Parte Scrisa Licenta (1) [308824]

[anonimizat]-[anonimizat]. UNIVERSUL NUMIT ACASĂ.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC STUDENT: [anonimizat]. UNIV. DR. [anonimizat], 2020

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………. 4

Capitolul 1 – [anonimizat] ……………..…………… 6

[anonimizat] …………………………………………… 8

Specificități ale locuințelor modulare ……………………………..………………… 9

1.3.1 Tipuri de locuințe modulare existente. Perfecționările cronologice și contextuale … 10

1.3.2 Raportul dintre piesele prefabricate și locuințele temporare ………………………. 16

Reciclarea containerelor maritime și conceptul de recycling art sau junk art ……… 17

Recensământ al stilurilor decorative viabile în domeniul locuințelor temporare sau modulare ……………………………………………………………………………….…… 20

Soluții și sisteme tehnice în mobilierul multifuncțional …………………………… 27

Capitolul 2 – Locuințele modulare prin prisma legislației românești din sfera construcțiilor

2.1 Atitudinea „Less is more”. Minimalism și noul nomadism ……………………..…. 30

2.2 Viciile legislative și eticheta socială ……………………………………………….. 34

2.3 Posibilități de reintegrare în natura habitatului uman ………………………………. 35

Reducerea de costuri prin orientarea către noile materiale și tehnologii …………… 36

Capitolul 3 – Reconsiderarea conceptului de locuință modulară inteligentă

Specificității ale conceptului ……………………………………………………….. 39

3.2 De la idee la schiță …………………………………………………………………. 40

3.3 Diversitate prin modularitate și inteligență …………………………………………. 45

3.4 Conceptul interpretat în varianta 3D ……………………………………………….. 51

Capitolul 4 – Parametrii tehnici și soluții tehnologice

4.1 Specificații tehnice de gabarit ……………………………………………………… 62

4.2 [anonimizat], terasament și stabilizanți ………………… 63

4.3 Cerințe minime despre amplasament ……………………………………………..… 65

Concluzii ……………………………………………………………………………….. 67

Bibliografie ……………………………………………………………………………. 68

VIII. Listă de ilustrații ……………………………………………………………………… 70

Introducere

Metoda impusă de societatea urbană contemporană și dezvoltarea sa haotică, a indus în conștiința umană un stres continuu. [anonimizat], [anonimizat], arareori luăm în considerare ideea de a pleca pentru a ne regăsi liniștea interioară. Acest proiect reconsideră dificultatea în depășirea confortului deja instalat în vederea descoperirii unei alternative net superioare din toate punctele de vedere, „un loc de redescoperire a eului interior”. Acesta este în fond principalul punct de plecare al demersului actual. Cum ar fi dacă acasă ar putea fi oriunde?

Locuințele modulare și transportabile oferă flexibilitate și noi orizonturi pentru expansiunea universului deja numit „acasă”. [anonimizat]. [anonimizat]tate stabilindu-se noi destinații și relații între acestea. Atitudinea egocentrică a proiectului este în fond și miza acestuia și anume aceea de a evada din cotidian, de a identifica un nou vast univers care să orbiteze protector în jurul nucleului înțeles prin ceea ce înseamnă casa și familia. Omului nu i-ar rămâne decât să admire conținutul acestui complex natural nou, dintr-o poziție centrală.

Cel din urmă scop al acestui proiect este de a readuce în prim plan esența lucrurilor, cele care cu adevărat contează, prin abordarea stilului minimalist și prin detoxifierea de lucrurile și obiectele redundante din viața noastră, prin eficientizarea utilităților, cromatica și materialele selectate pentru realizarea acestui ultim proiect din poziția de student.

Orientarea ecologistă și îndemnul pentru întoarcerea în natură, alături de avantajele neeliberate încă, oferite de containerele pentru transport maritim , fac parte din apanajul acestui proiect. Nou perfectatele sisteme pentru energie electrică alternativă și irigare, nepoluante, bazate pe energia solară și eoliană – energii oferite în mod gratuit de către natură, precum și apele subterane din pânza freatică, pot complementa și susține viabil acest proiect care are și un grad ridicat de protecție împotriva calamităților naturale asemeni incendiilor sau cutremurelor.

Posibilitatea de a amplasa atât intravilan cât și extravilan acest tip de locuință fac proiectul și mai incitant, ele ne beneficiind de greoaiele și masivele fundații subterane, ceea ce face posibilă debirocratizarea implementării. Noile soluții de stabilizare a terenului, devenite tot mai populare și accesibile, vin ca și o restrângere a spectrului de cerințe minime necesare pentru amplasarea acestui model de locuință.

Alexander McQueen subliniază faptul că „Nu există niciun designer mai bun decât natura.” astfel se naște întrebarea: Cum ar fi dacă am proiecta în asentiment cu natura? De multe ori suntem absorbiți de modul în care natura lucrează și nu percepem cum acel macrounivers conceptual ar putea fi transpus în ceea ce numim viață cotidiană. „Rezistența structurală și frumusețea cuiburilor de păsări sunt remarcabile, dar cum ar putea fi folosite la scară umană? Firma de arhitectură Herzog a răspuns la această întrebare producând una dintre cele mai spectaculoase clădiri din vremurile moderne, stadionul „Bird’s Nest”, pentru a fi piesa de rezistență a Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.” În consimțământ cu această sursă absolută de inspirație și reflectând asupra nevoilor de bază umane, acest tip de locuință reprezintă o cale de întoarcere la natura umană, fie că ne aflăm în mijlocul aglomerației urbane sau locuința coexistă cu liniștea pădurii. Natura este creativă din necesitate, este sursa soluționării de probleme desăvârșită. De milioane de ani a dezvoltat soluții pentru a supraviețui și a evolua, soluții care au inspirat oamenii de-a lungul timpului.

Omul a început ca și un migrator, iar acest tip de locuințe transportabile au apărut odată cu nomazii primitivi, beneficiind de secole de perfecționare și evoluție spre adaptarea cu succes la nevoile moderne. „Noile media nu sunt punți între om și natură: sunt natura.” , iar noi ne aflăm într-un punct apoteotic în ceea ce privește evoluția accelerată a tot ceea ce înseamnă tehnologie avansată. Noile media ajung treptat să dețină controlul pe care oamenii nu îl pot atinge, dar pe care îl pot folosi în călătoria vastă spre rădăcinile primordiale din natură. Procesul evolutiv, de la primele așezări umane până la civilizațiile contemporane și tendințele acestora, debutează cu o succintă istorie care ghidează pașii unui proiect al cărui transparență sporește vizibilitatea, speculând un stil de viață minimalist, complementar organizării interioare inteligente și configurației umane în apropierea inevitabilă de natură.

II. Capitolul 1 – Inventarierea locuințelor individuale prin prisma soluțiilor tehnice, de la primele așezări umane până la civilizațiile contemporane

1.1 De la nomazii primitivi până la nomazii globali și digitali

Din punct de vedere istoric, totul începe odată cu oamenii nomazi, acei oameni care nu au un perimetru prestabilit în care trăiesc. Aceștia își reașează mai mult sau mai puțin cu regularitate habitatul în diferite arii. În 1995 erau estimați a fi 30-40 de milioane de nomazi în întreaga lume. Condițiile vitrege din regiunile nefertile de stepă, tundră, zonele glaciare sau deșertice sunt factorul determinant în adoptarea acestui stil de viață bazat pe mobilitate, aceasta fiind cea mai eficientă strategie în exploatarea și căutarea resurselor. Nomazii peripatetici oferă servicii specializate cum ar fi meșteșugul sau negustoria, fiind nevoiți să adopte acest stil de viață în vederea acoperirii unui areal cât mai mare de oameni care beneficiază de serviciile acestora.

Majoritatea nomazilor călătoreau cu animale, căruțe, bărci sau pe jos. Astăzi unii nomazi călătoresc cu vehicule cu motor, majoritatea locuind în corturi sau locuințe portabile – case modulare.

Fig.1 Fig.2 Fig.3

Nomazii continuă să migreze în funcție de anotimpuri, iar cei furajeri se mută în căutarea plantelor comestibile și a apei. Australienii aborigeni, Negritos din Asia de Sud-Est și San din Africa, în mod tradițional se mută de la tabără la tabără ca să vâneze și să adune plante sălbatice în scopuri medicinale. Majoritatea nomazilor călătoresc în grupuri, familii sau triburi. Aceste grupuri sunt bazate pe rudenie și căsătorie, sau legături de acord în cooperare. În cazul nomazilor Mongoli, o familie se mută de două ori pe an. Aceste mutări se întâmplă de obicei pe timp de vară sau iarnă. În general adăpostul pentru iarnă este aproape de munți, în văi, unde există deja familii care locuiesc permanent acolo. O asemenea societate, a Mongolilor, a crescut cel mai mare imperiu din istorie.

Odată cu timpul, stilul de viață nomad devenise tot mai rar. Multe guverne nu acceptau nomazii pentru că mutarea lor era greu de controlat și puteau obține foarte rar taxe de la ei.

Până în prezent E.E.Cummings a reprezentat un ideal pentru cei care nu și-au dorit să renunțe la acest stil de viață „Să nu fii nimeni altcineva decât tu însuți într-o lume care se străduiește, zi și noapte, să te facă precum toți ceilalți înseamnă să duci cea mai grea luptă pe care o poate duce un om; și nu te opri niciodată din luptă.”, astfel, până în prezent, se disting mai multe tipuri de nomazi: de la migrațiile sezoniere ale oamenilor din India sau Europa, până la nomazii globali și digitali. În epoca contemporană, termenul de nomad nu mai prezintă limite foarte clare. Există oameni care adoptă acest stil de viață temporar sau experimental. Odinioară, cei mai mulți nomazi trăiau în corturi sau alte adăposturi portabile, însă acestea nu existau într-o gamă vastă. Astăzi, adepții acestui stil de viață beneficiază de oportunități variate, de la rulote la case modulare transportabile.

Nomazii globali sau „glomad” sunt acele persoane care trăiesc o viață mobilă și internațională. Aceștia își doresc să trăiască independent, căutând detașament de o locație geografică particulară și de apartenență la un teritoriu. Mulți dintre ei sunt minimaliști pentru a-și susține mișcarea perpetuă. Ei se concentrează pe experiențe, fericire, descoperire de sine, nu pe bunăstare materială. Stilul de viață nomad global contestă multe dintre normele și idealurile dominante în societățile occidentale, inclusiv proprietatea casei, acumularea de avere, naționalismul și ideea de a fi înrădăcinate într-un singur loc.

Nomazii digitali sunt tipul de oameni care folosesc tehnologia telecomunicațiilor pentru a-și câștiga existența și în general își petrec viața într-o manieră nomadă. Aceștia tind să călătorească în timp ce continuă să lucreze cu clienții și angajatorii, de acasă. Ei adoptă dogmele conceptului de „free spirit” și pliază această noțiune și în cariera profesională, considerând că „Un om este de succes dacă se trezește dimineața și se culcă seara și în acest răstimp face ce vrea să facă”. Oamenii de obicei devin nomazi digitali pentru motive optimiste cum ar fi independența financiară și o carieră care permite desfășurarea într-o locație independentă. Acest stil de viață poate prezenta provocări, cum ar fi menținerea asigurării internaționale de sănătate cu acoperire la nivel global, respectarea diferitelor legi locale și, uneori, obținerea de vize de muncă și menținerea relațiilor la distanță lungă cu prietenii și familia rămasă acasă.

1.2 Caravana și versiunea sa modernă, rulota

În Europa, originea caravanelor și a rulotelor are rădăcini în expansiunile militare ale Romanilor și a oamenilor care se deplasau pentru spectacole în caravanele trase de cai. Prima caravană a fost construită în 1880, autorul fiind Dr.William Gordon Stables din Scoția. El a călătorit în jurul satelor din Marea Britanie.

Fig.4 Fig.5

La finalul secolului, mersul cu caravanele pentru relaxare a devenit o activitate din ce în ce mai populară. În 1901 a apărut primul club dedicat mersului cu caravanele „The Camping and Caravanning Club”. La începutul anilor ‘20 în Statele Unite și Canada apar remorcile utilitare în care se puteau depozita în faza incipientă doar lucruri, ca mai apoi, prin evoluție să devină rulote în care se putea locui confortabil.

Fig. 6 Fig.7

Fiind deosebit de mobile, rulotele au devenit locuința preferată pentru un procent mare din populație, deschizând noi orizonturi pentru vacanțe și călătorii, însă rămân relevante și folosite de mulți dintre nomazii de azi. Mulți oameni doresc să iasă uneori din zona de confort, să experimenteze și să renunțe la case imense, camere largi și obiecte scumpe. Deseori, schimbând perspectiva asupra acestor lucruri, în sinea lor, gândesc asemeni lui Charlie Chaplin care spunea că : „Cel mai trist lucru pe care mi-l pot imagina este să mă obișnuiesc cu luxul.” , dar dacă o rulotă sau o casă transportabilă poate îndeplini condiții mai favorabile decât luxul?

Fig.8 Fig.9

Evolutiv, rulotele au devenit așa cum sunt numite azi „case pe roți” și pot egala chiar și un apartament de lux. Sunt o alegere la îndemână și accesibilă pentru excursii cu familia, dar și pentru un stil de viață nomad.

1.3 Specificități ale locuințelor modulare

Locuințele modulare sunt case prefabricate care constau în secțiuni repetate numite module și sunt construite la standarde egale sau mai ridicate decât locuințele construite în mod tradițional. Clădirile modulare pot fi utilizate pentru instalații pe termen lung, temporare sau permanente, cum ar fi taberele de construcții, școlile și sălile de clasă, locuințele civile și militare, spitalele și instalațiile industriale sau situațiile de urgență. Astăzi, clădirile modulare interconectabile au oferit oportunitatea construcției rapide de spitale, iar pandemia din 2020 a forțat perfecționarea acestora rezultând o metodă eficientă și ultra mobilă.

Prefabricarea reprezintă caracteristica cea mai importantă, alături de amenajarea inteligentă a unui spațiu redus și timpul scurt de producție în raport calitate-preț.

Tot conceptul de modularitate este bazat în același timp și pe repetitivitate, însă „Nu e nimic rău în a repeta ceva bun.”, iar acest tip de locuință aduce multe aspecte pozitive: o locuință mică, un trai grandios. Relaționat conceptului „Thinking Big by Living Small” spațiul este și o resursă dar și o comoditate. Pe o planetă cu peste 7 miliarde de oameni, pentru majoritatea celor care trăiesc în orașe suprapopulate, terenul este premium.

1.3.1 Tipuri de locuințe modulare existente. Perfecționările cronologice și contextuale

Modularitatea locuințelor apare la început în relație cu Războaiele Mondiale, în vederea construirii unor spitale mobile sau de campanie. Acestea erau corturi care permiteau îngrijirea răniților direct pe front, fiind caracterizate de amplasarea rapidă și eficientă.

Fig.10 Fig.11

Încă din al doilea Război Mondial, în Statele Unite ale Americii apar un tip de case prefabricate care permit migrarea. Acestea se regăsesc acum sub numele de case modulare, primul proiect pentru astfel de casă fiind realizat de Buckminster Fuller, al cărui proiect experiment din anii 1920-1930, casa Dymaxion, vine cu lucruri notabil avansate, cum ar fi modulul prefabricat de baie. Însă prima construcție de succes a unei case modulare nu se materializează până în 1933, cu „The Winslow House” de Robert W.McLaughlin și compania lui American House, Inc.

Fig.12 Fig.13

În 1942 Guvernul SUA a utilizat un sistem prefabricat similar pentru a construi orașul secret de top din Oak Ridge, Tennessee, casă a Proiectului Manhattan, virtual, peste noapte. După război, conceptul de modularitate s-a răspândit în formatul „conectează și utilizează” al sistemului Lustron și Gunnison 1940-1950 de case prefabricate.

Fig.14 Fig.15

Aceste case populare constau în rame de oțel cu caracteristici care pot fi personalizate ca o variație selectată de bucătării, băi, uși și ferestre și alte posibilități de adăugare a garajelor, teraselor sau a verandelor. În timp ce modularitatea începea să apară în domeniul designului, locuințele au ajutat în introducerea conceptului de modularitate pentru public.

Ideea de modularitate a captivat mulți oameni de-a lungul anilor `50, notabil fiind arhitectul și designerul George Nelson, faimos pentru mobila sa modernă de la jumătatea secolului XX. Experimentele sale în desfășurare au combinat materiale precum plastic ieftin și obiecte futuriste pentru care Nelson era faimos.

Fig.16 Fig.17

În anii 1960 estetica futuristă promovată de Nelson și popularizată în programe televizate ca Star Trek și evenimente curente, incluzând „The Space Race” și „The Atomic Age”, au devenit introduse în schema caselor modulare a anilor `60. Aceste scheme, care s-au focusat pe instalarea caselor modulare într-o structură în masă, au fost un pas înainte ca și soluție pentru viitoarele crize de suprapopulare. Epoca modularității de la începutul anilor `60 s-a deschis cu o construcție lejeră și elegantă a arhitectului francez Guy Dessauges, a cărui case de tip capsulă pe piloni, oferă o vedere panoramică a locației în care sunt amplasate.

Fig.18 Fig.19

Conceptul de modularitate a atins un nivel irealizabil de complexitate în 1964 cu „Plug-in-city”, un concept modular la o scară foarte mare realizat experimental de colectivul arhitectural Archigram. Deși nu a fost niciodată construit, „Plug In City” a lansat ideea de orașe interschimbabile pentru ceea ce urma să fie atmosfera preponderentă a Războiului Rece.

Fig.20

Cel mai reușit experiment de început în modularitate a fost mega-structura modulară prefabricată de Moshe Safdie, Habitat 67, construit pentru expoziția 1967 în Montreal.

Fig.21 Fig.22

În cealaltă parte a lumii, Japonia se confrunta cu suprapopularea și explozia industrială de după război, dezvoltând stilul arhitectural al Metabolismului, care era focusat pe flexibilitate, modularitate și conceptul lansat de Archigram, acela al unităților interschimbabile.

Deși grupul Metabolist a fost activ doar în Criza Energetică din 1973, ei au avut un mare efect asupra arhitecților și gânditorilor americani, care au vizitat expoziția de la 1970.

La fel ca și Archigram, conceptele Metaboliștilor au fost ipotetice, niciodată trecând de modelul teoretic. Oricum, ei au reușit să aibă câteva clădiri construite. Cea mai notorie și interesantă structură a fost Nagakin Capsule Tower de Kisha Kurokawa, 1972.

Fig. 23 Fig.24

„The Nagakin Capsule Tower” este construit din 140 de containere independente prefabricate, complete cu băi și bucătării. Capsulele mici, gândite spre a putea fi eliminate sau înlocuite, măsurau doar 2,28 x 2,1 x 3,65 m, reprezentând un predecesor a ceea ce înseamnă azi micro-apartamente.

Arhitectul american Paul Rudolph, faimos pentru construcțiile Brutalist guvernamentale, a fost inspirat de proiectele modulare văzute în expozițiile din întreaga lume, în special de cele ale contemporanilor săi europeni. Rudolph a împărțit un proiect de masă de construcție a caselor în „New Haven”, „Connecticut” aproape de Yale unde Rudolph a învățat arhitectura.

Fig.25

Proiectul lui Rudolph „Oriental Masonic Gardens”, a fost asamblat pentru 148 de unități prefabricate, grupată în patru în jurul unității centrale „Core”. Spațiile de locuit erau formate din unități alăturate – unitatea de la primul etaj constă în living cu dormitoare până la etajul al doilea; al treilea etaj putea fi adăugat adițional, dacă era nevoie de mai mult spațiu. Proiectul a fost în final nereușit. Așa cum Rudolph spune într-un interviu ulterior : „Oamenii l-au urât. În primul rând, avea scurgeri, un bun motiv pentru a urî ceva, dar cred că a fost mult mai complicat de atât. Psihologic, oamenii care au stat în aceste locuințe credeau că ei erau la un nivel mai scăzut decât ele. În alte cuvinte tipul de locuință nu a fost ceva ce le-ar fi plăcut.”

Proiectele nereușite ca și cel al lui Rudolph au dat deoparte gustul publicului pentru conceptul modular de masă, atenția publicului fiind epuizată la finalul anilor `70.

În timp ce conceptele apartamentelor modulare au rămas viabile în cele mai populate orașe din Europa în perioada aceasta, conceptul de modularitate a caselor în 1980 din America s-a întors la gândirea anilor `40-`50, concentrându-se pe case individuale mai mult decât pe prototipul de case colective. Anii 1980 au văzut tehnologia caselor modulare aplicată în construcția caselor suburbane, de companii precum Unity Homes care dezvoltă o metodă de construire modulară ca și alternativă a caselor fabricate adesea stigmatizate, de la vremea respectivă.

Fig.26

Aceste noi case modulare erau construite din mai multe componente, într-o fabrică, unde o ramă de metal era folosită drept șasiu pe care casa era transportată la șantier. Aici casa a fost ridicată de o macara și asamblată pe o fundație pregătită. Această metodă modulară, a cărei origine se află direct conectată cu primele case de ciment din Oak Ridge, Tennessee, rămân populare și în construcția locuințelor de azi.

Avansările importante în tehnologie de-a lungul anilor 1990-2000 au inspirat o nouă generație de arhitecți să se întoarcă la conceptul experimental de case modulare. Îmbunătățirile în randarea computerizată au condus la concepte de fabricație inovative cum ar fi Klip House, a cărui părți de design pe computer pot fi alăturate ca și piesele de lego. Natura flexibilă a caselor Klip este menită să ajungă la cei care caută o familie singură, detașată de casă, care s-ar putea adapta la nevoi care variază. Cu acest sistem, nevoia de mai mult spațiu ar putea fi rezolvată de simpla atașare a unui nou modul în loc de o mutare sau construcție a unei noi case. Cel mai recent progres în construcția caselor modulare a căutat să rezolve o întreagă nouă problemă: accesibilitatea caselor în mediul urban. Din ce în ce mai mulți bogați se mută în orașe și speculația spațiilor urbane crește, deplasarea și gentrificarea creând o criză a accesibilității caselor urbane.

1.3.2 Raportul dintre piesele prefabricate și locuințele temporare

Piesele prefabricate constituie elementul aflat la baza locuințelor temporare, fapt datorat timpului scurt de producție al acestor construcții. Raportul dintre piesele prefabricate și locuințele modulare constă în fabricarea în serie a acestora și asamblarea lor la locul amplasării casei. Este vorba atât de componentele fragile, cât și de cele care depășesc gabaritul normelor legislative de transport.

Materialele prefabricate au acaparat toate domeniile. De la industria mobilierului, palul fiind materialul cu gradul cel mai ridicat de utilitate, până la pereții de beton înlocuiți de panourile sandwich. În ziua de astăzi, nu sunt prefabricate doar piesele, dar și sistemele de asamblare ale acestora. Pentru a produce costuri cât mai mici, se aspiră la o variantă prefabricabilă pentru orice, astfel încât, clientul să poată configura de acasă o întreagă locuință sau fiecare sistem necesar pentru aceasta.

Subiectul locuințelor temporare determină o necesitate a utilizării sistemelor perfectate și prefabricate. Cererea principală, când vine vorba de acest tip de locuință, se referă la degajarea de costuri reduse în raport cu o calitate înaltă. Astfel, se folosesc sisteme de irigare și captare a energiei, prefabricate, alături de materiale precum piloni, pereți sau scări interioare.

Fig.27 Fig.28

1.4 Reciclarea containerelor maritime și conceptul de recycling art sau junk art

De-a lungul secolului XX, ca parte a revoltei moderniste împotriva utilizării materialelor tradiționale în artele plastice și a dorinței în consecință de a demonstra că „arta” poate fi făcută din orice, artiștii au creat tablouri sau sculpturi și instalații dintr-o gamă din ce în ce mai largă de obiecte și materiale neobișnuite. Recycling art sau junk art este un concept ce presupune crearea unei lucrări sau a unui proiect din materiale aruncate care au avut cândva un alt scop. Artiștii care realizează artă reciclată iau aceste materiale și le transformă în ceva nou. La baza ei, arta reciclată se referă la reconstituirea și reutilizarea materialelor. Exemplificat de lucrarea experimentată în anii '50 a artistului Richard Rauschenberg , numele de „junk art” a fost inventat pentru prima dată de criticul și curatorul britanic Lawrence Alloway, în 1961, pentru a descrie lucrări realizate din fier vechi, mașini, pânză veche, cherestea, hârtie uzată, materiale de construcții și alte materiale „găsite”. Nu există nicio limită la ce tipuri de materiale pot fi utilizate. Arta reciclată poate fi de proporții mari sau mici, bidimensional sau tridimensional, dar cu siguranță face parte din viața noastră.

În sfera design-ului și arhitecturii au fost aduse multe influențate ale conceptului de „recycling art”, în special în ceea ce privește locuințele modulare construite din containere de transport maritim. La momentul actual sunt aproximativ 6.000 de nave de marfă pe ocean, transportând 20.000.000 de containere maritime, care livrează majoritatea produselor pe care oamenii le văd în jurul lor.

Fig.29

Containerele de transport maritim au fost inventate de Malcom McLean, schimbând transportul pentru totdeauna. Cutiile intermodulare au fost construite așa fel încât să fie ușor de ridicat din nave și de pus în camioane sau trenuri fără a deranja conținutul. Un container maritim a fost cutia neagră pentru un grup de oameni de știință, înainte de convertirea lor într-un habitat arhitectural care să fie la modă, acești oameni de știință și-au creat propriul laborator mobil.

Containerele scoase din uz sunt de obicei adunate în locuri cu mai multe importuri decât exporturi, deci este de obicei mai ușor pentru companii să scoată din funcțiune containere vechi decât să le trimită goale înapoi. Ca și rezultat al conceptului de „recycling art/junk art”, containerele au fost convertite în case, birouri, școli, spitale sau locuințe permanente și temporare. Containerele sunt în multe privințe un material de construcție ideal, deoarece sunt puternice, durabile, stivuibile, decupabile, mobile, modulare și relativ ieftine. În schimb, industriile auxiliare au susținut această mișcare, furnizând mobilități standardizate de conectarea containerelor la diferite utilități și modificarea lor pentru a fi folosite în diferite medii alternative. Până în prezent cele mai des întâlnite situații în care sunt folosite containerele maritime ca și spațiu de locuit sunt mediile șantierelor de construcții.

Unii arhitecți s-au specializat în locuințele din containere oferind planuri prefabricate și servicii de design. Reutilizarea creativă prin transformarea containerelor în mici case, este relansată în anul 2000, când firma Urban Space Management termină proiectul „Container City I” în Londra. Proiectul are multe similarități cu cel a lui Rudolph „Oriental Masonic Gardens”, ținând cont de unitățile asamblate într-o casă complexă. Firma a reușit să finalizeze 16 asemenea proiecte.

Fig.30 Fig.31

În 2002, containerele de transport standard ISO au început să fie modificate și utilizate ca stații de sine stătătoare, pentru tratarea apelor uzate. În 2006, arhitectul Peter DeMaria din sudul Californiei , a proiectat primul container de transport cu două etaje, în SUA, ca un sistem structural aprobat în conformitate cu liniile directoare ale Uniform Building Code recunoscut la nivel național. Această casă a fost denumită Redondo Beach House și a inspirat la crearea Logical Homes, o companie de case prefabricate bazată pe containere. Aplicație pentru industria evenimentelor live și a divertismentului, în 2010, arhitectul și proiectantul german în design de producție, Stefan Beese, a utilizat șase containere de transport de

12 m pentru a crea o punte de vizionare și o zonă a salonului VIP. Acesta, înlocuiește structura tipică a schelei de la festivalul de muzică Voodoo, din 2008.

Fig.32

În timpul Războiului din Golf din 1991, containerele au văzut utilizări considerabile nu numai ca adăposturi improvizate, ci și pentru transportul prizonierilor irakieni în război. Containerele continuă să fie utilizate pentru adăposturile militare, adesea fortificate suplimentar prin adăugarea de saci de nisip pe pereții laterali pentru a proteja împotriva armelor.

Evoluția caselor din containere este una care trece de la un adăpost simplu și modest la o adevărată construcție care debordează de un stil propriu, unic și care poate fi o capodoperă a amenajării interioare și a arhitecturii contemporane. Există acum pe piața din întreaga lume locuințe prefabricate din containere maritime care pot fi cumpărate complet amenajate și mobilate.

1.5 Recensământ al stilurilor decorative viabile în domeniul locuințelor temporare sau modulare

De-a lungul timpului, containerele au fost folosite în diferite moduri, gândite și amenajate de designeri și arhitecți din întreaga lume. Stilurile decorative aparțin unei palete foarte largi și diversificate, determinând domeniul locuințelor modulare sau temporare să fie treptat comparate cu apartamente de lux care pot mulțumi gusturi eterogene. Din rândul celor mai cunoscute și bine concepute locuințe de acest fel fac parte:

WFH House

Localizată în Wuxi, China, gândită și concepută de Arcgency, Esbensen, Teknologisk Institut, casa WFH este un produs sustenabil care a fost terminat în 2012. Este echipată cu panouri solare și sistem de colectare a apei pluviale.

Fig.33

Grillagh Water

Concepută de către Patrick Bradley Architects, situată pe malul râului Grillagh, în Cavan, Irlanda, de unde și numele. Fiind prima casă modulară modernă din containere proiectată și construită în Irlanda, una care folosește patru containere de transport de 12 metri pentru a crea două forme de tip vagon.

Fig.34

HO4 +

Prefabricată și certificată pentru California, Washington, British Columbia, și Alberta, ea fiind concepută de către Honomobo. Fabricată din patru containere de transport de 12 metri, ea având două module disponibile în prezent, unul cu trei dormitoare și o baie, iar altul care constă din două dormitoare și două băi. Ambele module includ totuși o cameră de zi mare, precum și o sală de mese și o bucătărie completă.  Această casă măsoară 192 m2 și având în vedere natura sa prefabricată, poate fi amplasată oriunde.

Fig.35

Container Cabin the Catskills

Localizată în Saugerties, New York și concepută de către Nowhere Studios. Containerul de transport măsoară 6 metri. Locuința este accesorizată cu diferite utilități, să fie pe placul oricărei persoane care își dorește un stil de viață simplu și care să se desfășoare într-un mediu natural.

Fig.35.1

Bard College Media Lab

Localizată în Annandale-On-Hudson, New York și concepută de către MB Architecture, așa cum știm, Roma nu a fost construită într-o zi, dar această locuință a fost. Se pare că instalatorii au montat structura pe șantier în doar o jumătate de zi, costând în total aproximativ 200.000 USD. Structurată pe două etaje cu spații deschise pentru a lucra, un alt fel de școală de culoare alb-negru și ferestre abundente, lasă lumina naturală și oferă elevilor o vedere asupra copacilor din jurul clădirii. Deși nu este o casă din punct de vedere tehnic, site-ul MB Architecture afirmă că același design ar putea fi echipat cu o bucătărie și băi pentru a face un spațiu de locuit funcțional.

Fig.36

Ccasa Hostel

Studioul vietnamez  TAK Architects a creat această pensiune vibrantă aproape de centrul orașului Nha Trang. Mai multe structuri metalice din containere maritime au fost transformate în dormitoare amenajate pentru călătorii care trec prin sud-estul Asiei.

Fig.37

Crossbox House

Localizată în Pont-Péan, Franța și concepută de CG Architectes, această casă are trei dormitoare, o bucătărie, un living mare și două băi. Locuința a fost construită folosind două containere combinate la fiecare etaj. Arhitecții au construit-o cu intenția de a afișa o alternativă cu costuri reduse comparativ cu majoritatea caselor standard din zonă.

Este clar că designul a fost important, având în vedere modul în care casa a fost construită ca și cum ar sfida gravitația.

Fig.38

Container Guest House

Localizată în San Antonio, Texas. Reședința privată, construită cu ajutorul arhitectului local din Texas, Jim Poteet, el adaugă o notă de lux unui container de transport reciclat care măsoară o lățime de 4 metri și o lungime de 12 de metri. Fundația structurii utilizează stâlpi de telefon reciclați. Acoperișul containerului bleumarin oferă chiar și un spațiu de grădină – ceea ce îl face mai mult decât un simplu loc pentru depozitarea uneltelor și o locuință pentru oamenii care trec prin zonă.

Fig.39

The Caterpillar House

Această casă din containere maritime este situată pe o colină din Santiago, Chile. Este construită din 12 containere. Designul a fost ales de familie pentru un timp relativ mic de construire pe un buget rezonabil. Fațada este ventilată și amenajată într-un mod care face ca sistemul de răcirea să nu fie necesar, folosind aerul natural de munte, rece, ca sistem de răcire pasivă.

Fig.40

Container House

Localizată în Flagstaff, Arizona și concepută de Ecosa Design Studio, cu o terasă pe acoperiș și cu o perioadă de construcție puțin sub un an, casa deșertului realizată de Ecosa Design Studio este una dintre puținele reședințe de pe listă care reprezintă colaborarea dintre studenți și proiectanți. Locuința în culoarea verde mentă prezintă un design industrial, cu podele din beton și un finisaj din lemn de nuc la interior, împreună cu instrumente pentru colectarea energiei solare și recoltarea apei de ploaie. Două ferestre din aluminiu oferă lumină naturală pe tot parcursul anului și cele cinci punți separate ale casei care îi oferă vederi uimitoare asupra vârfurilor San Francisco din jur.

Fig.41

Cove Park

Localizată în peninsula Rosneath, Scoția și concepută de Urban Space Management, acest spațiu găzduiește artiști din întreaga lume și are vedere la Loch Long în Scoția. Cove Park oferă spațiu de recreere pentru artiști vizuali, meșteri, scriitori și muzicieni. Un strat de iarbă peste partea de sus a containerelor ajută la izolarea reședinței, iar ușile glisante de sticlă și ferestrele lasă lumina să pătrundă în interior din abundență.

Fig.42

Căutarea unei utilizări eficiente a spațiului, bunăstarea utilizatorilor și designul funcțional a contribuit la dezvoltarea unei întregi industrii a locuințelor din containere de transport.

1.6 Soluții și sisteme tehnice în mobilierul multifuncțional

Spațiul tot mai restrâns al locuințelor contemporane este o problemă a cărei rezolvare a apărut treptat în ultimii ani. Creșterea constantă a populației și dorința de achiziționare a unei locuințe în mediul urban sporește rata cererii anuale, apartamentele devenind mici în cartiere suprapopulate. Necesitatea de amenajare a unui spațiu redus în vederea acoperirii nevoilor individuale poate fi rezolvată prin utilizarea mobilierului multifuncțional. Pornind de la conceptul „reducerea de spațiu și contopirea de funcționalități”, a trăi compact semnifică a ocupa suprafețe mici cu spații mari în așa fel încât acestea să se suprapună și să interacționeze.

Problema lipsei de spațiu a îngrijorat omenirea încă din cele mai vechi timpuri, iar acest lucru a impus noi invenții. Treptat au apărut elemente de mobilier care pot fi pliate și desfăcute. Nevoia de a câștiga spațiu a apărut cu mult timp în urmă, dar, alături de spațiul liber, oamenii au avut nevoie și de confort, acest lucru fiind bifat prin mobilă de înaltă calitate și confortabilă. Un astfel de mobilier era cunoscut până acum ca „grey prescription”, și anume, scaunele pliabile din Egipt și scaunele romane pot fi considerate primele piese de mobilier care puteau fi modificate. Mecanismul acestor scaune era simplu, aveau două picioare încrucișate, iar la mijloc erau unite de un cui.

Fig.43 Fig.44

Încă din secolul al XVII-lea, un astfel de taburet este indispensabil pentru drumeții. Mai apoi a apărut așa numita „birdcage”, aceasta fiind o masă a cărei blat se plia, ea fiind împinsă la perete, astfel încât să nu ocupe spațiu. În această perioadă este datat faptul că oamenii au început să atașeze scaunul la o astfel de masă, iar de acolo mobilierul modular a evoluat tot mai mult.

Secolul al XIX-lea este secolul industrializării și al ascensiunii fără precedent, a științei și tehnologiei. De aceea, această perioadă se caracterizează printr-o creștere semnificativă a nivelului de urbanizare dezvoltându-se mult mai multe rezidențe în orașe. Acest factor i-a determinat pe mulți arhitecți și designeri să proiecteze mobilier confortabil și versatil.

La sfârșitul celui de-al doilea mileniu, scaunele pliabile sau canapelele extensibile au devenit o obișnuință. Era greu să-ți imaginezi un apartament sovietic în care nu va exista nici o canapea pliabilă. Dar designerii au făcut următorul pas semnificativ, au făcut trecerea de la mobilier modular la interioare modulare. O cameră se poate transforma cu ușurință în două, chiar și o a treia, de exemplu, camera de zi putea deveni un dormitor sau o bucătărie, un loc de luat masa. Astfel de inovări aparțin lui Joe Colombo, „Mini Kitchen” ,Werner Panton și Ettore Sottsass „Carlton Room Divider”.

Fig.45 Fig.46

Mobilierul este acum un produs care nu mai este pur funcțional, ci devine un produs de design, fiind considerat o formă de artă decorativă. În acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depășește cu mult valoarea inițială. Mobilierul, în combinații cu alte obiecte funcționale, cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare sau ceasuri de perete, respectiv în combinație cu obiecte decorative și artistice, așa cum ar fi picturi, gravuri, sculpturi, contribuie la realizarea spațiilor interioare ambientale, conferind „practicalitate”, confort, intimitate și generând o nota personală a celor ce locuiesc în habitatul respectiv.

Soluțiile și sistemele tehnice în mobilierul multifuncțional vin de cele mai multe ori cu ideea de modularitate. Modulele devin rapid strategii pentru camere mici și pot fi folosite cu funcționalități multiple. Adeseori, este folosit un singur corp de mobilier modular care poate găzdui ingenios de la un dormitor, o baie, până la bucătărie și spații de depozitare.

Modulele au de asemenea beneficiul de a fi demontabile și transportabile, astfel la mutarea domiciliului, mobilierul nu trebuie lăsat în urmă, fiind încurajată eliminarea poluării.

Fig.47 Fig.48

Fig.49 Fig.50

III. Capitolul 2 – Locuințele modulare prin prisma legislației românești din sfera construcțiilor

2.1 Atitudinea „Less is more”. Minimalism și noul nomadism

Termenul de minimalism este folosit pentru a descrie o tendință în design și arhitectură, în care subiectul este redus doar la elementele necesare. Designerii de factură minimalistă se concentrează pe conexiunea dintre două planuri perfecte, iluminarea elegantă și spațiile goale lăsate prin îndepărtarea formelor tridimensionale într-un design arhitectural. În anii ’60 termenul de minimalism a devenit la modă, definind în primul rând un stil de artă, iar apoi de design.

Designul minimalist a fost puternic influențat de arhitectura tradițională japoneză. Lucrările artiștilor De Stijl sunt o referință majoră. Acest curent artistic a extins ideile expresiei prin organizarea meticuloasă a elementelor de bază, cum ar fi liniile și planurile.

Există observatori care descriu apariția minimalismului ca răspuns la impetuozitatea și haosul vieții urbane. În Japonia, de exemplu, arhitectura minimalistă a început să câștige teren în anii 1980, când orașele sale au cunoscut o expansiune rapidă și o populație în plină creștere. Proiectarea a fost considerată un antidot al prezenței excesive a traficului, a publicității, a demolării de clădiri și a drumurilor impunătoare. Mediul haotic nu a fost determinat doar de urbanizare, industrializare și tehnologie, ci și de experiența japoneză de a fi nevoiți să demoleze constant structuri din cauza distrugerii provocate de al doilea Război Mondial și de calamitățile pe care le implică. Filosofia designului minimalist făcea deja parte din cultura japoneză înrădăcinată în filozofia Zen. Există oameni care atribuie laudele acestei mișcări, în mod specific, spiritualității și viziunii asupra naturii.

Aspirația către laconism și simplitate a câștigat rapid popularitate în întreaga lume. Ludwig Mies van der Rohe a adoptat deviza „Less is more”, „mai puțin înseamna mai mult”, pentru a defini strategiile sale estetice de a pune mai mult accent pe structura internă a construcției, de a elimina pereții interni și de a adopta un plan deschis, reducând structura construcției la o fațadă puternică, transparentă și elegantă. El a înscris fiecare element și detaliu pentru a servi multiple scopuri vizuale și funcționale.

Fig.51 Fig.52

Designerul Buckminster Fuller a adoptat un motto similar, „Făcând mai mult cu mai puțin" („Making more with less”), dar tehnicile lui erau mai degrabă axate spre tehnologie și inginerie decât estetică. El consideră că „Noi am adaptat acest lucru pentru a reflecta un mod de a trăi, atunci când cineva are nevoie de mai puține lucruri și mai puțin spațiu de a le expune."

Fig.53 Fig.54

Minimalismul a devenit un stil popular de design interior, cu toate că recent a început să devină mai delicat și mai standardizat sau rigid și rece. Fundamentul minimalismului rămâne însă același: linii clare, suprafețe rigide și mobilier multifuncțional. În viața cotidiană, observăm muchii mai subțiri, culori mai multe, iar textura tot mai organică. Rezultatul minimalismului nu depinde neapărat de folosirea unor metode elaborate, tehnologie avansată sau materiale specifice, ci doar de un proces rațional și simplu, rezultatul putând fi cu ușurință remarcat.

Lumina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului, în arhitectură cât și în designul interior. Lumina directă, indirectă, difuză, puncte de lumină care pot mări spațiul, acoperi un zid, reflecta culorile, ilumina anumite obiecte de mobilier sau accentua un anumit traseu. Este foarte interesant de observat că prin utilizarea filtrelor de lumină, a materialelor foarte deschise, a sticlei translucide sau a luminii difuze, obiectele par să sfideze legile gravitației. Materialele translucide au mai degrabă abilitatea de a sugera contururile decât de a le arăta.

Stilul de viață minimalist este despre a trăi doar cu lucrurile de care ai nevoie. Minimaliștii sunt feriți de dorința de a cumpăra și de a acumula mai mult. În schimb, ei găsesc fericirea în relații și experiențe. Dorința de mai puțin este chiar mai valoroasă decât a deține mai puțin. Minimalismul are multe beneficii uimitor de practice în viața noastră. Aceasta aduce libertate, odihnă, pace și calm într-o lume agitată și oferă oportunitatea de a urmări adevăratele pasiuni ale noastre. Minimalismul nu este obiectivul, minimalismul este până la urmă mai puțin referitor la lucrurile pe care oamenii le îndepărtează și mai mult la lucrurile pe care le păstrează. La fel cum „Un designer știe că a atins perfecțiunea nu atunci când nu mai e nimic de adăugat, ci atunci când nu mai e nimic de scos.”, iar potențialul minimalismului constă în ceea ce fiecare alege să urmeze în viață, substituind posesiunile materiale.

Minimalismul modular în design este cheia amenajării spațiilor reduse. Este vorba despre cum minimul de spațiu poate fi maximizat și despre cum construcția unei case poate avea standarde estetice înalte și accesibile prin sustenabilitate. Suntem readuși la viață când creăm ceva ce considerăm valoros, minimaliștii creează proiecte semnificative în primul rând pentru ei, „Cel mai mărunt lucru cu semnificație valorează mai mult în viață decât cele mai valoroase lucruri fără semnificație.” și se ghidează după conceptul: „ceea ce contează este să faci ce contează”. Atât designerii minimaliști, dar și oamenii care adoptă acest stil de viață, absorb valorile culturii lor și le transformă în subiecte care reduc agitația existenței lor.

„Vederea asupra lumii globalizate de astăzi a dus la un sentiment tot mai mare de a fi dezrădăcinat.”, împreună cu posibilitatea unui contact ușor cu orice parte a lumii și democratizarea prețurilor călătoriilor, nomadismul modern permite deținerea unui loc de muncă fără a avea o reședință permanentă. Tot ce este nevoie pentru munca ta este o conexiune stabilă la internet.

Îmbogățirea culturală prin acest stil de viață este un câștig imens ținând cont de oportunitatea de a te apropia într-un timp scurt de o varietate foarte mare de popoare cu tradiții, credințe, gastronomie, artă și muzică diferite. Călătorind, descoperind atât de multe realități diferite și îndepărtându-se de partea materială a vieții, oamenii devin mai puțin stresați și mai liniștiți, concentrându-se pe ceea ce cu adevărat are importanță.

Subiectul noului nomadism a devenit complex în ultimii ani, ajungând să fie practicat chiar și involuntar sau neintenționat. Foarte mulți oameni emigrează odată cu locul de muncă, iar

repartizarea obiectivă a fiecărui angajat determină adoptarea unui stil de viață nomad asemănător cu migrația periodică din timpul transhumanței.

Fig.55 Fig.56

Pe de altă parte, nu există nicio îndoială că cele mai fundamentale schimbări din istoria umanității s-au produs sub sedentarism ca mod de viață generalizat. Această schimbare a ideologiei a dus la crearea de sate susținute de agricultură și animale, însă, nu vom ști niciodată ce s-ar fi putut întâmpla dacă oamenii ar fi continuat vânătoarea, iar nomadismul ar fi persistat departe în viitor. Ceea ce vedem acum este, însă, o creștere a locurilor de muncă digitale, în care munca digitalizată de la distanță devine normală.

2.2 Viciile legislative și eticheta socială

Demersul rațional al construcției de locuințe transportabile din containere, pornește inevitabil de la procesul legislativ românesc. Inspirat fiind de deviza „Dacă aș fi respectat toate regulile, nu aș fi ajuns nicăieri.”, articolele relevante construcțiilor de case prevăd anumite vicii când vine vorba de locuințele lipsite de fundație clasică. Elementele care simplifică construcția și amplasarea sunt reprezentate de faptul că locuința este dispensabilă de autorizație pentru construcție, fapt care determină o reducere semnificativă de cheltuieli, precum actele notariale, taxele și impozitele anuale. Economisirea de timp pentru întregul proces de la plan până la instaurarea în spațiul locuibil este pregnantă. Exemplul concludent se referă la faptul că dacă terenul este deja însușit, locuința prefabricată va fi amplasată fără a exista nevoie de alte autorizații sau demersuri.

Moștenită încă din comunism, ne confruntăm și în prezent cu această etichetă socială referitoare la spațiul în care fiecare om își trăiește propria viață. Rușinea de a locui într-un mediu confortabil pentru tine dar incomod pentru ceilalți, a determinat generațiile precedente să își sacrifice propriile credințe pentru considerentul general. Societatea contemporană, cu un spirit de considerare subordonat, asociază eticheta socială cu bunurile materiale pe care un individ le deține. Fie că ești medic, avocat, artist sau vânzător, locuința și bunurile deținute sunt factorii care determină statul la nivel social. A opta să ai un stil de viață minimalist, într-o locuință din containere de transport maritim poate naște controverse și prejudecăți, dar „Singurul lucru mai rău decât să vorbească lumea despre tine, este să nu vorbească lumea despre tine.”, deoarece istoria culturii este una de negare a noului până în punctul în care iritarea publicului devine o aprobare. Fiecare om e diferit în felul său și fiecare locuință trebuie să se adapteze cerințelor omului, dar dacă din minimul de spațiu ar rezulta maximul de utilitate? O etichetă pusă incipient și neavizat poate fi înlăturată prin înțelegerea întregului complex conceptual și structural al unui stil de viață minimalist într-o locuință modulară inteligentă.

Odată cu înțelegerea etichetelor sociale și rezolvarea problemelor eficient și inteligent, împreună cu cheltuielile minime pe care acest tip de locuință le presupune, poate înlocui cu ușurință construcțiile extravagante.

2.3 Posibilități de reintegrare în natura habitatului uman

Primul efect al exodului românilor a fost abandonarea satelor. Tinerii au migrat către orașe, iar habitatul uman a devenit tot mai mult din beton. Mediul urban este considerat forma primară de reprezentare a ecosistemului uman, devenind un nucleu polimorf care se transformă treptat într-un magnet a cărui putere atrage tot ceea ce înseamnă esența umană: experiență, valori, judecată. Orașele dezvoltă un grad din ce în ce mai mare de standardizare și robotizare. Oamenii ajung dependenți de rutine, programe și internet, astfel încât se naște întrebarea: Ce ne mai diferențiază de sistemele robotizate acum? Cum ne putem reintegra în natura habitatului uman?

Sunt întrebări pe care oamenii și le pun des, sau poate nu s-au întrebat niciodată. Steve Jobs a subliniat într-unul dintre interviurile sale „Timpul tău este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altora. Nu te lăsa prins în capcana dogmelor – adică să trăiești cu rezultatele gândirii altora. Nu lăsa zgomotul părerii altora să acopere vocea ta interioară.”, aceste adevăruri general valabile fiind supuse epocii contemporane. Timpul pare că se comprimă, iar influența celor din jur este uneori mai puternică decât vocea interioară. Reintegrarea în habitatul uman ia timp și spațiu, pe care, de cele mai multe ori oamenii nu vor să îl irosească, însă ecuația în care sunt prinși este incorectă.

Omul și natura co-există de la început într-o armonie perfectă. Natura stă la baza unei ființe umane care ar trebui să îi aparțină, dacă aceasta nu s-ar opune. Satele depopulate sunt dovada vie că oamenii se află în goana după comoditate, lux și teama de singurătate. Readucerea la viață a localităților părăsite și a pădurilor ce nu au cunoscut pas de om, reprezintă un proiect ce nu poate fi dus în spate de o persoană, dar se poate împlini cu dorința reîntoarcerii la natura umană.

O înțelegere profundă a relației dintre om și natură este un prim pas în complexul proces de reintegrare. Timp de milenii, oamenii au intuit importanța crucială a naturii în viața omului. Astăzi, prin intermediul cercetărilor științifice, a devenit clar faptul că un contact strâns cu natura poate ajuta la înlăturarea stărilor de depresie, la stimularea autoaprecierii și îmbunătățește performanțele în activitatea profesională. Astfel, oamenilor deconectați de la sursa principală a forței lor, natura, le este foarte dificil să se întoarcă la rădăcinile primare.

Recreerea habitatului uman coincide de multe ori cu procesul de redare a unui peisaj în pictură. Principiul lui Paul Cézanne se poate aplica într-un pas secundar al reintegrării: „Trebui să te scufunzi în mediul înconjurător și să studiezi intens natura sau subiectul tău pentru a înțelege cum să îl recreezi.”. Ceva ușor de explicat pare simplu, în contrast cu ceva complicat de înțeles. Alternativ, așa cum sugerează Herbert A.Simon, ceva este simplu sau complex, în funcție de modul în care alegem să îl descriem. În consecință, dacă „ne controlăm viețile, controlându-ne percepțiile”, nu contează complexitatea unui proces în contrast cu simplitatea înțelegerii.

A trăi simplu, a te comporta simplu, a gândi simplu înseamnă a proiecta în asentiment cu natura toate procesele, viziunile sau credințele după care te ghidezi în viață. „Creierul trebuie să iubească ambiguitatea pentru a înțelege simplitatea”, iar reintegrarea în habitatul uman este un proces pe cât de simplu, pe atât de complex.

2.4 Reducerea de costuri prin orientarea către noile materiale și tehnologii

Încă din vremurile antice, omenirea a visat materialul ideal: ceva ușor, energic, convenabil ca utilizare și funcționare. În același timp, ar trebui să fie atractiv și să fie aprobat cu indici excepționali de fiabilitate și longevitate precum și având calități estetice. Iar aceste materiale au dat numele epocii timpurii: piatra, lemnul și fierul. Între timp, în zilele noastre, invenția noilor substanțe cu proprietăți aparte și crearea celor mai complexe structuri din astfel de substanțe a permis omenirii să obțină, într-o perioadă relativ scurtă de timp, un succes semnificativ în dezvoltarea noilor tehnologii menite să reducă costurile, să ridice gradul de utilitate și să îl scadă pe cel de poluare.

Reîntoarcerea în natură și proiectarea în asentiment cu ea are amprente vizibile și în ceea ce înseamnă materiale sustenabile și accesibile. Metalul și lemnul sunt de miliarde de ani cele mai utilizate și rezistente materiale, prelucrarea lor aducând în ziua de azi noi oportunități și rezultate. Natura oferă în mod nativ materialele brute, procesarea lor aducând pe piață noi variațiuni ale acestora.

Noile tehnologii sustenabile oferă oportunitatea reducerii costurilor dar și adoptarea ecologizării. Este vorba despre panourile solare și turbinele eoliene prin intermediul cărora este produsă energie în mod gratuit, excluzând liniile de tensiune și furnizând oportunitatea de amplasare a locuinței independent de o sursă fixă de energie electrică. Energiile alternative sunt surse naturale inepuizabile, bazate pe lumina solară, respectiv puterea vântului.

În aceeași ordine de idei, captarea apei pluviale se face prin intermediul rezervoarelor, care dispun de filtre, apa devenind menajeră. Ploaia fiind însă o sursă epuizabilă, o alternativă pentru aceasta este apa din pânza freatică. Ea poate fi extrasă cu ușurință, folosind tehnica forajului. Aceste tehnologii moderne oferă opțiunea de recircularitate prin utilizarea fosei septice ecologice. Astfel, tot ceea ce primim de la natură oferim înapoi într-un proces biologic natural.

Fig.57 Fig.58

Fig.59 Fig.60

Viitorul este oferit de materiale și tehnologii de ultimă generație, folosite în construcții, uneori fiind dificil să se stabilească chiar și care sunt materialele care stau la baza lor. Cu toate acestea, care sunt materialele viitorului? Cum diferă acestea de materialele tradiționale?

Aluminiul transparent

Materialul, oxinitrid de aluminiu, cunoscut sub numele de AION, este de patru ori mai puternic decât sticla de siliciu topit, în proporție de 85% la fel de puternic ca safirul și stabil până la o temperatură de 1200 de grade Celsius. Materialul este destul de puternic încât să oprească gloanțe și poate să înlocuiască sticla pentru lămpile de trotuar. Acesta este rezistent la zgârieturi, la șocuri și de două ori mai ușor și mai subțire decât sticla armată obișnuită.

Betonul translucid

Acest material a fost creat de constructori și nu de oameni de știință. Sute de mii de fibre optice se desfășoară în structura materialului compozit, realizat din ciment de înaltă rezistență, marmură fină sau granit. Rezultatul final este un material foarte robust, semi-transparent, care permite trecerea luminii.

Betonul verde

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts propun producerea de beton „verde”, cu materiale organice folosite în loc de ciment, de exemplu, oase, scoici și bureți de mare. Această dezvoltare va rezolva două probleme serioase: contribuie la economisirea energiei în timpul producției de beton și elimină apariția fisurilor în timpul utilizării.

Strat de protecție inovator

Un nou înveliș din zirconiu, plastic de carbon și oxigen poate fi inserat pe lemn, metal, plastic, sticlă sau fibră. Pentru a obține nuanțe diferite, aceste componente trebuie amestecate în proporții diferite. Materialul a fost inventat pentru designul bucătăriei.

Sistem de izolare fonică – SoftBoard (placă moale)

Materialul creat de tehnologia inovatoare constă din fibre de lemn, în special din specii de conifere. Lemnul este zdrobit și presat într-un anumit mod, dând astfel o structură liberă, dar suficient de fermă, oarecum similară cu proprietățile de plută.

IV. Capitolul 3 – Reconsiderarea conceptului de locuință modulară inteligentă

Specificității ale conceptului

Spațiul. Cu cât este mai redus, cu atât este mai important să aibă calități, cum ar fi lumina, deschiderea, atmosfera și cel mai important multifuncționalitatea. O simbioză dintre modularitate și mobilitate, inteligență și amenajare interioară. Postulat al întregului demers, „forma urmează funcția”, reprezintă descrierea succintă ce stă la baza acestui studiu privind rezolvarea problemelor impuse de spațiul redus și aspirația spre independența locuinței. Speculând dorința oamenilor de a lăsa în urmă agitația urbană de câte ori se simt inconfortabil, locuința modulară inteligentă le oferă oportunitatea de a se retrage în natură, într-un spațiu minimalist ce respiră în același răstimp. Confortul este un sinonim al societății contemporane când vine vorba de aspirațiile vizibile ale întregii comunități. În alchimie cu natura, universul numit acasă poate fi permutat în funcție de propriile nevoi sau gusturi. Între exterior și interior există un balans unitar oferit atât de materialele utilizate în vederea sustenabilității, cât și de aceeași linie simplă de design.

„E nebunesc cât spațiu și câte lucruri cred oamenii că au nevoie și cât de puțin utilizează ei de fapt.”, iar pentru acest proiect, maximizarea spațiului și minimizarea cheltuielilor sunt o prioritate. Stilul modest, dar în același timp incitant și noile tehnologii ecologice, transformă locuința într-un complex ergonomic care adăpostește în interior ceea ce întrunește: strictul necesar.

Într-o lume deasupra căreia agitația și stresul levitează, să fii invizibil nu înseamnă că ai eșuat, ci înseamnă că ești transparent. Transluciditatea este o calitate greu de dobândit și a cărei complexitate integrală se poate vedea doar din interior. Nucleul central este punctul din care se poate înțelege însușirea de transparență exterioară a spațiului locuibil. Esența se află în mobilierul modular multifuncțional, deoarece, atunci când spațiul este redus, pereții joacă un rol foarte important în divizarea suprafeței. Aceștia furnizează calități adiționale, oferind intimitate, spațiu de zi, respectiv de noapte și creând diverse separări vizuale care se identifică cu spațiile de depozitare.

3.2 De la idee la schiță

Văzând cum lumea se îndreaptă într-o direcție greșită, trăind într-un val de agitație și grabă constantă, acest proiect s-a născut retoric: Cum ar fi dacă am avea posibilitatea de evadare sau eliberare într-un spațiu în care timpul ar avea răbdare și aglomerația ar fi exclusă? Întoarcerea la natură și ordonarea gândurilor sunt miza acestei locuințe independente și minimaliste.

Pas cu pas, am început schițarea primelor funcții prin forme și transpunerea ideii din minte pe hârtie. Procesul a decurs natural, iar ideile s-au succedat încât conceptul inițial a fost îmbunătățit treptat.

Prima variantă nu coincide cu proiectul final, deoarece, fiind vorba de un complex modular interconectabil și permutabil, spațiul irosit nu făcea parte din discuție, provocarea pe care eu mi-am propus-o fiind aceea de a folosi un modul de container de transport maritim cu cele mai mici dimensiuni, în cel mai inteligent mod de amenajare posibil. Astfel, întregul spațiu să fie utilizat la potențialul maxim.

Fig.61

Fig.62

Fig.63

Demersul creativ a fost susținut și îndrumat de ceea ce m-a inspirat în spusele lui A. Koestler:

„Creativitate este înfrângerea obișnuinței prin originalitate.”. Și cum putem fi originali într-o societate care consideră că „totul a fost făcut deja”? Autenticitatea acestui proiect este redată prin contopirea mulțifuncționalității cu design-ul minimalist.

Fig.64

Interconectivitatea acestui modul este un rezultat al avantajului oferit de dimensiune. Containerul are 6 m lungime și 2,4 m lățime, fiind un excedent în multiplicarea lui și amplasarea într-un sistem hotelier de tip camp. Acest sistem este independent și poate fi gândit atât pe considerentul unei case de vacanță cu mai multe camere, unde fiecare container este un apartament complet, fie pe sistemul conectării modulelor într-un complex mai mare.

Fig.65

Fig.66

Fig.67

Fig.68

3.3 Diversitate prin modularitate și inteligență

Cum poate arhitectura să redefinească un spațiu domestic? Cum pot oamenii coexista în armonie cu mediu în care trăiesc?

Armonia este o calitate de bază a unei locuințe menită să fie un impuls pentru un stil de viață mai bun. A trăi în unanimitate cu sufletul și trupul este idealul cercetării naturii umane. Valorificare a confortului pentru trup și a regăsirii pentru suflet. Modularitatea pereților este învelișul celular al unui mobilier multifuncțional menit să simplifice fiecare pas dintr-o zi reușită.

Exteriorul metalic, rezistent și durabil, destinat camuflării în orice mediu, fie urban sau natural, reprezintă membrana de rezistență a unui interior complex prin simplitate. Tabla cutată oferă un aspect minimalist și industrial, acoperind panourile prefabricate de tip sandwich cu funcția de izolare a întregii locuințe.

Fig.69 Fig.70

Sistemele tehnice atașate locuinței în exterior se referă la panourile solare, rezervorul pentru captarea apei pluviale, respectiv forajul în pânza freatică și fosa septică ecologică. Aceste sisteme oferă casei independență și sustenabilitate.

Fig.71 Fig. 72

Fig.73 Fig.74

Fig. 75 Fig.76

Încălzirea locuinței se face prin intermediul sistemului electric de distribuire a căldurii prin pardosea.

Fig.77 Fig.78

Sistemul de încălzire electric (2) din fig.78, este situat între izolația la nivel inferior prin panouri tip sandwich (1) și pardosea (3).

Sursele de iluminat sunt integrate în tavan cu un sistem de bandă LED, producând lumina necesară spațiului și fiind o soluție care nu diminuează din înălțimea locuinței. Banda A și banda B (fig.79) prezintă un senzor care le permite ca funcțiile de aprins și stins să fie facilitate în raport de corpul de mobilier care glisează sub ele.

Fig.79

Fig.80

Interiorul din lemn oferă spațiului un aer reconfortant, lemnul stratificat reprezentând o variantă accesibilă în raport calitativ. De asemnea, toata gama cromatică este complementară cu materialele utilizate (fig.81). Întregul mobilier centrat este multifuncțional, de la pereți la spații de depozitare și scaune.

Fig.81

Toate ușile sunt glisante, inclusiv dulapul central al locuinței. Acest dulap glisant are mai multe funcții:

1. În poziția de închis, spațiul este liber de jur împrejurul mobilierului, având acces la cele două scaune pliante sau la cele două locuri pentru șezut din interiorul corpului central.

2. Prin poziția deschis a mobilierului, se face accesul la bucătărie sau la spațiul de zi.

3. Spațiul de zi se poate transforma în spațiu de noapte, oferind intimitate, prin închiderea mesei și deschiderea celor două sertare ale dulapurilor, dublarea saltelei oferind un aer confortabil spațiului.

Fig.82

În prima reprezentare, mobilierul este în poziția închis, iar masa deschisă, ține locul spătarului.

În cea de-a doua, mobilierul este în poziția deschis, iar masa închisă, culoarul restabilindu-se printre cele două corpuri de mobilă.

În a treia imagine, ambele mese (A,B) sunt în poziția deschis, iar cele două uși glisante ce despart locul de luat masa cu cel de zi sau odihnă se închid.

Fig.83

Spațiile de depozitare sunt organizate inteligent, în așa fel încât oferă și alte funcții alături de înmagazinare.

Acest sistem facilitează două stări: TV încorporat în mobilier, oferind vizibilitate completă spre exterior și TV în varianta extensibilă de tip home cinema. Rama interioară a ferestrei este în sine un spațiu de depozitare în forma literei U.

Fig.84

De asemenea, sistemul de deschidere a patului este format din:

1. Deschiderea sertarului de depozitarea din partea inferioară a mobilierului.

2. Întoarcerea poliței peste sertar și a saltelei care acoperă suprafața din lemn, învelind-o cu un strat moale și confortabil.

Fig.85

Modularitatea mobilierului și multifuncționalitatea fiecărei piese ridică proiectul de la stadiul de junk art la un nivel al utilității nemaiîntâlnit. La nivelul băii și al bucătăriei există spații de depozitare sau cu o utilitate crescută, de asemenea.

Spațiul care coincide cu bucătăria este reprezentat de conceptul de modularitate în sine. Aceasta se transformă prin rabatarea mesei, întregind setul prin așezarea scaunelor pliabile încorporate în perete. Prin acoperirea chiuvetei cu un tocător de lemn, blatul de lucru devine mai extins.

Baia este separată de restul locuinței printr-un perete sub formă de dulap, fiind independentă, și predefinită de întinderea oferită de oglinzile mari în spatele cărora se ascund alte spații de depozitare încăpătoare.

Diversitatea oferită de modularitate deschide orizonturi spre crearea unui complex hotelier de tip camp, prin organizarea în paralel a mai multor locuințe identice. Această oportunitate oferă oamenilor posibilitatea de a locui în regim hotelier într-o locuință independentă și inteligentă care le poate oferi tot confortul necesar.

Fig.86

Într-o lume în care oamenii suferă de o plictiseală acută, diversitatea nu poate să fie lipsită din peisajul de ansamblu. Prin modularitate și multifuncționalitate, locuința conferă o perspectivă interesantă, stârnind curiozitate oamenilor.

Întregul proiect este trasat în vederea conceptului modular, astfel întreaga identitate vizuală se rezumă la acest cuvânt. „MODULAR” prin funcție și design, vizual se identifică astfel:

Fig.87

Alb și negru reprezintă esența vizuală a logo-ului, iar fundalul este cheia inversiunii dintre cele două.

3.4 Conceptul interpretat în varianta 3D

Varianta 3D a conceptului oferă credibilitate și o mai bună înțelegere a spațiului și a funcționalității, îndemnând plasarea mecanismului imaginativ în imagini.

Fig.88

Fig.89

Fig.90

Fig.91

Fig.92

Fig.93

Fig.94

Fig.95

Fig.96

Fig.97

Fig.98

Fig.99

Fig.100

Fig.101

Fig.102

Fig.103

Fig.104

Fig.105

Fig.106

Fig.107

Fig.108

Fig.109

Fig.110

V. Capitolul 4 – Parametrii tehnici și soluții tehnologice

4.1 Specificații tehnice de gabarit

Conform art.172 din „Circulația autovehiculelor cu mase și/sau dimensiuni de gabarit depășite”, în circulația pe drumurile publice, autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, cu sau fără încărcătură, are o lățime între 3,2 m și 4,5 m inclusiv sau o lungime mai mare de 25 m trebuie să fie precedat de un autovehicul de însoțire. Și conform art.171 autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, prin construcție sau datorită încărcăturii transportate, depășește masa totală de 80 tone și/sau lungimea de 40 m ori lățimea de 5 m sau înălțimea de 5 m poate circula pe drumul public numai în baza autorizației speciale emise de administratorul acestuia și cu avizul poliției rutiere.

Din punct de vedere al specificațiilor tehnice și de gabarit, locuința se încadrează în standardele prezente în secțiunile următoare:

Fig.111 Fig.112

Fig.113 Fig.114

Luând în considerare acest aspect, locuința modulară prefabricată fiind transportabilă, trebuie să respecte aceste articole legislative, iar măsurând în întregime: 7 m lungime, 3,9 m lățime, 3,1 m înălțime, se încadrează ca încărcătură cu gabarit depășit. Pentru rezolvarea acestei probleme, atât prin reducerea de costuri cât și prin eliminarea de documente necesare, am gândit elementele adiționale de pe suprafața containerului să fie detașabile. Fără acestea, măsurând 7 m lungime, 2,75 m lățime, 3,1 m înălțime, astfel transportul nu încalcă art.172, deci poate fi expediat în condiții normale.

Fig.115 Fig.116

4.2 Indicații referitoare la transport, montaj, terasament și stabilizanți

Transportul containerizat este caracterizat de folosirea unei structuri specifice. Pentru transportul rutier al containerelor se pot întrebuința autocamioane cu/sau fără remorcă și autotractoare cu semiremorci specializate. Semiremorcile destinate transportului containerelor de mare capacitate, sunt construcții speciale sau amenajate prevăzute cu dispozitive de fixare a acestora contra deplasării în plan orizontal și vertical.

Montajul locuințelor din containere se face cu ajutorului unei automacarale, în cazul în care autocamionul de transport nu dispune de macara proprie.

Fig.117

Amplasarea se face pe traverse din beton sau piloni metalici, în funcție de natura terenului pe care urmează să fie poziționată locuința:

Fig.108 Traverse din beton, dacă terenul este neaccidentat și nu prezintă pericole.

Fig.109 Piloni metalici dacă terenul este denivelat sau mlăștinos.

Fig. 118 Fig.119

În cazul în care terenul nu este favorabil amplasării pe traverse din beton, pilonii înșurubați de la Krinner sunt o soluție simplă, rapidă și de durată.

Fig.120

4.3 Cerințe minime despre amplasament

Amplasarea față de drumuri publice:

În sensul prezentului regulament, prin funcțiuni de locuire se înțelege: locuințe, case de vacanță și alte construcții cu caracter turistic, spații de cazare permanentă sau temporară pentru nevoi sociale, industriale sau de apărare, cum ar fi: cămine pentru bătrâni, cămine de nefamiliști, cămine pentru organizarea de șantier.

Amplasarea față de aliniament:

Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase față de acesta, după cum urmează:

a) în cazul zonelor construite compact, construcțiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente;

b) retragerea construcțiilor față de aliniament este permisă numai dacă se respectă coerența și caracterul fronturilor stradale.

În sensul prezentului regulament, prin aliniament se înțelege limita dintre domeniul privat și domeniul public.

Amplasarea în interiorul parcelei:

Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă:

a) distanțele minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conform Codului civil;

b) distanțele minime necesare intervențiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unității teritoriale de pompieri.

Împrejmuiri:

(1) În condițiile prezentului regulament, este permisă autorizarea următoarelor împrejurimi:

a) împrejmuiri opace, necesare pentru protecția împotriva intruziunilor, separarea unor servicii funcționale, asigurarea protecției vizuale;

b) împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitării parcelelor aferente clădirilor și/sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice.

VI. Concluzii

Într-un stil de viață minimalist, suprafețele reduse devin spațioase, modularitatea devine un concept de bază, iar locuința prefabricată reduce costurile din multe puncte de vedere. Cu un timp de producție scurt și un nivel de achiziționare accesibil la nivel de societate, locuința este o simbioză între transportabilitate și multifuncționalitate în universul numit acasă. Această casă, temporară sau permanentă, aduce în prim plan calitățile unui apartament în regim hotelier și impresionează prin organizarea interioară ultra eficientă.

Pornind de la călătoriile cu un coeficient de complexitate vast, ale nomazilor și consemnând totul într-o manieră ecologistă, reciclarea containerelor de transport maritim poate fi un pas spre aducerea conceptului de „junk art” la un alt nivel. Un loc prin care lumea ar putea fi mai aproape de natură, de viață și de redescoperirea eului interior.

Prin prisma minimalismului și reducerea costurilor, utilizând noile sisteme și tehnologii, atitudinea reintegrării în natura habitatului uman înaintează deja cu pași repezi spre un concept întemeiat din multifuncționalitate și inteligență. Un complex de idei ce oferă publicului larg oportunitatea de a alege între aglomerația gândurilor și liniștea sufletului.

Din idei și schițe, tehnici și tehnologii „Modular” dorește să aducă în prim plan teoria care subliniază că „Nu este măreție acolo unde nu este simplitate.”, iar măreția constă în caracteristicile diverse pe care locuința din container de transport le întrunește: independență, transportabilitate, sustenabilitate, ergonomie și nu în ultimul rând simplitate, toate într-un spațiu de 28m2.

VII. Bibliografie

Mobitecture. Architecture on the move, Rebecca Roke, Phaidon Press Limited, Londra, 2017

Architecture on the Move, p.6-7, capitolul I

Political Migration, p.8, capitolul I, 1.1

Environmental Migration, Oliver James, p.8-9, capitolul I, 1.1

Activating Urban Spaces, Seattle Design Nerds, p.10, capitolul II, 2.3

Maximizing Abandoned Spaces, p.11, capitolul II, 2.3

Discovering the World, Traveling Light, p.12-13, capitolul I, 1.1

Bruuns Bazaar, Pop-Up kiosk, p.100, capitolul I, 1.3

Arta Gândirii Creative, Rod Judkins, Editura Vellant, București, 2018

1 Alexander McQueen, p.55, Introducere

2 Rod Judkins, p.52, Introducere

3 Marshall McLuhan, p.24, Introducere

4 E.E.Cummings, p.28, capitolul I, 1.1

5 Bob Dylan, p.152, capitolul I, 1.1

6 Charlie Chaplin, p.139, capitolul I, 1.2

7 Platon, p.126, capitolul I, 1.3

8 Antoine de Saint-Exupéry, p.90, capitolul II, 2.1

9 Carl Jung, p.31, capitolul II, 2.1

10 Rod Judkins, p.29, capitolul II, 2.1

12 Marilyn Monroe, p.85, capitolul II, 2.2

13 Oscar Wilde, p.37, capitolul II, 2.2

14 Steve Jobs, p.60, capitolul II, 2.3

15 Paul Cézanne, p.65, capitolul II, 2.3

16 Bruce Lipton, p.45, capitolul II, 2.3

20 Arthur Kostler, p.231, capitolul III, 3.2

Small Homes. Grand Living, Gestalten, Berlin 2017

17 David DiSalbo, p.221, capitolul II, 2.3

19 Robert Klanten și Caroline Kurze, p.220, capitolul III, 3.1

Thinking big by living small, p.5, capitolul III, 3.1

Room dividers, p,48-49, capitolul III, 3.2

Made to measure, p.134-138 capitolul III, 3.3

Yard Work. p.154-161, capitolul III, 3.3

Paradise Garage, p.216-221, capitolul III, 3.3

11 Roca Gallery, The New Nomads, internet, capitolul II, 2.1

18 Louis Henri Sullivan, internet, capitolul III, 3.1

21 Stanley Kubrick, The Kubrick site, visual-memory.co.uk, capitolul III, 3.2

jeffwilson.co, capitolul I, 1.5

kasita.com, capitolul I, 1.5

arkschelter.com, capitolul I, 1.5

vipp.com, capitolul I, 1.5

designboom.com, capitolul I, 1.5

archdaily.com, capitolul I, 1.5

BBC – The Genius of Design, Legendado (2/5), capitolul I, 1.5

mak.at/the_frankfurt_kitchen, capitolul I, 1.5

nytimes.com_the_oppressive_gospel_of_minimalism, capitolul II, 2.1

en.wikipedia.org/wiki/nomad, capitolul I, 1.1

en.wikipedia.org/wiki/digitalnomad, capitolul I, 1.1

en.wikipedia.org/wiki/globalnomad, capitolul I, 1.1

99percentinvisible.org/article/modularity-modern-history-modular-mass-housing-schemes/, capitolul I, 1.3

en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

georgenelsonfoundation.org, capitolul I, 1.3.1

en.wikipedia.org/minimalism, capitolul II, 2.1

sweetytextiles.com, capitolul I, 1.6

ro.wikipedia.org/mobilier, capitolul I, 1.6

digitaltrends.com/smart home by Kailla Coomes, capitolul I, 1.5

nofootprintnomads.com, capitolul I, 1.2

discovercontainers.com, capitolul I, 1.4

boxmanstudios.com, capitolul I, 1.5

becomingminimalist.com, capitolul II, 2.1

mediafax.ro/romania/depopularea_satelor_românești, capitolul II, 2.3

pgcareers.com/human-characteristics, capitolul II, 2.3

instalnews.ro/zonaconstructiilor, capitolul II, 2.4

thekubricksite/visualmemory.co.uk, capitolul II, 2.4

krinner-romania.ro/

chestionare.auto15.ro, capitolul II, 2.2

arti.net/transportul-containerizat-rutier, capitolul IV, 4.1

lege5.ro, capitolul IV, 4.2

22 Condiții de amplasare și conformare a construcțiilor/ Secțiunea 1/ art.18

23 Condiții de amplasare și conformare a construcțiilor/ Secțiunea 1/ art.23

24 Condiții de amplasare și conformare a construcțiilor/ Secțiunea 1/ art.24

25 Condiții de amplasare și conformare a construcțiilor/ Secțiunea 4/ art.25

26 Lev Tolstoi, din jurnalul său

Listă de ilustrații

Fig.1 – grup de nomazi, en.wikipedia.org/wiki/nomad, capitolul I, 1.1

Fig.2 – transport naval al nomazilor, en.wikipedia.org/wiki/nomad, capitolul I, 1.1

Fig.3 – ilustrație caravană, en.wikipedia.org/wiki/nomad, capitolul I, 1.1

Fig.4 – prima caravană, en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

Fig.5 – prima caravană, en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

Fig.6 – remorcă locuibilă, en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

Fig.7 – rulotă tip remorcă, en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

Fig.8 – remorcă locuibilă, en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

Fig.9 – autorulotă, en.wikipedia.org/wiki/caravan_towed_trailer, capitolul I, 1.2

Fig.10 – spital mobil de război, exterior, moldova.europalibera.org/, capitolul I, 1.3.1

Fig.11 – spital mobil război, interior, moldova.europalibera.org/, capitolul I, 1.3.1

Fig.12 – Buckminster Fuller, casa Dymaxion, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3

Fig.13 – Robert W. McLaughlin, The Winslow house, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3

Fig.14 – Proiectul Manhattan, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3

Fig.15 – Lustron și Gunnison, case prefabricate, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3

Fig.16 – George Nelson, design produs, georgenelsonfoundation.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.17 – The Space Race, George Nelson, georgenelsonfoundation.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.18 – Guy Dessauges, schiță, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.19 – Guy Dessauges, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.20 – Plug In city, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.21 – Habitat 67, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.22 – Habitat 67, detaliu, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.23 – Nagakin Capsule Tower, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.24 – Nagakin Capsule Tower. detaliu, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.25 – Oriental Masonic Gardens, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.3.1

Fig.26 – amplasarea unei locuințe prefabricate, www.estpoint.ro/, capitolul I, 1.3.1

Fig.27 – Krinner România, piloni înșurubați, krinner-romania.ro/, capitolul I, 1.3.2

Fig.28 – Panouri tip sandwich, www.isopan.ro/pereti/isofire-wall, capitolul I, 1.3.2

Fig.29 – Containere de transport maritim, 99percentinvisible.org, capitolul I, 1.4

Fig.30 – Container City I, Londra, en.wikipedia.org/wiki/Container_City, capitolul I, 1.4

Fig.31 – Container City I, Londra, en.wikipedia.org/wiki/Container_City, capitolul I, 1.4

Fig.32 – Punte de vizionare Voodoo, petermbenjamin/, capitolul I, 1.4

Fig.33 – WFH House, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.34 – Grillagh Water, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.35 – Ho4+, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.35.1 – Container Cabin in the Catskills, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.36 – Bard College Media Lab, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.37 – Ccasa Hostel, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.38 – Crossbox House, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.39 – Container Guest House, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.40 – The Caterpillar House, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.41 – Container House, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.42 – Cove Park, archdaily.com, capitolul I, 1.5

Fig.43 – Primul scaun, ro.wikipedia.org/mobilier, capitolul I, 1.6

Fig.44 – Masă pliabilă, ro.wikipedia.org/mobilier, capitolul I, 1.6

Fig.45 – Room Divider, ro.wikipedia.org/mobilier, capitolul I, 1.6

Fig.46 – Mini Kitchen, ro.wikipedia.org/mobilier, capitolul I, 1.6

Fig.47 – A cube of furniture, Modules, Small Homes. Grand Living, Gestalten, Berlin 2017, capitolul I, 1.6

Fig.48 – Scaun multifuncțional, pinterest, capitolul I, 1.6

Fig.49 – Mobilier multifuncțional, pinterest, capitolul I, 1.6

Fig.50 – Mobilier multifuncțional, pinterest, capitolul I, 1.6

Fig.51 – Mies van der Rohe, en.wikipedia.org/minimalism, capitolul II, 2.1

Fig.52 – Mies van der Rohe, en.wikipedia.org/minimalism, capitolul II, 2.1

Fig.53 – Buckminster Fuller, en.wikipedia.org/minimalism, capitolul II, 2.1

Fig.54 – Buckminster Fuller, en.wikipedia.org/minimalism, capitolul II, 2.1

Fig.55 – Nomad digital, en.wikipedia.org/wiki/digitalnomad, capitolul II, 2.1

Fig.56 – Nomad global,en.wikipedia.org/wiki/globalnomad, capitolul II, 2.1

Fig.57 – Turbină eoliană, pinterest, capitolul II, 2.4

Fig.58 – Panouri solare, pinterest, capitolul II, 2.4

Fig.59 – Fosă septică, pinterest, capitolul II, 2.4

Fig.60 – Rezervoare de captarea apei, pinterest, capitolul II, 2.4

Fig.61 – Schiță la masa de lucru, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.62 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.63 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.64 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.65 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.66 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.67 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.68 – Schiță, arhivă personală, capitolul III, 3.2

Fig.69 – Desen tehnic izolare, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.70 – Desen tehnic izolare, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.71 – Desen tehnic panouri solare, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.72 – Desen tehnic panouri solare, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.73 – Desen tehnic rezervor captare a apei, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.74 – Desen tehnic rezervor captare a apei, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.75 – Desen tehnic fosa septică, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.76 – Desen tehnic foraj în pânza freatică, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.77 – Sistem de încălzire electric, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.78 – Sistem de încălzire electric, dispunerea structurată, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.79 – Sistem de iluminare, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.80 – Sistem de iluminare încorporat, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.81 – Materiale și culori, finisaj, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.82 – Desen tehnic organizare interioară, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.83 – Desen tehnic organizare interioară, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.84 – Desen tehnic sistem televizor, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.85 – Desen tehnic sistem deschidere pat, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.86 – Desen tehnic sistem de locuințe tip camp, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.87 – Identitate vizuală, arhivă personală, capitolul III, 3.3

Fig.88 – Ilustrare 3D exterior din lateral, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.89 – Ilustrare 3D exterior de sus, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.90 – Ilustrare 3D exterior de sus detaliu captarea apei , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.91 – Ilustrare 3D exterior detaliu cadrane fereastră , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.92 – Ilustrare 3D interior mobilier închis , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.93 – Ilustrare 3D interior mobilier închis, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.94 – Ilustrare 3D interior intrare, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.95 – Ilustrare 3D interior mobilier deschis, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.96 – Ilustrare 3D interior spațiu de relaxare extins, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.97 – Ilustrare 3D interior extindere pat, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.98 – Ilustrare 3D interior pat , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.99 – Ilustrare 3D interior vedere nocturnă , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.100 – Ilustrare 3D interior vedere ansamblu , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.101 – Ilustrare 3D interior loc de luat masa ansamblu, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.102 – Ilustrare 3D bucătărie, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.103 – Ilustrare 3D detaliu bucătărie, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.104 – Ilustrare 3D bucătărie cu loc de luat masa, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.105 – Ilustrare 3D baie, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.106 – Ilustrare 3D duș, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.107 – Ilustrare 3D baie loc de depozitare, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.108 – Ilustrare 3D exterior zonă mlăștinoasă, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.109 – Ilustrare 3D exterior zonă mlăștinoasă, arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.110 – Ilustrare 3D sistem hotelier , arhivă personală, capitolul III, 3.4

Fig.111 – Desen tehnic, secțiune laterală, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.112 – Desen tehnic, secțiune frontală, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.113 – Desen tehnic, plan gabarit, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.114 – Desen tehnic, plan mobilier, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.115 – Desen tehnic asamblare verande, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.116 – Desen tehnic asamblare verande, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.117 – Amplasarea containerului, pinterest, capitolul IV, 4.1

Fig.118 – Desen tehnic amplasare pe teren cu traverse din beton, arhivă personală, capitolul IV, 4.1

Fig.119 – Desen tehnic amplasare pe teren cu piloni metalici, arhivă personală, capitolul IV, 4.2

Fig.120 – Krinner România, piloni metalici, krinner-romania.ro/, capitolul IV, 4.2