Parfum de primăvară [607513]

0
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Departamentul p entru Preg ătirea Personalului Didactic

"IMPORTANȚA METODELOR ACTIV -PARTICIPATIVE
ÎN FORMAREA NOȚIUNILOR DESPRE LUME ȘI
VIAȚĂ ALE PREȘCOLARULUI "

COORDONATOR: PROF. ÎNV. PREȘC.:
Conf. univ. dr. Iordăchescu Dan Băneș (Goia) Livia -Camelia

2019

1
CUPRINS
CAPITOLUL I PARTEA TEORETICĂ……………………………… …………………….. ………….pag.1
I.1. Motivarea alegerii temei………………………………………………………. ……………………………….pag.2
I.2. Importanța și relevanța educațională a temei…………………….. ……….. ……………………………pag.3
I.3. Actualitatea temei……………………………………………………………………. …………………………..pag.6
I.4. Contribuții proprii, originale în lucrare……………….. …………………….. …………………………..pag.7
I.5.Prezentarea teoretică a temei de cerecetare……………………………………………. …………………pag.9
I.5.1. Impor tanța activității de cunoaștere a mediului înconjurăto r în grădi niță…………………..pag.9
I.5.2 .Metoda didactică.Definiție și clasificare……………………………………. ……………………….pag.12
I.5.2.1.Clasificarea metodelor de învățământ…………………………………. ……………………….pag.13
I.5.2.2.Metodele clasice de predarea a cunoașterii mediului la grădiniță…………… ………..pag.14
I.5.3. Metodele activ -participative. Definiția și clasificare a meto delor activ -participative….pag.23
I.5.3.1.Definitia metod elor activ -participative…… …………………………………………….. ……..pag.23
I.5.3.2. Metode active aplicabile la cunoasterea mediului in i nvatamantul prescolar …….pag.25
I.5.4.Analiză comparativă metode modern vs metode clasice……………… …………………………pag.38
CAPITOLUL II CERCETARE A ȘTIINȚIFICĂ
II.1.Metodologia cercetării ……………… …………………………. ………….. …………….. …………………pag.40
II.1.1.Ipotezele și obiectivel e lucrării……………….. ……………………………… ……………………..pag.41
II.1.2. Metode de cercetare…………. …………………………………………………….. ………………………pag.41
II.1.2.1.Observația…………………………………………………………………………………………. …..pag. 42
II.1.2.2.Convorbirea…………………………………………………………………… …………………….. pag.43
II.1.2.3.Metoda bibliografică…………………………………………………………………………. ……pag.43
II.1.2.4.Analiza produselor activității……………………………………………. ……………………..pag.44
II.1.2.5.Metoda testelor…………………………………………………………………………… ………….pag.44
II.1.2.6. Metode statistice……………………………………………………………. ………………………pag.44
II.1.3. Descrierea grupei de preș colari si a variabilelor………………………………….. ………. …….pag.45
II.2.Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cercetării……………………………….. ……….pag.47
II.2.1. Etapa initiala……………………………………………………………………………….. ………… ……..pag.48
II.2.2.Etapa experimentală………………………………………………………………… ………………………pag.51
II.2.3.Etapa finală………………………………………………………………… ………….. …………. …………..pag.83
CONCLUZII……………………………………………………………………………………. ……………….. ……pag.87
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….. ……………pag.90
ANEXE………………………………………………………………………………………. ……………. ……………pag.92

2
I. PARTEA TEORETICĂ

I.1.Motivarea alegerii temei

,, Apropie -l de probleme și lasă -l să răspundă singur, să -și întemeieze ceea ce știe, nu pe
ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înțeles el; să nu învețe știința, ci s -o gândească. Să -i menținem
trează curiozitatea – condiție de a -l apropia de lumea științei. Să-l stârnim pe copil să observe, să
cerceteze și să descopere.,, J. J. Rousseau
Lucrarea de faț ă este expresia unei nevoi acute , și anume depășirea practicilor
instructiv -educative curente , care sunt învechite și ineficiente, nemaifăcând față schimbărilor de
la nivel global.
Alegerea acestei teme a fost influențată de faptul cǎ activitățile de cunoașterea mediului
au un rol covârșitor în formarea gândirii critice, la înțelegerea realități i, într -un cuvânt, la
atingerea obie ctivelor învățământului actual. Prin conținutul lui, prin valențele sale educative,
acest domeniu contribuie la formarea personalității copiilor, la lărgirea orizontului de cunoaștere
a naturii, la formarea deprinderilor practice necesare viitorului adult.
Anii de muncă cu preșcolarii, situațiile ivite în timpul procesului de instruire , au
determinat perfecționarea continuă a cadrului didactic pentru a putea oferi calitate, pentru a avea
satisfacția lucrului bine făcut . Doresc ca realizând această lucrare să arăt că, atunci când
educatoarea organizează multiple activități ce antrenează și stârnesc interesul copiilor în cadrul
orelor de cunoașterea mediului, orizontul de cunoaștere al acestora se lărgește permanent,
trasăturile morale ale a cestuia se accentueazǎ , copilul dorind în cele din urmă să se implice activ
în construirea lumii în care trăiește. . Doar în acest mod preșcolarul poate să adopte o părere
veritabilă despre lume și viață, acesta transformându -se în actor principal în propri a devenire și
cunoaștere .Se formează astfel o personalitate gata să răspundă viitoarelor cerințe specifice
acestei lumi aflată în plin proces de globalizare, când granițele dispar tot mai mult, iar viitorul
adult trebuie să găsească răspunsuri la mai multe probleme cu care se va confrunta societatea de
mâine.
În lucrarea de față s -a pornit de la ideea că folosirea la activități a metodelor și tehnicilor
de lucru moderne, dezvoltă abilități de comunicare, crește gradul de implicare la activitat e,
creșterea responsabilității preșcolarului față de propria învățare, dar și față de grup, creșterea
eficienței învățării, dezvoltă identități personale, schimbă atitudini față de sine și față de celelalte
persoane, schimbă atitudini față de mediul educaț ional școlar. Astfel, metodele de învățare
activ -participative sunt eficiente în învățarea preșcolarilor și în dezvoltarea de responsabilități și
de identități ale lor.

3
Există cercetări care au confirmat importanța corelării metodelor modern e cu cele
tradiționale în activitățile didactice, atât la școală, în special clasele primare, dar și la grădiniță, la
diverse domenii. Cercetători cunoscuți (Silvia Breben, Elena Gongea,Mihaela Fulga, Carmen
Maria Popa), dar și cadre didactice , studenți e tc. au demonstrat relevanța folosirii la grădinița a
metodelor moderne, combinate cu metodele tradiționale, în detrimentul folosirii strict, doar a
metodelor tradiționale.
Numeroase cercetări arată că învățarea activă și în grup sporește rand amentul procesului
de învățare, îmbunătățește memoria și creativitatea, dezvoltă relații pozitive între copii, dezvoltă
sănătatea psihică și respectul față de sine. De asemenea, este un act de descoperire pentru copii
și educator, precum și o resursă impo rtantă pentru acesta în proiectarea și derularea procesului
didactic. Cu toate acestea, este nevoie să pregătim cu atenție activitățile de învățare și să
analizăm realist caracteristicile copiilor (rojed.ro) .
Ținând cont de rezultatele obținut e în cadrul altor cercetări pe aceste teme, eu vreau să
demonstrez eficiența utilizarii metodelor interactive în formarea noțiunilor științifice despr e lume
și viață, dar și conturarea unei personalități , unor principii de viață solide la copilul preșcolar , a
unor modele de comportamente care să genereze viitorului adult capacitatea de a răspunde
prompt si eficient problemelor ce vor apărea.

I.2.Importanța și relevanța educațională a temei
Prin această cercetare se urmărește să se verifice dacă unele metode activizante sunt
mai eficiente în învățarea cunoștințelor de către preșcolari decât metodele tradiționale ,
limitîndu -ne stict pe domeniul cunoașterii mediului. Folosirea la activități a metodelor și
tehnicilor de lucru în grupuri mici , în pereche sau pe echipe dezvoltă capacitate a de comunicare
atât de necesară de-a lungul vieții, crește nivelul de contribuție în ceea ce privește propria
cunoaștere, crește responsabilitatea preșco larului față de propria instruire , dar și față de ceilalți
colegi de grupă, educația este ma i eficientă, schimbă și formează comportamente atitudinale
pozitive față de propria persoană , dar și în raport cu ceilați, modifică viziunea față de școală în
general . Astfel, metodele de învățare active sunt eficiente în învățarea preșcolarilor și în
dezvoltarea de responsabilități și de identități ale preșcolarilor (Rojed.ro) .
Plecând de la cele menționate anterior am decis să desfășor o cercetare prin care să
demonstrez impactul pe care îl au metodele activ -participative și de grup în cadrul procesului
educațional din grădiniță, efectele pe care aceste metode le produc la nivelul actului predării.
În cercetarea experimentală am vizat Domeniul experiențial „Domeniul Științe”, obiectul
Cunoașterea mediului prin prezentarea câtorva dintre metodele inovatoare în direcția învățării,

4
împreună cu argumentele psihologice și, pe alocuri, pedagogice care să pledeze în favoarea
reflectă rii asupra lor și a utilizării în activitatea de la catedră.
Această disciplină permite organizarea activității didactice pe grupe, în pereche, în
echipe, dar și individual. Câteva dintre motivele care mi -au facilitat alegerea sunt următoarele :
1. Preșcolarii sunt curioși, însetați de cunoaștere ;
2. Preșcolarii sunt motivați intrinsec, pozitiv în raport cu activitățile de cunoașterea mediului;
3. Conținuturile sunt interesante și logice pentru preșcolari;
4. Cunosc personalitatea preșcolar ilor ceea ce facilitează organizarea situaților de învățare
Cunoașterea mediului, ca disciplină de învățământ urmărește cunoașterea și înțelegerea
lumii în ansamblul său, cu componentele, procesele și fenomenele caracteristice ( Lespezeanu,
Mon ica, 2007).
Astfel acest domeniu pune bazele unei didactici centrate pe experimentarea și exersarea
învățării prin ceea ce copilul face, construiește, produce, având ca unul din principalele scopuri
transformarea acestuia din spectator în actor al activit ății științifice. Cunoașterea mediului are
rolul de a crea doar fundamentul de la care acest deziderat se poate realiza (Varzari,
Taiban,Manasia,1965) .
Este cunoscută setea copilului de cunoaștere, tot ceea ce este nou îl intrigă, îi stârnește
curiozitatea, de aceea mi s -a părut facil și propice să abordez acest domeniu.
Potrivit studiilor de specialitate, s -a constatat faptul că elevii nu reușesc să -și mențină
atenția vie pentru mu lt timp în cadrul unei expuneri și de aceea cunoștințele predate se rețin în
mică măsură, sunt reținute mai ușor conținuturile prezentate la început, i ar cele de la finalul
lecției sunt reținute în foarte mică măsură sau chiar deloc. În cazul învățării active, însă, elevii
sunt implicați pe tot parc ursul activității și pe baza cunoștințelor achiziționate își form ează noi
concepte și își dezvoltă bagajul de cunoștințe dobândite .(https://www.scribd.com/…/ Importanta –
Cunoasterii -Mediului)
Consider că relația dintre cunoasterea mediului și met odele moderne este una foarte
eficientă, mai ales în contextul unei educații românești moderne care tinde să se alinieze celei
europene și în care accentul trece de pe predare și profesor, pe copil și pe învățare.
Din practica educațională la cla să, am observat efectul activizant pe care îl au metodele
moderne asupra preșcolarilor, iar combinate cu diverse mijloace de predare a cunoaș terii
mediului au un efect sporit și îl determină pe copil să participe activ, conștient la activitate și să îi
facă și plăcere. De aceea am considerat necesară demararea unei cercetări pe această temă și
doresc evidențierea acestei combinații optime dintre formarea cunoștințelor despre lume și viață
și metodele moderne.Copiii de pretutindeni se joacă individual sau în grupuri, descoperind în

5
felul acesta mediul înconjurător, reușind să -și cunoască partenerii de joacă, să lege prietenii, să
se descopere pe sine, să învețe, dezvoltându -se.
Domeniul cunoașterea mediului oferă un cadru adecvat învățării active , participative,
stimulând inițiativa și creativitatea copilului, cuprinzând o motivație intrinsecă de a mobiliza
resursele psihice ale copiilor, asigurând participarea lor creatoare, le captează interesul, îi
angajează afectiv și atitudinal.
Lumea în care copiii noștri își duc existența, diversă și colorată, este factorul principal
de formare și dezvoltare a viitorului adult de mâine.Fiind lipsit de contacte variate și experiențe
dirijate și organizate instituțional, copilul de vârstă preșco lară începe sa descopere lumea,
mediul, acesta stimulându -i simțurile și gândirea la un nivel extrem de ridicat, vrând să
înmagazineze tot, absorbind informația ca un burete.Astfel manipulând diverse obiecte, intrând
în contact cu mai multe persoane, lărgi ndu-și cercul de cunoștințe, se nasc întrebări despre
universul copilului. Părinții, bunicii, educatoarele au obligația de a îndrepta copilul spre calea
cunoașterii, de a da lămuririle necesare. Prin răspunsul oferit se trans mit atât informațiile de
care copilul are nevoie, dar mai ales se imprimă felul în care copilul trebuie sa reacționeze
pozitiv la ceea ce -l înconjoară.Se modelează astfel atitudinea copilului față de sine, față de
ceilalți, dar și față de viață. . Răspunzând la întrebările preșcolaril or, educatoarea trebuie să le
explice fenomenele respective în raport cu capacitatea lor de înțelegere. Astfel, orizontul de
cunoaștere al copiilor se îmbogățește treptat, ceea ce permite să înțeleagă că plantele și animalele
au nevoie de anumite condiții de dezvoltare (hrană, căldură, lumină, adăpost), că trebuie îngrijite
de om; sau că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze, că fenomenele sunt legate între ele și
depind unele de altele. (Piajet, Jean, Inhelder, Barbel ).
Desfășurarea întregului proces de cunoaștere a lumii reale într -un mediu organizat,
instituționalizat, îndrumat cu blândețe și vocație de un cadru didactic dedicat și instruit duce la
dezvoltarea întregii personalități a copilului preșcolar ,refer indu-ne aici la toate aspectele:
lingvistic, social , atitudinal, etc. Copilul care este dirijat înspre explorarea propriei lumi, va
dezvolta o atitudine pozitivă față de tot ceea ce -l înconjoară, va înțelege fenomenele și ce anume
le cauzea ză, va răsp unde cu succes transformărilor ce vor urma la toate nivelele.
De asemenea, mediul înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de cunoaștere. Este
vorba de cunoașterea muncii oamenilor, a diferitelor meserii, a rezultatelor activității uman e în
diferite domenii. Prin însușirea de noi cunoștințe despre aceste aspecte ale vieții sociale, copiii își
lărgesc orizontul, își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității omului, li se educă
dragostea și respectul față de om și de rezultatele mu ncii lui.

6

I.3.Actualitatea temei
Educația din această perioadă zbuciumată, zguduita de rapide transformări, de procesul
ireversibil al globalizării, trebuie alineată astfel încât să formeze viitorului adult capacități de
adaptare, de în fruntare a transformărilor ce se prod uc cu o viteză uluitoare.
Considerând că dezideratele majore ale învățământului formativ pot fi folosite și bine
realizate prin aportul ce -l aduc activitățile de cunoașterea mediului, prin activitatea de obser vare
practică, de experimentare, de lucrări practice inițiate în cadrul acestui tip de activități, cât și prin
activități extrașcolare m -a preocupat găsirea celor mai elocvente aspecte ale educării elevilor
pentru cunoașterea mediului •.(https://www.scribd. com/…/ Importanta -Cunoasterii -Mediului)
Copilul de astăzi va fi cel care va duce cercetarea mai departe, va descoperi noi taine ale
universului. Cărțile citite, filmele vizionate, cunoștințele predate și învățate le asigură baza
pentru asimilarea celorla lte noțiuni. Aceste lucruri îi determină pe copii să devină mai curajosi,
le dezvoltă curiozitatea, îi face să înțeleagă ce reprezinta mediul înconjurător, să cunoască
Pământul. Drumețiile, vizitele, excursiile le trezesc și mai mult curiozitatea, imaginaț ia și le
stimulează voința, ambiția de a cunoaște cât mai multe despre mediul înconjurător (Popa,2009)
În școala de azi, strategiile didactice trebuie adaptate încât să se asigure copiilor
capacități necesare învățării permanente. Metodele și c onținuturile trebuie să răspundă atât
intereselor, nevoilor și cerințelor individuale cât și celor de grup. În acest context, profesorul are
rolul de a -i ajuta pe preșcolari să devină răspunzători de propria formare. În timpul activităților
trebuie creată o atmosferă de lucru care să stimuleze disponibilitățile spre acțiune, într -un cadru
psihopedagogic afectiv pozitiv. Aceasta poate fi realizată prin abordarea interdisciplinară a
conținuturilor, prin antrenarea copiilor în activități de învățare prin cerce tare, prin cooperare,
folosind cu precădere metodele activizante. (rojed.ro)
Învățarea reprezintă un proces evolutiv, de esență informativ -formativă, constând în
dobândirea (însușirea, stocarea, prelucrarea și valorizarea internă) de către ființ a umană – într-o
manieră activă, explorativă – a experienței de viață și, pe acestă bază, în modificarea selectivă și
sistematică a conduitei, în ameliorarea și perfecționarea ei controlată și continuă sub influența
acțiunilor variabile ale mediului. Învăț area activă este o metodă de predare și învățare în care
preșcolarii lucrează împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una și
aceeași problemă, pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combinații noi sau chiar
inovaț ii autentice ( Cucos,Constantin, 2006,pag.54) .

7
Societatea din zilele noastre impune recalibrarea învățământului, înnoirea acestuia, copiii
trebuie învățați să învețe, ei trebuie sa posede o găndire critică, capabilă să genereze noi
conexiuni, aplicații practice, care să ducă la noi descoperiri,să găsească soluții noi la probleme
noi.Învățând împreună copiii își unesc forțele, capacitățile, ei devin creativi, se completează
reciproc.Cel care dispune de o imaginație, creatoare îmbină eficient in formațiile cu cel care are o
gândire critică, artistul îl completează pe cel realist, astfel că se va ajunge la o soluție optimă.
Viitorii adulți formați astfel, vor putea conlucra, vor ști să se adapteze, sa inoveze și să rezolve
diverse situații.
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre
mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate
evidente. Acest tip de interactivitate determină identificare a subiectului cu situația de învățare în
care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea preșcolarului în stăpânul propriei
transformări și formări. Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicării, observând
tendințele inhibitorii care pot a părea în interiorul grupului. Învățământul modern preconizează o
metodologie axată pe acțiune operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să
solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativității. „Activ” este
preșc olarul care „depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care întreprinde o
acțiune mintală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor
cunoștințe. „Activismul exterior” vine deci să servească drept su port material „activismului
interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia (Lespezeanu M., pg.28) .
Rezultatele cercetărilor arată că acei copii care au avut ocazia să învețe în grup,
participând activ, învață mai repede și mai bi ne, rețin mai ușor și privesc cu mai multă plăcere
învățarea școlară. Prin accentul pus deopotrivă pe competențe academice și competențe sociale,
metodele de învățare active îi ajută pe copii să relaționeze și să -și dezvolte abilitățile de a lucra în
echip ă.
Educatoarea se integrează în activitarea de învățare a preșcolarilor, putând fi unul din
membri sau oferindu -și ajutorul, ori animând și stimulând activitatea. Agenții educaționali se
privesc re ciproc ca oameni, nu ca roluri.

I.4. Contrib uții proprii, originale în lucrare

În urma acestei cercetări am urmărit să evidențiez faptul că predarea cunoașterii mediului
cu metode moderne este mai eficace decât predarea acestui obiect doar cu metode tradiționale.
Am urmărit să reliefez faptul că eficiența formării noțiunilor științifice despre lume și viață
depinde de modul în care metodele tradiționale și cele moderne sunt utilizate într -o structură

8
armonioasă și în relație cu particularitățile grupei de preșcolari și conduc e la progresul
performanțelor preșcolarilor.
Prin lucrarea de față , incerc să atrag un semnal de alarmă, și anume , ca noi, cadrele
didactice să evoluăm odată cu societatea, odată cu tehnologia, să privim lumea prin ochii copiilor
noștri.Astfel, am încercat să mă autodepășesc, să fac față schimbărilor lumii contemporane, să
mă adaptez noilor condiții și noului mediu în care trăiesc copiii a căror formare se află în mâinile
noastre, a educatoarelor.Am incercat să evit plafonarea în profesia pe care o practic, deși a venit
cu multă muncă, do cumentare și informare.
Orice viitor trebuie să aibă un început, iar educatoarea este unul dintre agenții care pot
grăbi acest început. vărsta preșcolară este vărsta tuturor posibilităților. Acum se pun bazele
formării personalității copilului, se formează și se conturează principii de viață, atitudini,
aptitudini și capacități. Dacă la această vărstă nu se pun bazele unei personalități creatoare, aunei
personalități gata să răspundă eficient noilor provocări ce se ivesc la orizont, atunci societat ea
însăși va intra într -un declin inevitabil.
Propunând un curriculum variat, considerând copilul ca participant activ la propriul
proces de învățare, vazând în el un real și valoros partener în comunicarea didactică, educatoarea
trebuie să s e manifeste în ceea ce numește Goleman starea de revărsare.
Consider că fiecare educatoare, indiferent cărei categorii de vârstă se adresează, la ce
nivel, și care își desfășoară activitatea parcurgând lucrarea , va deveni mai bine pregătită
psihopedagogic, dar și mai inteligent emoțional, în stare să -și valorifice disponibilitățile si
condițiile exteri oare, pentru dezvoltarea viitoare a fiecărui copil.
Dacă s -ar renunța la plafonare, la bine -cunoscutul „până acum a fost bine”, d acă ne -am
autodepăși, ieșind din zona de confort pe care ne -o asigură activitatea de dascăl, dacă am avea
curajul să încercăm , cu siguranță am avea de câstigat, atât noi, cât mai ales copilul a cărui
formare depinde de calitatea actului educațional.

9

I.5. Prezentarea teoretică a temei de cercetare

I.5.1. Importanța activității de cunoaștere a mediului înconjurător în grădiniță

Preșcolaritatea în totul ei este perioada de maximă importanță a omului, acum are loc
dezvoltarea individului, se formează viitorul adult.Acum trebuie să ne asumăm responsabilitatea
formării copilului, cadrele didactice trebuie să dea dovadă de maximă res ponsabilitate în raport
cu procesul de instruire, educare si formare .Dacă nu ne axăm acum pe aceată idee, de investiție
a timpului, a resurselor de energie în dezvoltarea preșcolarului, golurile ce se vor forma, vor fi
greu de administrat,recuperarea va fi anevoioasă, dacă nu chiar imposibilă.
Lumea ce ne înconjoară se schimbă permanent, se schimbă cu o viteză uluitoare, apar noi
informațăii, se fac noi descoperiri, știința și tehnica au cunoscut o explozie greu de imaginat și de
manageriat.Copil ul trebuie pregătit pentru a face față acestei viteze de dezvoltare, generațiile
următoare vor cunoaște și vor trăi o lume care poate acum cincizeci de ani nici nu era de
imaginat.Dacă noi adulții de astăzi nu învățăm să ținem pasul cu toate aceste modifi cări, atunci
întregul univers al existenței umane se va prăbuși.
Astfel, domeniul la care se face referință în această lucrare, cel al cunoașterii mediului,
capătă noi valențe, devine de o importanță majoră. Acest domeniu permite copilului să inoveze,
să exploreze, să experimenteze și să descopere. Contactul direct sau indirect cu obiectele și
fenomenele ce -l înconjoară , munca cu celălalt, dezvoltă operațiile gândirii. Copilul pus în astfel
de situații, lăsat să interacționeze, să mânuiască, să probeze v a ști să analizeze mediul în care
trăiește. Comparând, analizând și sintetizând informații, copilu contribuie la propria formare, la
proprin instruire.Iar ceea ce dobândești prin propriile forțe, ceea ce clădești cu propriile mâini
este cheia succesului.
Predarea – învățarea științelor naturii într -o manieră integrată permite o structurare a
problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înțelegere
a copilului. Se urmărește de asemenea nu o acumulare de fapte și info rmații științifice, ci
raportarea copilului la mediul în care trăiește (Voiculescu, E. , pg.63).
Prin intermediul prezentului curriculum, copiii sunt îndrumați să -și dezvolte cunoașterea
pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi
îndepărtate.
Copilul trebuie de asemenea familiarizat cu limitele de acțiune a omului asupra mediului
în scopul realizării unei educații ecologice adecvate. De aici rezultă importanța u nei abordări
interdisciplinare. Este absolut ne cesar să insistăm în mod deosebit ca preșcolarii să fie îndrumați

10
să gândească, să examineze lucrurile, obiectele, fenomenele naturii – nu izolat unul de celălalt, ci
într-o legatură reciprocă, să se străduiască a afla cauzele fenomenelor pe care le obser vă,
întrebându -se: cum se poate explica aceasta, din ce cauză? Etc. Faptul cǎ ei posedă mai multe
noțiuni cu caracter empiric, incomplete ca sferă și conținut, face necesară corectarea acestora.
Majoritatea copiilor consideră ca făcând parte din lumea vie numai animalele. Este necesar să îi
convingem că și plantele intra în sfera noțiunii de viețuitoare, ca și păsările (Piajet, J.,
1963 ,pag.38 ).
Motivând copilul din interior, contribuind la dezvoltarea încrederii în sine și în propriile
forțe, dând aripi, educatoarea este la baza formării omului de mâine. Iar privind lucrurile astfel,
ajungem la concluzia că nu este deloc de neglijat a cest aspect.
Copilul de vârstă preșcolară prezintă curiozitate, el este dornic să afle desre oameni,
animale, fenomene, despre relațiile dintre acestea.Astfel copiii ajung să înțeleagă relația cauză –
efect.
Programa preșcolara st abilește pentru fiecare grupă cunoștințele ce se transmit copiilor
despre mediul ambiant, viața socială și natura. Aceste cunoștințe diferă de la o grupă la alta.
Volumul lor se imbogățește treptat, astfel încât de la o grupă la alta se realizează o creșt ere atât
din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, regăsindu -se așadar caracterul concent ric al
învățământului românesc.( Niculescu, Rodica Marian a, Lupu, Angelica Daciana, pg.33).
Toate aceste cunoștințe sunt predate utilizând o div ersitate de mijloace și procedee:
observări, lecturi după imagin i, jocuri didactice, convorbirile.
Pășind în grădiniță, copilul ia contact cu o lume nouă, cu un alt mediu.Aici învață să
comunice cu ceilalți, învață să -și gestioneze propriile sentimente, să colaboreze, să împartă, să
trăiască alaturi de semenii lui.În acest cadru instituționalizat, copiii învață treptat despre
anotimpuri, caracteristicile acestora, succesiunea lor. Tot acum , micul preșcolar ia contact cu
lumea animalelor,înva ță despre acestea, modul de alcătuire și hrană.
Curiozitatea pe care copiii o manifestă față de fenomenele naturii trebuie menținută și
transformată într -o puternică dorință de a o cunoaște și înțelege din ce în ce mai bine. Observarea
sistematică a dezvo ltării și schimbării în timp a plantelor, a creșterii și îngrijirii animalelor, educă
atenția, spiritul de observație deprinderea de a sesiza schimbările din natură și dorința de a
cunoaște cauzele acestora. Noile cunoștințe transmise copiilor cu prilejul observării diferitelor
fenomene ale naturii sunt înțelese și memorate cu multă ușurință.
Educatoarea are datoria și obligația de a pune copilul în contact cu diverse obiecte,
materiale, fenomene.Un cadru didactic dedicat va ști să îndrume curio zitatea copilului pe calea
cunoașterii, va ști să lase copilul să greșească pentru a învăța.Copilul are nevoie să înțeleagă

11
cauzalitatea, să atingă, să pipăie, să miroase și să guste. Copilul trebuie să -și folosească toți
analizatorii( vizual, olfactiv, gu stativ, tactil).
Desfășurarea întregii activități a copilului într -un mediu care -i permite explorarea,
experimentarea stimulează nu doar încrederea în sine, ci și limbajul, gândirea creatoare,
vocabularul. Muncind și învățând împreună se de zvoltă abilitățile de comunicare, copiii devin
mai sociabili.Dacă în primii doi ani de grădiniță accentul se pune pe etapa de socializare și
adaptare la noul mediu, în grupa mare se insistă asupra pregătirii copilului pentru viitoarea etapă,
cea a școlarit ății.
Dezvoltarea copilului pe plan psihic este condiționată de mai mulți factori. Sub influenta
jocului și a activităților programate (observarea fenomenelor din natură și a realităților sociale,
construcții, modelaj, desen. etc.) precum și î ndrumărilor educatoarei, la copil apar particularități
psihice noi. Experiența lor cognitivă se amplifică sfera reprezentărilor se extinde, operațiile
gândirii devin mai complexe. (Verza, E., pg.131)
Întregul ansamblu de procese cognitive la a ceastă vârstă se bazeaza pe percepție.Copilul
de grădiniță nu înțelege dacă nu vede .El trebuie să simtă, să vadă, să se convingă că ceea ce
aude este adevărat.
Procesele afectiv – motivaționale – viața afectivă a copilului atinge nivelul corespu nzător
pregătirii lui pentru școală. Emoțiile și sentimentele devin mai bogate în conținut. Sentimentele
de integrare socială și de prietenie sunt mai accentuate decât cele de dominare și de agresivitate.
Relațiile de ostilitate fățișă cedează celor de emp atie, competiție, cooperare și prietenie.
Important este că în grădiniță relațiile socio – afective să -l elibereze pe copil de egocentrismul
subiectiv, să -i formeze capacitatea de apreciere și autodepășire tot mai obiectivă potrivit
cerințelor morale. Pre școlarul trebuie să -și simtă ceea ce știe că este bine de făcut și să evite să
facă ceea ce știe și simte că este rău. In felul acesta, încă din grădiniță se cultivă concordanța
necesară între cunoștințe – trăiri afective – acțiuni săvârșite, în procesul d e formare morală a
preșcolarului (Preda Viorica, 1999) .
Pentru o reușită deplină a actului educațional este necesar ca preșcolarul să trăiască
experiența de cunoaștere, să se angajeze în procesul cunoașterii să se implice în acest proces, să
participe cu mult interes pentru a cunoaște cât mai mult din tainele naturii, din viața plantelor,
animalelor, fenomenelo r din natură, cât și contribuția omului la protecția mediului înconjurator.

12
I.5.2. Metoda didactică.Definiție și clasificare

Din punct de vedere etimologic, termenul "metodă" provine din limba greacă ("metha" =
"spre"; "odos" = "cale") și desemnează o cale eficientă de urmat pen tru atingerea anumitor
scopuri. Prin "metodă de învățământ" se înțelege, așadar, o modalita te comună de acțiune a
cadrului didactic și a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte,
metoda reprezintă „un mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într -o situație de învățare,
mai mult sau mai puțin dirijată ”( www.di dactic.ro ).
Metoda didactică este un plan de acțiune transpus într -un ansamblu de operații mentale și
practice al binomului educațional prin care preșcolarii dobândesc cunoștințe, priceperi,
deprinderi, capacități, atitudini. Ea este o înlănț uire particulară de evenimente de învățământ care
activează procesele mentale susceptibile să determine achiziția de cunoștințe, atitudini și
competențe. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile,
deprinderile și capacităț ile preșcolarilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele
cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându -și caracterul și dezvoltându –
și pesonalitatea (Cerghit,2006). .
Sub raportul structurării, metoda este un a nsamblu organizat de operații, de procedee.
În anumite situații, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (ex. problematizarea
poate fi inclusă într -o demonstrație).Metodologia didactică desemnează sistemul metodelor
utilizate în procesul de î nvățământ precum și teoria care stă la baza acestuia. Sunt luate în
considerare: natura, funcțiile, clasificarea metodelor de învățământ, precum și caracterizarea,
descrierea lor, cu precizarea cerințelor de utilizare (Voiculescu, E.,pag. 69) .
Astăzi cadrul didactic care vine în fața copilului trebuie să știe să aleagă exact acele
metode care se potrivesc timpurilor pe care le trăiește, trebuie să dețină măiestria de a combina
eficient metodele, astfel încăt copilul să fie atras spre cunoaște re, spre învățare. Dacă nu știm să
captăm atenția, să motivăm intrinsec copilul, atunci calitatea actului educațional lasă de
dorit.Societatea nu trebuie să permită ca în domeniul învățământului de masă să opereze
educatoare care nu pot depăși anumite bari ere de timp sau de formare.Câtă vreme ne -am asumat
răspunderea față de acești copii, avem obligația morală și socială de a desfășura o educație
superioară.
Astăzi, în grădiniță copilului trebuie să i se permită să -și aleagă singur propria cale
spre cunoaștere.Educatoarea trebuie să conducă cu atenție, să îndrume pașii copilului spre
învățare.

13
I.5.2. .1.Clasificarea metodelor de învățământ

Clasificarea metodelo r de învățământ se poate face în funcție de diferite criterii.
I. după cel istoric: metode tradiționale : expunerea, conversația, exercițiul etc.; metode
moderne: explozia stelară, cubul, bula dublă, metoda pălăriilor gânditoare etc .;
II. după funcția didactică principală :
1) metode de predare -învățare prop riu-zise, dintre care amintim :
a) metodele de transmitere și dobândire a cunoștințelor: expunerea, problematizarea, etc.;
b) metodele pentru formarea priceperilor și deprinderilor: exercițiul, lucrările practice etc.;
2) metode de evaluare ;
III. după modul de o rganizare a activității copiilor : metode frontale (expunerea, demonstrația);
metode de activitate individuală (exercitiul); metode de activitate în grup (studiul de caz, jocul cu
roluri); metode combinate, care se pretează mai multor modalități de organizare a activității
(experimentul);
IV. după tipul de strategie didactică : algoritmice (exercițiul, demonstrația); euristice
(problematizarea);
V. după sursa cunoașterii (care poate fi experiența social -istorică a omenirii, explorarea directă
sau indirectă a re alității sau activitatea personală), la care se adaugă un subcriteriu: suportul
informației (cuvânt, imagine, acțiune etc),
Profesorul Cerghit pr opune o altă clasificare , și anume:
1. metode de comunicare orală: expozitive, interogativ e (conversative sau dialogate); discuțiile și
dezbaterile; problematizarea;
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecția personală);
3. metode de comunicare scrisă (tehnica lecturii);
4. metode de explorare a realității:
a) metode de expl orare nemijlocită (directă) a realității: observarea sistematică și independentă;
experimentul; învățarea prin cercetarea documentelor și vestigiilor istorice;
b) metode de explorare mijlocită (indirectă) a realității: metode demonstrative; metode de
modelare;
5. metode bazate pe acțiune (operaționale sau practice):
a) metode bazate pe acțiune reală / autentică): exercițul; studiul de caz; proiectul sau tema de
cercetare; lucrările practice;
b) metode de simulare (bazate pe acțiune fictivă): metoda jocur ilor: metoda dramatizărilor;
învățarea pe simulatoare (Cerghit, I.,pag.119).

14
Acestor categorii li se adaugă un alt tip de metode și anume metodele de raționalizare
a învățării și predării: metoda activității cu fișele; algoritmizarea; inst ruirea programată;
instruirea asistată de calculator (I.A.C.).

I.5.2 .2.Metodele clasice de predarea a cunoașterii mediului la grădiniță

În sens larg, învățarea poate fi definită ca „un proces evolutiv, de esență formativ –
informativă, cons tând în dobândirea (recepționarea, stocarea și valorificarea internă) de către
ființa vie, într -o manieră activă, explorativă a experienței proprii de viață și, pe această bază, în
modificarea selectivă și sistematică a conduitei, în ameliorarea și perfecț ionarea controlată și
continuă sub influența acțiunilor va riabile ale mediului ambiant”. Metodologia didactică nu
reprezintă doar ansamblul metodelor de învățământ ci, este teoria care are menirea de a cerceta și
descoperi principiile care au la bază mărire a eficienței lor. ( academia.edu )
Universul nostru de astăzi e mereu în evoluție,mereu în mișcare, copilul trebuie să
perceapă aceste schimbări ca pe un lucru pozitiv, incitator .Trebuie stârnită curiozitatea
preșcolarului, trebuie stimulată gân direa acestuia.Metodele depășite trebuie adaptate și
readaptate continuu, alese eficient.Educatoarea trebuie să procure mereu materiale de calitate,
jocuri inovative, care să mențină vie atenția și disponibilitatea copilului spre cunoaștere.
În procesul de predare -învățare a cunoștințelor despre mediu, metodele trebuie astfel
combinate încât să constituie strategii de învățare, i nstrumente de muncă ale copilului în procesul
de cunoaștere, de formare de priceperi și deprinderi.
Caracteristicile lecțiilor de cunoașterea mediului, precum și partic ularitățile psihice ale
preșcolarilor impun utilizarea mai largă a metodelor: observatia, demonstrația, exercițiul,
experimentul, conversați a, modelarea, jocul didactic. Viteza de transformare a societății impune
învățarea de tip revoluționar, nou (care are drept caracteristici esențiale: caracterul activ și
participativ).
Metodele de explorare organizată a realității (metode de explorare nemijlocită) folosite
în cadrul diferitelor o re de învățământ și mai ales la c unoașterea mediului, ajută copilul să
înțeleagă noțiunile care i se transmit, procesul de învățare fiind mult ușurat prin perceperea
directă a realității înconjurătoare ( www.scoalacdavila.ro/componen ).
Moda litățile prin care elevii percep direct, activ și sistematic obiectele și fenomenele
lumii din realitatea înconjurătoare au la bază mai mu lte metode, pe care le voi enumer a

15
Observația
Observația este metoda clasică prin care sunt antrenați mai mulți analizatori spre
cunoașterea mediului înconjurător.A observa se traduce prin a cunoaște fenomenele ș i obiectele ,
în scop de a descoperi legăturile lor interne.
"Observația este o metodă prin care elevii percep direct, activ și sistematic ob iectele și
fenomenele lumii înconjurătoare în scopul cunoașterii unor trăsături esențiale ale acestora;
descriu și explică datele esențiale sesizate prin raportarea la noțiunile cunoscute; integrează
cunoștințele noi în a nsamblul celor deja asimilate.. Obse rvația constituie forma elementară de
activitate didactică prin care se asigură antrenarea proceselor de cunoaștere ale copilului, pe
drumul trecerii la acumularea calitativă, exprimată în grupări, sistematizări, generalizări.
Ca proces psihic , observația este definită ca fiind o percepție independentă, sistematică și
oragani zată, îndreptată către un scop. Funcția principală a activității de observare este de a forma
reprezentări și noțiuni simple, corecte, cu un conținut științific accesibil vâ rstei școlare din ciclul
primar, valorificând datele ulterioare și integrându -le într -un sistem deschis de imagini cu privire
la mediul înconjurător al copilului. ( biblioteca.regielive.ro )
Cu ajutorul acestei metode copilul face cunoștință cu realitatea înconjurătoare, îi
palpează limitele,îi descoperă utilitatea, astfel că metoda observației este o metodă completă,
care satisface pe deplin nevoia și setea copilulu de cunoaștere .
Observația anumitor fenomene, obiecte, relații trebuie realizată cu mare atenție, astfel
încât obiectivele propuse să fie atinse.
În predarea cunoștințelor despre natură această modalitate de cunoaștere se folosește în
două var iante: observația de scurtă durată și observația de lungă durată.
1) Observația de scurtă durată urmărește observarea directă, imediată, pe material viu (din
natură) sau conservat, a caracteristicilor unor viețuitoare, într -o anumită etapă a dezvoltării lo r.
În funcție de acestea, observația se realizează cu ochiul liber sau cu ajutorul unor instrumente
optice (lupă, microscop), dezvoltând astfel și deprinderi practice de mânuire a instrumentelor
specifice acestei metode.
2) Observația de lungă durată are c a scop analizarea transformărilor mai importante care au loc și
modul de viață al viețuitoarelor (plante și animale) în raport cu anumiți factori ai mediului
înconjurător.
Observația se poate efectua pe terenul al grădiniței, în grădină sa u în livadă, la colțul
naturii. Drumețiile, vizitele, excursiile aprofundează cele observate de -a lungul timpului în
clasă.. Eficiența acestor modalități este dată de respectarea unor condiții:
– precizarea cu claritate a scopului urmărit;
– stabilirea criterii lor de observație;

16
– stabilirea unei succesiuni logice a etapelor observației pe baza unui plan de acțiune;
– stabilirea materialului care se va folosi pentru efectuarea observației;
– folosirea unor procedee didactice care mobilizează gândirea (analiza, c omparația, analogia,
sinteza);
– elaborarea unor fișe pe care să fie înscrise sarcinile de lucru și care să permită, în același timp,
consemnarea rezultatelor observate;
– prezentarea, în formă orală sau scrisă a rezultatelor și concluziilor la care s -a ajuns;
– stabilirea f ormelor de activitate a copiilor (frontală, de grup sau individuală);
– desfășurarea întregii activități sub îndrumarea permanentă a educatoarei.
Copilului de vârstă preșcolară trebuie să i se satisfacă noile trebuințe, de cunoaștere,
explorare, investigare și manipulare. Mai presus de toate nu trebuie pierdut din vedere că o
trebuință primordială în această etapă de dezvoltare ramâne cea de mișcare.Copilul nu poate fi
ținut zeci de minute pe scaun, el trebuie să se miște, să se ridice, să atingă.
Dar, pentru satisfacerea trebuinței de cunoaștere, cop ilul trebuie să fie pregătit din punct
de vedere psihic, adică să dispună de procese, funcții, însușiri și capacități psihice care s ă-i
permită înțelegerea noile obiecte și fenomene.
Ca urm are, procesele senzorial -perceptive atât de strâns leg ate de cele motorii sunt
obligate să suporte o serie de transformări, să se cizeleze, să se modeleze, să se perfecționeze în
conformitate cu particularitățile de vârstă.
Procesul de învățare trebuie așadar să fie unul activ -participativ, să implice preșcolarul în
toate fazele sale.
Conversația
Copilul de vârstă preșcolară este curios, dornic de cunoaștere, astfel că el este în
permanentă comuniune cu educatoarea, pune întrebări, discută și observă.În acest sens metoda
conversației este des folosită pentru a da curs curiozității înnascute ale copilului de vârstă mică. .
Metoda conv ersației are o mare importanță în întregul act de de dobândire de cunoștințe
despre mediul înconjurător , deoarece se baze ază pe întreb ări . Se caracterizează prin aceea că
declanșează procesul de cunoaștere, răspunsurile fiind rodul frământărilor individuale, al
căutărilor, al explorărilor, fără a fi impuse de cadrul didactic. (academia.edu )
Conversația se desfășoară la toate nivelele, între *doamna* și copii, între copii și părinți,
între copiii din aceași unitate.Vorbin, întrebând, participând activ, implicându -se cu toate
simțurile în actul cunoașterii, copilul de vârstă preșcolară începe să înțeleagă lumea care -l
încon joară, face cunoștință cu obiectele și fenomenele care -i marchează existența, începe sa
realizeze legăturile cauză -efect.Toate aceste duc la o bună adaptare a copilului la nevoile

17
societații noastre, o societate supusă permanent schimbăriilor la care copil ul trebuie sa răspundă
prompt si pozitiv. .
Prin utilizarea sistematica și eficientă a acestei metode atăt de vechi, dar atât de actuale,
am ajuns la concluzia că diferitele forme ale conversației, și în special cea euristică este potrivită
procesului de a similare de noi cunoștințe, preșcolarul fiind capabil să pătrundă esența lucrurilor,
să observe, să compare, să analizeze prin eforturi proprii fenomenele ce -l înconjoară, mediul în
care trăiește.
Eficiența și calitatea acestei metode atât d e versatile , depinde însă în mare măsură de
modul în care partenerul de conversație adresează întrebările.Astfel este mai mult decât necesară
o atenție sporită felului în care ne adresăm, modului în care formulăm, rostim, aranjăm și așezăm
întrebările în ansamblul lor, deoarece acestea trebuie să determine copilul să înțeleagă ceea ce i
se prezintă.Fără a te îngriji de formularea întrebarilor , făra a avea dăruirea de a le înlănțui in așa
fel încăt sa genereze cunoaștere, scopul și obiectivele procesului instructiv -educatic nu pot fi
atinse.Toate întrebîrile le -am pus în fața tuturor copiilor, au fost exprimate clar și concis, dând
astfel șansa tuturor celor implicați să participe în mod constructiv la elucidarea celor
predate.Trebuie avut în vedere ca ră spunsurile primite să fie corecte din punct de vedere
gramatical, să evidențieze că subiectul educației a reținut esența, că poate face comparații și
asocieri necesare dezvoltării gândirii critice.
Un rol important în descoperirea noilor cun oștințe de către copii îl are conversația
purtată de educatoare cu aceștia, dar construirea conversaț iei euristice necesită vocație , măiestrie
pedagogică din partea cadrului didactic.
Această metodă joacă un rol important nu doar în dobândi rea de noi cunoștințe și
informații, ci prin conversație aceste cunoștințe sunt întărite, fixate și consolidate.Cadrul didactic
verifică cu ajutorul conversației nivelul de cunoștințe , priceperi și deprinderi la care se află
copilulu într -o anumită perioa da din procesul educativ, cât și ce anume știe, cum poate sa
gestioneze și să utilizeze prin aplicații practice ceea ce a învățat.Fără a folosi cunoștințele
dobândite prin intermediul diverselor ocazii de învățare în viața reală, practic educația nu și -a
atins scopul principal.
În procesul de predare -învățare a cunoștințelor despre mediul înconjurător este frecvent
utilizată comparația. În procesul instruirii, ea apare ca moment al cunoașterii și ca procedeu
didactic special care facilitează instruirea con știentă și tematică a cunoștințelor, relațiilor,
legilor, deci ca un procedeu de activizare a gândirii copiilor.
Recurgând la acest procedeu am avut mereu în vedere să ușurez oarecum contactul
preșcolarului cu obiectele și fenomenele ce -l încon joară, el nefiind deocamdată capabil să
observe cu ușurință caracteristicile asemănătoare, ci observând mult mai facil diferențele.Așadar

18
am plănuit sa ofer cât mai multe situații în care copilul să realizeze mai ușor care sunt
asemșnșrile dintre cele obse rvate.
Demonstrația
Dintotdeauna, învățământul a căutat să aducă subiecții învățării în fața realității să -i ajute
să studieze pe viu lumea obiectelor și fenomenelor reale. Există obiecte de mari dimensiuni,
spații geografice îndepărtate, lucruri și fapte ce aparțin trecutului. În cazul acesta, se recurge la
imagini, fotografii, planșe (Cerghit,2006) .
Pentru a facilita înțelegerea, cunoașterea și acceptarea realitații de fapt, cadrul didactic
utilizează în cadrul muncii sale o multitudine de materiale didactice .
Aflându -se la vîrsta la care gandirea este predominant concret -intuitivă, copilul de vârstă
preșcolară trebuie ajutat să înțeleagă acele fenomene și obiecte care nu sunt accesibile în mod
direct. Astfel că se folosesc diverse materiale ca mulaje, planșe, scheme etc.
Datorită diversității foarte mari a materialului intuitiv care poate fi utilizat în predare –
învățare în cadrul orelor de cunoașterea mediului, metoda demonstrației poate îmbrăca f orme
variate și anume:
– contact direct prin p rezentarea plantelor și animalelor în starea lor naturală de existență și
de manifestare;
– Prezentarea plantelor și animalelor conservate
– Demonstrația cu ajutorul experiențelor;
– Demon strația cu ajutorul modelelor: mulaje, planșe, scheme, desene;
-Demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale: diafilme, diapozitive, emisiuni tv și radio
(instructiv -educative);
– Demonstrația prin simulare (imitarea) unor procese, fenomene, evenimente;
– Demonstrația cu ajutorul materialului natural (plante, animale, roci);
– Demonstrație prin experiență;
– Demonstrație cu ajutorul materialelor figurative (tablouri, scheme, desen);
– Demonstrație cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale.
– Demo nstrație cu aju torul acțiunii.
Astăzi dispunem de o multitudine de mijloace de învățare.Cele audio -vizuale încep să
câțtige teren în fața celorlalte.Fie că vrem sau nu copilul se mișcă într -o eră tehnologizată și
digitalizată, cu care noi trebu ie să ținem pasul.Televizorul, internetul oferă o mulțime de
oportunități de cunoaștere, implică o serie de analizatori care duc la creșterea performanței
actului de predare.Utilizând aceste mijloace cu măsură și discernământ, nu doar facem plăcută
activit atea de învățare, ci și calitativă superior.Vizionând de exemplu procesul de încolțire al

19
semințelor, apoi experimentând practic această acțiune, crește gradul de înțelegere al acestui
fenomen.Cu ajutorul tehnologiei putem fixa și consolida cunoștințele în mod uluitor.
Demonstrarea cu ajutorul acțiunii am folosit -o prin organizarea cu copiiii a lucrărilor de
îngrijire a plantelor din grădiniță,plantarea de flori în ghivece (folosite pentru înfrumus ețarea
clasei), strângerea deșeurilor de pe stradă etc. Aceștia au fost instruiți cum să planteze flori, cum
să plivească rondurile, cum să folosească materialele de protecție.
Preșcolarii manifestă interes pentru activitățile de acest fel, zilnic făcând de serviciu, cu
rândul, at ât la calendarul naturii, cât și în celălalte colțuri vii din grădiniță . Am demonstrat cu
acest prilej că o plantă are nevoie de apă, lumină, căldură pentru a se dezvolta.
Scopul fundamental pe care l -am urmărit, folosind metoda demonstrației, a fost for marea
unui bagaj de cunoștințe cât mai bogat, în imagini și reprezentări corecte, științifice,
familiarizarea copiilor cu efectuarea și împlinirea corectă a acțiunilor motorii.

Problematizarea
Învățarea pe bază de problemă, problematizarea. este o variantă a metodei euristice, o
altă modalitate a învățării prin descoperire, care se poate aplica la toate nivelele procesului de
învățământ, la toate grupele de discipline, fiind utilă acolo unde apar situații contradictorii, ce
urmează a fi soluț ionate. De altfel, crearea situației problemă constitute începutul activității de
cunoaștere.
O întrebare devine problemă numai în cazul în care trezește în mintea subiecților o
contradicție neașteptată, o tensiune, o incertitudine, o uimire, ca re le stimulează interesul, le
mobilizează capacitățile psihice și îi determinăo atitudine activă până la găsirea soluției.
Totodată soluționarea problemei noi presupune elaborarea unui plan de acțiune în care este
implicată, în special și într -un mod deosebit, gândirea copiilor. Folosirea problematizării la
acest obiect înseamnă ca dificultățile conținutului să nu fie dezvăluite ,,de -a gata”ci să se
prezinte prescolarilor doar câteva informații, puncte de reper care să -i conducă la re zolvarea
problemei date. Metoda solicită selectarea, prelucrarea, ierarhizarea cunoștințelor dobândite
anterior și folosirea lor în condiții noi (Stanciu, 1999).
Utilizarea problematizării în conținutul disciplinei cunoașterea mediulu i contribuie la
trezirea interesului și a curiozității pentru cunoașterea particularităților lumii vii, a modului de
existență a viețuitoarelor, la dezvoltarea spiritului de observație și a unei moti vații pozitive
pentru învățare. Rezolvarea unor situații -problemă nu este un simplu exercițiu de aplicare a unor
cunoștințe anterioare, ci este “o căutare activă, de observare critică, creativă, de incitare la
investigație” sau, cum spunea R.M. Gagne, “este un proces care generează o nouă învățare”.

20
Jocul didac tic
Jocul este principala formă de manifestare a copilului preșcolar.Acesta învață în timpul
jocului, acumulează experiențe, cunoștințe și capacități nebănuite.El nu poate învăța altfel, decât
jucându -se.Jocul îi permite micului preșcolar să s e miște, să atingă, să încerce, exact ceea ce are
el nevoie acum.Un copil care știe să clădească un joc dintr -un băț este un copil cappabil, cu mult
potențial.Oferind informațiile de -a gata, predând cunoștințele linear, fără a implica copilul în
toate niv elele, ducem la dezvoltarea unei gândiri plate, incapabilă să creeze sau să soluționeze o
problemă.
„Copilul – spunea marele pedagog elvetian Ed. Claparede – este o ființă a cărei pr incipală
trebuință este jocul.” Jocul este puntea ce poate uni școala cu viața, activitatea ce -i permite
copilului să se manifeste conform naturii sale, să treacă pe nesimțite la munca
serioasă. Activitatea de învățare este o activitate dificilă care necesită un efort gradat. Ea trebuie
să fie susținută permanent cu el emente de spriji n, cum sunt jocurile didactice. Încorporat în
activitatea didactică, jocul imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate
și o stare de bună dispoziție, de veselie, de destindere ; fapt ce previne apariția monotoniei a
plictiselii, a oboselii (Viorica Preda,2000) .
Pentru a obține rezultatele dorite, jocul didactic din grădiniță nu trebuie sa fie
aleatoriu.El trebuie ales și organizat cu minuțiozitate, trebuie să fie în deplină concordanță cu
obiectivele programei, cu tema predată .Un joc eficient este cel însoțit de materialele
corespunzătoare, care trebuie să fie atractive , să stimuleze atenția copilului.
Folosirea jocului în predarea cunoașterii mediului oferă numeroase avantaje pedagogic e,
cum ar fi:
– constituie o admirabilă modalitate de a -i determina pe copii să participe activ la lecție;
– antrenează la lecție atât pe copiii timizi (care devin mai volubili, mai activi, mai curajoși,
capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri) cât
și pe cei slabi;
– dezvoltă spiritul de cooperare;
– dezvoltă iscusința, spiritul de observație, ingeniozitatea, inventivitatea;
– constituie o tehnică atractivă de exploatare a realității.
Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativității. Prin libertatea de gândire și
acțiune, prin încrederea în puterile proprii, prin inițiativă și cutezanță, jocurile didactice devin pe
cât de valoroase, pe atât de plăcute. Prin joc se dezvoltă curajul, perseverența, dârzenia,
corectitudinea, disciplina prin supunere la regulile jocului, precum și spiritul de cooperare, de
viață în cole ctiv, de comportare civilizată. Jocul declanșează momente de veselie, dar și de
tensiune cu încărcătură afectivă și se încheie prin aprecieri colective sau individuale (aplauze,

21
mici recompense) privind rezolvarea sarcinii de realizare propuse
(http://www.scritube.com/gradi nita).
O activitate de predare se transformă în joc atunci când conține toate elem entele specifice,
cum ar fi sarcina didactică ori elemetele de joc. Una din condițiile esențiale pentru ca jocul să
dea cele mai bune rezultate este buna pregătire a lui în prealabil, în ceea ce priveste proiectarea,
organizarea, desfășurarea lui metodică, locul și spațiul ocupat în lecție, materialele folosite în
realizarea lui.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structură aparte.
Elementele componente ale acestuia sunt:
– obiectivele;
– conținutul;
– sarcina didactică;
– regulile jocului;
– elementele de joc;
– materialul didactic.
Obiectivele – trebuie formulate concret, operațional și urmărite pe întreg parcursul
jocului didactic. Conținutul este format din totalitatea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor
de care dispun copiii și care sunt activate pe parcursul jocului, în funcție de sarcinǎ,
precum și din capacitățile pe care și le formează și/sau consolidează în cadrul acestuia.
Sarcina didactică reprezintă problema centrală de gândire / de acțiune pusă în fața
copilului ( de a identifica, de a descrie, de a compara, de a grupa, de a formula, de a
despărți, de a ordona). Sarcinile didactice se regăsesc în formularea cerinței jocului, sunt
corelate cu obiectivele vizate și trebuie formulate clar, în termeni operaționali.
Elemetele de joc , ca surpriza, aplauzele, întrecerea, în chiderea și deschiderea ochilor
trebuie inserate la momentul potrivit.Regulile trebuie exprimate clar, pe înțelesul tuturor copiilor,
iar cadrul didactic trebuie să se asigure că toți copiii au înțeles ce au de făcut, de aici și etapa
jocului de probă.
Se înțelege că jocurile didactice nu reprezintă un scop în sine, ci doar o metodă de
lucru alături d e celelalte, la care se apelează în diversele etape ale lecției. Într-un asemenea joc,
copiii sunt dornici să -și pună la încercare iscusința ș i urmăresc cu perseverență atingerea
performanței. În consecință, consider că alcătuirea de jocuri didactice și alternarea lor cu grijă în
cadrul celorlalte metode de învățare constituie unul dintre cele mai active procedee didactice.
Putem constata că j ocul este o prezență activă în realizarea unei tehnologii didactice
activ -participative, în predarea -învățarea oricăror noțiuni despre diferite aspecte ale mediului
înconjurător, indiferent de gradul lor de abstractizare(www.scritub.com/profesor -scoala)

22

Experimentul
Cunoașterea mediului înconjurător presupune că mediul educațional oferă copiluui șansa
să cunoască universul în care trăim, modul în care decurg lucrurile. Astfel, grădinița trebuie să
ofere copilului șansa să afle răspunsul la anu mite întrebări care preocupă minte acestuia, precum :
De ce cad și se îngălbenesc frunzele?, Cum cresc merele?,Unde pleacă păsările?, De ce ninge?,
Când răsare ghiocelul?
Un scop important al activității conștiente de învățare este cultivarea intereselor
preșcolarilor pentru mediu, dezvoltarea spiritului de observație, înarmarea cu unele deprinderi de
observare corectă și sistematică a realității înconjurătoare.
Pornind de la premisa că „elevul se dezvoltă prin exercițiile pe care le face și nu prin
acelea care se fac în fața lui” ( Marc Gabaude), activitățile de învățare din orele de cunoașterea
mediului antrenează copiii în acțiuni de observare, în experimentarea unor lucrări practice pe
măsura posibilităților lor. Acestea determ ină copiii să desfășoare o activitate creatoare,
formându -le tehnici de investigare a realității înconjurătoare: urmărirea fenomenelor naturii
specifice fiecărui anotimp, observarea creșterii plantelor și animalelor, influența factorilor de
mediu asupra ac estora, etc.
Procesul de predare a disciplinei „Cunoașterea mediului”are la bază experimentul atât ca
metodă de investigație științifică , cât și ca metodă de învățare.
Metoda experimentală are mai multă forță de convingere decât oricare altă metodă și, în
acest fel, posibilități sporite asupra formării concepției științifice la copii. Dirijându -i pe aceștia
să observe lumea înconjurătoare, să mânuiască materialul biologic și să interpreteze științific
fenomenele naturii, îi învățăm să cunoască natura, s -o prețuiască și s -o ocrotească.
Văzând, pipăind, atingând, explorănd deci prin toate mijloacele materialul de studiat ,
copilul percepe în mod corectt realitatea care -l înconjoară. Preșcolarul seamănă o sămânță, după
care urmărește îndeaproape procesul de maturizare al plantei, învățând astfel că pe lângă pământ,
pentru a crește , o plantă mai are nevoie și de apă, căldură și lumină.Experimentează așadar în
mod real.

23
I.5.3. Metodele activ -participative. Definiția și clasificarea metodelor activ -participative

I.5.3.1.Definiț ia metodelor activ -participative

Lumea în care ne desfășurăm astăzi existența se află în continuă expansiune, în
permanentă transformare, într -un proces de iminentă globalizare. Granițele fizice , geografice,
spirituale sau de orice altă natură dispar treptat. Procesul prin care au loc aceste modificări la
nivel global a cunoscut o accelerare accentuată în ultimii ani, astfel că învățământul a ajuns să se
confrunte cu sitații noi, cărora trebuie să le facă față .Odată cu aceste schimbări la nivel mondial,
copilul trebuie pregătit încă din școala să fie apt să le facă față.
Din cercetările întreprinse, precum și din experiențele desfășurate, am ajuns la concluzia
că cele mai eficient e metode sunt metodele activ -participative, care asigură procesului de
învățământ un caracter practic -aplicativ. Ținând seama de scopul pe care l -am urmărit, de
condițiile concrete în care mi -am desfășurat activitatea, de particularitățile psihopedagogice ale
copiilor, de complexitatea obiectivelor urmărite, am ales metode adecvate, cu accent pe latura
formativă ( www.scritub.com/profesor -scoala/Metode -active -de-predare) .
Metodele inovative de învățare sunt modalități moderne de stimulare a în vățării și
dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează
interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe, asigurând perfecționarea și optimizarea
demersului educațional.
Cele mai utiliza te metode interactive sunt cele care canalizează energiile creatoare ale
preșcolarilor în direcția propusă, le captează atenția, stimulează mecasnismele gândirii, ale
inteligenței, voinței, motivației și imaginației și îi implică afectiv în ceea ce fac.
Procesul de formare interactiv presupune acțiune atât din partea profesorului cât și din
partea elevului.
Profesorul model pentru a crea cadrul optim de învățare este necesar să țină cont de
anumite criterii în aplicarea metodel or moderne de învățare, cum ar fi: competențele ce urmează
a fi dezvoltatei, nivelul intelectual și capacitățile copiilor, resursele materiale accesibile și gradul
de complexitate al conținutului. Astfel metodele inovative trebuie adaptate acestor criterii , pentru
ca procesul instructiv -educativ să se desfășoare într -un cadru activ -participa tiv, de stimulare a
învățării (Breben, Silvia, Elena, Gongea, G eorgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, 2002 )
Metodele inovative presupun o învățare prin comunicare, prin colaborare, care produce
o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe

24
disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și a ctivă, pe influența
reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup .(
https://www.scribd.com/…/metode activ -participative de predare ) .
În cadrul le cțiilor de cunoașterea mediului putem fol osi atât metode clasice :
experimentul, munca cu harta, observația, conversația euristică; metode stimulative: jocul
didactic și metode activ – participative: Metoda Pălăriilor Gânditoare, Cubul, Cvintetul,
Ciorchinel e, Diagrama Venn, Știu/ Vreau să știu/ Am învățat etc.
Pentru a ajuta la dezvoltarea gândirii critice, creatoare , capabilă să genereze soluții
eficiente la probleme noi , trebuie să introducem metode, mijloace și strategii care implică și
activizează copilul, care -l conduc spre actul creației. Aceasta nu înseamnă că nu mai folosim
deloc metode tradiționale de predare a cunoștințelor, ele au rolul lor bine stabilit în cadrul
procesului instructiv -educativ, ci presupune ca dascălul să împlete ască cu dibăcie și dăruire
metodele moderne cu cele clasice.Nu putem organiza de exemplu, explozia stelară fără a utiliza
conversația sau metoda cubului fără exercițiu.

I.5.3.2. Me tode active aplicabile la cunoașterea mediului în invaățământul preș colar

Brainstorming -ul
Brainstorming -ul, în traducere directă "furtună în creier" sau "asalt de idei", este o metodă
utilizată pentru a -i ajuta pe copii să emită cât mai repede, cât mai multe idei, fără a se lua inițial
în considerație valoarea acestor idei.Reprezintă un mod simplu și eficient de a genera idei noi.
Este o metodă de stimulare a creativității în cadrul activității în grup. Se poate practica oral și se
folosește pentru a găsi cât mai multe soluții pentru o problemă (Cerghit, 2006) .
Etapele de desfășurare:
– Alegerea temei și a sarcinii de lucru;
– Solicitarea exprimării într -un mod cât mai rapid, în fraze scurte și concrete, fără cenzură, a
tuturor ideilor. Nu se vor admite referiri critice.
– Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tab la, flipchart);
– Anunțarea unei pauze pentru așezarea ideilor ;
– Reluarea ideilor emise pe rând și gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini
care reprezintă diferite criterii etc.;
– Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargu mentarea ideilor emise anterior, la nivelul
clasei sau al unor grupuri mai mici;
– Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluții aplicabile pentru problema
supusă atenției;

25
– Afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și origin ale: cuvinte, propoziții, colaje,
imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Printre avantajele folosirii metodei se enumeră p articiparea activă a tuturor, dezvoltarea
capacităților de a trăi anumite situații, de a le analiza, de a lua decizii pr ivind alegerea soluției
optime; exersarea creativității și a unor atitudin i deschise la nivelul grupului, dezvoltarea
relațiilor interpersonale, prin v alorificarea ideilor fiecăruia, realizarea unei ambianțe pline de
prospețime și de emulație.
În lecțiile desfășurate la clasă am folosit metoda brainstorming -ului cu scopul de a capta
atenția copiilor, de a stimula interesul pentru viitoarele cunoștințe, de a da frâu liber imaginației
acestora, de a activiza elevii.
Astfel, în cadrul lecției „Familia mea ” am organizat următorul brainstorming : sarcina de
lucru a fost: „Spuneți ce cuvinte vă vin în mi nte când vă gândiți la familie .”

Ciorchinele
Ciorchinele reprezintă o metodă de predare –învățare care -i încurajează pe copii să
gândească liber și deschis. Prin această metodă se stimulează evidențierea conexiunilor între
ideile unei teme luate în discuție. De asemenea, ciorchinele este și o tehnică de căutare a căilor
de acces spre propriile cunoștințe, evidențiind modul propriu de a înțelege o anumită temă, un

Familie

copii

ca

casa

bunici

tata
mama

26
anumit conținut. Ajută cadrul didactic să înțeleagă maniera în care fiecare elev înțelege noțiunile
și îi oferă posibilitatea de a interveni diferențiat (Breben, Gongea, Ruiu, Fulga, 2002) .
Este o tehnică de predare – învățare care încurajează copiii să gândească liber . Este un
„brainstorming necesar” prin care se stimulează evidențierea legăturilor dintre idei; o modalitat e
de a construi/ realiza asociații noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor”.
Pașii de urmat sunt următorii:
1.Se scrie un cuvânt sau se aseaza o imagine nucleu în mijlocul tablei sau al unei foi de bloc
mare de desen.
2.Se scriu cât mai mul te cuvinte, propoziții, imagini legate de tema propusă.
3.Se trasează o linie între cuvintele scrise anterior în vederea evidențierii unor conexiuni dintre
aceste idei.
4.Nu se limitează numărul ideilor, dar trebuie oferit un timp de lucru pentru această a ctivitate.
Astfel, la recapitularea cunoștințelor însușite pe parcursul unității de învățare
“Animalele”, am organizat cu copiii următorul ciorchine:

ANIMALE
membre
Părțile corpului
cap
trunchi
foloase
lapte
pene
piele
carne
ouă
păr
Nevoi
aer
apă
hrană
lumină
căldură
sălbatice
domestice
din alte zone
ursul
lupul
vulpea
oaia
câinele
Elefantul
leul

27

Metoda pălăriilor gânditoare
Acest nou tip de metodă de predare –învățare este un joc în sine. Copiii se împart în șase
grupe – pentru șase pălării. Ei pot juca și câte șase într -o singură grupă. Împărțirea elevilor
depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este im portant însă ca materialul
didactic să fie bogat, iar cele șase pălării să fie frumos colorate, să -i atragă pe copii.
Etapele aplicării metodei: p ălăria poate fi purtată de un singur copil sau de un grup de
copii; prezentarea problemei/ situație i; investigarea problemei pe baza caract eristicilor fiecărei
„pălării”; prezentarea argumentată a rezultatelor.
Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu,
galben, verde, albastru și negru. Partici panții fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord
cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol ( didactic.ro) .
Pălăria albă (povestitorul) : deține informații despre tema pusa în dezbatere, gândește
obiectiv , nu este părtinitoare, observă și identifică rapi d informații, fapte, conexiuni, rămâne
neutră indiferent de influențele colegilor uneori intenționate conform rolului jucat . C elelalte
pălăriuțe apelează la capacitățile ei de reținere a informațiilor, oferind infor mația brută, nu o
interpretează și nu are opinii de niciun fel.
Pălăria roșie (psihologul) : este pălăriuța cu multă imaginație și empati e față de
problemele cotidiene, privește și analizează problemele, temele, evenimentele, situațiile
emotiona le. De aceea se înfurie, se supără când celelalte pălării rămân insensib ile la soluțiile
propuse de ea.t răiește stări afective contrastante: emoții, empatie, furie, afecțiun e, blândețe,
îngrijorare , etc.o caracterizează sinceritatea. Spune ce simte fără să se gândeasca la consecință.e
interesată să știe ce simt, ce cred, cum ar acționa celelalte pălăriuțe. Manifestă și temeri, își
prezintă propriile vizi uni, sentimente și nemultumiri.p rivește soluționarea problemelor prin
prisma propriei intuiții.e ste și un explorator al sentimentelor celorlalti; investighează părerea
celorlalți din punct de vedere emoționa l și afectiv.n u se justifică și nu dă explicații, gândește prin
prisma emoțiilor pe care le provoacă problema pusă, evenimentul trăit.
Pălăr ia neagră (criticul) : gândeșt e negativ, dar logic și critic. judecă cu prudenț ă cazul/
problema/ evenimentul, exprimă perspect iva întunecată, sumbră, tristă, scoate în evidență ră ul,
erorile, incorectitudinile, prezintă posibilele pericole, riscuri , greșel i la soluțiile propuse. Este
pălăriuța care atentionează asupra implicațiilor, ri scurilor, încălcării regulilor, exprimând
prudența, grija, avertismentul, judecata. R eprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă (creatoru l): culoarea galbenă simbolizează lumina soa relui, strălucirea,
optimismul. G ândește pozitiv, constructiv și logic, e strălucito are, prezintă aspecte pozitive luând

28
în considerație beneficiile, posibilitățile, informațiile oferite și exprimă spe ranța de re zolvare a
problemei. Formulează suge stii, propuneri reale, concise, cere celorlalte pălăriuțe un efort mai
mare de gândire p entru soluționarea problemelor , căutând beneficii pe care nu le întrevede de la
început.
Pălăria verde (gânditorul) : este simbolul fertilității, al prod ucției de idei noi, inovatoare,
formulând o abundență de idei noi, soluții posibile creative, inovatoare.C aută alternative.c u
ajutorul ei se ajunge la noi concepte, noi soluții, noi rațion amente, variante, posibilități ,
antrenează gândirea p entru soluționarea problemelor.C ombină ideile și creează variante de
rezolvare, gândește resursele, metodele pe care le explică convingător .
Pălăria albastră (moderatorul) : albastrul e rece, este culoarea ceru lui care este deasupra
tuturor .Are rolul conducător, sobră, rece, vede tot, supraveghează și dirijează desfășurarea
activității / jocului, disc uției, analizează și clarifică.C ontrolează și organizează derularea
demer sului de rezolvare a problemei. Este dirijorul orches trei pălăriuțelor și cere ajutorul
celorlalte pentru a duce la a rmonie în soluționarea cazului.E a definește problema, conduce
întrebările, face sinteze parțiale și finale. Monitorizează jocul și urmărește respecatrea reg ulilor
prin simple interjecții . Aleg e soluția corectă și dă semnalul de continuare a jocului și de
finalizare. Se înțelege că sub aceeași pălăriuță a lbastră va sta și educatoarea .Dirijea ză pas cu pas
demersul jocului.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiec ărei culori și să -și reprezinte
fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea,
ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competențele inteligen ței
lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale (Breben, Gongea, Ruiu, Fulga,2002) .

Cubul
Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe
perspective în scopul lărgirii viziunii copiilor și a aprofundării acesteia.
Este o tehnică prin care se evidențiază activitățile și operațiile de gândire implicate în
învățarea unui conținut. Presupune rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeași temă, de
grupe diferite de copii și presupune c olaborarea copiilor din aceeași grupă (Cerghit,2006) .
Etape : r ealizarea unui cub care are fețele numerotate de la 1 la 6; a nunțarea subiectului pus în
studiu; î mpărțirea clasei în 6 grupe care examinează tema din perspectiva cerinței de pe una din
fețele c ubului.
1. Descrie! 4. Analizează!
2. Compară! 5. Aplică!

29
3. Asociază! 6. Argumentează!
În cadrul învățământului preșcolar, metoda cubul poate avea o aplicabilitate diferită de
celălalte nivele de învățământ , în ideea că acesta nu este încă capabil să scrie sau să citească. De
aceea, metoda poate fi utilizată și frontal, educatoarea citind instrucțiunile de pe fiecare față a
cubului.Am utilizat cu succes metoda la clasă, copiii au fost încântați să rostogolească cubul , să
descopere ce sarcină au de îndeplinit. De exemplu în cadrul activitățilot matematice , la
activitatea de predare a cifrei trei am utilizat metoda cubul astfel^copiii au fost împărțiți în două
grupe, jocul desfașurându -se pe echipe. Câte un reprezentant al fiecărei echi pe rostogolea cubul,
educatoarea citea instrucțiunile, sarcinile ce trebuiau realizate, iar fiecare răspuns corect era
recompensat cu câte un punct.Pe fața 1 copilul trebuia să descrie cu ce se aseamănă cifra 3, pe
fața cu numărul 2 trebuia să compare cifr a 3 cu cifra 2, pe fața cu numărul 3 copilul trebuia să
asocieze cifra cu o poveste cunoscută^Cei trei purceluși^, pe fața cu numărul 4 analiza cum este
scrisă cifra, la numărul 5 analizează un coș cu 3 mere, iar pe ultima față copilul argumenta de ce
este bine să știm să numărăm.

3
Asociază
Aplică
Analizează
Argument
ează
Compară

30

Știu / Vreau să știu / Am învățat
Acest model de predare pornește de la premisa că informația anterioară a elevului trebuie
luată în considerare atunci când se predau noi informații. Un instrument important de învățare îl
reprezintă lectura, acest model reprezentând și o grilă de lectură pentru textul non -funcțional.
Aplicarea modelului Știu / Vreau să știu / Am învățat pres upune parcurgerea a trei etape:
accesarea a ceea ce copiii știu; determinarea a ceea ce se dorește a se învăța; reactualizarea a
ceea ce s -a învăț at.
Primele două etape se pot realiza oral, pe bază de conversație, iar cea de -a treia etapă se
realizează în scris. Autoarea a construit o fișă de lucru, pe care copiii o completează prin
activități de grup sau individuale
Se solic ită copiilor să completeze prima rubr ică a tabelului cu tot ceea ce știu / cred că
știu despre tema abordată. Se poate lucra individual, în perechi sau în grupuri mici.În timp ce
copiii realizează lista, alegând jetoanele potrivite, educatoarea construieș te tabelul . Se c ere
copiilo r să spună ce au spu s, iar ed ucatoarea va completa in tabel informațiile cu care toți copiii
sunt de acord. Se solicită copiilor să analizeze ceea ce știu deja și să observe pe cele care au
puncte comune și pot fi incluse într -o categorie mai generală , apoi se ce re copiilor sa spună tot ce
ar dori ei să învețe despre tema dată. Se poate lucra individual, în perechi sau în grupuri mici.
Copiii spun întrebările pe care le au despre subiectul abordat, iar educatoarea le v a lista în
a doua coloană a tabelului. Aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale copiilor în
legătură cu tema dată.
Etapa Știu, implică două nivele ale accesării cunoștințelor anterioare: un brainstorming
cu rol de anticipare și o activitate cu rol de categorizare Pentru că preșcolarii sunt provocați să
se gândească la ceea ce știu îi ajută să -și îndrepte atenția asupra a ceea ce nu știu. Învățarea și
înțelegerea cunoștințelor noi vor fi mai ușoare, tocmai prin faptul că preșcolari i sunt motivați să –
și verifice cunoștințele pe care au susținut că le știu despre subiectul în cauză. Metoda apelează
la memoria copiilor, fiind nevoiți să spună și să scrie tot ce -și amintesc despre un subiect dat.
Elimină timiditatea, stresul, pentru c ă ei comunică într -un mod natural atunci când fac cunoscute
colegilor ideile notate. Nu se ridiculizează afirmațiile greșite, ci se pun în dezbatere pentru a -l
determina pe cel care le -a emis să mediteze, să analizeze și apoi să -și schimbe afirmația ori,
dacă are destule argumente , să si -o păstreze. Se formează desprinderi de comunicare, scriere,
citire, iar în clasă se creează o atmosferă de lucru intens bazată pe cooperare.
Vreau să știu este următorul pas, în care copiii își exprimă în mod deliberat curiozitățile
privind tema pe care urmează să o învețe și să o dezbată. Curiozitatea se satisface formulând
întrebări în legătură cu ceea ce ar dori ei să afle. Ei devin conștienți de propriile lor nevoi de

31
formare – „vreau să știu = nu știu”. Ei au permisiunea să întrebe tot ce gândesc în legătură cu
tema respectivă, fără a fi obstrucționați, cenzurați. Această libertate îi ajută la conștientizarea și
familiarizarea cu tehnica formulării întrebărilor, aflându -se în situația de a -și cenzura ei înșiși
unele întrebări care i -ar face ridicoli. Sarcina îi activizează și le îmbogățește vocabularul, copiii
își formează deprinderi de construire a enunțurilor interogatorii or ale și scrise, dobândesc
curiozitate pentru tema de învățat. Urmează desfășurarea lecției propiu -zise, realizarea de
investigații, respectiv dobândirea de cunoștințe legate de tema propusă (didactic.ro) .
Etapa Am învățat se realizează în scris. Informații le dobândite sunt sistematizate,
rearanjate conform categoriilor identificate anterior, un mare accent punându -se pe originalitatea
produselor realizate individual sau în grup ( postere, afișe, scheme ale lecției). Se formează
deprinderea de selectare și organizare a informațiilor, de prezentare orală a acestora.
Aplicând această metodă în predare, se obțin: o lectură activă, rată crescută a retenției
informației, creșterea capacității de a realiza categorizări, chiar de la vârste mici, interes pentru
lectură și învățare, durabilitatea cunoștințelor ce sunt dobândite prin efort propriu.
Am folosit această tehnică pentru anotimpul Primăvara.
Preșcolarii au reacționat pozitiv și la această metodă interactivă, implicându -se în grad
mare în propria învățare, răspunzând cu interes problemelor ridicate, făcând dovada posesiunii
unor cunoătințe vaste în ceea ce privește mediul înconjurător , și nu numai.
Astfel interesul și dorințele copilului fiind primordiale, aco rdându -se mare atenție
nevoilor copilului de vârstă preșcolară, nu doar nevoilor de cunoaștere, ori celor afective , ci si
celor de mișcare.
Am reprezentat în tabelul de mai jos, rubricile specifice acestei metode, iar copiii din
grupă au răsp uns conform așteptărilor.

32
Știu Vreau să știu Am învățat
-primavara
începe în
luna martie -care sunt sǎrbǎtorile de
primǎvarǎ -sǎrbǎtorile de primǎvarǎ sunt: Mǎrțișorul, Ziua
Internaționalǎ a Femeii, Floriile, Paștele.
-care sunt lunile de
primǎvarǎ -lunile acestui anotimp sunt: martie, aprilie ,mai.
-apare
ghiocelul
– pomii sunt
înfloriți – alte flori de primǎvarǎ – florile de primăvară sunt: lǎcrămioara, laleaua,
panseluța,zambila
-sǎ nu rupem florile pomilor
-apar gâzele,
se întorc
păsările -de ce trebuie ocrotite
pǎsǎrile ? – ocrotim păsările, pentru cǎ ele curǎțǎ pomii de
omizi
-animalele își
cautǎ hranǎ
și se
înmulțesc -ce au fǎcut animalele – au iernat
-afară se
încălzește -ce se întǎmplǎ în naturǎ – totul se trezește la viațǎ.
-soarele răsare mai devreme.
-plantele
înmuguresc,
înfrunzesc și
înfloresc -ce conțin fructele -fructele conțin multe vitamine, necesare
organismului

Diagrama Venn
Diagrama Venn -Euler pune în evidență trăsăturile comune și pe cele diferite a două
idei, concepte, evenimente, obiecte etc. Se reprezintă sub forma a două cercuri intersectate. În
primul cerc se notează trăsăturile primului termen al compara ției, în cel de -al doilea cerc se
notează trăsăturile celuilalt termen al comparației, iar în zona de intersecție se notează
elementele comune celor doi termeni (Breben, Gongea,Ruiu, Fulga, 2002) .
Diagrama Venn este o tehnică ce se aplică cu succes în etapa de reflecție sau chiar în
procesul de evaluare a cunoștințelor.
Această tehnică presupune un mare efort de gândire din partea copiilor, care identifică
asemănări și deosebiri între două idei, concepte, în funcție de criteri i cunoscute sau elaborate de

33
ei. De asemenea, copiii sunt implicați activ într -un proces de reflecție asupra cunoștințelor
însușite. Este o bună tehnică de evaluare formativă a cunoștințelor .
Metoda se potrivește în lecțiile de consolidare. Activitatea se poate desfășura în grup,
perechi sau individual. Poate fi și o activitate frontală.
Am aplicat această tehnică prin activitate frontală, în lecția de evaluare a cunoștințelor
despre elemente ale mediului înconjurător in anotimpul toamna si iarna. Am s olicitat copiilor să
enumere caracteristicile fiecărui anotimp, apoi trăsăturile comune.

Explozia stelară
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităț ii, o mod alitate de relaxare a
copiilor și se bazează pe formularea de intrebă ri pentru rezolvarea de probleme ș i noi
descoperiri. Starbursting(eng.”star”= stea;“burst”=a exploda),similară brainstormingului, incepe
din centrul conceptului și se imprăș tie in afara, cu intrebă ri, asemenea exploziei stelare (Breben,
Gongea,Ruiu, F ulga, 2002) ..
Obiectivul principal al acestei m etode este formularea de intrebări ș i realizarea de
conexi uni î ntre ideile descoperite de copii , î n grup , prin interacțiune ș i individual pentru

34
rezolvarea unei probleme. Materialele folosite sunt 😮 stea mare , cinci stele mici de culoare
galbenă ,tablouri, ilustraț ii, jetoane,siluete, tabloul “Explozia stelară ”
Copiii așezați pe jos în cerc în jurul stelei mare pe care este reprezentată tema pusă în
dezbatere, aleg câte o între bare. Se formează grupuri pentru a conlucra la elaborarea cât mai
multor întrebări.
Copiii trebuie familiarizțti cu întrebă rile de tipul : CE?, CINE? UNDE?, CÂ ND?, DE
CE?. Metoda se aplică corect dacă se respectă etape le de utilizare.Fiecare t ip de î ntrebar e se scrie
cu altă culoare pentru a fi reținute cu ușurință, întrebă rile copiilor înregistrându -se in”Portofoliul
exploziei stelare”. Educatoarea poate crea jocuri, exerciții i, utilizând ntrebarile elaborate de
copii. Explozia stelară poate fi utilizată ori de câ te ori educatoarea p ropune rezolvarea unei
probleme.
Explozia stelară este o noua cale de realizare a obiectivelor programei; faciliteaza crearea
de intrebări pentr u rezolvarea problemei propuse; stimulează creativitatea în grup și individuală;
Tehnica Lotus
Metoda sau tehnica Lotus este a astfel de modalitate interactivă de lucru în grup. Ea
oferă posibilitatea copiilor de a stabili relații între noțiuni, între cunoștințe, pe baza unei teme
principale din care derivă alte opt teme (tot atâtea câte petale are floarea de lotus).
Tehnica Lotus pornește de la o temă centrală, în cazul nostru Toamna, anotimpul rodnic din care
derivă 8 teme secundare concretizate în opt idei ce vor deveni teme abordate în activi tatea pe
grupuri mici:
1. Aspecte generale
2. Fructe de toamnă
3. Legume de toamnă
4. Flori colorate
5. Muncile la camp
6. Pregătirea animalelor pentru iernat
7. În cămară
8. Pădurea toamna
Este foarte important ca la stabilirea grupurilor de lucru să se țină cont de capacitățile
copiilor, de afinitățile dintre ei, astfel încât rezultatul final să fie cel mai bun posibil de
obținut.La fel de important este ca atunci când abordăm o temă comple xă prin tehnica Lotus,
copiii să fie deja familiarizați cu metoda, prin abordarea anterioară a unor teme mai ușoare.
Etapele necesare în demersul tehnicii Lotus sunt:
1.Construirea schemei/diagramei tehnicii de lucru
2.Plasarea temei princip ale în mijlocul schemei grafice.

35
3.Grupa de copii este solicitată să se gândească și să exprime conținuturile/ideile/cunoștinețele
legate de tema centrală. Acestea se trec de către educatoare ăn spațiile desenate de la 1 la 8 în
sensul acelor de ceasornic.
4.Abordarea celor opt teme derivate din tema principală.
5.Stabilirea, în grupuri mici, de noi legături/conexiuni pentru aceste teme și trecerea lor în
diagramă.
6.Prezentarea rezultatelor muncii în grup. Este momentul în care se face analiza produselor
activității, respectiv a ideilor emise de către copii, precum și sublinierea idelilor noi, creativ care
pot avea aplicabilitate.
La stabilirea obiectivelor prioritare în proiectarea unei activități bazate pe
tehnica/metoda Lotus se pot utili za verbele: să conceapă/să construiască; să identifice să
exemplifice; să elaboreze un plan; s ă aplice cunoștințe, deprinderi, priceperi în situaț ii noi; s ă
stabilească asemănări și deosebiri; s ă utilizeze no țiuni, termeni în contexte noi; să stabilească
legături; să clasifice;S s analizeze; să aprecieze acțiuni; s ă argumenteze rezultatele obținute; să
combine modele; s ă aleagă exemple, raportându -se la ele; să discute cu colegii din grup .
Ca orice metodă didactică și tehnica/metoda Lotus, are avantajele și dezavantajele ei.
Printre avantaje enumerăm:s timularea po tențialului creativ al copiilor, d ezvoltarea un or
capacități și abilități cognitive, d e relaționare . Dezavantajele metodei/tehnicii țin mai mult de
faptul că fiind repartizați în multe grupuri mici este mai greu să fie supravegheați și îndrumați
corespunzător. Educatoarei îi este greu să își distribuie atenția astfel încât să poată nota fiecare
idee lansată de către copii sau să poată corecta informațiile greșite.

Metoda “Schimbă perec hea”
Este o metodă de lucru în perechi. Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de
participanți. Se formează două cercuri concentrice, copiii fiind față în față pe perechi.
Educatoarea dă o sarcină de lucru. Fiecare pereche discu tă și apoi comunică ideile. Cercul
din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, realizându -se astfel schimbarea partenerilor
în pereche.
Copiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei. Fiecare se implică în
activitate și își aduce contribuția la rezolvarea sarcinii.
Exemplu : Pentru activitatea de observare a legumelor de primăvară .
Etapele activității:
1. Se organizează colectivul în două grupe egale. Fiecare copil ocupă un scaun, fie în cercul din
interior, fie în cercul exterior. Stând față în față, fiecare copil are un partener.
2. Educatoarea comunică ceri nța după ce împarte fiecărei perechi căte o legumă !”.

36
3. Lucru în perechi. Copiii lucrează doi câte doi pentru câteva minute.
4.Copilul aflat în cercul interior spune o caracteristică pe care o observă, celălalt va da exemplu
de o altă caracteristică . Apoi copiii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a
schimba partenerii, realizând astfel o nouă pereche. Jocul se continuă până când se ajunge la
partenerii inițiali sau se termină.
5.Analiza ideilor și a elaborării concluziilor. În acest moment, copiii se regrupează și pe tabla
magnetică sintetizează tot ceea ce au observat împreună.

Metoda ,,Turul galeriilor “
Turul galeriei este o metodă de învățare prin cooperare ce îi încurajează pe copii să -și
exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într -o galerie, prezentate și
susținute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate și discutate de către toți preșcolarii,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă și profund
formativă a produselor realizate de grupuri de copii.
Pașii metodei:
• Copiii sunt împărțiți pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcție de numărul acestora din
clasă;
• Cadrul didactic prezintă tema și sarcina de lucru .
• Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.
• Produsele sunt expuse pe pereții clasei.
• Secretarul grupului prezintă în fața tuturor produsul realizat;
• Analizarea tuturor lucrărilor.
• După turul galeriei, grupurile își reexaminează propriile produse prin
comparație cu celelalte .
,,Turul galeriei” urmărește exprimarea unor pu ncte de vedere personală referitoare la tema
pusă în discuție. Copiii trebuie învățați să asculte, să înțeleagă și să accepte sau să respingă ideile
celorlalți prin demonstrarea valabilității celor susținute. Prin utilizarea ei se stimulează
creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală; se dezvoltă capacitățile sociale ale
participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Metoda prezintă numeroase avantaje , printre care:
-atrage și stârnește interesul, realizându -se interacțiuni între copii ;
-promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o
învățare mai activă și cu rezultate evidente;
-stimulează efortul și productivitat ea individului și este importantă pentru autodescoperirea
propriilor capacități și limite, pentru autoevaluare ;

37
-există o dinamică intergrupală cu influențe favorabile în planul personalității, iar subiecții
care lucrează în echipă sunt capabili să a plice și să sintetizeze cunoștințele în moduri variate și
complexe ;
-dezvoltă și diversifică priceperile, capacitățile și deprinderile sociale ;
-se reduce la minim fenomenul blocajului emoțional al creativității;
Exemplu de a plicare a metodei la grupă. În cadrul etapei jocurilor la alegere de
dimineață, la încheierea acesteia, educatoarea grupează copiii, trecând pe la fiecare centru pentru
adezbate ce au lucrat.Împreună cu copiii stabilește dacă au fost respectate cerințele formulate la
începutul activității, se încurajează și susțin toți participanții.

Predarea – învățarea reciprocă
Predarea – învățarea reciprocă este o strategie de învățare prin studiu pe text/imagine
sau imagine/text pentru dezvoltarea co municării copil -copil și experimentarea rolului
educatoarei. Se poate aplica atât în jocurile libere cât și în activitatea frontală (povestire, lectura
după imagini, memorizare, etc.)
Etapele metodei sunt
1. Rezumarea -se expune sinteza textului citit sau a imaginii contemplate timp de 5 – 7min.
(REZUMATORI)
2. Punerea de întrebări -analizează textul său imaginea în grup apoi se formulează întrebări
folosindu -se de paletele cu întrebări – ÎNTREBĂTORII
3. Clarificarea datelor – se identifică cuvinte, expresii, comportamente, etc. și se găsesc împreună
răspunsuri – CLARIFICATORII
4. Precizarea (pronosticarea) – se analizează textul, imaginea și prognozează ce se va întâmpla,
exprimând cele mai neașteptate idei, fapte, PREZICĂTORII

38
I.5.4.Analiză comparativă metode modern e vs metode clasice

Copilul preșcolar se află la vârsta la care totul este nou, vrea să cunoască totul, întreabă
despre orice, atinge ceea ce -l incită.Era tehnologizată în care trăim, accesul la informatii , tot
ceea ce -l înconjoară pe copil îl fascinează.Ritmul rapid, exploziv în care se derulează fiecare zi
îl antrenează și pe micul preșcolar, astfel că nevoia lui de a palpa, de a ști de a întreba, de a se
mișca este puternic antrenată.Noi, ca și cadre didactice trebuie să facem față acestei schimbări de
ritm, să fim capabili să gestionăm corect și eficient nevoia copilului de mișcare.
Metodele utilizate la preșcolari sunt atât cele “clasice”, cât și cele “moderne”; numai
abilitatea cadrului didactic poate face ca orice metodă folosită să stârnea scă interesul copilului
preșcolar și să -l determine să învețe în modul cel mai plăcut: prin joc. Cele mai utilizate metode
interactive sunt cele care canalizează energiile creatoare ale preșcolarilor în direcția propusă, le
captează atenția, stimulează mec asnismele gândirii, ale inteligenței, voinței, motivației și
imaginației și îi implică afectiv în ceea ce fac.
Procesul de formare interactiv presupune acțiune atât din partea profesorului cât și din
partea elevului. Profesorul model pentru a crea cadrul optim de învățare este necesar să țină cont
de anumite criterii în aplicarea metodelor moderne de învățare, cum ar fi: competențele ce
urmează a fi dezvoltate, nivelul intelectual și capacitățile copiilor, resursele materiale accesibile
și gr adul de complexitate al conținutului. Astfel metodele inovative trebuie adaptate acestor
criterii, pentru ca procesul instructiv -educativ să se desfășoare într -un cadru activ -participativ, de
stimulare a învățării.
Metodele inovative presupu n o învățare prin comunicare, prin colaborare, care produce
o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe
disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența
recipro că din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.
Dinamismul timpului istoric actual impune învățarea de tip inovator (care are drept
caracteristici esențiale: car acterul activ și participativ).
Metodele trebuie atent sel ectate și aplicate adecvat specificului disciplinei Cunoașterea
mediului. Printre metodele care activizează predarea -învățarea sunt și cele prin care elevii
lucrează productiv unii cu alții, își dezvoltă abilități de colaborare și ajutor reciproc. Ele pot avea
un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte ușor de reținut, caracterului
ludic și oferind alternative de învățare cu “priză” la copii. Pentru aceasta este nevoie de un
demers didactic adecvat care necesită parcurgerea celor tre i etape aflate în interdependență:
evocarea, realizarea sensului, reflecția.

39
Noua eră în care ne desfășurăm activitatea nu presupune neapărat și înlăturarea vechilor
tradiții didactice, ci din contră înseamnă împletirea firească și armonioasă a noului cu vechi, a
tradiției ci inovația.
Tocmai în reușita acestei împletiri a metodelor tradiționale, consacrate de predare cu cele
noi, active constă și reușita actului educațional. Copilul nu este un cobai pe care facem
experimente, copil ul este viitorul nostru ca omenire. Noi nu putem să rămânem ancorați într -un
trecut depășit, într -o existență care nu produce eficiență, ci trebuie să ținem pasul cu modernul,
cu schimbarea. Aceasta însă nu se realizează prin abandonarea a ccea ce a fost sau este bun și
eficient în didactică, ci prin completarea acestora cu ceea ce se cere din punct de vedere social și
psihologic.
Lucrarea de față nu este o pledoarie pentru schimbare, pentru înlocuirea vechiului sistem
de predare, ci este o ple doarie pentru regândirea întregului proces de invățare, ținând însă cont și
de ceea ce s -a dovedit eficient până acum. Nu putem exclude observarea ca metodă, nici
demonstrația, dar le putem îmbogăți prin activizarea copiilor într -o manieră care să corespun dă
cu ritmicitatea dezvoltării tehnologice.

40
II CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

II.1.Metodologia cercetării

II.1.1.Ipotezele și obiectivele lucrării
Lucrarea de față iși propune să vizeze modul în care metodel e activizante, participative,
care implică copilul in propriul act al cunoașterii, influențează calitatea activității instructiv –
educative.
Școala din zilele noastre este chemată să răspundă unei mari provocări, aceea a
schimbării continue și profunde, pe fondul modificărilor la nivel global. Lumea se află in
permanentă transformare, globalizarea este un proces care a atins in ultimile zeci de ani cote
inimaginabile odinioară, adâncimea transformărilor la nivelul umanității este uluitoare în zilele
noastre. De aceea , școala trebuie să găsească resursele necesare de a se înnoi permanent, de a
face față schimbărilor.
Învățământul la scară mondială a cunoscut în ultimul timp modificări frecvente,
schimbări neașteptate, abordări nebănuite . Cadrele didactice sunt bulversate, mulți nu pot ține
pasul cu modernizarea educației.Vocația, dăruirea, blândețea sunt calități ale unui educator din
secolul acesta.
Învățămantul românesc, fiind un organism dinamic, în continuă înnoire, capabil de
adaptări la schimbările ce se produc în viața socială, are menirea de a găsi metodele și procedeele
cele mai ade cvate în vederea stimulării și activizării copiilor, a voinței de a munci stăruitor și
independent.
În aplicarea programelor, cadrele didactice vor avea în vedere realizarea funcțiilor
instrumentale, formative și informative. Cadrele didactic e au libertatea de a căuta, după
experiența și competența lor profesională, metode adecvate, recurgând la practica pedagogică
diferențiată, adaptarea ritmurilor, particularităților fizice și psihice, astfel încât subiectul invatarii
să îndeplinească un rol activ în învățare, iar învățarea să fie privită nu numai ca rezultat, ci mai
ales ca proces provocat, organizat și îndrumat nemijlocit de educator (Elisabeta V., 2008) .
Atât în timpul cercetării, precum și în prelucrarea datelor observate, î n elaborarea
lucrării am urmărit realizarea următoarelor obiective:
– reliefarea modalităților de împletire a metodelor tradiționale cu cele moderne, în vederea
ancorării în realitatea înconjurătoare a micului preșcolar cu ajutorul disciplinei cunoașterea
mediului;

41
– evidențierea rolului hotărâtor al educatoarei în dezvoltarea sentimentelor de apartenență la
mediu și de ocrotire a acestuia;
– urmărirea progreselor înregistrate de copii pe linia activității independente și diferențiate;
– optimizarea randa mentului copiilor;
– stabilirea și analiza diferențelor între grupul experimental, în care s -au folosit preponderent
metodele interactive și grupul de control, în care s -au folosit preponderent metodele tradiționale
de predare -învățare.
Măiestria didactică, arta de a fi ” omul potrivit, la momentul potrivit”, de a facilita calea
copilului de vârstă preșcolară spre împărăția cunoașterii lumii in care trăim, depinde în mare
măsură de disponibilitatea dascălului de a se schimb a.Educatoarea dibace știe să ghideze
gândirea copilului spre dezvoltare, spre formarea proceselor cognitive, psihice, afective, fără de
care omul nu s -ar numi om.În era tehnologiei, educatoarea trebuie să găseascăcalea optima de
predare a cunoștințelor ști ințifice, să folosească acele metode, acele strategii de predare, care să
asigure formarea acelei personalități capabile să răspundă efficient provocărilor lumii
viitoare.Toată activitatea didactică, și nu numai din jurul copilului trebuie gândită minuțios ,
trebuie adaptată vitezei de schimbare a lumii, trebuie revizuită prin prisma noilor descoperiri
științifice.
Copilul la această vârstă e pregătit să acumuleze informația, să proceseze la un anumit
nivel cunoștințele de care dispune, toate a cestea dezvoltând gândirea critică, dar și cea creatoare,
ambele de o importanță covârsitoare pentru reușită.
Pornind de la obiectivele propuse, am formulat următoarea ipoteză:
Dacă are loc o îmbinare armonioasă între metodele tradiționale și cele moderne, a
plăcutului cu utilul în cadrul orelor de cunoașterea mediului, atunci se asigură o participare
conștientă în procesul de instruire, o ancorare în realitatea înconjurătoare a micului preșcolar și
atunci este firesc să existe diferențe între grupa de control și cea experimentală în ceea ce
privește nivelul de cunoștințe , dar și în modul de aplicare al acestora în viața de zi cu zi;

II.1.2. Metode de cercetare
Timpurile moderne, revoluția tehnico -științifică și programul social, cu implicațiile lor
în modernizarea învățământului solicită dascălului, de la toate nivelurile de învățământ –
preșcolar, primar, gimnazial, liceal, să -și completeze și dubleze profilul și comportamentul de
asimilator și transmițător de c unoștințe, cu cel de investigator (cercetător al fenomenelor
educaționale ) și pe această bază de "creator" de idei, cu care să sporească patrimoniul teoriei
psihopodagogice și să optimizeze practica educațională."Experiența pedagogică înaintată – spune

42
Stanciu Stoian – este experiența ce răsare în însuși procesul practicii, din căutarea și găsirea,
uneori aproape spontană a unor procedee și metode noi de învățământ și educație".
Întregul arsenal de metode, procedee și tehnici de cercetare folosite trebuie adaptate continuu, în
funcție de caracteristicile, de evoluția și modificările ce intervin în cadrul fenomenului real.
Cadrul cel mai direct al experienței pedagogice este activitatea zilnică la clasă, contactul
cu preșcolarii, dându -ne posibilitatea să -i verificăm tehnicile de lucru, să alegem soluțiile
eficiente.
În cadrul activităților la clasă, în activitățile practico -aplicative, în lucrul cu copiii am
urmărit să transmit cunoștințele, să formez priceperi și deprinderi, să dezvolt gândirea științifi că,
să cultiv sentimente, să dezvolt spiritul de colectivitate.
Pentru elaborarea lucrării, am folosit următoarele metode:
a) observația;
b) convorbirea;
c) chestionarul;
d) metoda bibliografică;
e) analiza produselor activității;
f) testul.
g) metode statistice

II.1.2.1.Observația
În timpul experimentului, care s -a derulat pe perioada celui de -al doilea semestru al
anului școlar, am întocmit permanent fișe de reflecție, am observat astfel fiecare copil în parte.În
general am urmărit notarea gradului de implicare în activitățile inițiate, disponibilitatea în
anumite momente ale zilei sau săptămânii, am încercat să stabilesc capacitatea intelectuală cu
care se angajează în actul cunoașterii, efortul pe care -l depune Î, ritmul pro priu, interacțiunea cu
ceilalți colegi, dar si cu adulții. Consemnând datele în mod sistematic și în ordinea desfășurării
lor în caietul de observații, am realizat pentru fiecare preșcolar supus experimentului fișa de
observație psihopedagogică, fără de ca re întregul experiment nu ar mai fi avut sens. Am insistat
cu precădere asupra modului de participare la activitate, gradului de dezvoltare al atenției
voluntare, capacitatea de a depune efort intelectual, curiozitatea.
Prin intermediul jocuri lor didactice, am urmărit să dezvolt capacitățile intelectuale ale
copiilor,i – am depistat pe cei cu aptitudini și pe cei cu dificultăți în învăț area cunoștințelor
științifice.

43
II.1.2.2.Convorbirea
Una dintre cele mai utilizate metode la ca re am recurs în demersul cercetării efectuate a
fost convorbirea.Convorbirea este metoda care însoțește mare parte din restul metodelor de
cercetare, precum metoda testelor, observația, metoda bibliografică etc. Am discutat în
permanență cu copiii, am înce rcat să depistez dacă le place activitatea prropusă, ce anume le
place, ce îi atrage în mod deosebit, cum ar vrea să se desfășoare majoritatea activităților de
cunoașterea mediului.S -au purtat și discuții la nivelul întregii grupe de copii, frontal, discuț ii
colective. Convorbirile individuale le -am orientat cǎtre depistarea atitudinii copilului față de
cunoașterea mediului.Am făcut tot posibilul ca în aceste convorbiri să le trezesc copiilor
motivația învățării, necesitatea învățării cunoașterii mediului p entru a ne orienta mai ușor în
viață.
Prin convorbirile pe care le -am avut , ascultându -i cu interes sau adresându -le întrebări
strategic puse , am aflat dacă sun t curioși cu privire la ceea ce se întâmplă în jurul lor, dacă le
place să cercet eze, să exploreze, să experimenteze.Am încercat să pun întrebările în așa măsură,
încât copilul să nu se simtă amenințat în vreun fel, să -l orientez spre deschidere, spre sinceritate,
să privească în dascălul de lângă el ca pe omul deschis comunicării, car e dă aripi. .Copiii, în
general, sunt sinceri, ușor de provocat la discuții, unii având și un vocabular frumos., îți respe ctă
îndrumările, sunt mai ascultători la vârsta aceasta și de aceea am avut o deosebită plăcere de a
comunica cu ei.
Marel e avantajal metodei convor birii este că permite adunarea datelor colectate de la
copii într-un timp relativ scurt și fără a necesita materiale speciale.Folosind această metodă de
cercetare, am reușit să -i cunosc mai bine pe copii i din grupă, să -i iubesc ne condiționat , să
răspund cerințelor imediate ale vârstei lor, prin crearea unor situații și probleme vii, prin
abordarea unor teme în cadrul lecțiilor de cunoașterea mediului care să -i provoace, să le
stârnească interesul pentru această disciplină și spiri tul de responsabilitate pen tru mediu, pentru
semenii lor.
II.1.2.3.Metoda bibliografică
Metoda bibliografică am folosit -o în strânsă legătură cu metoda convorbirilor, datele
culese prin această metodă fiindu -mi necesare la întocmirea fișei psihopedagogice(anexa 1) a
fiecărui copil. Această metodă mi -a oferit o serie de informații privind evoluția psiho -fizică a
copilului, în strânsă legătură cu influența condițiilor și factorilor externi de dezvoltare. Datele
biografice le -am colectat în cur sul discuțiilor cu părinții, cu asistenta medical ă care a urmărit
evoluția lor .

44
II.1.2.4.Analiza produselor activității
Pentru a realiza o comparație între produsele activității aceluiași copil, în vederea
stabilirii progresului sau regresului școlar ș i a înregistrării trăsăturilor sale de personalitate, am
realizat o serie de portofolii . Portofoliul include rezultatele relevante obținute prin diverse
metode și tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observarea sistematică a
comportamentulu i , proiectul), precum și sarcini specifice fiecărei discipline. Analizând lucrările
și progresele copilului de la o etapă la alta, putem ameliora întreg sistemul educativ.
II.1.2.5.Metoda testelor
„Testul este un instrument constituit dintr -o probă elaborată în vederea înregistrării
prezenței (sau absenței) unui fenomen psihic, a unui comportament sau reacție la un stimul
dat. Pentru ca proba să răspundă cerințelor unui test trebuie standardizată și
etalonată”.(Roșca M, p.19)
„Etal onarea constă în elaborarea unei scări, considerată ca etalon, la care vor fi apoi
raportate rezultatele individuale și în funcție de care se va face măsurarea și evaluarea
acestora.” (Drăgan I, Nicola I, p.54)
Am aplicat teste docimologice pe ntru evaluarea nivelului de pregătire al preșcolarilor din
perspectiva capacității de receptare și prelucraea a informațiilor și de comunicare orală și a
nivelului de structurare și operare a capacității de gândire critică.
Testul docimologic e ste o alternativă de eficientizare a exami nării tradiționale. Testul
este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare. Prin
testare verificăm în ce măsură sunt satisfăcute obiectivele din învățământul preșcolar,
circumscrise obiectivelor educației. Testele docimologice presupun o muncă meticuloasă de
pregătire, iar secvențele procedurale sunt stricte. Ele permit standardizarea condițiilor de
examinare, a modalităților de notare, aducând un spor de obiectivitate. A ceste instrumente de
evaluare au următoarele caracteristici: conțin probe cu itemi ce permit determinarea gradului de
însușire a noțiunilor de către copii sau a nivelului de dezvoltare a unor capacități; sunt
instrumente evaluative care se aplică numai în cadrul obișnuit de desfășurare a activităților
didactice și nu în condiții de laborator. Elaborarea unui test docimologic constituie o activitate
dificilă și presupune parcurgerea mai multor etape:precizarea obiectivelor; documentarea
științifică; avansare a unor ipoteze; experimentarea testului; analiza statistică și ameliorarea
testului.

II.1.2.6. Metode statistice
Trăsăturile și însușirile psihice , cunoștințele asimilate și capacitățile formate nu pot fi
sesizate nemijlocit, ci doar indire ct prin obiectivarea lor în comportamente , pentru a putea fi

45
măsurate și exprimate cantitativ. Cele mai utilizate metode de măsurare în cercetarea pedagogică
sunt:
– numărarea – constă în consemnarea prezenței sau absenței unei particularități obiectivate în
comportament;
– clasificarea – constă în așezarea într -o anumită ordine , crescătoare sau descrescătoare, iar
locul ocupat de subiect în șir reprezintă rangul acestuia și îi corespunde un număr de ordine;
– compararea – constă în raportarea mărimii ce ur mează să fie măsurată, la mărimea teoretică sau
totală;
– măsurarea – constă în atribuirea unor indici numerici fenomenelor investigate.
Completarea tabelelor specifice acestei metode statistice se face la scurt timp după
observarea anumitor com portamente urmărite în cadrul cercetării și înregistrarea performanțelor
după operațiile de măsurare .
Se pot întocmi tabele analitice u nde sunt consemnate rezultatele individuale ale subiecților
investigați, în ordine alfabetică, iar în dreptul l or , rezultatul măsurării , exprimat în cifre și tabele
sintetice realizându -se o grupare a datelor măsurate, făcându -se abstracție de numele subiecților.
Reprezentările grafice, la care pe ordonată se notează frecvența în cifre absolute sau
procente, de jos în sus, iar pe abcisă, intervalele de măsurare, în ordine crescătoare, de la
stânga la dreapta. Reprezentările grafice prezintă sintetic rezultatele globale ale cercetării.
Statistica matematică oferă posibilitatea de a sintet iza rezultatele și de a le exprima cu
ajutorul unui număr, ajungându -se la calcularea unor indici statistici. În studiul de față am aplicat
metodele statistico – matematice în etapa constatativă și în cea evaluativă, pentru a prelucra,
interpreta , aprecia șî compara rezultatele obținute de copii în urma probelor aplicate.
În concluzie, putem spune că toate metodele de cercetare sunt valoroase, fiecare
contribuind în mod specific la cunoașterea, evaluarea și ameliorarea proceselor abordate.
Lucrarea de față este rodul unei cercetări pedagogice de tip constatativ -ameliorativ, și
s-a desfășurat în trei etape, fiecare cu obiective specifice .

II.1.3. Descrierea grupei de prescolari si a variabilelor
Experimentul s -a rea lizat pe un grup experimental format din 19 preșcolari din grupa
mare „Floricelele” și pe un grup de control format din 20 de copii de la grădinița „Piticot”
Hunedoara, în semestrul II al anului școlar 2016 -2017.
Toți preșcolarii cuprinși în ex periment , atât cei din grupul experimental, cât și cei din
grupul de control, prezintă o dezvoltare psiho -fizică normală, corespunzătoare vârstei.Mai
jos(fig. 1) voi prezenta tabelele cu cele 2 grupe, cea experimentală și cea de control (fig.2) și
câteva d ate despre familiile preșcolarilor.

46
GRUPA FLORICELELOR
GRUPA MARE
TABEL NOM INAL CU COPIII ÎNSCRIȘI AN ȘCOLAR 2016 -2017
STRUCTURĂ PITICOT -HUNEDOARA
PROF. GOIA LIVIA -CAMELIA
Nr
ctr Nume și prenume copil
1. BUJOR RAZVAN OCTAVIAN
2. CAZAN CEZAR FLAVIUS
3. CHICIREANU RAUL
4. COCOS MIHAI ALEXANDRU
5. COSARCARI LUCA RAFFAELE
6. DAMIAN LUCA
7. DOBRUTCHI ALEXANDRA
8. DONICI ȘTEFANIA IZABELA
9. ELEKES MIHAI VALENTIN
10. HERA BUTTA LEO DAMIAN
11. IORDĂCHESCU FLORIN ALEXANDRU
12. LUNGU ALEXANDRA
13. LUPU BOGDAN LIVIU
14. NICA BIANCA -IOANA
15. PANA IULIA MARIA
16. PINTER NICHOLAS ADRIAN
17. RĂDULIN PATRICIA -DARIANA
18. SASZ ALEXANDRU ȘTEFAN
19. SASU DAVID NARCIS

NIVEL PREGATIRE
PARINTI TIP FAMILIE ATMOSFERA SI
CLIMAT FAMILIE NUMAR COPII
IN FAMILIE DEZVOLTARE
FIZICA SI STARE
DE SANATATE
STUDII
SUP. STUDII
MEDII BIPARENTALA MONOPARENTALA ARMONIE TENSIUNE 1 2 3 BUNA SENSIBIL
3 16 13 6 17 2 10 7 2 19
Fig.1 Tabel date grup experimental

47
GRUPA IEPURAȘILOR
GRUPA MARE
TABEL NOMINA L CU COPIII ÎNSCRIȘI AN ȘCOLAR 2016 -2017
STRUCTURĂ PITICOT -HUNEDOARA
PROF. NISTOR LAVINIA
Nr.
crt. Nume si prenume copil
1. ALBU IOANA ARIANA
2. AILOAIE FLORIN MAXIMILIAN
3. BOLDUȘ RAUL ANDREI
4. GALAMBOȘ ANDREI
5. GĂMAN ERIC -MARIO
6. HUȚANU BIANCA -MARIA
7. JUNCU DARIA
8. MATESCU LUCA -EDUARD
9. MIREA DENIS -ALEXANDRU
10. NUȚU STANCIU MAIA CRISTINA
11. OEGAR VANESA -FLORINA
12. ORBAN EDUARD
13. PANĂ MATEI NICOLAE
14. RĂDOS PAULA MIHAELA
15. ROATIȘ CRISTIAN -ANDREI
16. STANCA SORINA CARMEN
17. STOIAN RAREȘ MIHAI
18. TODORUȚ ALEXIA -GEORGIANA
19. VUCOVAN GEORGIANA
20 VLASA ANDREI -CRISTIAN

NIVEL PREGATIRE
PARINTI TIP FAMILIE ATMOSFERA SI
CLIMAT FAMILIE NUMAR
COPII IN
FAMILIE DEZVOLTARE
FIZICA SI STARE
DE SANATATE
STUDII
SUP. STUDII
MEDII BIPARENTALA MONOPARENTALA ARMONIE TENSIUNE 1 2 3 BUNA SENSIBIL
3 16 15 5 18 2 11 7 2 20
Fig.2 Tabel date grup de control
Variabile independente:
-starea de sanatate din ziua testelor;
– metodele interactive de grup utilizate în cadrul experimentului;
Variabile dependente:
-dezvoltarea vorb irii la preșcolarii de nivel II.
II.2.Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cercetării
Experimentul este o metodă ce presupune crearea unei situații noi, prin modificări în

48
desfășurarea acțiunii educaționale care se implementa de obicei . Intervenția cercetătorului s e
întemeiază pe presupunerea că inovația va conduce la obținerea unui randament mai bun în urma
desfășurării acțiunii respective.
În desfășurarea experimentului se parcurg trei etape:
1. etapa inițială, în care sunt studiate condițiile în ca re se va desfășura , se stabilește inovația ce
se va introduce și se precizează strategia aplicării ei;
2. etapa experimentală, ce constă în desfășurarea propriu – zisă a experimentului;
3. etapa de evaluare, finală, în care se înregistrează și măsoară rezu ltatele experimentului. Pe
baza lor se stabilesc diferențele între datele constatate în finalul experimentului.
Experimentul se poate desfășura sub două forme: natural sau în condiții de
laborator. În acest studiu am folosit experimentul natural, în condiții normale de activitate.

II.2.1. Etapa inițială
Etapa inițială/ constatativă reprezintă faza prealabilă intervenției factorului experimental,
când se realizează testarea inițială, evaluarea predictivă ce vizează cunoașterea n ivelului de
realizare a obiectivelor studiului din etapa anterioară experimentului. Sunt înregistrate date
referitoare la variabilele implicate înaintea experimentării și se stabilește strategia desfășurării
experimentului.
Această etapă s -a desfășurat in săptămâna 13 -17 februarie 2017, când ambelor grupe de
preșcolari s -a aplicat același test pentru evaluarea nivelului de pregătire din perspectiva
cunoștințelor pe care le dețin preșcolarii la domeniul cunoașterea mediului(anexa 2).
Testul de evaluare a cunoștințelor copiilor din cele două grupuri a constat în desfășurarea
jocului didactic”Cine are un cartonaș potrivit?”.Obiectivele activității au fost: denumirea
fenomenelor meteo specifice toamnei și iernii, cunoașterea îmbrăcăminț ii specifice celor două
anotimpuri, precum și sortaraea și așezarea corespunzătoare a jetoanelor la imaginea
potrivită.Ambelor grupe s -a aplicat aceași fișă de evaluare , cu aceiași itemi.Rezultatele le -am
consemnat în urmatorul tabel (fig.3) .
Nota: Compor tament atins -A
Comportament in dezvoltare -D
Comportament ce necesita sprijin -S

49

Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare cunostinte
A D S
1 BUJOR RAZVAN OCTAVIAN D
2 CAZAN CEZAR FLAVIUS A
3 CHICIREANU RAUL S
4 COCOS MIHAI ALEXANDRU D
5 COSARCARI LUCA RAFFAELE D
6 DAMIAN LUCA A
7 DOBRUTCHI ALEXANDRA S
8 DONICI ȘTEFANIA IZABELA A
9 ELEKES MIHAI VALENTIN D
10 HERA BUTTA LEO DAMIAN S
11 IORDĂCHESCU FLORIN ALEXANDRU A
12 LUNGU ALEXANDRA S
13 LUPU BOGDAN LIVIU D
14 NICA BIANCA -IOANA D
15 PANA IULIA MARIA D
16 PINTER NICHOLAS ADRIAN D
17 RĂDULIN PATRICIA -DARIANA
18 SASZ ALEXANDRU ȘTEFAN D
19 SASU DAVID NARCIS D

Tabel rezultate grup experimental

Fig.3 Prezentarea analitică a evaluării inițiale la grupul experimental

024681012
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN

50

Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare initiala
A D S
1 ALBU IOANA ARIANA A
2 AILOAIE FLORIN MAXIMILIAN D
3 BOLDUȘ RAUL ANDREI A
4 GALAMBOȘ ANDREI D
5 GĂMAN ERIC -MARIO S
6 HUȚANU BIANCA -MARIA D
7 JUNCU DARIA D
8 MATESCU LUCA -EDUARD D
9 MIREA DENIS -ALEXANDRU A
10 NUȚU STANCIU MAIA CRISTINA A
11 OEGAR VANESA -FLORINA D
12 ORBAN EDUARD A
13 PANĂ MATEI NICOLAE D
14 RĂDOS PAULA MIHAELA S
15 ROATIȘ CRISTIAN -ANDREI D
16 STANCA SORINA CARMEN D
17 STOIAN RAREȘ MIHAI S
18 TODORUȚ ALEXIA -GEORGIANA A
19 VUCOVAN GEORGIANA D
20 VLASA ANDREI -CRISTIAN D
Tabel rezultate grup de control

Fig.4 Prezentarea analitică a evaluării inițiale la grupul de control
Datele colectate în urma aplicării testării inițiale, de la care se constată nivelul de la care
pornește fiecare grup, denotă că grupa de control a obținut rezultate puțin mai bune, dar
diferențele nu sunt majore.Așadar cercetarea va porni de la rezultate relativ asemănătoare, dacă
ținem cont și de variabilele amintite mai sus.
02468101214
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN

51
Voi prezenta mai jos analiza comparativă a rezultatelor (fig,5) celor două grupuri.

Notă:
Grup experimental Grup de control

Fig. 5 Comparatie rezultate cele doua grupe
Din datele furnizate de etapa inițială, rezultă că posibilitățile de dezvoltare psihică
sunt promițătoare pentru ambele grupuri de copii, că pe baza probelor de verificare aplicate
copiilor aflați la începutul preșcolarității, se pot elabora strategii didactice adecvate de stimulare
a proceselor de cunoaștere, de dezvoltare a gândirii și limbajului, de cultivare a afectivității, a
conduitei voluntare, a motivației adecvate v ârstei, deci a întregii personalități, aflate în cea mai
dinamică și productivă perioadă formativă – vârsta marilor achiziții.
Analizând rezultatele testării inițiale, am constatat că pregătirea preșcolarilor din
grupul experimental de a învăța prin intermediul metodelor și tehnicilor interactive este
favorabilă.

II.2.2.Etapa experimentală
Această etapă constă în desfășurarea propriu -zisă a experimentului și a avut loc pe tot
parcursul semestrului II, urmărind ca în grupa experi mentală să se predea cunoștințele prin
metode active, în timp ce în grupa de control se predă clasic, cu metode tradiționale( conversația,
explicatța, observația,exercițiul).
Experimentul efectuat a urmărit achizițiile în planul comportamente lor cognitiv și social
realizate la diferite tipuri de activități ce au inclus strategii didactice bazate pe metode și tehnici
interactive.Mai precis experimental s -a desfășurat pe toată durata semestrului II, timp în care în
cadrul activităților de cunoa șterea mediului , am utilizat cu preponderență metode active în
predarea noilor conținuturi, în timp ce la grupa de control s -au predate noile conținuturi cu
ajutorul metodelor clasice.
024681012
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN

52
Voi prezenta în continuare metodele si tehnicile utilizat e în activitățile cu preșcolarii din
grupul experimental în cadrul activităților de cunoașterea mediului, activități care s -au desfășurat
pe perioada a șapte săptămâni.
În prima săptămaâa a experimentului , în cadrul temei “Lumea în care tră iesc-
Universul”, la activitatea de cunoașterea mediului am folosit mai multe metode active: cubul,
explozia stelară și brainstorming . (anexa 3)
Forma de realizare :lectură după imagini
Tema activitatii :Sistemul solar
Tipul activitatii :consolidare de cunoștințe
Scopul activitatii: Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor referitoare la univers,
corpuri cerești,vehicule cosmice;exersarea capacităților de observare, analiza, sinteza,
generalizarea;stimularea creativității prin formularea unor întrebări de tipul:ce?,cine?,unde?,
când?,de ce?,pe baza conținutului imaginii.
Obiective operaționale:
Cognitiv informaționale
– să privească cu atenție imaginea pregătită;
-să alcătuiască cât mai multe întrebări pe baza conținutului imaginii, folosind pronumele
interogative:”CE?”,”CINE?”,”CÂND?”,”UNDE?”,”DE CE?”;
-să identifice elemente specifice sistemului solar:soare,planete,orbite,sateliți.
Psiho -motorii
-să mânuiască materialul în mod organizat;
Afectiv -emoți onale
-să se organizeze pe grupuri și să colaboreze între ei;
-să manifeste spirit de echipă;
-să recepteze afectiv tema propusă;
-să exprime unele sentimente de bucurie, satisfacție, mulțumire în legatură cu activitatea
desfășurată.
Strategii didactice
Metode și procedee: conversația, explicația descrierea, dialogul, brainstorming, enumerarea,
analiza,metoda cubului, explozia stelară.
Mijloace didactice: 1 stea mare, 5 stele mici, tablou ce reprezintă sistemul solar, cub, cinci săgeți
de culoare roșie.
Durata: 35-40 MINUTE
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008

53
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena F ulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Evenimentul
didactic
Conținutul științific
Strategia
didactică
Evaluare

Moment
organizatoric
Pregatirea materialului didactic necesar
desfășurarii activității.
Captarea
atenției Voi prezenta câteva cărți aduse de
copii,despre univers.
Reactualizarea
cunoștințelor Voi purta o scurtă discuție despre univers.
-La ce vă gândiți când auziți ,,univers”?
Desigur că vor apărea și multe întrebări.Voi
concluziona: Universul este constituit din tot
ce există oriunde în spațiu și în timp.
Universul cuprinde Pămân tul cu tot ce se află
pe el, tot ceea ce este în Sistemul solar, toate
stelele între care și Soarele. Conversația
Brainstorming
Proba orala:
Recunoasterea
elementelor
specifice Uni –
versului.
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Voi anunța copiii că vom desfășura o
activitate interesantă folosind materialele
pregătite (o planșă mare ce cuprinde Sistemul
solar).Voi deschide cutia,, fermecată” în care
se află bagheta magică, necesară pentru
formarea grupelor de lucru și explic copiilor
regulile jocului. Va răspunde doar copilul
atins cu bagheta de către doamna educatoare.

Conversatia

Dirijarea
învățării Se organizează colectivul de preșcolari sub
formă de semicerc,iar în mijlocul lor se
aranjează steluțele.În mijloc este așezată o
steluță mare,iar peste ea se așează o imagine Explicația

Proba orala.
Descrierea
materialului
pregătit

54
mare ce reprezintă Sistemul solar .Celălalte 5
steluțe mici se așează în jurul s teluței
mari,atenționând copiii că pe fiecare steluță
este scrisă câte o întrebare,cu culori
diferite.Întrebările folosite sunt: CE?, CINE?
,UNDE,CÂND?,DE CE?
Astfel,copiii vor reține că întrebarea
„CE?”este scrisă cu roșu, „CINE?” cu
culoarea verde, „CÂND ”cu culoarea roz,
„UNDE?”cu culoarea albastră și „DE CE?”
cu culoarea portocalie.Voi atinge cu bagheta
magică 5 copii,care la rândul lor,își aleg
fiecare câte o steluță cu o întrebare.Pe
rând,educatoarea le citește întrebarea de pe
steluță și le explică mo dul de lucru.
Fiecare echip ă trebuie sa gas easca cat mai
multe intrebări referitoare la imaginea
prezentată,folosind întrebarea de pe steluța
aleasă.

Conversația

Obținerea
performanței Toți copiii privesc cu interes tabloul cu
Sistemul solar și formulează,în grup, cât
mai multe intrebări legate de imagine.
Pentru a obține cât mai multe conexiuni
între întrebările descoperite.se stabilește
ordinea adresării întrebărilor (CE, CINE,
UNDE, CÂND, DE CE).Pe rând, fiecare
grup vine lângă imagine și adresează
întrebările celorlalte grupuri, aceștia
răspund, și astfel se stimulează activitatea
grupelor.
CE ?
-Ce vedeți in acest tablou?
-Ce formă au planetele?
-Ce este sistemul solar?

Problematizare

Explozia stelară

Proba orală
Realizarea
sarcinilor de
lucru.

55
-Ce este soarele?
CINE?
-Cine se învaâte in jurul soarelui?
-Cine dă lumina și caldura?
-Cine face parte din Sistemul solar?
CÂND?
-Când este zi/noapte?
-Când este primavera/vara..?
UNDE?
-Unde se află planeta Mercur?
-Unde omul a reușit să pună piciorul”?
-Unde se află planeta Pluto?
DE CE ?
-De ce planeta Pământ se numește și Planeta
Albastră?
-De ce este posibilă viața pe pământ?
-De ce alternează zi/noapte?
-De ce alternează anotimpurile?

Dialogul

Evaluarea
activității Mă voi folosi de cubul Sistemului solar
pentru a evalua activitatatea. Fiecare față a
cubului va avea câte o sarcină,astfel:
1) Descrie Sistemul solar
2)Compară planeta Pământ cu planeta
Mercur.
3) Asociază cuvântul soare cu alte cuvinte
ce sugerează caldura, lumina.
4)Analizează mișcaăile de rotatțe ale
pământului.
5) Aplică informațiile dobândite despre
univers pentru a explica alternanța
anotimpurilor.
6) Argumentează :”Doar pe planeta
Pământ este posibilă viața”
Conversația
Metoda cubului

Probă orală
Formulează
propoziții
corecte din
punct
grammatical și
rezolvă
sarcina
primită.
Încheierea Copiii vor da un titlu tabloului pe care l -au Aprecieri

56
În a doua săptămâna “Zvon de primăvară -Mărțișorul” metoda activă pe care am utilizat -o
a fost metoda pălăriilor gânditoare.
Tema activității: ”Legenda Mărțișorului”
Forma de realizare: Povestea educatoarei
Scopul: Consolidarea cunoștințelor referitoare la legendele specifice poporului nostru;
dezvoltarea unor comportamente emoționale, de compasiune , de bunatate , de ajutor de prietenie
necesare în stabilirea unor relații de grup bazate pe prietenie, armonie, toler anță.
Obiective operaționale :
Cognitiv -informative
-să urmărească expunerea textului concomitent cu prezentarea conținutului ilustrativ al poveștii;
-să utilizeze cuvintele noi în cadrul activităților de învățare prin formulare de propoziții;
-să se exprime coerent, corect din punct de vedere gramatical răspunzând adecvat la întrebări;
-să analizeze comportamentul personajelor și să scoata în evidență calitățile pozitive ale acestora
Psiho -motorii:
-să așeze planșele pe panou respectând ordinea cron ologică a poveștii (ideile principale);
Afective:
-să transmită emoții legate de conținutul textului audiat;
-să participe cu interes la activitate;
-să colaboreze cu ceilalți colegi în timpul activității.
Metode si procedee: conversația, explicația, expun erea, problematizarea, studiul de
caz,braistormingul, metoda pălăriilor gânditoare;
Resurse materiale: planșe cu imagini ilustrative din poveste,pălării colorate
Forma de organizare : frontal, individual.
Durata: 30-35 min.
Bibliografie:
• ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002 activității studiat.Se amintește titlul jocului cu cântec
învățat la activitatea de educatțe mu –
zicală.Copiii vor fi recompensati . Conversația verbale.

57
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Eveniment
Didactic Activitatea educatoarei Strategii didactice Evaluare
Metode Forme
Moment
organizatoric
Aerisirea sălii de grupă, aranjarea
mobilierului și asigurarea unei
atmosfere propice pentru buna
desfășurare a activității.
Introducerea copiilor în sala de grupă Conversația Frontal Observarea
comportamen
tului copiilor
Captarea
atenției
Voi prezenta copiilor o scrisoare și un
colet de la Zâna Primăverii prin care ii
roagă să o ajute la confecționarea unor
mărțișoare, însă înainte ar vrea să afle
de ce se dăruiesc mărțișoare.
Conversația

Frontal Observarea
comportament
ului copiilor

Reactualizarea
cunoștințelor Înainte de a începe povestea să -mi
spuneți ce este o legendă și ce alte
legende mai cunoașteți voi. Conversația
Problematiza
rea
Frontal Observarea
comportamen
telor
Anunțarea
temei și a
obiectivelor
Am să vă spun acum povestea
”Legenda Mărțișorului”
Voi trebuie sa urmăriți cu atenție
povestea pentru a putea s -o povestiți
și voi altor copii și de ce nu fraților și
părinților voștri
Am să vă spun eu povestea după care
voi o
s-o povestiți cu ajutorul imaginilor și
după aceea o să încercăm să fim și no i
scriitori,
să-i facem un alt final poveștii.

Conversația

Frontal
Observarea
comportament
ului copiilor
Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățării Expun conținutul clar, rar, expresiv,
cu accent pe cuvintele care transmit
mesaje receptive astfel încât atenția
copiilor să rămână captată, urmărind
planul de idei; Expunerea

Observarea
comportament
ului copiilor

58
1. Odată soarele cobora într -un sat, la
horă, luând chipul unui fecior. Un
zmeu l -a pândit și l -a răpit dintre
oameni, închizandu -l într -o temniță.
Lumea se întristase. Pă sările nu mai
cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar
copiii nu mai râdeau. Nimeni nu
îndraznea să -l înfrunte pe zmeu. Dar
într-o zi, un tânăr voinic s -a hotărât să
plece să salveze soarele. Mulți dintre
pământeni l -au condus si i -au dat din
puterile lor ca să-l ajute să -l biruie pe
zmeu si să elibereze soarele. Drumul
lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna
si iarna. A găsit castelul zmeului si au
început lupta.. S -au înfruntat zile
întregi până când zmeul a fost
doborât. Slăbit de puteri și rănit,
tânărul eliberă Soarele. Acesta se
ridică pe cer înveselind și bucurând
lumea. A reânviat natura, oamenii s -au
bucurat, dar viteazul n -a ajuns să vadă
primăvara. Sangele cald din răni i s -a
scurs in zapadă. Pe când acesta se
topea, răsăreau flori albe, ghioceii,
vestitorii primăverii. Până și ultima
picătură de sânge se scurse în zăpada
imaculată. Muri. De atunci tinerii
împletesc doi ciucurași: unul alb si
unul rosu. Ei le oferă fetelor pe care le
iubesc sau celor apropiați. Roșul
înseamnă dragoste pentru tot ce este
frumos, amintind de culoarea sângelui
voinicului. Albul simbolizează

Expunerea

Braistorming

frontal

individ
ual

Observarea
comportament
ului copiilor
Analiza
răspunsurilor

59
sănătatea și puritatea ghiocelului,
prima floare a primăverii. ,,
Pe parcursul expunerii poveștii explic
semnificația cuvintelor necunoscute
Pentru a contribui la mărirea
expresivit ății povestirii, la perceperea
afectivă și conștientă a textului, a
cuvintelor și expresiilor necunoscute
voi folosi o mimică și gesturi
adecvate.
De asemenea vocea și tonul prin care
voi sublinia unele stări expuse va
varia în funcție conținutul povestiri i în
vederea înțelegerii mesajului pe care
vrea să -l transmită aceasta.
Le voi prezenta copiilor un set de
planșe reprezentând momentele
principale ale poveștii pe care copiii le
vor așeza pe Flipchart în ordinea
cronologică a desfășurării
evenimentelor.
Copiii vor reproduce momentele
principale ale povestirii folosind un
limbaj adecvat, corect din punct de
vedere gramatical.
La fiecare imagine voi adresa copiilor
întrebări legate de imaginile
prezentate.

Expunerea

Asigurarea
feed-back –
ului Analiza conținutului sub aspect
educativ -formativ o realizez prin
antrenarea copiilor într -o dezbatere,
abordând subiectul din mai multe
perspective, respectând cerințele
pălăriilor:
Conversația

Demonstrația

Observarea

60
Copiii sunt grupați în șase echipe,în
funcție de culoarea pălăriei alese.
Fiecare echipă analizează, prin
colaborare compor tamentul și își
prezintă punctul de vedere, dar orice
copil poate să aibă și păreri personale,
pentru aceasta anunță pălăria sub care
o face (schimbă pălăria)
Astfel:
Pălăria albă – INFORMEAZĂ!
obiectiv, este neutră, oferind
informații exacte (ca un cal culator),
prin urmare enumeră momentele
principale din poveste. „Despre cine
este vorba în poveste ?, Unde se
întâmplă acțiunea? Ce am aflat din
textul lecturat?”
Pălăria roșie – SPUNE CE SIMTE!
face aprecieri dintr -o perspectivă
emoțională, expimându -și preferințele,
fără a le justifica (exprimă emoțiile,
sentimentele față de personajele
întâlnite)
Copiii aprobă sau dezaprobă
comportamentele puse în discuție, fără
a da explicații.
Pălăria galbenă – OPTIMIȘTII
manifestă o gândire pozitivă, oferind
sugestii, propuneri concrete, clare
Copiii se consultă, dau soluții
pozitive, constructive
Pălăria neagră – PESIMIȘTII
exprimă prudență, avertisment, grijă,
identifică greșelile în aprecierile

Metoda
„Pălăriilor
gânditoare”

Conversația

Metoda
„Pălăriilor
gânditoare”

Grup

comportament
ului
Analiza
răspunsurilor

Observarea
comportament
ului
Analiza
răspunsurilor

Observarea
comportament
ului
Analiza
răspunsurilor

61
celorlalț i, oferind o interpretare
sumbră, pesimistă a evenimentelor.
Pălăria verde – CREATORII
produce
idei noi, creative, caută alternative
pentru interpretările altor p ălării,
propunând variate modalități de
soluționare a conflictului narativ.
Pălăria albastră – ( clarifică)
DIRIJORII – oferă soluția corectă în
cazul când există mai multe
alternative, sintetizează cele spuse,
rezolvă conflictele, iau decizia finală ,
antrenați și stimulați atent.

Braistorming
Evaluare

Incheierea
activitatii

O voi face folosind procedeul tablouri
înghetate. Respectând ideile principale
si acțiunea copii vor fi împarțiti tot în
atâtea grupuri câte idei sunt și vor
imita diferite miscari trebuind sa
ramana în pozitie nemiscata pana la
finalul povestii)tablouri inghetate)
Se fac aprecieri asupra modului de
participare a copiilor la activitate.
Se vor împărți stim ulente copiilor. Explicația,
Demonstrația
,
Exercițiul
Jocul

Grup

Indivi
dual

Frontal
Observarea
comportament
ului copiilor
Aprecieri
asupra
comportament
ului copiilor
Acordare de
stimulente

În a treia săptămâna de experiment , în cadrul proiectului tematic “Alaiul primăverii”, la
cunoașterea mediului am realizat jocul didactic „Primăvară mult dorită, fii la noi binevenită!”,
utilizând mai multe metode de activizare: cubul , cvin tetul, ciorchinele;
Tema activității: „Primăvară mult dorită, fii la noi binevenită!”
DS- „Coșulețul primăverii” – joc didactic
DOS – „În lumea minunată a primăverii” – colaj, asamblare, lipire, îndoire
Scopul activității: Sistematizarea cunoștințelor copiil or despre anotimpul primăvara soluționând
o sarcină (problemă) dată prin întrepătrunderea activității desfășurată individual cu cea

62
desfășurată în pereche și în grup; Valorificarea deprinderilor de lucru însușite în realizarea unei
lucrări practice inspira te din natura si viața cotidiană utilizând metoda ciorchinelui.
Obiective operaționale:
Cognitiv -informationale
– să descrie (compare, analizeze, asocieze, argumenteze, aplice) caracteristicile anotimpului
primăvara (flori, insecte, legume, păsări călătoare) folosind metoda „cubul”;
– să construiască piramida după îndrumările verbale formulate;
– să sintetizeze pe baza ghicitorilor cunoștințele despre anotimpul primăvara;
– să realizeze o poezie scurtă despre primăvară folosind metoda „cvintetului”;
Psiho -motorii:
– să realizeze lucrări cu aspecte din anotimpul primăvara folosind deprin deri și tehnici de lucru
învățate (lipire, rupere, mototolire, confecționare, tăiere, asamblare) prin metoda „ciorchinele”;
– să folosească în mod corespunzător materialele puse la dispoziție;
Afective:
– să realizeze lucrări originale, manifestând creat ivitate în alegerea modelului și a materialelor
de lucru.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, cubul, piramida,
problematizarea, ciorchinele, cvintetul, jocul, munca independentă.
Resurse materiale: coșulețul cu surprize, jetoane (flori de primăvară, insecte, păsări, legume),
plicuri cu întrebări, , ecusoane, buline, baghetă, cubul, pătrate pentru piramidă, cercuri pentru
ciorchine, săgeți, polistiren, coșulețe cu materiale pentru activitatea practic ă (aracet, hârtie
colorată, sârmă colorată, carton, hârtie creponată, carioca, prosoape umede).
Elemente de joc : surpriza, întrecerea, mânuirea materialelor, aruncarea cubului, aplauze,
ghicitoarea, urmărirea scorului.
Reguli de joc: recunoașterea imagini lor de pe cub și rezolvarea sarcinilor formulate de
educatoare.
Sarcina didactică: exersarea achizițiilor dobândite în domeniile Știință și Om și societate.
Forme de organizare: în grupuri mici, frontal, individual.
Durata: 60 minute
Bibliografie:
• ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200

63
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007

Etapele activității Conținut științific Strategi i didactice
Metode Mijloace Evaluare
Captarea atenției Scrisoarea de la rândunică și Zâna
Primăvară trezesc interesul copiilor
pentru activitate. Brainstorming
Conversația
examinatoare
Observația Scrisoare
Zâna
Primăvara Proba
orală

Enunțarea
scopului și
obiectivelor Se prezintă tema și obiectivele
operaționale la nivelul de
înțelegere al copiilor. expunerea
Prezentare
conținut și
reactualizarea
cunoștințe
lor

Se explică copiilor jocul, după care
se desfășoară un joc de probă.
Desfășurarea propriu – zisă a
jocului
Prin intermediul metodei „cubul”
preșcolarii vor rezolva sarcinile
cerute de imaginile de pe fețele
cubului
Descrie – munci de primăvară în
livadă;
Compară – barza cu rândunica;
Asociază – fluturașul cu alte
insecte;
Analizează – factorii de mediu
care ajută planta să crească;
Aplică – alcătuiește floarea din
părțile componente;
Argumentează – că în imagine
este primăv ară.
Tranziție: Jocul muzical „Zum, Explicația

cubul

conversația

exercițiul

exercițiul

Explicația Cubul,

coșulețul
Primăverii
(jetoane ce
reprezintă
flori,
insecte,
păsări,
legume)

Proba
orală
Precizarea
materialel
or
Cu care
vor
desfășura
jocul
Conversați
a de
verificare,

Proba:
„Descrie,
compară,
asociază,
analizează,
aplică,

64

zum, zum!”.
La cuvintele: „hai la stup, la
stup, la stup” copiii vor „zbura”
spre cei trei stupi (măsuțele cu
materiale) pentru a desfășura
activitatea DOS.
După intuirea materialelor, copiii
își vor alege „stupul” în funcție de
preferințe.
Se explică sumar tehnicile de
lucru.
Fiecare copil va realiza lucrarea în
funcție de materialele pe care le
are.
Se va pune accent pe aspectul
estetic al lucrărilor.
Se controlează munca copiilor și se
dau îndrumări de la caz la caz.
Tranziție: În momentul în care au
finalizat lucrările, copiii vor merge
în pași „de albinuțe și
fluturași”pentru a completa
piramida.
Complicarea jocului
Sintetizarea principalelor idei cu
privire la anotimpul primăvara se
va realiza prin completarea cel or 5
trepte ale piramidei, cu jetoane
specifice întrebărilor – ghicitori
formulate:
1. „Sunt o zână bucuroasă/ Că aduc
vreme frumoasă
Din ținutul îndepărtat/ păsărele am
chemat

exercițiul

munca
independentă

Exercițiul

Exercițiul

Piramida

Plicuri,
flori,
vaze

Hârtie
colorată,
foarfece,
aracet,
cartoane,
sârmă,
hârtie
creponată,
pensoane,
carioca,

Pătrate
pentru
piramidă,
Materialel
e realizate
de copii argumente
ază….”

Observare
a
sistematic
ă a
comporta
mentului

Capacitate
a de a face
analize,
sinteze,
comparați i
,
abstractiză
ri și
generaliză
ri

Probă
practică
Capacitate
a de a
raporta
numărul la
cantitate

Capacitate

65

Obținerea
performan
ței

Evaluare
Am adus pe strat legume/ Toate
pline de vitamine
Prin livezi și prin câmpii/ aduc
insecte mii și mii
Florile frumos colorate/ Ne îmbie
cu parfumuri toate”
2. „ Două păsări călătoare/ Una
mică, alta mare/ Care vin din
depărtare?”
3. „Din ele prepar salate/ că -mi dau
multă sănătate.
4. „Zumzet mare, veselie/ Se aude
în câmpie”
5. Și pe câmp și în grădină/ Aduc
culoare și lumină”
Se stabilește echipa câștigătoare
prin numărarea bulinelor.

Se continuă jocul prin completarea
de către fiecare copil a
„ciorchinelui”. Se cere copiilor să
dea un titlu lucrării: „Î n lumea
minunată a primăverii”.
Se cere copiilor să creeze cinci
versuri, respectând cinci reguli,
pentru a sintetiza cunoștințele
dobândite. (metoda cvintet)
Se va purta un dialog prin care se
apelează la spiritul critic și
autocritic al copiilor în aprecierea
rezultatelor și a participării lor la
întreaga activitate.
Se fac aprecieri verbale individuale
și generale asupra desfășurării problematizare

Ciorchinele

conversația
evaluativă,
cvintetul

conversația,

cercuri
pentru
metoda
„ciorchine
le”,
materiale
realizate
de copii în
cadrul
proiectului
tematic a de a
sintetiza

Probă
practică:
realizarea
ciorchinel
ui
Evaluare
practic –
acțională
Realizarea
ciorchinel
ui

66
activității.
În a patra săptămâna de experiment, in cadrul temei săptămânale”Băiatul și fata
pregătesc salata”, am desfășurat activitatea de observare”Parfum de primăvară”, în care am
observat legumele de primăvară cu metoda învaățării prin descoperire ș i schimbă
perechea. (anexa 4)
Tema : „Parfum de primăvară”
Tipul de activitate: Transmitere de cunoștințe
Forma de realizare Observare
Scop: Formarea deprinderii de a numi părțile unei plante; activizarea vocabularului cu cuvinte
noi (bulb, tubulară); cultivarea perseverenței și a independenței în acțiune.
Obiective operationale:
Cognitiv -informaționale
-să denumească părțile componente ale pl antei și să specifice forma, culoarea și modul de
folosire;
-să cunoască elemente componente ale legumelor prin antrenarea tuturor organelor de simț;
Psiho -motorii
-să prepare o salată din legumele timpurii (ceapa, usturoiul, ridichea, salata verde)
-să rezolve corect fișa de muncă independentă;
Afective
-sa participe cu interes la activitate;
Strategia didactică
Metode și procedee: conversația , explicația, învățarea prin descoperire, observația, schimbă
perechea.
Mijloace didactice: coș cu legume de pr imăvară (ceapă verde, usturoi, ridiche, salată), fișe de
colorat, legume din plastilină model (artă), creioane colorate, carioci, plastilină, bol, farfurioare,
tacâmuri de unică folosință (joc de rol).
Bibliografie: ,, Curriculum pentru învățământul preșcol ar”-M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Durata: 15 -30 min.

67
Eveniment
didactic Conțin ut științific Strategii
didactice Evaluare

Moment organizatoric

Se asigură climatul adecvat :
Se pregătesc materialele necesare pentru
activitate.
Se pregătește grupa pentru activitate.

Captarea și orientarea
atenției
La sosirea copiilor în grupă, li se prezintă
coșul sub formă de surpriză. Copiii
descoperă si denumesc legumele din coș
(ceapă verde, usturoi, salată, ridiche).

conversația

predictivă

Anunțarea temei și a
obiectivelor

Dirijarea învățării

Obținerea performanței

„Primăvara aduce odată cu razele călduțe
de soare și legume pline de vitamine de
care trebuie să profităm din plin.
Ridichile, usturoiul, salata verde și ceapa
verde sunt câteva dintre acestea.”
Propunatorul le citește poezia „Hora
legumelor”
Copiii sunt asezati pe scăunele în două
cercuri concentrice, formând astfel
perechi.Copiii din cercul exterior primesc
câte o legumă pe care o analizează
împreună cu perechea.La sunetul unui
clopoțel, copiii din cercul exterior se vor
deplasa spre dreapta formând o nouă
pereche.Astfel se face analiza legumelor
din mai multe puncte de vedere.Când
primul copil ajunge din nou la perechea
inițială, toate informațiile vor fi trecute pe
flipchart și se vor sintetiza .
Ceapa verde are forma alungită și frunza
tubulară.Usturoiul are un gust
înțepător.Ridichea crește în pământ
conversația,
explicația

conversația
euristică

explicația

învățarea prin
descoperire
observația

schimba
perechea
explicația

conversația

frontală

68

Incheierea activitatii consumându -i-se partea din pământ, iar
salata are frunze late și gust dulce.
Copiii vor desena legumele pe care le
folosesc pentru a prepara o sal ată.
Se fac aprecieri și se acordă stimulente.
munca
independentă

În a cincea săptămâna”Micul creștin”, în cadrul cunoașterii mediului am folosit
metoda explozia stelară în cadrul lecturii după imagini“Viața și minunile lui Iisus”
Forma de realizare: Activitate integrată
Mijloace de realizare: DS: lectură după imagini: “Viața și minunile lui Iisus+DEC: Tehnici
combinate: “Ouă hazlii”
Scopul: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere privind semnificația sărbătorii
Pascale și viața lui Iisus Hristos;Consolidarea muncii atât i ndividual, cât și în echipă utilizând
tehnici diferite de lucru.
Obiective operaționale:
Cognitiv -informaționale:
-să exprime verbal semnificația sărbătorii Paștelui și a unor simboluri;
-să cunoască obiceiurile și tradițiile legate de sărbătoarea Paștelui (vopsirea ouălor, ciocnirea
ouălor, sacrificarea mieilor, mersul la biserică în noaptea de Înviere);
-să răspundă la cât mai multe întrebări pe baza conținutului imaginii folosind pronume
interogative: “ce?”, “cine?”, “unde?”, “când?”, “de ce?”;
Psiho -motorii:
-să intuiască materialul didactic ce urmează a fi utilizat;
-să decoreze oul prin tehnici diferite;
-să lucreze curat, cu meticulozitate;
Afective:
-să poată aprecia faptele bune proprii și ale celor din jur;
-să analizeze din punct de vedere esteti c lucrările;
Strategii didactice
Metode si procedee: observația, explicația, povestirea, descrierea, conversația euristică,
problematizarea, explozia stelară, exercițiul, turul galeriei.
Mijloace didactice: 1 stea mare, 5 stele mici, imagini specifice sărb ătorii Pascale, imagini cu
ouă decorate, planșe didactice, set de lucru manual de Paști, coșulet cu ouă încondeiate,
materiale pentru realizarea “oului hazliu”, ecusoane, lipici, carioci, șervețele, CD muzica,
stimulente (ouă de ciocolată).

69
Forma de organ izare: Frontal, pe echipe, individual.
Bibliografie: “Revista Învățământului Preșcolar” 1 -2/2010, Editura Arlequin, 2010;
“Curriculum pentru învățămantul preșcolar” – prezentare și explicitări, Editura Didactica
Publishing House, 2009;“Ghid pentru proiect e tematice. Activități integrate pentru preșcolari”,
Editura Didactica și Pedagogica Bucuresti 2008.

Evenimentul
Didactic Conținut științific Strategii
Didactice Evaluare
Moment
organizatoric – asigurarea condițiilor pentru activitate:
aerisirea sălii, pregătirea materialului
didactic, aranjarea mobilierului. Observare curenta
Captarea
atenției – după cum v -am povestit la “Intalnirea
de dimineață”, despre iepurașul cel
drăgălaș pe care l -am întâlnit eu, a sosit
momentul să -l cunoașteți și voi pe acest
drăguț iepuraș! Conversatia
Iepurasul

Observatia

Frontala
Anuntatrea temei
si a obiectivelor – se discută despre apropierea sărbătorii
Paștelui și despre semnificatța acesteia.
– se anuntă tema activității integrate;
– “Astăzi vom desfășura o activitate care
se numește: “Viața și minunile lui Iisus”,
în cadrul căreia vom afla cine a fost Iisus
și ce a facut Iisus pentru noi, apoi vom
decora ouă hazlii prin diferite tehnici de
lucru”.
– să avem grija ca iepurașul să fie
multumit de felul în care răspundeți și
lucrați la lectie

Expunerea

Observare curenta
Desfasurarea
activitatii

Se va desfășura activitatea de cunoaștere
a mediului, folosindu -se ca metodă
lectura după imagini.Se va realiza
analizarea și sintetizarea informațiilor
din imagini.
Cina cea de t aină

Receptarea
mesajului

70
Stând la masă cu ucenicii, Iisus le -a
spus: “Unul din voi Mă va trăda!” . Iisus
s-a rugat pentru ucenicii săi și le -a dat o
poruncă: “Să vă iubiți unul pe altul, așa
cum v -am iubit Eu pe voi!”
Patimile si Rastignirea
Răstignirea evocă jertfa Mântuitorului
Iisus pentru răscumpararea (mântuirea)
lumii de păcate. Iisus Hristos a murit
nevinovat. Nu a făcut rău nimănui, dar
oamenii răi Il urau și au uneltit să fie
condamnat la moarte.
Punerea in mormânt
Trupul lui Iisus a fost infășurat într -un
giulgiu curat de pânză și l -au pus într -un
mormânt săpat în stâncă, pe care l -au
inchi s cu o piatră grea. Au sigilat piatra
de la intrarea în mormânt și soldații s -au
instalat acolo pentru a -l păzi.
Invierea lui Iisus
A treia zi dupa punerea Sa în mormânt,
Iisus a inviat. Această sărbatoare
creștină se numește Paști sau Învierea
Domnului Iisus. Iisus prin moartea și
învierea Sa a adus mântuirea umanității.
Înaltarea la cer
Dupa Înviere, Domnul Iisus a mai rămas
pe pământ 40 de zile. În a 40 -a zi, Iisus
S-a inălțat la cer în prezența ucenicilor,
de pe Muntele Măslinilor. Planse cu
imagini

Lectura dupa
imagini

Povestirea

Explicatia transmis

Observare
Curenta
Obținerea
performanței Preșcolarii grupei vor forma 5 grupuri
specifice metodei exploziei stelare.
Se așează steluțele: 5 steluțe mici se
așează in jurul steluței mari (tema Explicatia

Expunerea Cele 5 grupuri
formate vor fi:
1. Echipa ouălor
rosii.

71
principală) atenționând copiii că pe
fiecare steluță este scrisă o întrebare, cu
culori diferite. Intrebările folosite sunt:
ce, cine, unde, când, de ce?.
Astfel, copiii vor reține că ăntrebarea
“ce?” este scrisă cu roșu, “cine?” cu
verde, “când” cu galben, “unde” cu
albastru și “de ce” cu portocaliu. Vor
alege să răspundă întrebărilor de pe
steluța cu aceeași culoare pe care o
reprezintă echipa.
Pe rând fiecare grup va răspunde la
întrebările de pe steluțe, stimulând
activitatea grupurilor.
CE:Ce sărbatorim de Paști?
CINE:
Cine este Iisus Hristos?
UNDE :
Unde a fost înmormântat Iisus?
CAND:
Când a înviat Iisus?
DE CE:
De ce vopsim ouăle de Paști?
Copiii vor primi fișe de activitate
independentă.
Trecerea la următoarea etapă se
realizează
printr -o TRANZIȚIE:
“Dacă vrem să fim voinici/Facem sport
încă de mici/Alergăm ca iepurașii/Și
zburăm ca fluturașii,/La măsuțe ne –
așezăm/Și începem să lucrăm.”

Explozia
stelară

Conversația
euristica

Dialogul

Sinteza

Analiza

Conversatia

Problemati –
zarea 2. Echipa ouălor
albastre
3. Echipa ouălor
galbene.
4. Echipa ouălor
portocalii.
5. Echipa ouălor
verzi.

Relaționarea in
timpul formării
grupurilor.
Cate un
reprezentant al
fiecarui grup
extrage tipul de
intrebare.

Proba orala:

Observarea
comportamentului
copiilor.
Aprecierea
răspunsurilor
primite.
Explicarea și
demonstrarea Intuirea materialelor.Explicarea și
demonstrarea modului de lucru.Vom Conversația

72
modului de lucru încerca să realizăm ouă hazlii, să -l
bucurăm pe iepuraș, dar și pentru a le
oferi celor apropiați cadouri de Paști.
Realizarea
propriu -zisă a
lucrarilor Se vor prezenta reg ulile pe care trebuie
să le respecte în realizarea lucrărilor:
poziția lor pe scaune în timpul lucrului,
îmbinarea originală a elementelor de
limbaj plastic, respectarea spațiilor de
lucru, redarea semnelor grafice,
îmbinarea lor în mod creativ.
Exerciții pentru încălzirea mușchilor
mici ai mâinii: “Degețelele”.
Realizarea aplicației; se va supraveghea
activitatea copiilor și se vor oferi
explicații suplimentare.
Atmosfera de lucru este relaxantă,
desfășurându -se pe fond muzical.
Explicatia

Demonstratia

Exercitiul
frontal
Asigurarea feed –
backului TRANZITIE:
“Noi cu totți am lucrat/Și lucrul am
terminat
Bucuroși să ne -nvârtim/Pentru că știm să
muncim!”
Amenajarea unei miniexpozitii cu
lucrările copiilor.Se afișează lucrările
copiilor (expozitie), apoi fiecare grup va
trece pe la fiecare lucrare, va analiza, va
aprecia, realizându -se astfel TURUL
GALERIEI.Copiii își vor expune părerea
venind cu idei noi r eferitoare la fiecare
lucrare.

Turul
galeriei
Lucrările realizate

Prezintă lucrarea
proprie;
analizează
lucrările.
Încheierea
activității Se va purta un dialog prin care se
apelează la spiritul critic și autocritic al

Verbală

73
copiilor în aprecierea rezultatelor și a
participării lor la întreaga activitate.
Aprecierile generale și individuale se vor
realiza și prin intermediul iepurașului
care apreciază activitatea copiilor
oferindu -le stimulente (ouă de ciocolată),
după care își ia rămas bun pentru a pleca
și la alți copii.Copiii vor cânta
iepurașului. Conversația Stimulente

Intonează
cântecul

74

În săptămâna” O lume disparută” am utilizat în experiment metoda Diagrama Venn,
Turul Galeriei și Ciorchinele.

“CINE?”

“CE?”

“UNDE?”

“DE CE?”

“CAND?”

75
Mijloc de realizare: Activități liber alese
Tema: “Dino și părinții lui”
Tipul: mixtă
Scopul: aprofundarea s i sistematizarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile celor 4 specii
de dinozauri învățate anterior.
ALA 1:
-Știință: „ Carnivor si Erbivor?” (Ne asemănăm? Ne deosebim? Ce avem comun? Haideți să
găsim! )
-Bibliotecă: „ Câte silabe are cuvântul?’
-Joc de masă: „ Totul despre Tyrannosaurus Rex”
-Arta: Dino -lipire
Obiective operaționale:
Știință: „ Carnivor și Erbivor”
-să găsească imaginile reprezentând caracteristicile dinozaurilor carnivori și erbivori;
-să găsească imaginile reprezentând asem ănările dintre dinozaurii carnivori si erbivori;
-să lipească corect imaginile pe Diagrama Venn.
Bibliotecă: „ Câte silabe are cuvântul?”
-sa recunoască caracteristicile speciei de dinozauri de pe jeton;
-să despartă în silabe cuvintele din imagini;
-să reprezinte grafic silabele prin linii.
Joc de masă: „ Totul despre Tyrannosaurus Rex”
-să identifice caracteristicile specifice lui Tyrannosaurus Rex, sortând imaginile corespunzătoare;
-să lipească imaginile obtinând Floarea de Lotus.
Arta:Activitate prac tică: „ DINO” – Lipre
-să identifice speciile de dinozauri, asamblând piesele de puzzle;
-să lipească corect piesele de puzzle;
-să păstreze o poziție corectă în timpul lucrului;
-să lucreze curat și îngrijit.
Strategii didactice:
Metode si procedee: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca
independentă, Explozia Stelara, Termenii cheie, Diagrama Venn, Floarea de Lotus, Ciorchinele,
Turul Galeriilor.
Material didactic : planșe reprezentând termenii cheie, o stea mare, 5 stele mici, ecusoane cu
diverși dinozauri, 3 planșe mari reprezentând Diagrama Venn, Floarea de Lotus, ciorchinele,

76
jetoane cu dinozauri, mediul lor de viață, hrană, înmulțire, creioane,dinozauri decupați, jetoane,
lipici
Forma de organizare: frontală, in dividuală, pe grupe.
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elen a Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Evenimente
didactice Conținutul stiințific Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric Se creează condițiile psiho -pedagogice
necesare desfășurării activității:
Copiii intră in sala de grupa recitând poezia:
“La grădi ne place tare
Suntem grupa mare.
Lucruri noi vom desluși,
Bine pentru școală
Ne vom pregăti.
Suntem mari si curioși
Harnici, silitori, voioși
Fiindcă la noi ați sosit,
Noi vă spunem “ Bun venit!” Conversația Observarea
comportamentelor
Captarea
atenției Prezint copiilor imagini reprezentând
termenii cheie: Ou urias, ou spart iese Dino,
Dino supărat, vrăjitoare, copii. Îi las să se
gândeasca puțin, apoi, pornind de la
termenii cheie vom realiza : Povestea lui
Dino: „ Intr-o zi, dintr -un ou uriaș, a ieșit un
… dinozaur. Cum a rezistat oul atâta vreme
nu se stie, probabil era magic!Dino, pentru
că asa -l chema , era tare supărat . s -a trezit
singur intr -o lume străină:mama, tata!A

Conversația

77
aflat că doar o vrăjitoare –l poate ajuta sa -si
găsească părinții.Dar aceasta i -a cerut mai
multe indicii despre lumea lui…El e mic si
nu stie ce să -i spună, dar vrăjitoarea i -a
permis să ceară ajutorul copiilor!
Il ajutați? Dacă vrăjitoarea e mulțumită
sigur il duce pe Dino în lumea lui, acolo
unde părinții sigur îl așteaptă!!!!!!
Anunțarea
temei și a
obiectivelor
operaționale Astăzi îl vom ajuta pe Dino să -și găsească
părinții, identificând împreună specia din
care face parte. Vom lipi, vom despărți in
silabe, vom găsi asemănări și deosebiri între
specii de din ozauri, pentru a/l ajuta pe Dino
să ajungă acasă.
Reactualiza –
rea
cunoștințelor
– Dar voi știți cine au fost dinozaurii, când
au aparut ei ? Voi prezenta copiilor o stea
mare care va avea desenat in mijloc un
dinozaur, iar in jurul ei alte 5 stele mici de
diferite culori, pe care vor fi scrise
intrebarile: Cine? Ce? De ce? Când? Cum?
Copiii vor fi impărțiți in 4 grupe, fiecare
copil având in piept câte un ecuson specific
grupei: grupa Tyrannosaurus Rex, grupa
Ultrasaurus, grupa Stegosaurus si grupa
Triceratops.
Fiecare grupă va trebui sa formuleze câte o
intrebare la care vor raspunde copiii din
celelalte grupe. Explozia
stelară Observarea
comportamentelor
Dirijarea
învățării Pentru că voi știți foarte multe despre
familia lui Dino, haideți să/l ajutăm să se
intoarcă acasă.
Măsuțele vor fi aranjate tot in 4 grupe,
fiecare grupă având un dinozaur specific:
măsuța Tyrannosaurus, măsuța Ultrasaurus,

Explicația

78
măsuța Stegosaurus si măsuța Triceratops,
aceeași dinozauri care se găsesc și pe
ecusoanele copiilor.
Voi prezenta copiilor sarcinile de la fiecare
masa, si le voi explica regulile .
– Măsuța Tyrannosaurus Rex, știință: „
Carnivor si Erbivor?” (Ne asemănăm? Ne
deosebim? Ce avem comun, haideți să
găsim ) .Fiecare grupă trebuie să aleagă din
multitudinea de jet oane câte un jeton
reprezentând asemănări, deosebiri și puncte
comune între dinozaurii erbivori și cei
carnivori, și îl va lipi la locul potrivit.
– Măsuța Ultrasaurus, bibliotecă: „ Câte
silabe are cuvântul?’ .Fiecare grupă va
trebui să/și aleagă 2 cuvint e, să le despartă
în silabe si să reprezinte grafic, sub fiecare
cuvânt numărul de silabe.
– Măsuța Stegosaurus, joc de masă: „ Totul
despre Tyrannosaurus Rex” Fiecare grupă
alege din multitudinea de jetoane cu imagini
despre dinozauri doar 2 jetoane
repre zentând caracteristici ale
Tyrannosaurului Rex, și le va lipi la locul
potrivit.
– Măsuța Triceraptos, arta, lipire puzzle „
Dino”. Fiecare copil va trebui sa asambleze
piesele de puzzle astfel incât să obțină
diferiți dinozauri.
Pe fiecare masă vor fi așe zate, in picioare
niște imagini: pe o parte arătând un dinozaur
care colorează, lucrează, pe cealaltă parte un
dinozaur care arată OK. Când se asează la
masă, fiecare lider trebuie să întoarcă cu fața

Diagrama
Venn

Ciorchinele

Floarea de
Lotus

Munca
independentă

Demonstratia

Analiza
produselor
activitatii

79
către mine imaginea cu Dino la lucru….când
termină, întoarce imaginea cu Dino arătând
OK. Fiecare grupă discută în liniște, alege
jetoanele, le lipește, iar când pe fiecare
masă văd imaginea cu OK, fiecare lider
trebuie să prezinte ce au realizat, pe scurt.
Pornesc refrenul cântecului Dinozaurilor și
dansând, ne mutăm in sensul acelor de la
ceasornic la următoarea grupă.
La sfarsit vom realiza TURUL
GALERIILOR. Pe tabla magnetică voi nota
toate observațiile copiilor. Turul
galeriilor
Asigurarea
retenției și a
transferului
După analiza lucrărilor vom audia un cântec
despre dinozauri, iar fiecare grupă, atunci
când în cântec se va vorbi despre dinozaurul
de la ei din piept, vor trebui să aleagă de pe
pătuțuri acei dinozauri și să/i așeze pe una
din cele 4 machete pregătite.La final îl vom
integra și pe Dino în specia
corespunzătoare.

Explicația Observarea
comportamnetelor
Evaluarea
performanței. – Pentru ca ați dus la bun sfârșit toate
sarcinile, Dino este foarte fericit.
Conversația
Încheierea
activitatii Se fac aprecieri și vom iesi din sala de grupă
cântând

În ultima săptămână de experiment “Copilăria, zâmbet de copil” am folosit metoda
învățării prin descoperire. (anexa 5)
Tema:” 1 Iunie”
Forma de realizare : Convorbire
Scopul :Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral;Dezvoltarea capacității de
exprimare orala;Dezvoltarea cunoștintelor despre drepturile copilului;
Obiective operaționale:
Cognitiv -informaționale:
-să precizeze data când se sărbătorește ziua copilului ;
-să retină că ziua copilului este o sărbătoare internațională;

80
-să enumere activități care au loc cu ocazia zilei de 1 Iunie ;
-să reproducă poezii și cântece închinate zilei copilului;
Afective
-să își exprime dorința de a trăi în pace și în libertate;
-să manifeste înțelegere față de toți copiii indiferent de rasă și religie;
Psiho-motorii
-să rezolve sarcinile fișei.
Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația,explicația,demonstrația,problematizarea,observația,lucru în
echipă,exercițiul,învățarea prin descoperire..
Mijloace didactice: Imagini reprezentând o familie ,poru mbei,aspecte din grădiniță și alte
institutți publice(școala,policlinica, spital ,biblioteca)hora cu copii de diferite naționalități
aspecte din tabere;
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu , Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica , – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007

Etapele
activității Conținutul activității Strategia
didctica Activitatea educatoarei Activitatea
copiilor
Organizarea
Activității

Captarea
atenției

Se pregateste materialul si copiii pentru
activitate.

Educatoarea interpretează cântecul 1
IUNIE versuri :Teodor Munteanu
Se poartă un dialog cu copiii pentru a
localiza Ziua copilului.Se pun întrebările: Participă la
pregătirea
activității.

Copiii ascultă
cântecul .

Lucru in echipă

Demonstrația

81

Anunțarea
temei și a
obiectivelor

Desfășurarea
activității

În ce anotimp ne aflăm?
Care sunt lunile de vară?
Ce se sărbătorește la începutul luni
iunie?Pe ce dată?
De ce credeț i că este o sărbătoare
internațională?
Se anunță tema,obievtivele care se vor
realiza împreună.

Se fac precizări în legatură cu existența
drepturilor copilului și necesitatea
respectării acestora.
În vederea aflării acestor drepturi se
prezintă spre obser vare planșe ilustrând
drepturile copilului.
Se solicită copiilor să completeze
observările cu ceea ce știu prin intermediul
mass media.
Pentru a înțelege în ce constă dreptul
copilului de a fi protejat și de a avea o
familie prezentăm un tablou reprezentâ nd
o familie.
Se pun intrebarile:
Ce reprezintă tabloul?
Care sunt membrii familiei voastre?
Ce fac părinții pentru voi?De ce ?
Ce se întâmplă cu copiii fără familie ?
Putem să îi ajutăm ?Cum ?
Dreptul la o viață decentă ,la ingrijire
,educație ,asistență medicală.
Se vor observa imagini reprezentând copii
la grădiniță ,în școală,la spital.
Se pun întrebările:
De ce merg copiii la grădiniță și la școală?

Copiii răspund
la întrebări.

Copiii asculta
,retin.

Copiii observa
plansele si
descopera ce
activitati ale
omului sunt
importante
pentru viata
copilului ca ea

Conversația

Expunerea
Observația
Conversația
Expunerea
Invățarea prin
descoperire

Conversația
Invățarea prin
descoperire

82

Evaluare

Încheierea
activității Învățătura la ce le folosește?
Cine ii ajută să învețe?
De ce merg copiii la spital?
Cine ii ingrijește ?
Dreptul de a se forma în spiritul toleranței
și păcii
Se observă o planșă ilustrând porumbelul
păcii.
Se pun întrebările:
Ce simbolizează porumbelul?
.De ce vreți să trăiți în pace?
Ce înseamnă războiul pentru oameni?
Cum luptati impotriva raz boiului?
Dreptul copilului aparținând grupului
minoritar sau populației indigene la
propria cultură,la practicarea propriei
religii și limbi.
Se observă o horă a copiilor în jurul
pământului,o bibliotecă ,biserici pentru
diferite confesiuni.
Cum sărbătores c toți copiii ziua lor?
De ce arată diferit?
Unde merg ei indiferent de ceea ce sunt
germani,români etc?
Dreptul de a crește în siguranță ,de a fi
respectat pentru gândurile și ideile sale .
Se analizează imagini reprezentând
activități ale copiilor(copii
dansând,cântând la instrumente, lucrând la
calculator,pictând etc)
Se pun întrebările:
Ce activități desfășoară copiii?
Se precizează că aceștia sunt liberi să facă
activitatea pe care și -o doresc. sa fie linistita si
fericita.

Copiii răspund.

Ascultă și
răspund.

Ascultă și
răspund
Copiii execută
lucrarea.
Problematizarea

Conversatia
Observatia
Problematizarea

Conversatia
Problematizarea

Observatia
Invatarea prin
descoperire

Observația
Conversația

Problematizarea

83
Educatoarea face o enumerare a
drepturilor copiilor solicitându -i pe copii
să le precizeze.

Se insistă asupra faptului că copiii nu au
numai drepturi ,dar și îndatoriri față de cei
care îi ajută să fie fericiți și sănătoși.

Copiilor li se cere să enumere îndatoririle
specifice vârstei lor.
Se cere copiilo r să descrie acțiuni dedicate
zilei de 1 iunie și ce își doresc cu ocazia
acestei zile.
Se rezolvă fisa (decupare de porumbei și
împodobirea clasei cu ei).
Se analizează activitatea și se fac aprecieri
asupra activității copiilor.
Toți copiiii vor primi ba loane .

II.2.3.Etapa finală
Etapa finală s -a desfășurat la sfarșitul semestrului II și a constat în aplicarea unui test cu
itemi asemănători celor din perioada constatativă. Testul a fost aplicat simultan ambelor grupe și
a cuprins aceași itemi(anexa 3)
Tabelele ( fig.6 si 7) următoare reflectă rezultatele obținute la evaluarea finală de către
preșcolarii din grupul experim ental și din grupul de control.
Notă: Comportament atins – A
Comportament în dezvoltare – D
Comportament ce necesită sprijin – S

84
Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare cunostinte
A D S
1 BUJOR RAZVAN OCTAVIAN A
2 CAZAN CEZAR FLAVIUS A
3 CHICIREANU RAUL D
4 COCOS MIHAI ALEXANDRU D
5 COSARCARI LUCA RAFFAELE A
6 DAMIAN LUCA A
7 DOBRUTCHI ALEXANDRA D
8 DONICI ȘTEFANIA IZABELA A
9 ELEKES MIHAI VALENTIN A
10 HERA BUTTA LEO DAMIAN S
11 IORDĂCHESCU FLORIN ALEXANDRU A
12 LUNGU ALEXANDRA D
13 LUPU BOGDAN LIVIU A
14 NICA BIANCA -IOANA A
15 PANA IULIA MARIA A
16 PINTER NICHOLAS ADRIAN D
17 RĂDULIN PATRICIA -DARIANA
18 SASZ ALEXANDRU ȘTEFAN D
19 SASU DAVID NARCIS D
Fig.6 Tabel rezultate evaluare finala grup experimental

Fig.6 Prezentare analitica evaluare finala grup experimental

024681012
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN

85
Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare initiala
A D S
1 ALBU IOANA ARIANA A
2 AILOAIE FLORIN MAXIMILIAN D
3 BOLDUȘ RAUL ANDREI A
4 GALAMBOȘ ANDREI D
5 GĂMAN ERIC -MARIO S
6 HUȚANU BIANCA -MARIA D
7 JUNCU DARIA D
8 MATESCU LUCA -EDUARD D
9 MIREA DENIS -ALEXANDRU A
10 NUȚU STANCIU MAIA CRISTINA A
11 OEGAR VANESA -FLORINA D
12 ORBAN EDUARD A
13 PANĂ MATEI NICOLAE D
14 RĂDOS PAULA MIHAELA S
15 ROATIȘ CRISTIAN -ANDREI D
16 STANCA SORINA CARMEN D
17 STOIAN RAREȘ MIHAI D
18 TODORUȚ ALEXIA -GEORGIANA A
19 VUCOVAN GEORGIANA D
20 VLASA ANDREI -CRISTIAN D
Tabel rezultate evaluare finala grup de control

Fig.7 Prezentare analitica evaluare finala grup de control

Comparând și analizând rezultatele obținute în urma aplicării testării finale, se poate
observa detașat o îmbunîtîțire semnificativă a calificativelor copiilor din grupul experimental,
față de calificativele copiilor din grupul de control. Copiii din grupul experimental au obținut
rezultate mai bune, pe când cei din grupul de control au stagnat, obținând rezultate relativ
asemănatoare cu cele de la testarea inițială. Prezint mai jos tabelul cu rezultatele ambelor grupe
la testarea finală. 02468101214
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN

86

Fig.8 Comparație rezultate finale cele două grupuri

Grup experimental Grup de control

02468101214
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN

87
CONCLUZII

După aplicarea testelor docimologice din etapa finală a experimentului am constatat un
progres semnificativ al preșcolarilor din grupul experimental, unde s -au folosit preponderent
metodele active de grup, comparativ cu grupul de control unde s -au folosit în special
metodele tradiționale.
În măsurarea rezultatelor am ținut cont de:
– numărul de preșcolari din fiecare grupă, cei din grupul experimental fiind mai puțini
ca număr decât cei din grupul de control, dar fară să afecteze acuratețea rezultatelor;
– rezultatele evaluării inițiale, preșcolarii din grupul experimental obținând rezultate
mai slabe decât cei din grupul de control;
Rezultatele comparate la cele două testări, cea inițială si cea finală, demonstrează ipoteza
de la care am pornit, și anume, că dacă aplicăm metode interactive în predarea activităților de
cunoașterea mediului în învățământul preșcolar, obținem rezultate mai bune.Aceasta se poate
observa în tabelul comparativ de mai jos, unde se prezintă nivelul de la care au plecat cele două
grupuri și nivelul la care au ajuns după desfășurarea experimentului.

Fig 9 Comparație evaluare inițială și evaluare f inală cele două grupuri
Notă

Rezultate initiale grup experimental Rezultate finale grup experimental Rezultate initiale grup control Rezultate finale gr up control

Series 1Series 2Series 3
024681012

88
Rezultatele cercetării îmi permit să consider ipoteza confirmată și obiectivele realizate.
Utilizarea metodelor și tehnicilor interactive în cadrul activităților educative desfășurate la
grupul experimental a permis saltul calitativ din perspec tiva nivelului de pregătire al
preșcolarilor, sub aspectul insusirii cunostintelor despre lume si viata.
Urmărind evoluția preșcolarilor de la testarea inițială până la evaluarea finală, se
constată eficiența utilizării metodelor și tehnicilor in teractive prin progresele realizate de copii
sub următoarele aspecte: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului
înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia; dezvoltarea
capacității de observare și stab ilire de relații cauzale, spațiale, temporale ; utilizarea unui limbaj
adecvat în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul înconjurător; formarea și
exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei
atitudini pozitive față de acesta.
În urma abordării activităților de învățare integrate metodelor și tehnicilor interactive,
se constată îmbunătățirea climatului educațional, a comunicării interpersonale și a coeziunii
grupului, a motiva ției elevilor pentru învățare.Utilizarea metodelor și tehnicilor interactive în
activitatea instructiv -educativă a facilitat acomodarea firească a copilului la sistemul de relații,
norme și valori cerute de mediul instituțional. Relaționarea socială a cont ribuit la educarea
trăsăturilor pozitive de voință și de caracter, a dezvoltat spiritul de cooperare/colaborare, a
coordonat eforturile individuale pentru atingerea unui scop comun și reciprocitatea
interacțiunilor.
Activitățile desfășurate în ca drul grupului au contribuit la dezvoltarea abilităților de
cooperare, relațiile dintre membrii grupului devenind relații de egalitate, nu de subordonare,
copiii învățând să -și asume pe rând anumite roluri. Totodată, s -a dezvoltat identitatea
personală prin autoevaluare, copiii dobândind încredere în sine și în capacitatea lor de a
relaționa pozitiv, de a aborda o atitudine conformă cu valorile și normele impuse de mediului
educațional. Astfel, sala de grupă a devenit un mediu agreabil, dispărând ierarhiile tipice,
dezvoltându -se respectul, atașamentul și grija față de ceilalți.
Avantajele aplicării strategiilor interactive în activitatea instructiv educativă le
recomandă deoarece acestea au caracter formativ și informativ, valorifică experiența proprie a
copiilor, le dezvoltă răspunderea individuală și de grup, favorizează înțelegerea conceptelor și
ideilor, echilibrează efortul cadrului didactic și al copiilor, stimulează motivația învățării,
determină copiii să caute și să dezvolte soluții pentru diverse situații -problemă, dezvoltă
gândirea critică, logică și independentă.
Limitele cercetării
În cercetările pedagogice este cunoscut faptul că, în cele mai multe cazuri, nu poate fi

89
inclusă întreaga populație în aria de cuprindere a ace lei cercetări. De aceea, se procedează la
selectarea unei părți din această populație, numită în teoria statistică eșantion. În cazul
cercetării de față, nu putem vorbi de noțiunea de eșantion datorită faptului că în învățământul
actual activitatea instruc tiv–educativă se desfășoară prin organizarea populației școlare pe
clase, grupuri educaționale, care reprezintă un număr prea mic de subiecți din ceea ce ar trebui
să reprezinte un eșantion experimental. Acest aspect pune sub semnul probabilității rezultat ele
cercetării din perspectiva nivelul de generalizare pe care am dorit să -l dau concluziilor
studiului efectuat.
Un alt aspect, care constituie o limită în validarea ipotezei și a rezultatelor cercetării
este reprezentat de strategiile didacti ce utilizate pe parcursul experimentului, care au inclus
atât metodele și tehnicile interactive, cât și o serie de metode tradiționale.Gama de strategii
interactive este vastă, însă în cadrul experimentului am selecționat și utilizat un set de metode și
tehnici interactive care au presupus un traseu metodic abordabil cu copiii de nivel II. În
selectarea metodelor interactive, incluse în strategiile didactice desfășurate în cadrul activităților
instructiv -educative, am avut în vedere particularitățile de vâr stă ale copiilor și nivelul de
pregătire al acestora din perspectiva capacităților de receptare a mesajului oral și de comunicare
orală și a nivelului de structurare și operare a capacității de gândire critică.
Perspectiva acestei cercetări con stă în deschiderea unui cadru de referință pentru
propria activitate profesională, oferind o bază teoretică și aplicativă solidă pentru desfășurarea
viitoarelor activități instructiv -educative cu preșcolarii.
Lucrarea constituie un material bin e documentat și care poate fi prezentat în cadrul
activităților desfășurate la nivelul comisiei metodice, la nivelul cercurilor pedagogice sau în
cadrul unui simpozion educațional.

90
BIBLIOGRAFIE

 Breben, Silvia, Elena, Gongea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, (2002, Metode
interactive de grup – ghid metodic, Ed. Arves);
 Cerghit, Ioan, (2006, Metode de învățământ, Ed. Polirom, București);
 Cucos,Constantin,(2006, Pedagogie,Iasi, Ed. Polirom);
 Lespezeanu, Monica, (2007, Tradițional și modern în înv ățământul preșcolar – o
 metodică a activităților instructic -educative, Colecția Didactica Esențial, București);
 Niculescu, Rodica Mariana, Lupu, Angelica Daciana, (2007, Pedagogia preșcolară și a
 școlarității mici);
 Oprea Crenguta L (2007), Strategii didac tice interactive, E.D.P., București
 Oprea Crenguta L (2003), Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Ed.
 Universității din București, București.
 Piajet, Jean, (1963, Psihologia inteligenței -traducere din limba franceză, editura
 Științifică, Bucure ști);
 Piajet, Jean, Inhelder, Barbel, (1969, Psihologia copilului, Troisiem edition, Presses
 Universitaires de France, Traducerea: Dan Răutu. Editura Didactică și Pedagogică);
 Popa, Maria Carmen,(2009,O scoala orientata spre elev,Aramis,Bucuresti);
 Preda, Viorica (2000), Educația pentru știință în grădiniță, Ed. Compania, București.
 Preda, Viorica (1999), Copilul și grădinița, Ed. Compania, București.
 Radu, I.T. (2000), Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., București.
 Rafaila, Elena(2007), Pedagogie preșcolară, Ed. Printech,București.
 Stanciu, Mihai, (1999, Reforma conținuturilor învățământului, Ed. Polirom, Iași);
 Văideanu, George, (1975, Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O.);
 Verza, Emil, (1993, Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion, București);
 Voiculesc u, Elisabeta, (Pedagogie Preșcolară, ediția a II -a revizuită, Ed. Aramis);
 ***, (2008, Activitatea integrată din Grădiniță – Ghid pentru cadrele didactice din
 învățământul Preuniversitar, Didactica Publishing House);
 ***, (2008, Curriculum pentru învățământ ul preșcolar (3 -6/7 ani), (2002, Didactica
 Modernă, Ed. Dacia, Cluj Napoca);
 ***, (Metode de predare, Galeria educațională nr.1/2010, Editura Pro -didact, Bacău);
 ***, (nr.1/2005, Laborator preșcolar – Supliment al revistei Învățământul primar, Ed.

91
 Miniped, București);
 www.didactic.ro
 www. scoalacdavila.ro/component
 https://www.scribd.com /…/METODE -ACTIV -PARTICIPATIVE -DE-PREDARE
 www.scritub.com/profesor -scoala/Metode -active -de-predarer52191011.php
 https://www.scribd.com/…/Importanta -Cunoasterii -Mediului -Inconjurator -In-Gradinita
 academia edu.ro
 biblioteca regia.ro

92
ANEXE

Anexa 1
FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREȘCOLAR
I. Datele de identificare:
1. Numele și prenumele copilului……………………………………………..
2. Data și locul nașterii……………………………………………………….
3. Domiciliul…………………………………………………………………..
4. Grădinița……………………………………………………………………
II. Date asupra mediului familial:
1. Structura și componența familiei
a) Tipul familiei
□ normală; □ monoparentală; □ părinți divorțați/despărțiți; □ părinți plecați în străinătate
;□părinți adoptivi; □ în grija bunicil or (altor rude) alte situații
b) membrii familiei
III. Date medicale semnificative:
1. Antecedente personale ( boli ale copilăriei, alte tulburări organice și funcționale semnificative)
2. Mențiuni cu semnificație pentru procesul de învățământ (deficiențe mentale,
senzoriale,psihomotrii)
□ foarte bună □ bună; □ în general bolnăvicios, sensibil.
IV. Activitatea copilului în grădiniță și în afara grădiniței
1. Adaptarea la grădiniță
□ foarte bună; □ bună; □ continuu tensionată; □ foarte grea ; □inadaptare
Alte observații
2. Jocuri preferate de copil:
□ Jocuri de creație cu subiecți și roluri; □ jocuri de construcție; □ logico -matematice;
□ jocuri de mișcare și cu caracter sportiv
3. Conduita copilului în grădiniță
□ Și-a însușit regulile de comportare civiliza tă, le aplică în relațiile cu copiii și adulții;
□ Și-a însușit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai în relațiile cu adulții;□
Conduita nu este constantă, □ Nu și -a însușit deprinderile de comportare civilizată.
4. Concordanță între c omportamentul copilului în familie și în grădiniță
□ Există concordanță; □ Nu există concordanță; □ anumite aspecte diferă (se menționează)
V. Caracteristici psihice și de personalitate:
Procese psihice.Trăsături de personalitate

93
Indicatori comportamentali
1. Motricitatea Modul de manifestare în activitățile motrice
□ activitate foarte dinamică;
□ activitate în limite mijlocii;
□ activitate statică.
2. Senzorialitatea □ predomină modalitatea vizuală de recepție a informației;
□ predomină modalitatea auditivă de recepție a informației;
□ percepție difuză, superficială a materialului de învățare;
□ percepție complexă ( spirit de observație ).
3. Gândirea □ flexibilă; □ mobilă; □ rapidă; □ originală;□ lentă;
Capacitatea de a realiza sinteze, comparații, abstractizări,
generalizări specifice vârstei preșcolare:
□ bună; □ medie; □ redusă.
4. Limbajul □ bogat, exprimare frumoasă și corectă;□ relativ bogat, exprimare ușoară, corectă;□
sărac, exprimare greoaie;□ foarte sărac, exprimare incorectă;
5. Memoria □ mecanică; □ logică; □ de lungă durată; □ de scurtă durată;
6. Imaginația □ bogată; □ săracă; □ creatoare; □ reproductivă;□ pt. act.artistice; □ pt. act. tehnice.
7. Atenția □ pe tot parcursul activității;□ în anumite momente ale activității (depinde de
concentrarea atenției exprimată la rezistența la factorii perturbatori care apar în timpul
activităților în activități comune cu întreaga grupă )□ foarte bună ; □ bună ; □ slabă
8. Deprinderi □ intelectuale; □ perceptive; □ de igienă.
9. Voința □ capacitate r edusă de a -și propune scopuri și de a se mobiliza pentru a le atinge;
□ capacitate dezvoltată de a -și propune scopuri și de a se mobiliza pentru a le atinge;□ nu
abandonează lucrul început;□ abandonează cu ușurință lucrul început.
10. Motivația □ manifestă interes sistematic pentru cunoaștere;□ interes inegal, cu fluctuații în
salturi;□ manifestă motivație pentru învățare.
11. Afectivitatea
a) Dispoziție afectivă predominantă:□ vesel, optimist; □ retras, timid; □ mai mult trist, deprimat.
b) Emotivitate:□ foarte emotiv, emoțiile îi perturbă activitatea;□ emotiv, dar fără reacții
dezadaptabile;□ neemotiv, îndrăzneț.
12. Caracterul(trăsături în devenire )
a) Atitudinea față de sine□ pozitivă;□ negativă.
b) Atitudinea față de alții□ pozitivă;□ negativă.
c) Ati tudinea față de activități □ hărnicie; □ conștiinciozitate; □ sârguință;□ pasivitate; □
dezinteres.

94
13. Temperamentul □ puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, iritabil, uneori agresiv,activ,
rezistent la solicitări, cu tendințe de dominare a altora;□ exteriorizat, energic, vioi, mobil,
echilibrat,ușor adaptabil, vorbăreț, nestatornic;□ calm, controlat, reținut, lent, uneori nepăsător,
mai greu adaptabil,rezistent la solicitări repetitive;□ hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur,
anxios;□ tip com binat.
14. Comportamente sociale □ mai mult retras, rezervat, izolat, puțin comunicativ;□ participă la
activitatea de grup numai dacă este solicitat;□ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă
sarcinile executive;□ caută activ contactul cu grup ul, sociabil, comunicativ, stabilește ușor relații,
vine cu idei și propuneri;□ activ, sociabil, comunicativ, cu inițiativă, bun organizator al grupului.
VI. Aprecieri de ansamblu:
Gradul de dezvoltare fizică, psihică, socială
□ corespunzător vârstei
□ peste nivelul vârstei
□ sub nivelul vârstei
VII Aprecieri și recomandări finale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului și cu pregătirea lui
pentru școală:
Data: Numele și prenumele cadrului didactic:
Semnătura,

95
Anexa 2

96
Anexa 3

97
Anexa 4

98
Anexa 5

99
Anexa 6