PĂRINȚI ȘI SCRIITOBI BISERICEȘTI 1 •tfjxg^- fy SCRIERILE ( PĂRINȚILOR ) K APOSTOLICI A CARTE TIPĂRITA CU BINECUVINTAREA PREA FERICITULUI PĂRINTE… [606972]

PĂRINȚI ȘI SCRIITOBI BISERICEȘTI
1
•tfjxg^-
fy SCRIERILE
( PĂRINȚILOR )
K APOSTOLICI A
CARTE TIPĂRITA CU BINECUVINTAREA
PREA FERICITULUI PĂRINTE
IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
TRADUCERE, NOTE ȘI INDICI DE
Pr. D. FECIORU
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE
AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCUREȘTI – 1979

ÎNVĂȚĂTURĂ
A CELOR DOISPREZECE APOSTOLI
ÎNVĂȚĂTURA DOMNULUI
PRIN CEI DOISPREZECE APOSTOLI
CĂTRE NEAMURI
CAPITOLUL I
1. Sînt două căi : una a vieții și alta a morții ; * și este mare deo­
sebirea între cele două căi.
2. Calea vieții este aceasta :
Mai întîi, să iubești pe Dumnezeu, Creatorul tău; al doilea, pe
aproapele tău ca pe tine însuți2 și toate dîlte voiești să nu ți se facă
ție, nu le face și tu altora 3.
3. Iar învățătura acestor cuvinte este aceasta :
«Binecuvîntați pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru dușma­
nii voștri; postiți pentru cei ce vă prigonesc că ce mulțumită aveți,
dacă iubiți pe cei ce vă iubesc ? Nu și paginii iac același lucru ? Voi,
însă, iubiți pe cei ce vă urăsc»,4 și nu veți avea dușman. 4. «Depărtea-
zâ-te de poftele trupești și lumești5. Dacă-ți dă cineva o palmă pe
obrazul drept, întoarce-i lui și pe celălalt6 și vei ii desăvîrșit7. Dacă
te silește cineva să mergi o milă, mergi cu el două; dacă-ți ia haina,
dă-i și cămașa»8; dacă cineva ia de la tine ce-i al tău, nu cere, că
nici nu poți. 5. «Oricărui cere de la tine, dă-i și nu cere înapoi» 9, că
Tatăl vrea să dea tuturor din darurile Sale. Fericit este cel ce dă potri­
vit poruncii, că este nevinovat. Vai de cel ce ia! Dacă ia, avind ne­
voie, va fi nevinovat; dar cel care ia neavînd nevoie, va da socoteală
de ce a luat și pentru ce; dus la închisoare, va fi cercetat de cele ce
1. Ier. 21, 8 ; Deut. 30, 15—19.
2. ML 22, 37—39 j Mc. 12, 30—31 ; Inț. Sir. 7, 30; Deut. 6, 5; Lev. 19, 18.
3. Mf. 7, 12; Lc. 6, 31; Tob. 4, 15.
4. Mf. 5, 44. 46. 47 ; Lc. 6, 27. 28. 32. 35.
5. 1 Pt. 2, 11.
6. Mf. 5, 39; Lc. 6, 29.
7. ML 5, 48.
8. Mt. 5, 41. 40; Lc. 6, 29.
9. Lc. 6, 30 ; ML 5, 42.

26 SCRIERILE PĂRINȚILOR APOSTOLICI
a făcut și «nu va ieși de acolo p'mă ce nu va da și cel din urmă ban» 10.
Dar și despre acestea s-a zis : «Să asude milostenia ta in miinile tale
p'mă cunoști cui dai /»
CAPITOLUL II
1. A doua poruncă a învățăturii: «Sd nu ucizi, să nu săvirșești
adulter;12 să nu strici băieți, să nu fii desfrânat, «s<5 nu furi»,ls să nu
vrăjești, să nu faci otrăvuri, să nu ucizi copil în pântece, nici pe cel
născut să nu-1 ucizi, «sâ nu poftești cele ale aproapelui» u. 2. Să nu,
juri strîmb15, să nu dai mărturie mincinoasă1S, să nu vorbești de rău,
să nu ții minte răul. 3. Să nu fii cu două gînduri, nici cu două feluri de
vorbă, pentru că două feluri de vorbă este cursa morții. 4. Să nu fie
cuvîntul tău mincinos, nici în deșert, ci plin de faptă. 5. Să nu fii lacom,
nici răpitor, nici fățarnic, nici rău, nici mîndru. Să nu ai gînd rău împo­
triva semenului tău. 7. Să nu urăști pe nici un om, ci pe unii să-i mus­
tri, pe alții să-i miluiești, pentru alții să te rogi, iar pe alții să-i iubești
mai mult decît sufletul tău.
CAPITOLUL III
I. Fiul meu, fugi de orice rău și de tot ce este asemenea lui. 2. Să
nu fii mînios, că mînia duce la ucidere ,• nici invidios, nici certăreț,
nici mînios, că din toate acestea se nasc ucideri. 3. Fiul meu, să nu fii
poftitor, că pofta duce la desfrîusă nu spui cuvinte de rușine, și nici
să te uiți cu ochi pofticioși, că din toate aceste se nasc adulterele. 4.
Fiul meu, să nu ghicești viitorul după sborul păsărilor, pentru că aceas­
ta duce la închinare de idoli; să nu descînți, să nu citești în stele, să
nu faci vrăji, să nu vrei să «uzi de ele, nici să le vezi, că din toate
acestea se naște închinarea la idoli. 5. Fiul meu, să nu fii mincinos,
pentru că minciuna duce la hoție ,• nici iubitor de argint, nici iubitor
de slavă deșartă, că din toate acestea se nasc hoțiile. 6. Fiul meu, să
nu fii cîrtitor, pentru că te duce la hulă, nici obraznic, nici cu gînd
rău, că din toate acestea se nasc hulele. 7. Să fii blînd, pentru că
10. Mt. 5, 26.
II. Text necunoscut. Dictonul acesta se găsește în: Fericitul Augustin, La Psal­
mul 102, n. 12; La Psalmul 146, n. 17; Siîntul Giigore cel Mare, Liber regulae p«s-
toralis, III, 20; Casiodor, La Psalmul 50; și la alții (la: H. Hemmer, ap. cit., p. XCI).
12. /eș. 20, 13—14; Deut. 5, 17—18; Mt. 19, 18.
13. leș. 20, 15 j Deut. 5, 19; Mt. 19, 18.
14. leș. 20, 17.
15. Mt. 5, 33.
16. Mt. 19, 18; leș. 20, 16.

ÎNVĂȚĂTURA A CELOR 12 APOSTOLI 27
«ce/ bîinzi vor moșteni pămîntuh 18. Să fii îndelung răbdător, milos­
tiv, fără răutate, pașnic și bun, tremurînd totdeauna pentru cuvintele
pe care le-ai auzit. 9. Să nu te înalți pe tine însuți, nici să ai sufletul
tău obraznic. Să nu se lipească sufletul tău de cei mîndri, ci să ai
legături cu cei drepți și cu cei smeriți18. 10. Cele ce ți se întîmplă să
le primești ca bune, știind că nimic nu se face fără Dumnezeu.
CAPITOLUL IV
1. Fiul meu, să-ți aduci aminte, ziua și noaptea, de cel ce-ți gră­
iește cuvîntul lui Dumnezeu și să-1 cinstești ca pe Domnul, că unde
se vorbește de domnie, acolo este și Domnul. 2. Să cercetezi în fie­
care zi chipurile sfinților, ca să afli odihnă în cuvintele lor. 3. Să nu
faci desbinare și să împaci pe cei ce se ceartă. «Sd judeci cu drepta­
te» 19, să nu te uiți la fața omului, cînd ai să mustri pentru păcat. 4.
Să nu te îndoiești dacă un lucru va fi sau nu. 5. «Sd nu fii cu mîinile
întinse Ia luat și cu ele strînse la dat» 20. 6. Dacă ai dobîndit ceva prin
lucrul mîinilor tale, să dai ca răscumpărare pentru păcatele tale. 7. Să
nu stai la îndoială cînd dai și nici să murmuri cînd dai, că vei cunoaște
cine este Bunul Ră'splătitor al plății. 8. Să nu întorci spatele celui lip­
sit ,- să faci parte din toate ale tale fratelui tău și să nu zici că sînt ale
tale. Dacă slntem părtași la cele nemuritoare, cu atît mai mult la cele
muritoare 21. 9. Să nu iei mîna ta de pe fiul tău sau de pe fiica ta, ci
să-i înveți din tinerețe frica de Dumnezeu. 10. Să nu poruncești slugii
tale sau slujnicii tale, cînd ești amant și supărat, că și ei nădăjduiesc
în Același Dumnezeu, ca nu cumva să nu se mai teamă de Dumnezeu,
Care este și Dumnezeul tău și al lor22. Că Dumnezeu n-a venit la noi,
ca să ne cheme după față, ci la aceia pe care i-a pregătit Duhul. 11. Iar
voi, cei care sînteți robi, să vă supuneți, cu rușine și cu teamă, stă-
pînilor voștri, ca unor chipuri ale lui Dumnezeu. 12. Să urăști orice
fățărnicie și tot ce nu este plăcut Domnului. 13. Să nu părăsești «po-
runcile Domnului și sd păstrezi ceea ce ai primit, fără să adaugi și fără
să scoți» is. 14. în Biserică să-ți mărturisești păcatele tale și să nu te
duci la rugăciune cu conștiința rea. Aceasta este calea vieții.
17. ML 5, 5; Ps. 36, 11.
18. .Rom. 12, 16.
19. Deut. 1, 16; Pilde 31, 9; In. 7, 24.
20. Inț. Sir. 4, 33.
21. Rom. 15, 27.
22. Efes. 6, 9.
23. Deut. 12, 32; 4, 2.

28 SCRIERILE PĂRINȚILOR APOSTOLICI
CAPITOLUL V
1. Calea morții este aceasta :
Mai întîi de toate este rea și plină de blestem : ucideri, adultere,
pofte, desfrmări, hoții, idololatrii, vrăji, farmece, răpiri, mărturii minci­
noase, fățărnicii, inimă vicleană, vicleșug, mândrie, răutate, obrăzni­
cie, lăcomie, cuvinte de rușine, invidie, nerușinare, mgimfare, fudulie,
lipsă de teamă, 2. prigonitori ai celor, buni, urîtori de adevăr, iubitori
de minciună ; nu cunosc răsplata dreptății, nu se lipesc de bine, nici
de dreapta judecată ,• nu priveghează spre bine, ci spre rău; bunătatea
și răbdarea este departe de ei; «iubesc cele deșarte» 24, «umblă după
mită» 25, nu miluiesc pe sărac, nu sufăr pe cei necăjiți, nu cunosc pe
Creatorul lor, «.ucigași de copii» ^, stricători ai făpturii lui Dumnezeu,
întorc spatele celui lipsit, asupresc (pe cel în strâmtorare ; apărători ai
bogaților, judecători nelegiuiți ai săracilor, plini de tot păcatul. Izbăvi-
ți-vă, fiilor, de toate acestea !
CAPITOL UjL V I
1. Vezi să nu te abată cineva de la această cale a învățăturii, că
acela te învață cele ce sînt în afară de Dumnezeu. 2. Dacă poți purta
tot jugul Domnului, desăvârșit vei fi; dar dacă nu poți, fă ce poți. 3.
Cu privire la mîncări, ține ce poți, dar ferește-te tare de cele jert­
fite idolilor, că este slujire a unor ziei morți.
CAPITOLUL vu
1. Cu privire la botez, așa să botezați :
După ce ați spus mai înainte toate cele de mai sus «botezați in
numele Tatălui și al Fiului și al Slîntului Duh»27 în apă proaspătă. 2.
Iar dacă n-ai apă proaspătă, botează în altă apă; iar dacă nu poți în
apă rece, în apă caldă. 3. Dacă nu ai de ajuns nici una nici alta, toarnă
pe cap de trei ori apă «în numele Tatălui și al Fiului și al Siintului
Duh» 2S. 4. înainte de botez să postească cel ce botează și cel botezat
și alții câțiva, dacă pot. Poruncește, însă, ca cel ce are să se boteze să
postească o zi sau două înainte.
24. Ps. 4, 2.
25. Is. 1, 23.
26. Inț. Sol. 12, 5
27. Mt. 28, 19.
28. Mt. 28, 19.

ÎNVĂȚĂTURA A CELOR 12 APOSTOLI
•CAPITOLUL Vili
1. «Posturile voastre să nu fie ca cele ale fățarnicilor»2S, că ei
postesc lunea și joia ; voi, însă, să postiți miercurea și vinerea ; 2. «Nu
vă rugați ca fariseii» 30», ci cum a poruncit Domnul în Evanghelia Sa !
Așa șă vă rugați :
«Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie
împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer și pe pămînt. Pîinea noas­
tră cea de toate zilele dâ-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile
noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi In
ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este puterea și slava în
veci» 31. 3. De trei ori pe zi să vă rugați așa.
CAPITOLUL IX
1. Iar cu privire la euharistie, așa ,să faceți euharistia :
2. Mai îrutîi cu privire la potir : «Iți mulțumim Ție, Părintele nos­
tru, pentru sfîn'ta vie a lui David, Sluga Ta, pe care ne-ai făcut-o nouă
cunoscută prin Iisus, Fiul Tău. Ție slava în veci». 3. Cu privire la
frîngerea pîinii: «îți mulțumim Ție, Părintele nostru, pentru viața și
cunoștința, pe oare ne-ai făcut-o cunoscută nouă prin Iisus, Fiul Tău.
Ție slava în veci. 4. După cum această pîine frîntă era împrăștiată
pe munți și fiind adunată a ajuns una, tot așa să se adune Biserica
Ta de la marginile lumii în împărăția Ta. Că a Ta este slava și pu­
terea, prin Iisus Hristos în veci». 5. Nimeni să nu mănînce, nici să bea
din euharistia voastră, ci acei care au fost botezați în numele Dom­
nului. Căci cu privire la aceasta, a spus Domnul : «Nu dați ceea ce
este sfînt clinilor» 32
CAPITOLUL X
1. După ce v-ați împărtășit, mulțumiți așa :
«îți mulțumim Ție, Părinte Sfinte, pentru sfînt numele Tău, pe care
l-ai sălășluit în inimile noastre și pentru cunoștința, credința și nemu­
rirea, pe care ne-ai făcut-o nouă cunoscută prin Iisus, Fiul Tău. Ție
slava în veci. 2. Tu, Stăpâne atotputernicie, «ai zidit toate» 33 pentru
numele Tău. Minoare și băutură ai dat oamenilor spre desfătare, ca
să-Ți mulțumească Ție, iar nouă ne-ai dăruit, prin Fiul Tău, mîncare
29. M(. 6, 1D. '
30. Mt. 6, 5.
31. Mt. 6, 9—13.
32. Mt. 7, 6.
33. Inț. Sol. 1, 14; Int. Sir. 18, 1 f 24, 8; Etes. 3, 9; Evr. 3, 4; Apoc. 4, 11.

30 SCRIERILE PĂRINȚILOR APOSTOLICI
și băutură duhovnicească și viață veșnică. 3. Înainte de toate, Iți mul­
țumim, că ești puternic. Ție slava în veci. 4. Adu-ți aminte, Doamne,
de Biserica Ta, ca s-o izbăvești de tot răul și s-o desăvîrșești în dra­
gostea Ta și «adună din cele patru vinturi» 34 această Biserică sfințită
în împărăția Ta, pe care ai pregătit-o. Că Ție este puterea și slava în
veci. 5. Să vină harul și să treacă lumea aceasta ! «Osana Dumnezeu­
lui lui David.'»35. Dacă este cineva sfînt, să vină! Dacă nu este, să se
pocăiască ! «Maran atha» f Amin». 6. Profeților, însă, îngăduiți-le s»
mulțumească atît cît vor.
CAP ITOLUL X I
1. Dacă vine cineva la voi să vă învețe acestea toate, pe care
le-am spus mai înainte, primiți-l. 2. Dar dacă învățătorul însuși se
schimbă și învață altă învățătură, ca să o distrugă pe aceasta, să nu-1
ascultați; iar dacă învață pentru sporirea dreptății și cunoștinței Dom­
nului, primiți-l ca pe Domnul. 3. Cu privire la apostoli și profeți, po­
trivit dogmei Evangheliei, să faceți așa : 4. Orice apostol, oare vine la
voi, să fie primit ca Domnul; 5. dar să nu rămână decît o zi; iar dacă
e nevoie și a doua zi; dar dacă rămîne trei zile, este profet fals. 6. A-
postolul, cînid pleacă, să nu ia nimic decîit pâine, pînă ce găsește alt
sălaș ; dar dacă cere bani, este profet fals. 7. Nu ispitiți și nici nu cri­
ticați pe orice profet, care vorbește în duh, că «orice pdcat se va ierta,
dar pdcatui acesta nu se va ierta» 37. 8. Dar nu oricine grăiește în duh
este profet, ci numai dacă are purtările Domnului. Deci după purtări
se va cunoaște profetul fals și profetul. 9. Orice profet, care rânduiește,
în duh, masa, nu mănâncă din ea, decît dacă este profet fals. 10. Orice
profet, care învață adevărul, dacă nu face ce învajd este profet fals.
11. Orice profet încercat și adevărat, care lucrează în taina lumească
a BisericiiS8, dar nu învață pe alții să facă ceea ce el însuși face, să
nu fie judecat de voi, că el cu Dumnezeu are judecata ; așa au făcut
și vechii profeți. 12. Dacă, însă, unul 'spune în duh : «Dați-mi bani sau
altceva», pe acela să nu-1 ascultați; dar dacă spune să i se dea pentru
alții, care-s lipsiți, nimeni să nu-1 judece.
34. Mt. 24, 31.
35. Mt. 21, 9. 15.
36. 1 Coi. 16, 22.
37. Mt. 12, 31.
38. Text obscur. Zahn și Hilgenleld au propus corecturi ale textului grec spre
a-i da o interpretare, dar ele sînt arbitrare și nu satisfac. Probabil că aceste cuvinte:
«taina lumească a Bisericii» să cuprindă o aluzie, care era clară pentru contemporani,
dar care ne scapă nouă. (la: H. Hemmer, Op. cit., p. XCIX, n. XI, 11).

ÎNVĂȚĂTURA A CELOR 12 APOSTOLI 31
CAP ITOLUL XII
1. Tot «cel ce vine în numele Domnului» 39 să fie primit; iar apoi,
după ce îl cercetați, îl veți cunoaște, că veți avea pricepere să deo­
sebiți dreapta de isitînga. 2. Dacă cel ce vine este un drumeț, ajutați-1!
cît puteți; dar să nu rămînă la voi decît două sau trei zile, dacă e ne­
voie. 3. Dacă vrea să se stabilească la voi ca meseriaș, să lucreze și
să mănînce ; 4. dar dacă nu are o meserie, socotiți-vă după priceperea
voastră, ca să nu trăiască împreună cu voi un creștin trîndav. 5. Iar
dacă nu vrea să facă așa, atunci face neguțătorie cu Hristos. Fiți cu
luare aminte cu unii ca aceștia.
CAPITOLUL XIII
1. Orice profet adevărat, care vrea să se stabilească la voi, «esie
vrednic de hrana lui» 40. 2. La fel dascălul adevărat «este vrednic și el
ca lucrătorul de hrana lui» 11. 3. Luați dar toată pîrga produselor linului,
a ariei, a boilor și oilor și dați profeților pîrga, că ei sînt arhiereii
voștri. 4. Iar dacă nu aveți profet, dați-o săracilor. 5. Dacă faci pîine,
ia pîrga și dă-o potrivit poruncii. 6. La fel dacă deschizi un vas cu vin
sau cu unibdelemn, ia pîrga și dă-o profeților. 7. Ia, după socotința ta,
pîrga din argintul, din hainele și din toată averea ta și o dă potrivit
poruncii.
CAPITOLUL XIV
1. Cînd vă adunați în duminica Domnului, frîngeți pîinea și mul­
țumiți, după ce mai întîi v-ați mărturisit păcatele voastre, ca jertfa
voastră să fie curată. 2. Tot cel care e eertat cu tovarășul său să nu
vină împreună cu voi pînă nu se împacă, pentru ca să nu se pîngă-
rească jertfa voastră42. 3. Că aceasta este ceea ce s-a zis de Dominul:
«în orice loc și timp să-Mi aduceți jertfă curată ; cd împărat mare sînt,
zice Domnul, și numele Meu este minunat între neamuri» 43.
CAPITOLUL XV
1. Hirotoniți^vă vouă episcopi și diaconi, vrednicii de Domnul, băr­
bați blînzi, neiubitori de argint, adevărați și încercați; că și ei înde­
plinesc slujirea profeților și dascălilor. 2. Nu-i disprețuiți, că ei sînt
39. ML 21, 9; Ps. 117, 24; In. 5, 43.
40. ML 10, 10; 1. Cor. 9, 7—14.
41. ML 10, 10.
42. Mt. 5, 23—24; 15, 11—20.
43. Mal. 1, 11. 14.