Parcurgerea a mii de mile [306110]

INTRODUCERE

“Parcurgerea a mii de mile

începe cu un pas”.

Finalizarea anilor de studiu este marcată de întocmirea unei lucrări de cercetare personală în care am centralizat totalitatea cunoștințelor dobândite pe parcursul acestor ani de studiu. Procesul de învățare trebuie strict legat în zilele noastre de progresul informațional și de practica concretă din mediul în care trăim și în care ne dezvoltăm. [anonimizat], am ales să analizez ”POTENȚIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHIȘOARA” . În România zilelor noastre și cu precădere în orașele cu o [anonimizat] a ultimilor ani arătând o creștere continuă a acestui tip de segment și cu beneficii economice din ce în ce mai mari atât la nivel zonal cât și național.

Bucureștiul, Constanța, Brașovul, Timișoara, [anonimizat] 2017 de către Autoritatea Națională pentru Tursim.

[anonimizat] 2017 [anonimizat], [anonimizat] 2017 peste 1,41 [anonimizat] 10,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2016, dintre care 680.000 au fost străini. Pe următoarele locuri se situează Constanța cu 512.500 turiști, Brașovul cu 485.300 turiști, Timișoara 424.400 turiști, Cluj-Napoca (388.000) și Sibiu cu Oradea împărțind poziția a cincea cu aproximativ 328.800 turiști. Lista continuă cu Mangalia cu aproape 244.000 [anonimizat] 227.000 [anonimizat] 172.000, Târgu Mureș 165.000, Arad 158.000, și Eforie 121.380.

Peste 1,5 milione de străini au vizitat România. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Astfel, în anul 2017 [anonimizat]. [anonimizat] 2017 în România s-au cazat 9,21 [anonimizat] 7,15 milioane români și 1,7 [anonimizat]. [anonimizat], Italia, Franța, Ungaria, Israel, [anonimizat].

În aceste condiții studiul potențialului turistic a unei anumite localități ridică o [anonimizat], etnografic și nu în ultimul rând la cel istoric. De aceea studiul de față trece prin analiza tuturor factorilor ce determină potențialul turistic al municipiului Sighișoara.

[anonimizat] o distanță de 120 de kilometri de Brașov, 95 de kilometri de Sibiu și 55 [anonimizat], cetatea medievală a [anonimizat], care a locuit în cetate.

[anonimizat]-Târgu-Mureș. [anonimizat], Sighișoara este printre puținele cetăți medievale care se află într-o stare de conservare bună, încă locuită, ea fiind înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Elemente ale turismului în România sunt atestate documentar în trecut, când a apărut turismul balnear, în zonele cu potențial pe acest domeniu, acesta fiind menționat în localitățile Băile Felix în secolul al XV-lea, Ivanda și Lipova în secolul al XVI, Bazna în secolul al XVII-lea, Băile Herculane în anul 1734, Băile Olănești în 1760, Borsec în 1770, Vatra Dornei în 1788.

În secolul al XIX-lea, se dezvoltă stațiunile balneo-climaterice existând 23 de stațiuni de interes general, 78 de interes local și 38 de localități cu izvoare minerale. Primele activități turistice organizate în România datează din a doua parte a secolului al XIX-lea. Au apărut o serie de asociații, organizații, societăți, cluburi etc. care desfășurau activitate turistică pe unele arii geografice, căutând să atragă turiști din toate păturile sociale și care sponsorizau de asemenea amenajarea unor obiective turistice.

În ansamblul unei economii naționale, turismul actionează ca un element principal al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. Astfel, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice și indirect în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și realizarea de noi mijloace de transport, instalații de agrement pentru sporturi de iarna, nautice etc.

CAPITOLUL 1.

CORELAȚII TERITORIALE ALE COMPONENTELOR NATURALE

Poziția geografică și limitele

Fig. Nr 1 – Harta Județului Mureș

Municipiul Sighișoara se bucură de o avantajoasă

poziționare geografică în partea centrală a României, fiind

situat în culoarul Târnavei Mari. Coordonatele

geografice ale orașului sunt: 46ș 12’ 38” latitudine

nordică și 24ș 46’ 40” longitudine estică.

Sighișoara, denumirea româneascâ a municipiului o regăsim în cărțile și scrierile din istorie, în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum /Castrum Sex, este un municipiu în județul Mureș  Transilvania, România, format din localitățile componente  Angofa,  Aurel Vlaicu, Rora, Sighișoara- reședința, Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur. Municipiul are o populație de 28.102 locuitori conform ultimului recensământ din anul 2011, iar în 2017 se preconizează o populație de aproximativ 30.000 de locuitori.

Sighișoara, municipiu al județului Mureș, trebuie privită din perspectiva așezării județului, în regiunea Transilvania din România. Județul este consacrat pentru prima oară în documente în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară și a Regiunii Brașov din raioanele Reghin, Târgu Mureș, Luduș, Târnăveni și Sighișoara. Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai demult din  județul Mureș interbelic, din Comitatul Mureș-Turda antebelic, iar mai târziu din Scaunul Secuiesc al Mureșului, Scaunul Săsesc a Sighișoarei și din Comitatul Turda. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ face parte din mai multe zone etno-folclorice și istorice distincte, precum Ținutul Secuiesc, Pământul Crăiesc etc. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Târgu Mureș. Are o suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Numele județului provine de la râul Mureș, râu care străbate județul de la NE la SV.

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Sighișoara

este situat într-o zonă colinară în cadrul Podișului

Târnavelor. Micromorfologia îi conferă rolul de poziție

cheie pe valea Târnavei Mari. Pe o suprafață

neomogenă topografic, se ridică Dealul Cetății 475 m,

de pe care “coboară” orașul, întinzându-se dinspre N-

V spre S-E.

Dealul Cetății, pe care se află cetatea medievală, este

înconjurat de alte dealuri mai înalte, așezate ca un

imens amfiteatru natural: spre Nord Dealul Gării – 528

m, spre Vest Dealul Stejăriș 524 m, spre Sud Dealul

din Mijloc – 511 – 603 m, iar spre Est Dealul Brădet

524 m.

Dispoziția vatrei orașului se face pe câteva nivele de

altitudine – între 350 m pe lunca Târnavei Mari și 475

m pe Dealul din Mijloc.

Diferența de înălțime în zona orașului de la nivelul

Târnavei este de aproximativ 125 m, astfel că Dealul

Cetății domină întreaga vale din amonte a Târnavei

Mari.

Potențialul turistic al reliefului

Municipiul Sighișoara este situat la extremitatea sudică a județului Mureș, în Podișul Târnavelor în zona râului Târnava Mare și se întinde de o parte și de alta a acestui râu, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de vărsare a pârâului Saes.

Sighișoara este al doilea oraș ca mărime și importanță din punct de vedere istoric, economic, politic și geografic din județul Mureș, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 și având în subordine administrativă șase localități componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Cătunul Viilor și un sat Hetiur.

Municipiul beneficiază de o avantajoasă poziție geografică, în partea centrală a țării, pe traseul unor însemnate artere de comunicații feroviare magistrala București – Brașov – Teiuș, cu derivații spre Arad și Cluj – Oradea și rutiere pe DN Brașov – Târgu Mureș, care este în același timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu – Sighișoara.

Din cauza acestor poziționări, distanțele până la principalele localități de interes economic, administrativ, cultural și turistic nu sunt prea mari, astfel Sighișoara este la 297 km de București, 120 km de Brașov, 156 km de Cluj Napoca, 90 km de Sibiu și 54 km de Târgu Mureș.

Analizat la nivel topografic, Sighișoara este așezată într-un punct al Văii Târnavei Mari unde aceasta prezintă o îngustare cu aspect de defileu tăiat într-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Această micro-morfologie îi conferă orașului Sighișoara un rol de poziție cheie în culoarul râului Târnava Mare, rol manifestat și în trecutul istoric al localității.

Fig. nr. 2 – Harta Geografică a orașului Sighișoara

Încadrată în bazinul depresionar al Transilvaniei, zona și-a început evoluția odată cu orogeneza alpină, când masivele cristaline s-au scufundat la adâncimi mari, fiind reacoperite cu strate groase de sedimente.

Ridicarea zonei nord-vestice a depresiunii, urmată de erupțiile vulcanice neogene de pe latura estică a unității, au permis depunerea unei cuverturi de sare și bogate formațiuni lacustre (nisipuri și argile). Masa principală a sedimentelor ce umplu Bazinul Transilvaniei o formează depozitele neogene, care au rol important în alcătuirea zăcământului de gaz metan.

Pe baza forajului executat la sonda de exploatare de la Hetiur a fost stabilită următoarea stratigrafie; un prim orizont de nisipuri care aparțin pontianului având grosimea de 120 m, sub nisipuri, un complex de marne pontiene cu intercalații de marne alburii calcaroase, care conțin Congeria Banatică, Limnocardium și Ostracode, orizontul având grosimea de 115-220 m, urmează în adâncime, la 425 m, orizontul de marne nisipoase.

Din punct de vedere micro-paleontologic, de la suprafață până la adâncimea de 115 m, depozitele aparțin Pontianului, 115-425 m, Pliocenului inferior, 425-1300 m, Sarmațianului, la adâncimea de 1.300-1.780 m, s-au întâlnit forme bugloviene, iar la 2.200 m Badenianul nu a fost atins, foraj executat în anul 1930.

Sedimentele neogene, care intră în compoziția Bazinului Transilvaniei, se caracterizează printr-o uniformitate și monotonie petrografică. Aceste sedimente aparțin Miocenului și Pliocenului. Sarmatianul este constituit din marne vinete-cenușii, cu intercalații de nisipuri, uneori slab cimentate, care depășesc 10 metrii grosime. Sarmațianul, este acoperit la suprafață, cu formațiuni mai tinere.

Pe văile Dăii și Saesului s-a găsit o faună sarmațiană. Pliocenul este reprezentat printr-un complex de marne medii pontiene, răspândit destul de frecvent la Hetiur, orizontul are grosimea de 35 metrii, pe versantul drept al Târnavei Mari la Boiu, pe Dealul din Mijloc la Angofa și pe Dealul Ciuhii.

Complexul marnelor medii pontiene din Bazinul Transilvaniei reprezintă sedimentele depuse concomitent sub același faciș, fiind răspândit pe o mare suprafață a Bazinului, care conține intercalații de nisipuri fine sau grosiere (marne nisipoase). Straturile pontiene prezintă intercalații ale materiilor eruptive, reprezentate prin tufuri vulcanice andezitice, răspândite destul de frecvent în jurul Sighișoarei.

În estul Sighișoarei se remarcă conglomeratele pontiene, care s-au format pe seama pietrișurilor, torentelor, precum și din bulgări mai mari și mici de marnă și argilă, împrăștiate în nisipul plajelor. Stratigrafia zonei poate fi observată în deschiderile naturale de pe versantul drept al Târnavei Mari și antropice din Dealul Cetății.

Din punct de vedere tectonic, neogenul este cutat, straturile suferind dislocări însemnate, care le-au încrețit în anticlinale și sinclinale, cele dintâi fiind ușor bolțite și lățite, cum este cazul anticlinalului Sighișoara – Nadeș, în timp ce sinclinalul Lacul – Albești este îngustat.

Cutările neogene au dat naștere domurilor gazifere, între acestea remarcându-se domurile Filitelnic si Nadeș. Grosimea mare a depozitelor, neogene, de peste 5000 de m, din care Sărmătianul ocupă un însemnat procentaj și aspectele lor de facies presupun, pentru întreaga perioadă a umplerii Bazinului, o ușoară dar continuă mișcare de subsidență.

Formațiunile pliocene – panoniene sunt reprezentate prin Meotian și Pontian, se pare că în Dacian, procesul de sedimentare al vechiului lac era terminat. La începutul Cuaternarului, întregul Bazin al Transilvaniei a fost înălțat, odată cu Spațiul Carpatic, iar rețeaua hidrografică s-a adâncit concomitent cu ridicarea generală și fragmentarea platformei, care s-a transformat într-o regiune deluroasă. Zona studiată se încadrează Podișului Târnavelor, care se caracterizează printr-un relief colinar-deluros, văi însoțite de terase și lunci. Actuala înfățișare a reliefului, de podiș puternic, fragmentat, de văi – culoare cu interfluvii care se mențin în general în jur de 500 – 550 m și numai în mod excepțional ajung la valori de circa 700 m (Pădurea Dumbrava, 642 m, iar altitudinea maximă se înregistrează în Dealul Ciuhii, 692 m), alunecări de teren și o puternică eroziune torențială, este consecința evoluției relativ recente în argile și marne, cu unele intercalații de gresii helvețiene. Orizonturile superioare de gresii pun în evidență forme structurale și păstrează mai fidel nivelurile de eroziune de pe interfluvii, încetinind în același timp și procesele de modelare a versanților.

Relieful din zona Sighișoarei, parte din vechea platformă a Mării Panonice, existența cu sute de milenii în urmă, este tăiat în terase de curgerea apelor Târnavei Mari și ale afluenților săi. Condiția de structură geologică și de evoluție a rețelei hidrografice, pune în evidență prezența unor suprafețe de eroziune puțin extinse în suprafața și a numeroase unități interfluviale, iar de a lungul văii Târnavei Mari și a unor afluenți, este dezvoltată lunca. Racordarea suprafețelor cu aceeași altitudine de pe interfluviile dispuse într-un adevărat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 – 550 m (pontian), identificată în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile Sighișoarei, respectiv spre N Dealul Gării (528 m), spre V Dealul Stejăriș (524 m), spre S Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre E Dealul Brădet cu 524 m.

Eroziunea intensă generată de colectarea apelor de către Târnava Mare, a fărâmițat vechea suprafață de eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a căror pantă lină se grefează aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versantul abrupt retează în cap un număr de cel puțin două strate (argilă, marne nisipoase). Frecvența mare a cuestelor dispuse în șiruri paralele care însoțesc Târnava Mare reprezintă o consecință a adaptării reliefului la structuri de domuri și branhianticlinale. Interfluviile dispuse la sud de Târnava Mare sunt paralele și orientate perpendicular pe axa Târnavei Mari. Dealul Stejăriș, limitat de văile Stejăreni și Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de văile Saesului și Câinelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de văile Câinelui și Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m). La nord de Târnava Mare interfluviile cu același aspect de cuestă prezintă o orientare NV-SE față de axa Târnavei Mari; Dealul Gării și Dealul Bisericii (560 m) limitate de văile Cetății și Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m) limitat de văile Cloasterfului și Rusului, Dealul Fața Târnavei (523 m) limitat de văile Rusului și Satului, iar spre E Dealul Pribor (515 m) limitat de văile Satului și Uilacului, văi afluente ale Târnavei Mari.

Lunca Târnavei Mari (de vârsta holocenă) are altitudini între 350 m la Sighișoara si 357 m la Topa, mai largă la Albești – Topa, de 1,5 km și mai îngustat la Sighișoara de 450-500 m. Dintre afluenții Târnavei Mari, Valea Saesului prezintă un sector de luncă bine individualizat, însoțit de terase pe versantul drept, zonă cunoscută și sub denumirea de "Luncile Saesului". Dispunerea teraselor pe stânga Târnavei Mari imprimă profilului transversal al văii o pronunțată asimetrie cu excepția defileului de la Sighișoara, unde terasele apar pe ambele maluri ale râului, dar cu dezvoltare mai mare pe versantul stâng. Aici Târnava Mare a fost obligată să străpungă un puternic obstacol litologic – o bară de gresii pontiene, în care și-a tăiat epigenetic o vale îngustă și sinuoasă, cu alura de meandre încătușate; cea mai largă desfășurare o are terasa de 30 m, păstrată în fragmente, ocupată parțial de vatra orașului Sighișoara. Având în vedere profilul transversal asimetric al văii, terasele Târnavei Mari sunt dispuse mai mult pe versantul stâng, în număr de șapte.

Versantul drept este abrupt în formă de cuestă. La Albești valea este largă, iar la Sighișoara valea se îngustează mult și se adâncește în formațiunile de gresii. Aici terasele s-au dezvoltat mai mult pe partea stangă, bine marcată în peisaj este de terasă de 30 m, fiind ocupată de construcțiile orașului. Terasele superioare sunt în general mai slab dezvoltate și conservate, cu elemente greu de individualizat, datorită distrugerilor ulterioare, prin procese de pedimentație sau de eroziune torențială ca și prin parazitări masive, alunecări de teren. Excepție face nivelul de 110 m, de vârstă pliocenă, frumos conturat în Dealul Gării. După ieșirea din strânsura de la Sighișoara, în dreptul Rorei, valea se lărgește iarăși sub aceeași formă a profilului morfologic, terasele dezvoltându-se pe stânga râului, sub Hula Daneșului, iar cuesta este atașată Dealului Hetiurului, din dreapta râului.

Regiunea Centru este deținătoarea unor resurse balneare extrem de diverse și numeroase, ape minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice etc. Județele cele mai bogate în resurse sunt Harghita și Covasna, urmate de Mureș, Sibiu, Brașov și Alba. Ca și zonă zoo-geografică regiunea ce împrejmuiește municipiul Sighișoarei cu parcurile naturale, se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin, ursul brun, râsul, jderul, jderul de piatră, pisica sălbatică, veverița, mistrețul, lupul, căprioara, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, buha, huhurezul, pițigoiul de munte, etc.

Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul, lipanul, lostrița, porcușorul de munte. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele animale: iepurele, căprioara, veverița, nevăstuica, pârșul, orbetele, cățelul pământului; păsări: ciocănitoarea, gaița, gaia, pupăza, turturica, porumbelul gulerat, cinteza, grangurele, cucul, fazanul etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: crapul, cleanul, știuca, somnul, raci, moluște, rațele sălbatice. Prin exploatarea acestor bogății naturale sunt atrași anual în zonă o mulțime de turiști, care consideră această zonă un loc mirific, plin de încărcătură pozitivă, aer curat și elemente naturale ce țin de relief, unice în țară.

Clima – element de favorabilitate sau restrictivitate în evaluarea turistică

Județul Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri și păduri precum și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima județului avea următorul specific: veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul județului. În partea de vest a județului climatul are nuanțe mai aride, verile fiind în general mai secetoase și mai calde. Temperaturile medii anuale sunt între 2°- 4°C în partea de est și 8°- 9°C în partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°- 19°C, iar cea cu temperaturile cele mai scăzute ianuarie cu -3°-5°C. Temperaturile extreme înregistrate pe suprafațele județului au fost -32°C în anul 1942 la Târgu Mureș și +40°C în Câmpia Transilvaniei la Săbed în anul 1952.

De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitațiilor de 627,1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos fiind anul 1946 cu 443,7 mm.

Zona Sighișoara, prin poziția sa, se încadrează în sectorul cu climă continentală moderată, prezentând câteva particularități, în funcție de aspectul deluros al regiunii și de culoarul mai coborât al Târnavei Mari, care în bună parte, influențează asupra regimului termic și al precipitațiilor, conducând la inversiuni de temperatură, la frecvența cețurilor și a curenților de culoar. Clima temperat-continentală se încadrează regimului climatic al depresiunii Transilvaniei. Media anuală a temperaturii aerului este de 8,2°C, valoare ce indică un potențial termic relativ redus și care scoate în evidență climatul destul de răcoros. Valorile temperaturii primăverii (9,1°C) și toamnei (8.7°C) sunt apropiate, amplitudinea termică medie între luna ianuarie (-4.3°C) și luna iulie (18,6°C) fiind de 22, 9°C.

Temperatura maximă absolută a aerului la Sighișoara s-a înregistrat în condiții de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946 fiind de 38,1°C, iar minima absolută de -32,2°C în iarna anului 1942, existând condiții locale favorabile acumulării și stagnării timp îndelungat a aerului rece. Curenții de aer au frecvența cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizați pe culoarul Târnavei Mari.

Se resimte totuși influența aerului carpatic, care protejează această zonă de curenții reci din est și nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigură o umiditate a aerului constant mai ridicată.

Nebulozitatea înregistrează valori ridicate, în special iarna și primăvara, când aerul este mai înnorat, valori peste șase zecimi, iar umezeala relativă este mare, fiind explicabilă datorită frecvenței mai mari a maselor de aer umed din vest. Valori mai scăzute ale nebulozității se înregistrează vara, când aerul este mai senin, valori sub cinci zecimi, media anuală fiind de 5.7 zecimi.

Precipitațiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când cad 70 % din precipitații. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (în medie 90-100 mm/m2). Precipitațiile medii anuale se înscriu între 650 – 700 mm/m2. Cantitatea anuală de precipitații este influențată de factorul ortografic, astfel în culoarul Târnavei Mari se înregistrează 600 – 700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighișoara, Dealul Bisericii, Pădurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc și Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitații de 700 – 800 mm.

În strânsa dependență de relief, climă și sol, s-a format o vegetație aparținând ca și tip pădurilor de foioase. Aflată la punctul de tranziție dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighișoara se încadrează în etajul alternanței pădurilor de gorun – Quercus petraea, cu cele de fag denumite și Fagus silvatica.

Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de altitudine. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi – graminee alpine și tufărișuri pitice în subetajul superior.

În subetajul inferior altitudini de sub 2000 m, vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă – Festuca supina, țăpoșică-Nardus stricta, iarba stâncilor-Agrostis rupestis, jneapăn-Pinus montana, ienupăr-Juniperus sibirica și anin verde -Alnus viridis.

În etajul montan la altitudini cuprinse între 800-1600 m, vegetația este formată din: molidișuri cu brad, fag, anin alb, anin negru, lariță, afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun, cer, gârniță, carpen, tei, frasin, arbuști precum alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc, porumbarul, măceșul. Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul, teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale.

Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc, Iris humilisul, Stepa stenophilia etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură etc. Vegetația etajului de deal este grupată în subetaje, al gorunetelor și al stejaretelor. Subetajul gorunetelor este localizat de regulă pe terenuri mai însorite și mai uscate ce ocupă versanții cu expunere sudică.

Gorunetele ocupă suprafețe extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu carpenul (Carpinus betulus) și fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile înalte și pe versanții cu expunere nordică și nord-vestică. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacăn.

Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafețe restrânse în regiunea dealurilor cu altitudini de 400-500 m pe Dealul Stejăriș, reprezentat prin stejar, tei, arțar, frasin, ulm , jugastru, salcâm.

În lunci cresc salcia – Salix alba, răchita – Salix fragilis, plopul – Poulus alba, arinul -Aluus glutinosa. O floare rar întâlnita orhideea – Cypripedium calceolus, numită de localnici Papucul Doamnei crește în pădurile din valea Târnavei Mari.

Tot în zona Sighișoarei se găsesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze căzătoare, "lorice", care crește obișnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvoltă bine și pe Hula Daneșului la o altitudine de 500 m.

Fig.nr.3 – Orhideea Papucul Doamnei

Pe Platoul Breite din Sighișoara, prima locație pentru proiectul "Dracula Parc", au fost plantați 500 de stejari, acțiune care are a avut loc în cadrul proiectului "Plant for the Planet".

Fig.nr.4 – Proiect 3D ”DRACULA PARC” – ramas doar la nivel de proiect

Rezervața Naturală "Stejarii Seculari de la Breite" se află În custodia Fundației "Mihai Eminescu Trust", patronată de moștenitorul Coroanei Britanice, Prințul Charles și a Consiliului Local Sighișoara.

Acțiuni ecologice și educațional ecologice fac parte din activități desfășurate prin campania "O pădure pentru fiecare școala", care a debutat în anul 2013 și a cărei tradiție este continuată și azi în Podișul Târnavelor, reprezintă acțiun ce atrag anual sute de voluntari care doresc să participe la reîmpăduririle terenurilor defrișate din zonă..

În noiembrie 2001, platoul a fost propus ca amplasare pentru proiectul Dracula Park, dar, la interventia UNESCO, locația parcului a fost schimbată."Legatura platoului Breite cu orașul Sighișoara a fost dintotdeauna foarte strânsă, acesta oferind sighișorenilor un spațiu unde puteau să-și pască turmele de porci și bovine, necesarul de lemn pentru construcții, dar și un loc de recreere și petrecere a timpului liber. În ultimii 50 de ani, se poate observa faptul că platoul a fost supus unor intervenții destructive din partea omului: au fost planuri pentru construirea unui aeroport, s-a extras lemn de stejar pentru necesitatile Uniunii Sovietice, au fost aruncate în aer tulpini și rădăcini de stejar și s-a încercat amenajarea acestui spațiu ca și teren agricol pentru cultivarea cerealelor", a declarat Constantin Tescula, muzeograf la Muzeul de Istorie Sighișoara.

Arealul natural protejat are 120 de hectare de pajiște, din care 70 de hectare sunt acoperite de o rezervație de stejari seculari, unici în Europa Centrală și de Est, cu vârste de 400-500 ani, diametre între 1 si 1,8 metri și înălțimea medie de 12 până la 20 metri. Rezervația de stejari seculari de pe păsunea Breite cuprinde specia Stejar peduncular – Quercus robur, cel mai bătrân arbore viabil, cu posibilitate de reconstrucție ecologică.

De mare valoare peisagistică și științifică sunt și parcurile naționale din Regiunea Centru: Parcul Național Bucegi, Parcul Natural Piatra Craiului, Parcul Natural Munții Apuseni, Parcul Național Călimani Sud, Cheile Bicazului – Hasmas, Parcul Natural Făgăraș, Podragu-Suru, Parcul Natural Dumbrava Sibiului, Parcul Natural Munții Cindrelului.

Arii naturale protejate – aspect al dezvoltării durabile a mediului înconjurător

În județul Mureș există o listă destul de consistentă de arii naturale protejate prin lege cu scopul de a conserva frumusețea naturii și de a o feri de distrugerea totală și irecuperabilă făcută de către om. Aceste parcuri naturale de o frumusețe deosebită fac deseori atracția principală pentru iubitorii de natură care vizitează aceste locuri. Îmbinate cu atmosfera feerică medievală din satele din județ, de centrele istorice ale orașelor și de multitudinea de motive medievale prezentate de orașul Sighișoara, crează o imagine ce te transpun în trecut, ce încarcă turiștii cu un sentiment de măreție și mândrețe și transpunându-i într-o lume a trecutului le oferă turiștilor trăiri inedite, greu de uitat.

Printre principalele arii naturale protejate din județul Mureș amintim:

Pădurea Mociar – amplasată pe teritoriul Comunei Gurghiu, cu o suprafață de 48,0 ha poate fi accesibilă turiștilor pe ruta Târgu Mureș – DN 15 – Reghin – DJ 153 – Gurghiu. Este o arie protejată forestieră, situată în zona centrală a Carpaților Orientali, în categoria munților mijlocii și joși din Munții Gurghiului amplasată pe platforma râului Mureș pe un teren plan. Bazinul hidrografic al râului Gurghiu cu densitate de 0,8-1,1 km/kmp, cu debite relativ constante având maximul primăvara și după ploi prelungite. Rezervația este situată pe un podiș, fără scurgeri de apă de suprafață. Pădurea Mociar reprezintă un interes științific deosebit datorită vârstei stejarilor cuprinsă între 400-500 de ani. Acești stejari preexistenți au o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,00 m și înălțimi de 23 m. Vitalitatea arborilor este redusă, are fructificație la intervale de 10-15 ani, având semințe sterile. Majoritatea arborilor sunt uscați. Existența regenerării artificiale de producție inferioară sub formă de arboret relativ echien, cu compoziția 60% stejari, 20% frasin, 10% carpen, 10% plopi tremurători prezintă pericol pentru supraviețuirea stejarilor multiseculari rămași. Există un subarboret cu o densitate de 0,5 pe 35% din suprafață, format din păducel, alun, lemn câinesc. Regenerarea de stejari are origine necunoscută cu vârste cuprinse între 35-45 ani, diametre medii 10 cm, înălțimi medii 10-12 m. Înmlăștinarea sezonieră îngreunează regenerarea naturală a pădurii. Pentru salvarea arborilor multiseculari și propagarea genetică pentru viitor sunt necesare măsuri de înmulțire vegetativă. Fauna este caracteristică pădurilor de stejari din zonele colinare. Regenerarea naturală deasă permit condiții de refugiu vânatului, parcela fiind vecină cu o pășune. S-au observat specii ca căpriorul, mistrețul, iepurele, păsări răpitoare de zi și de noapte.

Lacul Fărăgău – amplasta pe raza Comunei Fărăgău și având o suprafață de 35,5 ha poate fi accesat venind de la Târgu Mureș pe DN15 până în loc Dumbrăvioara apoi pe DJ 153 B până în loc. Fărăgău. Tipul rezervației este una mixtă, zona este situată în Câmpia Transilvaniei pe dealurile dintre Tg Mureș și Reghin. Formațiunile aparțin terțiarului superior și cuaternarului. Frecvent din acestea apar formațiuni sarmațiene și panoniene formate din argile, argile marnoase și nisipuri. Lacul este situat pe vale pe direcția NV-SE, cu înclinare de 10° și altitudine de 360 m. Situat în Câmpia Transilvaniei, in bazinul hidrografic al râului Mureș, lacul s-a format prin bararea naturala a pârâului Sar cu propriile aluviuni fiind de origine atlantico-boreală reprezentând ultimul lac natural din Câmpia Transilvaniei, supus în anii 1984-1987 unor lucrări de amenajare și transformare a lacului în iaz și eleșteu piscicol. Lungime totală este de 750 m, lățimea totală de 350 m, adâncimea maximă de 4,5 m și prezentând un strat de depozite lacustre de 3-5 m. Speciile de plante de pe terenurile din jurul lacului relevă o serie întreagă de rarități ca de exemplu: Sonchus paluster, Senecio paludorus, Lathyrus paluster, Epipactis palustris, Oenante silaifolia, Hammarbya paludosa, dar și specii hidrofite rare specifice acestui biotop ca: Parnassia palustris, Sium latifolium, Rorippa anphibia, Oenante aquatica, Salix rosmarinifolia, Asperula rivalis, Epilobium palustre, Triglochin palustre, Carex paniculata, Geranium palustre, etc. Regimul de rezervație a lacului se motivează prin prezența plurilor și a unor zone în care mușchiul de turbă formează asociații cu feriga Dryopteris thelypteris. Din punct de vedere faunistic se găsesc o serie de specii rare din care se pot menționa: ostracodul Darwinula zimmeri relict de origine tropicală, batracianul Rana arvalis weltersterffi, dar adevăratul motiv pentru declararea zonei ca zonă protejată o constitue faptul că acest lac împreună cu întreaga amenajare piscicolă din aval constitue un excelent loc de refugiu și hrănire pentru un mare număr de specii de păsări , aproximativ 180 specii au fost observate din care 40 specii clocitoare.

Poiana Narciselor Gurghiu – amplasată pe raza Comunei Gurghiu și având o suprafață de 3,0 ha poate fi accesibilă turiștilor dinspre Târgug Mureș – DN 15 – Reghin -DJ 153 – Gurghiu. Tipul rezervației este – Rezervație Botanică. Situată în zona centrală a Carpaților Orientali, categoria munților mijlocii și joși din Munții Gurghiului amplasată pe platforma râului Mureș cu coline joase mărginite de dealuri submontane, cu înclinație ușoară pe direcția NV-SE alcătuite din depozite neogene aparținând sarmațianului și cuaternarului, alcătuite din argile marnoase și marne argiloase. Amplasată în apropierea bazinul hidrografic al râului Gurghiu, cu regim hidrologic echilibrat având o desime de 0,8-1,1 km/kmp. Debitele sunt relativ constante cu maxime primăvara și după ploi abundente. Strat freatic la mică adâncime favorizând dezvoltarea vegetației preponderent mezo-higrofită. Pe suprafața ei regăsim fâneață preponderent mezo-higrofilă, speciile mezofile reprezintă majoritatea speciilor, adaptate la repartiția uniformă a umidității, speciile higrofite având o repartiție mai redusă, existând și elemente xerofite în zonele însorite. Au fost identificate 164 specii de plante cuprinse în 34 ordine, 47 familii și 121 genuri. Vegetație hidrofilă aparținând asociației Junco Molinetum, în care speciile dominante sunt: Agrostis stolonifera, Carex fuscus, Carex lasiocarpa, Carex brizoides, Juncus effusus, Cardamine pratensis, Poa pratensis, Ranunculus repens, Caltha palustris, Lychnis flos-cuculi, Festuca rubra. În ambianța cenotică a acestor specii crește și se dezvoltă în condiții optime Narcisus stelaris. Perioada de înflorire a acesteia este luna aprilie-mai. Numărul de exemplare pe mp în această stațiune variază între 2 și 10, având o medie generală de 6 ex/mp. Fauna dn zonă nu reprezintă elemente deosebite fiind o faună normală pentru fânețele mezo-higrofite.

Parcul Natural Seaca- amplasat în Sovata, Ibănești și având o suprafață de 7700 ha
reprezintă o rezervație de tip mixt. Accesul pe Valea Gurghiului se face pe drumul județean Reghin-Lăpușna. Accesul de la Sovata se face prin drumurile forestiere Sebeș, Sovata, Nirajul Mic, Nirajul Mare. Pădurile sunt situate în Munții Gurghiului din grupa central-vestică a Carpaților Orientali Din punct de vedere geologic, zona aparține pliocenului superior cu carapacea formată din produsele fazei levonțiene puternic dezvoltată, Munții Gurghiului fiind de natură vulcanică. Erupțiile cu andezite și conglomeratele respective au început în Dacian și Devanțian, continuând în Cuaternarul inferior. Dacitele sunt roci mai vechi care reprezintă o fază Sarmatică inferioară cu care se consideră că au început erupțiile vulcanice. Unitatea geomorfologică dominantă în această zonă este versantul – configurația terenului fiind în cea mai mare parte ondulată. Caldera vulcanică, străjuită de vârfurile Tătarca 1655 m, Seaca Mare 1777 m, Seaca Mică 1732 m și Poiana Sirod 1229 m, este tipică pentru caracterizarea erupțiilor vulcanice. Pereții interiori calderei vulcanice sunt foarte abrupți, cu scurgeri de lespezi iar forma este circulară, cu o deschidere spre Valea Secuieu. Înclinarea medie a versanților în zona protejată este de peste 25° iar expoziția generală parțial însorită și umbrită, dar din cauza rețelei geografice, apar expoziții variate dând aspectul unui relief frământat. În jurul vârfului Seaca, spre bazinul Nirajelor se întâlnește un platou. Rețeaua hidrografică este bogată și este formată din mai multe văi principale:Secuieu cu afluenții : Arsurii, Maghiarul, Tătarca Mică, Tătarca Mare, Găineasa, Frăsileasa, Seaca Mare, Seaca de Mijloc, Seaca Mică, pârâul Ciobanului, pârâul Corelarii, Sebeșul Mic, Sebeșul Mare cu afluenții : pârâul Coliba, pârâul Cocoșul, Capra, pârâul Arsuri, pârâul Sebeș-Moldova și pârâul Călinului. Pădurile natural fundamentale în bazinul Nirajelor reprezintă peste 72%. Extinderea pădurilor artificiale a fost posibilă datorită politicii de extindere a rășinoaselor din regimul trecut. Pădurile de limită fiind caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică și îndeplinind funcții multiple (antierozionale, hidrologice, climatice) au fost amenajate în regim de conservare deosebită. Pădurile de interes științific și de ocrotire al genofondului și ecofondului forestier sunt reprezentate de arboretele considerate rezervații pentru producerea de semințe forestiere, respectiv de pădurile destinate ocrotirii cocoșului de munte. În anul 1995 pădurile din zona Seaca au fost afectate de doborâturi masive datorate vânturilor puternice. Exploatarea doborâturilor a fost mult întârziată, din care cauză se observă înmulțirea în masă a dăunătorilor biotici ai pădurilor, care atacă la rășinoase între scoarță și lemn. Fondul de vânătoare din Lăpușna a fost fond de vânătoare al coroanei regale iar în vechiul regim a fost fond de vânătoare prezidențial. Din această zonă s-au recoltat mai multe trofee de valoare mondială la cerbi, urși, lupi. Zona reprezintă și în prezent un interes cinegetic deosebit, dar este afectat grav de braconaj. Instituirea regimului de vânătoare controlată prin crearea rezervației peisagistice va putea contribui la refacerea efectivelor într-un habitat favorabil vânatului mare. Fauna este reprezentativă pentru zona pădurilor din munții mijlocii, cu efective de cerbi, căpriori, urși, mistreți, râs, lup, cocoși de munte. Pentru ocrotirea cocoșului de munte sunt delimitate suprafețe de pădure cu destinație specială.

Stejarii seculari din Breite – rezervație naturală de tip forestier, amplasată lângă Sighișoara, pe o suprafață de 70,0ha cu acces dinspre Târgu Mureș DN E 15 Sighișoara
Regiune deluroasă cu versanți cu înclinare ușoară și expoziție parțial însorită. Substratul geologic de natură sedimentară situat pe o umplutură neogenă a bazinului Transilvaniei din depozite formate din argile marnoase și nisipuri. Zona este amplasată în etajul stațiunilor forestiere deluros de gorunete. Pășune de zonă colinară cu stejari seculari, cu vârste cuprinse între 400 și 600 ani cu așezare neuniformă, în grupuri mici, cu densități de 0,1 – 0,2. Arborii sunt în proporție de 80 – 90% viabili, cu semne de lâncezire slabă. Ramuri înfrunzite cu aspect tipic de arbori singulari, cu coroana largă acoperind tot trunchiul. Diametrul arborilor cuprins între 1,0 – 1,8 m și cu înălțime de 12 – 20 m. Vegetația ierboasă este cea tipică mezoxerofită pentru zonele colinare. Fauna nu prezintă caractere deosebite fiind o faună normală pentru pădurile și pășunile din zona colinară.

Pe lângă acestea care ne-au trezit inters spre a le prezenta mai succint în județ mai sunt și următoarele arii protejate naturale:

Lacul Ursu Sovata – Sovata cu o suprafață de 79,0 ha, rezervație mixtă

Pădurea Săbed – Com. Ceuașul de Cîmpie, sat Săbed, suprafață 59,3, rezervație mixtă

Bujorii de stepă Zau de Cîmpie – Com. Zau de Câmpie; com. Valea Largă suprafață 3,49 ha, rezervație mixtă

Arboretul de Chamaecyparis Sîngeorgiu de Pădure – Com. Fîntînele cu o suprafață de 5,8 ha, rezervație forestieră

Rezervația de stejar pufos – com. Daneș, sat Criș cu o suprafață de 11,9 ha, rezervație forestieră

Parc Național Călimani- aflat în raza administrativă a comunelor Răstolița, Lunca Bradului, cu o suprafață de 11.000 ha, rezervație mixtă

Defileul Mureșului – cursul râului Mureș prin comunele Deda, Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni, pe o suprafață de 6000 ha, rezervație de tip mixt

Lalelele pestrițe Vălenii de Mureș- Com Brâncovenești, sat Văleni de Mureș, suprafață de 2,25 ha, este o rezervație de tip botanică

Molid de rezonanță Lăpușna -Ibănești – sat Lăpușna, pe o suprafață de 77,8 ha,rezervație de tip forestier.

Toate aceste bogății naturale comasate într-o arie geografică restrânsă reprezintă o atracție zonală deosebită pentru turiști, multe din excursiile organizate cu grupuri având ca punctd e reper cel puțn jumătate din aceste arii protejate prezentate mai sus.

CAPITOLUL 2.

FACTORI DETERMINANȚI AI ACTIVITĂȚILOR TURISTICE

Turismul, ca fenomen social-economic și cultural este determinat într-o măsură apreciabilă de acțiunea mai multor factori specifici unei anumite perioade istorice. Cunoașterea factorilor care determină și favorizează fenomenul turistic, ori au efecte de frânare relativă asupra acestuia, devine absolut necesară în planificarea dezvoltării zonale sau naționale de profil, în cercetarea de marketing, în promovarea produselor turistice etc. Aceștia nu acționează izolat, ci simultan în strânsă interdependență, influențați fiind și de anumite conjuncturi economice, politice sau militare. Principalii factori care determină dezvoltarea turismului sunt: factorii de mediu înconjurător, factorii demografici, factorii economici, factorii politici, factorii socio-culturali, factorii psihologici.

Factorii economici – factori determinanți ai activității turistice

La sfîrșitul anilor 80, municipiul Sighișoara era beneficiarul unui profil industrial complex în care ponderea era deținută de ramurile textile și confecții textile, construcții de mașini și prelucrarea metalelor, sticlă și faianță, articole pentru menaj, produse alimentare, materiale de construcții, exploatarea și prelucrarea lemnului, pielărie, blănărie, încălțăminte etc.

Majoritatea unităților erau profilate pe industria ușoară, mai ales textilă (65% pondere valorică din produsele sighișorene), orientare fixată de o anumită tradiție locală (vechile bresle ale țesătorilor și croitorilor), precum și de materia primă abundentă pentru produsele ceramice.

Liberalizarea prețurilor la materiile prime și energie, lipsa fondurilor pentru retehnologizarea și modernizarea fabricației care să asigure prezența pe piață în condiții de eficiență și productivitate, incapacitatea de a face față presiunii competitivității, au avut ca rezultat diminuarea drastică a activității ba chiar dispariția unor unități reprezentative pentru industria sighișoreană. Cea mai afectată a fost industria textilă. Importul de țesături de pe piețele asiatice la prețuri autohtone, calitatea slabă a lânii românești, lipsa utilajelor performante mai ales la partea de finisare, au fost obstacole de netrecut. Cea mai mare pondere a economiei locale, ca număr de firme, o reprezintă întreprinderile mici și mijlocii și, deși firmele care au ca domeniu de activitate industria prelucrătoare reprezintă un procent de 2% , ele au o pondere semnificativă atât în totalul numărului de angajați cât și al cifrei de afaceri.

Rata șomajului în anul 2016 a fost de 3,14%, în scădere cu 0,19% față de anul 2015, când aceasta era de 4,03%. În anul 2016, din totalul de 1.956 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, 716 de persoane au fost indemnizate.

Sigișoara este un oraș cu un profil economic diversificat care combină tradiția locală a breslelor, cu experiența dezvoltării industriale de la sfârșitul anilor ’80 precum și cu mai recenta orientare turistică determinată de recunoașterea pe plan internațional a cetății. În prezent principalele activități economice sunt desfășurate în industria textilă țesătorii și croitorii, industria ceramică, porțelan, faianță, construcții, producție alimentară și turism. Deși în totalul firmelor din Sighișoara, cele care au ca domeniu de activitate industria prelucrătoare reprezintă un procent de 2% ele au o pondere semnificativă atât în totalul cifrei de afaceri cât și al numărului de angajați.

Fig. 5 – Grafic privind situația economică din Municipiul Sighișoara

Sighișoara are o economie cu capital preponderent autohton. Fostele firme cu capital de stat precum Cesiro, Siceram, Târnava, au acum acționari români iar în ultimii 10 ani, antreprenori locali au fondat un număr impresionant de societăți comerciale. Investițiile străine, puține la număr sunt orientate cu precădere către industria auto cablaje, airbag-uri, turism, în special proprietăți din centrul istoric și mai nou comerț prin spații comerciale și piețe. Sighișoara se confruntă cu o lipsă acută a terenurilor cu potențial pentru dezvoltarea unor spații de producție și este concurată puternic de Parcul Industrial Mureș și alte zone din centrul și vestul României în care se mai pot crea așa numitele „green field” pentru investitori. Fostele întreprinderi de stat precum Târnava sau Nicovala dispun de spații și terenuri pe care le pot vinde, însă și acestea pot fi folosite numai pentru anumite investiții economice întrucât sunt situate în perimetrul locativ al orașului.

Desfășurarea urbană a orașului a influențat și dispunerea activităților economice. Astfel, în zona centrală a orașului se realizează cu preponderență activitățile de turism, aici fiind amplasate majoritatea hotelurilor și restaurantelor din oraș, activitățile de intermediere financiară, comerț sau prestări servicii, platforma industriala a orașului este amplasată în partea de est, pe str. M. Viteazu iar în perimetrul rural al Sighișoarei întâlnim societățile comerciale cu domeniul de activitate agricultura. Tendința firească de dezvoltare urbană a Sighișoarei este de împinge către periferie orice activitate industrială.

Industria – factor de susținere a turismului

Cea mai mare pondere a economiei locale, ca număr de firme, o reprezintă întreprinderile mici și mijlocii. În Sighișoara sunt înregistrate un număr de 551 firme din categoria IMM. Cumulat cu faptul că aproape în totalitate acestea au proprietari autohtoni, acest fapt ne oferă imaginea unei Sighișoarei cu oameni întreprinzători. Cifra de afaceri medie a unei firme cu până la 10 angajați este în anul 2006 de 205.000 Ron, în creștere de cu 23% față de anul 2003 și cu 12% față de anul anterior.

În anul 2016, în Sighișoara funcționau 62 societăți comerciale cu peste 3650 de angajați. Acestea au toate ca domeniu de activitate industria prelucrătoare, dar reprezentând o gamă variată de industrii: fabrici de lapte, ceramică, textile și accesorii auto. Împreună, întreprinderile angajează peste 50% din forța de muncă a orașului Sighișoara. 5 dintre ele aflându-se printre primele 10 societăți comerciale din Sighișoara, ca cifră de afaceri, cumulând peste 60% din cifra de afaceri totală a firmelor din oraș. Aproape în totalitate, produsele obținute sunt destinate consumului extern.

La nivelul municipiului Sighișoara este reprezentat Consiliul Național al Întrepriderilor Mici și Mijlocii, asociație patronală cu statut de persoană juridică, care cuprinde 52 de firme cu statut de membri și membri simpatizanți. Sectorul IMM este foarte bine reprezentat în afacerile de comerț, hoteluri și restaurante, prestări servicii și mai puțin în activități productive. Tradiția meșteșugărească nu mai este practicată și aparține memoriei colective și istoriei culturale. Doar 2 societăți comerciale au ca domeniu de activitate producția de artizanat iar acestea capacități de producție și vânzare scăzute.

De la servicii de transport de mărfuri și persoane, la servicii de telefonie fixă și mobilă, rețelele de televiziune prin cablu, servicii de consultanță, servicii bancare până la servicii de protecție și pază sau de curățenie, Sighișoara are parte de o ofertă variată și adaptată nevoilor locale. Apanajul, aproape în exclusivitate, al întreprinzătorilor locali, domeniul serviciilor s-a dezvoltat odată cu cererea. Spre deosebire de industria prelucrătoare, unde forța de muncă este fluctuantă și slab calificată, în acest domeniu, cererea este acoperită și uneori chiar depășită de persoane cu calificare mai înaltă, absolvenți de facultate sau postliceală.

În anul 2016 erau înregistrate 394 de firme care aveau ca obiect de activitate comerțul, reprezentând 46% din totalul firmelor din Sighișoara. Majoritatea dintre acestea au ca principală activitatea comercializarea de produse alimentare și nealimentare – magazine generale. Peste 800 de persoane sunt angrenate în această activitate, în calitate de angajați. Populația orașului Sighișoara beneficiază în prezent de trei piețe și cinci magazine tip super-market.

Municipiul are o suprafață de 11.346,8 ha din care, 4.745 ha suprafață agricolă, și 3.684 ha teren forestier. Agricultura nu ocupă un loc important în economia orașelor din statele dezvoltate. Nici Sighișoara nu face excepție de la această regulă astfel, doar 3% din cifra de afaceri a orașului provine din activități tip agricultură. Producția vegetală este în majoritate axată pe porumb (aproape 60%), urmată de legume și cartofi. În ultimii an se constată desființarea culturilor de grâu de primăvară, orz, orzoaică, o scădere semnificativă a culturii de porumb, dar o creștere a culturii de legume. De asemenea se observă o creștere a efectivelor de animale înregistrate pe raza municipiului Sighișoara.

Dezvoltarea teritorială a Municipiului Sighișoara

Municipiul Sighișoara este situat pe traseul unor artere rutiere importante, având acces direct la rețeaua națională de drumuri. Așezarea geografică (relieful deluros și râul Târnava Mare care traversează orașul) și platforma industrială limitează însă dezvoltarea infrastructurii rutiere. Transportul urban de călători este asigurat de S.C. Apă Termic Transport S.A. Activitatea de transport public de persoane se desfășoară în intervalul 04:30 – 23:00, cu 10 autobuze și 3 microbuze, pe 7 trasee care însumează 102,4 km. Autobuzele cu care se efectuează transportul public sunt monitorizate prin intermediul unui sistem GPS care permite cunoașterea în timp real a poziției geografice a autovehiculelor aflate în trafic, viteza de deplasare, data și ora. Influențele externe asupra transportului public local de călători se observă în scăderea numărului acestora în ultimii 10 ani: locuitori inegal răspândiți în aria geografică a municipiului Sighișoara, tendința de îmbătrânire a populației din Sighișoara, de restructurări economice, creșterea numărului autoturismelor personale sau migrație.

În prezent nu sunt satisfăcute cerințele de mobilitate ale populației locale. Nu există transport public de persoane în cartierele Târnava II, Târgul Vitelor și Plopilor – zone cu mare concentrare a populației.

Transportul interurban de călători dn zonă este asigurat de un număr de 14 societăți de transport către 28 de localități din jurul Sighișoarei. Intervalele orare pentru cursele de transport public nu asigură în mod eficient fluxul de pasageri către și dinspre oraș datorită în principal faptului că nu pot acoperi cerințele diverse ale navetiștilor, în special în ceea ce privește orele de pornire de dimineață înspre municipiu.

Municipiul Sighișoara este străbătut de magistrala feroviară dublă electrificată București – Brașov – Cluj Napoca – Oradea, având de asemenea legătură feroviară cu orașul Odorheiul Secuiesc, printr-o cale ferată simplă neelectrificată. Magistrala feroviară traversează cartierele Târnava II, Gării și Viilor și alături de cursul Târnavei Mari împarte orașul în două sectoare inegale. Pe lângă transportul călătorilor, calea ferată asigură și un flux permanent al transportului de mărfuri. Calea ferată străbate orașul, fapt care îngreunează mult traficul rutier și pietonal în zona cartierului Târnava. Gara din Sighișoara este inclusă în programul de modernizare a 14 euro-gări din România. În prima fază a lucrărilor a fost modernizată numai clădirea propriu-zisă a gării, urmând ca peroanele și construcțiile anexe să fie modernizate în faza a doua proiectului.

Municipiul Sighișoara este asigurat cu servicii complete de furnizare a apei în proporție de 99% și de canalizare în proporție de 72%. Sistemul de alimentare cu apă potabilă care asigură necesarul orașului s-a extins continuu astfel că la nivelul anului 2016, 89% dintre locuitorii de la case și 100% dintre locuitorii de la blocuri, consumatorii industriali, spitale, școli și grădinițe erau racordați la sistemul public de apă.

Prin rețeaua de distribuție centralizată se furnizează anual un volum de apă de 1.731.634 mc pentru populație și 1.041.126 pentru agenții economici. Consumul populației se împarte între 1.449.634 mc apă rece și 282.000 mc apă caldă menajeră, ceea ce înseamnă o medie de 4,37 mc de apă/lună/locuitor. Starea tehnică actuală a rețelei este următoarea: din totalul de 87,1 km conducte de apă rece 39,55 km. sunt în stare bună de exploatare, 8 km. au fost remediați în ultimii ani, restul de 39,55 km. prezintă un grad ridicat de uzură și necesită reabilitare urgentă. Pentru alimentarea cu apă a cetății este prevăzută funcționarea rezervoarelor de presiune. Pierderea estimată pe rețeaua de apă potabilă este estimată la 40- 45%.

Pe teritoriul municipiului energia electrică este distribuită de S.C. ELECTRICA S.A., societate care asigură distribuția la nivel național. Energia termică este distribuită de S.C. ATT S.A. Pe raza municipiului nostru există 14 centrale termice din care doar 4 mai furnizează agent termic, doar către instituții bugetare.

Pe teritoriul municipiului Sighișoara există 78,6 km de rețea de alimentare cu gaz metan, împărțită pe trei trepte de presiune: medie, redusă și joasă. În anul 2017 rețeaua de alimentare cu gaz era de 130 km, aproape dublu față de anul 2016 când aceasta era de 78,6 km. Peste 60% dintre conductele de gaz au o vechime mai mare de 20 de ani. Numărul de consumatori a crescut în 2007 la 12.500, cu 3% mai mult față de anul 2016. Numărul de abonați casnici a crescut în anul 2007 cu 3% față de 2006, la 12.000 de abonați și numărul abonaților agenți economici a scăzut la 500 de abonați în 2017, cu 5% mai puțin față de anul 2016. Consumul mediu zilnic este de 10.000 mc/zi.

Dezvoltarea și modernizarea acestor arii de interes public local s-au realizat cu precădere în anii 20013-2016, și pentru anumite sectoare încă se realizează lucrări și se crează proiecte de fezabilitate pentru schimbarea sau dezvoltarea unor astfel de arii – de exemplu pentru anul 2019 se dorește realizarea unui nou întreg covor de bitum pe teritoriul a 90% din străzile Municipiului Sighișoara.

CAPiTOLUL 3.

RESURSELE TURISTICE ANTROPICE

Patrimoniul cultural al unei regiuni include toate urmele activității umane descoperite în mediul înconjurator. Acestea sunt surse de informații de neînlocuit privind viața si ocupațiile oamenilor din diferite epoci și dezvoltarea aptitudinilor artisitice și tehnice de-a lungul timpului.

Deoarece monumentele și mediile culturale sunt resurse care pot fi reînnoite, admi-nistrarea lor trebuie facută pe termen lung. Monumentele sunt experiențe emoționale și estetice unice, iar din acest motiv societatea modernă nu are decat de câștigat din conservarea și utilizarea activa a patrimoniului său.

Pe teritoriul Regiunii Centru se află monumentele istorice si de arhitectură foarte variate stilistic, datând din perioade istorice diferite și reflectând cultura autohtonă, pe cea maghiară și germană, culturi care s-au influențat reciproc în această zonă. Acest mozaic cultural se constituie intr-o atracție turistică importantă, care dă o notă specifică Regiunii.

Cele mai semnificative monumente istorice si de arhitectură din Regiunea Centru sunt: Castelul Bran–Brașov; Cetatea Vauban Alba Iulia, cetățile medievale de la Brașov, Sibiu, Sighișoara, Sebeș, Făgăraș, Târgu-Mureț, Balvanyos; orașul Brașov

Conservarea patrimoniul arhitectonic este importantă din mai multe motive. În primul rând, acesta este o sursa unică de informații despre trecutul unei zone. Clădirile pot avea o valoare simbolică pentru comunitățile locale ân care sunt situate, adăugându-se astfel la simțul istoriei și al identității al locuitorilor respectivi. De asemenea, calitațile estetice și artisitice ale unor clădiri le fac importante pentru conservare. O bună administrare a patrimoniului arhitectonic este o parte esențiala a efortului de dezvoltare durabilă și de reducere a consumului de materii prime și a poluării.

Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura și artă, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creația tehnică populară, manifestări populare tradiționale, etnografia și tradiția orală, importante instituții culturale și de știință, personalități locale, tradiții culturale ale minorităților. Compoziția etnică eterogenă a Regiunii și-a pus amprenta asupra diversității culturale a acesteia. Eterogenitatea etnică reprezintă unul dintre atuurile Regiunii, care o individualizează fața de celelalte regiuni.

Sighișoara este o cetate medievală cu ansambluri arhitecturale ân stil gotic rural, dar și în stil renascentist și baroc. Acestea din urmă sunt rezultatul unui efort constructiv survenit relativ târziu, în secolele XVI-XVIII.Din vechiul sistem defensiv, amenajat începând cu secolul al XIV-lea, astăzi mai pot fi admirate 9 turnuri, 2 bastioane și o parte din zidul de incintă. Turnurile erau plasate în locurile vulnerabile ale cetății și erau prevăzute cu galerii de tragere și cu bastioane de artilerie. Dintre acestea, Turnul cu ceas (64 m inaltime) este cel mai impresionant.

Arhitectura religioasă era in evul mediu la fel de importantă ca si cea militară. Din cele 9 biserici funcționale în cursul secolelor XIV-XVIII se mai pastreaza pana astazi 3, si anume Biserica Manastirii, Biserica din Deal și Biserica zisă a "Leproșilor".La Sighișoara pot fi admirate piese rare de sculptură și pictură religioasă, dar și funerare. În ceea ce privește arhitectura civilă, este impresionant faptul că majoritatea celor 164 de case de locuit din Cetate, având cel putin 300 de ani vechime, sunt considerate monumente istorice. Aici pot fi admirate bolțile semicilindrice din piatră de râu specifice secolelor XIV-XV, ancadramentele de piatră profilată ale ferestrelor care imită goticul venețian, iar în interior tavane casetate și săli in intregime pictate. Dintre aceste edificii, cele mai importante sunt Casa Vlad Dracul, Casa Venețiană și Casa cu Cerb.Scara Școlarilor este o construcție deosebit de originală, cea mai mare de acest fel din Transilvania, care inlesnește accesul la Liceu și la Biserica din Deal mai ales pe vreme de iarnă. În ciuda construcțiilor din secolul XIX, care au modificat parțial arhitectura medievală, Cetatea Sighișoara rămâne cel mai frumos și mai bine pastrat ansamblu de arhitectură medievală din centrul si S-E Europei.

3.1 Resursele de forță de muncă angajate în activități turistice

Acestea sunt date furnizate de Raportul anul al Primăriei Municipiului Sighișoara, și reprezntă situația comparativă a numărului de angajați de pe întreg teritoriul municipiului, din toate domeniile de activitate.

Din acestea, în domeniul Turistic la finele anului 2017 întâlnim 7% din totalul persoanelor angajate, și acestea își desfășoară activitatea în unitățile de cazare și de deservire de gen baruri, terase și restaurante. Fluctuația numărului de persoane din domeniu turistic este influențată și de sezonalitate – cara și în perioada festivalurilor numărul angajaților și voluntarilor crescând semnificativ față de sezonul rece.

Conform unor studii realizate de Agenția Nașională pentru Turism în anii2016-2017, se observă că angajații din acest domeniu au căpătat o anumită vechime și în prezent au dobândit anumite deprinderi și serviciile turistice oferite dedublate de personal pregătit profesional conduc tot mai mult la bunăstarea turiștilor pe perioada vacanțelor petrecute în zonă.

Necesitatea personalului specializat în toate tipurile de servicii turistice a reprezentat o cernță principală la nivel de ansamblu a pieței forței de muncă din turism din România, iar în prezent se afirmă că problema este rezolvată cam pe jumătate și încă mai este mult de muncă. Profesionalismul dispare odată cu lipsa statorniciei în domeniu, și statornicia dispare în momentul nesatisfacerii nevoilor financiare ale angajaților din domeniu.

3.2 Edificii istorice, religioase, culturale, monumente de artă

Centrul istoric al orașului medieval Sighisoara este foarte bine menținut, iar turnurile de apărare și casele medievale vechi de atâtea secole reprezintă obiective turistice care atrag în fiecare an foarte mulți vizitatori, atât români cât și străini. Acest oraș medieval are o imagine aparte și datorită faptului că aici au convietuit români, maghiari, sași și alte naționalități care s-au înțeles și s-au ajutat reciproc.

Multitudinea de puncte de atracție turistică din interiorul orașului, turnuri, bastioane, biserici și case, care sunt greu de prezentat în câteva cuvinte, au influențat în mod decisiv dezvoltarea turismului cultural în acest oraș-muzeu.

Printre cele mai importante obiective turistice vom enumera în continuare pe acelea care reprezintă monumente istorice cu o vastă încărcătură culturală, și care atrag anual sute și mii de turiști.

Turnul cu Ceas Reprezintă principalul punct de interes al cetății și reprezintă simbolul orașului. A fost construit pentru a apăra poarta principală a cetății. A primit această denumire datorită ceasului cu figurine, unic în România, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul și acoperișul piramidal au o înălțime de 64 metrii.

Pe fațada dinspre oraș nișa cuprinde în partea de jos un alt toboșar care bate sferturile de oră. Alături se află o figurină enigmatică a unui bărbat, cu părul lung, care avea probabil în mâini biciul și securea, și care reprezintă imaginea călăului. În partea superioară se regăsesc 7 păpuși asezate pe un disc rotativ, care reprezintă zilele săptămanii. La ora 12, odată cu ultima bătaie a ceasului, figurina zilei trecute se deplasează, făcând loc figurinei zilei care incepe.

Acoperișul, care are o înaltime de 34 metri, a fost distrus în urma unui mare incendiu în anul 1676, dar a fost refacut un an mai târziu. Acoperișul se încheie cu un mic glob de aur, deasupra căruia se află un stâlp meteorologic. În vârful acestui stâp se află un cocoș care se rotește în bătaia vântului. Astăzi acest turn adăpostește Muzeul de Istorie al orașului Sighișoara, cu colecția de arheologie, farmacie, mobilier, unelte și produse ale breslelor, orologerie, etnografie, toate oglindind istoria cetății Sighișoara.

La etajul al IV-lea se află mecanismul ceasului din turn. Are două cadrane cu diametrul de 2,4 metri asezate pe fațadele turnului dinspre cetate și dinspre Orașul de jos. Alături de cadrane se află niște nișe înalte de 2,4 metri și late de 1,8 metri unde se află figurinele care simbolizează zilele săptămânii. Figurinele sunt sculpturi înalte de 0,8 metri. Nișa dinspre cetate are la bază zeița păcii, cu o ramură de măslin în mână. În dreapta, un toboșar cu cămașă albastră marchează orele fixe.

Deasupra lor se află zeița dreptății, cu o balanță în mână, și zeița justiției, legată la ochi și cu sabia ridicată. De o parte și de alta, două figurine reprezentate ca doi îngerași, vestesc ziua și noaptea. “Ziua” are o lumină în mână, și o inimă aprinsă pe cap, în timp ce “Noaptea” poartă în ambele mâini câte o torță.

Muzeul de istorie

Muzeul de Istorie din Sighișoara își are principalul sediu în Turnul cu Ceas, pe care dimensiunile și poziționarea sa îl fac cel mai important turn al întregii fortificații pe care acesta l-a avut. A fost ridicat în secolul al XIV-lea pentru a străjui intrarea principală în incinta cetății și pentru a găzdui Sfatul orașului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, când și-a pierdut rolul strategic și a devenit impropriu adăpostirii unei instituții administrative moderne, a fost ales ca sediu al muzeului.

Nașterea muzeului sighișorean, în 1899, se leagă de numele lui Josef Bacon (1857-1941). Medic de profesie, dar și pasionat colecționar, acesta a fost inițiatorul și primul custode al muzeului care purta numele de Alt Schässburg -Sighisoara veche. Printre colaboratorii lui Josef Bacon s-au aflat Karl Seraphin, Betty Schuller, Friederich Meltzer, Julius Hollitzer, Julius Misselbacher (1903-1963), care a avut o importantă contribuție la cunoașterea și sistematizarea științifică a primelor colecții ale muzeului. Lui Julius Misselbacher i se datorează și realizarea machetei Cetății Sighișoara. Aceasta prezintă cetatea la anul 1735.

O importantă implicare în dezvoltarea tinerei instituții muzeale a avut-o,îincepând cu anul 1904, Asociatia Sebastian Hann din Sighișoara, o asociație culturală a sașilor transilvăneni. Pe parcursul secolului XX, nucleul muzeal de bază s-a îmbogățit treptat cu alte piese de arheologie, obiecte ce ilustrează activitățile breslelor, mobilier, textile, icoane pe lemn și sticlă din fostul judet Târnava Mare, acestea provenind din colecția Gheorghe Cernea (1898-1965).

Structura muzeului cuprinde sălile tematice – arheologie, etnografie, farmacie, mestesuguri, ceramică, mobilier, orologerie etc. din Turnul cu Ceas, Secțiunea de Arme, care ocupă parterul uneia dintre casele din Piața Centrală, și Camera de Tortură, amenajată în fosta încăpere a închisorii, care se afla în peretele celui de-al doilea gang de trecere pe sub amintitul turn.

Primul nivel al Turnului cu Ceas este ocupat de Sala de Arheologie. Aici este expusă ceramica cu decor incizat și motive spiralo-solare aparținând culturii Sighișoara-Wietenberg (2200-1500 î.Hr.) din epoca bronzului mijlociu, descoperiri aparținând civilizației dace, exponate din perioada romană, obiecte din perioada migrațiilor: secolele III-V si VI-VII d.Hr., vase de ceramică din Cultura Plaiurilor Transilvane (secolele VIII-X). Tot la primul nivel este amenajată o mica expoziție în memoria lui Josef Bacon, cel care a pus bazele muzeului.

Urcând cîteva trepte se ajunge într-o mică săliță cu mobilier țărănesc din zona Târnavei Mari, iar apoi la expoziția de farmacie și instrumente medicale. Orașul Sighișoara are o tradiție foarte veche în aceste domenii, încă din Evul Mediu existând aici două centre spitalicești construite pe lângă biserici și aflate în afara incintei orașului. Prima atestare documentară a unui spital s-a facut în anul 1461. Existența spitalelor a determinat și apariția farmaciilor. Obiectele farmaceutice din expoziția muzeului provin de la farmacia „La Vulturul” (1720) și cuprind recipiente din lemn (secolul XVII-XVIII), porțelan și sticlă (secolul XVIII).

Sala de la al treilea nivel al turnului adăpostește expoziția de mobilier din diferite perioade istorice. Piesele expuse, adevărate opere de artă, oferă o imagine a influențelor curentelor artistice asupra modului de decorare a mobilei. Expoziția cuprinde masa de secol XVI, refăcută în 1780, bufetul și lada de zestre din secolul al XVII, dulapul masiv cu forme baroce, măsuța în stil roccoco și comoda în stil biedermeier.

La etajul al patrulea, în impresionata sală care oferă un frumos exemplu de bolta gotică pe ogive, se află colecția care cuprinde unelte, însemne și produse ale breslelor mestesugărești din Sighișoara. Mai sus cu un etaj sunt etalate piese de ceramică săsească din Transilvania, iar la ultimul nivel al turnului, pe langă mecanismul ceasului cu figurine, sunt expuse câteva exemplare de orologii din diferite perioade.

Camera de Tortură de sub turn impresionează prin veridicitatea sa. În fosta celulă a închisorii, o sală mică și întunecată, se pot vedea câteva obiecte interesante: lanțurile pentru mâini și picioare cu care erau încătușați cei condamnați, jugul de tortură, scara de tortură, piatra de 6 kg care atârnă de gâtul celor acuzati de înșelătorie și care erau legați la stâlpul infamiei din Piața Cetății.

A treia locație a muzeului este Sala de Arme, și aceasta fiind în apropierea Turnului cu Ceas. Colecția prezintă în cele patru săli evoluția armelor albe și de foc de-a lungul timpului.

Turnul Fierarilor

A fost ridicat ân anul 1631 pe o bază dreptunghiulară, apare masiv și relativ scund. Văzut dinspre cetate, pare mic ca dimensiuni, dar este impunător văzut dinspre oraș. Rolul sau era să apere Biserica Mănăstirii în caz de asediu.

Sub acoperișul abrupt în patru ape, fațada celor doua nivele este prevăzută cu ferestre și goluri de tragere și guri de păcură, creând astăzi un efect decorativ deosebit. De aici se ajunge din nou la „Poarta din față„, intrarea principala in superbul paradis al unei lumi pierdute, unde încă astăzi veghează falnic și brav în fața tuturor timpurilor, cel mai de seama turn – Turnul cu Ceas.

Turnul Franghierilor

Acest turn este unul din cele mai vechi edificii ale Sighișoarei, fiind și singurul turn locuit din cele păstrate până azi.

A fost ridicat pe zidurile vechii cetăți și a fost distrus în anul 1241. Forma actuală o are din anul 1305 și este unul din puținele turnuri neatinse de incendiul din 1676.

Din punct de vedere strategic, a făcut parte din vechea fortificație din vaâful dealului.

Turnul Măcelarilor

Este unul din cele mai vechi turnuri, datând din secolul XV. Turnul se pare că a fost construit în secolul al XV-lea, și apoi reconstruit în secolul al XVI lea.

Potrivit documentelor, el este amintit pentru prima data în anul 1680. Aceasta avea o importanță strategică deosebită, fiind situat la poalele celei mai abrupte porțiuni ale dealului ce coboară de pe platoul superior spre platoul inferior.

Turnul a avut un rol imporant în apărarea laturii de vest a cetății. În fața turnului s-a ridicat ulterior un bastion de pe care artileria avea o largă arie de tragere.

Turnul Cojocarilor

Se află la mică distanță de Turnul Măcelarilor de care este legat prin poarta Torle. Pare a fi construit în jurul anului 1350 odată cu zidul cetății.

A fost distrus de incendiul din 1676 și refăcut ulterior. Este modest ca arhitectura, fiind contruit pe o bază pătrată.

Turnul Croitorilor

Atestat cam prin secolul al XIV-lea, Turnul Croitorilor se infățisează cu o arhitectură de o nobilă simplitate, cu un puternic acoperiș, de plan dreptunghiular, el este strapuns în fața inferioară de două ganguri boltite în cruce, odinioară prevăzute cu porți în ambele extremități

Deasupra porților turnul crește cu încă doua etaje prevăzute cu ferestre de tragere. Pe lângă ferestrele de tragere cu care este prevăzut fiecare nivel, cel superior are pe laturile lungi câte trei guri de păcură.

Incendiului din aprilie 1676 în urma căruia au ars în 6 ore trei sferturi din oraș, i-a căzut victimă șsi Turnul Croitorilor. Din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitată în turn, distrugând nivelele superioare și un mare număr de arme precum și rezervele de grâu. Turnul a fost în intregime reconstruit în anul 1679, când a fost dotat și cu armamentul necesar.

Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost închis, fiind transformat în depozit de pulbere până în 1935, când a fost restaurat, revenindu-se la forma inițială.

Turnul Cizmarilor

Documentele istorice pomenesc de Turnul Cizmarilor, prima dată, în anul 1594. În forma actuală este unul dintre turnurile recente, fiind reconstruit în anul 1650. Relativ scund, el se prezintă ca o prizma hexagonala cu laturi inegale. Este încununat cu un prelung coif de țiglă, din masa căreia se desprinde spre sud spre interiorul cetății, un mic turnulet de observare, ceea ce-i oferă turnului un pitoresc aparte.

Și el a fost afectat de incendiul din 1676, și a fost reclădit în forma actuală în 1681. În partea din față se găsea un bastion care a fost demolat în 1648. Ca arhitecură prezintă influențe ale stilului baroc. Astăzi gaszduiește stația locală de radio.

Turnul Cositorarilor

A fost construit odată cu zidul cetății și are o poziție excepțională de apărare. Pe o bază dreptunghiulară se ridică un trunchi pentagonal, deasupra căruia se lărgește, susținut pe console robuste, între care se deschid guri de aruncare un etaj octagonal prevăzut cu metereze pentru puști, întreaga construcție fiind încununată de un acoperiș hexagonal cu laturi inegale.

Toate aceste schimbări de volume, la care se adaugă tencuielile ciuruite de gloanțe contribuie la expresia de trecere a timpului și de stranie putere în fața acestuia, pe care batrânul turn o poartă cu mândrie. Este o construcție robustă dar și ciudată în același timp.

Tencuiala ciuruită de gloanțe și ghiulele îi confera aspectul de clădire care a trecut prin multe focuri ale luptelor. Turnul este completat de Galeria Puscașilor, un unicat în arhitectura cetății.

Prin poziția sa exceptională, cu larga vedere asupra împrejurimilor, acest bastion, intre timp umplut cu pământ este astăzi un admirabil loc de popas pentru călătorul pornit să descifreze istoria trecutului Sighișoarei.

Turnul Tăbăcarilor

Se află pe latura de S-E a zidului cetății. Este atât de modest încât nici nu pare a fi fost turn de apărare. Forma și pozitia retrasă în spatele zidului îl recomandă ca un turn foarte vechi, din secolele XIII-XIV. Din punct de vedere arhitectonic arată ca o prismă pătrată, cu acoperișul într-o singură apî. În 1631 i-a fost alipit Turnul Bărbierilor, dar care a fost distrus mai târziu.

Biserica din Deal

Este unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice ale cetății și este considerat unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra.

Biserica evanghelica din deal domina orasul Sighisoara prin masivitatea sa. A fost construita inainte de 1345 (conform primei atestari documentare la acea data exista deja) si a fost realizata initial in stil romanic si refacuta ulterior in stil gotic. Interiorul bisericii este decorat cu sculpturi in stil gotic flamboyant si picturi murale realizate intre 1483-1488 de Kendlinger Jacobus. De asemenea dispune de un altar poliptic pictat si mobilier din lemn in stilul Renasterii, opera a lui Johannes Reychmuth.

Biserica este renumita datorita faptului ca aici s-a reunit in 1506 nobilimea maghiara, secuieasca si saseasca pentru a reinnoi Unio Trium Nationum care prevedea accesul in viata politica din Transilvania doar a acestor nationalitati.

Dealul pe care se afla biserica constituia un punct de refugiu pe care, probabil, localnicii l-au intarit pentru caz de pericol. Monumentul este valoros si prin existenta singurei cripte cunoscute in Transilvania aflata dedesubtul corului si contine morminte din sec. XVI-XVIII.

Scara acoperita

Mai poarta denumirea de “Scara Scolarilor”. A fost conceputa pentru a facilita drumul elevilor spre Scoala din Deal pe perioada iernii.

A fost construita in anul 1662 si era alcatuita din 300 de trepte protejate de un acoperis. In urma modificarilor din 1849 au ramas doar 175 de trepte.

Casa cu Cerb

Este situata in centrul cetatii medievale. Denumirea se datoreaza picturii murale exterioare, reprezentand un cerb in marime naturala, cu capul si trofeul montate pe zid.

Casa este una dintre cele mai vechi cladiri din Cetate si cea mai interesanta din punct de vedere architectonic. Etajul si mansarda au fost construite in secolele XVII-XVIII. in decursul timpului a suferit numeroase si profunde schimbari, de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII) la forma complexa definitivata in sec XVII si pastrata pana astazi. in tot acest timp, Casa cu Cerb a avut destinatia de locuinta.

A fost locuita de persoane cu inalte functii administrative, judecatoresti sau clerical/bisericesti. Forma robusta impreuna cu forma ferestrelor dau Casei cu Cerb o nota aparte, fiind una din cele mai frumoase cladiri ale cetatii. intre anii 1997-2001 a fost complet restaurata. In prezent cladirea functioneaza ca centru cultural, hotel si restaurant.

Casa Vlad Dracul

Este situata vis-a-vis de Casa Venetiana si este considerata a fi o cladire foarte veche, datata aproximativ in secolele XIV-XV. In aceasta cladire se presupune ca s-a stabilit intre anii 1431-1435, principele Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti.

Vlad Dracul este tatal lui Vlad Tepes despre care la randul lui se presupune ca s-a nascut in 1431. Prin asocierea anului nasterii lui Vlad Tepes cu prezenta tatalui sau in acelasi an la Sighisoara, se presupune ca locul nasterii lui Vlad Tepes este acest burg medieval. Insa, acest lucru nu este dovedit din punct de vedere istoric. Vlad Dracul a infiintat la Sighisoara o monetarie unde se batea moneda care a circulat mai intai in Transilvania, si apoi in Tara Romaneasca.

Astazi, Casa "Vlad Dracul" adaposteste un restaurant in stil medieval. Casa, in trecut locuinta oficiala, a apartinut primarului sau judelui regal al cetatii.

Casa Venetiana

Este numita asa datorita ferestrelor duble care imita goticul venetian. Dateaza din sec. al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara poate fi vazuta in Biserica din Deal. Forma actuala a constructiei este datorata refacerii efectuata in secolul trecut.

Desi are o arhitectura aparta, Casa Venetiana se incadreaza perfect in ambianta cetatii dandu-i o nota de fermecatoare noblete

Biserica Manastirii

Biserica este un monument de arhitectura in stil gotic. Se gaseste in imediata vecinatate a Turnului cu Ceas. Biserica a apartinut calugarilor dominicani si este mentionata documentar inca din anul 1298.

Dimensiunile bisericii ating 44,5 metri lungime si 12,6 metri latime. In 30 aprilie 1676, biserica a ars in intregime, iar toate piesele de mobilier dateaza din anii de dupa incendiu. Biserica a fost refacuta prin efortul financiar al cetatenilor.

Turnul si clopotul bisericii au fost construite in anul 1677, si au fost captusite cu tabla in anul 1956. In aceasta biserica se afla unul dintre putin altare transilvanene ale barocului timpuriu. Patrimoniul bisericii mai detine, printe altele, 39 de covoare orientale de mare valoare, confectionate in secolele XVi-XVII si o cristelnita de bronz turnata in anul 1440. O ultima restaurare a bisericii a fost adusa in anul 1982.

Biserica Ortodoxa din Cornesti

Este situata la intrarea in oras dinspre Targu-Mures. A fost construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas. Pe latura de vest edificiul prezinta un turn clopotnita.

Este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Inainte de construirea bisericii slujbele se tineau in diverse incaperi improvizate. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup.

Clopotul, un antimis (val liturgic) si un potir de aur se mai pastreaza de atunci. Iconostasul actual dateaza din 1997 si este sculptat in lemn de catre artistul Hutanu din Bacau, iconostasul vechi fiind daruit manastirii din Jacul Romanesc.

Catedrala Ortodoxa

Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Catedrala a fost construita intre anii 1934-1937. A fost ridicata dupa planurile arhitecului D. Petrescu in stil neo-romanesc.

Turnul clopotnita se afla pe latura de vest a edificiului. Lungimea totala a catedralei este de 45 metri, iar inaltimea turnului clopotnita este tot de 45 metri. Pictura a fost executata de pictorul Anastasie Damian.

Primaria orasului

Este una din cele mai frumoase cladiri ale cetatii din punct de vedere architectonic. Aflata pe latura exterioara a cetatii, lipita de zidul acesteia, cladirea vegheaza, parca, asupra Orasului de Jos. Constructia impresioneaza prin dimensiunile si frumusetea ei.

Manastirea Sfantul Mucenic Dimitrie

Manastirea este situata la sase kilometri vest de orasul Sighisoara. Este pictata in fresca, stilul neobizantin si poseda mobilier sculptat din stejar. Inainte de constructia Manastirii, in aceasta zona nu a existat vreun asezamant monarhal. Un grup de credinciosi in frunte cu protopopul Boian Ioan au facut demersuri la Arhiepiscopia Alba Iuliei pentru infiintarea acestei manastiri.

Piatra de temelie a fost pusa de catre Arhiepiscopul Andrei Andreicut in ziua de 26 octombrie 1997. In anul 1999 a inceput constructia la corpul de chilii, lucrare care a fost terminata in anul 2000. In anul 2001 s-a inceput lucrarea Bisercii, care a si fost finalizata in acelasi an, ulterior ridicandu-se si anexele gospodaresti. Desi este foarte aproape de oras, manastirea este foarte linistita, fiind mai aglomerata duminicile si in zilele de sarbatoare. Se gaseste la marginea unei paduri, intr-un d decor foarte frumos, fiind ferita vara de temperaturile ridicate.

Biserica Leprosilor

In "Orasul de Jos", pe malul Tarnavei, pe strada Stefan cel Mare, nr. 34, langa linia ferata, se afla Biserica Leprosilor, construita intre anii 1480-1500. Asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea, lacasul a fost, probabil, la inceput o bisericuta de tip satesc, fortificata cu zid de aparare. Desele razboaie de la sfarsitul secolului al XVI-lea fac viata nesigura, si prin donatia unui preot, in 1570, in incinta fortificata se amenajeaza o leprozerie, ulterior largita cu chilii pentru bolnavi. Bisericuta, cu o singura nava de 10×6 m si corul cu absida pentagonala de 2,5×4 m, are, spre apus, un turn cu clopotnita din lemn, invelit in tabla de cupru.

Geamurile dinspre nord ca si cele ale corului au fost zidite, iar interiorul este luminat doar prin ferestrele in numar de trei, dinspre sud, late abia de 40 cm. Zidurile sunt intarite cu cate trei contraforturi pe laturile de nord si sud, iar pe latura de apus a navei, colt cu portalul de intrare, se afla un amvon de piatra in care se intra din interior.

De aici li se predica bolnavilor care n-aveau voie sa intre in biserica. Interiorul sarac in care lumina putina arunca penumbre odihnitoare cuprinde un amvon decorat cu motive florale – lalelele in culori vii, in maniera barocului rustic, frust – acoperite de patina timpului. In acelasi stil sunt decorate si tabliile interioare ale usii de la intrare: sase tablouri in ulei cu fructe si flori din care unul prezinta turnuri de cetate, datate 1754.

In cor, un tablou in ogiva prezinta legenda biblica "Iisus cu copiii", este o pictura tarzie, din 1882, realizata de pictorul sighisorean L. Schuller. In pridvorul de la intrare, se afla o "cutie a milelor" de forma octogonala, cu picior, taiata in lemn, inalta de 70 cm si decorata in stilul mobilierului casnic sasesc, in culori tari, donatia unui mester local, datata 1856. Cladirea spitalului leprosilor, devenita inutila a fost demolata cand s-a construit linia ferata Brasov – Cluj-Napoca.

Rezervatia naturala Breite

Orasul Sighisoara este unic in Europa pentru cetatea medievala locuita. Dar unicitatea orasului nu se datoreaza numai patrimoniului cultural si trecutului istoric. Patrimoniul natural din jurul orasului a captat foarte repede atentia unor oameni de stiinta de reputatie nationala si internationala, precum si a multor institutii si organizatii guvernamentale si nonguvernamentale din Romania si strainatate.

Acest lucru nu este o coincidenta: langa orasul Sighisoara se afla un monument cultural-natural care este unicat in aceasta parte a Europei, un loc care reprezinta o atractie speciala pentru vizatatori din alte tari europene si chiar de pe alte continente: rezervatia cea mai mare colectie de stejari multiseculari din Europa Centrala si de Est Unicitatea platoului este data de prezenta unui numar mare de stejari multiseculari. Padurea parc de pe platoul Breite este de departe cea mai mare din regiunea saxona, si parerea generala a specialistilor este ca ar fi cea mai mare din Europa Centrala si de Est. Aici au fost localizati 639 de arbori multiseculari. Stejarii nu reprezinta insa singura comoara naturala a platoului. In total 115 specii de vertebrate, majoritatea protejate de lege, si alte zeci de specii de nevertebrate au fost identificate aici.

Imprejurimile Sighisoarei

Imprejurimile Sighisoarei, deosebit de pitoresti, cu bogate si valoroase monumente istorice si arhitectonice constituie de asemenea, obiective turistice interesante, demne de a fi cunoscute de vizitatorii vechii asezari de pe Tarnave.

Albesti

Astfel, la 6 km de Sighisoara, pe DN 13, ajungem in comuna Albesti unde, in 1848, armata maghiara condusa de generalul Bem a fost infranta de trupele tariste, batalie in care si-au pierdut viata poetul maghiar Petofi Sandor si publicistul german Anton Kurz. Un monument format dintr-o coloana de marmura in capatul careia se afla un vultur cu o sabie in cioc, ridicat in 1899, strajuieste groapa comuna in care se gasesc osemintele revolutionarilor cazuti in lupta din vara anului 1849. Tot aici se poate vizita Casa memoriala Petofi Sandor, inaugurata in 1904, inchinata vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare.

Muzeul cuprinde mai multe exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv traduceri in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui Petofi, ale membrilor familiei sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme, harti si o serie de planuri ale bataliei.

Malancrav

Din Sighisoara spre Medias, pe DJ 14, trecem prin comuna Danes (10 km), apoi dupa alti 9 km o luam la stanga si ajungem in comuna Laslea; de aici, pe o sosea comunala neasfaltata, dupa alti 12 km se ajunge in satul Malancrav.

Biserica din localitate, construita pe la 1350, in aceeasi perioada cu Biserica din Deal, constituie un monument specific goticului transilvanean. Lacasul, de tip bazilica, are trei nave fara bolti, cu clopotnita inglobata navei centrale, iar corul incheiat in trei laturi, este boltit in ogive cu console decorate intr-o maniera naturalista. Picturile murale, relativ bine pastrate, dateaza din anul 1405.

Cris

Intorcandu-ne in comuna Danes, la 9 km spre sud, pe DJ 14 ajungem in satul Cris, cunoscut datorita castelului fostei familii nobiliare Bethlen, edificiu in care stilul gotic se imbina cu elemente renascentiste. Castelul a fost construit intre anii 1559-1683, pe fundatii vechi, piatra pentru ridicarea acestuia fiind adusa de la cariera de la Racos. Castelul se ridica pe un mic deal in mijlocul satului; constructie cu plan dreptunghiular, cu un foisor pe latura sud-vestica, care da spre curtea interioara, edificiul cu ziduri groase si turnuri de aparare cuprinde peste 40 camere mari si luminoase.La sfarsitul secolului al XVI-lea s-a ridicat un bastion masiv de forma cilindrica; in partea exterioara a ultimului etaj au fost montate statui cu osteni. Turnul interior, rotund, are geamuri inguste cu vitralii. Aici era capela, bogata biblioteca a familiei si, tocmai sus "sala miresei", numita si "sala placerilor". Danes Castelul este inconjurat de un foarte mare parc unde se af la si un lac interior.

Unul din contii Bethlen avea pasiuni botanice, astfel ca multi arbori si plante de aici constituie o raritate. In parc se afla un colt de odihna cu mese i banci minunat taiate si sculptate in marmura alba, care poarta semnatura celui mai mare sculptor medieval din Transilvania: Fecit Elias Necolai, 1649 (atat statuia cat si masa cu bancile se gasesc la Muzeul Brukenthal din Sibiu).

Saes

La 9 km de Sighisoara, pe DN 106, in directia Agnita, intalnim comuna Saes unde poate fi vizitata o biserica, monument de arhitectura datand din secolul al XIV-lea; atrag atentia pictura realizata in 1520, cu vadite influente ale Renasterii, precum si o cristelnita de bronz. Pe aceeasi ruta, dupa alti 8 km, se ajunge in comuna Apold; aici se pastreaza biserica fortificata, construita, probabil, in secolul al XV-lea; zidul curtinei, cu turnuri patrate de aparare, este destul de bine conservat.

Deasupra navelor, in podul bisericii, se inalta galerii de aparare cu metereze, iar deasupra corului, opus masivului turn-clopotnita, exista un zid de aparare cu metereze si guri de tragere.

Saschiz

La 20 km de Sighisoara, pe DN 13 (E60), in directia Brasov, se afla comuna Saschiz, centru mestesugaresc activ in veacul al XVI-lea, vestit mai ales prin breasla olarilor. In localitate pot fi vizitate cetatea taraneasca si biserica fortificata Apold.

Vestigiile cetatii satesti, situata in partea de apus a comunei, cuprind o suprafata relativ mare, fapt ce dovedeste ca ea servea ca loc de refugiu si pentru alte sate. Cetatea este atestata documentar in anul 1470, intr-un act emis de cancelaria regelui Ungariei, Matei Corvin. Curtina cetatii prezinta un plan poligonal, inconjurand coama dealului; turnurile de aparare, relativ scunde, au forma unor paralelipipede cu baza patrata si acoperisul intr-o singura apa; in partea interioara ele prezinta asemanari cu Turnul tabacarilor din Sighisoara. Biserica fortificata este una din cele mai reprezentative si mai vechi constructii de acest gen din tara. Constructia bisericii a inceput in 1495, lucrarea fiind terminata in anul urmat or, fapt consemnat de doua inscriptii, una amplasata pe peretele corului si cealalta pe o tigla a acoperisului. Ca stil arhitectonic edificiul este inrudit cu alte biserici-fortificate pe care le intalnim in localitati apropiate cum ar fi Bunesti, Cloasterf, Iacobeni etc.

Zidul imprejmuitor a fost demolat, iar turnul-clopotnita, mai nou decat biserica prezinta asemanari cu Turnul cu cea s din Sighisoara, in forma avuta anterior marelui incendiu din 1676. De plan dreptunghiular, cu puternice console prevazute cu guri de aruncare la etaj, turnul-clopotnita are, in cele patru colturi ale bazei acoperisului, turnulete care semnifica faptul ca localitatea se bucura de dreptul de jus gladii.

Biserica, cu o singura nava, cor pentagonal alungit, cu un etaj de aparare fortificat, beneficiind de goluri de tragere, amplasat sub acoperis, pe intreaga suprafata a constructiei, este inconjurata de contraforturi legate cu arcade, deasupra carora se inalta parapete de zid, prevazute cu metereze si guri de aruncare; un turn patrat flancheaza altarul. Dintre obiectele aflate in biserica o valoare deosebita prezinta un potir gotic, lucrat in jurul anului 1480 de catre un artist necunoscut.

3.3. Manifestări cultural-artistice

La Sighisoara, pulseaza o viata culturala activa, care se manifesta printre altele si prin numeroasele Festivaluri Internationale anuale, deja cunoscute, cum ar fi:

Festivalul Medieval

Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul datorita Festivalului Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar intempestiv cavaleri, calugari, vrajitori, clovni si duhuri intrupate, veniti dintr-o lume in care fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita inclinatie spre aventura.

La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici intamplator, nici intunecat, nici nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a avut mai omenesc si etern: ARTA. Incercand sa reinvie o epoca ce parea apusa pentru totdeauna, Festivalul Sighisoara Medievala isi propune sa smulga prezentului o farama care, in decoruri de Ev Mediu si in cantece de menestreli, va fi traita de participanti ignorand efemeritatea trecerii noastre pe aceasta lume.

Importanta acestei manifestari consta in puntea de comunicare realizata prin intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale: jocul, teatrul, dansul, muzica, nu mai putin importanta fiind diversificarea si multiplicarea formelor de comunicare culturala, care implicit faciliteaza o mai buna intelegere a fenomenului de multiculturalitate, specific Sighisoarei.

Festivalul International de Muzica Academica si Cursurile muzicale de vara

Organizat in prima decada a lunii august (1–10 august) de catre Fundatia “Elan” din Bucuresti, Fundatia “Pro Helvetia”, Fundatia “Elan – Casa Albert” Sighisoara si Primaria municipiului Sighisoara. La acest festival concerteaza in fiecare an artisti romani si straini, iar la cursurile organizate participa studenti din tara si din strainatate.

Festivalul ProEtnica, Zilele Comunitatilor Etnice in Romania

Se desfasoara in ultima saptamana a lunii august, aducand pe scena peste 800 de reprezentanti ai celor 18 comunitati etnice din Romania. Festivalul ProEtnica este organizat de Centrul Educational Interetnic pentru Tineret si reprezinta o oglinda a convietuirii multietnice de pe aceste meleaguri.

Festivalul de fanfară „Paul Schuller”

Se desfasoara in luna septembrie, in organizarea Casei de Cultura.

Festivalul de muzică veche

Este organizat de Casa de Cultura si are loc in luna decembrie.

Festivalul de poezie și critică „Agora”

A ajuns la a XV-a editie si este organizat de Casa de Cultura.

Blues Festival

Asociatia Culturala Blues Hospital, in parteneriat cu Municipiului Sighisoara,  organizeaza „Sighișoara Blues Festival”. Evenimentul, aflat la cea de-a cincea editie,  s-a desfasurat  in perioada 19-21 februarie a.c. si s-a bucurat de un mare succes de public. Fiind singura manifestare de gen din tara, spectatorii  care au umplut  in fiecare seara de festival sala “Mihai Eminescu”,  au fost iubitori de blues din toata tara.  Trupele invitate in festival, SONNY and his Wild Cows (Ungaria), Lil Dave Thompson & Band (SUA) Rag, Mama Rag (Anglia), John Primer & Band (SUA) 2009: Ana Popovic & Band (Serbia), Lucky Peterson & Band (SUA),   au sustinut cate doua concerte in fiecare seara, prestatia lor fiind rasplatita cu aplauze la scena deschisa. Spectacolele au fost prezentate de Berti Barbera. Aceasta manifestare, care a deschis seria festivalurilor gazduite de cetatea medievala,  a adus pentru trei zile in prim planul  lumii muzicale Sighisoara, ca centru cultural multidisciplinar.

În ultima seara, trei tineri romani – chitara solo, chitara bas, baterie – au uimit asistenta printr-un minirecital surpriza.

CAPITOLUL 4.

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Infrastructura insumeaza totalitatea bunurilor si mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic. In majoritatea cazurilor elementele sale componente nu au fost create pentru a satisface nevoi recreative sau curative. Acest atribut l-au castigat pe parcurs, simultan cu initierea activitatilor turistice in regiunea respectiva. Pe masura dezvoltarii lor apar insa mijloace strict conditionate si direct orientate pentru deservirea acestor ramuri economice. Într-o serie de studii infrastructura este asimilata bazei tehnico-materiale, fiind inclusa ofertei turistice. Functia sa primordiala este satisfacerea cererii prin dotari si servicii specifice.

4.1 Baza de cazare, capacități și tipuri de cazare

Dacă înainte de anul 1989, singura posibilitate de cazare din Sighișoara era Hotelul Steaua, în ultimii ani, întreprinzătorii locali care au intuit potențialul imens al turismului, au construit, amenajat și dotat numeroase structuri de cazare turistică – hoteluri, pensiuni, moteluri, campinguri, etc. Acestea sunt localizate în special în zona Cetății Medievale dar și în zonele limitrofe, valorificând frumusețea împrejurimilor localității.

Prezentăm mai jos situația sintetică a principalelor structuri de cazare turistică, pe categorii:

HOTELURI

PENSIUNI

MOTELURI

HOTELURI PENTRU TINERET (HOSTELURI)

CAMPINGURI

TOTAL CAPACITATE CAZARE SIGHIȘOARA

În tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ structurile de cazare din Sighișoara în anii 2016 și 2017:

Evoluția capacității de cazare în municipiul Sighișoara în perioada 2016 – 2017:

Se observă o creștere ușoară în ceea ce privește construirea și amenajarea de noi sructuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare in Sighișoara însoțită și de o creștere a numărului de locuri disponibile. În anul 2017 numărul de locuri disponibile este în creștere fațăd e anul 2017, încurajerea fiind dată și de numărul de turiști în creștere de la an la an ce vizitează Sighișoara.

Structuri de alimentație publică

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică sunt unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice, precum și cele administrate de societăți comerciale de turism, restaurante, baruri, unități de fast food, cofetării, patiserii și care sunt atestate conform legii.

Baza de alimentație publică este bine reprezentată în Sighișoara, unde funcționează un număr mare de restaurante – asociate sau nu bazelor de cazare:

Restaurante asociate structurilor de cazare: Restaurant Korona, Restaurant Sighișoara, Restaurant Lorelei și Restaurant La Pastorella în cadrul Hotelului Binder Bubi, Restaurant Rex, Restaurant Poenița, Restaurant Claudiu, Restaurant Transilvania, Restaurant Apart Cafe Sighișoara, Restaurant Cavaler, Restaurant Joker, Restaurant Casa Wagner, Restaurant Casa cu Cerb, Cafe-Restaurant Chic, Restaurant Vila Franka, Restaurant-Pizzerie San Genaro, Restaurant Burg Hostel, Restaurant Central Park, Restaurant Gast Haus Alte Post, Restaurant Bulevard

Restaurante/pizzerii: Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Bulevard, Restaurant Carpați, Restaurant Catering House, Restaurant Vila Franka, Restaurant-Pizzerie Quatro Amici, Restaurant-Pizzerie La Piazzetta (JO Pub), Restaurant-Pizzerie Perla, Restaurant-Pizzerie Veneția, Restaurant-Pizzerie San Marco, Restaurant-Pizzerie Concordia, Restaurant Casa Ferdinand, Restaurant-Pizzerie Al Forno, Restaurant Express Four Seasons.

Cofetării și cafenele: Cofetărie Burg Kaffe, Cofetărie Casa Cositorarului, Cofetăria La Angela, Cofetărie Teodora, Cafenea Julius Cafe și Cafe Central, Cafenea Caractere, International Cafe, Medieval Cafe, Vintage.

Cluburi: Club Aristocrat, Club Black Box, Club Kramer, Club Vertigo.

4.2. Căile de comunicație și transporturile turistice. Gradul de mobilitate al rețelei rutiere

Rețeaua stradală a municipiului Sighișoara cuprinde 122 de străzi, cu o lungime totală de 73,3 km.

Rețeaua de drumuri:

drumuri naționale: total = 7,46 km

E 60 = 7,04 km

DN 14 = 0,42 km

drumuri județene: total = 3,10 km

DJ 106 = 3,10 km

drumuri comunale: total = 10,76 km

DC 50 (Hetiur) = 0,80 km

DC 54 (A. Vlaicu) = 7 km

DC 59 (Venchi) = 2,96 km

Pe direcția est-vest, Sighișoara este străbătută de șoseaua europeană E 60 (București – Brașov – Tîrgu-Mureș – Cluj-Napoca – Oradea – Budapesta). Spre nord-est o șosea asfaltată leagă Sighișoara de Odorheiul Secuiesc DJ 137 sau DN 13C. Spre sud, legătura cu Agnita se face prin șoseaua asfaltată DJ 106. Spre sud-vest șoseaua asfaltată DN 14 face legătura cu municipiul Mediaș. Rețeaua de căi ferate: Sighișoara este străbătută pe direcția est-vest de magistrala feroviară electrificată 300: București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului. De asemenea, există legătură pe calea ferată cu spre nord-est cu Odorheiul Secuiesc, iar spre sud-vest cu Sibiul.

Transportul aerian: În apropierea Sighișoarei se află trei aeroporturi: Aeroportul „Transilvania” Tîrgu-Mureș (aflat la o distanță de 56 km), Aeroportul Internațional Sibiu (la o distanță de 100 km), respectiv Aeroportul Internațional Cluj-Napoca (la o distanță de 150 km).

CAPITOLUL 5.

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Fluxurile turistice in cadrul turismului cultural in Sighisoara se caracterizeaza prin alcatuirea dintr-o clientela proprie care poate fi, fie specializată intr-o anumita tematica (capabila să parcurga distante impresionante pentru a surprinde inca o fateta a pasiunii lor), fie atrasa de tot ce este cultural, fie ocazionala, care este de obicei majoritara si se constituie din cei care, aflati in concediu sau vacanta in scopul odihnei si recreerii, viziteaza si obiectivele turistice antropice din spatiul in care se afla. O alta caracteristica a pietei tinta vizate de turismul cultural in acest oras, o reprezintă apartenenta participantilor la categorii socio-profesionale superioare sau cu un nivel de educatie mediu si ridicat: elevi, studenti, intelectuali si de aceea caracterul sau de masa este incert. Preponderenta in alcatuirea fluxurilor turistice este populatia urbana.

5.1 Fluxul turistic intern

Numărul turiștilor care au vizitat municipiul Sighișoara este greu de cuantificat, o estimare a acestuia poate fi făcută având ca referință biletele vândute la Muzeul de Istorie.

Astfel, în anul 2017 Muzeul de Istorie a avut 162.000 de vizitatori, dintre care 125.000 la Turnul cu Ceas, 15.000 la Colecția de Arme, 22.000 la Camera de Tortură. În anul 2017, 3.000 persoane au avut acces gratuit la Muzeul de Istorie.

Având în vedere faptul că numeroși turiști vizitează Cetatea Medievală în afara programului Muzeului de Istorie, cifra reală a vizitatorilor este mult mai mare, situându-se în jurului cifrei de 220.000. O analiză a grupurilor de turiști din punctul de vedere al țării de origine arată o proporție semnificativă de spanioli, japonezi, germani, italieni, americani, englezi, francezi și maghiari.

Pe lângă atracția generată de încărcătura istorică și farmecul locurilor, profilul de centru cultural al Sighișoarei este întregit de manifestările culturale tradiționale, recunoscute în întreaga lume. Dintre acestea, Festivalul Sighișoara Medievală, se detașează a fi nu numai cea mai longevivă dar și cea mai valoroasă. În perioada desfășurării acestuia – ultimul week-end al lunii iulie – se înregistrează vârful de sezon tursitic, când practic populația orașului se dublează, cu consecințe benefice asupra turismului și serviciilor conexe acestuia.

De asemenea, Sighișoara este un loc căutat pentru realizarea diferitelor filmări – reclame, producții TV și producții cinematografice – precum și pentru organizarea simpozioanelor, conferințelor, concursurilor și a altor manifestări naționale și internaționale care, în cele din urmă, înseamnă o afluență de oameni care ocupă locuri de cazare, servesc masa și vizitează obiectivele turistice, contribuind astfel la dezvoltarea economică.

Toate atributele recunoscute: destinație turistică de referință, centru cultural european, parte a patrimoniului Mondial UNESCO, deținător de premii internaționale etc. au făcut ca Sighișoara să fie selectată într-un proiect european de realizare a unei rețele de centre naționale de informare și promovare turistică.

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică este situat la parterul Sălii „Ciprian Porumbescu” și este structurat după cum urmează: un birou pentru informarea turiștilor, două birouri pentru personalul centrului, o sală de conferințe unde personalul centrului va organiza diverse evenimente turistice, o sală pentru organizarea de expoziții și realizarea diferitelor prezentări pentru turiști .

Obiectivul general al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, este promovarea Sighișoarei ca valoare istorică, arhitectonică și culturală, pe plan național și internațional în scopul creșterii atractivității sale ca destinație turistică și a creșterii numărului de turiști.

5.2 Fluxul turistic internațional

În ultimii ani tot mai mulți turiști străini au tranzitat municipiul Sighișoara. Atrași de lumea medievală pe care acest orașel o expune vizitatorilor, aceștia vin și se transpun într-o altă epocă, acea a cavalerilor și prințeselor. Se observă că numărul acestora atinge maximul în timpul Festivalurilor Tradiționale, când înfățișarea unicată a clădirilor orașului este dedublată de festivalul ce are loc pe străzile orașului și în prncipalele incinte ale atracțiilor turistice, personaje vestimentate în haine specifice perioadei medievale, și decorațiuni și motive medievale te însoțesc la tot pasul. Nu se poate comensura un număr al turiștilor externi precis, dar din datele precizate de Agenția Națională pentru turism, în anul 2017, aceștia ar fi depășit numărul de 100 de mii.

CAPITOLUL 6

STRATEGII DE MARKETING TURISTIC

6.1. Piața și cererea turistică

Branding-ul destinației turistice reprezintă un proces care tinde să creeze un mesaj bine definit prin crearea unui slogan, al unui simbol sau logo, care va comunica potențialilor vizitatori ai locației imaginea acelei destinații particulare împreună cu caracteristicile, beneficiile și valorile promovate ale sale. Evenimentele culturale care au loc neîntrerupt, pot fi considerate elemente puternice de branding deoarece, în percepția turiștilor orașele sunt asimilate cu aceste evenimente care crează sau recrează ambianța specială a unor vremuri apuse.

Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES a derulat începând cu data de 1 iulie 2017 proiectul „Turismul sighișorean: identitate locală, branding și comunicare”, proiect finanțat de Municipiul Sighișoara și cofinanțat de Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES.

Proiectul propus de Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES a acoperit, mai multe nevoi identificate la nivel local: acțiunile de promovare care pot fi inițiate de cei care activează în structuri de primire turistică (prin dezvoltarea unui curs de branding și comunicare și livrarea acestuia către reprezentanți ai structurilor de primire turistică din Sighișoara), dar și identificarea de direcții noi prin care se poate dezvolta turismul din Sighișoara. În cadrul proiectului, cercetarea preliminară, diagnoza comunicării structurilor de primire turistică înscrise la curs și consultanța ulterioară au fost etape la fel de importante precum cursul în sine, pentru că ele au dus la personalizarea informațiilor, reflectată în conținutul cursului și, ulterior acestuia, au dus la sprijin individual pentru implementarea informațiilor din timpul cursului.

În urma studiului s-a realizat o listă întreagă de aspecte care dacă ar fi puse în practică ar dezvolta și mai mult cererea turistică din zonă. Astfel printre principalele astfel de aspecte amintim:

Mai multă informare (inclusiv informare privind modalitățile prin care se poate ajunge la Sighișoara, informare din punct de vedere istoric, informare din partea autorităților)

Păstrarea aspectului clădirii la renovare

Investiții în ateliere de creație

Vânzarea de produse cu specific local – autohtone

Centru de informare turistică la gară

Promovare

Mai multe investiții, în industria hotelieră, în infrastructura orașului, în sistemul de canalizare a orașului, etc.

Educația/calificarea profesională a lucrătorilor din sectorul turistic

Conservarea monumentelor

Informații oficiale în mai multe limbi (engleză, spaniolă, germană etc.), inclusiv plăcuțe, afișe

Șosele mai bune și mai largi pentru a străbate mai rapid distanțele dintre localități 12. Mai multe parcări și mai curate

Renovarea/Reabilitarea zonei istorice/turnurilor/a Cetății

Mai puțin kitsch la magazine

Să se găsească/să se realizeze hărți pentru turiști 16. Să să facă o pagină de facebook în 8 învecinate

Prelungirea programului la Centrul de Informare

Mai multe indicatoare

Mai multe informații despre clădiri

Respectarea reglementărilor/regulamentelor urbanistice

Încheierea de parteneriate cu localitățile din jur pentru încurajarea activităților turistice

Accesarea de programe de finanțare

Să nu se mai permită accesul auto în Cetate

Animație stradală

Intrările în oraș să arate mai bine

Să se păstreze originalitatea

Îmbunătățirea traseelor/Creșterea numărului de trasee marcate (inclusiv pentru bicicliști)

Mai multe locuri de cazare autentice

Organizarea de concursuri pe traseele turistice create

Să se facă un film de prezentare în mai multe limbi

Mai multe locuri/obiective de vizitat

Investiții în clădirile abandonate

Centre/activități pentru copii -inclusiv în Cetate

Amplasarea mai multor coșuri de gunoi

Plăcuțe bilingve

Mai multe festivaluri

Cinema

Extinderea în jurul Cetății

Facilități pentru personale cu dizabilități

Să se construiască parcuri

Tarabele să fie amenajate altfe, atragător, dar nu prea vechi

Să apară investitori

Realizarea de documentare despre Sighișoara

Prelungirea programului teraselor

Mai multe Muzee

Activități și evenimente medievale mai dese

Accentul pe mâncarea tradițonală

Prelungirea programului toaletelor publice ”este dificil fără toalete, mai ales pentru copii”

Mai multă grijă de spațiul verde, mai multe flori

Mai multă flexibilitate în partea de gastronomie

Wi -Fi gratuit

Să rămână la fel/așa cum este

Prelungirea programului la obiective

Mai multă seriozitate din partea celor care lucrează în sectorul turistic

Tururi cu ghidaj

Toate aceste aspecte ameliorate indiferent de ordinea în care sunt considerate mai importante pot sporii numărul de turiști ce tranzitează localitatea, iar efectele nu vor înceta să apară atât la nivel economic cât și de notorietate. Tot mai mulți străini sunt interesați și atrași de localități și obiective turistice care păstrează aspectul și stilul istoric al așezări de acum 500 de ani. În acelși timp, turiști vor să fie cazați în unități de cazare care să le ofere un confort sporit, și la standarde europene.

Sighișoara prinprisma așezări, a monumentelor pe care le deține și a localităților de cazare modern amenajate, are toate calitățile în a devenii un astfel de obiectiv turistic, care îmbină utilul cu plăcutul, tradiționalul cu modernul, cultura cu tehnologia modernă.

6.2. Produsul turistic

Cetatea Sighișoara, cea mai frumoasă și mai bine păstrată cetate orășenească din Transilvania a primit de-a lungul timpului apelative ca: „Perla Transilvaniei”, „mărgăritar al Transilvaniei”, ”Nurnberg transilvănean”. Sighișoara se înfățișează ca un veritabil oraș-muzeu, oferind vizitatorului modern șansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani. Sighișoara este inclusă în anul 1999 în patrimoniul UNESCO, fiind considerată cel mai bun exemplu din Transilvania și din Europa centrală pentru un fost oraș de meșteșugari și agricultori, lucru documentat prin formele arhitectonice ale caselor vechi, cu porți carosabile și curți interioare. Orașul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum sex. Sub pavăza turnului cu ceas se adăpostește casa în care a locuit, între 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș.

În linii mari acesta este produsul turistic oferit de brandul Sighișoara. Turismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale și spirituale, a monumentelor de artă și arhitectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă. Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desfășurare și modul de organizare, se integrează celui urban și se interferează – in acest perimetru – cu cel de loisir și cel de afaceri. Produsul turistic cultural se constituie prin sinteza a două grupe distincte de elemente: cele culturale – dorință, obiectiv, ghid și cele turistice – mijloace de transport, de primire, de găzduire și de alimentație.

Oferta de bază in turismul cultural constă in vizitarea clădirilor istorice și participarea la

evenimente culturale. Numai festivalul „Sighișoara Medievală” reușește să strangă singur peste 50.000 de vizitatori anual. La acesta se adaugă alte 10 eveniment anuale la care participă elevi, profesori, artiști, iubitori de muzică și teatru. Cu ocazia unor astfel de evenimente, Primăria Sighișoara eliberează autorizații de comercializare a produselor artizanale sau de alimentație publică.

Sighișoara depune eforturi considerabile pentru a se păstra printre orașele romanești in care elementul cultural este la el acasă. In secolul al XIX, perioada interbelică și postbelică au existat în Sighișoara trupe de teatru populare: român, german și maghiar, orchestra semisimfonică iar urmele arhitecturale și educaționale ale evului mediu se regăsesc și acum in centrul orașului. Orașul este inscris in Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1999 ca o remarcabilă mărturie a culturii saxone transilvănene datorită arhitecturii și a monumentelor urbane și ca o mică cetate fortificată situată la granița dintre cultura latină din Europa Centrală și cultura bizantin-ortodoxă din S-E Europei.

Moștenirea culturală a evului mediu: breslele meșteșugărești, fortificațiile, fondul de carte și chiar și muzica constituie astăzi punctul de referință al orașului Sighișoara, de care orice locuitor este conștient și mandru. Cultura nu este numai un serviciu turistic, ea este promovată, practicată și transmisă din generație in generație de un număr considerabil de persoane erudite și pasionate: pictori, muzicieni, actori de teatru, cantăreți, dansatori, profesori de arte.

Programele culturale oferite de instituțiile și organizațiile din Sighișoara se adresează populației stabile a orașului, dar in special turiștilor și vizitatorilor Cetății.

Programe permanente, oferite de instituțiile culturale locale – ansambluri folclorice, coruri, fanfară, trupă dans modern, orchestră muzică ușoară, programe culturale interetnice, muzeu și bibliotecă.

Festivaluri anuale: Festivalul „Sighișoara Medievală”, Festivalul Internațional de Muzică Academică și Cursurile muzicale de vară, organizat de către Fundația “Elan” din București, Fundația “Viva Berna” și Primăria municipiului Sighișoara, Festivalul ProEtnica, Zilele Comunităților Etnice în România organizate de Asociația Centrul interetnic pentru tineret, Festivalul de Fanfară, Festivalul „Sighișoara Blues Festival”, organizat de Asociația Culturală „Blues Hospital” in colaborare cu Primăria, Festivalul „Volk ART”, Zilele Orașului Sighișoara, Festivalul Național de Teatru pentru Elevi, Festivalul Clovnilor și Festivalul Sighișoara muzicală organizate de Casa de Cultură a municipiului Sighișoara.

Tabere și expoziții temporare pe diverse teme: arheologie, etnografie, artă și teatru neprofesionist, artă populară, ceramică, țesături, ilustrate, etc.

În vederea valorificării superioare a potențialului turistic al municipiului Sighișoara este necesar luarea unor măsuri concrete de natură să modernizeze și diversifice produsul turistic cu accente pe elementele de specificitate; strategia inițială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin crearea unei baze de date continând agenții de turism din România și prin furnizarea continuă de informații – calendar al evenimentelor, actualizarea produselor și alte activități similare, plasarea reclamelor în publicațiile de turism naționale și regionale și participarea la târgurile de turism din România.

Studiile internaționale arată că ecoturismul și turismul cultural reprezintă nișe de piață în creștere, iar municipiul Sighișoara cu proximitățile sale are un potențial ridicat și este bine poziționat, astfel încat se poate începe capitalizarea acestor resurse și oportunități.

Modernizarea infrastructuirii turistice, a căilor de comunicație a mijloacelor de transport în comun, a rețelei de telecomunicații, a unităților comerciale sanitare , de prestări servicii, a echipmentelor tehnico edilitare. Necesitatea înființării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de aplicarea unor politici raționale de dezvoltare și modernizare durabilă pe plan local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte obiectivele pe care un astfel de serviciu și le propune prin promovarea susținută a dezvoltării turistice în scopul creșterii beneficiilor obținute de pe urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală, promovarea imaginii reale a municipiului Sighișoara în special și a județului Mureș în general, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primăriile orașelor înfrățite cu municipiul Sighișoara, abordarea sistematică a pieței și infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru coerent, pe o bază locală și zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici și privați implicați în turism.

6.3. Consumul turistic

Turismul, ca domeniu socio-economic, face parte din categoria celor ce ofera produse 'invizibile', abstracte, ce nu pot fi definite cantitativ și calitativ decat parțial și indirect. Totuși, ca și celelălte activități producatoare de bunuri economice utile, turismul și-a constituit în timp o piață proprie a serviciilor pe care le furnizează, definită prin factori cu manifestare specifică  și determinanți de natură motivațională, geografică, social-economică și politică.

Prin prisma sensului contemporan al noțiunii de piață, anterior subliniat, putem spune că piața turistică  reprezintă sfera economică de interferență a intereselor purtătorilor ofertei turistice, materializată prin producția turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice, materializată prin consum. Și cum, în cazul turismului, locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu și cu locul de formare a cererii, interferența se va transforma în suprapunere în timp și spațiu.

Economic vorbind, cererea poate fi definită drept cantitatea de bunuri și servicii care pot fi cumpărate la un anume preț de-a lungul unei perioade date de timp. Conceptul de 'cantitate' este însă dificil de definit în turism.  Evitând complicațiile semantice, potrivit concepției din domeniu, ne raliem întelegerii după care cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii pentru alte motive decât prestarea unei activități remunerate la locul de destinație, sau, în același mod de înțelegere, după Robert Lanquar, economist francez, desemnăm prin cerere turistică, aceea a persoanelor care se deplasează periodic ți în mod temporar, în afara rezidenței obișnuite pentru motive de călătorie altele decât pentru a munci sau pentru a desfășura o activitate remunerata.

Consumul turistic este cel ce asigură transformarea interfeței în suprapunere, în timp și spațiu, a celor doi factori: cererea turistică  și oferta turistică. Aceasta, întrucat în cazul turismului locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu și cu locul de formare a cererii.

Consumul turistic se realizează în cadrul bazinului ofertei turistice pe mai multe trepte desfasurate in timp si spatiu: înainte de inceperea deplasării efective către locul de destinație turistică, dar legat de aceasta, de pildă achizitionarea de material sportiv necesar pe circuit sau la destinație; în timpul deplasării spre locul de destinație, de exemplu transport; la locul de destinațiem ca de exemplu cazare, alimentație, agrement etc.

Astfel , consumul turistic reprezintă o agregare, exprimată în termeni monetari, referitoare la cheltuielile făcute de turist, în calitatea lui de reprezentant al cererii, pentru o serie de bunuri substanțiale  și servicii. Calificativul ”turistic” al consumului este funcție de calificativul subiectului ”turistul” care l-a realizat.

Specificul activității turistice face ca volumul consumului să echivaleze cu volumul producției, ceea ce înseamnă că nu se poate produce decât ce va fi consumat. Altfel spus, serviciile turistice nu pot fi produse pe stoc pentru a fi vândute ulterior.

În mod esential, volumul consumului turistic, ca și cel al cererii turistice, este functțe de nivelul prețurilor practicate și cel al venitului disponibil al consumatorului. Suplimentar, raporturile fundamentale dintre aceste variabile sunt afectate și de factori noneconomici ce descriu o anumită structură socio-valorică a consumului turistic, turismul fiind integrat modului de viață al populației, mereu crescânde, nu numai din țările dezvoltate, dar și celei apartinătoare elitei din mediul urban al țărilor în curs de dezvoltare. Prin prisma acțiunii factorilor economici și noneconomici, consumul turistic se adaptează structural și se particularizează printr-o notă de stabilitate. În fine, în țările dezvoltate europene și nord-americane, caracterizate printr-un turism deosebit de civilizat, consumul turistic continuă să se particularizeze printr-o puternică concentrare, ce se manifestă la nivele diferite.

În cazul țărilor mai puțin avansate pe plan turistic, cu o dimensiune relativ redusă a cererii interne  și internaționale, concentrarea nu este tot atât de prezentă. Pentru acestea prioritar este turismul de afaceri, concentrarea în timp, fiind redusă, dacă nu chiar inexistenta. De reținut este și faptul că efectele sezonalității sunt cu mult mai importante în destinațiile turistice fără consumuri complementare. Mai precis, caracterul sezonier al consumului turistic nu este omogen pe tot teritoriul țării sau zonei turistice în cauza. Astfel, în zonele urbane clientela rezidentă poate constitui un element de reducere a sezonalității în domeniul serviciilor de alimentație publică, iar turismul de afaceri, de întruniri și de alte consumuri neafectate de sezonalitate, poate asigura o utilizare relativ unitară, etalată pe parcursul unui an, a spațiilor de cazare hotelieră situate în marile orase. Din contra, în zonele turistice specializate și fără presiunea nucleului de populație locală, ne confruntăm cu o exploatare discontinuă a echipamentelor turistice, ceea ce antrenează inchiderea acestor  stabilimente în perioadele de extrasezon.

Din punctul de vedere structural, consumul turistic înregistrează un evantai larg al gamei

consumurilor specifice, funcție de: originea turistului, națională sau internațională, de destinația aleasă, de motivație etc. Pentru a evita mlaștina supraîncărcării dividem consumul turistic în doua categorii

consumul turistic național, adică cel efectuat de rezidenții unei țări în interiorul țării analizate;

consumul turistic internațional sau exterior, deci cel efectuat într-o țară, alta decât cea de resedinta a turistului.

Până în prezent este destul de dificil de cuantificat cu exactitate nivelul consumului turistic național în lume. Statisticile internaționale ale ultimului deceniu nominalizează un procent de 90% al consumului turistic mondial ca fiind național. Marea dependență a industriei turistice de consumul turistic intern și nu aâat de cel internațional, în majoritatea țărilor, se poate observa și dacă facem raportul între consumul turistic intern și consumul turistic extern.

6.4. Promovarea și publicitatea ofertei turistice

Acțiunile promoționale în domeniul turismului, la fel ca în toate celelalte sectoare, vizează atât atragerea de noi clienți, cât și păstrarea celor vechi, adresânduse, direct sau prin rețelele de intermediari, fie întregului public, fie unor categorii bine identificate de clienții țintă. În timp ce producția și comercializarea se realizează mai cu seamă la nivel local, prin firmele sau grupurile de firme turistice, promovarea poate favoriza firmele de la toate nivelurile local, zonal, național și chiar internațional.

Fiind orientată în primul rând spre turiștii potențiali, promovarea nu va neglija în nici un caz comercianții și ceilalți intermediari. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare și vânzări, la fel ca în celelalte domenii de activitate, în turism pot fi puse în evidență două stiluri promoționale distincte: Promovarea imaginii, având în centrul atenției destinațiile turistice pe care urmărește să le facă pe larg (și cât mai favorabil) cunoscute; Promovarea vanzarilor, care implică nemijlocit operațiunile de comercializare.

Publicitatea prin : presă, ziare, reviste; radio ; TV ; publicarea de pliante, broșuri, afișe.

Promovarea vânzărilor : acordarea de facilități,reduceri de tarife, tarife degresive o dată cu creșterea sejurului, trageri la sorți cu câștiguri în excursii, tombole, cazare gratuită pentru copii.

Relațiile publice :mese festive organizate cu ocazia anumitor evenimente, conferințe de presă, cadouri publicitare, târguri și expoziții

Publicitatea reprezintă orice formă de comunicare non-personală realizată prin intermediul mass-media și care prezintă detaliat un produs ce are un sponsor identificat. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate : ghiduri de călătorie, ziare, reviste, radio, TV, mail.

Publicitatea este folosită pentru a atinge o întreagă gamă de obiective ce pot include schimbări de atitudine sau construirea de imagini noi, cât și îmbunătățirea vânzărilor.

Publicitatea are rolul : de a informa clientul, de a face cunoscut produsul, de a convinge clientela și de a crea o opinie favorabilă produsului turistic comercializat, de a stimula vânzările, de a atrage noi clienți dispuși să achiziționeze produsele.

O particularitate a consumului turistic ar fi preferința consumatorilor pentru locuri noi, sub presiunea stresului cotidian, în timp ce consumul de mărfuri se bazează mai mult pe experiența acumulată anterior și repetarea achiziționării produselor în care au căpătat încredere.Acest fapt face și mai dificilă realizarea publicității turistice.

Avantajele utilizării publicității turistice sunt: creșterea numărului de turiști atrași spre o destinație sau fidelizarea lor, pregătirea pătrunderii agenției de turism pe noi piețe promovarea pe plan național și internațional a tuturor formelor de turism, de tratament, sporturi de iarnă, cultural, impulsionarea consumului în extrasezon, stimularea vizitării obiectivelor turistice în cursul sejurului, creșterea cererii de servicii complementare, deci creșterea cheltuielilor turistice, respectiv, a veniturilor agenției de turism, utilizarea mai bună a bazei materiale (a capacității de cazare, de servire în restaurant.

În ceea ce privește promovarea Sighișoarei, aceasta mai are de făcut pași mărunți, dar siguri spre nivelul dorit pentru a se face cunoscută laadevărata sa valoare pe plan național și în special internațional. Centru de Informare Turistică inaugurat în decembrie 2014 a fost un pas înainte în acest sens deoarece cu această ocazie se dezvoltă și o serie de flauere de promovare, hărți pentru vizitatorii interni – dar nu îndeajuns și nu la îndemâna tuturor, iar cu aceast centru se desemnează și o persoană care va fi responsabilă de promovarea localității în mediul online.

CAPITOLUL 7.

MODALITĂȚI DE AMENAJARE ȘI OPTIMIZARE A SPAȚIULUI GEOGRAFIC CU VALENȚE TURISTICE

Pentru a realiza acest demers și pentru a supune analizei plusurile și minusurile, și oportunitățile viitoare oferite de Municipiul Sighișoara pe plan cultural și turistic, am realizat o analiză SWOT a factorilor determinanți ai turismului în această localitate.

Puncte tari:

– Poziția geografică a cetății

– Păstrarea aspectului medieval de cetate întărită

– Cetate locuită în întregime

– Număr mare de turiști

– Posibilități de cazare la standarde europene

– Frumusețea împrejurimilor orașului: Breite, Vila Franka

– Cetățile și bisericile fortificate din împrejurimi: Saschiz, Biertan, Apold, Danes, Saes, Malancrav, etc.

– Patrimoniu arhitectural de valoare

– Patrimoniu UNESCO

– Accesibilitate auto (E 60) și feroviară

– Prezenta Muzeului Orașului în Turnul cu Ceas

– Zona industrială plasată în afara orașului vechi- coexistența mai multor culte religioase;

– spectacole de muzică și poezie în cursul anului în diferite locații

– existența proiectului Dracula Park.

Puncte slabe

– Buget local insuficient pentru renovarea caselor proprietate de stat și a turnurilor, zidului cetății, etc.

– Nerespectarea culorilor originale ale fațadelor clădirilor

– Sistem de canalizare învechit – favorizează alunecări de teren

– Insuficiența punere în valoare a patrimoniului, lipsa unui Birou de Informare Turistică placute indicative, harta a cetății, etc.

– Expunerea necorespunzătoare a lucrărilor artiștilor amatori

– Circulația vehiculelor în cetate

– Lipsa unei săli de spectacole și a unui cinematograf

– Casa CEC nu se încadrează arhitectural în ambient și nu este terminată

– Lipsa unui Birou de Patrimoniu în subordinea Consiliului Local

– Materiale de informare turistică insuficiente

– Exista „Teatrul din Turn”, dar care nu e functional si nu are activitati

– inexistența unui loc de informare special amenajat pentru turiști, care să conțină: harta a orașului, harta a obiectivelor turistice din apropierea Sighisșarei, mijloacele de transport, programul de circulatie al acestora și legaturile dintre ele pentru a facilita vizitarea obiectivelor turistice.

Oportunitati

– Meștesugurile tradiționale

– Posibilități de realizare a unor muzee și expoziții în cetate

– Ciclo-turism

– Reînființarea liniei înguste Sighișoara- Agnita-Sibiu

– Legătura cu sașii din diaspora- atragerea agențiilor de turism străine, etc.

– Legătura cu orașele infrățite – preluarea exemplelor de bună practică

Amenintari

– Transfomarea cetății într-un complex de restaurante

– Nelocuirea unor clădiri din cetate

– Cumpărarea caselor de către cetățeni străini, care nu locuiesc aici decât o scurtă perioadă din an

– Lipsa legislatiei de obligare a proprietarilor pentru reabilitarea clădirilor

Situația prezentă arată o comunitate în care politicile existente sunt mai degrabă slabe și incerte, unde procesul decizional este destul de instabil și pe termen scurt, în care societatea civilă este în evoluție, către maturitate, unde societatea urbană este inegală, fragmentată, controversată și necompetitivă. În aceste condiții, ar putea cu greu să își facă loc perspective de dezvoltare robuste și viabile. Mai mult, insistența în permanență doar pentru dezvoltare turistică este dovada slabei capacități de veni cu o viziune sau cu propuneri de dezvoltare.

Pe de altă parte, nevoia de calitate și guvernare respectuoasă exprimată de câteva grupuri, rămâne ca o opțiune a minoritarilor datorită capacității operaționale slabe. Dar, această nevoie merită luată în considerare și înțeleasă întrucât prezintă un potențial interes. Decizia înțeleaptă a Autorității Locale de a dezvolta în ultimii ani patru instrumente fundamentale: Agenda 21, Urbact Support for Cities, proiectul Phare pentru realizarea strategiei și Urbact HerO pentru gestionarea patrimoniului, deschide acum orizonturi noi, oferind oportunitatea comunității să înceapă dezvoltarea unei alianțe și să lucreze împreună pentru viitorul orașului. Planul de Dezvoltare Strategică a orașului Sighișoara ar trebui să fie un instrument de lucru și de condiționare care propune implementarea unor opțiuni inedite sau mai vechi, revizuite care vor afecta structural societatea urbană și vor contribui la împuternicirea locală, introducând și aplicând trei principii fundamentale: împărțirea deciziilor, abordare integrată și participare.

În concordanță cu cele analizate mai sus, și concluzionând cu privire la oportunitățile de dezvoltare a turismului natural în zonă, propunem aplicarea unei Strategii în dezvoltarea turistică din care să facă parte următoarele elemente:

Transformarea întregului platou Breite în

rezervație naturală, interzicerea circulației cu

mașini și a pășunatului;

Amenjarea versanților de pe Dealul Școli;.

Educarea cetățenilor în sensul păstrării curățeniei;

Interzicerea pășunatului în intravilan,

Măsuri ferme pentru aplicarea Legii protecției mediului, respectarea hotărârii Consiliului Local pentru curățenia orașului;

Punerea în valoare a izvoarelor din oraș;

Amenajarea unor fântâni arteziene și a unor zone de recreere în zona izvoarelor;

Refacerea fântânilor din interiorul cetății medievale, ca puncte de interes turistic dar și de împrospătare a ambientului;

Reabilitarea și protejarea patrimoniului construit cu valoare istorică și a zonei de protecție a acestuia; identificarea de noi posibilități de finanțare pentru rabilitarea și protejarea patrimoniului construit;

Păstrarea cetății ca zonă locuită și evitarea transformării ei într-un aglomerat de hoteluri și restaurante;

Îmbogățirea ofertei turistice în cetate prin amenajări de expoziții permanente de etnografie, de artă contemporană, ornitologie, amenajarea unor săli legate de personalitățile orașului etc.;

Păstrarea aspectului architectural, obloane, țigle etc.tradițional al cetății Sighișoara și a împrejurimilor acesteia, luând în considerare mai multe detalii: culori, tencuieli de var, porți,

ferestre, etc.;

Înființarea unui punct de informare turistică întrun loc central și realizarea unei hărți explicatrive în piața cetății;

Realizarea unui muzeu etnografic.

CONCLUZII

În municipiul Sighișoara se opresc anual un mare

număr de turiști care vizitează în special cetatea. Din

păcate, nu există suficiente modalități de informare

pentru turiștii care nu vin în grup organizat cu ghid.

Muzeul oferă informații sub formă de pliante asupra a

ceea ce se poate vizita, precum și circuitul în cetate cu

ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc acest

lucru. Ar fi necesară realizarea unor hărți cu traseele de

vizitat din cetate și a unui punct de informare a turiștilor:

locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate

servi masa, ce se poate vizita în afara orașului

Sighișoara etc.

Oferta turistică este alcătuită din Muzeul din Turnul cu

Ceas, Colecția de Arme Medievale, Camera de Tortură,

Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal, standuri ale

artiștilor și artizanilor locali, restaurante cu terasele lor și

casele vechi împreună cu oferta de

servicii.

De aceea este necesară funcționarea cât mai eficientă

a Biroului de turism, care să pună la dispoziția turiștilor

informațiile solicitate și să ofere mai mult material

promoțional: hărți, pliante, broșuri, CD – uri, albume etc.

Sighișoara este un oraș medieval care oferă turiștilor prin unicitatea sa posibilitatea de a redescoperi aerul plin de mister al istoriei. Orașul Sighișoara păstrându-și aerul medieval cu ziduri somptuoase pline de mister oferă turiștilor posibilitatea să descopere istoria și cultura unui mix de civilizații de mult apuse .

Păstrandu-și farmecul istoric de altadată, Sighișoara este în același timp și un oraș modern datorită festivalurilor pe care le găzduiește și care atrag nummeroși turiști atât din țară cât și din străinatate cât și a investițiilor făcute în infrastructură.

Sighișoara a fost și probabil va rămâne mereu unul dintre obiectivele ce nu trebuie ratate, pentru orice persoană ce dorește a admira frumusețile României.  Așa a fost și pentru noi și deși am trecut de cateva ori prin oraș, nu am avut timpul necesar pentru  a face o vizită amănunțită a orașului.

Sighișoara este un oraș simplu, micuț, care nu are construcții moderne sau obiective impunătoare. Sighișoara atrage însă numeroși turiști prin imaginea medievală a orașului. Sighișoara oferă farmecul întoarcerii în timp, oferă trăiri legate de viața și atmosfera medievală de acum câteva sute de ani. De fapt, tot interesul pentru Sighișoara se concentrează pe cetatea medievală și pe câteva clădiri situate în exteriorul acesteia.

Fișele analitice ale monumentelor istorice din cadrul Centrului istoric Sighișoara, înscris în Lista patrimoniului mondial au fost întocmite de Institutul Național al Patrimoniului și Raport actualizat privind starea de conservare a bunului înscris în Lista patrimoniului mondial ″Centrul istoric Sighișoara″ 2015 au fost predate în cadrul Studiului istoric zonal din cadrul P.U.Z. al zonei înscrise în LPM.,municipiul Sighișoara. Fișele privind starea fizică a monumentelor istorice au fost elaborate de Institutul Național al Patrimoniului în cadrul studiului de fezabilitate pentru reabilitarea și revitalizarea ansamblului Centrului istoric Sighisoara zona înscrisă în Lista patrimoniului mondial. Fișele privind starea fizică a monumentelor istorice se actualizează de către Biroul Patrimoniu Mondial din cadrul Primăriei Sighișoara.

Sighișoara este un oraș aflat în județul Mureș, situându-se foarte aproape de intersecția celor 4 mari județe, Harghita, Mureș, Sibiu și Brașov. Orașul nu este deloc mare, trăind în acesta aproximativ 32 de mii de locuitori. Acesta însă își dublează populația pe durata festivalului medieval datorită turiștilor ce vin în număr mare în fiecare zi în Sighișoara.

În locul unde se află astăzi Sighișoara în trecut se găsea cetatea dacică Sandava,existând dovezi că aceasta datează încă din anul 100 după Hristos.

Orașul Sighișoara a fost întemeiat de coloniști germani Cefixime care au fost aduși de către regele Ungariei din acea perioadă (secolul al 13-lea) .

În decursul anilor orașul medieval a fost lovit de foarte multe valuri de popoare migratoare, precum marea năvălire tătară și mișcarea habsburgică, cetatea suferind foarte mult în urma acestora. Inițial cetatea era alcătuită din 14 turnuri și 4 bastioane, momentan existând doar 9 turnuri și 3 basioane.

Breslele meșteșugarilor din Sighișoara aveau fiecare câte un turn în care își puteau desfășura meseria cu mai multă ușurință. Din păcate în anul 1884 breslele au fost desființate din cauza faptului că își pierduseră semnificația.

Principalul obiectiv turistic al orașului Sighișoara este cetatea medievală aflată pe un deal din centrul orașului, însă sunt multe alte obiective cu o semnificație extrem de importantă.

În cadrul orașului se mai pot vizita Biserica Ortodoxă, Biserica din deal (datează din anul 1300), Vechiul Cimitir Evanghelic, Turnul cu ceas și multe alte obiective ce pot fi descoperite cu ușurință la o primă vedere a orașului. În ultimul sfârșit de săptămână a lunii iulie, în fiecare an, orașul Sighișoara găzduiește Festivalul Medieval, festival ce atrage foarte mulți turiști din întreaga lume.

Sighișoara a reprezentat și va reprezenta un pol turistic important pentru țara noatră, și un punct de interes pentru turiști din întreaga lume. Odată cu creștere numărului de turiști ce ajung anual, au crescut și numărul investițiilor interne și în general nivelul de dezvoltare al localității, în present bilanțurile anuale pe ultimii trei ani prezentând progrese continue ale localității.

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Harta monumentelor din cetatea Sighișoarei

ANEXE