PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ȘCOLI EUROPE FOR INCLUSION Integrarea copiilor cu cerinte educationale speciale în scoala Responsabil studiu: prof. Diana… [611792]

PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ȘCOLI
EUROPE FOR INCLUSION

Integrarea copiilor cu
cerinte educationale
speciale în scoala

Responsabil studiu: prof. Diana Elena Chi țu
Colaboratori: prof. Alina Barcan
prof. Bogdana Blaga

Școala Gimnazială ”I.I. Mironescu” Tazlău
Octombrie 2016

PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ȘCOLI
EUROPE FOR INCLUSION

Acest p roiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei
Europene. Această publicație (co municare) reflectă
numai punctul de vedere a autorului și Comisia nu este
responsabilă pentru eventuala utilizare informațiilor pe
care le conține.

CUPRINS

1. Metodologia studiului

1.1. Scopul studiului
1.2. Metode și tehnici
1.3. Limitele evaluării

2. Caracteristicile grupului de respondenți la chestionar

3. Sinteza rezultatelor

4. Concluzii și recomandări

5. ANEXE
Chestionar privind integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în școală

1. Metodologia studiului
1.1. Scopul studiului
Prezentul studiu și -a propus să facă un sondaj de opinie pe tema Integrarea
copiilor cu cerințe educaționale speciale în școală și face parte integrantă din
Parteneriatul strategic între școli Erasmus+, Europe for Inclusion .
Scopul este realizarea unei analize corecte a părerilor și atitudinilor cadrelor
didactice de la Școala Gimnazială ”I.I. Mironescu” Tazlău față de educația incluzivă și
de identificare a soluțiilor pentru reali zarea acesteia. Se consideră necesar acest
lucru deoa rece unul dintre obiectivele parteneriatului ” Europe for Inclusion ” este
examinarea întregii activități din școală pe trei secțiuni: 1) didactică – educativă: CUM
dezvoltă școala potențial și controlează procesul de învățare a elevilor, 2)
organizativă – CUM se organizează școala pentru a conduce și susține procesul de
incluziune, 3) cultural – profesională: CUM procedează școala pentru a realiza
incluziunea culturală în cadru l și în afara activităților curriculare.
1.2. Metode și tehnici
Pentru colect area informațiilor, s -a utilizat ca instrument Chestionarul
Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în școală (Anexa 1). Chestionaru l
a fost preluat de pe www.didactic.ro . Chestionarul a fost aplicat cadr elor didactice
din Școala Gimnazială ”I.I. Mironescu” Tazlău. Datele rezultate în urma centralizării
rezultatelor sunt prezentate în cele ce urmează.
1.3. Limitele evaluării
– informațiile colectate sunt, în general, la nivelul percepțiilor;
– analiza da telor s -a făcut prin statistică descriptivă;

2. Caracteristicile grupului de respondenți la chestionar
Au răspuns la chestionare 21 cadre didactice (77,77%) din totalul de 2 7.
Dintre respondenți fac parte 3 educatoare, 6 învățătoare / învățători, 11 prof esori (din
care 8 diriginți) și o bibliotecară.
TOTAL
CADRE
din care RESPONDENȚI la chestionar
21
Educatoare Învățătoare Profesori Bibliotecară

27 Diriginți Fără
dirigenție
3 6 8 3 1

Respondenții se încadrează în următoarele segmente de vârstă: 20 – 25 ani:
1, 26 – 30 ani: 0, 31 – 40 ani: 7, 41 – 50 ani: 8, 51 – 60 ani: 5, 4 fiind de gen
mascu lin și 17 de gen feminin.

educatoare
14%
invatatoare
29%
diriginti
38%fara dirigentie
14%bibliotecara
5%Respondenți la chestionar
1
078
5
20 -25 ani 26 -30 ani 31 -40 ani 41 -50 ani 51 -60 aniVârsta respondenților
Series1
masculin feminin417Genul respondenților
Series1

3. Sinteza rezultatelor
Prima întrebare a fost: Care credeți că este atitudinea societății în general față
de copi ii cu cerințe educative speciale ?
Răspunsurile cadrelor didactice:
Număr
1) Tendință de izolare 2
2) Ignoranță 9
3) Respingere socială 0
4) Toleranță 2
5) Acceptare 4
6) Sprijin 3

Întrebarea 2: Care este atitudinea dumneavoastră față de copi ii cu cerințe
educative speciale? a primit următoarele răspunsuri:
Număr
1) Acceptare 8
2) Sprijin 13
3) Toleranță 2
4) Indiferență 0

29
0243Atitudinea societății față de copiii cu CES
Series1

La întrebarea 3 În clasele unde lucrați există copii cu cerințe educative
speciale? respondenții au ales:
Răspu nsuri
Da 17
Nu 4
Total 21

La întrebarea 4 Precizați din ce categorie de cerințe , cadrele didactice au ales
după cum urmează:
Categorie de cerințe Da
1) Deficiențe senzoriale 0
2) Deficiențe fizice, motorii (auz, văz) 2
3) Deficiențe mentale, intelectuale 6
4) Tulburări socio – afective / tulburări de compo rtament 6
5) Tulburări de învățare 11
6) Tulburări accentuate de limbaj 6
7) Altele 0
1) Acceptare 2) Sprijin 3) Toleranță 4)
Indiferență813
2 0Atitudinea respondenților față de
copiii cu CES
Series1
Da
81%Nu
19%Sunt copii cu CES în clasele unde lucrați?

Respondenții au ales fie o variantă, fie mai mu lte, fie niciuna, după cum
urmează:

Întrebarea 6 Care crede ți că sunt motivele pentru care familia unui copil cu
cerințe e ducative speciale alege o școală obișnuită și nu una specială ? a primit
următoarele r ăspunsuri:
Răspunsuri
1. Posibilitatea de integrare în societate 13
2. Stabilire de relații i nterpersona le adecvate 1
3. Asimilarea modului de viață cotidian 2
4. Dreptul la o șansă egală cu a celorlalți 5

46550100
0 variante 1 variantă2 variante3 variante4 variante5 variante6 variante7 varianteNumăr de variante alese
Series1
62%
5%9%24%Motivele pentru care familia alege o școală
obișnuită
1. Posibilitatea de integrare în societate 2. Stabilire de relații interpersonae adecvate
3. Asimilarea modului de viață cotidian 4. Dreptul la o șansă egală cu a celorlalți

La întrebarea 7 Cât de importantă considerați că este colaborarea școlii cu
familiile copiilor cu cerințe educative speciale ?, s-au pri mit următoarele răspunsuri:
Răspunsuri
Foarte importantă 21
Importantă 0
Medie 0
Puțin importantă 0
Neimportantă 0

La întrebarea 8 Realizați un clasament al următorilor factori ce stau la baza
dificultăților de învățare a copiilor cu cerințe educa tive speicale, acordând punctaj de
la 1 la 5 (1 – cel mai puțin important, 5 – cel mai important) , s-au apreciat ca fiind de
maximă și minimă importanță următorii factori:
Factor Maximă
importanță Minimă
importanță
a) Potențialul intelectual limitat 10 3
b) Sărăcia 2 6
c) Dezinteresul părinților față de copii 2 0
d) Lipsa unei învățări individualizate 3 4
e) Neutilizarea modalităților de evaluare diferențiată 4 6
f) Niciun răspuns 0 2

48%
9%10%14%19%Factori ce stau la baza dificultăților de învățare
a copiilor cu CES
a) Potențialul intelectual limitat
b) Sărăcia
c) Dezinteresul părinților față de copii
d) Lipsa unei învățări individualizate
e) Neutilizarea modalităților de evaluare diferențiată

La întrebarea 9 Realizați un clasament al următorilor facto ri ai integrării unui
copil cu cerințe speciale într -o școală obișnuită, acordând punctaj de la 1 la 4 (1 – cel
mai puțin important, 4 – cel mai important) , s-au apreciat ca fiind de maximă și
minimă importanță următorii factori:
Factor Maximă
importanță Minimă
importanță
a) Adaptarea curriculară până la personalizare 9 3
b) Activități și evaluare diferențiată 1 6
c) Relațiile socio -afective stabilite între elev – elev și
elev – cadru didactic 5 7
d) Grupul de specialiști din școală 6 2
e) Niciun răspu ns sau mai multe răspunsuri 0 3

Întrebarea 10 a fost Dacă un copil a re o deficiență, credeți că are dreptu l de a
învăța într -o școală obișnuită ? a primit toate răspunsuri le pozitive.
La întrebarea 11 Care credeți că este gradul de reușită a unui cop il cu cerințe
educative speciale într -o școală obișnuită față de o școală specială ? respondenții au
ales:
Răspunsuri
Foarte mare 4
Mare 6
Mediu 5
Slab 6
Foarte slab 0

43%
5%24%28%Factori ai integrării unui copil cu CES într -o
școală obișnuită
a) Adaptarea curriculară până la personalizare
b) Activități și evaluare diferențiată
c) Relațiile socio -afective stabilite între elev –elev și elev –cadru didactic
d) Grupul de specialiști din școală

La întrebarea 1 2 Care credeți că este principala cauză pentru care unii copii
cu cerințe educative speciale sunt marginalizați sau excluși din școala obișnuită ?
respondenții au ales:
Răspunsuri
1) Incapacitatea de a face față cerințelor școlare 5
2) Diverse forme și niveluri de eșec școlar 0
3) Înțelegerea redusă a nevoilor a cestor copii 15
4) Lipsa de experiență a cadrelor didactice 1

La întrebarea 13 Care dintre următoarele soluții credeți că sunt cele mai
indicate pentru școlarizarea copiilor cu cerințe educative speciale? respondenții au
ales:

Foarte
mare
19%
Mare
28% Mediu
24%Slab
29%Foarte slab
0%Gradul de reușită a unui copil cu CES
într-o școală normală
24%
0%
71%5%Cauze marginalizare / excludere
1) Incapacitatea de a face față cerințelor școlare
2) Diverse forme și niveluri de eșec școlar
3) Înțelegerea redusă a nevoilor acestor copii
4) Lipsa de experiență a cadrelor didactice

Răspunsuri
1) Școli speciale 6
2) Integrarea în școli obișnuite 4
3) Clase speciale în școli obișnuite 10
4) Școli speciale sau școli obișnuite, în funcție de caz 1

Întrebarea 15 Dacă ați putea alege, ați opta să lucrați: a primit următoarele
răspunsuri:
Răspunsuri
1) numai cu clase în care nu sunt copii cu cerințe speciale 8
2) cu clase eterogene 12
3) cu clase speciale 1

28%
19%48%5%Soluții
1) Școli speciale
2) Integrarea în școli obișnuite
3) Clase speciale în școli obișnuite
4) Școli speciale sau școli obișnuite, în funcție de caz
38%
57%5%Ați alege să lucrați
1) numai cu clase în care nu sunt copii cu cerințe speciale
2) cu clase eterogene
3) cu clase speciale

Întrebarea 16 Dacă ați avea un copil cu cerințe educative speciale ați dori să
învețe : a primit următoarele răspunsuri:
Răspunsuri
1) într-o școală specială 5
2) într-o școală obișnuită 6
3) într-o clasă specială dintr -o școală obișnuită 9

4. Concluzii și recomandări
În opinia majorității respondenților din școala noastră (9 persoane ), tendința
generală a societății față de copiii cu cerințe educative speciale e ste de ignoranță, iar
majoritatea (13 persoane ) consideră că atitudinea proprie față de acești copii este de
sprijin.
Doar 4 respondenți au ales varianta Nu sunt copii cu CES în clasele unde
lucrez , restul alegând de la un a la cinci variate cuprinzând tipuri de cerințe speciale.
Astfel, din rândul celor patru clase fără copii cu nevoi educative speciale, una este de
la ciclul primar, iar celelalte trei de la grădiniță. În celelalte clase, cadrele didactice
consideră că avem elevi cu probleme și apreciază că cel mai des întâlnire sunt
deficiențele de învățare, urmate de deficiențele intelectuale, tulburările de
comportament și tulburările accentuate de limbaj.
Motivul preponderent pentru care familia alege pentru copilul cu CES o școală
obișnuită este, după părerea cadrelor didactice din școala noastră, posibilitatea de
integrare în societate, urmat de dreptul la o șansă egală cu a celorlalți. Toți
respondenții consideră de foarte mare importanță colaborarea școlii cu fami liile
1) scoală
specială
25%
2) școală
obișnuită
30%3) clasă
specială dintr –
o școală
obișnuită
45%Ați alege pentru copilul dv, daca ar fi
cu CES

copiilor cu cerințe educaționale speciale și apreciază că factorul cel mai important
care stă la baza dificutăților de învățare a copiilor cu CES este potențialul intelectual
limitat, iar cel mai puțin important, sărăcia.
Studiul de față scoate î n evidență un aspect la care ne așteptam: lipsa de
personal specializat pe probleme de învățare din școala noastră și faptul că aceasta
își pune amprenta asupra activității tuturor actorilor implicați în acti vitățile educative și
formative . Majoritatea re spondenți lor apreciază c ă adaptarea curriculară până la
personalizare are cea mai mare importanță în integr area unui copil ce cerințe
educa ționale speciale , iar grupul de specialiști din școală se situează pe locul
secund. De asemenea, ei consideră că prin cipala cauză pentru care unii copii cu
cerințe educative speciale sunt marginalizați sau excluși din școala obișnuită este
înțelegerea redusă a nevoilor acestor a. Soluția preferată pentru procesul de integrare
este clasa specială în școala obișnuită. Major itatea cadrelor didactice ar lucra cu
clase eterogene, fapt ce susține alegerea de la începutul chestionarului, conform
căreia se manifstă în școala noastră tendința de ajutare a copiilor cu CES . De
asemenea, ar alege o clasă specială într -o școală normală în cazul în care are avea
în familie un copil cu dizabilități.
În uma acest ei analize se observă în școala noastră tendința de incluziune a
elevilor cu dizabilități și dorința de a -i ajuta, necesitatea participării la activități
formative și educative în școală, alături de actorii deja implicați, a personalului
specializat. Unele aprecieri ale cadrelor didactice în legătură cu necesitatea
îndeplinirii unor cond iții în veder ea realizării unei i ncluziuni de calitate sunt:
”Ar trebui să existe mai mult i nteres din partea părinților .”
”Ar trebui să existe un spațiu dotat corespunzător, adecvat necesităților , o programă
adecvată, un program adecvat .”
”Ar trebui să existe un psiholog școlar, un logoped etc și mijloace atractive .”
”Ar trebui condiții specia le, colegi specializați pentru acele cazuri speciale să lucreze
în școală zilnic .”
”Ar trebui să existe personal specializat, evaluarea să fie diferențiată, este necesară
înțelegerea nevoilor acestor elevi .”
”Este necesară acceptarea tuturor copiilor cu orice deficiențe în toate șco lile normale
și tratarea acestor copii la fel ca pe toți ceilalți. Fiecare copil este o personalitate. ”
”Să existe personal specializat pe probleme de învățare, să existe psiholog, logoped,
să existe profesor de sprijin, să ex iste bază materială pentru elevii cu cerințele
speciale (programe educative, softuri speciale, cărți și fișe de lucru adaptate, o sală
specială pentru activități speciale cu acești elevi, Plan educațional individualizat). ”

”Să existe un grup de specialiști în școală. Să existe activități de învățare ș evaluare
după o programă specială. ”
”În primul rând, progame școare adaptate claselr speciale.”
”Să existe profesori specialiști și psihologi.”
”Cadre didactice specializate în domeniu.”
”Atâta timp cât școlil e obișnuite nu sunt pregătite ca resursă umană v. materială să
sprijine, să includă, să măsoare progresele copiilor cu CES, să fie eficientă ca
finalitate a stadiilor de dezvoltare ale acestor copii, mediul potrivit lor, după părerea
mea, sunt școlile spe ciale.”
”Specialiști, programă școlară adaptată, bază materială.”
”Să existe profesori de prijin, logopezi, psihologi, clase speciale, materiale speciale,
diverse specifice fiecărui tip de dizabilitate.”
”Bază materială, specialiști, programe speciale.”
”Cadre didactice pregătite pentru învățământul special, precum și materialele
didactice adecvate cestui tip de învățământ. ”
Se impun câteva recomandări în desfășurarea activității formativ – educative
în vederea creșterii gradului de incluziune, a ridicări i barierelor în învățare și a
asigurării participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare. Se dorește
creșterea gradului de implicare a părinților în activitatea de incluziune . De asemenea,
e necesară creșterea gradului de înțelegere a nevoilor acestor copii de către cei din
jur. O soluție poate fi organizarea de lectorate cu părinții, de întâlniri cu personal
specializat, pe teme de incluziune, în cadrul cărora să crească gradul de
conștientizare a rolului părinților și a importanței co laborării cu școala. De asemenea,
organizarea de întâlniri între cadre specializate în probleme de învățare și cadrele
didactice din școala noastră ar putea lămuri întrebări, probleme, situații existente. O
altă recomandare este organizarea în școală a unu i spațiu primitor, dotat cu
materiale specifice, unde să se poată desfășura activități care să atragă elevii în
procesul formativ – educativ, unde să învețe, dar să se și joace, unde să se poată
întâlni cu alți elevi, cu cadre didactice și cu personal spec ializat în probleme de
învățare.

ANEXA 1
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „I.I. MIRONESCU” TAZLĂU
ERASMUS + K2 – EUROPE FOR INCLUSION

CHESTIONAR – INTEGRAREA
COPIILOR CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE
IN SCOALA

Acest document este folosit de echipa de pro iect ca instrument de analiza

Acest chestionar isi propune sa faca un sondaj de opinie pe tema Integrarea copiilor
cu ceri nte educationale speciale in scoala .
Scopul este realizarea unei analize corecte a parerilor si atitudinilor cadrelor didactice
fata de educatia incluziva si de identificare a solutiilor pentru realizarea acesteia. Se
considera necesar acest lucru deoarece unul dintre obiectivele parteneriatului “Europe for
Inclusion” este examinarea întregii activități din școală pe trei secțiuni: 1) didactică –
educativă: CUM dezvoltă școala potențial și controlează procesul de învățare a elevilor 2)
organizativă – CUM se organizează școala pentru a conduce și susține procesul de
incluziune 3) cultural – profesională: CUM procedează școala pentru a r ealiza incluziunea
culturală în cadrul și în afara activităților curriculare.

Q1. Care credeti ca este atitudinea societatii in general fata de copiii cu cerinte
educative speciale ?
1.Tendinta de izolare
2. Ignoranta
3. Respingere sociala 4. Tolerant a
5. Acceptarea
6. Sprijin
Q2. Care este atitu dinea dumneavostra fata de copi ii cu cerinte educative speciale ?
1. Acceptare
2. Sprijin 3. Toleranta
4. Indiferenta
Q3.In clasele cu care lucrati exista copii i cu cerinte educative speciale ?
1.Da 2. Nu

Q 4 Precizati din care categorie de cerinte :
1. Deficiente senzoriale (auz, vaz)
2. Deficiente fizice, motorii
3. Deficiente mentale, intelectuale
4. Tulburari socio -afective (tulburari de comportament)
5. Tulburari de invatare
6. Tulburari accentuat e de limbaj
7. Altele (exemple) …………………………………………………………………………………….
Q5.Ce deficienta vi se pare mai incomod a ? Precizati de ce .
……………………………………………………………………………………………………………
Q6.Care credeti ca sunt motivele pentru care familia unui copil cu cerinte educative
speciale alege o scoala obisnuita si nu una speciala ?
1. Posibilitatea de integrare in societate
2. Stabilirea de relatii interpersonale adecvate
3. Asimilarea modului de viata cotidian
4. Dreptul la o sansa egala cu a celorlalti
Q7.Cat de importanta con siderati ca este colaborarea scolii cu familiile copiilor cu
cerinte educative speciale ?
1. Foarte importanta
2. Importanta
3. Medie 4. Putin importanta
5. Neimportanta
Q 8. Realizati un clasament al urmatorilor factori ce stau la baza dificultatilo r de
invatare a copiilor cu cerinte educative speciale, acordand punctaj de la 1 la 5 (1 – cel mai
putin important, 5 – cel mai important)?
1. Potentialul intelectual limitat
2. Saracia
3. Dezinteresul parintilor fata de copii 4. Lipsa unei invatari indivi dualizate
5. Neutilizarea modalitatilor de evaluare
diferentiata
Q9. Realizati un clasament al urmatorilor factori ai integrarii unui copil cu cerinte
educative speciale intr -o scoala obisnuita, acordand punctaj de la 1 la 5 (1 – cel mai putin
important, 5 – cel mai important).
1. Adaptarea curriculara pana la personalizare

2. Activitati si evaluare diferentiata
3. Relatiile socio -afective stabilite intre elev -elev si elev -cadru didactic
4. Grupul de specialisti din scoala
Q10. Daca un copil are o defi cienta, credeti ca are dreptul de a invata intr -o scoala
obisnuita?
1.Da
2. Nu
3. Nu stiu
Q11.Care credeti ca este gradul de reusita a unui copil cu cerinte educative speciale
intr-o scoala obisnuita fata de o scoala speciala ?
1. Foarte mare
2. Mare
3. Mediu 4. Slab
5. Foarte slab
Q12.Care credeti ca este principala cauza pentru care unii copii cu cerinte educative
speciale sunt marginalizati sau exclusi din scoala obisnuita?
1. Incapacitatea de a face fata cerintelor scolare
2. Diverse forme si niv eluri de esec scolar
3. Intelegerea redusa a nevoilor acestor copii
4. Lipsa de experienta a cadrelor didactice
Q13.Care dintre urmatoarele solutii credeti ca sunt cele mai indicate pentru
scolarizarea copiilor cu cerinte educative speciale ?
1. Scoli speciale
2. Integrarea in scoli obisnuite
3. Clase speciale in scoli obisnuite
4. Scoli speciale sau scoli obisnuite in functie de caz
Q14. Daca ati optat pentru variantele 1) sau 2), precizati ce conditii ar trebui sa
existe in scolile obisnuite in v ederea integrarii .
……………………………………………………………………………………………………………
Q 15.Daca ati putea alege, ati opta sa lucrati :
1. numai cu clase in care nu sunt copii cu cerinte speciale
2. Cu clase eterogene

3. Cu clase speciale
Q 16. Daca ati avea un copil cu cerinte educative speciale ati dori sa invete:
1. Intr -o scoala speciala
2. Intr -o scoala obisnuita
3. Intr -o clasa speciala d intr-o scoala obisnuita
Q17.Varsta dumneavoastra :
1) 20 -25 ani
2) 26 -30 ani
3) 31-40 ani
4) 41 -50 ani
5) 51 -60 ani
Q 18. Sexul :
1 Masculin
2 Feminin

Q 19. Pregatirea profesionala:
1. Invatator
2 Institutor
3 Profesor
4 Alta specializare

Multumim!

Acest p roiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei
Europene. Această publicație (comunicare) reflectă
numai punctul de vedere a autorului și Comisia nu este
responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe
care le conține.