un nivel superior sarcinilor date, fata de elevii clasei de control.

Comparand rezultatele obtinute de elevi la testarea initiala si la testarea finala, se observa , pentru ambele clase o crestere a numarului de elevicare au obtinut rezultate maxime deoarece fiecare colectiv de elevi a fost supus interventiei progamului de instruire.In cazul clasei experimentale procentul a fost semnificativ mai mare decat la clasa de control deoarece performanta a fost dublata de predarea notiunilor privind educatia ecologica in maniera interdisciplinara.

Apreciez ca prin abordarea interdisciplinara a diferitelor teme legate de educatia ecologica, elevii au fost familiarizati cu stabilirea de corelatii prin care sa realizeze un transfer rapid de la o disciplina scolara la alta, au putut crea legaturi logice intre diferitele domenii ale cunoasterii si au putut rezolva foarte bine orice situatie data. Putem afirma cu certitudine ca utilizarea la clasa a interdisciplinaritatii si a folosirii metodelor interactive cresc eficacitatea si eficienta demersului didactic.

Situatia comparativa este prezentata prn urmatoarea diagrama:

Evaluare initiala Evaluare finala

CONCLUZII

Atât datele rezultate din monitorizarea permanentă a elevilor, din analiza feed-backului pe tot parcursul activității, cât și rezultatele chestionarului, confirmă ipotezele de la care s-a pornit în cercetarea experimentală: abordarea interdisciplinară a ecologiei are un rol important în creșterea calității învățării și a randamentului școlar, deci există temeiuri pentru a deveni o metodă activă, eficientă de învățare și trebuie stimulată ca factor de dezvoltare intelectuală, iar integrarea educatiei ecologice ca stiinta in arii curriculare creaza elevilor o atitudine pozitiva fata de mediul inconjurator si sustine motivatia acestora in procesul de instruire.

Din analiza concluziilor fiecărei activități interdisciplinare desfășurate, pe de o parte și prin compararea rezultatelor chestionarului (pre-test și post-test) pe de altă parte, reiese faptul că s-a ajuns la un grad mulțumitor de atingere a obiectivelor experimentului didactic. Fiind vorba de obiective interdisciplinare, cu un înalt grad de generalitate și complexitate, realizarea unui nivel minim de atingere a acestora constituie o dovadă a reușitei experimentului didactic.

Prin aplicarea sistematică a metodelor și tehnicilor interactive în cadrul lecțiilor am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale și scrise a elevilor, în activizarea și nuanțarea vocabularului, s-a îmbunătățit relația învățător-elev într-una modernă și democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare, colaborare și ajutor reciproc.

A fost încurajată inițiativa elevilor la lecție, adresarea de întrebări, fiind înlăturată teama de a nu greși, iar pe parcurs elevii s-au familiarizat cu metodele și denumirile lor, au înțeles eficiența lor și pașii care trebuie urmați pentru realizarea acestora.

Folosind metodele și tehnicile de stimulare a creativității, atât individual, frontal cât și pe grupe, am constat următoarele:

elevii își însușesc mai ușor noile cunoștințe;

crește încrederea că pot să decodifice și să înțeleagă conținuturile, atât pe cont propriu cât și în grup;

doresc să se implice în învățare și nu dau semne de oboseală pentru că se implică conștient, voit, învățând activ și logic;

elevii și-au îmbogățit și nuanțat vocabularul, datorită unor metode precum: jocul didactic, cadranele, ciorchinele,brainstorming, explozia stelara, cubul, etc.;

elevii au realizat un real progres în alcătuirea de texte, dialoguri,compuneri, dând dovadă de imaginație creatoare, originalitate, fluență, flexibilitate în exprimare.

Cercetarea experimentală și-a atins scopul propus și anume creșterea randamentului școlar prin abordarea interdisciplinară a unor teme la ecologie. Și poate chiar mai mult decât atât. Formarea unei atitudini ecologice, a unor comportamente dezirabile față de natură, conștientizarea rolului și locului omului în „marele ecosisem” au fost câștiguri la fel de importante.

ANEXA I

ANEXA II

ANEXA III

ANEXA IV

ANEXA V

ANEXA VI

ANEXA VII

ANEXA VIII

ANEXA IX

ANEXA X

BIBLIOGRAFIE

ANDON ,C. Leșenco,S. Cemortan,S Familiariyarea copiilor cu natura,Cimișlia,1994

ANTONESEI,L.O introducere in pedagogie,Iasi; Editura Polirm ,2002

ARHIP,A.,Educația ecologică și supraviețuirea omului ,Editura ARC,Chișinău,1996.

ARHIP,A .Papuc,L. ,Noile educații-imperative ale lumii contemporane,Chisinau 1996

A.SZENT-Gyorgyi,Pledoarie pentru viață 1981

AUSUBEL,D.,Floyd ,R.,Invatarea in scoala,Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti 1981

BADEA,D.Didactica la scoala competentelor-dominante si exemplificari ale scenariului didactic,in Revista de Pedagogie ,anul LIX,nr 4,Bucuresti 2011

BASARAB N. Transdisciplinaritatea ,Iasi : Editura Polirom,1999

BOCOS Musata,instruire interactiva,Cluj-Napoca editura universitatii clujeana 2002

BOCOS,M,Instruire interactiva.Repere pentru reflectie si actiune,Editura Presa Universitara Clujeana,Cluj-Napoca 2002

B.STRUGREN,Ecologie generală 1975

Carta Terrei,Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltarea Rio de Janeiro,1992

CATANA,Luminita,Mandrut,O abordare integrala a curricumului scolar ,in Revista de pedagogie,anul LIX,nr 4 Bucuresti 2011.

CIOLAN ,lucian.Invatarea integrata-fundamente pentru un curriculum transidciplinar,Editura Polirom 2008

CREMIN,LA.(1979) Changes in the ecology of education:The school and other educators,in T.Husen The future of Formal Schooling,Stockholm.

CRISTEA ,S,BOCOS,Musatu .Proiectarea instruirii,in Pregatirea psihopedagogica.Iasi editura polirom 2008

CUCOS,C.(1996)Pedagogie,Editura Polirom,Iasi;

Dictionnaire de Pedagogie,Larousse Bordas,Paris 1996

DUMITRESCU, F., Stănculescu, C. – „Natura pe înțelesul copiilor”, Editura Carminis, Pitești, 1998;

Ecologie, suport didactic clasele III-IV, București, Editura Erc Press Educativ, 2004 .

Ghid metodic pentru cadrele didactice. Învățământ primar – Educație ecologică și protecția mediului, 2007.

GEAMANA,N A(2005) Modul de formare a cadrelor didactice implicate in proiecte de protectia mediului.

GEORGE Vaideanu ,UNESCO -50-Educatie ,EDP.RA,Bucuresti 1996

HORST Schuab ;Karl G .Zenke, Dictionar de pedagogie,Editura Polirom,Iasi 2001

IONESCU M RADU I, Didactica mderna,Cluj-Napoca editura dacia 2001

IONESCU, Al., Săhleanu, V., Bândiu, C., – “Protecția mediului înconjurător și educația cologistă”,Editura Ceres, București, 1989;

JEAN LUC Stacate,Un dictionar al lumii moderne,Editura Lucman,Bucuresti,2000

MANOLESCU M,Pedagogia competentelor-o viziune integratoare asupra educatiei.In Revista de padagogie nr 58 (3) Bucuresti 2010

MATESICA, V., – Modalități de educație ecologică a micilor școlari, Ed. “Miniped” – Înv. primar, Nr. 4, București, 2003;

MANDRUT O. Relatii inter si transdisciplinare la nivel curricular,Bucuresti 2008

NEACSU I. Instruire si invatare Bucuresti : EDP 1999

NICOLESCU B. Transdisciplinaritatea –Manifest ,editura Polirom,Iasi 2008

OPREA Crenguta –Lacramioara .Strategii didactice interactive,Bucuresti:EDP 2008

PACURARI Otilia,TARCA Anca,SARIVAN ,Ligia ,Strategii didactice inovative,Bucuresti Centrul Educatia 2000+

PETRESCU Paloma,POP Viorica,Transdisciplinaritatea ,o noua abordare a situatiilor de invatare.Ghid pentru cadrele didactice,EDP,R.A,Bucuresti 2007

PIERRE Bonte ,Michel Izard,Dictionar de etnologie si antropologie, Editura Polirom,Iasi 1999.

PISTOL, Mădălina, Din, Nicoleta, – „Ecologie”, Editura Erc Press, București, 2004;

SORIN Cristea,Fundamentele stiintelor educatiei .Teoria generala a educatiei ,Grupul Editorial Litera Bucuresti 2003

ȘULIUC D., – “Educația ecologică, parte integrantă în curriculumul național, Ed. “Miniped”,

Înv. primar, nr. 2 – 3, București.