Partea generală … … … … 3 [611717]

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICIN Ă GENERALĂ
DISCIPLINA DE PSIHIATRIE

Anxietatea ca factor în declanșarea alcoolismului

Coordonatori științifici:
Prof. Univ. Dr. Gabos Grecu Iosif
Prof. Univ. Dr. Gabos Grecu Marieta

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
Partea generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
1.Ce sunt tulburările de anxietate? ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
2.Epidemiologie și factori de risc ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
3.Simptoamele tulburărilor de anxietate ………………………….. ………………………….. …………….. 4
4.Tipurile tulburări lor de anxietate ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
4.1.Tulburarea de anxietate generalizată ………………………….. ………………………….. ………… 6
4.2.Tulburările de panică și atacurile de panică ………………………….. ………………………….. .. 6
4.3.Anxietatea socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
4.4.Fo biile specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
5.Diagnosticul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
5.1.Criteriile DSM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
5.2.Chestionarul Hamilton(HAM -A)………………………….. ………………………….. …………………. 9
5.3.Chestionarul Spielberg (STAI) ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
6.Tratamentul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
6.1.Psichoterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
6.2.Tratamentul medicamentos ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
7.Coping ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
8.Tulburări legate de consum de alcool ………………………….. ………………………….. …………….. 12
8.1.Dependența de alcool ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
8.2.Abuz de alcool ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
8.3.Comorbiditatea între tulburări de anxietate și tulburări de consum de alcool ……….. 12
Partea specială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
2.Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
3.Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
4.Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
5.Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
6.Bibliografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 38

3

Partea generală

4

1.Ce sunt tulbură rile de anxietate?

Anxietatea este o reacție normală la stres și poate fi benefică în anumite situații.
Ea ne poate alerta asupra pericolelor și ne poate ajuta să ne pregătim și să ne acordăm
atenție asupra am enințărilor in situațiile î n care avem nevoie să reacționă m rapid cu
scopul de a ne apă ra.Organismul nostru se trece printr -o serie de modificări afectând
gândirea ș i comportamentul dar iși are ș i semnele somatice care se manifestează î n
creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, creșterea transpirației, creșterea
frecvenț iei respiratorice,distribuirea sângelui spre muș chii scheletali pentru a ne pregăti
de o acțiune posibilă urmată de o digestie redusă .[1,2]
Tulburările de anxietate diferă de sentimentele normale de nervozitate sau
anxietate și implică frică sau anxietate ex cesivă care nu sunt motivate pe peri cole reale
un anumit “teamă fară obiect” fiind exagerate,persi stente și incontrolabile implicâ nd
hiperactivitatea sistemului nervos autonom. [3]
2.Epidemiologie ș i factori de risc
Tulburările de anxietate sunt cele mai fr ecven te dintre tulburările psihice care
afectează aproape 30% dintre adulț i la un moment dat în viața lor si au devenit o zonă
foarte importantă in cercetă rile in domeniul de psichopharmacologie . [4,5]
Cele mai multe tulburări de anxietate afectează aproape de două ori mai multe
femei decât bărbaț i si de ce le mai multe ori incep in copilărie, adolescentă ș i maturitate
precoce. Persoanele între vârsta de 10 ș i 25 de ani au cel mai mare risc de a dezvolta o
tulburare de anxietate impreună cu alti factori de risc ca ș i factori geneti ci,cognitivi, de
personalitate și evenimente negative din viață . Cele mai multe tulburări de anxietate
sunt asociate cu evenimente negative in viață ca și statusul neangaja t, nivel scăzut de
educație, venituri mici, și statusul marital necăsătorit/a. Acest fapt este un rezultat din
prima evaluare la nivel mondial a tul burărilor psihice cu interes epidemiologic. [5,6]
3.Simptoamele tulbură rilor de anxietate
Deoarece fiecare organi sm este oarecum un ic , tipul, numărul, intensitatea,
durata și frecvența simptomelor de anxietate va varia de la o persoană la alta. De
exemplu, o persoană poate avea doar una ușoară sau câteva simptome de anxietate,

5
întrucât o altă persoană poate avea toate simptoam ele de anxietate și la o intensitate
mare . Toate variantele și combinațiile pot să apară .[7]
Simptoamele tulbură rilor de anxietate și simptoame le de anxietate sunt de fapt
aceleași. Singura diferență dintre cele două a r fi, că anxietatea crește in persistență ,
astfel încât si numărul, tipul, intensitatea, frecvența și durata simptomelor de anxietate
va creș te.
Semnele si simptoamele tulburărilor anxioase se manifestă î n semne somatice ș i
simptoame psichologice. [1,3,7]
Semne somatice Simptoame psichologice
-tremor, tresă riri musculare
-dureri lombare, cefalee
-tensiune musculară
-Dispnee, hiperventiaț tie
-Fatigabilitate
-Răspunsuri de tresă rire
-Hiperactivitate autonomă
Roșeață ș i paloare
Tachicardie, palpitaț ii
Transpiraț ii
Mâini reci
Diaree
Uscă ciunea gurii
Urinat frecvent
-Parestezii
-Dificultăț i de deglutitie
-Senzație de frică
-Dificultăț i de concentrare
-Hipervigilență
-Insomnie
-Libido descrescut

4.Tipurile tulbură rilor de anxietate

Exist ă numeroase tipuri de tulbură ri de anxietate, cele mai frecvente fiind
tulburarea de anxietate generalizată , anxiatatea soci ală, tulburările de panică ș i fobiile
specifice insă putem menționa aici și cazurile cu tulbură ri de stres posttraumatic,
tulbură ri de stres acut, tulbură rile obsesiv -compulsive și tulburările mixte de anxietate
și depresie (BNO -10). [ 2,8] De c ele mai multe ori tulbură rile de anxieta te apar co –
existent sau impreună cu alte probleme psihiatrice ca și tulburări de depresie, tulbură ri
de dependență de substante sau tendinț a de suicid. [8 ]

6

4.1.Tulb urarea de anxietate generalizată
Tulb urarea de anxietate generalizată ( GAD) este o tulburare cronică ,
persistentă caracterizată prin anx ietate s i ingrijorare excesivă, de lungă durată, prezentă
de cel putin 6 luni privind o serie de evenimente și activităț i nespecific e de viață.
Această îngrijorare persistentă nu este limitată la un lucru, situație sau eveniment
concret ș i este foarte greu controlabil de că tre bolnav. [8,9]
Persoanele care suferă de tulbură ri de anxietate generalizată deseori simt frică
își fac griji cu privire la sănătate, bani, familie, locul de muncă sau școală și au
probleme ată t in identific area problemelor specifice incât și î n controlul lor. Frica lor
este de obicei ireală sau disp roporționată în raport cu ceea ce ne -am fi așteptat in
situația lor. Au senzaț ia îcontinuu ca niște posibile eșecuri și daune dezastru oase o să
întâmplă in viaț a lor fapt care interferează cu funcțiia de zi cu zi cum ar fi locul de
muncă, școală, activ ități sociale și relații. [3,10 ] Pe lângă îngrijorările persistente, apar
si simpto amele somatice ș i fiziologice, cum ar fi durerile musculare, insomnii, amețeli
și iritabilitate. [3,11 ] La copii GAD -ul poate să fie asociată cu dureri de cap, dureri
abdominale, stare neliniștită și palpitaț ii.[12]
Aproximativ 4% din populatia globală sunt afectate la un moment dat în viața
lor de GAD, iar incidența este de două ori mai mare la femei decât la barbaț i. De
asemenea, tulbură rile de anxietate gener aliza te adeseori sunt vă zute la persoanele cu
antecedente de abuz de substanțe și de istoric familial al tulbură rii, avâ nd o
comorbiditate significantă .[13]
4.2.Tulburările de panică și atacurile de panică

Atacurile de panică sunt perioade bruște și neaș teptate de frică foarte intensă
care pot include palpitații, transpirații, tremurături, dificultăți de respirație, dureri
precordiale,amețeli, greață sau senzația că s e va întâmpla ceva rău si teama de a
muri .[8,10 ] Intensitatea maxim ă a simpt omelor apare în câteva minute ș i de obicei
durea ză aproximativ 30 de minute insă durata poate varia de la câteva secunde la câteva
ore. De m ulte ori nu este cunoscută cauza acestor episoad e de atacuri. Un element
declanșator poate să fie chia r teama de a avea o un pot ențial nou atac sau teamă de a
pierde controlul. Factorii de risc în declanșarea unui atac includ fumatul ș i stresul
psichologic. [2,3,8 ]
Atacurile de panică apar de obicei î mpreuna cu alte tulburăr i incluzând
tulburarea de panică , tulburarea de anxietate socială, tulburarea de stres posttraumatic,
consumul de droguri, depresia și problemele medicale , foarte des apare insoț it cu
agarofobia . [2,3,8 ] Diagnosticul trebuie să includă excluderea altor condiții care pot
produce simptome similare, cum ar fi hipertiroidismul, hiperparatiroidismul, bolile
cardiace, bolile pulmo nare și consumul de droguri. Diagnosticul positiv se poate pune

7
la persoanele care au avut atacuri repetate , cel puțin două , care au apărut neașteptat ș i
brusc și a u frică persistenta sau simt anxietate severă cu privire la un alt atac cel puțin
timp de o lună , cu modifică ri semnificative a comportamentului excluzând condițiile
sus menț ionate. [3]
În Europa, aproximativ 3% din populație are un atac de panică într -un an dat, în
timp ce în Statele Unite acestea afectează aproximativ 11%. Acestea sunt mai frecvente
la fe mei decât la bărbați, incidenț a fiin d 2 la 1. Ele încep de multe ori în timpul
pubertății sau la vârsta adultă precoce . Copiii și persoanele în vâr stă sunt mai puțin
afectate. [2,8]
Tratamentul atacurilor de panică trebui e să vizeze cauza principală . La cei cu
atacuri frecvente, consiliere sau m edicamente pot fi utilizate. Tehnicile de antrenament
respirator și tehnicile de rela xare musculară pot, de asemenea să ajută . Tratamentul
medicamentos cel mai des folosit ș i cel mai efectiv sunt benzodiazepinele și
antidepresivele incluzând inhibitori ai recaptării serotoninei, inhibitorii de
monoaminoxidază și antidepresivele triciclice. [8,14]
4.3.Anxietatea socială

Simptomul principal al anxietăț ii sociale este frica persistentă și recurrentă de la
situațiile sau acțiunile publice î n care persoana poate să fie supusă la atenția celorlalț i
sau la posibilitatea de a fie judecat sau umilit de către persoanele din jur . Individul
incearcă să evite incontinuu orice eveniment sau activitate sociala unde are posibilitatea
de a fie în centrul atenț iei provo când chiar și atacuri de paniă dacă este forțat sau dacă
trebuie neapărat să ia parte la unul.[3 ,8]
De obice i indivizii cu anxietate socială tind să evită contactul visual, devenind
nervoși, agițati dacă cineva incearcă să uită î n ochii lor, au o expresie facială foarte
săracă și arat ă dificulăți în inițierea și menți nerea unei c onversați i. [15 ] Individiul cu
anxietate socială poate să aibă ș i următoarele caracteristici asociate: autocritică
excesivă, stimă de sine scăzută, hipersensibilitate la critică di n partea altor persoane,
abiliăț i sociale slabe. [8,10,16]
Timidiatea și anxietatea socială nu trebuie să fie confundat e. Despre anxietate
socială vorbim numai atunci dacă frica ș i compo rtamentul evaziv interactionează cu
activitaț iile din zi cu zi, cu locul de muncă, cu relaț iile personale și cauzează o suferinț ă
persistentă . La persoanele mai mici de 18 de ani d iagnosticul de anxietate socială se
poate pune numai dacă simptoamele persistă cel puț in 6 luni. [8]
Anxietatea socială este o sănătate mentală foarte des intâlnită în populația
generală, prevalența fiind între 10 -12% de multe ori începând de la adolescenț a
precoce. [8]
4.4.Fobiile specifice

8
O fobie specifică se manifestă î ntr-o teamă excesivă, nerezonabilă sau
irațională legată de niș te obiecte sau situații specifice, provocând chiar atacuri de
panică î n cazuri mai severe . Ca urmare, persoana afectată are tendința de a evita orice
formă de contact cu obiecte le sau situații le respective [17] Persoana este conștient că
frica sa este iratională .[3] Frica lor poate, de fapt, să interacționează cu viața lor de zi
cu zi. [8]
Aceste obiecte sau situații pot să fie de exemplu :
– animale (câini, ș oareci, insecte, șarpe)
– evenimente , medii naturale ca de exemplu teamă de apă (aquaphobia) , teamă
de înalțime (acrophob ia), teamă de furtuni (astraphobia)
– teamă de niște situații ca de exemplu teama de î ntuneric ( nyctophobia) sau
teama de locuri î nguste (claustrophobia)
– teamă de sâ nge (haemophobie) , injecție -rănire (tryphanophobia) etc. [3,10]
Fobiile speciale sunt unul dintre cele mai des întâ lnite tulburări mentale
prevalența fiind între 5 -16% din populația globală [3], incidenț a la femei fiind de do uă
ori mai mare decât la barbaț i. [5]
În tratamentul fobiilor specifice rolul pshichoterapiei este foarte mare,
tartamentul medica mentos fiind utilizat numai dacă aceste metode nu ajută și numai î n
caz de nevoie. Cele mai des folosite ș i efective tratamen te în fobiile specific e sunt
pshicho terapia cognitiv -comportamentală, psichoterapia de expunere ș i de relaxare.[8 ]
5.Diagnosticul

Tulbură rile de anxietate se întâlnesc adesea cu tulburari de depresie majoră, cu
dependenț a de alcool și alte tulburări de utilizare a substanțelor și cu tulburări de
personalitat e, comorbiditatea fiind evidentă. Diagnosticul diferențial de la condițiile
fizice – incluzând tulb urările tiroidiene, cardiace, respiratorii și intoxicația și retragerea
substanțelor – este imperativă, fapt pentru care de multe ori pacientele cu tulbură ri de
anxietate sunt tratate prima dată de un medic cardiolog, endocrinolog sau medic intern
și nu vin la consultaț ii psichiatrice [8]
Diagnostic ul bolilor psichiatrice se pune pe baza simptomelor cu o precizie
subiectivă care trebuie să fie prezent cel puțin 6 luni si să limitează funcțiunea normală
de zi cu zi. [18] Nu avem la disp oziție metode ș i analize specific e sau markere biologice
obiective care pot demonstra și susți ne diagnosticul ca in cazul bolilor somatice, astfel,
a devenit foarte important de a inventa niș te materiale diagnostice cu o abordare cât mai
coerentă a acestori boli. Astfel s -au nascut categoriile diagnostice a cceptate la nivel
internaț ional, ca DSM -Manual Diagnostic și Statistic al Tulbură rilor Mintale -folosit in
SUA si ICD/CIM -Clasificarea Internațională Statistică a Bolilor ș i Problemelor de

9
Sănăta te Înrudit e-folosit în Europa ș i numeroase chestionare diagnostice standardizate
cele mai im portante fiind testul Hamilton ș i Spielberg pentru anxietate . [3,8 ]
5.1.Criteriile DSM

Prima versiune(DSM -I) din 1952 a fost elaborat de American Psychiatric
Assoc iation (APA), ca o replică a operatorilor din zona de tulbură ri mentale a
Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care, în 1948 a publicat un text ICD , de
asemenea, extins la domeniul tulburărilor psihiatrice. De atunci, au exis tat mai multe
ediții cu d iferențe ș i noutăți minore. Manualul DSM -V a fost publicat mai 2013 în
SUA. [ 9,19]
DSM -IV-TR listează 17 categorii majore de tulbură ri psichiatrice cu obiectivul
de a fi cât mai fiabil ș i valid, folosind o abordare descriptivă . Scopul sistemului de
clasificare este de a distinge cât mai posibil fiecare diagnostic psichiatric de celelalte.
Semnele și simptomele specifice tulburărilor respective trebuie să fie prezente î nainte
de a stabili un diagnostic anumit. [3]
5.2.Chestionarul Hamilton(HAM -A)

Chestionarul standardizat Ham ilton conține 14 iteme care ne ajută să măsurăm
severitatea stării anxetaț ii cu privire la stare a de neliniste, frici, dificultăți de dormit,
dificultăți de concentratie,stă rti depre sive dar ș i la semnele somatice ca disfuncț ii
cardiovasculare, respiratorice, gastrointestinale, urogenitale și neurologice.Ră spunsurile
sunt controlate de un specialist î ntre timpul interviului. Dupa punctajul obținut există
urmă toarele rezultate: 0 -5 puncte – nu exi sta , 5 -14 puncte -slab, peste 15 puncte
anxietate severă .[8,20,21 ]
5.3.Chestionarul Spielberg (STAI)

Chestio narul STAI este un chestionar introspectiv completat subiectiv de către
pacienți, este o metodă foarte des utilizat ă de a mă sura s everitatea anxi etatii ca stare și
ca trăsă tura. Așadar, este completat de două parț i, partea întâi (STAI -S) conținâ nd
iteme pentru a determina starea de anxietate a pacientului in momentul respectiv iar
partea a do uă (STAI -T) concentrându -se la trăsă turile constante a pacientului. Fiecare
parte conț ine 20 de iteme, punctajul fiind între 1 -4 in relație cu cât de intens îl
caracterizează întrebarea respectivă pe pacient. [8,22]

6.Tratamentul

10
Vestea bună este că tulburările de anxietate sunt tratabile și un numă r mare de
tratament e efective sunt valabile pe piaț a car e ajuta la contribuirea de a trăi o viață
normală .[8] Dacă sunt netratate, tulbur ările de anxietate tind să reapară cronic.
Tratamentele psihologice, în special terapia comportamentală cognitivă, și tratamentele
farmacologice, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și inhibitorii
recaptării serotoninei -noradrenalinei, sunt eficienți, iar combinația acestora ar putea fi
mai eficientă decât tratamentul individual. Sunt necesare mai m ulte cercetări pentru a
crește accesul la tratamente persona lizate și pentru a le dezvolta. [18,23 ]
6.1.Psichoterapia

Psihoterapia est e un proces de colaborare unde psihologii și pacienții se
lucrezează împreună de a dezvolta abilități și tehnici specific e pentru a face față cu
anxietate. Pacienții pot să practice noile abilități în afara de sesiuni pentru a confrunta
cu anxietatea în situații inconfortabile. Cu toate acestea, psihologii nu vor împinge
pacienț ii într -un astfel de scenario până când acestea sunt siguri că vor avea abilitățile
de care au nevoie pentru a se confrunte cu temerile lor în mod eficient. [9] Cele mai
comune forme de psihoterapie utilizate in tratamentul tulburărilor de anxiet ate sunt
terapia comportamentală și terapia cognitivă .
În terapia comportamentală, terapeutul va ajuta pacientul pentru a com bate
comportamentele nedorite care vin mână în mână cu anxietate a ,presupunerea
fundamentală fiind că se poate produce schimbare fără conș tientizarea cauzelor
subiacente psichologice ; de exemplu, pacientul va învăț a exerciț ii de relaxare profundă
și exerciții de respiraț ie pentru a le utiliza a tunci când se confruntă cu situații de
hiperventilaț ie ca urma re a unor atacuri de panică. [24] Technicile includ încetarea
gândului, terapia de control, technici de relaxare, hipnoza, auto -monitorizarea,
reîntâlnirea negativă și pozitivă și desenzitizarea sistematică .[3] O formă de
psihoterapie comportamentală este cea de Expunere cu Prevenirea Răspunsului utilizat
de obicei pentru a trata fobii le specific e. Expunerea cu Prevenirea Răspunsului
presupune expunerea pacientului treptat cu obiectul sau situatia care i i cauzează o
acțiune de anxietate, pentru a desenzitiviza si a face față temerilor pas cu pas.[25 ]
În terapia cognitivă terape utul ajută pacientul să -și modifică gândirea
problematică într -o gândire mai sănătoasă, rațională la care poate să -și adapteze ș i in
situații nedorite. De exe mplu, pentru a preveni atacurile de panică , terapeutul poate
ajuta pacientul de a face ca efectel e nocive să apară mai puțin intense , învățându -l cum
să-si re-abordeze mental situaț iile care ii induc anxietatea. Terapia este inte ractivă cu
teme de acasă și sarcini î ntre s esiuni cu scopul de a corecta gândirea distorsioată a
pacientelor.[6] Aceste me tode de tratament sunt foart e apropiate,ambele implicând,
într-un sens, reeducare a activă a pacientului. Terapeuț ii adeseori le foloses c împreună
intr-o terapie chemată cognitiv -comportamentală (CBT). [26,27 ]
6.2.Tratamentul medicamentos

11
Tratamentele farmacologice pentru tulburările de anxietate au devenit mai
tolerabile, disponibile, și numeroase in ultimul timp. Medicamentele antidepresive de
tip ISRS, IRSN, antidepresivele triciclice sau inhibitorile reverzibile MAO sunt
medicamentele de pr ima lin ie in tratamentul tulburărilor de anxietate generalizată ș i a
tulburărilor de panică .[28] Nu există nici o dovadă bună pentru orice membru al clasei
fiind mai bună decât alta, astfel alegeri le se pun de multe ori dupa preț . [3] Buspirona,
quetiapină ș i pregabalin sunt tratamente de linia a două pentru oamenii care nu răspund
bine la SSRI sau SNRI. [29] Există, de asemenea, dovezi de diazepam și clonaz epam
din grupul benzodiazepinelor fiind eficiente, dar au căzut din favoare din cauza risc ului
de abuz și dependență. În fobiile specific e benzodiazepinele nu ajută mult, însă pot
ajuta in rezolvarea crizelor acute. Î n acest caz , ca și î n cazul ori cărei tip de tulburare a
anxietatii, psichoterapia este foarte importantă lângă tratamentul medicamentos. [30]
7.Coping

Fiecare persoana foloseș te diferite tipuri de strategii pentru a face față
problemelor în situații de viață asociate cu stă ri afective negative .Utilizarea unora
dintre aceste stiluri de coping se poate dovedi benefic ă pentru persoana. De exemplu,
într-un studiu asupra mecanismelor de adaptare și depresie la bărbații vârstnici bolnavi
medical, un procent ridicat a căutat confortul in credințe și in practici religioase. [31]
Aceasta, la rândul său, a fost invers proporțională cu gravitat ea lor de depresie și
anxietate [32]. Pe de altă parte, utilizarea unor a dintre a ceste stiluri de adaptare, cum ar
fi utilizarea de substanțe ca alcool ș i droguri , poate fi maladaptivă pentru sănătatea și î n
tratamentul pacient ului.
În boli cronice, cum ar fi depresia și anxietatea, cunoașterea acestor stiluri de
coping de cătr e clinician poate avea implicații foarte importante în tratamen tul
individual al pacientului, rolul terapeutului fiind și de a incerca să schimbe stilul de
coping “ maladaptiv ” intr -unul care este benefic pacientului. [31]

Figure 1 Tipuri de coping

12
8.Tulbură ri legate de consum de alcool

Alcoolul este cea mai larg di sponibilă substantă de abuz, fact pentru care boliile
legate de con sum de alcool au devenit o boală a populației. Prevalenta de abuz și
dependență de alcool este foarte ridicata, 90% din populația vestică consumă alcool
intr-un moment dat al vieț ii lor iar la 30% apar probleme legate de alcool.[3 ] De la
BNO 1977 este mai correct să vorbim despre abuz de alcool și dependență de alcool ca
două lucruri separate încât să le punem într -o singură categorie aș a numit alcoolism.[8 ]
8.1.Dependenț a de alcool

Dependenț a de alcool se definteș te prin uzul excesiv al alcoolu lui cu prezenț a de
minimum trei ari i majore de probl eme legate de alcool care apar împreună la aceeasi
perioadă î n 12 luni. Ariile majore pot să includă toleranșa, sevrajul,folosirea substanței
într-un tim p îndelungat , reluarea substanței și în consecițta faptului că există
contraindicaț ii somatice și pshichologice adverse ș i pierderea controlului a supra
consumului de substanta.[3,9 ]
8.2.Abuz de alcool

Abuzul de alcool se defineș te prin consumarea problem atică a substanț ei cu
prezența a unul sau mai multor arii majore care apar î ntr-o per ioada de 12 luni. Aceste
arii includ uzul recurent al substanței cu neîndeplinirea obligațiilor la locul de muncă,
școală sau acasă , utilizarea recurentă a substanț ei în situații care pot să fie primejdioase
în punct de vedere fizic (ex. conducerea automobilului), probleme recurente legale din
cauza consumului de alcool sau probleme sociale sau interpersonale recurente. La
abuzul de alcool nu apare toleranț a sau sevraju l, însă consecinț ele negative a uzu lui
repetativ sunt definitori.[3 ]

8.3.Comorbid itatea î ntre tulburări de anxietate și tulbură ri de consum de alcool

Co-existenț a de tulburări de anxietate și tulburări de consumul de alcool (AUD)
sunt de mare interes pentru cercetători ș i clinicieni. Dovezi cumulative din studii clinice
și epidemiologice din ultimele decenii a scos în evidență atât frecvența cat și impactul
clinic al acestei comorbiditate.[33 ]
Faptul că bă uturile a lcoolice au o disponibilitate aâ at de largă cu un preț
favorabil ș i un efect sedativ, alcoolu l a devenit cea ma i des folosită substantă impotriva
anxietații , insomniei ș i a depresiei. Multe perso ane cu boli psichiatrice tind să se auto –
tratează cu consum de alcool în situații câ nd simptoamel e nu sunt reduse suficient de
către medicația sau dacă nu sunt la îndemână medicamentele prescrise. [3] Pacienț ii cu

13
tulburări de anxietate generalizată au o prevalență de comorbiditate pe parcursul vieții
de 30% până la 35% cu tulburare de consum de alcool și de 25% până la 30% pentru o
altă tulb urare de consum de substanță. [8 ] Un studiu a constatat că GAD a fost
tulburarea primară în puțin mai mult de jumătate din cei 18 participanți care au fost
comorbid cu tul burarea de consum de alcool. [34 ] Cele mai m ulte cazuri cu anxietate
socială nu se prezintă la medic, încercand să -și autotrateze cu ajutorul alcoolului și a
drogurilor, dependența de substanțe î n aceste cazuri fiind o complicație foarte des
întâlnită cu o comorbiditate până la 21% . [8,33 ]

14

Partea specială

15
1.Introducere

Scopul acestei lucă ri este de a studia comportamentul față de consumul de
alcool a pacienților internaț i la Clinica de P sichiatrie din Județ ul Mureș diagnostiz ați
cu tulbură ri de anxi etate, mai precis să testăm că intensitatea anxietă ții ca stare sau
anxietatea ca trăsătură cât de mult influen țează posibilatea de a dezvolta tulburări de uz
de alcool și să testăm lângă aceasta care sunt co -factorii care împreună cu anxietatea
cresc posibilitatea de a dezvolt a probleme de abuz sau dependenț ă de alcool.
Un alt scop al acestei lucră ri este de a studia situația socio -demografică a
pacienților diagnostizați cu tulbură ri de anxietate din Clinica de Psichiatrie din Județul
Mureș si sa studiăm corelația între diferitele stă ri socio -demografice, nivelul de
anxietate ș i consumul de alcool.
În afara de celor mai sus menț ionate scopul ace stei lucrări era ș i de a analiza
metoda de “coping” ai acestori pacienți, mai precis corelația î ntre paterne le adap tive
sau maladaptive de coping și tulbură ri de consum de alcool.

16

2.Material și metodă

În luc rarea mea am avut de prelucrat ș i interpretat rezultatele unui chestionar
completa t de către pacienț ii diagnostiz ați cu tulburări de anxietate internț ti in C linica de
Pshichiatrie din Județul Mureș , colectate timp de 12 lun i între perioada de Iunie 2016 –
Iunie 2017. Întrebă rile d in chestionar au fost puse de că tre mine în forma unui mini –
interview și răspunsurile pacienț ilor au fost suprave gheate de catre medicii de gardă din
ziua respectivă . În total cu 30 de pacienți am reușit să completă m chestio narul, din care
18 au fost femei și 12 bărbaț i. Pacienții trebuiau să respectă urmă toarele criterii:
 Să fie diagnostizaț i cu orice tip de tulburare de anxietate
 Să fie cooperativi
Chestionarul cross -sectional aplicat este alcătuit din mai multe părț i dintre care
 partea întâi conține întrebă ri socio -demografice respectiv vârsta, sexul,
nivelul de edu cație, statusul occupațional și mediul în care trăieș te
individiul
 în partea a dou ă am aplicat chestionarul STAI -S si STAI -T cu întrebă ri
respective asupra starea și trăsătura anxioasa a pacienț ilor
 În partea a treia am urmărit comportamentul pacienț ilor față de
consumu l de alcool cu ajutorul chestionarului AUDIT
 În partea a patra am urmărit comportamentul pacientțlor față de
consumul de diferite substanțe în situaț ii stresante, resp ectiv alcool,
tutun, automedicaț ie și droguri
 Iar în final am aplicat chestionarul 28 -Item Brief Cope Inventory , cu
întrebă ri legate d e metodele de “coping” a pacienț ilor.
Chestionarul STAI este un inventar psychologic introspectiv constâ nd din 40
articole referitoare la severitatea și frecvenț a anxietaț ii, alcătuit din două scă li de
autoevaluare:
 STAI -S (Anxietate ca Stare) – este formată din 20 de descrieri pe baza
cărora subiecții exprimă modul în care se simt la un moment dat.
 STAI -T (Anxietate ca Trasarura) – este formată din 20 de descrieri pe
baza cărora subiecții exprimă modul în care se simt in general.

17

Figure 2 Scala STAI -S

Figure 3 Scala STAI -T

Scorurile obținute pot varia între 20 si 80 de puncte în ambele subscale STAI –
S și STAI -T. Subiecții au posibilitatea de a ră spunde de la o scală de la 1 la 4 , după
auto-evaluare. Cele 4 categorii sunt: 1) Aproape niciodată; 2)Câteodată; 3) Adeseori; 4)
Aproape întotdeauna. [22]
Unii dint re itemii STAI sunt organizați î ntr-un mod încât o cotă de patru indică
un nive l înalt de anxietate de exemplu, „Sunt încordat(ă)” , iar alți itemi sunt organizați
invers, astfel încât o cotă mare indică o anxietate scăzută, de exemplu, „Sunt
binedispus(ă)”.

18
Ponderile scorurilor au aceeaș i valoare ca și numărul în cercuit iar pentru itemii
inverși ș i ponderea scorurilor sunt inversaț i: scorurile ponderate ale răspunsurilor
marcate cu 1,2,3,4, pentru itemii inverși sunt 4,3,2,1. Scala STAI -S are 10 itemi cotați
direct și 10 itemi cotaț i invers iar scala STAI -T are 13 itemi cotați direct ș i 7 itemi
inversați .Cu cât mai mare este scorul cu atât crește și nivelul anxietaț ii. Un scor de
peste 39 -40 indică o anxietate crescută .[22,35]
Testul AUDIT (T est pentru Identificarea Tulbură rilor de Uz de Alcool) este un
chestionar alcă tuit din 10 itemi dezvoltat ca un instrument de screening pen tru a detecta
consumul excesiv și dependenț a de alcool în sistemele de asistență medicală primară
dezvoltat de World Health Organization (WHO). Întrebările privesc consumul de alcool
în ultimele 12 luni. În întrebările 2 și 3 o unitate de alcool înseamnă 10 grame de
alcool. De exemplu (valori aproximative):

Figure 4 Chestionarul AUDIT

19
1 x sticlă de vin 12% = 9 unități
1 x halbă de bere 5% = 3 unități
1 x cană de bere 5%, lejer, cidru = 2 unități; 4 cutii = 9 unități
1 cană de 9% be re, leagăn, cidru = 4 unități; 4 cutii = 16 unități
Sticlă de 1 x 75 cl de băuturi spirtoase de 40% = 30 de unități
Scorurile posibile pot varia între 0 ș i 40, un scor de 0 puncte că pacie nul nu a
consumat deloc alcool î n urma anului trecut. Scorurile de 8 sau mai mare sunt
considerate un indicator al consumului periculos și nociv de alcool. [36]
Chestionaru l Brief Cope Inventory -28 items este versiunea prescurtată a
inventarului original COPE dezvoltat de Carver la Universitatea din Miami in 1997.
Este una dintre cele mai frecvent utilizate măsuri de coping care evaluează 14 tipuri de
coping cu 28 de întrebări (2 întrebări pe tip, vezi figura 5). Acestea includ, de
exemplu, ”activ coping” (M-am străduit să fac situația mai bună), "religie" (Mă rog sau
medite z), "eliberare" (M i-am exprimat sentimentele negativ e) și "consumul de
substanțe" ( Am folosit alcool sau alte medicamente pentru a mă simți mai bine).

Figure 5 Brief Cope Inventory – items

Răspunsurile la aceste întrebări sunt măsurate pe o scară de 4 puncte, cu
răspunsuri variî nd de la 1 ("N -am făcut deloc acest lucru") la 4 ("Am făcut foarte
mult"). S -au calculat scorurile (de la 2 la 8) și mediile pentru fiecare metodă de
coping. [37]

20

Completarea unui chestionar a durat î ntre 30 de minute și o ora în funcția de
starea generaă a și starea cooperativă a pacienț ilor. Metoda de administrare a fost
metoda de hârtie și creion. Ră spusurile apoi au fost prelucrate și calculate separat după
modelul de interpretare universală a fiecă rui chestionar respectiv. Punctajele obț inute
au fost tran scrise în tabelul Excel impreună cu date le socio -demografice ale pacienț ilor.
Pentru prelucrarea datelor statistice am folosit programul Microsoft Excel 2010 ș i
softwareul MedCalc.
3.Rezultate

Vârsta medie a pacienț ilor din acest studiu a fost 51,23 cu o de rivație standardă
de 10,83, cel mai tână r pacient av ând 22 de ani iar cel mai vâ rstnic 67 de ani. Grupa de
vârsta cea mai afectat ă de tulburari de anxietate era între 45 ș i 60 d e ani î ntr-un procent
de 66,6%, numai 2 pacienți au avut o vârstă mai mică de 25 de ani.

Figura 7 Frecvența de vâ rsta

Dacă dorim să ne uită m la d istribuț ia de sexe, din cei 30 de pacienți cu tulbură ri
de anxietate 18 au fost de sex feminin iar 12 de sex masculin. Din figura nr.7 0
reprezentâ nd sexul feminin iar 1 -sexul masculin.

Dintre datele socio -demografice am constatat urm ătoarele:
Figure 6 Distributia de sexe 0 -feminin 1 -masculin

21
 nivelul de educație a pacienților afectați cu tulbură ri de anxietate din acest
studiu cel mai frecvent este cel de studii postliceale/profesionale întâlnit la 18
pacienți din cei 30, după care 6 pacienț i au terminat studii universi tare, 4
pacienț i studii liceare iar 2 pacienț i au terminat numai scoala gene rală, studiile
postliceale/profesionale reprezentând 60% dintre nivelul de educaț ie.

Figura 8 Nivelul de educație 1 -școala generală 2-studii liceale 3 -studii
postliceale/profesionale 4 -universitate

 dacă privim statusul ocupațional, cei mai multi pacienț i, mai exact 12 din 30, au
fost pension ari(inclusiv pensionari de boală), 11 pacienț i erau anga jați iar 7 au
fost șomeri sau neangaja ți. Niciun pacient nu era student.

Figur 9 Statusul ocupațional 1 -angajat 2 -șomer/neangajat 3 -pensionar
 Dacă stăm să privim domiciliul pacienților , 16 pacienți vin din medie rurală , iar
14 din mediu urban.

22

Figura 10 Domicilu 0 -mediu rural 1 -mediu urban

Nivelul de anxietate a pacientilor masurat cu inventarul Spielberg (STAI) da
urmatoarele rezultate:
 valoarea medie a scorurilor obț inute la scala STAI -S este d e 42,70 puncte cu o
derivație standardă de 2,86 puncte, cel mai mic punctaj obț inut fiind 38 iar cel
mai mare de 48 puncte. Aceste punctaje rezultând după interpretarea d in
manualul lui Spielberg[24] că 76,66% dintre pacienț i au avut un scor normal la
scala STAI -S și numai 23,34% au avut un nivel ridicat de anxietate în
momentul completă rii chestionarului.

23

Figura 11 Scorul obți nut la scala STAI -S

 la scala STAI -T, val oarea medie de punctajele obținu te era de 49,63 cu o
derivaț ie standardă de 4,35 de puncte, cea mai mare valoare fiind de 55 iar cel
mai mic de 42 puncte. Duăa interpretarea punctajului după manu alul lui
Spielberg[24] 23 pacieț ti au rezultat cu un nivel ridicat de anxietate ca trăsătură
care reprez intă 76,6% din nu mărul total.

Figura 12 Scorul obț inut la scala STAI -T

24
Scorul obținut la testul AUDIT dă următoarele rezultate: un numă r crescut
dintre pacienți (53,3%) nu consumă deloc sau nu a consumat deloc alcool în urma
anului trecu t -16 pacienț i din 30 avâ nd un scor 0 la A UDIT dintre care 15 sunt femei și
numai un pacient este bărbat. Dintre cei care consumă alcool, valoarea minimă de
scorul AUDIT este de 12 puncte și cea maximă de 33. Un punctaj de peste 8 puncte la
acest t est indică deja tulbură ri de con sum de alcool, fapt care rezultă că toți pacienți
care consumă alcool, mai exact 46,7% din numă rul total au deja probleme cu controlul
consumului de alcool.

Figura 13 Scorul obți nut la AUDIT

Core lația dintr e sexul masculin ș i scorul ridicat la testul A udit este statistic
semnificativ (p=0.0001) ,78,57% dintre pacienți avâ nd un scor de peste 12 puncte fiind
bărbaț i și 21,4% femei. Dintre cei 16 pacienți care nu consuma alcool, avâ nd un scor
AUDIT 0, 93,8% sunt femei și numai 6,2% bărbaț i.
Între scorul obținut la scala STAI -T și scorul AUDIT am găsit o corelaț ie
negativă statistic semnificatiă a (p= -0.460), adică câ t mai mare e ste scorul la scala
STAI -T cu atâ t scade scorul la testul AUDIT.
Am gă sit corelaț ie statistic semnificativă și între scorurile de AUDIT și
ocupaț ie (p=0. 0001). Rezul tatele procentuale se pot vede a in urmă torul tabel, unde
1=angajat, 2 =ș omer/neangajat 3=pension ar

25
Audit * Ocupatie
Crosstab
p-0.0001 Ocupatie Total
1 2 3
Audit 0 Count 6 0 10 16
% within Audit 37,5% 0,0% 62,5% 100,0%
% within Ocupatie 54,5% 0,0% 83,3% 53,3%
12 Count 2 1 0 3
% within Audit 66,7% 33,3% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 18,2% 14,3% 0,0% 10,0%
13 Count 1 0 0 1
% within Audit 100,0% 0,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 9,1% 0,0% 0,0% 3,3%
15 Count 0 0 2 2
% within Audit 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
% within Ocupatie 0,0% 0,0% 16,7% 6,7%
18 Count 0 1 0 1
% within Audit 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 0,0% 14,3% 0,0% 3,3%
19 Count 0 1 0 1
% within Audit 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 0,0% 14,3% 0,0% 3,3%
22 Count 0 2 0 2
% within Audit 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 0,0% 28,6% 0,0% 6,7%
23 Count 0 1 0 1
% within Audit 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 0,0% 14,3% 0,0% 3,3%
26 Count 0 1 0 1
% within Audit 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 0,0% 14,3% 0,0% 3,3%
32 Count 1 0 0 1
% within Audit 100,0% 0,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 9,1% 0,0% 0,0% 3,3%
33 Count 1 0 0 1
% within Audit 100,0% 0,0% 0,0% 100,0%
% within Ocupatie 9,1% 0,0% 0,0% 3,3%
Total Count 11 7 12 30
% within Audit 36,7% 23,3% 40,0% 100,0%

26
% within Ocupatie 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Nu am gasit corelaț ie statisiti c semnificativă nici între scorul AUDIT și Nivelul
de educaț ie(p=0.13) , nici între scorul AUDIT și domiciliul pacienț ilor(p=0.48).
Dupa ana lizarea comportamentului pacienților față de utilizarea diferitelor
substanțe in situații stresante ca o me todă de coping, am găsit urmă toarele rezultate:
 16 persoane din 30 neagă consumarea alcoolului pentru a simți mai bine într -o
perioadă stresană, iar 14 persoane fac asta în mod frecvent sau a făcut mă car o
data.

Figura 14 consum de alc ool împotriva stresului 0 -neagă 1-de acord

 13 persoane din 30 neagă automedicația ca o metodă de a rezolva situațiile
stresante, iar 17 pacienț i fac asta in mod frecvent.

27

Figure 15 Automedicație împotriva stresului 0 -neagă 1-de acord

 16 pacienți din 30 utilizează tutun pentru a reduce stresul î n mod frecvent iar 14
dintre paciețti neagă acest fapt.

Figura 16 Fumat î moptriva stresului 0 -neagă 1 -de acord

28
 28 dintre pacienți neagă consumarea de d roguri ca o metodă de coping în
situații stresante și numai 2 pacienți din 30 face asta în mod frecvent sau a făcut
măcar o dată .

Figura 17 Droguri împotriva stresului 0 -neagă 1-de acord
După analizarea chestionarelor Brief Cop e Inventory am obținut urmă toarele
rezultate:
 Cea mai des folosită metodă de coping dintre pacienții diagnostizaț i cu tulburare
de anxietate din acest studiu este cel de “coping religios ” întâlnit la 83,3%
dintre pac ienți adică la 25 persoane dintre cei 30 , după care urmează
“autovinare” cu 80%, “acceptare” cu 73,3% si “utilizarea de substanță ” cu 70%.
 Cea mai rar folosită metodă de coping văzut în acest studiu este “negare” și
“umor” amândoi văzuți la numai 23,3% din tre pacienț i.
 Alte rezultate se pot vede a pe urmă toarele diagrame:

Figura 18 Planificare 0 -neagă 1-de acord

29

Figura 19 Distragerea atenției 0 -neagă 1-de acord

Figura 20 Elibere 0 -neagă 1-de acord

Figura 21 Activ Coping 0 -neagă 1-de acord

30

Figura 22 Dezangajare comportamentală 0 -neagă 1 -de acord

Figura 23 Reîncadrarea positivă 0 -neagă 1 -de ac ord

31

Figura 24 Utilizare de suport emoțional 0 -neagă 1-de acord
Am găsit o corelație satistic semnificativ ă între scorur i înalte la scala STAI -T și
metoda de coping“a utovinare” cu un p=0.013 .
Există o corelație statistic significativă între “consumul de alcool împotriva
stresului’ ca metodă de coping ș i
 sexul masculin cu un p=0.0001. 91,7% dintre bărbați încearcă să facă situația
stresantă să fie ma i bine prin consumul de alcool ș i numai 16,7% dintre femei
fac acest lucru.

Consum de alcool î mpotriva stresului * Sex
Crosstab
p-0.0001 Sex Total
0 1
Consum de alcool
impotriva stresului 0 Count 15 1 16
% within Consum de
alcool impotriva
stresului 93,8% 6,2% 100,0%
% within Sex 83,3% 8,3% 53,3%
1 Count 3 11 14
% within Consum de
alcool impotriva
stresului 21,4% 78,6% 100,0%

32
% within Sex 16,7% 91,7% 46,7%
Total Count 18 12 30
% within Consum de
alcool impotriva
stresului 60,0% 40,0% 100,0%
% within Sex 100,0% 100,0% 100,0%

 Ocupaț ie cu un p= 0.001. 100% dintre cei 7 pacienți șomeri consumă alcool
pentru îmbunatațirea situației stresante și numai 45,5% dintre cei angajați și
16,7% dintre pensionari/pensionari de boală .

Consum de alcool impotriva stresului * Ocupatie
Crosstab
p-0.001 Ocupatie Total
1 2 3
Consum de alcool
impotriva stresului 0 Count 6 0 10 16
% within Consum
de alcool impotriva
stresului 37,5% 0,0% 62,5% 100,0%
% within Ocupatie 54,5% 0,0% 83,3% 53,3%
1 Count 5 7 2 14
% within Consum
de alcool impotriva
stresului 35,7% 50,0% 14,3% 100,0%
% within Ocupatie 45,5% 100,0% 16,7% 46,7%
Total Count 11 7 12 30
% within Consum
de alcool impotriva
stresului 36,7% 23,3% 40,0% 100,0%
% within Ocupatie 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

33
4.Discuț ii

Anxietatea și Tulbu rarile de utilizare de substanță sunt întâlnite î ntre cele mai
frecvente probleme psih iatrice din Statele Uni te, cu rate pe parcursul vieții de 28,8% și
respectiv 14,6%. Prezența unui tulburări de anxiet ate sau de tulburări de utilizare de
substanță este de asemenea factor de risc pentru prezența celuilalt tulburări, așa cum se
poate vedea în analizele recente epidemiologice și clinice. Dintr -un studiu
epidemiologic axat pe comorbidități, Studiul N ationa l epidemiologic de alcool și
condiț iile aferente (NESARC; n = 43,093), a oferit demonstrarea convingătoare a
acestui risc comun, aratând rezultate crescute în co -apariția anxietăț ii și tulburărilor de
utilizare de substanță .[38] Într-un alt studiu tot din Statele Unite, publicat î n 2004,
[40], prevalenț a de 12 luni a tulburărilor independente de dispoziție și d e anxietate din
populaț ia din SUA au fost de 9,21% și 11,08%, respectiv. Deficitul de tulbură ri de
utilizare de substanța a fost de 9,35%. Cele mai multe asocieri între tulburări de
utilizare de substanță și tulburări de dispoziție și de anxietate independente au fost
semnificativ e și pozitiv e (P <.05).
 În studiul nostru am găsit o comorbiditate relevantă între tulburăile de
anxietate și tulbură rile de utiliz are de substanță, co -existenș a fiind de
46,7 %.
După un studiu din New York, publicat in 2008 asupra comorbiditașii î ntre
tulburări de anxietate și tulburări de utilizare de substanță[39] am constatat faptul că
există 3 căi primare privind această comorbiditate: 1) calea de automedicație în care
tulburarea de anxietate conduce la tul burari de utilizare de substanță ; 2) calea de
utilizare de substanta in care tulburarea de utilizare de substanta induce tulburare a de
anxietate; și 3) calea variabilă (de exemplu, genetică sau sensibilitate anxietate). Un
studiu recent în revista literaturii empirice disponibile a arătat că tulburările de
anxietate procedă tulburările de utilizare de substanță în cel puțin 75% din cazuri,
sprijinind în continuare p revalența crescută a căii de auto -medicatie, comparativ cu
mecanismele alternative . [41]
 Comparâ nd rezult atele cu studiul nostru, un număr mare dintre pacienți
cu tulburări de anxietate incearcă să -și rezolvă anxietatea prin
automedicaț ie, mai exact 46,67% prin consu m de alcool, 56,67% prin
medicație antianxioasă (benzodiazepine sau pe baza de plante), 53,33%
prin fumat iar numai 6,67% d in acest studiu prin utilizare de
droguri( marihuana in cazul nostru în ambele două cazuri).

34

Numeroase studii au încercat să eval ueze posibilele diferențe pe sexe în
frecvența tulburărilor de an xietate comorbide cu tulbură ri de consum de alcool.
Anchete le asupra populației arată în mod constant că tulburările de anxietate sunt mai
frecvente în rândul femeilor, în timp ce AUDs sunt mai frecvente in rândul bărbaț ilor,
(de exemplu, Hasin et al 2007;.. Kessler și colab 1997; Lewis et al 1996.). Pentru a țin e
cont de aceste diferențe in estimarea ratelor d e comorbiditate specifice pe sexe, pentru
tulburările de anxietate și AUDs în National Comorbidity Survey, Kessler si colegii
(1997) a folosit raporturi cu cotaje ajustate (ORS). Aceste analize au descoperit că
printre dependența de alcool în eșantion, 35,8 pr ocente (OR = 2,22), co-apare cu
tulburări de anxietate in rândul bărbaț ilor, comparat iv cu 60,7 la sută (OR = 3,08) d intre
femeile dependente de alcool. [42]
După rezultatel e a unui studiu din 2005(Timko) ș i 2010( Rice) [43,44 ] dovezile
empirice privind diferențele de gen în consumul de stres au arătat că femeile raportează
niveluri mai ridicate de stres și au o legătură mai puternică între stres și consumul de
alcool. Împ reună cu studiul lui Kessler [45 ], aceste rezultate sugerează că este posibil
ca femeile să se baze ze mai mult pe alcool pentru a -și trata anxietatea.
 În studiul nostru aceste rezultate coincid numai parțial cu rezultatele sus
menț ionate. A nxietatea era ma i frecvent in râ ndul femeilor (60%) decât
bărbaț ilor (40%) însă tulbură rile de consum de alcool co-aparent cu
anxietatea era mai frecvent în rândul bărbaț ilor cu o semnificație statistic
significantă (p=0,0001). Un alt fapt interesant am găsit in studiul nostru
în privirea că i de automedica ție care diferă pe sexe in sensul că in rândul
bărbaț ilor este mai com un uzul de alcool ca automedicaț ie(78,57%
dintre bărbț ti respectiv 21,42% dintre femei) iar în râ ndul femeiilor este
mult mai frecvent uzul de medicaț ie antianxiioasă: 70,58% dintre
pacienți care iși incearcă să -și rezolvă anxietatea prin medicație
anxiolitică sunt femei și numai 29,41% sunt bărbaț i.
 Rezultatele din studi ul nostru arată că scorul STAI -T adică nivelul de
anxietate ca trăsătură este mai ridicat în râ ndul femeilor , 73,33% dintre
pacienț i cu un scor de peste 50 erau femei și numai 26,66% bărbaț i,
confirmând în continuare faptul că frecvenț a și intensitatea tulbură rilor
de anxietate este mai ridicat în ră ndul femeilor.
 După interpretarea rezultate lor a chestionarului Spielberg ș i AUDIT din
studiul nostru, am constatat faptul că cu cât creș te nivelul de anxietate a
pacienților cu atăt scade scorul de AUDIT, adică frecvența ș i cantia tea
consumului de alcool, existând o semni ficaș ie satistic ne gativă între
scorul STAI -T și scorul AUDIT cu un p= -0,460, con firmând î n
continuare rezultatele sus menț ionat e.
 Punctul slab al acest ui studiu este faptu l că grupa de vârstă a femeilor
era foarte îngustă , 100% di ntre femei având peste 40 de ani ș i numai
66.66% dintre bărbaț i , comparativ cu alt e studii din literatura empirică

35
unde grupa de vârstă este mult mai variabil ă. Acest fapt poate fi și o
posibilă explicație a diferenț ei dintre rezultatele din studiul nostru ș i
dintre studiul lu i Kessler ,Timko and Rice [43,44,45 ], privind și faptul că
94,44% dintre femei erau religioș i comparativ cu 66,66% dintre bărbați,
ignorâ nd consumul d e alcool din motive religioase ș i personale ( din
cauza vârstei și a contraindicaț iilor cu medicamentele pe ntru alte boli
somati ce și psichice prezente) înlocuind automedicaț ia cu uz de alcool cu
consumul medicamentelor anxiolitice de baza de plante sau
benzodiazepine.

Explicația de auto -medicație pentru comorbiditatea anxietății și AUD a primit
cea mai mare atenție în literatura de specialitate clinică și de cercetare. Acest model
propune ca persoanele cu tulburări de anxietate să încerce să atenueze consecințele
negative ale acestor afecțiuni (adică sunt întărite negativ) prin consumul de alcool
pentru a fac e față simptomelor lor, eventual conducând la apariția ulterioară a AUD.
Descoperiri epidemiologice din ultimii 10 ani [ 46,47] arată că, deși doar o minoritate
dintre persoanele cu tulburări de anxietate utilizeaz ă alcool pentru auto -medicaț ie,
riscul coe xistenței tulbură rilor și dependeț tei de uz de alcool este concentrat în cadrul
acestui subgrup.
 Aceste rezultate sunt confirmate și de către studiul nostru cu urmă toarele
rezultate: Scorul obț inut la testul AUDIT confirmă faptul că un număr
crescut dintre pacienț i (53,3%) nu co nsumă deloc sau nu a consumat
deloc alcool i n urma anului trecut -16 pacienți din 30 avâ nd un scor 0 la
AUDIT dintre care 15 sunt femei și numai un pacient este bărbat. Dintre
cei care consumă alcool, valoarea minima de scorul AUDIT este de 12
puncte si ce a maximă de 33. Un punctaj de pes te 8 puncte la acest test
indică deja tulbură ri de con sum de alcool, fapt care rezultă că toti
pacienți care consumă alcool, mai exact 46,7% din numă rul total au deja
probleme cu controlul consumului de alcool.

Starea soci o-demografică a pacienț ilor este un alt factor infuenț ativ în consumul
de alcool, analizâ nd rezultatele din stu diul nostru am constat faptul că există o corelație
satistic semnificatică între ocupația ș i metoda de coping pr in utilizare de alcool a
pacienț ilor cu un p= 0.001. 100% dintre cei 7 pacienți ș omeri consumă alcool pentru
îmbunătățirea situației stresante ș i numai 45,5% dintre cei angajați ș i 16,7% dint re
penionari/pensionari de boală . Nu am găsit corelație nici între n ivelul de educație , nici
între domi ciliul rural sau urban a pacienților ș i consumu l de alcool. Starea profesională
neangajată a pacienț ilor deci es te un factor de risc in apariția tulbură rilor de consum de
alcool. Acest rezultat este confirmat ș i de alte studii internaț ionale bazate p e corelații
între factorii sociodemografici și tulbură ri de consum de alcool [48,49]. Alți factori d e

36
risc î n comorbititatea tulbură rilor de uz de alcool sun t fumatul, 85,71% dintre pacienț i
cu un s cor mai mare de 8 puncte la testul AUDIT fumează, automedicaț ia, 57,14%
dintre pacienț ii cu un sc or audit peste 8 puncte totodată folosește si automedicație pe
bază de benzodiazepine sau pe baze de plante respectiv consumul de droguri, 100%
dintre pacienții care consumă droguri avâ nd un scor de peste 8 puncte la testul AUDIT .
Am studiat frecvența diferitelor stiluri de coping și am constatat că copingul
religios este cel mai des comportament, cu o proporție semnificativă de indivizi care
găsesc confort și ușurare în diferite practi ci religioase intalnit la 83,3% dintre pacienți
adică la 25 persoane d intre cei 30, după care urmează “autovinare ” cu 80%, “acceptare”
cu 73,3% și “utilizarea de substantă ” cu 70%. Comparâ nd aceste rezultate cu un studiu
din Pakistan [50] am primit rezultat e parțial similare , unde cel mai des întâ lnit stil de
coping era tot cel de “coping religios” (48,1% ) după care urmează acceptarea (34,6%),
utilizarea suportului instrumental (32,7%), copingul activ (30,8%), planificarea (28,8% )
și suport emoțional (28,8 %). Utilizarea substanței ca mecanism de coping a fost
minimă (5,8%). O posibilă explicaț e pentru ace asta diferență poate fi faptul că aceste
datele reprezintă în principal femeile c u un statut socio -economic scăzut din Pakistan .
Bărbații sunt mai predispuși să fie implicați în abuzul de substanțe, iar alcoolul, în
special, este utilizat mai mult în clasele socio -economice mai mari din Pakistan. Islamul
interzice și alcoolul, iar toate persoanel e, cu excepț ia unuia, în acest stud iu erau
musulmani.
Am analizat corelația î ntre diferite niveluri de anxietate ș i metode de co ping și
am constatat că metodele adaptative cele ma i frecvente ca “coping religios” în 58,33%
am întâlnit la niveluri de anxietate înalte (STAI -T peste 50) ș i “acc eptare” la niveluri de
anxietate scăzute la 54,54% (STAI -T sub 50). Metodele de coping maladaptative cele
mai frec vente ca “utilizare de substanță” am întâlnit la 65% dintre caz uri la niveluri de
anxietate scă zute iar “au tovinare” tot era mai frecvent întâ lnit la niveluri de anxietate
scăzute la 58,33% dintre cazuri.
Punctele slabe al studiului actual includ proiectarea transversală a studiului și
folosirea instrumentelor care utilizează date auto -raportate pentru a evalua severitatea
simptomelor și frecven ța utilizării unei strategii de coping specifice.

.

37
5.Concluzii

Am studiat comportamentul pacienților diagnosticați cu tulburări de anxietate
internați la Clinica de Psichiatire din Județul Mureș față de consumul de alcool și am
constatat următoarele concluzii:
 Prevalen ța comorbidității a tulburărilor de anxietate și a tulbură rilor de
consum de alcool era foarte crescută , mai exact 46,7%
 Tulbură rile de anxietate sunt factori influenț ativi in declanș area
alcoolismului
 Grupa de v ârstă cea mai afectată de tulburări de anxietate era între 45 si
60 de ani , femeile fiind ma i afectate cu un scor ST AI-T mai înalt decât
bărbaț ii
 Deși frecvența și intensitatea tulbură rilor de anxietate era mai crescută la
femei, tulbură rilire de consum de alcool asociate cu tulbură ri de
anxietate erau mult mai frecvent e în rândul bărbaț ilor, cu un p=0,0001 .
 Frecvența tulbură rilor de consum de alcool scade cu creșterea intensităț ii
de anxietate, cele mai multe cazuri fiind intalnite la un nivel de anxietate
moderat crescut
 Alți factori de risc privind declanșarea tulbură rilor de consum de alcool
lângă tulbură rile de anxietate prezente pot fi statusul socio -economic
șomer/neangajat, fumatul și tendința de automedicație împotriva
anxietăți i.
 Cea mai des folosit ă metodă de coping era cel de “coping religios” după
care urmează “acceptare”, “autovinare” și “utilizare de substanță ”.
 Deși majoritatea pacienților diagnosticați cu tulburări de anxietate își
încearcă să -și rezolvă problemele cu o metodă de coping adaptativ, î n
paral el era foa rte ridicat și frecvenț a metodelor de copi ng maladaptative
ca consumul de alcool care trebuie recunoscut și supravegheat cât mai
rapid încercând să le î nlocuim cu metode de coping adaptative.

38
6.Bibliografia

1- Gabos Grecu I, Ferencz M – Pszichiatriai tankonyv, Ed. University Press, T ârgu
Mureș , 2015, 93
2-American Psychiatric Association -Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorder s, Ed. American Psychiatric Publishing, Arlington , 2013, 214–217, 222,938
3-Sadock B, Sadock V – Manual de buzunar Psichiatrie clinică , Ed. Editura Medicala,
Bucureș ti, 2009, 42,202 -220
4- Salkovskis P M -Anxiety disorders: introduction, Psychiatry , 2004, 3:3 -10
5-Kessler R, Chiu, AM, Wai T at et al -Prevalence, Severity and Comorbidity of 12 –
Month DSM -IV Disorders in the National Comorb idity Survey Replication , Archiv es of
General Psychiatry, 2005,62 : 617 –709
6-Michael T, Zetsche U- Epidemiology of anxiety disorders ,Psychiatry, 2007, 6:136 –
142
7-Rose M, Devine J -Assessment of patient -reported symptoms of anxiety , Dialogues
Clin Neurosci ,2014, 16: 197–211
8- Nemeth A, Furedi J – A Pszichiatria roviditett kezikonyve , Ed. Medicina
konyvkiado zrt., Budapest, 2016, 289
9-American Psychiatric Assosiation (2013). Diagnostic and statistical manual of
mental disorders : DSM -5. (5th ed .). Washington, D.C.: American Psychiatric
Association. p. 222. ISBN 978 -0-89042 -554-1.
10-American Psyhchiatric Association – Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders , Ed. American Psychiatric Publishing, Washington DC, 2000, 23 -27
11-Torpy, J anet M. ; Burke, AE; Golub, RM -Generalized Anxiety Disorder , JAMA,
2011, 305:522

39
12- Keeton, CP; Kolos, AC; Walkup, JT – Pediatric generalized anxiety dis order:
epidemiology, diagnosis, and management , Paediatric drugs, 2009, 11: 171 –83
13- Lieb, Roselind, Becker et al – The epidemiology of genera lized anxiety disorder in
Europe, European Neuropsychopharmacology, 2005,15 : 445 –52
14-Roth, WT – Diversity of effective treatments of panic attacks : what do they have in
common?, Depression and anxiety, 2010,27 : 5–11
15-Schneier, Franklin R; Blanco, Carlos; Antia, Smita X; Liebowitz, Michael R. – The
social anxiety spectrum , Psychiatric Clinics of North America, 2002, 25: 757 –774
16- Staugaa rd, Søren Risløv – Threatening faces and social anxiety: A literature review ,
Clinical Psychology Review , 2010,30 : 669 –690.
17- Theodore Millon, Paul H. Blaney, Roger D. Davis – Oxford Textbook of
Psychopathology , Ed. Oxford University Press, Oxford, 1999, 82
18-Craske, Stein et al -Anxiety , The Lancet, 2016, 388: 3048 – 3059
19- Massimiliano Aragona – Aspettando la rivoluzione. Oltre il DSM -V: le nuove idee
sulla diagnosi tra filosofia della scienza e psicopatologia ,Ed.Editori Riuniti, Roma,
2006, 33 -71
20- Maier W, Buller R, Philipp M, Heuser I. -The Hamilton Anxiety Scale: reliability,
validity and sensitivity to change in anxiety and depressive disorders , J Affect Disord,
1988;14: 61 –8.
21- Kobak, K. A., Reynolds, W. M., & Greist, J. H. – Development and validation of a
computer -administered version of the Hamilton Rating S cale, Psychological
Assessment, 1993,5: 487 -492
22- Spielberger, C. D., Gorsuch, R. L. et al – Manual for the State -Trait Anxiety
Inventory. Ed. Consulting Psychologists Press ,Palo Alto, CA, 1993, 3 -54
23- Ranna Parekh, M.D., M.P.H. – What are anxiety disorders?, APA, 2017
24- Antony, M.M., Roemer – Behaviour therapy, Ed. Guilford, New York, 2003, 182 –
223

40
25- Narayana, K. C., Chakrabarti, S., & Grover, S – Insecticide Phobia Treated With
Exposure and Response -Prevention: A Case Report , German Journal of Psychiatry,
2004,7: 12 -13
26- Hollon SD, Beck AT – "Chapter 11 Cognitive and Cognitive -Behavioral
Therapies". In MJ Lambert. Bergin and Garfield's Handbook of Psychotherapy and
Behavior Change , Ed. John Wiley & Sons, Hoboken, 2013, 393 –394.
27- Beck JS – Cognitive behavior therapy: Basics and beyond , Ed. Guilford, New
York, 2011,19 –20
28- Stein, MB; Sareen, J – Clinical Practice: Generalized Anxiety Disorder , The New
England Journal of Medicine, 2015,373: 2059 –68
29- Baldwin, David S; Anders on, Ian M et al – Evidence -based pharmacological
treatment of anxiety disorders, post -traumatic stress disorder and obsessive -compulsive
disorder: A revision of the 2005 guidelines from the British Association for
Psychopharmacology , Journal of Psychopharma cology, 2014, 28: 403 –439
30- Choy, Y; Fyer, AJ; Lipsitz, JD – Treatment of specific phobia in adults , Clinical
Psychology Review. 2007, 27: 266 –86
31- Pashtoon Murtaza Kasi, Haider Ali Naqvi, Abaseen Khan Afghan, et al – Coping
Styles in Patients with Anxie ty and Depression , ISRN Psychiatry, 2012, 2012: 1 -7
32- H. G. Koenig, H. J. Cohen, D. G. Blazer et al – Religious coping and depression
among elderly, hospitalized medically ill men , American Journal of Psychiatry, 1992,
149: 1693 –1700
33- Smith JP, Randall CL- Anxiety and Alcohol Use Disorders: Comorbidity and
Treatment Considerations , Alcohol Research : Current Reviews. 2012; 34: 414 -431
34-Smith, Joshua P – Comorbidity of generalized anxiety disorder and alcohol use
disorders among individuals seeking outp atient substance abuse treatment , Addictive
Behaviors, 2010,35: 42 –5
35- JULIAN LJ – Measures of Anxiety , Arthritis care & research, 2011, 63:11

41
36- Babor TF, Higgins -Biddle JC, Saunders JB and Monteiro M – AUDIT. The Alcohol
Use Disorders Identification Test: Guidelines for Use in Primary Care , Ed.World
Health Organization, Geneva,2001, 3 -45
37- Carver, C. S. – You want to measure coping but your protocol’s too long: Consider
the Brief COPE, International Journal of Behavioral Medicine, 1997, 4: 92 -100
38-Smith JP, Book SW. – Anxiety and Substance Use Disorders: A Review , The
Psychiatric times ., 2008, 25: 19 -23
39- Stewart SH, Conrod PJ. – Anxiety disorders and substance use disorders co –
morbidity: common themes and future directions , Ed. Springer, New York, 2008. 239 –
257
40- Bridget F. Grant, Frederick S. Stinson, Deborah A. Dawson, S. Patricia Chou, Mary
C. Dufour, Wilson Compton, Roger P. Pickering, Kenneth Kaplan – Prevalence and co –
occurrence of substance use disorders and independent mood and anxiet y disorders:
results from the National Epidemiologic Survey on Alcohol and Related Conditions,
Arch Gen Psychiatry, 2004 61: 807 –816
41-Kushner MG, Krueger R, Frye B, Peterson J – Epidemiological perspectives on co –
occurring anxiety disorder and substance use disorder , Ed. Springer , New York,
2008, 3 –17
42-Smith JP, Randall CL .- Anxiety and Alcohol Use Disorders: Comorbidity and
Treatment Considerations , Alcohol Research : Current Reviews, 2012, 34 :414 -431
43- Timko C, Finney JW, Moos RH – The 8 -year cou rse of alcohol abuse: gender
differences in social context and coping, Alcohol Clin Exp Res., 2005, 29: 612 -21
44-Rice KG, Van Arsdale AC. – Perfectionism, perceived stress, drinking to cope, and
alcohol -related problems among college students, Journal of C ounseling Psychology.
2010, 57: 439 –450
45-Kessler RC, Crum RM, Warner LA et al – Lifetime co -occurrence of DSM -III-R
alcohol abuse and dependence with other psychiatric disorders in the National
Comorbidity Survey , Archives of General Psychiatry, 1997, 54 : 313 –321

42
46- Robinson J, Sareen J, Cox BJ, Bolton – Self-medication of anxiety disorders with
alcohol and drugs: Results from a nationally representative sample , J Anxiety Disord.,
2009, 23: 38 -45
47- Menary KR, Kushner MG, Maurer E, Thuras P – The preval ence and clinical
implications of self -medication among individuals with anxiety disorders, J Anxiety
Disord. 2011, 25: 335 -9
48- Zh Nevrol Psikhiatr Im S S Korsakova – The clinical and sociodemographic
characteristics of alcoholism patients who have commi tted illegal acts , J Anxiety
Disord, 1993, 93: 65 -72
49- Abdin E, Subramaniam M, Vaingankar JA, Chong SA – The role of
sociodemographic factors in the risk of transition from alcohol use to disorders and
remission in Singapore – Alcohol Alcohol, 2014, 49: 103-8
50- Pashtoon Murtaza Kasi, Haider Ali Naqvi, Abaseen Khan Afghan, et al – Coping
Styles in Patients with Anxiety and Depression , ISRN Psychiatry, 2012, 2012: 1 -7