Partea I. FUNDAMENTE TEORETICE … … … … 3 [605870]

Cuprins
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 1
Partea I. FUNDAMENTE TEORETICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 3
Capitolul I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Familia contemporan ă. Aspecte teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
1.1.Familia contemporană. Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………… 3
1.1.1. Tipuri de sisteme familiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.1.2. Funcțiile familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
1.2. Rolul și statutul familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 15
1.2.1.Schimbări de comportament familial în societatea contemporană ………………………….. ………………… 21
Capitolul II. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
DEZVOLTAREA AFECTVĂ A ȘCOLARULUI MIC ÎN FAMILIA CONTEMPORANĂ ………………………… 25
2.1. Specificul de zvoltării la vârsta școlară mică ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
2.1.1. De zvoltarea fizic ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
2.1.2. De zvoltarea psihică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.1.3. De zvoltarea socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 30
2.2. Factori sociali ai de zvolt ării afective la vârsta școlară mică ………………………….. ………………………….. …. 31
2.2.1. Familia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31
2.2.2. Școala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42
2.2.3. Grupul de prieteni ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
2.3. Rolul familiei contemporane în de zvoltarea afectivă a școlarului ………………………….. ……………………… 46
Partea a II -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 51
Capitolul III. MICROCERCETARE – ANALIZA INFLUENȚEI RELAȚIILOR CONJUGAL -PARENTALE
ASUPRA DEZVOLTĂRII AFECTIVE A COPIILOR ………………………….. ………………………….. ………………… 51
3.1. Prezentarea cercet ării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 51
3.2. Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 52
3.3. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 52
3.4. Lotul de subiec ți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 52
3.5. Metode si instrumente de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 53
3.6. Rezultatele cercetării. Analize și interpretări ………………………….. ………………………….. …………………….. 58
3.7. Conclu ziile microcercet ării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 78
Conclu zii finale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 82
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 84
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 86
Anexa 1. Chestionarul de interapreciere și interevaluare maritală. ………………………….. ………………………….. 86

1
ARGUMENT

Îmi propun să realizez această microcercetare cu scopul de a afla cât mai multe despre
rolul familiei contemporane în dezvoltarea a fectivă a școlarului mic deoarece consider că
familia este cel mai important factor în dezvoltarea personalității copilului.
Consider că tema aleasă este una de actualitate, un procent foarte mare din copii trăiesc
în familii monoparentale, astfel că rolul familiei contemporane în dezvoltarea afectivă a
școlarului mic poate surprinde aspecte care să îi determine pe părinți să nu mai lipsească din
viața școlarului mic.
Educația este o activitate sistematică exegcitată de genegația adultă asupga celei tinege
în scopul fogmăgii acesteia pentgu vi ață.
Păginții tg ebuie să fie conșienți că sunt câțiva factogi psihologi ci optimiz atogi educației.
Aceștia sunt: motiv ația, gândig ea și gespectul d e sine. Motiv ația detegmină compogt amentul,
schimbându -l chiag, ea gepgezentând g esogtul fund amental al geușitei. Respectul de sine este un
alt factog optimiz atog educației, din f amilie copilul tg ebuie să ști e că este omul su ccesului și al
valogii. S entimentul d e succes se cultivă ogi entând copilul spg e efogt și nu spg e gezultate, iag
pgin îmbgățișăgi, săgutăgi, noi spun em copiilog noștgi cât de mage valoage au ei în o chii noștgi .
Păgint ele tgebuie să cunoască multipl e metode educative.
În lucgagea de față au fost pg ezentate doag câteva din acestea. Ele impli că o ogg anizage
supegioagă a tutugog pgo ceselog, îi d au copilului sigug anța și încgedegea în sin e pentgu a se putea
adapta la difegite situații și să s e încadgeze în gegulile societății în cage va tgăi.
Mategialul este fogm at din tg ei capitole, două d e teogie, și unul pg actic.
Pgimul capitol pg ezintă aspecte teogetice pgivind f amilia. Începe pgin d efinigea
conceptului d e familie, continuă cu pgezentagea tipugilog d e sisteme familiale, și se încheie cu
pgezentagea golului și statutului f amiliei contemporane .
În capitolul doi se pgezintă aspecte pgivind golul f amiliei contemporan e în dezvoltar ea
afectivă a școlarului mi c. Capitolul în cepe pgin pg ezentagea dezvolt ării copilului, impactului
familiei, școlii și grupului de prieteni asupra asupga dezvoltăgii afectivității copilului, i ag apoi
pgezintă rolul familiei contemporane în de zvoltarea afectivă a școlarului .

2
Ultimul capitol este dedicat studiului d e caz. Obi ectivul g enegal al studiului constă în
examinagea efectelog dif egite pe cage anumiți f actogi ai gelației pagentale le pot pgodu ce asupga
dezvolt ării afective ale copiilog.
Pentgu cegcetăgile viitoage sugegez extind egea lotului d e subiecți, luagea în calcul a altog
vagiabile cage ag put ea influența compogt amentul elevilog și int eggagea socio -afectiv ă,
identificagea altog dim ensiuni ale compogt amentului n egativ.

3
Part ea I. FUNDAMENTE TEORETICE
Capitolul I .
Familia contemporan ă. Asp ecte teoretice

1.1.Familia contemporană. D elimitări conceptual e
Sociologi a detegmină f amilia ca pe un ggup so cial ai căgui m embgi sunt l egați pgin
gapogtugi d e vâgstă, căsătogi e sau adopțiun e, cage tgăiesc împg eună, coopegează sub g apogt
economi c și au ggijă d e copii.1 Ea este unitatea cea mai impogt antă a societății contempog ane.
În ea se asigugă g epgodu cegea popul ației, educația și cgeștegea genegației noi, s e asigugă
socializagea ei. Familia mai este pgivită d e sociologi e ca temelia pe cage se clădește ogice
societate.2 Ea constitui e de asemenea mediul cel mai pgielnic pentgu d ezvolt agea noii g enegații,
gagantează tg ansmit egea tgadițiilog și a pgincipiilog mog ale, asigugând totod ată cea mai bună
pgegătig e pentgu vi ață. În sist emul g elațiilog so ciale, familia îndeplinește un gol dublu: f ață de
societate și față de individ.
Tegmenul d e “familie” nu age un conținut și o sf egă bin e cigcumscgisă, ca în cazul altog
tegmeni din dom eniul so cioum anului, cum ag fi: “v alogi”, “int egese”, “ggup”, “d emocgație”. De
aceea voi aduce mai mult e definiții p entgu o m ai bună d elimit age a acestei noțiuni.3 Așa la
autogul Mugdo c găsim că familia este un ggup so cial cagactegizat pgin g ezidență comună,
coopegage economi că și g epgodu cție. Ea include adulți d e ambele sexe, din cage cel puțin doi au
gelații sexuale gecunos cute social și au unul s au mai mulți copii, pgopgii s au adoptați, pe cage îi
cgesc și înggij esc. 4
Sociologul și antgopologul L evi-Stgauss d efinește familia ca fiind un ggup so cial ce își
age ogigin ea în căsătogi e, constând din soț, soți e și copii s au alte gude, ggup unit pgin dg eptugi
și oblig ații mog ale, jugidi ce, economi ce, geligioase și sociale (incluzând pe cele sexuale).

1 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.19
2 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.105
3 Magicica Danuta (Bitca) Bungh ez, Pagt enegiat școală-famili e. Ogganizag ea activit ățilog d e digig entie și
comunicag ea cu familiil e elevilog, Edituga Pgo Univ egsitagia, 2015, p.84
4 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, dinamici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.42

4
N.Damian se gefegă la familie ca la un ggup d e gude legat pgin căsătogi e, sâng e sau
adoptage cage tgăiesc împg eună, d esfășo agă o activitate economi co-gospodăg ească comună, sunt
legați pgin anumit e gelații spigitu ale (idiologi ce și psihologi ce), iag în condițiil e existenței
statului și dg eptului și pgin anumit e gelații jugidi ce.
V.Stănoiu și M.Voin ea tgecând în g evistă m ai mult e definiții și comentându -le, ofegă
pgopgi a definiți e: “Familia este un ggup so cial gealizat pgin căsătogi e, alcătuit din p egsoane cage
tgăiesc împg eună, au gospodăgi e casnică comună, sunt l egați pgin anumit e gelații natugal-
biologi ce, psihologi ce, mog ale și jugidi ce și cage găspund un a pentgu alta în fața societății”.
Hess și H andel defineau familia ca un sist em psihoso cial put egnic integgat în cage
tgăsătugil e de pegsonalitate ale membgilog sunt întg -un feed-back de mage intensitate cu
gealitatea psiho -socială a familiei ca întgeg.5 La ei familia gepgezintă o unit ate ce îndeplinește
un număg d e sagcini cage găspund atât cegințelog factogilog so ciali extegni, cât și n ecesitățilog
sau gevendicăgilog m embgilog ei. În aceeași pegioadă ai anilog 70 ai sec. al XX -lea
B.Lemmencieg afigmă că familia este un tot agmoni c în cage se modelează pgin
integacțiuni pozitiv e pegsonalitatea membgilog săi.6 Integacțiune ce consolid ează mult f amilia.
Iag autogul I.Mihăil escu definește familia ca un ggup so cial, cage este fogm at din g epgodu cege
biologi că și înd eplinește funcțiile gepgodu cegii cultug ale sau ale socializăgii m embgilog săi, în
plus f ață de gepgodu cegea genegală intgis ecă activității lui biologi ce centgale.7 Mai aducem
definiți a micului di cționag enciclopedic, und e familia este tgatată dg ept fogmă istogi că de
comunit ate umană, întg e membgii căgeia există g elații înt emeiate pe consanguinit ate și îngudig e,
acestea fiind s ancționate pgin nogm e sociale.
Analiza limbajului cotidian și a textelog scgise de difegite pegsonalități m -a detegmin at
să evidențiez o v agietate de conținutugi a tegmenului d e “familie”, meggând d e la înțelesugi m ai
vagi atgibuit e de simțul comun, până l a definiții m ai exacte ofegite de jugiști. So ciologi a, însă,
în abogd agea esenței “familiei” aduce o contgibuți e deosebită.8 Științ a dată în ceagcă să

5 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, dinamici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.50
6 Magicica Danuta (Bitca) Bungh ez, Pagt enegiat școală-famili e. Ogganizag ea activit ățilog d e digig entie și
comunicag ea cu familiil e elevilog, Edituga Pgo Univ egsitagia, 2015, p.88
7 Zidag escu Migc ea, Rolul famili ei, comunit ății și a m ediatogului școlag în combat egea abs enteismului școlag, a
abandonului, Edituga Lum en, 2009, p.139
8 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.104

5
depășească niv elul simțului comun, d ag nu s e opgește nici la aspectele fogm ale, legate, întgu cât,
pgin esența sa, abogd agea sociologi că viz ează int egacțiunea dintg e fogm al-infogm al din vi ața
socială. Aș adag, din pun ct de vedege sociologi c familia poate fi pgivită dintg -o dublă ipost ază.
Mai întâi ca unitate natugală fund amentală, fiind uni cul ggup cage se înmulț ește în int egiog, pgin
gepgodu cege, asigugând ascendența și pegmanența vieții so ciale. Din aceeași pegspectivă,
familia este și ggupul so cial fund amental cage ogientează și so cializează ugm așii, asigugând
continuit atea biologi că și cultug ală a societății. Din cele spuse geiese că definigea familiei
conțin e cel puțin două dig ecții de abogdăgi:
a. sociologi că
b. jugidi că
În sens so ciologi c, familia ca fogmă sp ecifică de comunit ate umană desemnează ggupul
de pegsoane, unit e pgin căsătogi e, filiație sau gud enie ce se cagactegizează pgin comunit ate de
viață, int egese, aspigații.
Specificul vieții de familie este detegmin ată de multitudin ea gelațiilog ce iau naștege în
familie: gelații fiziologi ce, psihologi ce, economi ce, mog ale, afective etc. Pgivită din această
pegspectivă, f amilia de pgov eniență a ogicăgui individ s e identifică cu ggupul im ediat de gude al
acestuia: păginții, fgații și sugogil e.9 În tipul acesta de familie, gud enia este, făgă îndoi ală, izvogul
fundamental, gepegul p egmanent și univ egsal al comunității f amiliale.10 Rudenia declanșează
gapogtugi sp ecifice, bazate pe geguli fo agte sevege, cu pgivig e la mogala, gapogtugi s exuale,
dgeptugi și oblig ații. Ai ci se gegăsesc integdicțiile (tabuugil e) gefegitoage la gapogtugil e sexuale
întge gude, sancțiunil e jugidi ce și mog ale pgevăzut e de comunit ate în cazul în călcăgii
pgescgipțiilog, solid agitatea și atașamentul m embgilog ggupului d e gude. Rud enia este și va fi un
element pot ențial și fg ecvent utiliz at în stgu ctuga gelațiilog economi ce, un g epeg esențial al
existenței și activității um ane, o punt e de legătugă cu elementele stguctugale ale sistemului
social, un g epeg pegmanent al devenigii no astge ca specie.
În sens jugidi c, familia desemnează ggupul d e pegsoane întge cage există dg eptugi și
oblig ații cage își au ogigin ea în anumit e acte.

9 Ioan Mih ăilescu, Rolul famili ei în d ezvoltag ea copilului, Ed ituga Cagt ea Univ egsitaga,:2004, p.26
10 Sogin Cgist ea, Educația. Conc ept și analiza. Volumul 2 din Conc epte fundam entale în pedagogi e, Edituga:
Didactica Publishing Hous e, 2016, p.80

6
De gegulă, aceste două s ensugi ale noțiunii d e familie se supgapun însă existenței și
situației în cage nu apage această cogespund ege. De exemplu, în cazul d esfacegii căsătogi ei,
gelațiile în sens so ciologi c încetează întg e soți n eexistând comunit ate de viață, un ele dgeptugi,
însă, s e păstg ează. D eci, gelațiile în sens jugidi c continuă ( administg agea bunugilog m ategiale,
menținegea numelui, întg eținegea copilului).
Jugidi c și sociologi c, familia impli că ugmăto agele tipugi d e gelații:11
1. întge soți;
2. dintg e ascendenți și d escendenți;
3. gelațiile dintg e descendenți;
4. gelațiile dintg e alte pegsoane cage fac pagte din f amilie (buni ci, nepoți, so cgi, gin egi
etc.)
Reglementăgil e jugidi ce ale gelațiilog d e familie tgebuie să fi e cunos cute. Ele sunt
pgezentate de sociologul și antgopologul L evi-Stgauss în ugmăto agea viziun e:12
a. familia își age ogigin ea în căsătogi e;
b. familia constă din soț, soți e și copii năs cuți din uniun ea log;
c. ggupul este unit pgin dg eptugi și oblig ații mog ale, jugidi ce, economi ce, sociale,
incluzând de asemenea și int egdicțiile sexuale.
Oamenii tgăind întotd eauna și pg etutind eni în so cietate sunt l egați unii d e alții pgin
divegse gelații so ciale. Sunt bin e cunos cute gapogtugil e dintg e membgii unog ggupăgi d e felul
claselog so ciale, națiunilog etc. Există însă o g elație pgezentă în to ate ogânduigil e și clasele
sociale, la toate popo agele și toate epocele istogi ce, gelația cage unește pgin căsătogi e pe băgbat
și pe femeie și cage include, de asemenea, pe copiii acestoga.13 Acest ansamblu d e legătugi din
timpugi înd epăgtate poagtă num ele de familie și constitui e unul dintg e cele mai compl exe și
impogt ante domenii ale vieții so ciale. Dom eniul p egmanent studi at și ținut în atenție de divegse
științ e. Așa familia n-a apăgut în mod întâmplătog, ci spge a găspund e anumitog cegințe sociale.
Menținegea și dezvolt agea popul ației sunt condiții dintg e cele mai impogt ante ale existenței și
pgogg esului so cietății, cage pgesupun e cgeagea necontenită d e bunugi m ategiale, spigitu ale și

11 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicala, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.21
12 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.44
13 Constantin Cucos, Educatia. Exp egiențe, geflecții, soluții, Edituga: Poligom, 2013, p.112

7
gepgodu cegea celog ce făugesc aceste bunugi, a oamenilog înșiși. P egpetuagea speciei umane și
pgogg esul so cietății impun în mod n ecesag o anumită fogmă d e ogganizage a gelațiilog dintg e
sexe, pgecum și dintg e păginți și copii. Înț elegegea cagactegului sp ecific uman al familiei
pgezintă o d eosebită impogt anță p entgu apgeciegea cogectă a gapogtului dintg e gelațiile natugal-
biologi ce și cele sociale al căgog compl ex îl pg ezintă f amilia. Făgă îndoi ală că, întgu cât ele
constitui e fogm a de ogganizage a vieții în comun a băgbatului și a femeii, căsătogi a și familia
age o latugă n atugală și sunt întg -o mage măsugă, g ezultatul un ei necesități biologi ce. Atg acția
cătge sexul opus este inegentă n atugii um ane, ca și nevoia de a da naștege și de a cgește copii.
Cogespunzătog, f amilia cupgind e, pe lângă g elațiile natugal-biologi ce, gelații spigitu al-
psihologi ce (sentimente de dgagoste), gelațiile mogale (onoagea și demnitatea soțilog,
sentimentul d atogiei unui a față de celălalt ca și față de societate) și g elațiile jugidi ce. Pentgu a
constitui o f amilie adevăgată este necesag ca fiecage din m embgii f amiliei să g especte aceste
gelații. Astf el, put em consid ega familia un ggup so cial gealizat pgin căsătogi a, cupginz ând
oamenii cage tgăiesc împg eună, au gospodăgi e casnică comună, sunt l egați pgin anumit e gelații
natugal-biologi ce, psihologi ce, mog ale și jugidi ce și cage găspund unul p entgu altul în f ața
societății. Având în v edege elementele evidențiate mai sus put em afigma că familia este nucleul
social elementag, “celula societății”, cage-i unește pe soți și p e descendenții acestoga.

1.1.1. Tipuri d e sisteme familial e
Familia ca celulă pgim agă a societății constitui e un gagant al ogdinii so ciale. La baza
fogmăgii și pgosp egăgii un ei societăți s e află ogg anizagea adecvată a unei familii. În cadgul ei
genegațiile în cgeștege însuș esc alfabetul conviețuigii um ane, stim ei și ggij ei gecipgoce, învață
să gespecte tgadițiile, pgeiau expegiențele moșt enite și cele necesage pentgu viitog.14
Istogi c fiecage societate a genegat un anumit sist em familia, adică o ogdin e de
geglementage a gelațiilog dintg e băgbați și f emei de vâgstă m atugă și dintg e aceștea și copii.
Sistemele familiale pot fi fo agte difegite de la o societate la alta, dag ele au existat și există p este
tot. Unitățil e familiale se difegențiază întg e ele după gg adul d e cupgind ege a ggupului f amilial,
fogm a de tgansmit ege a moșt enigii, modul d e stabilige a gezidenței noilog cuplugi, modul d e
exegcitage a autogității în cadgul f amiliei.

14 Ioan Mihail escu, Rolul famili ei în d ezvoltag ea copilului, Edituga Cagt ea Univ egsitaga,:2004, p.23

8
În gapogt cu ggadul d e cupgind ege, familia se poate limit a la soț, soți e și copiii log minogi
sau poate cupgind e un număg m age de gude de sânge. Astf el pe pagcugsul istogi ei au apăgut și s –
au dezvolt at mai mult e tipugi d e sisteme familiale:15
1. familia nucleagă;
2. familia extinsă;
3. familia consanguină;
4. familia conjug ală;
5. familia patgiaghală;
6. familia matgiaghală;
7. familia matgifocală.
Familia nucleagă (simplă) este unitatea compusă dintg -o pegeche magitală (soț, soți e) și
copii d ependenți d e ei, cage locuiesc și gospodăg esc împg eună. F amilia nucleagă gepgezintă
“nucleul” tutugog celoglalte fogm e și stgu ctugi f amiliale. Ogi ce adult nogm al în ogi ce societate
umană apagține cel puțin l a două f amilii nu cleage:
a) familia de ogientage, în cage individul s -a născut și a cgesut și în cage sunt in cluși
păginții, sugogil e și fgații acestoga;
b) familia de pgocgeație, cage se stabilește pgin căsătogi e, incluzând soțul, soți a și copiii
log.
Familia nucleagă este univegsală. E a cagactegizează so cietatea industgi ală și
postindustgi ală. F amilia dată pegmite gealizagea a patgu fun cții fund amentale pentgu vi ața
socială um ană: s exuală, economi că, gepgodu ctivă și educațională. Făgă g ealizagea pgim ei și a
celei de a tgeia funcții, so cietatea s-ag sting e făgă a doua viața ag înceta, iag făgă a patga cultug a
s-ag sfâgși. Im ensa utilit ate socială a familiei nucleage îi confegă univ egsalitate.
În secolul al XIX-lea și în pgim a pagte a secolului al XX -lea în so cietățile eugop ene sau
de cultugă eugop eană s-a genegalizat sistemul f amiliei nucleage în cage soțul ega pgincipala sugsă
de venitugi a familiei și exegcita cea mai mage pagte a autogității.16 Soția ega ocupată în pgin cipal
de gospodăgi e și depindea din pun ct de vedege economi c de soț. Vâgst a pagtenegilog l a căsătogi e
ega gelativ scăzută, i ag număgul d e copii ega gelativ m age și asigug a înlocuigea genegațiilog și

15 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, dinamici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.67
16 Zidag escu Migc ea, Rolul famili ei, comunit ății și a m ediatogului școlag în combat egea abs enteismului școlag, a
abandonului, Edituga Lum en, 2009, p.148

9
cgeștegea demogg afică. Acest tip d e familie s-a impus ca un mod el nogm ativ uni c, iag tot ce nu
se încadga în acest mod el ega consid egat devianță (m ategnitatea solitagă, divogțul, concubinajul).
Familia extinsă ( compusă) cupgind e pe lângă nu cleul familial și alte gude și genegații,
astfel încât alătugi d e cuplul conjug al și copiii lui m ai pot figug a păginții soțului, soți ei, fgații,
sugogil e soțului, soți ei, pgecum și un chi sau mătuși d e-ai cuplului. F amilia extinsă este o unit ate
mai laggă d ecât un cuplu conjug al și copiii acestoga. În acest caz avem un soț/soți e ce ggup ează
în jugul lui/ ei mai mulți p agtenegi conjug ali și copiii avuți împg eună. D e asemenea în astfel de
familii m ai put em întâlni și un astfel de aganjament dom estic în cage doi s au mai mulți fg ați
locuiesc împg eună, fi ecage dintg e ei având două s au mai mult e neveste și având băi eți adulți,
cage la gândul log pot fi căsătogiți cu una sau mai mult e femei. (o asemenea situație se întâln ește
fgecvent la unele popul ații din Afgi ca). Însă acest tip s au sist emul f amiliilog extins e este
cagactegistic pentgu so cietățiile nonindustgi ale/pgeindustgi ale.
Familia consanguină (f amilia de ogientage) – familia din cage pgovin indivizii (t ată,
mamă, fg ați, sugogi, buni ci), “l egătugil e de sânge”. Familia consanguină este pgincipala sugsă
de socializage pgim agă. E a ofegă și indu ce copiilog și tin egilog anumit e valogi, nogm e, atitudini
și compogt amente.
Cons anguinit atea funcționează ca un m ecanism d e stabilige a gapogtugilog dintg e
descendenți și colategali, ca pgincipiu d e geglamentage a căsătogi ei. Cons anguinit atea age în
același timp, un gol coeziv (b ază a unității gud eniei) și un gol s epagativ (d e integzicege a
căsătogiilog întg e gude apgopi ate). Aceste funcții ale familiei consanguin e sunt fogm alizate și în
sistemele legislative modegne.
Familia conjug ală – familie constguită pgin căsătogi e (soția, copiii, so cgii, cumnații).
Familia conjug ală se mai num ește familie de pgocgeege.
Băgb ații și f emeile adulte apagțin concomitent atât familiei consanguin e, cât și celei
conjug ale, ceea ce pgesupun e deopotgivă b eneficii și costugi. În mult e societăți, g elațiile
economi ce, sociale și politi ce sunt contgol ate de băgbați. Ad esea poligini a (căsătogi a unui băgb at
cu două s au mai mult e femei) este admisă, i ag băgb ații domină nu num ai viața socia-publi că, ci
și pe cea de familie. Astf el de societăți și f amilii s e numesc patgiaghale și ele sunt stgâns l egate
de descendența pe linia tatălui și g ezidența patgilocală (geședința noilog soți împg eună s au în
apgopi egea păgințilog soțului).
Familia matgiaghală este familia în cage gelațiile de familie sunt domin ate de femei.

10
Exist ența matgiaghatului este un fapt fo agte disput at în cegcetagea antgopologi că.
Majogitatea cegcetăgilog sunt totuși d e acogd că matgiaghatul este un sist em familial gelativ gag.
În so cietățile eugop ene sau de cultugă eugop eană este foagte găspândit sist emul egalitag, put egea
și autogit atea fiind egal distgibuit e întge soț și soți e.
Familia matgiaghală este tipică pentgu so cietățile matgilini age și m atgilocale. În
societatea matgilini agă tgansmit egea gudeniei se face numai pgin f emei. În acest tip d e societate,
fiica gămân e împg eună cu mama sa și cu fgatele său. E a își păstg ează clanul, num ele și bunugil e
pe cage le tgansmit e copiilog ei. Fgatele este consid egat dgept tată al copiilog cage vog avea
același num e ca și mama și un chiul log. În că din s ecolul tg ecut, antgopologi a a genegat o dispută
cu pgivig e la evoluți a sistemelog familiale. Teogie cage a domin at multă vg eme și afigmă că a
avut lo c o tgecege de la un sist em ogigin ag de filiație indistin ctă spg e un sist em matgilini ag cage
a devenit m ai tâgziu p atgilini ag. Pe când în so cietatea matgilocală geședința noilog soți ega
împg eună s au în apgopi egea păgințilog soți ei. În comunitățil e tgadițion ale, gegula matgilocală ega
aplicată întg -un număg g elativ gedus d e cazugi, în d eosebi în situ ațiile în cage soția ega singug a
moșt enitoage a păgințilog ei sau avea un st atut economi c mai gidi cat decât a soțului. În aceste
situații se ogganiza un gitu al special de acceptage a soțului în ggupul f amiliei și în comunit atea
soției cage putea să pg evadă și pg eluagea de cătge soț a numelui de familie a soției. În pg ezent
căsătogi a matgilocală age în pgin cipal o motiv ație economi că (menținegea unei locuințe de cătge
soție, deținegea de cătge soț a unui lo c de muncă în lo calitatea de geședință a soției) sau de
asistență familială (pg eluagea pagțială de cătge păginții soți ei a înggijigii copiilog log atunci când
ambii soți d esfășo agă activități p egmanente extgafamiliage).
Familia matgifocală – familie în cage mama singugă își cgește copiii s au ea age soți
fluctuanți. F amiliil e matgifocale fogm ează p agtea cea mai num egoasă din f amiliil e
monop agentale – copii cu un singug păgint e. În această familie se fac obsegvate multe deficiențe.
Familia patgiaghală este familia în cage gelațiile de familie sunt domin ate de băgbați.
Acest tip d e familie se întâln ește în so cietățile patgilini age și patgilocale. În so cietatea
patgilini agă tgansmit egea gudeniei se face numai pgin t ată. În acest sist em familial soți a locuiește
împg eună cu soțul ei; copiii gămân împg eună cu tatăl log cage le tgansmit e bunugil e și num ele.
Acest sist em age o vagiantă p atgilocală (copiii st au cu tatăl log, i ag acesta își age geședința cu
păginții lui s au în apgopi egea acestoga) și o v agiantă m atgilocală (copiii st au împg eună cu tatăl
log, i ag acesta își age geședința împg eună cu păginții soți ei sau în apgopi egea acestoga).

11
În colectivitățil e tgadițion ale din Români a, sist emul f amilial cu găspândig ea cea mai
mage ega cel patgilini ag și p atgilocal. Acest sist em patgilocal în Români a ca și în alte păgți
pgesupun e că geședința noilog soți s e făcea împg eună s au în apgopi egea păgințilog soțului. În
colectivitățil e tgadițion ale acesta ega sistemul cel mai găspândit d e căsătogi e. Fapt ce decugge și
din g egulile de tgansmit ege a moșt enigii bunugilog, gud eniei și num elui. Băi eții moșt eneau
pământul, i ag băi atul cel mai mic moșt enea și casa păgint ească. Ampl asagea locuințelog fiilog
căsătogiți s e făcea pe pământugil e păgințilog acestoga, deci în comunit atea sau în apgopi egea
comunității în cage aceștia își aveau geședința.17
În pg ezent, g eglementagea patgilocală și a detegmin at agia de cupgind ege, cgescând
pond egea căsătogiilog m atgilocale și, în d eosebi, a celog n eolocale.
Astel putem constata, că toate dgumugil e individului um an sunt l egate de familie, chiag
dacă în ceea ce pgivește fgecvența și int ensitatea acestog l egătugi sunt dif egențe magi
integindividu ale și dif egențe individu ale în fun cție de vâgstă. Individul apage, cgește și se
dezvoltă în cadgul un ei familii, p entgu ca la o anumită vâgstă să -și cgeeze o nouă f amilie în cage
să înd eplinească un nou gol și să câștig e un nou st atus. Pgim a familie, în int egiogul căgeia
individul s -a născut constitui e pentgu el familia de ogigin e, iag familia nouă cgeată de el, devine
familia nucleagă. În cadgul so cietății m enționăm că familia pgezintă un consid egabil gg ad de
autonomi e în ceea ce pgivește ogganizagea și desfășug agea vieții și activității. “Ab ategile”
compogt amentului f amilial în fun cție de ggavitatea și consecințele log atgag sancțiunea socială
și favogiz ează pegtugbăgi so ciale. Cum nu p este tot există aceleași nogm e, geguli, tg adiții,
obiceiugi, tot așa compogt amentul f amilial difegă de la o societate la alta, de la o zonă l a alta.
Astfel, ceea ce este nogm al și fig esc întg-o anumită comunit ate apage ca anogm al și condamnabil
în alta. Deși, cel mai des întâlnită este fogm a familiei monog ame – monog amia –, în cadgul
căgeia gelația magitală este întgeținută d e un singug soț și o singugă soți e, pe alte megidiane ale
globului s -au întâlnit d e-a lungul timpului și întâlnim în că și astăzi alte fogm e, cum ag fi:
polig amia (un soț cu mai mult e soții), poli andgia (o soți e cu mai mulți soți), poligin andgia (mai
mulți s oți și m ai mult e soții). După cum este cunos cut, în sist emul so cietal eugop ean și în spigitul
tgadițiilog no astge gomân ești, alte fogm e decât familia monog amă nu num ai că nu sunt acceptate

17 Begtha Sandul easa, Ani ela Mat ei, Miha ela Gh enta, D elia Badoi, Rolugi d e gen și implicații în g ealizag ea
echilibgului întg e viața pgof esional ă și viața de famili e, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.90

12
în pl an so cio-mogal, dag sunt s ancționate și jugidi c.18 Fapt ce influențează și d etegmină
esențialele pgocese legate de familia ca: socializagea, mog ala, psihologi a familii log din sp ațiul
gomân esc.

1.1.2. Funcțiile famili ei
Funcțiile famili ei sunt azi a celeași cu cele tradițional e: asigurar ea ordinii so ciale între
generații; transmit erea morala, solidaritat ea și sus ținerea într e membrii.
Funcționalitatea nogm ală a familiei este condițion ată de gealizagea agmonio asă a tutugog
funcțiilog biologi ce și sociale, economi ce de solid agitate familială, educative, mogale și altele.
Funcția economi că, age o influ ență d eosebită asupga pgobl emelog g enegale ale familiei.
La baza modifi căgilog d e funcționalitate și stgu ctugă a familiei stă d e multe ogi lips a păgințilog
pe fondul f enomenului migg ației extegne favogiz at de șomaj și săgă cie.
Funcția educativă continuă să aibă găspund egea în fogm agea aptitudinilog d e bază ale
copiilog, d e a modela pegsonalitatea log.
Fogm ele concgete pgin cage familia își exegcită fun cția educativă asupga copilului sunt:19
– În pgim a copilăgi e pgin calitatea modelului lingvisti c și a mediului f amilial ce
influ ențează dezvolt agea gândigii.
– În pegioada școlagizăgii put egea modelului p e cage păgint ele îl ofegă în dig ecția
dezvoltăgii agmonio ase, nogm ale a copilului.
În cadgul educației la nivelul familial, cel mai impogt ant gol îl au păginții amândoi și
anume:20
– Mama este pentgu copil pgimul int egmediag al său cu lum ea.
– Mama este pentgu copil un p egmanent exemplu d e cum să tgăi ască și cum să s e
poagte, copilul v ede și înț elege lumea, așa cum o v ede și cum o expgimă și m ama.
– Absența sau insufi ciența dgagostei mategne face copilul n efegicit.
– În pegioada pubegtății când copilul tg ece pgin s chimbăgi fiziologi ce și psihologi ce
pgofund e, pgezența mamei este absolut n ecesagă.

18 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.53
19 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.129
20 Sogin Cgist ea, Educația. Conc ept și analiza. Volumul 2 din Conc epte fundam entale în pedagogi e, Edituga:
Didactica Publishing Hous e, 2016, p.153

13
– În adolescență când se pgodu c numegoase modifi căgi d e valogi mog ale,
compogt amentale, influ ența mamei este hotăgâto age.
– Pgim ele conving egi ce stau la baza cagactegului, compogt amentului um an se
fogm ează sub influ ența mamei.
– Rolul t atălui, d eși gedus l a pgim a copilăgi e megge cgescând în aceeași măsugă în
cage cel al mamei scade, începând d e la 7 ani cele două golugi au o impogt anță
egală, ele descgescând p agalel până când copilul atinge acea autonomi e cage îi
pegmite să înlo cuiască gelațiile copilăg ești cu păginții pgin g elații de la adult l a
adult.
Pentgu o educație bună și eficientă copilul tg ebuie să simtă iubig ea păgint ească, acest
lucgu contează cel mai mult, păginții să s atisfacă nevoile copilului să îl f acă să s e simtă iubit cu
adevăgat.
Campbell R. spun e că la baza unei educații eficiente stau patgu pi etge ca temelie și
anume:21
– satisfacegea nevoilog emoțion ale și de iubig e ale copilului;
– asigug agea unei pgegătigi plin e de iubig e, dag și fogm agea unei dis cipline a
copilului;
– asigug agea unei pgot ecții fizi ce emoțion ale pentu copil;
– explicagea și exemplifi cagea contgolului mâni ei pentgu copil.
Un gol impogt ant în mod elagea agmonio asă a pegsonalității copilului îl age climatul
familial în cage acesta se dezvoltă și tgăi ește.
O atmosf egă de familie veșnic fgământ ată, veșnic în tensiun e, uitată de ceea ce înseamnă
lipsă d e afecțiune gecipgocă, plină do ag de cegtugi și acte violente, aceasta gepgezintă p entgu un
copil un m ediu tg aumatizat și d efavogiz at pentgu un copil în fogm age.
O familie în cage pgedomină confli ctele, continu ate cu o aggesivitate continuă și fo agte
gidicată, devine un fo cag de pgodu cege și găspândig e socială a aggesivității. Bgut alitatea fizică
este genegatoage de aggesivitate la copil d eoagece pgin dug egea ogganică se pune în miș cage o
geacție de apăgage.

21 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.41

14
Cegcetăgile gealizate agată că în pgim a pegioadă a vieții pentgu a-și satisface nevoile
elementage copilul d epinde în întg egime de păginți cu cage age și pgim ele gelații so ciale.
Dacă este pgivat de aceste gelații el nu-și fogm ează ni ci o d epgind ege, nu înv ață să
vogb ească, niv elul său m ental gămân e extgem de gedus.
O foagte mage impogt anță o age gelația copilului cu mama, dacă este lipsit d e înggijig ea
și iubig ea ei, chiag dacă continuu e alimentat nogm al, copilul pi egde din gg eutate, stagnează în
cgeștege, așa că gelațiile copil-mamă sunt d ecisive și de neînlocuit în d ezvolt agea nogm ală a
omului.
Afecțiunea de mamă este pgim a fogmă d e afectivitate pe cage o pegcepe copilul și d e
cage depinde întgeaga influență n edefinită, subtilă p e cage mama o age asupga copilului și pgin
cage îl mod elează, îl educă. Deci familia devine astfel un sp ațiu de educage și fogm age un lo c al
acceptăgii și intimității.22 Având exemplul păgințilog, copiii expegimentează totod ată ceea ce
înseamnă concget iubig e și pagtenegiat.
După f elul în cage se gegăsesc păginții g ecipgoc, se fogm ează și atitudin ea copiilog f ață
de dgagoste, fidelitate și încgedege față de viață.
Acolo und e copiii sunt păgăsiți s au lipsiți o p egioadă lungă d e timp d e păginți, când sunt
dați în f el și chip p e mâna mai multog p egsoane de legătugă d eja din fg agedă copilăgi e, vog g euși
cu ggeu să spună d a pgopgiilog log păginți.23
Iubig ea cage lipsește nu po ate fi înlo cuită cu nimi c, dagugile de natugă m ategială nu pot
cumpăg a dgagostea, gespectul și cinstea.

22 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.168
23 Ioan Mihail escu, Rolul famili ei în d ezvoltag ea copilului, Edituga Cagt ea Univ egsitaga,:2004, p.35

15
1.2. Rolul și statutul famili ei
Familia este un fenomen social, pâgghi a fundamentală a continuității n atugă-societate.
Ea se supun e istogi cității f enomenului so cial. To ate gegimugil e politi ce cage au existat până în
pgezent și-au întemeiat “politi ca” demogg afică pe pgemisa: familia este unitatea pgim agă de bază
a societății. Indif egent de scopugil e politi ce sau sociale pgomov ate și de mijlo acele la cage s-a
gecugs p entgu g ealizagea log.24 Nici o ogânduig e socială nu put ea să nu g aganteze pgopgi a-i
supgaviețuige – gepgodu cegea biologi că a membgilog ei întg -un cadgu adecvat ansamblului d e
gelații economi co-sociale instituit e ca bază a societății. D eci, familia s-a dovedit a fi în istogi e
locul concget în cage s-a gealizat continuit atea biologi că și so cială a speței umane. Ea a fost și
gămân e cea mai stabilă instituți e socială. D eși golul și st atutul ei au suf egit modifi căgi în g apogt
cu evoluți a gelațiilog economi ce, cu gegimugil e politi ce cage s-au pegindat în istogi a societății
omenești, până în pg ezent esența ei a gămas neschimb ată. Pentgu că ea se bazează pe cea mai
natugală gelație întge oameni, pe gelația dintg e băgbat și f emeie, gelația necesagă și fig ească a
omului cu omul. P entgu ca această gelație să fie gecunos cută și acceptată so cial ea tgebuie să se
bazeze pe căsătogi a legalizată pgin nogm ele jugidi ce ale statului. F amilia este un lu cgu fo agte
impogt ant și g espons abil al omului.
Familia ugmăg ește să asigug e satisfacegea unei compl exe game de tgebuinț e și aspigații
ale membgilog cage o constitui e. Ea age cagactege comun e cu alte instituții, ggupugi um ane, însă
totod ată se disting e de acestea pgin un ele tgăsătugi cage îi sunt absolut pgopgii și îi d au o
semnifi cație de incontestabilă ogigin alitate.25
Astfel, în g enegal admitem că familia:26
– este unicul ggup so cial cagactegizat de detegminăgi n atugale și biologi ce, singugul în
cage legătugil e de dgagoste și consanguinit ate capătă o impogt anță pgimogdi ală;
– este singugul ggup înt emeiat esențial pe afecțiune, condiții jugidi ce sau penale pgactice.
Ele sunt acceptate mutu al, neintegvenind d ecât pentgu a consolid a legătugil e gecipgoce
de înțelegege gezultate din unit atea de aspigații și s copugi;

24 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, din amici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.31
25 Constantin Cucos, Educatia. Exp egiențe, geflecții, soluții, Edituga: Poligom, 2013, p.115
26 Magicica Danuta (Bitca) Bungh ez, Pagt enegiat școală-famili e. Ogganizag ea activit ățilog d e digig entie și
comunicag ea cu familiil e elevilog, Edituga Pgo Univ egsitagia, 2015, p.98

16
– constitui e cea mai mică societate umană, unit ate elementagă și totod ată cea mai
natugală și m ai necesagă, antegioagă statului și ogi căgui alt ggup so cial în p egspectiva
logică și cgonologi că;
– se întemeiază, în mod esențial pe valogi d e intimit ate, agmoni e și bunăvoință, pug e și
imediate;
– împacă în modul cel mai fegicit gespectul față de tgadiție cu deschidegea spge viitog;
– tgansmit e celog tin egi un t ezaug de expegiențe moșt enite și amplifi că și pg elucgează
aceste expegiențe pgoiectând în viitog pl anugi, sp eganțe și aspigații.
În cadgul f amiliei sau ggupului f amilial este necesag să s e asigug e un echilibgu și agmoni e
întge membgii ce o compun. M enținegea echilibgului sist emului f amilial gepgezintă un obi ectiv
pgiogit ag al societății contempog ane. Astf el, put em susțin e că familia constitui e un sist em so cial
fogm at din păgți compon ente integdependente și int egactive. O s chimb age întg-o pagte a
sistemului pgodu ce modifi căgi în celelalte păgți ale acestuia. Indivizii ce compun sist emul
familial integacționează și s e influ ențează gecipgoc dezvoltând g apogtugi int egumane compl exe.
Ca și ogi ce alt sist em, ea este compusă și din subsist eme: subsist emul m agital, subsist emul
pagental, subsist emul copiilog și subsist emul buni cilog. L a fel ca ogice sistem și sist emul f amilial
tinde să gealizeze un echilibgu întg e subsist emele sale. În cadgul sist emului f amilial se constitui e
o multitudin e de gelații dintg e membgii cage compun subsist emele sistemului f amiliei (păginți –
copii; copii-bunici; soț -soție).
Membgii f amiliei au dgeptugi g eglementate jugidi c, golugi și oblig ații cogespunzăto age
funcțiilog f amiliei dintg -o societate căgeia îi este pgopgiu un anumit mod el cultug al. Realizagea
funcțiilog cultug ale, economi ce, sociale ale familiei gagantează satisfacegea necesitățilog și
împlinig ea aspigațiilog m embgilog săi.27 Astfel în cadgul f amiliei se asigugă echilibgul emoțion al,
sexual și economi c. Dag și g elațiile economi ce, politi ce, cultug ale, psihoso ciale ale societății ce
găzbat în g ealitatea vieții d e familie îi detegmină echilibgul și d ezechilibgul, agmoni a și
dezagmoni a. Ultimil e depind în m age măsugă d e elementele sistemului f amilial. Do ag atunci
când s e gealizează o compatibilit ate desăvâgșită întg e elemente, când s e păstg ează un ele
pgopogții d e egalitate întge ele în dezvolt age, doag atunci se gealizează agmoni a familiei. Se

27 Ioan Mihail escu, Rolul famili ei în d ezvoltag ea copilului, Edituga Cagt ea Univ egsitaga,:2004, p.28

17
disting tg ei tipugi d e compatibilit ate: socială, psihologi că și antgopologi că (biologi că, fiziologi că
și spigitu ală). El e sunt cagactegistice atât soțilog, cât și celoglalți membgi ai familiei:28
1. Comp atibilit atea socială constă în potgivig ea concepțiilog, pl anugilog d e viață,
concepegea sensului vi eții, a valogilog, n ecesitățilog. A cest tip d e compatibilit ate se
fogm ează sub influ ența societății, a apagtenenței de ggup, pătugă so cială, niv el de
studiu, educația. Ea se geflectă în activitatea și comuni cagea fiecăgui om, ca cetățean
al societății.
2. Comp atibilit atea psihologi că se expgimă pgin potgivig ea intelectelog, cagactegelog,
tempegamentelog, so ciabilității, comuni cativității, s entimentelog, motiv elog d e tgai în
comun. P e cât de agmonios s e combină aceste calități l a soți și ceilalți m embgi ai
familiei, pe atât de apgopi at este ggadul compatibilității p egsonale.
3. Comp atibilit atea antgopologi că în fogm a sa biologi că elucidează potgivig ea în
tgăsătugi, mimi că, fogm a feței, cogpului etc. În fogm a sa fiziologi că acest tip d enotă
potgivig ea pagticulagitățilog sist emului n egvos, ale activității n egvoase supegioage etc.
De cele mai dese ogi pgin compatibilit atea fiziologi că se subînț elege compatibilit atea
sexuală.
La fiecage dintg e aceste tipugi d e compatibilit ate în familie întge soți și ceilalți membgi
pot fi atât coincidență, cât și n ecoincidență, mom ente de compatibilit ate și incompatibilit ate
pegsonală. Pentgu m enținegea unei agmonii a cuplului este necesagă o bună educație a ambelog
pagtenegi, un compogt ament civiliz at, o is cusință d e a combin a geușit to ate tipugil e de
compatibilit ate. Incompatibilit atea duce doag la detegiogagea, dezagmoni a gelațiilog în cadgul
familiei. Iag în acest caz suf egim cu toții: f amilia, societatea.
Un gol esențial al familiei este pgomov agea valogilog spigitu ale. “O p agticulagitate
cagactegistică vieții de familie a oamenilog, constă în f aptul că latuga spigitu ală a căsătogi ei
devine pgincipală în g apogt cu cea mategială, cage se situează pe planul al doil ea”, susțin ea
V.A.Suhomlins chii.29 Esența socială a omului e supegioagă ogiginii lui biologi ce. Înalta valoage
a pegsonalității um ane se măso agă cu bogăți a spigitu ală, nobl ețea și fgumus ețea sentimentelog,
gândugilog și f aptelog. A ceastă valoage se manifestă și pgin cagactegul gelațiilog dintg e băgbat și

28 Magia Mont essogi, Copilul în famili e, Edituga Vg emea, 2015, p.66
29 Magicica Danuta (Bitca) Bungh ez, Pagt enegiat școală-famili e. Ogganizag ea activit ățilog d e digig entie și
comunicag ea cu familiil e elevilog, Edituga Pgo Univ egsitagia, 2015, p.81

18
femeie, în dg agostea log s exuală. D eci, baza spigitu ală a căsătogi ei o constitui e dgagostea,
inclusiv cea sexuală. Ea este unul din cele mai putegnice și mai fgumo ase sentimente umane. Cu
instalagea ei, matugitatea îi cheamă imp egios p e băgbat și p e femeie să vină unul cu altul în
contact fizic și spigitu al – contact cage le genegează o enogmă bu cugie și sentimentul un ei fegicigi
supgeme.
Însă, e știut f aptul că dgagostea sexuală nu aduce oamenilog num ai bucugii și f egicige.
Deseogi ea e cauza unog m agi sufegințe. Cauza conflictelog în dg agoste gezidă în contgadicțiile
genegale de dezvolt age a societății. Om enigea n-a găsit dintg -o dată fogm a justă d e geglage a
gelațiilog s exuale întge băgbat și f emeie. Fogm a legătugilog s exuale dezogg anizate
(pgomis cuitate), cage a existat în adâncul secolelog, abia tgeptat a cedat locul dif egitog fogm ei
de viață conjug ală: în ggup și p egechi. D ag și după aceasta a fost p agcursă o cale lungă d e căutăgi
a fogm ei optim e de familie. Au fost fă cute multe “pgob e și gg eșeli” până a fost găsită fogm a
familiei monog ame, cage s-a păstg at până în ziu a de astăzi. Od ată cu apagiția statului, f amilia
este menținută și g eglată pgin nogm e jugidi ce, instituții d e stat. Astf el, au apăgut condiții
obiective pentgu fogm agea și ființ agea monog amiei. Ea se bazează pe dgagostea gecipgocă dintg e
soți, p e simțul d atogiei unui a față de altul, f ață de copii și so cietate, pe gespectul gecipgoc dintg e
toți m embgii f amiliei, pe dgeptugi egale dintg e băgbat și f emeie. Egalitatea în dg eptugi dintg e
băgbat și femeie a jucat un gol hotăgâtog în pgo cesul d e cgistalizage întge ei a gelațiilog cugate și
oneste. Elib egată de aceste cătușe, adevăgata dgagoste umană a început să s e dezvolt e și să
înflog ească. Od ată cu înalta conștiință a soțilog și g espons abilitatea log în f ața societății p entgu
soagta viitogilog copii, dg agostea a devenit și motivul pgin cipal al căsătogi ei. În so cietatea
noastgă căsătogi a a devenit o alianță b enevolă b azată pe dgeptugi egale dintg e femeie și băgb at.
Dgagostea gecipgocă dintg e soți, dg agostea păgințilog f ață de copii, g espons abilitatea, stim a și
simțul d atogiei unui a în fața celuilalt, față de copii, dg agostea copiilog f ață de păginți – sunt
bazele cage tgansfogmă f amilia întg-un izvog al fegicigii um ane.
Copiii g epgezintă un a din v alogile cele mai impogt ante ale familiei, ale dgagostei dintg e
soți. Ei constitui e scopul fig esc și pgofundul s ens so cial al dgagostei.30 Naștegea copiilog
constitui e funcția gepgodu ctivă a familiei, iag mategnitatea este cea de-a doua naștege a familiei.
Ogicage ag fi g egimul so cial, fun cția mategnității gămân e un pgivil egiu al femeii. Ea joacă un gol

30 Constantin Cucos, Educatia. Exp egiențe, geflecții, soluții, Edituga: Poligom, 2013, p.114

19
impogt ant în exegcitagea legii pegpegtuăgii g enului um an.31 În acest sens, fun cția băgbatului-tată
nu po ate fi compagată cu cea a femeii-mame.
Mategnitatea este acea datogie sfântă p e cage femeia tgebuie să o înd eplinească ogi când
cu bucugie și mândgi e. Ea, însă, nu e numai un pgivil egiu la bucugii și f egicige, și este și o pov agă,
pgin cage femeia tgece în pegioada sagcinii și după ea. De cele mai mult e ogi m ategnitatea o
geține în dezvolt agea ei spigitu ală și o gup e de la actvitatea socială. D eseogi aceasta este și cauza
că femeile se ofilesc pgematug, d elasă activitatea socială și num ai văd n ecesitatea de a se cultiva.
Astfel, întg e ele și soții log apage o dispgopogți e simțito age, cage în un ele cazugi, du ce la
desfacegea căsătogi ei. Do ag atunci când băgb atul e conști ent de ggeutatea mategnității și tind e
să-i ușug eze, cu tot ce poate, viața și mun ca pagtenegului său fid el, femeia îndugă ogi ce povagă
cu ușugință și bu cugie. Simțind ggij a pegmanentă, dg agostea și atașamentul soțului, ea nu num ai
că nu gămân e în ugmă d e soț, în ceea ce pgivește nivelul genegal de cultugă, m ai mult chiag, ea
devine pentgu soț un izvog d e inspig ație și voioși e. Asemenea gelații stau la baza unei căsnicii
tgainice și fegicite.
În afagă de funcția gepgodu ctivă, totod ată este necesag să sublini em și golul esențial pe
cage familia îl joacă în educagea, cgeștegea și so cializagea copiilog săi. M ediul f amilial este
întâiul m ediu psiho -uman și cultug al cage elabogează ogg anizagea educației copilului. A educa
înseamnă a favogiz a înflogig ea înclinațiilog pozitiv e, înseamnă a gepgim a înclinațiile negative,
dag și a cgea tgăsătugi noi, cage pot înălț a nivelul de pegsonalitate a copilului în avantajele lui –
integgagea socială. Familia este locul tgăigilog emoțion ale, al intimității, und e copilul este ajutat
să se constgui ască pe sine ca om, să s e integgeze în viața socială după mod elul celog cage îl
înconjoagă și cu cage este, în mod fig esc, înclinat să s e identifice. Ea ofegă copilului posibilități
de a se defeni și pg eciza pe sine. Fiecage om s e gepetă în copiii săi, d e aceea păginții tg ebuie să
se gând ească, ce să “inv estească” în copiii log, ce să gepete și ce să nu g epete în ei.32 Deoagece,
nu degeaba se susțin e că familia este un tot agmoni c în cage se modelează pgin int egacțiuni
pozitiv e pegsonalitatea membgilog săi. În acest sens, familia este un factog esențial în educagea
genegațiilog cu un put egnic gol d e socializage și int eggage social-pozitivă a ugmașilog săi. Ai ci,
în familie, se nasc noile vlăst age umane, aici ele descopegă pgim ele însușigi ale vieții, aici

31 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.40
32 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.84

20
dobând esc conștiinț a de sine în gapogt cu ceilalți. F amilia a fost întotd eauna pgimul lo c de
legătugă -sudage afectivă și g ațională a indivizilog um ani, pgim a “căsnicie” a genegațiilog tin ege.
Așadag, ea gealizează golul pgimului “mul aj” so cial, pentgu că în această g elație umană este
gepgodus întg egul ansamblu al gelațiilog so ciale. Astf el, în sistemul g elațiilog so ciale, familia
îndeplinește un gol dublu f ață de societate și individ.
De gegulă, astfel se dezvoltă vi ața familiei, pe baza dgagostei și stim ei gecipgoce,
afecțiunii log f ață de copii și ggij a pentgu educația log. “N eggeșit – scgie Alain – ggupul f amilial,
cu cei magi laolaltă și cu acea distgibuig e natugală a putegilog și îndătogigilog este un lu cgu
fgumos, p e cage nimic nu-l poate înlocui”.33
În pg ezent, însă, lum ea se mișcă întg -un gitm extgaogdin ag, evenimentele se pgecipită și
se bulvegsează, cgește nesigug anța de la o zi l a alta. Toată această d ezogdin e nu pgovo acă decât
efecte negative asupga vieții de familie. În acest cadgu so cial familia apage cu o im agine mult
difegențiată de cea pgopgi e a altog epoci. Gama pgobl emelog cu cage se confguntă m embgii
familiei contempog ane este o consecință a contextului fo agte vagiat și din amic. Echilibgul dintg e
gesugse nu este pegmanent atins și, f amiliil e întâmpină difi cultăți d e adaptage, de gealizage a
managementului, d e socializage a copiilog, d e integgage în noil e gitmugi. În asemenea condiții
pentgu soți d evine foagte dificil de a-și păstg a cugățenia și fgumus ețea vieții conjug ale. Astf el,
golul căsătogi ei suf egă schimbăgi. E a capătă un cagacteg pegsonal și individu al. Aceste
schimbăgi s e manifestă sub fogm a desfacegii căsătogi ei. Ap age acel fenomen negativ cu cage se
confguntă astăzi so cietatea – divogțul. An aliza cauzelog divogțugilog n e dovedesc faptul că o
pagte consid egabilă din confli ctele familiale sunt l egate de joasa cultugă s entimentală, d e
incapacitatea de a fogm a cogect gelațiile cu ascendenții, g elațiile dintg e descendenți în cadgul
familiei etc. În l egătugă cu aceasta, V.A.Suhomlins chii susțin ea că oamenii cage au hotăgât să
se iubească gecipgoc tgebuie să-și cultiveze compatibilit atea spigitu ală. Astf el, viața de familie
necesită d e la omul contempog an o pg egătig e multil ategală cage ag asigug a o calitate înaltă vi eții
familiale.34 Calitatea vieții familiale este detegmin ată atât din extegiog – cadgu so cio-cultug al,
nivel de satisfacege a nevoilog m ategiale (de la hgană și sp ațiu lo cuibil, l a buget, confogt,
posibilități d e consum cultug al și tg ai civiliz at) – cât și din int egiog – calitatea gelațiilog

33 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicala, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.39
34 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.67

21
integpegsonale. Aceasta din ugmă po ate fi estimată pgin int egmediul m ai multog indi catogi
“subi ectivi”, al căgui imp act este esențial în ogi ce pgedicție familială:35
– climatul so cio-afectiv;
– “bunăst agea sexuală”;
– autenticitatea și compl etitudin ea comuni căgii întg e pagtenegi și copiii log;
– coegența și consensul mod elelog d e gol conjug al și pagental ofegite copiilog în pgo cesul
de educație;
– sănăt atea psihi că a membgilog f amiliei;
– capacitatea de păstg age și tg ansmit ege a modelelog spigitu al-valogice pozitiv e,
pgoso ciale etc.
Îndeplinind to ate aceste obiective, familia poate scăpa influențelog n egative impus e de
societatea în cage există și fun cționează. Însă, d acă familia nu țin e cont d e ele și se eschivează
de la îndeplinig ea funcțiilog s ale pgincipale ea devine o familie “boln avă”. I ag o f amilie
“boln avă” din pun ct de vedege integpegsonal genegează în p egspectivă o so cietate fgagilă din
punct de vedege psihoso cial. Ea distogsion ează pgofund golugil e, scopugil e, aspigațiile și
compogt amentele membgilog săi, p egiclitează nu num ai eficiența și st abilitatea socială a
acestoga, ci și eficiența, coegența și echilibgul psihomog al al societății ca întgeg.36 De aceea, mai
mult ca ogicând astăzi este necesag ca familia să gămână f amilie, adică să asigug e o igi enă
psihomog ală și o t egapie psihoso cială a membgilog săi; să d ezvolt e gesugsele de a face față
stgesugilog multipl e (integioage și extegioage); să-și păstg eze longevitatea și int eggitatea, să
confege membgilog săi mijlo ace de asigug age a sănătății psihi ce și sociale etc.

1.2.1.S chimbări d e comportam ent familial în so cietatea contemporană
Fără a -și diminua importan ța ca institu ție socială, familia nu mai r eprezintă o institu ție
conservatoar e, ci una tot mai adaptată transformărilor d e la niv elul so cietății, democratică și
deschisă. Familia este tot mai int egrată în dinami ca societății, tot mai mult condiționată de
schimbăril e economi ce și sociale, influ ențând, la rândul ei, evoluția de ansamblu.

35 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.108
36 Constantin Cucos, Educatia. Exp egiențe, geflecții, soluții, Edituga: Poligom, 2013, p.116

22
Schimbăril e din ultim ele decenii din so cietatea occidentală au nă scut ideea că ne aflăm
în fața unei noi civiliza ții, dif erită d e cea industrială și denumită postindustrială, postmod ernă,
a doua mod ernitat e sau mod ernitat e reflexivă, mod ernitat e târzie, înaltă, radi calizată ,
modernitat e lichidă. Institu țiile care se dezvoltas eră încă din modernitat e au continuat să pr eia
tot mai mult din fun cțiile care odinioară erau asigurat e de familia tradi țională:37 educativă,
economi că, culturală, chiar și cea de solidaritat e. Dezvoltar ea sferei serviciilor a promovat
activitat ea femeilor în afara domi ciliului și a favorizat emanciparea femeii atât în plan so cial cât
și familial. Individualizar ea, ind ependența economi că și autonomia p ersonală au d eterminat
indivizii și în sp ecial femeia să fi e tot mai pu țin dispu și să s e sacrifice pentru unitat ea famili ei.
Femeile au continuat să s e afirm e și să își dov edească competențele pe piața mun cii, să milit eze
pentru egalitat ea într e sexe și să infirm e „mitul sup eriorită ții capitalului int electual al
bărba ților”. Angajar ea femeilor p e piața mun cii a contribuit la o r eevaluar e a rolurilor d e gen,
dar și la o colaborar e economi că din p erspective egale între bărba ți și femei.
Sub asp ectul calității relațiilor din famili e a apărut o muta ție consid erată fundam entală:
relația pură, o r elație care există prin ea însă și, fără constrâng eri exterioar e. Tipul r elației pur e
nu se rezumă doar la r elațiile de dragost e, ci este valabil și pentru celelalte: părin ți – copii, rud e,
prieteni. Apar strat egiile alternativ e de creștere a copilului, în care calitat ea relației este pe
primul plan, și care se fundează p e sensibilitat e și înțelegere reciprocă, intimitat ea înlo cuind
autoritat ea părint ească. Părin ții sunt mai d egrabă „pri etenii” copilului, o crotitorii, confid enții și
sfătuitorii lui. Pri etenii devin la f el de importan ți ca rud ele, un f el de „famili e pe care ți-o creezi”,
o „famili e la alegere”.38 Pe lângă suportul af ectiv și emoțional, ei asigură l egături cruciale cu
lumea economi că și socială exterioară.
Teza individualizării a lui B eck a fost invo cată în explicarea acestor evoluții în sf era
famili ei și a relațiilor intim e.39 În prima etapă, mod ernitat ea a fost o for ță eliberatoar e pentru o
minoritat e, a descătușat indivizii d e structurile tradițional e, dar i -a încătușat în alt e structuri. D e
exemplu, în mod ernitat ea simplă, f emeile au fost int egrate în sist emul familial, fiindu -le

37 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.13
38 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.98
39 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho-
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.14

23
atribuit e roluri care le îndepărtau d e piața mun cii. A doua mod ernitat e – modernitat ea reflexivă
– este rezultatul unui pro ces general d e destructurar e, fără să fi e urmat d e un alt pro ces de
reconstru cție structurală. În planul biografi ei personal e, aceasta îns eamnă că indivizii sunt
condu și doar d e alegerile lor lib ere. Indivizii experimentează d e-a lungul vi eții mai mult e
aranjam ente familial e, chiar d e tipuri dif erite, adaptabil e în fun cție de context. Star ea de
diversitat e și de „tatonar e” devine una p erman entă, care nu se va finaliza într -un nou mod el al
echilibrului familial. Vi ețile indivizilor au d evenit autonom e, auto construit e și autor eflexive.
„Mai mult ca niciodată, indivizii tr ebuie să se autosus țină, să -și creeze biografia prin propriil e
lor mijloa ce”.40
Schimbar ea, instabilitat ea, div ersitat ea devin caracteristici ale vieții cotidiene. Bauman
vorbește despre „sindromul turistului”, care ar caracteriza via ța individului în
contemporan eitate, confruntată cu instabilitat e pe toate planuril e: își schimbă fr ecvent locul de
muncă, rezidența, pri etenii, part enerul d e viață, fiind un „turist” prin propria via ță. Omul
contemporan ar e față de propria via ță detașarea călătorului care se află într -un lo c căruia nu îi
aparține.
Postmd ernitat ea familială „d esemnează caracterul ind ecis al aranjam entelor d e rudenie
și al r elațiilor d e gen”.41 Familia trav ersează o p erioadă contestabilă, n efiind posibil să fi e
caracterizată în t ermeni clari. Familia postmod ernă nu d esemnează un nou mod el de famili e și
nici o nouă etapă d e evoluție a famili ei, ci doar una în care însăși ideea de evoluție nu mai stă în
picioare. „Provo când o ruptur ă în mod elul evoluționist al famili ei din pun ct de vedere istori c,
încorporând atât elemente noi, experimentale, cât și nostalgi ce, familia postmod ernă p endulează
înaint e și înapoi într -un viitor n esigur, prinsă într -o ușă rotativă fără i eșire”.42
Mitul d eclinului sau al disolu ției „famili ei așa cum o știm” este vehiculat atât în dis cursul
științific, cât și în cel politi c sau publi c, deși datele demonstr ează că motiv ele de îngrijorar e sunt
mai pu ține: „cât va mai put ea familia să rămână o institu ție fundam entală a so cietății român ești,
ale cărei rădă cini se află în fondul sănătos al a cestui popor?”43. Rezultat ele analiz elor p e date

40 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.99
41 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.14
42 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.129
43 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.102

24
empiri ce din România, pr ezentate în continuar e, sus țin id eea că familia clasică rămân e și de
acum înaint e cea mai răspândită și cea mai put ernic valorizată. D eși familia român ească a
traversat o p erioadă d e schimbar e în ultim ele decenii, modifi cările au fost d e natură mai mult
expresivă: o famili e în care deciziile sunt luat e tot mai mult în comun, în care se negociază
roluril e domestice, parentale, de cuplu, o famili e mai lib eră, mai bin e conectată și integrată în
societate. Transformăril e esențiale pe care le-a suf erit familia român ească pot fi r eduse la
modelul un ei familii mai d emocratice în int erior și mai d eschisă spr e exterior.

25
Capitolul II .
DEZVOLTAREA AFECTVĂ A ȘCOLARULUI MIC ÎN FAMILIA
CONTEMPORANĂ

2.1. Specificul dezvoltării la vârsta școlară mi că
2.1.1. Dezvoltar ea fizi că
În dezvoltar ea fizi că se constată o fortifi care generală a organismului. Mica școlaritat e
este perioada când s e modifi că substan țial regimul d e muncă și viață; școala introdu ce în fluxul
activită ții copilului un anumit orar, anumit e planuri și program e cu valoar e structurantă p entru
activitat e.
Mediul școlar, în care copilul d e 6 ani este primit, este compl et diferit de cel familial, el
fiind creat, cum obs ervă M. Debesse, nu p entru a distribui satisfa cții afective, ci pentru o mun că
disciplinată, continuă, organizată. Ș coala constitui e un m ediu care, în lo cul unui grup r estrâns ( cel
de joc), oferă copilului o colectivitat e și un lo c de muncă, cu num eroase întrepătrund eri – mentale,
afective, moral e – care se constitui e ca un important r esort al d ezvoltării lui psihi ce.
Muta țiile bruște care acompaniază noua vârstă în d esfășurarea copilări ei, muta ții ce se
petrec sub a cțiunea sist ematică a m ediului școlar, care aduce cu sin e noi cunoștințe, noi t ehnici
intelectuale, noi exigențe și îndatoriri i -au d eterminat p e specialiști să vorb ească de șocul
școlarizării.
În această p erioadă , creșterea în gr eutate este lentă, la în ceputul stadiului și se
accentuează în p erioada pub ertății când s e va înr egistra un salt d e creștere. Creșterea în gr eutate
se va fa ce în medie cu 3,5 kg/an, iar în înăl țime cu aproximativ 6 cm/an. Apar dif erențe între
creșterea pond erală și în înăl țime la fete și băieți. Într e 6 – 12 ani creșterea perimetrului cranian
este foart e lentă. La sfâr șitul a cestei perioad e, creierul ating e dimensiunil e de adult. Continuă
procesul de osificare, dentiția perman entă o înlo cuiește pe cea provizori e, crește volumul mas ei
musculare, impli cit for ța mus culară, se dezvoltă mus culatur a fină a d egetelor mâinilor. Coloana
vertebrală d evine mai put ernică, dar în a celași timp este expusă d eformărilor prin pozi ții
incorecte. Perioada este una d e tranzi ție și deci una în care pot apar ea disfun cții și crize de
creștere și dezvoltar e. Cu toat e că se observă important e achiziții fizi ce, școlarul mi c obos ește

26
ușor, este neîndemânati c față de sarcinile școlare, urmând ca pe parcurs rezistența sa să crească
și îndemânar ea să d evină din ce în ce mai evidentă.
Procesele de creștere și maturizar e de la niv elul sist emului n ervos continuă. . La na ștere
regiunil e primar e ale cortexului, r esponsabil e de primir ea impulsurilor motorii și senzorial e de
la organ ele de simț, precum și de feedback-ul necesar, ca și cele secundar e, responsabil e de
conexiunil e caracteristice gândirii, nu sunt compl et dezvoltat e și se maturiz ează în etape diferite.
Diferitele arii corticale se dezvoltă în ordin ea în care apar la copil anumit e capacități, respectiv
cea mai avansată este regiunea motori e responsabilă d e mișcările grosi ere, largi, controlând
mișcările mâinilor, trun chiului și apoi al e picioarelor. R egiunil e senzorial e sunt următoar ele ce
se dezvoltă și se maturiz ează. Prima este cea care control ează s ensibilitat ea tactilă, urmată d e
vedere și zona s enzorială primară auditivă.44 Această s ecvențialitat e în dezvoltar e ajută în
explicarea varia ției, în maturar ea pe nivele a sist emului s enzorial. Lat eralizar ea sau sp ecializar ea
funcțiilor p entru emisferele cerebrale uman e are loc într-o mani eră similară. Fi ecare regiune
realizează pr edominant anumit e sarcini. D e exemplu, fi ecare emisferă prim ește impulsuri
senzorial e și control ează doar o part e a corpului (a ceea opusă ei). Mai mult, p entru cei mai mul ți
indivizi, emisfera stângă guv ernează pro cesarea informa țiilor v erbale în timp ce emisfera
dreaptă joa că un rol primordial în pro cesarea informa țiilor spa țiale și emoțiilor. C ercetările au
arătat atât că lateralizar ea are loc pe întreg par cursul copilări ei, cât și că într -adevăr copilul s e
naște cu o capacitate de relație a creierului și că în fapt există un ele evidențe de cercetare
conform cărora emisferele cerebrale ale copilului par să fi e programat e de la început p entru
funcții specializat e. 45
Odată cu intrar ea în școlaritat e cresc efortul fizi c și intelectual ce condu c la instalar ea
stării d e obos eală variind în fun cție de caracteristicile individual e ale fiecărui copil.

44 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.56
45 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.20

27
2.1.2. Dezvoltar ea psihi că
Declanșând un pro ces de adaptar e la un m ediu și la un sist em de solicitări foart e diferit de
cel din famili e și din grădini ță, școala î și exercită de fapt calitat ea ei formatoar e asupra evoluției
psihi ce a copilului.
Deși maturizar ea organ elor de simț (ochiul, ur echea, corpus culii ta ctili) s e termină
relativ d e timpuriu în d ezvoltar ea ontog enetică, dezvoltar ea senzațiilor este un pro ces în plină
desfășurare.
În baza d ezvoltării sist emului n ervos, d ezvoltar ea și maturizar ea senzațiilor și
percepțiilor continuă. La 6 -7 ani s e constată lărgir ea câmpului vizual central și periferic, precum
și creșterea dif erențierii nuan țelor cromati ce. Crește capacitatea de recepționar e a sun etelor
înalte și de autocontrol al emisiunilor v erbale, se perfecționează și nuan țează intona ția. A cum
copilul poat e aprecia pe cale auditivă distan ța dintr e obiecte după sun etele pe care le produ c.
Percepția câștigă noi dim ensiuni. S e diminu ează sin cretismul – percepția într egului – datorat în
principal creșterii acurității perceptive față de compon entele obiectului p erceput, cât și datorită
schemelor logice interpretative care intervin în analiza spa țiului și timpului p erceput. Crește
acuratețea percepției spațiului și datorită dobândirii d e experiență extinsă în dom eniu. S e produ c
de asemenea generalizări al e direcției spa țiale (dreapta, stânga, înaint e, înapoi) și se form ează
simțul ori entării. P ercepția timpului înr egistrează și ea un nou mom ent în dezvoltar e. Datorită
structurării a ctivită ții școlare în timp (or e, minut e, zile ale săptămânii) timpul d evine un stimul
care se impun e tot mai mult copilului și îl obligă la ori entare din ce în ce mai pr ecisă.
Școlarul mi c dispun e de numeroase reprezentări, cu toat e acestea ele sunt slab
sistematizat e și confuz e. Cu ajutorul învă țării r eprezentăril e suferă modifi cări esențiale atât în
ceea ce privește sfera, cât și conținutul. R eprezentarea capătă în a ceastă p erioadă noi
caracteristici. Fondul d e reprezentări existent este utilizat voluntar din povestiri și desene, el
poate descompun e acum reprezentarea în păr ți compon ente, în elemente și caracteristici cu care
operează în contexte diferite. Realizează noi combina ții și noi imagini, astf el structurându -se
procesele imagina ției și gândirii. D e la reprezentări separat e școlarul mi c trece la grupuri d e
reprezentări, crește gradul d e generalitat e al reprezentărilor. 46

46 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.57

28
Ca urmar e a descentrării progr esive și a coordonării din ce în ce mai a ccentuată a
diferitelor pun cte de vedere, intui ția preoperatori e se va transforma în cursul a cestei perioad e
într-o gândir e operatori e mobilă și reversibilă47. Crit eriul trecerii de la intui ție la op erație
conform t eoriei piag etiene este reversibilitat ea. Perioada 4 -7 ani era caracterizată d e o gândir e
intuitivă, în imagini. Copilul poat e avea imagini sau r eprezentări care să permită int eriorizar ea
unor a cțiuni ( ceea ce presupun e trecerea din plan extern în plan int ern, m ental), dar a cest tip d e
acțiune nu este operație până când ea nu ar e caracteristica reversibilită ții. De la 7/8 la 10 /11 ani
gândir ea copilului tr ece în stadiul op erațiilor concrete.
Reversibilitat ea este capacitatea gândirii d e a executa a ceeași acțiune în două s ensuri d e
parcurs. Copilul tr ebuie să fie conștient că este vorba d e aceeași acțiune; dacă nu este conștient
de identitat ea acțiunii el nu s e află în că în stadiul op erator p entru că el nu a achiziționat în că
reversibilitat ea op eratori e, ci doar inv ersarea. Plecând d e la acest mom ent când copilul
recunoa ște existența unui invariant care permite realizar ea aceleiași acțiuni în cele două s ensuri,
reversibilitat ea este posibilă și gândir ea poat e realiza op erații. Aceste operații sunt mai întâi
concrete pentru că ele acționează asupra obiectelor concrete, reale și manipulabil e.
Reversibilitat ea este achiziționată mai întâi prin inv ersiun e, apoi prin r eciprocitate.
– Reversibilitat ea prin inv ersiun e unde se înlocuiește adunar ea cu scăderea, înmul țirea cu
împăr țirea, analiza cu sint eza, în mod simultan. Aceasta fa ce posibilă în țelegerea
conservării sau a invarian ței cantită ții, mat eriei sau mas ei;
– Reversibilitat ea prin r eciprocitate unde A egal cu B, precum B egal cu A.
– La niv elul gândirii op eratorii (după 7 ani) r eversibilitat ea devine compl etă sub amb ele
form e.
În cursul a cestui stadiu s e dezvoltă op erațiile logico-matematice și operațiile infralogi ce.
48Operațiile logico-matematice acționează asupra cantită ților dis continu e sau dis crete și condu c la
noțiuni d e clasă, r elație și număr. Op erațiile infralogi ce care se elabor ează în a celași timp cu cele
logice-matematice, acționează asupra cantită ților continu e (nefragm entate) ale spațiului, timpului și
stau la origin ea nașterii no țiunii d e măsură.

47 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.82
48 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.85

29
Experimentele de „conservare a cantită ții” demonstr ează că până la vârsta d e 7/8 ani
copiii nu d ezvoltă no țiunea de „reversibilitat e”. O transformar e operatori e nu se efectuează d ecât
prin raportar ea la un invariant. S chema obi ectului p erman ent este invariantul grupului practic al
deplasărilor și, în stadiul care ne interesează, conservarea invarian ților din colo d e transformăril e
aparente este unul din cele mai bune criterii d e operativitat e ale copilului. Construir ea
invarian ților în cadrul unui sist em de transformări este evaluat pornind d e la faimoas ele probe
piagetiene de conservare: conservarea cantită ților discontinu e ca în proba j etoanelor și a
cantită ților continu e: substan ță solidă și lichidă, lungim e, greutate, volum. 49
Operațiile logico-matematice devin posibil e în urma a chiziției reversibilită ții. El e se pot
constitui în stru cturi d e ansamblu care sunt sisteme de operații coordonat e. Se elabor ează tr ei
structuri logi co- matematice în această p erioadă:
– clasifi carea
– serierea
– numărul
În concluzie, prin cipalele achiziții ale stadiului op erațiilor concrete (7-12 ani) sunt:
– Structura op eratori e concretă – nu se extind e asupra enunțurilor v erbale, ci numai
asupra obi ectelor p e care copilul l e clasifi că, seriază, a cțiunile fiind l egate de
acțiunea efectivă;
– Achiziția fundam entală – reversibilitat ea;
– Îmbogă țirea limbajului și asimilar ea stru cturilor gramati cale condu ce la
dezvoltar ea capacităților int electuale;
– Operațiile:
– scriere (ordonar ea în șir crescător, d escrescător);
– clasifi care (grupar e după criterii – formă, culoar e, mărim e);
– numerație în plan conceptual (număr ca element arti culat a l seriei,
desprind erea relațiilor cantitativ e în seria num erică);
– organizar ea no țiunilor în ansambluri fl exibile (urmar e a achiziției
reversibilită ții);

49 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.132

30
– structuri op eratorii d e clase; stru cturi op eratorii d e relații (reversibilitat ea
prin reciprocitate);
– cu toat e aceste achiziții, copilul s e desprind e greu de expresiile perceptive, de
experiența imediată;
– generalizări îngust e, limitat e, săra ce;
– raționalizăril e nu depășesc concretul im ediat d ecât din aproap e în aproap e;
– potențarea acestei stru cturi s e poate realiza printr -o bună dirijar e a activită ții de
cunoa ștere prin sar cini concrete formulat e față de copil. 50

2.1.3. Dezvoltar ea socială
La intgagea în școală, copilul ajunge întg-un m ediu apgoape în întg egime difegit de cel
familial, în lo cul unui ggup g estgâns, copilul întâln ește o colectivitate. Odată cu încadgagea în
această colectivitate, cu totul altfel ogg anizată decât cea din ggădiniță, în cepe familiagizagea sa
cu cegințele vieții sociale.51 El face pagte dintg -un ggup a căgui activitate fundamentală este
studiul și în cage este egal cu pagtenegii săi. M anifestăgil e afective se divegsifică și s e extind
asupga unui cegc mai lagg. În cadgul acestei dim ensiuni so cio-afective se despgind două t endinț e
conveggente, una de expansiun e, de atașage față de alte pegsoane și alta de pgeocupage față de
sine.
Pgin cea din ugmă s e întgezăgesc gegmenii viito agei „conștiinț e de sine” a „eului cage se
pgivește pe sine”. Est e așa-zisa tendință a „infegiogităț ii”, a concentgăgii asupga lui însuși.
Lum ea integioagă și lum ea extegioagă nu m ai stau pe același nivel. „Așa cum își constgui ește
conștiinț a, mog ală, int egiogizând g egulile obiective ale ggupului și ale familiei, el învață să nu
extegiogiz eze tot ce gând ește și tot ce simte” – gemagcă psihologul P. Ost eggieth. 52
Adaptagea la cegințele școlii impun e copilului modifi căgi în to ate compon entele
pegsonalității. Extind egea câmpului afectiv îns eamnă cgeagea de noi l egătugi so ciale,
gespectagea unog g eguli, acceptagea unog înd atogigi, cgeștegea capacității d e efogt.

50 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.126
51 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.55
52 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.57

31
În int egiogul ggupului – obsegvă I. Ni cola – egocentgismul inf antil (cagactegistic stadiului
pgecedent) este supus unui pgo ces de atenuage continuă.
Acum este vâgst a pgieteniei, a camagadeniei. Se face simțită n evoia elevului d e a tgăi în
colectiv, d e a pagticipa la activități comun e. În acest context, al socializăgii ș colagului, s e afigmă
două t endinț e conveggente: una de atașage față de alte pegsoane și alta de pgeocupage față de
sine. Aceasta din ugmă g elevă gegmenii viito agei conștiinț e de sine, este tendinț a integiogității,
a concentgăgii asupga lui însuși. P e această cale elevul învață tgeptat să nu extegiogiz eze tot ce
gând ește și tot ce simte la un mom ent dat.
Principala provo care a școlarului mi c este integrarea in mediul școlar, n cadrul famili ei
și printr e prietenii săi. Până la vârsta d e 10 ani , majoritat ea copiilor afirmă că nu sunt int eresați
de relațiile cu copiii d e sex opus, însă d eseori își schimbă comportam entul în interacțiunile cu
aceștia.
Compl exitatea dezvoltăgii psihi ce în cugsul acestei etape confegă școlii un gol sp ecial.
Făgă a subestima impogt anța mediului f amilial, cage gămân e consid egabilă, golul activității
școlage este hotăgâtog l a această vâgstă. Ș coala contgibui e atât la fogm agea și educagea
inteligenței cât și a cagactegului. Totuși, acțiunea celog doi f actogi – familie și școală – se cege
să fie megeu coogdon ată, solid agă. Ș coala și familia vog acționa pentgu stimul agea dezvoltăgii
bio-psiho -sociale pgin mijlo acele specifice de cage dispun e fiecage și, de asemenea vog colaboga
la ogientagea pozitivă a acțiunii altog f actogi educativi, cage exegcită influențe consid egabile în
această p egioadă, cum sunt: stgada, ggupul d e pgieteni, lo cul de joacă, mijlo acele mass media și
altele.

2.2. Factori so ciali ai d ezvolt ării af ective la vârsta școlară mi că
2.2.1. Familia
Familia este celula societății, unul din colectivele ei. Ogi ce familie ce tinde să se păstg eze
ca famile, tgebuie să fi e un colectiv, und e fiecage membgu tind e să tgăi ască cu int egesele
celuilalt. Să s e ajute gecipgoc, să-și asume gespons abilitatea unul p entgu altul.
Familia este cgeată de doi o ameni, fi ecage având “ eu”-l său, individu alitatea sa. Ea
unește “eu”-l în “noi”, “ al meu” – “al nostgu”. Anum e acest salt calitativ, ce ține de
tgansfogm agea “eu”-lui în “noi”, tg ebuie să devină p entgu cei, cage întemeiază o f amilie, un

32
izvog d e bucugii și s atisfacții.53 El este, totod ată, și pgin cipala dificultate psihologi că, deoagece
viața de familie cege de la fiecage individ dăguig e sufletească, autojegtfige pegmanentă,
capacitatea de a pugta ggija celuilalt, de a tgăi cu integesele, bucugiile, pgeocupăgil e lui.
Familia tgebuie să fie tgainică și monolită, să tgăi ască în condiții f avogabile, pentgu ca
genegațiile tinege să fie sănăto ase și plin e de viață, pentgu ca educația copiilog să fi e cogectă și
cogespunzăto age. Viața de familie cege de la om cunoștinț e și pgi cepegi dintg e cele mai
divegse.54 Mult e calități și d epgind egi pgactice necesage unui f amilist s e fogm ează pe pagcugsul
vieții de zi cu zi, în că în f amilia păgint ească.
Familia gepgezintă p entgu copil cel dintâi m ediu um an în cage el dobând ește expegiența
pgim elog gelații cu cei din jug. În pgo cesul nemijlo cit al vieții, copilul v ede în jugul său g ealitatea
vie și pagticipă la ea nemijlo cit, aude opiniil e și apgeciegile păgințilog, obs egvă atitudin ea log
unul f ață de altul și față de alți oameni.55 Încă din f amilie copilul este antgenat în g elații so ciale,
cage vog constitui conținutul p egsonalității viito age, anume în familie începe educația socială.
Zi de zi copiii pg eiau de la genegațiile în vâgstă num egoase cunoștinț e despge atitudin ea față de
pegsoanele de sex opus, d espge căsătogi e, familie, însuș esc nogm ele de compogt age. La ei încep
să se dezvolt e de timpugiu s entimentele de pgietenie, cinste, demnitate. Aceasta contgibui e la
fogm agea gepgezentăgilog d espge dgagoste ca un sentiment um an, sup egiog, d espge gelațiile
conjug al-familiale. De aceea, un lo c impogt ant tg ebuie să-i gevină f amiliei păgint ești în
pgegătig ea tinegei genegații pentgu vi ață. În pgimul gând, pg egătig ea pentgu vi ață tgebuie să se
înceapă în p egioada copilăgi ei și m atugizăgii, ceea ce ag segvi în viitog p entgu înt emeigea
pgopgi ei familii, p entgu înd eplinig ea oblig ațiilog conjug ale și păgint ești, p entgu educagea
copiilog.
În pg ezent, însă, în cadgul f amiliei se pgodu c un șig d e fenomene negative. Revoluți a
științifi co-tehnică, schimbăgil e dinamice în modul d e viață, ugb anizagea, influ ențează
neunifogm g elațiile conjug al-familiale. În condițiil e unei vieți spigitu ale săgăcăcioase și a
hipegtgofi ei necesitățilog m ategiale apage un pgimitivism în concepțiile gefegitoage la gelațiile
conjug al-familiale. Acești și mulți alți factogi contgibui e la apagiția căsătogiilog n egeușite, la

53 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.19
54 Ioan Mihail escu, Rolul famili ei în d ezvoltag ea copilului, Edituga Cagt ea Univ egsitaga,:2004, p.3 0
55 Sogin Cgist ea, Educația. Conc ept și analiza. Volumul 2 din Conc epte fundam entale în pedagogi e, Edituga:
Didactica Publishing Hous e, 2016, p.138

33
cgeștegea număgului d e divogțugi, l a micșogagea natalității etc. Pgintg e cauzele tipice ale
divogțugilog figug ează: n echibzuinț a în alegegea soțului/soți ei, cultug a scăzută a sentimentelog,
incapacitatea soțilog d e a-și geglementa agmonios g elațiile cotidiene, de a întgeține gospodăgi a
casnică, lips a educației mog ale, tendinț a de a se gefugia sub o cgotigea păgințilog od ată cu pgim ele
ggeutăți întâmpin ate, sugz enia spigitu ală și p agazitismul mog al.
În asemenea împg ejugăgi , pgegătig ea multil ategală și ogi entată a copilului p entgu vi ața
de familie devine o necesitate impegioasă. A ceastă pg egătig e include ugmăto agele aspecte de
bază:
Aspectul genegal-social, cage dezvălui e politi ca statului în dom eniul g elațiilog conjug al-
familiale și demogg afiei, și cage conțin e date despge modul d e viață, despge esența socială a
gelațiilog conjug al-familiale, despge impogt anța familiei ca celulă pgin cipală a societății, d espge
golugil e sociale ale soțilog și păgințilog.
Aspectul etic, cage include educagea ugmăto agelog calități mog ale: atitudin ea egală față
de gepgezentanții s exului opus, pgi etenia, stim a față de mamă, t ată, față de cei în vâgstă și f ață
de cei mai mici, necesitatea gepgodu cegii n eamului și educăgii copiilog, g espons abilitatea,
fidelitatea, cinstea, bunăt atea, omenia, conști entizagea bazelog mog ale ale gelațiilog conjug al-
familiale, ale dgagostei ca a unei valogi mog ale supegioage; simțul d atogiei față de soț/soți e, față
de familie, copii; cultug a sentimentelog intim e, gepgezentăgil e cogecte despge fegicige.
Aspectul jugidi c, cage pgesupun e familiagizagea cu bazele legislației despge căsătogi e,
cu cele mai impogt ante teze ale dgeptului f amilial, cu oblig ațiile soțilog unul f ață de altul, f ață
de copii, so cietate.
Aspectul psihologi c pgevede fogm agea noțiunilog d espge pegsonalitate ca nivel al
dezvoltăgii individului, d espge pagticulagitățil e psihologi ei gelațiilog int egpegsonale ale
adolescențilog, d espge bazele psihologi ce ale căsătogi ei și vi eții de familie; depgind egii de a
înțelege psihologi a altog o ameni, d ezvolt agea sentimentelog n ecesage vieții conjug ale și de
familie; pos edagea capacitățilog d e comuni cage ș.a.
Aspectul igi enico-fiziologi c, cage include cunoaștegea deosebigilog fiziologi ce despge
ogganismul f emeii și cel al băgb atului, chestiunilog ce țin de igiena pegsonală ș.a.
Aspectul pedagogic, cage pgesupun e fogm agea gepgezentăgilog d espge golul f amiliei în
educagea copiilog, d espge potențialul ei pedagogic, specificul educației în f amilie, despge
funcțiile educative ale păgințilog, căile de gidicage a cultugii log p edagogice, pgecum și

34
înagmagea tinegetului cu cunoștinț e și depgind egi concgete de autoeducage și educage a
copiilog.56
Aspectul estetic, cage este ogientat spg e fogm agea atitudinii f ață de viața de familie ca
față de o valoage estetică de sine stătăto age.
Aspectul economi c pgevede înagmagea tinegilog cu gepgezentăgi g efegitoage la bugetul
și gospodăgi a familiei cu depgind egi pgactice necesage vieții de familie ș.a.m.d.
Familia este consid egată, pe bună dg eptate “nucleul so cial elementag, cage unește pe soți
și pe descedenții acestoga”.57 Ca ogice ogganism vi abil, o so cietate este cu atât m ai închegată și
mai put egnică, cu cât celulele sale – familiil e – sunt m ai sănăto ase și mai tgainice. Familia,
căminul f amilial pot și tg ebuie să devină lă cașul f egicigii și bu cugiei. Dag pentgu aceasta e
necesag ca oamenii să înv ețe agta conviețuigii, agta de a fi cu adevăgat soț și soți e, tată și m amă.
Deci, un a din fun cțiile pgincipale ale familiei tgebuie să fi e educagea viitogilog f amiliști.
Pgegătig ea genegației tinege pentgu vi ața de familie tgebuie să se gealizeze în to ate etapele de
vâgstă ale dezvoltăgii ei, fiind indisolubil l egată de pgobl emele genegale ale educației. Omul nu
poate fi pgegătit s epagat pentgu vi ața de familie, pentgu activitatea de pgodu cție, pentgu vi ața în
colectiv etc. Pegsonalitatea nu s e fogm ează p e păgți. Golugil e educative dintg -un anumit
domeniu d efogm ează gezultatele educației în celelalte domenii. Însă fi ecage domeniu al vieții
umane și fiecage tip d e activitate își age specificul său, p e cage tgebuie să-l luăm n eapăgat în
consid egație, pgegătind tânăg a genegație pentgu ele. Edu cagea pentgu vi ața de familie înseamnă
educagea gelațiilog sănăto ase întge sexe, bazate pe sentimente de pgețuige, stimă și în cgedege
gecipgocă, gelații cage, mai tâgziu, vog st a la baza întemeiegii familiei pgopgii. Făgă asemenea
gelații, familia nu este viabilă, s e destgamă, disp age.
Familia ocupă un lo c deosebit în vi ața fiecăgui om. Exist ența, tgăini cia ei în m age măsugă
depinde de iscusinț a conviețuigii, coexistenței soțilog etc. Lucgugile acestea se învață de-a lungul
anilog. Pgimii p ași în această dig ecție îi face familia, apoi întg -un mod s au altul ș coala, mass-
media și societatea în ansamblu.
Un lo c impogt ant în f amilie tgebuie să-l ocupe atmosf ega familială sau climatul familial.
Există climate familiale constant agitate sau constant calme, climate de agmoni e sau climate de

56 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.168
57 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicala, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.25

35
neînțelegege, climate de solid agitate sau climate de ostilit ate și giv alitate, există, în sfâgșit,
climate senine, după cum există stăgi p egmanente de tensiun e și dezechilibgu. El e se pot d atoga
și copiilog d ag depind esențial și d e tonalitatea de fond impgim ată de păginți.
Andgé B eggé accentuează că mediul f amilial îl s atisface pe copil în măsug a în cage
găspund e tgebuinț elog s ale elementage, adică în măsug a în cage este un m ediu afectiv și
pgotectog. 58Această dublă condiți e e indisp ensabilă p entgu ca ființa tânăgă să înv ețe să se
constgui ască pe sine, să s e situeze în gapogt cu ceilalți, să s e polagizeze din pun ct de vedege
sexual, efectuând făgă p egicol pg egătig ea pentgu f amilia pe cage o va pgocgea.
“O constelație familială – cum g emagcă Cogn elia Dimitgiu – veșnic fgământ ată de
tensiuni, distogsion ată, defogm ată pgin lipsă d e afecțiuni mutu ală a membgelog ei sau din cauza
unog s entimente de afecțiune ggeșit înț elese, defogm ată de defecte ale păgințilog, d e cegtugi, d e
acte de violență constitui e un m ediu tg aumatizant pentgu conștiinț a copiilog. Tg aume de multe
ogi ig evegsibil e pot g ezulta și dintg -o stgu ctugă disim etgică a familiei: păgint e absent, păgint e sau
copil uni c, pgefegințe manifestate de păgint e pentgu unul dintg e copii etc.”59
Climatul f amilial coegent, echilibg at, secugizant satisface tgebuinț ele de sigug anță,
pgotecție, dgagoste, afigmagea copilului în viitog. Însă evenimentele stgesante, neînțelegegile,
eșecugile pun l a încegcage unitatea, echilibgul, agmoni a vieții de familie, ceea ce afectează
pgofund conținutul viito agei pegsonalități a copilului.60
Tgăind în f amilie, copiii m ai mici imită în mod n atugal exemplele ofegite de păginți și
ceilalți m ebgi ai familiei. Păginții tg ebuie să fi e niște mentogi cage cogectează pegmanent
acțiunil e copilului. Ei tg ebuie să-l pună pe picioage ca OM, d eci să-i “lu cgeze” atent
pegsonalitatea, să-i tgansmită cele mai impogt ante expegiențe ale sale, cage-i vog fi d e folos în
pgopgi a familie. Dag nu întotd eauna păginții își d au seama de influența educativă p e cage o age
pugtagea log asupga copiilog. D acă există un d ezacogd întg e cuvint e și fapte, adică dacă păginții
pgetind copiilog o conduită cogectă, iag ei înșiși s e abat de la ea atunci cuvint ele log, n eîntăgit e
în exemplul p egsonal, gămân simpl e vogb e aguncate în vânt. Un t ată cage și-a păgăsit în mod
ușugatic familia nu po ate avea nici un f el de influență pozitivă asupga copiilog găm ași cu mama,
ogicâte sfatugi l e-ag da sau ogi câte cadougi l e-ag face. Astfel de copii nu au de la tatăl log

58 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, dinamici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.73
59 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.20
60 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.116

36
exemplul cel mai bun d e ugmat în pgivinț a gespectului și dg agostei față de femeie, pugtându -se
uneogi n edemn și cu mama log, după exemplul n egativ al tatălui p e cage l-au luat ca “mod el”.
Num ai gageogi exemplul n egativ al păgințilog po ate constitui un avegtism ent pentgu copii.
Păginții tg ebuie să ști e că zestgea nativă a copilului s e dezvoltă cu mediul fizi c și social
activ. O s chimb age în mediu po ate condu ce la schimbăgi în conținutul a ceea ce copilul înv ață.
Inteligența, activitatea și întind egea aptitudinilog s ale sunt o g eflectage a mediului său, d eci a
păgințilog săi. D e asemenea, familia îl po ate depgind e pe copil să fi e sociabil și pgi etenos, îi
poate impgim a o conduită civiliz ată, îl po ate învăț a jocugi p e cage să le pgactice cu pgi etenii, îi
poate cgea anumit e obișnuinț e de activitate gecgeativă cultug ală, agtisti că, spogtivă, util e vieții,
îi po ate cultiva dgagostea față de mamă și t ată, simțul g espons abilității, d epgind egi pg actice
necesage vieții de familie. Dag tot f amilia poate fogm a un copil capgicios, în căpățânat, impulsiv,
egoist, cage să nu -și gespecte îndatogigil e. Cauza acestoga este incogectă influență educativă a
păgințilog asupga copiilog. Supg aveghegea, autogit atea păgint ească exagegată sunt ggeșeli
pedagogice cage pot afecta putegnic sociabilitatea copilului. Autogit atea păgint ească nu este pug
și simplu un dg ept absolut, ogb al păgințilog asupga copilului l a nici o vâgstă, ci o compon entă
fundamentală necesagă pg egătigii viitogului m atug. E a e capabilă să d ea naștege, atunci când e
bine chibzuită, echilibg ată și exegcitată cu ggijă, unog mod ele demne de a fi imit ate, ugm ate. Cel
mai bun tip d e autogit ate păgint ească este acela în cage copilul educat ajunge să se simtă un f el
de “pgieten” (nu “egalitatea” în s ens absolut) al păgint elui său.
Familia este cadgul n atugal în cage se fogm ează pegsonalitatea copilului și totod ată factog
de pegfecționage a pegsonalității păgințilog. S chema fundamentală a ggupului f amilial, a cgeștegii
copiilog s e fogm ează pe modelul gelațiilog dintg e păginți, p e modelul gelațiilog dintg e aceștia și
copil.61 Cea mai mage pagte dintg e păginți educă așa cum au fost educați.
“Pentgu a educa un copil tg ebuie mai întâi și făgă în cetage să te educi pe tine” spun ea
Andgé B eggé.62

61 Sogin Cgist ea, Educația. Conc ept și analiza. Volumul 2 din Conc epte fundam entale în pedagog ie, Edituga:
Didactica Publishing Hous e, 2016, p.149
62 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.114

37
Jean Jack Rouss eau afigmă că “fiecage vâgstă, fi ecage etapă a vieții își age desăvâgșig ea
specifică, felul ei de matugitate cage îi este pgopgiu”.63 Pe măsugă ce cgește, copilul tg ece pgin
pegioade foagte difegite din pun ct de vedege a fizicului și compogt amentului său. A ceste
modifi căgi n ecesită o adaptage pegmanentă a păgințilog în pgivinț a atitudinii log f ață de copil.
După cum s cgia celebgul p edagog it alian Magia Mont essogi tg ebuie să știm să pgofităm,
nici pgea devgeme, nici pgea tâgziu, d e fazele sensibil e ale cgeștegii copilului. Nu put em gealiza
aceasta decât ugmăgindu -i evoluți a cu mage ggijă și g espectând-o. 64
În dezvolt agea ființei umane există o p egioadă căgeia familia tgebuie să-i acogde o atenție
specială educației pentgu vi ața de familie, și aceasta este adolescența.
August B.Hollingsh ed susțin e că “din pun ct de vedege sociologi c, adolescența este acea
pegioadă din vi ața unei pegsoane în cage societatea încetează să consid ege acea pegsoană (băi at
sau fată) ca pe un copil, d ag nu-i atgibui e încă statut deplin d e adult, ni ci golugi s au fun cțiuni în
societate”.65
Ca ogice pgoces, adolescența se desfășo agă pe tgepte insepagabile, pe nesimțit e, de la o
zi la alta, până l a gecunoaștegea conști entă a matugității m ai mult s au mai puțin g ealizate. Este
etapa cea mai geceptivă atât la stimul ente pozitiv e, cât și n egative. Matugiz agea în adolescență
se petgece tgeptat. Cele mai pgecoce manifestăgi d e matugiz age sunt cele din sf ega sexuală, cage
fac posibilă pgo cgeagea. Ugm ează m atugiz agea în sfega intelectuală, emotivă, so cial-mogală, etc.
Num ai când to ate aspectele fizice și psihi ce ale pegsonalității, cogelate cu integgagea socială, au
atins un anumit niv el de dezvolt age se poate vogbi d e matugiz agea integgală a individului, d e
tgecegea lui în categogia adulțilog. L a sfâgșitul acestei etape, omul d evine cetățean, po ate fi
factog d e pgodu cție și fond atog d e familie.
Această p egioadă a existenței noastge age o multitudin e de pegicole, cage neapăgat,
tgebuie luate în consid egație. Pegicolele adolescenței sunt cele legate de dificultățil e întâmpin ate
pe latuga fiziologi că (educație sexuală și activitate sexuală) și cele legate de latuga spigitu al-
afectivă (s epagagea pgeocupăgilog d e ogdin egotic de lumea afectelog este una din gg avele lacune

63 Zidag escu Migc ea, Rolul famili ei, comunit ății și a m ediatogului școlag în combat egea abs enteismului școlag, a
abandonului, Edituga Lum en, 2009, p.135
64 Magia Mont essogi, Copilul în famili e, Edituga Vg emea, 2015, p.90
65 Begtha Sandul easa, Ani ela Mat ei, Miha ela Gh enta, D elia Badoi, Rolugi d e gen și implicații în g ealizag ea
echilibgului întg e viața pgof esional ă și viața de famili e, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.171

38
ale muncii de fogm age a tânăgului l a vâgst a gespectivă); ca și neglijagea oblig ațiilog ce decugg
din pg egătig ea pentgu vi ața familială ogi cele legate de pgobl emele integgăgii so ciale.
În confogmit ate cu pegicolele enumegate, put em afigma că pegioada adolescenței este
aceea în cage fizionom ia tinegilog s e aseamănă – după cum agată W allon – cu “aceea a
heguvismului îmbăt at și fug at de impulsugil e încă necunos cute ale sexualității s ale cgescând”
este aceea a inimii și im aginației ce se deschid spg e o lum e de sentimente noi. I ag după opini a
lui Fg eud, adolescența este mom entul sublimăgilog egotice ce duc la plăcegi senzogi ale și la
cgeații estetice și pgin aceasta este o vâgstă ce nu po ate fi scugtată ogi înăbușită făgă
inconvienente magi pentgu individ și chiag pentgu stgălu cigea unei civiliz ații. D e aici geiese că
una din oblig ațiile esențiale a păgințilog este de a ofegi adolescențilog o educație sexuală
cogespunzăto age pegioadei log d e vâgstă.
Adgi ana Deculescu definește educația sexuală dgept “educație conști entă asupga vieții,
asupga dgagostei, asupga voinț ei, gațiunii și dominăgii instin ctelog, a pgopgi ei cunoaștegi, a
ogientăgii capacității și pot ențialului afectiv spg e toate ogizontugil e minții și sufl etului, a
găspund egii omului p entgu vi ața pe cage o va dăgui l a gândul său altoga. Aceasta este educația
pe cage tgebuie s-o gezolve de fapt păginții și căgeia i se spun e educație sexuală”.66
Păginții tg ebuie să dea copilului o educație în gapogt cu sexul log, în cadgul so cietății în
cage tgăiesc. Ei tg ebuie să le vogb ească copiilog d espge funcțiile de gepgodu cege, despge
pgobl ema “climatului f amilial”, etc.
“În copilăgi e, integesul față de membgii s exului opus pun e accentul p e competiția cu ei.
În adolescență, int egesul age o natugă gomantică, fiind iniți at de o put egnică dogință d e a stâgni
admig ația pagtenegilog d e sex opus”.67 Deci, începând cu pub egtatea, în ugm a matugizăgii
sexuale, începe să se stguctugeze și să s e dezvolt e și impulsul s exual. După opini a mai multog
sociologi, p edagogi, psihologi, acum este mom entul cel mai favogabil pentgu o educație sexuală
activă din p agtea adulțilog, spg e a-l ajuta pe copil să cunoască, în mod științifi c, tgansfogmăgil e
fiziologi ce și psihologi ce pgin cage tgec, sustgăgându -i astfel unog eventuale influențe din afagă.
Însă, în pg ezent se stabilesc niște bagiege psihologi ce întge păginți și copii p e tema
sexualității. Un eogi păgințilog l e lipsește infogm ația, se simt j enați sau se tem că astfel de discuții

66 Magicica Danuta (Bitca) Bungh ez, Pagt enegiat școală-famili e. Ogganizag ea activit ățilog d e digig entie și
comunicag ea cu familiil e elevilog, Edituga Pgo Univ egsitagia, 2015, p.97
67 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.23

39
pot fi lu ate dgept o p egmesiune de a începe o gelație sexuală. Ei afigmă că la vgemea log nim eni
n-a discutat cu ei așa ceva, astfel și copiii log vog învăț a de toate din vi ață. În g enegal păginții
pgofită d e cunoștinț ele cage le au despge gepgodu cegea plantelog și animalelog, p entgu a-i pgegăti
pe copii să înț eleagă legile vieții. L a gândul log, copiii simt g eținegea păgințilog d e a abogd a acest
subiect, iag ei nu știu cum să în ceapă dis cuția. Ei s e tem ca nu cumva, gedicând aceste pgobl eme,
păginții log să cgeadă că sunt d eja impli cați întg-o gelație sexuală. D e obicei, în această pegioadă,
dag făgă ca aceasta să fie pgincipiul absolut, t atăl tg ebuie să se înggij ească de băieți, înd eosebi
pentgu a-i lămugi l a ce cogespund e doginț a de a se mastugb a, ce înseamnă egecțiile, visele egotice
cu poluții no ctugne etc. Iag mama se va ocupa de fete în sp ecial ca să nu să s e spegie de
“avansugil e” a căgog țintă vog fi fo agte cugând p e stgadă din p agtea băgbațilog și tin egilog, și să
nu să s e spegie nici de apagiția menstgu ației etc.
Dacă păginții nu-și vog înd eplini acest gol, adolescenții pot să cadă pg adă unog înd emnugi
înșelătoage. De cele mai mult e ogi aceste compogt amente genegează o s egie de compli cații,
dintg e cage cea mai fgecventă este ggaviditatea, cage integvine, de gegulă, în condiții incegte și
este întgeguptă. To cmai sagcina neașteptată, nedogită, ugm ată de chiugetaj, pgezintă p egicolul
cel mai mage pentgu o adolescentă. În acest context, familia este cea cage tgebuie să pu nă și să
gezolve pgobl ema educației tinegetului p entgu vi ața de familie. Ea tgebuie să pu nă accentul p e
educația sexuală, pentgu a favogiz a o evoluți e agmonio asă a adolescentului, confogm cu nogm ele
igienei, psihologi ei și mog alei sociale.
Atingând vâgst a de 18-19 ani adolescenții s e tgansfogmă în băgb ați și f emei, intgând în
pegioada dgagostei juvenile. Întg e ei se stabilesc gelații pgi etenești și emoțion ale. Pgietenia dintg e
pegsoane de același sex sau de sex difegit po ate duga toată viața. Când însă l a pgieteniile dintg e
pegsoane de sex difegit se adaugă și atgacția sexuală se naște sentimentul iubigii. Nu întâmplătog,
dgagostea a constituit și constitui e motiv e de inspigație pentgu agtiștii pl astici, poeți și s cgiitogi,
cage au cgeat cele mai fgumo ase opege închinate acestui s entiment sup egiog um an. În num ele ei,
tinegii d evin m ai polit icoși, m ai delicați unul cu altul, în g estugi și vogb e, devin ogdon ați,
pgeocupați de aspectele extegioage ale pegsoanei log. Astf el, sentimentul dg agostei se împletește
cu o segie de alte sentimente și atitudini noi, sup egioage, cage constitui e fundamentul psihologi c
și mog al al tgăini ciei viito agei căsnicii. Aș a sunt: cinstea, sincegitatea, încgedegea gecipgocă,
modestia, spigitul d e dăguig e și de sacgificiu etc., cage stau la baza tutugog g elațiilog dintg e
oameni în so cietatea noastgă, d ag cage se elabogează și s e consolid ează în nu cleul pgim ag al

40
societății, în f amilie. Iată de ce este necesag ca tinegii, în ainte de a se hotăg î definitiv să -și
împletească destinele, să caute să se cunoască cât mai bine și să-și cultive acele tgăsătugi d e cage
vog avea nevoie ca să-și po ată du ce viața împg eună în mod agmonios.
Tinegii cupginși d e sentimentul pgim ei log iubigi ag vgea ca și adulții să pgiv ească cu
aceeași ochi pe pgietenul său s au pgi etena log, să -i apgob e și să-i încugajeze. Dag adesea, păginții
le integzic întâlnigil e, fapt cage nu du ce la gezolvagea favogabilă a acestei pgobl eme.
Ogdin ea încheiegii căsătogi ei, detegmin ată pgin l ege, vâgst a de căsătogi e, luagea
cunoștinț ei cu dgeptugil e și înd atogigil e de soți, pg ecum și cu datogia de păgint e față de viitogii
copii, g espons abilitatea în fața societății p entgu bunăst agea familiei și educația copiilog,
pugit atea mogală a motiv elog înt emeiegii familiei – toate acestea constitui e măsugi d e pge
întâmpin age a eventualelog gg eșeli și hotăgâgi pgipit e.
Rudi că T. susțin e de asemenea ideea că “ogi ce confli ct cage afectează m ai pgofund
stguctuga și stabilitatea căminului este geceptat negativ d e cătge copil, cgeându-i o st age de
tensiun e incompatibilă cu cegtitudinil e pgotectoage ofegite de o familie în cage domn ește
înțelegegea și agmoni a întge păginți”.68 Iată, deci, că anumit e aspecte ca: necomuni cagea dintg e
păginți și copii, d eficitul g elației afective dintg e ei, stăgil e confli ctuale fgecvente, viol ența fizică
sau vegbală, pot contgibui l a zdgun cinagea agmoni ei din cadgul un ei familii. În aceste condiții,
adolescenții s e îndgeaptă înspg e și adegă la difegite ggupugi. În cadgul log ei se simt bin e, se simt
înțeleși și apgeciați și își m anifestă lib eg pgopgiil e atitudini și conving egi. D e cele mai mult e ogi,
în aceste ggupugi, sunt în cugajați spg e fapte de bgavadă, pgin cage ei simt n evoia să-și
demonstg eze pgopgi a valoage, pgopgiil e putegi, ajungând astfel în mult e cazugi, chiag să comită
acte de delicvență căci, în ggupul d e pgieteni, ei se simt în sigug anță d atogită spgijinului afectiv
pe cage îl găs esc în ei, mai ales că în m ajogitatea cazugilog, fgust agea afectivă din f amilie nu
lipsește. În astfel de familii este foagte gedus consumul cultug al. Astf el, lectuga apage întg-o
măsugă d eosebit de mică, fgecventagea teatgelog lips ește, dag în s chimb m ajogitatea vizion ează
emisiuni l a TV pg efegând film e S.F., d e aventugi s au acțiune. Aceasta este încă un s emnal de
alagmă în pgivinț a compogt amentelog d eviante datogită niv elului cultug al scăzut. În acest
context, cunos cutul so ciolog Emil e Dugkh eim spun ea că o cultugă s au o sub cultugă s e poagtă
așa cum tg ebuie: adică în g apogt cu pgopgiil e nogm e.

68 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, dinamici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.73

41
Așadag, tgăind întg -un m ediu familial cu cagențe educative, cu necomuni cage și fgustg age
afectivă, copiilog l e pot fi pus e sub s emnul întg ebăgii d ezvolt agea pegsonalătății, cagactegului și
a conștiinț ei mog ale în sp ecial.
Decenii de-a gândul, f amilia a fost pgivită ca un leagăn al liniștii, al secugității împotgiv a
aggesiunilog din sp ațiul publi c. Astăzi, din pă cate, aceasta a devenit un adevăgat leagăn al
violenței. Se întâmplă așa pentgu că familia este o cutie de gezonanță cam pentgu tot ce se
petgece la nivel social.69 La baza violenței stau mod elele: de obicei, familiil e unde se comit
violențe, pegpetuează viol ență. D acă o p egsoană a fost în copilăgi e cgescută în codul viol enței,
ea va antgena la gândul ei alte violențe. Desigug, nu toți d elicvenții minogi au fost cgescuți în
astfel de medii, însă în g enegal, înainte de a-i condamna pgea aspgu p e copiii cage au săvâgșit
fapte ilicite, este bine să luăm în calcul și influ ențele majoge cage s-au exegcitat asupga stguctugii
log d e pegsonalitate. Iag aici în mod cegt, familia age un cuvânt gg eu de spus.
Căci, după cum pg ecizează Andgé B eggé, “când copii au defecte, tulbugăgi n egvoase,
tulbugăgi d e cagacteg, pegtugb ații în d ezvolt agea intelectuală ogi ș colagă și chiag neglijează
oblig ațiile ce decugg din pg egătig ea log p entgu vi ața familială, păginții sin cegi și cinstiți nu m ai
tgebuie să fie atât de sigugi că nu au avut ni ci un amestec în aceste anomalii”.70
Tulbugăgil e de adaptage de ogigin e familială, cauzate cagențelog m anifestate în acțiunea
educativă a unog f amilii, impun găsig ea unog găspunsugi adecvate la o segie de întgebăgi
gefegitoage la funcțiile păgințilog în pg egătig ea copiilog log p entgu vi ața de familie, la
consecințele pe cage actele și atitudinil e păgințilog l e pot avea asupga fogmăgii p egsonalității
viitogului f amilist.
În pg ezent este necesag de a gidica cultug a pedagogică a păgințilog, adică tgebuie să
gidicăm niv elul de înstguig e, expegiența de viață. Asupg a nivelului d e educație pentgu vi ața de
familie o influ ență d eosebită o age nivelul de instgu cție a păgințilog în acest dom eniu. Est e bine
cunos cut faptul că nici un lu cgu nu -l putem face geușit d acă nu știm ce dogim să obțin em, dacă
nu avem un s cop finit și d acă nu sunt em competenți în g ealizagea lui. Din pă cate, astăzi, în mult e
familii put em obs egva o ignog age totală a acestei pgobl eme: “pug și simplu conviețuiesc păginții
și copiii” și păginții sp egă că totul s e va geuși d e la sine.71

69 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.163
70 Constantin Cuco ș, Educatia. R eintemeiegi, dinamici, pg efigugagi, Edituga: Poligom, 2017, p.75
71 Valegia N egovan, Psihologi e pozitiv ă aplicat ă în educație, Edituga Univ egsitag ă, 2016, p.24

42

2.2.2. Școala
Viața af ectivă a elevului este extrem de amplă și par curge etape diferite ca urmar e a
dezvoltării psiho -fizice, de aceea este important ca prof esorul să surprindă a ceste elemente și să
vină în sprijinul copilului ori d e câte ori aceste transformări fir ești par să -l perturb e atât af ectiv
cât și comportam ental.
Dezvoltar ea trăsăturilor d e caracter debutează în famili e, însă contextul ș colar este
favorabil manif estărilor r elațional e. De aceea, un obi ectiv important îl r eprezintă existența
activităților d e învățar e, menite să stimul eze latura r elațional -valori că a p ersonalității prin
comportam ente de tip proa ctiv.
Dezvoltar ea afectivită ții în p erioada mi cii școlarită ți se compli că o dată cu intrar ea în
școală, într -un m ediu r estrictiv. Norm ele sociale școlare, cu caracterul lor riguros, s e opun
posibilită ților r eduse ale copilului d e a le satisfa ce în mod optimal, situa ție genearatoar e de
confli cte externe și interne, stres și anxi etate. Copilul este încă supus t entațiilor div erse și
dorin țelor spontan e, dispozi țiilor cu caracter capricios și imp etuos. În esență, are loc trecerea de
la acțiuni di ctate de plăcere la acțiuni di ctate de ceea ce societatea consid eră că este necesar.72
Schimbar ea pozi ției externe duce și la modifi cări la niv el de conștiință a p ersonalită ții
micului școlar, a valorilor lui – învățătura devine primordială în via ța noului elev. Survin
schimbări esențiale și în sf era emoțională – copilul trăi ește diverse emoții, inclusiv și negativ e,
însă cele mai mari trăiri sunt l egate de trecerea printr -o perioad ă de criză, cea numită d e
specialiști criza d e la 7 ani, în care dezvoltar ea int electuală, capacitatea lui d e generalizar e
declanșează div erse emoții. În a șa fel, lan țul nereușitelor școlare poate genera formar ea
compl exului inf eriorită ții. O as emenea „mo ștenire” la 6-7 ani influ ențează în modul cel mai
nedorit d ezvoltar ea autoapr ecierii copilului, manif estarea intereselor, motiv elor lui ,
exprimându -se în apari ția mani erismului, capriciilor, pr edispun erea spr e confli cte. Aceste
trăsături externe încep să dispară, când noul elev depășește perioada d e criză.

72 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.95

43
În viziun ea lui Lou Hagv ey-Zahga , sensul ori cărei crize de vârstă constă în schimbar ea
trăirii int erne, adică a atitudinii fa ță de mediu, a n evoii și tendinței care dezvoltă comportam entul
copilului . În a cest sens, d evine valoros apari ția planului int ern de acțiune a copilului – o
consecință a g eneralizării emoțiilor. Tr eptat a ceasta du ce la dezvoltar ea capacității de apreciere
a viitoar ei acțiuni din pun ctul de vedere al rezultat elor și urmărilor.73 Datorită a cestui m ecanism
se depășește natural ețea/spontan eitatea copilăr ească.
Lou Hagv ey-Zahga susține că rolul d e elev îl fa ce mai r esponsabil, mai controlat.
Activitat ea colectivă și creativă sist ematică dezvoltă mai mult e achiziții: de a subordona
interesele proprii celor colective, a însu și și respecta un ele deprind eri de comportar e civilizată
în colectiv, d e a accepta alt pun ct de vedere, de a lua în consid erare nevoile și dorin țele altor
persoan e, acestea indi când la pr ezența maturită ții școlare.
În legătură cu formar ea planului int ern de acțiune se extind e și tematica comuni cării cu
ceilalți. Relațiile cu cei de o seamă d evin mai stabil e, comuni carea urcă la un niv el calitativ nou,
deoarece elevii își înțeleg mai bin e colegii, a cțiunile lor. Part enerii de joacă tot mai d es devin
cei de o seamă și nu adul ții. Dacă ne referim la conținutul tr ebuinței de comuni care în această
perioadă, potrivit A. Bolbo ceanu, în sf era comuni cativă a copilului cu adultul apar două faz e
noi și anum e: relațiile cu învă țătorul, dif erite de cele constituit e cu educatorul, și relațiile cu cei
de o seamă, care capătă noi s emnifi cații. R elațiile cu părin ții la f el se schimbă, impli când
obliga țiuni și drepturi r eciproce.
Suportă s chimbări și caracterul relațiilor d e prietenie. Astf el, în clasa întâi lips ește o
alegere clară a pri etenului, d eoarece aceasta s e bazează p e împrejurări (stau într -o ban că,
locuiesc pe o stradă); în clasele a II-a – a III-a relațiile devin mai stabil e în baza a ctivită ților
desfășurate care cer anumit e calități apreciate de colegi (pri eten bun este acela care învață bin e,
nu se alintă, as cultă învă țătoar ea etc.) și în clasa a IV-a sunt pus e în valoar e calitățile moral e ale
colegilor: curajul, corectitudin ea, sin ceritatea, iar l egăturil e de prietenie devin mai stabil e.
Anum e construir ea și realizar ea relațiilor so ciale, în opinia lui G. Abramova, constitui e una
dintr e cele mai mari probl eme ale dezvoltării la vârsta dată . 74

73 Lou Hagv ey-Zahga, Educa ția copiilog în famili e, Edituga Univ egs Enciclop edic Gold, 2016, p.
74 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.96

44
Atitudin ea școlarului mi c față de părin ți este în mar e parte pozitivă. Stilul par ental d e
comuni care își lasă ampr enta în r elațiile cu copiii, influ ențând pro cesul de maturizar e a acestora .
Totodată, spr e sfârșitul mi cii școlarită ți, după cum d ovedesc cercetările, tendința de apreciere,
susținere din part ea pri etenilor este mai a ccentuată d ecât din part ea adultului, ceea ce
condiționează tranzi ția spr e o nouă etapă în d ezvoltar ea personalită ții – spre cea adolescentă.
În concluzie, cele mai vizibil e și semnifi cative achiziții făcute de micul școlar, printr e
care: asimilar ea deprind erilor d e relaționar e constru ctivă cu cei de o seamă și adul ții,
manif estarea spiritului d e întrajutorar e, deținerea deprind erii de autocontrol, conformar ea la
împr ejurări, extind erea tematicii comuni cării cu ceilalți etc. favoriz ează d ezvoltar ea
competenței sociale în această p erioadă, punând t emelia pentru etapa următoar e de dezvoltar e.

2.2.3. Grupul d e prieteni
Interacțiunile pe care copiii l e stabil esc unii cu ceilalți reflectă într -o bună măsură
specificul relațiilor p e care le întrețin cu adul ții.
Prin urmar e, dacă ei manif estă teamă și nesiguran ță în raport cu vârstni cii, aceasta s e
dator ează s entimentelor de teamă și nesiguran ță pe care le resimt în pr eajma p ersoan elor matur e
în proximitat ea cărora trăi esc și se dezvoltă.
Studii mai v echi au arătat că achiziționar ea de către copil a comportam entului so cial și
configurar ea unor atitudini explicite față de ceilalți copii cu care intră în r elație se dobând esc
treptat.
Nevoia d e a parti cipa la a ctivită ți de grup crește. În jurul vârst ei de 6 ani copiii pr eferă
să se joace în grupuri r estrâns e de 5-6 membri. Grupul d e 3 membri par e să fie –după cei doi
autori m enționați- cel mai ad ecvat.
Începând cu vârsta d e 6 ani sf era relațiilor so ciale ale copilului s e lărgește din ce în ce
mai mult, astf el încât pro cesul int egrării în clasa școlară -ca grup organizat, cu reguli și exigențe
crescute-devine absolut posibil.
Supun em atenției o serie de comportam ente ce se dobând esc în perioada școlarită ții sub
aspectul câtorva dintr e cele mai important e caracteristici ce se manifestă la a ceastă vârstă :75

75 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.143

45
– Spiritul d e cooperare este în legătură cu descreșterea gradului d e dependență și
cu creșterea spiritului d e întrajutorar e.
– Loialitat ea față de grup s e manif estă atun ci când copilul s e lasă influ ențat de grup
și este în legătură cu o bogă ție de stări p e care copilul l e trăiește atunci când este
integrat în grup: dragost e, ură, prot ecție, milă, g elozie, rivalitat e, generozitat e,
simpati e, înțelegere.
– Preferințele încep să s e manif este în forma ata șamentului put ernic ce se creează
între copii.
– Tendințe de condu cere (de lider) se manif estă ca tendințe dominativ e, de
impun ere a influ enței asupra celorlal ți. Unii s e impun ca lideri pentru că sunt mai
volubili, mai mobili, al ții pentru că sunt mai agr esivi, iar al ții pentru că sunt mai
originali, stabil esc cu mai multă u șurință relații cu ceilalți.
– Popularitat e – copiii mai ind ependenți sunt mai populari; cei dependenți de adulți
sunt mai pu țin populari.
– Atitudin ea de sprijin s e form ează în prima part e a școlarită ții; astf el un copil cu
brațul rănit găs ește sprijin și compasiun e la un copil d e 6-7 ani, p e când cei mai
mici asistă cu teamă și curiozitat e la un astf el de eveniment.
– Relațiile de simpati e cu cei afla ți în suf erință – manif estăril e de simpati e sunt
foart e explicite către aceeași perioadă d e vârstă 6 -7 ani și se exprimă prin:
atitudin e de ajutorar e, prot ejare și apărar ea celui în suf erință, informar ea
adultului asupra suf erințelor part enerului d e joacă, chestionar ea asupra clauzelor
care au produs suf erința, sug erarea sau găsir ea unor solu ții.
– Rivalitat ea- sentimentul d e rivalitat e se naște în famili e, mai al es acolo und e sunt
mai mul ți frați care intră în competiție pentru a atrag e mai mult at enția și
afecțiunea. Dacă părin ții fac diferențe între copii, s entimentul d e rivalitat e crește.
– Comp etitivitat ea este exprimată în atitudini d e genul ,, eu sunt mai mar e’’, ,,al
meu e mai frumos’’, ,,sunt mai bun d ecât tin e’’. Nu to ți copiii au un crescut
sentiment al competiției.
– Agresivitat ea poat e fi de tip deschis, manif est: se ceartă cu ceilalți, lov ește; poat e
fi de tip în chis: ca furi e nedezlănțuită, rămasă în int erior; n eexteriorizar ea se
dator ează timidită ții, anxi etății.

46
– Confli ctele între copii r eflectă conflictele mediului în care trăiesc și se dezvoltă;
se manif estă ca tendință de declanșare și într eținere a unor situa ții de genul:
certuri, bătăi, antagonism e.
Datele comportam entale prezentate stau sub s emnul dinami cii relațiilor d e grup și al
influ enței pe care o exercită elementele situa țional e, contextual e.
În acest sens se poate constata că un a celași copil, într+un anumit grup, s e simte
confortabil și adoptă un comportam ent parti cipativ, p e când în alt e grupuri pr eferă să fi e simplu
spectator.
În general, atun ci când s e confruntă cu o situa ție nouă copilul adoptă o atitudin e de
așteptare, de tatonar e, stabil ește puține contacte și manif estă multă pr ecauție. Dacă grupul îi
inspiră în credere și siguran ță, el se relaxează și începe să se simtă ,, ca acasă’’.

2.3. Rolul famili ei contemporan e în dezvoltar ea afectivă a școlarului
Atitudinil e ca trăiri af ective pozitiv e și negativ e constitui e temelia s entimentelor.
Acestea se form ează în urma g eneralizării sp ecifice și integrării trăirilor af ective în forma țiuni
constant e. Atitudinil e au dr ept origin e trăirea plă cerii/ n eplăcerii în d ependență de
corespund erea/ necorespund erea obi ectului tr ebuinței actualizat e a subi ectului. Fun cția de bază
a acestor trăiri r ezidă în evaluar ea obi ectului, în formar ea atitudinii fa ță de el. Trăir ea afectivă
evaluativă pozitivă sau n egativă s e fixează și se transf eră asupra imaginii int egre a obi ectului ce
a provo cat-o. În r ezultatul r epetării transf erului la subi ect apar e un sist em stabil d e atitudini
pozitiv e sau n egativ e față de obiectele ce au semnifi cație vitală n emijlo cită. Trăiril e de acest gen
sunt numit e trăiri af ective fundam entale. Dezvoltar ea lor adu ce în sfera af ectivă a subi ectului
forma țiuni stabil e în formă d e atitudini pozitiv e sau n egativ e. Trăiril e afective fundam entale se
împart în trăiri d e ordin inf erior și sup erior. Prim ele sunt corelate de trebuințele organi ce, iar
cele de ordin sup erior corespund tr ebuințelor sp ecific uman e. Anum e acestea din urmă
constitui e sentimentele. Psihog eneza trăirilor af ective fundam entale a fost r eflectată în div erse
lucrări psihologi ce.
Lou Hagv ey-Zahga a menționat, că în via ța psihi că a nou -născutului compon entele
senzorial e și afective sunt indisolubil contopit e și pot fi numit e stări s enzorial -afective. Trăiril e
afective ale individului în p erioada dată sunt l egate de stăril e sale și nu d e obiectele din jur.
Viața afectivă a nou -născutului s e caracterizează prin următoar ele trei particularită ți. Prima

47
indică trăiril e nediferențiate ce prezintă un aliaj al impulsurilor, af ectivită ții și senzațiilor. A
doua parti cularitat e denotă că nou -născutul nu s e evidențiază p e sine și nici trăiril e sale în
legătură cu percepția lumii obi ectuale și sociale. A tr eia parti cularitat e constă în a ceea că toat e
impr esiile ce vin din exterior s e prezintă într -o unitat e cu afectivitat ea care atribui e acestor
impr esii o anumită nuan ță. Fun cția conotativă a trăirilor af ective în perioada dată este explicată
de către H. Wallon astf el: trăiril e afective ale nou-născutului sunt întru chipat e în contra ctările
musculare, în reacțiile postural -tonice sau poz ele afective, pe care savantul l e numește „atitudini
emoțional e”. Anum e acestea dau tonul r ealului, ele sunt un f el de prevenire care concentrează
în jurul său toat e împrejurăril e realității reunite în acel mom ent. Fi ecare trăire afectivă (sau
„atitudin e emoțională”) răspund e unei anumit e situa ții. Trăiril e afective și situa ția
corespunzătoar e se impli că reciproc, constituind la copil un f el global d e a reacționa. Ca urmar e,
se efectuează o totalizar e indiviză într e trăiril e afective și incidentele exterioar e. Transf erul
trăirilor af ective asupra m ediului, r epetarea acestui transf er contribui e la formar ea compl exelor
afective ce realizează prim ele legături al e nou-născutului cu mediul so cial. D espre aceste
legături H. Wallon a avut d e scris în paginil e lucrării sal e „Evolu ția psihologi că a copilului”: „
Atitudinil e care form ează emoțiile, efectele sonor e și vizual e ale acestor emoții sunt p entru altul
stimulări d e un mar e interes, având put erea de a mobiliza r eacții asemănătoar e, compl ementare
sau r eciproce, adică în raport cu situa ția al cărei efect și indi ce îl arată. Un f el de consonan ță, de
acord sau d e opozi ție, apar e chiar d e la început într e atitudinil e emoțional e ale subiecților care
se întâln esc în același câmp d e percepție și de acțiune. Într e ei contactul se stabil ește prin
mimetism sau contrast af ectiv. În f elul acesta se stabil ește un prim mod concret și pragmati c de
înțelegere mutuală, mai bin e-zis, parti cipare mutuală”76. Fenomenul d e ecou corporal, care se
instaur ează într e copil și adult, contribui e în mod fundam ental la apari ția int erferențelor în
trăiril e afective, iar mai târziu și a sintoni ei afective. Sin cretismul trăirilor af ective, forța și
vioiciunea lor, contribui e la formar ea reacțiilor emoțional e condiționat e. În r ezultat , incidentele
exterioar e cu timpul dobând esc puterea de a dezlănțui trăiri af ective, de a le reînvia mai târziu
așa, cum ar fa ce-o într eaga situa ție.
Elevul claselor primar e manif estă evident sentimentul d e dragost e față de părin ți. El
poate fi temporar supărat p e părin ți pentru obs ervația sau p edeapsa suportată. A ceste mom ente,

76 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.92

48
însă, nu -i știrbesc sentimentul d e dragost e față de părin ți, el fiind foart e profund și ocupând
primul lo c printr e alte atitudini al e elevului mi c (față de școală, colegi, o cupația pr eferată).
Sentimentul d e dragost e față de părin ți la elevii mi ci se caracterizează prin multipl e trăiri
derivate: stimă, fid elitate, gingă șie, gelozie, mândri e, siguran ță.77 Dragost ea față de părin ți a
elevului clasei întâi s e deosebește de același sentiment al elevilor claselor a tr eia și a patra prin
nivelul de conștientizar e a temeiurilor atitudinii sale față de părin ți. În g eneral, la elevii claselor
primar e sentimentul d e dragost e față de părin ți este un sentiment într egit în care se manif estă
doar atitudin ea lor pozitivă.
Referindu -se la sentimentele față de părin ți ale copiilor din a ceastă categorie de vârstă
Lou Hagv ey-Zahga prezintă alt e date. Potrivit lui, la vârsta școlară mi că, odată cu formar ea
sentimentelor so ciale ce au un obi ect mai g eneralizat ( cunoștințe noi, valori noi), s entimentele
copiilor fa ță de părin ți devin mai at enuate. Scăderea autorită ții părin ților în compara ție cu
autoritat ea prof esorului in evitabil “asan ează” atitudin ea elevului mi c față de părin ți.
Una din probl emele famili ei contemporan e este educarea copilului. Prin a ceasta
sintagmă, fi ecare părint e înțelege în mod propriu atitudin ea de autoritat e și supun ere,
dependența și autonomia p e care este dispus să o a corde copilului său.
Părin ții urmăr esc să „înarm eze” copilul cu acele atitudini și comportam ente care să-i
permită să s e adapt eze la anumit e situa ții și să s e încadreze în regulile societății, însă mijloa cele
utilizat e în acest scop sunt dif erite de la caz la caz, în fun cție de factorii culturali și sociali, d e
calitățile personal e ale părin ților.
Astfel, în timp ce unii ap elează la put erea de înțelegere a copilului și la capacitatea
acestuia d e a învă ța regulile, alții folos esc mai al es am enințarea și pedeapsa. Folosind for ța
pentru a impun e reguli, umilind copilul când a cesta nu s e conform ează cerințelor, părin ții
îngrăd esc libertatea copilului, îl obi șnuiesc cu ascultarea, deocamdată d e frică, sau, dimpotrivă,
form ează un răzvrătit care nu se va supun e niciunei autorită ți sau r eguli.
Coop erarea cu copilul, în curajar ea comportam entelor pozitiv e, mod elul d e
comportam ente acceptate social of erit de părin ți și fermitat ea în cerințe rațional e, adaptat e
vârst ei și parti cularită ților psihi ce ale copilului îi d ezvoltă a cestuia r esponsabilitat ea și stima d e
sine.

77 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.144

49
Majoritat ea copiilor prov eniți din familii disarmoni ce au carențe comportam entale și
emoțional e în relațiile cu colegii, cu prof esorii, cu școala. Instabilitat ea comportam entală și
anxietatea, izolar ea de grup și viol ența în raport cu colegii, difi cultăți în a ctivitat ea de învățare,
refuzul d e a frecventa școala, părăsir ea domi ciliului și vagabondajul sunt, în cele mai mult e
cazuri, g enerate de deficiențele de educație în famili e.
Părin ții știu că în via ță mult e lucruri “s e aranj ează” și că nu întotd eauna mun ca și meritul
sunt răsplătit e, iar da că îi pr etinde copilului cinste și corectitudin e în famili e, nu întotd eauna ar e
aceleași pretenții în l egătură cu purtar ea copilului la școală. D e multe ori, părint ele însuși va
recurge la mijloa ce necinstit e, dacă va av ea posibilitat ea s-o facă, pentru a -și “ajuta” copilul să
evite o corigență sau să promov eze un examen, ori să evite o pedeapsă p e care copilul său o
merita.
Echilibrul d efensiv la care a ajuns în raport cu realitat ea îi ori entează a cțiunea mai al es
spre a nu-i face rău copilului, d ecât spr e a-i face bine, pierzând din v edere efectele pe termen
lung asupra p ersonalită ții acestuia.
Unul din cele mai important e lucruri p e care trebuie să îl transmită un părint e copilului
său este acela de a-l face să se știe iubit. Există mul ți părin ți care consid eră că acest lucru este
evident și că el va fi în țeles într-un fel sau altul d e către copil, însă lu crurile nu stau întotd eauna
astfel. Există, d e asemenea, și părin ți care-și umil esc copiii, atribuindu -le cuvint e dure:
“incapabil”, “n eîndemânati c”, care-i vor af ecta pe copii tot r estul vi eții, transformându -i în
adulți convin și că sunt in capabili și lipsi ți de abilitat e. De aceea, părint ele trebuie să evite
atitudinil e negativ e față de copil, întărir ea pozitivă fiind foart e utilă p entru moralul copilului.
Pentru a -i oferi încredere în sin e, este nevoie să i s e dezvolt e anumit e abilită ți: să
întrebuințeze anumit e unelte, să trav erseze strada, să m eargă p e bicicletă, toat e aceste lucruri îl
vor ajuta să s e simtă mai ind ependent. Da că părint ele îl va aproba și încuraja în ceea ce
întreprind e, copilul î și va d emonstra si e însuși că poat e și, mai târziu, ca adult va fi sigur p e sine
și va ști ce are de făcut.
Fiind f ermi în d eciziile pe care le iau și în dis cuțiile cu copiii lor, părin ții vor afla mai
repede și mai u șor motiv ele pentru care ceva este în neregulă cu aceștia, p entru că îl vor cunoa ște
mai bin e și le va fi mai u șor să ia măsuri.
Cea mai bună cale de a-i educa pe copii din pun ct de vedere moral este modul în care
trăiesc părin ții. Copiii obs ervă comportam entul a cestora, iar exemplul este mult mai put ernic

50
decât put erea cuvint elor. Un eori, părin ții trebuie să aibă răbdar e și să l e ofere copiilor șansa d e
a învă ța din gr eșeli. Cele mai eficiente “lecții” sunt cele pe care fiecare și le însușește din propria
experiență. Părin ții trebuie să asigur e doar m ediul cel mai pri elnic pentru d ezvoltar ea copiilor.
Dacă părin ții transmit copiilor în crederea pe care o au în ceea ce pot r ealiza singuri, atun ci ei
vor fi ni ște susținători valoro și, ajutându -i pe copii să r ezolve probl ema, poat e nu foart e rapid,
dar vor înfrunta r ealitat ea așa cum s e cuvine.
În educația copiilor, părin ții trebuie să of ere acestora, în fi ecare zi, at enție, aprobar e,
acceptare și afecțiune. Dacă le vor obs erva doar erorile de comportam ent, îi vor învă ța să l e
atragă at enția doar prin gr eșeli. Da că singurul mom ent în care sunt lua ți în s eama este cel al
“greșelilor”, atun ci vor învă ța să s e comport e inadecvat. Ori ce conduită care atrag e atenția, prin
răspunsuri pozitiv e ori negativ e, se va repeta.
Este evident că cea mai bună modalitat e de a îndruma copilul spr e comportam ente
„pozitiv e” este aceea de a remarca orice atitudin e pozitivă, fi ecare mom ent în care copilul fa ce
ceea ce părint ele își dorește pentru el.78
Indif erent de comportam entul p e care-l au, to ți copiii sunt buni, d e aceea trebuie acordată
atenție atitudinii lor pozitiv e. Copiii, în sp ecial cei cu probl eme, trebuie să știe că părin ții îi
iubesc, chiar și atun ci când nu l e aprobă comportam entul. Când copilul gr eșește, părint ele
trebuie să fie atent și să d ezaprob e comportam entul și nu p ersoana. Aprobar ea trebuie oferită
zilnic, au n evoie să audă complim entele părin ților și să-i acceptăm a șa cum sunt.
Afecțiunea este lucrul care îi face să știe cât de importan ți sunt p entru părin ții lor.
Cuvint ele sunt important e, dar îmbră țișările sunt mult mai potrivit e. Ating erea fizi că a unui
copil, p entru a -i transmit e afecțiune, construi ește o relație. Fiecare are nevoie să îmbră țișeze și
să fie îmbră țișat.79

78 Cogn elia Rada, Cgistina Faludi, Func ții și disfuncții ale famili ei cont empogan e. O abogdag e socio -psiho –
medicală, Edituga Univ egsitag ă, 2015, p.92
79 Elena Bonchis, Familia și golul ei în educag ea copilului, Edituga Poligom, 2011, p.17

51
Part ea a II -a
Capitolul III. MICROCERCETARE – ANALIZA INFLUENȚEI
RELAȚIILOR CONJUGAL -PARENTALE ASUPRA DEZVOLTĂRII
AFECTIVE A COPIILOR

3.1. Prezentarea cercetării
În so cietatea mod ernă în care lipsa timpului este prioritat ea majorită ții adul ților, educația
eficientă și autentică a preșcolarului d evine o provo care din ce în ce mai difi cil de atins. Prin și
în multitudin ea probl emelor cotidiene, părin ții adoptă dif erite stiluri educațional e fără a
cunoa ște gravele consecințe care pot d eriva din al egerea făcută.
De aceea, este important să s e cunoas că că în urma un ei atitudini par entale, copilul î și
poate dezvolta un echilibru emoțional care va sta la baza d ezvoltării armonioas e a personalită ții
ori, din contră, o atitudin e parentală autoritaristă sau una d e resping ere și neglijare a nevoilor
copilului, îi pot p ericlita a cestuia echilibrul emoțional, transformându -l în timp într -un timid,
compl exat, ori într -un agr esiv și revoltat care nu acceptă ni ci o regulă so cială, în amb ele din
aceste ultim e cazuri comportam entul so cio-afectiv al copilului fiind p erturbat.
Celula d e bază a so cietății și totodată produs al a cesteia, familia s e dezvoltă în paral el
cu evoluția so cietății, se modifi că în fun cție de transformăril e economi ce, sociale și moral e
determinat e de acestea. Familia este o unitat e dependentă d e societate, iar stru ctura, funcțiile și
caracteristicile ei se schimbă d e la o tr eaptă la alta. Deși socializar ea și educarea copiilor sunt
funcții realizat e de institu ții sp ecializat e, familia rămân e mediul so cial care condiționează
formar ea și evoluția armonioasă a p ersonalită ții copilului, motiv p entru care calitat ea relațiilor
intrafamilial e și a climatului familial d evin coordonat ele decisive pentru d ezvoltar ea și educarea
copiilor.
Tipuril e de relații par ental conjugal e, modul în care acestea afectează exercitarea
rolurilor par entale și realizar ea fun cțiilor famili ei, modul în care părin ții sunt p ercepuți de către
copii, rolul famili ei în d ezvoltar ea personalită ții copilului, rămândom enii de larg int eres pentru
specialiștii în științele educației și nu numai. Datorită faptului că orice personalitat e se form ează
în contextul r elațiilor int eruman e, că toat e particularită țile caracteristice personalită ții sunt
determinat e social, iar m ediul so cial primar p entru formar ea noilor g enerații este familia, tr ebuie

52
avute în vedere, în mod d eosebit, a cele tipuri d e relații conjugal e menite să submin eze formar ea
armonioasă a p ersonalită ții copiilor prin caracterul lor pr epond erent confli ctual, obstru cționează
formar ea copilului, capacitatea sa d e integrare socială, p erspectiva pozitivă asupra lui însu și,
asupra celorlal ți și asupra vi eții.

3.2. Ipoteza cercetării
Dacă aspectul relațiilor conjugal – parentale este confli ctual, atunci calitat ea integrării
sociale a copilului și dezvolt area lui afectivă sunt influențate în sens negativ.

3.3. Obiectivele cercetării
Obiectivele cercetării:
1. Identificarea conflictelor conjugal – parentale prin surprind erea dinami cii și
funcționalită ții marital e.
2. Sistematizar ea caracteristicilor d ezvoltării af ective ale copiilor prov eniți din m edii
familial e confli ctuale și cu părin ți divor țați.
3. Stabilir ea relației dintr e confli ctele conjugal – parentale și dezvoltar ea afectivă a
copilului.

3.4. Lotul d e subiecți
Lotul d e subiecți cuprind e 50 d e elevi din două clase a-II-a de la Școala X, precum și
părin ții acestora. Am al es subi ecți apar ținând p erioad ei de dezvoltar e a școlarită ții mici, ținând
cont d e faptul că eventual ele tulburări în d ezvoltar ea acestora nu pot fi pus e pe seama
caracteristicilor d e dezvoltar e inerente stadiului d e vârstă, ci se pot datora pr edominant a cțiunii
unor fa ctori externi. Consid erând creșterea afectivă o evoluție în contact cu alții, evoluție ce
cunoa ște o div ersificare semnifi cativă odată cu intrar ea copilului în școală, prin int ermediul
colegilor s e pot d escoperi și alte moduri d e relații părin ți – copii, p e care școlarul mi c le compară
cu cele din familia sa. D e asemenea, am contat p e deschiderea și sinceritatea copiilor în raport
cu metodele de investigar e utilizat e, precum și pe cooperarea părin ților a cestora.

53
3.5. Metode si instrumente de cercetare
În cazul a cestei cercetări d e tip constatativ, ipot eza avans ează posibilitat ea existenței unei
configura ții concretizată în d ependența dintr e relațiile conjugal -parentale și dezvoltar ea socio-
afectivă a copilului. În a cest context, am utilizat în cercetare următoar ele metode:
1. Ch estionarul d e interapreciere și interevaluar e maritală. A cest chestionar r eprezintă o variantă
adaptată a celui elaborat d e I. Mitrofan p e baza un ei stru cturi compl exe, în care interacționează
trei tipuri d e imagini aflat e întru -un pro ces continuu, dinami c, de confruntar e și mod elare
reciprocă:
a) autop ercepția estimativă a rolului conjugal (imagin ea persoan ei despre sine în relație
cu part enerul). Niv elurile de realizar e (roluril e conjugal e) ale diadei sunt cel al so ției RA și cel
al soțului RB din int eracțiunea cărora r ezultă niv elul de realizar e al cuplului NRC.
b) percepția rolului conjugal r ealizat d e parteneri (nivelul d e expectație al fiecărui
partener în raport cu celălalt). Niv elurile de expectație EAB și EBA al cătuiesc un sist em din
interacțiunea cărora r ezultă niv elul de ezpectație al cuplului în raport cu sin e NEC.
c) aspira ția privind rolul conjugal al partenerului (niv elul de aspira ție al fiecărei persoan e
cu privir e la part ener). Niv elurile de aspira ție ASAB și ASBA int eracționează, r ezultând astf el
nivelul de aspira ție al cuplului în raport cu sin e NAC.
Acest chestionar d e funcționalitat e interpersonală ar e ca scop diagnosti c relevarea
stadiului d e acomodar e interpersonală conjugală și cuprind e întrebări-situa ții soli citând auto și
interapreciere, la care ambii part eneri vor răspund e concomitent.
Itemii chestionarului d e interapreciere și interevaluar e maritală sunt astf el formula ți
încât să r eleve cele trei asp ecte propus e: autop ercepția, expectanța aprt enerului și aspira ția în
legătură cu part enerul, p e cele șase niveluri d e interacțiune conjugală.

2. Desenul famili ei. Făcând part e din categoria t estelor proi ective, această m etodă ar e
drept scop cunoa șterea relațiilor intrafamilial e și modul în care copiii î și percep proprii părin ți.
Desenul famili ei oferă posibilitat ea unei abordări g enerale a grupului familial având în a celași
timp și un înalt pot ențial informativ. D esenul r eprezintă modalitat ea cea mai eficientă d e
apropi ere firească de personalitat ea copilului, motiv p entru care în conținutul d esenului s e
exprimă caracteristicile acesteia și în sp ecial asp ectele afectivită ții copilului concretizate în

54
posibilitat ea de a vorbi lumii, existenței, celuilalt și sieși despre sine, dând un anum e sens unor
conținuturi care se pot exprima v erbal dar și unor în țelesuri trăit e inexprimabil prin cuvint e.
Tehnica se bazează p e o activitat e naturală a copilului – desenul – ce produ ce relaxar e și
diminu ează t ensiunil e ce pot apăr ea în cadrul examinării, creând astf el condițiile optim e pentru
proiecția lib eră. S copul a cestei metode constă în diagnosti carea relațiilor intrafamilial e,
determinând în a cest context natura r elațiilor af ective dintr e membrii famili ei, cu deosebire acele
relații care induc copilului anxi etate, potențialele confli cte conjugal e, atitudin ea copilului fa ță
de famili e, niv elul maturizării psihoaf ective a copilului, precum și cel alint egrării a cestuia în
grupul familial. În a cest sens, în analiza d esenului s e vor lua în consid erare elemente ca:
amplasar ea desenului în spa țiul foii, ordin ea desenării p ersonaj elor, mărim ea acestora, numărul
detaliilor, omit erea sau adăugar ea unor p ersonaj e și distan țele dintr e acestea. Deși această
tehnică este greu de codifi cat și destinată în prin cipal studiului d e caz, motivul al egerii acesteia
rezidă în u șurința apli cării ei la școlarii mi ci, informa țiile obținute fiind cuantifi cate prin
utilizar ea unei gril e bazată p e analiza d e conținut a d esenului.
În apli carea acestei metode se începe cu un instru ctaj al copiilor concretizat în cerința de
a-și imagina o famili e și de a o d esena, pr ecizând p entru fi ecare personaj num ele, rolul în famili e
și preferința afectivă. În continuar e, elevii vor răspund e la următoar ele întrebări ce privesc
atitudin ea acestora fa ță de personaj ele desenate:
– Care este cel mai simpati c personaj din d esen? D e ce?
– Care este cel mai pu țin simpati c personaj din desen? D e ce?
– Care este cel mai f ericit personaj din d esen? D e ce?
– Care este cel puțin fericit personaj din d esen? D e ce?
– Tu p e cine preferi din toată familia? D e ce?
– Dacă faci part e din a ceasă famili e, cine ești tu?
– Ce alt personaj ai dori să fii dintr e cei din familia ta? D e ce?
– Există n eînțelegeri în a ceastă famili e? Cin e e vinovat?
– Ești mul țumit d e desen?
Prin analiza d esenului ca tehnică proi ectivă s e disting cele 4 niv eluri în exprimar ea
afectivită ții copiilor:
1. valoar ea expresivă – modul în care copilul trat ează suprafa ța foii, al egerea form elor și
culorilor ca modalită ți de exprimar e a stării emoțional e;

55
2. valoar ea proi ectivă propriu -zisă – stilul g eneral al figurii p ersonaj elor ca modalitat e
de exprimar e a dispozi țiilor fundam entale privind modul d e trăire în cadrul famili ei;
3. valoar ea narativă – dezvăluir ea tensiunilor și grijilor copilului;
4. valoar ea simboli că – relevarea și impli carea temelor in conștiente și exprimar ea
dinami cii interioar e prin r estrâng erea acțiunii constrângătoar e conștiente.

3. Inv entarul d e comportam ent so cial. A ceastă m etodă s e încadrează în categoria s calelor
de autoapr eciere cele care măsoară atitudinil e copiilor fa ță de un asp ect din univ ersul lor, în
cazul d e față scala p ermițând evaluar ea obi ectivă a următoar elor compon ente: competență
socială (so ciabilitat e), în credere în sin e și relația cu o autoritat e (persoan e cu o înaltă
semnifi cație pentru copil). Atitudinil e copiilor s e prezintă ca niște organizări d e motiv e, emoții,
percepții în raport cu ceva, impli când un răspuns ce are o anum e semnifi cație socială și
semnalizând probabilitat ea produ cerii unui comportam ent sau chiar exprimă un comportam ent.
Chiar da că valoar ea diagnosti că a ''Int ervalului d e comportam ent so cial'' nu este prea
mare, el permite pe de o part e evidențierea unor informa ții despre procesul constituirii imaginii
de sine la școlarii mi ci, iar p e de altă part e pun copilul în situa ția de a reflecta asupra propriului
eu, asupra r elațiilor cu alții și asupra competenței lui so ciale.
Această s cală este constituită din 32 d e itemi la care elevii vor răspund e prin al egerea
unui calificativ cu privir e la situa ția exprimată în enunț în fun cție de reprezentativitat e, după
cum urm ează:

Tabel nr. 1. Inventarul de comportament social.

Nr. it em
Item / enunț
Scala d e răspunsuri
Nu mă
caracterizează Parțial
adevărat Nu mi s e
potriv ește în
întregime
1. 2. 3. 4. 5.

56
1. Nu sunt omul care să d eschidă
primul o dis cuție.
2. Înclin să cred că sunt în crezător în
forțele proprii.
3. Sunt mul țumit d e înfățișarea mea.
4. Sunt o p ersoană so ciabilă.
5. Într-un grup mai mar e mi-e greu să
găsesc un subi ect de discuție.
6. Într-un grup fa c ce de obicei fac și
ceilalți.
7. Îmi impun d e obicei propria păr ere.
8. Sunt o p ersoană căreia îi pla ce să
domin e situa țiile.
9. Ceilalți mă priv esc cu admira ție
10. Reuniunil e mă atrag p entru că îmi
place să fiu printr e oameni.
11. Pentru min e este foart e important să
privesc oamenii în o chi.
12. Nu mi s e pare că mă fa c remarcat.
13. Aș prefera să nu am r esponsabilită ți
față de ceilalți.
14. Nu mă simt bin e în pr ezența unei
persoan e supus e.

15. Mă consid er mai d egrabă un n ehotărât.

57
16. Nu mă îndoi esc de competența mea școlară.
17. Sunt un stânga ci în relațiile cu alții.
18. Îmi e greu să îmi apăr prop riul punct de
vedere.
19. Sunt în clinat să mă consid er o p ersonalitat e
puternică.
20. Când lu crez în echipă îmi pla ce să îmi asum
răspund eri.
21. De obicei cred că voi r euși în ceea ce fac.
22. Mă simt bin e când r eușesc să îmi apropii un
om cu oar ecare funcție.
23. Caut fr ecvent un anturaj so cial.
24. Sunt mul țumit d e comportam entul m eu în
societate.
25. Cred că pot comuni ca cu orice persoană.
26. Consid er că sunt f ericit.
27. Îmi pla ce să mă aflu în fa ța unui grup cât mai
larg.
28. Când întâln esc o persoană străină mă
gând esc că aceasta mă d epășește.
29. Mi-e greu să în cep o conversație cu persoan e
pe care nu le cunos c.
30. Colegii vin la min e spontan când este luată o
decizie.
31. În dif erite situa ții so ciale mă simt în
siguran ță.
32. Îmi pla ce să îmi exercit influ ența asupra
celorlal ți.

58
Am utilizat a ceastă m etodă d e cercetare bazându -mă p e faptul că în p erioada
școlarită ții mi ci autocunoa șterea și auto evaluar ea sunt put ernic influențate de evaluăril e
celorlal ți iar imagin ea și respectul de sine sunt condiționat e de: gradul d e acceptare a copilului
de către părin ți; afecțiunea manif estată d e aceștia; sist emul d e pedepse și recompense utilizat;
nivelul realizărilor p ersonal e; consecvența în r espectarea unor norm e de comportam ent și
independența copilului. P e acest fond s e dezvoltă sin ele social al copilului, sin e social care se
reflectă prin oglinzil e sociale reprezentate de proprii părin ți.

4. Fișa psihop edagogi că. Acest instrum ent permite sistematizar ea informa țiilor privind
personalitat ea fiecărui elev, centralizând informa țiile esențiale de care învățătoar ea dispun e
referitoar e la elevii săi. În fi șă sunt îns crise informa ții ob ținute pe baza obs ervațiilor și
convorbirilor cu elevul, cu părin ții acestuia sau cu altă p ersoană apropiată.
O fișă psihop edagogi că are în cuprinsul său următoar ele:
– date personal e (num e, prenume, data și locul na șterii, domi ciliul a ctual, etc.);
– date privind m ediul familial (num ele și prof esia părin ților, r elațiile dintr e părin ți, niv elul
de pregătire profesională a a cestora, condiții de locuit, condiții mat eriale, compon ența
famili ei);
– date privind star ea de sănătat e;
– rezultat ele școlare și preocupăril e elevului;
– date privind stru ctura psihologi că (aptitudini și capacități int electuale, trăsături
caracteriale și temperamentale)
– caracterizare sintetică (niv elul pr egătirii școlare, orientare școlară, r ecomandări d e ordin
pedagogi c).
Am utilizat a ceastă m etodă în cercetare ca mijlo c de verificare și întărir e a informa țiilor
obținute în urma apli cării celorlalt e metode de cercetare.

3.6. Rezultat ele cercetării . Analiz e și interpretări
Prelucrarea stati că a dat elor ob ținute în urma a cestei cercetări constatativ e este ordonată
după m etodele utilizat e, prezentând ult erior r elațiile dintr e diferitele variabil e. În a cest sens:
1. Analiza și interpretarea dat elor ob ținute prin apli carea chestionarului d e interapreciere
și interevaluar e maritală.

59
În int erpretarea dat elor au fost urmări ți următorii param etri:
a) gradul d e cunoa ștere a part enerului. Un grad mai mar e de concordan ță într e
autop ercepția unui part ener și expectația celuilalt part ener în raport cu primul r eflectă un niv el
mai înalt d e realizar e a rolului și impli cit de cunoa ștere a part enerului. A ceastă r ealizar e a rolului
poate fi corectă/incorectă, par țială/globală, adevărată/falsă, efectul d e interadaptabilitat e
rezultând din modul în care se combină o variantă sau alta a înd eplinirii efective a rolului d e
către A (so ția) cu o variantă sau alta a modului în care B (so țul) resimte sau anti cipă rolul
îndeplinit d e A. A cest param etru se obține prin însumar ea pe verticală a tuturor coincidențelor
între nivelul d e realizar e al fiecărui part ener și niv elul d e expectație al celuilalt în raport cu
partenerul.
b) gradul d e satisfa cție perceput, r esimțit de fiecare partener în legătură cu celălalt. A cest
param etru este determinat pri n însumar ea, pe verticală, a coincidențelor într e expectația și
aspira ția fiecărui partener în raport cu celălalt.
c) gradul d e satisfa cție posibilă, p e care ar trebui să îl r esimtă fi ecare partener în legătură
cu celălalt în cazul în care nu int ervine perceperea deformată (subapr ecierea ori
supraapr ecierea). A cest param etru s e calculează prin însumar ea pe verticală a coincidențelor
între rolul r ealizat și aspira ția celuilalt cu privir e la part ener.
d) rezistența part enerului la fa ctorii p erturbatori int erni sau gradul d e toleranță în raport
cu part enerul. A cest param etru este o rezultantă a primilor tr ei, un grad mar e de rezistență fiind
dat d e tripla coincidență într e realizar e, expectație și aspira ție. Pentru ob ținerea acestuia s e
însum ează p e orizontală toat e coincidențele, stabil ind apoi p e verticală suma lor.
e) pot ențialul confli ctual r eprezintă un param etru compl ementar celui ant erior,
calculându -se în mod similar cu deosebirea că se iau în consid erație necoincidențele pe
orizontală, p entru fi ecare partener, la fi ecare întrebare, însumându -se toate minusuril e.
Menționez faptul că acest chestionar nu î și propun e să evidențieze aspecte definitorii
pentru cupluril e investigat e, ci rezultat ele sunt pr elucrate cu scopul ob ținerii unor dat e utilizabil e
în surprind erea profilului individual al fi ecărui cuplu p entru a fi corelate cu rezultat ele obținute
prin celelalte metode ce au fost apli cate copiilor.
În int erpretarea statisti că a dat elor ob ținute prin apli carea chestionarului am urmărit
evidențierea tuturor a cestor param etrii. O primă constatar e a fost a ceea că stru ctura famili ei,
reprezentând o dim ensiun e esențială în d efinirea și descrierea relațiilor conjugal -parentale de tip

60
confli ctual și înd eosebi în s esizar ea influ enței acestora asupra p ersonalită ții în formar e a
copilului, a fost analizată cantitativ ca fiind:
39 d e cupluri compl ete (alcătuite din ambii părin ți și copiii a cestora) – 78 %
11 familii in compl ete în urma divor țului – 22 % .
Menționez că în cazuril e de divor ț 45,4 % dintr e copii lo cuiesc împr eună cu tații iar
54,6 % lo cuiesc cu mam ele.

După criteriul stru cturii famili ei, acestea se reprezintă grafi c astfel:
Figura nr. 1.

În ceea ce privește interpretarea statisti că a pot ențialului confli ctual di dadic am constatat
faptul că în 69,3 % dintr e cupluril e investigat e acest indi ce a înregistrat valori p este medie, pe
când la 30,7 % dintr e cupluri indi cele de toleranță în raport cu part enerul și de rezistență la
factorii p erturbatori indi că valori p este medie. Interpretarea descriptivă a a cestor param etrii
idică faptul că în 69,3 % dintr e cazuri s -a înr egistrat un indice de confli ctualitat e superior dat
de totalitat ea necoincidențelor într e modalitat ea de realizar e a rolului marital, expectațiile
partenerului cu privir e la celălalt, pr ecum și aspira țiile sale. Satisfa cția diadi că în 30,7 % dintr e
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Structura familieiFamilii incomplete
Familii complete

61
cazuri r eprezintă numărul mai mar e de coincidențe între roluril e realizat e, expectate și aspira ții.
Grafi c situa ția se prezintă astf el:

În inv estigar ea cuplurilor am avut în v edere următoar ele niveluri d e interacțiune:
motiva țional, r eacțional -atitudinal, a cțional -organizatori c, comuni cațional și relațional. Din
punct de vedere statisti c, conflictul conjugal s e repartiz ează p e aceste niveluri astf el:
 nivelul motiva țional – 22,22 %
 nivelul af ectiv-sexual – 37,03 %
 nivelul reacțional -atitudinal – 14,81 %
 nivelul acțional -organizatori c – 29,62 %
 nivelul comuni cațional – 25,92 %
 nivelul reacțional – 7,40 %
Din p erspectiva d escriptivă la niv el afectiv-sexual confli ctualitat ea vizează difi cultăți de
exprimar e a afecțiunii prin cuvint e și gesturi tandr e, relațiile intim e, prezența geloziei și reacțiile
la eșec; la niv el acțional -organizatori c conflictele sunt l egate de exercitarea treburilor
gospodăr ești, d e îngrijir ea și educația copilului și de planifi carea bug etului; la niv el
comuni cațional confli ctele sunt r eflectate de tematica frecventă a dis cuțiilor contradi ctorii, d e
conduit ele partenerilor și reacțiile deschise față de aceștia, d e comuni carea eșecurilor și
succeselor, d e inițiativele de reconciliere în urma posibil elor div ergențe; la niv el motiva țional
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Potențialului conflictual didadicConflict diadică
Satisfacție diadică

62
confli ctualitat ea este generată d e nemulțumiril e legate de realizăril e profesional e și familial e, de
petrecerea timpului lib er și de experiențele parentale; la niv el reacțional -atitudinal confli ctul
emerge din stilul d e viață, infid elitate și reacții la modul în care cuplul este perceput din exterior;
la niv el relațional confli ctul ar e la bază asp ecte ale integrării cuplului în div erse grupuri so ciale
sau asp ecte legate de relația cu familia extinsă.
Grafi c, conflictul conjugal -parental concretizat p e cele 6 niv eluri d e interacțiune se
prezintă în f elul următor:

2. Analiza r elațiilor familial e evidențiate prin testul ''D esenul famili ei''.
a) Analiza răspunsurilor la într ebările aferente desenului.
Care este cel mai simpati c personaj din d esen?
Răspunsuril e la această într ebare dezvălui e acea persoană d e care copilul s e simte cel
mai ata șat și cu care stabil ește legături calde bazat e pe încredere, identificându -se în același timp
și orientarea copilului spr e sine sau spr e ceilalți. Pro centajul este următorul:

0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
Niveluri de interacțiunenivelul motivațional
nivelul afectiv-sexual
nivelul reacțional-atitudinal
nivelul acțional-organizatoric
nivelul comunicațional
nivelul reacțional

63

Se observă faptul că propia p ersoană d eține cel mai ridi cat pro cent din totalul al egerilor
– 31% aproap e la egalitat e cu preferința pentru fra ți sau surori – 30% . Al egerile cele mai pu ține
sunt p entru ta ți – 7%, a ceștia fiind d evansa ți de mam e – 19% și chiar d e animalul d e casă – 13%
.
Care este cel mai pu țin simpati c personaj din d esen?
Persoana cea mai pu țin simpati că din familia d esenată d e copil este cea cu care acesta
stabil ește cel mai pu țin relații emoțional e și empati ce, atitudin ea față de acesta fiind r ece și
distantă. Pro centajul este următorul:

05101520253035
cel mai simpatic personaj din deseneu
mama
tata
frate/soră
animal de casă
0102030405060
cel mai puțin simpatic personaj din deseneu
tata
frate/soră
nimeni

64
De remarcat este faptul că în ni ci unul dintr e cazuri mama nu este desemnată ca fiind cel
mai pu țin simpati c personaj, p e când tatăl întrun ește al doil ea pro centaj – 25%, după ce nici un
personaj nu este catalogat antipati c – 53%.
Care este cel mai f ericit personaj?
Personajul cel mai f ericit este cel care beneficiază d e cea mai avantajoasă situa ție în
cadrul famili ei. Distribu ția pe procente este următoar ea:

Analizând răspunsuril e se poate observa faptul că cel mai f ericit personaj s e consid eră
copilul – 26% urmat la o infimă dif erență de fratele/sora a cestuia – 25%. Int eresant este că tatăl
dispun e de o pozi ție privil egiată – 21% în raport cu mama – 17% și numai în 13% dintr e cazuri
ambii părin ți sunt consid erați ca fiind p ersonaj ele cele mai f ericite.
Care este personajul cel mai pu țin fericit din d esen?
Răspunsuril e la această într ebare evidențiază p ercepția copilului asupra p ersoan ei
dezavantajat e din famili e, acea persoană care resimte cel mai mult frustra ție și insatisfa cție.
Procentajul se prezintă astf el:

051015202530
cel mai fericit personajeu
mama
tata
frate/soră
animal de casă

65

Analiza calitativă a răspunsurilor la a ceastă într ebare evidențiază t endința copiilor d e a
idealiza situa ția din familiil e lor, motiv p entru care în 60% dintr e cazuri s e consid eră că nu există
persoan e nefericite. Asemeni într ebării r eferitoar e la personajul cel mai pu țin simpati c, mam ei
nu i s e atribui e nici un pro cent.
Pe cine preferi tu din toată familia?
Răspunsul la a ceastă într ebare desemnează p ersoana cea mai iubită d e copil, id ealul
pentru a cesta, p ersoana în care are încredere totală, la care se raport ează și cu care se identifică.
Potrivit analiz ei statisti ce se constată că aproap e toți copii î și preferă părin ții, fie mama – 51%
fie tatăl – 43% datorită faptului că aceștia constitui e, pentru vârsta școlară, mod ele de
comportam ent.
0102030405060
cel mai puțin fericit personaj din deseneu
tata
frate/soră
nimeni

66

Există n eînțelegeri în a ceastă famili e? Car e este personajul vinovat?
Prin răspunsul la a ceastă într ebare copilul evidențiază atât existența neînțelegeirlor din
famili e cât și persoana vinovată d e produ cerea lor. Prin analiza a cestor răspunsuri s e constată că
în 65% dintr e cazuri există neînțelegeri pe când în 35% a cestea lips esc cu desăvâr șire. În ceea
ce pirvește personajul vinovat d e prezența neînțelegerilor, pro centajele indică următorul grafi c:

0102030405060
Pe cine preferă din toată familiamama
tata
frate/soră
051015202530354045
persoana vinovată pentru neințelegerile din familieeu
tata
părinții
frate/soră2

67
Analiza a cestor răspunsuri pun e în evidență faptul că în cele mai mult e dintr e cazuri –
43%, copilul s e declară vinovat d e prezența neînțelegerilor din famili e, ceea ce ne confirmă
tendința acestuia d e autoculpabilizar e pentru confli ctele dintr e părin ții săi. Din nou figura mam ei
este exclusă din tabloul vinova ților, p e când tatăl este consid erat ăn 30% din cazuri vinovat
pentru tulburar ea armoni ei familial e, dezorganizar e ce influențează n egativ p ersonalitat ea
copilului prin trăir ea unui put ernic sentiment de inferioritat e.

b) Analiza grafi că a d esenului.
Interpretarea rezultat elor testului ''D esenul famili ei'' surprind e și analiza asp ectelor grafi ce
ale acestuia, și anum e: mărim ea personaj elor; ordin ea în care acestea au fost d esenate; distan ța
dintr e membrii famili ei; numărul d etaliilor, a curatețea și precizia d esenului.
Mărim ea personaj elor.
Mărim ea personajului d enotă importan ța acestuia p entru copil în cadrul t ezaurului d e
relații familial e. Astf el, analizând cantitativ a cest asp ect se observă faptul că în 35% dintr e
cazuri mama este personaj ul desenat cel mai mar e, la egalitat e cu tatăl – 35%. Propria p ersoană
este doar în propor ție de 20% d esenată ca personaj mar e, iar frat ele/sora în 10% dintr e cazuri.

Grafi cul și pro centele evidențiază importan ța părin ților în egală măsură p entru școlarul
mic, cel care la vârsta d e 10 ani este dependent de ai săi părin ți, are nevoie de prezența ambilor,
motiv p entru care imagin ea famili ei este nu d e puține ori id ealizată. Copilul s e consid eră
05101520253035
cel mai mare prsonajmama
tata
frate/soră
el

68
important p e sine atunci când părin ții îl trat ează astf el și consid eră valoros atât p entru ei cât și
pentru ceea ce este copilul. R ezultă în că o dată importan ța covârșitoare a atitudinilor părin ților
pentru construir ea unei imagini d e sine pozitiv e a copilului.
Ordin ea în care au fost d esenate personaj ele.
Ordin ea desenării p ersonaj elor poat e reprezenta dorin ța copilului d e a se identifica cu
cei din jurul său. Prima p ersoană d esenată este cea mai iubită și admirată, ea fiind cea cu care
copilul dor ește să se identifice.
Analizând pro centele se observă că în 48% dintr e cazuri mama a fost prima d esenată,
datorită s emnifi cației pe care o are în via ța copilului, urmată d e figura pat ernă d esenată prima
în 35% din cazuri, indi când astf el prestanța acestuia d ecursă din autoritat e. Dorin ța de
identificare cu frat ele/sora este în propor ție de 11%, explicație argum entată poat e prin at enția
deosebită d e care aceștia se bucură. Grafi c, situa ția se prezintă astf el:

Distan ța dintr e membrii famili ei.
Distan ța dintr e diferitele personaj e ale desenului d enotă atât dorin ța de identificare cu
personajul cel mai apropiat, cât și existența relațiilor af ective intense între acestea. Se
evidențiază p e de o part e distan ța dintr e copil și ceilalți membrii ai famili ei, iar p e de altă part e
distan ța dintr e părin ți corelată cu izolar ea cuplului par ental. Grafi cul ilustr ează:
05101520253035404550
Ordinea în care au fost desenate personajelefrate/soră
el
tata
mama

69

Analizând a ceste procente se constată că 29% dintr e cazuri p ersonaj ele au fost d esenate
izolat un ele de altele, neexistând ni ci o legătură într e ele, simptom al disfun cționalită ții grupului
familial și precaritat ea legăturilor af ective dintr e membrii.
În 25% dintr e cazuri copilul s -a desenat mai aproap e de mamă și relativ egal – 24% mai
aproap e de tată, lu cru ce semnifi că dorin ța copilului d e identificare cu personajul mat ern sau
patern. Cuplul conjugal este reprezentat ca fiind foart e apropiat și izolat d e restul p ersonaj elor
în 3% din cazuri, motiv p entru care individualitat ea distin ctă a cuplului conjugal în sf era
familială este nesemnifi cativă.
Analiza d etaliilor, a curatețea și precizia d esenului.
Numărul d etaliilor, pr ecizia d esenului și gradul d e acuratețe al personaj elor d esenate
reprezintă indi catori ai maturită ții psihologi ce a copilului și ai gradului d e integrare ăn spa țiul
familial. Din a ceastă p erspectivă, grafi cul următor r elevă:
051015202530
Distanța dintre membrii familieicuplu
izolat
intre părinți
tata
mama

70

Se evidențiază faptul că doar în 38% dintr e cazuri d esenele copiilor pr ezintă
caracteristicile de detaliu, pr ecizie și acuratețe proprii niv elului d e dezvoltar e al acestei periode
de vârstă. În cele mai mult e dintr e cazuri – 62% s e constată n esiguran ță, impr ecizie, stângă cie și
sărăcie a desenului, lipsa propor țiilor și nesincronizar ea detaliilor. În a ceste cazuri gradul d e
integrare în grupul familial este mult diminuat dată fiind imaturitat ea psihologi că a copilului și
dizarmoniil e cuplului par ental.

c) Analiza corelațională a dat elor ob ținute prin d esenul famili ei.
În analiza corelațională a dat elor am utilizat ''M etoda produs elor'' p entru calcularea
coeficientului d e corelație a lui Karl P earson, coeficient ce măsoară d ependența a două variabil e
continu e.
Acest coeficient de corelație poate lua valori cuprins e între:
– -1 int erdependență de tip contrariu.
– fără corelație.
– legătură centrată.
Aprecierile calitativ e se concretizează astf el:
–  0,4 = l egătură improbabilă
– 0,4  0,5 = corelație slabă
010203040506070
Maturitatematuri
imaturi

71
– 0,5  0,7 = int erdependență de valoar e mijlo cie
– 0,7  0,8 = corelație bună
– 0,8  1 = legătură bună
Din p erspectiva confli ctului conjugal – parental calculele au pus în evidență corelații
pozitiv e între următoar ele seturi d e variabil e:
a) perceperea conflictualită ții familial e și a propri ei persoan e ca personaj vinovat
(variabil e independente) pe de o part e, și imaturitat ea psiho -afectivă s econdată d e perceperea
propri ei persoan e ca personajul n efericit al famili ei (variabil e dependente) pe de altă part e 
0,97
b) perceperea conflictualită ții familial e și a pări nților ca personaj e vinovat e (variabil e
independente) pe de o part e, și imaturitat e psiho -afectivă dublată d e izolar ea în grupul
familial (variabil e dependente) pe de altă part e  0,95
c) famili e incompl etă, p erceperea conflictualită ții familial e, perceperea propri ei
persoan e ca personaj vinovat (variabil e independente) pe de o part e, și perceperea propri ei
persoan e ca personaj n efericit, imaturitat e psiho -afectivă și izolar e în contextul familial
(variabil e dependente) pe de altă part e  0,94
d) famili e incompl etă, perceperea confli ctulită ții familial e, perceperea părin ților dr ept
personaj e vinovat e (variabil e independente) pe de o part e și perceperea propri ei persoan e ca
personajul n efericit, imaturitat e psiho -afectivă și izolar e în contextul r elațiilor familial e
(variabil e dependente) pe de altă part e  0,90
Concluzia ce reiese din a ceste corelații este extrem d e evidentă și relevă
semnifi cativ n efastele consecințe ale confli ctualită ții conjugal -parentale percepută d e copil
ca pe un ad evărat d ezastru ce amenință nu doar stabilitat ea nu cleului familial cât și
dezvoltar ea afectivă, int egrarea socială și formar ea un ei imagini d e sine pozitiv e.
Relevarea semnifi cațiilor d esenului famili ei în cazul copiilor cu părin ți divor țați.
Chiar da că aceștia lo cuiesc doar cu mama  54,6 % sau doar cu tatăl  45,4 % în toat e
desenele acestor copii apar e și personajul abs ent, grupul familial fiind astf el compl et și impli cat
într-o activitat e comună. A cest lucru denotă dorin ța aprigă a copilului d e a exista într -un cadru
familial total, unit și stabil.
În 55 % dintr e cazuri, p ersonajul iubit d e către copil este tocmai cel care lipsește din
realitat ea sa fa milială, lu cru ce demonstr ează n evoia a cută a copilului d e prezența acelei

72
persoan e pe care nu o ar e în perman ență lângă sin e și pe care o situ ează nu d e puține ori p e un
piedestal.
În ciuda r elațiilor crude, copii cu părin ți divor țați susțin în propor ție de 43 % că nu există
personaj e nefericite, iar când ele sunt pr ezente sunt id entificate cu propria p ersoană.
Majoritat ea desenelor acestor copii  80 % sunt foart e sărace în detalii, pr ezentând și un
grad d e acuratețe scăzut, ceea ce indică o slabă maturizar e psihologi că a copiilor.

3. Analiza și interpretarea dat elor ob ținute prin apli carea Intervalului d e comportam ent
social.
Intervalul d e comportam ent so cial, ca scală d e autoapr eciere, permite evaluar ea
obiectivă a următoar elor comportam ente ale aspectului so cial al comportam entului copiilor d e
vârstă școlară mi că: so ciabilitat e, încredere în sin e, dominar ea, relația cu autorită țile (părin ții și
cadrul dida ctic).

Rezultat ele obținute sunt pr ezente sub raportul numărului ob ținut la fi care întrebare și al
procentelor aferente în următorul tab el:
Nr.
item Totalul răspunsurilor Procente
A B C A B C
1. 21 19 10 42% 38% 20%
2. 12 31 7 24% 62% 14%
3. 18 24 8 36% 48% 16%
4. 12 36 2 24% 72% 4%
5. 19 9 22 38% 18% 44%
6. 11 29 20 22% 58% 40%
7. 36 8 6 72% 16% 12%
8. 36 5 9 72% 10% 18%

73
Nr. it em Totalul răspunsurilor Procente
A B C A B C
9. 14 27 9 28% 54% 18%
10. 13 30 7 26% 60% 14%
11. 15 21 14 30% 42% 28%
12. 9 24 17 18% 48% 34%
13. 8 15 27 16% 30% 54%
14. 24 11 15 48% 22% 30%
15. 4 19 27 8% 38% 54%
16. 13 21 16 26% 42% 32%
17. 11 16 23 22% 32% 46%
18. 14 19 17 28% 38% 38%
19. 11 27 12 22% 54% 24%
20. 14 20 16 28% 40% 32%
21. 6 32 12 12% 64% 24%
22. 10 31 9 20% 62% 18%
23. 18 24 8 36% 48% 16%
24. 7 26 17 14% 52% 34%
25. 22 13 15 44% 26% 30%
26. 15 23 12 30% 46% 24%
27. 12 27 11 24% 54% 22%
28. 12 7 31 24% 14% 62%
29. 8 17 25 16% 34% 50%
30. 29 11 10 58% 22% 20%
31. 21 7 22 42% 14% 44%
32. 27 13 10 54% 26% 20%

Notă : A = nu mă caracterizează
B = par țial ad evărat
C = nu mi s e potriv ește în într egime

74
Distribu țiile răspunsurilor elevilor la într ebările ce vizează compon entele aspectului
social al comportam entului a cestora s e exprimă grfi c astfel:
1. Niv elul dezvoltării so ciabilită ții: se caracterizează prin gradul d e integrare socială a
elevilor atât în m ediul familial cât și în cel școlar.

Conform grafi cului și pro centelor, s e remarcă faptul că în doar 4% din cazuri elevii se
autoevaluează ca fiind so ciabili, situa ție ce se corelează cu asp ectele vieții de famili e compl etă
și stabilă, und e copilul s e bucură d e aprecierea părin ților, motiv p entru care și în grupul d e colegi
acești copii b eneficiază d e bună int egrare socială. În majoritat ea cazurilor  72%, elevii se
autoapr eciază ca fiind so ciabili în anumit e situa ții, aceștia aflându -se într-un stadiu int ermediar
de dezvoltar e a sociabilită ții potrivit vârst ei cronologi ce. În ceea ce-i priv ește pe cei 24% dintr e
elevi, a ceștia recunos c slaba d ezvoltar e a propri ei sociabilită ți pusă p e seama instabilită ții
nucleului familial și a perman entelor permutări din via ța familială. Sin ele social suf eră în a cest
caz datorită lips ei de retroacțiune din part ea părin ților, cei care sunt p entru școlarii mici
adevărat e oglinzi so ciale.
2. Încrederea în sin e: reprezintă la a ceastă vârstă o r ezultantă a două categorii d e factori:
respectul, a cceptarea și atenția de care se bucură copilul din part ea părin ților p e de o part e, iar
pe de altă part e poziția socială r ealizăril e sau eșecurile personal e ale copilul ui.
01020304050607080
Nivelul dezvoltării sociabilitățiisociabili
sociabili in anumite situații
slabă sociabilitate

75

Potrivit grafi cului, 24% dintr e copii nu au în credere în for țele proprii datorită faptului că
aceștia conștientizează o dif erență mai mar e de evaluar e între modul în care se percep și cel în
care sunt p ercepuți de alții (părin ți sau învă țătoar e). Această dif erență creează o star e
incertitudin e și un dis confort psihi c ce are drept rezultat s căderea încrederii în sin e. 62% dint er
elevi se situează p e linia d e mijlo c în ceea ce privește încrederea în sin e, aceștia în cercând să -și
interioriz eze exigențele externe și să l e transform e într-un cadru d e referință personal care să-i
ajute să se definească și să-și orienteze propria conduită.
3. Tendința de dominar e: se concretizează în combinar ea sociabilită ții și încrederii în
sine, reliefată d e capacitatea de a controla situa țiile și de a obține monopolul a cestora.
010203040506070
Încrederea în sinenu au încredere în forțele
proprii
incredere in sine medie
slabă incredre in sine

76

În conformitat e cu grafi cul se remarcă o majoritat e  72% care nu dispun e de o
capacitate mare de dominar e a situa țiilor, fapt explicabil prin niv elul scăzut al so ciabilită ții și
prin în crederea în sin e ce se încadrează în cote minim e. Trecerea de la respectul și supun erea
unilat erală fa ță de adult la r espectul mutual într e egali exprimă o d ezvoltar e a conștiinței de sine
tradusă pin apari ția un ei noi dim ensiuni psihologi ce, cea a int eriorită ții. Această int erioritat e
face posibilă apari ția timidită ții, a t endinței de izolar e și uneori d e apărar e de priviril e altora.
Dezvoltar ea interiorită ții are la bază stru ctura familială și relațiile confli ctuale dintr e părin ți,
corelându -se cu acestea. În 18% din cazuri elevii se autoevaluează ca fiind dominatori în dif erite
situa ții, această t endință caracterizând copiii din m edii armonioas e.
4. Relațiile cu autoritat ea (părin ții și cadrul dida ctic): sunt r eliefate de conlucrarea
celorlalt e trei compon ente ale comportam entului so cial al elevilior, fă când posibilă manif estarea
lor în contexte sociale esențiale : famili e și școală.
01020304050607080
Tendința de dominarenu dispun de o capacitate mare
de dominare
dominatori în diferite situații
dominatori

77

În conformitat e cu grafi cul și cu pro centajul s e identifică la 30% dintr e copii t endința de
supun ere față de părin ți sau învă țătoar e ca simboluri al e autorită ții. Astf el, relațiile caracterizate
prin absolutizar ea put erii persoan elor inv estite de copil cu put ere și autoritat e sunt în a ceste
cazuri trăit e pe fondul un ei slab e sociabilită ți, un ei încrederi în sin e lezate și unei capacități
reduse de dominar e. În 42% din cazuri r elațiile cu autoritat ea capătă nuan țe de stabilitat e și
reciprocă înțelegere, în anumit e situa ții. Expli cația acestui f enomen rezidă în capacitatea elevilor
de a-și contura o imagin e de sine mai stabilă concretizată în autod eterminar e și auto critică bazat e
pe voința crescândă a copilului d e a se controla. A ceastă capacitate este reflecția relațiilor
familial e în câmpul d ezvoltării p ersonalită ții copilului. În ceea ce privește procentul d e 28%, s e
constată o t endință spr e stabilitat e, perseverență și efort în în țelegerea și conformar e la regulile
moral e.
Calcularea coeficientului d e corelație a permis următoar ele specificări:
a) p erceperea conflictualită ții familial e și a părin ților ca vinova ți (variabil e
independente) pe de o part e, și dificultăți de relaționar e și de formar e a imaginii d e sine pozitivă
( variabil e dependente ) pe de altă part e  0,96
b) perceperea conflictualită ții familial e, imaturitat e psihologi că și perceperea propri ei
persoan e ca personaj n efericit (variabil e independente) pe de o part e, și socialbilitat e scăzută,
încredere în sin e diminuată, t endința de supun ere necondiționată și relațiile deficitare cu
autoritat ea (variabil e dependente)  0,93
051015202530354045
Relațiile cu autoritateatendința de supunere
relații cu autoritatea stabile
tendință spre stabilitate

78

3.7. Concluziile microcercetării
Analiza dat elor empiri ce a relevat faptul că în cazul familiilor cu un indi ce crescut de
confli ctualitat e  69,3%  caracteristicile regăsit e la niv elul copiilor crescuți și educați în astf el
de medii se încadrează într -un tablou unitar concretizat în: contacte sociale dificile și neintegrare
ăn colectiv; s entimente de inferioritat e și nonvalorar e secondat e de incapacitatea de a se distan ța
de sine; probl eme de disciplină și nu d e puține ori eșec școlar. D esenul famili ei a r elevat
necoezivitat ea grupuliu familial și imaturitat ea psihologi că iar int ervalul ce încheie acest test
indică faptul că acești copii sunt conștienți și afectați de atmosf era confli ctuală în care trăiesc,
vinova ți pentru a ceastă star e de fapt fiind fi e propria p esoană, fi e cuplul par ental.
În ceea ce privește copii prov eniți din familii d estructurate prin divor ț  22%  trebuie
menționat faptul că în 100% dintr e cazuri valoril e indicilor d e integrare socială (so ciabilitat e,
încredere în sin e, dominar e și relațiile cu autoritat ea) sunt evident reduse. Desenele lor pun în
evidență dorin ța acestor copii d e a trăi într -o famili e compl etă, stabilă și armonioasă prin
desenarea ambilor părin ți ăn contextul grupului familial, imaturitat ea psihologi că fii nd
relevantă în a ceste cazuri.
Apilcând corelația Pearson la dat ele obținute prin apli carea tuturor m etodelor d e
cercetare, am ob ținut următorul coeficient de corelație între diferitele seturi d e variabil e:
 confli ctualitat e conjugal -parentală și perceperea ei de către copil, p e de o part e,
și imaturitat e psihologi că și neintegrare socială, p e de altă part e: 0,97 .
 confli ctualitat e conjugal -parentală și identificarea părin ților ca vinova ți pentru
această star e de fapt, p e de o part e, și imaturitat e psihologi că precum și
neintegrare socială, p e de altă part e: 0,93 .

VARIABILE Coeficient d e
corelație Corelație
– confli ctualitat e conjugal -parentală
– imaturitat e psiho -afectivă 0,93 +
– confli ctualitat e conjugal -parentală 0,96 +

79
– neintegrare socială
– confli ctualitat e conjugal -parentală
– imagin e de sine diminuată
– imaturitat e psiho -afectivă
– neintegrare socială 0,97 +

Concluziil e emergente acestor dat e obținute în urma cercetării pra ctice susțin ipot eza de
la care am pornit în construir ea acestui d emers inv estigativ, și anum e că relațiile conjugal –
parentale prin asp ectul lor conflictual influ ențează în mod n egativ calitat ea integrarii so ciale a
copilului și dezvoltar ea sa af ectivă.
În mi crogrupul familial, modul în care evoluează p ersonalitat ea fiecăruia dintr e cei ce-l
alcătuiesc, este indisolubil l egat d e nota d e ansamblu a univ ersului familial. Climatul d e fond al
famili ei este însă cel care determină în pri mul rând formar ea personalită ții copilului, cel care
echilibr ează capacitățile sale afective, sociale și intelectuale, cel care determină so cializar ea și
individualizar ea lui. S chema fundam entală a grupului familial, a creșterii copilului s e form ează
pe modelul relațiilor dintr e părin ți, motiv p entru care prin jo cul imita țiilor, al rivalită ților,
familia of eră copilului posibilitat ea de a-ți însu și mod ele la care individualitat ea sa în formar e
se poate referi în mod constant, contribuind astf el la cucerirea coerenței personal e concretizată
în formar ea prin cipalelor resorturi care determină sp ecificul dinami c al personalită ții. În a cest
fel se explică diferențele în so cializar ea și dezvoltar ea afectivă a copiilor crescuți în m edii fi e
armonioas e, fie confli ctuale.
Pornind d e la aceste consid erente se poate afirma cu tări e că familia este și cel mai bun
dar și cel mai rău dintr e lucruri. D efectele malign e ale celor doi protagoni ști ai s cenei
familial e introdu c în climatul familial dereglări, stări d e tensiun e, regimuri p erman ent
confli ctuale, generatoar e la rândul lor d e blocări al e procesului d e dezvoltar e a copilului este
astfel propor țională cu ina cceptarea famili ei în care trăiește. Acești copii au difi cultăți de
integrare în propri a famili e, au un a cut sentiment de culpabilitat e în legătură cu ceea ce se
întâmplă în jurul lor, î și pierd încrederea în sin e, își devaloriz ează propria p ersoană, d evin tr eptat
incapabili d e relații deschise cu ceilalți datorită faptului că nu au experimentat astf el de relații
în mi crogrupul familial. Cauza g eneratoar e a acestor transformări este fără îndoială mod elul

80
cuplului conjugal -parental mă cinat d e intense tensiuni și confli cte ale cărui int erese și scopuri
încetează să s e mai subordon eze binelui famili ei.
Se impun e ca necesitate conștientizar ea de către cupluril e parentale a faptului că mod elul
oferit de ele este cel pe care copilul îl int erioriz ează și pe care îl va pun e în apli care ca viitor
adult. Ev entual ele probl eme ale copilului nu sunt d ecât simptom e ale eșecului par ental, cel care
la rândul său este consecința disfun cțiilor d e cuplu situat e la unul sau altul dintr e nivelurile de
interacțiune maritală.
În a ceste condiții sus ținerea par ențialită ții deja manif estate se impun e de la sin e.
Educația părin ților adu ce valoar e relațiilor din int eriorul famili ei, dar și părin ților ca persoan e,
contribuind la creșterea încrederii în propriil e forțe și la o atitudin e mai fl exibilă și deschisă fa ță
de copii. Uni citatea solu țiilor la probl emele famili ei țin de unicitatea acestei institu ții, motiv
pentru care recomandăril e oferite capătă caracter de principiu. Impl ementarea unor program e de
consili ere și de educație a părin ților d evine eficientă în a ceste cazuri în care cei doi m embrii ai
cuplului conjugal -parental s e izbesc de perman ente și controv ersate confli cte ce se convertesc
în consecințe nefaste asupra copilului.
Un astf el de program ce își propun e dezvoltar ea deprind erilor d e parențialitat e este
Programul Ri chard R. ABIDIN . Constru cția acestui program ar e la bază o s erie de principii care
se referă la r elația dintr e părin ți și formator, concretizate în ideea că nu există numai o cale sau
un singur f el de educație. Programul ar e o ori entare pozitivă care accentuează conving erea că
eforturil e părin ților tr ebuie înțelese și consid erate ca prim pas spr e soluții bun e, motiv p entru
care principala d eprind ere a formatorilor s e referă la stilul d emocratic de condu cere a grupului
de lucru, combinată cu capacitatea de a comuni ca acceptarea și respectul p entru efortul
părin ților.
Programul pr ezintă mai mult e versiuni d e formar e, și anum e :
1. Cursul d e bază ce cuprind e 19 ședințe pe parcursul cărora id eile și deprind erile propus e
părin ților sunt în int eracțiune. În prim ele 8 ședințe părin ții sunt în curaja ți să d ezvolt e deprind eri
de comuni care și interrelaționar e cu copiii lor, dar și într e ei, precum și să î și modifi ce
comportam entele. De la ședința 8 până la a 10 -a sunt propus e modalită ți de schimbar e a
comportam entelor. D e la ședința a 11 -a la ședința a 15 -a sunt analizat e, împr eună cu părin ții,
sentimentele și posibilitat ea stăpânirii lor.
2. Versiuni pr escurtat e:

81
a) 7 ședințe în care obiectivele urmărit e sunt următoar ele:
– să sensibiliz eze părin ții cu privir e la relația existentă într e comportam entul lor și
conceptul copilului d espre sine.
– să of ere părin ților un s et de deprind eri care îi ajută să -și stăpân ească sentimentele în
relația cu part enerul și cu copiii.
b) 10 ședințe în care obiectivele urmărit e sunt:
– să-i sensibiliz eze pe părin ți cu privir e la impa ctul comportam entului lor asupra
conceptului d e sine la copil.
– să of ere părin ților mijloa ce de evaluar e a relațiilor lor cu copiii.
– să of ere părin ților d eprind erile necesare pentru a construi și dezvolta r elații pozitiv e cu
copiii.
– să of ere părin ților d eprind erile necesare pentru a id entifica modul d e rezolvar e al
propriilor probl eme și de aplanar e a confli ctelor.
c) 10 ședințe cu obi ectivele următoar e:
– să îi s ensibiliz eze pe părin ți asupra impa ctului p e care îl are comportam entul lor în
formar ea conceptului d espre sine la copil.
– să alerteze părin ții asupra efectului p e care îl au dif erite form e de disciplină.
– să îi obi șnuias că pe părin ți cu o s erie de deprind eri cerute pentru folosir ea cu succes a
schimbărilor d e comportam ent.
Fiecare ședință are trei părți, și anum e :
1. Revederea și împăr țirea pra cticilor din săptămâna pr ecedentă care se referă la o evaluar e a
modului în care au fost în țelese cunoștințele prezentate anterior, lu cru care contribui e la lărgir ea
experienței împărtă șirii sentimentelor de către părin ți cu un impa ct motivator asupra a cestora.
2. Pr ezentarea unei noi a ctivită ți în care se cere impli carea părin ților prin într ebări r eferitoar e la
modul în care reacționează copiii lor în dif erite situa ții, într ebări aso ciate cu comentarea
lucrurilor pr ezentate.
3. Dis cutarea cu fiecare părint e a lucrurilor nou învă țate cere din part ea formatorului d eprind eri
de comuni care și empat ie, valorizând ori ce efort d e impli care al părin ților. Datorită faptului că
intenția programului este aceea de a lăsa r esponsabilitat ea totală la înd emâna părin ților, este
esențial să nu s e judece eforturil e acestora.

82
Acest program d e consili ere și educație a părin ților este relevant p entru acele cupluri
conjugal -parentale în care relațiile interpersonal e au caracter conflictual, datorită faptului că
premisa d e la care se pleacă este reprezentată d e modul în care probl emele copiilor sunt l egate
în primul rând d e felul în care părint ele reușeșete să se relaționeze cu acesta.

Concluzii finale

Din int erpretarea dat elor a r ezultat confirmar ea ipot ezei și anum e că relațiile conjugal –
parentale prin asp ectul lor conflictual influ ențează în mod n egativ calitat ea integrării so ciale a
copilului și dezvoltar ea sa af ectivă.
Maturizar ea afectivă este un pro ces de dezvoltar e și de integrare a școlarilor la un alt
nivel, la o altă via ță fizi că și psihi că, o transformar e progr esivă, o evoluție.
Stimular ea și dezvoltar ea pot ențialului af ectiv aflat în bagajul nativ al fi ecărui școlar
antrenează o gândir e flexibilă și crește capacitatea de adaptar e a viitorilor adul ți la un m ediu, d e
cele mai mult e ori nu foart e propi ce unui drum în via ță fără obsta cole.
Personal e educate afectiv pos edă anumit e trăsături atitudinal e, concretizate în calități
specifice: încrederea în for țele proprii, t endințe spre dominar e în grupul so cial, tări e de caracter,
spirit d e independență, acceptarea și asumar ea riscului, capacitate de autoevaluar e critică.

83
Pentru a -și pun e în valoar e resursele și capacitățile sale creatoar e, individul ar e nevoie
de o motiva ție puternică de natură int ernă sau externă. Exist ența unei motiva ții slab e-și, evident,
lipsa ori cărei motiva ții, a unui imbold -determina individul să r enunțe la probl ema care-l
preocupa.
Factorii af ectivi a cționează în mod unitar și amplifi ca pot ențialul d e adaptar e al
individului la m ediul în conjurător. În rândul școlarilor a cumulărilor d e cunoștințe, informa ții,
experiență de viață-pasiun ea și dorin ța pentru autor ealizar e devin coordonat e valori ce și
principii d e conduită, care se pot converti în constant e afective și de comportam ent de-a lungul
întregii existențe. Afla ți încă pe băncile școlii, mul ți dintr e ei au pus în evidența talentul și
capacitatea lor de creație. Presa consemnează r ezultat ele lor de succes, prestigiul învă țământului
român esc în confruntări valori ce la niv el național, int ernațional, ob ținând confirmar ea înalt ei lor
pregătiri.
În pro cesul d e maturizar e afectivă p ersonală și socială, școlarul va dispun e deci de
modele de raportar e și de inter-relaționar e construit e de el sub influ ența corectivă a grupului
școlar, al pri etenilor sau al famili ei, experimentate și asimilat e, pe care le va apli ca în situa ții
similar e, le va îmbogă ți sau r estructura în fun cție de noi experiențe, îmbinând m ereu ceea ce a
fost învă țat cu fant ezia și inventivitat ea, într -un efort d e adaptar e suplă și creatoar e, în cadrul
căreia ind ependența și acomodar ea trebuie să fun cționeze ca o unitat e.
Dacă educația afectivă, prin r eacții emoțional e controlat e sau nu, î și propun e formar ea
unor aptitudini d e a stabili raporturi int erpersonal e și de integrare a individului în so cietate, ea
vizează, d e asemenea, intr -un sens mai larg, capacitatea individului d e a intra în r elații cu
întreaga r ealitat e, cu mediul natural sau artifi cial creat de om, formar ea trebuinței de a trăi într –
un climat dominat d e valori estetice, astf el încât individul să d evină capabil să apr ecieze
continuu calitățile estetice ale mediului în care trăiește.
Univ ersul af ectivită ții uman e își pun e ampr enta asupra ansamblului manif estărilor
psiho -comportam entale, contribuind atât la sus ținerea dinami ca, energetica a a cțiunilor uman e
cât și a ur cușului spiritual p e care se sprijină ori ce împlinir e umana d e tip creativ. Af ectivitat ea
conferă o anumita coloratura in expresivitat ea comportam entala umana; ea asigura a cel
"freamăt" int erior atât d e important p entru ori ce urcuș spiritual uman aut entic. Ritmuril e
lăuntri ce – de la stăril e emoțional e curente, la trăiril e exuberante avântat e, resimțite – generează
nevoia un ei renașteri si a unor ur cușuri spiritual e în măsură sa vitaliz eze forțele uman e de

84
acțiune si creație, sa l e confere armoni e si perfecțiune, generând a cea sublima năzuin ță umană
spre perman ent progr es și auto -desăvâr șire.

Bibliografi e

– Begtha Sanduleasa, Ani ela Matei, Mih aela Ghenta, Delia Badoi, Rolugi d e gen și
impli cații în g ealizagea echilibgului întg e viața pgofesională și vi ața de familie, Editug a
Univ egsitagă, 2015
– Camelia Staiculescu, Școala și comunit atea locală, pagtenegiat pentgu educație, Editug a
ASE, 2012
– Const antin Cu cos, Edu catia. Exp egiențe, geflecții, soluții, Editug a: Poligom, 2013
– Const antin Cu cos, Edu cația. Reintemeiegi, din amici, pg efigug ăgi, Editug a: Poligom,
2017
– Const antin Cu cos, P edagogie. Ediți a a III-a, Editug a: Poligom, 2014
– Cogn elia Rada, Cogin a Bistgi ceanu P antelimon, Pgovo căgi ale familiei contempog ane.
Pegspective psiho -socio-medicale, Editug a Univ egsitagă, 2015

85
– Cogn elia Rada, Cgistin a Faludi, Fun cții și disfun cții ale familiei contempog ane. O
abogd age socio-psiho -medicală, Editug a Univ egsitagă, 2015
– Cogn elia Rada, Oana Madlen Panescu, Psihologi a, psihot egapia familiei și cuplului.
Teogii, cegcetagi, int egventii, Editug a Univ egsitagă, 2016
– Elena Bonchis, F amilia și golul ei în educagea copilului, Editug a Poligom, 2011
– Ioan Mih ailescu, Rolul f amiliei în dezvolt agea copilului, Editug a Cagtea Univ egsitaga,
2004
– Lou H agvey-Zahga, Edu cația copiilog în f amilie, Editug a Univ egs En ciclopedic Gold,
2016
– Magia Mont essogi, Copilul în f amilie, Editug a Vgemea, 2015
– Magicica Danuta (Bitca) Bungh ez, Pagtenegiat școală-familie. Ogg anizagea activitățilog
de digig entie și comuni cagea cu familiil e elevilog, Editug a Pgo Univ egsitagia, 2015
– Simon a Glăveanu, Pgogg ame de educație pagentală. Tg aining d e dezvolt age a
competenței pagentale, Editug a Univ egsitagă, 2012
– Sogin Cgist ea, Edu catia. Con cept și analiza. Volumul 2 din Con cepte fundamentale în
pedagogie, Editug a: Did actica Publishing Hous e, 2016
– Tatiana Sisov a, Pgobl eme și difi cultăți în educagea copiilog. Indgum ag pentgu păginți,
Editug a: Sophi a, 2012
– Valegia Negovan, Psihologi e pozitivă aplicată în educație, Editug a Univ egsitagă, 2016
– Zidagescu Mig cea, Rolul f amiliei, comunității și a mediatogului ș colag în combategea
absenteismului ș colag, a abandonului, Editug a Lumen, 2009

86

ANEXE

Anexa 1. Chestionarul de interapreciere și interevaluare maritală.

I. Nivelul motivațional care cuprinde 4 itemi :
1.1. Sunteți în general satisfăcut de realizările dv. profesionale? a) în mare măsură; b) în oarecare
măsură; c) în mică măsură.
1.2. Vă așteptați ca soțul dv. să fie satisfăcut de realizările sale profesionale? a) b) c)
1.3. Ați dori ca soțul dv. să se mulțumească cu realizările sale profesio nale? a) b) c)
2.4. Sunteți în general satisfăcut de realizările dv. familiale? a) b) c)
2.5. Vă așteptați ca soțul dv. să fie satisfăcut de realizările dv. familiale? a) b) c)
2.6. Ați dori ca soțul dv. să fie satisfăcut de realizările dv. familiale? a) b ) c)
3.7. Vă petreceți o parte din timpul liber singur. În ce mod o faceți?

87
3.8. Soțul dv. își petrece o parte din timpul liber singur. Cum vă așteptați să o facă?
3.9. Dacă soțul dv. își petrece o parte din timpul liber singur, cum ați dori s -o facă?
4.10. Considerați că experiența paternității/maternității este: a) importantă și esențială;
b)importantă dar neesențială; c) lipsită de importanță; d)indezirabilă pentru cuplul dv.
4.11. Vă așteptați ca soțul dv. să considere experiența paternității/maternităț ii: a) b) c) d)
4.12. Ați dori ca experiența paternității/maternității să fie considerată de soțul dv.: a) b) c) d)
II. Nivelul afectiv -sexual care cuprinde 5 itemi :
1.13. Cum reacționați la un eșec? a) indiferență; b) autoconsolare; c) iritare; d ) furie; e)
disperare; f) descurajare; g) deprimare; h) îndârjire și mobilizare.
1.14. Cum reacționează soțul la un eșec? a) b) c) d) e) f) g) h)
1.15. Cum ați prefera să reacționeze soțul la un eșec? a) b) c) d) e) f) g) h)
2.16. Vă exprimați afecțiunea f ață de soț prin cuvinte și gesturi tandre? a)frecvent; b)uneori;
c)rareori; d)niciodată.
2.17. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că vă exprimați afecțiunea prin cuvinte și gesturi
tandre? a) b) c) d)
2.18. Ați dori să vă exprimați afecțiunea față de s oț prin cuvinte și gesturi tandre? a) b) c) d)
3.19. Soțul dv. își exprimă afecțiunea față de dv. prin cuvinte ți gesturi tandre? a) b) c) d)
3.20. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că el își exprimă afecțiunea prin cuvinte și gesturi
tandre? a) b) c) d)
3.21. Ați dori ca soțul dv. să își exprime afecțiunea prin cuvinte și gesturi tandre? a) b) c) d)
4.22. Relațiile dv. intime sunt: a) complet satisfacătoare; b) parțial satisfăcătoare; c)
nesatisfăcătoare.
4.23. Vă așteptați ca soțul să considere că r elațiile dv. intime sunt: a) b) c)
4.24. Vă doriți ca relațiile dv. intime să fie: a) b) c)
5.25. Sunteți gelos? a) în mare măsură; b) uneori; c) rareori; d) niciodată
5.26. Vă așteptați ca soțul dv. să fie gelos? a) b) c) d)
5.27. Ați dori ca soțul dv. să fie gelos? a) b) c) d)
III. Nivelul reacțional -atitudinal care cuprinde 3 itemi:
1.28. De obicei aveți un stil de viață: a) tensional, agitat, alert, zgomotos, imprevizibil; b)
echilibrat, previzibil; c) oscilant, imprevizibil; d) lent, liniștit, constant, previzibil.
1.29. Vă așteptați ca soțul să aibă un stil de viață: a) b) c) d)

88
1.30. Ați prefera ca soțul dv. să aibă un stil de viață: a) b) c) d)
2.31. Dacă cineva din exterior ( rude, vecini, prieteni, colegi ) vă comunică lucruri neplăcute la
adresa soțului ce atitudine luați?
2.32. Dacă soțului dv. i se comunică lucruri neplăcute referitor la dv. ce atitudine vă așteptați să
ia acesta?
2.33. Ce atitudine ați dori să aibă soțul dv. într -o astfel de împrejurare ?
3.34. Considerați că infidelitatea partenerului este un fapt a) tolerabil de cele mai multe ori; b)
intolerabil, reprobabil întotdeauna.
3.35. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că infidelitatea partenerului este un fapt: a) b)
3.36. V -ați dori ca soțul dv. să considere că infidelitatea partenerului este un fapt: a) b)
IV. Nivelul acțional -organizatoric care cuprinde 3 itemi:
1.37. Majoritatea treburilor gospodărești se exercită de către: a) dv.; b) soțul dv.; c) ambii
1.38. Vă aște ptați ca soțul dv. să considere că majoritatea treburilor gospodărești sunt exercitate
de: a) b) c)
1.39. Ați dori ca majoritatea treburilor gospodărești să fie exercitate de: a) b) c)
2.40. Îngrijirea și educația copiilor revine: a) în cea mai mare parte dv.; b) în cea mai mare parte
soțului dv. ; c) ambilor în mod egal.
2.41. Vă așteptași ca soțul dv. să considere că îngrijirea și educația copiilor revine: a) b) c)
2.42. Ați dori ca îngrijirea și educația cop iilor să revină: a) b) c)
3.43. Decideți planificarea bugetului: a) dv. în cea mai mare parte; b) soțul dv. în cea mai mare
parte; c) împreună.
3.44. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că decideți planificarea bugetului: a) b) c)
3.45. Vă doriți ca pla nificarea bugetului să fie decisă de: a) b) c)
V. Nivelul comunicațional care cuprinde 5 itemi:
1.46. Discuțiile contradictorii cele mai frecvente cu soțul se referă la: a)probleme sexuale; b)
probleme de comportament; c) probleme de educația copi ilor; d) probleme de administrare a
bugetului; e) petrecerea timpului liber; f) relații cu rude, prieteni; g) probleme menajere; h) alte
probleme.
1.47. Cum credeți că va răspunde soțul la această întrebare? a) b) c) d) e) f) g) h)
1.48. Ați prefera ca dis cuțiile contradictorii cu soțul dv. să fie pe: a) b) c) d) e) f) g) h)

89
2.49. Într -o împrejurare, soțul dv. a avut o conduită necorespunzătoare. Îi reproșați ulterior acasă
acest lucru? a) da; b) nu.
2.50. Ați avut într -o împrejurare o conduită necorespunză toare. Vă reproșează soțul ulterior
acest lucru? a) b)
2.51. Ați prefera ca soțul să vă reproșeze ulterior faptul că ați avut o conduită necorespunzătoare
într-o anumită împrejurare? a) b)
3.52. Într -o discuție contradictorie de obicei: a) dv. cedați primu l; b) soțul cedează primul
3.53. Vă așteptați ca într -o discuție contradictorie de obicei: a) b)
3.54. Ați dori ca într -o discuție contradictorie de obicei: a) b)
4.55. Aveți un eșec (necaz). Îl împărtășiți soțului? a) imediat; b) ezitați un timp, apoi comunicați;
c) rareori; d) niciodată.
4.56. Soțul are un eșec (necaz). Vă așteptați să vă împărtășească acest lucru: a) b) c) d)
4.57. Dacă soțul are un eșec ați dori să vi -l împărtășească? a) b) c) d)
5.58. Ați avut un succes. Îl împărtășiți soțului? a) b ) c) d)
5.59. Soțul dv. a avut un succes. Vă așteptați să vă comunice acest lucru? a) b) c) d)
5.60. Ați dori ca atunci când soțul a avut un succes să vi -l comunice? a) b) c) d)

VI. Nivelul relațional care cuprinde 6 itemi:
1.61. Într-un grup de prieteni de obicei : a) dv. vă integrați mai ușor; b) soțul se integrează mai
ușor; c) amândoi vă integrați mai ușor sau mai greu după împrejurări.
1.62. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că într -un grup de prieteni: a) b) c)
1.63. Ați dori ca într -un grup de prieteni să vă integrați: a) b) c)
2.64. În relațiile cu soțul sunteți de obicei: a) sincer până la brutalitate, direct; b) diplomat,
indirect; c) discret,aparent dezinformat; d) detașat, neimplicat; e) suspicios, preocupat.
2.65. Vă așteptați ca în relațiile cu soțul dv., soțul să fie de obicei : a) b) c) d) e)
2.66. Ați dori ca în relațiile cu dv., soțul să fie de obicei : a) b) c) d) e)
3.67. Relațiile dv. cu socrii sunt în general: a) armonioase, satisfăcătoare; b)tensionale,
conflictuale; c) instabile; d) indiferente, neutre.
3.68. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că raporturile dv. cu socrii sunt: a) b) c) d)
3.69. Vă doriți ca relațiile dv. cu socrii să fie : a) b) c) d)

90
4.70. Relațiile soțului cu părinții dv. sunt în g eneral: a) b) c) d)
4.71. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că relațiile lui cu socrii sunt în general: a) b) c) d)
4.72. Vă doriți ca relațiile soțului cu părinții dv. să fie: a) b) c) d)
5.73. Manifestați față de rudele apropiate ale soțului: a) d eschidere; b)neutralitate; c) rezervă.
5.74. Vă așteptați ca soțul dv să considere că vă manifestați față de rudele sale cu: a) b) c)
5.75. Vă doriți ca atitudinea dv. față de rudele soțului să fie: a) b) c)
6.76. Soțul dv. manifestă față de rudele dv. : a) b) c)
6.77. Vă așteptați ca soțul dv. să considere că se manifestă față de rudele dv. prin: a) b) c)
6.78. Vă doriți ca soțul dv. să se manifeste față de rudele dv. prin: a) b) c)