Partea I: Fundamentarea teoretică [604198]

3

CUPRINS
Introducere
Partea I: Fundamentarea teoretică
CAPITOLUL 1: Specificul consilierii educaționale în învățământul primar
• Nevoia și beneficiile consilierii elevilor din învățământul primar
• Rolul ariei curriculare „Consiliere și Orientare” în planul de învățământ

CAPITOLUL 2: Repere metodice ale consilierii elevilor de vârstă școlară mică
1.2.1 Scopul și obiectivele consilierii elevilor din în vățământul primar
1.2.2 Metode și tehnici folosite în consiliere

CAPITOLUL 3: Consiliere și orientare – aspecte practic – aplicative
1.3.1 Lectia de consiliere și orientare
1.3.2 Consilierea și orientarea profesională a elevilor din învățământ ul primar
1.3.3 Aspecte din programa școlară a disciplinei dezvoltare personală
1.3.4 Model de lecție la disciplina dezvoltare personală

Partea a II – a: Metodologia cercetării
CAPITOLUL 4: Aspecte de cercetare privind activitățile de consiliere și orientare în
învățământul primar

4
2.4.1 Introducere în cercetare
2.4.2 Eșantionul
2.4.3 Instrumentul de cercetare
2.4.4 Obiectivele cercetării
2.4.5Ipotezele
2.4.6 Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor
Concluzii, recomandări și limite
Bibliografie
Anexe

5
Introducere
Motto:
“Un copil este ca o sămânță de floare…cât de frumos va crește, cât de frumos va
rodi, depinde de grădinarul care o va ȋngriji, de ce pământ și de câtă lumină și apă are, de cât e de
ferită de frig, de furtună și de soare prea tare. E atât de p lăpândă…Cum ai putea s -o rupi ori sa o
calci in picioare când e tot ce va mai rămâne ȋn urma ta?”
Irina Petrea

Studierea consilierii educaționale în școală este importantă deoarece prin această
disciplină, elevii încep să se cunoască mai bine pe sine și să -și dea seama de ceea ce vor să facă
în viață, cum să se comporte, ș.a.m.d. Acesta este un lucru benefic de la o varsta f rageda,
ajutandu -i sa-si contureze personalitatea si perceptia asupra viitorului.
Am,ales,această ,temă ,deoarece ,meseria ,de,profesor ,în,învățământul ,primar ,necesită ,și
astfel de abilități. În opinia noastră, un copil nu se poate dezvolta optim fără ajutorul comun al
părinților și profesorului, aceștia formând o echipă. Ceea ce parintii au invatat copiii inca din
primii ani de viata, profesorul amplifica si duce la un alt nivel de cunoastere si dezvoltare.
Lucran d in permanenta in echipa, parintii si profesorul pot defini un exemplu de urmat in viitor,
un copil si un adult model pentru societate. Reusita nu se datoreaza doar partii de teorie ci si
activitatilor pe care parintii si profesorul le au cu copilul, atat in timpul cat si inafara orelor de
curs.
Din prima clipă de viață a unui copil, pașii i -au fost călăuziți de către părinți, mai târziu
venindu -le în ajutor profesorii atât din învățâmântul preșcolar, cât și din învățământul primar.
În această lucrare de licență, am dori să evidențiem importanța studierii disciplinei
”Consiliere și orientare” la nivelul învățământului primar pentru a ne putea da seama cât de
important este ca un copil, chiar începând din clasa pregătitoare, să -și dea s eama cine este, ce -i

6
place și ce nu, ce -și dorește să devină, să realizeze cât este de importantă autocunoașterea și
relaționarea cu societatea.
Doar prin aceasta metoda putem sa conturam un carater puternic, un copil care sa –
si cunoasca propriile forte, un copil capabil sa ia pe viitor propriile decizii pe termen lung si sa se
bazeze pe propiile cunostiinte. Sa fie capabil sa analizeze cu atentie fiecare situatie, sa faca
diferenta dintre bine si rau, succes si esec s.a.m.d.
Filozoful ,American ,John ,Dewey ,relevă ,faptul ,că,lecția ,cea,mai,grea,pe,care,un
copil ,o,are,de,învățat ,este,lecția,vieții. Dacă ,nu,reușește ,la,această ,lecție, nu ,există ,știință ,care s -o
înlocuiască. Părinții ,sunt,cei,dintâi ,dascăli ,ai,copilului ,lor,pentr u,că,ei,îl,cunosc ,cel,mai,bine,încă
din,prima ,zi,de,viață, interacționează și comunică c onstant, sunt ,un,model ,de,urmat ,pentru
aceștia.
Parintii sunt primii care cunosc fiecare slabiciune si frustrare a copilului lor si trebuie sa
le trasforme in exemple si lectii de urmat de catre cei mici. Ei trebuie sa fie adevaratul model de
urmat in viata de catre cei mici mereu. Faptele lor influenteaza faptele copiilor, a viitorilor adulti.
Profesorul continua si incearca sa amplifice invata turile primite acasa, conturand totodata
persoanlitatea copilului.
Lucrarea această de licenta cuprinde doua parti. Prima parte intitulată ”Fundamentare
teoretică” în care am vrut să evidențiem ce înseamnă consilierea, cât de importantă este st udierea
acestei discipline în școli la nivelul învățământului primar, scopul și obiectivele acesteia și cateva
metode și tehnici folosite în consiliere.
În primul capitol este scos în evidență importanța și beneficiile consilierii elevilor din
învățământul primar și care este rolul ariei curricular în planul de învățământ.
În cel de al doilea capitol este evidențiat scopul consilierii elevilor, dar și care sunt
obiectivele acestei discipline. În acest capitol sunt scoase în evidenț ă și câteva metode și tehnici
de consiliere a elevilor.
În capitolul al treilea, sunt prezentate aspect practic – aplicative: este explicat planul de
lecție și sunt prezentate câteva strategii didactice, iar în partea a doua a acestui capitol est e

7
prezentat un proiect de lecție la disciplina ”dezvoltare personală”, care a fost aplicat clasei de
elevi și sunt prezentate reacțiile elevilor.
Partea a doua reprezintă ”Metodologia cercetării” în care analizăm, prelucrăm și interpretăm
datele rezultate în urma aplicării unui chestionar în rândul profesorilor din învățămantul primar.

8
Partea I: Fundamentarea teoretică
Capitolul 1: Specificul consilierii educaționale în învățământul primar

• Nevoia și beneficiile consilierii elevilor din învățământul primar
• Rolul și locul ariei curriculare ”Consiliere și orientare” în planul de învățământ

• Nevoia și beneficiile consilierii elevilor din învățământul primar
În țările dezvoltate, problema consilierii școlare reprezintă o importanță majoră,
preocupându -se de dezvoltarea noii generații.
Creșterea numărului de eșecuri și chiar a abandonului școlar în rândul elevilor arată că șc
oala trebuie să ia măsuri în acest sens. Pentru a răspunde acestor nevoi reale, a fost introdusă o
disciplină opțională , consiliere și orientare pentru toate cele trei niveluri de învățământ: primar,
secundar și liceu.
Noua disciplină îndeplinește nevoile fundamentale ale oricărui elev, fie el copil sau
adolescent: cunoașterea de sine și respectul de sine, comunicarea și relaționarea cu armonie cu
ceilalți, posedarea tehnicilor de învățare eficace și creative, luarea deciziilor, rezolvarea
problemelor, rezistă presiunilor negative ale grupului. Formarea unui stil de viață sănătos,
integrarea sexualității în maturizarea emo țională, controlul stresului, dobândirea unor repere în
școală și orientarea profesională sunt condiții esențiale pentru dezvoltarea armonioasă
a elevului.
Disciplina de consiliere și orientare oferă cadrul formal în care profesorul poate lucra nu
numai cu dimensiunea rațional -intelectuală a elevului, ci și cu dimensiunea afectivă,
motivațională, atitudinea și socială. Această disciplină urmărește în mod explicit: formarea și
dezvoltarea complexă a elevului, reprezentând una dintre căile esențiale în care școala trebuie să
își urmărească scopul principal: un proces formativ centrat pe elev capabil să valorifice diferitele
tipuri de elevi și abilități și să satisfacă nevoile societății prin abundența de oameni

9
competenți. În același timp, cursurile de consi liere și îndrumare sunt esențiale pentru pregătirea
elevilor pentru a lucra într -o echipă, pentru a înțelege oportunitatea de a lucra în echipă,
implicațiile muncii în echipă, avantajele și dezavantajele, pentru a analiza importanța echipei și
pentru a -și asuma rolul de om de echipă , să înțeleagă importanța conversației într -un proces de
comunicare și nevoia unei comunicări eficiente, evitând viciile și evitând violența.
Din punctul de vedere al consilierii și orientării, elevului i se oferă posibilitatea de a
cunoaște, de a -și cunoaște colegii, de a explora, de a descoperi și de a clarifica modalitățile de a
trăi, de a -și valorifica resursele, ceea ce duce la sentimentul că este întrerupe activitatea,
viața. Profesorul dorește să -i ajute pe student să -și identifice gândurile, emoțiile,
comportamentele care îl cunosc, să -l facă să se simtă plin de resurse și să decidă schimbarea. Îl
ajută să rezolve pe cale amiabilă orice conflict; pentru a consolida prieteniile. Prin munca în
clasă, elevii sunt ajutați să se cunoască, să -i ajute să -și accelereze munca în echipă, să creeze noi
schimbări, să -și dezvolte noi energii, să -și sporească implicarea și participarea activă, să dezvolte
creativitatea, ajuta la defularea ,,deșeurilor emoționale”.
Profesorul care va j uca rolul de consilier educațional în cursul orelor de curs nu va
încerca să evalueze elevii psihologic, nici să cunoască și să aplice diverse teste, fie de inteligență,
de proiecție sau de personalitate, deși poate părea o activitate ușoară, implică o vas tă
psihodiagnostică cunoaștere, pe care doar psihologul o poate aplica, nu va căuta să remedieze
criza psihologică a unor elevi, cum ar fi stările depresive sau de anxietate, ideile suicidare,
reacțiile de doliu, comportamentele obsesive, el poate preveni în cele din urmă, nu va încerca
niciodată să înlocuiască un specialist, psihologul care posedă abilitățile și expertiza necesară
pentru a rezolva situațiile specifice în care este elevul. Cu toate acestea, trebuie să existe relații
de colaborare între cei doi profesioniști, consilieri și psihologi.
Profesorul consilier poate să -și faciliteze activitatea pentru a reduce riscul de a dezvolta și
dezvolta probleme care necesită în mod necesar expertiza psihologului specialist. În același timp,
psihologul școla r are competența de a încuraja procesul educațional prin elaborarea strategiilor
de intervenție cognitivă, motivantă, emoțională și comportamentală, atât individual cât și în
grupuri.

10
• Rolul ariei curriculare „Consiliere și Orientare” în planul de învă țământ

Învățământul modern românesc trebuie să aibă ca scop nu doar absolvenți bine informati,
ci formarea de persoane bine abilitate și instrumentate cu resurse adaptative la solicitările sociale
și psihologice ale vieții, cu un sistem axiologic bine con turat. Sistemul de învățământ românesc
actual nu este încă în totalitate pregătit să răspundă exigențelor impuse de o societate liberă și
democratică. Conservatorismul, depersonalizarea, intelectualismul, autoritarismul și obiediența,
elitismul și inegalit atea șanselor, segregarea școlii de persoană, familie, comunitate sunt doar
câteva din tarele învățământului românesc existente și astăzi (Miroiu și colaboratorii, 1998).
Creșterea alarmantă a numărului de eșecuri și abandonuri școlare, de comportamente
deviante și delincvente, de tulburări emoționale în rândul elevilor, reprezintă indicatori ai
faptului că școala trebuie să facă mai mult în această direcție. Consilierea reprezintă una din
modalitățile esențiale prin care școala devine un proces formativ, centrat pe elev, capabilă să
valorizeze tipuri diverse de elevi și abilități, să răspundă nevoilor comunității și să infuzeze
societatea cu persoane competente pentru viața socială și profesională.
Rolul orelor de consiliere și orientare este de a -i ajuta pe elevi să se descopere, să -și dea
seama atât de calitățile lor, cât și de defectele lor. Cu cât reușește cadrul didactic să desfășoare
aceste ore într -un mod cât mai plăcut cu atât elevii vor fi mai curioși și mai interesați atât despre
propria persoană , cât și despre a celor din jurul său.

11

CAPITOLUL 2
Repere metodice ale consilierii elevilor de vârstă școlară mică

1.2.1 Scopul și obiectivele consilierii elevilor din învățământul primar

Scopul ,fundamental ,al,consilierii ,educaționale ,este,asigurarea ,unei,funcționări
optime ,a,individului ,sau,grupului, ,care,se,poate ,atinge ,prin,împlinirea ,obiectivelor
consilierii: ,promovarea ,sănătății ,și,a,stării ,de,bine, ,dezvoltare ,personală, ,prevenție.
Factorii consilierii și orientării
Factorii ,principali ,implicați, ,cu,responsabilități ,în,consiliere ,și,orientare ,școlară ,și
profesională ,sunt,următorii: școala, familia, mass -media, ,unitatile ,economice ,și
alte,institutii ,specializate .
Școala ,are,un,rol,important ,prin,ciclurile ,și,tipurile ,de,programe, ,structurile ,sale,
diversitatea ,obiectelor ,de,invatamant, a ,ariilor ,curriculare, a ,acțiunilor specifice de
orientare ,școlară ,și,profesională(ore ,de dirigenție, ,activitatea consilierilor și psihopedagogilor).
Familia ,exercită ,o,influență ,puterni că,asupra ,variantelor ,școlare ,și,profesionale ,atât,prin
,transferul ,unor,modele ,ale,parinților ,către ,urmași, ,cât,și,prin,proiecția ,unor,ambiții, ,neîmpliniri
către aceștia.
Mass -media ,se,înscrie ,în,ansamblul ,factorilor ,implicați ,în,orientarea ,școlară ,și
profesională ,prin,prezentarea ,diverselor ,tipuri ,de,școli ,și,specializări, ,prin,programele ,educative
etc.
Unitățile economice, datorită ,parteneriatului ,cu,instituțiile ,de,formare ,a,forței ,de
muncă, reprezintă ,un,factor ,important ,în,determinarea ,unor,opțiuni ,profesionale ,atât,prin
propaganda ,pe,care,o,fac,produselor ,și,producatorilor, cât ,și,prin,întâlnirile ,elevilor ,cu,specialișt i,
burse ,oferite ,celor ,mai,buni,elevi, sponsorizări.
Obiective și funcții esențiale ale consilierii

12
Scopul ,fundamental ,al,consilierii ,educaționale ,este,asigurarea ,unei,funcționări ,optime ,a
individului ,sau,grupului, scop ,care,se,poate ,atinge ,prin,împlinirea ,obiectivelor ,consilierii:
– prom ovarea ,sănătății ,și,a,stării ,de,bine;
– dezvoltare ,profesională;
– prevenție.
Consilierea ,trebuie ,să,ofere ,asistență ,în,formarea,dezvoltarea ,și
aplicarea următoarelor activități:
– rezolvarea ,unor,sarcini ,bine,stabilite;
– rezolvarea ,unor,crize ,existențiale;
– optimizarea ,relațiilor ,interumane;
– învățarea ,unor,modele ,comportamentale ,precum ,stabilirea ,unor,scopuri ,în,viață, ascultarea
activă, conversația, autoafirmarea, ,concentrarea atenției, dezvoltarea capacităților intelectuale,
relaxarea, opțiunea ,școlară / profesională, rezolvarea ,de,conflicte, dezvoltarea creativității,
menținerea sănătății, petrecerea ,timpului ,liber.
Problema ,educațională ,este,o,situație ,educațională ,destul ,de,dificilă ,pentru ,subiectul ,care,
se,adresează ,consilierului (educațional) având ,caracteristici ,cognitive ,(neclaritate, ,ceață ,psiholog
ică, ambiguitate), afective (tensiune, nemulțumire, neliniște), volitive (indecizie, îndoială) condu
când ,spre,blocajul ,comportamental (subiectul nu poate rezolva singur probl ema). Ca urmare el se
adresează ,unui,specialist – consilierul ,educațional – care,să-l,ajute ,să,rezolve ,această ,situație
dificilă.
Obiectivele urmărite :
• susținerea și dezvolt area capacităților de adaptare -integrare a persoanelor caresolicită
consilierea;
• prevenirea ,dezadaptării ,și,a,izolării ,persoanelor ,care,se,adresează ,consilierului ;
• rezolvarea ,problemelor ,de,viață ,ș, educaționale ,manifestate ,și acuzate ,de,către ,subiectul
educațional
Intervențiile de consiliere cuprind toate acțiunile destinate să producă schimbări în existe
nța persoanelor, activitatea grupurilor și instituțiilor. Intervenția de consiliere urmareste trei dime
nsiuni:
– sarcina : arată pe cine sau ce țintește intervenția de consiliere; astfel, intervențiile pot fi
orientate către persoane, familie, clasă, școală, localitate, asociație, etc;

13
–
scopul intervenției : prevenția sau remedierea insuccesului școlar sau socioprofesional, stimulare
a dezvoltării personale și ocupaționale; totodată,
se precizează de ce este necesară sau așteptată intervenția;
–
metoda de intervenție : arată cum,se,produce intervenț ia: prin serviciu direct, implicând contact
și comunicare între consilier și consiliat sau angajare efectivă a consilierului în relația cu instituți
a sau comunitatea; prin consultanță și pregătire împreună cu alți profesioniști sau neprofesioniști,
prin media (radio, TV, e -mail, internet).

Consilierea individuală
Consilierul ,furnizează ,o,situație ,de,învățare, ,iar,consiliatul ,este,ajutat ,să-și
cunoască ,situația ,prezentă ,și,să,anticipeze ,situații ,viitoare, când ,își,va,putea ,valorifica mai
bine calitățile propriei personalități și potențialul ,de,care,dispune.
Ca prim pas pe care îl pune în aplicare consilier ul, este acela de a se interpune în situațiile
pe ca re acesta le -a întâlnit la un moment dat în viața lui , deci cele mai importante lu cruri pe care
acesta trebuie să le identifice sunt problemele de care acesta a dat.Probleme întâlnite de consiliat
pot fi de mai multe tipuri, probleme ale familiei, școlii sau a societății în care acesta își petrece
timpul.
Un alt aspect foarte important pe care trebuie să îl afle consilierul sunt eșecurile pe care
acesta le -a întâlnit, deoarece se poate întâmpla ca acesta să nu fi trecut peste ele, ci acesta să fie
afectat retroactive de către ele .Aceste eșecuri pot avea ca și consecințe faptul că el nu se poate
exprima liber în acțiunile pe care acesta le întreprinde în activitățile sale zilnice care pot avea
legătură cu socitatea, sau nu.
De regulă, accentual care pe probleme porsonale ale consiliatului, pe eșecurile sau
dificultățile sale în tentativa de a îndeplini prentențiile avute de către socitate, școală și cel mai
important de a cele al familiei din care acesta face parte, aceasata reprezentând cel mai important
rol.
De cele mai ,multe ori, acesta ,găsește ,răspunsuri adaptative ,reușite, dar ,uneori ,nu,
ajungând la devieri comportamentale de diferite niveluri de ,gravitate.

14
În aceste ,situații, procesul “reinvestirii” cu semnificație și v aloare a sinelui și normelor
sociale, devine ,subiect de (re)negociere, (re)acceptare etc. declanșându -se fenomenul
(re)construcției identitare și a diluării progresive a sentimentului de alienare.
Menționez că ,unele ,chestiuni “descoperite” în cadrul ,consilierii ,în grup, problemele
speciale, suplimentare sau particulare ale unor elevi, au făcut obiectul unor consilieri individuale
ulterioare. În acest cadru, implicarea participanților la actul schimbului de informații este mai
profundă și detaliată, ia r soluțiile oferite în favoarea clientului sunt mai punctiform direcționate.
Intensitatea și profunzimea schimbului de informații în cadrul dialogului dintre consilier și
beneficiar ,sporesc ,treptat ,de,la,o,ședință ,la alta. De cele mai multe ori, în acest c ontext al
consilierii individuale, nu se dau doar informații, instrucțiuni și recomandări puternic
personalizate; procesul consilierii este și prilejul unei relații interpersonale relativ structurate, de
învățare, de transfer de experiență.
Concluzia ,orientărilor ,sau,modurilor ,de,abordare ,a,clientului ,în,cadrul ,consilierii
individuale ,poate ,fi,sintetizată ,în,regula ,celor ,trei,i:
• a,întrer upe (derularea ,comportamentelor ,neproductive),
• a,interveni (sprijinind, sfătuind, analizând, stimulând),
• a,influența (în scopul ameliorării imaginii de sine și comportamentelor orientate către o
reușită personală și socială).
Am,aplicat ,acest ,procedeu ,la,acele ,persoane ,care,au,dificultăți ,în,alegerea ,rutei,școlare ,și,
implicit, a viitoarei lor ca riere; ,în,acest,fel,consilierea ,a,constituit o ,formă ,particulară ,de,cu
scop adaptativ la realitatea socială, culturală și a muncii.
Utilizarea cu succes a uneia sau alteia din tehnicile, metodele și procedeele enumerate
a ținut, pe de o parte, de stilul pe care l -am abordat, iar pe de altă parte, de categoria de elevi cu care
am venit în contact; unii au avut nevoie de o abordare autoritară, puternic structurată,
care excludea speculațiile și ambiguitățile, alții au preferat dependența, stilul protector, tolerau incert
itudinea sau aveau curiozități exploratorii înalte.
Consilierul interacționează cu elevii cu cerințe educative speciale pentru a
le oferi ajutor și suport fără a lua decizii în locul lor. Această formă de interacțiune între consilier și
consiliat implică asumarea și respectarea unor principii:

15
• respectarea dreptului persoanei consiliate de a
decide singură în rezolvarea propriilor probleme și în alegerile care-
i vor influența viitorul;
• ajutarea consiliatului în procesul decizional;
• încurajarea clientului să evolueze pe coordonatele pe care și le-a ales;
• explorarea atentă a situației sau problemei, din perspectiva persoanei consiliate;
• negocierea obiectivelor relației de consiliere și acordul reciproc;
• furnizarea de informații utile pentru consiliați.
Consilierea persoanelor cu dizabilități sau a elevilor cu C.E.S. se desfășoară în
colaborare cu alți specialiști (medic, psiholog, asistent social, psihopedagog, etc), implicând și
familia. Consilierul obține de la specialiști informații despre conduita consiliatului și le pune la
dispoziția acestuia, cu evidențierea aspectelor pozitive și a posibilitățil or, oportunităților de
integrare, de maximizare a potențialului consiliatului pentru asumarea de roluri sociale realiste,
care oferă perspectiva unor performanțe bune.
Pentru a încuraja dezvoltarea personală a elevului cu C.E.S. în concordanță cu
dezvolta rea unei cariere profesionale dezirabile pe piața muncii, consilierul va acționa în raport
cu următoarele obiective: să cunoască particularitățile psihointelectuale și aptitudinale ale
elevului cu nevoi speciale și cerințele personale în domeniul educației ; să fie informat asupra
ofertelor din partea școlilor și instituțiilor de educație obișnuită și specială din zonă privind
programele de recuperare, abilitare, reabilitare, învățare și profesionalizare pentru această
categorie de elevi; să evalueze resurse le de care ar putea dispune elevul în perioada de formare
școlară și profesională; să dețină informații la zi privind situația pieței muncii.

Consilierea de grup
Scopul pentru care se derulează consilierea în grup este acela de a
facilita și întări învățarea, a practica și exersa acele comportamente sociale dezirabile, favorabile
dezvoltării personalității, inserției socio-profesionale reușite. Acest ,lucru ,se,realizează ,prin
prezentarea experienței personale (pozitive sau negative) legate de ,aceste ,subiecte și, important,
ascul tarea sentimentelor, beneficiul ,personal ,al,fiecăruia, ,observarea ,impactului, a nivelului
de înțelegere și atitudinilor declanșate de mesaje în rândul (co)participanților.

16
În cadrul consilierii în grup, trebuie încurajată exp unerea experienței personale,
îndoielilor, modurilor particulare
de reacție, eșecurilor etc. și așteptate atitudini, soluții și trăiri în plan afectiv ale celorlalți.
Rând ,pe,rând, fiecare ,este,pus,în,situația ,de a -și expune ,o,experiență ,personală, a-
și exprima ,sentimentele, a ,asculta ,părerea ,celorlalți ,și,a,învăța ,din,acest proces complex de
comunicare în grup. Consilierea derulată în grupurile structurate în funcție de
scopurile educației și formării profesionale urmează, în general, procedurile și modelele
practicate de aceste procese. Diferențele apar atunci când consilierul propune grupului anumite
moduri de lucru, teme și proceduri de găsire a unor soluții sau când grupul însuși cere abordarea
unei probleme.
În cadrul consilierii în grup am ținut cont de:
• mărimea ,grupului (între 4 -6 și 10-14 persoane) ;
• frecvența ,activităților (zilnic, la 2 -3 zile, săptămânal etc.) ;
• durata ,activităților ,zilnice (câteva ore, mai mult);
• durata stagiului de consiliere ,în,grup (minim 30 de ore).
Deoarece la ba za grupului de întâlnire stă concepția non-directivă, am pornit de la
premisa că grupul poate să funcționeze fără ghidaj din partea mea, fapt care evidențiază că, de
regulă, obiectivele grupului erau cunoscute participanților și că grupul își putea urma pr opriile
sale reguli.
Unele grupuri au avut dificultăți la începutul ședinței, în sensul că se lansau
unele afirmații care erau imediat retrase sau era prezentă o notă de umor crispat, fapt care
întârzia dezvoltarea unui sentiment de securitate în cadrul grupului.
Alte grupuri au debutat imediat, la fel ca și în consilierea individuală, unde clientul apăsat
de anumite probleme simte nevoia disperată să -și comunice sursele perturbatoare. De regulă,
modul prin care începea activitatea grupului de întâlnire era cel în care fiecare participant
povestea ceva despre el și problemele sale.
Acest lucru se realiza informal, fără nici o presiune din partea mea sau
a celorlalți participanți.
În ambele variante de consiliere (individuală și în grup) se asigură și încurajează dreptul
clientului de a -și autodetermina stilul de viață. În cadrul grupului însă, ies la iveală și alte sisteme

17
de valori sau alte stiluri de viață care îi apar unui membru al grupului ca alternative posibile, fără
a-i fi impuse din exterior. El are dreptul să preia sau să respingă alternativele respective.
Consilierea de grup mai oferă avantajul că individul are posibilitatea să ofere ajutor și nu
numai să -l primească. Faptul de a acorda sprijin cuiva este un act terapeutic în sine . Ca urmare,
în cadrul grupului de întâlnire individul poate atinge un echilibru matur între acțiunile de a
da și acțiunile de a primi ajutor, între starea de independență și starea de dependență.

1.2.2 Metode și tehnici folosite în consiliere
În raport de funcțiile esențiale ale consilierii, metodele și tehnicile utilizate pot fi de mai
multe categorii:
1. Metode de cunoaștere a personalității celui consiliat prin,teste,și,chestionare ,de,interese
profesionale. Edificator în acest sens este testul Holla nd. ,Astfel, în chestionarul ,de,tip
Holland ,sunt,date,mai,multe ,activități, în care subiecții ,vor,trece ,în,dreptul ,fiecăreia ,din,acestea,
într-o căsuță hașurată, o cifră ,care,va,semnifica ,dacă,activitatea respectivă place,
displace ,sau,este,indiferentă. Astfel: cifra 2 (doi) – dacă,place; cifra 1(unu) – dacă este
indiferentă ,și,0, (zero) ,– ,dacă,displace. ,Chestionarul ,cuprinde ,104,tipuri ,de,activități.
Adunând ,pe,verticală ,punctele ,din,cele,șase,coloane, ,rezultă ,un,anumit ,tip,de,personalitate
(preponderentă): realist, ,investigator, ,artistic, ,social, întreprinzător ,sau,convențional.
În,aceeași ,categorie ,a,metodelor ,de,cunoaștere ,a,personalității ,se,înscriu ,și,testele ,de,
aptitudini ,generale ,și,speciale, testele ,de,creativitate, testele ,de,personalitate.
2. Metode de autocunoaștere a personalității prin:
• autocaracterizare – structurată ,de,către ,consilier ,și,realizată ,cu,sprijinul
logistic și metodic ,al,acesteia, ,mai,cu,seamă ,în,ceea,ce,privește ,utilizarea ,corectă ,a,unor
instrumente precum testele, portofoliile, referințele ,etc;
• autoevaluarea – potrivit ,unor,baremuri și,criterii ,de,performanță ,cu,ajutorul ,unor
tehnici ,cât,mai,obiective.
3. Metode de informare și documentare, de,marketing ,personal ,asupra ,pieței ,forței de muncă prin
:

18
• proiecte ,profesionale ,și/sau ,de,carieră, ,care,definesc ,politica ,proprie
în,construcția ,devenirii ,și,realizării ,socio -profesionale;
rutele școlare și profesionale, competențele ,și,nivelurile ,de,performanță ,cerute ,de,viitoarele ,profesii,
,oportunități ,de,carieră ,etc.;
• târguri ale forței de muncă – prin,care,vin,în,contact ,cu,ofertanții ,unor,locuri ,posibile,de
munc ă, ,unde ,participă ,la,interviuri ,etc.;
• consultarea unor reviste de specialitate, a unor pliante de prezentare etc.;
• vizionarea unor emisiuni T V, video -casete, prin care se prezintă diverse domenii
profesionale, medii de muncă;
• consultarea unor pagini web, site -uri cuprinzând informații utile consilierii;
• elabo rarea unor ,scrisori ,de,intenție ,care, ,împreună ,cu,CV-ul,
prezintă ,competențel e,solicitantului, ,interesele ,și,motiva țiile,pentru ,respectivul ,lor,de,muncă,
,intențiile ,privind ,dezvoltarea ,firmei; ,eventual ,proiecte ,manageriale.
4. Metode de consiliere propriu -zisă (de sfătuire) prin:
• dezbateri ,pe,probleme ,de,orientare ,și,consiliere, ,având ,drept ,obiectiv ,fie
clarific area,opțiunilor ,și,atitudinilor ,participa nților, ,fie,analiza ,avantajelor ,sau,dezavantajelor ,în
alegerea ,unei,variante,de,rute,socioprofesionale; ,clarificarea ,unor,întrebări ,ale,tinerilor, ,vizavi
de,evoluția ,în,carieră;
• studiul de caz, ,metoda ,situației ,a,incidentului ,critic, ,ce,determină ,analiza,situației,
stabilirea ,unor,variante ,de,decizie ,a,factorilor ,favor izanți ,sau,defavorizanți ,pentru ,fieca re,variantă,
precum ,și,măsurile ,corespu nzătoare ,de,aplicare ,a,deciziei ,optime;
• jocul,de,rol, ,precum ,și,simularea ,unei,situații ,ce,pot,fi,axate ,pe,probleme ,precum
problematica ,angajării, ,alegerea ,profesiei ,etc.;
• interviul ,menit ,să,clarifice ,problematica ,pe,care,se,va,axa,consilierea ,sau,chiar ,exersarea
pentru,interviul ,real,prilejuit ,de,angajare.

19

CAPITOLUL 3: Consiliere și orientare – aspecte practic -aplicative

1.3.1 Lectia de consiliere și orientare
Planul -cadru de învățământ stabilit de MEN prevede ca disciplina ”Consiliere și
orientare” are statut de curriculum optional pentru clasele pregătitoare – clasa a4 -a, dar devine
ogligatorie începând cu clasa a5 -a, alocându -i-se o oră pe săptămână.
Programele școlare ,sunt,organizate ,pe,module ,și,submodule ,propunând ,dezv oltarea
personalității ,fiecarui ,elev: ,autocunoașterea ,și,dezvoltarea ,personală, ,comunicarea ,și,abilitățile
sociale, ,managementul ,informațiilor ,și,al,învățării, planificar ea,carierei ,și,un,stil,de,viață ,sănătos.
Strategia didactică ,cuprinde ,un,ansamblu ,de,mijloace, ,și,procedee ,prin,care
profesorul ,încearcă ,să-și,ducă ,la,bun,sfârșit ,obiectivele ,propuse.

20
Brainstormingul ( asaltul de idei) este,o,metodă ,didactică ,ce,presupune ,emiterea ,unui
număr ,cât,mai,mare ,de,soluții, ,de,idei, ,privind ,modul ,de,rezolvare ,a,unei,probl eme, ,în,vederea
obținerii, prin,combinare a,lor, a ,unei,soluții ,complexe, ,creative ,,de,rezolvare ,a,problemei ,puse,în
discuție. ,Pornind ,de,la,un,element ,dat, ,elevii ,emit,judecăți ,ce,pot,fi,valorizate ,ulterior, se ,face
astfel ,un,schimb ,productiv ,de,idei,care,armonizează ,comunicarea ,în,cadrul ,grupului ,și,în
contexte ,noi. Se ,poate ,folosi ,cu,ușurință ,în,orice ,context, ,în,cadrul ,tututror ,modulelor ,de,lucru,
dar,accentual ,care,pe,comunicare ,și,abilități ,sociale (unele ,idei,pot,părea,neobișnuite, ,dar,se
acceptă ,atunci ,când ,profesorul ,diriginte ,încur ajează ,emiterea ,și,argumentarea ,lor).
Bulgărele de zăpadă constă ,în,emiterea ,unei,idei, ,care,se,completează ,cu,o,alta,și,tot,așa,
întocmai ,unui,bulgăre ,ce,crește ,în,volum ,pe,parcursul ,rostogolirii. ,Poate ,fi,aplicată, de,exemplu,
în,stabilirea ,unui,set,de,reguli ,ale,colectivului: ,un,elev,emite ,o,regulă, ,un,altul,îi,aduce
îmbu nătățiri, ,dacă,este,cazul, ,apoi,emite,o,altă,regulă ,și,se,continuă ,tot,așa,până ,când ,se
epuizează ,fie,unitatea,de,timp, ,fie,cantitatea ,de,idei/ reguli.
Ciorchinele este,o,metodă ,ce,stimulează ,producerea ,de,idei,și,organizarea ,lor,prin
conexiuni ,logice. Forma ,ciorchinelui ,poate ,fi,una,clasică, cu,elementul -cheie ,pe,mijloc ,și,de,la,el
pornind ,cu,ramificații, ,însă,schimbarea ,acesteia ,poate ,stimula,creativitatea ,elevului ,dacă,el
capătă ,forma ,unei,flori, ,a,unui,os,de,pește, ,a,unui,copac ,înflor it/ înfrunzit ,etc. ,Metoda ,poate ,fi
utilizat ă,în,orice ,lecție ,de,consiliere ,și,orientare.
Masa rotundă ,constă ,în,discuția ,liberă ,sau,dirijată ,pe,o,temă ,dată, ,discuție ,în,care,fiecare
participant ,emite ,păreri, ,cere,lămuri ri, ,emite ,propriile ,judecăți ,de,valoare.
Studiul de caz ,se,bazea ză,pe,valorizarea ,experiențelor ,person ale,sau,pe,problematizarea
unor,conte xte-cheie. ,Li,se,oferă ,acestora ,premis ele,unei,probleme ,și,li,se,cere,elevilor ,să
imagineze ,traiectoria ,evenimentelor ,sau,propunerea ,unor,soluții.
Jocul didactic ,este,metoda ,predilectă ,orelor ,de,consiliere ,și,orientare, ,deoarece ,elevii
răspund ,pozitiv ,la,idea,de,joc, ,respectă ,implicit ,regulile ,jocului,și,acționează ,conștient ,și,creativ
în,cadrul ,grupului, ,realizându -se,astfel,adaptarea ,conținuturilor ,la,specificul ,vârstei
(preadolescența) ,și,al,indivizil or,grupului. ,Avantajele ,acestei ,meto de,de,lucru ,sunt,numeroase,
iar,dezavan taje,nu,există, ,deoarece ,ora,de,consiliere ,și,orientare ,presupune ,gândirea ,și
comunicarea ,creativă. ,Iată,câteva ,exemple ,ce,stimulează ,dezvol tarea ,personală, ,dar,și,a
abilităților ,sociale:

21
☺ Blazonul per sonal/ eticheta mea/ afișul meu ,publicitar : ,Materiale ,necesare: ,o
coală ,format ,A3/A4,pe,care,elevul ,notează ,calitățile ,sale, hobby -urile,sale, ,simboluri ,sau,imagini
reprezentati ve,etc. ,Toate ,elementele ,trebuie ,să,aibă,caracter ,pozitiv ,și,să,sublin ieze,aptitudinile,
cunoștințele ,etc.
☺ Linia vieții : ,se,trasează ,o,săgeată, ,pe,care,se,notează ,de,la,bază,spre,vârf
cuvintele: ,trecut, ,prezent, ,viitor ,și,li,se,solicită ,elevilor ,să,completeze ,în,dreptul ,indicilor ,de
timp,elemente ,referitoare ,la,o,temă ,dată (de,exemplu, ,meseria ,dorită -,ce,ai,făcut ,în,trecut ,ca,să,o
poți,avea, ,ce,faci,acum, ,ce,vei,face,în,viitor, ,unde ,te,vezi,peste ,n,ani,etc).
☺ Naufragiul : ,elevii ,trebuie,să,își,imagineze ,că,se,află,pe,o,insulă ,pustie ,și,trebuie
să,stabilească ,un,set,de,reguli ,și,responsa bilități în ,cadrul ,grupului, ,în,concordanță ,cu
aptitudinile ,sau,pregătirea ,lor. ,Se,poate ,aprofunda ,prin,găsirea ,comorilor ,ascunse ,prin
rezolvarea ,unor,puzzle -uri, ,rebusuri, ,acrostihuri ,pe,diferite ,teme.
☺ Floarea ofilită : se,pasează o ,floare de la un elev la altul, iar cel care primește
floarea trebuie să spună cuvinte frumoase pe o temă sau legate de colegii săi. Copiii vor observa
că floarea se ofilește și se rupe, chiar dacă este,pasată cu ,atenție. Morala ,jocul ui: nu ,toate
cuvintele ,frumoase ,mângâie, c i,doar,cele,spuse ,din,suflet. O ,altă,învățătură ,se,poate ,referi ,la
faptul că, deși bi ne,intenționat, un ,comportament ,neadec vat,contextului ,poate ,dăuna. Acest ,joc
are ca ,revers hârtia mototolită: , un,joc,ce,presupune ,ca,un,elev,să,spun ă,un,neadevăr ,despre
colegul ,ce,urmează în șir, să ,pases e o,hârtie pe ,care,colegul să o ,mototolească, apoi o
returnează. După ,ce,acesta ,își,cere,scuze, ,încearcă ,să,îndrepte ,hârtia , ,dar,constată ,că,rămân
semnele ,specific,plierii; ,morala: ,cuvintele ,nepot rivite ,rănesc în ,orice ,context, ,uneori
iremediabil . Aceste ,variante ,presupun ,dezvoltarea ,relațiilor ,în,cadrul ,grupului ,și,conduc
spre,creșterea ,stimei ,de,sine.
☺ Mașina de spălat : ,elevii ,sunt,așezaț i,pe,două ,șiruri, ,fiecare ,având ,pereche ,în
față. ,Cel,rămas ,fără,pereche,trece ,pe,la,fiecare ,dintre ,coleg i, dă,mâna, ,iar,colegul ,în,fața,căruia
ajunge, ,îi,face,un,compliment ,sau,reliefea ză,o,calita te,a,sa. ,Succesiv, ,fiecare ,elev,se,rotește ,în
grup, ,pentru ,a,auzi,cuvinte,frumoase ,despre ,el, ,dar,și,astfel,încât ,să,rostească ,cuvinte ,frumoase
despre ,colegii ,săi. ,Jocul ,își,propune ,creșterea ,stimei ,de,sine, ,a,competențelor ,de,comunicare, ,a
empa tiei,cu,grupul ,căruia ,îi,aparține.

22
☺ Cele cinci mingi : ,elevii,sunt,rugați ,să,identifice ,aspectele ,principale ,ale
existenței ,umane: familia, prietenii, spiritul (sinele) , sănătatea, ,munca. Se ,asociază ,fiecare ,dintre
aceste ,elemente cu ,câte o,minge, primele ,patru ,cu o,minge ,de,sticlă, ,iar,munca ,se,asociază ,unei
mingi ,de,cauciuc. ,Dacă ,arunci ,ming ea,de,sticlă, ,aceasta ,se,zgârie ,sau,se,sparge, ,suferind
modificări ,ireme diabile. Doar ,munca – mingea ,de,cauciuc, ,o,dată,aruncată, ,revine ,întotdeauna
/ cu,cât,este,aruncată ,mai,departe ,sau,mai,cu,putere, ,cu,atât,se,reîntoarce ,mai,abitir. ,Morala:
munca ,constă ,într-unefort ,susținut, ,dar,familia, ,prietenii, ,sănătatea ,și,spiritul ,trebuie ,protejate
și,hrănite ,cu,grijă. Acest ea,trebuie ,să,se,afle,permanent ,în,echilibru.
☺ Apa curgătoare : ,i,se,cere,elevului ,să,își,imagineze ,că,se,află,pe,un,mal, ,iar
pentru ,a,trece ,pe,malul ,celălalt ,trebuie ,să,își,construiască ,un,pod,din,cuvinte: ,de,exemplu, ,ce
meserie ,îți,dorești? ,Care,sunt,aptitudinile, ,studiile ,și,cunoștințele ,necesare ,meseriei ,pe,care,ai
ales-o? ,Tu,le,ai,ca,să,poți,trece ,râul?
☺ Telefonul fără fir : ,jocul ,clasic ,ce,va,fi,deopotrivă ,amuzant, ,cât,și,un,bun
exemplu ,referitor ,la,denaturarea ,informațiilor ,cu,cât,sursa ,acestora ,este,mai,îndepărtată. ,Acest
joc,se,poate ,utiliza,în,modulele ,de,dezvoltare ,person ală, ,de,comunicare ,și,abilități ,sociale,
managementul ,informațiilor ,și,al,învățării, ,calitatea ,stilului ,de,viață.
☺ Piramida : ,fiecare ,elev,notează ,pe,un,post-it,un,cuvânt/ ,o,sintagmă
referitoare ,la,tema ,în,discuție. ,Apoi ,discută ,cu,elevul ,de,bancă ,referitor ,la,ce,a,scris,acesta ,și
păstrează ,post-it-ul,reprezentativ ,pentru ,temă ,sau,o,idee,comună. Apoi ,se,comunică ,în
grupuri ,de,căte,patru ,elevi, ,se,citesc ,cele,două ,propuneri ,și,se,păstrează ,unul. ,Profes orul
notează ,cuvintele ,diferite ,fie,pornind ,de,la,perechi, ,fie,de,la,grupele ,de,patru ,membri, ,pornind
de,la,bază, către ,vârf, sub,forma ,unei,piramide. ,Se,continuă ,tot,așa,până ,la,finalizarea ,piramidei
și,se,explică ,simbolul, ,elementul -,cheie ,la,care,se,ajunge ,în,urma ,discuției.
☺ Bingo : ,pe,un,cartonaș ,se,notează ,trăsături ,sau,acțiuni ,variate ,ale,elevilor
din,grup. ,Acestea ,sunt,dispuse ,în,chenare ,pătrate ,sau,dreptunghiulare, ,asemănătoare
biletelor ,de,bingo. ,Dirigintele ,citește ,căte,o,trăsătură ,din,chenar, ,până ,este,identificat
elevul ,în,cauză. Sepoate ,propune ,elevilor ,să,creeze ,ei,chenarele ,și,să,indice ,elevii ,din,grup
despre ,cine,este,vorba. ,Acest ,joc,stimulează ,dezvoltarea ,personală ,și,a,competențelor ,de
comunicare.

23
Inventarul ,de,metode ,și,procedee ,este,mult,mai,vast; enumerarea ,celor ,de,mai,sus,își
propune ,să,sevească ,drept ,preambul, ,acestea ,fiind ,ușor,de,utilizat, indiferent ,de,gradul ,de
coeziune ,al,grupului, de ,pavoazarea ,sălii,de,clasă ,sau,de,logistica ,școlii. De exemplu, ,apa
curgătoare ,poate ,fi,desena tă,cu,creta ,pe,parchetul ,clasei , (două linii ondul ate); ,floarea ,poate ,fi
decupată ,din,hârtie, ,mingea ,poate ,fi,un,ghemotoc ,de,hârtie ,etc. ,Ciorchinele ,poate ,fi
realizat ,cu,cretă , ,sau,cu,ajutorul ,unor,postituri ,în,forme ,specific ,și,devine ,stimulant ,pentru ,elevi.
,Rămâne ,doar,să,dăm,frâu,liber,imaginației ,și,să,ne,jucăm ,cu,elevii ,noștri, ,inoculându –
le,în,acest ,mod,crearea ,unui,sistem ,propriu ,de,principii ,și,valori ,pe,care,să,le,urmeze ,în,micro –
grup, ,ulterior ,în,societate, ,ca,macro -grup. ,Coroborată ,cu,celelalte
discipline ,din,trunchiul ,comun, ,disciplina ,Consiliere ,și,orientare, ,prin,strategiile ,aplicabile ,în,
,modulele ,sale, ,conduce ,spre,realizarea ,idealului ,educațional ,contemporat: ,personalități
adaptate ,și,adaptabile ,la,societatea ,contemporană.

1.3.2 Consilierea și orientarea profesională a elevilor din învățământul primar
Când ,vine,vorba ,de,procesul ,de,consiliere ,în,carieră, trebuie ,să,facem ,o,distincție ,între,abordarea
tipică ,de,advocac, ,valenț a,normativă, ,care,necesită ,etape ,succesive ,succesive ,și,o,abordare
centrată ,pe,client, ,similară ,cu,procesul ,de,rezolvare ,a,problemelor, ,care,implic ă,identificarea ,și
soluționarea ,cu,care,se,confruntă ,clientul.
Procesul ,tipic,de,consiliere ,în,carieră ,implic ă,următorii ,pași:
• Evaluarea ,caracteristicilor ,personale , (interese, abilități, trăsături de personalitate, valori)
și pregătirea profilului profesion al al clientului.
• Explorarea ,lumii ,ocupațiilor (caracteristicile ocupațiilor).
• Identificarea ,și,evaluarea ,alternativelor (ocupații corespunzătoare, căi educaționale).
• Dezvoltarea ,planului ,de,carieră (obiectivele și scopurile carierei, planul de acțiune).
• Dezvoltarea ,abilităților ,de,management ,al,carierei , (promovare și dezvoltare personală).

24
Această ,abordare ,este,mai,degrabă ,un,standard ,care,se,aplică ,în,mod,egal,tuturo ,relevilor,
indiferent de nevoile lor individuale. Din punctul de vedere al unei astfel de abordări, toți elevii
au aceleași nevoi și urmăresc aceleași obiective.
1.3.3 Aspecte din programa școlară a disciplinei dezvoltare personală

Competențele generale vizează toate cele trei nivele din învățământul primar: clasa
pregătitoare, clasa I, clasa a II -a. Pentru fiecare competență generală, sunt evidențiate
competențele specifice și exemple de activități de învățare pe fiecare nivel din învățământul
primar.
1. Disciplina dezvoltare personal la nivelul clasei pregătitoare:
Programa școlară pentru clasa pregătitoare conține următoarele competențe specifice:
identificarea ,unor,trăsături ,personale ,elementare, ,identificarea ,unor,obiecte ,și,activități
simple ,de,igienă ,personal , ,recunoașterea ,emoțiilor ,de,bază,în,situații ,simple, familiar,
identificarea ,regulilor ,de,comunicare ,în,activitatea ,școlară , ,explorarea ,caracteristicilor ,ființelor
și obiectelor prefera te,și,a,interacțiunii ,simple ,cu,acestea , ,identificarea ,unor,rutine
în,activitatea ,școlară , aplicarea ,unor,tehnici ,simple ,care,sprijină ,învățarea ,și,succesul ,școlar,
identificarea ,hobby -urilor, jocurilor ,și,activităților ,preferate.
Pentru aceste competențe specifice, putem avea următoarele activități de învățare:
 Jocuri de identificare și denumire a trăsăturilor fizice
 vizualizarea în oglindă a elementelor corporale și denumirea acestora
 ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală
 exerciții de identificare a regulilor de comunicare în imagini
 completarea frazelor lacunare
 jocuri de tipul „Continuă pro poziția”, „Continuă povestea”
 jocuri de selecție și plasare de jetoane
 jocur i de cunoaștere/intercunoaștere ,de,tipul „Pot să te prezint eu?”
 realizarea ,unui,jurnal ,în,imagin i
 teatru de marionete

25
 organizarea ,orarului ,prin,lipirea ,imagin ilor,cu,activitățile ,zilnice ,și,săptămânale
 distribuirea ,și,asumarea ,unor,sarcini ,în,clasă
 ghicitori, colaje despre ,hobby -uri și ,activități ,preferate
 prezentarea ,în,fața,grupului ,a,unor,obiecte ,personale ,care,exprimă ,cel,mai,bine ceea ce îi
place ,fiecăruia ,să facă
 etc.

2. Disciplina dezvoltare personala la nivelul clasei I:
Programa școlară pentru clasa pregătitoare conține următoarele competențe specifice:
prezentarea ,unor,trăsături ,personale ,elementare, identificarea ,unor,reguli ,de,igienă ,personal,
asocierea emoțiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal și paraverbal, transmiterea
unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile experiențe de viață, explorarea
caracteristicilor necesare pentru a fi bun prieten, identificarea unor sarcini d e lucru simple în
contexte variate, evidențierea importanței învățării pentru propria persoană, explorarea unor
meserii cunoscute sau preferate.
Pentru aceste competențe specific putem avea următoarele activități de învățare:
 realizarea ,unor,ecusoane ,personalizate,
 modelarea unor ,obiecte ,simple ,care,să,le,descrie ,personalitatea,
 jocuri de continuare a unor fraze prin care să -și evidențieze calitățile,
 jocuri de rol despre meserii
 povești, po ezii, ghicitori, cântece ,despre ,meserii, susținute de imagini
 prezentarea ,meseriilor ,de către ,specialiști ,invitați ,la,clasă
 decuparea ,unor,informații ,despre ,meserii din ziare, reviste, cărți
 jocuri ,de,exprimare ,a,opiniilor ,personale
 plasarea ,etichetelor ,care,conțin ,sarcini ,de lucru ,pe,cadranul ,unui,ceas
 organizarea ,unor,interviuri ,adresate ,colegilor ,despre ,sarcinile ,de,lucru dintr -o zi
 practicarea ,unor,jocuri ,de,prezentare ,a,colegului/colegei

26
 prezentarea ,unei,experiențe ,personale
 crearea unor scurte povestiri ,sau,scenete ,hazlii, pe baza unor cuvinte cheie
 miniscenete ,
 cu,marionete, măști, vestimentați i ,create ,de,elevi

3. Disciplina dezvoltare personală la nivelul clasei a II – a.
Programa șc olară pentru clasa pregătitoare ,conține ,următoarele ,competențe specifice: stabilirea
unor,asemănări ,și deosebiri între sine,și,ceilalți, după criterii simple, respect area,unor,reguli de
igienă ,personal , ,exprimare a,emoțiilor ,de,bază,în,situații ,variate, utilizarea unor elemente de
ascultare activă, explorarea abilități lor de relaționare cu ceilalți, realizarea ,unui,program ,zilnic ,de
activități, cu ,sprijinul ,adulților, prezentarea ,condițiilor ,care,fac,învățarea ,ușoară ,sau,dificilă,
prezentarea ,utilității ,unor,meserii/profesii ,cunoscute.
Pentru aceste competențe specific putem avea următoarele activități de ,învățare:
 jocuri de,autocunoaștere ,și,intercunoaștere ,prin,folosir ea,diferitelor ,forme ,de,comunicare
 exerciții ,artcreative ,realizate ,în,mod,individual ,sau,în,echipă
 confecționarea ,unor,cadouri ,de,tipul „lucru manual”
 discuții ,despre ,importan ța,regulilor ,de,igienă ,în,viața ,noastră
 realizarea ,unor,proiecte ,în,grupuri ,mici,despre ,regulile ,de,igienă ,și,prezentarea ,acestora
în clasă
 jocuri ,de,rol,pentru ,exemplificarea ,comportamentelor ,dezirabile ,de,igienă ,personală ,în
diferite ,context
 realizarea ,unor,scurte ,descrieri ,verbale ,despre ,efectele ,igienei ,personale ,asupra ,sănătății
 observarea, în ,jocuri ,de,rol,create ,de,colegi, ,a,elementelor ,specifice ,ascultării ,active
 crearea ,unui,orar,zilnic ,personalizat
 inițierea ,unei,agende ,în,care,să,fie,precizat ,programul ,zilnic
 enumerarea ,activităților ,într-o,listă „Ce fac azi?”

27

1.3. 4 Model de lecție la disciplina dezvoltare personală
PROIECT DE LECTIE

DATA:
UNITATEA DE INVATAMANT :Colegiul National Banatean
CLASA PREGATITOARE
INVATATOR :Epure Florentina
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere și orientare
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
UNITATEA DE INVATARE: Universul
SUBIECTUL: Cum invatam pentru scoala?

28
TIPUL LECȚIEI: consolidarea cunoștințelor
DURATA: 50

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – să identifice tipuri de invatare;
O2 – să isi exprime propriile opinii
RESURSE:
• Procedurale: conversația, expunerea, explicația, exercițiul, jocul didactic;
• Materiale: caiet de exercitii
• Organizatorice: frontal, individual

FORME DE EVALUARE:
• observare sistematică;
• apreciere verbală;
Ob
.
op. ETAPELE
LECȚIEI
(dozare) DESFĂȘURARE
A LECȚIEI RESURSE
Evaluare material
e procedural
e organizatori
ce
1. Moment
organizatoric
(10 min.) Pregătirea
materialelor
necesare pentru
desfășurarea
lecției.
Elevii sunt așezați
în semicerc pe calendar
ul naturii conversația frontal observare
sistematic
ă

29
covor pentru
Întâlnirea de
dimineață :
• joc de
intrat în
atmosferă
• prezența,
identificar
ea zilei,
precizarea
datei,
meteo,
mesajul
zilei
O1
O2
2. Captarea
atenției
(5 min.) Se va realiza
printr -o discutie.
Le voi pune
elevilor cateva
intrebari:
• De ce
credeti ca
trebuie sa
invatam?
• Cand este
mai bine
sa
invatam,
cand sunt
obositi sau
odihniti? 3 imagini conversația
exercițiul frontal apreciere
a verbală

30
3. Anunțarea
temei și
enunțarea
obiectivelor
(1 min.) Se anunță tema
lecției și se enunță
o parte dintre
obiective. expunerea frontal

O1
O2

4.Dirijarea
consolidării
cunoștințelor
(15 min.) Voi avea diferite
discutii impreuna
cu copii si vom
rezolva impreuna
cateva exercitii
din caietul special. plic
planșe conversația
explicația
exercițiul frontal observare
sistematic
ă
apreciere
a verbală
O3
O4 5. Obținerea
performanțel
or
(5 min.) Joc de rol
Vor fi alesi
cativa copii care
vor fi pusi in
diferite medii
pentru a le arata
colegilor daca este
un mediu bun sau
nu pentru a invata cutie
bilețele
foi,
creioane,
carioci
2 planșe conversația
,
explicația,
jocul
didactic
frontal
individual observare
sistematic
ă
6. Aprecieri și
concluzii Se fac aprecieri
globale și conversația frontal apreciere
a verbală

31
(2 min.) individuale cu
caracter motivant
privind
participarea
elevilor la lecție. individual

Prin această lecție elevii și -au putut exprima propria opinie legată de ”când e bine să învățăm?”,
”de ce e bine să învățăm?” . Pentru a le putea capta atenția mai ușor trebuie ca noi să fim siguri că
am dori să participăm la o astfel de lecție.
Pentru a re uși să obținem performanța, în proiectul de lecție de mai sus, am aplicat un joc. Prin
acest joc copii vedeau diferite situații și -și puteau exprima opiniile legate de avantajele și
dezavantajele a scenei pe care o au în fața lor.
La finalul lecției copii au fost foarte încântați și au conștientizat când este mai efficient și mai
benefic să înveți și care este rolul acestui process.

32

Partea a II -a

Metodologia cercetării
CAPITOLUL 4
Aspecte de cercetare privind activitățile de consiliere și orientare în învățământul primar
2.4.1 Introducere în cercetare :
Prezenta cercetare este de tip constatativ -cantitativă, micro și empirică, prin intermediul
căreia ne dorim să observăm care este rolul si importanta orelor de consiliere si orientare la
nivelul invatamantului primar. Eșantionul acestei cercetări este format din 30 de subiecți cu
următoarele caracteristici: cadre didactice ale învățământului primar, cât și viitoare cadre
didactice ale invatamantului primar.

33
Lucrarea își propune identificar ea gradului de importanta al activitatilor de consilere si
orientare in invatamantul primar, cât și realizarea unei analize corelaționale între desfasurarea
orelor de consiliere si orientare si importanta acestor ore in viata de zi cu zi. Ipotezele propuse
vin să demonstreze că orele de consiliere si orientare determină un grad ridicat de importanta.
De asemenea, își propune să demonstreze că ii ajuta pe copii atat sa se dezvolte mental, cat si
cum sa se manifeste in societate si in functie de personalitat ea fiecaruia sa se gandeasca ce le -ar
place sa practice pe viitor.
Pentru investigarea problematicii am utilizat ca metodă de culegere a datelor
chestionarul, care va fi aplicat cadrelor didactice din învățământul primar.
Am ales aceasta tema d eoarece considerăm ca nu se pune suficient accentul pe
dezvoltarea personala, mentala si emotionala a elevilor. Profesorul ar trebui sa fie pe langa cadru
didactic, si consilier pentru a -i putea ajuta pe elevi in luarea corecta a deciziilor, in a -i ajuta s a se
cunoasca mai bine si sa -si dea seama de ce vor sa faca in viata. Pentru a putea realiza cercetarea
am elaborat un chestionar si le -am dat cadrelor didactice din invatamantul primar pentru a -l
completa, pe baza acestor raspunsuri am realizat o analiza in care am exprimat in procente
raspunsurile cadrelor didactice.
2.4.2 Eșantionul :
Esantionul prezentei cercetari este format din 30 de subiecti: cadre didactice ale liceului
Romano – Catolic ”Gerhardinum”, cat si ale Colegiul National Banatean .(Anexa 6)
Pentru cei 30 de subiecți, putem realize următorul tabel al vârstelor:

Varsta subiectilor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”18-25 ani” 18 60.0 60.0 60.0
”26-35 ani” 2 6.7 6.7 66.7
”36-45 ani” 8 26.7 26.7 93.3
”51 ani” 1 3.3 3.3 96.7
”48 ani” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

34

60% au vârste cuprinse între 18 -25 ani, 26,7% au vârste cuprinse între 36 -45 ani, 6,7% au vârste
cuprinse între 26 -35 ani, iar în procent egal de 3,3% sunt cei cu vârste de 48, respective 51 de
ani.
Dintre care de gen masculin și feminine sunt astfel:

Genul subiectilor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”feminin” 26 86.7 86.7 86.7
”Masculin” 4 13.3 13.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

86,7% sunt de gen feminine, în timp ce 13,3% sunt de gen masculine.
Având următoarele nivele de studiu:

Nivelul de studio
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”liceal” 12 40.0 40.0 40.0
”universitare” 18 60.0 60.0 100.0
Total 30 100.0 100.0

60% din aceștia au terminate studii universitare, în timp ce 40% au terminate doar studiile
liceale.
Și având următoarele grade didactice:

Gradul didactic
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”debutant” 18 60.0 60.0 60.0
”Definitivat” 2 6.7 6.7 66.7
”Gradul II” 2 6.7 6.7 73.3

35
”Gradul I” 2 6.7 6.7 80.0
”Necalificat” 6 20.0 20.0 100.0
Total 30 100.0 100.0

60% din subiecți reprezinta cadrele didactice debutante, în timp ce 20% sunt necalificați, iar într –
un procent egal de 6,7% reprezentând cei care au definitivat, gradul II sau gradul I.

2.4.3 Instrumentul de cercetare:
Pentru investigarea problematicii am utilizat ca metoda de culegere a datelor chestionarul
(Anexa 1), care a fost aplicat pe un numar de 30 de cadre didactice din invatamantul primar din
cadrul a doua scoli; liceul Romano -Catolic ”Gerhardinum” si Colegiul National Banatean.
Chestionarul compus este format din 11 itemi, din care un item cu se măsoară pe o scala
de la 1 la 5, iar ceil alti contin raspunsuri deschise.
2.4.4 Obiectivele cercetării :
• Identificarea importanței acordate orelor de consiliere si orientare la nivelul
invatamantului primar cu referire la alegerea meseriei
• Observarea avatajelor și dezavantajelor privind orele de c onsiliere si orientare
desfășurate cu clasele primare
• Observarea dezvoltării simului etic datorită activităților și orelor de dezvoltare
personală
• Descrierea importanței orelor de dezvoltare personală pentru clasele primare
2.4.5 Ipotezele cercetă rii
1. Cadrele didactice din învățământul primar, participante la cercetare, consideră că
ora de dezvoltare personală are o importanță majoră

36
2. Cadrele didactice, participante la cercetare, susțin că cel mai important lucru la
sfârșitul orelor de dezvolta re personală este acela ca elevii isi dezvolta simtul etic
3. Profesorii susțin că datorită orelor de dezvoltare personală elevii pot face primele
alegere cu privire la o viitoare meserie
4. Orele de dezvoltare personala au numai avantaje pentru elevi și pentru profesori.

2.4.6 Prezentarea, prelucrarea si interpretarea datelor :

• Verificarea primei ipoteze (Anexa 2, Anexa 7, Anexa 8)
Prima ipoteza scoate in evidenta cat de importanta este consilierea elevilor din invatamantul
primar si ce ar trebui sa se accentueze in cadrul orelor de dezvoltare personala.
In urma chestionarului aplicat reies urmatoarele la item cu caracter favorabil sau nefavorabil:

Cât de importantă credeți că este ora de dezvoltare personală pentru
elevii din învățământul primar?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”3” 1 3.3 3.3 3.3
”4” 6 20.0 20.0 23.3
”5” 23 76.7 76.7 100.0

37
Total 30 100.0 100.0

La prima intrebare 76,7% din cadrele didactice au notat cu ”5” nota maxima pentru importanta
studierii disciplinei de dezvoltare personala, pe cand 20% au notat importanta acestei discipline
cu nota ”4”, iar doar 3,3% au acordat nota ”3”.

76,7% dintre cadrele didactice participante la cercetare susțin că această disciplină are o
importanțo majoră pentru elevii din învățământul primar.

Care teme considerați că ar trebui accentuate în cadrul orei de dezvoltare personală?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent

38
Valid ”bunele maniere” 3 10.0 10.0 10.0
”relatii cu alte persoane, meserii, igiena” 11 36.7 36.7 46.7
”modul de abordare a unui concurs, ce
inseamna esecul si modul de gestionare a
micilor infrangeri” 7 23.3 23.3 70.0
”autocunoasterea” 8 26.7 26.7 96.7
”familia, rezolvarea unor sarcini precise” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Pentru a patra intrebare, 36,7% dintre cadrele didactice participante considera ca la disciplina
consiliere si orientare accentul trebuie pus pe relatiile cu alte personae, meserii, igiena, in timp ce
26,7% considera ca autocunoasterea este mai importanta, pe cand 23,3% considera că cel mai
important lucru cu care ar trebui să rămână elevii la sfârșitul orelor de dezvoltare personal este
acela de cum ar trebui să fie abordat un concurs, ce înseamna eșecul și modul de gestionare a

39
micilor înfrângeri, 10% co nsideră că bunele maniere sunt cele mai importante,iar 3,3% consider
că familia și rezolvarea unor sarcini precise.

În urma colectării datelor pentru itemul cu răspuns deschis, observăm că respondenții în
proporție de 36,7% susțin faptul că relațiile cu persoanele din jurul nostru, modul de a -i tratata,
vocabularul cu aceștia, informarea elevilor și dezbaterea despre fiecare meserie în parte și igiena
personală constituie cele mai importante teme pe care ar trebui să fie abordate în contextul orelor
de de zvoltare personală, în timp ce 26,7 consideră că autocunoașterea, conștientizarea
potențialului fiecaruia, cât și ce le place și ce nu elevilor constituie în aceași măsură o prioritate
în cadrul acestei discipline.

În concluzie, în urma analizei făcute, p rima ipoteză se confirmă, scoțând în evidență importanța
consilierii elevilor din învățământul primar.

• Verificarea celei de a doua ipoteze(Anexa 3, Anexa 9, Anexa 10)
Cea de a doua ipoteza scoate în evidență cu ce ar trebui sa ramana la sfârșitul orelo r elevii. De
aceea prin intermediul chestionarului am pus urmatorii itemi si am primit urmatoarele
raspunsuri:

Considerați că ora de dezvoltare personală îi va ajuta pe elevi în viața de zi cu zi? Cu ce?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent

40

Valid ”da, le dezvolta simtul etic” 10 33.3 33.3 33.3
”da, ii invata sa se comporte in
diferite situatii” 5 16.7 16.7 50.0
”da, sa se orienteze” 1 3.3 3.3 53.3
”da, sa afle cine sunt cu adevarat” 3 10.0 10.0 63.3
”da, le va da incredere in sine” 6 20.0 20.0 83.3
”da, sa comunice mai liber” 1 3.3 3.3 86.7
”da, respectarea regulilor” 1 3.3 3.3 90.0
”da, sa relationeze cu cei din jur” 3 10.0 10.0 100.0
Total 30 100.0 100.0

41
Pentru aceasta intrebare 100% din cadrele didactice participante la chestionar sustin ca disciplina
dezvoltare personala ii poate ajuta pe elevi si in viata de zi cu zi, dar cand am intrebat cu ce,
raspunsurile au fost impartite: 33,3% sustin ca le dezvolta simtul etic, 20% sustin ca le va da
incredere in sine, 16,7% sustin ca ii invata cum sa se comporte in diferite situatii, 10% sustin
faptul ca ii ajuta sa relationeze cu cei din jur, 10% sustin ca ii ajute sa afle cine sunt cu adevarat,
3,3% sustin faptul ca ii ajuta sa respecte re gulile, 3,3% sustin ca ii ajuta sa comunice mai liber,
iar 3,3% ii ajuta sa se orienteze.

Cu ce considerați că ar trebui să rămână elevii la sfârșitul orei de dezvoltare
personală?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid ”cunostinte lasate de
cadrele didactice” 12 40.0 40.0 40.0
”reguli eficiente de
comportare si
comunicare in
societate” 9 30.0 30.0 70.0
”informatii care ii ajuta
in luarea decizilor” 1 3.3 3.3 73.3

42
”o imagine a sinelui,
conturarea unui scop in
viata, o constientizare
crescuta” 8 26.7 26.7 100.0
Total 30 100.0 100.0

Pentru aceasta intrebare 40% din cadrele didactice sustin faptul ca elevii ar trebui sa ramana cu
cunostintele lasate de cadrele didactice, 26,7% sustin ca ar trebui sa ramana cu o imagine a
sinelui, conturarea unui scop in viata, o constientizare crescuta, 30% sustin ca ar trebui sa ramana
cu reguli de comportare si comunicare, 3,3% sustin ca ar trebui sa ramana cu informatii care ii
ajuta in luarea decizi lor.

43
Prin urmare, cea de a doua ipoteza ne este confirmată și realizăm că 40% dintre cadrele didactice
participante, susțin că elevii ar trebui să rămână cu informațiile oferite de către cadrul didactic,
acesta jucând cel mai important rol.

• Verificarea celei de a treia ipoteze(Anexa 4, Anexa 11, Anexa 12)
A treia ipoteza sustine faptul ca prin aceasta materie elevii isi pot alege cu usurinta locul de
munca si prin ce ii ajuta sa ia aceasta decizie. Pentru aceasta ipoteza parerile au fost impartite, iar
raspunsurile celor doi itemi legate de aceasta ipoteza sunt:

Considerați că ora de dezvoltare personală îi poate ajuta, pe
copii, și în alegerea meseriei?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid ”da” 29 96.7 96.7 96.7
”nu” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

44

Pentru aceasta intrebare 96,7% dintre cadrele didactice participante sustin faptul ca aceasta
disciplina ii poate ajuta pe elevi in alegerea meseriei, in timp ce 3,3% sustin ca nu -i poate ajuta.
Pentru cei 96,7% dintre cadrele didactice care au raspuns afirmativ le -a fost adresat urmatorul
item, iar raspunsurile au fost urmatoarele:

Dacă da, cu ce?

45
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid ”cu alegerile in viata” 5 16.7 16.7 16.7
”le indreapta pasii catre un drum
potrivit personalitatii fiecaruia” 24 80.0 80.0 96.7
”-” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

80% considera faptul ca le indreapta pasii catre un drum potrivit personalitatii fiecaruia, in timp
ce 16,7% sustin faptul ca ii ajuta cu alegerile in viata, iar 3,3% nu au raspuns.

46
La finalul acestei analize, putem observa că disciplina consiliere și orientare joacă un rol
important în alegerea viitoarei meserii a elev ilor.

• Verificarea celei de a patra ipoteze (Anexa 5, Anexa 13)
A patra ipoteza scoate in evidenta atat avantajele cat si dezavantajele acestei discipline. Pentru
aceasta ipoteza am folosit un item cu raspuns deschis, iar raspunsurile au fost urmatoarele:

Care considerați că sunt avantajele orei de dezvoltare personală? Dar
dezavantajele?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid ”avantajele sunt
nenumarate,
dezavantaje nu exista” 24 80.0 80.0 80.0
”avantaje:
autocunoasterea, reguli
de comunicare si
comportare” 6 20.0 20.0 100.0
Total 30 100.0 100.0

47

80% sustin faptul ca avatajele studierii acestei discipline sunt nenumarate, iar dezavantaje nu
exista, in timp ce 20% sustin ca avantajele sunt: autocunoasterea, regulile de comunicare si
comportare.
În urma analizei ultimei ipoteze, putem observa că în opinia cadrelor didactice, disciplina
consiliere și orientare, are în mare parte numai avatanje, dezavantajele fiind minuscule, chiar
inexistente. Acesta fiind cel mai important motiv pentru care accentul ar trebui pus în egală
măsură și pe această disciplină.
Concluzii, recomandari si limite
În urma analizei cantitative și statistice a datelor obținute am constatat confirmarea
celor trei ipotez e propuse.
Astfel că, dacă cadrele didactice din învățământul primar ar pune mai mult accentul pe studierea
acestei discipline și ar încerca să le arate elevilor cât este de frumos să te cunoști pe tine însuți,

48
să-ti cunoști limitele, că regulile trebuie s ă fie respectate și regulile de comportament în familie,
cu prietenii și în societate sunt diferite.
Pentru ca un elev să poată învăța aceste lucruri este atât de datoria cadrelor didactice, cât și a
părinților să -i ajute să învețe.
De aceea considerăm că implicarea cadrelor didactice din învățământul primar în viața elevilor
este esențială, deoarece acestea le pun bazele esențiale reușitei. Punându -se bazele și pe
disciplina „ dezvoltare personală„ în aceeași măsura în care sunt accentuate și alte discipli ne,
putem avea certitudinea că din mâinile noastre pot iesi caractere nemaipomenite și cu care ne
vom putea mândrii.
Descoperindu -le atât caracterele, cât și pasiunile, îi putem îndruma spre ceea ce le place să facă
și ceea ce, poate, vor și devini la mat uritate.
Dezvoltarea personală nu înseamnă numai să ne cunoaștem pe sine, sau ce putem noi face,
înseamnă să -i cunoaștem și pe cei de lângă noi și să încercăm să le înțelegem atitudinile si
reacțiile.
De aceea considerăm că cel mai important pentru un elev este să știe că poate fi într -un mediu în
siguranță unde se poate deschide și poate spune tot ce are pe suflet și ce -l doare, care sunt fricile
lui, care sunt bucuriile lui.
În opinia noastră, ca să reușim să fim un cadru didactic bun și un exemplu pentru elevii noștri,
trebuie în primul rând să devenim un prieten al elevului și un consilier în care iși poate pune
toată încrederea.
Prin urmare, recomandăm ca fiecare cadru didactic al învățământului primar să trateze cu aceeași
importanță această disciplină ca și celelalte discipline, deoarece determină o implicare crescută a
elevilor, cât și obținerea unor rezultate pozitive de către elevi.

49
Bibliografie
1. Băban, A.(2003), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și
consiliere, E ditura Psinet, Cluj Napoca.
2. Băban, A.(2001), Consilierea educațională, Editura Imprimeria ”Ardealul”, Cluj – Napoca.
Dimitriu – Tiron, E.(2005), Consiliere educațională, Institutul European, Iași.
3. Ghica, V.(1998), Ghid de consiliere și orientare școlară, Editura Polirom, Iași.
4. Moraru, M.(2013), Consiliere și orientare. Elemente de formare a profesorilor, Ovidius
University Press, Constanța.
5. Jigău, M.(2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, București.
6. Ahern, N. R.(2007) Resiliency in adolescent s college students . PhD Dissertation,
University of Central Florida.
7. Alva, S.A., Padilla, A. M.(1995) Academic Invulnerability Among Mexican Americans:
A
8. Conceptual Framework. In: The Journal of Educational Issue of Language Minority
Students , 15.
9. Dumitriu, Gh. & Dumitriu, C.(2004) Psihopedagogie. București: E.D.P.
10. Tufiș, P. A.(2008) Predictors of school success in Romania. Family background, school
11. factors, and community factors. În: Calitatea vieții , XIX, No. 3 -4.
12. Holdevici, I., Neacșu, V. (2006) . Consiliere psihologică și psihoterapie în situațiile de
criză . București: Editura Dual Tech
13. Kiff, J. (2010). Family Structure, online la http://psychology . wikia.com/wiki
14. Petrea, Irina. (2012). Si tu poți fi supernanny 2: Cu copilul la școală . București: Editura
Trei.
15. Renaud, H., Gagné, J -P. (2010). Cum să fii un bun părinte . Iași: Editura Polirom.
Stancu, I. (2005). Mic tratat de consiliere psihologică și școlară . București: Editura
S.P.E.R.
16. Tomulețiu, E.A., Sociologia educației , Tîrgu -Mureș, Editura University Press, 2007.
Vandra, A. (2008). Cum să ne educăm copiii . București: Teora.
17. Vrăsmaș, Ecaterina Adina. (2003). Consilierea si educatia parintilor . Bucuresti: Editura
Aramis
18. Zlate, M. (2007). Introducere în Psiholog ie. Iași: Editura Polirom.

50
19. http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/55_Dezvoltare%20personala_CP_II_OME
N.pdf .
20. Suport de curs – Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea
competențelor cheie la școlarii mici, MECTS, 2012;
21. Drevillon Jean(1973),Orientare scolara si profesionala,Bucuresti,E.D.P
22. Lemeni G. ,MIclea M.(2008),Consiliere si orientare -ghid de educatie pentru cariera,Cluj –
Napoca,ASCR
23. Luca M. R.(2002),Elemente teoretice si metodologice pentru consiliere carierei
inscoala,Brasov,Ed. Universitatii din Transilvania.
24. Ghiviriga M.,Dirigintele si orientarea elevilor,in REVISTA DE PEDAGOGIE nr. 6/1968
25. Allport, G. W, (1991), Structura și dezvoltarea personalităŃii, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
26. Coman. P., (2008), Consilierea psihopedagogică și vocaŃională: elemente de
psihopedagogia copilului și adolescentului, Ed. Paralela 45 Pitești.
27. Eysenck , Hans; Eysenck, Michael, (2000), Descifrarea comportamentului uman, Ed.
Teora, București
28. Lelord, F., André, Ch., (2003), Cum să te iubești pe tine, Editura Trei, București.
29. Jigău, M., (2001), Consilierea carierei, Editura SIGMA, București.
30. Jigău, M. (2005 ), Aria Consiliere și Orientare, Ministerul EducaŃiei și Cercetării

51

Anexe
Anexa 1
Varsta *
18-25
26-35
36-45
Altele:

Gen *
Feminin
Masculin
Nivel de studiu *
Liceale
Universitare
Gradul didactic *
Debutant
Definitivat
Gradul II
Gradul I
Necalificat
Cât de importantă credeți că este ora de dezvoltare personală pentru elevii din învățământul
primar? *
Deloc importantă
1
2
3

52
4
5
Foarte importantă
Considerați că ora de dezvoltare personală îi va ajuta pe elevi în viața de zi cu zi? Cu ce? *
Răspunsul dvs.

Cu ce considerați că ar trebui să rămână elevii la sfârșitul orei de dezvoltare personală? *
Răspunsul dvs.

Care teme considerați că ar trebui accentuate în cadrul orei de dezvoltare personală? *
Răspunsul dvs.

Considerați că ora de dezvo ltare personală îi poate ajuta, pe copii, și în alegerea meseriei? *
Răspunsul dvs.

Dacă da, cu ce? *
Răspunsul dvs.

Care considerați că sunt avantajele orei de dezvoltare personală? Dar dezavantajele? *

Anexa2

Cât de importantă credeți că este ora de dezvoltare personală pentru
elevii din învățământul primar?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”3” 1 3.3 3.3 3.3
”4” 6 20.0 20.0 23.3
”5” 23 76.7 76.7 100.0
Total 30 100.0 100.0

Care teme considerați că ar trebui accentuate în cadrul orei de dezvoltare personală?

53
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”bunele maniere” 3 10.0 10.0 10.0
”relatii cu alte persoane, meserii, igiena” 11 36.7 36.7 46.7
”modul de abordare a unui concurs, ce
inseamna esecul si modul de gestionare a
micilor infrangeri” 7 23.3 23.3 70.0
”autocunoasterea” 8 26.7 26.7 96.7
”familia, rezolvarea unor sarcini precise” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Anexa 3

Considerați că ora de dezvoltare personală îi va ajuta pe elevi în viața de zi cu zi? Cu ce?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”da, la dezvoltarea simtului etic” 8 26.7 26.7 26.7
”da, ii invata sa se comporte in diferite
situatii” 5 16.7 16.7 43.3
”da, sa se orienteze” 1 3.3 3.3 46.7
”da, sa afle cine sunt cu adevarat” 8 26.7 26.7 73.3
”da, le va da incredere in sine” 4 13.3 13.3 86.7
”da, sa comunice mai liber” 1 3.3 3.3 90.0
”da, respectarea regulilor” 1 3.3 3.3 93.3
”da, sa relationeze cu cei din jur” 2 6.7 6.7 100.0
Total 30 100.0 100.0

Cu ce considerați că ar trebui să rămână elevii la sfârșitul orei de dezvoltare personală?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”cunostintele lasate de cadrele didactice” 11 36.7 36.7 36.7
”reguli de comportare si comunicare in
societate” 5 16.7 16.7 53.3
”informatii scurte si concrete” 1 3.3 3.3 56.7
”informatii care ii ajuta in luarea decizilor” 3 10.0 10.0 66.7
”o imagine a sinelui,conturarea unui scop in
viata, o constientizare crescuta” 9 30.0 30.0 96.7

54
6.00 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Anexa 4

Considerați că ora de dezvoltare personală îi poate ajuta, pe copii, și în
alegerea meseriei?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”da” 29 96.7 96.7 96.7
”nu” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Dacă da, cu ce?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”cu alegerile in viata” 2 6.7 6.7 6.7
”le indreapta pasii pe un drum potrivit
personalitatii fiecaruia” 27 90.0 90.0 96.7
”-” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Anexa 5

55
Care considerați că sunt avantajele orei de dezvoltare personală? Dar dezavantajele?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid ”avantajele sunt nenumarate, dezavantaje nu
exista” 29 96.7 96.7 96.7
”avantaje: autocunoasterea, reguli de
comunicare si comportare” 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0

Anexa 6

Varsta subiectilor * Nivelul de studiu * Gradul didactic Crosstabulation
Count
Gradul didactic Nivelul de studiu Total
”liceal” ”universitare”
”debutant” Varsta subiectilor ”18-25 ani” 2 10 12
”26-35 ani” 1 0 1
”36-45 ani” 4 0 4
”48 ani” 1 0 1
Total 8 10 18

56
”Definitivat” Varsta subiectilor ”26-35 ani” 1 1
”36-45 ani” 1 1
Total 2 2
”Gradul II” Varsta subiectilor ”18-25 ani” 1 0 1
”36-45 ani” 0 1 1
Total 1 1 2
”Gradul I” Varsta subiectilor ”18-25 ani” 1 0 1
”36-45 ani” 0 1 1
Total 1 1 2
”Necalificat” Varsta subiectilor ”18-25 ani” 2 2 4
”36-45 ani” 0 1 1
”51 ani” 0 1 1
Total 2 4 6
Total Varsta subiectilor ”18-25 ani” 6 12 18
”26-35 ani” 1 1 2
”36-45 ani” 4 4 8
”51 ani” 0 1 1
”48 ani” 1 0 1
Total 12 18 30

Anexa7

57

58
Anexa 8

Anexa 9

59

Anexa 10

60

Anexa 11

61

Anexa 12

62

Anexa 13

63