PARTEA GENARALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4 CAPITOLUL I… [629808]

3
CUPRINS

PARTEA GENARALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
II.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE ………………………….. ………………………….. .. 5
II.1.1 VERTEBRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
II.1.2 ARTICULAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
II.1.3 MUȘCHI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
II.1.4 STATICĂ ȘI BIOMECANICĂ ………………………….. ………………………….. ……………. 7
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 8
CIFOSCOLIOZA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
III.1 DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE ………………………….. ………………………….. ………………… 8
III.2 ETIOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
III.5 DIAGNOSTIC POZITIV ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
III.5.1 ANAMNEZA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
III.5.2 EXAMEN CLINIC ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
III.5.3 EXAMEN PARACLINIC ………………………….. ………………………….. ……………… 12
III.6 TRATAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 12
III.6.1 TRATAMENT PROFILACTIC ȘI IGIENO -DIETETIC ………………………… 12
III.6.2 TRATAMENT MEDICAMENTOS ………………………….. ………………………….. . 13
III.6.3 TRATAMENT ORTOPEDIC ………………………….. ………………………….. ……….. 14
III.6.4 TRATAMENT CHIRURGICAL ………………………….. ………………………….. …… 14
III.6.5 TRATAMENT DE RECUPERARE MEDICALĂ ………………………….. ………. 15
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 16
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
III.1 MOTIVAȚIA LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
III.2 MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
III.3 TRATAMENTUL DE RECUPERARE ………………………….. ………………………….. …… 26
III.4 REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 34
III.5 CONCLU ZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 37
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 39

4

PARTEA GENARALĂ
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Cifoscolioza este o dublă deformare a colo anei vertebrale atât în plan frontal, cât ș i în
plan sagital , caracterizată prin asocierea unei curburi scoliotice cu o curbură cifotică. Aceste
două curburi ascociate se accentuează reciproc. Acest fapt se evidențiază prin torsiunea
vertebrelor , care este f avorizată de cifoză, aceasta măr ind ghibozitatea costală ș i agravând
ghibozitatea scoliotică. Asimetria funcțională a muș chilor de la nivelul spatelui dată de scolioză
agravează cifoza .
Cifoscolioza este una dintre cele mai frecvente boli întâlnite în rândul copiilor,
adolescenților ș i tinerilor. Pubertatea este perioada favorabilă în care se observă cel mai bine
această deformare a coloanei vertebr ale, iar către adolescență, deficiența se accentuează dacă
nu este tratată corespunză tor.
Această deformare este o afecț iune musculo -scheletală care duce adesea și la alte
probleme asociate la pacienți , cum ar fi dificultatea în respiraț ie, hipert ensiunea pulmonară,
dificultate a în desfă șurarea activități ilor de zi cu zi, problemele psihologice , anxietate în ceea
ce priveșt e acceptarea ș i integrarea în mediul social , acest lucru este des întâ lnit în rândul
pacienț ilor tineri .
Tratamentul de recuperare este deos ebit de important pentru pacienții cu această
patologie. Efici ența acestui tratament este dată de comp lexitatea lui. Terapia combinată îmbină
mai multe proceduri d e recuperare care se completează reciproc ș i care duc la atingerea
obiectivelor stabilite. Tratamentu l compl ex de recuperare are o eficiență mult mai mare decât
aplicarea unei singure proceduri de recuperare, iar rezultatele sunt vizibile î ntr-o perioadă mai
scurtă de timp (1-3).

Fig.1 (4 )

5

CAPITOLUL II
II.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE
Prin suprapunerea a 33 -34 de piese osoase numite vertebre ia naștere coloana vertebrală
care este cel mai important segment al aparatului locomotor. Coloana vertebrală face parte din
scheletul axial al trunchiului fiind aș ezată posterior și median . De ea sunt legate toate celelalte
segmente ale trunchiului (toracele și bazinul), precum și craniul, membrele superioare și
inferioare. Coloana vertebrală prezintă 4 curburi fiziologice, acestea fiind: curbura cervicală ,
curbura toracală , curbura lombară , curbura sacrată (5).

Fig.2 Coloana vertebrală (6)

II.1.1 VERTEBRE
Vertebrele au o formă asemănă toare unui inel, prezentând anterior un corp vertebral ș i
posterior un arc vertebral , acestea sunt unite între ele prin pediculii arcului vertebral . Gura
vertebrală este delimitată î ntre arcul, pediculii și corpul vertebral . Măduva spinării se găsește
în canalul vertebral care ia naștere prin suprap unerea vertebrelor (7,8).Aceste vertebre se gă sesc
la nivelul gâ tului, toracelui, regiunii lombare și a pelvisului. În mod normal fiecare regiune este
alcătu ită dintr -un număr fix de vertebre repartizate astfel: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre
toracale, 5 verte bre lombare, 5 vertebre sacrate și 4-5 vertebre coccigiene (9).

6

Fig.3 Anatomia vertebrelor (8)

II.1.2 ARTICULAȚII
Ansamblul pă rtilor moi prin care s e unesc două sau mai multe oase se numeș te
articulație (10). Prin intermediul primei vertebre cervicale coloana vertebrală se articulează
superior cu craniul, iar inferior prin intermediul sacrului cu oasele coxale. Asigurarea mobilității
și rezistenței coloanei se datorează vertebrelor care sunt unite între ele prin elemente conjunctiv
fibroase, discul interver tebral și ligamentele coloanei. Între două corpuri vertebrale alăturate se
află un disc intervertebral (11 ).

Fig.4 Articulația coloanei vertebrale în mișcare (11 )

II.1.3 MUȘCHI
Corpul omenesc este format din peste 430 de muș chi striați, aceș tia fiind elementul
motor al miș cării. Mușchii striaț i sunt de diferite tipuri: lungi, scurți, groși, subțiri, lați ș i inelari.
Multitudinea de mușchi situați atât pe coloana vertebrală cât și pe cap și bazin fac posibile
mișcă rile coloanei v ertebrale (13). După acț iunea pe care o fac , mușchii se împart î n: flexori,
extensori, flexo ri laterali, rotatorii de aceeași parte și rotatorii de parte opusă (5).

7

Tabel 1. Muș chii coloanei vetebrale (5 )

II.1.4 STATICĂ ȘI BIOMECANICĂ
Modificări le de formă ale coloanei vertebrale sunt esențiale, făcând posibilă atât
mobili tatea cât ș i stabilitatea corpului, menținându -l în echilibru. Datorită acestor curburi ,
elasticitatea coloanei vertebrale este sporită, l a fel și amortizarea ș ocurilor și contuziunilor ce
intervin în timpul mersului din cauza greutății corpului (9).
Anumite mișcă ri sunt posibile datorită articulații lor care permit oaselor ce intră în
componenta lor să efectueze aceste mișcă ri. Totodată acestea sunt limitate de rezistența
articulațiilor intervetebrale și a ligamentelor. Mișcă rile coloanei vertebrale sunt complexe,
permițâ ndu-i acesteia să execute mișcări de flexie, extensie, în clinare laterală , circumducție și
rotație axială . Diferitele nivele ale coloan ei stabilesc amplitudinea de miș care (14).

Fig.5 Mișcă rile coloanei vertebrale (5) Muș chii flexori -Drept ul abdominal -Oblicul extern
-Oblicul intern -Iliopsoas ul
-Sternocleidomastoidian ul -Scaleni
-Lungul gâtului
Muș chii extensori -Extensorul coloanei -Semispinalul
-Multifidul -Interspinoșii
-Splenius ul
Muș chii flexori laterali -Pătratul lombelor -Intertransversali
-Scaleni -Lungul gâtului
-Sternocleidomastoidianul -Spleniusul
-Ridică torul scapulei -Trapezul
Muș chii rotatori de aceeaș i parte -Oblicul intern -Splenius
-Complexul mic
Mușchii rotatori de parte opusă -Sistemul transversospinal -Oblicul extern
-Sternocleidomastoidian ul -Semispinal ul
-Iliopsoas ul -Trapez ul
-Ridicătorul coastelor

8
CAPITOLUL III
CIFOSCOLIOZA
III.1 DEFINIȚIE Ș I CLASIFICARE
Cifoscolioza reprezintă o deformare combinată a coloanei vertebrale, rezultată în urma
asocierii celor două d eviații axiale ale acesteia . Scolioza este o deviație laterală vizibilă î n plan
frontal, iar cifoza este o deviație a coloanei vertebrale î n plan sagital. (15,16 ).
Cifoscolioz ele se clasifica din mai multe puncte de vedere ele fiind de mai multe tipuri .
Clasificarea scoliozelor din punct de vedere structural:
 Scolioze funcționale
 Scolioze structurale: -Scolioze idiopatice (85% din scolioze):
 Scolioza infantilă < 4 ani : – benign – progresivă
 Scolioza juvenilă= 4 -10 ani
 Scolioza adolescentină > 10 -12 ani
– Scolioze secundare
– Alte tipuri de Scolioze (osteopatică, neuropatică, miopatică,
dismetabolică, toracogenă, extrinsecă, paralitică, spasti că, imperfectă, neurofibromatoză ,
distrofiile musculare, bol i degenerative medulare, tulbură ri degenerative rahidiene,
‚,reflexe’’,extrarahidiene) .
Clasificarea scoliozelor din punct de vedere al curburii:
– Curbură dorsală – Curbură dorso -lombară – Curbură lombară – Curbură dublă
Clasificarea scoliozelor din punct de vedere al gravitații (unghiul Cobb):
 Forma ușoară -Reductibilă < 20⁰ -30⁰
 Forma medie – Parțial reductibilă = 25⁰ -50⁰
 Forma severă – Ireductibilă > 50⁰ (17, 18).
Clasificarea cifozelor din punct de vedere al localizării:
– Cifoză dorsală – Cifo-lordoza – Cifoză lombară – Cifoză cervicală – Cifoză totală
Clasificarea cifozelor din punct de vedere etiologic:
 Funcționale (nestructurale)
 Patologice: congenitale, posttraumatice, infecțioase, distrofice, reu matice, tumorale,
paralitice, endocrine, se nile, psihotice, medicamentoase (18,19).

9
III.2 ETIOLOGIE
Cifoscolioza se poate manifestă la indivizi în dife rite stadii ale vieții. Etiologia este vastă
cuprinzând cauze multiple:
 Congenitale ( anomalii congenitale ș i de ereditate)
 Neuro -musculare (afecțiun i neurologice, tumori medulare ș i siringomielie)
 Posttraumatice (tasări de corpi vertebrali , contracturi musculare, fracturile,
luxacțiile, Epilepsie)
 Tumori vertebrale
 Boli genetice ( osteocondrodistrofii)
 Postinflamatorii (morbul Pott, spondilita anchilozantă, tuberculoza osoasă)
 Boli metabolice ( rahitism, osteomalacia, osteoporoza)
 Insuficiența musculară ( posturi anormale, poziț ia incorectă în bancă, creș terea
rapidă a adolescenților)
 Vârsta (vârstnicii peste 60 -80 ani cu osteoporoză)
 Idiopatică (unde cauza exactă nu este foarte bine cunoscută )(17-20).

III.3 FACTORI FAVORIZANȚ I
Pe langă factorii cauzali care produc cifoscolioza , pot apărea și diferiți factori
favorizanți. Aceștia agravează sau întrețin tulbură rile coloa nei vertebrale. Perioada de creștere
și dezvoltare a org anismulu i este cea mai favorabilă agenț ilor patogeni. Evoluția unei deformă ri
incipiente poate fi accelerată în perioadele puseelor de creștere și mai ales în perioada pubertății.
Instalarea și agravarea cifozei pot fi favorizate de următorii factori :
 tulburări de nutriție
 deficit în metabolis mul calciului
 obezit atea
 insuficiență musculară
 sedentarismul excesiv
 activități de durată în poziții incomode
 purtarea incorecta a ghiozdanului
 poziția incorectă pe scaun, la școală, la birou sau în bancă
 durerea sau spasmul muscular
 afecț iunile musculare sau nervoase care impun o poziție vicioasă antalgică
 inegalitatea membrelor inferioare (21,22 ).

10
III.4 SIMPTOMATOLOGIE
Această patologie î n faza incipientă nu prezintă simptome clinice, putând să evolueze
silențios și astfel modificâ nd aspectul corpului. Chiar dacă în unele cazuri ușoare de
cifosco lioză pacienții sunt asimptomatici, simptomul cel mai frecvent întâ lnit este durerea.
Durerea este semnul esențial, cu sediu: vertebrală, paravertebrală, rahidiană .(23) Pe lângă
durere pacientul mai pr ezintă și următoarele simptome: oboseală, slăbiciune, dificultate în
deplasare, rigiditate, scurtarea înă lțimii pacientului, probleme de imagine corporală. În cazurile
cu cifoscolioză severă regăsim ș i o simptomatologie mai agresivă care include: dificultate în
respirație (hipoventilație, restrângerea volumelor pulmonare, afectarea mișcărilor peretelui
toracic), scăderea apetitului, probleme cardiace (hipertensiune arterială), deformă ri severe ,
tulburări neurologice (paralizie) (24).

III.5 DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul pozitiv reprezintă ansamblul de investigații clinice și paraclinice care au
ca scop definirea stării patologice a unui pacient. Pentru evaluarea unui paci ent avem nevoie de
anamneză , examenu l clinic și examenul radiologic care sunt cele mai im portante metode pentru
stabilirea diagnosticulu i clinic a unui pacinet (25 ).

III.5.1 ANAMNEZA
Prima etapă pentru stabilirea diagnosticulu i este anamneza, care reprezintă totalitatea
informaț iilor pe care medicul l e obți ne de la bolnav sau de la aparțină torii acestuia . Datele
obținute de la pacient au caracter subiectiv (26). Chestionarele se pot folosi în aceasta
examinare. Anamneza cuprinde:
 vârsta/ sex/ tipul constituț ional
 debutul suferinț ei
 data apariției deformaț iei
 perioadele apariț iei durerilor
 perioada de agravare a curburilor
 antecedente heredo -colaterale
 antecedente personale fiziologice și patologic e (traumatisme, boli infecțioase, alte boli
asociate )
 factori favorizanți ( posturali, ereditari, e ndocrini, carențiali, obezitate) (27).

11
III.5.2 EXAMEN CLINIC
Examenul clinic cuprinde investigații statice și dinamice ale coloanei vertebrale .
La inspec tia pacientului din punct de vedere static putem aprecia aliniamentul corpului,
postura ortostatică, sediul, marimea, accentuarea curburii.
Tabel 2. R epere la examinare (18,28 )

La examinarea din p rofil, se observă capul și gâtul î nclinate mult înainte, umerii sunt
aduși mult î n față, pieptul este înfundat sau turtit, iar abdomenul este fie supt fie proeminent.
Bazinul este puț in înclinat, membrele inferioare sunt ușor flectate din genunchi sau pot fi drepte.
Prin palpare putem examina:
 toate grupele musculare și evidenț ierea un or contracturi musculare
 apofizele spinoase
 ghibozitatea
 sediul durerii
În examinarea pacienți ilor se mai folosesc centimetrul de croitorie, creionul
dermatografic, talo nete și t estul cu firul cu plumb.
Examenul dinamic presupune: bilanțul funcțional mu scular și articular, testul Adam ș i
evaluarea mersului (18,28 ).
Fig.6 Testul Adam (29)
Repere la examinarea din spate Repere la examinarea din fată
• apofizele spinoase • linia umerilor
• spina omoplatului • linia sânilor
• spinele iliace postero -superioare. • linia spinei antero -superioare a bazinului
• linia albă a mușchiului drept abdominal
• manubriul sternal, ombilicul și pubele să fie pe
aceeași linie verticală .

12

III.5.3 EXAMEN PARACLINIC
Investigați ile paraclinice completeaz ă examenul clinic, acestea fiind fundamentale î n
stabilirea diagnosticlui de certitudine al pacientlui. Aceste metode permit determinarea
numărului de curburi, mă surarea curburii, depistarea cauzei unei scolioze , precizia gradului de
înclinație și rotație a coloanei, urmă rirea evol uției sub tratament, compararea vârstei osoase cu
cea cronologică ș i clasific area tipurilor de curburi (18,30 ). Teste imagistice sunt: examenul
radiologic, rezonanța magnetică nucleară, computerul tomograf (31).
III.6 TRATAMENT
Tratamentul cifoscoliozelor este unul complex care abordeaza mai multe ramuri, atât
medicale, socio -familiale, cât și educaț ionale. Pentru tratarea unei a stfel de patologii este
necesară munca unei î ntregi echipe interdisciplinare din care fac e parte medicul pediatru,
medicul ortoped, medicul de explorări funcț ionale, radiologul și kinetoterapeutul . Deoarece
tratamentul este unul dificil și î ndelung at este deosebit de important să ț inem con t de mediul
familial, posibilități ile de efectuare a trat amentului ș i supraveg here pe tot parcursul terapiei î n
cadrul familiei . Tratamentul cifoscoli ozelor fiind unul complex constă î n: tratament profilactic
și igieno -dietetic , medicamentos , ortopedic , chirurgical , tratament de recuperare medicală
(18,32 ).

Fig. 7 Electroterapie (33 ) Fig.8 Masaj manual (34 )
III.6.1 TRATAMENT PROFILACTIC Ș I IGIENO -DIETETIC
Tratamentul profilactil ș i cel igieno -dietetic au o importanță majoră. Eficiența acestui
tratament demon strându -se în depistarea precoce a deviației axiale, astfel prin abordarea unei
terapi evitându -se agravarea devia ților. Această metodă de tratament constă în:
 cunoașterea factorilor care determină atitudinea vicioasă
 combaterea tulburărilor de statică prin susținerea c orectă a platfusului
 alimentația echilibrată, bogată în proteine și săruri minerale
 menținerea unei greută ți corporale i deale , scăderea în greutate (daca este cazul)

13

 asigurarea orelor de odihnă pe toate parțile (pe pat tare )
 îmbunătățirea factorilor și a c ondițiilor activitățiilor zilnice
 activități fizice zilnice (viața î n aer liber, multă mișcare)
 cură heliomată
 practicarea diferitelor sporturi (înot, volei, baschet, gimnastică, tenis, scrimă)
 educarea părinților ș i a copilului pentru adoptarea posturilor corecte
 evitarea frigului și a umezelii
 combaterea și corectarea posturilor vicioase
 corectarea poziției în bancă la școală și la birou, c ontrolul poziției șezând pe scaun, cu
șezuta trasă bine înapoi, spate lipit de spătar, spătar înalt
 distanță maximă pube -apendice xifoid în ortostatism
 purtarea ghiozdanului pe ambii umer i, greutatea ghiozdanului nefiind mai mare de 8-
10 % din greutatea copilului
 evitarea utilizării prelungite a calculatorului, telefonului sau a altor gadget -uri care
favorizează poziții vicioase (18,35 ).

Fig.9 Postură incorectă și corectă (36)
III.6.2 TRATAMENT MEDICAMENTOS
În această patologie tratamentul m edicamentos constă în antalgic , antii flamatoare
nesteroidiene, decontracturante și miorelaxante. Medicație remineralizantă, bogată în calciu,
vitamina C, vitamin D12 și fosfor . Încetinirea progresiei curburilor prin decontracturarea
musculară se poate realiza prin tratamentu l cu toxină cutulinică (Botox) . Acest tratament are și
dezavantaje, cum ar fi creșterea treptată a dozei, costul ridicat și fenomenul de acomodare care
duce la lips a răspunsului terapeutic. O altă metodă de tratament care reduce spasticitatea este
Pompa cu Baclofen (antispastic). Acest tratament necesită intervenție chirurgicală, ia r efectele
adverse sunt minore comparativ cu avantajele tratamentului (18).

14

III.6.3 TRATAMEN T ORTOPEDIC
Traramentul ort opedic se cunoaște din cele mai vechi timpuri, fiind primul tratament al
cifoscoliozelor. Pentru administrarea unui astfel de tratament este necesară respectarea
principiilor generale. Eficiența acestui tratament este completat ă de fiziokinetoterapie. Această
metodă de tratament se aplică în cazul curburilor de peste 30⁰ -50⁰ în cazul scoliozelo r și 40⁰ –
80⁰ î n cazul cifozelor toracale, folosindu -se diferite tipuri de corsete (Milwaukee, Ivonez,
Euroboston) sau aparate ortopedice (pasive, active, special concepute cu elec trostimulare) .
Complicații le acestui tratament sunt rare ș i deseori reversibi le (18, 37).

Fig.10 Tratament ortopedic (38)
III.6.4 TRATAMENT CHIRURGICAL
Tratamentul chirurgical se indică în cazul devia țiilor grave, evolutiv lente chiar și după
încetarea creșterii ș i fără raspuns la o altă formă de tratament. Scopul acestui tip de tratament
este de a fixa coloana vertebrală redresată și de a opri evoluția curburilor patologice. Metodele
de intervenț ie chirurgicale folosite de -a lungul anilor au fost: artrodeza, instrumentația
harrington, fascioplastia, toracoplastia. Actualme nte se utilizează metoda de instrumentație
vertebrală segmentară spinală. Această metodă are avantajul corecției curburilor p atologice î n
toate planurile și evitând imobilizarea postoperatorie în aparat gipsat. Totodată în urma
intervenției chirurgicale p ot apă rea complicații, dar dacă intervenția s -a dovedit eficientă și
coloana vertebrală este stabilizată , pacientului i se va permite reluarea activitațiilor și
practicarea sporturilor progresiv (18,39,40 ).

Fig.11 Tratamentul chirurgical al cifoscoliozei (41)

15

III.6.5 TRATAMENT DE RECUPERARE MEDICALĂ
Cea mai mare eficiență în recuperarea unui pacient o are tratamentul complex de
recuperare medicală. Este de preferat ca începerea tratamentului să se inițieze câ t mai precoce,
imediat după stabilirea diagnosticului. Pentru atingerea obiectivelor unui astfel de tratament
este necesară aplicarea procedurilor specifice cum sunt: electroterapia, hidrokinetoterapia,
hidrotermoterapia, masajul manual și kinetoterapia . Toare aceste proceduri sunt a daptate
nevoilor fiecărui pacient. Concomitent cu metoda terapeutică este recomandată și încep erea
unui sport terapeutic. Neres pectarea cu strictețe a procedurilor de terapie îngreunează procesul
de recuperare ș i scade eficienț a tratamentelor. Procedurile de tratament au un rol bine stabil it,
care se efectuează în condiții de maximă siguranță . Această abordare modernă de terapie
combinată a metodelor de tratament ajută recuperarea completă și mai rapidă a pacienț ilor (18) .

Fig.12 Kinetoterapie (42 )

Fig.13 Sport terapeutic (43 )

16
PARTEA SPECI ALĂ
CAPITOLUL I II
III.1 MOTIVAȚIA LUCRĂRII
Din dorinț a de a aprofu nda cunoștinț ele cu privire la recuperarea copii lor și
adolescenț ilor atenția mea s -a îndreptat către perioada adolescenței din viaț a unei persoane,
fiind o perioadă dificilă și care implică multe schimbări . Mai exact spre cifoscolioză , deoarece
este o afecțiune foarte des întâlnită, care tulbură atât creșterea normală cât și dezvoltarea
armonio asă a acestora .
Am abordat a ceastă temă datorită fap tului că în zilele noastre cazurile de cifoscolioză
reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de suferință, întrucât numărul acestei afecțiuni
este în creștere. Această afecțiune nu ține cont de vârstă , fiind prezentă la copii, adolescenț i dar
și la persoanele adulte. P ozițiile vicioase, sunt principalele cauze care duc mai târziu la deviații
ale coloanei și a întregului cor p.Trăind în secolul XXI, secolul vitezei ș i al stresului, e ste
cunoscut faptul că există o acce lerare și în creșterea și dezvoltarea organismului, acest lucru
ducâ nd la o dezvoltare necorespunzătoare, o insuficienț ă musculară și ligamentară, acest lucru
afectâ nd coloana vertebrală. Alt factor favorizant dezvoltarii patologiei studiate este
sedetaris mul care este în crestere în randul adolescenților din zilele noastre. Totodata lipsa
practicării unei activități sportive este un factor favorizant, datorită lipsei musculaturii necesare
susținerii coloanei vertebrale. Ghiozdanul purat necorespunzător pe un singur umăr, postura
vicioasă în bancă, la birou, poziția neadecvată în timpul somnului și mobilierul necorespunzător
din școli favorizează apariția și progresia deviațiilor coloanei.
Prin tema aleasă doresc să pun în evidență importanța aceste i afecțiuni și importanța
acordării unei atenț ii deosebite tratamentului complex de re cuperare în această patologie. Este
bine de știut că descoperirea bolii în stadiul său incipient poa te duce la o vindecare completă.
Doresc să menționez că este deosebit de important ca afecțiunea să fie tratată corect, î n acest
fel prevenindu -se agravarea ei.
Cu sufletul ș i toată priceperea mea doresc să fiu aproape de persoane le bolnave sau
sănătoase, de a -i sprijin i, de a le aduce zamb etul pe buze ș i de a-i ajuta să -și mențină sau să își
recâștige sănă tatea și integritatea. Toate aceste lucruri m -au determinat să îmi aleg această
frumoasă temă de studiu.

17
III.2 MATERIAL ȘI METODĂ
Activitatea de cercetare a fost desfășurată în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru
copii ,,Louis Țurcau” Timișoara, Clinica Medicală Dr. Cioată ș i în cadrul Asociației ,,Școala
Mamei Junior’’. Spațiile dispun de toate elementele necesare realizării u nui program complex
de recuperare.
Studiul de caz s -a desfă șurat în perioada octombrie 2017 – martie 2018. În decursul
acestui an de zile am studiat un lot de 25 de pacienți cu diagnostic ul de cif oscolioză . Criteriile
studiului statistic luate în considera re au fost:
o Vârsta
o Sexul
o Forma clinică
o Bolile asociate
o Criteriile de clasificare a cifoscoliozelor
Am primit acordul pacienților pentru pa rticiparea lor la acest studiu. Rezultatele
obținute precum și pozele vor fi folosite doar în scopul prezentării acest ei lucrări.
Prezentarea lotului de pacienț i
Nr.Crt Nume și prenume
(inițiale) Vârstă
(ani) Sex Mediu de
proveniență Ocupație
1 M.R 16 M Rural Elev
2 A.C 14 F Urban Elev
3 A.A 16 M Rural Elev
4 A.D.L 16 F Urban Elev
5 P.R.R 11 M Urban Elev
6 D.D 12 F Urban Elev
7 D.A.M 10 F Urban Elev
8 D.M.E 19 F Rural Student
9 D.A 12 M Urban Elev
10 D.D 18 M Rural Elev
11 D.A.A 15 F Urban Elev
12 D.L.M 17 F Urban Elev
13 D.A.A 14 M Urban Elev
14 C.L 14 F Urban Elev
15 C.M 15 F Urban Elev

18
16 C.D 17 M Urban Elev
17 C.B 13 F Urban Elev
18 C.R 15 F Urban Elev
19 C.B 13 F Rural Elev
20 C.I 14 M Urban Elev
21 C.E 15 F Urban Elev
22 C.B 14 M Urban Elev
23 C.G 16 F Urban Elev
24 G.S 17 F Rural Elev
25 G.R 16 M Urban Elev
Tabel 3. Prezentarea lotului de pacienț i
Dintre cei 25 de pacienți studiați, 15 au fost de sex feminin, iar 10 au fost de sex
masculin. S-a observat că sexul masculin a fost mai puțin afectat comparativ cu sexul feminin
(Tabelul 5, Graficul 1).
Distribuț ia cazurilor pe sexe
Sex Cazuri Procent
Feminin 15 60%
Masculin 10 40%
Total 25 100%
Tabel 4. Distributia cazurilor pe sexe
Grafic 1.Repr ezentare grafică a pacienților în funcț ie de sex

60%40%
Feminin
Masculin

19
Dintre cei 25 de pacienți studiați, 6 au vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, 14 au vârsta
cuprinsă între 14 și 16 ani, iar restul de 5 sunt cu vârsta cuprinsă între 17 și 19 ani (Tabelul 5,
Graficul 3).Cea mai afectată grupă de vârstă este cea cuprinsă între 14 și 16 ani.

Incidența bolii pe grupe de vârstă
Vârsta Cazuri Procent
10-13 6 24%
14-16 14 56%
17-19 5 20%
Total 25 100%
Tabel 5. Incidența bolii pe grupe de vârstă

Grafic 2 .Reprezentare grafică a incidenței bolii pe grupe de vârstă

Cei 25 de pacienți diagnosticați cu cifoscolioză au prezentat cifoză dorsală posturală,
cifoză dorsală Scheuermann și cifoză dorsală degenerativă, incidența cea mai mare fiind
ocupată de cifoză dorsală posturală cu un procent de 92% adică 23 de cazuri din cele 25 studiate
(Tabelul 7, Graficul 3).
Incidența bolii în funcție de t ipul cifozei
Tipul cifozei Cazuri Procent
Cifoză dorsală posturală 23 92%
Cifoză dorsală Scheuermann 1 4%
Cifoză dorsală degenerativă 1 4%
Total 25 100%
Tabel 6. Incidența bolii în funcție de tipul cifozei

24%
56%20%
10-13 ani 14-16 ani 17-19 ani

20

Grafic 3 . Incidența bolii î n funcție de tipul cifozei

Cei 25 de pacienți diagnosticați cu cifoscolioză au prezentat scolioză idiopatică
adolescentină și scolioză idiopatică juvenilă , cazurile cele mai frecvente fiind acelea de
scolioză idiopatică adolescentină, cu un procent de 56% adică un număr de 14 cazuri din cele
25 studiate (Tabelul 8, Graficul 4 ).

Incidența bolii în funcție de tipul scoliozei
Tipul Scoliozei Cazuri Procent
Scolioză idiopatică adolescentină 14 56%
Scolioză idiopatică juvenilă 11 44%
Total 25 100%
Tabel 7. Incidența bolii î n funcție de tipul scoliozei

Grafic 4 . Incidența bolii î n funcție de tipul scoliozei

Cifoză dorsală posturalăCifoză dorsală ScheuermannCifoză dorsală-degenerativă
92%4%4%
56%44%
Scolioză idiopatică
adolescentină
Scolioză idiopatică
juvenilă

21
În cazul incidenței bolii în funcție de forma cifozei, dintre cei 25 de pacienți studiați, 14
au forma ușoară -reductibilă, iar 11 au forma medie -parțial reductibilă (Tabelul 9, Graficul 5).

Incidența bolii î n funcție de forma cifozei
Forma cifozei Cazuri Procent
Ușoară -Reductibilă 14 56%
Medie -Parțial reductibilă 11 44%
Total 25 100%
Tabel 8. Incidența bolii î n funcție de forma cifozei

Grafic 5. Incidența bolii î n funcție de forma cifozei

În cazul incidenței bolii în funcție de forma scoliozei, dintre cei 25 de pacienți studiați,
16 au forma ușoară -reductibilă, iar 9 au forma medie -parțial reductibilă (Tabelul 10, Graficul
6).
Incidența bolii î n funcție de forma scoliozei
Forma scoliozei Cazuri Procent
Ușoară -Reductibilă 16 64%
Medie -Parțial reductibilă 9 36%
Total 25 100%
Tabel 9. Incidența bolii î n funcție de forma scoliozei

Formă Ușoară -Reductibilă
56%Formă Medie -Parțial reductibilă
44%

22

Grafic 6. Incidența bolii î n funcție de forma scoliozei

Lotul de pacienți studiat a prezentat boli asociate patologiei. Dintre cele 25 de cazuri,
18 au prezentat hiperlordoză lombară, 10 picior plat, 2 genu recurvatum, 1 stern înfundat, 1
disfuncție ventilatorie, 1 diabet zaharat, 1 gonalgii, iar 4 dintre acestia nu au prezentat boli
asociate (Tabelul 11, Graficul 7).
Distribuția cazurilor în funcție de bolile asociate
Boli asociate Cazuri Procent
Nu prezintă boli asociate 4 10%
Hiperlordoză lombară 18 47%
Picior plat 10 26%
Genu recurvatum 2 5%
Stern înfundat 1 3%
Disfuncție ventilatorie 1 3%
Diabet Zaharat 1 3%
Gonalgii 1 3%
Total 25 100%
Tabel 10. Distribuția cazurilor în funcție de bolile asociate

Grafic 7. Tabel Distribuția cazurilor în funcție de bolile asociate
Formă Ușoară -Reductibilă
64%Formă Medie -Parțial reductibilă
36%
10%47%
26%
5%3% 3% 3% 3%Nu prezintă boli asociate
Hiperlordoză lombară
Picior plat
Genu recurvatum
Stern înfundat
Disfuncție ventilatorie
Diabet Zaharat
Gonalgii

23
Patologia studiată prezintă curburi simple în C și curburi duble în S, iar dintre cele 25
de cazuri studiate 9 prezintă curbură simplă în C și 16 prezintă curbură dublă în S (Tabelul 12,
Graficul 8 ).
Incidența bolii î n funcție de tipul curburii
Tipul curburii Cazuri Procent
Scolioză în S 16 64%
Scolioză în C 9 36%
Total 25 100%
Tabel 11. Incidența bolii î n funcție de tipul curburii

Grafic 8. Incidența bolii î n funcție de tipul curburii

Severitatea cifoscoliozei este dată de unghiul Cobb, iar în cazul lotului meu de pacienți
cazurile cu un unghi Cobb < 20⁰-30⁰ sunt cele mai frecvente fiind reprezentate de un număr de
23 de cazuri din cele 25 studiate.

Incidența bolii in funcție de unghiul Cobb
Unghiul Cobb (⁰) Cazuri Procent
Forma ușoară -reductibilă -unghi Cobb < 20⁰ -30⁰ 23 92%
Forma medie -parțial reductibilă -unghi Cobb =
25⁰-50⁰ 2 8%
Forma severă -Ireductiblă unghi Cobb > 50⁰ 0 0%
Total 25 100%
Tabel 12. Incidența bolii î n funcție de unghiul Cobb
Scolioză în S
64%Scolioză în C
36%

24

Grafic 9. Incidența bolii î n funcție de unghiul Cobb

Progresia bolii este favrizată de rata sedentarismului. Dintr e cei 25 de pacienți studiați,
16 sunt sedentari și 9 sunt activi(Tabelul 14, Graficul 10 ).

Incidența bolii î n funcție de rata sedentarismului
Tip Cazuri Procent
Sedentari 16 64%
Activi 9 36%
Total 25 100%
Tabel 13. Incidența bolii î n funcție de rata sedentarismului

Grafic 10. Incidența bolii în funcție de rata sedentarismului

92%
8%0%
Forma ușoară -reductibilă –
unghi Cobb< 20⁰ -30⁰Forma medie -parțial
reductibilă -unghi Cobb=
25⁰-50⁰Forma severă -Ireductiblă
unghi Cobb > 50⁰
SedentariActivi
64%36%

25

80%20%
Au urmat tratamentul
Nu au urmat tratamentul În funcție de practicarea unui sport, incidența cazurilor de cifoscolioză este mai frecvent
întalnită la pacienții care nu practică nici un tip de activitate sportivă, iar din lotul meu de
pacienți, 19 cazuri nu practică activitate sportivă, adică un procent de 73%, spre deosebire de
cele 6 cazuri, adică 27% care practică (Tabelul 15, Graficul 11) .
Incidența bolii î n funcție de practicarea unei activități sportive
Tip Cazuri Procent
Practicanți 6 27%
Nepracticanți 19 73%
Total 25 100%
Tabel 14. Incidența bolii în funcție de practicarea unei activități sportive

Grafic 11. Incidența bolii în funcție de practicarea unei activități sportive

Din totalul de 25 de pacienți studiați, 20 au urmat tratamentul complex de recuperare,
iar 5 dintre aceștia nu au urmat tratamentul (Tabelul 16, Graficul 12).

Distribuția în funcție de urmarea tratamentului adecvat
Tip Cazuri Procent
Au urmat tratamentul 20 80%
Nu au urmat tratamentul 5 20%
Total 25 100%
Tabel 15. Distribuția în funcție de urmarea tratamentului adecvat

Grafic 12. Distribuția în funcție de urmarea tratamentului adecvat
27%73%
Practicanți Nepracticanți

26

III.3 TRATAMENTUL DE RECUPERARE
Fig.14 Testul Adam (Colecție personală cu acordul pacientului)
Lotul de pacienții au fost evaluați la începutul tratamentului pentru stabilirea programului de
recuperare și ulterior dupa o perioadă de 3 și 6 luni de la aplicarea acestuia.
Metodele de evaluare au fost:
 Anamneză;
 Evaluare clinică
 Evaluare paraclinică: Rx radiografie
 Evaluare funcționala: Scala VAS, Chestionar ul SOSORT versiunea a treia sau “Scoliosis
Conservative Treatment Questionnaire” , (44,45 ).
Scala VAS
Scala VAS este una dintre metodele de evaluare a durerii, ea constă într -o linie
orizontala numerotată de la 0 -10 în funcție de intensitatea durerii, cu o distanta de 1cm între
cifre, pe care pacientul bifează acolo unde consideră că este gradul de durere pe care o acuză în
momentul respect iv.

Figura 15-Scala VAS (44)

27
Chestionarul SOSORT
Chestionarul SOSORT evaluează imaginea de sine a pacientului și impactul psihologic
al patologiei. Toți cei implicați în studiu, au completat și acest chestionar, iar î n funcție de
răspunsurile date, ne putem da seama de gradul de conștientizare al pacientului despre postura
pe care o adoptă, cauzele care îl duc spre o postură incorectă și ceea ce face pentru a -și
îmbunătății postura , calitatea vieții, nivelul de socializare și încrederea în sine .
Scolioză Tratament Conservator Chestionar și Scala Walter Reed
Instrucțiuni: Evaluăm cu atenție condiția spatelui dvs. și este foarte important să
răspundeți singur/ă la fiecare din acest se t de întrebări. Te rugăm să încercuiești sau să bifezi
răspunsul tău la fiecare întrebare.
Secțiunea 1: Tratamentul anterior terapiei aplicate (fizioterapie sau corset)
1. De când ai fost diagnosticat/ă cu scolioză, ai fost o persoană anxioasă, neliniștită?
❑ Deloc ❑ Foarte puțin ❑ Câteodată ❑ De cele mai multe ori ❑ Tot timpul
2. Dacă a trebuit să vă petreceți restul vieții cu forma spatelui pe care o aveți, așa cum se
întâmplă acum, cum v -ați simți? ❑ Foarte fericit ❑ Oarecum fericit ❑ Nici fericit, nici nefericit
❑ Oarecum nefericit ❑ Foarte nefericit
3. Cum consideri că arăți în haine? ❑ Foarte bine ❑ Bine ❑ Normal ❑ Rău ❑ Foarte rău
4. Care este nivelul actual de acti vitate / activitate școlară?
❑ 100% normal ❑ 90% normal ❑ 80% normal ❑ 75% normal ❑ 50% normal
5. Care dintre următoarele descrie cel mai bine aspectul trunchiului dvs. definit ca și corpul
uman cu excepția capului și a extremităților?
❑ Foarte bine ❑ Bine ❑ Normal ❑ Rău/Slab ❑ Foarte rău/slab
6. Credeți că afecțiunea dvs. din spate afectează relațiile dvs. personale?
❑ Deloc ❑ Foarte Puțin ❑ Puțin ❑ Moderat ❑ În mod serios
7. De la stbilirea diagnosticului te -ai simțit dezamăgit/ă, trist/ă sau anxios/ ă?
❑ Niciodata ❑ Rar ❑ Uneori ❑ Deseori ❑ Foarte des
8. Ieși mai mult sau mai puțin cu prietenii, de când ai fost diagnosticat/ă?
❑ Mult mai mult ❑ Mai mult ❑ La fel ❑ Mai puțin ❑ Mult mai puțin
9. În ciuda condiției tale, te simți atractiv/ă? ❑ Da, foarte ❑ Da, într -o oarecare măsură ❑ Nici
atractiv/ă, nici neatractiv/ă ❑ Nu, nu foarte mult ❑ Nu, deloc
10. Ați fost o persoană fericită de la stabilirea diagnosticului?
❑ Nici măcar o dată ❑ Rar ❑ Cea mai mare parte a timpului ❑ O parte din timp ❑ Tot timpul
11. Sunteți mulțumit/ă cu rezultatele de până acum ale tratamentului aplict în momentul actual?
❑ Foarte mulțumit/ă ❑ Satisfăcut/ă ❑ Nici mulțumit/ă, nici nemulțuit/ă ❑ Nesatisfăcut/ă ❑
Foarte nemulțumit/ă
12. Ai urma același tratament dacă ai avea din nou aceeași afecțiune?
❑ Categoric da ❑ Probabil da ❑ Nu sunt sigur ❑ Probabil nu ❑ Cu siguranta nu
13. Pe o scară de la 1 la 9, 1 fiind foarte scăzută și 9 este extrem de mare, cum ai nota imaginea
de sine? ❑ 1 ❑ 2 ❑ 3 ❑ 4 ❑ 5 ❑ 6 ❑ 7 ❑ 8 ❑ 9

28
Secțiunea 2: Î n timpul sau după tratamentul conservator
14. Cum ți se pare că arăți acum, comparativ cu aspectul tău dinainte de a urma tratamentul?
❑ Mult mai bine ❑ Mai bine ❑ La fel ❑ Mai rău ❑ Mult mai rău
15. Tratamentul tău ți -a schimbat activitățile zilnice și funcționalitatea?
❑ Crescut ❑ Nu sa schimbat ❑ Scăzut
16. Ți -a schimbat tratamentul abilitatea de a te bucura de sporturi/hobby -uri?
❑ Crescut ❑ Nu sa schimbat ❑ Scăzut
17.Ți-a schimbat tratamentul încrederea în relațiile cu alte persoane?
❑ Crescut ❑ Nu sa schimbat ❑ Scăzut
18. Tratamentul dvs. a schimbat modul în care vă văd ceilalți?
❑ Mult mai bine ❑ Mai bine ❑ La fel ❑ Mai rău ❑ Mult mai rău
19. Tratamentul dvs. a schimbat imaginea de sine?
❑ Mult mai bine ❑ Mai bine ❑ La fel ❑ Mai rău ❑ Mult mai rău
Scala de evaluare vizuală Walter Reed
Vă rugăm încercuiți imaginea care vă caracterizează cel mai bine în fiecare grup de imagini.

Vă mulțumim că ați completat acest chestionar.
Vă rugăm să comentați dacă doriți (45)

29
Obiectivele tratamentului de recuperare
Obiectivele tratametului de recuperare pentru cei 25 de pacienți sunt:
 Combaterea durerii
 Ameliorarea și corectarea posturilor vicioase
 Creșterea flexibilității coloanei vertebrale
 Creștere a forței musculare
 Relaxare musculară generală (metoda Kabat și Jacobson)
 Ameliorarea respirației
 Antrenamentul la efort
 Corectarea deviației vertebrale și a deformației toracale
 Respectarea dietei corespunzătoare
 Creșterea calității vieții.
 Combaterea contracturilor
 Prevenirea recurențelor (18)

Cei 25 de paci enți au dispus de următorul tratament de recuperare:
Electroterapie
Metodele de eletroterapie au fost folosite în scop antalgic, decontracturant și
excitomotor. Electroterapie este folosită în pregătirea musculaturii pentru
programele de kinetoterapie. S-au aplicat curenți de joasă frecvență precum TENS
și curenți de medie frecvenț ă CIF.
Fig.16 Aplicarea electroterapiei ( Colecție personală cu acordul pacientului)

30

Masaj manual
Pacienții au beneficiat de masaj l manual relaxant , care are acțiune sedativă,
hiperemiantă locala, iar masajul stimulant , stimulează troficitatea neuromusculară.
Musculatura contractată se relaxează cel mai bine prin masajul cu gheață, la fel și
punctele trigger.
Fig.17 Masaj manual (Colecție personală cu acordul pacient ului)
Hidrotermoterapie
Aplicarea crioterapiei, pungi cu gheață sau compreselor reci pe musculatura
alungită, pentru stimularea acesteia și aplicarea compreselor calde, fango sau
parafină pe musculatura scurtată pentru relaxrea acesteia și combaterea
cintracturilor.
Fig.18 Aplicarea hidrotermoterapiei (Colecție personală cu acordul pacientului)

31

Hidrokinetoterapie
Pentru corectarea scoliozei în C este indicat înotul sau hidrokinetoterapia,
datorită descărcării maxime a coloanei vertebrale, efectulu i tonic general,
dezvo ltarea simetrică a trunchiului și a centurilor și gimnasticii respiratorii. Stilurile
de înot recomandate și aplicate pacienților au fost: bras , fluture, spate, delfin și înotul
sincron.

Figura 19 -Înot stilul bras (Colecție personală cu acordul pacientului)
Figura 20 -Exerciții corectoare (Colecție personală cu acordul pacientului)
Kinetoterapie
În alcă tuirea programului complex de recuperare trebuie să avem în vedere faptul că
exercițiile acționează atât la nivel musculo -articular, cât și la nivel neuropsihic și
neurohormonal. De asemenea, exercițiile contribuie la înlăturarea deprinderilor și atitudinilor
greșite și la formarea celor corecte și vizează prevenirea și corectarea eventualelor deficiențe
fizice secundare. Programul de kinetoterapie fiind unul complex a fost folosit în scop profilactic
si recuperator pe lotul de pacineți. Programul a fost induvidualizat și a cuprins: stretching,
posturări corectoare, exerciții corecto are, tehnici și metode specifice cum sunt metoda Klapp,
tehnica Cotrel, metoda Schroth. Ameliorarea posturii s -a realizat prin psturări, creșterea forței,
rezistenței musculare și a flexibilității colanei s -a realizat prin exerciții, metode și tehnici
specifice.

32

Fig. 21 – Exerciții corectoare din te hnica Cotrel (Colecție personală cu acordul pacientului)
Fig.22 – Exerciții corectoare Klapp (Colecție personală cu acordul pacientului)
Fig.23 – Tehnica Cotrel (Colecție personală cu acordul pacientului)

33

Fig.24 – Exerciții corectoare pe mingea Bobath (Colecție personală cu acordul pacientului)

Fig.25 – Exerciții corectoare Klapp (Colecție personală cu acordul pacientului)

Fig.26 – Exerciții corectoare la perete (Colecție personală cu acordul pacientului)

34

Sporturile terapeutice
S-au recomandate sporturile terapeutice precum înotul, voleiul, alergarile,
gimnastica care solicită organismul simetric și armonios având efect benefic
asupra coloanei vertebrale.

III.4 REZULTATE
Lotul de pacienți care a participat la acest studiu, a fost evaluați de 3 ori, la începerea
tratamentului, la 3 și 6 lun i de la începerea tratamentului, iar m etodele de evaluare au fost,
evaluare clinică, evaluare paraclinică ( Rx radiografie), scala VAS și chestionarul SOSORT .
Modificări apărute în timpul și după u rmarea tratamentului
complex de recuperare Cazuri Procent
Desfășurarea unei activități 20 15%
Scăderea ratei sedentarismului
20 15%
Modificarea/scăderea unghiului Cobb 18 13%
Continuare aplicării tratamentului de recuperare 20 15%
Ameliorarea bolilor asociate 17 12%
Ameliorarea posturii 20 15%
Cresterea calității vieții 20 15%
Tabe l 16. Rezultatele în urma evaluă rii clinice și paraclinice finale

Grafi c 13. Rezultatele în urma evaluă rii clinice și paraclinice finale
Din tabelul și graficul de mai sus, rezultă faptul că urmarea tratamentului complex de
recuperare de către părinți atât în cadrul cabinetului de recuperare cât și acasă a avut un efect
favorabil. Gradul scoliozei a scăzut, la fel și curbura cifotică, postura s -a ameliorat vizibil , rata
sedentarismului a scăzut, bolile asociate pe care pacienții le aveau s -au ameliorat, comparativ
cu ceilalți, care fie nu au urmat tratamentul fie au urmat doar programul stabilit numai la 15% 15%
13%15%
12%15% 15%Desfășurarea unei activități
Scăderea ratei
sedentarismului
Modificarea/scăderea
unghiului Cobb
Continuare aplicării
tratamentului de recuperare
Ameliorarea bolilor asociate
Ameliorarea posturii

35
cabinet. De aemenea procentul cazurilor care au urmat tratame ntul și la domiciliu a crescut la
fel și procentul cazurilor care au început să desfășoare o activitate sportivă.
Literatura de specialitate confirmă faptul că succesul programului de recuperare depinde
de conscvența exercițiilor și de frecvența acestora , iar l otul mic de pacienții nu ne permite să
confirmăm cu strictețe acestă concluzie.
Scala VAS
Ca urmare a respectării și urmării programului complex de recuperare s -a constatat o
scadere de trei trepte a gradului durerii pe scala VAS. La lotulu de pacienți studiat, procentul
evaluarii inițiale a fost de 71% comparativ cu evaluarea finală unde procentul a scăzut mai mult
de jumătate ajungând la un procentaj de 29%.
VAS inițial VAS final
Intensitatea durerii 5 2
Pocent 71% 29%
Tabel 17. Rezultatele scalei VAS inițiale și finale
Grafic 13. Rezultatele scalei VAS inițiale și finale

71%29%
VAS inițial VAS final

36
Chestionarul SOSORT

Tabel 17. Rezultatele chestionarulu SOSORT inițiale și finale
Grafic 14. Rezultatele chestionarulu SOSORT inițiale și finale
Evaluarea SOSORT Evaluarea
inițială Evaluare
finală
Nivelul anxietății 72% 14%
Calitatea aspectului fizic 37% 81%
Nivelul de activitate 16% 95%
Calitatea relațiilor cu alte persoane 46% 87%
Nivelul de socializare 39% 91%
Practicarea unui sport/hobby 20% 96%
Nivelul încrederii în sine 18% 79%
Nivelul încrederii în relațiile cu alte persoane 34% 89%
Calitatea imaginii de sine 15% 88%
Calitatea vieții 30% 98%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
72%
37%
16%46%
39%
20% 18%34%
15%30%
14%81%95%
87%91%96%
79%89% 88%98%Evaluarea inițială Evaluare finală

37
Rezultatele chestionarului SOSORT relevă îmbunătățirea calității vieții. În urma
aplicării chestionarului pacienții au relatat o îmbunătățire a imaginii de sine după aplicarea
tratamentului complex de recuperare , au afirmat că se simt mult mai bine, „mai e lastici”, „mai
ușori” oferindu -le mai multă siguranță și încredere în sine. Părinții ca re au continuat și acasă
tratamentul de recuperarea au afirmat că relația lor cu copii s -a întărit. Astfel, sunt mai puțin
anxioși și acționează mai sigur și mai mulțum iți. Activitatea sporti vă pe care au început sa o
desfașăare au îmbunătățit performanțe de socializare vizibil .

III.5 CONCLUZII
1.În urma studiului efectuat rezultatele relevă faptul ca această patologie este întalnită
cel mai frecvet în perioada pubertății și adolescenșei, datorată în principal puseelor de creștere,
insuficienței musculare,purtarea incorectă a ghiozdanului și posturilor vicioase în banca, la
birou . Această afecțiune se întâlnește în proporție de 56% la copii cu vârste cuprinse în tre 14
și 16 ani, 24% afecteaza grupele de vârstă între 10 și 13 ani, iat între 17și 19 ani sunt afectați
20% dintre pacienți.
2.Tratam entul complex de reuperare este deosebit de important , iar prin stabilirea
corectă a programului și urmarea lui cu strictețe, vindecarea poate fi completă. În urma studiului
bazat pe tratamentul complex de recuperare și pe evaluarea ulterioară a paciențiilor constatăm
faptul că urmarea tratementul complex și la domiciliu este mult mai eficient și are o acuratețe
mult mai mare în vindecarea rapidă și uneori totala; comparati v cu un tratament simplu bazat
pe o singură tehnica, aplicarea tratamentului numai în cabinetul de recuperare sau nerespe ctarea
tratamentu lui.
3.Totodată în cazul pacienții care sunt activi și desfășoară o activitate sportivă, perioada
de regresie a bolii a fost mult mai mică, iar rezultatele mult mai vizibile în urma tratamentului
complex de recuperare comparativ cu pacienții care au fost sedentari și nu au desfășurat nici un
fel de activitate sportivă.
4.Studiul efectuat relevă faptul că adolescenții petrec din ce în ce mai mult timp în fața
calculatoarelor, sau în poziții vicioase la birou, la școală, folosesc telefonul ore la rând în
poziții nu tocmai adecvate, dependența de gadget -uri și lipsa activităților sportive sunt la
rândul lor unele din cele mai importante cauze ce duc în timp la modificări degenerative ale
coloanei și la creșterea gradului de sedentarism.
6.Neavând o rețea spe cifică de depistare a scoliozelor în România există un număr foarte
mare de copii și adolescenți cu cifoscolioze, acest fapt demonstrează necesitatea screening -ului

38
în școli pentru a observa modificările posturale cât mai precoce, înainte de a ajunge devia ții
fixe.
7.Din studiu rezultă faptul că din cei 25 de pacienți, 80% au urmat tratamentul, iar în
urma evaluarilor ulterioare regresia deviațiilor a fost vizibilă și calitatea vieții pacienților a
crescut și cei 5 pacienți care nu au urmat tratamentul de recuperarea, adică 20%, în urma
evaluă rilor ulterioare starea lor nu s-a îmbunătățit, din contră gradul curburilor a crescut.
8.În urma studiului putem observa faptul că procentul persoanelor care au început sa
desfășoare o activitate sportivă după urmarea tratamentului de recuperarea a crscut cu 15%
comparativ cu eval uarea inițială, iar rata sedentarismului a scăzut cu 15% față de evaluarea
inițială.

39
BIBLIOGRAFIE

(1) Popoiu C, Suport de curs, Scolioză, Timisoara 2014
(2) Cavanilles -Walker JM, Ballestero C, Iborra M, et al. Adult Spinal Deformity: Sagittal
Imbalance, International Journal of Orthopaedics, Vol 1, No 3 (2014)
(3) R Carter Cassidy, Kyphosis , Medscape, 03.11.2015
(4) http://www.healthylifevision.com/wp -content/uploads/2015/03/Kyphosis -Curvature -Of-The-
Spine -Heres -How -To-Prevent -It.png -(accesat în 10.10.2017 )
(5) Prundeanu H, Șargan I, Epure V. -Aparatul locomotor, Editura Artpress, Timișoara 2010
(6) http://anatomie.romedic.ro/coloana -vertebrala -( accesat în 11.10.2017 )
(7) https://dexonline.ro/definitie/vertebră -( accesat în 13.10.2017 )
(8) Frank H. Netter -Atlas de anatomie umană, editia a 5 -a, Editura Callisto -2013
(9) Ștefaneț M – Anatomia omului, Volumul I -Centrul Editoria l-Poligrafic Medicina, Chisinau
2007.
(10) https://dexonline.ro/definitie/articulație –( accesat în 13.10.2017 )
(11) Gogule scu A -Kinesiologie funcțională, Editura Eurobit, Timisoara 2011
(12) http://spondiloze.info
(13) Totorean A – Kinesiologie clinica -Curs , UMFVBT, Timisoara 2008
(14) Nenciu G – Biomecanică/Curs în tehnologie IFR, Editura Fundației România de
Mâine,Bucuresti 2012
(15) https://ro.wikipedia.org/wiki/Cifoză -Ultima editare a paginii a fost efectuată la 17 iulie 2015,
ora 17:31 -(accesat î n 15.10.2017 )
(16) https://ro.wikipedia.org/wiki/Scolioză -Ultima editare a paginii a fost efectuată la 12 iulie 2015,
ora 11:39. -( accesat î n 15.10.2017 )
(17) https://en.wikipedia.org/wiki/Scoliosis – This page was last edited on 7 November 2017, at
16:50 – (accesat in 16.10.2017)
(18) Cațan L, Nemeș D, – Recuperarea în pediatrie, Editura Mirton, Timișoara 2014
(19) https://en.wikipedia.org/wiki/Kyphosis – This page was last edit ed on 18 October 2017, at
17:52 – ( accesat în 16.10.2017)
(20) https://en.wikipedia.org/wiki/Kyphoscoliosis – This page was last edited on 26 October 2017,
at 13:47 -(accesat î n 15.10.2017 )
(21) Kwok G., Yip J, Yick K-L, et al – Postural Screening for Adolescen t
Idiopathic Scoliosis with Infrared Thermography, Scientific reports 7: 14431, 31.10.2017
(22) Adams M, Bogduk N, Burton K, Dolan P – The Biomechanics of Back Pain, Second edition,
Churchill Livingstone Elsevier -2006
(23) Balagué F, Pellisé F. Adolescent idiopathic scoliosis and back pain. Scoliosis Spinal Disord.
11(1):27; 2016
(24) Konieczny M.R , Senyurt H, Krauspe R- Epidemiology of adolescent idiopathic scoliosis, J
Child Orthop 7:3 –9, 2013
(25) https://ro.wikipedia.org/wiki/Diagnostic_medical -Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4
august 2014, ora 20:09 -(accesat în 25.10.2017)
(26) https://ro.wikipedia.org/wiki/Anamneză -Ultima editare a paginii a fost efectuată la 2 iulie
2015, ora 01:42 – (accesat în 26.10.2017)
(27) https://en.wikipedia.org/wiki/Medical_history – This page was last edited on 30 January 2017,
at 20:52 – (accesat în 26.10.2017)
(28) Horne J.P, Flannery R, Usman S – Adolescent Idiopathic Scoliosis: Diagnosis and Management,
American Family Physician, Volume 89, Number 3 February 1, 2014
(29) https://sanatate.bzi.ro/deformarile -coloanei -la-copiii -cum-putem -preveni -scolioza -59038
(30) https://ro.wikipedia.org/wiki/Diagnostic_medical#Paraclinic – Ultima editare a paginii a fost
efectuată la 4 august 2014, ora 20:09 – (accesat în 28.10.2017)
(31) https://en .wikipedia.org/wiki/Medical_imaging – This page was last edited on 16 February
2018, at 09:19 09 – (accesat în 28.10.2017)
(32) https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratament_medical -Ultima editare a paginii a fost efectuată la 14
iulie 2017, ora 21:40 – (accesat în 28.10.2017)

40
(33) https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Electrical_Muscle_stimu lation.jpg
(34) http://www.socratesclinic.ro/servicii/masaj -de-relaxare/
(35) Karski J, Karski T -Therapy and Prophylaxis of the So – Called Idiopathic Scoliosis. Old and
New Exercises. Results. Examples -Global Journal of Medical Research: H Orthopedic and
Musculoskeletal System – Volume 14 Issue 4 Version 1.0 Year 2014
(36)https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia -explicata/totul -despre-recuperare/scolioza -preventie –
tratament/
(37) Ekinci A, Ersen O – Adolescent Idiopathic Scoliosis – Arch Clin Exp Surg – Year 2014 | Volume:3
| Issue:3 | 174 -182
(38) http://www.fizicalmed.ro/ro_RO/343/
(39) Hui-Ren Tao, Tian -Li Yang, Michael S. Chang, et al, Successful treatment of a patient with
congenital kyphoscoliosis associated with tethered cord, case report, J Neurosurg Spine 22:64 –69,
2015
(40) Heideken J, Iversen D.M, Gerdhem P – Rapidly increas ing incidence in scoliosis surgery over
14 years in a nationwide sample – Eur Spine J – 10 October 2017
(41)http://www.lectiadeortopedie.ro/colo ana-vertebrala/scolioza/tratamentul -chirurgical -al-
scoliozei/
(42) https://kinetisport.ro/kinetoterapia -pentru -adolescenti/
(43) http://curs -inot-adulti.ro/
(44) Solange Roșu T, Duma O , Goția S – Evaluarea și autoevaluarea durerii acute la copil – REVISTA
ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOLUMUL LXI, NR. 3, AN 2012
(45) Pineda S, Bango J, Gilperez C, Climent M.J, Valididy of the Walter Reed Visu al Assesment
Scale to measure subjective perception of spine deformity in patients with idiopatic scoliosis,
BioMed Central – 08 November 2006, Scoliosis 1:18

41