PARTEA 1. FUNDAMENTAREA TEORETICO -METODOLOGICĂ ȘI DESIGNUL [612628]

1

Cuprins

PARTEA 1. FUNDAMENTAREA TEORETICO -METODOLOGICĂ ȘI DESIGNUL
PROIECTULUI DE CERCETARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOSOCIALĂ ………………….. 4
1. Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
2. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
3. Argumentarea alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
4.Problematica abordată și scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ……………… 7
5.Importanța și actualitatea cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
I. Fundamentarea teoretico -metodologică a lucrării ………………………….. ……………………….. 7
1.Perspective sociologice și psihologice relevante ………………………….. ………………………….. ….. 7
2.Relevanța subiectului ales în domeniul asistenței sociale ………………………….. ………………….. 9
II. Comportamente adictive, alimentare și sexuale și factorii care le influențează ………. 10
1. Atitudini,valori,obiceiuri care promovează consumul de alcool ………………………….. ………. 10
2. Atitudini,valori,obiceiuri privind substanțele adictogene (tutun, cafea) …………………………. 14
3. Atitudini,valori,obiceiuri și comportamente alimentare; consumul de fast -food …………….. 16
4. Atitudini,valori și obiceiuri privind comportamentele sexuale ………………………….. …………. 21
5. Sărbatorile și implicațiile lor; festivalul Woodstock ………………………….. ……………………….. 25
III. Consecințe ale abuzului și dependențelor; Adicții, Alimentație și Sexualitate ……….. 26
1. Probleme de sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 26
2. Probleme psiho -sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
IV . Designul metodologic al proiectului de cercetare și intervenție psihosocială ………….. 30
1. Problematica abordată și scopul proiectului ………………………….. ………………………….. …. 30
2.Locația și organizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31
3.Etapa cercetării de investi gare și evaluare inițială ………………………….. ……………………… 31
3.1 Interogațiile și obiectivele operaționale ………………………….. ………………………….. ………….. 31
3.2 Populația cercetată și lotul de subiecți investigați ………………………….. ………………………… 32
3.3 Metode și instrumente utilizate ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
3.4 Lista activit ăților planificate ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
4.Etapa intervenției psihosociale ………………………….. ………………………….. ……………………… 33

2
4.1 Problema psihosocială abordată ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
4.2 Obiective operaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 34
4.3 Grupul țintă, beneficia ri direcți și indirecți ………………………….. ………………………….. ……… 36
4.4 Metode, tehnici și instrumente utilizate în intervenție ………………………….. …………………… 36
4.5 Lista activităților aplicate în intervenție ………………………….. ………………………….. …………. 36
5.Etapa cercetării de evaluare finală ………………………….. ………………………….. ………………… 37
5.1 Interogații le și obiectivele cercetării de evaluare finală ………………………….. ………………… 37
5.2 Populația cercetării și lotul de subiecți cercetat ………………………….. ………………………….. .. 37
5.3 Metode și instrumente utilizate ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
PARTEA A 2 -A. PREZENTAREA REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI DE CERCETARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOSOCIALĂ ………………… 39
1.Prezentarea rezultatelor cercetării de investigare și evaluare inițială ………………………. 39
1.1 Atitudini privind comportamentele adictive ………………………….. ………………………….. ……. 39
1.2 Atitudini privind comportamentele alimentare ………………………….. ………………………….. … 40
1.3 Atitudini privind comportamentele sexuale ………………………….. ………………………….. …….. 41
1.4 Concluzii parțiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 43
2.Prezentarea rezultatelor intervenției psihosociale ………………………….. ………………………. 43
2.1 Creșterea nivelului de informare și conștientizare a riscurilor ………………………….. ……….. 43
2.2 Îmb unătățirea copingului în rezistența la presiunile grupului de egali asupra
comportamentelor adictive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 50
3. Prezentarea rezultatelor în etapa de evaluare finală ………………………….. ………………….. 55
3.1 Gradul de informare și conștientizare privind problematica abordată ………………………….. 55
3.2 Atitudini cu privire la efectele abuzului ………………………….. ………………………….. ………….. 56
3.3 Atitudini cu privire la activitățile desfășurate ………………………….. ………………………….. ….. 56
3.4 Capacitatea de Self -management ………………………….. ………………………….. …………………… 58
3.5 Perpetuarea inf ormațiilor dobândite ………………………….. ………………………….. ………………. 58
3.6 Autoevaluarea încrederii în sine ………………………….. ………………………….. ……………………. 59
3.7 Concluzii parțiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 59
PARTEA A 3 -A. EVALUAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ȘI RECOMANDĂRI
APLICATIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 61
1. Concluzii de ansamblu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 61
2. Considerații personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 61

3
3. Recomandări de ordin aplicativ ………………………….. ………………………….. …………………… 63
3.1Recomandări în planul cercetării științifice ………………………….. ………………………….. ……… 63
3.2Re comandări în planul politicilor și serviciilor ………………………….. ………………………….. … 63
4. Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 63
5. Direcții viitoare de cercetare și intervenție ………………………….. ………………………….. ……. 64
BIBLI OGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 65
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 68
ANEXA 1 GHID DE INTERVIU (evaluarea inițială) ………………………….. ………………………… 68
ANEXA 2 GRILA DE OBSERV AȚIE ………………………….. ………………………….. ………………… 70
ANEXA 3 RAPORT DE ACTIVITATE ………………………….. ………………………….. ………………. 71
ANEXA 4 GHID DE INTERVIU ( evaluarea finală -interviul individual ) ………………………… 72
ANEXA 5 GHID DE INTERVIU (evaluarea finală -focus grup) ………………………….. …………. 73

4
PARTEA 1. FUNDAMENTAREA TEORETICO -METODOLOGICĂ ȘI
DESIGNUL PROIECTULUI DE CERCETARE ȘI IN TERVENȚIE
PSIHOSOCIALĂ

1. Abstract

The present work reffers to the influences of the values, habitudes and beliefs over the
addictive, nutrition and sexual behaviours in Romania. The world we are living in is based on diversity
on every single plan, from language and appearance, to behaviours and attitudes, values and habitudes.
Regarding the traditions there is the same diversity here too because each and every country has its
own customs.
The human being is linked to the society since forever, always be ing interested to be part of a
group which has the same common interests and accepts him as a member. Humans, as social beings,
depend on their social status and how they are seen by the others. And because a nation keeps its
traditions and customs, they a re unconsciously transmitted , like an automatism, to the younger
generations, who will as well send them further, this way perpetuating these values and beliefs in space
and time.
Traditions, customs, values, beliefs are influencing our behaviour in the society because the
accent is on respecting and perpetuating them. Everyday, sometimes consciously, sometimes not, we
are contributing at their continuity because they are part of what defines us as humans, socialy
speeking. Besides, respecting traditions and customs bring along with them an increase of the
colectivity appartenence feeling, this being a common factor for the majority of its members.
I have chosen this subject because I want to highlight the impact that habitudes, customs and
values have on people, the significance they have in everyone's life and how they get to encourage
addictive, alimentary and sexual behaviours without us realising it. Also I would like to highlight the
danger we are exposed to because of these behaviours and the consequ ences that these excesses have.
What I will try to expose through all this work are the main factors that influence all three
types of behaviour, identified as holidays, social contexts, events, mentality and others. The alimentary
behaviours that we have since the early childhood are also one of my concerns that I will explain in my
paper work, in which way they influence our current eating behaviours and how they change during
social events or holidays. Another subchapter will be about sexual behaviours, I will try to find out if

5
and how they are influenced by values, habitudes and beliefs, the accent being on the early maturity of
children and their free acces to the internet which is very sexualized these days.
The main purposes of this paper are on one hand the highlighting of the values, beliefs,
habitudes, customs, traditions regarding the encouragement of addictive, alimentary and seaxual
behaviours in Romania, the effects they have on the society, and on the other hand the most consumed
substances, in what kind of combinations and what problems drift from them.
This subject is relevant for the social work domain because addictions are a major social
problem, and the rates of alcoholism and dependences are quite high in Romania. This issue affects
many other domains because a large part of the population who have an addiction will have trouble
with the labor market(the incapacity to deal with work), the medical system(regarding the
reabilitation), economical plan(personal and not only), family(which ma y suffer because of the
addictions of the family members), own personality, socializing. Because an addiction isn't only
physical, but psychological the social worker is needed to help with prevention, therapeutical and
support programmes.
The research I h ave done targets the analization of addictive, alimentary and sexual behaviours
on teenagers and adults. I chose the two age categories to observe the differences in perception, opinion
and habits, also the resemblances.
The intervention is based on preven tion and all the activities are focused around it both for the
teenagers and adults. In that chapter I will look for the similarities and differences between the
efficiency of the intervention on the two age categories and also their opinion, perception an d habits.

2. Introducere

”Omul este bun de l a natură, dar societatea este aceea care îl corupe” – Jean-Jaques
Rousseau

Lumea în care trăim este caracterizată, în primul rând de diversitate. Aceasta poate fi întâlnită
pe toate planurile, de la limbă și înfățișare, până la comportamente și atitudini, valori și habitudini. În
ceea ce privește tradițiile și obiceiurile fiecărei culturi, lucrurile nu sunt deloc diferite, întrucât și
acestea diferă de la o țară la alta, de la o regiune la alta și fac parte din specificul și unicitatea fiecăreia.
Și oameni i sunt unici, în felul lor de a gândi, în atitudinile pe care le au și în modul de a reacționa la

6
anumite situații, dar există și aspecte în care se aseamănă cu ceilalți, în special în ceea ce privește
valorile, habitudinile și credințele care influențează comportamentele adictive, alimentare și sexuale.
Omul este legat de societate încă dintotdeauna, fiind mereu interesat de a aparține unui grup
care are interese comune cu el și care îl acceptă ca fiind membru al acesteia. De aceea am ales să includ
acest citat de Jean -Jacques Rousseau pentru că subliniază scurt și clar ceea ce face societatea din
fiecare om în parte, cum îl ”corupe” să nu mai fie bun și să adopte comportamente sau atitudini care nu
îl caracterizează doar pentru a fi acceptat și tolerat de ceilalți.
Problema pe care am dorit să o abordez în prezenta lucrare vizează influența valorilor,
habitudinilor și obiceiurilor oamenilor asupra comportamentelor adictive, alimentare și sexuale în
spațiul românesc, mai exact care sunt elementele care favo rizează apariția acestor comportamente și
forma sub care se manifestă.

3. Argumentarea alegerii temei

Am ales această temă, deoarece doresc să subliniez impactul pe care habitudinile, obiceiurile
și valorile îl au asupra oamenilor, importanța pe care ace stea o au în viața fiecărui om și cum ajung
acestea să promoveze comportamente adictive, alimentare și sexuale fără ca noi să ne dăm seama de
acest lucru.
De asemenea aș vrea să subliniez la ce pericol suntem expuși și urmările pe care le aduc aceste
excese. În ciuda aparențelor, problematica generată de evenimentele sociale și felul în care ne
comportăm în cadrul acestora este un subiect ce poate fi dezbătut mai pe larg, are un impact social
mare.
În lucrarea mea, vreau să evidențiez faptul că impactul e ste chiar substanțial asupra oamenilor
asupra societății și chiar asupra sănătății și că ”răul” pe care acestea îl fac este de fiecare dată mascat de
frumusețea celebrării, a tradițiilor și a socializării. Cel mai important punct este semnalul de alarmă pe
care doresc să îl trag asupra faptului că oamenii se expun de multe ori inconștient la aceste pericole din
cauză că tradițiile au fost modificate și modernizate, punându -se accentul deseori pe excese și nu pe
semnificația evenimentului.
Un alt motiv pentr u care am ales această temă este acela că am dorit să evidențiez
comportamentele alimentare deprinse încă din copilăria mică, dacă și în ce fel comportamentele
sexuale sunt influențate de valori, habitudini și credințe.

7
4.Problematica abordată și scopul lu crării

Problematica acestei lucrări o reprezintă modul în care valorile unui om, habitudinile pe care
acesta și le formează de -a lungul timpului, dar și credințele personale sau colective pot influența
apariția și persistența unor comportamente de tip adi ctiv, alimentar și sexual care nu sunt întotdeauna în
conformitate cu ce este moral și etic, sau care aduc probleme individului sau societății.
Scopurile generale lucrării sunt pe de o parte evidențierea valorilor, habitudinilor,
credințelor, obiceiurilor și tradițiilor în ceea ce privește încurajarea comportamentelor adictive,
alimentare și sexuale în România, efectele pe care acestea le produc în societate, iar pe de altă parte de
a afla substanțele care se consumă cel mai des, în ce combinații și ce pro bleme derivă din acestea.

5.Importanța și actualitatea cercetării

Importanța acestei lucrări este dată de dezavantajele ascunse ale unor valori, habitudini și
credințe care influențează și promovează comportamentele adictive, alimentare și sexuale. De ce le mai
multe ori, aceste comportamente nu sunt văzute ca fiind ceva rău datorită faptului că apar în contexte
sociale care le atribuie calități și beneficii.
Tema este una actuală, întrucât există puține studii în ceea ce privește alcoolul asociat cu
acest e tipuri de influențe, dar problemele creeate sunt existente și în ziua de azi, fiind promovate în
continuare. Alcoolul, substanțele adictogene, alimentele și sexul fac parte din viața omului și sunt în
continuare o problemă pentru societate, întrucât efec tele negative produse de acestea afectează atât
individul cât și persoanele din jurul său.

I. Fundamentarea teoretico -metodologică a lucrării

1.Perspective sociologice și psihologice relevante

În cartea sa, Droguri concomitente: alcool, cafea, tutun – factori de risc , autorul Dr. C.
Stavros folosește cuvântul ”drog” pentru a se referi la toate substanțele care dau dependență, inclusiv
cafea, tutun, alcool, așadar mă voi referi și eu la droguri după modelul acesta, cuprinzând toate

8
substanțele. Daniela S imache (2010), folosește mai multe teorii sociologice care stau la baza
comportamentelor deviante în ceea ce privește consumul de droguri.
Cea mai des întâlnită și cea mai relevantă pentru orice tip de drog pe care oamenii îl consumă
este cea a învățării sociale a lui E.H.Sutherland(1939, apud. Simache, 2010 , p.28 ) prin care explică un
comportament ca fiind învățat din cauza contactului cu persoanele care îl au. În ceea ce privește tema
aleasă, consider că aproape toate comportamentele umane sunt învățate de-a lungul vieții, fie că sunt
bune sau nu. La fel și valorile, habitudinile, credințele sunt însușite odată cu timpul, după ce le întâlnim
de câteva ori în viață și considerăm că avem nevoie de acestea. Prin procesele de imitare și copiere se
însușesc se turi de acțiuni care ulterior devin deprinderi, această teorie explică cum putem învăța să
reproducem comportamente adictive, alimentare sau sexuale din ceea ce vedem în jurul nostru, sau la
oamenii care reprezintă modele pentru noi.
W.E.McAuliffe și R.A. Gordon(1980, apud. Simache, 2010 , p.27 ) explică pri n teoria întăririi
faptul că există o anumită legătură dintre existența unei întări,fie că aceasta este pozitivă sau negativă.
Repetarea consumului este motivată direct prin faptul că individul experimente ază anumite senzații
plăcute atunci când consumă, dar și senzații negative precum dureri, senzație de rău sau disconfort
instalate la apariția sevrajului.
Prezența comportamentelor neadaptate la membrii familiei este considerată una din cauzele
utilizări i abuzive a substanțelor(Waldrom,1998 apud. Simache, 2010 , p.30 ). La fel ca și în cazul teoriei
învățării sociale, și această teorie se poate aplica în cazul învățării de la membrii familiei a obiceiurilor
adictive, mai ales de sărbători sau în alte contex te sociale când acestea sunt mai evidente, mai dese și
cu un impact mai mare asupra individului.
”Teoria pseudomaturității sau dezvoltării precoce(Newcomb, 1996) ia în considerare impactul
negativ pe care -l poate avea experimentarea rolurilor adulte prea timpuriu. Conform acestei teorii există
două etape de maximă importanță: tranziția de la copilărie la adolescență când apare pubertatea și
tranziția de la adolescență când apare adultul tânăr.”(Simache, D., 2010 , p.31 ).
”Teoria socializării primare(Oetting și colab., 1998) pornește de la ideea că atât
comportamentele prosociale cât și cele deviante sunt învățate în cadrul socializării primare”(Simache,
D., 2010 , p.31 ). În comportamentele deviante se încadrează și consumul de substanțe adictogene sau
comport amentele sexuale neobișnuite, așadar se întărește teoria învățării care ne atenționează cu privire
la faptul că prin imitare copiii învață acest tip de comportamente.

9
2.Relevanța subiectului ales în domeniul asistenței sociale

Asistența socială este un a dintre meseriile nobile, deoarece grija, protecția pentru cei
defavorizați și empatia pe care o oferi acelor oameni sunt înnăscute. După părerea mea trebuie să te
naști cu valorile unui asistent social ca să faci față provocărilor.
Subiectul valorilor ș i habitudinilor care influențează comportamentele adictive, alimentare și
sexuale are relevanță în domeniul asistenței sociale prin faptul că adicțiile sunt o problemă socială
majoră, iar ratele de alcoolism și dependențe sunt destul de mari în România. Ia r dacă o mare parte din
cetățenii români se confruntă cu probleme de adicții, sunt afectate implicit și alte domenii precum piața
forței de muncă(incapacitatea de a face față la muncă), sistemul medical(în ceea ce privește
reabilitarea), planul economic(pe rsonal, și nu numai), familia(care poate avea de suferit de pe urma
adicției unuia sau mai mulți membri), personalitatea proprie(care se schimbă radical), socializarea(care
se diminuează sau dispare complet). Deoarece o adicție nu există doar la nivel fizi c, ci și la nivel psihic,
aici intră munca unui asistent social, atât prin programe de prevenție, cât și prin programe terapeutice și
suport(Băican,2014)
Legea 47/2006 în ceea ce privește serviciile sociale, menționează în secțiunea 1, articolul 16
că serv iciile sociale sunt organizate într -un sistem flexibil, multidisciplinar și coordonat și pot fi
furnizate în sistem integrat cu serviciile de sănătate, învățământ, locuire, ocupare a forței de muncă și
altele asemenea, în funcție de complexitatea situației .Așadar, relevanța acestei teme în domeniul
asistenței sociale este dată de aria de activitate în care trebuie acționat cu specialiști care cunosc nevoile
pe care omul le are și înțeleg deciziile pe care acesta le ia în ceea ce îl privește, dar mai ales că trebuie
acționat pe mai multe nivele pentru a -l ajuta să depășească o situație problematică.
Asistența socială desfășoară de mult timp acțiuni de prevenție pe diferite planuri, iar dat fiind
faptul că adicțiile provoacă neplăceri pe mai multe planuri și a fectează mai multe sisteme ale societății,
inclusiv pe cel individual, atunci se explică relevanța temei alese. Oamenii tind să facă abuzuri, dar
dacă le este oferit și un motiv bine întemeiat precum o zi de naștere, o sărbătoare, un pretext de
socializare , un obicei, nevoia de a fi în rând cu ceilalți, etc., atunci el cu siguranță va profita de acest
motiv pentru a se integra. Contextele sociale multiple și presiunea grupului pot să îl influențeze pe
individ să dezvolte comportamente care în unele cazuri v or evolua în dependențe. Un alt aspect
important de precizat este rolul pe care părinții îl au în dobândirea de comportamente a copilului lor.

10
Așa cum este afirmat și dovedit, copiii imită tot ce văd la părinții lor, mai ales la vârsta
antepreșcolară cân d încep să își construiască personalitatea și iau de la adulții din jurul lor acțiuni,
atitudini, comportamente(Crețu, 2009). Așadar dependențele pot apărea și datorită modelelor parentale
pe care copilul le are și pe care le urmează negreșit, părinții fii nd printre factorii primari de socializare
și formare a copilului.

II. Comportamente adictive, alimentare și sexuale și factorii care le influențează

1. Atitudini,valori,o biceiuri care promovează consumul de alcool

Când vine vorba de alcool, ocaziile p entru a bea sunt nelimitate de evenimentele pe care omul
le are în fiecare zi: fie că și -a găsit un loc de muncă bun, sau a fost promovat, fie că a avut o ședință
încheiată cu succes, ori un pas major în viața lui (majorat, botez, logodnă, nuntă, casă nouă ), etc., omul
mereu va găsi un motiv să ciocnească un pahar cu prietenii. Și după cum bine știm, nici o dată nu se
rezumă totul la un singur pahar, ci se beau cel puțin trei sau patru sau chiar mai multe pentru că omul se
pierde în euforia momentului și nu realizează cât de mult a băut.
În România, sărbătorile naționale fac acest lucru și mai ușor de atins, deoarece avem multe
tradiții și obiceiuri frumoase, avem multe sărbători creștine sau nu, și ce e cel mai important, avem un
spirit care găsește bucuri e în orice moment. Principalele sărbători și evenimente pe care eu le consider
a promova cel mai mult consumul de alcool sunt: cei 40 de mucenici, Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile,
Paștele, nunta, înmormântarea și altele. Desigur că există mai multe evenime nte sau sărbători care
implică și promovează consumul de alcool prin obiceiurile și tradițiile pe care le au, însă am decis să
mă opresc la cele pe care le consider mai importante dintre acestea. V oi descrie în cele ce urmează
pentru fiecare sărbătoare, pr in ce anume acestea contribuie la perpetuarea ideii de consum de alcool.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici: În tradiția populară, bărbații beau 44 de
pahare cu vin, care se presupune că este sângele celor 40 de Sfinți Mucenici din cetatea Sev astei.
Diferența de numere provine tot din tradiție, întrucât creștinii spun că au fost 40 de martiri, însă tradiția
geto-dacă spune că au fost 44, atâtea zile fiind și între 9 martie (data la care sunt sărbătoriți mucenicii)
și 23 aprilie, când este sărbă torit Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Bineînțeles că este puțin exagerat să
credem că oamenii chiar beau 44 de pahare de vin, pentru că este fizic aproape imposibil și ar avea

11
urmări grave asupra sănătății, dar se beau 44 de guri de vin, în special în zona Mold ovei unde acest
obicei este mai bine păstrat și perpetuat decât în celelalte zone ale țării.
Crăciunul și obiceiul colindatului, care începe în 24 decembrie și continuă 2 -3 zile, se petrece
de obicei în grupuri, în familie, se fac vizite și se umblă cu col inda. Grupurile sunt diverse, pot fi de
copii, de oameni maturi, bătrâni, doar fete, doar băieți, tineri căsătoriți, etc. Aceștia merg pe rând la
casele tuturor celor din grup și colindă, fiind răsplătiți de cele mai multe ori cu o masă îmbelșugată și
cu alcool. În tradiția veche din Transilvania, ultimii colindători erau flăcăii, care aveau printre ei un
tânăr responsabil cu adunatul vinului ce îl primeau într -un butoi, iar un alt tânăr aduna darurile. Aceste
obiceiuri nu se mai păstrează, auzind din ce în ce mai rar grupuri care merg să colinde la necunoscuți și
când acestea totuși merg la colindat, așteaptă bani în schimb.
În zilele noastre, Crăciunul și -a pierdut din însemnătate și a devenit un concurs pentru a avea
cât mai multe și mai bune bucate, cas a să fie exemplar de curată și împodobită și să fie lăudate gazdele
pentru toate acestea. Gospodinele își compară mâncarea și prăjiturile între ele, în timp ce bărbații
povestesc cât de greu le -a fost zilele acestea să facă treabă prin casă, cumpărături și alte scurte drumeții
la magazine și rude. Așadar, Ajunul Crăciunului e despre mâncare, dar mai ales despre băutură pentru
că acel context de sărbătoare îndeamnă la a bea pe oricine. Oriunde mergi, la orice casă, ești întâmpinat
cu întrebarea ” ce să îți pu n de băut ” iar dacă răspunsul tău implică băuturi nealcoolice ești pus la colț
cu expresii de genul ” suc poți bea și în restul anului ” sau ” toți beau vin, hai să îți pun și ție ”. Deci
băutul de alcool este neapărat pentru că suc se bea doar în restul anulu i și toți beau vin acum, nu mai
contează altceva ci doar că acest consum de alcool a devenit o obligativitate de sărbători și presiunea
grupului de egali este mai presus de orice. Așadar, o persoană căreia nu îi place să consume foarte mult
alcool cu sigur anța o va face de sărbători pentru că nu are încotro.
Ajunul Anului Nou și Sf. Vasile fiind la o zi diferență una de cealaltă, le voi descrie împreună.
Ajunul Anului Nou, sărbătorit pe 31 decembrie în fiecare an, semnifică ultima zi din calendar,
încheiere a unui alt an plin de bucurii, provocări, momente mai puțin fericite, dezamăgiri și reușite.
Oamenii văd prin acest eveniment încheierea unui capitol din viața lor, urmând ca anul ce vine să fie un
nou început pentru ei. Paharul de șampanie de la miezul no pții, când ceasul bate ora 12 și anunță faptul
că am trecut în anul nou, este un moment cheie al acestei sărbători. Și cum oamenii sărbătoresc cu o
petrecere momentele importante, și de anul nou există una, în seara Ajunului de Anul Nou, când fiecare
își petrece ultimele clipe din acest an și primele din cel următor cu persoanele apropiate lor. Petrecerea
nu este prea diferită de altele, fiind și aceasta îmbelșugată și cu mult alcool. Alcoolul este pus în
ipostaza de a fi elementul -cheie pentu a te simți bi ne la o petrecere, iar la miezul nopții acel pahar de

12
șampanie care trebuie băut fără suflare, dintr -o dată pentru că se spune că doar așa vei avea noroc și îți
va merge bine tot anul. Prin urmare, trebuie să ingerezi o cantitate de alcool toata deodată, p entru că se
știe din străbuni că altfel o să îți meargă rău tot anul. Și cum noi oamenii ne temem pentru cum ne va
merge în viață ne punem încrederea în acel pahar de șampanie și în multele pahare de vin pe care
trebuie să le bem în prima zi din an, de Sf. Vasile ca să fim sănătoși tot anul.
Învierea sau Paștele este o sărbătoare marcată de semnificații multiple atribuite atât alcoolului
cât și mâncării. Dar vorbind despre alcool în acest capitol, voi sublinia acele aspecte care promovează
consumul acestuia . Astfel, în noaptea de Înviere, credincioșii merg la Biserică pentru a asista la slujba
ținută cu prilejul acestui eveniment, de unde merg acasă cu pahare pline de pâine (numită prescură în
Biserică) îmbibată în vin, denumit Paști. Aceștia trebuie să ia p e stomacul gol, înainte de fiecare masă o
lingură din acest amestec pentru că se spune că acest amestec simbolizează trupul și sângele lui Hristos
care s -a răstignit pentru noi pentru iertarea păcatelor. Paștele durează trei zile după noaptea Învierii, iar
oamenii își vizitează familia și prietenii pentru a petrece timp împreună, pentru a mânca și a consuma
băuturi alcoolice.
Aceste sărbători sunt considerate a avea o importanță semnificativă asupra indivizilor și
societății deoarece fie că sunt persoane r eligioase sau nu oamenii tot le sărbătoresc. În cele ce urmează
aș dori să descriu câteva sărbători care nu sunt neapărat legate de religie.
Botezul are legături cu religia, însă partea pe care indivizii pun mai multă importanță este
petrecerea de după. La botez, copilul născut este creștinat și astfel el devine parte a comunității
religioase, iar dup ă acest ritual urmează petrecerea pentru celebrarea acestui moment important al vieții
copilul ui. Petrecerea nu este foarte diferită de restul , fiind și aici implicat consumul excesiv de alcool
pentru că invitații trebuie să se bea în cinstea copilului ca acesta să fie sănătos și să își bucure părinții.
Majoratul este un eveniment recent apărut ca fiind celebrat cu atât fast și opulență. Dacă până
nu demult un majorat însemna să îți chemi toți prietenii la tine acasă și puteai să bei prima ta bere la
vârsta legală, lucrurile s -au schimbat. Dezvoltarea societății românești a început să preia modelul
american al aniversărilor de 16 ani și să îl transpună în petre cerea majoratului. Acum, majoratele
presupun închirierea unei săli mari unde să inviți rude și prieteni și unde invitații (fie ei majori deja sau
nu) fac excese în ceea ce privește alcoolul și de multe ori ajung să existe chiar și incidente. Din cele
obser vate la petrecerile de acest gen, adolescenții fac abuz de alcool pentru a părea mai grozavi decât
prietenii lor, cantitatea de alcool la care rezistă fiind etalonul pentru a determina ierarhia în ceea ce
privește cine este cel mai bun și mai grozav.

13
Bine înțeles că există și scenariul în care sunt constrânși de grupul de egali să bea cât mai mult,
pentru că altfel o sa fie stigmatizat și etichetat și o să își piardă statutul pe care îl au în cercul de
prieteni. Deasemenea, consumul în exces este determinat și de semnificația acestei petreceri pentru că
în acest moment mulți au atins vârsta la care este legal să consume alcool, vor profita de acest lucru și
vor exagera. La această vârstă mulți nu conștientizează consecințele medicale ale acestui abuz.
Un al t eveniment major din viața omului este nunta, un moment important care marchează
uniunea a două persoane și începutul unei vieți de familie. Nunta este evenimentul din viața omului,
care din câte am observat eu, implică cel mai mare consum de alcool dintr e toate celelalte evenimente,
după observațiile mele de -a lungul timpului. Consumul de alcool pentru sărbătorirea acestui eveniment
începe de la cererea în căsătorie când cei doi vor consuma probabil vin sau șampanie pentru a marca
acest moment, iar mai ap oi vor urma nenumăratele petreceri cu prieteni și rude tot din același motiv.
Mai apoi este pețitul, când tânărul merge în mod oficial la părinții fetei pentru a -i cere mâna
unde din nou se va consuma alcool deoarece acesta a devenit simbolul petrecerii ș i celebrării unui
moment. Nașii care le vor fi părinți spirituali ai cuplului trebuie întrebați dacă vor să le facă această
onoare și bineînțeles se duce și un dar pentru ei, iar dacă răspunsul este pozitiv se va consuma alcool
din nou pentru a celebra fer icitul eveniment.
Deasemenea, mai nou se organizează petrecerea burlacilor și a burlăcițelor, un ritual al ultimei
seri ca persoană necăsătorită, unde totul e permis inclusiv consumul excesiv de alcool care face
atmosfera să fie mai destinsă și mai veselă . Apoi urmează momentul nunții propriu -zise, unde am
observat exemplul perfect de rezistență la alcool al omului în ciuda faptului că bea toată ziua. Așadar,
de dimineață se dă startul consumului de alcool cu bine -cunoscutele băuturi pentru a elimina emoți ile,
iar apoi pe tot parcursul ceremoniei momentele culminante sunt marcate cu un pahar de băutură. De la
pregătitul mirelui și luatul său de acasă, apoi când sunt luați și nașii, după care urmează să fie luată
mireasa, se merge la starea civilă și la bise rică, toate aceste momente sunt finalizate cu ciocnirea și
consumarea unui pahar de băutură. Petrecerea de după este plină și ea de momente care trebuie marcate
cu un pahar de vin sau bere, exemple fiind dansul mirilor, tăiatul tortului, furatul mirelui și al miresei,
toasturile în cinstea mirilor și vizita acestora pe la fiecare masă. Deasemenea și între aceste momente se
consumă alcool deoarece este o petrecere și oamenii beau alcool pentru că așa se simt bine și
dezinhibați.
Pentru că alcoolul este preze nt în viața omului de la început până la sfarșit, slujba de
înmormântare a acestuia implică și ea consum de alcool, deși aici alcoolul nu mai are atribuită calitatea

14
de celebrare, ci aceea de părere de rău. Se consumă alcool sub formă de pomană pe care fam ilia
îndoliată o oferă celor prezenți.
”În European Status Report on Alcohol and Health 2014 este prezentat un profil de țară.
Conform acestui raport, consumul de alcool pur/capita 15 ani+ a crescut în perioada 2008 – 2010 la 10.4
litri, față de 8.8 litri, consum înregistrat în perioada 2003 -2005, în timp ce rata consumului de acool
neînregistrat s -a menținut la valoarea de 4 litri/capita 15 ani+. Consumul mediu de alcool înregistrat în
anul 2010 în rândul băutorilor (de ambele sexe) este de 21.3 litri alco ol pur/capita 15 ani +.
Consumatorii de alcool de sex masculin au înregistrat un consum de 30.7 litri/capita, depășind de
aproximativ trei ori consumul de alcool în rândul femeilor (10.9 litri). 14.3% din populația 15 ani + nu
a consumat niciodată alcool. Aproximativ 18% din populația 15 ani + au renunțat la consumul de
alcool, iar 32.4% se declară abstinenți în ultimele 12 luni. În anul 2010, prevalența episoadelor de
consum dăunător de alcool a fost de 18.7 % în rândul bărbaților băutori (13.7 % din popul ația de sex
masculin), respectiv de 2.7 % în rândul femeilor băutoare (1.7% din populația de sex
feminin). ”(Analiză situație alcool, 2015)
Toate aceste obiceiuri și valori pe care societatea românească le are, promovează consumul de
alcool și reprezintă m otivații socio -culturale ale acestui aspect. Prin perpetuarea obiceiurilor, valorilor,
habitudinilor pe care aceste sărbători le implică se întâmplă același lucru cu promovarea consumului de
alcool prin aceste evenimente, deoarece concepția generală este a ceea că alcoolul este un simbol al
sărbătoririi, al stării de bine și al marcării momentelor importante. De la botez și până la înmormântare,
viața unui om și trecerea lui în alta este marcată prin consum de alcool.

2. Atitudini,valori,obiceiuri privind s ubstanțele adictogene (tutun, cafea)

Deși din punct de vedere legislativ nu este considerat ilegal, tutunul este încă văzut ca un drog
datorită faptului că substanțele din acesta creează dependenț ă. Tutunul este încadrat în categoria
plantelor narcotice ș i otrăvitoare datorită semnelor care dovedesc acest lucru atunci când consumi
pentru prima dată tutun, și anume amețeli, dureri de cap, greață, tremur în tot corpul, etc. (Dr. C.
Stavros, 1988). ”Un studiu publicat de Comisia Europeană în anul 2014 arată c ă 27% din populația
României fumează, în timp ce media Uniunii Europene este de 26%, 13% au fumat și s -au lăsat(UE –
20%), iar 60% nu au fumat niciodată(UE -54%), iar consumul acestora se mărește în contexte sociale, în

15
special a acelora care implică și consu mul de alcool sau cafea. ” (Analiză situație Campania
Antifumat,2005)
Mai mult decât atât, deși legea încearcă să se impună cu privire la vârsta legală pentru a fuma,
aceasta este deseori ignorată și nerespectată, inclusiv la comercializarea tutunului cătr e minori.
Chopra (2003) afirmă că deși fumatul este ilegal pentru adolescenți, mai mult de trei milioane de
fumători sunt aceștia. Tot el spune că popularitatea tutunului a crescut în momentul în care au apărut
țigaretele rulate, iar oamenii nu mai erau ne voiți să îl mestece, prizeze sau fumeze în pipe, iar acest
lucru, consideră el, este unul dintre motivele pentru care oamenii sunt așa atrași de tutun.
Ceea ce influențează consumul de tutun este orice mijloc media care portretizează fumătorul
ca fiind so fisticat, cu o popularitate crescută, iar aceste impresii pozitive pe care le promovează sunt
văzute de adolescenți, chiar minori, care vor urma exemplul dat pentru că dorința de a fi popular și
sofisticat este enormă, mai ales la vârsta adolescenței. Iar pentru că tinerii au acces la mijloacele de
mass -media mult mai ușor astăzi, este și mai probabil ca aceștia să înceapă să fumeze pentru că așa au
văzut în filme, în videoclipurile muzicale sau imagini cu persoanele publice.
Tutunul este unul dintre elemen tele care se pliază temei mele deoarece este o habitudine
dezvoltată de om prin propria sa voință, sau influențat de modele parentale sau amicale. Ceea ce este și
mai interesant, este că acest tip de adicție pare să nu vină singur, ci însoțit de consumul d e cafea sau
alcool. Fumatul este văzut încă din adolescență ca ceva interzis, ceva care dacă faci ești considerat
rebel și matur, iar dacă mai există și exemple în jurul lui care să îi confirme acest lucru, este cel mai
probabil să crească numărul de fumăt ori.
O țigară la cafea, una pe drum spre metrou sau autobuz, când te plictisești sau când ai suferit
un șoc emoțional puternic, de foame, de sete, doar de văzul lumii sau pentru că așa vrei tu, din proprie
experiență spun că în general acestea sunt motive le pentru care cineva fumează, nu pentru că nu poate,
nu pentru că nu se poate lăsa de ele, pentru că e obișnuit, pentru că se plictisește, pentru că așa și -a
creat un obicei.
Mulți dintre noi nu ne putem imagina cum ar începe o dimineață fără o cană fierb inte de cafea,
indiferent cum este preparată aceasta: mai tare, mai slabă, cu/fără zahăr sau lapte, îmbunătățită cu
diverse arome, etc. Acea băutură cu efect energizant care ne ajută să ne începem ziua este, după părerea
mea, la fel ca și fumatul. O bem pe ntru că așa ne -am obișnui, pentru că așa ne -am impus în minte că
altfel nu se poate, sau găsim scuze că altfel nu ni se pune în mișcare tranzitul intestinal, că altfel am
tensiunea mică, nu mă pot trezi și sunt morocănos întreaga zi.

16
Fumatul și consumul d e cafea vin adeseori combinate, deoarece modelul observat este că se
poate fuma fără să bei cafea, dar nu se poate bea cafea fără să fumezi, așadar majoritatea fumătorilor
vor consuma cel puțin o cană de cafea pe zi. Și aceasta este o habitudine pe care oa menii și -o impun
de-a lungul timpului și spun asta pentru că există un moment în care decidem că vrem să încercăm
cafeaua și din acel moment o vom privi ca pe o băutură necesară în viața noastră. Cafeaua este și un
factor socializator, deoarece este o băut ură delicioasă și nimeni nu poate refuza o invitație la o cafea,
”vino, și o să îți povestesc totul la o cafeluță”(Stavros, 1988, p.5)

3. Atitudini,valori,obiceiuri și comportamente alimentare; consumul de fast -food

Pentru a supraviețui zi de zi, omul ar e nevoie de alimente pentru a se hrăni și a -și asigura
aportul de energie necesar activităților zilnice, dar cert este că fiecare om are nevoi diferite în ceea ce
privește cantitatea. Fiind un comportament primar al omului este foarte ușor să nu facem dife rența între
ce este normal și ce nu, iar în funcție de particularitățile fiecărui om în parte putem omite sau putem
exagera în ceea ce privește mâncarea.
Principalele cauze ale comportamentelor alimentare neobișnuite le voi împărți în două
categorii care v izează excesul și abstinența. Excesul alimentar este cel mai ușor de obținut în contexte
sociale deoarece aici există norme nescrise stabilite care cer acest lucru, exemplu fiind și aici
sărbătorile și evenimentele importante, unde tendința generală se înd reaptă spre exces și diversitate. La
fel ca și în capitolul unde am dezvoltat habitudinile care promovează consumul de alcool, voi urma
aceeași linie și aici și voi descrie principalele sărbători și evenimente care promovează consumul
excesiv de alimente.
De departe, cea mai importantă sărbătoare a populației României este Crăciunul, o sărbătoare
specifică anotimpului iarna, un prilej pentru reuniuni cu familia și timp petrecut cu aceștia. Dar
perioada sărbătorilor de iarnă începe cu data de 6 decembrie câ nd este sărbătorit Sf. Nicolae și care a
devenit în timp prevestitorul acestor cadre festive de iarnă. La țară, fetele frământă plăințele pe care le
ung cu ou și apoi așteaptă băieții să vină să le guste, iar copiii abia așteaptă să descopere ce le -a lăsat
moșul în ghetuțele frumos aranjate și puse sub geam. Cu timpul, cadourile din ghetuțe au trecut de la
fructe și prăjiturele la fel de fel de dulciuri și gustări nesănătoase pe care copiii le mănâncă de obicei în
acea seară.

17
După această sărbătoare mai mu lt pentru copii, urmează data de 20 decembrie care este ziua
de Ignat. În această zi se sacrifică porcul pentru a marca trecerea de la atmosfera de cotidian la cea de
sărbătoare, prilej cu care oamenii sărbătoresc venirea oficială a sărbătorilor de iarnă. La această
manifestare de obicei se adună, mai ales la țară, mai mulți membri ai familiei sau chiar și vecini care
vor lua parte la ritualul de sacrificare. Totul este bine pregătit dinainte, iar bărbații se ocupă de
sacrificarea porcului cât mai repede cu putință pentru a nu -l chinui, iar femeile pregătesc vesela
necesară pentru a sorta carnea și tot ce mai trebuie. Acest obicei încă se păstrează, iar din acel porc se
pregătesc pe lângă bucăți de carne, tot felul de preparate din diverse organe sau părți a le corpului
animalului. Cele mai frecvent întâlnite alimente preparate din porc sunt cârnații, caltaboșii(organe de
porc și orez), toba(picioare de porc, cap, limbă și șorici fieți în aspic), piftia(aproximativ la fel ca toba),
slănina de gușă (care conțin e și carne), slănina, jumări(cuburi de grăsime prăjite), șorici(pielea), șuncă,
untură(grasime ce rămâne în urma preparării jumărilor) și bine -cunoscuta ”pomana porcului”(o tocană
de carne, slănină care se servește cu mămăligă de obicei). După sacrificarea porcului toți cei prezenți
sunt invitați de către gazde să mănânce din cele pregătite.
După această dată urmează Crăciunui, care începe să fie sărbătorit încă din Ajun, pe 24
decembrie. De la Ignat și până la Crăciun gospodinele se întrec să pregătească m ulte preparate pentru
a-i servi pe toți cei ce îi vizitează și să aibă și de unde să aleagă, sau chiar să guste din fiecare, pentru că
așa sunt oamenii învățați să fie ospitalieri și generoși. Masa de Crăciun este la fel de mare precum este
și sărbătoarea în sine, gospodinele preparând pentru fiecare etapă a mesei câte 2 -3 preparate pentru a
avea toți ce să aleagă și pentru a -i mulțumi.
Astfel, la antreu, pe masa de Crăciun se pot vedea aperitive de mezeluri și brânzeturi, salate
(de vinete, de ciuperci, d e conopidă, etc.), roșii umplute cu cremă de brânză, șuncă umplută cu hrean,
etc. Primul fel este de obicei o supă, deoarece ciorba se face de Anul Nou, iar cel mai adesea aceasta
este fie de pui, fie de vită, fierbinte și perfectă pentru vremea de afară. Felul principal este de cele mai
multe ori reprezentat de cartofi sub diferite forme (piure, natur, gratinați, etc) și nelipsita friptură de
porc și de pui, sarmalele fierbinți și ruladele de carne. După toate aceste feluri, gospodina de obicei îi
servește pe oaspeți cu prăjituri, fursecuri, și multe alte dulciuri preparate în casă sau chiar un tort, dacă
s-a preparat.
La câteva zile după Crăciun, urmează a fi sărbătorit Ajunul Anului Nou, unde de asemenea se
prepară multe feluri de mâncare pentru a întâmp ina noul an cum se cuvine. În credința populară se
spune că așa cum te prinde Anul Nou, la fel îți va fi și restul anului, iar femeile se asigură că va fi cât
mai îmbelșugată masa pentru a rămâne așa anul ce vine.

18
Cele mai uzuale preparate pentru petrecer ea de Anul Nou sunt preparatele din pește, iar cele de
pui sunt total interzise deoarece există o superstiție care spune că peștele este un animal care înoată
doar în față, iar puiul scurmă pământul înapoi, iar pentru ca în viață să meargă doar înainte a a părut
această habitudine de a consuma pește. Masa de Anul Nou nu este prea diferită de cea de Crăciun,
exceptând faptul că acum se gătesc mai mult ciorbe nu supe, se consumă alimente sub formă de boabe
pentru prosperitate, iar la miezul nopții se consumă 1 2 boabe de struguri pentru fiecare lună a anului,
iar în funcție de gustul acelei boabe așa va fi și luna respectivă.
Învierea sau Paștele, fiind o sărbătoare a primăverii, aduce cu sine preparate cu alimente de
sezon, acum fiind momentul în care apar din nou legumele pentru salată. Iar sărbătoarea fiind cu o
tradiție care se învârte în jurul oului de Paște, acesta va fi punctul central al mesei festive. Preparatele
cele mai uzuale pentru această sărbătoare sunt ouăle fierte și vopsite, ouăle umplute cu găl benuș și pate
de porc, aperitivele cu melezuri, brânzeturi și legume pentru salată (roșii, castraveți, ridichi, ceapă
verde), friptura de porc sau de pui, piure de cartofi sau alt fel de garnitură pentru friptură, salată de
boeuf (legume pentru supă ameste cate cu maioneză și iaurt), drob de miel, friptură de miel, șnițele și
chiftele,etc. În afară de aceste preparate care sunt mai des întâlnite și pot fi consuiderate tradiționale, se
mai pot face, bineînțeles, și alt fel de mâncăruri pentru că nu există reg uli așa stricte în ceea ce privește
felurile de mâncare, ci mai degrabă reguli privind registul sau categoria de mâncăruri care se pot
prepara. Astfel, nu va fi privit cu ochi buni un preparat de pește la această masă de primăvară, sau
sarmalele, care sunt specifice Anului Nou respectiv Crăciunului și nu au ce căuta pe masa de Paște, dar
la fel este și viceversa.
În afară de aceste sărbători care au ca și caracteristică masa îmbelșugată, mai există câteva
evenimente sociale care la fel și ele au masa festiv ă bine stabilită, devenind o habitudine. Majoratele,
nunțile, zilele de naștere, botezurile, toate aceste evenimente au această ”tradiție” a mesei festive care
arată cam la fel de fiecare dată. O astfel de masă cuprinde aperitivele de mezeluri, brânzeturi și alte
preparate reci sau calde, dar care nu constituie un fel principal substanțial. După acest aperitiv urmează
o supă sau o ciorbă în funcție de preferițele celor care organizează evenimentul, urmat de un fel
principal care cuprinde de obicei fripturi sau preparate din carne și garnituri cu sau fără legume. Toate
acestea sunt culminate de un tort festiv care este simbolul petrecerii și a celebrării evenimentului, da pe
lângă acesta pe toată durata evenimentului invitații fie au pe mese platouri cu prăji turi, fructe și
dulciuri, fie există mese special amenajate doar cu prăjituri, dulciuri și fructe, uneori și fântână de
ciocolată. De obicei această masă este destul de consistentă deoarece un eveniment durează mai multe

19
ore și trebuie să țină de foame cel or prezenți, însă atâtea feluri de mâncare de aproape fiecare dată sunt
prea mult pentru cât se poate mânca, iar risipa este foarte mare.
Mâncarea s -a schimbat pe parcursul anilor, ceea ce pentru bunicii noștri era un măr sănătos
proaspăt cules din pom, pe ntru noi este un măr cumpărat de la supermarket, adus din import și tratat cu
o multitudine de substanțe pentru a arăta bine și a se păstra așa cât mai mult timp. Magazinele sunt
pline de produse bogate în grăsimi, zahăr și substanțe artificiale care provo acă senzația de poftă, astfel
contribuind la vânzarea lor în număr cât mai mare.
Din afirmațiile lui Chopra (2003) , mâncatul poate deveni ușor o dependență deoarece are cele
două principii ale oricărui drog: plăcerea și sevrajul. Sevrajul este dat în aces t caz de senzația de foame
intensă pe care omul o resimte atunci când nu mănâncă o perioadă de timp, iar simptomele sunt
neplăcute deoarece durerile de stomac, senzația de arsură dată de foame, sunetele de multe ori
stânjenitoare pe care le auzim, nu sunt pe placul nimănui. Iar plăcerea este dată imediat după ingerarea
alimentelor când senzația de foame dispare și toate simptomele ”sevrajului” nu se mai simt, ceea ce
autorul spune că ”ceea ce ne deranja devine acum plăcere ”.
Viața cotidiană ajută și ea la perpetuarea obiceiului de a mânca în diferite momente, dar și ce
fel de mâncare este consumată. Același autor (Chopra, 2003), în cartea sa, descrie situații le deranjante
de la servici sau singurătate a și furia ca fiind comportamente ce pot fi ameliorate cu mâncare, asociind
aceste situații cu stadiul de bebeluș când disconfortul era diminuat cu hrană.
Ritmul alert al vieții este și el responsabil de dobândirea unor comportamente alimentare
proaste, în sensul că viața este mult prea rapidă, totul este atât d e grăbit, încât foarte puțini mai au timp
sau sunt dispuși să gătească acasă, iar de cele mai multe ori mâncarea este fie comandată, fie este
preparată din alimente semi -gătite, fie este plină de produse cumpărate din supermarket și tratate pentru
a părea proaspete. Rezultatele studiu lui pe tema ”Reclamele la televizor ale restaurantelor fast -food și
influențele lor asupra obezității infantile” (Chou, Rashad, Grossman, 2008) , au confirmat faptul că
expunerea prelungită la reclame care promovează consumul de fast-food vor avea un impact
semnificativ și vor conduce la consumul de astfel de produse, datorită efectului psihologic pe care
reclamele le au prin felul în care sunt concepute și redate publicului.
Cercetările realizate pe tema mâncării fast -food (Baue r, Larson, Nelson, Story și Neumark –
Sztainer, 2009) sugerează că adresându -se factorilor sociali și de mediu precum aculturarea și
disponibilitatea mâncării de casă se poate reduce consumul de produse fast -food în rândul
adolescenților, deoarece mâncarea n esănătoasă este prezentă în aproape fiecare locuință iar acest lucru
nu face decât să promoveze și mai mult consumul. Lipsa timpului și programul încărcat și agitat de zi

20
cu zi fac ca această alegere în ceea ce privește alimentația să fie foarte ușoară, pe ntru că este mult mai
simplu să iei ceva de la un restaurant decât să mai pierzi vreme gătind.
Consumul de dulciuri deasemenea poate deveni o dependență, mai ales că ne este cultivată
încă din copilărie când suntem răsplătiți pentru orice faptă bună cu dul ciuri, toate cadourile ce le
primim conțin în mare parte produse dulci, iar glucoza fiind o sursă de energie primară pentru organism
vom simți nevoia mereu de ceva dulce. De asemenea modelul parental este și el vinovat de
comportamentele alimentare pe care le avem, deoarece copilul va imita ceea ce părinții fac din cauză că
ei sunt figurile lor autoritare și consideră că ceea ce fac ei este corect și așa trebuie să facă și ei. Un
studiu realizat pe această temă (Elfhag, Tholin, Rasmussen , 2008) confirmă ace st lucru, întrucât s -a
ajuns la concluzia că în funcție de nivelul de restricție al unei mese, impus de părinți, consumul de
legume -fructe/dulciuri -sucuri va varia. Astfel, ei au descoperit că o masă cu multe restricții de alimente
va rezulta un consum ma i frecvent de legume și fructe, în timp ce o masă mai puțin restricționată va
aduce cu sine un consum de dulciuri mai mare.
Un studiu pe tema consumului de mâncare locală în timpul unei excursii sau a sărbătorilor
(Kim, Eves și Scarles, 2009) ridică mai mu lte explicații pentru care oamenii aleg să consume mâncare
multă atunci când se află într -un alt context decât cel cotidian de acasă. Rezultatele studiului au arătat
că oamenii aleg să consume mâncare locală în excursii sau de sărbători pentru că este o ex periență
plăcută să mănânci ceva nou, pentru că astfel scapă din rutina zilnică, pentru că sunt sănătoase fiind
făcute din produse locale, pentru că astfel își pot lărgi cunoștințele despre acea cultură. De asemenea,
faptul că sunt în excursie îi aduce împ reună pe membrii familiei și pot povesti mai multe și mai bine la
masă, dar pot și face poze pentru a arăta prietenilor și a se lăuda. Unii oameni consumă diverse feluri
de mâncare atunci când călătoresc pentru că le place să își răsfețe simțurile cu difer ite arome și gusturi,
în timp ce alți consideră că o mâncare este bună dacă și restaurantul arată bine. Tot acest studiu explică
faptul că unii oameni sunt neofili în ceea ce privește mâncarea, adică iubesc să încerce mereu diferite
feluri de mâncare pe ca re nu le -au mai gustat. Bineînțeles că există anumite variabile care influențează
decizia oamenilor de a vizita pentru a gusta mâncare inedită, iar printre acestea se numără venitul,
timpul liber, nivelul de dezvoltare a transportului sau chiar și statusul marital.
Dacă până acum am discutat despre excesele care se fac în ceea ce privește consumul de
alimente, balanța se poate înclina și de cealaltă parte unde se află lipsa ori abținerea. Și aici există mai
multe cauze ale acestui comportament, în principa l fiind obiceiurile cultului religios sau dietele de
diferite tipuri.
Din punct de vedere spiritual, postul este văzut ca un sacrificiu pe care omul îl face pentru

21
divinitate. Penitența, așa cum este recomandată de persoanele bisericii, este o formă de ped eapsă fie
autoimpusă fie dată de un preot, care are ca scop ispășirea păcatelor, și constă în post și rugăciuni. În
timpul acestei perioade de post, oamenii ar trebui să se roage pentru a le fi iertate păcatele, însă de cele
mai multe ori acesta este privi t ca un fel de dietă pe care credincioșii trebuie neapărat să o țină pentru a –
și dovedi că sunt persoane religioase, dar și pentru a arăta celor din jur acest lucru.
Biblia prezintă postul nu ca pe o poruncă, ci ca pe ceva bun care ajută creștinii să își întărească
relația cu Dumnezeu. În practicarea postului se pune accentul pe lipsa mâncării, aceasta semnificând că
omul se lipsește de lucrurile lumești și se concentrează pe relația cu divinitatea în care crede. Deși de
cele mai multe ori postul este văzu t ca abținerea totală de la mâncare, sau ca evitarea produselor de
origine animală (carne, lapte, ouă, etc.), acesta poate fi împlinit prin abținerea de la orice, ”Orice lucru
la care poți renunța temporar pentru a te concentra mai bine asupra lui Dumnezeu poate fi considerat ca
post.”(1 Corinteni 7:1 -5).
Un alt comportament alimentar des întâlnit este dieta, deoarece multe femei, dar și bărbați,
sunt preocupați de silueta și sănătatea lor. Fie că este vorba despre o dietă pentru a slăbi sau de una
pentru a-și menține silueta, omul va fi atent la ceea ce mănâncă pentru a -și atinge scopul indiferent
dacă urmările sunt pozitive sau negative. Datorită modelelor oferite de persoanele publice și de
mijloacele mass -media, s -a stabilit ca o lege nescrisă un etalon de frumusețe pe care tot mai multe
persoane îl urmează sau la care aspiră.

4. Atitudini,valori și obiceiuri privind c omportamente le sexuale

După părerea mea, una dintre dimensiunile fundamentale ale omului este sexualitatea, pentru
că experiențele sex uale fac parte din viața obișnuită a omului și nevoia de reproducere este prezentă la
orice persoană în mod natural. Comportamentele sexuale nu ar trebui să fie un subiect tabu, întrucât
aceastea nu sunt ceva anormal atâta timp cât nu aduc nici un prejudic iu persoanelor din jur sau a
persoanelor participante la activitățile sexuale.
Din punct de vedere religios, orice fel de comportamente sexuale care nu au ca scop
procrearea sunt intolerate și deseori persecutate sau judecate, deoarece sunt considerate ne naturale și
păcătoase pentru Biserică. Discriminarea, judecarea și uneori chiar persecuțiile pot fi aplicate
persoanelor care practică activități sexuale nedestinate reproducerii, câteva exemple fiind masturbarea,
sexul oral, sexul anal, sexul între persoa ne de același sex, etc. Biserica privește negativ și alte aspecte

22
cum ar fi avortul, contracepția sau sexul înainte de căsătorie, deseori asociind aceste practici cu păcate
grave care nu pot fi trecute ușor cu vederea, întrucât sunt contrar învățăturilor r eligioase.
Cercetarea în domeniul sexualității (Nobre și Pinto -Gouvia, 2006) a analizat credințele sexuale
disfuncționale, iar la femei au fost identificați șase factori care pot influența: conservatismul sexual
(aspectul central al sexualității umane este actul sexual, iar toate celelalte forme de sex sunt considerate
deviante și păcătoase, femeile joacă un rol sexual pasiv iar virginitatea este o valoare importantă pentru
femeile necăsătorite), dorința sexuală și plăcerea ca păcat (sexul este o activitate specifică bărbaților, iar
femeile trebuie să își controleze impulsurile și plăcerea, întrucât sunt considerate păcate), credințe
referitoare la vârstă (dorința sexuală, orgasmul și plăcerea scad cu vârsta, mai ales în preajma
menopauzei), credințe referit oare la imaginea de sine (imaginea corpului este aspectul central al
sexualității femeilor), negarea afectivității primare (afecțiunea, dragostea și consensul între parteneri
constituie elementul central al sexualității oamenilor), maternitatea primară (ac tivitățile maternității
sunt principala sursă de plăcere la femei și procrearea este unicul scop al activităților sexuale),
conservatismul sexual(sexul înainte de căsătorie este inacceptabil, iar sexul trebuie să fie rapid,
direcționat spre actul sexual, f ără preludiu, cu bărbatul deasupra și să servească procreării),
puterea/nevoia femeii de control sexual (puterea sexuală a femeii este periculoasă, iar bărbații care nu
își pot stăpâni impulsurile vor cădea sub puterea femeii), credințele ”macho” (bărbații trebuie să fie
mereu pregătiți pentru sex, să satisfacă toate femeile și să reziste până la finalul actului), credințe
privind satisfacerea sexuală a femeii (este importantă satsfacerea femeii), atitudini restrictive privind
activitatea sexuală ( fantezii le, sexul anal, sexul oral sunt experiențe nesănătoase sau incorecte), sexul
ca un abuz a l puterii bărbatului.
Toți acești factori influențează activitățile sexuale și s -a descoperit că cel mai adesea se crede
că pe măsură ce înaintezi în vârstă, mai ales după menopauză, apetitul sexual scade semnificativ, că
femeile care nu sunt fizic atractive nu pot fi satisfăcute sexual, că acele credințe despre ”macho” și
satisfacerea sexuală a femeii sunt mult mai asociate cu disfuncțiile erectile decât cu alt fel de disfuncții.
De asemenea, credințele că bărbatul trebuie să fie mereu pregătit pentru un eventual act sexual pentru
că în caz contrar femeia îl va părăsi dacă nu este capabil de o erecție, nu îl face pe bărbat să sufere de
vreo disfuncție. Ca o concluzie g enerală, acest studiu susține că credințele sexuale și alte variabile
cognitive sunt doar o mică parte din multitudinea de factori implicați în problemele sexuale, dar că nu
sunt de neglijat și trebuie tratate cu importanță ridicată.
Comportamentele sexua le nu sunt influențate doar de credințele legate de acestea, ci pot fi
preluate din mediul înconjurător, mai exact din sursele mass -media care promovează sexualitatea ca

23
fiind ceva ce trebuie arătat pentru a fi destul de apreciat. Într -un studiu realizat p e această temă
(Collins, et.al., 2004) a factorilor care influențează comportamentele sexuale la adolescenți prin
expunerea prelungită la materiale televizate cu conținut ridicat de sexualitate, arată că multe
caracteristici ale respondenților pot fi consi derate semnificative pentru inițierea preludiului: vârsta mai
mare, prietenii cu vârstă mai mare, educația parentală scăzută, faptul că nu trăiesc cu ambii părinți, mai
puțină monitorizare din partea părinților, mai puțină religiozitate, sănătatea mentală sărăcăcioasă,
personalitatea căutătoare de senzații, comportamentul devinat și notele mici la școală.
Ce au mai observat cercetătorii este că pe lângă aceste caracteristici, expunerea la conținut
sexual televizat a rămas un pedictor consistent pentru iniți erea în acte sexuale printre cei care erau
virgini la primul interviu. Probabilitatea de a iniția atingeri ale sânilor sau a organelor genitale a crescut
cu 50% și se poate vorbi de o asociere a cantității de conținut sexual vizionat de adolescenți și avan sul
în comportamentul lor sexual în anul următor.
Factorii care au fost asociați pozitiv cu inițierea în activități sexuale în rândul persoanelor
virgine au fost vârsta înaintată, prietenii mai în vârstă, notele mici, angajarea în comportamente
deviante, ș i căutarea de senzații. Cei care au fost asociați cu o probabilitate mai mică de inițiere în
activități sexuale au fost monitorizarea parentală, educația parentală, faptul că stau cu ambii părinți,
dezacordul părinților cu privire la implicarea copilului l or în activități sexuale, religiozitatea și o
sănătate mentală bună.
Majoritatea studiilor efectuate pe acestă temă a comportamentelor sexuale accentuate în urma
sexualizării exagerate din televiziune, filme, muzică și reviste pun accentul pe importanța ed ucației
oferită de către părinți. După părerea mea, părinții joacă un rol important în educarea copiilor, iar
discuțiile deschise cu aceștia despre aspecte legate de sex și încurajarea comportamentelor pozitive pot
avea un impact substanțial în alegerea mo mentului pentru începerea vieții sexuale și a formelor în care
aceștia decid să desfășoare astfel de activități. O atitudine deschisă și sinceră din partea figurilor
parentale, dar care să nu fie prea restrictivă, vor avea rezultate bune în ceea ce priveșt e
comportamentele sexuale ale copilului.
Ca dovadă la cele spuse mai sus, un studiu realizat de Brown et.al (2006) concluzionează
faptul că expunerea la conținut sexual în videoclipuri muzicale, filme, televiziune și reviste accelerează
activitatea sexual ă a adolescenților și crește riscul de a se angaja în relații sexuale timpurii. Deși se
crede că părinții și școala ar fi zgomotoși și activi la acțiuni care au astfel de tendințe, studiile arată că
părinții rareori vorbesc din vreme și într -un mod consist ent cu copiii lor despre aspecte legate de sex,
iar școlile sunt limitate în ceea ce pot vorbi cu elevii, mandatați să promoveze doar abstinența până la

24
căsătorie și să discute ratele de eșec ale contracepției. În acest context de reticență de agenții
conv enționali de socializare sexuală, mass -media pot fi educatori puternici în ceea ce privește sexul
întrucât aceștia aduc imagini ale sexului ca fiind distractiv și fără riscuri.
Media poate servi ca un fel de covârstnic sexual perfect pentru adolescenți, a ducând modele
de adolescenți mai mari atractivi care se angajează în comportamente riscante care pot să nu fie
condamnat în grupul propriu de prieteni ai adolescentului consumator de media, după cum afirmă
același studiu. Adolescenții clasifică mass -media ca fiind o sursă importantă de informare sexuală,
programele de tip prime -time și videoclipurile muzicale centrându -se pe sexul înafara căsătoriei și care
promovează atitudini mult mai permisive despre acesta. Astfel, s -a ajuns la concluzia că tinerii de 1 2-
14 ani care au o ”dietă” mai grea de programe și materiale cu caracter sexual sunt mai predispuși, decât
cei care nu consumă atât de multe materiale sexuale, să se angajeze în activități sexuale aproximativ
doi ani mai târziu. Studiul susține puternic fa ptul că unul dintre cei mai protectivi factori împotriva
comportamentelor sexuale este cu certitudine comunicarea cu părinții despre sex și tot ce implică
acesta, și cu cât sunt mai detaliate și deschise discuțiile cu atât se va reduce prematuri tatea încep erii
vieții sexuale.
Alcoolul este considerat un factor important în trăirile oamenilor și i -a ajutat pe aceștia să se
simtă mai apropiați unii de ceilalți(Chopra, 2003). Așadar se poate asocia efectul acestuia asupra
comportamentelor sexuale ale oamenilor datorită acestui factor de apropiere pe care îl are, deoarece
oamenii consum ă alcool pentru că sunt plictisiți și au nevoie de ceva care să îi stimuleze să aibă trăiri
mai intense și inedite. Consumul mai poate fi pus și pe baza unor dureri, fizice și psi hice, pe baza fricii,
supărării sau a nevrozității. Pe lângă acestea, frustrările, senzația că nu se pot bucura în mod natural de
viață, stresul, senzația că nu pot face față la problemele ce le apar, vor orienta individul spre alcool cu
speranța de a -și găsi alinare, euforie, pace și liniște, dar și dorința de a experimenta senzațiile date de
acesta. Dependența de afrodisiace au efecte semnificative asupra comportamentelor sexuale, întrucât
acestea sporesc apetitul și performanțele sexuale și pot fi găsite în cele mai banale forme precum este
alcoolul, cocaina, stridiile, caviarul, etc.(Băican, 2014) Astfel, alcoolul este un principal afrodisiac
întrucât sunt stimulente pentru apetitul sexual și astfel pot favoriza apariția lor în diferite contexte, mai
degrabă decât ar apărea fără consum de alcool.
Comportamentele sexuale sunt influențate și de concepțiile pe care oamenii le au cu privire la
anumite aspecte ce țin de sexualitate și procreere, mai exact virginitatea, avortul și contracepția. Din
punctul meu de vedere, în funcție de opiniile pe care oamenii le împărtășesc în ceea ce privește aceste
trei aspecte, sunt influențate și comportamentele sexuale pe care aceștia le practică.

25
5. Sărbatorile și implicațiile lor; festivalul Woodstock

Festivalurile sunt cunoscute pentru manifestările muzicale pe care le conțin, pentru mulțimea
de oameni care au cel puțin o caracteristică în comun în funcție de specificul festivalului (ex. Stilul
muzical), pentru atmosfera plăcută și energică și pentru activitățile ce pot fi desfășurate în cadrul
festivalului. Din cele observate de -a lungul timpului, festivalurile au crescut în popularitate și se
organizează tot mai multe și mai diverse astfel de evenimente, iar de asemenea pot dura doar o zi sau
mai multe. Aspectele pozit ive ale unui festival ce durează mai multe zile, mai ales dacă este departe de
domiciliul participanților, sau dacă nu este în oraș, este faptul că se merge în camping și ești mereu
acolo. Iar în afara programului muzical zilnic, există numeroase activităț i menite să mențină nivelul de
distracție și energie a persoanelor.
Problema este că, fiind un festival, așadar ca o petrecere imensă în aer liber, intervin aceleași
probleme în ceea ce privește consumul abuziv sau consumul de substanțe interzise, și cu to ate că
securitatea face verificări la intrare, acestea nu sunt de ajuns și oamenii introduc în spațiul festivalului
droguri sau substanțe ilegale. Pentru că alcoolul este legal, nu se pun probleme în ceea ce privește
consumul excesiv, deoarece este un comp ortament acceptat social și care atâta timp cât nu aduce
prejudicii celorlalți oameni sau festivalului și bunurilor aferente acestuia, nu se vor lua măsuri în ceea
ce privește consumul de băuturi alcoolice.
Însă, problema drogurilor la festivaluri, există peste tot, după cum arată și acest studiu despre
festivaluri (Martinus, McAlaney, McLaughlin, Smith, 2010) care arată că marea majoritate a
participanților consumă alcool nu droguri, dar cei care consumă acestea din urmă combinau mai multe
tipuri. Cel mai popular a fost canabisul, urmat de ecstasy, cocaină, amfetamine, LSD și altele.
Un exemplu consistent de festival care implica un consum ridicat de droguri este celebrul
Woodstock, un festival muzical din orașul Bethel, New York. S -a realizat și un docume ntar bazat pe
acest festival, unde se pot observa atât momente muzicale, cât și comportamentele oamenilor din
timpul acestora. Acesta a câștigat și un premiu, ”Academy Award for Documentary feature”, iar fiind
produs de Warner Bros reprezintă un documentar valid și recunoscut, iar de asemenea a fost ales pentru
păstrare în Registrul Național de Film al SUA de către Librăria Congresului.
Documentarul prezintă momente muzicale ale artiștilor care au performat pe scena de la
Woodstock, dar și momente din fața scenei, unde oamenii erau prezentați și care reprezenta partea mai
interesantă a întregului festival. Senzațiile de la festival au fost transpuse brut pentru a surprinde esența

26
lor și pentru a evidenția comportamentele oamenilor pe parcursul celor trei zil e de pace și muzică,
mâncând, fumând marijuana dormind și făcând dragoste. Există și o replică a unuia dintre participanți,
care era surprins cu o țigară în mână și care confirma că ce are el este marijuana. De asemenea, scene în
care oamenii dau de la unu l la altul jointul, sau fumează și dansează sunt bine ilustrate pe parcursul
documentarului. Structura acestuia este cronologică, urmând firul logic al evenimentelor, și prezentând
tot festivalul, de la pregătirile de dinaintea acestuia și umplerea câmpulu i cu oameni, până la încheierea
festivalului cu oamenii care încep să plece.
Woodstock a fost un festival care, după cum spune și Helfrich(2010) în articolul său, a depășit
așteptările în ceea ce privește numărul de participanți, punând probleme legate d e mâncare, facilități
medicale, pompe de evacuare a apei, congestia traficului, accesul echipelor de curățenie în zonă. Mulți
rezidenți din apropiere au ajutat cu mâncare, apă, loc de parcare și camping pentru cei care au venit la
acest festival. Acuzații grele au fost aduse festivalului în acea perioadă, datorită multor persoane adepte
ale curentului hippie sau flower power, care spuneau că promovează comportamente greșite precum
nuditatea, consumul de droguri, sexul public și munții de gunoi ca o dovadă a degenerării caracterului
”hippie”.

III. Consecințe ale abuzului și dependențelor; Adicții, Alimentație și Sexualitate

1. Probleme de sănătate

Consumul de alcool, tutun, droguri, alimente sau comportamente sexuale poate părea
inofensiv la prima vedere și fără urmări și în unele cazuri așa este, mai ales că am vorbit anterior despre
toleranța socială în ceea ce privește consumul moderat. Dar în momentul în care este vorba de un abuz,
exces sau exagerare, limita de toleranță este depășită și pot apărea p robleme de diferite feluri.
Alcoolul este inofensiv în doze mici, uneori recomandat pentru prevenirea unor
afecțiuni, dar în cantități mari și repetate pot duce la diferite probleme. După cum spune studiul realizat
de Modoran C.și Modoran A.(2008), consec ințele medicale ale consumului excesiv de alcool dăunează
sănătății omului datorită faptul că generează probleme prin slăbirea reflexelor, a atenției și a gândirii
consumatorului, reduc câmpul vizual. Prin cele trei faze ale formei obișnuite de intoxicație alcoolică
,delimitate de către autori, se trece treptat de la euforie la incapacitatea de control. Faza de excitație
psiho -motorie, implică euforia, veselia, iritabilitatea ușoară și perturbarea motorie accentuată. Faza

27
ebrioasă este caracterizată prin me rs împleticit, exaltare, dezinhibiție și incoerență verbală. Faza de
somn este ultima din cele trei, în care se diminuează reflexele senzoriale, apare mirosul de acetonă a
respirației și se diminuează controlul sfincterian și pot apărea urinări sau defecăr i incontrolate în somn.
Onaca et.al., explică în studiul lor cele mai frecvente afecțiuni ce apar în urma consumului de alcool:
boli cardiace, boli digestive, boli ale sistemului nervs, boli ale sistemului hematopoetic, cancer, iar în
timpul sarcinii poate duce la sindromul alcoolic fetal (copilul poate dezvolta retard mintal, malformații
congenitale, favorizarea tulburărilor de comportament).
Drogurile sunt, pe lângă ilegale și condamnate social, factorii favorizanți pentru apariția mai
multor afecțiuni cu m sunt bolile de sânge(prin folosirea aceleiași seringi), pierdere în greutate, scăderea
apetitului, tulburări de personalitate, tulburări psihotice, insomnii, epuizare fizică, deces, transpirație
abundentă, dureri de cap, tahicardie, palpitații, stări de greață, dureri în piept, bruxism, paranoia,
tulburări de memorie/atenție/psihomotorii, bâlbâială, panică, depresie, halucinații, detașare de realitate,
deshidratare, oscilații ale pulsului, stop cardio -respirator, scăderea imunității, igienă personală prec ară,
astrită, afețiuni ale sistemului respirator, amețeli, iar toate aceste simptome variază în funcție de tipul
de droguri folosi te, cu precădere etnobotanicele (Botescu, 2011).
Fumatul este și el un comportament tolerat social de cei din jur, însă apar p robleme de sănătate
și în cazul acestuia datorită substanțelor nocive conținute de fumul acestuia. Bidian și Tache(2007),
susțin că fumatul afectează sistemul nervos (inhibă transmiterea sinaptică, apar desincronizări ale
undelor cerebrale), sistemul cardi ovascular (hipertensiune arterială, infarct miocardic, tahicardie,
vasoconstricție), sistemul respirator (diminuarea volumului expirator, deteriorarea schimburilor
gazoase alveolare, scăderea debitului respirator), metabolismul (blocarea eliberării insulin ei,
intensificarea producerii hormonilor tiroidieni). De asemenea, Todea et.al., prezintă fumatul ca fiind un
risc de dezvoltare a cancerului oral, pulmonar, esofagian, de col uterin și al vezicii urinare.
Comportamentele sexuale au și ele impact asupra oa menilor prin consecințele avortului asupra
corpului femeii, dar și a lipsei educației sexuale care are efecte asupra tuturor. Avortul, este în primul
rând responsabil de moartea multor femei, datoriră lipsei de echipamente necesare acestui tip de
intervenț ie, dar și al medicilor nepregătiți(Ciochină, Iftime, 2003). Cei doi autori susțin că cele mai
întâlnite complicații în cazul avortului sunt hemoragiile severe și prelungite, durerile pelviene
puternice, infecțiile pelviene, febra ridicată și inflamarea tr ompelor uterine. Cauza cea mai răspândită
este perforarea uterului care poate crea riscuri pe termen lung cum ar fi răni cervicale, sarcini
extrauterine, sterilitate, nașteri premature, septicemie. De asemenea, avortul este factorul determinant al
embolism ului lichidului amniotic ce apare în urma pătrunderii în sângele mamei a lichidului amniotic.

28
Avortul este considerat una dintre principalele cauze ale cancerului la sân și col uterin (datorită
schimbărilor bruște ale nivelului hormonilor) și cauzează risc uri la care mama se expune pe viitor, cum
sunt hemoragiile abundente, riscul de rupturi premature a membranelor, poziția anormală a fetusului,
greutatea scăzută a acestuia și chiar și ruperea trompei uterine.
Lipsa educației sexuale, pe lângă că poate cond uce la situația prezentată mai sus prin lipsa
informațiilor în ceea ce privește sănătatea sexuală și comportamentele corecte. De cele mai multe ori,
din lipsa primirii acestor informații, adolescenții se angajează în relații sexuale neprotejate sau
nesănăt oase. Datorită influenței media, despre care am vorbit în capitolele anterioare, sexul este văzu
ca ceva bun, amuzant și fără riscuri, însă situația este exact pe dos: sexul neprotejat și necugetat duce la
sarcini nedorite și avort, dar și la boli cu trans mitere sexuală (sifilis, SIDA, herpes genital, infecții
gonocice, candidoză, gonoree, etc.) care și ele la rândul lor provoacă neplăceri și probleme medicale.
Comportamentele alimentare neobișnuite pot și ele crea probleme de sănătate. După cum
Zancu și Go tcă(2015) afirmă în studiul lor, există mai multe exemple de comportamente alimentare
disfuncționale cum sunt: supraalimentarea sau înfometarea, diete alimentare severe, mâncatul
compulsiv, alimentație dezechilibrată și haotică. De asemenea, consumul de pr oduse nocive, au
consecințe grave asupra corpului întrucât pot conduce la: ”îngrășare , fluctuația glicemiei, creșterea
riscul ui de diabet, creșterea riscului de boli cardiovasculare, a colesterolului, a tensiunii arteriale,
afectarea tractului gastro -intes tinal favorizând apariția gastritei, ulcerului și a problemelor intestinale,
pierderea calciului, demineralizare a osoas ă, litiaza renal ă, afectarea smalțului dentar, îndulcitorii
artificiali din băuturile light pot produce cefalee, tulburări neurologice, g reață, vărsături , cancer,
insomnie, hiperexcitabilitate , dependență, afecțiuni metabolice, neurologice ”(Zancu și Gotcă, p. 45)
Toate acestea, sunt printre puținele riscuri la care omul se expune prin consumul repetat și/sau
exagerat de alcool, tutun și dr oguri, întrucât comportamentele abuzive sunt cele mai dăunătoare
comportamente prin prisma faptului că aduc plăcere în faza inițială, dar consecințele sunt de cele mai
multe ori grave.

29
2. Probleme psiho -sociale

Dacă acele comportamentele adictive creează probleme la nivel medical, ele acționează și la
nivel social prin schimbările pe care le produc în relația individului cu societatea și mediul din jur. Este
important să precizăm și aceste aspecte deoarece afectează un număr mai mare de persoane și felul în
care individul este perceput de ele.
Alcoolul, deși legal și inofensiv în cantități moderate și consumat responsabil, atunci când
intervine situația unui abuz al acestei substanțe își pierde această inocență. În articolul intitulat
”Influența al coolului asupra sistemului nervos ”(Modoran, C., Modoran, D., 2008) , autorii au menționat
două forme ale intoxicației alcoolice, iar despre prima am discutat în subcapitolul anterior. Cea de -a
doua formă presupune neasumarea responsabilității pentru actele comise, reacțiile sentimentale intense,
frică, anxietate, dezorientare, iar datorită iluziilor și halucinațiilor mai ales vizuale, persoana afectată
tinde să intre în conflict cu toți cei din jur întrucât se simte mereu amenințat și devine extrem de
violen t. De asemenea, datorită simptomelor medicale ale acestei supradoze de alcool, pericolul social
este conducerea autoturismului, deoarece riscul de a face accidente în stare de ebrietate este foarte
mare, iar consecințele sunt grave, mai ales că alcoolul de zinhibă și de cele mai multe ori duce la
teribilism la volan. Incapacitatea de a face față la locul de muncă sau la școală se datorează stării
generale a persoanei pe care alcoolul i -o alimentează și datorită simptomatologiei de ordin fizic de
multe ori nu se pot duce la bun sfârșit sarcinile atribuite sau exită un mare risc de accidentare dacă se
străduie. Apar și probleme în familie, certuri cu membrii acesteia, violență domestică, izolarea de
prieteni/vecini, marginalizarea și etichetarea.
Tutunul, fiind un drog legal, nu prea are efecte sociale la nivel individual, cu excepția
stigmatizării sau evitării din partea persoanelor nefumătoare, în schimb ceea e creează probleme la
nivel social sunt atitudinile pro și contra în ceea ce privește acest comportame nt și riscul de a provoca
afecțiuni respiratorii celor din jur.
Din studiile lui Botescu(2011), am concluzionat că drogurile duc în mare parte la exacerbarea
tentativelor de suicid datorită schimbărilor de comportament, dar mai ales din cauza scăderii stim ei de
sine. Agresivitatea crescută face ca relațiile cu familia/prietenii să fie caracterizate de certuri și
neînțelegeri, pot duce la fuga sau izgonirea de acasă, risc de abandon școlar, violență asupra colegilor,
afectarea carierei și întreruperea educaț iei. Un alt risc la care sunt supuși consumatorii de droguri sunt
pericolul transformării din client în dealer și implicit procurarea banilor pe căi ilicite cum ar fi

30
prostituția, amanetarea bunurilor din casă și distrugerea de bunuri sau recurgerea la act e deviante. Alte
riscuri care apar sunt excluziunea socială, pericolul de accidentare în urma conducerii autoturismelor
sub influența substanțelor și gelozia exagerată în relația de cuplu.
Avorturile repetate influențează părerea despre contracepție, punân d femeia în ipostaza de a -și
dori o sarcină dar fără a rămâne însărcinată, ceea ce alimentat de comportamentul agresiv post -avort
duce la dezechilibre relaționale cu partenerul și familia, sentimente de autoînvinovățire sau de blamare
a tatălui sau chiar ș i a medicului. De multe ori apare în urma sindromului post -avort izolarea socială,
ruperea relației cu partenerul, tulburări de personalitate persistente, angajarea în comportamente
adictive(alcool,droguri). În cazul copiilor supraviețuitori ai avortului s e observă patternuri
comportamentale caracterizate de nesiguranță, neliniște, lipsa de încredere și probleme de socializare.
În cazul bolilor cu transmitere sexuală, problemele care apar la nivel social sunt marginalizarea,
stigmatizarea și stima de sine s căzută. (Ciochină și Iftime,2003)
Riscurile sociale la care se expun în principal persoanele cu tulburări alimentare, după părerea
mea, sunt etichetarea, stigmatizarea, marginalizarea și implicit o stimă de sine scăzută, o senzație de
inutilitate și datori tă factorilor medicali pot aduce dificultăți în derularea activităților zilnice.

IV. Designul metodologic al proiectului de cercetare și intervenție psihosocială
1. Problematica abordată și scopul proiectului

Comportamentele adi ctive, alimentare și sexuale nu par a fi o problemă la prima vedere,
deoarece toții oamenii le au și multe sunt agreate social, dar în momentul în care acestea devin exagerat
promovate și privite nu ca fiind aducătoare de consecințe mai puțin grave, ci din contră ca fiind ceva
benefic și acceptat, atunci vorbim despre probleme. Abuzul de substanțe sau comportamentele
exagerate/repetate prea mult, aduc după ele o serie de neplăceri fizice, psihice și sociale care afectează
atât individul cât și pe cei din ju rul său. După părerea mea, orice abuz este o problemă ce trebuie
diminuată sau chiar înlăturată, deoarece va produce numai pagube tuturor.
Problematica abordată în cadrul lucrării vizează impactul pe care valorile, habitudinile,
obiceiurile îl au asupra c omportamentelor adictive, alimentare și sexuale . Scopul lucrării și a cercetării
se bazează pe influența pe care anumite valori sau habitudini o au în dezvoltarea de comportamente mai
puțin benefice și motivele care stau la baza perpetuării lor în timp.

31
Dacă oamenii conștientizează aceste influențe și iau măsuri în ceea ce le privește se poate
ajunge la scăderea gradului de incidență al dependențelor, al disfuncțiilor alimentare și implicit al
perpetuării comportamentelor negative în timp.

2.Locația și or ganizarea

Locația desfășurării investigării și evaluării inițiale s -a desfășurat, în cazul adolescenților, în
Gherla, în incinta Liceului Teoretic ”Ana Ipătescu”, iar în cazul adulților s -au desfășurat în municipiile
Cluj-Napoca și Gherla la domiciliile a cestora. Am ales Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” deoarece am
studiat acolo și eu și cunosc cadrele didactice, în așa fel încât să nu întâmpin dificultăți de acces în
unitatea de învățământ.

3.Etapa cercetării de investigare și evaluare inițială

3.1 Inte rogațiile și obiectivele operaționale

Interogațiile de evaluare inițială ale acestui proiect sunt:
• Care sunt diferențele de comportamente adictive, alimentare și sexuale între
adolescenți și adulți?
• Cum se modifică acestea în cadrul unor contexte sociale?
• Ce ajută la perpetuarea valorilor, habitudinilor, credințelor în timp?
Tema fiind de o complexitate ridicată am ales să stabilesc un obiectiv principal din care să
derive alte câteva obiective secundare, pentru a acoperi întreaga arie de cercetare a subiectului ales.
Obiectivul general vizează analizarea comportamentelor adic tive, alimentare și sexuale atât la
adolescenți cât și la adulți. Am stabilit ca acesta să fie obiectivul meu principal deoarece doresc să aflu
care sunt elementele ce fac legătura între cele două unități pentru a putea înțelege mai bine
particularitățile fiecăruia și modalitățile prin care se influențează reciproc.
Obiectivele specifice includ:
• indentificarea asemănărilor și diferențelor în ceea ce privește comportamentele
adictive, alimentare și sexuale

32
• identificarea cauzelor comportamentelor
• identificarea modificărilor comportamentelor în anumite contexte sociale
• stabilirea factorilor care determină perpetuarea valorilor, habitudinilor, etc în timp
• prezentarea unor noi informații privind impactul și efectele acestor comportamente

3.2 Populația cercetată și lotul de subiecți investigați

În lucrarea de licență pe tema ”Valori, habitudini, credințe care influențează comportamente
adictive, alimentare și sexuale în România”, cercetarea s -a desfășurat în localitățile Cluj -Napoca și
Gher la. Populația cercetată a inclus adolescenții din clasele IX -XII, cu vârsta cuprinsă între 15 -19 ani,
elevi ai Liceului Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla și adulții din localitățile Cluj -Napoca și Gherla, cu
vârsta între 30 -54 ani.
Am ales pentru lotul de su biecți investigați 5 adolescenți și 5 adulți pentru că fiind din
categorii de vârstă diferite, au opinii și valori diferite și implicit se raportează la situații din viață diferit
și pentru că am dorit să subliniez diferențele care apar între cele două cat egorii, dar și pentru a justifica
alegerea făcută pentru intervenție. De asemenea, întâmpinând dificultăți în implicarea elevilor în
caeastă cercetare, doar cinci s -au anunțat, iar atunci am ales un număr egal de adulți pentru comparație.

3.3 Metode și i nstrumente utilizate

Pentru tema aleasă am decis să urm ez tipul de cercetare calitativistă , întrucât conform
definiției dată de Denzin și Yvonna (1994, apud. Chelcea, 2007, p.76) cercetare a calitativistă implică
mai multe metode cu o abordare interpretati vă și naturalistă a subiectului și presupune folosirea și
colectarea de materiale empirice cum ar fi experiența personală, interviul, observația,etc.
Având în vedere cele prezentate mai sus prin definiția autorilor, metoda principală de cercetare
a fost i nterviul față în față cu cele zece persoane pentru a putea aprofunda și dezvolta tema aleasă, dar
și pentru a nu limita răspunsurile subiecților. Instrumentul ales fiind ghidul de interviu semistructurat
(Anexa 1) , subiecților li s -a oferit posibilitatea d e a se exprima liber cu privire la aspectele urmărite în
cercetare, iar acest lucru a contribuit la detalierea după preferință a informațiilor ce au fost culese.
Ghidul de interviu a cuprins 11 întrebări, împărțite în trei uități tematice care corespund ce lor
trei tipuri de comportamente ale temei. Astfel, cele trei unități tematice au fost împărțite în aspecte

33
privind comportamentele adictive, alimentare și sexuale, pentru a fi organizate și pentru a face interviul
cât mai accesibil subiecților. De asemene a, acolo unde a fost nevoie, am oferit informații persoanelor
cărora le -am luat interviu pentru a fi cât mai clară și pentru a primi răspunsuri pe măsură.
Alături de metoda interviului, am ales să utilizez și metoda observației, pentru a completa
rezultate le interviurilor și pentru a suplimenta cercetarea cu informații care nu au fost cuprinse în
metoda anterioară. În cartea sa, autorul Chelcea (2007) face referire la metoda observației ca fiind un
proces de cunoaștere sau de examinare a unui obiect sau a u nui proces și aducerea de constatări și
remarci critice referitoare la obiectul observației. Tema aleasă de mine fiind despre valori, habitudini și
credințe, aceste pot fi cel mai bine studiate prin această metodă deoarece persoanele nu sunt puse în
fața u nor întrebări care pot fi factorul declanșator pentru schimbarea răspunsului. Ceea ce doresc eu să
subliniez prin aceasta este că prin metoda observației, omului nu îi sunt aduse la cunoștință aspectele ce
trebuie urmărite prin aceasta, așadar reacțiile și comportamentul său nu sunt influențate, iar rezultatele
sunt mai reale. Ce am dorit să observ este atât comportamentul subiecților din timpul evaluării inițiale,
dar și din cadrul intervenției și evaluării finale. Pe lângă acestea am observat comportament ele
oamenilor în diferite contexte sociale, de -a lungul acestora și efectele produse de ele.

3.4 Lista activităților planificate

– Stabilirea legăturii cu persoane din grupul țintă .
– Aplicarea interviului la adolescenți .
– Aplicarea interviului la adu lți.

4.Etapa intervenției psihosociale

4.1 Problema psihosocială abordată

Societatea este unul dintre elementele care influențează viața oamenilor prin faptul că ne
dorim mereu să fim integrați și acceptați. Din dorința de a ne integra în grupurile soc ietății putem
recurge la comportamente adictive, alimentare sau sexuale care nu ne definesc ca persoane, dar care

34
ajung încet să devină habitudini sau valori pe care ni le însușim. Aceste comportamente apar timpuriu,
în jurul vârstei adolescenței și trebui e eliminate de la sursă cât mai devreme posibil.
O problemă o constituie nivelul scăzut de conștientizare a riscurilor și consecințelor care apar
în urma comportamentelor abuzive sau exagerate, dar și dificultatea de a face față tentațiilor acestei
vârste din cauza sentimentului de rebeliune și libertate pe care aceste comportamente ”interzise” le pot
oferi. Pe lângă acestea mai contribuie și presiunile venite de la cei din jur care pot îndemna adolescenții
să adopte astfel de comportamente, iar aceștia din urmă întâmpină dificultăți în a refuza astfel de
invitații fără a le fi afectat prestigiul și respectul în cercul de prieteni.

4.2 Obiective operaționale

Intervenția pe care am desfășurat -o a cuprins mai multe planuri și implicit mai multe obiectiv e
generale și specifice, cărora le -am realizat activități care să corespundă cu acestea.
Obiectivele generale au cuprins:
– creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la consecințele care pot să
apară în urma abuzului de alcool, drogu ri, alimente și comportamente sexuale .
– îmbunătățirea capacității de self -management .
– observarea atitudinilor lor cu privire la problematica abordată în lucrare și ce anume îi
influențează să fie așa .

Activitatea 1:
Tema : Informarea
Obiective sp ecifice:
– explicarea scopului activității .
– conștientizarea problematicii abordate .
– aducerea la cunoștință a unor informații generale cu privire la riscurile abuzului de
alcool, droguri, tutun, alimente și comportamente sexuale .

35
Activitatea 2:
Tema : Dezbaterea
Obiective specifice:
– aflarea atitudinilor adolescenților cu privire la problematica abordată, pe baza unor
materiale de prevenție .
– dezbaterea unor idei inovatoare personale pentru s porirea impactului materialelor .

Activitatea 3:
Tema: Jocul de rol
Obiective specifice:
– însușirea unor roluri tematice definite .
– participarea activă la joc .
– sesizarea situațiilor create, adaptându -se corespunzător .
– manifestarea crativității și spontaneității în rolurile atribuite .

Activitat ea 4:
Tema: Consiliere informală
Obiective specifice:
– întărirea încrederii și stimei de sine .
– căutarea, împreună, a unui mod de a face față tentațiilor prea mari .

Scopul intervenției psihosociale a fost conștientizarea riscurilor la care elevii s e expun în urma
consumului de alcool, droguri, alimente și comportamente sexuale exagerate/abuzive, dar și prevenirea
acestora pentru a reduce numărul de persoane care dezvoltă astfel de comportamente. Implicit se
dorește reducerea numărului de persoane cu probleme fizice sau sociale cauzate de comportamentele
mai sus menționate, iar prin acestea reducerea costurilor prin diminuarea numărului de cazuri de tratare
a adicțiilor.

36
4.3 Grupul țintă, beneficiari direcți și indirecți

Populația căreia i se adrese ază intervenția de față sunt adolescenții elevi în clasele IX -XII
deoarece consider că acesta este intervalul de vârstă decisiv în deprinderea de comportamente pozitive
sau negative. De asemenea, evaluarea inițială mi -a oferit oportunitatea de a decide că această categorie
de vârstă este mai vulnerabilă, iar față de adulți comportamentele sunt mai dese și mai semnificative.
Beneficiarii direcți sunt elevii de la Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla, din clasele IX -XII,
în număr de 14, printre care se află și subiecții evaluării ințiale, dar din cauza răspândirii printre
adolescenții din liceu a intenției mele de intervenție au mai fost voluntari care au dorit să participe.
Consider că beneficiarii indirecți pot fi toate celelalte persoane cărora participanț ii la
intervenție le vor povesti despre experiențele trăite în cadrul acesteia și îi vor învăța ceea ce ei au
deprins din activitățile mele.

4.4 Metode, tehnici și instrumente utilizate în intervenție

Metode :
– metoda grupului de informare, dezbatere și consiliere
– metoda jocului de rol
– metoda observației experimentale nestructurate
Instrumente :
– raportul de activitate
– planșa tematică
– rolurile tematice definite
– grila de observație

4.5 Lista activităților aplicate în intervenție

– Activități de conștientizare a riscurilor .
– Activități de informare cu privire la consecințele abuzului și dependenței .
– Activități cu planșe tematice .
– Activități cu joc de rol .

37
– Activități de creștere a stimei de sine .

5.Etapa cercetării de evalu are finală

5.1 Interogațiile și obiectivele cercetării de evaluare finală

Cercetarea de evaluare finală a avut ca interogații:
– Sunt elevii mai informați cu privire la consecințele care pot să apară în urma
abuzurilor?
– Încrederea în sine că vor rezi sta tentațiilor a crescut?
– Consideră metodele de refuzare utile și le vor folosi pe viitor?
– V or transmite și altora informațiile și tehnicile aflate din activități?
Obiectivul general al cercetării de evaluare finală vizează analizarea schimbărilor a părute în
ceea ce privește comportamentele adictive, alimentare și sexuale. Am ales acest obiectiv general
deoarece am dorit să observ schimbările produse în urma etapei de intervenție, în ceea ce privește
unitățile principale ale lucrării.
Obiectivele spe cifice ale cercetării de evaluare finală au fost:
– analizarea nivelului de informare și conștientizare cu privire la consecințele care pot să
apară în urma abuzului și dependenței.
– examinarea capacității de self -management.
– observarea atitudinilor cu privire la problematica abordată.

5.2 Populația cercetării și lotul de subiecți cercetat

Etapa evaluării de cercetare finală a lucrării de licentă, intitulată ”Valori, habitudini, credințe
care influențează comportamente adictive, alimentare și sexuale în România”, interviul s -a desfășurat în
localitatea Gherla. Populația cercetată a inclus adolescenții din clasele IX -XII, cu vârsta cuprinsă între
15-19 ani, elevi ai Liceului Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla.
Am ales pentru lotul de subiecți investigați ce i 5 adolescenți cărora le -am aplicat și interviul
pentru etapa de evaluare inițială, dar și restul de subiecți participanți la etapa de intervenție.

38
5.3 Metode și instrumente utilizate

Metode :
– focus -grupul
– metoda interviului nestructurat
– meto da observației experimentale nestructurate
Instrumente :
– ghidul de interviu
– grila de observație

39
PARTEA A 2-A. PREZENTAREA REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI DE CERCETARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOSOCIALĂ

1.Prezentarea rezultatelor cercetării de inve stigare și evaluare inițială

Populația -țintă în ceea ce privește adolescenții a fost formată din 3 băieți (M.M. – 18 ani, F.D.
– 18 ani, R.L. – 16 ani), 2 fete (B.M. -15 ani, M.D. – 19 ani). M.M. și F.D. au situația școlară medie,
ceilalți au situația șco lară bună. În ceea ce privește persoanele adulte, populația a fost formată din 4
bărbați (M.R – 30 ani, C.E – 43 ani, P.A – 33 ani, S.F – 54 ani) și o femeie (C.B – 48 ani).

1.1 Atitudini privind comportamentele adictive

Prima unitate tematică ce avea în centrul ei comportamentele adictive a conținut mai multe
aspecte interesante. De exemplu, ambele categorii de vârstă au susținut că au început să consume alcool
de la vârsta de aproximativ 15 -16 ani, iar curiozitatea m -a împins să o întreb pe B.M de 15 an i când
mai exact, ea răspunzându -mi ca ” de la petrecerea mea de 15 ani, acum 6 luni când a fost un chef pe
cinste, cum am văzut în filmele cu studenți americani ” (B.M,15 ani ). Nu pot să nu mă întreb dacă a
exagerat sau chiar îmi spunea adevărul pentru că d in expresia feței și a corpului nu se vedea asta, avea
un chip senin și părea foarte entuziasmată de acest lucru. Răspunsurile subiecților în această unitate au
fost asemănătoare la prima întrebare, unde vârsta, contextul și motivul au fost similare. Major itatea
persoanelor au afirmat că au început să consume alcool la petrecere cu prietenii, doar unul dintre
respondenți, P.A – 33 ani, a afirmat că a început să bea cu părinții lui acasă, declarând că aceștia i -au
spus că dacă va vrea să bea alcool sau să fu meze mai bine să bea cu ei acasă decât cu prietenii unde
locul și substanțele din băutură sunt incerte.
O diferență a fost observată când am întrebat cât de des consumă alcool. Aici, răspunsurile
tinerilor au fost în aceeași direcție, ” săptămânal se iveșt e câte o petrecere la club ” (M.M, 18 ani ) unde
în medie am concluzionat că se consumă o cantitate mare de alcool, iar adulții au tins să răspundă că un
pahar de vin sau bere la sfarșit de săptămână sunt suficiente, sau ocazional la petreceri. Ceea ce m -a
făcut să îmi confirm faptul că în anumite contexte sociale consumul de alcool crește, după cum arată și
răspunsurile subiecților. Astfel ajung la următoarea întrebare care se referă la modul în care se modifică

40
acest consum de alcool în anumite contexte soc iale cum ar fi o petrecere, de sărbători sau la un
eveniment.
Aici răspunsurile au fost extraordinar de complexe și detaliate, în special cele ale adulților care
și-au adus aminte de sărbători, afirmând că ” dacă i -aș mai lua de sărbători acest interviu r ăspunsul la
întrebarea anterioară ar fi fost zilnic ” (S.F, 54 ani ). Părerea generală a fost că acest consum crește în
anumite contexte sociale, din cauză că ” s-a făcut un obicei ca atunci să se consume în cantități mari ”
(C.B, 48 ani ), sau din cauza insist ențelor gazdei, acestea fiind răspunsurile adulților, iar adolescenții au
dat răspunsuri precum ” nevoia de a impresiona anturajul, să ne putem lăuda a doua zi cu cât am băut,
ce am băut și cu cine ” (M.D ., 19 ani)

1.2 Atitudini privind comportamentele alim entare

Cea de -a doua unitate tematică a cuprins comportamentele alimentare deoarece am dorit să
aflu ce comportamente au oamenii, la vârste diferite și cum se modifică în cadrul contextelor sociale.
Astfel, majoritatea celor intervievați au spus că de obi cei comportamentul lor alimentar se
caracterizează prin faptul că doamna de 48 ani (C.B.) și fetele de 15 (B.M.) și 19 (M.D.) ani mănâncă
puțin și des, iar bărbații și băieții mănâncă mai degrabă mult și rar. Și alimentele preferate au cunoscut
diferențe î n aceleași categorii descrise mai sus, fetele mănâncă mai mult feluri ușoare, fructe și legume
multe, dar le place la fel de mult mâncarea de tip fast -food. Băieții în schimb au enumerat feluri de
mâncare gătită, dulciuri și snack -uri, dar și la ei mâncare a de tip fast -food este preferată în locul
oricărui alt fel de mâncare. Curioasă de motivul pentru care oamenii aleg mâncarea de tip fast -food i –
am întrebat de ce consumă acest tip de mâncare, iar răspunsurile au privit gustul bun al acestora, prețul
relativ acceptabil, timpul mic de preparare și posibilitatea de a -l lua cu tine oriunde, chiar și comandat
acasă. Una dintre adolescente a afirmat că ”de ce să stai toată ziua în bucătărie să gătești, pierzi
energie, chef, mai și miroși a mâncare după, când poț i comanda ceva sau să ieși în oraș cu prietenii, te
și relaxezi și pe deasupra și mănânci bine și ieftin ” (M.D, 19 ani).
Mergând mai departe cu cercetarea mea am dorit să aflu câte comportamente alimentare ce le
au în ziua de azi le -au fost impuse în copil ăria mică și câte au învățat subiecții pe parcursul vieții. Aici,
răspunsurile au fost variate, adolescenții fiind mai aproape de copilăria mică decât persoanele adulte,
tind să păstreze comportamentele alimentare ce le -au învățat când erau mici, mai ales băieții. Fetele
susțin că dacă atunci când erau mici mâncau ce primeau, acum nu mănâncă decât ce aleg ele, evitând

41
pe cât posibil alimentele care le cresc greutatea, iar dacă mănâncă fast -food se asigură că fac destulă
mișcare astfel încât să nu provoace m odificări în organismul lor. Din fericire, nu am observat din cele
ce au spus că ar avea tendințe de a dezvolta tulburări de alimentație precum bulimie sau anorexie.
Adulții au specificat că majoritatea își păstrează comportamentele alimentare din copilă rie,
consumând ceea ce li se oferă de către părinți sau partenera de viață(în cazul bărbaților) sau ceea ce
gătește ea (în cazul C.B , 48 ani ), dar preferă și mâncarea de tip fast -food care au început să o consume
mai târziu. Aici am observat că ei nu pun p reț pe greutatea lor corporală atâta timp cât aceasta se
păstrează în limitele normale pentru a nu determina anumite probleme de sănătate.
Situația este din nou asemănătoare la ambele categorii de subiecți și la ambele genuri în ceea
ce privește consumul a limentelor în contextele sociale, unde și ei observă o creștere a cantității și
frecvenței mâncatului. Mă așteptam să existe diferențe semnificative la fel ca la întrebarea anterioară,
unde fetele tinere erau mai atente la ce și cât mâncau, însă nu au fost . Abuzul de alimente este pus pe
seama contextului festiv, al insistenței gazdei, al numărului mare de feluri de mâncare gustoase, ” pt că
mergem în vizite la rude și prieteni și suntem serviți cu tone de mâncare pe care nu este politicos să le
refuzi fiind privite ca o insultă la adresa celui/celei care a depus un efort considerabil pentru a le
pregăti ” (M.R., 30 ani) sau pentru faptul că ” nu muncești de sărbători și din plictiseală mănânci și bei
mai mult ”(P.A., 33 ani). C.B (48 ani) afirmă că ” Fiecare fam ilie gătește mai mult pentru a -i servi și pe
ceilalți, de exemplu la colindat, iar faptul că unele persoane consumă mai mult decât normal este
cauzat, probabil, de spriritul/atmosfera evenimentului. De asemenea, într -un cadru social tinzi să
consumi mai mu lt”.

1.3 Atitudini privind comportamentele sexuale

Comportamentele sexuale sunt subiectul celei de -a treia unități tematice, iar aici am vrut să
aflu câteva aspecte care țin de acesta, dar și părerea respondenților cu privire la câteva elemente ce țin
de sexualitate și viață sexuală. Exceptându -i pe R.L (16 ani) și B.M (15 ani) , toți ceilalți subiecți și -au
început viața sexuală, așadar lor le -am adresat și cele două întrebări corespunzătoare (”În ce context ?”
și ”Care a fost motivul ”). Tinerii majori au răspuns că la scurt timp după ce au împlinit vârsta de 18 ani
au avut primul contact sexual, însă protejat, spre deosebire de adulți care chiar dacă și -au început viața
sexuală la 19 -20 ani a fost cu scopul de a avea un copil. Contextul în care au făcut ac est pas diferă la
categ oriile de vârstă, cei trei ti neri majori afirmând că și -au început viața sexuală la majoratul unui

42
prieten, la petrecerea de anul nou, respectiv după o noapte la discotecă, în toate trei situațiile fiind
ajutați de consumul ridicat d e băuturi alcoolice. Adulții au avut un răspuns asemănător între ei, toți
afirmând că au făcut acest pas de comun acord, după căsătorie, în casa lor.
Următoarea întrebare a fost adresată tuturor subiecților, inclusiv celor doi minori, deoarece
este o între bare pentru a afla ceea ce cred subiecții că este părerea generală a societății și care este
părerea lor personală, dorind să compar aceste date. Fiind întrebați cum apreciază că este privită
virginitatea în ziua de azi, toți au răspuns că este văzută ca o rușine, ca ceva anormal de care toți râd și
se feresc, deoarece societatea a ajuns să coreleze virginitatea cu personajele bisericii, să facă asocierea
cu puritatea ca formă de cumințenie, de nepopularitate. Persoanele care sunt încă virgine la vârsta
adolescenței sunt în general privite ca persoane neinteresante, care nu se știu distra și care nu pot face
parte dintr -un grup de prieteni cu popularitate ridicată. Acest lucru îmi este confirmat de B.M – 15 ani,
care spune că ”nu sunt agreată de cei mai popu lari colegi din școală, tocmai pe motivul că sunt încă
virgină, dar nu voi face acest pas important doar de dragul lor, ci voi aștepta să fiu pregătită pentru
viața sexuală ”. Părerea personală a subiecților este undeva la mijloc, ei nu laudă virginitatea, dar nici
nu o condamnă, fiind de părere că fiecare femeie este stăpână pe propriul său corp și merită să facă ce
dorește cu el, cât timp nu lezează persoanele din jurul ei.
Am observat un model identic și pentru celelalte întrebări de acest gen unde am dor it să văd
diferența între părerea generală și cea personală în ceea ce privește raportarea vieții sexuale la femei și
bărbați, avortul. Subiecții au spus că părerea societății referitor la raportarea vieții sexuale la femei este
recomandată subraportarea, iar la bărbați supraraportarea vieții sexuale, dar ei din nou nu par a fi de
nici o parte a polilor opuși, ci sunt undeva la mijloc, acceptând fiecare persoană așa cum este și cum
dorește ea să se prezinte în societate. În legătură cu avortul, consideră că este dezirabil în situații care
cer acest lucru, în ciuda faptului că susțin faptul că societatea este împărțită în două, o parte consideră
că fiecare femeie are voie să facă ce dorește cu corpul ei, iar cealaltă parte condamnă avortul a fi crimă.
Despre modelul de bărbat macho părerile au fost foarte vagi, întrucât subiecții încurcă deseori
termenul ”metrosexual” cu cei de ”transexual” sau ”homosexual”, iar părerile au fost cam dure în ceea
ce privește gradul de toleranță față de metrosexuali, confundându -i cu transexualii și homosexualii, ” Nu
sunt de acord cu așa ceva, mi se pare dezgustător ca un bărbat să sărute alt bărbat ” ( C.B , 48 ani) sau
”Am fost dați de la Dumnezeu să fim bărbați sau femei, nu putem schimba asta pentru că așa vrem noi,
așa ne e da t să fim și așa trebuie să rămânem până la moarte ” (C.E, 43 ani) .
Pe durata întregului proces de intervievare am fost atentă la aspecte de ordin non -verbal ale
subiecților precum mimica și gestica feței, postura corpului, distanța față de mine, privirea, t onul și

43
volumul vocii, pentru a putea identifica eventualele elemente de disconfort sau de evitare a răspunsului,
însă nu am avut dificultăți sau obstacole în ceea ce privește acest lucru. Am observat că erau fosrte
implicați, deschiși față de mine, erau c urioși de subiectul propus și prezentau un oarecare entuziasm că
fac parte dintr -un proces de cercetare pentru o lucrare așa importantă.
Nu au fost observate gesturi care să sugereze disconfort sau iritabilitate, care să îmi indice
faptul că subiecții se s imt prost sau deranjați.

1.4 Concluzii parțiale

Evaluarea inițială realizată prin metoda interviului și a observației consider că a fost un succes,
sunt de părere că mi -am atins obiectivele, fără să fie prea dificil pentru mine sau pentru subiecți.
Singurul impediment care mi -a stat în cale a fost acela că alegând această metodă, libertatea
răspunsurilor a fost totodată un atu și un dezavantaj, deoarece uneori persoanele povesteau mult prea
multe detalii sau chiar deviau puțin de la subiect implicând alt e lucruri care nu erau relevante pentru
tema mea. În aceste cazuri am fost nevoită să îi ascult până la capăt pentru a nu pune o barieră în
comunicare între mine și ei, revenind apoi cu o întrebare suplimentară care să întărească întrebarea
inițială pentru a primi un răspuns potrivit și în conformitate cu tema de cercetare.
De asemenea am observat că atât adolescenții, cât și adulții, pe lângă faptul că nu sunt
informați cu privire la ceea ce înseamnă să fii metrosexual, au și păreri mult prea dure și tran șante în
ceea ce privește persoanele homosexuale sau transexuale.

2.Prezentarea rezultatelor intervenției psihosociale

2.1 Creșterea nivelului de informare și conștientizare a riscurilor

Fiind la o vârstă destul de apropiată cu ei, și trecând recent și eu prin perioada aceea a
adolescenței când nu voiam să mi se spună ce să fac cu viața mea sau cum să o trăiesc, am încercat să
formulez activitățile în așa fel încât să mi se pară înteresante și interactive, dar și eficiente. Am observat
că adolescenții nu și-au pierdut curiozitatea copilăriei, însă este nevoie de o atenție specială în
abordarea pe care o avem față de ei, pentru a -i păstra curioși.

44
Aspectele teoretice lecturate privind tema mea, dar și informațiile culese de la adolescenți în
cadrul cercetă rii, m -au ajutat în formularea celor patru activități și stabilirea planului de intervenție
pentru a le capta atenția, pentru a le stârni curiozitatea de care aveam nevoie prin care să asigur o
implicare cât mai eficientă.
Am formulat atent cele patru acti vități, potrivite pentru vârsta adolescenților, pentru a fi și
eficiente și interactive, deoarece se află în perioada aceea a vieții când tentațiile par mai mari decât
niciodată și este extrem de ușor să le cadă pradă și să facă excese care se pot dezvolta în dependențe.
Așadar, activitățile s -au desfășurat la liceul unde adolescenții învață, pe parcursul unei
săptămâni, câte o întâlnire pe zi, timp de 50, maxim 60 minute fiecare, iar în cele ce urmează voi
prezenta detaliat desfășurarea activităților, prin rapoartele de activitate a fiecărei întâlniri cu
adolescenții.

Activitatea 1:
Data întâlnirii: 10.04.2017
Durata întâlnirii: 51 minute
Locul întâlnirii: Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla
Numărul de participanți: 14 adolescenți cu vârste cuprinse în tre 14 -19 ani
Tema activității: INFORMAREA
Metode de intervenție: Grup de informare; Observația experimentală nestructurată
Obiectivele stabilite:
– explicarea scopului activității .
– conștientizarea problematicii abordate .
– aducerea la cunoștință a u nor informații generale cu privire la riscurile abuzului de
alcool, droguri, tutun, alimente și comportamente sexuale .

Obiective atinse: au fost atinse toate obiectivele stabilite

Activități desfășurate:

Activitatea a început prin prezentarea mea, cu s copul de a oferi un exemplu pentru a continua
și ei al fel, mi -am spus numele, ce facultate urmez și câteva cuvinte despre mine ca persoană, apoi am

45
dat cuvântul fiecăruia din ei, chiar dacă se cunoșteau deja, dar consider că acest exercițiu a contribuit l a
o mai bună comunicare și la eliminarea barierelor ce ar fi putut apărea între mine și ei.
După acest exercițiu introductiv, le -am prezentat scopul pentru care mă aflu acolo și le -am
prezentat pe scurt demersul meu de cercetare și intervenție pentru luca rea de licență. Am încercat să le
aduc la cunoștință în ce fel mă ajută aceste întâlniri în scrierea lucrării, faptul că numele lor nu vor fi
specificate în aceasta, și că ceea ce se discuta acolo nu va fi raportat detaliat vreunui cadru didactic sau
părin ților, pentru a le clarifica confidențialitatea pe care o voi păstra. Deasemenea le -am prezentat pe
scurt importanța temei pentru societatea actuală și care este legătura acesteia cu domeniul în care am
studi at.
Ulterior, am încercat să le captez atenția prin implicațiile pe care alcoolul, tutunul, drogurile,
alimentele, comportamentele sexuale le au în ziua de azi, cum le poate afecta viața și cât de ușor se
poate ajunge la dependență dintr -un abuz repetat. Le -am oferit mereu libertatea de a mă întrerupe
pentru eventualele nelămuriri sau întrebări, pentru a fi sigură că informațiile ce ajung la ei sunt cât mai
clare și precise, dar și pentru a nu le crea senzația de program de prevenție în care o persoană le ține
morală despre ce e bine și ce nu să facă.
Le-am adus la cunoștință informații punctuale și clare despre problemele ce apar în urma
consumului excesiv de alcool, droguri, tutun, alimente și comportamente sexuale și chiar le -am
prezentat contextele festive și sociale care promovează ascuns aceste lu cruri, fiind interesați de ceea ce
le explicam.
La fina l, pentru a introduce tematica zilei următoare, i -am îndemnat să caute pe internet sau în
orice alte surse de informare, citate sau sloganuri care sunt împotriva comportamentelor adictive,
alimentare și sexuale și să le țină minte pentru că vom discuta pe marginea lor la întâlnirea următoare.
Întâlnirea a fost încheiată cu succes, adolescenții au pus întrebări ori de câte ori au simțit
nevoia să le fie clarificat vreun aspect al prezentării mele, au a scultat cu atenție și am observat că erau
interesați de acest subiect.

Dificultăți întâmpinate:

Contrar așteptărilor mele, nu am întâmpinat dificultăți, mă așteptam ca adolescenții să își
piardă repede răbdarea, să facă anumite comentarii răutăcioase la adresa temei, sau să nu pună nici un
fel de întrebări, dar mă bucur că nu a fost așa, pentru că mi -a dat încredere în mine că ceea ce desfășor
este corect și interesant.

46

Activitatea 2:
Data întâlnirii: 11.04.2017
Durata: 60 minute
Locul întâlnirii: Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla
Numărul de participanți: 14 adolescenți cu vârste cuprinse între 14 -19 ani
Tema activității: DEZBATEREA
Metode de intervenție: Grup de dezbatere; Observația experimentală nestructurată
Obiectivele stabilite:
– aflarea at itudinilor adolescenților cu privire la problematica abordată, pe baza unor
materiale de prevenție
– dezbaterea unor idei inovatoare personale pentru sporirea impactului materialelor sau
generarea unor tehnici noi

Obiectivele atinse: toate obiectivele p ropuse au fost atinse

Activități desfășurate:

Pentru cea de -a doua întâlnire, am ales să pregătesc câteva materiale cu mesaje de prevenție în
ceea ce privește consumul de alcool, droguri, tutun, alimente și comportamente sexuale pentru a putea
discuta cu adolescenții pe marginea acestora. În general, am ales câte două sloganuri pentru fiecare
comportament în parte.
În cazul alcoolului, am selectat două dintre cele mai uzuale sloganuri folosite pentru
campaniile de prevenție a consumului excesiv de băuturi alcoolice. ” Să bei și să conduci este o crimă ”
și ”Spunând NU alcoolului, spui DA familiei ”. Adolescenții au avut de ales unul dintre aceste două
sloganuri și să motiveze alegerea făcută, prezentând argumente logice și relevante.
Unul dintre cele mai int eresante răspunsuri a fost al unui adolescent de sex masculin care a
spus că a ales primul slogan pentru că el consideră că ” nu este bine să te urci beat la volan pentru că
poți omorî oameni nevinovați, pentru că îți scade vigilența atunci când ești beat. Nu mi se pare normal
să afectezi viața unei alte persoane pentru inconștiența unor persoane care decid să bea peste
măsură ”.

47
În ceea ce privește adolescenții care au ales cel de -al doilea slogan am ales și aici un răspuns
care mi s -a părut a fi cel mai bi ne punctat și formulat. O adolescentă susține că acest slogan este foarte
bine formulat deoarece ” familia este pe primul plan întotdeauna, iar consumul de alcool poate provoca
un exemplu negativ copiilor. Dacă cel care consumă este tatăl, el este văzut de copii ca fiind stâlpul
familiei, exemplul și modelul lor în viață, iar dacă acesta are comportamente negative și deviante, ei
vor crește cu acest exemplu ca fiind ceea ce este bine și ce trebuie să facă și ei ”.
A doua categorie de sloganuri s -a axat pe mes aje anti -tutun, iar pentru a -mi îndeplini scopul
am ales ca mesajele să fie ” Trăiește -ți viața, nu o fuma! ” și ” Cancer cures smoking ”. Și aici am selectat
cele mai relevante și interesante opinii cu privire la aceste mesaje, deși toate se îndreptau cam în
aceeași direcție.
Primul slogan ales, ” Trăiește -ți viața, nu o fuma! ”, a generat multe păreri aprobatorii,
adolescenții fiind de acord cua ceastă afirmație. Printre părerile cele mai bune s -a numărat cea a unei
adolescente care a spus despre acest mesaj c ă ”este plin de încărcătură emoțională, ca și cum viața s -ar
termina la fel de repede ca o țigară, iar pe mine, ca nefumătoare, mă afectează și sunt și mai convinsă
că nu mă voi apuca de fumat vreodată ”.
Al doilea slogan a fost puțin mai dificil de interp retat de adolescenți, pentru că ideile lor erau
multe și amestecate, dar până la urmă s -au descurcat și unul din ei a spus ceva foarte interesant și
notabil că sloganul ” este profund și de impact, cancerul fiind un cuvânt care provoacă frică în rândul
oame nilor, iar prin acest mesaj se încercă atragerea atenției asupra celei mai grave consecințe care
poate apărea în urma fumatului. Am ales acest slogan deoarece o persoană apropiată mie obișnuia să
fumeze, iar acest lucru a provocat o formă gravă de cancer l a plămâni și ulterior a decedat. Acest
lucru m -a făcut să conștientizez pericolul la care mă expuneam când fumam, iar pentru că nu îmi
doream să mor, m -am lăsat. Consider că atunci când asociezi o problemă cu cancerul, aceasta automat
devine ceva de care o amenii vor să scape, iar dacă sfaturile și această asociere vin de la specialiști
cum sunt medicii, gradul de frică va crește și problema se va diminua sau chiar elimina. ”
”Be smart, do not start ” și ” Rămâi la fel, drogurile lasă urme ” sunt sloganurile ale se de mine
pentru categoria drogurilor și mesajele anti -drog. Am considerat că aceste două mesaje surprind cel mai
bine prevenția pe de -o parte și consecințele drogurilor pe de altă parte. Adolescenții au prezentat un
interes pentru a comenta aceste două s loganuri, mai mare decât pentru celelalte, deoarece le -au
considerat foarte clare și bine formulate,
Primul slogan a stârnit o adevărată avalanșă de idei, elevii fiind dornici să își exprime părerea
cu privire la acesta, fapt pentru care am primit răspunsu ri detaliate și interesante cum este cel al unui

48
adolescent care a spus că ” acest mesaj merge direct la țintă în ceea ce privește o campanie anti -drog, te
face să te simți mai deștept decât cei care deja s -au apucat de droguri și acum suportă consecințe. M i
se pare că dacă aș fi pe punctul de a mă apuca de droguri aș putea să iau în considerare acest slogan
înainte să trag primul fum sau injecție sau cum se mai iau drogurile. M -ar face să mă gândesc de o mie
de ori dacă sunt sigur că vreau asta ”.
”Rămâi la fel, drogurile lasă urme ” este un slogan care le -a plăcut mult adolescenților, aici
având cele mai bune reacții și păreri decât la cele anterioare. Adolescenții au avut păreri asemănătoare,
că drogurile lasă urme nu doar fizice și psihice, dar și în viața de zi cu zi, a activităților de rutină și a
relației cu prietenii. Consumând droguri ei consideră că nu ești tu însuți și substanțele sunt cele care îți
conduc viața, îți distrug relațiile cu cei dragi, îți afectează performanța la locul de muncă, și cel m ai rău
este că drogurile pot să te influențeze să faci lucruri pe care lucid nu le -ai face și asta doar ca să obții
mai multe droguri.
Și consumul excesiv de alimente, în special cel de fast -food poate cauza probleme grave, iar
pentru această categorie am ales sloganurile ” Your fast -food can be you last food ” și ” Ești ceea ce
mănânci ” pentru că în ceea ce privește consumul de alimente, excesul și tipul de produse pe care le
consumăm influențează viața oamenilor.
Primul slogan a fost caracterizat de adolesce nți ca fiind cu un impact major pentru că ” sunt
multe restaurante cu specific fast -food care folosesc uleiul pentru mai multe prepărări decât este
recomandat, iar acest lucru poate afecta sănătatea foarte mult. De asemenea, din cauza gustului bun
pe care a cest tip de produse îl au, dar și al conținutului ridicat de substanțe dăunătoare, cum sunt E –
urile, nu ne dăm seama că aceste mâncăruri ne ucid încet. ”
În ceea ce privește sloganul ” Ești ceea ce mănânci ” o adolescentă a răspuns că ” datorită
felului în car e arăți, gras sau slab, lumea te poate judeca fie că mănânci prea mult sau prea puțin.
Principiul este unul simplu: dacă mănânci sănătos ești sănătos, dacă mănânci nesănătos doar așa poți
fi. Plus de asta acest slogan mă face să mă gândesc că mâncarea fast -food îmi face rău și nu vreau să
îmi fie rău. ”
Comportamentele sexuale pot face referire la mai multe aspecte cum sunt potecția, avortul și
contracepția. Sloganurile alese pentru această categorie sunt ” Educația sexuală previne avortul și
contracepția ”, ”Femeia e stăpână pe propriul ei corp ” pentru a sublinia ideea alegerii contracepției și
”Sexul protejat este sexul cel bun ”.
Primul slogan a fost ales pentru că ” În special r elația mamă -fiică și comunicarea în ceea ce
privește aspectele sexuale pot preve ni un eventual avort sau contracepția. Nu este bine să omori un om

49
nevinovat care nu este responabil de alegerile părinților lui de a nu se proteja și atunci nu este
justificat sub nici un fel avortul. Deși educația sexuală trebuie aplicată la ambele sexe, este mai
importantă la femei pentru că bărieții tind să neglijeze protecția în timpul actului sexual. Educația
sexuală la fete o ajută să gândească și să nu facă anumite lucruri care nu este moral sau normal să le
facă. ”
”Sexul protejat este sexul bun ”, motto-ul unei firme renumite de prezervative, a fost cel de -al
doilea mesaj pe care am decis să îl introduc pentru aflarea părerilor cu privire la acesta. Cel mai bun
comentariu adus acestui slogan este al unui adolescent care spune că ” acest slogan este pe ntru noi,
pentru adolescenții care încă nu unt pregătiți să își întemeieze o familie, pentru a nu se grăbi, de aceea
sloganul îndeamnă protecția, de asemenea poate ajuta la reducerea contracepției și a avortului, pentru
că un prezervativ bun poate opri toa te aceste lucruri .”
Pentru a -mi îndeplini și al doilea obiectiv specific, am rugat adolescenții să aducă propuneri
inovatoare personale care să crească impactul materialelor prezentate, ori să vină cu idei total diferite
care consideră că ar avea un succes și mai mare în ceea ce privește prevenția primară.
Adolescenții au fost cooperanți și dornici să își exprime ideile lor cu privire la acest aspect.
Una dintre cele mai interesante idei pe care elevii le -au adus în discuție au fost ” puterea -exemplului ”.
Ei au considerat că aducând în fața lor persoane care deja se confruntă cu dependențe de orice fel și
care sunt afectate pe diferite planuri le pot aduce un impact emoțional susținut de cel vizual care să îi
determine să fie mai precauți când vine vorba de a face excese. Prin poveștile lor de viață, cum au ajuns
să consume diferite substanțe sau să aibă diferite comportamente deviante, ce demersuri au fost
necesare pentru a ajunge la abstinență și cât de greu a fost să o atingă, adolescenții sunt convinși că
prevenția ar fi mai eficientă.
De asemenea, tot prin impactul vizual, documentarele sau filmulețele din viața de zi cu zi a
unor oameni cu dependențe și a familiilor lor, cu ce se confruntă și care este atmosfera într -o astfel de
îgospodărie. Acestea pot a coperi întreaga tematică, pot fi referitoare la dependenți de alcool, tutun,
droguri, exces de alimente sau comportamente sexuale.
O altă idee ar fi crearea unui program în școli care să fie permanent în instituții și care să
organizeze mai frecvent cursu ri de prevenție în școli a consumului de subtanțe, dar și a altor tipuri de
dependențe. Prin faptul că informația este repetată frecvent, șansele ca elevii să înțeleagă mesajul și să
le fie întipărit în minte sunt mai mari.

Dificultăți întâmpinate: nu au fost întâmpinate dificultăți .

50
2.2 Îmbunătățirea copingului în rezistența la presiunile grupului de egali asupra
comportamentelor adictive

Pentru a îmbunătăți metodele de prevenire și pentru a -i ajuta pe adolescenți să formuleze
tehnici de a refuza consu mul astfel încât să nu își piardă prestigiul în grup am formulat alte două
activități centrate pe aceste aspecte.

Activitatea 3:
Data întâlnirii: 12.04.2017
Durata: 55 min.
Locul întâlnirii: Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla
Numărul de participanți: 14 adolescenți cu vârste cuprinse între 14 -19 ani
Tema activității: JOCUL DE ROL
Metode de intervenție: Roluri tematice definite; Observația experimentală nestructurată
Obiective stabilite:
– însușirea unor roluri tematice definite
– participarea activă la joc
– sesizarea situațiilor create, adaptându -se corespunzător
– manifestarea crativității și spontaneității în rolurile atribuite

Obiective atinse: toate obiectivele au fost atinse

Activități desfășurate:

În cadrul acestei întâlniri, am dorit să l e atribui adolescenților roluri pentru a putea învăța din
experiența lor, dar și a celorlalți participanți metode pentru a combate și a încerca să amelioreze, sau
chiar oprească, persoanele cu tendințe dependente din a -și face rău.
Resursele necesare aces tui joc de rol au fost un calculator și două boxe, puse la dispoziție de
director și directorul adjunct al liceului, câteva baloane achiziționate de mine și câteva obiecte
personale ale elevilor (caiete, penare, sticle de apă,etc., ce țineau loc de cadouri pentru sărbătorit). De
asemenea, am improvizat toate cele necesare pentru ca petrecerea să pară cât mai autentică, în sensul că

51
am achiziționat pahare de unică folosință pe care le -am umplut cu apă și care să reprezinte alcoolul sau
sucul, iar pentru a fa ce diferența, paharele care reprezentau alcoolul aveau însemnat cu markerul un
cerc pe ele. Pentru țigarete am folosit câteva creioane în culori deschise (alb, galben, portocaliu, roz,
albastru), iar pentru țigaretele cu droguri s -au folosit creioane închi se la culoare (maro și negru) pentru
ca adolescenții să le poată recunoaște mai ușor. În loc de seringile pentru tipurile de droguri injectabile,
am folosit markere în culori fosforescente, iar mâncarea și comportamentele sexuale au fost imitate
prin gestu rile specifice fiecărei activități.
Înainte de a începe jocul, i -am pregătit separat pe adolescenți, pentru a nu influența reacțiile
lor, deoarece doream ca cei 8 adolescenți care trebuiau să acționeze, să aibă reacții cât mai naturale și
autentice. Celor 5 elevi ”devianți” le -am explicat exact care este rolul lor în acest joc și le -am oferit
informații despre cum ar trebui să se comporte în parte pentru fiecare tip de adicție. Celorlalți le -am
explicat situația definită și să se comporte cum s -ar comporta ei la o petrecere, cu excepția faptului că
atunci când observau ceva ciudat să intervină cum credeau ei mai bine.
Situația definită presupune un număr de 5 adolescenți cu comportamente adictive
accentuate(câte unul pentru fiecare tip de comportament al te maticii: alcool, tutun, droguri, alimentație
și comportamente sexuale) care se află la o petrecere de majorat. Un alt adolescent va lua rolul de
persoană sărbătorită, cel care a organizat petrecerea și o moderează, iar restul de 8 adolescenți sunt
invitați care consumă moderat doar puțin alcool sau fumează foarte puțin (în esență, care nu au
comportamente adictive accentuate și care se rezumă la 1 -2 sau maxim 3 unități de măsură a viciului).
Scenariul presupune începerea petrecerii de majorat, cu obiceiuri le de rigoare, primirea
invitațiilor și a cadourilor, iar apoi invitația la masă/dans. Pe măsură ce petrecerea avansează, tinerii
dependenți încep să manifeste comportamente specifice tipului de adicție atribuit și nu trebuie să
accepte din prima sfaturile celorlalți, ci doar când consideră că au fost aduse argumentele precise și
puternice care să îi oprească. Cei 8 adolescenți, și chiar și persoana sărbătorită trebuie să se simtă cât
mai bine și să observe, dar să nu caute cu privirea, comportamente neobiș nuite. Scopul nu este ca ei să
fie atenți la ce se întâmplă în jurul lor și să aștepte să se întâmple ceva ca mai apoi să acționeze imediat,
ci să se simtă exact ca la o petrecere, iar dacă observă întâmplător că ceva nu e la locul lui să intervină.
Ce dor esc să observ prin acest lucru sunt argumentele și metodele folosite de adolescenți
pentru a -i ajuta pe aceia care sunt dependenți să nu exagereze, sau în cazul comportamentelor ilegale
și/sau imorale (cum sunt drogurile și comportamentele sexuale neobișnu ite) să le oprească fără a se răni
pe ei înșiși sau pe cei din jur. Așadar, am stat deoparte și i -am lăsat pe adolescenți să își intre în roluri,
să fie destinși și totul să se desfășoare natural, iar când am considerat că aceste aspecte au fost atinse,

52
am făcut un semn adolescenților în rolurile de dependenți că pot începe de acum oricând vor ei să
manifeste comportamentele stabilite. Rând pe rând, cei cinci adolescenți au imitat comportamente
adictive pe care cineva le -ar face în acest context: să fumeze ceva interzis, să bea alcool iresponsabil, să
mănânce prea mult, să mănânce ceva iar apoi să meargă la toaletă pentru a -și autoprovoca vărsăturile,
să fumeze exagerat de mult, să atingă sânii sau organele genitale ale persoanelor de sex feminin sau să
încerce să întrețină relații sexuale forțate cu acestea, să încerce să își injecteze substanțe ilegale în corp,
etc.
La început, adolescenții se uitau dar parcă nu știau cum să reacționeze, dar mai apoi, cei mai
îndrăzneți dintre ei au luat atitudine. Ce am ob servat este că, în ceea ce privește drogurile, au fost foarte
agresivi și au luat seringa sau țigara din mână și le -au aruncat, iar apoi au spus că ar lua legătura cu
persoanele adulte de la petrecere pentru a -i chema pe părinții acestuia să îl ia de la pe trecere. Așadar,
reacția cu privire la droguri a fost scurtă și agresivă, ceea ce m -a făcut să cred că adolescenții nu sunt
de acord cu consumul de droguri sub nici o formă.
Când adolescentul care abuzează de alcool a început să se manifeste ca o persoană care a
exagerat, adolescenții nu au luat măsuri atâta timp cât nu a exagerat și nu a încercat să provoace bătăi
sau să anunțe că el o să conducă până la un club. Atunci adolescenții l -au izolat de grup și au discutat
cu el pentru a -l calma, iar când a dec is că vrea să conducă, nu l -au lăsat ci i -au chemat un taxi. Acest
lucru m -a făcut să îmi confirm așteptările, că alcoolul va fi tolerat până în momentul în care a început
să creeze probleme.
Fiind adolescenți, este normal ca la o petrecere să existe și co mportamente sexuale prin
îmbrăcămintea fetelor, prin felul în care dansează, prin nevoia de a socializa și la acest nivel, dar aceste
comportamente se petrec prin acord mutual. Nu am vrut să observ aceste comportamente, întrucât
știam că adolescenții nu a r reacționa. Ceea ce am vrut să observ sunt aceleași comportamente, dar când
unul din ei (de obicei fata) nu este de acord cu aceste comportamente și se poate observa clar acest
lucru. Reacția lor a fost să vorbească cu fata în primul rând, presupunând că îmbrăcămintea ei nu este
una adecvată și că acest lucru îl provoacă pe băiat să îi facă avansuri. Apoi, au vorbit cu el și i -au
explicat că nu o poate obliga să danseze cu el sau să îi accepte avansurile dacă aceasta nu vrea. Vâzănd
că nu au efect aceste m etode, au început să îl marginalizeze și să le țină pe fete în preajma lor și să le
sfătuiască să nu acce pte să le conducă nimeni acasă.
Din păcate, pentru persoana care mânca în exces și apoi mergea la toaletă să își provoace
vărsături, nu s -a luat nici o măsură deoarece nu au fost semnale destul de evidente pentru ca
adolescenții să își dea seama de această problemă, dar erau și pcupați cu celelalte persoane pentru a

53
acorda importanță. După finalizarea activității am fost curioasă de ce nu au luat măsuri și în privința
celui care mânca și apoi mergea la baie, iar ei mi -au răspuns că nu a fost destul de evident pentru că nu
au stat să urmărească ce face această persoană, iar vizitele dese la toaletă au fost puse pe seama
băuturilor consumate sau a unor pro bleme de sănătate care favorizează acest comportament.

Dificultăți întâmpinate:

La începutul activității am avut câteva dificultăți în ceea ce privește explicarea regulilor și a
detaliilor organizatorice, dar am reluat ideile și le -am clarificat, astfel încât nu au rămas nelămuriri la
începutul activității.

Alte observații:

Am observat că problemele alimentare sunt aproape imposibil de identificat în contexte
sociale, sau anumite comportamente specifice unor tulburări alimentare sunt puse pe seama altor lucruri
care sunt perfect normale și nu constituie o sursă de îngrijorare pentru cei din jur.

Activitatea 4:

Data întâlnirii: 13.04.2017
Durata: 50 min.
Locul întâlnirii: Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla
Numărul de participanți: 14 adolescenți cu vârste cuprinse între 14 -19 ani
Tema activității: CONSILIERE INFORMALĂ
Metode de intervenție: Grup de consiliere informală ; Observația experimentală nestructurată

Obiective stabilite:
– întărirea încrederii în sine
– căutarea, împreună, a unui mod de a face față tentațiilor prea mariși de a refuza fără a –
și pierde prestigiul

Obiective atinse: toate obiectivele au fost atinse

54
Activități desfășurate:

Pentru această activitate am propus adolecenților să creeze o listă cu toate defectele pe care ei
le văd la persoana lor, fie de natură fizică, psihică, sentimentală sau orice alt fel. După ce acest lucru a
fost realizat, le -am sugerat ca pentru fiecare defect să formuleze un contraargument puternic și credibil
care să contracareze defectul, ca de exemplu : Nu sunt populară – prietenii mei mă consideră sufletul
găștii. Astfel, i -am îndemnat să păstreze lista la ei mereu, sau dacă nu să țină minte ce au scris și de
fiecare dată când defectul va ieși la iveală să își amintească contraargumentul care îl va înl ătura și să
repete acest lucru până nu vor mai ieși defecte la iveală. De asemenea, le -am sugerat să repete acest
exercițiu ori de câte ori consideră că apare un nou defect la ei.
Apoi le -am indicat să aibă un caiet, în care să își păstreze toate amintiril e frumoase, să își
noteze toate talentele sau lucrurile la care se pricep cel mai bine și să revină la ele ori de câte ori se simt
triști sau dezamăgiți de părerile celor din jur. Le -am oferit câteva sugestii, cum ar fi să nu le fie teamă
să se îndepărteze de persoanele care le fac rău sau care le necăjesc, deoarece vor scăpa și de
sentimentele negative pe care aceștia le provoacă. Să găsească mereu calitățile pe care le dețin și să se
detașeze de defectele lor.
Pentru a doua parte a activității, am ales s ă căutăm împreună modalități de a rezista tentațiilor
și de a refuza fără a -și pierde prestigiul în cercul de prieteni. Astfel, am decis de comun acord că pentru
a rezista tentațiilor de a consuma alcool în exces sau de a începe consumul de droguri, pot că uta
activități mai antrenante și mai interesante, care să le ocupe mintea, să le distragă atenția de la tentațiile
apărute și de a nu mai avea timp să le încerce. Ei au sugerat și eventualitatea ruperii legăturii cu astfel
de persoane, însă le -am spus să f acă acest lucru doar dacă prietenia aceea nu reprezintă ceva important
pentru ei, dacă persoana respectivă face presiuni asupra lor sau dacă nu văd nici un beneficiu al acelei
relații.
Pentru a refuza fără a -și pierde prestigiul în grupul de prieteni, am c olaborat în găsirea celor
mai bune metode, lucrând pe două planuri: refuzul categoric sau scuzele plauzibile. În cazul refuzului
categoric situația este evidentă, refuzându -se clar și răspicat fără nici un fel de explicații ceea ce ne este
oferit. Pentru a ceasta este nevoie de curaj și încredere în sine ridicată, de aceea am considerat prima
parte a activității ca fiind pregătitoare pentru cea de -a doua. Pentru situația în care nu putem refuza
categoric, am conlucrat și am găsit cele mai bune scuze pe care le pot folosi fără să râdă ceilalții de ei:
”nu îmi place gustul, parcă ai bea pelin ”, ”nu vreau să beau/fumez/(mă)droghez pentru că cineva
apropiat a avut probleme grave de sănătate din cauza aceasta ”, ”am probleme cu stomacul ”, ”nu mă

55
simt bine în seara asta, nu vreau ”, ”iau antibiotice ”, ”am băut/fumat prea mult ieri și azi nu vreau să
mai văd alcool/țigări/droguri că mi se face rău ”, ”conduc și nu vreau să beau ”. Toate aceste scuze au
fost formulate de o parte din adolescenți, deoarece au fost interesaț i să contribuie și ei la lista cu scuze
pentru a nu accepta alcool/tutun/droguri.

Dificultăți întâmpinate: nu au fost întâmpinate dificultăți

3. Prezentarea rezultatelor în etapa de evaluare finală

3.1 Gradul de informare și conștientizare privind probl ematica abordată

Evaluarea finală a conținut două etape, datorită diferenței de subiecți care a apărut între
evaluarea inițială și intervenție. Celor cinci adolescenți care au participat la evaluarea inițială le -am
aplicat separat un interviu, deoarece a m dorit s ă observ diferențele ce au intervenit în urma activităților
și să stabilesc dacă intervenția a fost un succes și obiectivele au fost atinse.
Am debutat interviu l individual cu o întrebare care urmărește aflarea informațiilor noi obținute
de către ei în urma activităților, pentru că eram conștientă încă de la început că adolescenții au o bază
de informații pe care le dețin despre substanțe și abuzuri de substanțe sau comportamente. Răspunsurile
au fost multiple, însă cel mai interesant și frumos for mulat a fost următorul: ” Am aflat anumite lucruri
ce nu le știam despre efectele ce le pot avea substanțele asupra corpului meu pentru că mi -au fost
prezentate în general până acum, și iarăși am aflat cum pot să îmi transform defectele în calități pentru
a putea deveni tot mai bun ”(M.M., 18 ani) . Unii adolescenți au fost mai speriați decât alții în urma
prezentării consecințelor și au spus că ” Anumite substanțe mă fac să mă gândesc de două ori înainte de
a le consuma pentru că reacțiile corpului meu pot fi grave și pot chiar să mor dintr -o prostie ”(R.L., 16
ani).
Prima întrebare din interviul de grup a vizat cele mai importante și interesante informații aflate
după cele patru zile de activități, iar răspunsurile au fost variate, cele mai interesante fiind ur mătoarele
trei:
– ”Consider că cel mai interesant și important subiect este acela al drogurilor, deoarece
acestea te afectează cel mai tare și pe mai multe planuri și plus de asta subiectul este foarte răspândit
printre noi ” (B.M., 15 ani)

56
– ”Ce e interesa nt e că nu m -am gândit niciodată că sărbătorile fac atâta rău prin consum. Și
dacă stau bine să mă gândesc toți facem excese de care am fi șocați în orice altă zi a anului, dar atunci
nu le tratăm cu importanță pentru că sunt sărbători și așa ne -am obișnui m să mâncăm și să bem până
nu mai putem și chiar și după -aia” (F.D., 18 ani)
– ”Mi-am întărit și mai mult ideea că viața este scurtă și frumoasă și nu merită să o stric cu
abuzuri. Cât timp totul e calculat și responsabil e ok, că nici un om nu se poate ab ține de tot de tot ”
(M.D., 19 ani).

3.2 Atitudini cu privire la efectele abuzului

A doua întrebare a interviului de evaluare individual a avut ca punct central părerea
adolescenților cu privire la efectele abuzului de alcool, tutun, droguri, alimente și comportamente
sexuale, pentru a verifica atitudinile cu privire la ele prezentate în intervenție. Răspunsul unuia dintre
adolescenți la această întrebare a fost acela că ” Este destul de trist că substanțele sau abuzurile te pot
schimba pe tine ca om și îți pot fura viața pe care urma să o trăiești fără ele ” (M.M., 18 ani) , iau un
altul a fost ” Consecințele nu par așa grave la prima vedere, oricine știe că dacă bei îți faci rău la ficat,
dacă fumezi îți distrugi plămânii, dar când aflii că pot deveni foarte ușor dependențe din care foarte
greu scapi te sperii rău ” (M.D., 19 ani)
”Cum vă influențează aceste informații atitudinile cu privire la excese sau substanțe
interzise ?” a fost cea de -a doua întrebare a ghidului de interviu pentru focus grup, iar adolesce nții au
spus că intervenția a avut efect asupra lor în sensul că au conștientizat riscurile la care se expun: ” Mă
influențează în sensul că deși plăcerea de moment e intensă și frumoasă, nu merită să îmi stric corpul
și viața pentru ele. Există și alte che stii care aduc plăcere fără să strice ” (R.L., 16 ani) , ”Pentru mine
sunt o prostie și ac um sunt și mai sigură de asta ” (B.M., 15 ani) .

3.3 Atitudini cu privire la activitățile desfășurate

Următoarele trei întrebări ale interviului individual au vizat opi niile și atitudinile
adolescenților cu privire la trei dintre ideile mele de îmbunătățire a stimei de sine și metode de a refuza
fără a le fi afectat prestigiul. Astfel, prima întrebare, ” Cum apreciezi ideea listei de defecte/calități
formulată? ”, a avut r eacții de la indiferență în ideea că nu le displace dar nici nu sunt entuziasmați de

57
ei, până la păreri de genul ” Eu consider că este o idee bună deoarece atunci când mintea ta nu te ajută
să privești părțile tale bune, faptul că le ai scrise undeva și le poți vedea te pot motiva mult mai mult să
devii suma calităților tale ” (F.D., 18 ani) sau unele de genul ” E ca o listă de lucruri ce trebuie făcute,
scrise pe foaie e mai ușor să le urmărești și să le atingi ” (M.M., 18 ani) .
La întrebarea ” Consideri că ace l caiet cu amintiri frumoase/talente/realizări te va ajuta pe
viitor? ” din focus grup, adolescenții au răspuns că ” Îmi descopăr și mai multe calități, mă face să fiu
mai optimist, să -mi văd părțile bune și să privesc în urmă la tot ce am făcut bun, iar așa mă simt
împlinit că viața mea a fost plină și productivă ” (B.M., 15 ani) .
Următoarea întrebare legată de activitățile desfășurate a privit metodele de refuzare pe care le –
am alcătuit împreună cu ei și cum le privesc ei. La această întrebare cele mai inter esante răspunsuri au
fost ” Mi-a plăcut că am putut participa la formularea acestora pentru că așa e mult mai probabil să le
folosesc pentru că sunt rezultatul gândurilor mele ” (R.L., 16 ani) , iar un alt răspuns care a pus la
îndoială eficiența lor dar nu ș i calitatea acestora a fost ” Consider că sunt eficiente, însă nu de fiecare
dată, deoarece suntem puși prea des în fața situațiilor de a refuza și nu cred că ar merge același scuze
de fiecare dată și chiar dacă le schimbi și bagi alte motive, o dată și o d ată tot va trebui să le accepți ”
(F.D., 18 ani)
Ultimul aspect cercetare în cadrul focus -grupului a fost descrierea pe scurt a experienței trăite
în cadrul acestui proiect, din punctul lor de vedere. Aici adolescenții au avut multe idei și păreri, multe
din ele pozitive, readucând în discuție sugestii de îmbunătățire discutate și în cadrul activităților. Am
selectat câteva mai detaliate și care au fost formulate frumos: ” E o experiență bună, din care am învățat
multe. Am cunoscut oameni frumoși și am văzut că lumea nu se rezumă doar la ce cred ceilalți despre
tine, ci mai degrabă la ceea ce crezi tu despre tine ” (M.M., 18 ani) este părerea unui adolescent, iar ” A
fost fain, mi -a plăcut programul, deși sincer mă așteptam să fie plictisitor. Mi -a deschis ochii la ce e
important, deși voiam să fiu speriată mai tare, nu știu, să fie niște lucruri cu impact emoțional sau
macab rea care să sperie totul în noi ” (M.D., 19 ani).
Ulterior, i -am rugat să aprecieze acest proiect desfășurat de mine, să expună ce vor ei: pă rțile
bune, părțile rele sau ce le -a plăcut/ce nu le -a plăcut, sau orice altă idee sau părere care să reflecte
opinia lor despre aceste activități. La această întrebare adolescenții au spus că ” Este un proiect bun. E
ceva nou și diferit față de prezentăril e plictisitoare când vine cineva să îți pună niște idei pe
videoproiector și fie că ai înțeles sau nu, ei și -au făcut treaba și pleacă fără alte întrebări sau lămuriri ”
(F.D., 18 ani) . Proiectul a avut și influențe pozitive în sensul că o parte din adolesc enți au aprobat
părerea unuia dintre ei care a spus că ” Eu sincer mă gândesc s ă reduc țigările și să încerc să mă las de

58
tot de ele că am realizat că nu îmi aduc nimic bun ” (R.L., 16 ani) . Am reușit să și previn
comportamente adictive prin faptul că una di n adolescente a spus că ” Mă gândeam să încerc și eu o
dată în viață niște ”cuie” sau ”Mărie” ca să văd și eu cum e și mai ales că prietenii care au încercat
mi-au zis că e super tare și te simți foarte bine, dar acum îmi dau seama că ei mi -au zis doar de p artea
cu plăcerea nu și de cea care urmează după ce trece efectul. Bine că am aflat chestiile astea și nu m –
am băgat în ceva ce regretam după aceea ” (M.D., 19 ani) .

3.4 Capacitatea de Self -management

În ceea ce privește modalitățile prin care adolescenți i vor reuși să reziste tentațiilor pe viitor
răspunsurile au fost apropiate de ceea ce am desfășurat cu ei în cadrul intervenției și au spus că ” Pot să
îmi ocup timpul cu activități interesante care să nu -mi acorde timpul necesar pentru a mă gândi la
tenta ții și prostii. Am lucruri mai bune de făcut decât să îmi stric viața și oricum de acum o să fiu mai
atentă și de sărbători sau la petreceri ce fac și cât mănânc sau beau ” (B.M., 15 ani). Un alt răspuns
interesant a venit de la o adolescentă foarte hotărât ă care a spus că ” să evit persoanele care au astfel de
comportamente este cea mai bună cale să rezist tentațiilor ” (M.D., 19 ani) .
Fiind întrebați cum vor folosi aceste informații pe viitor, adolescenții au spus că le vor aplica
și le vor da mai departe, u nul dintre ei afirmând că ” O să le aplic pe mine și pe ceilalți și realizez că am
trăit frumos până acum, fără să experimentez consecințele pe care le -am aflat și fără să îmi distrug
viața acum sau mai târziu ” (M.M., 18 ani) .

3.5 Perpetuarea informațiilor dobândite

Ultima întrebare din cadrul interviului individual a vizat avantajul sau dezavantajul răspândirii
celor învățate de adolescenți în urma activităților, iar răspunsurile au fost legate în mare parte de
avantajele distribuirii informațiilor, un s ingur adolescent subliniind dezavantajul că ” dacă noi dăm mai
departe ce am învățat aici cei ca voi nu mai au de lucru să vină să facă astfel de lucruri cu noi ” (F.D.,
18 ani) , ceea ce este amuzant pentru că dacă prevenția se răspândește de către ei și noi nu mai suntem
nevoiți să desfășurăm activități pentru ei, atunci înseamnă că problema poate fi diminuată direct în
comunitate. Unul dintre răspunsurile privind avantajele, dat de unul din adolescenții care fumează și
bea frecvent, a fost acela că ” îi învă ț să prevină să ajungă așa ca mine. Poate îi ajut să aibă grijă la ce

59
prieteni își aleg și cum să fie stăpâni pe ei în fața acestor situații și că mereu va fi ceva mai bun de
făcut decât să bei, fumezi, etc. ” (R.L., 16 ani) , iar referitor la cum vor perpet ua informațiile aceștia au
răspuns că ” încerc să îi influențez, să le spun ” (B.M., 15 ani) sau ” le arăt prin exemplul propriu lista de
defecte/calități, caietul cu lucruri b une, îi putem spune caietul bun ” (M.M., 18 ani)
”Prevenirea consecințelor, salvarea altor vieți ” (M.D., 19 ani) sau ” E altceva să afli de la
cineva care a studiat pe tema asta și să dai mai departe, decât să citești de undeva, are alt impact ”
(R.L., 16 ani) sau ” Poți contribui la diminuarea problemelor ” (F.D., 18 ani) sunt câteva din
răspunsurile pentru întrebarea legată de efectele pe care le are transmiterea și altora a ceea ce au învățat
aici, însă de departe cel mai bun și inspirat răspuns a fost al uneia dintre adolescente care a spus că
”Poți fii eroul cuiva, și mai mult de atât poț i fi eroul propriei tale vieți ” (B.M ., 15 ani).

3.6 Autoevaluarea încrederii în sine

Urmatoarea întrebare vizează autoevaluarea gradului de încredere în propria persoană pe care
o au acum adolescenții. Printre răspunsuri s -a aflat și acela al unei adole scente care a spus că ” nu m -am
gândit niciodată la câte calități am și cum pot schimba defectele. Acum îmi cunosc calitățile și voința
de a fi mai bun. Sunt încrezătoare că eu sunt stăpână pe corpul și ideile mele și nu mă mai poate
influența nimic ” (B.M., 15 ani) , dar sunt și adolescenți care spun că erau încrezători încă de la început,
doar li s -a întărit acest aspect: ” Sunt la fel de încrezător ca înainte. Dacă nu vreau să fac un lucru nu îl
fac pentru că așa vreau eu. Poate sunt mai conștient de cât de bine stau la capitolul acesta ” (M.M., 18
ani).
I-am întrebat ulterior cum îi ajută această încredere în sine să reziste la tentații, iar ei au
răspuns în mare parte că nivelul de încredere pe care îl au în propria persoană îi face să nu țină cont de
presiu ni sau activități pe care nu vor să le facă: ” Dacă ai încredere în tine și nu ai nevoie de
confirmarea altora, atunci ești mai bun ca ei și o să reziști la tentații ” (R.L., 16 ani).

3.7 Concluzii parțiale

Pentru a concluziona etapa de evaluare finală, po t spune că s -a desfășurat conform așteptărilor,
nu am întâmpinat dificultăți în realizarea sau aplicarea acesteia în ambele ei forme, iar fiind la ultima
întâlnire cu adolescenții nu s -au pus probleme în ceea ce privește comunicarea sau atmosfera dintre no i.

60
Cele două părți ale evaluării au evidențiat faptul că deși impactul pe care intervenția trebuia să
o aibă nu a fost 100% cum mă așteptam, totuși am obținut schimbări în atitudini, comportamente și am
prevenit apariția lor. Chiar dacă intervenția nu a funcționat în totalitate pentru adolescenți, sau nu a
funcționat pentru unii din ei, faptul că am reușit să schimb ceva și să previn chiar și jumătate dintre cei
prezenți la intervenție este o realizare care nu poate fi treută cu vederea, deoarece îmi conf irmă faptul
că intenția a fost bună și am văzut unde mai pot fi aduse îmbunătățiri în ceea ce privește organizarea
activităților și conținutului acestora.

61
PARTEA A 3-A. EVALUAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ȘI
RECOMANDĂRI APLICATIVE

1. Concluzii d e ansamblu

– Impactul pe care habitudinile, obiceiurile și valorile îl au asupra oamenilor este substantial .
– Unele comportamente alimentare sunt deprinse încă din copilăria mică.
– Valorile, habitudinile și credințele formate de -a lungul timpului infuie nțează apariția unor
comportamente adictive, alimentare și sexuale .
– Adicțiile sunt o problemă socială majoră iar ratele de alcoolism și dependențe sunt destul de
mari.
– Contextele sociale sunt principalul factor care promovează comportamentele adictive,
alimentare și sexuale .
– Abuzul și dependențele cauzează probleme majore de sănatate dar și psiho -sociale .
– Societatea și mass -media promovează modele greșite de comportamente adictive, alimentare
și sexuale .
– Adolescenții sunt de multe ori dezinformați cu privire la riscurile la care se expun prin abuz
și dependențe .

2. Considerații personale

Experiența dobândită prin cercetarea și intervenția pentru această lucrare mi -a adus multe
lucruri noi pe care le -am învățat, cum ar fi faptul că adolescenții sunt o categorie deosebită de persoane,
este perioada când li se definitivează în linii mari personalitatea și de aceea este important să se
acționeze de la această vârstă în ceea ce îi privește pentru că sunt receptivi și pot fi îndrumați pe căi mai
bune .
De asemenea, tot din cauza acestei schimbări în ceea ce privește personalitatea lor, pot deveni
rebeli și este nevoie de multă răbdare și tehnici potrivite pentru ca mesajul transmis să fie pe lângă
receptat, și înțeles de ei. Trebuie lucrat cu mare gri jă pentru că pot interpreta acțiunile ca fiind lecții de
morală sau listă de sarcini și atunci activitățile sunt în zadar.

62
Pe parcursul perioadei de cercetare și intervenție, am avut ocazia să cunosc și să lucrez cu
adolescenți și să le cunosc mai bine at itudinile și caracterul, dar și principalele calități personale și de
grup, dar am avut șansa de a -mi readuce în suflet perioada adolesceței și să compar zilele de atunci cu
cele de azi. Timpul petrecut cu ei m -a făcut să îmi dau seama că adolescenții nu s unt neînțeleși cum
majoritatea oamenilor cred, ci doar trebuie să fii atent prin ce metode îi abordezi și vor fi prietenii tăi.
Adolescenții sunt creativi, energici, nu leneși și rebeli, am avut parte de o colaborare foarte bună cu ei
și am înțeles cât de puternice sunt tentațiile la această vârstă și cât de greu le este să reziste sau să se
lase de ele.
Lucrul care mă întristează este că societatea are aceste idei preconcepute despre alcool,tutun,
droguri, cum că ele ar fi elementul central al unei petrece ri și că fără acestea nu am avea prestigiu în
cercul de prieteni. Este trist că unor substanțe nocive le sunt atribuite adjective pozitive și sunt atât de
popularizate ca fiind ceva bun încât nu este de mirare că ratele alcoolismului, tabagismului, etc., s unt în
creștere. Modelele pe care copiii și adolescenții le preiau de la adulți sunt greșite și prin urmare nu ei
sunt de vină că adoptă astfel de comportamente, pentru că presiunile societății, valorile greșite
promovate și modelul incorect oferit sunt ce i care îi împing să consume substanțe dăunătoare.
Din cercetarea și intervenția desfășurate au rezultat idei interesante, am cunoscut adolescenți
interesați de prevenirea comportamentelor abuzive, dar și care încearcă să renunțe sau nu vor sub nici
un chip să facă acest lucru. Dar am lucrat împreună, indiferent de relația pe care o aveau față de alcool,
tutun,etc., au fost implicați și inventivi, au făcut față cu brio tuturor cerințelor mele, dar m -au și învățat
tehnici noi pentru demersuri viitoare. Am avu t parte de adolescenți care se laudă că beau sau că
fumează, deși nu fac acest lucru, dar care nu vor să fie mai prejos decât amicii lor, am cunoscut
adolescenți care încearcă de ceva timp să renunțe la alcool sau la țigări, dar nu pot pentru că mereu se
ivește câte o tentație, și am cunoscut și adolescenți care sunt dependenți de tutun sau alcool, sunt sau au
devenit în urma intervenției conștienți de riscurile la care se expun, dar în ciuda faptului că unii dintre
ei au renunțat, o parte nu vor pentru că e alegerea lor personală.
Pe măsură ce am înaintat în activități, am observat o deschidere tot mai mare a adolescenților
în a vorbi și colabora cu mine și am încercat să nu par o figură atât de autoritară în fața lor, am încercat
să preiau din atitudinile lor, să mă integrez în grup și să particip și eu la activități pentru a -i încuraja și
pe ei să facă acest lucru.

63
3. Recomandări de ordin aplicativ

3.1Recomandări în planul cercetării științifice

– Realizarea mai multor cercetări științifice cu privire la valori, habitudini , obiceiuri, sărbători
și credințe .
– Cercetările să fie realizate de către specialiști în acest domeniu .
– Studierea mai amănunțită a problematicii abordate .

3.2Recomandări în planul politicilor și serviciilor

– Programe de preven ție care să conțină activități interactive .
– Introducerea în programa școlară a unor cursuri cu tematică de asistență socială .
– Utilizarea în programele de prevenție a unor persoane care să constituie exemple negative de
comportamente .
– Înăsprirea pedep selor pentru comercializarea de tutun si alcool minorilor .

4. Limitele cercetării

Cercetarea în cadrul temei ”Valori, habitudini, credințe care influențează comportamentele
adictive, alimentare și sexuale” a fost limitată de numărul mic de voluntari par ticipanți la aceasta, iar
rezultatele nu pot fi generalizate la întrega populație, deoarece lotul de subiecți nu poate fi
reprezentativ. Astfel, întreaga cercetare și intervenție au fost rezumate la un număr maxim de 14
subiecți, iar rezultatele au fost ap reciate strict pentru acest lot.

64
5. Direcții viitoare de cercetare și intervenție

Cercetarea se poate realiza pe un lot mai mare, întreg liceul, sau toate liceele unui oraș, pentru
ca datele culese să fie cât mai relevante pentru populație. De asem enea, ar fi utilă cercetarea și cu cadre
medicale sau profesioniști de la care să aflăm aspecte ale problemei care nu ne sunt la îndemână prin
literatură sau prin cercetarea cu oamenii.
În concluzie, doresc să finalizez prin a spune că ar fi benefic pentru prevenirea
comportamentelor de risc să fie introduse în programele școlare ore de prevenție interactivă cu asistenți
sociali mai mult proaspăt absolvenți, pentru că vârsta apropiata vă reprezenta un atu în toată munca
desfășurată. Copiii și adolescenții t rebuie să afle prin alte modalități care sunt riscurile la care se expun
în urma abuzurilor, problemele medicale și sociale ce intervin și o perspectivă comparată între
avantajele și dezavantajele comportamentelor adictive pentru a fi complet informați. As tfel, copiii și
adolescenții de acum, care vor deveni adulții de mâine, au o șansă la o viață de succes și fericită,
nepătate de adicții și dependențe, fără a fi stigmatizați și dați la o parte.

65
BIBLIOGRAFIE

Cărți :

1. Băican, E. (2014). Prevenție, ter apie și reabilitare în adicții, UBB, Cluj -Napoca
2. Bălănean, C. (2013). Despre adicții și patimi: o abordare psihologică și teologică. Târgu –
Lăpuș: Galaxia Gutenberg
3. Carvajal, F.F. (2000). De vorbă cu Dumnezeu: meditații pentru fiecare zi a anului. II. Iași:
Ars Longa
4. Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.
București: Economica
5. Chopra, D. (2003). Comportamente dependente. București: Curtea Veche Publishing
6. Crețu,T. (2009). Psiholog ia vârstelor. Iași: Polirom
7. Neamțu, G. (2003). Tratat de asistență socială. Iași: Polirom
8. Simache, D. (2010). Comunicarea în consumul de droguri: cine? Cum? Și de ce?.
București: Editura Universitară
9. Stavros, C. (1988). Droguri concomitente: alcoo l, tutun, cafea – factori de risc. București:
Editura Medicală

Articole :

10. Kim, Y .G., Eves, A., & Scarles, C. (2009). Building a model of local fast -food
consumption on trips and holidays: A grounded theory approach. International Journal of Hospitalit y
Management, 28(3), 423 -431
11. Elfhag, K., Tholin, S., & Rasmussen, F. (2008). Consumption of fruit, vegetables and
sweets and soft drinks are associated with psychological dimensions of eating behavior in parents and
their 12 -year-old childrens. Public Health Nutrition, 11(09),914 -923
12. Chou, S.Y ., Rashad, I., & Grossman, M. (2008). Fast -food restaurant advertising on
television and its influence on childhood obesity. The Journal of Law and Economics, 51(4), 599 -618

66
13. Bauer, K.W., Larson, N.I., Nels on, M.C., Story, M., & Neumark -Sztainer,D. (2009). Socio –
environmental, personal and behavioural predictors of fast -food intake among adolescents. Public
Health Nutrition, 12(10), 1767 -1774
14. Nobre, P.J., & Pinto -Gouvia, J. (2006). Dysfunctional sexual b eliefs as vulnerability fators
for sexual dysfunction. Journal of Sex Research, 43(1), 68 -75
15. Collins, R.L., Elliott, M.N., Berry, S.H., Kanouse, D.E., Kunkel, D., Hunter, S.B., & Miu,
A. (2004). Watching sex on television predicts adolescent initiation of sexual behaviors. Pediatrics,
114(3), e280 -e289
16. Brown, J.D., L 'Engle, K.L., Pardun, C.J., Guo, G., Kenneavy, K, & Jackson, C. (2006).
Sexy media matter: exposure to sexual content in music, movies, television, and magazines predicts
black and white adolescents sexual behavior. Pediatrics, 117(4), 1018 -1027
17. Jelen, T.G., & Wilcox, C. (2003). Causes and consequences of public attitudes towards
abortion: A review and research agenda. Political Research Quarterly, 56(4), 489 -500
18. Lipman, C.M., & Mo ore, A.J. (2016). Virginity and guilt differences between men and
women. Butler Journal of Undergraduate Research, 2(11), 25
19. Modoran, C., & Modoran, D.(2008). Influența alcoolului asupra sistemului nervos. Studia
Universitatis, 148-156
20. Onaca,E., Po p, S., Oprea, R., & Mărginean, C. (2014). Medical and Social Aspects of
Alcohol Consumption
21. Botescu, A. (2011). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanțe noi cu
proprietăți psihoactive în rândul copiilor și tinerilor din România. Raport de cercetarea
22. Bidian, C., & Tache, S. (2007). Fumatul și activitatea fizică. P ALESTRICA MILENIULUI
III
23. Todea, D.A., Arieșanu,N., Roșca, L.e:, & Herescu, A.C. (2008). BENEFICIILE STOPĂRII
EPIDEMIEI TABAGICE. Clujul Medical, 428
24. Ciochină, L., & Ift ime, C. (2003). O viziune asupra vieții. Editura Pro Vita Media,
București, 195
25. Zancu, S.A., & Gotcă, I. (2015). Analiza psihologică a riscului și consecințelor cauzate de
discomportamente alimentare: studiu de caz. Prevenția obezității la vârsta copil ăriei – obezitatea la
vârsta copilăriei: factori de risc pentru sănătate de -a lungul vieții, 41

67
26. Martinus, T, McAlaney, J., McLaughlin, L.J., & Smith, H. (2010). Outdoor muusic
festivals: Cacophonous consumption or melodious moderation? Drugs: education , prevention and
policy, 17(6), 795 -807
27. Helfrich,R. (2010). ”What Can a Hippie Contribute to our Community?” Culture Wars,
Moral Panics, and The Woodstock festival. New York History, 91(3), 221 -244

Articole online:

28. Legea 47/2006 privind Serviciil e Sociale
29. Analiz ă situație Campania Antifumat (2015) accesat în 22.05.2017 la
insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2016/01/An aliza -situatie -Campania -antifumat -2015.pdf
30. Analiză de situație România, ocazionată de campania ”Luna națională a informării despe
efectele consumului de alcool (2015, iulie) accesat în 22.05.2017 la insp.gov.ro/sites/cnepss/wp –
content/uploads/2016/01/ANALIZA -DE-SITUATIE -ALCOOL -2015.pdf
31. Woodstock, 26 martie 1970, Warner Bros, accesat în 20.06.2017 la
http://sockshare.net/watch/oxQ9lgxn -woodstock.html

68
ANEXE
ANEXA 1
GHID DE INTERVIU
(evaluarea inițială)

COMPORTAMENTE ADICTIVE:
1. De la ce vârstă ați început să consumați alcool?
– în ce context?
– care a fos t motivul?
2. Cât de des consumați alcool?
– în ce contexte și cantitate?
3. Cum se modifică această cantitate în diferite contexte sociale? (ex. Sărbători, petreceri,
evenimente?)
– de ce credeți că se întâmplă asta?

COMPORTAMENTE ALIMENTARE:
4. Ce com potamente alimentare aveți?
– cât de des mâncați?
– ce alimente preferați?
– consumați fast food? De ce?
5. Câte dintre aceste comportamente v -au fost implementate în copilăria mică?
– câte au fost păstrate și câte au fost adaptate?
6. Cum se modifică aceste comportamente în diferite contexte sociale?
– de ce?

69

COMPORTAMENTE SEXUALE:
7. De la ce vârstă v -ați început viața sexuală?
– în ce context?
– care a fost motivul?
8. Ce părere aveți despre virginitate?
– cum credeți că este văzută în societat e?
9. Cum este raportarea sexuală în cazul bărbaților și femeilor?
– cum credeți că este văzută în societate?
10. Ce părere aveți despre stilul de bărbat ”macho”, ”casanova”, metrosexual?
– ce știți despre aceștia?
11. Ce părere aveți despre avort?
– cum credeți că este văzut în societate?

70
ANEXA 2
GRILA DE OBSERV A ȚIE

1. Exprimarea (cercetare și intervenție)
2. Gesturile și limbajul nonverbal (cercetare și intervenție)
3. Gradul de implicare (cercetare și intervenție)
4. Contribuția adusă (c ercetare și intervenție)
5. Nivelul de atenție (cercetare și intervenție)
6. Comportamentul (cercetare și intervenție)

71
ANEXA 3
RAPORT DE ACTIVITATE

Data întâlnirii:
Durata:
Locul întâlnirii:
Numărul de participanți:
Tema activității:
Meto de de intervenție:
Obiective stabilite:
Obiective atinse:
Activități desfășurate:
Dificultăți întâmpinate:
Alte observații:

72
ANEXA 4
GHID DE INTERVIU
( evaluarea finală -interviu l individual )

1. Ce informații noi ai aflat în urma activităților?
2.Ce crezi despre consecințele ce pot să apară în urma abuzurilor de orice fel?
3. Cum apreciezi ideea listei de defecte și calități propusă?
4. În ce fel consideri că acel caiet cu amintiri frumoase/ talente/ realizări te va ajuta?
5. Ce părere ai despre metodele de refuzare?
6. Cum vei reuși să reziști tentațiilor pe viitor?
7. Care crezi că este avantajul/dezavantajul răspândirii celor învățate de tine în urma
activităților?
– cum vei face acest lucru?

73
ANEXA 5
GHID DE INTERVIU
(evaluarea f inală -focus grup)

1. Care considerați că sunt cele mai importante și interesante informații aflate?
2. Cum vă influențează aceste informații atitudinile cu privire la excese sau substanțe
interzise?
3. Cum vă apreciați încrederea în propria persoană acum?
4. Cum vă influențează aceasta rezistența la tentații?
5. Cum vi s -a părut acest proiect desfășurat de mine?
– cum s -au schimbat comportamentele de la început și până acum?
6. Cum veți folosi informațiile aflate pe viitor?
7. Ce efecte credeți că are tra nsmiterea mai departe a celor învățate aici?
8. Descrieți pe scurt această experiență, din perspectiva voastră.