Parfum de primăvară [607512]
0
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Departamentul p entru Preg ătirea Personalului Didactic
"IMPORTANȚA METODELOR ACTIV -PARTICIPATIVE
ÎN FORMAREA NOȚIUNILOR DESPRE LUME ȘI
VIAȚĂ ALE PREȘCOLARULUI "
COORDONATOR: PROF. ÎNV. PREȘC.:
Conf. univ. dr. Iordăchescu Dan Băneș (Goia) Livia -Camelia
2019
1
CUPRINS
CAPITOLUL I PARTEA TEORETICĂ……………………………… …………………….. ………….pag. 2
I.1. Motivarea alegerii temei………………………………………………………. ……………………………….pag.2
I.2. Importanța și relevanța educațională a temei……………………….. …….. ……………………………pag.3
I.3. Actualitatea temei……………………………………………………………………. …………………………..pag.6
I.4. Contribuții proprii, originale în lucrare………………….. ………………….. …………………………..pag.7
I.5.Prezentarea teoretică a temei de cerecetare……………………………………………. …………………pag. 8
I.5.1. Impor tanța activității de cunoaștere a mediului înconjurător î n grădi niță…………………..pag. 8
I.5.2 .Metoda didactică.Definiție și clasificare……………………………………. ……………………….pag.1 1
I.5.2.1.Clasificarea metodelor de învățământ…………………………………. ……………………….pag.1 2
I.5.2.2.Metodele clasice de predarea a cunoașterii mediului la grădiniță…………… ………..pag.1 3
I.5.3. Metodele activ -participative. Definiția și clasificarea meto delor activ -participative….pag. 22
I.5.3.1.Definitia metod elor activ -participative…… …………………………………………….. ……..pag.2 2
I.5.3.2. Metode active aplicabile la cunoasterea mediului in i nvatamantul prescolar…….pag.2 3
I.5.4.Analiză comparativă metode mode rn vs metode clasice……………… …………………………pag.3 4
CAPITOLUL II CERCETARE A ȘTIINȚIFICĂ
II.1.Metodologia cercetării ……………… …………………………. …………………………. …………………pag. 36
II.1.1.Ipotezele și obiectivel e lucrării……………….. ……………………………… ……………………..pag. 36
II.1.2. Metode de cercetare………………………………………………………. ……….. ………………………pag. 37
II.1.2.1.Observația…………………………………………………………………………………………. …..pag. 38
II.1.2.2.Convorbirea……………………………………. …………………………….. …………………….. pag. 39
II.1.2.3.Metoda bibliografică…………………………………………………………………………. ……pag. 39
II.1.2.4.Analiza produselor activității……. ……………………………………… ……………………..pag.4 0
II.1.2.5.Metoda testelor……………………………………………………………………………… ……….pag.4 0
II.1.2.6. Metode statistice…… ………………………………………………………. ………………………pag.4 2
II.1.3. Descrierea grupei de preș colari si a variabilelor…………………………………………… …….pag.4 2
II.2.Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cercetării……………………………….. ……….pag.4 4
II.2.1. Etapa initi ala………………………………………………………………………………………….. ……..pag.4 4
II.2.2.Etapa experimentală………………………………………………………………… ………………………pag. 47
II.2.3.Etapa finală…………………………………………………………………………….. …………. …………..pag. 67
CONCLUZII……………………………………………………………………………………. ……………….. ……pag.70
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………….. ……………pag. 73
ANEXE……………………………………………………………………………… ………. ………………………….pag. 75
2
I. PARTEA TEORETICĂ
I.1.Motivarea alegerii temei
,, Apropie -l de probleme și lasă -l să răspundă singur, să -și întemeieze ceea ce știe, nu pe
ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înțeles el; să nu învețe știința, ci s -o gândească. Să -i menținem
trează curiozitatea – condiție de a -l apropia de lumea științei. Să -l stârnim pe copil să observe, să
cerceteze și să descopere.,, J. J. Rousseau
Lucrarea de faț ă este expresia unei nevoi acute , și anume depășirea practicilor
instructiv -educati ve curente , care sunt învechite și ineficiente, nemaifăcând față schimbărilor de
la nivel global.
Alegerea acestei teme a fost influențată de faptul cǎ activitățile de cunoașterea mediului
au un rol covârșitor în formarea gândirii critice, la înțelegerea realități i, într -un cuvânt, la
atingerea obiectivelor învățământului actual. Prin conținutul lui, prin valențele sale educative,
acest domeniu contribuie la formarea personalității copiilor, la lărgirea orizontului de cunoaștere
a naturii, la formarea deprinderilor practice necesare viitorului adult.
Anii de muncă cu preșcolarii, situațiile ivite în timpul procesului de instruire , au
determinat perfecționarea continuă a cadrului didactic pentru a putea oferi calitate, pentru a avea
satisfacția lucrului bine făcut . Doresc ca realizând această lucrare să arăt că, atunci când
educatoarea organizează multiple activități ce antrenează și stârnesc interesul copiilor în cadrul
orelor de cunoașterea mediului, orizontul de cunoașter e al acestora se lărgește permanent,
trasăturile morale ale acestuia se accentueazǎ , copilul dorind în cele din urmă să se implice activ
în construirea lumii în care trăiește. . Doar în acest mod preșcolarul poate să adopte o părere
veritabilă despre lume ș i viață, acesta transformându -se în actor principal în propria devenire și
cunoaștere .Se formează astfel o personalitate gata să răspundă viitoarelor cerințe specifice
acestei lumi aflată în plin proces de globalizare, când granițele dispar tot mai mult, i ar viitorul
adult trebuie să găsească răspunsuri la mai multe probleme cu care se va confrunta societatea de
mâine.
În lucrarea de față s -a pornit de la ideea că folosirea la activități a metodelor și tehnicilor
de lucru moderne, dezvoltă abi lități de comunicare, crește gradul de implicare la activitate,
creșterea responsabilității preșcolarului față de propria învățare, dar și față de grup, creșterea
eficienței învățării, dezvoltă identități personale, schimbă atitudini față de sine și față d e celelalte
persoane, schimbă atitudini față de mediul educațional școlar. Astfel, metodele de învățare
activ -participative sunt eficiente în învățarea preșcolarilor și în dezvoltarea de responsabilități și
de identități ale lor.
3
Există cerc etări care au confirmat importanța corelării metodelor moderne cu cele
tradiționale în activitățile didactice, atât la școală, în special clasele primare, dar și la grădiniță, la
diverse domenii. Cercetători cunoscuți (Silvia Breben, Elena Gongea,Mihaela F ulga, Carmen
Maria Popa), dar și cadre didactice , studenți etc. au demonstrat relevanța folosirii la grădinița a
metodelor moderne, combinate cu metodele tradiționale, în detrimentul folosirii strict, doar a
metodelor tradiționale.
Numeroase cercetări arată că învățarea activă și în grup sporește randamentul procesului
de învățare, îmbunătățește memoria și creativitatea, dezvoltă relații pozitive între copii, dezvoltă
sănătatea psihică și respectul față de sine. De asemenea, este un act de de scoperire pentru copii
și educator, precum și o resursă importantă pentru acesta în proiectarea și derularea procesului
didactic. Cu toate acestea, este nevoie să pregătim cu atenție activitățile de învățare și să
analizăm realist caracteristicile copiilo r(rojed.ro) .
Ținând cont de rezultatele obținute în cadrul altor cercetări pe aceste teme, eu vreau să
demonstrez eficiența utilizarii metodelor interactive în formarea noțiunilor științifice despr e lume
și viață, dar și conturarea unei perso nalități , unor principii de viață solide la copilul preșcolar , a
unor modele de comportamente care să genereze viitorului adult capacitatea de a răspunde
prompt si eficient problemelor ce vor apărea.
I.2.Importanța și relevanța educațională a temei
Prin această cercetare se urmărește să se verifice dacă unele metode activizante sunt
mai eficiente în învățarea cunoștințelor de către preșcolari decât metodele tradiționale ,
limitîndu -ne stict pe domeniul cunoașterii mediului. Folosirea la act ivități a metodelor și
tehnicilor de lucru în grupuri mici , în pereche sau pe echipe dezvoltă capacitate a de comunicare
atât de necesară de-a lungul vieții, crește nivelul de contribuție în ceea ce privește propria
cunoaștere, crește responsabilitatea preș colarului față de propria instruire , dar și față de ceilalți
colegi de grupă, educația este ma i eficientă, schimbă și formează comportamente atitudinale
pozitive față de propria persoană , dar și în raport cu ceilați, modifică viziunea față de școală în
general . Astfel, metodele de învățare active sunt eficiente în învățarea preșcolarilor și în
dezvoltarea de responsabilități și de identități ale preșcolarilor (Rojed.ro) .
Plecând de la cele menționate anterior am decis să desfășor o cercetare prin care să
demonstrez impactul pe care îl au metodele activ -participative și de grup în cadrul procesului
educațional din grădiniță, efectele pe care aceste metode le produc la nivel ul actului predării.
În cercetarea experimentală am vizat Domeniul experiențial „Domeniul Științe”, obiectul
Cunoașterea mediului prin prezentarea câtorva dintre metodele inovatoare în direcția învățării,
4
împreună cu argumentele psihologice și , pe alocuri, pedagogice care să pledeze în favoarea
reflectării asupra lor și a utilizării în activitatea de la catedră.
Această disciplină permite organizarea activității didactice pe grupe, în pereche, în
echipe, dar și individual. Câteva d intre motivele care mi -au facilitat alegerea sunt următoarele:
1. Preșcolarii sunt curioși, însetați de cunoaștere ;
2. Preșcolarii sunt motivați intrinsec, pozitiv în raport cu activitățile de cunoașterea mediului;
3. Conținuturile sunt interesante și logice pentru preșcolari;
4. Cunosc personalitatea preșcolarilor ceea ce facilitează organizarea situaților de învățare
Cunoașterea mediului, ca disciplină de învățământ urmărește cunoașterea și înțelegerea
lumii în ansamblul său, cu componen tele, procesele și fenomenele caracteristice ( Lespezeanu,
Monica, 2007).
Astfel acest domeniu pune bazele unei didactici centrate pe experimentarea și exersarea
învățării prin ceea ce copilul face, construiește, produce, având ca unul din principalele sco puri
transformarea acestuia din spectator în actor al activității științifice. Cunoașterea mediului are
rolul de a crea doar fundamentul de la care acest deziderat se poate realiza (Varzari,
Taiban,Manasia,1965) .
Este cunoscută setea copilului de cunoaștere, tot ceea ce este nou îl intrigă, îi stârnește
curiozitatea, de aceea mi s -a părut facil și propice să abordez acest domeniu.
Potrivit studiilor de specialitate, s -a constatat faptul că elevii nu reușesc să -și mențină
atenția vie pentru mu lt timp în cadrul unei expuneri și de aceea cunoștințele predate se rețin în
mică măsură, sunt reținute mai ușor conținuturile prezentate la început, i ar cele de la finalul
lecției sunt reținute în foarte mică măsură sau chiar deloc. În cazul î nvățării active, însă, elevii
sunt implicați pe tot parcursul activității și pe baza cunoștințelor achiziționate își form ează noi
concepte și își dezvoltă bagajul de cunoștințe dobândite .(https://www.scribd.com/…/ Importanta –
Cunoasterii -Mediului)
Consider că relația dintre cunoasterea mediului și metodele moderne este una foarte
eficientă, mai ales în contextul unei educații românești moderne care tinde să se alinieze celei
europene și în care accentul trece de pe predare și profesor, pe copil și pe învățare.
Din practica educațională la clasă, am observat efectul activizant pe care îl au metodele
moderne asupra preșcolarilor, iar combinate cu diverse mijloace de predare a cunoaș terii
mediului au un efect sporit și îl determină pe copil să participe activ, conștient la activitate și să îi
facă și plăcere. De aceea am considerat necesară demararea unei cercetări pe această temă și
doresc evidențierea acestei combinații optime dintre formarea cunoștințelor despre lume și viață
și metodele m oderne.Copiii de pretutindeni se joacă individual sau în grupuri, descoperind în
5
felul acesta mediul înconjurător, reușind să -și cunoască partenerii de joacă, să lege prietenii, să
se descopere pe sine, să învețe, dezvoltându -se.
Domeniul cuno așterea mediului oferă un cadru adecvat învățării active, participative,
stimulând inițiativa și creativitatea copilului, cuprinzând o motivație intrinsecă de a mobiliza
resursele psihice ale copiilor, asigurând participarea lor creatoare, le captează int eresul, îi
angajează afectiv și atitudinal.
Lumea în care copiii noștri își duc existența, diversă și colorată, este factorul principal
de formare și dezvoltare a viitorului adult de mâine.Fiind lipsit de contacte variate și experiențe
dirija te și organizate instituțional, copilul de vârstă preșcolară începe sa descopere lumea,
mediul, acesta stimulându -i simțurile și gândirea la un nivel extrem de ridicat, vrând să
înmagazineze tot, absorbind informația ca un burete.Astfel manipulând diverse obiecte, intrând
în contact cu mai multe persoane, lărgindu -și cercul de cunoștințe, se nasc întrebări despre
universul copilului. Părinții, bunicii, educatoarele au obligația de a îndrepta copilul spre calea
cunoașterii, de a da lămuririle necesare. Prin răspunsul oferit se trans mit atât informațiile de
care copilul are nevoie, dar mai ales se imprimă felul în care copilul trebuie sa reacționeze
pozitiv la ceea ce -l înconjoară.Se modelează astfel atitudinea copilului față de sine, față de
ceilalți, dar și față de viață. . Răspunzând la întrebările preșcolarilor, educatoarea trebuie să le
explice fenomenele respective în raport cu capacitatea lor de înțelegere. Astfel, orizontul de
cunoaștere al copiilor se îmbogățește treptat, ceea ce permite să înțeleagă că plantele și animalele
au nevoie de anumite condiții de dezvoltare (hrană, căldură, lumină, adăpost), că trebuie îngrijite
de om; sau că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze, că fenomenele sunt legate între ele și
depind unele de altele. (Piajet, Jean, Inhelder, Barbel ).
Desfășurarea întregului proces de cunoaștere a lumii reale într -un mediu organizat,
instituționalizat, îndrumat cu blândețe și vocație de un cadru didactic dedicat și instruit duce la
dezvoltarea întregii personalită ți a copilului preșcolar ,refer indu-ne aici la toate aspectele:
lingvistic, social , atitudinal, etc. Copilul care este dirijat înspre explorarea propriei lumi, va
dezvolta o atitudine pozitivă față de tot ceea ce -l înconjoară, va înțelege fenomenele și ce anume
le cauzea ză, va răspunde cu succes transformărilor ce vor urma la toate nivelele.
De asemenea, mediul înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de cunoaștere. Este
vorba de cunoașterea muncii oamenilor, a diferitelor meserii, a rez ultatelor activității umane în
diferite domenii. Prin însușirea de noi cunoștințe despre aceste aspecte ale vieții sociale, copiii își
lărgesc orizontul, își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității omului, li se educă
dragostea și respectul față de om și de rezultatele muncii lui.
6
I.3.Actualitatea temei
Educația din această perioadă zbuciumată, zguduita de rapide transformări, de procesul
ireversibil al globalizării, trebuie alineată astfel încât să formeze viitorului adult cap acități de
adaptare, de înfruntare a transformărilor ce se prod uc cu o viteză uluitoare.
Considerând că dezideratele majore ale învățământului formativ pot fi folosite și bine
realizate prin aportul ce -l aduc activitățile de cunoașterea mediului, prin activitatea de observare
practică, de experimentare, de lucrări practice inițiate în cadrul acestui tip de activități, cât și prin
activități extrașcolare m -a preocupat găsirea celor mai elocvente aspecte ale educării elevilor
pentru cunoașterea medi ului•.(https://www.scribd.com/…/ Importanta -Cunoasterii -Mediului)
Copilul de astăzi va fi cel care va duce cercetarea mai departe, va descoperi noi taine ale
universului. Cărțile citite, filmele vizionate, cunoștințele predate și învățate le asigură baza
pentru asimilarea celorlalte noțiuni. Aceste lucruri îi determină pe copii să devină mai curajosi,
le dezvoltă curiozitatea, îi face să înțeleagă ce reprezinta mediul înconjurător, să cunoască
Pământul. Drumețiile, vizitele, excursiile le trezesc și mai m ult curiozitatea, imaginația și le
stimulează voința, ambiția de a cunoaște cât mai multe despre mediul înconjurător (Popa,2009)
În școala de azi, strategiile didactice trebuie adaptate încât să se asigure copiilor
capacități necesare învățării permanente. Metodele și conținuturile trebuie să răspundă atât
intereselor, nevoilor și cerințelor individuale cât și celor de grup. În acest context, profesorul are
rolul de a -i ajuta pe preșcolari să devină răspunzători de propria formare. În timpul act ivităților
trebuie creată o atmosferă de lucru care să stimuleze disponibilitățile spre acțiune, într -un cadru
psihopedagogic afectiv pozitiv. Aceasta poate fi realizată prin abordarea interdisciplinară a
conținuturilor, prin antrenarea copiilor în activit ăți de învățare prin cercetare, prin cooperare,
folosind cu precădere metodele activizante. (rojed.ro)
Învățarea reprezintă un proces evolutiv, de esență informativ -formativă, constând în
dobândirea (însușirea, stocarea, prelucrarea și valorizar ea internă) de către ființa umană – într-o
manieră activă, explorativă – a experienței de viață și, pe acestă bază, în modificarea selectivă și
sistematică a conduitei, în ameliorarea și perfecționarea ei controlată și continuă sub influența
acțiunilor var iabile ale mediului. Învățarea activă este o metodă de predare și învățare în care
preșcolarii lucrează împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una și
aceeași problemă, pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combi nații noi sau chiar
inovații autentice ( Cucos,Constantin, 2006,pag.54) .
Societatea din zilele noastre impune recalibrarea învățământului, înnoirea acestuia, copiii
trebuie învățați să învețe, ei trebuie sa posede o găndire critică, capabilă să genereze noi
conexiuni, aplicații practice, care să ducă la noi descoperiri,să găsească soluții noi la probleme
noi.Învățând împreună copiii își unesc forțele, capacitățile, ei devin creativi, se completează
7
reciproc.Cel care dispune de o imaginație, crea toare îmbină eficient informațiile cu cel care are o
gândire critică, artistul îl completează pe cel realist, astfel că se va ajunge la o soluție optimă.
Viitorii adulți formați astfel, vor putea conlucra, vor ști să se adapteze, sa inoveze și să rezolve
diverse situații.
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre
mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate
evidente. Acest tip de interactivitat e determină identificarea subiectului cu situația de învățare în
care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea preșcolarului în stăpânul propriei
transformări și formări. Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicării, observând
tendințel e inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului. Învățământul modern preconizează o
metodologie axată pe acțiune operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să
solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativit ății. „Activ” este
preșcolarul care „depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care întreprinde o
acțiune mintală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor
cunoștințe. „Activismul exterior” vine de ci să servească drept suport material „activismului
interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia (Lespezeanu M., pg.28) .
Rezultatele cercetărilor arată că acei copii care au avut ocazia să învețe în grup,
participând activ, înv ață mai repede și mai bine, rețin mai ușor și privesc cu mai multă plăcere
învățarea școlară. Prin accentul pus deopotrivă pe competențe academice și competențe sociale,
metodele de învățare active îi ajută pe copii să relaționeze și să -și dezvolte abilită țile de a lucra în
echipă.
Educatoarea se integrează în activitarea de învățare a preșcolarilor, putând fi unul din
membri sau oferindu -și ajutorul, ori animând și stimulând activitatea. Agenții educaționali se
privesc re ciproc ca oameni, nu ca roluri.
I.4. Contribuții proprii, originale în lucrare
În urma acestei cercetări am urmărit să evidențiez faptul că predarea cunoașterii mediului
cu metode moderne este mai eficace decât predarea acestui obiect doar cu metode tradițional e.
Am urmărit să reliefez faptul că eficiența formării noțiunilor științifice despre lume și viață
depinde de modul în care metodele tradiționale și cele moderne sunt utilizate într -o structură
armonioasă și în relație cu particularitățile grupei de preșcolari și conduce la progresul
performanțelor preșcolarilor.
Prin lucrarea de față , incerc să atrag un semnal de alarmă, și anume , ca noi, cadrele
didactice să evoluăm odată cu societatea, odată cu tehnologia, să privim lumea prin ochii copiilor
noștri.Astfel, am încercat să mă autodepășesc, să fac față schimbărilor lumii contemporane, să
8
mă adaptez noilor condiții și noului mediu în care trăiesc copiii a căror formare se află în mâinile
noastre, a educatoarelor.Am incercat să evit plaf onarea în profesia pe care o practic, deși a venit
cu multă muncă, documentare și informare.
Orice viitor trebuie să aibă un început, iar educatoarea este unul dintre agenții care pot
grăbi acest început. vărsta preșcolară este vărsta tuturor posi bilităților. Acum se pun bazele
formării personalității copilului, se formează și se conturează principii de viață, atitudini,
aptitudini și capacități. Dacă la această vărstă nu se pun bazele unei personalități creatoare, aunei
personalități gata să răspu ndă eficient noilor provocări ce se ivesc la orizont, atunci societatea
însăși va intra într -un declin inevitabil.
Propunând un curriculum variat, considerând copilul ca participant activ la propriul
proces de învățare, vazând în el un real ș i valoros partener în comunicarea didactică, educatoarea
trebuie să se manifeste în ceea ce numește Goleman starea de revărsare.
Consider că fiecare educatoare, indiferent cărei categorii de vârstă se adresează, la ce
nivel, și care își desfăș oară activitatea parcurgând lucrarea , va deveni mai bine pregătită
psihopedagogic, dar și mai inteligent emoțional, în stare să -și valorifice disponibilitățile si
condițiile exteri oare, pentru dezvoltarea viitoare a fiecărui copil.
Dacă s -ar renunța la plafonare, la bine -cunoscutul „până acum a fost bine”, dacă ne -am
autodepăși, ieșind din zona de confort pe care ne -o asigură activitatea de dascăl, dacă am avea
curajul să încercăm , cu siguranță am avea de câstigat, atât noi, cât mai ales c opilul a cărui
formare depinde de calitatea actului educațional.
I.5. Prezentarea teoretică a temei de cercetare
I.5.1. Importanța activității de cunoaștere a mediului înconjurător în grădiniță
Preșcolaritatea în totul ei este perio ada de maximă importanță a omului, acum are loc
dezvoltarea individului, se formează viitorul adult.Acum trebuie să ne asumăm responsabilitatea
formării copilului, cadrele didactice trebuie să dea dovadă de maximă responsabilitate în raport
cu procesul de instruire, educare si formare .Dacă nu ne axăm acum pe aceată idee, de investiție
a timpului, a resurselor de energie în dezvoltarea preșcolarului, golurile ce se vor forma, vor fi
greu de administrat,recuperarea va fi anevoioasă, dacă nu chiar imposibilă .
Lumea ce ne înconjoară se schimbă permanent, se schimbă cu o viteză uluitoare, apar noi
informațăii, se fac noi descoperiri, știința și tehnica au cunoscut o explozie greu de imaginat și de
manageriat.Copilul trebuie pregătit pentru a face față acestei viteze de dezvoltare, generațiile
următoare vor cunoaște și vor trăi o lume care poate acum cincizeci de ani nici nu era de
imaginat.Dacă noi adulții de astăzi nu învățăm să ținem pasul cu toate aceste modificări, atunci
întregul univers al existe nței umane se va prăbuși.
9
Astfel, domeniul la care se face referință în această lucrare, cel al cunoașterii mediului,
capătă noi valențe, devine de o importanță majoră. Acest domeniu permite copilului să inoveze,
să exploreze, să experimenteze și să desco pere. Contactul direct sau indirect cu obiectele și
fenomenele ce -l înconjoară , munca cu celălalt, dezvoltă operațiile gândirii. Copilul pus în astfel
de situații, lăsat să interacționeze, să mânuiască, să probeze va ști să analizeze mediul în care
trăiește. Comparând, analizând și sintetizând informații, copilu contribuie la propria formare, la
proprin instruire.Iar ceea ce dobândești prin propriile forțe, ceea ce clădești cu propriile mâini
este cheia succesului.
Predarea – învățarea științelor naturii într-o manieră integrată permite o structurare a
problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înțelegere
a copilului. Se urmărește de asemenea nu o acumulare de fapte și informații științifice, ci
raportarea copil ului la mediul în care trăiește (Voiculescu, E. , pg.63).
Prin intermediul prezentului curriculum, copiii sunt îndrumați să -și dezvolte cunoașterea
pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi
îndepărtate.
Copilul trebuie de asemenea familiarizat cu limitele de acțiune a omului asupra mediului
în scopul realizării unei educații ecologice adecvate. De aici rezultă importanța u nei abordări
interdisciplinare. Este absolut necesar să insistăm în mod deosebit ca pr eșcolarii să fie îndrumați
să gândească, să examineze lucrurile, obiectele, fenomenele naturii – nu izolat unul de celălalt, ci
într-o legatură reciprocă, să se străduiască a afla cauzele fenomenelor pe care le observă,
întrebându -se: cum se poate explica aceasta, din ce cauză? Etc. Faptul cǎ ei posedă mai multe
noțiuni cu caracter empiric, incomplete ca sferă și conținut, face necesară corectarea acestora.
Majoritatea copiilor consideră ca făcând parte din lumea vie numai animalele. Este necesar să îi
convingem că și plantele intra în sfera noțiunii de viețuitoare, ca și păsările (Piajet, J.,
1963 ,pag.38 ).
Motivând copilul din interior, contribuind la dezvoltarea încrederii în sine și în propriile
forțe, dând aripi, educatoarea este la baza form ării omului de mâine. Iar privind lucrurile astfel,
ajungem la concluzia că nu este deloc de neglijat acest aspect.
Copilul de vârstă preșcolară prezintă curiozitate, el este dornic să afle desre oameni,
animale, fenomene, despre relațiile dint re acestea.Astfel copiii ajung să înțeleagă relația cauză –
efect.
Programa preșcolara stabilește pentru fiecare grupă cunoștințele ce se transmit copiilor
despre mediul ambiant, viața socială și natura. Aceste cunoștințe diferă de la o grupă la alta.
Volumul lor se imbogățește treptat, astfel încât de la o grupă la alta se realizează o creștere atât
10
din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, regăsindu -se așadar caracterul concent ric al
învățământului românesc.( Niculescu, Rodica Marian a, Lupu, Angelica Daciana, pg.33).
Toate aceste cunoștințe sunt predate utilizând o diversitate de mijloace și procedee:
observări, lecturi după imagin i, jocuri didactice, convorbirile.
Pășind în grădiniță, copilul ia contact cu o lume nouă, cu un alt mediu.Aici învață să
comunice cu ceilalți, învață să -și gestioneze propriile sentimente, să colaboreze, să împartă, să
trăiască alaturi de semenii lui.În acest cadru instituționalizat, copiii învață treptat despre
anotimpuri, car acteristicile acestora, succesiunea lor. Tot acum , micul preșcolar ia contact cu
lumea animalelor,învață despre acestea, modul de alcătuire și hrană.
Curiozitatea pe care copiii o manifestă față de fenomenele naturii trebuie menținută și
transformată înt r-o puternică dorință de a o cunoaște și înțelege din ce în ce mai bine. Observarea
sistematică a dezvoltării și schimbării în timp a plantelor, a creșterii și îngrijirii animalelor, educă
atenția, spiritul de observație deprinderea de a sesiza schimbările din natură și dorința de a
cunoaște cauzele acestora. Noile cunoștințe transmise copiilor cu prilejul observării diferitelor
fenomene ale naturii sunt înțelese și memorate cu multă ușurință.
Educatoarea are datoria și obligația de a pune copil ul în contact cu diverse obiecte,
materiale, fenomene.Un cadru didactic dedicat va ști să îndrume curiozitatea copilului pe calea
cunoașterii, va ști să lase copilul să greșească pentru a învăța.Copilul are nevoie să înțeleagă
cauzalitatea, să atingă, să p ipăie, să miroase și să guste. Copilul trebuie să -și folosească toți
analizatorii( vizual, olfactiv, gustativ, tactil).
Desfășurarea întregii activități a copilului într -un mediu care -i permite explorarea,
experimentarea stimulează nu doar î ncrederea în sine, ci și limbajul, gândirea creatoare,
vocabularul. Muncind și învățând împreună se dezvoltă abilitățile de comunicare, copiii devin
mai sociabili.Dacă în primii doi ani de grădiniță accentul se pune pe etapa de socializare și
adaptare la noul mediu, în grupa mare se insistă asupra pregătirii copilului pentru viitoarea etapă,
cea a școlarității.
Dezvoltarea copilului pe plan psihic este condiționată de mai mulți factori. Sub influenta
jocului și a activităților programate (obse rvarea fenomenelor din natură și a realităților sociale,
construcții, modelaj, desen. etc.) precum și îndrumărilor educatoarei, la copil apar particularități
psihice noi. Experiența lor cognitivă se amplifică sfera reprezentărilor se extinde, operațiile
gândirii devin mai complexe. (Verza, E., pg.131)
Întregul ansamblu de procese cognitive la această vârstă se bazeaza pe percepție.Copilul
de grădiniță nu înțelege dacă nu vede .El trebuie să simtă, să vadă, să se convingă că ceea ce
aude este ad evărat.
11
Procesele afectiv – motivaționale – viața afectivă a copilului atinge nivelul corespunzător
pregătirii lui pentru școală. Emoțiile și sentimentele devin mai bogate în conținut. Sentimentele
de integrare socială și de prietenie sunt mai ac centuate decât cele de dominare și de agresivitate.
Relațiile de ostilitate fățișă cedează celor de empatie, competiție, cooperare și prietenie.
Important este că în grădiniță relațiile socio – afective să -l elibereze pe copil de egocentrismul
subiectiv, s ă-i formeze capacitatea de apreciere și autodepășire tot mai obiectivă potrivit
cerințelor morale. Preșcolarul trebuie să -și simtă ceea ce știe că este bine de făcut și să evite să
facă ceea ce știe și simte că este rău. In felul acesta, încă din grădiniț ă se cultivă concordanța
necesară între cunoștințe – trăiri afective – acțiuni săvârșite, în procesul de formare morală a
preșcolarului (Preda Viorica, 1999) .
Pentru o reușită deplină a actului educațional este necesar ca preșcolarul să trăia scă
experiența de cunoaștere, să se angajeze în procesul cunoașterii să se implice în acest proces, să
participe cu mult interes pentru a cunoaște cât mai mult din tainele naturii, din viața plantelor,
animalelor, fenomenelo r din natură, cât și contribuția omului la p rotecția mediului înconjurator.
I.5.2. Metoda didactică.Definiție și clasificare
Din punct de vedere etimologic, termenul "metodă" provine din limba greacă ("metha" =
"spre"; "odos" = "cale") și desemnează o cale eficientă de u rmat pen tru atingerea anumitor
scopuri. Prin "metodă de învățământ" se înțelege, așadar, o modalitate comună de acțiune a
cadrului didactic și a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte,
metoda reprezintă „un mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într -o situație de învățare,
mai mult sau mai puțin dirijată ”( www.didactic.ro ).
Metoda didactică este un plan de acțiune transpus într -un ansamblu de operații mentale și
practice al binomului educațional prin car e preșcolarii dobândesc cunoștințe, priceperi,
deprinderi, capacități, atitudini. Ea este o înlănțuire particulară de evenimente de învățământ care
activează procesele mentale susceptibile să determine achiziția de cunoștințe, atitudini și
competențe. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile,
deprinderile și capacitățile preșcolarilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele
cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându -și caracterul și dez voltându –
și pesonalitatea (Cerghit,2006). .
Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operații, de procedee.
În anumite situații, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (ex. problematizarea
poate fi inclusă î ntr-o demonstrație).Metodologia didactică desemnează sistemul metodelor
utilizate în procesul de învățământ precum și teoria care stă la baza acestuia. Sunt luate în
12
considerare: natura, funcțiile, clasificarea metodelor de învățământ, precum și caracteriz area,
descrierea lor, cu precizarea cerințelor de utilizare (Voiculescu, E.,pag. 69) .
Astăzi cadrul didactic care vine în fața copilului trebuie să știe să aleagă exact acele
metode care se potrivesc timpurilor pe care le trăiește, trebuie s ă dețină măiestria de a combina
eficient metodele, astfel încăt copilul să fie atras spre cunoaștere, spre învățare. Dacă nu știm să
captăm atenția, să motivăm intrinsec copilul, atunci calitatea actului educațional lasă de
dorit.Societatea nu trebuie să p ermită ca în domeniul învățământului de masă să opereze
educatoare care nu pot depăși anumite bariere de timp sau de formare.Câtă vreme ne -am asumat
răspunderea față de acești copii, avem obligația morală și socială de a desfășura o educație
superioară.
Astăzi, în grădiniță copilului trebuie să i se permită să -și aleagă singur propria cale
spre cunoaștere.Educatoarea trebuie să conducă cu atenție, să îndrume pașii copilului spre
învățare.
I.5.2. 1.Clasificarea metodelor de învățământ
Clasificarea metodelo r de învățământ se poate face în funcție de diferite criterii.
I. după cel istoric: metode tradiționale : expunerea, conversația, exercițiul etc.; metode
moderne: explozia stelară, cubul, bula dublă, metoda pălăriilor gândi toare etc .;
II. după funcția didactică principală :
1) metode de predare -învățare prop riu-zise, dintre care amintim :
a) metodele de transmitere și dobândire a cunoștințelor: expunerea, problematizarea, etc.;
b) metodele pentru formarea priceperilor și depr inderilor: exercițiul, lucrările practice etc.;
2) metode de evaluare ;
III. după modul de o rganizare a activității copiilor : metode frontale (expunerea, demonstrația);
metode de activitate individuală (exercitiul); metode de activitate în grup (studiul de caz, jocul cu
roluri); metode combinate, care se pretează mai multor modalități de organizare a activității
(experimentul);
IV. după tipul de strategie didactică : algoritmice (exercițiul, demonstrația); euristice
(problematizarea);
V. după sursa cunoaște rii (care poate fi experiența social -istorică a omenirii, explorarea directă
sau indirectă a realității sau activitatea personală), la care se adaugă un subcriteriu: suportul
informației (cuvânt, imagine, acțiune etc),
Profesorul Cerghi t propune o altă clasificare , și anume:
1. metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau dialogate); discuțiile și
dezbaterile; problematizarea;
13
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecția personală);
3. metode d e comunicare scrisă (tehnica lecturii);
4. metode de explorare a realității:
a) metode de explorare nemijlocită (directă) a realității: observarea sistematică și independentă;
experimentul; învățarea prin cercetarea documentelor și vestigiilor istorice;
b) metode de explorare mijlocită (indirectă) a realității: metode demonstrative; metode de
modelare;
5. metode bazate pe acțiune (operaționale sau practice):
a) metode bazate pe acțiune reală / autentică): exercițul; studiul de caz; proiectul sau tema de
cercetare; lucrările practice;
b) metode de simulare (bazate pe acțiune fictivă): metoda jocurilor: metoda dramatizărilor;
învățarea pe simulatoare (Cerghit, I.,pag.119).
Acestor categorii li se adaugă un alt tip de metode și anume metode le de raționalizare
a învățării și predării: metoda activității cu fișele; algoritmizarea; instruirea programată;
instruirea a sistată de calculator (I.A.C.).
I.5.2 .2.Metodele clasice de predarea a cunoașterii mediului la grădiniță
În sens larg, învățarea poate fi definită ca „un proces evolutiv, de esență formativ –
informativă, constând în dobândirea (recepționarea, stocarea și valorificarea internă) de către
ființa vie, într -o manieră activă, explorativă a experienței proprii de viață și, pe această bază, în
modificarea selectivă și sistematică a conduitei, în ameliorarea și perfecționarea controlată și
continuă sub influența acțiunilor va riabile ale mediului ambiant”. Metodologia didactică nu
reprezintă doar ansamblul metodelor de învățămân t ci, este teoria care are menirea de a cerceta și
descoperi principiile care au la bază mărirea eficienței lor. ( academia.edu )
Universul nostru de astăzi e mereu în evoluție,mereu în mișcare, copilul trebuie să
perceapă aceste schimbări ca pe un lucru pozitiv, incitator .Trebuie stârnită curiozitatea
preșcolarului, trebuie stimulată gândirea acestuia.Metodele depășite trebuie adaptate și
readaptate continuu, alese eficient.Educatoarea trebuie să procure mereu materiale de calitate,
jocuri inova tive, care să mențină vie atenția și disponibilitatea copilului spre cunoaștere.
În procesul de predare -învățare a cunoștințelor despre mediu, metodele trebuie astfel
combinate încât să constituie strategii de învățare, i nstrumente de muncă ale copilului în procesul
de cunoaștere, de formare de priceperi și deprinderi.
Caracteristicile lecțiilor de cunoașterea mediului, precum și partic ularitățile psihice ale
preșcolarilor impun utilizarea mai largă a metodelor: observatia, demonstrația, exercițiul,
expe rimentul, conversați a, modelarea, jocul didactic. Viteza de transformare a societății impune
14
învățarea de tip revoluționar, nou (care are drept caracteristici esențiale: caracterul activ și
participativ).
Metodele de explorare organizată a re alității (metode de explorare nemijlocită) folosite
în cadrul diferitelor ore de învățământ și mai ales la c unoașterea mediului, ajută copilul să
înțeleagă noțiunile care i se transmit, procesul de învățare fiind mult ușurat prin perceperea
directă a reali tății înconjurătoare ( www.scoalacdavila.ro/componen ).
Modalitățile prin care elevii percep direct, activ și sistematic obiectele și fenomenele
lumii din realitatea înconjurătoare au la bază mai mu lte metode, pe care le voi enumer a:
Obser vația
Observația este metoda clasică prin care sunt antrenați mai mulți analizatori spre
cunoașterea mediului înconjurător.A observa se traduce prin a cunoaște fenomenele ș i obiectele ,
în scop de a descoperi legăturile lor interne.
"Obse rvația este o metodă prin care elevii percep direct, activ și sistematic obiectele și
fenomenele lumii înconjurătoare în scopul cunoașterii unor trăsături esențiale ale acestora;
descriu și explică datele esențiale sesizate prin raportarea la noțiunile cun oscute; integrează
cunoștințele noi în a nsamblul celor deja asimilate.. Observația constituie forma elementară de
activitate didactică prin care se asigură antrenarea proceselor de cunoaștere ale copilului, pe
drumul trecerii la acumularea calitativă, expri mată în grupări, sistematizări, generalizări.
Ca proces psihic, observația este definită ca fiind o percepție independentă, sistematică și
oragani zată, îndreptată către un scop. Funcția principală a activității de observare este de a forma
reprezentări și noțiuni simple, corecte, cu un conținut științific accesibil vârstei școlare din ciclul
primar, valorificând datele ulterioare și integrându -le într -un sistem deschis de imagini cu privire
la mediul înconjurător al copilului. ( biblioteca.regiel ive.ro )
Cu ajutorul acestei metode copilul face cunoștință cu realitatea înconjurătoare, îi
palpează limitele,îi descoperă utilitatea, astfel că metoda observației este o metodă completă,
care satisface pe deplin nevoia și setea copilulu de c unoaștere.
Observația anumitor fenomene, obiecte, relații trebuie realizată cu mare atenție, astfel
încât obiectivele propuse să fie atinse.
În predarea cunoștințelor despre natură această modalitate de cunoaștere se folosește în
două variante: observația de scurtă durată și observația de lungă durată.
1) Observația de scurtă durată urmărește observarea directă, imediată, pe material viu (din
natură) sau conservat, a caracteristicilor unor viețuitoare, într -o anumită etapă a dezvo ltării lor.
În funcție de acestea, observația se realizează cu ochiul liber sau cu ajutorul unor instrumente
optice (lupă, microscop), dezvoltând astfel și deprinderi practice de mânuire a instrumentelor
specifice acestei metode.
15
2) Observația de lungă dur ată are ca scop analizarea transformărilor mai importante care au loc și
modul de viață al viețuitoarelor (plante și animale) în raport cu anumiți factori ai mediului
înconjurător.
Observația se poate efectua pe terenul al grădiniței, în grădi nă sa u în livadă, la colțul
naturii. Drumețiile, vizitele, excursiile aprofundează cele observate de -a lungul timpului în
clasă.. Eficiența acestor modalități este dată de respectarea unor condiții:
– precizarea cu claritate a scopului urmărit;
– stabilirea criteriilor de observație;
– stabilirea unei succesiuni logice a etapelor observației pe baza unui plan de acțiune;
– stabilirea materialului care se va folosi pentru efectuarea observației;
– folosirea unor procedee didactice care mobilizează gândirea (a naliza, comparația, analogia,
sinteza);
– elaborarea unor fișe pe care să fie înscrise sarcinile de lucru și care să permită, în același timp,
consemnarea rezultatelor observate;
– prezentarea, în formă orală sau scrisă a rezultatelor și concluziilor la ca re s-a ajuns;
– stabilirea f ormelor de activitate a copiilor (frontală, de grup sau individuală);
– desfășurarea întregii activități sub îndrumarea permanentă a educatoarei.
Copilului de vârstă preșcolară trebuie să i se satisfacă noile trebuințe, de cuno aștere,
explorare, investigare și manipulare. Mai presus de toate nu trebuie pierdut din vedere că o
trebuință primordială în această etapă de dezvoltare ramâne cea de mișcare.Copilul nu poate fi
ținut zeci de minute pe scaun, el trebuie să se miște, să se ridice, să atingă.
Dar, pentru satisfacerea trebuinței de cunoaștere, cop ilul trebuie să fie pregătit din punct
de vedere psihic, adică să dispună de procese, funcții, însușiri și capacități psihice care s ă-i
permită înțelegerea noile obiecte și fenomene .
Ca urmare, procesele senzorial -perceptive atât de strâns leg ate de cele motorii sunt
obligate să suporte o serie de transformări, să se cizeleze, să se modeleze, să se perfecționeze în
conformitate cu particularitățile de vârstă.
Procesul de învățare t rebuie așadar să fie unul activ -participativ, să implice preșcolarul în
toate fazele sale.
Conversația
Copilul de vârstă preșcolară este curios, dornic de cunoaștere, astfel că el este în
permanentă comuniune cu educatoarea, pune întrebări, discută și obs ervă.În acest sens metoda
conversației este des folosită pentru a da curs curiozității înnascute ale copilului de vârstă mică. .
Metoda conv ersației are o mare importanță în întregul act de de dobândire de cunoștințe
despre mediul înconjurător , deoarece se bazează pe întreb ări . Se caracterizează prin aceea că
16
declanșează procesul de cunoaștere, răspunsurile fiind rodul frământărilor individuale, al
căutărilor, al explorărilor, fără a fi impuse de cadrul didactic. (academia.edu )
Conversația se desfășoa ră la toate nivelele, între *doamna* și copii, între copii și părinți,
între copiii din aceași unitate.Vorbin, întrebând, participând activ, implicându -se cu toate
simțurile în actul cunoașterii, copilul de vârstă preșcolară începe să înțeleagă lumea care -l
înconjoară, face cunoștință cu obiectele și fenomenele care -i marchează existența, începe sa
realizeze legăturile cauză -efect.Toate aceste duc la o bună adaptare a copilului la nevoile
societații noastre, o societate supusă permanent schimbăriilor la car e copilul trebuie sa răspundă
prompt si pozitiv. .
Prin utilizarea sistematica și eficientă a acestei metode atăt de vechi, dar atât de actuale,
am ajuns la concluzia că diferitele forme ale conversației, și în special cea euristică este potrivită
procesul ui de asimilare de noi cunoștințe, preșcolarul fiind capabil să pătrundă esența lucrurilor,
să observe, să compare, să analizeze prin eforturi proprii fenomenele ce -l înconjoară, mediul în
care trăiește.
Eficiența și calitatea acestei metode atât de versatile , depinde însă în mare măsură de
modul în care partenerul de conversație adresează întrebările.Astfel este mai mult decât necesară
o atenție sporită felului în care ne adresăm, modului în care formulăm, rostim, aranjăm și așezăm
întrebăr ile în ansamblul lor, deoarece acestea trebuie să determine copilul să înțeleagă ceea ce i
se prezintă.Fără a te îngriji de formularea întrebarilor , făra a avea dăruirea de a le înlănțui in așa
fel încăt sa genereze cunoaștere, scopul și obiectivele proc esului instructiv -educatic nu pot fi
atinse.Toate întrebîrile le -am pus în fața tuturor copiilor, au fost exprimate clar și concis, dând
astfel șansa tuturor celor implicați să participe în mod constructiv la elucidarea celor
predate.Trebuie avut în veder e ca răspunsurile primite să fie corecte din punct de vedere
gramatical, să evidențieze că subiectul educației a reținut esența, că poate face comparații și
asocieri necesare dezvoltării gândirii critice.
Un rol important în descoperirea noi lor cunoștințe de către copii îl are conversația
purtată de educatoare cu aceștia, dar construirea conversaț iei euristice necesită vocație , măiestrie
pedagogică din partea cadrului didactic.
Această metodă joacă un rol important nu doar în dobândirea de noi cunoștințe și
informații, ci prin conversație aceste cunoștințe sunt întărite, fixate și consolidate.Cadrul didactic
verifică cu ajutorul conversației nivelul de cunoștințe , priceperi și deprinderi la care se află
copilulu într -o anumită perioada din procesul educativ, cât și ce anume știe, cum poate sa
gestioneze și să utilizeze prin aplicații practice ceea ce a învățat.Fără a folosi cunoștințele
dobândite prin intermediul diverselor ocazii de învățare în viața reală, practic educația nu și-a
atins scopul principal.
17
În procesul de predare -învățare a cunoștințelor despre mediul înconjurător este frecvent
utilizată comparația. În procesul instruirii, ea apare ca moment al cunoașterii și ca procedeu
didactic special care facilitează instrui rea conștientă și tematică a cunoștințelor, relațiilor,
legilor, deci ca un procedeu de activizare a gândirii copiilor.
Recurgând la acest procedeu am avut mereu în vedere să ușurez oarecum contactul
preșcolarului cu obiectele și fenomenele ce -l înconjoară, el nefiind deocamdată capabil să
observe cu ușurință caracteristicile asemănătoare, ci observând mult mai facil diferențele.Așadar
am plănuit sa ofer cât mai multe situații în care copilul să realizeze mai ușor care sunt
asemșnșrile dintre ce le observate.
Demonstrația
Dintotdeauna, învățământul a căutat să aducă subiecții învățării în fața realității să -i ajute
să studieze pe viu lumea obiectelor și fenomenelor reale. Există obiecte de mari dimensiuni,
spații geografice îndepărtat e, lucruri și fapte ce aparțin trecutului. În cazul acesta, se recurge la
imagini, fotografii, planșe (Cerghit,2006) .
Pentru a facilita înțelegerea, cunoașterea și acceptarea realitații de fapt, cadrul didactic
utilizează în cadrul muncii sal e o multitudine de materiale didactice .
Aflându -se la vîrsta la care gandirea este predominant concret -intuitivă, copilul de vârstă
preșcolară trebuie ajutat să înțeleagă acele fenomene și obiecte care nu sunt accesibile în mod
direct. Astfel că se folosesc diverse materiale ca mulaje, planșe, scheme etc.
Datorită diversității foarte mari a materialului intuitiv care poate fi utilizat în predare –
învățare în cadrul orelor de cunoașterea mediului, metoda demonstrației poate îmbrăc a forme
variate și anume:
– contact direct prin p rezentarea plantelor și animalelor în starea lor naturală de existență și
de manifestare;
– Prezentarea plantelor și animalelor conservate
– Demonstrația cu ajutorul experiențelor;
– Demonstrația cu ajutorul modelelor: mulaje, planșe, scheme, desene;
-Demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale: diafilme, diapozitive, emisiuni tv și radio
(instructiv -educative);
– Demonstrația prin simulare (imitarea) unor procese, fenomen e, evenimente;
– Demonstrația cu ajutorul materialului natural (plante, animale, roci);
– Demonstrație prin experiență;
– Demonstrație cu ajutorul materialelor figurative (tablouri, scheme, desen);
– Demonstrație cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale.
– Demonstrație cu aju torul acțiunii.
18
Astăzi dispunem de o multitudine de mijloace de învățare.Cele audio -vizuale încep să
câțtige teren în fața celorlalte.Fie că vrem sau nu copilul se mișcă într -o eră tehnologizată și
digitalizată, cu care noi tr ebuie să ținem pasul.Televizorul, internetul oferă o mulțime de
oportunități de cunoaștere, implică o serie de analizatori care duc la creșterea performanței
actului de predare.Utilizând aceste mijloace cu măsură și discernământ, nu doar facem plăcută
activitatea de învățare, ci și calitativă superior.Vizionând de exemplu procesul de încolțire al
semințelor, apoi experimentând practic această acțiune, crește gradul de înțelegere al acestui
fenomen.Cu ajutorul tehnologiei putem fixa și consolida cunoștințele în mod uluitor.
Demonstrarea cu ajutorul acțiunii am folosit -o prin organizarea cu copiiii a lucrărilor de
îngrijire a plantelor din grădiniță,plantarea de flori în ghivece (folosite pentru înfrumus ețarea
clasei), strângerea deșeurilor de pe stradă etc. Aceștia au fost instruiți cum să planteze flori, cum
să plivească rondurile, cum să folosească materialele de protecție.
Preșcolarii manifestă interes pentru activitățile de acest fel, zilnic făcând de serviciu, cu
rândul, atât la calendarul naturii, cât și în celălalte colțuri vii din grădiniță . Am demonstrat cu
acest prilej că o plantă are nevoie de apă, lumină, căldură pentru a se dezvolta.
Scopul fundamental pe care l -am urmărit, folosind metoda demonstrației, a fost formarea
unui bagaj de cunoștințe cât mai bogat, în imagini și reprezentări corecte, științifice,
familiarizarea copiilor cu efectuarea și împlinirea corectă a acțiunilor motorii.
Problematizarea
Învățarea pe bază de problemă, problematizarea. este o variantă a metodei euri stice, o
altă modalitate a învățării prin descoperire, care se poate aplica la toate nivelele procesului de
învățământ, la toate grupele de discipline, fiind utilă acolo unde apar situații contradictorii, ce
urmează a fi soluționate. De altfel, crearea sit uației problemă constitute începutul activității de
cunoaștere.
O întrebare devine problemă numai în cazul în care trezește în mintea subiecților o
contradicție neașteptată, o tensiune, o incertitudine, o uimire, care le stimulează interesul, le
mobilizează capacitățile psihice și îi determinăo atitudine activă până la găsirea soluției.
Totodată soluționarea problemei noi presupune elaborarea unui plan de acțiune în care este
implicată, în special și într -un mod deosebit, gândirea copiil or. Folosirea problematizării la
acest obiect înseamnă ca dificultățile conținutului să nu fie dezvăluite ,,de -a gata”ci să se
prezinte prescolarilor doar câteva informații, puncte de reper care să -i conducă la rezolvarea
problemei date. Meto da solicită selectarea, prelucrarea, ierarhizarea cunoștințelor dobândite
anterior și folosirea lor în condiții noi (Stanciu, 1999).
Utilizarea problematizării în conținutul disciplinei cunoașterea mediului contribuie la
trezirea inter esului și a curiozității pentru cunoașterea particularităților lumii vii, a modului de
19
existență a viețuitoarelor, la dezvoltarea spiritului de observație și a unei moti vații pozitive
pentru învățare. Rezolvarea unor situații -problemă nu este un simplu exer cițiu de aplicare a unor
cunoștințe anterioare, ci este “o căutare activă, de observare critică, creativă, de incitare la
investigație” sau, cum spunea R.M. Gagne, “este un proces care generează o nouă învățare”.
Jocul didactic
Jocul este pr incipala formă de manifestare a copilului preșcolar.Acesta învață în timpul
jocului, acumulează experiențe, cunoștințe și capacități nebănuite.El nu poate învăța altfel, decât
jucându -se.Jocul îi permite micului preșcolar să se miște, să atingă, să încerce , exact ceea ce are
el nevoie acum.Un copil care știe să clădească un joc dintr -un băț este un copil cappabil, cu mult
potențial.Oferind informațiile de -a gata, predând cunoștințele linear, fără a implica copilul în
toate nivelele, ducem la dezvoltarea un ei gândiri plate, incapabilă să creeze sau să soluționeze o
problemă.
„Copilul – spunea marele pedagog elvetian Ed. Claparede – este o ființă a cărei pr incipală
trebuință este jocul.” Jocul este puntea ce poate uni școala cu viața, activitatea c e-i permite
copilului să se manifeste conform naturii sale, să treacă pe nesimțite la munca
serioasă. Activitatea de învățare este o activitate dificilă care necesită un efort gradat. Ea trebuie
să fie susținută permanent cu elemente de spriji n, cum sunt jo curile didactice. Încorporat în
activitatea didactică, jocul imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate
și o stare de bună dispoziție, de veselie, de destindere ; fapt ce previne apariția monotoniei a
plictiselii, a oboselii (Vior ica Preda,2000) .
Pentru a obține rezultatele dorite, jocul didactic din grădiniță nu trebuie sa fie
aleatoriu.El trebuie ales și organizat cu minuțiozitate, trebuie să fie în deplină concordanță cu
obiectivele programei, cu tema predată .Un joc eficient este cel însoțit de materialele
corespunzătoare, care trebuie să fie atractive , să stimuleze atenția copilului.
Folosirea jocului în predarea cunoașterii mediului oferă numeroase avantaje pedagogice,
cum ar fi:
– constituie o admirabilă modalitate de a -i determina pe copii să participe activ la lecție;
– antrenează la lecție atât pe copiii timizi (care devin mai volubili, mai activi, mai curajoși,
capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri) cât
și pe cei slabi;
– dezvoltă spiritul de cooperare;
– dezvoltă iscusința, spiritul de observație, ingeniozitatea, inventivitatea;
– constituie o tehnică atractivă de exploatare a realității.
Jocul didactic are bogate resu rse de stimulare a creativității. Prin libertatea de gândire și
acțiune, prin încrederea în puterile proprii, prin inițiativă și cutezanță, jocurile didactice devin pe
20
cât de valoroase, pe atât de plăcute. Prin joc se dezvoltă curajul, perseverența, dârzen ia,
corectitudinea, disciplina prin supunere la regulile jocului, precum și spiritul de cooperare, de
viață în cole ctiv, de comportare civilizată. Jocul declanșează momente de veselie, dar și de
tensiune cu încărcătură afectivă și se încheie prin aprecieri colective sau individuale (aplauze,
mici recompense) privind rezolvarea sarcinii de realizare propuse
(http://www.scritube.com/gradi nita).
O activitate de predare se transformă în joc atunci când conține toate elementele specifice,
cum ar fi sa rcina didactică ori elemetele de joc. Una din condițiile esențiale pentru ca jocul să
dea cele mai bune rezultate este buna pregătire a lui în prealabil, în ceea ce priveste proiectarea,
organizarea, desfășurarea lui metodică, locul și spațiul ocupat în le cție, materialele folosite în
realizarea lui.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structură aparte.
Elementele componente ale acestuia sunt:
– obiectivele;
– conținutul;
– sarcina didactică;
– regulil e jocului;
– elementele de joc;
– materialul didactic.
Obiectivele – trebuie formulate concret, operațional și urmărite pe întreg parcursul
jocului didactic. Conținutul este format din totalitatea cunoștințelor, deprinderilor, p riceperilor
de care dispun copiii și care sunt activate pe parcursul jocului, în funcție de sarcinǎ,
precum și din capacitățile pe care și le formează și/sau consolidează în cadrul acestuia.
Sarcina didactică reprez intă problema centrală de gândire / de acțiune pusă în fața
copilului ( de a identifica, de a descrie, de a compara, de a grupa, de a formula, de a
despărți, de a ordona). Sarcinile didactice se regăsesc în formularea cerinței jocului, sunt
corelate cu obiectivele vizate și trebuie formulate clar, în termeni operaționali.
Elemetele de joc , ca surpriza, aplauzele, întrecerea, închiderea și deschiderea ochilor
trebuie inserate la momentul potrivit.Regu lile trebuie exprimate clar, pe înțelesul tuturor copiilor,
iar cadrul didactic trebuie să se asigure că toți copiii au înțeles ce au de făcut, de aici și etapa
jocului de probă.
Se înțelege că jocurile didactice nu reprezintă un scop în s ine, ci doar o metodă de
lucru alături d e celelalte, la care se apelează în diversele etape ale lecției. Într-un asemenea joc,
copiii sunt dornici să -și pună la încercare iscusința și urmăresc cu perseverență atingerea
21
performanței. În consecință, consider că alcătuirea de jocuri didactice și alternarea lor cu grijă în
cadrul celorlalte metode de învățare constituie unul dintre cele mai active procedee didactice.
Putem constata că jocul este o prezență activă în realizarea unei tehnologii didactice
activ -participative, în predarea -învățarea oricăror noțiuni despre diferite aspecte ale mediului
înconjurător, indiferent de gradul lor de abstractizare(w ww.scritub.com/profesor -scoala)
Experimentul
Cunoașterea mediului înconjurător presupune că me diul educațional oferă copiluui șansa
să cunoască universul în care trăim, modul în care decurg lucrurile. Astfel, grădinița trebuie să
ofere copilului șansa să afle răspunsul la anumite întrebări care preocupă minte acestuia, precum :
De ce cad și se îngă lbenesc frunzele?, Cum cresc merele?,Unde pleacă păsările?, De ce ninge?,
Când răsare ghiocelul?
Un scop important al activității conștiente de învățare este cultivarea intereselor
preșcolarilor pentru mediu, dezvoltarea spiritului de observa ție, înarmarea cu unele deprinderi de
observare corectă și sistematică a realității înconjurătoare.
Pornind de la premisa că „elevul se dezvoltă prin exercițiile pe care le face și nu prin
acelea care se fac în fața lui” ( Marc Gabaude), activ itățile de învățare din orele de cunoașterea
mediului antrenează copiii în acțiuni de observare, în experimentarea unor lucrări practice pe
măsura posibilităților lor. Acestea determină copiii să desfășoare o activitate creatoare,
formându -le tehnici de in vestigare a realității înconjurătoare: urmărirea fenomenelor naturii
specifice fiecărui anotimp, observarea creșterii plantelor și animalelor, influența factorilor de
mediu asupra acestora, etc.
Procesul de predare a disciplinei „Cunoașterea mediului”are la bază experimentul atât ca
metodă de investigație științifică , cât și ca metodă de învățare.
Metoda experimentală are mai multă forță de convingere decât oricare altă metodă și, în
acest fel, posibilități sporite asupra formării concepției științifice la copii. Dirijându -i pe aceștia
să observe lumea înconjurătoare, să mânuiască materialul biologic și să interpreteze științific
fenomenele naturii, îi învățăm să cunoască natura, s -o prețuiască și s -o ocrotească.
Văzând, pipăind, atingând, e xplorănd deci prin toate mijloacele materialul de studiat ,
copilul percepe în mod corectt realitatea care -l înconjoară. Preșcolarul seamănă o sămânță, după
care urmărește îndeaproape procesul de maturizare al plantei, învățând astfel că pe lângă pământ,
pentru a crește , o plantă mai are nevoie și de apă, căldură și lumină.Experimentează așadar în
mod real.
22
I.5.3. Metodele activ -participative. Definiția și clasificare a metodelor activ -participative
I.5.3.1.Definiț ia metodelor activ -participative
Lumea în care ne desfășurăm astăzi existența se află în continuă expansiune, în
permanentă transformare, într -un proces de iminentă globalizare. Granițele fizice , geografice,
spirituale sau de orice altă natură dispar treptat. Procesul prin care au loc aceste modificări la
nivel global a cunoscut o accelerare accentuată în ultimii ani, astfel că învățământul a ajuns să se
confrunte cu sitații noi, cărora trebuie să le facă față .Odată cu aceste schimbări la nivel mondial,
copilul trebuie preg ătit încă din școala să fie apt să le facă față.
Din cercetările întreprinse, precum și din experiențele desfășurate, am ajuns la concluzia
că cele mai eficiente metode sunt metodele activ -participative, care asigură procesului de
învățământ un caracter practic -aplicativ. Ținând seama de scopul pe care l -am urmărit, de
condițiile concrete în care mi -am desfășurat activitatea, de particularitățile psihopedagogice ale
copiilor, de complexitatea obiectivelor urmărite, am ales metode adecvate, cu accent pe latura
formativă ( www.scritub.com/profesor -scoala/Metode -active -de-predare) .
Metodele inovative de învățare sunt modalități moderne de stimulare a învățării și
dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente di dactice care favorizează
interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe, asigurând perfecționarea și optimizarea
demersului educațional.
Cele mai utilizate metode interactive sunt cele care canalizează energiile creatoare ale
preșcolar ilor în direcția propusă, le captează atenția, stimulează mecasnismele gândirii, ale
inteligenței, voinței, motivației și imaginației și îi implică afectiv în ceea ce fac.
Procesul de formare interactiv presupune acțiune atât din partea profes orului cât și din
partea elevului.
Profesorul model pentru a crea cadrul optim de învățare este necesar să țină cont de
anumite criterii în aplicarea metodelor moderne de învățare, cum ar fi: competențele ce urmează
a fi dezvoltatei, nivelu l intelectual și capacitățile copiilor, resursele materiale accesibile și gradul
de complexitate al conținutului. Astfel metodele inovative trebuie adaptate acestor criterii, pentru
ca procesul instructiv -educativ să se desfășoare într -un cadru activ -participativ, de stimulare a
învățării (Breben, Silvia, Elena, Gongea, G eorgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, 2002 )
Metodele inovative presupun o învățare prin comunicare, prin colaborare, care produce
o confruntare de idei, opinii și argumente, creeaz ă situații de învățare centrate pe
disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența
reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup .(
https://www.scribd.com/…/metode activ -participative de predare ) .
23
În cadrul lecțiilor de cunoașterea mediului putem fol osi atât metode clasice :
experimentul, munca cu harta, observația, conversația euristică; metode stimulative: jocul
didactic și metode activ – participative: Metoda Pălăriilor Gânditoare, Cubul, Cvintetul,
Ciorchinele, Diagrama Venn, Știu/ Vreau să știu/ Am învățat etc.
Pentru a ajuta la dezvoltarea gândirii critice, creatoare , capabil ă să genereze soluții
eficiente la probleme noi , trebuie să introducem metode, mijloace și strategii care implică și
activizează copilul, care -l conduc spre actul creației. Aceasta nu înseamnă că nu mai folosim
deloc metode tradiționale de predare a cuno ștințelor, ele au rolul lor bine stabilit în cadrul
procesului instructiv -educativ, ci presupune ca dascălul să împletească cu dibăcie și dăruire
metodele moderne cu cele clasice.Nu putem organiza de exemplu, explozia stelară fără a utiliza
conversația sau metoda cubului fără exercițiu.
I.5.3.2. Me tode active aplicabile la cunoașterea mediului în invaățământul preș colar
Brainstorming -ul
Brainstorming -ul, în traducere directă "furtună în creier" sau "asalt de idei", este o metodă
utilizată pentru a-i ajuta pe copii să emită cât mai repede, cât mai multe idei, fără a se lua inițial
în considerație valoarea acestor idei.Reprezintă un mod simplu și eficient de a genera idei noi.
Este o metodă de stimulare a creativității în cadrul activității în grup . Se poate practica oral și se
folosește pentru a găsi cât mai multe soluții pentru o problemă (Cerghit, 2006) .
Etapele de desfășurare:
– Alegerea temei și a sarcinii de lucru;
– Solicitarea exprimării într -un mod cât mai rapid, în fraze scurte și concret e, fără cenzură, a
tuturor ideilor. Nu se vor admite referiri critice.
– Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tabla, flipchart);
– Anunțarea unei pauze pentru așezarea ideilor ;
– Reluarea ideilor emise pe rând și gruparea lor pe categorii, simboluri , cuvinte cheie, imagini
care reprezintă diferite criterii etc.;
– Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul
clasei sau al unor grupuri mai mici;
– Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluții aplicabile pentru problema
supusă atenției;
– Afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, colaje,
imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Printre avantajele folosirii metodei se enumeră p articiparea activă a tuturor, dezvoltarea
capacităților de a trăi anumite situații, de a le analiza, de a lua decizii pr ivind alegerea soluției
24
optime; exersarea creativității și a unor atitudin i deschise la nivelul grupului, dezvoltarea
relațiilor interpers onale, prin v alorificarea ideilor fiecăruia, realizarea unei ambianțe pline de
prospețime și de emulație.
În lecțiile desfășurate la clasă am folosit metoda brainstorming -ului cu scopul de a capta
atenția copiilor, de a stimula interesul pentru viitoarele cunoștințe, de a da frâu liber imaginației
acestora, de a activiza elevii.
Astfel, în cadrul lecției „Familia mea ” am organizat următorul brainstorming : sarcina de
lucru a fost: „Spuneți ce cuvinte vă vin în mi nte când vă gândiți la familie .”
Ciorchinele
Ciorchinele reprezintă o metodă de predare –învățare care -i încurajează pe copii să
gândească liber și deschis. Prin această metodă se stimulează evidențierea conexiunilor între
ideile unei teme luate în discuție. De asemenea, ciorchinel e este și o tehnică de căutare a căilor
de acces spre propriile cunoștințe, evidențiind modul propriu de a înțelege o anumită temă, un
anumit conținut. Ajută cadrul didactic să înțeleagă maniera în care fiecare elev înțelege noțiunile
și îi oferă posibilit atea de a interveni diferențiat (Breben, Gongea, Ruiu, Fulga, 2002) .
Este o tehnică de predare – învățare care încurajează copiii să gândească liber . Este un
„brainstorming necesar” prin care se stimulează evidențierea legăturilor dintre idei; o modalitate
de a construi/ realiza asociații noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor”.
Pașii de urmat sunt următorii:
1.Se scrie un cuvânt sau se aseaza o imagine nucleu în mijlocul tablei sau al unei foi de bloc
mare de desen.
2.Se scriu c ât mai multe cuvinte, propoziții, imagini legate de tema propusă.
Familie
copii
ca
casa
bunici
tata
mama
25
3.Se trasează o linie între cuvintele scrise anterior în vederea evidențierii unor conexiuni dintre
aceste idei.
4.Nu se limitează numărul ideilor, dar trebuie oferit un timp de lucru pentru această activitate.
Astfel, la recapitularea cunoștințelor însușite pe parcursul unității de învățare
“Animalele”, am organizat cu copiii următorul ciorchine:
Metoda pălăriilor gânditoare
Acest nou tip de metodă de predare –învățare este un joc în sine. Copiii se împart în șase
grupe – pentru șase pălării. Ei pot juca și câte șase într -o singură grupă. Împărțirea elevilor
depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul
didactic să fie bogat, iar cele șase pălării să fie frumos colorate, să -i atragă pe copii.
Etapele aplicării metodei: p ălăria poate fi purtată de un singur copil sau de un grup de
copii; prezentarea problemei/ situației; investigarea problemei pe baza caract eristicilor f iecărei
„pălării”; prezentarea argumentată a rezultatelor.
ANIMALE
membre
Părțile corpului
cap
trunchi
foloase
lapte
pene
piele
carne
ouă
păr
Nevoi
aer
apă
hrană
lumină
căldură
sălbatice
domestice
din alte zone
ursul
lupul
vulpea
oaia
câinele
Elefantul
leul
26
Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu,
galben, verde, albastru și negru. Participanții fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie î n acord
cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol ( didactic.ro) .
Pălăria albă -povestitorul : deține informații despre tema pusa în dezbatere ;
Pălăria roșie -psihologul : spune ce simte , prezint[ emotiile ;
Pălăria neagră -criticul : gândeșt e negativ, dar logic și critic. judecă cazul/ problema/
evenimentul, exprimă perspect iva întunecată ;
Pălăria galbenă -creatorul : gândește pozitiv , prezintă aspecte pozitive ale evenimentului;
Pălăria verde -gânditoru ): idei noi, inovatoare , soluții posibile ;
Pălăria albastră -moderatorul :.are rolul conducător , supraveghează și dirijează des fășurarea
activității / jocului .Controlează și organizează derularea demer sului de rezolvare a problemei ;
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să -și reprezinte
fiecare pălărie, gândi nd din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea,
ceea ce induce culoarea fiecăreia. Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă
competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței i nterpersonale (Breben,
Gongea, Ruiu, Fulga,2002) .
Cubul
Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe
perspective în scopul lărgirii viziunii copiilor și a aprofundării acesteia.
Este o tehnică prin care se evidențiază activitățile și operațiile de gândire implicate în
învățarea unui conținut. Presupune rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeași temă, de
grupe diferite de copii și presupune colaborarea copiilor din aceeași grupă (Cerghit,2006) .
Etape : r ealizarea unui cub care are fețele numerotate de la 1 la 6; a nunțarea subiectului pus în
studiu; î mpărțirea clasei în 6 grupe care examinează tema din perspectiva cerinței de pe una din
fețele cubului.
1. Descrie! 4. Analizează!
2. Compară! 5. Apl ică!
3. Asociază! 6. Argumentează!
În cadrul învățământului preșcolar, metoda cubul poate avea o aplicabilitate diferită de
celălalte nivele de învățământ , în ideea că acesta nu este încă capabil să scrie sau să citească. De
aceea, metoda p oate fi utilizată și frontal, educatoarea citind instrucțiunile de pe fiecare față a
cubului.Am utilizat cu succes metoda la clasă, copiii au fost încântați să rostogolească cubul , să
descopere ce sarcină au de îndeplinit. De exemplu în cadrul activități lot matematice , la
activitatea de predare a cifrei trei am utilizat metoda cubul astfel^copiii au fost împărțiți în două
grupe, jocul desfașurându -se pe echipe. Câte un reprezentant al fiecărei echipe rostogolea cubul,
27
educatoarea citea instrucțiunile, sa rcinile ce trebuiau realizate, iar fiecare răspuns corect era
recompensat cu câte un punct.Pe fața 1 copilul trebuia să descrie cu ce se aseamănă cifra 3, pe
fața cu numărul 2 trebuia să compare cifra 3 cu cifra 2, pe fața cu numărul 3 copilul trebuia să
asocieze cifra cu o poveste cunoscută^Cei trei purceluși^, pe fața cu numărul 4 analiza cum este
scrisă cifra, la numărul 5 analizează un coș cu 3 mere, iar pe ultima față copilul argumenta de ce
este bine să știm să numărăm.
Știu / Vreau să știu / Am învățat
Acest model de predare pornește de la premisa că informația anterioară a elevului trebuie
luată în considerare atunci când se predau noi informații. Un instrument important de învățare îl
reprezintă lectura, aces t model reprezentând și o grilă de lectură pentru textul non -funcțional.
Aplicarea modelului Știu / Vreau să știu / Am învățat pres upune parcurgerea a trei etape:
accesarea a ceea ce copiii știu; determinarea a ceea ce se dorește a se învăța; reactualizarea a
ceea ce s -a învățat.
Primele două etape se pot realiza oral, pe bază de conversație, iar cea de -a treia etapă se
realizează în scris. Autoarea a construit o fișă de lucru, pe care copiii o completează prin
activități de grup s au individuale
Se solicită copiilor să completeze prima rubr ică a tabelului cu tot ceea ce știu / cred că
știu despre tema abordată. Se poate lucra individual, în perechi sau în grupuri mici.În timp ce
copiii realizează lista, alegând jetoanele potrivite, educatoarea construiește tabelul . Se c ere
3
Asociază
Aplică
Analizează
Argumen
tează
pară
28
copiilo r să spună ce au spu s, iar ed ucatoarea va completa in tabel informațiile cu care toți copiii
sunt de acord. Se solicită copiilor să analizeze ceea ce știu deja și să observe pe cele care au
punct e comune și pot fi incluse într -o categorie mai generală , apoi se ce re copiilor sa spună tot ce
ar dori ei să învețe despre tema dată. Se poate lucra individual, în perechi sau în grupuri mici.
Copiii spun întrebările pe care le au despre subiec tul abordat, iar educatoarea le va lista în
a doua coloană a tabelului. Aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale copiilor în
legătură cu tema dată. (didactic.ro)
Am folosit această tehnică pentru anotimpul Primăvara.
Preșcolarii au reacționat pozitiv și la această metodă interactivă, implicându -se în grad
mare în propria învățare, răspunzân d cu interes problemelor ridicate, făcând dovada posesiunii
unor cunoătințe vaste în ceea ce privește med iul înconjurător , și nu numai. Am reprezentat în
tabelul de mai jos, rubricile specifice acestei metode, iar copiii din grupă a u răspuns conform
așteptărilor.
Știu Vreau să știu Am învățat
-primavara
începe în
luna martie -care sunt sǎrbǎtorile de
primǎvarǎ -sǎrbǎtorile de primǎvarǎ sunt: Mǎrțișorul, Ziua
Internaționalǎ a Femeii, Floriile, Paștele.
-care sunt lunile de
primǎvarǎ -lunile acestui anotimp sunt: martie , aprilie ,mai.
-apare
ghiocelul
– pomii sunt
înfloriți – alte flori de primǎvarǎ – florile de primăvară sunt: lǎcrămioara, laleaua,
panseluța,zambila
-sǎ nu rupem florile pomilor
-apar gâzele,
se întorc
păsările -de ce trebuie ocrotite
pǎsǎrile ? – ocrotim păsările, pentru cǎ ele curǎțǎ pomii de
omizi
-animalele își
cautǎ hranǎ
și se
înmulțesc -ce au fǎcut animalele – au iernat
-afară se
încălzește -ce se întǎmplǎ în naturǎ – totul se trezește la viațǎ.
-soarele răsare mai devreme.
-plantele
înmugur esc,
înfrunze sc -ce conțin fructele -fructele conțin multe vitamine, necesare
organismului
29
Diagrama Venn
Diagrama Venn -Euler pune în evidență trăsăturile comune și pe cele diferite a două
idei, concepte, evenimente, obiecte e tc. Se reprezintă sub forma a două cercuri intersectate. În
primul cerc se notează trăsăturile primului termen al comparației, în cel de -al doilea cerc se
notează trăsăturile celuilalt termen al comparației, iar în zona de intersecție se notează
elementele comune celor doi termeni (Breben, Gongea,Ruiu, Fulga, 2002) .
Diagrama Venn este o tehnică ce se aplică cu succes în etapa de reflecție sau chiar în
procesul de evaluare a cunoștințelor.
Această tehnică presupune un mare efor t de gândire din partea copiilor, care identifică
asemănări și deosebiri între două idei, concepte, în funcție de criterii cunoscute sau elaborate de
ei. De asemenea, copiii sunt implicați activ într -un proces de reflecție asupra cunoștințelor
însușite. Es te o bună tehnică de evaluare formativă a cunoștințelor .
Metoda se potrivește în lecțiile de consolidare. Activitatea se poate desfășura în grup,
perechi sau individual. Poate fi și o activitate frontală.
Am aplicat această tehnică prin activitate fro ntală, în lecția de evaluare a cunoștințelor
despre elemente ale mediului înconjurător in anotimpul toamna si iarna. Am solicitat copiilor să
enumere caracteristicile fiecărui anotimp, apoi trăsăturile comune.
30
Explozia stelară
Explozi a stelară este o metodă de stimulare a creativităț ii, o mod alitate de relaxare a
copiilor și se bazează pe formularea de intrebă ri pentru rezolvarea de probleme ș i noi
descoperiri. Starbursting(eng.”star”= stea;“burst”=a exploda),similară brainstormingului, incepe
din centrul conceptului și se imprăș tie in afara, cu intrebă ri, asemenea exploziei stelare (Breben,
Gongea,Ruiu, Fulga, 2002) ..
Obiectivul principal al acestei m etode este formularea de intrebări ș i realizarea de
conexi uni î ntre ideile descoperite de copii , î n grup , prin interacțiune ș i individual pentru
rezolvarea unei probleme. Materialele folosite sunt 😮 stea mare , cinci stele mici de culoare
galbenă ,tablouri, ilustraț ii, jetoane,siluete, tabloul “Explozia stelară ”
Copiii așezați pe jos în cerc în jurul stelei mare pe care este reprezentată tema pusă în
dezbatere, aleg câte o întrebare. Se formează grupuri pentru a conlucra la elaborarea cât mai
multor întrebări.
Copiii trebuie familiarizțti cu întrebă rile de tipul : CE?, CINE? UNDE?, CÂ ND?, DE
CE?. Metoda se aplică corect dacă se respectă etape le de utilizare.Fiecare tip de î ntrebar e se scrie
cu altă culoare pentru a fi reținute cu ușurință, întrebă rile copiilor înregistrându -se in”Portofoliul
explozi ei stelare”. Educatoarea poate crea jocuri, exerciții i, utilizând ntrebarile elaborate de
copii. Explozia stelară poate fi utilizată ori de câ te ori educatoarea p ropune rezolvarea unei
probleme.
Explozia stelară este o noua cale de realizare a o biectivelor programei; faciliteaza crearea
de intrebări pentr u rezolvarea problemei propuse; stimulează creativitatea în grup și individuală;
Tehnica Lotus
Metoda sau tehnica Lotus este a astfel de modalitate interactivă de lucru în grup. E a
oferă posibilitatea copiilor de a stabili relații între noțiuni, între cunoștințe, pe baza unei teme
principale din care derivă alte opt teme (tot atâtea câte petale are floarea de lotus).
Tehnica Lotus pornește de la o temă centrală, în cazul nostru To amna, anotimpul rodnic din care
derivă 8 teme secundare concretizate în opt idei ce vor deveni teme abordate în activitatea pe
grupuri mici:
1. Aspecte generale
2. Fructe de toamnă
3. Legume de toamnă
4. Flori colorate
5. Muncile la camp
6. Pregătirea ani malelor pentru iernat
7. În cămară
31
8. Pădurea toamna
Este foarte important ca la stabilirea grupurilor de lucru să se țină cont de capacitățile
copiilor, de afinitățile dintre ei, astfel încât rezultatul final să fie cel mai bun posibil de
obținut.La fel de important este ca atunci când abordăm o temă complexă prin tehnica Lotus,
copiii să fie deja familiarizați cu metoda, prin abordarea anterioară a unor teme mai ușoare.
Etapele necesare în demersul tehnicii Lotus sunt:
1.Construirea schemei/diagramei tehnicii de lucru
2.Plasarea temei principale în mijlocul schemei grafice.
3.Grupa de copii este solicitată să se gândească și să exprime conținuturile/ideile/cunoștinețele
legate de tema centrală. Acestea se trec de către educa toare ăn spațiile desenate de la 1 la 8 în
sensul acelor de ceasornic.
4.Abordarea celor opt teme derivate din tema principală.
5.Stabilirea, în grupuri mici, de noi legături/conexiuni pentru aceste teme și trecerea lor în
diagramă.
6.Prezentarea rezultate lor muncii în grup. Este momentul în care se face analiza produselor
activității, respectiv a ideilor emise de către copii, precum și sublinierea idelilor noi, creativ care
pot avea aplicabilitate.
La stabilirea obiectivelor prioritare în p roiectarea unei activități bazate pe
tehnica/metoda Lotus se pot utiliza verbele: să conceapă/să construiască; să identifice să
exemplifice; să elaboreze un plan; s ă aplice cunoștințe, deprinderi, priceperi în situaț ii noi; s ă
stabilească asemănări și deos ebiri; s ă utilizeze no țiuni, termeni în contexte noi; să stabilească
legături; să clasifice;S s analizeze; să aprecieze acțiuni; s ă argumenteze rezultatele obținute; să
combine modele; s ă aleagă exemple, raportându -se la ele; să discute cu colegii din grup .
Ca orice metodă didactică și tehnica/metoda Lotus, are avantajele și dezavantajele ei.
Printre avantaje enumerăm:s timularea po tențialului creativ al copiilor, d ezvoltarea un or
capacități și abilități cognitive, d e relaționare . Dezavantajele metodei/tehnicii țin mai mult de
faptul că fiind repartizați în multe grupuri mici este mai greu să fie supravegheați și îndrumați
corespunzător. Educatoarei îi este greu să își distribuie atenția astfel încât să poată nota fiecare
idee lansată de către c opii sau să poată corecta informațiile greșite.
Metoda “Schimbă perechea”
Este o metodă de lucru în perechi. Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de
participanți. Se formează două cercuri concentrice, copiii fiind față în față pe perech i.
Educatoarea dă o sarcină de lucru. Fiecare pereche discută și apoi comunică ideile. Cercul
din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, realizându -se astfel schimbarea partenerilor
în pereche.
32
Copiii au posibilitatea de a l ucra cu fiecare membru al grupei. Fiecare se implică în
activitate și își aduce contribuția la rezolvarea sarcinii.
Exemplu : Pentru activitatea de observare a legumelor de primăvară .
Etapele activității:
1. Se organizează colectivul în două grupe egale. Fiecare copil ocupă un scaun, fie în cercul din
interior, fie în cercul exterior. Stând față în față, fiecare copil are un partener.
2. Educatoarea comunică ceri nța după ce împarte fiecărei perechi căte o legumă !”.
3. Lucru în perech i. Copiii lucrează doi câte doi pentru câteva minute.
4.Copilul aflat în cercul interior spune o caracteristică pe care o observă, celălalt va da exemplu
de o altă caracteristică . Apoi copiii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a
schim ba partenerii, realizând astfel o nouă pereche. Jocul se continuă până când se ajunge la
partenerii inițiali sau se termină.
5.Analiza ideilor și a elaborării concluziilor. În acest moment, copiii se regrupează și pe tabla
magnetică sintetizează tot cee a ce au observat împreună.
Metoda ,,Turul galeriilor “
Turul galeriei este o metodă de învățare prin cooperare ce îi încurajează pe copii să -și
exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într -o galerie, prezentate și
susținute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate și discutate de către toți preșcolarii,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă și profund
formativă a produselor realizate de grupuri de copii.
Pașii metodei:
• Copiii sunt împărțiți pe grupuri de câte 4 -5 membri, în funcție de numărul acestora din
clasă;
• Cadrul didactic prezintă tema și sarcina de lucru .
• Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.
• Produsele sunt ex puse pe pereții clasei.
• Secretarul grupului prezintă în fața tuturor produsul realizat;
• Analizarea tuturor lucrărilor.
• După turul galeriei, grupurile își reexaminează propriile produse prin
comparație cu celelalte .
,,Turul galeriei” urmărește exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare la tema
pusă în discuție. Copiii trebuie învățați să asculte, să înțeleagă și să accepte sau să respingă ideile
celorlalți prin demonstrarea valabilității celor s usținute. Prin utilizarea ei se stimulează
creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală; se dezvoltă capacitățile sociale ale
participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
33
Metod a prezintă numeroase avantaje , printre care:
-atrage și stârnește interesul, realizându -se interacțiuni între copii ;
-promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o
învățare mai activă și cu rezu ltate evidente;
-stimulează efortul și productivitatea individului și este importantă pentru autodescoperirea
propriilor capacități și limite, pentru autoevaluare ;
-există o dinamică intergrupală cu influențe favorabile în planul personalității, iar subiecții
care lucrează în echipă sunt capabili să aplice și să sintetizeze cunoștințele în moduri variate și
complexe ;
-dezvoltă și diversifică priceperile, capacitățile și deprinderile sociale ;
-se reduce la minim fenomenul blocajului emoț ional al creativității;
Exemplu de aplicare a metodei la grupă. În cadrul etapei jocurilor la alegere de
dimineață, la încheierea acesteia, educatoarea grupează copiii, trecând pe la fiecare centru pentru
adezbate ce au lucrat.Împreună cu copiii stabilește dacă au fost respectate cerințele formulate la
începutul activității, se încurajează și susțin toți participanții.
Predarea – învățarea reciprocă
Predarea – învățarea reciprocă este o strategie de învățare prin studi u pe text/imagine
sau imagine/text pentru dezvoltarea comunicării copil -copil și experimentarea rolului
educatoarei. Se poate aplica atât în jocurile libere cât și în activitatea frontală (povestire, lectura
după imagini, memorizare, etc.)
Etapele metodei sunt
1. Rezumarea -se expune sinteza textului citit sau a imaginii contemplate timp de 5 – 7min.
(REZUMATORI)
2. Punerea de întrebări -analizează textul său imaginea în grup apoi se formulează întrebări
folosindu -se de paletele cu întrebări – ÎNTREBĂTORII
3. Clarificarea datelor – se identifică cuvinte, expresii, comportamente, etc. și se găsesc împreună
răspunsuri – CLARIFICATORII
4. Precizarea (pronosticarea) – se analizează textul, imaginea și prognozează ce se va întâmpla,
exprimând cele mai neașteptate idei, fapte, PREZICĂTORII
34
I.5.4.Analiză comparativă metode modern e vs metode clasice
Copilul preșcolar se află la vârsta la care totul este nou, vrea să cunoască totul, întreabă
despre orice, atinge ceea ce -l incită.Era tehnologiza tă în care trăim, accesul la informatii , tot
ceea ce -l înconjoară pe copil îl fascinează.Ritmul rapid, exploziv în care se derulează fiecare zi
îl antrenează și pe micul preșcolar, astfel că nevoia lui de a palpa, de a ști de a întreba, de a se
mișca es te puternic antrenată.Noi, ca și cadre didactice trebuie să facem față acestei schimbări de
ritm, să fim capabili să gestionăm corect și eficient nevoia copilului de mișcare.
Metodele utilizate la preșcolari sunt atât cele “clasice”, cât și cele “moderne”; numai
abilitatea cadrului didactic poate face ca orice metodă folosită să stârnească interesul copilului
preșcolar și să -l determine să învețe în modul cel mai plăcut: prin joc. Cele mai utilizate metode
interactive sunt cele care canalizea ză energiile creatoare ale preșcolarilor în direcția propusă, le
captează atenția, stimulează mecasnismele gândirii, ale inteligenței, voinței, motivației și
imaginației și îi implică afectiv în ceea ce fac.
Procesul de formare interactiv pr esupune acțiune atât din partea profesorului cât și din
partea elevului. Profesorul model pentru a crea cadrul optim de învățare este necesar să țină cont
de anumite criterii în aplicarea metodelor moderne de învățare, cum ar fi: competențele ce
urmează a fi dezvoltate, nivelul intelectual și capacitățile copiilor, resursele materiale accesibile
și gradul de complexitate al conținutului. Astfel metodele inovative trebuie adaptate acestor
criterii, pentru ca procesul instructiv -educativ să se desfășoare într -un cadru activ -participativ, de
stimulare a învățării.
Metodele inovative presupun o învățare prin comunicare, prin colaborare, care produce
o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe
disponibilita tea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența
reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.
Dinamismul timpului istoric actual impune învățarea de tip inovator (care a re drept
caracteristici esențiale: car acterul activ și participativ).
Metodele trebuie atent selectate și aplicate adecvat specificului disciplinei Cunoașterea
mediului. Printre metodele care activizează predarea -învățarea sunt și cele prin care elevii
lucrează productiv unii cu alții, își dezvoltă abilități de colaborare și ajutor reciproc. Ele pot avea
un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor foarte ușor de reținut, caracterului
ludic și oferind alternative de învățare cu “priză” la co pii. Pentru aceasta este nevoie de un
demers didactic adecvat care necesită parcurgerea celor trei etape aflate în interdependență:
evocarea, realizarea sensului, reflecția.
35
Noua eră în care ne desfășurăm activitatea nu presupune neapărat și î nlăturarea vechilor
tradiții didactice, ci din contră înseamnă împletirea firească și armonioasă a noului cu vechi, a
tradiției ci inovația.
Tocmai în reușita acestei împletiri a metodelor tradiționale, consacrate de predare cu cele
noi, active constă și reușita actului educațional. Copilul nu este un cobai pe care facem
experimente, copilul este viitorul nostru ca omenire. Noi nu putem să rămânem ancorați într -un
trecut depășit, într -o existență care nu produce eficiență, ci trebuie să ținem p asul cu modernul,
cu schimbarea. Aceasta însă nu se realizează prin abandonarea a ccea ce a fost sau este bun și
eficient în didactică, ci prin completarea acestora cu ceea ce se cere din punct de vedere social și
psihologic.
Lucrarea de față n u este o pledoarie pentru schimbare, pentru înlocuirea vechiului sistem
de predare, ci este o pledoarie pentru regândirea întregului proces de invățare, ținând însă cont și
de ceea ce s -a dovedit eficient până acum. Nu putem exclude observarea ca metodă, n ici
demonstrația, dar le putem îmbogăți prin activizarea copiilor într -o manieră care să corespundă
cu ritmicitatea dezvoltării tehnologice.
36
II CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
II.1.Metodologia cercetării
II.1.1.Ipotezele și obiectivele lucr ării
Lucrarea de față iși propune să vizeze modul în care metodel e activizante, participative,
care implică copilul in propriul act al cunoașterii, influențează calitatea activității instructiv –
educative.
Școala din zilele noa stre este chemată să răspundă unei mari provocări, aceea a
schimbării continue și profunde, pe fondul modificărilor la nivel global. Lumea se află in
permanentă transformare, globalizarea este un proces care a atins in ultimile zeci de ani cote
inimaginabi le odinioară, adâncimea transformărilor la nivelul umanității este uluitoare în zilele
noastre. De aceea , școala trebuie să găsească resursele necesare de a se înnoi permanent, de a
face față schimbărilor.
Învățământul la scară mondială a cunoscut în ultimul timp modificări frecvente,
schimbări neașteptate, abordări nebănuite . Cadrele didactice sunt bulversate, mulți nu pot ține
pasul cu modernizarea educației.Vocația, dăruirea, blândețea sunt calități ale unui educator din
secol ul acesta.
Învățămantul românesc, fiind un organism dinamic, în continuă înnoire, capabil de
adaptări la schimbările ce se produc în viața socială, are menirea de a găsi metodele și procedeele
cele mai adecvate în vederea stimulării și activi zării copiilor, a voinței de a munci stăruitor și
independent.
În aplicarea programelor, cadrele didactice vor avea în vedere realizarea funcțiilor
instrumentale, formative și informative. Cadrele didactice au libertatea de a căuta, după
expe riența și competența lor profesională, metode adecvate, recurgând la practica pedagogică
diferențiată, adaptarea ritmurilor, particularităților fizice și psihice, astfel încât subiectul invatarii
să îndeplinească un rol activ în învățare, iar învățarea să fie privită nu numai ca rezultat, ci mai
ales ca proces provocat, organizat și îndrumat nemijlocit de educator (Elisabeta V., 2008) .
Atât în timpul cercetării, precum și în prelucrarea datelor observate, în elaborarea
lucrării am urmărit real izarea următoarelor obiective:
– reliefarea modalităților de împletire a metodelor tradiționale cu cele moderne, în vederea
ancorării în realitatea înconjurătoare a micului preșcolar cu ajutorul disciplinei cunoașterea
mediului;
– evidențierea rolului hot ărâtor al educatoarei în dezvoltarea sentimentelor de apartenență la
mediu și de ocrotire a acestuia;
37
– urmărirea progreselor înregistrate de copii pe linia activității independente și diferențiate;
– optimizarea randamentului copiilor;
– stabilirea și an aliza diferențelor între grupul experimental, în care s -au folosit preponderent
metodele interactive și grupul de control, în care s -au folosit preponderent metodele tradiționale
de predare -învățare.
Măiestria didactică, arta de a fi ” omul p otrivit, la momentul potrivit”, de a facilita calea
copilului de vârstă preșcolară spre împărăția cunoașterii lumii in care trăim, depinde în mare
măsură de disponibilitatea dascălului de a se schimba.Educatoarea dibace știe să ghideze
gândirea copilului spre dezvoltare, spre formarea proceselor cognitive, psihice, afective, fără de
care omul nu s -ar numi om.În era tehnologiei, educatoarea trebuie să găseascăcalea optima de
predare a cunoștințelor științifice, să folosească acele metode, acele strategii de predare, care să
asigure formarea acelei personalități capabile să răspundă efficient provocărilor lumii
viitoare.Toată activitatea didactică, și nu numai din jurul copilului trebuie gândită minuțios,
trebuie adaptată vitezei de schimbare a lumii, trebuie revizuită prin prisma noilor descoperiri
științifice.
Copilul la această vârstă e pregătit să acumuleze informația, să proceseze la un anumit
nivel cunoștințele de care dispune, toate acestea dezvoltând gândirea critică, dar și cea creatoare ,
ambele de o importanță covârsitoare pentru reușită.
Pornind de la obiectivele propuse, am formulat următoarea ipoteză:
Dacă are loc o îmbinare armonioasă între metodele tradiționale și cele moderne, a
plăcutului cu utilul în cadrul orelor de cunoașterea mediului, atunci se asigură o participare
conștientă în procesul de instruire, o ancorare în realitatea înconjurătoare a micului preșcolar și
atunci este firesc să existe diferențe între grupa de control și cea experimentală î n ceea ce
privește nivelul de cunoștințe , dar și în modul de aplicare al acestora în viața de zi cu zi;
II.1.2. Metode de cercetare
Timpurile moderne, revoluția tehnico -științifică și programul social, cu implicațiile lor
în modernizarea în vățământului solicită dascălului, de la toate nivelurile de învățământ –
preșcolar, primar, gimnazial, liceal, să -și completeze și dubleze profilul și comportamentul de
asimilator și transmițător de cunoștințe, cu cel de investigator (cercetător al fenomen elor
educaționale ) și pe această bază de "creator" de idei, cu care să sporească patrimoniul teoriei
psihopodagogice și să optimizeze practica educațională."Experiența pedagogică înaintată – spune
Stanciu Stoian – este experiența ce răsare în însuși proce sul practicii, din căutarea și găsirea,
uneori aproape spontană a unor procedee și metode noi de învățământ și educație".
38
Întregul arsenal de metode, procedee și tehnici de cercetare folosite trebuie adaptate continuu, în
funcție de caracteristicile, de ev oluția și modificările ce intervin în cadrul fenomenului real.
Cadrul cel mai direct al experienței pedagogice este activitatea zilnică la clasă, contactul
cu preșcolarii, dându -ne posibilitatea să -i verificăm tehnicile de lucru, să alegem soluțiile
eficiente.
În cadrul activităților la clasă, în activitățile practico -aplicative, în lucrul cu copiii am
urmărit să transmit cunoștințele, să formez priceperi și deprinderi, să dezvolt gândirea științifică,
să cultiv sentimente, să dezvolt spiritul de colecti vitate.
Pentru elaborarea lucrării, am folosit următoarele metode:
a) observația;
b) convorbirea;
c) chestionarul;
d) metoda bibliografică;
e) analiza produselor activității;
f) testul.
g) metode statistice
II.1.2.1.Observația
În timpul experimentului, care s -a derulat pe perioada celui de -al doilea semestru al
anului școlar, am întocmit permanent fișe de reflecție, am observat astfel fiecare copil în parte.În
general am urmărit notarea gradului de implicare în activitățile iniția te, disponibilitatea în
anumite momente ale zilei sau săptămânii, am încercat să stabilesc capacitatea intelectuală cu
care se angajează în actul cunoașterii, efortul pe care -l depune Î, ritmul propriu, interacțiunea cu
ceilalți colegi, dar si cu adulții. Consemnând datele în mod sistematic și în ordinea desfășurării
lor în caietul de observații, am realizat pentru fiecare preșcolar supus experimentului fișa de
observație psihopedagogică, fără de care întregul experiment nu ar mai fi avut sens. Am insistat
cu precădere asupra modului de participare la activitate, gradului de dezvoltare al atenției
voluntare, capacitatea de a depune efort intelectual, curiozitatea.
Prin intermediul jocurilor didactice, am urmărit să dezvolt capacitățile intelectua le ale
copiilor,i – am depistat pe cei cu aptitudini și pe cei cu dificultăți în învăț area cunoștințelor
științifice.
39
II.1.2.2.Convorbirea
Una dintre cele mai utilizate metode la care am recurs în demersul cercetării efectuate a
fost convorb irea.Convorbirea este metoda care însoțește mare parte din restul metodelor de
cercetare, precum metoda testelor, observația, metoda bibliografică etc. Am discutat în
permanență cu copiii, am încercat să depistez dacă le place activitatea prropusă, ce anum e le
place, ce îi atrage în mod deosebit, cum ar vrea să se desfășoare majoritatea activităților de
cunoașterea mediului.S -au purtat și discuții la nivelul întregii grupe de copii, frontal, discuții
colective. Convorbirile individuale le -am orientat cǎtre depistarea atitudinii copilului față de
cunoașterea mediului.Am făcut tot posibilul ca în aceste convorbiri să le trezesc copiilor
motivația învățării, necesitatea învățării cunoașterii mediului pentru a ne orienta mai ușor în
viață.
Prin con vorbirile pe care le -am avut , ascultându -i cu interes sau adresându -le întrebări
strategic puse , am aflat dacă sun t curioși cu privire la ceea ce se întâmplă în jurul lor, dacă le
place să cerceteze, să exploreze, să experimenteze.Am încercat să pun între bările în așa măsură,
încât copilul să nu se simtă amenințat în vreun fel, să -l orientez spre deschidere, spre sinceritate,
să privească în dascălul de lângă el ca pe omul deschis comunicării, care dă aripi. .Copiii, în
general, sunt sinceri, ușor de provoc at la discuții, unii având și un vocabular frumos., îți respe ctă
îndrumările, sunt mai ascultători la vârsta aceasta și de aceea am avut o deosebită plăcere de a
comunica cu ei.
Marele avantajal metodei convor birii este că permite adunarea dat elor colectate de la
copii într-un timp relativ scurt și fără a necesita materiale speciale.Folosind această metodă de
cercetare, am reușit să -i cunosc mai bine pe copii i din grupă, să -i iubesc necondiționat , să
răspund cerințelor imediate ale vârstei lor , prin crearea unor situații și probleme vii, prin
abordarea unor teme în cadrul lecțiilor de cunoașterea mediului care să -i provoace, să le
stârnească interesul pentru această disciplină și spiritul de responsabilitate pen tru mediu, pentru
semenii lor.
II.1.2.3.Metoda bibliografică
Metoda bibliografică am folosit -o în strânsă legătură cu metoda convorbirilor, datele
culese prin această metodă fiindu -mi necesare la întocmirea fișei psihopedagogice(anexa 1) a
fiecărui copil. Această metodă mi -a oferit o serie de informații privind evoluția psiho -fizică a
copilului, în strânsă legătură cu influența condițiilor și factorilor externi de dezvoltare. Datele
biografice le -am colectat în cursul discuțiilor cu părinții, cu asistenta medical ă care a urmă rit
evoluția lor .
40
II.1.2.4.Analiza produselor activității
Pentru a realiza o comparație între produsele activității aceluiași copil, în vederea
stabilirii progresului sau regresului școlar și a înregistrării trăsăturilor sale de personalitate, am
realizat o serie de portofolii . Portofoliul include rezultatele relevante obținute prin diverse
metode și tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observarea sistematică a
comportamentului , proiectul), precum și sarcini specifice fiecărei disciplin e. Analizând lucrările
și progresele copilului de la o etapă la alta, putem ameliora întreg sistemul educativ.
II.1.2.5.Metoda testelor
„Testul este un instrument constituit dintr -o probă elaborată în vederea înregistrării
prezenței (sau absenț ei) unui fenomen psihic, a unui comportament sau reacție la un stimul
dat. Pentru ca proba să răspundă cerințelor unui test trebuie standardizată și
etalonată”.(Roșca M, p.19)
„Etalonarea constă în elaborarea unei scări, considerată ca etalon, la care vor fi apoi
raportate rezultatele individuale și în funcție de care se va face măsurarea și evaluarea
acestora.” (Drăgan I, Nicola I, p.54)
Am aplicat teste docimologice pentru evaluarea nivelului de pregătire al preșcolarilor din
perspectiva capacității de receptare și prelucraea a informațiilor și de comunicare orală și a
nivelului de structurare și operare a capacității de gândire critică.
Testul docimologic este o alternativă de eficientizare a exami nării tradiționale. Testul
este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare. Prin
testare verificăm în ce măsură sunt satisfăcute obiectivele din învățământul preșcolar,
circumscrise obiectivelor educației. Testele docimologice presupu n o muncă meticuloasă de
pregătire, iar secvențele procedurale sunt stricte. Ele permit standardizarea condițiilor de
examinare, a modalităților de notare, aducând un spor de obiectivitate. Aceste instrumente de
evaluare au următoarele caracteristici: conț in probe cu itemi ce permit determinarea gradului de
însușire a noțiunilor de către copii sau a nivelului de dezvoltare a unor capacități; sunt
instrumente evaluative care se aplică numai în cadrul obișnuit de desfășurare a activităților
didactice și nu în condiții de laborator. Elaborarea unui test docimologic constituie o activitate
dificilă și presupune parcurgerea mai multor etape:precizarea obiectivelor; documentarea
științifică; avansarea unor ipoteze; experimentarea testului; analiza statistică și am eliorarea
testului.
41
II.1.2.6. Metode statistice
Trăsăturile și însușirile psihice , cunoștințele asimilate și capacitățile formate nu pot fi
sesizate nemijlocit, ci doar indirect prin obiectivarea lor în comportamente , pentru a putea fi
măsurate și exprimate cantitativ. Cele mai utilizate metode de măsurare în cercetarea pedagogică
sunt:
– numărarea – constă în consemnarea prezenței sau absenței unei particularități obiectivate în
comportament;
– clasificarea – constă în așezarea într -o anumi tă ordine , crescătoare sau descrescătoare, iar
locul ocupat de subiect în șir reprezintă rangul acestuia și îi corespunde un număr de ordine;
– compararea – constă în raportarea mărimii ce urmează să fie măsurată, la mărimea teoretică sau
totală;
– măsurar ea- constă în atribuirea unor indici numerici fenomenelor investigate.
Completarea tabelelor specifice acestei metode statistice se face la scurt timp după
observarea anumitor comportamente urmărite în cadrul cercetării și înregistrarea perform anțelor
după operațiile de măsurare .
Se pot întocmi tabele analitice u nde sunt consemnate rezultatele individuale ale subiecților
investigați, în ordine alfabetică, iar în dreptul lor , rezultatul măsurării , exprimat în cifre și tabele
sintetice realizându -se o grupare a datelor măsurate, făcându -se abstracție de numele subiecților.
Reprezentările grafice, la care pe ordonată se notează frecvența în cifre absolute sau
procente, de jos în sus, iar pe abcisă, intervalele de măsurare, în ordine crescătoare, de la
stânga la dreapta. Reprezentările grafice prezintă sintetic rezultatele globale ale cercetării.
Statistica matematică oferă posibilitatea de a sintetiza rezultatele și de a le exprima cu
ajutorul unui număr, ajungând u-se la calcularea unor indici statistici. În studiul de față am aplicat
metodele statistico – matematice în etapa constatativă și în cea evaluativă, pentru a prelucra,
interpreta , aprecia șî compara rezultatele obținute de copii în urma probelor aplicate.
În concluzie, putem spune că toate metodele de cercetare sunt valoroase, fiecare
contribuind în mod specific la cunoașterea, evaluarea și ameliorarea proceselor abordate.
Lucrarea de față este rodul unei cercetări pedagogice de tip constatativ -ameliorativ, și
s-a desfășurat în trei etape, fiecare cu obiective specifice .
42
II.1.3. Descrierea grupei de prescolari si a variabilelor
Experimentul s -a realizat pe un grup experimental format din 19 preșcolari din grupa
mare „Floricelele” și pe un grup de control format din 20 de copii de la grădinița „Piticot”
Hunedoara, în semestrul II al anului școlar 2016 -2017.
Toți preșcolarii cuprinși în experiment , atât cei din grupul experimental, cât și cei din
grupul de control, prezintă o dezvoltare psiho -fizică normală, corespunzătoare vârstei.Mai
jos(fig. 1) voi prezenta tabelele cu cele 2 grupe, cea experimentală și cea de control (fig.2) și
câteva date despre familiile preșcolarilor.
GRUPA FLORICELELOR
GRUPA MARE
TABEL NOMINAL CU COPIII ÎNSCRIȘI AN ȘCOL AR 2016 -2017
STRUCTURĂ PITICOT -HUNEDOARA
PROF. GOIA LIVIA -CAMELIA
Nr
ctr Nume și prenume copil
1. BUJOR RAZVAN OCTAVIAN
2. CAZAN CEZAR FLAVIUS
3. CHICIREANU RAUL
4. COCOS MIHAI ALEXANDRU
5. COSARCARI LUCA RAFFAELE
6. DAMIAN LUCA
7. DOBRUTCHI A LEXANDRA
8. DONICI ȘTEFANIA IZABELA
9. ELEKES MIHAI VALENTIN
10. HERA BUTTA LEO DAMIAN
11. IORDĂCHESCU FLORIN ALEXANDRU
12. LUNGU ALEXANDRA
13. LUPU BOGDAN LIVIU
14. NICA BIANCA -IOANA
15. PANA IULIA MARIA
16. PINTER NICHOLAS ADRIAN
17. RĂDULIN P ATRICIA -DARIANA
18. SASZ ALEXANDRU ȘTEFAN
19. SASU DAVID NARCIS
NIVEL PREGATIRE
PARINTI TIP FAMILIE ATMOSFERA SI
CLIMAT FAMILIE NUMAR COPII
IN FAMILIE DEZVOLTARE
FIZICA SI STARE
DE SANATATE
STUDII
SUP. STUDII
MEDII BIPARENTALA MONOPARENTALA ARMONIE TENSIUNE 1 2 3 BUNA SENSIBIL
3 16 13 6 17 2 10 7 2 19
Fig.1 Tabel date grup experimental
43
GRUPA IEPURAȘILOR
GRUPA MARE
TABEL NOMINAL CU COPIII ÎNSCRIȘI AN ȘCOLAR 2016 -2017
STRUCTURĂ PITICOT -HUNEDOARA
PROF. NISTOR LAVINIA
Nr.
crt. Nume si prenume copil
1. ALBU IOANA ARIANA
2. AILOAIE FLORIN MAXIMILIAN
3. BOLDUȘ RAUL ANDREI
4. GALAMBOȘ ANDREI
5. GĂMAN ERIC -MARIO
6. HUȚANU BIANCA -MARIA
7. JUNCU DARIA
8. MATESCU LUCA -EDUARD
9. MIREA DENIS -ALEXANDRU
10. NUȚU STANCIU MAIA CRISTINA
11. OEGAR VANESA -FLORINA
12. ORBAN EDUARD
13. PANĂ MATEI NICOLAE
14. RĂDOS PAULA MIHAELA
15. ROATIȘ CRISTIAN -ANDREI
16. STANCA SORINA CARMEN
17. STOIAN RAREȘ MIHAI
18. TODORUȚ ALEXIA -GEORGIANA
19. VUCOVAN GEORGIANA
20 VLASA ANDREI -CRISTIAN
NIVEL PREGATIRE
PARINTI TIP FAMILIE ATMOSFERA SI
CLIMAT FAMILIE NUMAR
COPII IN
FAMILIE DEZVOLTARE
FIZICA SI STARE
DE SANATATE
STUDII
SUP. STUDII
MEDII BIPARENTALA MONOPARENTALA ARMONIE TENSIUNE 1 2 3 BUNA SENSIBIL
3 16 15 5 18 2 11 7 2 20
Fig.2 Tabel date grup de control
Variabile independente:
-starea de sanatate din ziua testelor;
– metodele interactive de grup utilizate în cadrul experimentului;
Variabile dependente:
-dezvoltarea vorb irii la preșcolarii de nivel II.
44
II.2.Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cercetării
Experimentul este o metodă ce presupune crearea unei situa ții noi, prin modificări în
desfășurarea acțiunii educaționale care se implementa de obicei . Intervenția cercetătorului se
întemeiază pe presupunerea că inovația va conduce la obținerea unui randament mai bun în urma
desfășurării acțiunii respective.
În desfășurarea experimentului se parcurg trei etape:
1. etapa inițială, în care sunt studiate condițiile în care se va desfășura , se stabilește inovația ce
se va introduce și se precizează strategia aplicării ei;
2. etapa experimentală, ce cons tă în desfășurarea propriu – zisă a experimentului;
3. etapa de evaluare, finală, în care se înregistrează și măsoară rezultatele experimentului. Pe
baza lor se stabilesc diferențele între datele constatate în finalul experimentului.
Experim entul se poate desfășura sub două forme: natural sau în condiții de
laborator. În acest studiu am folosit experimentul natural, în condiții normale de activitate.
II.2.1. Etapa inițială
Etapa inițială/ constatativă reprezintă faza prealabilă in tervenției factorului experimental,
când se realizează testarea inițială, evaluarea predictivă ce vizează cunoașterea nivelului de
realizare a obiectivelor studiului din etapa anterioară experimentului. Sunt înregistrate date
referitoare la variabilele imp licate înaintea experimentării și se stabilește strategia desfășurării
experimentului.
Această etapă s -a desfășurat in săptămâna 13 -17 februarie 2017, când ambelor grupe de
preșcolari s -a aplicat același test pentru evaluarea nivelului de preg ătire din perspectiva
cunoștințelor pe care le dețin preșcolarii la domeniul cunoașterea mediului(anexa 2).
Testul de evaluare a cunoștințelor copiilor din cele două grupuri a constat în desfășurarea
jocului didactic”Cine are un cartonaș potri vit?”.Obiectivele activității au fost: denumirea
fenomenelor meteo specifice toamnei și iernii, cunoașterea îmbrăcăminții specifice celor două
anotimpuri, precum și sortaraea și așezarea corespunzătoare a jetoanelor la imaginea
potrivită.Ambelor grupe s -a aplicat aceași fișă de evaluare , cu aceiași itemi.Rezultatele le -am
consemnat în urmatorul tabel (fig.3) .
Nota: Comportament atins -A
Comportament in dezvoltare -D
Comportament ce necesita sprijin -S
45
Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare cunostinte
A D S
1 BUJOR RAZVAN OCTAVIAN D
2 CAZAN CEZAR FLAVIUS A
3 CHICIREANU RAUL S
4 COCOS MIHAI ALEXANDRU D
5 COSARCARI LUCA RAFFAELE D
6 DAMIAN LUCA A
7 DOBRUTCHI ALEXANDRA S
8 DONICI ȘTEFANIA IZABELA A
9 ELEKES MIHAI VALENTIN D
10 HERA BUTTA LEO DAMIAN S
11 IORDĂCHESCU FLORIN ALEXANDRU A
12 LUNGU ALEXANDRA S
13 LUPU BOGDAN LIVIU D
14 NICA BIANCA -IOANA D
15 PANA IULIA MARIA D
16 PINTER NICHOLAS ADRIAN D
17 RĂDULIN PATRICIA -DARIANA
18 SASZ ALEXANDRU ȘTEFAN D
19 SASU DAVID NARCIS D
Tabel rezultate grup experimental
Fig.3 Prezentarea analitică a evaluării inițiale la grupul experimental
024681012
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN
46
Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare initiala
A D S
1 ALBU IOANA ARIANA A
2 AILOAIE FLORIN MAXIMILIAN D
3 BOLDUȘ RAUL ANDREI A
4 GALAMBOȘ ANDREI D
5 GĂMAN ERIC -MARIO S
6 HUȚANU BIANCA -MARIA D
7 JUNCU DARIA D
8 MATESCU LUCA -EDUARD D
9 MIREA DENIS -ALEXANDRU A
10 NUȚU STANCIU MAIA CRISTINA A
11 OEGAR VANESA -FLORINA D
12 ORBAN EDUARD A
13 PANĂ MATEI NICOLAE D
14 RĂDOS PAULA MIHAEL A S
15 ROATIȘ CRISTIAN -ANDREI D
16 STANCA SORINA CARMEN D
17 STOIAN RAREȘ MIHAI S
18 TODORUȚ ALEXIA -GEORGIANA A
19 VUCOVAN GEORGIANA D
20 VLASA ANDREI -CRISTIAN D
Tabel rezultate grup de control
Fig.4 Prezentarea analitică a evaluării inițiale la grupul de control
Datele colectate în urma aplicării testării inițiale, de la care se constată nivelul de la care
pornește fiecare grup, denotă că grupa de control a obținut rezultate puțin mai bune, dar 02468101214
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN
47
diferențele nu sunt majore .Așadar cercetarea va porni de la rezultate relativ asemănătoare, dacă
ținem cont și de variabilele amintite mai sus.
Voi prezenta mai jos analiza comparativă a rezultatelor (fig,5) celor două grupuri.
Notă:
Grup experimental Grup de control
Fig. 5 Comparatie rezultate cele doua grupe
Din datele furnizate de etapa inițială, rezultă că posibilitățile de dezvoltare psihică
sunt promițătoare pentru ambele grupuri de copii, că pe b aza probelor de verificare aplicate
copiilor aflați la începutul preșcolarității, se pot elabora strategii didactice adecvate de stimulare
a proceselor de cunoaștere, de dezvoltare a gândirii și limbajului, de cultivare a afectivității, a
conduitei volunta re, a motivației adecvate vârstei, deci a întregii personalități, aflate în cea mai
dinamică și productivă perioadă formativă – vârsta marilor achiziții.
Analizând rezultatele testării inițiale, am constatat că pregătirea preșcolarilor din
grupul experimental de a învăța prin intermediul metodelor și tehnicil or interactive este
favorabilă.
II.2.2.Etapa experimentală
Această etapă constă în desfășurarea propriu -zisă a experimentului și a avut loc pe tot
parcursul semestrului II, urmărind ca în grupa experimentală să se predea cunoștințele prin
metode active, în timp ce în grupa de control se predă clasic, cu metode tradiționale( conversația,
explicatța, observația,exercițiul).
Experimentul efectuat a urmărit achiziți ile în planul comportamentelor cognitiv și social
realizate la diferite tipuri de activități ce au inclus strategii didactice bazate pe metode și tehnici
interactive.Mai precis experimental s -a desfășurat pe toată durata semestrului II, timp în care în
cadrul activităților de cunoașterea mediului , am utilizat cu preponderență metode active în
024681012
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN
48
predarea noilor conținuturi, în timp ce la grupa de control s -au predate noile conținuturi cu
ajutorul metodelor clasice.
Voi prezenta în continuare met odele si tehnicile utilizate în activitățile cu preșcolarii din
grupul experimental în cadrul activităților de cunoașterea mediului, activități care s -au desfășurat
pe perioada a șapte săptămâni.
În prima săptăm âna a experimentului , în ca drul temei “Lumea în care trăiesc –
Universul”, la activitatea de cunoașterea mediului am folosit mai multe metode active: cubul,
explozia stelară .(anexa 3)
Forma de realizare : lectură după imagini
Tema activitatii : Terra -Planeta albastră
Tipul activitatii :sistematizarea cunoștințelor
Scopul activitatii: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător,
precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia
Obiective operaționale:
Cognitiv informaționale
– să analizeze imaginile pusă la dispoziție ;
-să formuleze cât mai multe întrebări pe baza conținutului imaginii ,
-să cunoască planetele sistemului solar și rolul lor în univers
-să cunoască locul și importanța Pământului în Sistemul Solar
Psiho -motorii
-să mânuiască cu atenție instrumentele puse la dispoziție ;
Afectiv -emoționale
-să participe cu plăcere la activitate
-să colaboreze în vederea realizării temei propuse
Strategii didactice
Metode și procedee: conversația, expl icația , descrierea, dialogul, expunerea, metoda cubului,
explozia stelară.
Mijloace didactice: Glob p ămăntesc, o stea mare, cinci stele mici, cub , panou, imagini și cărți
cu planetele sistemului solar
Durata: 35-40 MINUTE
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, E ditura Arves, 2002
49
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Evenimentul
didactic
Conținutul științific
Strategia
didactică
Evaluare
Moment
organizatoric Pregatirea celor necesare bunei desfășurări a
activității
Captarea
atenției Voi spune o ghicitoare despre soare,
introducând astfel copiii în tema
propusă ”Dimineata straluceste/Si pe noi ne
veseleste/Spune oare, cine este? ” Convversatia
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Anunț tema și obiectivele, asigurându -mă că
toți copiii sunt captați
Conversatia
Dirijarea
învățării Se va analiza panoul central pe care se află
reconstituit sistemul solar. Le voi arăta
copiilor ca S oarele este în c entrul Universului
nostru, iar i n jurul lui se învârt cele 9 planete.
Le voi citi curizități legate de acestea.Se face
sinteza parțiala a celor lecturate, apoi se va
trece la explicațiile legate de planeta
noastră.Le explic copiilor, arătân du-le globul
pământesc ce formă de relief înseamnă
fiecare culoare, de unde pornește și
argumentarea privind culoarea albastră.Le voi
demonstra cum are loc mișcarea de revoluție,
cum ia naștere ziua și noaptea, dar și cele
patru anotimpuri. Se va discuta d espre
sistemul solar, planete, meteoriți.
Se realizează sinteza finală , folosindu -ne de
metoda exploziei stelare. Copiii vor formula
împreună întrebări, având la dispoziție globul
pamțntesc. .Se vor împărți astfel încât fiecare
grup să aibă câte o întreba re de genul ce?, Explicația
Conversația
Demonstrația
Explozia
stelara Proba orala.
50
În a doua săptămâna “Zvon de pr imăvară -Mărțișorul” metoda activă pe care am utilizat -o
a fost metoda pălăriilor gânditoare.
Tema activității: ”Legenda Mărțișorului”
Forma de realizare: Povestea educatoarei
Scopul: dezvoltarea llimbajului prin îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și
expresii,exprimarea în propoziții corecte din punct de vedere gramatical
Obiective operaționale :
Cognitiv -informative
-să asculte cu atenție povestea redată, concomitent cu prezentarea conținutului ilustrativ al
poveștii;
-să utilizeze cuvintele noi în diferite contexte ;
-să se exprime coerent, corect din punct de vedere gramatical răspunzând adecvat la întrebări;
-să numească cel puțin două personaje din text, ajutîndu -se de imaginile aflate la dispoziție
-să extragă corect mesajul transmis în legen dă
Psiho -motorii: cine?,unde?, când?, de ce?
Obținerea
performanței Se realizează cu ajutorul metodei cubul.
Voi împărți grupa în două echipe.Câte un
reprezentant va veni în f ață să rostogolească
cubul și va citi cerința de pe una din fețele
cubului
1.Descrie sistemul solar
2.Argumentează de ce Pământului i se mai
spune și planeta albastră
3.Compară Marte cu Jupiter
4.Analizează formele de relief ale Terrei
5.Asoociază soarele cu un fruct cunoscut
6.Aplică argumentând de ce trebuie să
îngrijim planeta
Problematizare
Cubul
Dialogul
Proba orală
Proba practică
Evaluarea
activității Voi face aprecieri asupra modului în care
copiii au participat la activitate, la g radul de
atingere al obiectivelor propuse
Conversația
Probă orală
Încheierea
activității Se vor acorda stimulente, fiecare copil
alegându -și în piept un stiker cu o planetă
Conversația Aprecieri
verbale.
51
-să așeze planșele pe panou respectând ordinea cronologică a poveștii
Afective:
-să transmită emoții legate de conținutul textului audiat;
-să participe cu interes la activitate;
-să colaboreze cu ceilalți colegi în timpul activității.
Metode si procedee: conversația, explicația, expunerea, problematizarea, studiul de caz,
braistormingul, metoda pălăriilor gânditoare;
Resurse materiale: planșe cu imagini ilustrative din poveste, pălării colorate
Forma de organizare : frontal, individual.
Durata: 30-35 min.
Bibliografie:
• ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Eveniment
Dida ctic Activitatea educatoarei Strategii didactice Evaluare
Metode Forme
Moment
organizatoric
Se vor pregăti cele necesare pentru
buna desfășurare a activității Conversația Frontal Observarea
comportamen
tului copiilor
Captarea
atenției
Poștașul ne aduce un colet , în care se
află mai multe materiale pentrru a
confecționa mă rțișoare pentru mămici.
Conversația
Frontal Observarea
comportament
ului copiilor
Anunțarea
temei și a
obiectivelor
Înainte însă de a confecționa
mărțișoarele o să vă spun de ce se
dăruiesc astfel de cadouri de 1
Martie. Am să vă spun acum povestea
”Legenda Mărțișorului”
Voi trebuie sa urmăriți cu atenție
povestea pentru a putea s -o povestiți
Conversația
Frontal
Observarea
comportamen t
ului copiilor
52
și voi altor copii
Reactualizare
cunoștințelor
Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățării
Voi mai știți și alte povești?
Copiii dau exemple de legende
cunoscute de ei
Expun conținutul clar, rar, expresiv,
cu accent pe cuvintele care transmit
mesaje r eceptive astfel încât atenția
copiilor să rămână captată, urmărind
planul de idei;
În timpul redării legendei voi da
explicații referitoare la cuvintele și
expresiile noi
Voi folosi o mimică și gestică care să
corespundă mesajului transmis
Pe parcursul pov estirii voi expune
imaginile cu momentele principale
Copiii vor reproduce la sfârșit
momentele principale ale povestirii
folosind un limbaj adecvat, corect din
punct de vedere gramatical.
Expunerea
Expunerea
Expunerea
frontal
individ
ual
Observarea
comportament
ului copiilor
Analiza
răspunsurilor
Asigurarea
feed-back –
ului Copiii sunt grupați în șase echipe,în
funcție de culoarea pălăriei alese.
Fiecare echipă analizează, prin
colaborare comportamentul și își
prezi ntă punctul de vedere, dar orice
copil poate să aibă și păreri personale,
pentru aceasta anunță pălăria sub care
o face (schimbă pălăria)
Astfel:
Pălăria albă –redă momentele acțiunii
clar și obiectiv
Pălăria roșie –copiii spun dacă le -a
Conversația
Demonstrația
Grup
Observarea
comportament
ului
Analiza
răspunsurilor
53
placut sau nu a numite comportamnete
din poveste
Pălăria galbenă – extrag calitățile
personajelor
Pălăria neagră -.observă cine greșește,
scoate în evidență ceea ce e negativ
Pălăria verde -caută un alt final
pentru legendă
Pălăria albastră – redau povestea
folosind finalul propus de copiii cu
pălărie galbenă
Metoda
„Pălăriilor
gânditoare”
Braistorming
Observarea
comportament
ului
Analiza
răspunsurilor
Evaluare
Incheierea
activitatii
Se realizează cu ajutorul imaginilor
din poveste , pe care copiii vor veni să
le așeze în ordine cronologică la
panou
Se fac aprecieri asupra modului de
participare a copiilor la activitate.
Se vor împă rți stimulente copiilor. Exercițiul
Grup
Frontal Observarea
comportament
ului copiilor
Acordare de
stimulente
În a treia săptămână de experiment , în cadrul proiectului tematic “Alaiul primăverii”, la
cunoașterea mediului am realizat jocul didactic „ Primăvară dragă, bine ai sosit !”, utilizând mai
multe metode de activizare: cubul , cvintetul, ciorchinele;
Tema activității: „Primăvară dragă, bine ai sosit ”
DS- „Ce ne aduce primavara? ” – joc didactic
DOS – colaj
Scopul activității: Conso lidarea cunoștințelor copiilor referitoare la anotimpul primăvaraș
stimularea curiozității privin explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare cu ajutorul unor
metode activ -participative
Obiective operaționale:
Cognitiv -informationale
– să enumere caracter isticile anotimpului primăvara
– să denumească cel puțin trei elemente caracteristice acestui anotimp ;
– să se exprime corect din punct de vedere gramatical ;
54
– să descrie verbal anumite fenomene ce se petrec în anotimpul primăvara
Psiho -motorii:
– să realizeze o lucrare specifică temei propuse, folosind deprinderi și tehnici de lucru învăț ate
(lipire, rupere, mototolire )
– să utilizeze adecvat instrumentele puse la dispoziție;
Afective:
– să manifeste interes pentru activitate
Strategi i didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, cubul, piramida,
ciorchinele, cvintetul, jocul,.
Resurse materiale: jetoane, buline, creioane colorate, lipici,coli colorate, planse și imagini cu
anotimpul primăvara
Elem ente de joc : surpriza, întrecerea, mânuirea materialelor, aruncarea cubului, aplauze,
ghicitoarea,.
Reguli de joc : rostogolirea cubului, descrierea imaginii de pe cub,
Sarcina didactică: realizarea unei lucrări practice care să corespundă temei activităț ii,
descrierea elementelor specifice anotimpului primăvara
Forme de organizare: în grup , frontal, individual.
Durata: 40 minute
Bibliografie:
• ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoreti ce și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
55
Etapele activității Conținut științific Strategii didactice
Metode Mijloace Evaluare
Moment
organizatoric
Captarea atenției Se pregătesc m aterialele didactice
necesare bunei desfășurări a
activității
Prietena lor din desene animate
aduce o scrisoare surpriză Conversația
Scrisoare
papușa
Sofia Proba
orală
Enunțarea
scopului și
obiectivelor Se anunță tema și se precizează
obiectivele acti vității expunerea
Dirijarea învățării Se exp lică copiilor jocul, copiii
sunt împărțiți în două echipe(
fluturași și flori).Câte un
reprezentant al fiecărei echipe va
veni să rostogolească cubul și să
rezolve sarcina de pe acesta.
Se desfășoară un joc de probă.
Desfășurarea propriu – zisă a
jocului
Prin intermediul metodei „cubul”
preșcolarii vor rezolva sarcinile
cerute de imaginile de pe fețele
cubului .Fiind împărțiți în două
echipe se va acorda pe un panou
câte un punct pentru fiecare
răspuns corect
Descrie – munci de primăvară în
livadă;
Compară – barza cu rândunica;
Asociază – fluturașul cu alte
insecte;
Analizează – factorii de mediu
care ajută planta să crească;
Aplică – alcătuiește floarea din Conversația
Cubul
Piramida
Cub
jetoane Proba
practica
Proba
orală
Proba
orală
56
părțile componente;
Argumentează – că în imagine
este p rimăvară.
Complicarea jocului se va realiza
prin completarea celor 5 trepte ale
piramidei, c u jetoane specifice
ghicitorilor adresate.
Asigurarea
retenției și a
transferului Se realizează prin intermediul
activității practice .Dupa
finalizarea jocului, copiii se vor
așeza la atelierele la care vor să
lucreze tabloul de primăvară .Unii
vor mototoli muguri pentru
crenguțe, alții vor decupa
ffloricele, iar alții vor lipi flori pe
câmp. Exercițiul Lipici,
hârtie,
flori
Evaluare Se fac aprecieri asupra modului în
care copiii au participat la
activitate .Se stabilește echipa
câștigătoare numărând punctele de
pe panou. conversația Apreci eri
verbale
Încheierea
activității Se acordă stimulente copiilor . conversația buline
În a patra săptămâna de experiment, in cadrul temei săptămânale”Băiatul și fata
pregătesc salata”, am desfășurat activitatea de observare”Parfum de primă vară”, în care am
observat legumele de primăvară cu metoda învaățării prin descoperire și schimbă
perechea. (anexa 4)
Tema : „Parfum de primăvară”
Tipul de activitate: Transmitere de cunoștințe
Forma de realizare Observare
Scop: Formarea deprinderii de a nu mi părțile unei plante; activizarea vocabularului cu cuvinte
noi (bulb, tubulară); cultivarea perseverenței și a independenței în acțiune.
Obiective operationale:
Cognitiv -informaționale
57
-să denumească părțile componente ale plantei și să specifice forma, culoarea și modul de
folosire;
-să cunoască elemente componente ale legumelor prin antrenarea tuturor organelor de simț;
Psiho -motorii
-să prepare o salată din legumele timpurii (ceapa, usturoiul, ridichea, salata verde)
-să rezolve corect fișa de muncă i ndependentă;
Afective
-sa participe cu interes la activitate;
Strategia didactică
Metode și procedee: conversația , explicația, învățarea prin descoperire, observația, schimbă
perechea.
Mijloace didactice: coș cu legume de primăvară (ceapă verde, usturoi, ridiche, salată), fișe de
colorat, legume din plastilină model (artă), creioane colorate, carioci, plastilină, bol, farfurioare,
tacâmuri de unică folosință (joc de rol).
Bibliografie: ,, Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Bre ben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu , Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 2007
Durata: 15 -30 min.
Eveniment
didactic Conținut științific Strategii
didact ice Evaluare
Moment organizatoric
Se asigură climatul adecvat :
Se pregătesc materialele necesare pentru
activitate.
Se pregătește grupa pentru activitate.
Captarea și orientarea
atenției
La sosirea copiilor în grupă, li se prezintă
coșul su b formă de surpriză. Copiii
descoperă si denumesc legumele din coș
(ceapă verde, usturoi, salată, ridiche).
conversația
Predictivă
58
Anunțarea temei și a
obiectivelor
Dirijarea învățării
Obținerea performanței
Incheierea activitatii
„Primăvara aduce odată cu razele călduțe
de soare și legume pline de vitamine de
care trebuie să profităm din plin.
Ridichile, usturoiul, salata verde și ceapa
verde sunt câteva dintre acestea.”
Propunatorul le citește poezia „Hor a
legumelor”
Copiii sunt asezati pe scăunele în două
cercuri concentrice, formând astfel
perechi.Copiii din cercul exterior primesc
câte o legumă pe care o analizează
împreună cu perechea.La sunetul unui
clopoțel, copiii din cercul exterior se vor
deplasa spre dreapta formând o nouă
pereche.Astfel se face analiza legumelor
din mai multe puncte de vedere.Când
primul copil ajunge din nou la perechea
inițială, toate informațiile vor fi trecute pe
flipchart și se vor sintetiza.
Ceapa verde are forma alungită și frunza
tubulară.Usturoiul are un gust
înțepător.Ridichea crește în pământ
consumându -i-se partea din pământ, iar
salata are frunze late și gust dulce.
Copiii vor desena legumele pe care le
folosesc pentru a prepara o salată.
Se fac aprecieri și se acordă stimulente.
conversația,
explicația
conversația
euristică
explicația
învățarea prin
descoperire
observația
schimba
perechea
explicația
conversația
munca
independentă
frontală
În a cincea săptămâna”Micul creștin”, în cadrul cunoașterii mediului am folosit
metoda explozia stelară în cadrul lecturii după imagini“ Tradiții și obiceiuri de Paște ”
Forma de realizare: Activitate integrată
Mijloace de realizare: DȘ lectură după imagini+ DEC aplicație
Scopul: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia
59
Obiective operaționale:
Cognitiv -informaționale:
-să exprime verbal semnificația sărbătorii P aștelui și a unor simboluri;
-să enumere obiceiurile și tradițiile legate de sărbătoarea Paștelui (vopsirea ouălor, prepararea
cozonacului si a pascăi , sacrificarea mieilor, mersul la biserică în noaptea de Înviere);
-să răspundă la cât mai multe întrebă ri pe baza conținutului imaginii folosind pronume
interogative: “ce?”, “cine?”, “unde?”, “când?”, “de ce?”;
Psiho -motorii:
-să decoreze oul prin tehnici diferite ( lipire, mototolire) ;
-să mânuiască cu atenție materialele puse la dispoziție
Afective:
-să po ată aprecia faptele bune proprii și ale celor din jur;
-să analizeze din punct de vedere estetic lucrările;
Strategii didactice
Metode si procedee: observația, explicația, povestirea, descrierea, conversația euristică,
problematizarea, explozia stelară, ex ercițiul, turul galeriei.
Mijloace didactice: imagini specifice sărbătorii Pascale, imagini cu ouă decorate, planșe ,
coșulet cu ouă încondeiate, materiale pentru realizarea “oului colorat ”, lipici, carioci, șervețele,
stimulente (ouă de ciocolată).
Forma de organizare: Frontal, pe echipe, individual.
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, George ta Ruiu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățean ă, Galați, 2007
Durata: 15 -30 min.
60
Evenimentul
Didactic Conținut științific Strategii
Didactice Evaluare
Moment
organizatoric Pregătirea materialului didactic necesar
activității , aranjarea mobilierului. Observare curenta
Captarea
atenției Un Iepuraș mare de pluș iși face apariția
în sala de grupă, spunându -le copiilor ca
vrea să afle cât mai multe lucruri despre
această sărbătoare care se apropie. Conversatia
Iepurasul
Observatia
Frontala
Anuntatrea temei
si a obiectivelor “Astăz i vom desfășura o activitate care
se numește: “ Tradiții și obiceiuri de
Paște ”, în cadrul căreia vom afla cine a
fost Iisus și ce a facut Iisus p entru noi,
care sunt obiceiurile poporului nostru
apoi vom decora ouă prin diferite
tehnici de lucru”.
Expun erea
Observare curenta
Desfasurarea
activitatii
Se va desfășura activitatea de cunoaștere
a mediului, folosindu -se ca metodă
lectura după imagini.Se va realiza
analizarea și sintetizarea informațiilor
din imagini.
Se prezintă pe rând copiilor câte o
imagine cu obiceiurile pascale ale
românilor. Vopsirea și încondeierea
ouălor, prepararea cozonacului și a
Pascăi, aprinderea lumânării la
Biserică.Se va purta diiscuții cu copiii
despre ce tradiții se păstrează la ei acasă
Planse cu
imagini
Lectura d upa
imagini
Povestirea
Explicatia
Receptarea
mesajului
transmis
Observare
Curenta
Obținerea
performanței Preșcolarii grupei vor forma 5 grupuri
specifice metodei exploziei stelare.
Se așează steluțele: 5 steluțe mici se
așează in jurul steluței ma ri , atenționând
copiii că pe fiecare steluță este scrisă o
întrebare, cu culori diferite. Intrebările Explicatia
Expunerea
Relațio narea in
timpul formării
grupurilor.
61
folosite sun t: ce, cine, unde, când, de ce?
Exemple de întrebări
Ce sarbatorim la Paște?
Cine vopsește ouă?
Când mergem la Biserică?
De ce a fost răstign it Isus?
Unde mergem în Noaptea de Înviere?
Trecerea la următoarea etapă se
realizează cu ajutorul tranziției*Noi
suntem piticii , copiii așezându -se la
măsuțe pentru a orna ouăle de Paște
Explozia
stelară
Conversatia
Proba orala:
Observarea
comportamentului
copiilor.
Aprecierea
răspunsurilor
primite.
Asigurarea
retenției și a
transferului Se vor prezenta regulile pe care trebuie
să le respecte în realizarea lucrărilor:
poziția lor pe scaune în timpul lucrului,
îmbinarea originală a elementelor de
limbaj plastic, îmbinarea lor în mod
creativ.
Exerciții pentru încălzirea mușchilor
mici ai mâinii: “Degețelele”.
Realizarea aplicației; se va supraveghea
activitatea copiilor și se vo r oferi
explicații suplimentare.Se acordă sprijin
acolo unde este necesar. Conversația
Explicatia
Demonstratia
Exercitiul
frontal
Asigurarea feed –
backului Amenajarea unei miniexpozitii cu
lucrările copiilor.Se afișează lucrările
copiilor (expozitie), apoi fiecare grup va
trece pe la fiecare lucrare, va analiza, va
aprecia, realizându -se astfel Turul
galeriei . Copiii își vor expune părerea
referitoare la fiecare lucrare.
Turul
galeriei
Lucrările realizate
analizează
lucrările.
Încheierea
activităț ii Se va aprecia gradul participării copii lor
la întreaga activitate. Iepurașul le dă ouă
de ciocolată Conversația Verbală
Stimulente
62
În săptămâna” O lume disparută” am utilizat în experiment metoda Diagrama Venn,
Turul Galeriei
Tema: “În lumea necuvântătoarelor ”
Forma de realizare observare
Scopul: aprofundarea si sistematizarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile animalelor,
educarea capacității de a percepe analitic diferențele dintre acestea
Obiective op eraționale:
Obiective cognitive
-să găsească imaginile reprezentând caracteristicile diverselor animale ;
-să găsească imaginile reprezentâ nd asemănările dintre dinozauri și animalele sălbatice ;
-să lipească corect imaginile pe Diagrama Venn.
-să enumere 2 -3 specii de dinozauri
Obiective psiho -motorii
-să păstreze o poziție corectă în timpul lucrului;
Obiective afective
-să lucreze curat și îngrijit.
-să manifeste interes pentru activitatea desfășurată
Strategii didactice:
Metode si procedee: Conversația, explica ția,observația, demonstrația, exercițiul, Diagrama
Venn , Turul Galeriilor.
Material didactic : planșă reprezentând diagrama Venn, jetoane cu animale, lipici, scrisoarea de
la dinozaurul Tudi, stimulente, carioca , imagini dinozauri
Forma de organizar e: frontală, individuală, pe grupe.
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elen a Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Galați, 20 07
63
Evenimente
didactice Conținutul stiințific Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric Educatoarea pregătește toate materialele
didactice necesare bunei desfășurări a
activității
Copiii intră in sala de grupă și se așează pe
scăunelele aflate in formă de semicerc.
Conversația Observarea
comportamentelor
Captarea
atenției În timp ce copiii se asează în sala de grupă
sosește poștșul aducând o scrisoare de la
prietenul nostru Tudi, din povestea pe care
noi am nascocit -o despre un pui de
dinoza ur.
Conversația
Anunțarea
temei și a
obiectivelor
operaționale Astăzi îl vom ajuta pe Tudi să învețe despre
semenii lui , deoarece el vrea să se
pregătească pentru școală.
Reactualiza –
rea
cunoștințelor
Tudi va sta în fața copiilor și cu ajutorul
meu le va pune întrebări despre animalele
sălbatice care trăiesc la noi în țară. conversația Observarea
comportamentelor
Dirijarea
învățării Se prezintă tabloul ce reprezintă mai multe
specii de dinozauri. Se analizează alcătuirea
corpului, forma, modul de hrană și
înmulțire. Se precizează că aceștia au
dispărut de pe pământ cu mult timp în urmă
datorita coliziunii planetei noastre cu un
meteorit. Tudi va sta în fața copiilor și cu
ajutorul panoului pe care este desenată
Diagrama Venn va învăța lucruri noi d espre
animale.
Observația
Explicația
Demonstratia
Turul
galeriilor
Analiza
produselor
activitatii
Asigurarea
retenției și a
transferului Copiii vor trebui să vină în față și să aleagă
de pe masă un jeton.Va denumi animalul de
pe jeton , va imi ta onomatopeea, apoi va
Diagrama
Venn Observarea
comportamnetelor
64
așeza jetonul la categoria din care face
parte(dinozauri sau animale sălbatice).După
ce lipesc toate jetoanele, vom descoperi
împreună care sunt asemănările și
deosebirile dintre cele două categorii.Eu voi
nota răspunsurile, iar la sfârșit vom face un
rezumat.
La sfarsit vom realiza Turul galeriei . Pe
tabla magnetică voi nota toate observațiile
copiilor.
Explicația
Evaluarea
performanței. – Tudi va putea merge la școală pentru că
acum știe foarte multe lucruri despre
semenii săi.
Conversația
Încheierea
activitatii Se fac aprecieri și vom iesi din sala de grupă
avănd stimulente în piept.
În ultima săptămână de experiment “Copilăria, zâmbet de copil” am f olosit metoda
învățării prin descoperire. (anexa 5)
Tema:” 1 Iunie”
Forma de realizare : Convorbire
Scopul : Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral; Dezvoltarea capacității de
exprimare orala;
Obiective operaționale:
Cognitiv -informaționale:
-să precizeze data când se sărbătorește ziua copilului ;
-să retină că ziua copilului este o sărbătoare internațională;
-să enumere activități care au loc cu ocazia zilei de 1 Iunie ;
-să reproducă p oezii și cântece închinate zilei copilului;
Afective
-să își exprime dorința de a trăi în pace și în libertate;
-să manifeste înțelegere față de toți copiii indiferent de rasă și religie;
Psiho -motorii
-să mânuiască cu atenție materialele puse la dispoziți e
Strategia didactică:
65
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, observația, lucru în
echipă, exercițiul, învățarea prin descoperire..
Mijloace didactice: Imagini reprezentând o familie , aspecte din grădiniță și alte institutți
publice(școala, spital ,biblioteca)
Bibliografie: ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” -M.E.C.Î. -2008
• Silvia Breben, Georgeta Ruiu, Elena Goncea, – ,Activități bazate pe înteligențe multiple” –
– Ed.Reprograph -200
• Silvia Breben, Georgeta Ru iu, Elena Goncea , Elena Fulga, – „Metode interactive de
grup” ghid metodic, Editura Arves, 2002
• Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurgica, – „Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârste timpurii”, Editura gălățeană, Ga lați, 2007
Etapele
activității Conținutul activității Strategia
didactică Evaluare
Moment
organizatoric Se pregătesc materialele necesare
bunei desfășurări a activității.
Copiii intră și se așeaza pe
scăunele
Captarea
atenției În clasa apare un clovn care le
pune copiilor următoarele
întrebări
În ce anotimp ne aflăm?
Care sunt lunile de vară?
Ce se sărbătorește la începutul
luni iuni e?În ce dată?
De ce credeți că este o sărbătoare
internațională?
Conversația
Observarea
comportamentelor
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Astăzi copii o sa vorbim despre
această sărbbătoare, iar la
sfârșitul activității, dacă veți fi
atenți clovnul ne va arăta cateva
magii Conversația
66
Dirijarea
învățării Mai întâi voi prezenta un tablou
cu o familie, apoi voi face
referire la drepturile copiilor în
cadrul familiei.
Următoarea imagine reprezintă o
școala, drept pentru care le voi
explica copiilor că au drept ul sa
învețe într -o instituție , într-un
mediu curat și sigur.
Se procedează la fel cu imginile
reprezentând dreptul la sănătate,
la libera credi nță, dar și la
securitate. Educatoarea adresează
întrebări Ce reprezintă această
imagine?
Unde merg copiii?
Cine ne protejează și ne apără?
Cine ne îngrijește cănd suntem
bolnavi?
De ce unii copii au alt tip de
piele?
Cum trebuie să ne comportăm cu
cei care sunt diferiți?
Copiii răspund la întrebările
adresate. Observarea
Conversația
Învățarea prin
descoperire
Proba practică
Proba orală
Evaluare Se fac aprecieri asupra
participării la activitate Conversația
Proba orală
Încheierea
activității Clovnul le va face copiilor un
mini spectacol de magie, după
care le oferă tuturor baloane Conversația
67
II.2.3.Etapa finală
Etapa finală s -a desfășurat la sfarșitul semestrului II și a constat în aplicarea unui test cu
itemi asemănători celor din perioada constatativă. Testul a fost aplicat simultan ambelor grupe și
a cuprins aceași itemi(anexa 3)
Tabelele ( fig.6 si 7) următoare reflectă rezultatele obținute la evaluarea finală de către
preșcolarii din grupul experim ental și din grupul de control.
Notă: Comportament atins – A
Comportament în dezvoltare – D
Com portament ce necesită sprijin -S
Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare cunostinte
A D S
1 BUJOR RAZVAN OCTAVIAN A
2 CAZAN CEZAR FLAVIUS A
3 CHICIREANU RAUL D
4 COCOS MIHAI ALEXANDRU D
5 COSARCARI LUCA RAFFAELE A
6 DAMIAN LUCA A
7 DOBRUTCHI ALEXANDRA D
8 DONICI ȘTEFANIA IZABELA A
9 ELEKES MIHAI VALENTIN A
10 HERA BUTTA LEO DAMIAN S
11 IORDĂCHESCU FLORIN ALEXANDRU A
12 LUNGU ALEXANDRA D
13 LUPU BOGDAN LIVIU A
14 NICA BIANCA -IOANA A
15 PANA IULIA MARIA A
16 PINTER NICHOLAS ADRIAN D
17 RĂDULIN PATRICIA -DARIANA
18 SASZ ALEXANDRU ȘTEFAN D
19 SASU DAVID NARCIS D
Fig.6 Tabel rezultate evaluare finala grup experimental
Fig.6 Prezentare analitica evaluare finala grup experimental 024681012
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN
68
Nr.crt. Nume si prenume copil Evaluare initiala
A D S
1 ALBU IOANA ARIANA A
2 AILOAIE FLORIN MAXIMILIAN D
3 BOLDUȘ RAUL ANDREI A
4 GALAMBOȘ ANDREI D
5 GĂMAN ERIC -MARIO S
6 HUȚANU BIANCA -MARIA D
7 JUNCU DARIA D
8 MATESCU LUCA -EDUARD D
9 MIREA DENIS -ALEXANDRU A
10 NUȚU STANCIU MAIA CRISTINA A
11 OEGAR VANESA -FLORINA D
12 ORBAN EDUARD A
13 PANĂ MATEI NICOLAE D
14 RĂDOS PAULA MIHAELA S
15 ROATIȘ CRISTIAN -ANDREI D
16 STANCA SORINA CARMEN D
17 STOIAN RAREȘ MIHAI D
18 TODORUȚ ALEXIA -GEORGIANA A
19 VUCOVAN GEORGIANA D
20 VLASA ANDREI -CRISTIA N D
Tabel rezultate evaluare finala grup de control
Fig.7 Prezentare analitica evaluare finala grup de control
Comparând și analizând rezultatele obținute în urma aplicării testării finale, se poate
observa detașat o îmbunîtîțire semnif icativă a calificativelor copiilor din grupul experimental,
față de calificativele copiilor din grupul de control. Copiii din grupul experimental au obținut
rezultate mai bune, pe când cei din grupul de control au stagnat, obținând rezultate relativ
asemăn atoare cu cele de la testarea inițială. Prezint mai jos tabelul cu rezultatele ambelor grupe
la testarea finală. 02468101214
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN
69
Fig.8 Comparație rezultate finale cele două grupuri
Grup experimental Grup de control
02468101214
ATINS DEZVOLTARE SPRIJIN
70
CONCLUZII
După aplicarea testelor docimologice din etapa finală a experimentului am constatat un
progres semnificativ al preșcolarilor din grupul experimental, unde s -au folosit preponderent
metodele active de grup, comparativ cu grupul de control unde s -au folosit în special
metodele tradiționale.
În măsurarea rezultatelor am ținut cont de:
– număr ul de preșcolari din fiecare grupă, cei din grupul experimental fiind mai puțini
ca număr decât cei din grupul de control, dar fară să afecteze acuratețea rezultatelor;
– rezultatele evaluării inițiale, preșcolarii din grupul experimental obținând rezultat e
mai slabe decât cei din grupul de control;
Rezultatele comparate la cele două testări, cea inițială si cea finală, demonstrează ipoteza
de la care am pornit, și anume, că dacă aplicăm metode interactive în predarea activităților de
cunoaștere a mediului în învățământul preșcolar, obținem rezultate mai bune.Aceasta se poate
observa în tabelul comparativ de mai jos, unde se prezintă nivelul de la care au plecat cele două
grupuri și nivelul la care au ajuns după desfășurarea experimentului.
Fig 9 Comparație evaluare inițială și evaluare finală cele două grupuri
Notă
Rezultate initiale grup experimental Rezultate finale grup experimental Rezultate initiale grup control Rezultate finale gr up control
Series 1Series 2Series 3
024681012
71
Rezultatele cercetării îmi permit să consider ipoteza confirmată și obiectivele realizate.
Utilizarea metodelor și tehnicilor interactive în cadrul activităților educative desfășurate la
grupul experimental a permis saltul calitativ din perspectiva nivelului de pregătire al
preșcola rilor, sub aspectul insusirii cunostintelor despre lume si viata.
Urmărind evoluția preșcolarilor de la testarea inițială până la evaluarea finală, se
constată eficiența utilizării metodelor și tehnicilor interactive prin progresele realizate de copii
sub următoarele aspecte: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului
înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia; dezvoltarea
capacității de observare și stabilire de relații cauzale, spațiale, tem porale ; utilizarea unui limbaj
adecvat în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul înconjurător; formarea și
exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei
atitudini pozitive față de acesta.
În urma abordării activităților de învățare integrate metodelor și tehnicilor interactive,
se constată îmbunătățirea climatului educațional, a comunicării interpersonale și a coeziunii
grupului, a motivației elevilor pentru învățare.Utilizare a metodelor și tehnicilor interactive în
activitatea instructiv -educativă a facilitat acomodarea firească a copilului la sistemul de relații,
norme și valori cerute de mediul instituțional. Relaționarea socială a contribuit la educarea
trăsăturilor pozitiv e de voință și de caracter, a dezvoltat spiritul de cooperare/colaborare, a
coordonat eforturile individuale pentru atingerea unui scop comun și reciprocitatea
interacțiunilor.
Activitățile desfășurate în cadrul grupului au contribuit la dezvolta rea abilităților de
cooperare, relațiile dintre membrii grupului devenind relații de egalitate, nu de subordonare,
copiii învățând să -și asume pe rând anumite roluri. Totodată, s -a dezvoltat identitatea
personală prin autoevaluare, copiii dobândind încrede re în sine și în capacitatea lor de a
relaționa pozitiv, de a aborda o atitudine conformă cu valorile și normele impuse de mediului
educațional. Astfel, sala de grupă a devenit un mediu agreabil, dispărând ierarhiile tipice,
dezvoltându -se respectul, atașa mentul și grija față de ceilalți.
Avantajele aplicării strategiilor interactive în activitatea instructiv educativă le
recomandă deoarece acestea au caracter formativ și informativ, valorifică experiența proprie a
copiilor, le dezvoltă răspun derea individuală și de grup, favorizează înțelegerea conceptelor și
ideilor, echilibrează efortul cadrului didactic și al copiilor, stimulează motivația învățării,
determină copiii să caute și să dezvolte soluții pentru diverse situații -problemă, dezvoltă
gândirea critică, logică și independentă.
Limitele cercetării
În cercetările pedagogice este cunoscut faptul că, în cele mai multe cazuri, nu poate fi
72
inclusă întreaga populație în aria de cuprindere a acelei cercetări. De aceea, se procedează la
selectarea unei părți din această populație, numită în teoria statistică eșantion. În cazul
cercetării de față, nu putem vorbi de noțiunea de eșantion datorită faptului că în învățământul
actual activitatea instructiv –educativă se desfășoară prin organizar ea populației școlare pe
clase, grupuri educaționale, care reprezintă un număr prea mic de subiecți din ceea ce ar trebui
să reprezinte un eșantion experimental. Acest aspect pune sub semnul probabilității rezultatele
cercetării din perspectiva nivelul de generalizare pe care am dorit să -l dau concluziilor
studiului efectuat.
Un alt aspect, care constituie o limită în validarea ipotezei și a rezultatelor cercetării
este reprezentat de strategiile didactice utilizate pe parcursul experimentului, care au inclus
atât metodele și tehnicile interactive, cât și o serie de metode tradiționale.Gama de strategii
interactive este vastă, însă în cadrul experimentului am selecționat și utilizat un set de metode și
tehnici interactive care au presupus un tras eu metodic abordabil cu copiii de nivel II. În
selectarea metodelor interactive, incluse în strategiile didactice desfășurate în cadrul activităților
instructiv -educative, am avut în vedere particularitățile de vârstă ale copiilor și nivelul de
pregătire a l acestora din perspectiva capacităților de receptare a mesajului oral și de comunicare
orală și a nivelului de structurare și operare a capacității de gândire critică.
Perspectiva acestei cercetări constă în deschiderea unui cadru de referință pentru
propria activitate profesională, oferind o bază teoretică și aplicativă solidă pentru desfășurarea
viitoarelor activități instructiv -educative cu preșcolarii.
Lucrarea constituie un material bine documentat și care poate fi prezentat în cadrul
activităților desfășurate la nivelul comisiei metodice, la nivelul cercurilor pedagogice sau în
cadrul unui simpozion educațional.
73
BIBLIOGRAFIE
Breben, Silvia, Elena, Gongea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, (2002, Metode
interactive d e grup – ghid metodic, Ed. Arves);
Cerghit, Ioan, (2006, Metode de învățământ, Ed. Polirom, București);
Cucos,Constantin,(2006, Pedagogie,Iasi, Ed. Polirom);
Lespezeanu, Monica, (2007, Tradițional și modern în învățământul preșcolar – o
metodică a activită ților instructic -educative, Colecția Didactica Esențial, București);
Niculescu, Rodica Mariana, Lupu, Angelica Daciana, (2007, Pedagogia preșcolară și a
școlarității mici);
Oprea Crenguta L (2007), Strategii didactice interactive, E.D.P., București
Oprea C renguta L (2003), Pedagogie. Alternative metodologice interactive, Ed.
Universității din București, București.
Piajet, Jean, (1963, Psihologia inteligenței -traducere din limba franceză, editura
Științifică, București);
Piajet, Jean, Inhelder, Barbel, (1969 , Psihologia copilului, Troisiem edition, Presses
Universitaires de France, Traducerea: Dan Răutu. Editura Didactică și Pedagogică);
Popa, Maria Carmen,(2009,O scoala orientata spre elev,Aramis,Bucuresti);
Preda, Viorica (2000), Educația pentru știință în grădiniță, Ed. Compania, București.
Preda, Viorica (1999), Copilul și grădinița, Ed. Compania, București.
Radu, I.T. (2000), Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., București.
Rafaila, Elena(2007), Pedagogie preșcolară, Ed. Printech,București.
Stanciu, Mih ai, (1999, Reforma conținuturilor învățământului, Ed. Polirom, Iași);
Văideanu, George, (1975, Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O.);
Verza, Emil, (1993, Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion, București);
Voiculescu, Elisabeta, (Pedagogie Preșcolară, ediția a II -a revizuită, Ed. Aramis);
***, (2008, Activitatea integrată din Grădiniță – Ghid pentru cadrele didactice din
învățământul Preuniversitar, Didactica Publishing House);
***, (2008, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani), (2002, Didactica
Moder nă, Ed. Dacia, Cluj Napoca);
***, (Metode de predare, Galeria educațională nr.1/2010, Editura Pro -didact, Bacău);
***, (nr.1/2005, Laborator preșcolar – Supliment al revistei Învățământul primar, Ed.
74
Miniped, București);
www.didactic.ro
www. scoalacdavila.ro/component
https://www.scribd.com/…/METODE -ACTIV -PARTICIPATIVE -DE-PREDARE
www.scritub.com/profesor -scoala/Metode -active -de-predarer52191011.php
https://www.scribd.com/…/Importanta -Cunoasterii -Mediului -Inconjurator -In-Gradinita
academia edu.ro
biblioteca regia.ro
75
ANEXE
Anexa 1
FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREȘCOLAR
I. Datele de identificare:
1. Numele și prenumel e copilului……………………………………………..
2. Data și locul nașterii……………………………………………………….
3. Domiciliul…………………………………………………………………..
4. Grădinița……………………………………………………………………
II. Date asupra mediului familial:
1. Structura și componența familiei
a) Tipul familiei
□ normal ă; □ monoparentală; □ părinți divorțați/despărțiți; □ părinți plecați în străinătate
;□părinți adoptivi; □ în grija bunicilor (altor rude) alte situații
b) membrii familiei
III. Date medicale semnificative:
1. Antecedente personale ( boli ale copilăriei, a lte tulburări organice și funcționale semnificative)
2. Mențiuni cu semnificație pentru procesul de învățământ (deficiențe mentale,
senzoriale,psihomotrii)
□ foarte bună □ bună; □ în general bolnăvicios, sensibil.
IV. Activitatea copilului în grădiniță și în afara grădiniței
1. Adaptarea la grădiniță
□ foarte bună; □ bună; □ continuu tensionată; □ foarte grea ; □inadaptare
Alte observații
2. Jocuri preferate de copil:
□ Jocuri de creație cu subiecți și roluri; □ jocuri de construcție; □ logico -matematice;
□ jocuri de mișcare și cu caracter sportiv
3. Conduita copilului în grădiniță
□ Și-a însușit regulile de comportare civilizată, le aplică în relațiile cu copiii și adulții;
□ Și-a însușit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai în relații le cu adulții;□
Conduita nu este constantă, □ Nu și -a însușit deprinderile de comportare civilizată.
4. Concordanță între comportamentul copilului în familie și în grădiniță
□ Există concordanță; □ Nu există concordanță; □ anumite aspecte diferă (se mențio nează)
V. Caracteristici psihice și de personalitate:
Procese psihice.Trăsături de personalitate
76
Indicatori comportamentali
1. Motricitatea Modul de manifestare în activitățile motrice
□ activitate foarte dinamică;
□ activitate în limite mijlocii;
□ activi tate statică.
2. Senzorialitatea □ predomină modalitatea vizuală de recepție a informației;
□ predomină modalitatea auditivă de recepție a informației;
□ percepție difuză, superficială a materialului de învățare;
□ percepție complexă ( spirit de observație ).
3. Gândirea □ flexibilă; □ mobilă; □ rapidă; □ originală;□ lentă;
Capacitatea de a realiza sinteze, comparații, abstractizări,
generalizări specifice vârstei preșcolare:
□ bună; □ medie; □ redusă.
4. Limbajul □ bogat, exprimare frumoasă și corectă;□ re lativ bogat, exprimare ușoară, corectă;□
sărac, exprimare greoaie;□ foarte sărac, exprimare incorectă;
5. Memoria □ mecanică; □ logică; □ de lungă durată; □ de scurtă durată;
6. Imaginația □ bogată; □ săracă; □ creatoare; □ reproductivă;□ pt. act.artistice ; □ pt. act. tehnice.
7. Atenția □ pe tot parcursul activității;□ în anumite momente ale activității (depinde de
concentrarea atenției exprimată la rezistența la factorii perturbatori care apar în timpul
activităților în activități comune cu întreaga grupă )□ foarte bună ; □ bună ; □ slabă
8. Deprinderi □ intelectuale; □ perceptive; □ de igienă.
9. Voința □ capacitate redusă de a -și propune scopuri și de a se mobiliza pentru a le atinge;
□ capacitate dezvoltată de a -și propune scopuri și de a se mobiliza pe ntru a le atinge;□ nu
abandonează lucrul început;□ abandonează cu ușurință lucrul început.
10. Motivația □ manifestă interes sistematic pentru cunoaștere;□ interes inegal, cu fluctuații în
salturi;□ manifestă motivație pentru învățare.
11. Afectivitatea
a) Dispoziție afectivă predominantă:□ vesel, optimist; □ retras, timid; □ mai mult trist, deprimat.
b) Emotivitate:□ foarte emotiv, emoțiile îi perturbă activitatea;□ emotiv, dar fără reacții
dezadaptabile;□ neemotiv, îndrăzneț.
12. Caracterul(trăsături în devenire )
a) Atitudinea față de sine□ pozitivă;□ negativă.
b) Atitudinea față de alții□ pozitivă;□ negativă.
c) Atitudinea față de activități □ hărnicie; □ conștiinciozitate; □ sârguință;□ pasivitate; □
dezinteres.
77
13. Temperamentul □ puternic exterioriza t, impulsiv, nestăpânit, iritabil, uneori agresiv,activ,
rezistent la solicitări, cu tendințe de dominare a altora;□ exteriorizat, energic, vioi, mobil,
echilibrat,ușor adaptabil, vorbăreț, nestatornic;□ calm, controlat, reținut, lent, uneori nepăsător,
mai greu adaptabil,rezistent la solicitări repetitive;□ hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur,
anxios;□ tip combinat.
14. Comportamente sociale □ mai mult retras, rezervat, izolat, puțin comunicativ;□ participă la
activitatea de grup numai dacă este s olicitat;□ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă
sarcinile executive;□ caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabilește ușor relații,
vine cu idei și propuneri;□ activ, sociabil, comunicativ, cu inițiativă, bun organizator al grupului.
VI. Aprecieri de ansamblu:
Gradul de dezvoltare fizică, psihică, socială
□ corespunzător vârstei
□ peste nivelul vârstei
□ sub nivelul vârstei
VII Aprecieri și recomandări finale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului și cu pregătirea l ui
pentru școală:
Data: Numele și prenumele cadrului didactic:
Semnătura,
78
Anexa 2
79
Anexa 3
80
Anexa 4
81
Anexa 5
82
Anexa 6
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Parfum de primăvară [607512] (ID: 607512)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.