Participaticiparea Cetateneasca Element Esential AL Dezvoltarii Locale

CUPRINS

1. PARTICIPAREA CETATENEASCA – ELEMENT ESENTIAL AL DEZVOLTARII LOCALE

1.1. Utilitatea participarii cetatenesti in procesul decizional al administratiei locale

Participarea Cetățenească este procesul prin care preocupările, nevoile și valorile cetățenilor sunt încorporate în procesul decizional al administrației publice locale, prin prisma a două direcții de comunicare: între cetățeni și administrație și între administrație și cetățeni.

Esența guvernământului atenian era credința că puterea aparține poporului (demos) care trebuie să o exercite prin participarea la treburile publice. ,,Gradul în care cetățenii își asumau rolul de participanți activi la viata cetății este măsura calității cetățenilor, ceea ce constituie diferența dintre un stat mare și un stat populat. În același timp poporul trebuie să aibă dreptul de a alege magistrați și de a-i trage la răspundere. Fără aceste două drepturi poporul este fie sclav fie dușman."

În ,,Republica" Platon arată că întotdeauna calitatea guvernării depinde de dispozițiile și atitudinile indivizilor, iar la începutul sec.al.XVI-lea Machiavelli afirma că succesul guvernării depinde în mod esențial de virtutea civică a indivizilor.

Pentru Aristotel virtutea supremă a cetățeanului este să știe în același timp să guverneze și să se supună.,,Datoria de a participa la viața societății ca cetățean activ devine astfel prețul cetățeniei"

,,Societatea în care indivizii participă de fapt la decizii, adică societatea democratică, este societatea în care indivizii cred că trebuie să participe. De asemenea, este societatea în care ei cred că pot participa și știu cum să obtină aceasta."

Informarea cetățeanului, consultarea și stimularea acestuia de a participa activ în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative dar și anterior elaborării acestora respectiv prin ducerea acestora la cunoștință publică, reprezintă atribuții ale autorităților publice care depășesc granițele unor obligații instituite prin norme interne și constituie demersuri importante în eforturile de modernizare a administrației publice și raliere la structurile administrative europene.

,,Cert este că oamenii, locuitorii orașului fac orașul bun sau rău, civilizat sau sălbatic, curat sau poluat, liniștit sau insuportabil de zgomotos.

Cetățenia implică participarea, iar democrația exprimă cetățenia! Cetățenii pot participa sau nu la conducerea treburilor publice. Fiecare în parte poate gândi că nu conteaza, dar important ar fi să conștientizeze cât de importanți devin cu toții atunci când comunică, intră în comuniune, constituie o comunitate. De regulă, prin orașele noastre există tendința de a-i lăsa pe funcționarii publici să acționeze în numele orașului.”

Participarea, implicarea locuitorilor se desprinde prin socializare, prin învățare, prin muncă. Ar fi eronat să se presupună că oamenii se nasc cu simțămantul cetățeniei și al democrației. Acest simțământ poate apărea și se poate dezvolta într-un mediu favorabil creat de comunitatea educative. Oamenii vor contribui la acțiune daca găsesc problema destul de interesantă ca să se implice.și totuși majoritatea cetățenilor rămân inerți.

Unii consideră că o astfel de apatie izvorăște dintr-un nivel foarte scazut de interes, în timp ce alții consideră că apatia reflectă o putere politică neadecvată. Alții, sunt în favoarea participării de dragul participării, susținand că exprimă îngrijorarea comunității din care cetățenii fac parte și îi dă acestuia oportunitatea să învețe arta de a fi cetățean.

Problema participării cetățenilor la viața publică poate fi abordată din câteva perspective teoretice diferite:

Perspectiva realistă se bazează pe ideea că scopul politicii este de a exprima și apăra interesele cetățenilor. Din acest punct de vedere, participarea este menită să atingă aceste obiective și să asigure obținerea unor rezultate maxime cu un cost minim.În acest caz, cei ce participĂ trebuie sĂ fie într-o oarecare măsură siguri de sine și eficienti. Participarea tinde să fie o activitate în care este implicat doar un procent limitat al populatiei. Majoritatea intervine doar selectiv.Un nivel scăzut de interes și o evaluare a constrângerilor existente conving mulți cetățeni să nu joace un rol activ, în consecința lucrul cel mai important este de a pune mecanismul în funcțiune și să se utilizeze capacitățile sale pentru a convinge un număr suficient de mare de cetățeni că ar fi folositor pentru ei să participe când apar probleme majore.

Perspectiva participativă este diametral opusă celei anterioare și afirmă că democrația este un proces care necesită maximă participare a cetățenilor. Ca atare, contribuția la viața politică nu este obiectul unor calcule utilitare ci mai degrabă face obiectul preocupării pentru bunăstarea comunității căreia îi aparțin cetățenii. Participarea cetățenilor exprimă inclusiv o experiență educațională. Prin cooperarea în activitățile politice indivizii câștigă satisfacție, competență și încredere.

Participarea cetățenilor la luarea decizilor într-o democrație cu tradiție este un proces gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape, de la stabilirea de scopuri si obiective pentru strategii de politică publică, la implimentarea și evaluarea acestora.

Primul nivel al participării publice este informarea, care presupune eforturi atât din partea cetățenilor, cât și din partea administrației locale. Administrația publică este datoare să emită informații către cetățeni privind activitatea și planurile sale pentru ca aceștia să poată înțelege direcțiile prioritare ale politicii administrative a aleșilor locali.

Cetățeanul, până nu demult, individ, fără identitate, personalitate, dorințe ori nevoi personale avea obligația de a se supune rigorilor și politicilor impuse. Administrarea unei comunități se făcea strict conform liniei de partid, iar importanța individului-cetățean era o noțiune inexistentă.

Pentru toate țările democratice informarea cetățenilor asupra politicilor publice este normă.

Al doilea nivel se referă la consultarea cetățenilor, aceasta fiind acțiunea autorităților pentru identificarea necesităților cetățenilor, pentru evaluarea priorităților unor acțiuni sau colectarea de idei și sugestii privind o anumită problemă.Analiza asupra țărilor OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) cu privire la metodele de consultare publică arată faptul că invitațiile la consultare sunt adresate prioritar grupurilor foarte bine organizate și vizibile, incluzând grupuri de interes. În majoritatea țărilor aceste grupuri bine organizate, incluzând sindicate, patronate, grupuri ale oamenilor de afaceri, au relații deja foarte bine stabilite cu guvernele, se informează sistematic și participă în sectoarele de politică publică unde au interese.Grupurile mai puțin organizate și vizibile, deși afectate de politicile publice, sunt de cele mai multe ori ignorate în consultări sau, în democrațiile mai avansate, sunt chiar ajutate să participe.

Al treilea nivel se referă la participarea activă, care permite cetățenilor să devină parteneri în luarea deciziilor în politică publică. Participarea presupune că cetățenii să participe la fixarea obiectivelor de politică publică, să își poată exprima opinia lor în legatură cu diversele opțiuni de politică publică, să propună strategii de implementare. Acest tip de exercițiu este destul de rar intâlnit.

Participarea cetățeneascǎ, mai bine zis creșterea acesteia este o condiție necesarǎ unui stat precum România care se aflǎ din păcate încǎ într-o perioadǎ de tranziție determinatǎ de numeroasele schimbări politice, economice, sociale în lupta cu problemele specifice și o metodǎ prin care este reconsiderat rolul și sensul cetățeanului o angajare activǎ și responsabilǎ pentru schimbarea comunitǎții și a societǎții și ieșirea din starea de dependențǎ creatǎ de implicarea statului in furnizarea tuturor serviciilor sociale.

Esența democrației o reprezintă un sistem de ,,guvernare cu și pentru oameni”. Aceste cuvinte sunt la fel de adevărate și actuale acum ca și atunci când au fost rostite pentru prima dată în 1863 de către președintele american Abraham Lincoln. Acest concept al democrației este valabil și pentru România, la fel ca și pentru Statele Unite ale Americii, Anglia sau pentru orice altă democrație modernă.

Implicațiile acestei afirmații sunt acelea că democrația reprezintă mult mai mult decât alegeri libere, deși acestea sunt punctul de început. Guvernarea cu și pentru oameni trebuie să devină și să rămână un parteneriat – un parteneriat între cetățeni și aleșii în care ei și-au investit încrederea.

Participarea cetățenească nu trebuie privită doar ca o o responsabilitate a reprezentanților administrației. Cetățenii trebuie să aibă și ei responsabilități. Responsabilitățile cetățenilor pot fi sintetizate astfel:

să observe ce face administrația locală și în ce scop;

să fie pregătiți să își aducă aportul când administrația planifică să facă ceva ce poate să le afecteze interesele;

să abordeze reprezentanții administrației cu o atitudine pozitivă;

să manifeste interes în a ințelege problemele, incluzând constrângerile în ceea ce administrația poate să facă;

să-si exprime interesele și ideile clar și complet;

să lucreze constructive cu oficialii administrației locale, pentru a găsi și implementa soluții satisfăcătoare pentru ambele părți

Având în vedere că România a optat pentru un stat al bunăstării descentralizat, dministrația publică locală capătă tot mai multe responsabilități și pentru a beneficia de sprijinul populației în punerea în aplicare a hotărârilor adoptate este absolut necesară nu doar consultarea cetățenilor, ci și implicarea acestora în procesul luării deciziilor și al aplicării acestora.

Principiile democratice ale guvernării centrale, județene și locale se fundamentează pe rolul cetățeanului ca element prioritar în procesul administrației publice locale.

Importanța participării cetățenești este un obiectiv asumat al autorităților publice. Mulțumirea cetățeanului, satisfacția „clientului” sunt determinante în activitatea administrației publice locale. De la individul fără identitate, personalitate, dorințe ori nevoi personale, care compunea comunitatea s-a trecut la individul ale cărui dorințe și nevoi personale ghidează programele de administrare ale unei comunități.

Conceptul de participare publica se bazează pe necesitatea consultării cetățenilor și exprimarea de către aceștia a opiniilor în legătură cu deciziile care se adoptă la diferite nivele și de care ei sunt afectați, într-un fel sau altul.Într-o comunitate sănătoasă, cetățenii participă la procesul de luare a deciziilor de interes public, informându-se cu privire la problemele care îi afectează, solicitând autorităților să adopte măsurile pe care ei le consideră de cuviință și participând efectiv la punerea în practica a deciziilor luate.

Pentru a înțelege importantul rol al participării cetățenești în activitățile, deciziile administrației publice locale, se poate porni de la idea de bază, aceea ca participarea conferă calitate administrării iar o bună administrare poate aduce investiții, afaceri mai profitabile, mai multe resurse financiare și de bunuri publice, creștere economică.

Pentru administrația publică beneficiile participării sunt foarte importante, prin participarea publică se pot economisi importante resurse financiare,multe programe meritorii nu dispun de resurse financiare necesare punerii lor în practică, dar cetățenii oferindu-se voluntari pot să faciliteze finalizarea acestor programe, autoritățile pot obține informații prețioase de la cetățeni în vederea proiectării și implementării politicilor publice în același timp reducându-se cheltuielile destinate salariile personalului calificat.

De asemenea se pot îmbunătăți performanțele și imaginea instituției publice reducând clientelismul și corupția.

Participarea publică oferă populației posibilitatea de a cunoaște ri posibilitatea de a cunoaște riscurile la care este expusă comunitatea în care trăiesc, dreptul și sentimental că pot avea o influență cu efect pozitiv asupra condițiilor din regiunea lor și vor fi mult mai deschisi la schimbări.Toate acestea pot avea efecte pozitive și pe plan social îmbunătățind atitudinea generală a cetățenilor, societatea devenind mai deschisă, transparentă.

Participarea cetățenilor este una dintre cele mai importante resurse, un instrument important în activitățile administrației publice de dezvoltare socio-economică locală, imprimă calitate și legitimează procesul decizional prin suportul acordat de public în atât conceperea cât și implementarea programelor și strategiilor de dezvoltare locală.Oamenii sunt mai inclinati să susțină decizii și programe la realizarea cărora au participat. Pe de o parte înțeleg aceste decizii sau programe, iar pe de altă parte sunt implicate afectiv și doresc succesul acestora.

O bună comunicare a administrației către cetățeni necesită timp și resurse. Comunicarea în două sensuri pretinde că cetățenii să descopere avantajele în oportunitățile prezentate, să afle ceea ce se întamplă în localitatea lor și în administrație și să-și împărtășească punctele de vedere către administrație.Ei ar trebui să caute noi căi de comunicare cu administrația.Acesta nu este un lucru ușor în orice situație, chiar și într-o democrație avansată.Oricum, în țările de tranziție, așa cum este și România, ar fi necesar ca administrația și ONG-urile să ia măsuri speciale.Campaniile publice, educaționale, de conștientizare, pot fi necesare pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă importanța responsabilității lor de a interecționa cu administrația într-un mod constructiv.

Beneficiile participării cetățenești sunt:

restabilește și construiește încredere între administrația publică locală și cetățeni;

ajută administrația locală să devină și să rămână transparent în procesul guvernării;

permite fiecărui cetățean să aibă acces la informații cu privire la problemele ce trebuie rezolvate;

ajută administrația publică locală să identifice nevoile comunității mai repede și cu o satisfacție mai mare pentru cetățeni

încurajează dezbaterile față în față, astfel încât cetățenii pot auzi direct puncte de vedere diferite;

direcționează comunitatea către o decizie responsabilă, cu suport politic;

conduce comunitatea către consens și nu către conflict;

ajută în promovarea unui cadru legal nou, potrivit unui nou mod de cooperare și parteneriat;

ajută administrația locală să rezolve nevoile cetățenilor înainte de interesele speciale;

prin colaborare,administrația locală și cetățenii sunt capabili să facă demersuri creative în abordarea problemelor și oportunităților.

Participarea are și o valoare în sine, nu doar una instrumentală, ci și una educațională pe care J.S.Mill o vede ca pe o metodă educațional prin care sunt învățate virtuțile civice.,,Printre beneficiile cele mai remarcabile ale unui guvernământ liber este acela al educării inteligenței și a sentimentelor oamenilor, incluzându-i și pe cei care au rangul cel mai jos, prin aceea că sunt chemați să ia parte la actele care privesc intersele țării.”

Chiar dacă oamenii sunt prinși în agitația vieții zilnice încât adesea par că nu sunt interesați, iar încercarea de a-i informa și educa pentru a le forma cultura administrativă pare un efort inutil, acest efort nu este fără rost, ci pur și simplu foarte greu.

Dezinteresul cetățenilor față de implicarea în procesul decizional și neîncrederea acestora în capacitatea lor de a influența deciziile autorităților au ca efect accentuarea poziției dominante a autorităților publice în structurarea unei administrații participative.

În concluzie, participarea cetățenească, deși este esențială în cadrul unei democrații, nu este întotdeauna ușor de realizat. Câteodată este necesară voința politică, perseverență și o anumită dispoziție necesară educării atât a autorităților cât și a etățenilor pe tema responsabilităților ce le revin într-o democrație.

1.2. Instrumente ale participării cetățenești la nivel local și aplicabilitatea lor

,,Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei si expresiei; acest drept include libertatea de a sustine opinii fără nici o interfața si de a caută, primi și răspândi informații și idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere”

Se poate folosi o gamă largă de instrumente pentru a se ajunge la o interacțiune între cetățeni și autoritatea locală.

În doctrina participării democratice, acestea se clasifică tradițional în trei categorii esențiale:

exercitarea de către cetățeni a drepturilor electorale (participarea la alegeri);

activitățtile din cadrul partidelor politice;

participarea directă la procesul de luare a deciziilor

În mod tradițional sunt bine dezvoltate primele două categorii de participare cetățenească, analizate pe larg de literatura politică și juridică. Cu toate acestea, în ziua de azi, pe măsură ce avansează descentralizarea iar autoritățile locale au răspunderi din ce în ce mai mari în ceea ce privește serviciile publice principale, cum ar fi educația, protecția socială, utilitățile publice, etc, mecanismele tradiționale ale participării cetățenești nu mai răspund eficace așteptărilor cetățenilor, ceea ce afectează calitatea legăturii dintre cetățeni și autorități.Cercetătorii au observant în ultimii ani o erodare a interesului democratic în multe state europene:cetățenii sunt din ce in ce mai înclinați să creadă că procesul politic tradițional nu aduce nimic în plus în sensul soluționării problemelor lor cotidiene, din ce în ce mai complexe, ceea ce are drept consecinta declinul participării la alegerile locale. Devine prin urmare, esențială cooperarea cât mai strânsă a cetățenilor cu autoritățile locale, punerea la dispoziția cetățenilor de mijloace și instrumente eficace, pentru că aceștia să participe direct la administrarea comunității proprii.

Participarea cetățenească în procesul decizional al administrației publice se realizează prin intermediul a mai multor instrumente: întâlniri publice, audieri publice, dezbateri publice, sondaje de opinie, sugestii în scris de la cetățeni, ateliere de lucru, focus-grupul, referendumul local.

Oficialii unei administrații responsabile au obligația să asculte ceea ce spun cetățenii și să țina cont de ideile acestora. O sugestie sau o reclamație venită din partea unui cetățean poate fi acceptată sau respinsă, dar nu trebuie să fie ignorată.

Dar dacă este respinsă, reprezentanții trebuie să explice de ce acea idee nu ar putea sau nu ar trebui să fie pusă în aplicare.

Întalnirile publice-sunt cele mai flexibile și mai informale modalități în realizarea schimbului de informații dintre administrația locală și cetățeni.O întâlnire publică este caracterizată printr-un schimb activ de idei.Câteva din motivele pentru care se realizează astfel de întâlniri sunt:

-pentru a discuta o problemă și soluțiile posibile de rezolvare ale acesteia;

-pentru a informa cetățenii despre un scop sau un plan și pentru a oferi posibilitatea unor discuții și a schimbului de opinii;

-ca parte a campaniilor publice de informare, pentru a explica opiniile și pentru a răspunde întrebărilor referitoare la planurile administrației.

Una dintre caracteristicile impărtășite de întâlnirile publice este ca astfel de evenimente sunt deschise pentru oricine dorește să participle.Un element este acela ca administrațiile anunță din timp ca un astfel de eveniment va avea loc, învită pe toți cetățenii interesați să participe și fac eforturi să se asigure ca grupurile de interes sunt informate despre acest eveniment.Oficialii responsabili trebuie să știe că întâlnirea trebuie să aibă loc acolo și atunci când este convenabil pentru cetățenii care doresc să participle.După terminarea întâlnirii, un rezumat al celor întâmplate trebuie să fie pus la dispoziția publicului, cu suficiente detalii pentru a fi folositor celor care nu au putut participa. Întâlnirile publice sunt cele mai flexibile și mai funcționale formate pentru realizarea schimbului de informații între administrația locală și cetățeni.

O întalnire publică se poate realiza cu un număr relativ redus de participanți-un reprezentant al administrației și câțiva cetățeni, sau cu un număr mare de participanți-un comitet al reprezentanților, sau membrii ai consiliului local și zeci sau sute de cetățeni.Indiferent dacă este vorba de o participare redusă sau numeroasă, întâlnirea publică are următoarele carecteristici:

-reprezentanții administrației locale au posibilitatea de a educa publicul în legătură cu o anumită problemă-care ar putea să fie, de exemplu, bugetul, un program nou, ori aprobarea contribuțiilor dezvoltării economice

-reprezentanții administrației au posibilitatea de a auzi părerile membrilor interesați ai publicului despre problemele importante cu care se confruntă, și de a câștiga idei care vor ajuta în procesul decizional sau vor furniza perspective care vor ajuta managementul administrației;

-publicul are șansa să-și exprime opiniile și, probabil, influentează cursul planurilor administrației locale;

-atât reprezentanții administrației cât și publicul au posibilitatea de a clarifica schimbul de păreri și opinii, iar prin acest proces se educa unii pe ceilalți.

Audierile publice-sunt întâlniri care facilitează schimbul de informații între reprezentanții administrației și cetățenii interesati.Reprezentanții administrației trebuie să realizeze aceste întâlniri într-un mod creative și trebuie ales sau conceput un format prin care cea mai bună formă să corespundă scopului întâlnirii și nevoilor cetățenilor.Audierile publice sunt de obicei mult mai formale decat întâlnirile publice.O audiere publică este caracterizată prin ascultarea atentă, de către aleși, a opiniilor exprimate de cetățenii participanți la audiere.O audiere publică este de obicei organizată atunci când administrația are un plan, se ocupă de Campania de informare publică și intentionează să facă un angajament. Aceasta trebuie să fie organizată înainte ca administrația să semneze o aprobare pentru o construcție nouă, sau înainte ca primaria să admita un buget propus spre aprobare consiliului local.

În acest context, o audiere publică permite cetățenilor interesați să-și exprime punctele de vedere asupra planurilor finalizate și permite reprezentanților administrației să audă punctele de vedere ale cetățenilor și să aprecieze dacă planul necesită modificări de ultim moment.

Caracteristica esențială a unei audieri publice este posibilitatea oferită reprezentanților administrației locale de a asculta și de a lua în considerare părerile cetățenilor înainte să fie luată decizia finală.

Dezbaterile publice- O dezbatere publică este un eveniment la care participă reprezentanți ai administrației, cetățeni și alte părți interesate, pentru a realiza un schimb de opinii pe marginea unui anumit subiect. Spre deosebire de audierile publice, unde cetățenii sunt doar invitați să își expună punctele de vedere (reprezentanții administrației rezumându-se la a prezenta tema discuției, a adresa întrebări și a lua act de părerile cetățenilor), într-o dezbatere publică reprezentanții administrației au posibilitatea să prezinte punctul de vedere al administrației, să îl argumenteze, să se exprime în acord sau în dezacord cu ceilalți participanți, etc. Un ultim lucru care trebuie menționat este acela ca, așa cum sugerează și denumirea, o dezbatere publică este deschisă participării oricui este interesat și dorește să participe.

Sondajele de opinie- sunt folosite pentru a descoperi realitățile despre membrii unei categorii a populatiei.Sondajele pot fi instrumente importante în planificarea bugetelor administrației, pentru investiții și dezvoltare economică. De exemplu, printr-un sondaj pot fi întrebati cetățenii despre nivelul lor de satisfacție față de serviciile administrației, ca de exemplu repararea străzilor, curățenie, iluminatul public, spațiile publice, colectarea deșeurilor, supravegherea câinilor vagabonzi, transportul public,etc. Unele sondaje pot evalua opinia generală a cetățenilor cu privire la importanța fiecăruia dintre aceste servicii.

Sugestii în scris de la cetățeni-Atât în situațiile în care o autoritate sau o instituție a administrației publice locale dorește să ii consulte pe cetățeni înainte de a adopta o inițiativă sau un proiect de hotărâre, cât și atunci când cetățenii doresc să își expună punctele de vedere din proprie inițiativă, o scrisoare însoțită de documentația aferentă poate fi un instrument foarte eficient.

Ateliere de lucru, seminariile și conferințele- Atelierele de lucru, seminariile și conferințele sunt forme de dezbatere pe subiecte concrete. Aceste evenimente permit un contact direct între administrație și reprezentanți ai diverselor grupuri interesate, dând ocazia și unora și altora să își cunoască opiniile pe o anumită temă și să își descopere punctele comune și divergențele. Este o foarte bună ocazie pentru educarea reciprocă a participanților.

Focus-grupurile- Un focus grup nu este o simplă reuniune a unor oameni care se întalnesc să stea de vorba. Focus grupul este un tip special de grup, în ceea ce priveste scopul, mărimea, alcătuirea și procedeele folosite.

Scopul unui focus grup este acela de a asculta și de a aduna informații. Este o modalitate de a înțelege mai bine cum se simt oamenii sau ce parere au față de o anumită problemă, față de un produs sau serviciu.

Participanții sunt aleși pentru că au anumite caracteristici commune care au legatură cu tema focus grupului.

Cercetătorul creează un mediu primitor în cadrul focus grupului care îi încurajează pe participanți să își împărtășească părerile și punctele de vedere, fără a se simți presați să voteze sau să ajungă la un consens. Nu se organizează un singur focus grup. Discuția de grup are loc de mai multe ori cu tipuri similare de participanți, pentru a-i da cercetătorului posibilitatea să semneze reguli și curente de opinii.

Apoi, analiza atentă și sistematică a discuțiilor oferă indicii și idei în legătură cu felul în care sunt percepute produsele, serviciile și oportunitatile.

Un studiu realizat prin metoda focus grup presupune o serie de discuții planificate cu atenție, menite să adune păreri în legătură cu o arie de interes bine definită, într-un mediu primitor neamenințător. Fiecare grup este organizat su șase până la opt persoane, fiind moderat de o persoană bine pregătită. Discuțiile sunt relaxate și de cele mai multe ori participanților le face placere să își împărtășească ideile și părerile.

Membrii grupului se influentează unii pe alții, reacționand la ideile și comentariile celorlalti.

Rolul focus grupurilor este acela de a promova destăinuirile personale între participanți.Pentru unii participanți, destăinuirile se fac cu ușurință reprezentâand o experiență naturală și confortabilă, dar pentru alții, aceasta este o experiență dificilă și incomodă și presupune încredere, efort și curaj.

Focus grupurile sunt folosite de instituțiile publice pentru a se afla opiniile alegătorilor despre candidate, idei expuse.

Avantajele focus-grupului sunt:

posibilitatea de a genera o cantitate mare de informații despre un subiect precis;

oferă respondenților prilejul de a-și exprimă în detaliu sentimente, opinii și atitudini;

costul relativ mic;

oferă ocazia de a afla ce gândesc cu adevarat consumatorii; este un prilej de exprimare imediată a reacțiilor;

oferă moderatorului posibilitatea de a adresa întrebări de tipul "Ce-ar fi dacă…?";

pot genera idei și zone de interes care nu au fost luate în considerare inițial.
Dezavantajele focus-grupului sunt:

rezultatele nu sunt reprezentative pentru toți consumatorii unei anumite categorii de produse;

numărul limitat de întrebari care pot fi adresate;

pot exista persoane care să le domine pe celelalte, afectând astfel echilibrul discuțiilor; interacțiunea membrilor grupului;

comentarii/păreri particulare ce nu se pot extrapola majorității;

efectul pe care îl poate avea ordinea subiectelor de discuție asupra reacțiilor participanților.

Referendumul local-În România referendumul este reglementat de Legea nr.3 /2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Referendumul, după criteriul gradului de cuprindere și a importanței problemei pentru care se face consultarea prin referendum, poate să fie național sau local.

,,Problemele de interes deosebit din unitatile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în conditiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.”

Referendumul local reprezintă forma de consultare asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrative teritoriale.Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrative-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile component ale comunei sau orașului ori numai în unele dintre acestea. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrative-teritoriale respective, prin referendum.

Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale, la propunerea primarului.Cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrative-teritoriale respective.În cadrul referendumului populatia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum și cu privire la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusive, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotarare judecatorească definitive la pierderea drepturilor electorale.

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel putin jumatate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, condiție absolute necesară pentru că rezultatul consultării cetățenilor să fie considerat reprezentativ și să fie astfel respectat principiul suveranității poporului.

În concluzie,,,referendumul reprezintă un important instrument de control democratic al cetățenilor, dar și un instrument de legatură al acestora cu organelle administrației publice locale și central, în perioada dintre alegerile locale sau naționale.”

Prticiparea cetățeneasca însă este ceva mai mult decât instituirea de instrumente. Participarea cetățeneasca poate fi consolidată doar dacă noile mecanisme și instrumente sunt acceptate și folosite la scară largă de către cetățeni, și dacă se consideră că îmbunătățesc calitatea vieții, consolidează încrederea și dezvoltă o viziune pozitivă cu privire la dezvoltarea comunității.

2. REGLEMENTARI INTERNATIONALE SI INTERNE PRIVIND PARTICIPAREA CETATENEASCA

2.1.Reglementari ale Consiliului Europei privind participarea cetatenilor la viata comunitatii

Conceptele de participare, democrație sau cetățenie participantă par să fie tot mai mult recunoscute ca fiind vitale pentru viitorul vieții noastre impreună. Se pune problema ca fiecare să aibă un loc în societate și să contribuie la dezvoltarea ei la orice nivel, dincolo de actul politic de a vota. Reducerea obstacolelor la participare, în special a obstacolelor socio-economice, reprezintă o parte integrantă a oricărei strategii menite să intărească cetățenia într-o societate democratică. Cooperare, participare, dialog și respect sunt cuvinte care desemnează atitudini pe care trebuie să le aibă toți oamenii.

Consiliul Europei a fost fondat în urmă unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la data de 19 septembrie 1946. Acest discurs cerea, în lumina evenimentelor celui de-al doilea război mondial, intemeierea unor „State Unite ale Europei", asemenea Statelor Unite ale Americii.

Consiliul a fost întemeiat în mod oficial la 5 mai 1949, prin intermediul Tratatului de la Londra. Acest tratat este în prezent cunoscut drept Statutul Consiliului Europei. Articolul 1 al Statutului afirmă: „Țelul Consiliului Europei este de a obține o mai mare unitate între membrele sale, în scopul salvgardării și al realizării idealurilor și a principiilor care reprezintă moștenirea lor comună, cât și de a facilita progresul lor economic și social."

Instituțiile Consiliului Europei sunt: Secretariatul, Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru drepturile omului.

Există de asemenea o Comisie pentru democrație prin intermediul legii, cunoscută mai bine sub denumirea de Comisia de la Veneția.

Consiliul se concentrează pe următoarele activități:

protecția democrației și a supremației legii;

protecția drepturilor omului, mai ales a drepturilor sociale, prin Carta socială europeană;

a drepturilor lingvistice, prin Carta europeană pentru limbi regionale sau minoritare;

promovarea identității și diversității culturale în Europa;

soluționarea problemelor pe care le înfruntă societatea europeană, referitoare la discriminare, xenofobie, degradarea mediului, SIDA, droguri și crima organizată

încurajarea stabilității democratice prin intermediul reformelor.

Consiliul Europei urmărește protejarea și consolidarea democrației locale și regionale și încurajează descentralizarea puterii, precum și participarea cetățenilor la guvernarea locală și regională.

Într-un document elaborat la nivelul Consiliului Europei de către Comitetul Director asupra Democrației locale și Regionale intitulat ,, Participarea cetățenilor la viața publică locală”, incercându-se găsirea unei corespondențe între implicarea cetățenilor la viața comunității locale și democrație ,,s-a ajuns la concluzia că aceștia participă la viața publică dacă există o problema care îi interesează și dacă ei cred în eficacitatea acestei intervenții. Studiul în cauză, care a analizat situatia democrației locale din 25 de state membre ale Consiliului Europei, a încercat să evidențieze existența unor preocupări comune care țin, pe de o parte, de capacitatea efectivă a colectivităților locale de a-și asuma rolul care le este conferit în acest domeniu de reglementările interne și internaționale, iar pe de altă parte, calitatea raporturilor cetățeni/aleși locali și dimensiunea participării cetățenilor la procesele politice derulate la nivel local.

Calitatea vieții cetățenilor depinde de implicarea acestora în viața comunității, dar, în egală măsură, și de calitatea guvernării locale. Iată de ce, Consiliul Europei susține tranșant procesul de modernizare a guvernării locale din țările Europei de Est, inclusiv prin programe de bune practici ale autorităților publice locale.

În anul 1994, Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa (CPLRE) a fost înființat în calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, înlocuind Conferinta autorităților locale și regionale din Europa. Acesta funcționează pe baza Rezoluției Statuare 2000(1) a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei. Congresul este vocea regiunilor și municipiilor din Europa, oferă un loc privilegiat de dialog unde reprezentanții puterilor locale și regionale dezbat problemele comune, își confruntă experiențele și își prezintă guvernelor punctele de vedere, sfătuiește Comitetul Ministrilor și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind toate aspectele politicii locale și regionale, acționează în strânsă cooperare cu organizațiile naționale și internațional care reprezintă activitățile locale și regionale, organizează audieri și conferințe la nivel local și regional pentru a ajunge la marele public a cărui participare rămâne esențială pentru instaurarea unei veritabile democrații, elaborează periodic rapoarte de țară privind situația democrației locale și regionale în toate statele membre, veghează asupra alocării principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale, sprijină noile state membre ale Organizației în îndeplinirea sarcinilor practice necesare realizării unei autonomii locale și regionale efective.

Intrarea în scenă a noilor state cu diverse orizonturi politice și economice a necesitat o revaluare și o redefinire a obiectivelor Congresului prin promovarea unor structuri eficiente ale puterii locale și regionale în toate statele membre ale Consiliului Europei, și în special, în noile democrații, examinarea situației democrației locale și regionale în statele membre și în țările candidate la aderare, dezvoltarea inițiativelor care permit cetățenilor să participle în mod real la procesul democratic de la nivel local și regional, reprezentarea intereselor consiliilor locale și regionale în elaborarea politicii europene, încurajarea cooperării regionale și transfrontaliere în favoarea păcii, toleranței și a dezvoltării durabile pentru salvgardarea regiunilor noastre în interesul generațiilor viitoare, încurajarea creării de euroregiuni.

Pentru a reacționa la noile provocări cărora trebuie să le facă faăă participarea cetățenească, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat în 2001 Recomandarea Rec (001) 19 privind participarea cetățenilor la viața publică locală, rezultat al unei lucrări de analiza îndelungate și cuprinzatoare a Comitetuli Director privind Democrația Locală și Regională(CDLR). Studiul s-a bazat pe analiza cadrului juridic și a practicii a circa 31 dintre statele membre ale Consiliului Europei.

Recomandarea Rec (2001) 19 a instituit principiile de bază ale politicii participării locale și a sugerat un număr de etape și măsuri pentru a încuraja aplicarea acestor principii.

Primul exercițiu de analiză și monitorizare ulterioară a avut loc în cadrul ,,Conferinței Internaționale privind Cetățenia Democratică și Conducerea Activă la Nivel Local, organizată între 12-14 decembrie 2002 la Fueeteventura (Spania). La această conferință, unde au participat mai mult de 100 de reprezentanți din circa 34 state europene, s-a urmărit evaluarea stadiului de dezvoltare al participării cetățenești la nivel local pe continental European și sugerarea unui număr de măsuri practice care ar putea fi luate de autoritățile naționale, regionale și locale în scopul facilitării punerii în practică a Recomandării Rec (2001) 19.

Participanții la conferință au apreciat foarte mult micile inițiative locale de participare cetățenească luate de autoritățile locale și de principalele părți interesate de la nivel comunitar. A devenit clar că aceste inițiative, foarte adesea, s-au transformat în bune practice care ar putea fi ușor repetate la nivelul autorităților locale similar.

Însă nu e suficientă elaborarea de bune practice pentru a stimula participarea cetățenească într-un context mai larg. Trebuie diseminate bunele practici care sunt rezultatul inițiativelor locale reușite, după care acestea trebuie să fie în continuare puse în practică de omologi. Trebuie înființate rețele mai mari, sub-naționale, naționale și internațional de autoritățile locale care să învețe unele de la celelalte bunele practice legate de participarea cetățenească. Inovarea, experimentarea și schimbul de bune practice la nivel național și internațional stimulează autoritățile locale să devină ,,organizații bazate pe invatare care se adaptează constant la noile provocări și sporesc calitatea democrației locale, în parteneriat cu organizațiile cetățenești și ale comunităților.”

Recomandarea Rec (2001) 19 solicită guvernelor statelor membe:

să elaboreze o politică la nivelul căreia să implice autoritățile locale și regionale, menită să promoveze participarea cetățenilor la viața publică locală, pe baza principiilor Cartei Europene a auto- guvernării locale, adoptată ca tratat internațional la 15 octombrie 1985 și rectificată până în prezent de marea majoritate a statelor membre ale Consiliului Europei;

să imbunătățească reglementările locale și aranjamentele practice în ceea ce privește participarea cetățenilor la viața publică locală;

să se asigure că prezenta recomandare este tradusă în limba oficială sau limbile oficiale ale respectivelor țări, să o publice si să aducă în atenția autorităților locale și regionale.

La 15 octombrie 2007, Consiliul Europei a lansat ,,Săptămâna europeană a democrației locale”, care va avea loc în fiecare an. Aceasta vizează promovarea participării cetățenilor la nivel local în toată Europa și sensibilizarea importanței democrației locale pentru cetățenii europeni. SEDL, care se va desfașura în luna octombrie a fiecărui an, va acorda autorităților publice locale oportunitatea de a informa cetățenii cu privire la activitatea și competențele lor; de a promova activitățile colectivităților și reprezentanților locali aleși; de a aduce conducerea locală mai aproape de cetățeni; de a exprima un mesaj de responsabilitate reciprocă; de a informa cetățenii despre multiplele oportunități de participare și contribuție la viața democrației locale. Printre activitățile care vor fi organizate la nivel local în cadrul SEDL, se prevăd inițiative orientate spre promovarea democrației în rândurile funcționarilor și cetățenilor, cum ar fi: întâlniri cu consilierii, interviuri la tv, radio, zilele ușilor deschise, diferite expoziții tematice în locuri publice, lansarea paginilor web a autorităților publice locale, publicațiilor locale, semnarea acordurilor de parteneriat comunitar, prezentarea strategiilor locale elaborate sau colectarea opiniilor pentru modificarea strategiilor locale etc.

Activitățile SEDL pentru desfășurarea la nivel național include imprimarea unui timbru special ce va fi pus în circulație pe parcursul SEDL, campanii de informare în mass-media națională, conferințe naționale cu participarea reprezentanților statelor europene.,etc.,,Proiectele pilot din 2007 s-au desfașurat în 26 municipii din noua țări ( Belgia, Bosnia-Hertegovina, Franța, Georgia, Italia, Lituania, România, Federația Rusă, Regatul Unit). Evenimentele organizate la nivel local au constat în reuniuni ale aleșilor cu cetățenii lor, în campanii mediatice.,,Săptămâna europeană a democrației locale a fost promovată ca eveniment paneuropean a cărui obiectiv este încurajarea unui număr mare de colectivități locale de a se asocia.

Cea de a doua ediție a SEDL a fost marcată de o crescută participare și coordonare. Un număr de 33 de țări europene au organizat mii de activități. Peste 750 de orașe au comunicat programul activităților, la care se adaugă inițiative la nivel național, între care emisii de timbre și organizarea de conferințe. Alegerea a patru orașe pilot în 2008-Madrid (Spania), Varna Bulgaria), Odesa (Ucraina) și Bruxelles (Belgia)-au permis intărirea dimensiunii europene a SEDL. Pe de altă parte, orașul Strasbourg, sediul Consiliului Europei, a contribuit la SEDL prin organizarea celei de a șasea întâlniri a Clubului de la Strasbourg cu tema ,,Democrația locală, un drept al cetățenilor”. Roland Ries, primarul orașului Strasbourg și echipa sa sunt convinși ca evoluția actuală a societății obligă autoritățile locale să pună în aplicare o guvernare locală democratică, modernă și adaptată la nevoile cetățenilor. Antonella Cagnolati, Director al Congresului consideră ca SEDL o oportunitate pentru a reafirma angajamentul autorităților față de comunitate, dar și pentru a consolida implicarea oamenilor în viața publică locală. Profesorul Francesco Merloni, de la Grupul de experți independent ai Cartei Europene a Autonomiei Locale a declarat ca SEDL este o ocazie excelentă de a explica cetățenilor nu numai modul în care ei pot participa la viața comunităților lor, dar și rolul Consiliului Europei în democrația locală ,,Promovarea și stimularea implicării cetățenilor înseamnă mai mult decât dreptul de a participa. Ei trebuie să aibă dreptul să cunoască si să supravegheze exercitarea puterii. Consider ca un capitol ar putea fi adăugat la Carta drepturilor de recunoaștere a cetățenilor cu privire la democrația locală, similar cu drepturile acordate persoanelor fizice în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.

În data de 23 aprilie 2007, la apelul Comitetului European pentru Democrație Locală și a Congresului Puterilor Locale și Regionale, Asociația Municipiilor din România a invitat membrii săi să participe la aceasta inițiativa. Au răspuns cinci municipii care au transmis scrisori de intenție și au organizat prin eforturi proprii evenimente în cadrul SEDL. Astfel, municipiul Iași a organizat în perioada 15-17 octombrie 2007 Seminarul ,,Europa din cartierul tău” pe teme de democrație locală, între diversitatea și unitatea cartierelor. Discuțiile s-au axat pe rolul pe care trebuie să-l aibă angajații administrațiilor în raport cu cetățenii.

În anul 2008, orașul Iași a fost gazda unui seminar internațional pe urmatoarele teme:,,Democrația locală, între diversitatea și unitatea cartierelor”, ,,Consilii organizate pe cartiere, de la idee la acțiune”, ,,Tinerii și cartierele Uniunii Europene” și ,,Instrumente de comunicare în democrația locală”. Participanții, veniți din Grecia, Republica Moldova, Ucraina și Franța, alături de reprezentanții ai AMR, ONG-uri, precum și ai British Council Iasi, au avut ocazia să-și impărtăsească experiența și modelele aplicate în democrația locală.

În perioada 12-18 octombrie 2009 a avut loc, la inițiativa Consiliului Europei și a Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg, Săptămâna Europeană a Democrației Locale, eveniment în cadrul căruia Iașul a fost oraș pilot, alături de Strasbourg din Franța, Bruxelles din Belgia, Ierapetra din Grecia, Zagreb din Croația, Sankt Petersburg din Rusia.

Temele prioritare au inclus, pe lângă conceptul de ,,democrație participativă”, și subiecte majore pe agenda europeană precum mediul, migrația, rolul tinerilor în construcția europeană, criza globala. Municipalitatea ieșeană a abordat aceste subiecte în cadrul unor dezbateri și mese rotunde în școli, în cadrul întâlnirii cu tineri la centrul DIFAIN sau în cadrul unei videoconferințe cu primăria Ierapetra din Grecia. În data de 16 octombrie, un grup de elevi de 17 ani au răspuns invitației municipalității ieșene de a participa la o mică dezbatere pe tema migrației, la Centrul Comunitar pentru Copiii cu Părinți în Străinătate din Iași (DIFAIN). Tema a fost aleasă având în vedere problematică dată de acest fenomen în România, precum și de faptul ca reprezintă una din temele generale ale Săptămânii Europene a Democrației Locale.

Săptamana Europeană a Democrației Locale a fost încheiată în data de 17 octombrie cu o videoconferință la care au participat elevi de liceu și reprezentanți ai municipalității ieșene, pe de o parte, și elevi și reprezentanți ai Primăriei din Ierapetra, Grecia, de asemenea oraș pilot. Discuțiile au atins o gamă largă de subiecte, de la democratie locală, drepturile tinerilor, drepturile migranților, mediu, până la posibilități de cooperare unor proiecte europene.- Săptămâna Europeană a Democrației Locale vizează dezvoltarea democrației participative, fără cetățeni interesați de viața publică, fără cetățeni care participă nu exista democrație.

SEDL are drept scop creșterea numărului cetățenilor informați și implicați în viața publică. Elementele esențiale ale unei bune guvernări în principiul democrțtiei participative sunt transparența, responsabilitatea și participarea.

2.2.Reglementări ale Uniunii Europene privind participarea cetățenească

(Politica Parlamentului European privind participarea cetățenească)

Parlamentul European din Strasbourg

Parlamentul European reprezintă forul democratic al Uniunii Europene, constituit din reprezentanții popoarelor Uniunii, aleși prin sufragiu universal de către cetățenii statelor membre.

La baza funcționării Uniunii Europene stau trei principii democratice:

egalitatea democratică – cetățenii trebuie să se bucure de atenție egală din partea instituțiilor europene

democrația reprezentativă – acordarea unui rol mai important Parlamentului European și o mai mare implicare a parlamentelor naționale

democrația participativă – noi mecanisme de interacțiune între cetățeni și instituții, printre care se numără, de exemplu inițiativa cetățenilor.

Tratatul de la Lisabona, care începând de la 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare, confirmă principiul egalității democratice, afirmând ca cetățenii trebuie să se bucure de atenție egală din partea instituțiilor europene, consolideaza democrația reprezentativă prin acordarea unui rol mai important Parlamentului European și printr-o mai mare implicare a parlamentelor naționale și dezvoltă democrația participativă prin noi mecanisme de interacțiune între cetățeni și instituții, printre care se numără, de exemplu, inițiativa cetățenilor.

Tratatul de la Lisabona subliniază, de asemenea, importanța consultării și a dialogului cu asociațiile, societatea civilă, partenerii sociali, bisericile și organizațiile neconfesionale.

Cetățenii europeni dispun deja de o serie de instrumente care le permit să se informeze și sa ia parte la procesul politic comunitar:să adreseze petiții, să participe la dezbateri publice, acestora adugându-se din decembrie 2009 inițiativa cetățenilor.

,,Inițiativa catățenilor reprezintă un mijloc de transformare a Europei statelor în Europa cetățenilor”, a spus în cadrul seminarului președintele Comisiei pentru Afaceri constituționale, Jo Lenin (Grupul Socialist din Parlamentul European, Germania). ,,Prin inițiativa cetățenilor, societatea civilă este situată pe același nivel cu deputații europeni”, a spus în cadrul reuniunii profesorul Jurgen Meyer, fost membru al Bundestagului și al Convenției Europene.

Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatele CE (fără a le înlocui) și pune la dispoziția Uniunii cadrul legal și instrumentele juridice necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.

O Europă mai democratică și mai transparentă, în care Parlamentul European și parlamentele naționale se bucură de un rol consolidat, în care cetățenii au mai multe șanse de a fi ascultați și care definește mai clar ce este de făcut la nivel european și național și de către cine.

Un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct de către cetățenii Uniunii Europene, acesta are noi atribuții majore privind legislația, bugetul Uniunii Europene și acordurile internaționale. Prin faptul că se recurge mai des la procedura de codecizie în cadrul elaborării politicilor europene, Parlamentul European se află pe o poziție de egalitate cu Consiliul (care reprezintă statele membre) în ceea ce privește adoptarea celei mai mari părți a legislației Uniunii Europene.

O mai mare implicare a parlamentelor naționale: parlamentele naționale pot participa într-o măsură mai mare la activitățile Uniunii Europene, în special datorită unui nou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obține rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarității). Alături de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naționale conduce la consolidarea caracterului democratic și la creșterea legitimității acțiunilor Uniunii.

O voce mai puternică pentru cetățeni: datorită inițiativei cetățenilor, un milion de cetățeni din diferite state membre pot cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice.

O Europă mai eficientă, cu metode de lucru și reguli de vot simplificate, cu instituții eficiente și moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acționeze mai bine în domenii de prioritate majoră.

Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificată din Consiliu este extins la noi domenii politice, astfel încât procesul decizional să se desfășoare mai rapid și mai eficient. Începând din 2014, calcularea majorității calificate se va baza pe sistemul dublei majorități, a statelor membre și a populației, reflectând astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obține atunci când o decizie este luată prin votul a 55% din statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii.

O viață mai bună pentru europeni: Tratatul de la Lisabona ameliorează capacitatea UE de a acționa în diverse domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de azi și pentru cetățenii săi – precum libertatea, securitatea și justiția (combaterea terorismului sau lupta împotriva criminalității). Într-o anumită măsură, Tratatul se referă și la alte domenii, printre care politica energetică, sănătatea publică, schimbările climatice, serviciile de interes general, cercetare, spațiu, coeziune teritorială, politică comercială, ajutor umanitar, sport, turism și cooperare administrativă.

O Europă a drepturilor, valorilor, libertății, solidarității și siguranței, care promovează valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate și asigură o mai bună protecție a cetățenilor europeni.

Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specifică și consolidează valorile și obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite să servească drept punct de referință pentru cetățenii europeni și să arate ce anume are de oferit Europa partenerilor săi din întreaga lume.

Drepturile cetățenilor și Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona menține drepturile existente și introduce altele noi. În mod special, garantează libertățile și principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale și conferă dispozițiilor acesteia forță juridică obligatorie. Se referă la drepturi civile, politice, economice și sociale.

Libertate pentru cetățenii europeni: Tratatul de la Lisabona menține și consolidează cele „patru libertăți”, precum și libertatea politică, economică și socială a cetățenilor europeni.

Mai multă siguranță pentru toți: Uniunea beneficiază de o capacitate extinsă de acțiune în materie de libertate, securitate și justiție, ceea ce aduce avantaje directe în ceea ce privește capacitatea sa de a lupta împotriva criminalității și terorismului. Noile prevederi în materie de protecție civilă, ajutor umanitar și sănătate publică au, de asemenea, obiectivul de a întări capacitatea Uniunii de a răspunde la amenințările la adresa securității cetățenilor europeni.

Europa ca actor pe scena internațională – instrumentele de politică externă de care dispune Europa sunt regrupate atât în ceea ce privește elaborarea, cât și adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona oferă Europei o voce mai clară în relațiile cu partenerii săi din întreaga lume. De asemenea, utilizează forța dobândită de Europa în domeniul economic, umanitar, politic și diplomatic pentru a promova interesele și valorile europene pe plan mondial, respectând, în același timp, interesele specifice ale statelor membre în domeniul afacerilor externe.

Uniunea are o personalitate juridică unică, ceea ce îi întărește puterea de negociere, determinând-o să fie mai eficientă pe plan mondial și un partener mai vizibil pentru țările terțe și organizațiile internaționale.

În temeiul articolului 11 alineatul (4) din Tratatul UE resortisanții Uniunii pot intreprinde o inițiativă cetățenească. Fiind o consecință specială a dreptului de participare democratică conform articolului 10 alineatul (3) din Tratatul UE această dispoziție are drept scop fundamentarea dreptului individual al resortisanților Uniunii de a participa la o inițiativă cetățenească europeană, fără însă a descrie în amănunt ce cuprinde acest drept.

Pe lângă aceasta, dispoziția respectivă impune și emiterea unui regulament privind condițiile și procedurile valabile în cazul unei asemenea inițiative cetățenești. Astfel, regulamentul nu are doar rolul de a face operabil Institutul pentru Inițiativa Cetățenească Europeană, ci, în plus, acesta trebuie să reglementeze mai îndeaproape diferitele elemente ale dreptului garantat prin Tratat, de participare la o inițiativă cetățenească europeană. 

Resortisanții Uniunii pot participa la o inițiativă cetățenească în două modalități diferite. Pe de o parte ca organizatori, iar pe de altă parte ca susținători ai unei inițiative cetățenești. Organizarea inițiativei cetățenești europene cuprinde înregistrarea inițiativei cetățenești la Comisie, colectarea de declarații de susținere din rândurile resortisanților Uniunii, remiterea inițiativei cetățenești Comisiei, precum și prezentarea, în fața colegiului membrilor Comisiei, a solicitării urmărite prin intermediul respectivei inițiative.

Susținerea inițiativei cetățenești europene reprezintă declarația formală a unei persoane de a împărtăși obiectul inițiativei cetățenești și de a sprijini solicitarea adresată Comisiei prin intermediul inițiativei. Prin urmare, dreptul de participare la o inițiativă cetățenească europeană cuprinde dreptul la organizare și dreptul de a susține o astfel de inițiativă cetățenească. 

În baza acestor drepturi, resortisanții Uniunii pot solicita organismelor Uniunii și ale statelor membre neaplicarea acelor măsuri de natură să împiedice sau să stingherească exercitarea acestor drepturi sau să le facă mai puțin atractive.

Prin intermediul unei inițiative cetățenești europene care a fost propusă cu succes, organizatorii acesteia dobândesc dreptul individual de a urmări problema pe cale juridică, prilejul de a explica colegiului comisarilor obiectul inițiativei cetățenești, precum și dreptul la un răspuns argumentat din partea colegiului în această problemă; se impune ca toate aceste aspecte să fie clar stabilite prin regulament. Pe lângă aceasta, în cadrul tuturor procedurilor legate de inițiativa cetățenească europeană, trebuie asigurate mai cu seamă drepturile de bază privind tratamentul egal și protecția juridică efectivă.

Orice cetățean al Uniunii Europene sau rezident al unui stat membru are dreptul, în mod individual sau în asociere cu alte persoane, să adreseze petiții Parlamentului European în legătură cu un subiect care face parte din domeniile de activitate ale Uniunii Europene și care îl privește în mod direct. Petiția poate fi redactată sub formă de plângere sau de cerere și poate avea ca obiect chestiuni de interes public sau privat.

Petiția poate consta într-o cerere individuală, o plângere, o sesizare referitoare la aplicarea dreptului comunitar sau un apel adresat Parlamentului European pentru a lua poziție într-o anumită chestiune. Astfel de petiții îi oferă Parlamentului European posibilitatea de a atrage atenția asupra oricărei încălcări a drepturilor unui cetățean european de către un stat membru, de către autoritățile locale sau orice altă instituție.

Gestionarea petițiilor adresate Parlamentului European se realizează de către Comisia pentru petiții, care determină admisibilitatea sau inadmisibilitatea acestora. Decizia de admisibilitate este urmată, de la caz la caz, de solicitarea opiniei Comisiei Europene, informarea și obținerea avizului celorlalte comisii ale Parlamentului European, precum și apelul direct la autoritățile naționale.

Admisibilitatea petițiilor este un proces complex și, adesea, controversat, criteriul principal fiind stabilirea măsurii în care chestiunile prezentate de petiționar se înscriu în domeniile de activitate ale Uniunii Europene și nu doar potențiale încălcări ale dreptului comunitar în sens strict. Această particularitate a procesului de petiții constituie, de altfel, principala diferență față de plângerile adresate Comisiei Europene.

Deși Comisia pentru petiții are o abordare extensivă cu privire la admisibilitate, procentul petițiilor neadmisibile a crescut simțitor în ultimii ani, mai ales după aderarea statelor din Europa Centrală și de Est. De cele mai multe ori, se constată necunoașterea rolului și activității Uniunii Europene sau solicitarea remedierii unor probleme ce se referă la perioada preaderării.

O privire asupra statisticilor incluse în Raportul cu privire la activitatea Comisiei pentru petiții în 2008 (A6-0232/2009) arată că au fost înregistrate 1.886 de petiții, cu o treime mai multe decât în 2007 și aproape cu jumătate mai multe decât în 2006. Dintre acestea, 818 au fost declarate neadmisibile, în majoritatea cazurilor petiționarii încercând să obțină un recurs la deciziile autorităților naționale sau ale organismelor judiciare din statele membre, mai ales pentru presupuse încălcări ale unor drepturi fundamentale.

Revenind la petițiile admisibile, trebuie subliniată transparența care caracterizează evaluarea acestora. Reuniunile Comisiei pentru petiții sunt publice și de multe ori transmise, în direct, pe Internet. Petiționarii au, astfel, ocazia să participe la ședințe și să adreseze întrebări deputaților europeni și reprezentanților Comisiei Europene.

Cele mai multe dintre petițiile admisibile se referă la protecția mediului, piața internă sau politica socială. Succesul Comisiei pentru petiții se traduce, de multe ori, prin determinarea Comisiei Europene să lanseze procedura de infracțiune împotriva unui stat membru și prezentarea cazului în fața Curții Europene de Justiție. Din păcate, acest proces este unul de durată, ceea ce conduce la situația paradoxală în care un succes al Comisiei nu are un efect imediat asupra petiționarului ale cărui drepturi au fost lezate.

Nu puține sunt însă cazurile în care intervenția Comisiei pentru petiții poate determina autoritățile competente să ofere soluții rapide petiționarilor. Astfel de cazuri se referă mai ales la libera circulație a bunurilor și persoanelor sau la recunoașterea calificărilor profesionale și relevă probleme legate de necunoașterea legislației europene de către autoritățile locale.

Aprecierea corectă a importanței petițiilor în panoplia de instrumente destinate cetățenilor europeni depinde de înțelegerea rolului Parlamentului European în sistemul instituțional european. Unica instituție europeană desemnată prin vot direct, Parlamentul European, privilegiază relația cu cetățeanul și folosește atât căile formale, cât și pe cele informale pentru a se asigura că drepturile conferite acestuia de tratatele europene sunt respectate.

Exista doua modalități de a adresa o petiție,

– prin poștă (Parlamentul European, Poșta cetățeanului, GOL03A012 L-2929 LUXEMBOURG) .( Fax : (352) 43 00 27 072 )

-pe cale electronică

Poșta cetățeanului este un serviciu care permite cetățenilor să intre în contact cu Parlamentul European. Acesta se angajează să răspundă la toate întrebările care îi sunt adresate. O adresă electronică este pusă la dispoziția cetățenilor pentru a le permite să adreseze întrebări, să solicite informații, precum și să înainteze propuneri Parlamentului European. Toate solicitările formulate trebuie să țină de domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Răspunsurile primite vor fi transmise într-un interval de timp rezonabil. Dacă întrebarea se referă la un subiect complex, solicitantului i se va răspunde printr-un mesaj electronic în care este rugat să aștepte.

De asemeni în cazul în care se dorește a se trimite o petiție în format electronic, este necesar a se completa un formular electronic într-una din limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Agora cetățenilor reprezintă o legătura între Parlamentul European și societatea civilă europeană. Ea constituie un instrument unic, atât ca structură, cât și ca domeniu de aplicare, în vederea discutării cu cetățenii a aspectelor legate de agenda legislative a Parlamentului.

Redinamizarea integrării Europene necesită o legătură puternică și permanentă cu cetățenii Uniunii Europene. Nu este suficient să le spui oamenilor că Europa este construită pentru ei, Europa trebuie să fie construită împreună cu ei. Pentru menținerea încrederii, este absolut esențial ca această idee să fie afirmată în mod clar și să se acționeze în consecință.

Parlamentul European dorește nu numai să comunice cu cetățenii, dar și să-i asculte. Cetățenii, care se consideră mai degrabă protagoniști decât consumatori, pot să transforme nu numai natura acestui exercițiu, dar și scopurile sale.

Un dialog permanent, concertat și echilibrat va ajuta la asigurarea unui sprijin maxim pentru proiectul European. Dar cum poate oare avea loc, în mod practic, o dezbatere semnificativă și fructuoasă într-o Comunitate de aproape o jumătate de miliard de persoane?

Ceea ce propune Parlamentul este o combinație între participarea energică a societății Europene, exprimată prin intermediul rețelelor de asociații, organizații profesionale și sindicate, și democrația participativă, așa cum este ea întruchipată de Parlament la nivel European.

Această combinație ar putea fi numită „AGORA”, ca un tribut adus primului forum de dezbatere publică înființat de democrația „directă” ateniană, care stă la temelia democrației noastre Europene.

Ca forum, Agora uneste vocile cetățenilor Europeni cu cele ale reprezentanților lor aleși. Aceasta ar oferi participanților oportunitatea de a se angaja în dezbaterea Europeană și de a propune politici concrete, bazate pe experiența de zi cu zi, care să contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confruntă Uniunea.

Agora poate aduce o contribuție pe care Deputații Europeni să o ia în considerare în timpul elaborării raporturilor în cadrul comisiilor parlamentare, și anume înainte ca un subiect anume să fie votat în comisiile respective. Dezbaterile se vor concentra pe teme prioritare aflate pe ordinea de zi a Parlamentului și care au un impact clar asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Europeni. Astfel, acestea vor contribui la concentrarea atenției asupra unor subiecte care sunt mult prea adesea rezervate discuțiilor cu grupurile de interes.

De asemenea, Agora ar putea contribui și la reconcilierea diferitelor puncte de vedere. De exemplu, Convenția din 2004 privind viitorul Europei a demonstrat că la multe acorduri s-ar putea ajunge doar prin dezbatere, fără vot, și aceasta chiar și în cadrul unei adunări extrem de neomogene.

Pentru a intensifica participarea societății civile la procesul de integrare Europeană, Parlamentul își propune să sprijine participarea unui număr mai mare de cetățeni la audierile și consultările pe care instituțiile Uniunii Europene le organizează în mod frecvent cu anumite sectoare ale societății civile Europene.

Cei 500 de participanți invitați la Agora vor fi solicitați să-și aducă o contribuție mai semnificativă decât exprimarea opiniilor cu privire la subiecte importante pentru UE sau stimularea dezbaterilor. Aceștia vor fi, totodată, implicați activ în pregătirea rapoartelor pentru dezbateri. Ei vor fi protagoniști, nu comentatori.

Vor fi stabilite grupuri de lucru inter-disciplinare formate din participanți din diferite sectoare sociale și culturale și pentru a facilita dialogul între diferite organizații ale societății civile.

În plus, Parlamentul dorește să treacă dincolo de structura sectorială tradițională a societății civile (afaceri sociale, mediu, dezvoltare, educație și așa mai departe), pentru a permite cunoașterea diferitelor puncte de vedere și a unui larg evantai de opțiuni.

Acest schimb de opinii deschis și vast va completa, în mod semnificativ, actualul program al audierilor din comisii. Audierile – mijloace esențiale prin care sunt puse la dispoziția Deputaților Europeni informații specializate în vederea clarificării unor subiecte de interes – rămân evenimente ocazionale, ce deseori nu sunt extinse către rețeaua vastă a societății civile Europene, care s-ar putea simți adesea exclusă din proces.

În sfârșit, Agora este diferită de forumurile anterioare ale cetățenilor desfășurate în Statele Membre prin faptul că va fi deschisă participanților din diferite țări, indiferent de origine. Agora va permite alegătorilor și aleșilor din toate sectoarele societății civile și din toate Statele Membre să se întâlnească pentru a discuta despre viitorul continentului nostru.

Dezbaterile din cadrul forumului Agora se vor desfășura, o dată la șase luni, în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles. La fiecare eveniment vor fi invitați 500 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

Agora se va desfășura în trei etape: a) pregătirea și elaborarea documentelor de lucru, cu ajutorul site-ului forumului Agora; b) desfășurarea, timp de două zile, în Parlament, a dezbaterilor ce vor fi notate într-un raport c) difuzarea rezultatelor către toate părțile interesate.

Conferința Președinților va decide programul Agora și va identifica teme de interes pentru cetățeni, pentru dezbateri.

Pe baza competențelor lor în diferite domenii, Comisiile parlamentare ar trebui să fie cele mai în măsură să stabilească invitații. Prin urmare, comisiile vor fi responsabile cu acreditarea organizațiilor societății civile Europene. Fiecare comisie are sarcina de a alege teme din sfera sa de competență, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

Fiecare dezbatere din cadrul forumului Agora va fi condusă de doi moderatori, unul dintre ei fiind ales din rândul Deputaților Europeni sau al reprezentanților altor instituții ale Uniunii, iar cel de-al doilea din rândul reprezentanților organizațiilor invitate.

În schimb, cei responsabili cu redactarea discuțiilor din grupurile de lucru vor fi aleși din rândul celor 500 de reprezentanți ai societății civile. Vor fi doi sau trei astfel de "raportori", pentru fiecare din cele cinci grupuri de lucru. Rolul acestora este foarte delicat.

Raportorii vor fi responsabili cu pregătirea unui document ce va constitui bază pentru discuții, considerând contribuțiile trimise de participanți pe site-ul forumului Agora.

Mai mult, ei vor pregăti o pagină față/verso sintetizând dezbaterile și evantaiul de opțiuni care s-a decantat la sfârșitul discuțiilor.

Fiecărei organizații implicate i se solicită să aleagă numai un membru care să participe în dezbaterile din forumul Agora. Instituția este liberă să-și aleagă persoana pe care dorește să o trimită la Bruxelles.

Un prim forum Agora a avut loc la 8 și 9 noiembrie 2007 și s-a concentrat pe viitorul Europei, pe provocările, oportunitățile și instrumentele oferite de noile tratate.

In intervalul 12-13 iunie 2008 a avut loc ce-a de a doua ediție a Agorei, discuțiile purtate fiind legate de schimbările climaterice.

Printre cei 500 de participant veniți din partea societății civile s-au numărat mici ONG-uri, sindicatele europene si asociatiile pentru protectia consumatorului, ce lupta contra schimbarilor climatic, dar si unele mai importante precum fondul Mondial pentru Natura.

Cu ocazia Agorei, Parlamentul a trecut de la vorbe la fapte: pentru a compensa dioxidul de carbon produs de venirea participantilor, organizatorii au găsit o soluție originală. Parlamentul a decis să includă câteva semințe de gingko biloba, arbore care a rezistat schimbărilor climatic timp de 270 milioane de ani, în fiecare pungă de cadou, cerându-le oamenilor să le planteze la ei acasă.

Dacă oamenii le plantează, timp de 25 de secole acest copac va absorbi kilograme de CO2.

Rapoartele pe marginea discuțiilor pe o anume temă vor fi utile nu doar Deputaților Europeni, pentru propriile lor reflecții, dar vor fi aduse și la cunoștința comisiilor parlamentare și/sau a altor instituții interesate, pentru a se asigura astfel că opiniilor cetățenilor li se acordă atenția cuvenită.

Rapoartele privind activitatea Agora vor fi trimise instituțiilor Europene și naționale, precum și tuturor organizațiilor implicate. Organizațiile societății civile vor contribui, de asemenea, prin intermediul rețelelor lor, la distribuirea lor la scară largă.

Moment de vârf în activitatea Parlamentului European, sedințele plenare reprezintă încununarea activității legislative efectuate în comisiile parlamentare și în cadrul grupurilor politice.

Sala plenară de la sediul din Strasbourg al Parlamentului European

Sedințele plenare reprezintă, de asemenea, cadrul în care reprezentanții cetățenilor Uniunii Europene – deputații europeni – participa la procesul decizional și își exprimă punctual de vedere pe lângă Consiliu și Comisie. Proiectele aflate pe ordinea de zi, rapoartele, procesele verbale ale ședintelor plenare sunt făcute publice ele putând fi consultate pe site-ul Parlamentului European în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Parlamentul European realizează în mod periodic un studiu privind opinia publică în statele membre, prin aceasta monitorizare propunându-și să cunoască mai bine modul în care cetățenii percep activitățile sale și cele ale Uniunii Europene în ansamblul său.

2.3 .Reglementări legislative din Romania privind participarea publicului la luarea deciziilor (Constitutia, Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Legea 544/2001 privind Liberul acces la informații de interes public, Legea 215/2001 privind administrația publică locală)

Romania a cunoscut dupa decembrie 1989 o dinamică deosebită a condițiilor economice, sociale, politice, iar cadrul legislativ a fost și el supus unor multiple transformări și reactualizări, în dorința de a asigura o cât mai bună abordare și soluționare a problemelor cu care se confruntă administrația publică românească.

Contextul democratic presupune participarea cetățenilor la acțiuni menite să influenteze deciziile administrative.

Constituția României este primul document care stabilește cateva drepturi esențiale în ceea ce privește posibilitatea cetățenilor de a interveni în decizia publică. In acest sens:

Suveranitatea națională aparține poporului român, care exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum (art.2 alin1)

Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere și se pot organiza și desfașura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme (art.39)

Autoritățile publice au obligația să contribuie la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării (art.49 alin.5)

Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii(art.51)

Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui numar de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativa legislativă trebuie să provină din cel putin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste judete, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel putin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnisția și grațierea.

Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național (art.90)

Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată de cele două camere ale Parlamentului în sedința comună, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui ( art.95.alin.3)

Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numărul deputaților sau senatorilor, precum și de cel putin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel putin jumatate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel putin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Principalul act normativ care reglementează participarea cetățenilor la analiza și dezbaterea unor acte normative înaintea emiterii lor este Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică care are ca principale obiective: să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative, concomitent cu stimularea participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative.

Instrumentele pe care le au la îndemana cetățenii sunt consultarea lor de către autoritățile publice în legătura cu proiectele de acte normative și participarea la ședințele publice ale respectivelor autorități. Conform articolului 2 din prezenta lege, principiile care stau la baza prezenței legi sunt urmatoarele:

informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și asupra proiectelor de acte normative;

consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;

participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:

ședintele autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condițiile legii;

dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;

minutele acestor ședinte vor fi înregistrate, arhivate și făcute publice, în condițiile legii.

Sursele de informare privind participarea la procesul de elaborare a actelor normative supuse consultării sunt:

anunț pe pagina de Internet a instituției ;

anunț afișat într-un spațiu accesibil publicului din sediul instituției;

mass-media

Potrivit legii, participarea la elaborarea de acte normative se poate face în procesul de redactare a unui proiect de act normativ, anterior supunerii spre analiză și avizare autoritătii publice care l-a elaborat.Cetățenii au la dispoziție un timp limitat, stabilit de autoritatea publica și făcut public în anunțul inițial.Acest termen nu poate fi mai scurt de 10 zile de la data publicării anunțului.

Comentariile, prevăzute de lege ca ,, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare”, vor fi primite de o persoană desemnata special de conducătorul autorității publice.

O altă modalitate de consultare, pe langă comunicarea de comentarii în scris, o reprezintă organizarea de dezbateri publice. Dezbaterile publice pot fi solicitate în scris de către o asociație legal constituită, sau de o altă autoritate publica, iar autoritatea publică inițiatoare a proiectului de act normativ este obligată să le organizeze.

Participarea cetățenilor în cadrul procesului de luare a deciziilor se face în cadrul ședintelor publice. Autoritatea publică este obligată să facă public anunțul cu privire la ședința cu cel puțin trei zile îinainte de desfășurarea acesteia. Anunțul va fi făcut public prin:

afișare la sediul autorității;

inserare în site-ul de web;

comunicare către mass-media.

Legea prevede că anunțul trebuie adus la cunoștinta cetățenilor și asociaților legal constituite, care au prezentat anterior sugestii și propuneri, în scris, referitor la aspectele ce vor fi discutate în cadrul ședintei. Participarea la ședințe se va face în limita numărului de locuri din sala în care se va desfășura ședința.

Legea transparențtei face precizarea că opiniile exprimate de cetățeni sau organizații în timpul consultărilor au doar valoare de recomandare.Decizia rămâne la atitudinea autorităților publice. Actul normativ va fi trimis, după consultări, spre analiza și avizare, potrivit procedurii legale privind elaborarea actelor normative. El va include modificări redactate pe baza acelor opinii, exprimate în procesul de consultare, care au fost selectate de către funcționarii publici responsabili de redactarea actului respectiv.

Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanta actelor normative.Absența consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuata instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent în România.

Cea mai mare parte dintre măsurile prin care cetățenilor li s-a permis accesul la informațiile publice sunt rezultatul direct al cererii publice direcționată spre o mai mare responsabilizare a actului de guvernare. Adoptarea acestor măsuri exprimă refuzul cetățenilor de a mai accepta decizii și politici publice în spatele ușilor închise sau guvernarea prin declarații, adică acel tip de guvernare în care deciziile sunt luate în absența consultărilor publice.

În conformitate cu prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, informații de interes public reprezintă orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. (art.2, lit.b)

Prin adoptarea acestei legi se oferă cetățenilor României certitudinea asigurării și respectării de către stat a dreptului de a fi informați cu privire la activitățile și atribuțiile instituțiilor/autorităților publice, adică a acelor unități a caror funcționare este finanțată prin bani publici rezultați din plata taxelor și impozitelor contribuabililor față de stat.

Legea 544/2001 face o distincție între informațiile care sunt furnizate ,, din oficiu” și informațiile care sunt disponibile ,,la cerere”. Ceea ce face diferența între aceste două tipuri de informații este procedura prin care pot fi obținute și termenul în care trebuie să se realizeze acest lucru.

Astfel, conform art.5, informațiile de interes public comunicate din oficiu de autoritatea sau instituția publică sunt:

actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;

structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;

numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;

coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv:denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de internet;

sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;

programele și strategiile proprii;

lista cuprinzând documentele de interes public;

lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;

modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.”

Principala caracteristică a informațiilor publice din oficiu constă în faptul că acestea trebuie să fie disponibile la sediul autorității publice chiar înainte ca o cerere de informare să fie formulată de către o persoană.Aceste informații ar trebui să se găsească atat la departamentul relații publice ( sau la persoana desemnată să furnizeze informații pe baza legii 544/2001), cât și in buletinul informativ al fiecărei instituții, realizat cel putin anual.

Referitor la informațiile oferite la cerere, în această categorie sunt cuprinse majoritatea informațiilor gestionate de instituții publice. Informațile la cerere sunt de obicei solicitate în vederea satisfacerii și exercitării unor interese și drepturi individuale. Cererile de informare pot fi adresate de orice persoană și nu trebuie motivate, putând fi formulate atât în scris , cât și verbal. Autoritățile și istituțiile publice trebuie să răspundă cererilor de informare, conform art.7, după cum urmează: ,,…în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor, documentare și de urgență solicitării.În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitatntului în maximum 30 de zile, cu condiția inștiințării acestuia în scris despreacest fapt în termen de 10 zile”.

Legea 544/2003 își confirmă utilitatea în accelerarea reformei administrației publice și implicit în sporirea transparenței și eficienței instituționale.Numărul de solicitări de informații de interes public a crescut, tendința care se va consolida pe măsura creșterii gradului de informare a populației.

Legea 215/2001 privind administrația publică locală reglementează regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea administrației publice locale. De asemeni conține prevederi importante pentru participarea cetățenilor la luarea deciziilor publice: principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit (art.2), publicarea proceselor verbale ale ședințelor de consiliu și a hotararilor cu caracter normativ, dreptul cetățenilor de a propune Consiliului Local sau Județean proiecte de hotărâri, obligația consilierilor locali de organiza periodic întalniri cu cetățenii și de a acorda audiențe (art.43), consultarea cetățenilor prin referendum în probleme privind bugetul local, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, participarea la programe de dezvoltare judeteană, regională, zonală sau de cooperare transfrontaliera, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului.

Principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit presupune implicarea cetățenilorîin managementul deciziilor. Consultarea cetățenilor este mai ales utilă pentru a identifica prioritățile și nevoile colectivității dar și pentru a decide și a alege între opțiunile de soluționare a unei probleme. Făcută în mod sistematic și profesionist, consultarea cetățenilor conduce la implicarea acestora în gestionarea intereselor comunității și asigura sprijinul pentru o dezvoltare durabilă.

OUG nr.28/2008 pentru modificarea și completarea Legii 273/2006 privind finantele publice locale stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice. Din perspectiva participării publice, Legea finanțelor publice locale afirma transparența procesului bugetar, conține prevederi legate de obligația autorităților de a publica proiectul de buget, conține prevederi cu privire dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia și cu privire la prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică, stabilește procedura prin care cetățenii pot depune contestații cu privire la proiectul de buget local.

Dialogul dintre cetățeni și reprezentanții locali aleși este esențial în cadrul democrației locale, deoarece consolidează legitimitatea instituțiilor democratice locale și eficiența măsurilor lor.

Respectând principiul subsidiarității, autoritățile locale au și trebuie să-și asume un rol de conducere în sensul promovării participării cetățenești în contextul în care succesul oricarei politici de participare democratică locală depinde de angajamentul autorităților.

3. STRUCTURI DE COOPERARE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE – CETATENI

3.1 Centrul de informatii pentru cetateni

Toți cetățenii intră, sub forme variate, în relații cu autoritățile administrației publice, deoarece calitatea de cetățean scoate în evidența competența autorităților administrației publice în satisfacerea intereselor acestora.

Există diferite modalități de impărtășire a informațiilor publicului, iar România a făcut progrese considerabile în domeniu. Doar pentru o trecere în revistă, exemplificăm câteva modalități de bază de difuzare a informației publicului larg și care includ: ziare, întâlniri publice, web-site-uri, focus-grupuri (grupuri de discuții, colaborarea cu ONG-uri, comitete consultative cetățenești), centre de informare a cetățenilor, etc.

Majoritatea administrațiilor locale sunt familiarizate cu toate aceste modaliățti de diseminare a informațiilor, și multe dintre ele le folosesc în mod obișnuit.

În continuare vom trata doar una dintre modalitățile specifice pentru informarea permanentă a publicului, și anume- centrul de informații pentru cetățeni.

Centrele de Informații pentru Cetățeni au fost introduse în România în anul 1998, prin Programul de Asistență pentru Administrația Locală din Europa Centrală și de Est sponsorizat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID)

Centrul de informații pentru cetățeni este :

un compartiment în cadrul aparatului administrației publice locale;

modalitatea nouă, modernă, bazată pe respect reciproc, de abordare a relației dintre administrație și cetățean;

bază a comunicării în ambele sensuri între cetățeni și administrație,prin care autoritatea locala reusește să-și facă cunoscute intențiile și să consulte cetățenii în probleme de larg interes

comunicare agreabilă, decentă, profesională;

un loc și un cadru pentru un dialog social real.

Misiunea unui Centru de Informații pentru Cetățeni este de a coordona și organiza activitățile administrației într-un mod care să corespundă nevoilor și dorințelor cetățenilor.

Scopul pe care fiecare administrație locală dorește să îl stabilească la înființarea unui asemenea compartiment nu poate fi altul decât, acela de a realiza un serviciu pentru cetățeni care să îi sprijine cu profesionalism si promptitudine în rezolvarea problemelor.

Rolul unui CIC este acela de a fi locul unde cetățenii pot comunica se pot informa și pot obține informații din cele mai diverse domenii, unde toți cetățenii în mod egal pot să beneficieze de servicii, pot face sugestii, pot pune la dispoziția administrației diverse informații legate de evenimentele comunității.

Importanța Centrelor de Informații pentru Cetățeni:

reprezentând de cele mai multe ori contactul prim și adesea unic al cetățenilor cu administrația publică, cu instituția, Centrul de informații pentru cetățeni este poate singura modalitate și locul unde putem oferi cetățenilor posibilitatea de a–și exprima opiniile, de a fi ascultați, de a primi un răspuns, de a simți că sunt implicați și importanți cu adevărat.

servește și îi întâmpină pe toți cetățenii în egală măsură indiferent de apartenența lor politică și etnică, de statutul socio–economic.

realizează un cadru și un loc pentru un dialog social real, înlătură birocrația și neputința.

este un model al schimbării în administrația publică locală, schimbare care aduce cetățeanul în centrul angajamentului unei administrații.

este o etapă importantă a reformei în administrația publică.

expresia spiritului democratic care trebuie să caracterizeze orice administrație publică locală din România.

Centrul de Informații pentru Cetățeni Iași a luat ființa în anul 2005, ca raspuns firesc la necesitatea îmbunătățirii relației cetățean-funcționar public.

Centrul de Informații pentru Ceățteni face parte din Direcția de Comunicare și are la rândul ei în subordine următoarele compartimente: Compartimentul Relații cu publicul, Compartimentul Audiențe și Biroul Democrație Paricipativă Locală.

Majoritatea departamentelor sunt în legătură directă cu cetățenii dar cea mai importantă Direcție ce reflectă imaginea primăriei în fața ieșenilor este cea a Direcției de Comunicare. Ea are rolul de a menține o legatură directă și permanentă cu locuitorii orașului și cu problemele lor sociale din sfera de competiție a administrației publice, gestionează capitalul de imagine al instituției și al orașului, coordonează toate activitățile prevăzute de lege care organizează activitatea de relații publice în administrația publică locală.

De la deschiderea Centrului de Informații pentru Cetățeni Iași, ghișeele de primire și eliberare documente au înregistrat o creștere a numărului de petiții asa cum se poate vedea si in tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Tabelul nr.2

Municipalitatea ieșeană încearcă să facă mai ușoară și mai eficientă relația dintre serviciile primăriei și beneficiarii acestora, prin dezvoltarea cât mai multor mijloace de comunicare.

În martie 2005 se pune în funcțiune numărul 984, cu tarif normal, iar în ianuarie 2007 are loc punerea în funcțiune a liniei Telverde 0800 801 008, mijloace de comunicare ce asigură permanența informării cetățenilor.

În anul 2006 s-a gestionat contul de e-mail [anonimizat], oferindu-se informații în format electronic, astăzi, ieșenii pot descărca de acasă formularele necesare obținerii de avize, autorizații,etc.

Începand de la 1 decembrie 2006 s-a editat si tipărit ,,Curierul de Iași”, publicație săptămânală gratuită a municipalității prin intermediul căreia autoritatea locală îl ține la curent pe cetățean cu ultimele noutăți privind:

ședințele Consiliului Local;

hotărârile Consilului Local;

programele și strategiile Primăriei,

lucrările pe care le demarează Primăria;

taxele și impozitele locale;

locurile de muncă disponibile în cadrul instituției;

adresele utile;

răspunsurile la petițiile cetățenilor.

Există o comunicare permanenta între autoritatea locală și cetățeni prin “talonul de sugestii și observații” pus la dispoziția acestora în paginile buletinului de presă, răspunsurile la sugestiile, solicitările sau reclamațiile cetățenilor fiind publicate în următorul număr al buletinului de presă.

Model talon de sugestii si observatii din publicatia saptamanala ,,Curierul de Iasi”

Începând cu luna mai 2009, Primăria Iași a instalat infochioșcuri o rețea de calculatoare care facilitează cetățenilor orașului Iași accesul la informații cu privire la actele de interes public, formulare tipizate, programul audiențelor la direcțiile și instituțiile subordonate Primăriei, etc.

Infochioșcul reprezintă un exemplu de deschidere către tehnologia informației, asigurând atât o mai bună comunicare cu cetățenii cât și un spor de imagine, prin transparența obtinută. Conducând la reducerea volumului de muncă atribuită funcționarilor publici și, implicit, a timpului de rezolvare a problemelor cetățenilor, sistemul este disponibil 24h/zi, 7 zile pe săptămănă.

Dialogul dintre reprezentanțtii locali și cetățeni este esențial în cadrul democrației locale, deoarece consolidează legitimitatea instituțiilor democratice locale și eficiența măsurilor lor. Autoritățile publice au și trebuie să-și asume un rol de conducere în sensul promovării participării cetățenești, în contextul în care succesul oricărei politici de participare democratică locală depinde de angajamentul autorităților.Primăria Iași a găsit noi modalități de consolidare a spiritului civic și de promovare a culturii participării democratice, prin înființarea a cinci Centre de Cartier.

3.2 Biroul de democrație participativă locală

Biroul de Democrație Participativă Locală este o componentă a Centrul de Informații pentru Cetățeni, din cadrul Direcției de Comunicare a Primăriei Iași. Acest Birou a fost înființat în anul 2006, odată cu integrarea noii structure administrative în Serviciul Centrul de Informații pentru Cetățeni.

Municipiul Iași se întinde pe o suprafață de 3.770 ha și are o populatie de ~330.800 locuitori, aspect care îngreunează gestionarea doar de la centru (sediul Primăriei Municipiului Iași) a problemelor comunității. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor și a fi cât mai aproape de zona unde își au domiciliul, Primăria Iași a deschis cinci Centre de Cartier.

Înființarea Centrelor de Cartier face parte dintr-o strategie de implicare a cetățenilor în viața comunității, în găsirea de soluții optime pentru îmbunătățirea serviciilor publice. Centrele de Cartier au ca scop aducerea administrației căt mai aproape de cetățean, fiind un exemplu de descentralizare a serviciilor dar, în același timp și de eficiență și promptitudine.

Ideea înființării centrelor de cartier a apărut în urma colaborarii cu orasul înfratit Villeneuve d’Ascq unde aceste organisme funcționează deja de cativa ani.

La 1 august 2006, Primăria Municipiului Iași a deschis porțile primelor trei centre de cartier, în Nicolina, Păcurari și Tătărași, pe 3 ianuarie 2007 a fost deschis al patrulea centru de cartier, în Alexandru cel Bun, iar pe 26 noiembrie 2008 s-a deschis Centrul de Cartier Frumoasa.

1.Centrul de Cartier Tatarasi, stradaVasile Lupu nr. 82, telefon 0232/277310, e-mail : [anonimizat]

2.Centrul de Cartier Nicolina, strada Petre Tutea, nr.2, telefon 0232/227517, e-mail : [anonimizat]

3.Centrul de Cartier Pacurari, strada Pacurari, nr.32, telefon 0232/276787, e-mail : [anonimizat]

4.Centrul de Cartier Alexandru cel Bun, strada Tabacului, nr.1, telefon 0232/253160, e- mail : [anonimizat]

5.Centrul de Cartier Frumoasa, bulevardul Poitiers, nr. 20-22, telefon 0232/223031, e-mail :

[anonimizat]

Fiecare Centru de Cartier, ca structură administrativă, are o sală de relații cu publicul pentru componentă de descentralizare a activitatilor autoritatii publice locale, o sala de consultanta cetateneasca, pentru componenta de democrație participativă, precum și un ghișeu de încasări a taxelor și impozitelor locale.

La ghișeul de relații cu publicul se desfățoară următoarele activităț:

primirea, înregistrarea și monitorizarea petițiilor (conform OG 27/2002) si eliberarea documentelor (registratura);

operarea unui telefon dedicat sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor din cartierele arondate centrului, gestionarea apelurilor și rezolvarea urgentă a problemelor cetățenilor cu sprijinul celorlalte departamente din cadrul primăriei;

asistarea cetățenilor pentru rezolvarea problemelor aflate în competența Primăriei și Consiliului Local Municipal;

asigurarea înscrierii la audiențele primarului, viceprimarilor și secretarului Consiliului Lacal, Serviciului Juridic, Serviciului Cadastru, Compartiment Aplicare Legea 10, Compartiment Aplicare Legi Fond Funciar;

asigurarea prevederilor Legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public

asigurarea eliberării formularelor tipizate cetățenilor și a materialelor informative;

îndrumarea cetățenilor spre instituțiile și organizațiile abilitate să-i ajute pentru problemele ce nu sunt de competența primăriei.

O altă modalitate folosită pentru a aduce municipalitatea mai aproape de cetățeni precum și de a atrage cât mai mulți reprezentanți ai societății civile în procesul de stimulare a democrației participative se organizează audiențe publice în Centrele de Cartier cu reprezentanții Primăriei și ai instituțiilor subordonate acesteia.

Cei mai buni cunoscători ai problemelor fiecărui cartier al orașului nostru sunt chiar cei care locuiesc în acele zone. Ei știu cel mai bine nevoile acelui cartier: noi locuri de joacă pentru copii, crearea de noi locuri de parcare, iluminat stradal deficitar, străzi de reparat etc. Aceste audiențe au rolul de a identifica problemele comunității.

Se are în vedere ca prin aceste “mini-primării” cetățenii să fie mai conștienți de propriile lor nevoi si năzuințe, să se implice profund în viața comunității.

Numeroase proiecte au fost demarate în colaborare cu alte instituții și cu societatea civilă:

-Proiectul „Europa din cartierul tău” s-a desfășurat în perioada 22-25 octombrie 2007, în centrele de cartier Alexandru cel Bun, Nicolina, Păcurari și Tătărași, precum și în Centrul de Informații pentru Cetățeni. În cadrul acestei acțiuni s-a desfășurat o campanie de informare publică, prin distribuirea de fluturași și o masă rotundă cu tema „Democrația locală europeană la Iași”cu participarea reprezentanților Consiliului Local, ai societății civile, ai mediului universitar și ai mass-mediei ieșene. La finalul campaniei, angajații municipalității din centrele de cartier au completat fișe de observație, precizând cu caracter general de aproximare, ponderea categoriilor de vârstă, aspectele socio-comportamentale și atitudinile observate la contactul cu cetățenii pe parcursul campaniei de informare. Trebuie precizat ca această campanie nu a avut rolul unui studiu sociologic sau al unui sondaj de opinie și că poate fi considerată o testare a reacției unei părți a publicului ieșean la un termen nou pentru societatea românească în general – democrația participativă.

Proiectul „Liderii comunității, comunitatea liderilor”s-a desfășurat în anul 2007 în cartierul Nicolina la inițiativa Fundației Serviciilor Sociale Bethany și a avut drept obiectiv dezvoltarea unui centru social pilot de servicii sociale care să contribuie la creșterea gradului de incluziune socială și la eficientizarea comunicării dintre toți actorii sociali prezenți în cartierul Nicolina al Municipiului Iași. Grupul țintă al acestui proiect a fost format din 15 lideri comunitari și 20 de familii defavorizate (familii cu mulți copii, familii dezorganizate, familii monoparentale, familii sărace) din cartierul Nicolina. Principalele activități derulate în perioada iunie-decembrie 2007 au fost:

selectarea și evaluarea beneficiarilor;

crearea grupului local de inițiativă format din lideri comunitari;

recrutarea, selectarea, evaluarea, instruirea și monitorizarea voluntarilor;

furnizarea de servicii de informare în domeniul asistenței sociale și al drepturilor sociale ale persoanei și servicii de consiliere pentru accesarea resurselor comunitare existente;

servicii directe de asistență socială comunitară;

servicii de sprijin comunitar;

activități de diseminare a proiectului;

colaborarea dintre liderii comunitari, inspectorul de la centrul de cartier Nicolina, asistenții sociali ai Direcției de Asistență Comunitară, reprezentanții Fundației Bethany.

Proiectul Graffitifest, expoziție permanentă de artă urbană pe clădiri

Prin această acțiune, desfășurată în cadrul Sărbătorilor Iașului, ediția a XVI-a 2007, municipalitatea a dorit să pună la dispoziția celor interesați spații de manifestare a noului spirit artistic urban, prin organizarea primei expoziții permanente de artă urbană pe clădiri din România. Lucrarile de graffiti realizate aici sunt compuse din elemente caracteristice artei urbane de tip graffiti și elemente definitorii pentru Iași și Europa. Astfel, în Alexandru cel Bun, pot fi văzute Palatul Culturii, Turnul din Pisa, Turnul Eiffel, în Nicolina au fost desenate sigla municipalității și logo-ul european „Împreună”, în Tătărași, statuile Independenței și a lui Mihai Eminescu, iar în Frumoasa, Mănăstirea Frumoasa și Poarta Brandenburg din Berlin. Intenția municipalității este de a introduce aceste lucrări publice într-un circuit turistic, alături de alte elemente marcante pentru tradiția Iașului.

Campanii de colectare a ajutoarelor pentru persoanele defavorizate din zonele inundate. Astfel, în luna septembrie 2007 s-a desfășurat campania „Iașul ajută Tecuciul” iar în august 2008 campania “Ajutăm Moldova de sub ape” când s-au strâns ajutoare pentru persoanele sinistrate din comunele Răchiteni și Stolniceni-Prăjescu din județul Iași.

Prin intermediul centrelor de cartier în anul 2007 și-au exprimat opțiunile cu privire la Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a Municipiului Iași – Orizont 2020 aproximativ 250 de cetățeni . Aceștia au făcut propuneri pentru viitoarele proiecte (140 persoane) și au completat chestionarele prin care s-au stabilit 10 din cele 121 propuse spre finanțare (110 persoane).

Scopul principal al acestei strategii este acela de a da orașului o viziune în vederea unei dezvoltări coerente și durabile în noul context al integrării în Uniunea Europeană. Această strategie va fi un mijloc practic care, prin implementarea sa, va ajuta orașul Iași să devină cunoscut pe plan internațional și să atingă standardele orașelor din vestul Europei, cu care se poate asemana și face schimb de experiență în domeniul economic, cultural și dezvoltarea științei.

Prin intermediul Proiectului Sport în cartiere demarat în anul 2007, proiect ce beneficiază de consultanțăa gratuită din partea orașului francez Villeneuve D’ascq, și care a continuat și în anii următori, Primăria Iași și-a propus să ,,pătrundă” în mijlocul celor pe care îi guvernează, provocându-i în participarea activităților sportive. Proiectul «Sport în cartiere’’ are și o importantă componentă socială, vizând integrarea tinerilor în colectivitate, promovarea spiritului de echipă și prevenirea consumului de droguri și alcool.

Împreună cu Direcția de Asistență Comunitară și Agenția Națională Antidrog au avut loc la Centrele de Cartier o serie de activități de informare și prevenire a populației cu privire la pericolele traficului și consumului de droguri, cu prilejul Săptămânii Antidrog și a Zilei Internaționale Antidrog. Această colaborare a continuat pe parcursul anului 2008 prin implicarea în desfășurarea proiectului întitulat “Rețeaua Interinstituțională AntiDrog – un model de acțiune pentru protecția copilului împotriva consumului de droguri” inițiat de către Organizația Salvați Copiii Filiala Iași și Agenția Națională Antidrog.

Întâlnire cu reprezentanta Agenției Naționale Antidrog Iași

În anul 2009 Centrul de Cartier Alexandru cel Bun a avut o colaborare fructuoasă cu Fundația Corona. Centrul de Cartier a pus la dispoziția acesteia sala de consultanță cetățenească pentru întâlnirile ocazionale de implementare și desfășurare a proiectului ,,Grup de inițiatiăvă civică interfața între autoritățile publice locale și cetățeni” finanțat prin programul Phare 2006 Creșterea rolului societății civile în procesul de integrare al Romaniei, Componenta 2- Democrație, protecția mediului, protecția consumatorului, dialog social, aspecte de gen și ocuparea forței de muncă derulat în perioada 24.12.2008-23.10.2009. Obiectivul general al proiectului a fost acela de a promova principiile democrației participative la nivelul cetățenilor în vederea îmbunătățirii comunicării dintre cetățeni și autoritățile publice locale și a creșterii gradului de transparență în procesul de luare a deciziilor la nivel local.

Anul 2010 a debutat cu o dezbatere publica ce a avut loc in toate cele cinci centre de cartier ale Primariei Iasi Ieșenii au ocazia să-și spună punctul de vedere cu privire la noul regulament pentru serviciul public de alimentare cu energie termică. Regulamentul întomcit de primărie prevede ca toți locatarii unui imobil să plătească un procent din factura la energie termică, indiferent dacă sunt branșați sau nu la sistemul centralizat, procent care să acopere cheltuiala comuncă conform cotei indivize.

În anul 2008 instituția Primăriei a primit două premii importante pentru proiectul „CENTRE DE CARTIER ÎN IAȘI DUPĂ MODEL FRANCEZ” – unul la concursul organizat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative – Agenția Națională a Funcționarilor Publici și celălalt organizat de Centrul de Resurse pentru Participare Publică.

Premiul obținut în cadrul conferinței internaționale pentru „Inovatie si calitate în sectorul public”- sesiunea București – 18 septembrie 2008;

Premiul obținut în cadrul concursului organizat de Centrul de Resurse Juridice – „Participare Publica” – la secțiunea „Consolidarea democrației” – premiul „De la Tour Eiffel la Copou” – pentru angajament si complexitate.

Prin activitățile desfășurate, Biroul de Democrație Participativă Locală contribuie la descentralizarea activităților autorității publice locale și a devenit o structură administrativă pusă la dispoziția cetățeanului, în cartierele orașului.

Cetățeanul Informat- Un Partener Valoros Pentru Municipalitatea Ieșeană – este unul dintre proiectele pe care Primăria Municipiului Iași și le-a propus a le realiza pentru anul 2010 în vederea stimulării participării cetățenești, a dezvoltării conceptului de democrație participativă. Acest proiect are ca scop organizarea unei campanii de atragere a cetățenilor Municipiului Iași în procesul de decizie prin informarea acestora privind stategiile proprii de dezvoltare locală și regională și a eforturilor municipalității ieșene de imbunătățire a serviciilor publice.Activitățile principale cuprinse în proiect sunt:

realizarea de materiale promoționale (bulletin informative, pliante, afișe, fluturași, etc);

-amenajarea și dotarea la sediul Centrului de Informații pentru Cetățeni și la cele cinci Centre de Cartier a unui Punct de informare-documentare;

organizarea în lunile iunie-august ale anului 2010 la Centrul de Informații pentru Cetățeni și la Centrele de Cartier din Iași a unei serii de conferințe cu tema ,,Informația –putere și control!”

Prin amenajarea la Centrul de Informații pentru Cetățeni și la Centrele de Cartier a punctelor de informare-documentare, municipalitatea ieșeană își propune asigurarea accesului cetățenilor Municipiului Iași la informația corectă și completă.

Acest demers este necesar pentru a avea în cetățenii din toate cartierele Iașului parteneri valorosi.

Pe viitor se dorește o intensificare a activității centrelor de cartier.

Începând din anul 2009 cetățenii pot verifica datele cadastrale la Centrele de Cartier.

Datele cadastrale sunt publicate de municipalitate pentru ca ieșenii să le confrunte cu titlurile de proprietate pe care le dețin. În cazul în care există neconcordanțe cetățenii le sesisează municipalității.

Această acțiune are ca finalitate:

identificarea imobilelor, a proprietarilor și a actelor de proprietate în baza cărora dețin imobilul;

realizarea planului cadastral unic digital al municipiului și asigurarea transparenței acestuia pe internet;

realizarea documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii din oficiu în Cartea Funciara cu caracter definitiv (colectivă sau individuală) .

De asemeni persoanele fără un loc de muncă din municipiul Iași pot afla despre cererea forței de lucru din cadrul societăților comerciale din oraș de la Centrele de Cartier unde sunt postate liste furnizate de către Agenția Judeteană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași (AJOFM) .

  Pentru că activitatea primăriei să fie prezentă în cât mai multe locuri, unul din obiectivele acesteia este inaugurarea a încă două Centre de Cartier, în cartierul Galata respectiv în Copou.

Se urmărește atragerea liderilor de opinie din cartiere pentru dezbaterile publice care se vor organiza.

Cetățenii vor avea posibilitatea să se implice voluntar în acțiunile din cartierele în care locuiesc, vor deveni mai activi în soluționarea problemelor cu care se confruntă, întărind astfel legătura participativă a cetățenilor la procesul democratic de luare a deciziilor. Aceștia vor simți astfel că sunt ascultați de aleșii lor, informările privind  problemele cartierelor urmând a fi prezentate apoi spre analiza și rezolvare administrației publice.

CONCLUZII

Venind dintr-un sistem centralizat, cu o conducere ,,unică” și cu instituțiile statului în slujba statului și a regimului, în care cetățeanul era beneficiar pasiv al serviciilor administrației, fără să fie un participant activ în cadrul acestui proces, administrația publică a intrat în democrație cu multe handicapuri dar și cu multe neajunsuri.

Treptat, atât clasa politică cât și societatea civilă în ansamblul ei, au înteles că fără o administrație publică eficientă și responsabilă, nu poate exista nici statul de drept și nici o societate democratică, similară celor occidentale.

Având în vedere că România a optat pentru un stat al bunăstării descentralizat, administrțtia publică locală capătă tot mai multe responsabilități și pentru a beneficia de sprijinul populației în punerea în aplicare a hotărârilor adoptate este absolut necesară nu doar consultarea cetățenilor, ci și implicarea acestora în procesul luării deciziilor și al aplicării acestora.

În primii ani dupăa 1989 nu au fost adoptate acte normative importante prin care să se stabilească, pentru autoritățile și instituțiile publice, fie ele centrale sau locale, obligații în ceea ce privește implicarea cetățenilor în procesul decizional. Astfel de reglementări au început să apară către sfârșitul anilor 90 și s-au înmultit începand cu anul 2001.

Există o părere unanim împărtășită la nivelul societății conform căreia, dacă participarea cetățenească este un fenomen izolat în România, acest lucru nu se datoreaza lipsurilor din legislatie, oricare ar fi acelea, ci în primul rând faptul că oamenii nu își cunosc drepturile pe care le au în relația cu instituțiile statului.

Așadar, au fost implementate mai ușor sau mai greu măsuri care au condus în final la o accelerare a de-birocratizării, la o sporire a transparenței, și în ultimă instanță, la implementarea și dezvoltarea procesului de participare cetățenească care au condus la o dezvoltare mai satisfacătoare a comunității locale.

Lipsa transparenței decizionale ridică bariere semnificative între autoritățile publice locale și cetățeni și determină, printre altele, o încredere scăzută în actul decizional, care își pierde legitimitatea prin modificări succesive în absența consultătrilor publice.

Chiar dacă oamenii sunt prinși în agitația vieții zilnice încat adesea par ca nu sunt interesați, iar încercarea de a-i informa și educa pentru a le forma cultura administrativă pare un efort inutil, acest efort nu este fără rost, ci pur și simplu foarte greu. Participarea eficace a cetățenilor este adeseori anevoioasă, acesștia din urmă având rezerve în a se implica. În acest sens, un proverb arab spunea ,,A fi împreuna este un început, a rămâne împreuna este un progres, a lucra împreună este un succes.”

Cetățeanul partener poate critica argumentat politici imprudente și poate veni cu soluții concrete pe problemele cu care se confruntă comunitatea la un moment dat. De aceea democrația depinde foarte mult de nivelul de educație și informare a cetățeanului.Alegerea instrumentului de informare potrivit reprezintă o abilitate importantă care se dobandește prin experiență. În general, cel mai eficient instrument este acel ce oferă informații precise și utile.

Din fericire reglementările existente, prevăd adoptarea de instrumente moderne de comunicare și informare a cetățenilor și tot din fericire există și soluții.

Motivele care stau la baza atitudinii cetățenilor sunt:

nu sunt afectați sau interesați de problemele cu care se confruntă autoritatea locală, problemele pentru care li se cere să se implice într-un proces de participare nu reflectă interesele sau nevoile lor;

nu mai au încredere în procesul de luare a deciziilor ca rezultat al unor încercări anterioare de colaborare cu oficialii aleși, considerând că autorirtățile au întotdeauna ultimul cuvânt;

de multe ori, certățenii nu știu cum să participe la dialogul public sau în procesul de luare a deciziilor, ceea ceîinseamnă că participarea sau colaborarea sunt comportamente care se desprind și se invață.

În dezvoltarea democrației locale, o deosebită importanță îl are conștientizarea populației. Pentru a putea participa, trebuie să fii în deplină cunostință de cauză, să poți analiza situațiile noi care apar, să propui soluții pentru rezolvarea lor, să contribui semnificativ la luarea hotărârilor.

Deoarece participarea cetățeneasca este o idee relativ nouă, inițiativă procesului trebuie să revină într-o primă fază reprezentanților locali. Aceasta presupune un angajament puternic al liderilor locali față de participarea cetățeneasca, începand cu primarul și cu reprezentanții consiliului local. Primarul dar și colaboratorii acestuia, ar trebui să-și exprime angajamentul fațăa de participarea cetățenească clar, sincer și în mod frecvent.

În acest sens, ca și recomandări pentru orice administrație publică locală ar fi :

lansarea a ceea ce se numește Campanie de conștientizare a publicului. Administrația trebuie să conștientizeze publicul și mai ales să primească răspunsul lui la unele aspecte specifice ale unei situații, de exemplu, atunci când este aproape de a fi dat în folosință un nou sistem îmbunătățit de trafic, în centrul orașului, iar administrația trebuie să informeze publicul despre noul sistem de străzi cu sens unic.Astfel de campanii necesita un plan care foloseste o gama larga de modalitati de informare a publicului, incluzand mass-media, intalnirile publice, anunturile, buletinele, afisele in locurile publice si alte cai disponibile ale administratiei.

înființarea Consiliilor Consultative de Cartier deoarece astfel cetățenii ar avea posibilitatea participării mult mai active la viața publică și a participării la dezbateri cu cei care locuiesc în același mediu și care au probleme asemănătoare.Astfel se creează opinii comune și cu susținere de grup.Opiniile se exprimă în spațiul unui cartier, astfel având loc identificarea potențialului local al zonei. Consiliul de Cartier este un loc al dezbaterilor, colaborării între locuitorii orașului și aleșii municipali care determină creșterea interesului ceățtenilor pentru viața cartierului și implicarea în derularea proiectelor care vor contribui la dezvoltarea acestuia.Obiectivul constituirii C.C.C este creșterea gradului de implicare a cetățeanului atât la nivelul procesului decizional, cât și în organizarea de evenimente în cartiere, prin atragerea lui în a participa direct ca membru în consiliu la dialogul cu reprezentanții administrației.Cetățenii au posibilitatea să se implice voluntar în acțiunile din cartierele în care locuiesc, devin mai activi în soluționarea problemelor cu care se confruntă, întărind astfel legătura participativă a cetățenilor la procesul democratic de luare a deciziilor.Aceștia simt astfel ca sunt ascultați de aleșii lor, informările privind problemele cartierelor fiind prezentate comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.

ca o prelungire a cooperării dintre administrație și cetățean ar putea fi implicarea organizațiilor neguvernamentale în rezolvarea comunității. În timp ce ONG-urile au sfera de acțiune în afara instituțiilor guvernamentale, multe dintre acestea ar avea un rol important în prestarea de servicii cetățenilor în întreaga comunitate. Administrațiile locale care într-adevar reflecă nevoile și preocupările cetățenilor, păstrează relații bune cu ONG-urile și devin parteneri în scopul realizării anumitor obiective ale comunității.

un alt model foarte indicat ar fi implementarea în cadrul administrațiilor locale al animatorului socio-cultural.Animatorul socio-cultural se vrea a fi un mediator între instituțiile de educație, loisir, ONG-uri în mod deosebit de pe raza unei anumite zone, mediere care să aibă drept scop o activitate de animare a vieții sociale din cartier.

inițierea unei campanii majore de training pentru angajați în domeniul comunicării dar și în alte domenii cu rol în socializare și stimulare a acestora pentru performanța. Aceste acțiuni pot înlocui de multe ori motivația materială precară.

realizarea unei schimbări de atitudine în cadrul întregii instituții pentru că toți funcționarii să își coordoneze activitatea dupa ideea satisfacerii cerințelor cetățenilor.Ca în orice domeniu, și în spațiul serviciilor publice, clientul este cel care dă ultimul verdict cu privire la calitate.

Un atuu al Primăriei Municipiului Iași este faptul că a pus foarte mult accentul în ultimul timp pe angajarea de personal specializat dar și foarte tânăr. Se pune astfel accentul pe promovarea tinerilor dar și pe promovarea imaginii instituției care nu mai apare ca fiind un loc anost, plin de funcționari morocănoși, indispuși, nereceptivi la problemele cetățenilor. Se încearcă astfel dinamizarea intregii activitati institutionale. Acest demers este apreciat dar si criticat atat din exteriorul instituției cât și din interiorul acesteia, într-un mod mai mult sau mai puțin vizibil. Persoanele tinere, nou angajate sunt privite cu suspiciune de mai vechii lor colegi, fiind considerate în general lipsite de experiență sau incapabile de a soluționa diverse probleme.Această discriminare este însă neprobată practic și, cel mai probabil, în timp va dispărea.

utilizarea la maximum a noilor tehnologii ale informație iși comunicației și luarea de măsuri pentru a asigura că autoritățile locale și alte organisme publice utilizează( în plus față de metodele tradiționale care au încă o valoare însemnată, cum ar fi avizierile și broșurile publice) întreaga serie de instrumente de comunicare disponibile ( pagini web interactive, transmisii media, etc).

Concluzionând participarea publicului la procesul decizional reprezintă o investiție de lungă durată, dar oferă garanția că se adresează nevoilor reale ale populației. Se creează astfel premizele obținerii unor efecte și rezultate durabile ale căror beneficii vor continua să se producă și după expirarea mandatulului unui primar sau altul deschis sau nu colaborării cu cetățenii orașului pe care îl guvernează.

BIBLIOGRAFIE:

1. Horia Irimia, Dan Stan, Consultarea Cetatenilor si democratia locala, editura

Mirtan, Timisoara, 2005 ;

2. Luminita Gabriela Popescu, Comunicarea in administratia publica, editura Economica, 2007 ;

3.Cristina Nicolescu, Participarea cetatenilor in Romania. Implicarea factorilor economici, editura Lumen, 2006 ;

4..Malina Voican Principiile administratiei publice. Principiul consultarii cetatenilor editura Universitaria, Craiova, 2007 ;

5. Oprean Constantin, Santai Ioan, Iordan Nicolae, Administratia publica, consilierul si cetateanul, Centrul Teritorial de Formare Continua pentru Administratia Sibiu, 2001 ;

6. Jan Bollema, Cristina Vasiliu, Ninel Berneaga, Manual de comunicare pentru administratia publica locala, Federatia Autoritatilor Locale din Romania, 2004 ;

7. Probleme ale modernizarii administratiei publice, Universitatea Al.I.Cuza Iasi, Facultatea de Economie si Administrarea Afcerilor-Departamentul de administratie publica, Editura Sedcom Libris, Iasi 2002-Interrelatiile dintre Administratia publica locala si cetateni intr-un sistem democratic, conf.dr.Mihaela Onofrei ;

8.Francois Audigier, Concepte de baza si competente esentiale referitoare la educatia pentru cetatenie intr-o societate democratica, Consiliul Europei, 2000 ;

Publicatii :

– Patrick Greer, Anne Murphy, Jose Manuel Rodriguez Alvarez, Ghid privind democratia participative, publicatie a Consiliului Europei, 2006 ;

-Eric Chewtynd si Frances Chewtynd, Participarea cetateneasca pentru imbunatatirea procesului decisional in administratia publica locala-Programul de Asistenta pentru Administratia Publica din Romania, Bucuresti 2001 ;

-Oblet Thiery, Ionescu Ion,Soare Natalia, Guvernarea orasului:caile urbane ale democratiei moderne,Institutul European, 2008 ;

-Curierul de Iasi – Buletin de presa saptamanal al municipiului Iasi ;

Legislatie :

-Constitutia Romaniei, 2003 ;

-Lege nr. 215 din 23 aprilie 2001 administratiei publice locale Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 204 in 23 aprilie 2001 ;

-Legea nr.52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publică , Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.70 din 03.02.2003 ;

-Legea nr.544/2001 privind liberal acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial nr. 66 din 23 octombrie 2001 ;

-Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului Publicata in Monitorul Oficial nr.84, din 24 februarie 2000 ;

-Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Organizatia Natiunilor Unite, 10 decembrie 1948

Surse web:

http://www.primaria-iasi.ro/

http://www.coe.ro/istoric.html

http://www.coe.int/t/congress/demoweek/

http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/

http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm

http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?language=RO&id=49

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_17004/Romania-pe-locul-3-la-numarul-de-petitii-ale-cetatenilor-adresate-Parlamentului-European.html

http://www.europarltv.europa.eu/yourVoice.aspx?action=viewVideo&packageId=217ad17f-3465-4419-8666-efabf0b4fcb5

 http://www.europarl.europa.eu