Partea Ii Stefan 2018 [623043]

Universitatea din Bucureș ti
Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Influența potenț ialului turistic asupra
structurilor de cazare și alimentație publică
în Municipiul Focș ani

Coordonator: Roanghes -Mureanu Ana

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
CUPRINS

Lista figuri si tabele
Introducere

CAPITOLUL I: Concepte legate de turism și activitate turistică

CAPITOLUL I I: Pozi ția fizco -geografică

2.1. Asezare fizico geografică
2.2. Cadrul istoric
2.3. Po pulaț ie

CAPITOLUL III: Potenț ial turistic

3.1. Potenț ial turistic natural
3.1.1. Relief
3.1.2. Geologie
3.1.3. Hidrologie
3.1.4. Clima
3.2. Potenț ial turistic antropic

Capitolul IV Baza tehnico -materială

4.1. Structuri de cazare
4.2. Structuri de alimentație publică
4.3. Structuri de transport
4.4. Structuri de agreement

CAPITOLUL V: Infrastructura de cazare
5.1. Evolutia numarului de structuri de cazare
5.2. Evolutia numarului de locuri de cazare
5.3. Evolutia numarului de sosiri si inoptari
Capitolul VI: Infrastructura de alimentatie
6.1. Evolutia numarului de structure de alimentatie publica
6.2. Evolutia numarului de locuri in structure de alimentatie publica
Capitolul VII: Promovarea potentialului turistic existent
Concluzii
Bibliografie

3

Lista figuri si tabele

A. Figuri

Figura 1.1 .: Tipuri de turism
Figura 2.1.: Așezare fizico -geografică
Figura 2.2. : Amplasarea orasului
Figura 2.3.: Focsani Strada Mare a Unirii
Figura 2.4.: Focsani Bulevardul Carol
Figura 2.5.: Evolutia populatiei Jud. Vrancea
Figura 2.6. :Evolutia populatiei in Municipiul Focsani
Figura 4.1. Structuri de cazare
Figura 4.2 .: Structuri de agrement
Figura 4.3. Parcul Robert Schauman
Figura 5.1. : Evolutia numarului de structuri de cazare
Figura 5.2. : Evolutia numarului de locuri de cazare
Figura 6.1. : Numarul de structuri de alimentatie
Figura 6.2. : Evolutia numarului de locuri in structuri de alimentatie publica
Figura 7.1 .: Traseul cultural Focsani
B. Tabele

Tabelul 2.1.: Evolutia populatiei Jud. Vrancea
Tabelul 2.2.: Evolutia populatiei in Municipiul Focsani
Tabelul 3.1.: Potentialul Turistic Natural al Municipiului Focsani
Tabelul 3. 2.: Potentialul Turistic Antropic al Municipiului Focsani
Tabelul 4.1. : Structuri de cazare Focsani
Tabelul 5.1. : Evolutia numarului de structuri de cazare
Tabelul 5.2. : Evolutia numarului de locuri de cazare

4
Tabelul 5.3.: Evolutia numarului de sosiri si inoptari
Tabelul 6.2. : Evolutia numarului de locuri in structuri de alimentatie publica

5

Introducere

Turismul a devenit una din ma rile industrii ale lumii, potențialul să u economic fiind unul
extraordinar . Fie că vorbim de turismul rural, sau de turismul urban, de turismul la nivel național
sau de turismul internaț ional, activitatea turistică, conduce la creșterea economică prin consum ș i
nu numai. Studiul turismul ui a ajutat la o clasificare atâ t a tipurilor de turism , în funcț ie de zona
vizitată(urban, rural), dar și î n funcție de activitatea desfășurată(turism cultural , turism î n scop
religios, etc.) , precum ș i la o clasificare a tipurilor de turiș ti.
Aceste clasificări stau al baza formă rii infrastructurilor de transport și de alimentaț ie, de
cazare, de la nivelul local al zonei turistice în cauză . Spațiul turistic necesită o infrastructură
specifică activităților turistice și un flux de turiști care să o folosească, altfel este doar un sit turistic.
Atât locuitorii cât și turiștii percep în mod diferit realitatea geografică, spațiul turistic fiind
rezultatul acestui proces perceptual, majoritatea turiștilor adunând adesea sensul ș i coerența
spațiului turistic.
Calitatea serviciilor oferite la nivel de cazare , alimentație ș i transport , reprezintă elemente
cheie î n dezvoltarea zonei turistice, investiț ia în acestea și î n personalul ca lificat în domeniul
turismului fiind esențială pentru atragerea turiștilor și drept urmare pentru creșterea economică .
De asemenea investiția în recondiț ionarea , întreținerea, munomentelor istorice, a clădirilor de
importanță istorică, a lăcaș elor de cult, precum și investiția în readucerea la viață a vechilor tradiții
și obiceiuri sunt importante atunci când vorbim de calitatea ș i promova rea turistică a unei anumite
destinaț ii.
Scopul aces tei lucrări este acela de a evidenția potenț ialul turistic al Municipiului Focș ani,
Jud. Vrancea, obiectivele fiind acelea de a analiza struct urile de alimentație, de transport și
principalele atracț ii turistice ale acestui loc. De asemenea un alt obiectiv important este propunerea
de soluț ii pentru promovarea turistică a Municipiului Focș ani.

6
CAPITOLUL I
Concepte legate de turism și activitate turistică

Una dintre cele mai vechi definiții conceptuale ale turismului a fost dată de, Hunziker și
Krapf î n 1942 , care au definit turismul ca fiind " o sumă a relațiilor și fenomenelor care rezultă
din călătoriile și șederea nerezidenților, în măsura în care șederea nu conduce la reședința
permanentă și nu are legătură cu nicio activitate permanentă sau tempora ră". 1Definitia fiind apoi
urmata de o multitudine de variante date in functie de scopul cercetarilor in domeniul turismului.
Printre definitiile date turismului, in afara de cea a lui Hunziker si Krapf se mai gasesc urmatoarele
definitii:
1. Definitia da ta de British Tourism Society , care în 1979 a adoptat o definiț ie bazata
pe mun ca lui Burkart ș i Medlik din anul 1974 : ei sutinand ca turismul este considerat a includ e
orice activitate legată de circulația temporară pe termen scurt a oamenilor către destinaț ii în
afara locurilor în care locuiesc și lucrează în mod normal, precum și activitățile lor în timpul
șederii la aceste destinații .2
2. Definitia data de UNWTO( Organizatia Natiunilor Unite a Turismului) , care defineste
turismul ca fiind “ acele activități ale persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit
nu mai mult de 1 data pe an, pentru petrecerea timpului liber, pentru afaceri și pentru alte
scopuri .”
La nivel national, turismul isi gaseste definitia in lucrarea “ Geografia tur ismului ” de A.
Gheorghilas, care afirma ca “ turismul este o actiune ce implica vizitarea anumitor obiective,
locuri, caracterizata de relatii atat materiale cat si imateriale .”, dar si in alte lucrari de specialitate
specific turismului.
Astfel putem conlc uziona ca turismul este o miscare a oamenilor catre o anumita destinatie,
cu carcater temporar, care implica un amalgam de fenomene si relatii. De la definitia turismului,
s-au dezvoltat, o serie de alte concepte, precum potentialul turistic, fondul touri stic, tipuri de turisti,
resurse turistice, patrimoniu turistic, flux turistic, piata turistica, obiective turistice. Definirea clara
a acestor concepete reprezinta un punct foarte important pentru turism, deoarece ajuta la o
delimitare foarte clara a anum itor fenomene, actiuni, categorii de activitati, ce stau la baza

1 A. Gheorghilas, 2011, “ Geografia Turismului. Metode de analiza in turism ”, ISBN 978-606-591-257-1
2 Burkart, A.J., and Medlik, S., 1974, “ Tourism: Past, Present and Future ”, London: Heinemann.

7
dezvoltarii turismului de fapt. Activitatea turistica in sine find in afara de un fenomen de deplasare
catre anumite obiective si destinatii, o activitate de consum si investitie economica. Pasul cel mai
important din domeniul turismului, dupa definirea acestuia, este, segmentarea tipurilor de turism,
in functie de scopul deplasarii, motivatiei, destinatiei, etc. De asemenea turismul mai poate fi
segmentat si astfel: turism national, internati onal, interior. Acest fapt a ajutat la o mai buna
intelegere a modului in care turismul se desfasoara precum si la o mai buna intelegere a turistului.

Figura 1.1 .: Tipuri de turism

Sursa : A. Gheorghilas, 2009
In functie
de
destinatie
TIPURI DE
TURISM
In functie
de
motivatie
Turism balneo,
turism cultural,
turism de afaceri,
turism religios .
Rural, urban
In functie
de gradul
de
organizare
Turism organizat,
turism neorganizat,
Turism semi –
organizat
Dupa modul
de
desfasurare
Turism sezonier,
Turism ocazional,
Turism continuu

8
Turis tul poate fi considerat, aproximativ orice persoana care face o deplasare intr –
o alta zona, decat zona in care este stabilit, in diferite scopuri, pentru o perioada de timp
mai scurta. Clasficarea tipruilor de turisti are la baza aspectele comportam entale ale
acestora, astfel ca putem spune in baza studiilor de specialitate ca exista:
1. Turist sedentar -retras atras de activitati nu foarte solicitante care implica mai
mult delect area cu un anumit peisaj, odihna;
2. Turist sedentar – mobil atras atat de activitati ce implica delectarea cu un
anumit peisaj si odihna, cat si deplasarile usoare epntru a vizita anumite obiective
3. Turist nomad atras de un contact absolut direct cu nat ura
4. Turist itinerant : atras de aspecte culturale si sociale.3
Conform A. Gheorghilas, “ turistul ” este un termen diferit de calator, vacantier sau
excursionist, definitia acestor term eni fiind raportata la timpul petrecut in unitatea de cazare
si la perioada de timp in care se deplaseaza. Astfel, calatorul este dfinit ca fiind “ o persoana
care se deplaseaza intreb doua sau mai multe locatii in orice scop ”, turistul este cel care
ramane cel putin o noapte in mijloacele de cazare, excursionistul este ce l care nu isi petrece
noaptea in unitatile de cazare, in timp ce vacantierul este cel care se deplaseaza pentru o
perioada minima de 4 zile.4
Asa cum am mai mentionat, printre conceptele ev oluate in sfera turismului se
regasesc:
1. Piata turistica : are ca particularitate oferta turistica si cererea turistica, ea fiind
definit a ca a “un ansamblu de tranzacții (actelor de vânzare -cumpărare) al căror obiect
îl constituie produsele turistice .”5
2. Fluxul turistic: semnifica de fapt dinamica numarului de turisti, influentata de
factori de atragere de de respingere.
3. Potentialul turistic: ansamblul elementelor (naturale și antropice) ce se
constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea

3 Lanquar R. , 2002, „ Le marketing touristique” , Presses Universitaires de France, Paris .
4 A. Gheorghilas, 2009 , “Geografia Turismului. Suport Metodologic ” Universitatea Bucuresti, Editura CREDIS.
5 A. Gheorghilas, 2009 , “Geografia Turismului. Suport Metodologic ” Universitatea Bucuresti, Editura CREDIS.

9
turiștilor.6 In cadrul structurii potentialului turistic natural, reg asindu -se clima, hidrografia,
fauna, relieful, etc., iar in cadrul structurii potentialului truistic antropic, elemente precum
potenialul tehnco -economic, potentialul cultural/istoric, potentialul so cio-demografic.
Acest potential turistic, este dfinit de mai multi autori, ca fiind “ fond turistic ”, sau
“patrimoniu turistic ”, resuse turistice, obiective turistice.
4. Fond turistic : reprezinta “baza ofertei potentiale a unui teritoriu, alcatuita din
resursele socio -culturale, naturale si istorice de valorificare turistica, teritoriu de care se
leaga sau nu activitatile turistice ”.7
5. Obiective turistice : acestea pot fi naturale sau antropice, fiind definite ca “ orice
element natural sau antropic car e reprezinta pentru o masa de oameni un obiect de interes
in timpul desfasurarii activitatii turistice ”. Exemplu de obiective turistice: rauri, lacuri,
monumente istorice, muzee, cladiri vechi, izvoare, parcuri naturale, bai termale, etc.8
6. Patrimoniul turistic : reprezinta “totalitatea elementelor culturale, economice,
naturale, sociale si a amenajarilor destinate activitatilor turistice de pe un teritoriu ”.9

6 V. Glăvan, 1996, “ Geografia turismului în România” , Editura Institutului de Management -Turism EDEN, București,
1996 .
7 Ielenicz M., Comănescu L., 2006, “ România potențial turistic ”, Editura Universitară, București.
8 Neacsu N. si colab, 2016, “ Resurse si destinatii turistice in Romania ”, Ed. III, Editura Universitara, Bucuresti,
ISBN 978 -606-28-0421 -3.
9 A. Gheorghilas, 2009 , “Geografia Turismului. Suport Metodologic ” Universitatea Bucuresti, Editura CREDIS.

10

CAPITOLUL I I
Poziția fiz ico-geografică

2.1. Aș ezare fizico geografică

Municipiul Focsani este resedinta Judetului Vrancea, si corespunde coordonatelor
geografice 45° 42' Nord, 27° 11' Est , are o suprafata de 54,8 km², si se afla situate la limita intre
regiunile Muntenia si Moldova. Muncipiul Focsani se invecineaza cu localitati precum Golesti,
Milcovul, Vanatori, Campineanca.10

Figura 2 .1.: Așezare fizico -geografică

Sursa: http://pe -harta.ro/vrancea/

10 http://www.focsani.info/

11

Figura 2.2. : Amplasarea orasului

Sursa : Google Earth

2.2. Cadrul istoric

Studiile istorice si arheologice au dovedit ca municipiul Focsani a fost locuit chiar din
perioada Neolitica, el fiind atestat documentar de catre Alexandru Voda din Tara Romaneasca in
anul 1575. Desi la inceput a fost luat in vedere ca fiind un sat, documentele istorice dovedesc ca
intre anii 1615 – 1620, Focsaniul a fost desemnat ca targ, deoarece se afla la confluentad drumurilor
comerciale ce uneau la acea vreme Tara Romaneasca cu tarile din Vestul si Estul Europei. 11
Perioada Unirii de la 1859, orasul este divizat in doua parti, unite mai apoi in anul 1862,
printr -un decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, care desemna Focsaniul ca fiind resedinta

11 Ion Diaconu, Paula Diaconu Bălan, 1969 , “Tinutul Vrancei: etnografie, folklor, dialectologie” , Editura pentru
Literatură.

12
Judetului Putna. Intre anii 1866 – 1873, acest oras cunoaste o perioada infloritoare de dezvoltare
economica si dedezvolatre a principlaelor institutii de stat, de asemenea in perioada razboaielor
mondiale, procesul de dezvoltare continua prin construirea unei uzine electrice, a Platului
Telefoanelor, etc.12
Figura 2 .3.: Focsani Strada Mare a Unirii

Sursa: http://despre -focsani.blogspot.ro/

Dupa anul 1950, apar primele cartiere de blocuri si locuinte, si se dezvolta zona industrial
a orasului. In anul 1968 orasul Focsani devine resedinta a Judetului Vrancea. Caracteristici istorice
representative ale orasului Focsani sunt numeroasle biserci, si beciuri construite la baza casei.
Documentele istorice, atesta existenta a 20 de biserici s i manastiri in planulul orasului Focsani din
anul 1789. De asemenea N. Radulescu in anul 1932, identifca 3 biserici armenesti, 2 biserici
catolice, 3 Sinagogi Evreiesti si 24 de biserici ortodoxe.13

12 http://www.focsani.info/
13 N.Al.Rădulescu , 1932, “Călăuza orasului Focsani, in Milcovia.” Revistă regională de studii", anul III , vol. l – 2,
Focșani, Tip."Cartea Putnei" , p. l l 4 – 1 17.

13

Figura 2.4.: Focsani Bulevardul Carol

Sursa: https://www.ziaruldevrancea.ro

La începutul secolului al XX -lea casele și prăvăliile au început a fi construite din zid cu
temelie de piatră și acoperite cu tablă, ele avand beicuri imense, asa cum am mai ment ionat.

2.3. Populație

In anul 200 7 in ur ma recensamantului, judetul Vrancea inregistrase 399.527
locuitori (urban+rural) , iar din acest an pana in 2014 populatia a fost mereu in scadere . Scaderea
populatiei se datoreaza faptului ca multi cetateni pleaca in afara tarii pentru un loc mai bun de
munca, sau se indreapta catre orase mai dezvoltate precum, Bucuresti, Iasi. Dupa 7 ani de scadere
a populatiei, in 2014, populatia judetului Vrancea incepe sa creasca, inregistrand in acest an
394.345 locuitor i. Dupa anul 2014 insa populatia incepe iar sa scada, ajungand in anul 2017 la un
numar de 390.140 de locuitori ai judetului. Asa cum se poate obserav in Figura 2. 5., anii 2010,

14
2011, 2013, reprezinta o perioada de scadere intense a populatiei in timp ce i n perioada 2014 -2017,
populatia incepe sa redevina la numarul din intervalul de timp 2007 -2009.

Tabelul 2.1.: Evolutia populatiei Jud. Vrancea
Evolutia populatiei in jud. Vrancea
Nr. crt Anul Populatie
1 2007 399.527
2 2008 399.405
3 2009 399.345
4 2010 298.695
5 2011 298.576
6 2012 296.494
7 2013 295.687
8 2014 394.345
9 2015 391.204
10 2016 391.344
11 2017 390.140
Sursa: http://statistici.insse.ro

Figura 2. 5.: Evolutia populatiei Jud. Vrancea

399.527
399.405
399.345
298.695
298.576
296.494
295.687
394.345
391.204
391.344
390.14
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017POPULATIE JUD. VRANCEA

15

In cadrul Municipiului Focsani, populatia a cunoscut o scadere constanta, in fiecare an din
2007 pana in 2017, numarul cel mai mic de locuitori inregistrandu -se in anul 2015 si 2017.
Numarul cel mai mare de locuit ori, din Foscani, asa cum se poate observa atat in Tabelul 2.2. cat
si in Figura 2. 6., in perioada 2007 -2017, s -a inregistrat in anul 2007. Motivele scaderii populatiei
sunt aceleasi ca si motivele scaderii populatiei la nivel judetean, deplasarea populatiei catre orase
mai mari si mai dezvoltate , deplasarea populatiei catre o alta tara, sau catre o alta zona geografica
a tarii.

Tabelul 2.2.: Evolutia populatiei in Municipiul Focsani

Evolutia populatiei in Municipiul Focsani
Nr. crt Anul Populatie
1 2007 39.677
2 2008 36.554
3 2009 37.553
4 2010 37.136
5 2011 36.832
6 2012 36.496
7 2013 35.634
8 2014 35.470
9 2015 35.171
10 2016 36.676
11 2017 35.186

Sursa: http://statistici.insse.ro

16

Figura 2. 6: Evolutia populatiei in Municipiul Focsani

In ceea ce priveste componenta etnica, majoritatea populatiei este formata din romani in
procent de 89, 91%, majoritatea populatiei fiind ortodoxa(89, 73%).

32333435363738394041
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Populatie

17

CAPITOLUL III
Potențial turistic

3.1. Potențial turistic natural

Cel mai important fa ctor al turismului este natura, si peisajul sau intact. Cei mai import anți
factori în dezvoltarea turismului natural, sunt peisajele unice, formele de relief, cursurile de apa,
vegetatia, etc., factori ce determina la randul lor o gama de opt iuni precum drumeții ski, catarat,
turismul medical, activitati stiintifice, etc.

Tabelul 3.1 . : Potentialul Turistic Natural
Potential Turistic Natural
Nr.
Crt. Arii Naturale Protejate din apropierea Orasului
1. Padurea Cenaru Aria naturală cu o suprafață de 383,20
hectare, cu două tipuri
de habitate (Păduriri de fag de
tip Luzulo -Fagetum și Păduri de fag de
tip Asperulo -Fagetum ).
2. Focul Viu de la Andreiasu de Jos Arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III –
a IUCN (rezervație naturală de tip
mixt) , cu o suprafață de 12 hectare,
zonă de
interes geologic și peisagistic aflată în
versantul drept al Milcovului .
3. Groapa cu Pini Aria naturală cu o suprafață de 11,10
hectare ce se află în Munț ii Vrancei .

18
4. Lunca Siretului Aria naturală cu o suprafață de 388,40
hectare, ce reprezintă o zonă alcătuită
din suprafețe împădurite (Pădure
Neagră, Pădurea Dumbrăvița),
meandre (formate de râul Putna), lunci
aluvionare.

3.1.1. Relief
Județul Vrancea este acoperit în prezent de vegetație forestieră pe o suprafață de
154195ha, principalele forme de relief fiind Muntii Vrancei, depresiunile intra montane,
vai si depresiuni intradeluroase, maguri si campii inalte cu conuri aluvionare.
Municipiul Focsani se afla situate in Campia Siretului inferior, ce mai cea mai joasa
campie de subsisten ta a Romaniei , campie cu o altitudine foarte mica(20 -5 m), cu o
frecvent a mare a baltilor si lacurilor si cu o frecventa mare de meandrare.14 In apropierea
Focsaniului se afla masive muntoase si culmi cu aspect de maguri, ce formeaza Muntii
Vrancei. De asemenea municipiul Focsani este inconjurat de dealuri fragmentate de vai
transversale(Putna, Milcov), cu altitudini intre 600 -696 m.15

3.1.2. Geologie

Judetul Vrancea aparține platformei Moesice, alcatuită din două etaje : unul inferior
ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii
sedimentare. Regiunea seismic a cea mai activ a din România se aflã în zona Vrancea,
seismel e cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările
blocurilor scoarței sau ale părții superioare a învelișului.
Din punct de vedere geologic muncipiul Focsani prezinta urmatoarele caracteristici ,

14 V. Loghin, G. Murătoreanu, 2006, “ Inundațiile din Câmpia Siretului Inferior ”, publicat în: GeoValachica, vol. I,
Edit. Transversal, Târgoviște.
15 Ghinea D., 2000, “ Enciclopedia Geografica a Romaniei ” Editura Enciclopedica, Bucuresti.

19
– Sectorul Pleistocen mediu și inferio r constituit din pietrișuri și nisipuri cu
intercalații argiloase
– Levantin – Cuaternar inferior constituit predominant din pietrișuri cu bolovăniș și
nisip, cu grosimi ce depășesc local 800 m (Măgura Odobești).
– Sectorul Holocen superior bine dezvoltat, constituit din pietrișuri și nisipuri de
terasă și luncă la partea inferioară și argile loessoide la partea superioară.
De asemenea i n adâncime sunt prezente formațiuni, Dacian Meotian, Pontian, ce
se afundă sub sedimentele mai recente. Nivelu l apei subterane a fost interceptat sub 10,00
m adâncime .16
Atat in Judetul Vrancea cat si in apropiere de Focsani, se intalnesc hidrocarburi ce
se aprind singure la frecarea cu solul, si prin expunerea la soare, acestea purtand numele
de “Focurile vii ”. Ac est fenomen este unul spectaculos, mai ales ca ard in permanenta,
chiar si iarna. In comuna Andreiasu de Jos, exista o suprafata de 12 hectare, de “ focuri vii ”.

3.1.3. Hidrologie

Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă,
principalele cursuri fiind Siretul, Trotus, Susita, Putna si Milcov. De asemenea in cadrul
judetului se gasesc atat lacuri naturale precum Lacul Negru, cat si lacuri antropice si ape
minerale.17
Municipiul Focșani s -a dezvoltat pe fostul curs al râului Milc ov si este traversat
de cursul de apă Cacaina Veche, de asemenea , în zona Mândrești este situată Balta
Mândrești. Hidrogeologia zonei este legată de apele de suprafață, stratele acvifere sunt
cantonate în pietrișuri și nisipuri holocene (acviferul freatic) și bolovănișuri în masa
nisipoasă. Nivelul apei subterane variază între 10,00 – 18,00 m adâncime.18

3.1.4. Clima

Municipiul Focsani se afla intr -o zonă cu climă temperat continentală de câmpie.
Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, vânturi uscate generatoare de temperaturi

16 *** Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 2011.
17 ***Raport anual privind starea mediului in Judetul Vrancea, an 2013.
18 *** Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 2011.

20
extreme, de asemenea Efectul de fohn este prezent în toate anotimpurile, dar cu frecvență
mai mare iarna. Temperatura medie a nuală este de +9,00 C, temperatura maximă absolute
de +42,30 C, in timp ce volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase
fiind mai – iunie.19

3.2. Potențial turistic antropic

Turismul antropic are la baza : edificiile religioase, vestigiile istorice, obiectivele culturale,
monumentele, resursele etnografice (arhitectura populară, obiceiurile, tradițiile, ocupațiile,
hramurile și pelerinajele religioase, folclorul, gastronomia) , acesta detine un rol secundar in
Municipiul Focsani. P rincipalele puncte de atractie apartinand turismului antropic, din Focsani ,
sunt reprezentate de biserici, manastiri si monumente istorice.
A. Biserici
In Municipiul Focsani se gasesc biserici si manastiri foarte vechi. Cea mai veche biserica ,
biserica “ Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul ” dateaza din anul 1661 si a fost ridicata de catre
domnitorul Grigore Ghica. Exista de asemenea numeroase biserici ridicate intre anii 1700 -1847,
ele apartinand atat cultului ortodox cat si cultului catolic sau armenesc. Aceste biserici reprezinta
obiective turistice importante, si puncta de pelerinaj pentru credinciosi.20
B. Monument ele istorice
Printre monumentele istorice cu potential turistic se numara teatrul, muzee, cladiri
declarate monument istoric. Alte monumnte istorice importante sunt reprezentate de :
– Monumnetul Unirii (acesta despartea cele doua regiuni vechi Focsanii Moldovei si
Focsanii Munteniei),
– Mausoleul eroilor ,
– Borna de hotar (realizata in timpul lui Nicolae Iorga),
– Bustul dr. N. Eliean, Cavoul Periețeanu ,

19 *** Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 2011.
20 Dumitrescu H., 2000, “ Cronica Vrancei ”, Vol. I, Editura DMPress Focsani, Cod 5300.

21
– Cimitirul ostașilor români, ruși, germani, austrieci și unguri , Basorelief Zoe și Dumitru
Bengescu ,
– Basorelief maior Lazăr Nicolescu
– Casa lui Anghel Saligny ;
– Cimitir evreiesc .

Tabelul 3. 2.: Potentialul Turistic Antropic al Municipiului Focsani

Potentialul turistic antropic
Nr.
Crt.
Monumente istorice
Biserici
Muzee si
Teatre
Cladiri vechi
1 Monumentul Unirii Inaugurat la
24 ianuarie
1976 și este
alcătuit dintr –
un obelisc
amplasat pe un
postament
cilindric, care
redă hora
unirii
întreprinsă de
domnitorul
Alexandru
Ioan Cuza în
cadrul unui Biserica
“Nasterea
Sfantului
Ioan
Botezatorul ”-
1661 Teatrul
Municipal
“Maior
Gheorghe
Pastia ” Casa “ Leon
Cracalia ”, Secolul
XIX

22
bazorelief de
bronz
2 Borna de Hotar Simbol al
evenimentelor
din 1859,
realizată în
parteneriat de
către
scluptorul Ion
Jalea și
arhitectul I.
Berindei Biserica
"Sf.Nicolae "
Tabacari –
Secolul XVII
Muzeul
Unirii Casa “ Anghel
Saligny ” Secolul
XIX
3 Statuia
Independentei Monumentul
este alcătuit
dintr -un
piedestal
masiv și un
grup statuar în
„ronde –
bosse” care
prezintă două
personaje (un
dorobanț în
poziție de atac
și o femeie cu
steag – Patria) Biserica
armeneasca
“Sf.
Gheorghe ”,
secolul XVIII Muzeul de
Stiinte
Naturale Casa “ Cristoff
Garabat ” Secolul
XIX
4 Monumentul eroilor
regimental 11
artilerie Comemoreaza
bravura
maiorului
Stoenescu
Corneliu în
luptele de la
Berevoiești și Muzeul
Vrancei

23
Câmpulung
Muscel la 15
noiembrie
1916.
5. Mausoleul eroilor Edificiu
funerar
dedicat eroilor
căzuți în
Primul Război
Mondial,
realizat la
inițiativa gen.
Teodor Liscu

24
Capitolul IV
Baza tehnico -materială

4.1. Structuri de cazare

Structurile de cazare sunt acele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare in care
se incadreaza:
– Hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;
– Hoteluri -apartament de 5, 4, 3, 2 stele ;
– Moteluri de 3, 2, 1 stele;
– Pensiuni rural/urbane ;
– Cabane turistice , etc.
Infrastructura de cazare a Municipiului Focșani și a zonelor imediat apropiate cuprinde 17
de hoteluri si 9 p ensiuni .
Figura 4.1. Structuri de cazare

A. Hoteluri : sunt acele structuri de cazare turistică amenajate în clădiri sau în corpuri de
clădiri, care: pun la dispoziția turiștilor camere, sau apartamente, asigură prestări de servicii
specifice si dispun de dispune de recepție și de spații de alimentație. Structuri de cazare
Municipiul Focsani
Pensiuni Hoteluri

25
B. Pensiuni: sunt acele structuri de cazare având o capacitate de cazare de aproximativ
10 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente.
Cateva din structurile de cazare cele mai cunoscute din Municiupiul Focsani, se regasesc in
tabelul de mai jos.

Tabelul 4.1.: Structuri de cazare Focsani
Structuri de cazare Focsani
Nr.
Crt. Hoteluri Caracteristici Pensiuni Caracteristici
1. Hotelul Fashion
Center Alcatuit din parter si doua
etaje, cu o capacitate de 31 de
locuri: 3 camere single, 11
camere cu doua paturi, trei
camere cu pat matrimonial;
Alte structuri : restaurant. Pensiunea Dana 8 camere, duble si
single
Alte structuri :
Restaurant
2. Hotel Solar Camera single, double,
Alte structuri : Restaurant Pensiunea
Madalina 8 camere, duble si
single
Alte structuri :
Restaurant
3. Hotelul Unirea
Camera single, double,
Alte structuri : Restaurant Penisunea Rix
Rooms
11 camere cu 22 de
locuri de cazare,
Alte structuri :
Restaurant
4. Hotelul
Vrancea
Camera single, double,
Apartament, Alte
structuri : Restaurant Pensiunea Sara
15 camere single si
double
Alte structuri :
Restaurant, Sala de
evenimente
5. Hotel Green
Park Camere duble Pensiunea Lifa
6 camere duble
Alte structuri :
Restaurant, Sala de

26
Alte structuri : Sali de
conferinta, Restaurant,
Vinoteca
6. Hotel Pandora
Sport
22 de camere (cu pat
matrimonial sau două paturi);
Alte structuri : Restaurant

7. Hotel
Ambasador
Camera single, double,
Apartament,
Alte structuri : Restaurant,
Sali de conferinta
8. Motel Orion Camera single, double,
Alte structuri : Restaurant

Sursa: *** Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 2016.

4.2. Structuri de alimentație publică

Structurile de alimentatie publica sunt formate din cafenele, restaurant, auto -serviri , baruri
de zi . In muncipiul Focsani se gasesc 18 restaurante, p rintre cele mai cunoscute structur i de
alimentatie publica enumerandu -se:
– Restaurant Europa;
– Restaurant Ambasador;
– Restaurant Arcada;
– Restaurant Golden;
– Restaurant Rapid;
– Restaurant Enigma;
– Restaurant Casa Romanească;
– Restaurant M&D.

27

4.3. Structuri de transport

Structurile de transport sunt reprezentate de acei operatori de transport public si privat din
cadrul unei anumite zone . În domeniul tra nsporturilor în municipiul Focșani activează peste 20 de
societăți private d e transport, ele activează atât în domeniul transportului rutier de călători
interurban cât și în domeniul transportului rutier de mărfuri.
Printre aceste a se enumera:
– Ecoservices SRL Focșani
– MV Travel Agency Focșani
– Perla Trans SRL
– Romtrans SA
– Transport Public SA Focșani
– Trans Company SA Focșani,
– GPR Transcontinental SRL
– Sorceti Inte rnational Transport SRL Focșani.
Drumurile de intrare in Municipiul Focsani, sunt reprez entate de:
1. E85 (DN2 ) din direcția București -Buzău ;
2. DN23 din direcția Brăila -Galați ;
3. DJ 204D din direcția Suraia prin Bariera Galați –Suraia;
4. DN2D prin Bariera Drumul Vrancei -Odobești ;
5. E85 din direcția Suceava –Bacău -Mărășești ;
6. DC 141 prin Bariera Cotești ;
7. DN2M din dir ectia Andreiașu de jos .

4.4. Structuri de agreement

Structurile de agrement sunt cele care asigura odihna activa, ele fiind o componenta de
baza a serviciil or turistice .

28
Figura 4.2 .: Structuri de agrement

Sursa: ***Hot.Guv. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement în
statiunile turistice

Desi spatiile de agreement, reprezinta o suprafata de 100, 43 ha, cu un procent din totalul
intravilanului de 5, 51% si un procent din total UAT de 2, 13%, acestea sunt insuficiente în raport
cu numărul de locuitori și natura construcțiilor, suprafața de spațiu verde in Municipiul Focsani pe
cap de locuitor este de 10,23 mp / loc fiind în afara valorii normate pentru de 26 mp / loc.21

21 *** Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 201 6.
Structuri de
agrement
In functie de
destinatie
Nautic MontanIn functie de
spatiul de
desfasurare
In
spatiuninchis :
Hotel, club, etc.In aer liber:
parcuri, gardini,
stadioaneIn functie de
scop
Ca scop in
sineDe
competitie

29
Datorita lipsei de dezvoltare a structurilor de agrement, majoritatea cetatenilor merg in
zonele apropiate ale orasului pentru a desfasura activitati recreative, printre cele mai cunoscute
fiind Centrul de Agrement Galaciuc din zona turistica Lepsa. Principalul parc din Focsani este
Parcul Robert Schauman, modernizat recent, un alt spatiu de recreere fiind Gradina Publica.

Figura 4.3. Parcul Robert Schauman

Sursa : https://www.google.ro/search

30

CAPITOLUL V:
Infrastructura de cazare

5.1. Evolutia numarului de structuri de cazare
Asa cum am mai mentionat , infrastructura de cazare a Municipiului Focșani și a zonelor
imediat apropiate cuprinde 17 de hoteluri si 9 pensiuni. Conform statisticilor, Foscaniul in sine,
facand abstractie de zonele imediat apropiate, detine la momentul actual 13 structuri de cazare,
alcatuite din hotelu ri si pensiuni.

Tabelul 5.1. : Evolutia numarului de structuri de cazare

Evolutia numarului de structure de cazare in Municipiul Focsani
Nr. crt Anul Structuri de cazare
1 2000 4
2 2001 5
3 2002 5
4 2003 6
5 2004 6
6 2005 6
7 2006 7
8 2007 8
9 2008 8
10 2009 9
11 2010 9
12 2011 12
13 2012 13
14 2013 14

31
15 2014 14
16 2015 16
17 2016 14
18 2017 13

Sursa : http://statistici.insse.ro

Analizand atat Tabelul 5.1. cat si Figura 5.1., se poate observa ca structurile de cazare s –
au dezvoltat destul de greu in Focsani, ele pornind de la un numar de 4 si ajungand la un numar de
13 structuri intr -un interval de timp de 17 ani. In anul 2015 s -a inregistrat cel mai mare numar de
struct uri de cazare functionale si anume 16, dar in urmatorii doi ani numarul a scazut.

Figura 5.1. : Evolutia numarului de structuri de cazare

024681012141618
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Structuri de cazare

32
5.2. Evolutia numarului de locuri de cazare

Numarul de locuri de cazare, a evoluat sau scazut, in functie de evolutia structurilor de
cazare, astfel ca, daca in 2015 in Focsani se inregistra un numar de 16 structuri de cazare, numarul
de locuri disponibile in acestea era de 503 locuri. Anul 2015, f iind conform statisticilor, anul in
care s -a inregistrat cel mai mare numar de structuri de cazare si cel mai mare numar de locuri de
cazare. Numarul cel mai mic de locuri disponibile pentru cazare, s -a inregistrat atat in anul 2001
cat si in anul 2011. In intervalul de timp 2006 -2010, numarul locurilor de cazare au evoluat
constant, iar dupa scaderea din 2011, a continuat sa creasca pana in anul 2017, ajungand la un
numar recent de 418 locuri de cazare in Municipiul Focsani.
Desi din 2011 pana in 2017, nu marul de locuri de cazare a crescut, acesta este mai mic
decat in anul 2000. Daca in anul 2000 se inregistrau 462 de locuri de cazare, in 2017 se
inregistreaza cu 47 de locuri mai putin. Raportat la numarul de structure de cazare , acesta scadere
inidca fap tul ca cel putin o structura de cazare si -a incetat activitatea.

Tabelul 5.2. : Evolutia numarului de locuri de cazare

Evolutia numarului de locuri de cazare in Municipiul Focsani
Nr. crt Anul Locuri de cazare
1 2000 462

2 2001 421

3 2002 432

4 2003 441

5 2004 439

6 2005 432

7 2006 466

8 2007 467

9 2008 480

33

10 2009 483

11 2010 485

12 2011 422

13 2012 436

14 2013 479

15 2014 478

16 2015 503

17 2016 446

18 2017 418

Sursa : http://statistici.insse.ro

Figura 5.2. : Evolutia numarului de locuri de cazare

0100200300400500600Locuri de cazare

34
5.3. Evolutia numarului de sosiri si inoptari

Desi anul 2015, asa cum s -a putut observa, a fost un an in care s-au inregistrat cresteri in
sfera evolutiei structurilor de cazare si a evolutiei numarului de locuri de cazare, dupa cum se poate
observa in Figura 5.3 ., anul 2008, este anul in care Focsaniul inregistreaza cel mai mare numar de
inoptari ( 39712 inoptari ). O perioada de scadere a numarului de inoptari, se inregistreaza in anii
2010, 2014, 2017, in perioada 2005 -2007, evolutia numarului de inoptari fiind una constanta.
Desigur ca, aceasta evolutie a numarului de inoptari, nu tine doar de segmental turistic , ea
fiind strans legata si de evolutia industriala si economica a zonei. In anul 2017, Municipiul Focsani,
inregistreaza un numar de 24017 inoptari, cu 3537 mai putine inoptari decat in anul precedent.
Analizand evolutia din 2001 pana in 2017, este foarte clar ca, numarul de inoptari este chiar mai
mic decat acum 16 ani, avand in vedere ca in 2001 se inregistra un numar de 26389 inoptari, deci
o scadere de 2372 de inoptari.

Tabelul 5.3.: Evolutia numarului de sosiri si inoptari

Evolutia numarului de inoptari in Municipiul Focsani
Nr. crt Anul Numarul de inoptari
1 2001 26389

2 2002 28425

3 2003 33427

4 2004 30880

5 2005 33228

6 2006 34945

7 2007 35908

8 2008 39712

35
9 2009 29035

10 2010 18565

11 2011 23154

12 2012 24046

13 2013 25760

14 2014 22509

15 2015 33561

16 2016 27554

17 2017 24017

Sursa : http://statistici.insse.ro

Figura 5.3.: Evolutia numarului de sosiri si inoptari

263892842533427
3088033228349453590839712
29035
18565231542404625760
2250933561
27554
24017
050001000015000200002500030000350004000045000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Numarul de inoptari

36

Aceasta scadere atat a numarului de locuri de cazare, a numarului de structuri de cazare si
a numarului de inoptari, este strans legata, nu doar de dezvoltarea economica si industriala a
orasului, ci, si de scaderea populatiei. Scadarea populatiei, datorit a deplasarii catre zone cu
oportunitatie economice mult mai mari este un factor decisiv pentru economia si dezvoltarea locala
a Municipiului Focsani.
Luand in calcul atat datele statistice ale Institutului de Statistica cat si datele statistice ale
Registr ului National al Comertului, exista mari sanse ca, populatia sa scada si mai mult in urmatorii
ani, afectand astfel, evolutia structurilor de cazare, de alimentatie, evolutia economica, etc. Desi
potentialul turistic al Judetului Vrancea, este unul foarte mare, care ar putea fi strans legat de
potentialul de dezvoltare turistica al Municipiului Focsani, nu se observa pasi evolutive din datele
statistice.

37
Capitolul VI:
Infrastructura de alimentatie

6.1. Evolutia numarului de structur i de alimentatie publica

Conform inregistrarilor statistice ale Registrului National al Comertului, e volutia
numarului de structur i de alimentatie afost una lenta din anul 2009 pana in anul 2017. Dupa
numarul de restaurant si cafenele inmatriculate la Regi strul Comertului putem observa atat in
Figura 6.1. cat si in Tabelul 6.1. faptul ca la fel ca si in cazul structurilor de cazare, anul 2015,
reprezinta anul in care se inregistreaza o evolutie a structurilor de alimenta tie, acestea fiind in
numar de 20. Insa, din anul 2015, pana in anul 2017, numarul structurilor de alimentatie a scazut ,
ajungand in 2017 la un numar de 18 structuri.

Tabelul 6.1.: Numarul de structuri de alimentatie

Evolutia numarului de structur i de
alimentatie(Restaurante/Cafenele) in Municipiul Focsani
Nr. crt Anul Structuri de
alimentatie
1 2009 6

2 2010 6

3 2011 9

4 2012 10

5 2013 10

6 2014 14

7 2015 20
8 2016 17
9 2017 18

Sursa: https://www.onrc.ro

38

Anul 2010 si anul 2013, reprezinta perioade in care numarul structurilor de alimentatie
publica nu a conscut o evolutie, el stagnand in 2010 la un numar de 6 sructuri de alimentatie si in
2013 la un numar de 10 structuri de alimentatie.

Figura 6.1. : Numarul de structuri de ali mentatie

6.2. Evolutia numarului de locuri in structur i de alimentatie publica

Evolutia numarului de locuri in structuri de alimentatie publica este strans legata de
evolutia structurilor de alimentatie publica. Cel mai mic numar de locuri de cazare s -a inregistrat
in anii 2009 si 2010, 450 de locuri de cazare, raportate la 6 structuri de alimentatie publica. In anul
2013, numarul de locuri in structurile de alimentatie, nu a evoluat, mentinandu -se ca si in anul
2012 la un numar de 790 de locuri. In anul 2015, la fel ca si in cazul structurilor de alimentatie,
numarul de locuri a crescut, ajungandu -se la un numar de 2170 de locuri.

0510152025
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Structuri de alimentatie

39
Tabelul 6.2 . : Evolutia numarului de locuri in structuri de alimentatie publica

Evolutia numarului de locuri in structuri de
alimentatie(Restaurante/Cafenele)in Municipiul Focsani
Nr. crt Anul Locuri
1 2009 450

2 2010 450
3 2011 610
4 2012 790
5 2013 790
6 2014 1110

7 2015 2170
8 2016 1815
9 2017 1985

Sursa : http://statistici.insse.ro

Dupa cum se poate observa, atat in Tabelul 6.2. cat si in Figura 6.2 ., de la cresterea
numarului de locuri din 2015, nu s -a mai inregistrat decat o scadere treptata pana in anul 2017, a
numarului de locuri in structurile de alimentatie. Desi din 2015 pana in 2017 au fost inregistrate
scaderi ale numarului de locuri in structu rile de alimentatie publica, in anul 2017 numarul este mai
mare fata de numarul de locuri din anul 2016, cu 170 de locuri, cee ace inseamna ca cel putin o
strucuctura de alimentatie publica a fost deschisa.

40

Figura 6.2. : Evolutia numarului de locuri in structuri de alimentatie publica

05001000150020002500
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Locuri in structurile de alimentatie

41
Capitolul VII
Promovarea potentialului turistic existent

In prezent exista o preocupare destul de mare fata de potentialul turistic al Municipiului
Focsani . Acest interes incepe sa se manifeste inca din anul 2011 cand in Planul Urbanistic General,
se prezinta si se discuta aspect e legate de potentialul turistic al orasului. Acest potential turistic
depinde insa de factori demografici, sociali, economici, precum si de dezvoltarea tehnologiilor si
transporturilor. Printre obiectivele turistice cele mai promovate sunt: Monumentul Unirii, Piata
Unirii, Borna de Hotar, Ateneul Popular, Teatrul Municipal, Casa Anghel Saligny, Muzeul Unirii,
Muzeul de Stiinte al Naturii, Muzeul Vrancei, Tabacaria Tachita Nistor, Statuia Independentei.

Figura 7.1 .: Traseul cultural Focsani

Sursa: http://www.focsani -turism.info/index.php/ro/atractii -turistice/trasee -turistice

Unul din instrumente le de promovare a potentialului turistic din Focsani sunt reprezentate
realizarea unei sectiuni turistice in cadrul paginii web de prezentare a orasului , sectiune care
prezinta principalele obiective turistice, principalele structure de cazare si alimentatie din Focsani ,

42
precum si principalele institutii publice de interes sau principalele agentii turistice care au o paleta
de oferte pentru oras cat si pentru zonele imediat apropiate din Judetul Vrancea. De fapt, element ul
principal pe care se mizeaza in promovarea potentialului turistic din Focsani, este asocierea
acestuia cu zone de interes turstic din vecinatatea sa , precum rezervatii naturale, Muntii Vrancei,
etc.
Un alt instrument de promovare este reprezentat de Centrul de Informare Turistica, din
oras, care se ocupa de informarea turistilor si de prezentarea principalelor atractii turistice, precum
si de organizarea in grup a vizitelor. La nivel local, desi nu s -a investit in infratructura, in structurile
de cazare decat pr in mediul privat, in restaurarea cladirilor vechi si a lacaselor de cult, s-a investit
in schimb in organizarea de diferite evenimente culturale, care sa atraga turistii.
Printre evenimentele culturale organizate, se enumera Festivalul de Muzica Clasica si
Opera “ Concerte de Faurar ”, si Festivalul de Teatru si Film, organizate anual in Focsani. De
asemenea pentru a fi in pas cu dezvoltarea tehnologiilor, autoritatile local e au investit in aplicatii
pentru Android, care sa le dea posibilitatea turistilor, de a accesa un ghid turistic virtual, al
Municipiului Focsani.
Cu toate acestea, eforturile autoritatilor locale de a dezvolta turismul si de a il promova
par insuficiente . Lipsa unei infrastructuri, lipsa investitiei in reabilitarea cladirilor vechi, precum
si dezvoltarea economica slaba a orasului, par sa fie factori de influenta negative asupra turismului.

43
Concluzii

Calitatea serviciilor oferite la nivel de cazare, alimentație și transport, reprezintă elemente
cheie în dezvoltarea zonei turistice, investiția în acestea și în personalul calificat în domeniul
turismului fiind esențială pentru atragerea turiștilor și dre pt urmare pentru creșterea economică.
De asemenea investiția în recondiționarea, întreținerea, munomentelor istorice, a clădirilor de
importanță istorică, a lăcașelor de cult, precum și investiția în readucerea la viață a vechilor tradiții
și obiceiuri su nt importante atunci când vorbim de calitatea și promovarea turistică a unei anumite
destinații.
In cadrul Municipiului Focsani, exista atat un potential turistic antropic, ce are la baza
monumente istorice, lacase de cult foarte vechi, muzee, etc. cat si un potential turistic natural,
deoarece orasul se afla intr -un judet in care in afara de Muntii Vrancei, se gasesc rezervatii
naturale, vegetatie ext insa si complexa, lacuri naturale si antropice, hidrocarburi ce dau nastere
unor fenomene speciale precum” Focurile vii ”.
Datele statistice oficiale, ne arata ca, desi exista un potential turistic in acest oras, atat
structurile de cazare, cat si cele de alimentatie, sunt in scadere numerica fata de anii anteriori. De
asemenea datele statistice au inregistrat a nul trecut, un numar de inoptari turistice aproximativ la
fel ca cel din anul 2000, adica acum 17 -18 ani.
Aceste eveninente de regresie, se datoreaza in principal scaderii populatiei care atrage dupa
sine si lipsa dezvoltarii economice, a infrastructurii, etc. Datele statistice, ne arata ca populatia din
Focsani, din anul 2007 pana in anul 2017, adica in 10 ani, a pierdut, 4.491 de locuitori, avand la
ultimul recensamant un numar de 35186 locuitori.
In prezent exista o preocupare destul de mare fata de potentialul turistic al Municipiului
Focsani , dovedita de dezvoltarea a diferite instrumente de promovare turistica, insa cu toate
acestea, statisticile arata ca numarul de vizitatori ai orasului nu a crescut semnificativ.

44

Bibliografie

1. A. Gheorgh ilas, 2009, “ Geografia Turismului. Suport Metodologic ” Universitatea
Bucuresti, Editura CREDIS.
2. A. Gheorghilas , 2011, “ Geografia Turismului. Metode de analiza in turism ”, ISBN 978-
606-591-257-1.
3. Dumitrescu H ., 2000, “ Cronica Vrancei ”, Vol. I, Editura DMPress Focsani, Cod 5300.
4. Figini, P. , Vici, L ., 2010, “ Tourism and growth in a cross section of countries. Tourism
Economics ”, 16 (4).
5. Ghinea D ., 2000, “ Enciclopedia Geografica a Romaniei ” Editura Enciclopedica,
Bucuresti.
6. Ielenicz M., Comănescu L ., 2006 , “ România potențial turistic ”, Editura Universitară,
București.
7. Ion Diaconu, Paula Diaconu Bălan , 1969 , “Tinutul Vrancei: etnografie, folklor,
dialectologie” , Editura pentru Literatură.
8. Jugănaru Ion -Dănuț , 2007, “ Politici și strategii în turismul mondial ”, Editura Expert,
Bucuresti.
9. L. Dwyer and Tisdell C ., 2006, “ Valuation of tourism natural resources ” Forsyth,
University Press In (eds), International.
10. Minciu Rodica , 2005, “ Economia turismului ”, ediția a III -a, revăzută și adăugată, Ed.
Uranus, Bucurest i.
11. N.Al.Rădulescu , 1932, “Călăuza orasului Focsani, in Milcovia.” Revistă regională de
studii", anul III, vol. l – 2, Focșani, Tip."Cartea Putnei", p. l l 4 – 1 17.
12. Neacsu N. si colab , 2016, “ Resurse si destinatii turistice in Romania ”, Ed. III, Editura
Universitara, Bucuresti, ISBN 978 -606-28-0421 -3.
13. Rojanschi V., Bran Florina , 2002, “ Politici și strategii de mediu ”, Editura economică,
Bucuresti.

45
14. V. Loghin, G. Murătoreanu , 2006, “ Inundațiile din Câmpia Siretului Inferior ”, publicat
în: GeoValachica, vol. I, Edit. Transversal, Târgoviște.
15. ** Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie
– județe, municipii, orașe, comune” .
16. **Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 201 6.
17. *** Memoriu General -Plan urbanistic general al Municipiului Focsani, 2011
18. ***Hot.Guv. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement în
statiunile turistice .
19. ***http://pe -harta.ro/vrancea/
20. ***http://www.focsani.info/
21. ***https://www.ziaruldevrancea.ro
22. ***http://despre -focsani .blogspot.ro/
23. ***https://ro.wikipedia.org/wiki/Foc%C8%99ani
24. ***http://www.focsani -turism.info/index.php/ro/atractii -turistice/trasee -turistice
25. ***https://www.onrc.ro
26. ***http://statistici.insse.ro
27. *** https://www.google.ro/search