Partea De Cercetare A Mea [305402]
[anonimizat] A DRAMATIZĂRII ÎN RECEPTAREA GENULUI DRAMATIC
Obiectivele și ipoteza cercetării
Având în vedere recomandările prevăzute în Programa pentru disciplina limba și literatura română (clasele V-VIII), care insistă asupra faptului că, „[anonimizat]-[anonimizat], pentru orice tip de activitate profesională: [anonimizat], [anonimizat], în diverse situații de comunicare”, încercăm prin lucrarea de față să contribuim la îmbunătățirea competențelor de comunicare a elevilor prin utilizarea unor metode active și interactive precum: jocul de rol și dramatizarea. [anonimizat], [anonimizat], pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. [anonimizat] „academice”, [anonimizat], metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
[anonimizat] a le asigura accesul postșcolar la învățarea pe toată durata vieții și integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere. [anonimizat] V-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. [anonimizat], adică utilizarea corectă și adecvată a [anonimizat], cu texte literare și nonliterare adecvate vârstei școlare.
[anonimizat], învață primele noțiuni de teorie literară și fac cunoștință cu procedeele interpretării fenomenului literar. Astfel, [anonimizat]-l poate exercita asupra lor.
[anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], costumele, [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat]ală să se păstreze tot timpul la un nivel ridicat. Interpretarea rolurilor ridică, de obicei, unele probleme precum: unii copii sunt mai dotați, alții nu; unii sunt extravertiți, sociabili, volubili, au parcă un simț al limbii și mișcari înnăscute, alții, dimpotrivă. Unora le place să fie actori, să se identifice cu personajele interpretate, altora nu. Cum va putea profesorul să dezvolte calitățile necesare acelor elevi care nu răspund de la început cerințelor în acest domeniu?
Considerăm, că aceste calități se vor dezvolta încet- încet, utilizând, ca metode didactice, în lecțiile de receptare a textului literar și nu numai, jocul de rol și dramatizarea. Având în vedere tema abordată, investigația știintifică s-a restrâns asupra utilizării jocului de rol și a dramatizării în cadrul orelor de literatură română. Prin urmare, obiectivele cercetării vor face trimiteri în mod special la această categorie de activitate din curriculum-ul școlar, fără a se exclude oportunitățile utilizării lor și în cadrul unor activități extracurriculare. Principalele obiective ale acestei investigații sunt:
O1. Dezvoltarea gustului estetic și artistic al elevilor prin activități teatrale;
O2. Măsurarea efectelor dramatizării si a jocului de rol în receptarea și înțelegerea textului dramatic;
O3. Urmărirea atitudinii elevilor față de abordarea interdisciplinară a conținuturilor;
O4. Dezvoltarea competențelor de comunicare pe baza metodei jocului de rol și a dramatizării;
O5. Dovedirea înțelegerii caracteristicilor unei opere dramatice, prin punerea în scenă a acesteia sau a unor secvețe din aceasta;
Aceste obiective vizează întreaga cercetare și se vor realiza, cu precădere, pe parcursul capitolelor al III-lea și al IV-lea, prin descrierea activităților desfășurate cu ajutorul jocului de rol și a dramatizării, și a rezultatelor obținute de către elevi.
Locul desfășurării cercetării:
Activitatea experimentală s-a desfășurat în perioada septembrie 2014 – iunie 2015, în cadrul Școlii Gimnaziale Nănești, Vrancea.
Organizarea cercetării
Tipul cercetării: constatativă– proiect- ameliorativă
Perioada de cercetare: anul școlar 2014 – 2015
Locul de desfășurare a cercetării: Școala Gimnazială Nănești
Disciplina de învățământ vizată: Limba și literatura română
Metode de cercetare folosite:
Experimentul pedagogic
Experimetul a constat în măsurarea și aflarea progresului elevilor în legătură cu nivelul înțelegerii textului literar dramatic, a efectului produs ca urmare a utilizării pe scară mai largă a dramatizării și a jocului de rol;
Observația directă
Vizează acțiunea mecanismelor învățării, procesul dezvoltării motivației, gradul de asimilare a unor competențe, valori, atitudini, în conformitate cu cerințele programei școlare;
Metoda anchetei (convorbirea și chestionarea)
Are în vedere acumularea unor date (opinii, interese, dorințe, aspirații) în legătură cu motivația învățării, dialogul profesor-elev în cadrul lecției, volumul informațional și timpul necesar asimilării cunoștințelor, semnificația notei și succesului școlar, rolul și importanța comunicării;
Metoda testelor
Valorifică rezultatele elevilor în cadrul evaluarii inițiale, formative și finale;
Urmărește progresului înregistrat de elevi, ca urmare a metodelor bazate pe simulare;
Metoda de măsurare a rezultatelor cercetării, de prelucrare și interpretare a datelor
Are în vedere prelucrarea rezultatelor obținute (tabele analitice, tabele sintetice, reprezentări grafice etc.)
Desfășurarea propiu-zisă a cercetării
Etapele desfașurării investigației sunt:
etapa preexperimentală;
etapa experimentală;
etapa postexperimentală;
Etapa preexperimentală
În cadrul acestei etape am realizat cadrul general al cercetării: formularea ipotezei și a obiectivelor acesteia, alcătuirea eșantionului de subiecți care participă la cercetare, alegerea metodelor de cercetare, realizarea evaluării inițiale, analizarea testelor, constatarea rezultatelor, proiectarea activitatilor bazate pe utilizarea jocului de rol și a dramatizării.
Eșantionul de subiecți
Perioada cercetarii: Anul școlar 2014-2015
Clasa a VIII-a, formată din 25 de elevi va reprezenta funcția de eșantion experimental, respectiv eșantion de control. Am luat drept reper rezultatele obținute de către elevi înainte și după administrarea factorului experimental.
Descrierea eșantionului de elevi
Clasa a VIII-a este alcătuită din 25 de elevi cu vârste cuprinse între 14 și 15 ani (13 fete și 12 băieți). Majoritatea elevilor provin din familii de muncitori în agricultură, cu studii liceale și postliceale (4 părinți), profesionale (5 părinți), iar restul au fie studii primare (5 părinți), fie studii gimnaziale (10 părinți), șomeri, casnice, liber profesioniști. Trei copii provin din familii dezorganizate, monoparentale, un copil se află în plasament, doi copii cu părinții plecați în străinătate. Ca proveniență colectivul clasei este destul de omogen.
EVALUAREA INIȚIALĂ
Înainte de a utiliza cu preponderență jocul de rol și dramatizarea în cadrul receptării textelor literare dramatice, am realizat o evaluare inițială a elevilor, care a constat în verificarea selectivă a cunoștințelor deținute despre textul literar, în general. Pornind de la datele cuprinse în această evaluare, am putut urmări saltul înregistrat de elevi până la data aplicării probei finale și a înregistrării progresului, pe tema care a stat la baza acestei cercetări.
Test de evaluare la limba și literatura română
Evaluare predictivă (diagnostic)
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a VIII-a
Perioada: octombrie 2014
Conținutul evaluării: Textul literar- evaluarea selectivă a conținuturilor
COMPETENȚE GENERALE, SOCIALE ȘI CIVICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
COMPETENȚE SPECIFICE
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
să precizeze locul și tipul petrecerii acțiunii;
să identifice modurile de expunere prezente în text;
să identifice trăsături ale personajelor;
să identifice secvențe cu prezența naratorului în text;
să găsească elementele care dau dinamism acțiunii;
să rezume fragmentul ținând cont de convenția rezumatului;
să transforme din vorbire directă în vorbire indirectă;
să argumenteze aparteneța textului la un gen literar;
Se dă textul:
Citește, cu atenție, textul de mai jos și răspunde la fiecare dintre cerințele:
“[…] Cocoana Lucsița coboară. Din amândouă părțile vine parfumul de mititei. […]Cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul dintre colțuri, ca o panteră atrasă de mirosul țapului sălbatic.
Băiete, doi mititei!
Reconfortată o ia pe jos și intră în pavilionul central, unde o așteaptă cu nerăbdare compania.
Mitică! zice coana moașa, după ce rupe o bucată de turtă dulce de la madam Georgescu; fați ținste?…Mă! băiete, o halbă!…da să nu-mi pui guler de general!
Târgul e în toiul lui…Lume, lume, e ceva de speriat, pe onoarea mea!
După ce plătește d. Mitică, zice madam Petrescu:
Haideți întâi pe la oale, că am promis să cumpăr un fluieraș pentru băiețelul lu’ madam Ionescu, stăpâna casei.
Haide.
Și au plecat pre oale.
Când să treacă, coana moașa zice:
Stați!
Gogoși prăjite în ulei!sahanul clocotește…una…două…trei…
Aide, țațo! lasă-le focului de gogoși! Nu simți că miroase a rânced? Iar o să-ți strici stomacul?
Ba, să mă ierți! Nu miroase deloc a rânțed.
La oale…a cumpărat madam Petrescu fluierașul și au pornit toți la grădina lui Iliad.”
(I.L. Caragiale- La Moși…)
*sahan – vas mare și rotund, din metal, întrebuințat la prăjitul gogoșilor
Scrie răspunsurile pentru fiecare cerință de mai jos:
Menționează atmosfera locului și transcrie apoi un citat pentru a exemplifica. 6p
Precizează ce o atrage pe coana Lucsița în acel loc și ce trăsătură morală exploateză scriitorul. 6p
Menționează rolul semnelor de punctuație în stuctura: “Gogoși prăjite în ulei!sahanul clocotește…una…două…trei…” 6p
Identifică particularitatea de vorbire a coanei Lucsița și precizează efectul produs de aceasta. 6p
Identifică traseul personajelor, menționând indicii spațiali corespunzători.6p
Numește două elemente care contribuie la dinamismul acțiunii.6p
Identifică și transcrie o propoziție care dezvăluie prezența naratorului. 6p
Numește două moduri de expunere identificate în text. 6p
Transformă în vorbire indirectă secvența: “Mitică! zice coana moașa, după ce rupe o bucată de turtă dulce de la madam Georgescu; fați ținste?…Mă! băiete, o halbă!…da să nu-mi pui guler de general!” 6p
Încadrează textul dat într-un gen literar (două argumente); 6p
Redactează un text, de 80-100 de cuvinte, în care să rezumi fragmentul citat. 16p
În compunerea ta, trebuie:
Să prezinți succesiunea întâmplărilor, pe baza ideilor principale din text;
Să respecți convențiile specifice rezumatului;
Să ai o structură adecvată tipului de text și cerinței formulate;
Să te încadrezi în limitele de spațiu;
Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuația – 3 p.; așezarea corectă a textului în pagină – 1 p., lizibilitatea – 1 p.).
TEST DE EVALUARE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
EVALUARE PREDICTIVĂ (DIAGNOSTIC)
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
SUBIECTUL I (60 de puncte)
A.
1. câte 3 puncte pentru identificarea atmosferei potrivite și a transcrierii unui citat (de exemplu: Atmosfera e trepidantă, târgul e înțesat de lume; “Lume, lume, e ceva de speriat, pe onoarea mea!”) 2 x 3 p. = 6 puncte
2. câte 3 puncte pentru precizarea motivului care o atrage pe coana Lucsița în acel loc și a identificării trăsăturii morale (de exemplu: Pe coana Lucsița o atrage mâncarea, deoarece este o gurmandă) 2 x 3 p. = 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru menționarea rolului semnelor de punctuație din structura: “Gogoși prăjite în ulei! sahanul clocotește…una…două…trei…”(de exemplu: Semnul exclamării exprimă satisfacția constatării, iar punctele de suspensie surprind uimirea pofticioasei femei în fața revărsării de gogoși prăjite) 2 x 3 p. = 6 puncte
4. câte 3 puncte pentru identificarea particularității de vorbire și a efectului produs (de exemplu: Lucsița era peltică, ceea ce produce un efect comic) 2 x 3 p. = 6 puncte
5. câte 4 puncte pentru identificarea traseului și menționarea indicilor spațiali 2 x 3 p. = 6 puncte
( de exemplu: După ce mănâncă doi mititei, Lucsița se întâlnește cu celelalte personaje în pavilionul central, apoi pornesc “pe la oale” pentru a cumpăra un fluieraș. Înainte de a trece drumul, coana Lucsița se oprește la gogoși. Ajunși la oale, madam Petrescu cumpără fluierașul, apoi se îndreaptă cu toții spre grădina lui Iliad. )
6. precizarea a două elemente care asigură dinamismul acțiunii (de exemplu: prezența propozițiilor scurte; prezența dialogului)
7. câte 3 puncte pentru identificarea și transcrierea unei propoziții care indică prezența naratorului (de exemplu: “Lume, lume, e ceva de speriat, pe onoarea mea!”, “zice coana moașa”)
2 x 3 p. = 6 puncte
8. câte 3 puncte pentru identificarea a două moduri de expunere din text (de exemplu: narațiunea și dialogul) 2 x 3 p. = 6 puncte
9. câte 3 puncte pentru folosirea unor mărci specifice trecerii din vorbire directă în vorbire indirectă și respectarea fidelității față de text (2 x 3 p. = 6 puncte)
Rezumatul
Respectarea fidelității față de textul dat. (Concordanța dintre conținutul textului dat si rezumatul realizat – în totalitate: 4 p. / parțial: 2 p.) 4 puncte
Desprinderea elementelor esențiale / a ideilor principale ale textului. (Desprinderea adecvată a elementelor esențiale/ a ideilor principale: 4 p.; desprinderea parțial adecvată sau cu omisiuni a elementelor esențializate/ a ideilor principale: 2 p.) 4 puncte
Prezentarea esențializată, pe baza ideilor principale, a succesiunii întâmplărilor la care participă personajele. (Prezentare în succesiune logică, esențializată: 2 p.; prezentare cu omisiuni sau cu amănunte nesemnificative: 1 p.) 2 puncte
Respectarea unor conventii specifice rezumatului. (Relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenții emoțional-subiective și fără citate – în totalitate: 2 p. / parțial: 1 p.) 2 puncte
Adecvarea conținutului la cerința formulată 2p / conținut parțial adecvat 1p: 2 puncte
Respectarea limitelor de spațiu indicate: 2 puncte
Notă!
14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziției: 2 puncte
– coerența textului: 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte.; adecvarea parțială – 1 punct: 2 puncte
– ortografia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
– punctuația (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
– asezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
În urma evaluării inițiale s-au obținut următoarele rezultate:
REZULTATE ÎNREGISTRATE
CU NOTE
ÎN PROCENTE
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
MĂSURI AMELIORATIVE
Etapa experimentală
Fiind un experiment, această cercetare n-a intenționat o modificare a realității școlare, ci colectarea de date care să confirme sau să infirme necesitatea alegerii celor mai adecvate metode și strategii de predare-învățare-evaluare în abordarea textului literar dramatic.
Testul inițial a urmărit să verifice selectiv stabilirea nivelului de cunoștințe al elevilor despre caracteristicile unui text literar, în general. Din procentele distribuite fiecărei note în parte, constatăm faptul că peste 64% dintre elevi au primit note sub 5, în timp ce abia 36% dintre elevi au obținut note de 5, 6, 7 și 8. Se remarcă faptul că niciun elev din clasa a VIII-a nu a obținut nota 9 sau10. Rezultatele foarte slabe, slabe, modeste și bune (4 elevi cu note între 7 și 8) obținute de elevi în urma aplicării testului predictiv demonstrează că aceștia au lacune în pregătire. Ca urmare a acestui rezultat, mi-am propus, pe termen scurt, următoarele obiective care să conducă la îmbunătățirea rezultatelor școlare a elevilor la disciplina limba și literatura română:
reducerea procentului de elevi cu rezultate foarte slabe la învățătură, creând premisele unui dialog veritabil cu textul literar;
dezvoltarea motivației intrinseci a elevilor și asigurarea unui caracter conștient al învățării prin utilizarea metodelor interactive: dramatizarea și jocul de rol;
încurajarea muncii în echipă, cu efecte pozitive asupra deprinderilor de comunicare, de gândire critică și a celor cu caracter social;
Această parte are un caracter practic-aplicativ, deoarece voi detalia activitățile efective desfășurate în cadrul orelor de literatură română, în vederea optimizării receptării unui text literar dramatic și a dezvoltării competențelor de comunicare în rândul elevilor care constituie grupul experimental. În primul rând, mi-am conceput orele de literatură punându-l în centrul învățării pe elev, provocându-l să stea de vorbă cu textul, cu personajele, prin joc de rol, dramatizare sau proces literar. Astfel, vor avea posibilitatea să intre cu adevărat în miezul textului, să conceapă scenarii, roluri, să-și pună în valoare competențele, talentele, abilitățile, inteligența, având posibilitatea aplicării dar și transferului de cunoștințe dobândite la celelalte discipline de studiu. Integrarea metodelor de simulare în structura lecțiilor este benefică pentru elevi, deoarece îi motivează să se implice voluntar și cu plăcere în activitate, îi activează cognitiv, afectiv și psihomotor, le dezvoltă gândirea logică și creativă, spiritul de inițiativă, de observare, de cooperare. Deoarece interpretarea textelor nu vizează doar crearea unor momente de amuzament în clasă, în proiectarea acestora am fixat clar competențele specifice pe care am intenționat să le atingem, am ales conținut adecvat elevilor, conceperea unui scenariu prin care să se creeze un cadru optim pentru învățare și evaluare. Utilizând metoda am constatat că jocul de rol are o mare capacitate de motivare a celor care învață. Prin joc, conținuturile textelor literare devin relevante și mai accesibile pentru elevi, creând mai ușor legături între ceea ce învață și o situație concretă din realitate. În acesta condiții, conștientizează mai bine utilitatea și relevanța cunoștințelor și capacităților dobândite, găsind un răspuns la întrebarea “La ce-mi trebuie limba și literatura română? sau De ce să învăț la limba și literatura română?” Astfel, jocul de rol utilizat în cadrul disciplinei Limba și literatura română oferă elevului-actor, prin intrarea în pielea personajelor și interiorizarea trăirilor acestuia, un context prielnic pentru a înțelege că viața nu se ghidează întotdeauna după principii logice, că vorbele sau gesturile oamenilor pot fi diferit înțelese și pot avea consecințe diferite, că sentimentele, trăirile sau așteptările sunt diferite.
Am aplicat aceaste metode la studiul mai multor texte literare, având în vedere faptul că elevii clasei a VIII-a trebuie să se pregătească și pentru Evaluarea Națională (“Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, “D-l Goe”… de I.L.Caragiale, “Două loturi” de I.L. Caragiale etc.), însă aici voi detalia desfășurarea activității la receptarea romanului “Baltagul” de M. Sadoveanu (ANEXA 3) și la textul “O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale. (ANEXA 4). Metoda am valorificat-o însă și în contexte extracurriculare, în cadrul unui cerc pedagogic, pe teme ecologice, în cadrul serbărilor școlare și a comemorării scriitorilor. Având în vedere caracterul ludic al metodelor, am considerat că se pretează excelent la aceste conținuturi, contribuind la atingerea scopului, și anume înțelegerea de către elevi a faptelor prezentate, a complexității personajelor în ceea ce privește portretul moral, comportamentul, trăirile interioare, specificul genurilor literare. M-am asigurat că am timpul necesar pentru explicarea sarcinilor, distribuirea rolurilor, pregătirea/ intrarea în rol, jucarea rolului și analiza/ interpretarea lui. Scenariul a fost pus la punct după analiza și interpretarea textului, astfel încât elevii-actori au înțeles cu ușurință indicațiile necesare interpretării. Rolurile au fost distribuite, ținând cont și de preferințele elevilor, dar și de câteva condiții, cum ar fi: exprimare clară, dicție, asemănarea aspectului fizic cu trăsăturile personajelor interpretate, seriozitate, înclinații artistice, potrivirea cu personajul. Apoi elevii au primit indicații referitoare la modul de interpretare a replicilor, în funcție de situație. Restul elevilor sunt, fie observatori și trebuie să fie atenți la interpretarea fiecărui personaj, pentru a le putea analiza și comenta, fie se ocupă de tot ce înseamnă punerea în scenă a momentului: muzică, costume, decor etc. Astfel, fiecare elev este valorizat, important, acest aspect contribuind la implicarea activă a acestuia în cadrul lecțiilor, la schimbarea atitudinii față de obiectul Limba și literature română și, implicit la creșterea stimei de sine. Referitor la analiza și valorificarea jocului de rol efectuat, pot spune că elevii au fost încântați de aplicarea acestor metode, identificându-se cu personajele interpretate, înțelegând de ce Vitoria a fost comparată cu un Hamlet feminin și Zoe Trahanache se încadrează în tipul cochetei și adulterinei.
ANEXA 3
PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: Florentina Caloian
UNITATEA: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NĂNEȘTI
CLASA: a VIII-a
OBIECTUL: Limba și literatura română
SUBIECTUL: Baltagul, de M.Sadoveanu
TIPUL LECȚIEI: lecție mixtă
TIMP ALOCAT: 50’
COMPETENȚE GENERALE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
COMPETENȚE SPECIFICE
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date;
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral;
2.5 captarea și menținerea atenției interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
COMPETENȚE DERIVATE:
Cognitive: La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili să:
Să cunoască evenimentele care se desfășoară pe parcursul romanului ;
Să identifice personajelor din text;
Să pună în scenă un fragment din roman;
Să precizeze semnificația unor structuri prezente în text;
Afective: să simpatizeze cu personajele, să manifeste interes pentru activitate prin participare activă.
Strategii didactice:
Metode și procedee: jocul de rol, dramatizarea, lectura selectivă, conversația euristică și catehetică, problematizarea, dezbaterea;
Forme de organizare a activității: frontal, pe echipe;
Resurse umane: elevii clasei a VIII-a
Mijloace de învățământ: manual, fișe, orice sursă posibilă de informare;
Bibliografie:
1. Crișan, Alexandru, Dobra-Sofia, Sânmihăian, Florentina Limba română – Manual pentru clasa a VIII-a, București, Ed.Humanitas Educațional, 2000;
2. Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, București, Editura Paralela 45, 2003;
3. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii în gimnaziu și liceu, Editura Emia, Deva, 2004;
4. Goia, Vistian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002;
5. Sânmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române: provocări actuale pentru profesor și elev, Editura Art, București, 2014;
6. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Poilirom, Iași, 2014;
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
ANEXA 4
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA : Școala Gimnazială Nănești
PROFESOR : Florentina Caloian
CLASA : a VIII-a
OBIECTUL : Limba și literatura română
SUBIECTUL: O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale
Tipul lecției : Proces literar (dezbatere dramatizată)
TIMP ALOCAT: 50’
COMPETENȚE GENERALE :
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
COMPETENȚE SPECIFICE
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date;
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral;
2.5 captarea și menținerea atenției interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârștul orei, elevii vor fi capabili:
cognitive:
C1: să cunoască evenimentele care se desfășoară pe parcursul comediei;
C2: să justifice prin fapte și replici cunoscute coportamentul incriminant al lui Zoe Trahanache;
C3: să descopere și să exploateze probele ce incriminează sau justifică faptele lui Zoe;
C4: să identifice conflictele în acre este implicată Zoe;
C5: să valorifice în process sursele umorului și modalitățile de realizare ale comicului;
C6: să se idetifice cu personajele comice, martori în proces;
C7: să exprime argumentat un capăt de acuzare sau o pledoarie a apărării;
afective: să simpatizeze cu personajele și să recepteze contemporaneitatea textului comediei;
Strategii didactică:
Metode și procedee: lectura selectivă, conversația euristică și catehetică, problematizarea, dezbaterea;
Forme de organizare a activității: frontal;
Resurse educaționale: timpul: 50 de minute; capacitățile normale de receptare și de redare ale elevilor;
Mijloace de învățământ: manual, fișe, orice sursă posibilă de informare;
Bibliografie:
1. Crișan, Alexandru, Dobra-Sofia, Sânmihăian, Florentina Limba română – Manual pentru clasa a VIII-a, București, Ed.Humanitas Educațional, 2000;
2. Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Pitești, Editura Paralela 45, 2003;
3. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii în gimnaziu și liceu, Editura Emia, Deva, 2004;
4. Goia, Vistian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002;
5. Sânmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române: provocări actuale pentru profesor și elev, Editura Art, București, 2014;
6. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
7. Gurtavenco, Mariana, Sasu, Adina-Elena, Analiza textului literar în gimnaziu: modele, exerciții, teste, Editura Aula, Brașov, 2007;
8. Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2001;
Desfășurarea lecției
MOMENT ORGANIZATORIC – 2’
Notarea absențelor;
Stabilirea ordinii;
Pregătirea celor necesare desfășurării lecției;
CAPTAREA ATENȚIEI – 2’
I.L. Caragiale a fost și rămâne unul dintre marii noștri dramaturgi, cel mai mare creator de viață din literatura noastră, cel care a adus pe scenă moravuri și obiceiuri politice ale vremii. O scrisoare pierdută, una dintre cele patru comedii de moravuri surprinde și astăzi prin realismul faptelor și întâmplărilor.
III. ANUNȚAREA SUBIECTULUI LECȚIEI ȘI A COMPETENȚELOR SPECIFICE: 1’
Personajul feminin, Zoe Trahanache, soția lui Zaharia Trahanache, cea care conduce din umbră destinele politice ale “județului de munte” este astăzi în centrul atenției noastre. Vom supune astfel dezbaterii cazul inculpatei Zoe Trahanache. Așadar, să înceapă procesul!
IV: DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII: 45’
La catedră se instalează completul de judecată: trei judecători- elevi, anunțați de aprod;
Își ocupă, de asemenea locurile, avocatul acuzării și cel al apărării, însoțit de Zoe;
Aprodul anunță începerea procesului;
ANCHETATORUL:
Onorat auditoriu,
Ne-am adunat aici pentru a demonstra vina numitei Zoe Trahanache, acuzată de infidelitate. Pentru a proba aceste acuzații, m-am documentat “la fața locului”, adică cercetând faptele din paginile piesei, colectând probele și aducând în fața dumneavoastră martori care să-mi confirme acuzațiile. Chem în fața dumneavoastră pe numitul Ștefan Tipătescu, zis Fănică.
Martorul își ocupă locul.
Vă rugăm să vă prezentați!
Ștefan Tipătescu, prefectul județului.
În ce relație vă aflați cu familia Trahanache?
Amic al venerabilului Zaharia, coleg de partid, prieten bun cu familia dumnealui.
Domnilor judecători, permiteți să prezint ca primă probă acest bilețel, ajuns în posesia noastră, după o încurcată călătorie!
(se citește scrisoarea lui Tipătescu către Zoe, Anexa 5)
Vă recunoașteți scrisul?
Furios, martorul, recunoaște că e scrisul său.
Ce ați făcut alaltăieri seară? …..Singur?
Răspunde ca în bilet: a stat acasă așteptând vești de la telegraf.
Furia crește……și nu răspunde.
Recunoașteți că aveți o relație cu doamna Zoe Trahanache?
Șovăie, dar recunoaște.
APĂRĂTORUL:
Onorată adunare,
Să avem puțintică răbdare…
Nu putem acuza o femeie onorabilă a acestui oraș de infidelitate…
Dați-mi voie să interoghez și eu martorul…
Se apropie prietenos.
Ce părere aveți despre doamna Zoe Trahanache?
Femeie gentilă, sensibilă, elegant, plină de viață…
Soțul cum privește relația dumneavoastră cu Zoe?
Suntem amici, nu cred că știe că o admir pe Joițica…
Chiar dacă bănuie ceva, nu cred că e convins de infidelitatea Zoiei (povestește scena cu reproducerea scrisorii prezentată de Cațavencu)
Sunteți capabil de sacrificii pentru a o apăra pe Zoe de un scandal?
Am pus să fie arestat mișelul de Cațavencu, am negociat chiar recuperarea scrisorii, oferindu-i bani, moșie, funcții importante în județ)
Pe Zoe am invitat-o să fugim din oraș, dar m-a refuzat, e mai bărbată și cum nu pot să lupt cu ea, voi fi mereu de partea ei.
Nu mai am alte întrebări.
Martorul se retrage.
Chemăm un alt martor, pe Cetățeanul Turmentat, care ne va ajuta să demonstrăm că Zoe e o doamnă onorabilă, apreciată de cetățeni.
Martorul își ocupă locul.
Cine sunteți dumneavoastră?
Cetățean onorabil, stimabile. Mă știu conu’ Zaharia și domn Nae. Eu până să intru în politică, cum am zice, care va să zică, eu am fost negustor și apropritar, și problema mea e: eu cu cine votez?
Nu e vorba despre asta acum…dumneavoastră ați găsit și pierdut scrisoarea adusă aici ca probă?
Pardon, (sughite) nu mă-mpinge….c-amețesc!…
Eu, da’…am pierdut-o. M-am întâlnit cu domnu’ Nae și “dă-i cu bere, dă-i cu vin … A făcut cinste d. Nae….l-am băut…oo! L-am băut!”
Ce părere aveți despre Zoe?
Să trăiască coana Joițica că e damă bună! Mi- spus pe cine să votez după ce am înmânat adrisantului cunoscut, adică dumneaei, scrisoarea, are suflet bun, mi-e recunoscătoare că am adus scrisoarea…
Nu mai am întrebări.
Martorul se retrage.
ANCHETATORUL:
Nu avem întrebări pentru acest martor, chemăm însă în fața dumneavoastră pe “cel dintâi dintre fruntașii politici” ai orașului, pe domnul avocet Nae Cațavencu.
Martorul își ocupă locul.
Cine sunteți dumneavoastră?
Avocat, director- propietar al ziarului „Răcnetul Carpaților”, prezident – fondator al Societății enciclopedice- cooperative „Aurora Economică Română”.
O cunoașteți pe Zoe Trahanache?
Ei, femeie influentă, soția venerabilului…
De ce ați vrut să publicați scrisoarea de amora d-lui Tipătescu către Zoe?
Păi doamna e onorabilă, știam că vrea să-și apere prestigiul și că se va folosi de influența ei pe lângă onorabilul, venerabilul Zaharia și pe lângă bampirul de prefect ca să mă sprijine în lupta electorală.
Și ați obținut ce ați dorit?
Ea nu m-a combătut, m-a sprijinit cu venerabilul Zaharia, eram sigur de victorie…dar…nu s-a putut.
Deși ați știut de infidelitatea ei, nu ați mai făcut public lucrul acesta. De ce?
Păi nu se făcea. Am pierdut scrisoarea, și conu’ Zaharia m-a urmărit cu polițele, pierdeam tot, tot, dacă nu mă ierta coana Joițica. Pentru ea am acceptata să conduc serbarea!
Martorul se retrage.
APĂRĂTORUL:
Chemăm în fața instanței pe inculpată, pe Zoe Trahanache…
Martorul își ocupă locul.
Vă rugăm să vă prezentați!
Zoe Trahanache, soția lui Zaharia Trahanache, prezidentul județului.
Recunoașteți acuzele formulate de anchetator?
Nu recunoaște, plânge fals, dar recunoaște că-l place pe Fănică, e tânăr ca și ea, e de familie bună, chiar soțul i l-a prezentat,
Ce aveți de spus în apărarea dumneavoastră?
Onorabilil îmi cere mereu să am puțintică răbdare, să judec lucrurile, dar eu știu că Fănică mă iubește și nu poate să se lupte cu mine.
Și Pristanda știe de amicul Fănică și nu cred că ne acuză. Am recuperate scrisoarea și nu am pedepsit pe nimeni pentru cele întâmplate, am iertat pe toți.
Martorul se retrage.
PLEDOARIA ACUZĂRII
Onorată instanță, pe baza probelor prezentate și a martorilor audiați, noi, acuzarea, considerăm că Zoe se face vinovată de frivolitate, infidelitate, fățărnicie și cerem pedepsirea ei prin satirizare și evidențiere ca exemplu negativ de comportament.
PLEDOARIA APĂRĂRII
Onorată instanță, dați-mi voie…
Zoe a greșit, desigur,
Dar și Fănică, concubinul.
C-amândoi au înșelat,
Pe „venerabil” l-au trădat.
Și au învățat, firește,
Că minciuna se plătește.
,,Procesul” din clasa noastră,
Derulat în fața voastră,
Deși este o comedie,
Fie ea și pe hârtie,
A avut menirea clară
De- a da o notă hilară
Faptelor enumerate
Ce-au loc și-n realitate.
De-a condamna vehement
Asemenea comportament,
Cu cel mai sarcastic râs
Să le fie de-ajuns…
Să-nceteze impostura,
minciuna, înșelăciunea..
Să-și clădească viața- n carte
Pe valori adevărate,
Greșelile să și le-ndrepte
Alegătorii să-și respecte…
Aprodul citește o hârtie (ANEXA 6) primită de la judecători.
V. EVALUAREA FORMATIVĂ
– se face prin aprecieri și note acordate tuturor celor implicați.
ANEXA 5
Scumpa mea Zoe,
Venerabilul merge deseară la întrunire. Eu trebuie să stau acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată: poate să mă cheme chiar ministrul la telegraf. Nu mă așteptar, prin urmare, vino tu la cocoșelul tău care te adoră, ca totdeauna și te sărută de o mie de ori.
ANEXA 6
Stimat auditoriu,
Astăzi am fost martorii prezentării unui caz deosebit în Istoria literaturii române. Cazul lui Zoe Trahanache e unic. Ca orice femeie a timpului său, doamna Zoe e cochetă, puternică, apreciată de concetățeni, până la urmă face ce poate pentru a se descurca într-o lume a bărbaților.
Pe baza probelor prezentate, a audierii martorilor, curtea hotărăște:
Numita Zoe Trahanache se face vinovată de infidelitate față de soțul său, Zaharia, și de cochetărie cu viața politică într-o epocă tulbure, plină de minciună, haos și abuz de putere, dar pentru că a recunoscut că-l adoră pe Fănică, s-a hotărât să fie absolvită de orice învinuire, deoarece îi pare rău de cele făptuite și-o macină rușinea. Ca urmare, curtea a hotărât să lase la aprecierea cititorilor modalitatea în care o vor sancționa.
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA : Școala Gimnazială Nănești
PROFESOR : Florentina Caloian
DATA : noiembrie 2014
Clasa : a VIII-a
Obiectul : Literatura română
Subiectul : S.O.S- Salvați Pământul!
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidarea cunoștințelor despre poluare și efectele ei: dezbatere dramatizată
DURATA: 50 de minute
COMPETENȚE GENERALE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
VALORI ȘI ATITUDINI:
Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate;
Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social;
COMPETENȚE SPECIFICE:
2.4 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral;
2.5 captarea și menținerea atenției interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
COMPETENȚE DERIVATE:
C1: dezvoltarea capacităților de comunicare și de asumare a responsabilității față de propria persoană, ambient, natură;
C2: formarea și dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a realităților din mediul înconjurător;
C3: însușirea unor norme de comportament eco-civice;
C4: formarea aptitudinilor și atitudinilor necesare pentru desfășurarea activităților conștiente și responsabile care duc la îmbunătățirea calității vieții;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: dramatizarea, conversația, problematizarea, jocul de rol, repetiția, expunerea, memorizarea, exercițiul;
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: planșe, copacul așteptărilor, imagini cu cele două fețe ale pământului, materiale din natură, costume pentru fiecare personaj;
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
TEXT SUPORT:
,,Pământul- casa noastră” de prof. Florentina Caloian ( ANEXA 7)
DEMERS DIDACTIC
ANEXA 7
Pământul- casa noastră
Ecologist 1:
Poluarea, bat-o vina
E în toată România.
Și devine tot mai mare,
C-o hrănim cu mic, cu mare.
Ecologist 2:
La ora de Ecologie,
Așternem multe pe hârtie
Și dezbatem serios
Despre stil de viață sănătos.
Ecologist 3:
Promitem, ne lăudăm,
Pământul că-l protejăm,
Apa că n-o poluăm,
Mediul că ni-l ozonăm
Dar…fără să aplicăm.
Ecologist 4:
Așadar, nu fiți uimiți,
Când resurse risipiți
Și priviți cu nepăsare
La natura care moare,
Dispărând încet-încet
Sub ochiul indiferent.
Ecologist 5:
Așadar, cum procedăm?
Planeta s-o protejăm?
Ecologist : 6
Mai întâi să ne gândim,
Planul să îl întocmim,
Dușmanii să-i cercetăm,
Puncte slabe să aflăm,
Lumea să o informăm,
Apoi să colaborăm.
Ecologist 7:
Împreună de-om munci,
Poluanții vom stârpi…
Și vom constata, treptat
C-o parte-am eliminat,
Atmosfer’ am protejat.
Ecologist 8:
Mirosul cel înțepat
De deșeuri provocat
Va dispărea ușor, ușor,
De vom recicla cu spor.
Ecologist 9:
Risipa alimentară
Este și ea o povară.
Cumpărăm, fără măsură,
Ca să aruncăm pe urmă…
Deși știm că-n habitat
Totul este limitat.
Ecologist 10:
Aruncatul la-ntâmplare
Provoacă mare supărare.
Astfel, creându-se cu timpul
Un mare dezechilibru.
Fiind sursa principală
Pentru orișicare boală.
Ecologist 11:
Plasticul ca un turbat
Distruge și el, treptat,
Producându-i, fără milă,
Câte-o gaură subtilă
Stratului nostru de ozon
Gardianul protector.
Ecologist 12:
E tare adevărat
Că totu’ trebuie stopat,
Ca s-avem aer curat
Și un trai echilibrat.
Ecologist 13:
Inamicii de-i gonim
Echilibrul stabilim,
Și Pământul, casa noastră,
Va avea o nouă șansă.
Ecologist 14:
De vor deveni cutume
Principiile permaculturii
Și-om avea grijă de toate,
Obținem și biodiversitate.
Ecologist 15:
Și izbândă vom avea,
Dacă copaci vom planta,
Pentru un aer curat
Și- oxigen nealterat.
Ecologist 16:
Astfel, zone explorăm,
Natura o curățăm,
Poluanții îi stopăm.
Ecologist 17:
Haideți mâna să ne-o dăm,
Cu toții să ajutăm,
Răul să-l eradicăm.
Și vom deveni, știți voi,
Cei mai aprigi luptători,
Ai Planetei protectori.
ANEXA 8
POZE DIN TIMPUL ACTIVITĂȚII
,,PĂMÂNTUL- CASA NOASTRĂ”
METODA DRAMATIZĂRII VALORIFICATĂ ÎN CONTEXTE EXTRACURRICULARE
ART. 214 –I.L.Caragiale
Test de evaluare la limba și literatura română
Evaluare formativ -practică
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a VIII-a
Perioada: aprilie 2015
Conținutul evaluării: dramatizarea unui text
COMPETENȚE GENERALE, SOCIALE ȘI CIVICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
COMPETENȚE SPECIFICE
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă;
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
Să transforme textul dat într-o scenă a unei piese de teatru;
Să valorifice competențele de comunicare prin folosirea adecvată a mijloacelor de exprimare orală în monolog, dialog, dezbateri;
Să-și dezvolte abilitățile de utilizare a elementelor verbale, nonverbale și paraverbale;
Să-și dezvolte gustul estetic și artistic prin activități teatrale;
MODALITĂȚI DE EVALUARE: aprecierea verbală și cu note, evidențierea în cadrul colectivului de elevi, lauda;
TEXT SUPORT: “Prejudecăți”, realizat de eleva Orășanu Alice, clasa a VIII-a, în cadrul Proiectului educațional “Trepte peste timp- dincolo de lumea cărților.”
Citește, cu atenție, textul dat:
Prejudecăți
După ce bătrâna doamnă Buzoianu a rămas singură, în bibliotecă, s-a făcut o liniște mormântală. Și-a luat geanta, câteva cărți preferate și cu cheița de metal ruginit a ferecat ușa paradisului. Cărțile abia așteptau să rămână singure și să povestească ce li s-a mai întâmplat. Tăcerea a fost ruptă de cea mai jerpelită dintre cărți:
-În sfârșit, am ajuns acasă! Să mă ciupească cineva! Sunt viu! Sunt viu! Am crezut că am murit și am văzut iadul cu ochii! Tocmai eu, Creangă, să pățesc așa ceva? Hei! Mă aude cineva?!
– Desigur. Nu vezi că toată lumea e lângă tine? au strigat în cor cărțile.
– Știți ce mi-au făcut?
– Povestește -ne!
– De când m-a împrumutat, am simțit că ceva nu o să fie bine, suspină ea.
– Vai! a exclamat o enciclopedie, ducând mâna la gură.
– Cum a ajuns acasă, m-a aruncat într-o bibliotecă sau, mai bine zis, într-un raft prăfuit. Nici măcar nu m-a privit… și acolo am rămat până m-a returnat.
– Ce trist! a adăugat o carte de filosofie. Dar, cel puțin, pe tine te-a împrumutat. Pe mine nu m-a luat nimeni niciodată. Aș fi preferat să mă fi aruncat pe un raft și să mă rog să se plictisească și astfel să-și aducă aminte de mine, decât să stau aici cu doamna bibliotecară și cu fizicianul cel pisălog de pe raftul de mai jos..
– Mai bine cu domnul fizician. Mai învățam câte ceva la fizică.
– Ai dreptate! Din câte știu eu, Nică nu prea vorbea despre fizică.
– Sincer vorbind, nici Newton ăsta, de care tot timpul aud, nu mi se pare că a făcut multe lucruri interesante la viața lui, a spus o carte foarte tânără.
O carte la fel de neîngrijită, dar fandosită interveni :
– Ce e cu gălăgia asta? Unii vor să doarmă . Și prin ”unii” mă refer la mine. Eu sunt Caragiale, ați auzit?! Puțin respect.. La urma urmei, sunt cel mai mare dramaturg român!
-D-le Caragiale, puțină modestie nu face rău nimănui! strigă de jos o carte invidioasă.
– Hei, liniște! Se aud pași! a spus Eminescu, ducând degetul la gură. Sigur a uitat ceva pe aici. Oare m-a uitat pe mine? Toată lumea pe rafturi!
Ușa s-a deschis, iar doamna Buzoianu a aruncat privirea în jur și s-a întrebat îngrijorată :
“Unde mi-e telefonul de la mama?”
– De la mama, râse domnul chimist. N-am fost eu prea împrumutat, dar am văzut telefoane mai moderne. Suntem în secolul XXI , ce Dumnezeu!
– Eu am văzut un telefon atât de mare la băiatul care m-a împrumutat, încât am crezut că e o placă de gresie! chicoti Creangă.
– Am spus să faceți liniște, insistă Eminescu. Vreți să ne descopere?
– În sfârșit, iată telefonul meu! exclamă bibliotecara foarte fericită.
Ușa s-a închis din nou, dar ceva parcă o oprea pe doamna Buzoianu. I se părea că auzise ceva. După o mică ezitare, și-a continuat drumul liniștită. A doua zi, după aceleași reguli aproape ritualice, s-a reașternut liniștea mormântală:
– Hei, voi! De ce tăceți? Nu vedeți că ”mămăița” a plecat împreună cu telefonul ei din anii '80, întrerupe tăcerea Slavici.
– Ha! Ha! Ha! se amuză Malot care tocmai fusese returnat și pe chipul căruia puteai zări, de la distanță, niște spații libere, ca o greblă căreia îi lipseau câțiva dinți.
– Ha! Ha! Ha! se distrau cărțile de medicină. Sigur a mai uitat ceva.. .Doar se apropie de pensie…
– Eu am 60 de ani și nu uit nimic, a adăugat o carte cu foile mai galbene.
– Doar atât? Păreai mai mare .. spuse o carte de colorat.
– Normal că par mai mare! Sunt Atlas Zoologic și trebuie să car atâtea animale în spate.
– Uitați-vă la aceea din raftul de sus ce zdrențuroasă este! Cred că are o sută de ani, se amuza o carte nouă de matematică.
– Ce-ai spus? tresări Shakespeare. Eu bătrân?! Cum îndrăznești să spui așa ceva?
– Eu nu am spus nimic.. Poate ți s-a părut!
– Nu mi s-a părut! am auzit chiar foarte bine ce ai zis.Chiar dacă sunt prăfuită, aud bine!
– Gata! Nu vă mai certați ! În mai puțin de o oră, vor sosi cititorii. Desigur, eu voi fi citit primul, fizica e cel mai important domeniu.
– Pe tine?!! Pe tine nu te-a citit nimeni niciodată! Nici să verifice dacă ai poze nu te-au răsfoit.
-Poze? De unde poze la fizică? a spus o carte de geografie frumos ilustrată pe un ton puțin disprețuitor. Nu te uiți cum arați?!
– Măcar pe mine mă răsfoiesc copiii tot timpul, a spus cu mândrie.
– Hei! Nu vă mai certați! a intervenit o carte de psihologie de pe raftul de sus. Citite sau necitite, rupte sau noi, mici sau mari, ilustrate sau nu, tot cărți rămânem! Suntem surori și nu puteți schimba asta nicicum, pentru că toate suntem la mâna cititorilor. Trebuie să fim solidare și să ne păstrăm speranța că neamul nostru nu va pieri, atâta vreme cât mai există copii care ne adoră și conștientizează faptul că “Învățătura e cea mai bună avuție.”
Dându-și seama că surata lor avea dreptate, cărțile au încetat să se mai certe și să se mai judece una pe alta. În final, toate sunt prețioase și nu trebuie să le judecăm după copertă!
Sarcina 1: Transformă textul într-o scenă a unei piese de teatru, ținând cont de specificul genului dramatic (locul petrecerii acțiunii, didascalii, personajele, organizarea textului);
Sarcina 2: Puneți textul în scenă realizând recuzita specifică (decor, costume, muzică, regie, lumini);
REZULTATUL OBȚINUT
Prejudecăți
Acțiunea se petrece într-o bibliotecă, pe vremea când cărțile erau foarte îngrijorate, pentru că nu mai erau citite. Decor specific de bibliotecă: mese cu scaune dispuse în centrul încăperii, în față o masă centrală, pe ea sunt două sertare cu fișele cititorilor, de jur împrejur rafturi cu cărți, o atmosferă perfectă pentru a citi în liniște.
PERSONAJELE:
Cărți de toate felurile: format mic, mare, noi, vechi, rupte etc.
ACTUL I
(Bătrâna doamnă Buzoianu rămasă singură în bibliotecă și-a luat geanta, câteva cărți preferate și iese, ferecând cu cheița de metal ruginit ușa paradisului. Rămase singure, (unele pe rafturi, altele sărind de pe raft) cărțile au început să povestească ce li s-a mai întâmplat. Tăcerea a fost ruptă de cea mai jerpelită dintre ele care a început să se plimbe agitată.)
SCENA I
CREANGĂ (agitat și foarte entuziasmat): -În sfârșit, am ajuns acasă! Să mă ciupească cineva! Sunt viu! Sunt viu! Am crezut că am murit și am văzut iadul cu ochii! Tocmai eu, Creangă, să pățesc așa ceva? Hei! Mă aude cineva?!
CĂRȚILE (în cor, plictisite): – Desigur. Nu vezi că toată lumea e lângă tine?
CREANGĂ (tulburat ): – Știți ce mi-au făcut?
CĂRȚILE (în cor, curioase): – Povestește -ne!
CREANGĂ (suspină): – De când m-a împrumutat, am simțit că ceva nu o să fie bine.
O ENCICLOPEDIE (ducând mâna la gură): – Vai!
CREANGĂ (revoltat, îi curge o lacrimă): – Cum a ajuns acasă, m-a aruncat într-o bibliotecă sau, mai bine zis, într-un raft prăfuit. Nici măcar nu m-a privit… și acolo am rămas până m-a returnat.
O CARTE DE FILOSOFIE (îngrijorată): – Ce trist! Dar, cel puțin, pe tine te-a împrumutat. Pe mine nu m-a luat nimeni niciodată… Aș fi preferat să mă fi aruncat pe un raft și să mă rog să se plictisească și astfel să-și aducă aminte de mine, decât să stau aici cu doamna bibliotecară și cu fizicianul cel pisălog de pe raftul de mai jos ….
O CARTE OARECARE (puțin nedumerită): – Mai bine cu domnul fizician decât aruncată pe un raft… Mai învățam câte ceva la fizică.
CREANGĂ (resemnat): – Ai dreptate! Din câte știu eu, Nică nu prea vorbea despre fizică.
O CARTE FOARTE TÂNĂRĂ (pe un ton nevinovat, dându-și cu părerea): – Sincer vorbind, nici Newton ăsta, de care tot timpul aud, nu mi se pare deloc că a făcut multe lucruri interesante la viața lui.
CARAGIALE (neîngrijit, dar fandosit): – Ce e cu gălăgia asta? Unii vor să doarmă. Și prin ”unii” mă refer la mine. Eu sunt Caragiale, ați auzit?! Puțin respect … La urma urmei, sunt cel mai mare dramaturg român!
O CARTE DE JOS OARECARE (strigă invidioasă): – D-le Caragiale, puțină modestie nu face rău nimănui!
EMINESCU (ducând degetul la gură): – Ssst! Hei, liniște! Se aud pași! Sigur a uitat ceva pe aici. Oare m-a uitat pe mine? Toată lumea pe rafturi!
Toate cărțile se-ntorc grăbite pe rafturi, strâmbându-se la Eminescu.
BIBLIOTECARA (îngrijorată): deschide ușa, aruncă o privire în jur și întreabă:
”Unde mi-e telefonul de la mama?”
O CARTE DE CHIMIE (râzând): – De la mama!!… N-am fost eu prea împrumutată, dar am văzut telefoane mai moderne. Suntem în secolul XXI, ce Dumnezeu!
CREANGĂ (chicotind): Eu am văzut un telefon atât de mare la băiatul care m-a împrumutat, încât am crezut că e o placă de gresie!
EMINESCU (nervos): – Liniște, am zis! Vreți să ne descopere?
BIBLIOTECARA (nedumerită și apoi fericită): se uită cu atenție în jur, examinează rafturile, încăperea….Ce naiba! Jur că am auzit voci în jur…uff…bătrânețea asta!!!
– În sfârșit, iată telefonul meu!
Ușa s-a închis din nou, dar ceva parcă o oprea pe doamna Buzoianu. I s-a părut că iar a auzit ceva. După o mică ezitare, și-a continuat drumul liniștită, iar în jur s-a reașternut liniștea mormântală.
SLAVICI (vesel) : – Hei, voi! De ce tăceți? Nu vedeți că ”mămăița” a plecat împreună cu telefonul ei din anii '80?
MALOT (returnat de curând, se amuză arătându-și fără sfială spațiile libere din gură asemeni unei greble fără dinți) : – Ha! Ha! Ha! Ce nostim !
CĂRȚILE DE MEDICINĂ (la fel de distrate): – Ha! Ha! Ha!… Sigur a mai uitat ceva.. doar se apropie de pensie…
ATLASUL ZOOLOGIC (galben la față, obosit, dar mândru): – Eu am 60 de ani și nu uit nimic…
O CARTE DE COLORAT (mirată): – Doar atât? Păreai mai mare ..
ATLASUL ZOOLOGIC (puțin deranjat): – Normal că par mai mare! Sunt Atlas Zoologic și trebuie să car atâtea animale în spate.
O CARTE DE MATEMATICĂ (amuzată): – Uitați-vă la colega noastră din raftul de sus ce zdrențuroasă este! Cred că are o sută de ani…!
SHAKESPEARE (tresare, nervos): – Ce-ai spus? Eu bătrân?! Cum îndrăznești să spui așa ceva? Mucosule!!
CARTE DE MATEMATICĂ (surprinsă): – Eu nu am spus nimic.. Poate ți s-a părut!
SHAKESPEARE (deranjat vizibil): – Nu mi s-a părut! Am auzit chiar foarte bine ce ai zis.Chiar dacă sunt prăfuită, aud bine!
FIZICA (mândră): – Gata! Nu vă mai certați ! În mai puțin de o oră, vor sosi cititorii. Desigur, eu voi fi citit primul, fizica e cel mai important domeniu.
O CARTE DE POEZII (mirată) – Pe tine?!! Pe tine nu te-a citit nimeni niciodată! Nici să verifice dacă ai poze nu te-au răsfoit.
O CARTE DE GEOGRAFIE (frumos ilustrată, pe un ton disprețuitor) -Poze? De unde poze la fizică? Nu te uiți cum arată?!
ACEEAȘI CARTE (mândră): – Măcar pe mine mă răsfoiesc copiii tot timpul…!
O CARTE DE PSIHOLOGIE ( se află pe raftul de sus, plină de spernță): – Hei! Nu vă mai certați! Citite sau necitite, rupte sau noi, mici sau mari, ilustrate sau nu, tot cărți rămânem! Suntem surori și nu puteți schimba asta nicicum, pentru că toate suntem la mâna cititorilor. Trebuie să fim solidare și să ne păstrăm speranța că neamul nostru nu va pieri, atâta vreme cât mai există copii care ne adoră și conștientizează faptul că “Învățătura e cea mai bună avuție.”
O CARTE MAI ÎN VÂRSTĂ (în picioare): -Ai dreptate, trebuie să încetăm să ne mai certăm și să ne mai judecăm una pe alta. În final, toate suntem prețioase și nimeni nu trebuie să ne judece după copertă!
Testul de evaluare formativă a fost aplicat aceluiași eșantion experimental pe parcursul semestrului al II-lea, al anului școlar 2014-2015, în aprilie mai precis, în cadrul unei activități extracurriculare închinată sărbătoririi cărții. Cu decorul utilizat în cadrul scenetei am realizat o expoziție la nivelul școlii, îndemnul fiind « Iubiți cartea ! ». Scopul acestui demers a fost acela de a pune în practică elementele de teorie discutate în cadrul lecțiilor studiate. În acest sens, elevii au avut ocazia să valorifice toate elementele specifice unei opere dramatice, punând-o în scenă: de la mișcare scenică, mimică, limbaj verbal, limbaj gestual, la decor, lumini, muzică, costume, fiecare elev punându-se astfel în valoare. Consider că această sarcină a avut un grad mai mare de dificultate, întrucât elevii trebuie să se mobilizeze, pe de o parte, să transforme textul într-o piesă de teatru adevărată, iar pe de altă parte, să însuflețească textul, înțelegând astfel “pe viu” menirea operei dramatice: interpretarea scenică.
Observații:
Am sesizat faptul că elevii au înțeles mai bine specificul unui text dramatic, le-a plăcut foarte mult ceea ce au avut de realizat, intrând în atmosfera evenimentului cu entuziasm, dovedind o vizibilă îmbunătățire a relațiilor de cooperare și comunicare la nivelul grupului. De asemenea, au dat dovadă de o bună organizare, s-au implicat activ, și-au distribuit rolurile, ținând cont de preferințele colegilor, dar și de potrivirea cu personajul. Au interpretat rolurile cu seriozitate și plăcere, folosind gestica, mimica și făcând uz de tot arsenalul necesar punerii în scenă a unui text dramatic. Toate aceste experiențe le-au oferit satisfacții, contribuind la realizarea unei atmosfere relaxante și constructive, ceea ce a determinat aprecierea pozitivă a juriului format din profesori și elevi, dar și depășirea cu ușurință a emoțiilor, inhibițiilor și timidității. Am constatat, de asemenea, că de fiecare dată când folosesc aceste metode, toți elevii au zâmbetul pe buze și se relaxează brusc, privind ora ca pe un joc.
IUBIȚI CARTEA!
-Decorul-
APRECIEREA JURIULUI
Etapa postexperimentală
Este etapa în care am înregistrat rezultatele obținute în urma experimentului, am stabilit diferențele, am prelucrat statistic datele și am interpretat rezultatele.
TEST DE EVALUARE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
EVALUAREA FINALĂ
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a VIII-a
Perioada: iunie 2015
Tip de evaluare: Opera dramatică: evaluare sumativă
COMPETENȚE GENERALE, SOCIALE ȘI CIVICE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
COMPETENȚE SPECIFICE
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație
4.3 redactarea unui text argumentativ
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
să aplice în practică cunoștințele de fonetică și vocabular studiate;
să explice rolul semnelor de punctuație din secvența dată;
să formuleze o semnificație a structurii date;
să precizeze rolul didascaliilor;
să argumenteze, într-o compunere, apartenența la genul dramatic al textului suport;
să formuleze răspunsuri sub formă de enunțuri, pe baza cerințelor;
să aplice în practică cunoștințele de morfologie și sintaxă învățate;
să redacteze compuneri, respectând cerințele date;
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
Subiectul I (42 de puncte)
Citește, cu atențite, textul următor:
ACTUL I, SCENA 6
GENA, DINU
(Un timp de jenă)
DINU ( s-a frământat mult până să pună întrebarea): Doamna Necșulescu este acasă?
GENA: Mama? Nu … s-a dus cu mama-mare la vizită … Sunt singură acasă.
DINU (decepționat): Nici domnișoara Miza nu e acasă?
GENA: Dacă sunt numai eu singură, firește …
DINU (fără să-și dea seama că fiecare întrebare a lui e o strângere de inimă pentru Gena): A ieșit probabil în oraș?
GENA: E invitată la un ceai la Angela Stroescu.
DINU (repede): Nu se poate …
GENA: Poftim?
DINU (căutând să nu se dea de gol): Pe domnișoara Stroescu am întâlnit-o adineauri, când veneam încoace … Am vorbit chiar cu dânsa. Se ducea la ceai la domnișoara Bageru.
GENA: Poate că n-am înțeles eu bine …
DINU: Desigur … (Tăcere stânjenită. Fără să vrea, Dinu pune ochii pe tabloul care e pe șevlet.)
GENA: Te uiți la zmângălelile mele?
DINU: Nu … (Tresare.) Adică… vreau să spun că nu sunt zmângăleli deloc… Faceți din ce în ce mai multe progrese… (Abia acum privește pânza.) Da… da… reale progrese… Păcat că nu vă ocupați serios de pictură.
GENA: Dar mă ocup serios…
DINU: E adevărat… Cu cât mă uit mai atent, cu atât îmi dau seama că aveți dreptate să vă ocupați serios de pictură. (Gena îl privește și-și dă seama de zbaterea lui pentru a fi amabil și a vorbi de lucruri care nu-l interesează.) Când va fi terminat tabloul ăsta, o să fie o minune… O adevărată operă de artă…(Închide un ochi și-l privește în expert.) Nu mai aveți mult de lucru la el, nu?
GENA: Mai am numai să-l iscălesc… […]
DINU: Vreau să spun că…
GENA: Că vorbești cu mine și te gândești cu totul la altceva…sau…la altcineva…
DINU: Nu…nu mă gândesc la nimic… Mi-am adus aminte numai că am o întâlnire de afaceri în oraș , la șapte punct… și acum e șapte trecute, așa că…
GENA: (cu subînțeles): Așa că… nu-l mai aștepți pe Traian…
DINU: Îmi pare rău, dar mi-e imposibil… Sărut mâinile, duduie Geno…
GENA: (Cum de-și mai ține plânsul?): La revedere, domnule Dinu…(Îl conduce până la ieșire).
(Tudor Mușatescu- Titanic Vals)
A.
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
Rescrie doar cuvintele care conțin diftongi: ceai, tabloul, mi-am. 6p.
Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: bine, reale, amabil. 6p.
Explică rolul virgulei din enunțul: – La revedere, domnule Dinu… 6p.
Precizează rolul textului plasat între paranteze rotunde în fragmentul dat. 6p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația enunțului: „Când va fi terminat tabloul ăsta, o să fie o minune… O adevărată operă de artă…” 6p.
Redactează, o compunere, de 150-250 de cuvinte, prin care să argumentezi că fragmentul citat aparține unei opere dramatice. În compunerea ta, trebuie:
Să numești două trăsături ale operei dramatice; 4p.
Să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate, selectate din fragmentul dat; 4p.
Să ai un conținut adecvat cerinței formulate; 4p.
Să respecți limita minimă de spațiu indicată. 4p.
Subiectul al II-lea (36 de puncte)
Citește, cu atențite, textul următor:
Tudor Mușatescu s-a născut într-o zi de 22 februarie, 1903. S-a stins din viață la 67 de ani, în 1970, dar a lăsat în urmă capodopere ale dramaturgiei românești. Fiul său, Bogdan Mușatescu, spunea că „Titanic Vals” a avut 35 de ridicări de cortină, la o singură reprezentație.
Ziarul „Metropolis” vă prezintă ultimul interviu acordat de Tudor Mușatescu, în 1970, în revista „Teatrul”, cu puțin timp înainte de a muri. Dramaturgul a fost intervievat de scriitoarea și jurnalista Marica Beligan. […]
“ – Citiți mult?
Enorm!
Ce cărți ați citit în ultima vreme?
În special literatură românească. Orice aparație nouă. […]
Dv. sunteți autorul multor adaptări și prelucrări. Din ce motive s-au născut ele?
În momentul când începeam cu amicul și colaboratorul meu Sică Alexandrescu această muncă, teatrul se găsea într-un moment de dificultate, deci țelul a fost să antrenăm marele public.
Care este prima piesă pe care ați văzut-o și care v-a impresionat?
“Înșir-te mărgărite”. Aveam 13 ani și venisem să-mi iau premiul de la “Tinerimea Română”. Îmi amintesc că la spectacol se găsea și Victor Eftimiu. Mi-am dorit atunci, pe loc, definitiv, să devin autor dramatic, să ies la final, să culeg aplauze și să mi se zică “maestre”. […]
Ați avut prieteni foarte buni. Mai aveți și acum?
Mai am…, dar cei mai mulți au dispărut. Arghezi a fost ultima mea cinstire în materie de prietenie. Și Adrian Maniu. Și Camil Petrescu. Oameni care, deși aveau firi dificile, nu au izbutit niciodată să mă supere.
(www.ziarulmetropolis.ro/tudor-musatescu-ultimul-interviu)
A.
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
Formulează câte un enunț în care să indici următoarele elemente referitoare la textul citat:
Câți ani au trecut de la nașterea dramaturgului Tudor Mușatescu. 4p
Care a fost prima piesă vizionată de dramaturgul Tudor Mușatescu.
Numește-i pe cei mai buni prieteni ai dramaturgului. 4p
Precizează valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate în textul dat. 4p
Rescrie, din text, un predicat verbal și un atribut adjectival. 4p
Realizează contragerea subordonatei din enunțul următor, precizând felul părții de propoziție obținute: Care este prima piesă pe care ați văzut-o…? 4p
Acătuiește o frază în care propoziția circumstanțială condițională să aibă ca element regent o locuțiune vebală. 4p
B.
Redactează o compunere, de 80-150 de cuvinte, în care să prezinți impresiile, sentimentele pe care le-ai trăit la o piesă de teatru vizionată de tine. În compunerea ta, trebuie:
Să precizezi contextual spațio-temporal al evenimentului; 4p
Să ordonezi secvențele în cadrul evenimentelor; 4p
Să ai un conținut adecvat tipului de compunere; 2p
Să respecți limita minimă de spațiu indicată; 2p
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției- 1 p.; coerența textului- 2p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului- 2p.; ortografia- 3p.; punctuația-2p.; așezarea corectă a textului în pagină- 1p., lizibilitatea- 1p.).
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
SUBIECTUL I (42 de puncte)
A.
1. câte 3 puncte pentru transcrierea corectă a cuvintelor cu diftong: ceai, mi-am 2 x 3 p=6 puncte
2. câte 2 puncte pentru precizarea sinonimelor cuvintelor (de exemplu: bine = corect; reale = adevărate; amabil = prietenos, binevoitor) 3 x 2 p=6 puncte
3. Virgula din secvența dată izolează structura în cazul vocativ de restul cuvintelor din enunț, în vorbire directă 6 puncte
4. Textul plasat între parantezele rotunde conține indicații de regie, care îi ajută pe realizatorii spectacolului să-l pună în scenă; 6 puncte
5. Prezentarea adecvată în limita de spațiu indicată 6 puncte / prezentarea parțial adecvată în limitele de spațiu indicate 3puncte / încercare de prezentare 1punct
Operă dramatică
Câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale operei dramatice; 2x2p=4 puncte
Ilustrarea trăsăturilor numite cu exemple adecvate din text 4 puncte / ilustrare parțial adecvată 2 puncte
Adecvarea conținutului la cerința formulată (claritatea și coerența ideilor; echilibru între componentele compunerii) 2 puncte / conținut parțial adecvat 1 punct
Respectarea limitelor de spațiu indicate: 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte formularea corectă a fiecăruia din cele două enunțuri cerute ( de exemplu: Se împlinesc 112 ani de la nașterea dramaturgului; Prima pisă vizionată de dramaturg a fost “Înșir-te mărgărite”); 2x2p=4 puncte
2. Cei mai buni prieteni ai dramaturgului sunt: Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Camil Petrescu 4 puncte
3. Valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate în textul dat:
ce – adjectiv pronominal interogativ, cazul acuzativ 4 x 1p=4 puncte
teatrul – substantiv comun, cazul nominativ
4. Un predicat verbal și un atribut adjectival: (Spre exemplu: ați citit – predicat verbal; meu – atribut adjectival (“ultima mea cinstire”) 2 x 2p=4 puncte
5. Contragerea subordonatei parte de propoziție: Care este prima piesă vizionată?
vizionată-atribut adjectival; 4 puncte
(contragerea – 2 puncte; precizarea părții de propoziție obținute- 2 puncte)
6. Mi-aș da seama de intenția colegei mele, ¹/ dacă ar vorbi mai clar. ²/ 4 puncte
( P1- propoziție principal și regent; P2 – propoziție circumstanțială condițională)
B.
Precizarea contextului spațio-temporal al evenimentului 2 x 2p=4 puncte
Prezentarea adecvată a evenimentului 4 puncte / prezentarea parțială 2 puncte;
Adecvarea conținutului la cerința formulată (claritatea și coerența ideilor; echilibru între componentele compunerii) 2 puncte / conținut parțial adecvat 1 punct
Respectarea limitelor de spațiu indicate: 2 puncte
Notă!
12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziției: 1 punct
– coerența textului: 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conținutului – 2 puncte.; adecvarea parțială – 1 punct: 2 puncte
– ortografia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
– punctuația (0 erori: 2 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
– așezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
În urma evaluării finale, s-au obținut următoarele rezultate:
REZULTATE ÎNREGISTRATE
CU NOTE
ÎN PROCENTE
Comparând rezultatele evaluării inițiale (Figurile 1 și 2) cu rezultatele evaluării finale (Figurile 3 și 4) ale clasei experimentale se observă că s-a produs o schimbare vizibilă, o îmbunătățire substanțială a rezultatelor obținute de către elevi. Ca urmare, unul dintre obiectivele stabilite în urma testului inițial (reducerea procentului de elevi cu rezultate foarte slabe la învățătură) a fost atins cu succes. Dacă în urma testului inițial peste 64% dintre elevi au obținut note sub 5, în urma testului final doar 28% s-au situate sub acest nivel. Remarcăm, de asemenea, că numărul elevilor care au obținut note între 8 și 9 a crescut considerabil: 3 elevi au obținut note între 8- 8,99 ( la evaluarea inițială 1 elev) și 5 elevi note între 9 – 9,99, (la evaluarea inițială niciun elev nu a obținut nota 9). Ca urmare, utilizarea metodelor de simulare în cadrul orelor de literatură a asigurat învățării un caracter conștient, elevii abordând cu plăcere textul literar pe care îl privește cu un interes mai crescut, stimulându-și astfel motivația intrinsecă și exersându-și deprinderile de comunicare și cooperare atât de necesare, testându-se astfel ipoteza de la care am pornit această cercetare.
CONCLUZII
Misiunea educativă a literaturii, aceea de „artă a cuvântului”, este unanim recunoscută datorită multiplelor ei valențe estetice, morale, intelectuale și emoționale. Literatura nu este doar o poveste, o poezie sau simplă fantezie creatoare, constituie o componentă fundamentală a disciplinei limba și literatura română prin prisma căreia se pot obține deprinderile și priceperile de a opera cu instrumentele muncii intelectuale.
Studiul pe care l-am realizat în această lucrare și-a propus o identificare a celor mai potrivite strategii, metode și procedee didactice prin care să apropii elevii de textul literar, pentru a-i ajuta să deprindă mai ușor tehnicile de analiză, să asimileze noțiuni de teorie literară și să-și formeze limbajul critic necesar exprimării propriilor opinii referitoare la operele citite. Am abordat această temă prin prisma metodelor de simulare, a jocului de rol și a dramatizării, deoarece am observat că elevii devin mult mai receptivi, își exprimă mult mai ușor ceea ce gândesc sau simt, având în vedere că nu întotdeauna găsim cuvintele potrivite pentru a transmite celor de lângă noi adevărul, iar prin interpretarea unor roluri, elevii reușesc să transmită mult mai bine și controlat mesaje, îmbinând armonios limbajul verbal cu cel nonverbal și paraverbal.
Astfel, prin dramatizare, elevii au avut ocazia de a judeca corect faptele, comportamentele, atitudinile și sentimentele personajelor. Prin jocul de rol au trăit bucuria și satisfacția reușitei unei activități realizate în totalitate: de la costumație, până la regie și interpretare. Au avut, de asemenea, ocazia de a înțelege meritele muncii în echipă, descoperindu-i caracterul atrăgător și inedit. Utilizarea dramatizării ca metodă de activizare pentru înțelegerea textului la lecțiile de literatură română a contribuit în mod cert la îmbunătățirea competenței de comunicarea în cadrul grupului, atât în ceea ce privește relația elev-elev, cât și a celei elev-profesor, la dezvoltarea unor aptitudini artistice și lingvistice, la exersarea comportamentelor prosociale, în echipă sau grup, dar și la adaptarea comportamentului profesorului la respectivele situații educaționale.
Utilizarea acestor metode nu constituie un element de noutate, dar valorificarea mai frecventă a lor în cadrul orelor de literatură română ar putea trezi un mai mare interes al elevilor față de această disciplină și i-ar ajuta să-și dezvolte o personalitate sănătoasă, echilibrată, alimentată de încrederea pe care le-o dă stăpânirea de sine și cunoașterea celor din jur. Se știe că teatrul a constituit dintotdeauna un mijloc de a păși înspre ceea ce este autentic în firea omenească și utilizarea lui poate constitui o alternativă modernă pentru predarea disciplinei Limba și literatura română, întrucât crează premisele unei abordări interdisciplinare care pot fi puse în practică prin numeroase proiecte educaționale, menite să suscite interesul elevilor pentru o dezvoltare armonioasă a propriei personalități. Activitatea dramatică le-a permis elevilor să-și manifeste laturile personalității sub toate aspectele, să-și stimuleze creativitatea, să-și formeze deprinderi de a lua atitudine față de aspectele din jurul lor, să emită judecăți de valoare ca urmare a situațiilor – limită create, prin intrarea în pielea personajelor interpretate și empatizarea cu acestea, să-și descopere trăiri și emoții de care nu erau conștienți până atunci.
În concluzie, jocurile de rol și dramatizările au un impact deosebit în dinamica orelor de literatură, netezind căile către îndeplinirea competențelor specifice, precum și în dezvoltarea aptitudinilor comunicaționale și artistice în rândul elevilor, dovadă fiind rezultatele pozitive pe care le-am obținut utilizând aceste metode.
BIBLIOGRAFIE
SURSE LITERARE
Caragiale, I.L., Momente și schițe, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982
Caragiale, I.L., Teatru, Editura Litera, Chișinău, 1997
Caragiale, I.L., Nuvele și povestiri, Editura Corint, București, 2007
Creangă, Ion, Amintiri din copilărie, în volumul Povești. Amintiri. Povestiri, Editura pentru literatură, București, 1964
Mușatescu, Tudor, Titanic Vals, Editura Herra, Brașov, 2009
Sadoveanu, Mihail, Baltagul, Editura Minerva, București, 1975
LUCRARI DE SPECIALITATE
Bocoș -Mușata, Dacia, Instruirea interactivă: ghidul profesorului, Polirom, Iași, 2013
Cheroiu, Mariana, Kuttesch, Nicoleta, Mușat, Mihaela, Nichitov, Florentina, Limba și literatura română: Evaluarea Națională: clasa a VIII-a, Editura Niculescu, București, 2015
Chiprian, Cristina, Ciupercă, Livia, Alternative didactice: limba și literatura română, Editura Spiru Haret, Iași 2002
Cojocăreanu, Gabriela, Vâlceanu, Alina, Didactica specialității: Limba și literatura română- liceu, Editura Arves, Craiova, 2008
Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu, Ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Emia, Deva, 2004
Crișan, Alexandru, Modalități de interpretare a textului literar, Editura Societății Științifice și Filologice, București, 1981
Cucoș, C-tin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Iași, Ed. Polirom, 1998
Eftimie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii, Editura Paralela 45, Pitești, 2003
Ghițulescu, Mircea, Istoria literaturii române: dramaturgia, Ediția a II-a, Editura Tracus Arte, București, 2008
Goia, Vistian, Metodica predării limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008
Gurtavenco, Mariana, Sasu, Adina-Elena, Analiza textului literar în gimnaziu: modele, exerciții, teste, Editura Aula, Brașov, 2007
Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014
Ionescu, Miron, Radu, Ion, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
Mîndra, V, Istoria literaturii dramatice românești, vol. I: De la începuturi până la 1890, Editura Minerva, București, 1985
Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2008
Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru susținerea examenelor de definitivare și de acordare a gradelor didactice, Editura Corint, București, 2010
Pavelescu, Marilena, Gîtlan, Daniela “Activități și evaluăti interdisciplinare și transdisciplinare la limba și literatura română pentru clasele VII-VIII”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2011
Petraș, Irina, Fabrica de literatură urmată de Mic dicționar de teorie literară și Literatura lumii în repere cronologice, Editura Paralela 45, Pitești, 2003;
Pestrea-Suciu, Steluța, Țion, Alexandru (coord.), Istoria literaturii române din perspectivă didactică: dramaturgia, Editura Paralela 45, Pitești, 2002;
Sânmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române: provocări actuale pentru profesor și elev, Editura Art, București, 2014;
Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel – Didactica limbii și literaturii române, I (2005) și II (2006), Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural
Stoica, Adrian, (coord.) Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București, 2000
Ubersfeld, Anne, Termenii cheie ai analizei teatrului, Editura Institutul European, Iași, 1999
MANUALE ȘI PROGRAME ȘCOLARE
Crișan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Limba română: manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2006
Iancu, Marin, Limba română: manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, București, 2000
*** Programa școlară limba și literatura română, 2009, clasele V-VIII
WEBOGRAFIE
http://www.edu.ro
http://www.didactic.ro
http://www.scribd.ro
Abrevieri, sigle și semne
etc. = etcetera, ,,și celelalte”
ibid = ibidem ,,de același autor”
p. = pagina
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
privind lucrarea metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I
Subsemnata, Caloian N. Florentina, cadru didactic la Școala Gimnazială “Mexic”, din localitatea București, sector 3, cu domiciliul în București, act de identitate CI, seria RZ, nr.007953, Tel. 0722682275, E-mail.: florentina.jagate@yahoo.com, înscrisă în seria 2016-2018 pentru examenul de acordare a gradului didactic I, cunoscând dispozițiile articolului 292, Cod penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere următoarele:
a) Lucrarea metodico-științifică cu tema “Abordări interdisciplinare în studiul textului dramatic în învățământul gimnazial” a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b) Nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) Nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate sau fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv dacă sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatei Caloian N. Florentina;
d) Lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs. Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară la predarea lucrării metodico-științifice pentru obținerea gradului didactic I, în vederea evaluării și a acceptării pentru susținerea finală;
Data, Semnătura,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Partea De Cercetare A Mea [305402] (ID: 305402)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.