Parcul Natural Comana, Destinatie Turistica de Interes National

Cap. II Parcul Natural Comana- destinație turistică de interes național

2.1. Caracterizare generala a Parcului Natural Comana

2.1.1. Caracterizare geografică

2.1.2. Infrastructura general și infrastructura turistică

2.2.3. Potențialul turistic

2.2.4. Cererea turistică

Cap. II Parcul Natural Comana- destinație turistică de interes național

2.1. Caracterizare generala a Parcului Natural Comana

Parcul Natural Comana este o zonă situată la aproximativ 30 km de București, unde te poți relaxa într-un cadru de poveste. Natura este creatorul acestui paradis al animalelor si plantelor, un areal unic în lume prin biodiversitatea pe care o deține. Aici se regăsesc peste 140 de specii de păsări, peste 200 de tipuri de plante dar și zeci de categorii de reptile, mamifere și pești, foarte multe din ele, fiind ocrotite prin lege. Parcul Natural Comana a fost înființat propriu-zis în anul 2004 prin Hotărârea de Guvern, însă decizia de constituire a fost adoptată în anul 1954. Are o întindere de  24.963 ha, iar scopul acestuia este concentrat pe protejarea florei si faunei, a habitatelor animalelor și a zonelor de interes istoric, știinfitic și peisajgisitc.

2.1.1. Caracterizare geografică

Localizare

Parcul Natural Comana este situat în partea de Sud a României, în Câmpia Română, districtul Campiei Burnăzăului, între două mari orașe, București și Giurgiu. Ca si coordonate geografice Comuna Comana este străbatuta de paralela de 44°  in Nord și meridianul de 26° in Est.

Clima

Parcul Natural Comana are o temperatură medie anuală cuprinsă între 10 și 11 grade Celsius. În lunile de iarna , aceasta atinge aproximativ -3 grade Celsius, iar în lunile de vară este de aproximativ 25 grade Celsius, fără schimbări evidente în zona de interior a parcului. Cea mai scăzută temperature a fost înregistrata în luna iunie, anul 1942 și a ajuns la -31,2 grade Celsius, iar temperatura maximă absolută a ajuns la 40,3 grade Celsius, înregistrându-se în luna iulie a anului 1928. Având în vedere faptul că prima zi de înghet se petrece în jurul datei de 1 noiembrie, iar ultimul se inregistrează în jurul datei de 11 aprilie, perioada de vegetație este destul de lungă, lucru ce favorizează dezvoltarea acesteia. Precipitațiile medii anuale sunt sub 550mm.

Apele

Cea mai important apă ce străbate zona Parcului Natural Comana este reprezentată, cu sigurantă, de râul Neajlov, care participă la formarea unuia dintre cel mai importante noduri de convergență din câmpie. Acesta face parte din grupa râurilor cu bazin hidrografic relativ mare și acoperă o suprafata de 3660 km2. De asemenea, întâlnim Balta Comana care este alimentată de râul Neajlov și care are un regim hidrologic variabil. Referitor la rețeaua hidrografică semipermanentă, aceasta este alcătuită din o serie de văi secundare, care prezintă debit de apă doar când timpul este ploios, dar care se retrag la scurt timp după încetarea ploilor. Vaile sunt scurte, dar destul de adânci și au versanti puternic înclinati.

Privind frecvența apelor mari si viiturilor s-a constatat faptul că numărul maxim de varfuri are loc primavara (30 – 50 % din total), minimul fiind inregistrat toamna (10 – 20 %) sau iarna (5 – 30 %). Modificările activitatilor antropice (defrișarea pădurilor, pășunatul abuziv, extinderea arăturilor in lungul pantelor etc), au declanșat apariția fenomenelor de eroziune, iar torențialitatea raului a crescut. În anii ploiosi se produc revărsari de ape care se soldeaza uneori cu pagube materiale importante.

Solurile

Solurie Parcului Natural Comana sunt diversificate și influențate de formarea mai multor tipuri și subtipuri. Astfel, întâlnim soluri brune-roșcate în zonele de pădure, în lungul albiei a râului Neajlov solurile de tip aluvial, iar în luncă se întâlnește solul aluvial molic.

Flora și Fauna

Flora și vegetația Parcului Natural Comana aparțin zonei de silvostepă și sunt extrem de diversificate întrucât sunt alcătuite din mai mult de 1250 de specii. Aici se găsesc specii de erbacee și specii de lemnoase protejate prin lege dintre care aproximativ 50% au origine eurasiatica si europeana si aproximativ 12% mediteraneana: bujorul românesc, nufăr galben, nemțișor.

Fauna este și ea destul de dezvoltată, în Parcul Natural Comana, întâlnindu-se peste 150 de specii de păsări dintre ele 70% protejate prin lege: uliu cu picioare scurte, pescăruș albastru, barza albă, barza neagră, lopătar, etc.

Populatie

La recensământul din anul 2011 populația Parcului Natural Comana avea 7222 locuitori, dintre care 3478 bărbați și 3733 femei. Conform estimărilor  6125 dintre acestea, având peste 18 ani. Privind numărul de salariați, acesta este estimat la 2562 angrenți în diferite domenii: agricultura-530, industrie-424, constructii-458, invățământ- 470, sănătate-211.

Economie

Agricultura în cadrul Parcului Natural Comana, în principal, constă în activități umane care se concentrează pe cultura legumelor și florilor în sere și solarii, acestea, practicându-se, de obicei, în zona de management durabil. Privind terenul arabil, acesta este destinat în cea mai mare parte culturilor de cereale. De asemenea, se cultivă leguminoasele, iar pe suprafete mai mici de teren , rapita. Sectorul legumicol se remarcă în zona în care se produc diferite legume din soiuri autohtone sau din import, certificate genetic sau, adesea, cu provenienta locala, traditional, aceasta activitate fiind favorizată de existenta piețelor mari de desfacere din orașele București si Giurgiu. În parcul Natural Comana terenurile destinatie agricola în procent de 90,5%, 0,3% sunt destinate livezilor, 2,8% din teren este destinat viticulturii, iar pe 6,8% se afla păsuni.

Creșterea animalelor în această zonă se practică doar de comunitatea locală. Aici se cresc bovine, porcine, păsări, dar și ovine, iar grădinăritul se remarcă și el în cadrul Parcul Natural Comana și reprezintă o activitate traditională care genereaza venituri pentru o mare parte din populație, întrucât ce se obține, se comercializează în pietele din orașele principale, Bucuresti și Giurgiu. Produsele sunt de o calitate superioară, iar pentru aceasta se folosesc îngrașăminte naturale.

În Parcul Natural Comana se remarcă practicarea vânătorii, dar și a pescuitului. În această zonă se găsesc șase fonduri de vânătoare, însă totul este organizat, întrucăt activitate este monitorizată și desfășurată în baza unor legi;

pescuitul nu se desfăsoară în bazinele naturale, ci are și acesta loc în conformitate cu Legea Acvaculturii.

2.1.2.Infrastructura generala și infrastructura turustică

Infrastructura Parcului Natural Comana nu se prezintă foarte bine, și în prezent, este influențată de existența ariilor protejate. Astfel, se remarcă o serie de modalități de deplasare si vizitare a obiectivelor turistice, panouri indicatoare care oferă turiștilor informații și bariere pentru limitarea accesului autovehiculelor către zonele interzise. De asemenea, în anumite zone, se găsesc și locuri de campare.

Din păcate, acestea nu sunt de ajuns pentru o zonă precum este Parcul Natural Comana, dar sunt previzionate o serie de îmbunătățiri: creșterea numărului de poteci pentru accesul turiștilor, panouri de informare concretă, puncte de informare, și realizarea unui centru de vizitare, care va cuprinde echipamente necesare cercetărilor cu privire la soluri, aer, specii de plante și animale.

Străzile principale nu sunt într-o stare prea bună, nu sunt asfaltate total și prezintă gropi.

Infrastructura turistica este actualmente slab dezvoltată și este reprezentată în principiu de “Casa Comana”, aflată în circuitul turistic,care are o serie de facilități. Hotelul are 3 etaje și o capacitate de cazare de 21 de camere dintre care, duble 15, camere triple 4 și 2 apartamente. Mic dejunul este inclus, iar la cerere pot fi servite atât pranzul, cât și cina. De asemenea, turiștii pot beneficia de SPA și de terenul de sport aflat în incinta hotelului.

Referitor la domeniul restaurantelor, nici acesta nu se prezintă precum ar trebui. În zona Parcului Natural Comana sunt aproximatix 3 restaurante care oferă turiștilor produse la un preț destul de mare.

Prin urmare, aceasta are nevoie de dezvoltare și îmbunătățire deoarece turiști sunt din ce în ce mai nemulțumiți de acest aspect.

2.2.1. Potențialul turistic

Potențialul turistic al Parcului Natural Comana este destul de mare și printr-o promovare adecvată și o activitate menegerială bună, acesta, cu sigurantă și-ar îmbunătăți imaginea în fața potențialilor turiști.

Sfera pe care se bazează amplificarea potențialului turistic constă în principal în resursele naturale inedite care pot oferi vizitatorul o experiență unică. Acestea sunt numeroase și înglobează ori formă, astfel încât poate multumi orice persoana pasionată de natură.

2.2.3. Cererea turistică

Când vine vorba despre cererea turistică a Parcului Natural Comana, nu putem discuta despre un aval de turiști care vizitează zona. Având în vedere faptul ca nu este promovat îndeajuns de mult și ca nu intră în ofertele agențiilor, nu ne putem aștepta la o cerere turistică destul de mare. Numărul de vizitatori, dupa o analiză realizată în anul 2014, ajunge la aproximatix 26.000. În comparație cu anii anteriori, când estimările ajungeau la aproximativ 20.000, acum este evidentă o creștere. Cei mai mulți turiști fac parte din categoria vizitatorilor de weekend, care, de obicei, locuiesc la orașe și vin aici pentru relaxare, numărul lor ajungând la aproximatix 18.000. Se remarcă vizitatori cu interese concentrate pe natură (balta Comana, păsări, animale) în jur de 5000 și vizitatori interesați spre cercetare, nu mai mult de 100 de persoane. De asemenea, printre acestia se numără elevii și studenții care vin în tabere ori excursii organizate-700, persoane care practică pescuitul și vânătoarea-500 și ,vizitatori interesați de manifestările culturale și religioase- 1500.

Fig.1. Tipuri de turiști și numărul acestora

Pentru a analiza mai bine cererea turistică pe care o prezintă aceștia fată de zona Parcului Comana am intervievat 50 de vizitatori pe parcursul a 3 zile, la începutul sezonului estival. Astfel, se remarcă: un procentaj de 23 % în rândul celor care nu au mai vizitat niciodata parcul, un procentaj de 40% în randul celor care au vizitat de 2 ori, 2% în rândul celor care vizitează destul de des și 35% în rândul celor care au vizitat o singură dată; astfel, putem deduce faptul că după primul contact cu zona parcului, mulți dintre turiști au rămas încântați și au revenit.

Fig.2. Frecvența vizitării Parcului Natural Comana

De asemenea, am analizat timpul pe care aceștia îl acordă relaxării în Parcul Natural Comana. Astfel, majoritatea turiștilor petrec în principiu cam o zi, 48% alegând această variantă. Din 50 de persoane intervievate, 20 % petrec 2 zile, 28% 5 ore și doar 4% o oră, fapt ce denotă că turiștii vin aici special pentru a sta mai mult de câteva ore.

Fig3.3 Timpul petrecut în Parcul Natural Comana

În concluzie, toate elementele ce tin de geografia Parcului Natural Comana: localizare, climă, ape, economie, dar și de cererea turistică, îi oferă acestuia o serie de avantaje care eficientizează și o posibilă campanie de comunicare.