Parc Eolian Ax Vertical Talmaciu

Rezumat Romana

Rezumat engleza

Motivatia alegerii temei

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – Stadiul actual

Tipuri de energii regenerabile DA

Energia regenerabila in Romania DA

Legislatia in Uniunea Europeana privind energia regenerabila DA

Legislatia in Romania. DA

CAPITOLUL 2 – Energia eoliana

2.1 Tipuri de centrale eoliene DA

2.2 Potentialul energiei eoliene in Romania(pe scurt) DA

2.3 Impactul centralelor eoliene asupra mediului DA

CAPITOLUL 3 – Centrale eoliene cu ax vertical DA??

3.1 Elementele componente ale unei centrale eoliene cu ax vertical DA

3.2 Tipuri de turbine. DA

CAPITOLUL 4 – Parc eolian in regiunea Talmaciu

4.1 Orasul Talamciu

4.1.1 Localizare DA

4.1.2 Relief si sol NUUUU

4.1.3 Clima DA

4.1.4 Situri Natura 2000 in judetul Sibiu DA

4.1.7 Reteaua hidrografica DA

4.1.8 Infrastructura DA

4.1.9 Industria DA

4.2 Potentialul eolian

4.2.1 Potentialul eolian in regiunea 7 Centru DA

4.2.2 Potentialul eolian in orasul Talmaciu DA

4.3 Descriere amplasament

4.3.1 Caracteristici. DA

4.3.2 Cai de acces. DA

4.4 Impactul parcului eolian asupra mediului

CAPITOLUL 5 – Proiectare,Autocad,Calcule dimensionare, GIS,LabView

CAPITOLUL 6 – Concluzii si contributii personale

CAPITOLUL 1 – Stadiul actual privind energia regenerabila

Energii regenerabile sunt considerate în practică, energiile care provin din surse care fie că regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

Tipuri de energii regenerabile

1. . Energia solara

Energia solară reprezintă energia radiantă, produsă în Soare ca rezultat al reacțiilor de fuziune nucleară, transmisă pe Pământ, prin spațiu, în cuante de energie (fotoni), care interacționează cu atmosfera și suprafața Pământului, deci, energia produsă direct prin transferul energiei luminoase radiată de Soare. Poate fi folosită pentru generarea energiei electrice sau încălzirea aerului din clădiri. Energia solară este reînnoibilă și ușor de produs, dar există câteva probleme care limitează aplicațiile acesteia:

soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ;

datorită rotației Pământului în jurul axei sale, și deci a alternanței zi-noapte, lumina solară nu poate fi folosită la generarea electricității decât pentru un timp limitat în fiecare zi;

existența zilelor noroase, când potențialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui.

Panourile solare produc energie electrică 9h/zi. Ziua, timp de 9 ore, aceste panouri solare produc energie electrică și, în același timp, înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea. Instalațiile solare funcționează chiar și atunci când cerul este înnorat. De asemenea sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).

Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotovoltaice.

Celula fotoelectrică este celula ce convertește energia solară în energie electrică. Într-o celulă fotoelectrică nu se înmagazinează deloc energie, sub nici o formă, nici chimică, nu este deci o pilă electrică, ci un convertor instantaneu, ce nu poate furniza energie electrică în absența radiației solare.(fig.X)

Instalațiile termice ajută la economisirea gazului în proporție de 75% pe an. O casă care are la dispoziție ambele instalații solare (cu panouri fotovoltaice și termice) este considerată "fără facturi" , energia acumulată ziua în baterii este trimisă în rețea. (fig.X)

http://labo-energetic.eu/en/a_telecharger/Copac/esolara.html

2. Energia eoliana

Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata pamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru pomparea apei, de exemplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vant moderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica.

Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează aplicațiilor la scară redusă.

Avantaje:

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.

Nu se produc deșeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deșeuri.

Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalitățile negative inerente utilizării combustibililor clasici.

Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune, la capătul perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

Dezavantaje:

– resursa energetică relativ limitată,

– inconstanța datorată variației vitezei vântului

– numărului redus de amplasamente posibile.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83#Avantaje

Istoricul energiei eoliene

Drept sursă energetică vântul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani. Încă la orizontul civilizației energia vântului se utiliza în navigația maritimă. Se presupune că egiptenii străvechi mergeau sub pânze încă 5.000 ani în urmă. În jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului mașini eoliene cu axă verticală de rotație se utilizau pentru măcinarea grăuntelor. Cunoscutele instalații eoliene (mori cu elicele conectate la turn) asigurau funcționarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor, care funcționau pe baza vântului, sunt una din cele mai mari performanțe a secolelor medii. În sec. XIV olandezii au îmbunătățit modelul morilor de vânt, răspândite în Orientul Mijlociu, și au început utilizarea largă a instalațiilor eoliene la măcinarea boabelor (Fig.x).

Fig x – Moara de vant pentru macinarea cerealelor

În 1854 în SUA apare o pompă de apă, care funcționa pe baza energiei vântului. Ca construcție, această pompă semăna cu modelul morilor de vânt, dar avea mai multe palete (brațe) și un fluger pentru determinarea direcției vântului. Către anul 1940 în SUA peste 6 milioane de instalații de acest tip se utilizau pentru pomparea apei și producerea energiei electrice. Este socotită o premiză a cuceririi Vestului sălbatic, datorită posibilității de asigurare cu apă a fermelor zootehnice (Fig.x). Însă la mijlocul secolului XX vine sfârșitul utilizării large a energiei vântului, venind în schimbul ei o sursă energetică modernă – petrolul.

Fig.2 – Pompa de apa eoliana

Interesul către energetica vântului reapare după câteva crize petroliere trăite de omenire timp de câteva decenii. Acest lucru se petrece la începutul anilor ’70, datorită creșterii rapide a prețurilor la petrol.

 Tendințele de utilizare a vântului sunt îndreptate în primul rând pentru producerea energiei electrice, deoarece pentru statele industrializate pompele nu sunt importante.

 Potențialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicături și în munți. Dar există multe alte teritorii cu un potențial eolian necesar pentru utilizare. Ca sursă energetică vântul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar în anumite perioade prezența vântului se observă pe parcursul întregii zile. Asupra resurselor eoliene influențează relieful pământului și prezența barierelor (obstacolelor) plasate la înălțimi de până la 100 metri. De aceea vântul, într-o mai mare măsură, depinde de condițiile locale (relief) decât de soare. În localitățile montane, spre exemplu, două suprafețe pot avea potențial solar egal, însă potențialul vântului poate fi diferit datorită diferenței în relief și direcțiile curenților maselor de aer. În legătură cu aceasta planificarea locului pentru plasarea instalației se petrece mai detaliat decât montarea unui sistem solar. Energia vântului de asemenea este supusă schimbărilor sezoniere a timpului. Lucrul unei asemenea instalații este mai efectiv iarna și mai putin efectiv în lunile de vară (în cazul sistemelor solare situația este inversă). În condițiile climaterice din Danemarca sistemele fotoelectrice sunt efective la 18% în ianuarie și la 100% în iulie. Eficacitatea lucrului stației eoliene este de 55% în iulie și 100% în ianuarie. Astfel, varianta optimă este combinarea într-un sistem a instalațiilor eoliene și solare. Asemenea sisteme simbiotice asigură o productivitate a energiei electrice mai înalt în comparație cu instalațiile eoliene sau fotoelectrice, luate aparte.

Putina istorie – Energia vântului ( eoliană )

Fig.3 – Centrale eoliene pentru producerea

energiei electrice

3.Energia hidroelectrica

Hidroenergia este energia generată de puterea apei, prin folosirea forței gravitaționale a căderii sau plutirii apei. Este cea mai folosită formă de energie regenerabilă. Odată construită, o hidrocentrală, aceasta produce energie fără a emite gaze de seră în comparație cu arderea combustibililor fosili.Energia electrica obtinuta de la microhidro turbine se bazeaza pe un concept foarte simplu. Apa curgatoare invarte o turbina care la randul ei actioneaza un generator care produce energie electrica.

Apa este colectata intr-un micro-bazin si apoi canalizata prin conducta de aductie direct in turbina. Caderea pe verticala (cap), creaza presiunea necesara la capatul inferior al conductei de aductie, pentru a pune in miscare turbina. Cu cat va fi mai mare debitul sau capul, cu atat vom obrtine mai multa energie electrica.

O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă și o cascadă, se realizează acumularea unei energii potențiale, transformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. Această mișcare de rotație va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roți dințate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va transforma energia mecanică în energie electrică.

Avantaje:

Hidrocentralele nu produc gaze nocive si nu polueaza mediul inconjurator

Previne arderea a 22 de miliarde de galoane de petrol sau 120 de milioane de tone de carbune in fiecare an

Unele rezervoare formate vin in sprijinul a diverse activitati productive, cum ar fi pescaritul, sporturile pe apa,

O data ce hidrocentrala este construita, energia este teoretic gratuita

Este mult mai de incredere decat energia solara sau eoliana

Apa poate fi stocata pentru a putea face fata cand cererea este mare

Centralele hidroelectrice pot ajunge la capacitatea maxima intr-un timp foarte scurt, spre deosebire de alte tipuri de centrale

Electricitatea poate fi generata in mod constant

Barajele hidroelectrice sunt proiectate sa aiba o durata de viata indelungata

Apa din lacul de acumulare poate fi folosita pentru irigatii

Dezavantaje:

Construirea barajelor hidroelectrice este costisitoare.Totusi, datorita utilizarii lor si pentru controlul inundatiilor si al irigatiilor, costurile pot fi impartite

Trebuie sa fie construite la un standard inalt si sa functioneze multi ani pana sa devina profitabila

Construirea unei hidrocentrale mari poate insemna inundarea zonei inconjuratoare, cauzand probleme faunei;mai mult, persoanele care locuiesc in apropiere trdiul inconjurator

Previne arderea a 22 de miliarde de galoane de petrol sau 120 de milioane de tone de carbune in fiecare an

Unele rezervoare formate vin in sprijinul a diverse activitati productive, cum ar fi pescaritul, sporturile pe apa,

O data ce hidrocentrala este construita, energia este teoretic gratuita

Este mult mai de incredere decat energia solara sau eoliana

Apa poate fi stocata pentru a putea face fata cand cererea este mare

Centralele hidroelectrice pot ajunge la capacitatea maxima intr-un timp foarte scurt, spre deosebire de alte tipuri de centrale

Electricitatea poate fi generata in mod constant

Barajele hidroelectrice sunt proiectate sa aiba o durata de viata indelungata

Apa din lacul de acumulare poate fi folosita pentru irigatii

Dezavantaje:

Construirea barajelor hidroelectrice este costisitoare.Totusi, datorita utilizarii lor si pentru controlul inundatiilor si al irigatiilor, costurile pot fi impartite

Trebuie sa fie construite la un standard inalt si sa functioneze multi ani pana sa devina profitabila

Construirea unei hidrocentrale mari poate insemna inundarea zonei inconjuratoare, cauzand probleme faunei;mai mult, persoanele care locuiesc in apropiere trebuie sa se mute, pierzandu-si fermele sau afacerile.In unele tari, ei sunt stramutati cu forta

Calitatea, cantitatea si nivelul apei pot fi afectate, avand un impact negative asupra florei

http://ourcradleradauti.3x.ro/site/energy/green_energy_is_unending_energyenergi/page_546265833.html

http://catalog.ecovolt.ro/cat/energie-hidro.html

http://cnmbct.ro/index.php/curriculum/tara-lui-andrei/106-hidroenergie

Fig.X – Schema unei hidrocentrale

4.Biogazul

Biogazul este amestecul de gaze obținut prin fermentarea anaerobă a materiilor organice.

Compoziția tipica de biogaz:

50-75 % Metan, CH4

25-50 % Dioxid de carbon, CO2

0-10* % Nitrogen, N2

0-1 % Hidrogen, H2

0-3 % Hidrogen sulfurat, H2S

0-2 % Oxigen, O2

În procesul de fermentare anaerobă acționează bacteriile metanogene. Condițiile de mediu necesare sunt: 

Mediu anaerob

Temperaturi între 15°C și 55°C

Valori ale PH-ului între 6.5 și 8.0

O varietate de furaj în cantități nu prea mari

Evitarea factorilor de încetinire, cum sunt: sărurile metalice grele, antibioticele, dezinfectanții

Existența urmelor de minerale cum ar fi nichelul și molibdenul

http://www.probiopol.de/1_Ce_este_biogazul.39.0.html?&L=1

Fig.X – Centrala de biogaz

Energia Regenerabila in Romania

In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana au fost adoptate hotarari pentru incurajarea exploatarii surselor regenerabile de energie (SRE) in scopul reducerii importurilor si imbunatatirii sigurantei alimentarii cu energie in conditiile respectarii normelor de protectie a mediului.Strategia de valorificare a surselor regeneabile de energie adoptata prin HG 1535/2003 defineste tipurile de surse si prezinta potentialul energetic al SRE din Romania:

Tabel X – Potentialul SRE in Romania

Figura X – Potentialul SRE in Romania

Din punct de vedere geografic,Romania dispune in cadrul subdiviziunilor sale de urmatorul potential de valorificare al energiei regenerabile

Delta Dunarii – energie solara;

Dobrogea – energie solara si eoliana;

Moldova – micro-hidro, energie eoliana, biomasa;

Carpati- potential ridicat de biomasa si micro-hidro;

Transilvania – potential ridicat pentru micro-hidro;

Campia de Vest – posibilitati de valorificare a energiei geotermale;

SubCarpati – potential pentru biomasa si micro-hidro;

Campia Romana – biomasa, energie geotermica si energia solara.

Legislatia in Uniunea Europeana privind energia regenerabila

Directiva 2003/54/CE privind regulile comune pentru piata interna energiei electrice;

Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie;

Directiva CE/2003/55 privind reglementarile comune pentru piata interna in sectorul gazelor naturale;

Directiva CE/2003/30 privind promovarea utilizarii biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili destinati transportului;

Directiva 96/92/EC privind piata interna de electricitate.

Legislatia in Romania

Legea 318/2003 – Legea energiei electrice;

Legea 73/2000 privind „Fondul pentru mediu”;

HG 890 din 29 iulie 2003 privind aprobarea „Foii de parcurs din domeniul energetic din Romania”;

HG 867/2003 privind Regulamentul de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public;

HG 1892/2004 – Hotarare pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile (MO 1056/2004);

HG 1535/2003 – Hotarare privind aprobarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie (MO 8/2004);

HG 443/2003 – Hotarare privind promovarea productiei de energie electric din surse regenerabile (MO 288/2003);

HG 1429 – Hotarare de guvern pentru aprobarea regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile (MO 843/2004);

HG 540/2004 privind aprobarea regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice (MO 399/2004);

HG 958 Hotarare pentru modificarea Hotararii guvernului nr 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si pentru modificarea si completarea Hotararii de Guvern nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (MO 809/2005);

HG 1849 Hotarare pentru majorarea gradului de deschidere a pietei de energie electrica (MO 1062/2004);

ANRE O 15 – Ordinul nr. 15 din 16.03.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

ANRE O 19 – Ordinul nr. 19 din 28 .04.2005 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi;

ANRE O 20 – Ordinul nr. 20 din 28.04.2005 privind aprobarea valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi pentru anul 2005;

ANRE O 23 – Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie;

ANRE 015.2.237.0.00.16/03/05 – Regulament de organizare si functionare a pietei de certificate verzi.

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/LUCRARE-DE-DISERTATIE-ECONOMIA52.php

CAPITOLUL 2 – Energia eoliana

Energia eoliană este o formă convertită de energie solară. Radiația solară încălzește în mod diferit anumite zone ale suprafeței terestre, cel mai sesizabil ziua față de noapte. Există diferențe între modul de absorbție al radiaței solare pe întinderile de apă față de cele de uscat. Aceste diferențe se vor traduce într-o încălzire diferită a atmosferei. Diferența de temperatură va genera mișcarea maselor de aer iar rezultatul acestei mișcări e vântul. Masa de aer pusă în mișcare conține energie cinetică.

http://www.alea.ro/energie-eoliana

2.1 Tipuri de centrale eoliene

Eoliene cu ax orizontal

Funcționarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obține un bun compromis între coeficientul de putere, cost și viteza de rotație a captorului eolian, ca și o ameliorare a aspectului estetic, față de rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai puțin supuse unor solicitări mecanice importante și au un cost mai scăzut.

Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:

•  Amonte: vântul suflă pe fața palelor, față de direcția nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcția vântului (fig.x)

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă și dă cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafețe de direcționare, eforturile de manevrare sunt mai reduse și are o stabilitate mai bună. Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcție de direcția și forța vântului. Pentru aceasta, există dispozitive de orientare a nacelei pe direcția vântului și de orientare a palelor, în funcție de intensitatea acestuia. În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

http://em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalites/Generalites/GeneralitesEolien.pdf

Eoliene cu ax vertical

La acest tip de turbine axa este verticala, generatorul si toate componentele mai sofisticate find plasate la baza, usurand astfel instalarea si mentenanta. In loc de turn acest tip de turbine folosesc fire de sustinere, rotorul find pozitionat aproape de pamant.

Aceste turbine sunt tot timpul aliniate cu directia vantului astfel nu este necesara nici o adjustare in cazul in care vantul isi schimba directia; dar pozitionarea lor aproape de sol unde viteza vantului este mai redusa, le scade eficenta. Deasemenea un dezavantaj este si faptul ca acest tip de turbine nu pornesc singure, majoritatea folosind generatorul pe post de motor pentru a porni.Principalele tipuri sunt: Darrieus, Turby, Giromill, Quietrevolution si Savonius.

http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/tipuri_de_turbine_eoliene

2.2 Potentialul energiei eoliene in Romania

Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh/an, productie de energie electrica pe an. Acesta este potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre.

Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/ MW instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro. Desi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru o investitie energetica.

Zonarea resurselor de vant. Harta eoliana a Romaniei

S-a considerat necesara si oportuna abordarea unor activitati de reevaluare a potentialului eolian al Romaniei, prin utilizarea unor mijloace si instrumente adecvate  (aparatura de masura, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vant masurate la 22 statii apartinand ANM.

         La statiile meteorologice masurarea celor doi parametri ai vantului, directia si viteza,se efectueaza,  conform  recomandarilor  OMM (Organizatia  Meteorologica  Mondiala),  la inaltimea de 10 m deasupra   solului.

         Din pacate,recomandarile UE in domeniu, precum si practica actuala , a dovedit insa ca viteza de la care este rentabila eploatarea vantului ca resursa energetica trebuie sa se refere la viteza vantului de   la inaltimea rotorului turbinelor   centralelor eoliene, situat in prezent de obicei la inaltimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului).

         Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliana a Romaniei care cuprinde vitezele medii anuale calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului

         Distributia pe teritoriul Romaniei a vitezei medii a vintului scoate in evidenta ca principala zona cu potential energetic eolian aceea a varfurilor montane unde viteza vantului poate depasi 8 m/s.

         A doua zona cu potential eolian ce poate fi utilizat in mod rentabil o constituie Litoralul Marii Negre, Delta Dunarii si nordul Dobrogei unde viteza medie anuala a vantului se situeaza in jurul a 6 m/s. Fata de alte zone exploatarea energetica   a potentialui eolian din aceasta zona este favorizata si de turbulenta mai mica a vantului.

         Cea de a treia zona cu potential considerabil o constituie Podisul Barladului unde viteza medie a vantului este de circa 4-5 m/s. Viteze fa vorabile ale vantului mai sunt semnalate si in alte areale mai restranse din vestul tarii, in Banat si pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice.

http://energielive.ro/studiu-phare-potentialul-eolian-al-romaniei-este-de-circa-14-000-mw-putere-instalata/

http://add-energy.ro/potentialul-eolian-al-romaniei/

Fig.6 – Harta potentialului eolian al Romniei (ANM 2006)

2.3 Impactul centralelor eoliene asupra mediului

Incadrarea in peisaj

Intr-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă – în jur de 10 rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație negativă.

Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător și sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puțin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, apreciem că acestea vor constitui o atracție turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) – ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau pășunat.

Eolienele ca sursă de zgomot și vibratii

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, cand se produce o comprimare a aerului.

Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.
Putem afirma însă că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în direcția unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului recepționat scade cu circa 10 dB(A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, scuare, spitale și alte așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Impactul asupra păsărilor si liliecilor

Principalul impact pus în discuție pentru protejarea mediului este cel legat de impactul păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mișcare, precum și perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense dispute în țările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe țări au fost demarate multiple studii de impact cu păsările.

Astăzi în țările vest-europene ecologiștii și promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene și păsări este mai mic decât se afirmase la început și în orice caz mai redus decât impactul altor activități umane ca vânătoarea, transportul rutier și aerian, sau chiar existența structurilor statice ca stâlpii și liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.

Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate tările UE. Așa cum arătam existau peste 40.000 MW înstalați la finele anului 2005.

Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundația olandeză pentru protecția păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier și numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor omorâte de mașini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude că stâlpii și liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotație fiind constituie un avertisment vizual și sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile radar din Tjaeborg – vestul Danemarcei unde funcționa o turbină de 2 MW, arată că păsările au avut tendința să-și schimbe ruta de zbor cu 100-200 m față de turbine și trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanță sigură. Acest comportament a fost observat atât ziua cât și noaptea.

La Port-la-Nouvelle în sudul Franței, cinci turbine sunt plasate într-o importantă rezervație de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migrațiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză pentru Protecția Păsărilor a constatat că majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.

Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare amplasament,care să țină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii protejate cu habitat stabil și dacă speciile respective pot suferi o extincție prin realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.

În aceste cazuri se impun unele precauții suplimentare cum ar fi creșterea distanței dintre turbine, amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemănătoare), iar în cazuri extreme nedemararea execuției proiectului până la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului impact.Suntem însă convinși că aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte țări care au dezvoltat productia din energie eoliană.

Liliecii pot fi raniti de impactul direct cu palele turbinelor, turnuri sau liniile de inalta tensiune. Numarul de lilieci ucisi de astfel de centrale eoliene a starnit interesul populatiei pentru protejarea acestora. Un studiu initiat in luna Aprilie 2009 de Cooperativa Liliecilor si Energiei Eoliene arata o scadere de 73% a numarului de decese in randul liliecilor cand turbinele eoliene sunt oprite in conditiile in care vantul este slab, iar liliecii sunt cei mai activi. Este binecunoscut faptul ca liliecii evita emitatoarele radat, astfel se poate concepe adaugarea unor emitatoare de microunde pe turnurile turbinelor eoliene menite sa tina liliecii la distanta ceea ce poate reduce numarul deceselor. In anul 2013 s-a estimat un numar de peste 600.000 de lilieci ucisi de turbinele eoliene in SUA in anul precedent,cea mai mare mortalitate fiind inregistrata in Muntii Apalasi.

Interferența electromagnetică

Undele radio și microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. Orice structura mare mobilă poate produce interferențe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel
reflectat. Interferența se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferența este mai pronunțată pentru materiale metalice (puternic reflectante) și mai slaba pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite
dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 – 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicația radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.

Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori și/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.

Riscul declanșării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si
interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.

Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

Emisii de CO2

Energia eoliana nu utilizeaza in funtionarea lor combustibili sau apa si nu sunt prezente emisii legate direct de producerea de energie electrica. Turbinele eoliene nu produc dioxid de carbon, monoxid de carbon, dioxid de sulf, mercur, deseuri radioactive, particule sau orice tip de poluare asupra aerului.

O mica parte din emisia de CO2 rezulta din producera betonului necesar fundatiei turbinelor eoliene.Un studiu Irlandez a confirmat o reducere a emisiilor de CO2 cuprinsa intde 0,33 – 0,59 tone pe MWh.

Poluarea miniera

In productia de magneti permanenti utilizati in turbinele eoliene pentru producerea energiei electrice necesira activitate miniera pentru obtinerea de neodim.Acesta este este unul dintre magnetii care contine un metal din categoria pamanturilor rare care depaseste forta coercitiva si produsul energetic al oricarui magnet cunoscut pana acum. Magnetii de tip neodim sunt in primul rand exportate din China.Preocuparile asupra poluarii au dus la o serie de actiuni guvernamentale de reducere a utilizarii acestora inclusiv o reducere a utilizarii pamanturilor rare cu totul.

Vremea si schimbarile climatice

Fermele eoliene pot afecta vremea din imediata lor vecinatate. Paletele aflate in miscare de rotatie pot genera turbulente ale aerului. Aceasta turbulenta mareste amestecarea pe verticala a aerului cald si a vaporilor de apa fapt ce afecteaza directia de deplasare a vantului. Acest efect poate fi redus prin utilizarea uno turbine eficiente sau prin construirea parcurilor eoliene in zone cu turbulente naturale ridicate ale vanturilor.

Energia eoliana are efect neglijabil asupra temperaturii medii anuale de pe suprafata terestra contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Un studiu a sugerat ca utilizarea turbinelor eoliene pentru a satisface 10% din nevoia de energie electrica a populatiei in 2100 ar putea avea un efect de incalzire cu 1C in regiunile terestre, lucru cauzat de circulatia atmosferica pe verticala si pe orizontala, iar amplasarea centralelor eoliene la suprafaa apei ar cauza o crestere a temperaturii cu doar 0,15˚C

Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.

Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului, de inerbare ș.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant trofic din acest areal.

http://www.euromagnet.ro/produse/magneti-neodim/

http://en.wikipedia.org/wiki/Environmental_impact_of_wind_power

CAPITOLUL 3 – Centrale eoliene cu ax vertical

Acest tip de centrale eoliene au avantajul ca nu trebuie pozitionate pe directia vantului iar generatorul se poate plasa si la nivelul solului pentru o intretinere mai usoara.Sunt ideale pentru zonele in care directia vantului se schimba si unde nu se pot monta turbine la inaltimi mari (urban).Totusi prezinta dezavantajul ca vitezele la sol sunt reduse , deci pentru aceiasi energie dunt necesare dimensiuni mai mari ale echipamentului.

3.1 Elementele componente ale unei centrale eoliene cu ax vertical

Elemente componente:

1-pale Verticale

2- ax pale turbina

3- capac de protectie

4- generator

5- inel de ancorare

6- prindere ax

7- cablu de ancorare

8-13- sistem de tensionare

9-14- ancorare

10- turn cu ax interior

11-12- fundatie

15- cablu electric

Tipuri de turbine.

1.Turbina „MARILYN”,cu ax vertical de tip elicoidal monobloc

2.Turbine eoliene cu ax vertical si pale curbe tip „DARRIEUS”

3.Turbine eoliene tip „LENZ” cu pale drepte

Figura X – Turbina lenz

Tabel x – Configuratii in functie de puterea turbinei Lenz

http://www.finex-solar.ro/energia-eoliana/turbine-eoliene-cu-ax-vertical

4.Turbina Giromill

Turbina Giromill reprezinta o varianta constructiva a turbinei Darrieus cu deosebirea ca are palele drepte (turbinele Darrieus au, in general, palele curbate).
In general, turbinele Darrieus au randament bun, dar produc unduiri mari de cuplu si stres ciclic pe turn, fapt care determina o fiabilitate redusa.De asemenea, necesita in cele mai multe dintre cazuri o sursa de putere suplimentara(cum ar fi un rotor Savonius) deoarece cuplul de pornire este slab.
Unduirile cuplului sunt reduse cu ajutorul a trei sau mai multe pale care contribuie sustinerea rotorului.

Figura X – Turbina Giromill

5.Turbina Savonius

Turbina Savonius este un tip de turbina verticala cu pale curbe inventata de inginerul finlandez Sigurd J. Savonius in 1922.
Chiar daca are o eficienta scazuta (14%) comparativ cu alte tipuri de turbine eoliene, simplitatea designului si faptul ca poate functiona in zone in care viteza vantului este redusa(medie anuala de 3-4m/s) fac ca aceasta turbina sa constituie o solutie practica in ceea ce priveste asigurarea energiei pentru locuintele individuale.
De asemenea, designul simplu si faptul ca nu necesita materiale speciale fac ca turbina Savonius sa fie usor de construit de catre amatori care nu detin cunostinte de specialitate si nici conditii tehnice deosebite.

Figura X – Mod de functionare al turbinei

Savonius

6.Turbina Tesnic

Aceasta turbina este definita de un rotor asamblat avand mai mult de 200 discuri puse unul deasupra celuilalt cu un spatiu de circa 2 mm intre ele.Rotorul include de asemenea pe circumferinta discurilor mai multe lamele dispuse astfel incat sa dirijeze curentul de aer in mod tangential catre suprafata acestora. In jurul rotorului este asamblat un stator care are rolul de a spori captarea vantului a neutraliza turbulentele. Dispunerea bratelor statorului si palelor rotorului este facuta in asa fel incat sa redirectioneze aerul in mod tangential catre discurile asamblate indiferent de directia vantului.Dispunerea lamelelor statorului previne de asemenea intreruperea rotirii prin protejarea rotorului de turbulente sau de orice schimbari de directie a vantului.

Comparativ cu turbinele eoliene clasice, turbina Tesnic prezinta cel mai inalt grad de eficienta, dar modelul se afla inca in faza precomerciala

Figura x – Turbina Tesnic

http://www.energiialternative.net/articole/medamb/aero/eol2.htm

Centralele eoliene cu ax vertical pot fi amplasate atat pe stalpi de sustinere cat si pe acoperisurile caselor sau pe blocuri beneficiind astfel de forta vantului care creste odata cu cresterea altitudinii,nemaifiind necesara amplasarea unui stalp in cazul in care sunt montate pe cladiri,asta insemnand o reducere a costurilor.

CAPITOLUL 4 – Parc eolian in regiunea Talmaciu

4.1.1 Localizare

Orașul Tălmaciu este localizat în sudul județului Sibiu, între 28°41’ – 24°55’ longitudine estică și între 45°30’ – 46°10’ latitudine nordică, fiind cuprins între depresiunea Sibiului, Carpații Meridionali și Podișul Hârtibaciului.

Orașul Tălmaciu se învecineaza cu:

judetul Vîlcea – la Sud;

Turnu-Rosu – la Sud-Est;

Boița – la Sud

Bradu, Racovița, Sebesul de Jos – la Est;

Sadu – la Vest;

munții – la Sud-Vest;

Veștem – la Nord.

Hotarul localității are următoarele repere:

granița dintre Tălmaciu-Sadu este delimitată de Pârâul Lupului.

granița dintre Tălmaciu-Veștem-Șelimbar este reprezentată de Pășunea Balta Neagră – Pădurea Tălmaciu II – Râura.

granița dintre Tălmaciu- Racovița este reprezentată de terenul arabil numit Carpone.

granița dintre Tălmaciu-Turnu-Roșu este stabilită de Lunca Oltului.

4.1.2 Relief si sol

????

4.1.3 Clima

Clima in orasul Talmaciu este rece si temperata .Exista precipitatii semnificative de-a lungul anului in Talmaciu chiar si in cele mai uscate luni ale anului.

Temperatura medie anuala in orasul Talmaciu este de 9.2˚C.Cea mai calda luna a anului este Iulie cu o temperatura medie de 19,3˚C.In luna Ianuarie,temperatura medie este de -3,4˚C.

Cantitatea de precipitatii anuale este de 617mm.

Cea mai uscata luna din an este luna Februarie cu o cantitate de precipitatii de 28mm, iar cele mai mai mare cantitate de precipitatii este in luna Iulie cu o medie de 95mm

4.1.4 Situri Natura 2000 in judetul Sibiu

SPA – Arii de Protectie Speciala Avifauninstice (in limba engleza, Special Protection Areas – SPA) sunt arii care fac parte din reteaua Natura 2000, conform Directivei Pasari.

SCI – Situri de Importanta Comunitara, desemnate conform cu Directiva Habitate.

In judetul Sibiu se regasesc o serie de arii protejate declarate Situri Natura 2000 printre care amintim:

1.ROSCI0085 Frumoasa

Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru și Șureanu) care fac parte din grupa munților Parâng. Aceste entități muntoase sunt despărțite de râurile Sadu, Frumoasa și Sebeș. Situl prezintă un relief glaciar bine păstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu fiind cele mai reprezentative circuri glaciare din zonă. Situl propus constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpații românești, această activitate tradițională fiind practicată din cele mai vechi timpuri fără a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural.Au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoperă peste 80% din suprafață totală, din care cele mai reprezentative sunt pădurile de molid perialpine, jnepenișurile și pășunile alpine și subalpine. O parte din păduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polarizând o mare diversitate biologică terestră, constituind o avuție națională inestimabilă. Multe dintre pădurile existente, pure sau în amestec, au vârste medii de peste 120 și chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populații viabile de urs, lup și râs.

2.ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică

In aceste insule stepice se găsesc numeroase specii caracteristice zonei stepice, pontice și submediteraneene. În aceste mici arii au fost inventariate 314 specii de plante și aproximativ 400 specii de nevertebrate.

3.ROSCI0112 Mlaca Tătarilor

Mlaștină activă de tip mezo-oligotrof cu un bogat sediment de turbă în zona centrală (7-9 m) și cu o populație numeroasă de Rhynchospora alba în micile bălți de suprafață.Situl are importanță științifică pentru cenozele cu Rhynchospora alba în micile bălți de suprafață. În  sit se găsesc și specii trecute la rubrica D (Other reasons), specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbăriilor de tranziție.

4. ROSCI0122 Munții Făgăraș

Habitatele sitului sunt foarte variate, începând cu cele de luncă (aninișuri, sălcete bătrane – cu suprafețe în mare parte continue și compacte), fânețe, tufărișuri, ecosisteme forestiere, alpine și subalpine. Flora este bine reprezentată fiind înregistrate peste 900 de specii de plante. Diversitatea floristică cea mai mare se observă în fânețele umede : peste 450 de specii.

Situl propus include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar și periglaciar, cu o vastă suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine – astăzi practic dispărute din Europa – care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită. Munții Făgăraș oferă habitate excelente pentru populații viabile de urs, lup, râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume – 126 puncte CIC (1993 – Valea Arpășel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 – Valea Arpășel, jud. Sibiu). Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât și în golul alpin, se află în acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpații României – Șaua Netedu (2200 m).

5. ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

Zonă importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus. Deși aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat manifestat în deceniile 7 – 9 ale sec. XX, există încă unele zone umede care și-au păstrat aspectul și comunitățile remanente, fragmente ale structurilor originare. Numerose populații au fost izolate în aceste arii formând într-un sens restrictiv metapopulații și metacomunități. Deși de dimensiuni mici, acestea sunt  potențiale surse de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc.

6. ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș

Situl este localizat pe partea dreaptă a pârâului Petiș cu înclinări între 5-40 grade (alternanțe de versanți cu porțiuni terasate). Pe lângă habitatul prioritar există porțiuni de pădure de fag și carpen regenerată din lăstari cu stejar pedunculat introdus prin plantații. De asemenea, există porțiuni de pădure parțial derivată dominată de mesteacăn.

Situl se remarcă prin suprafața mare ocupată de habitatul prioritar cu stejar pufos și prin structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea mare de vârste și dimensiuni; alternanța între porțiunile de pădure încheiată și rariște; prezența regenerării naturale a stejarului pufos (există tendința de extindere a speciei în zonele învecinate – pășuni); diversitatea și starea bună de conservare a păturii erbacee. Pentru porțiunea inclusă în fondul forestier în amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit funcția specială de protecție fiind supuse regimului de conservare deosebită.

7. ROSCI0304 Hârtibaciu Sud – Vest

Sit de importanță majoră pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus și Ursus arctos. Situl reprezintă un habitat caracteristic pentru cele două specii în regiunea biogeografică Continentală, și, împreună cu celelalte situri propuse, ar asigura protecția unui procentaj reprezentativ în această bioregiune. Conform hărții oficiale de răspândire al lupului în România, partea de SV a sitului cuprinde cele mai mari efective de lupi din bioregiunea Continentală. Partea de Sud-Vest a sitului (între Tălmaciu și Boița în Vest, respectiv Turnu Roșu în Est) ar face legătura cu zona alpină. Pentru ca acest coridor potențial să funcționeze, este important ca în zona menționată să nu fie realizate construcții (mai ales lineare), astfel încât mișcările animalelor să nu fie îngrădite (mai ales că în zonă trece și DN dintre Sibiu și Brașov). Sit important desemnat pentru habitatul forestier 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importanță ridicată pentru speciile de lilieci listate. Este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importanță ridicată și pentru Lutra lutra, Castor fiber și speciile de amfibieni Bombina și Triturus.

http://natura2000.mmediu.ro/

4.1.7 Reteaua hidrografica

Localitatea este așezată pe una din terasele râului Cibin, pe maul drept în cursul inferior. Terasa este fragmentată de apele Sadului și Tălmăcuțului, afluenți ai râului Cibin, la cca 18 km de municipiul Sibiu.

4.1.8 Infrastructura

Infrastructura Rutiera:

Principalele cai de comunicatie sunt reprezentate de:     

• drumul national DN7 care este si drum european E81, care traverseaza localitatea Talmaciu pe o lungime de 3,20 km, cu denumirea de strada Unirii, drum de categoria a III-a;                
• drumul judetean DJ105G-strada asfaltata cu denumirea de Gh.Lazar, drum de categoria a III-a;
• drumul comunal DC61 cu denumirea de strada Baii si Talmacelului, ambele strazi fiind asfaltate, drumuri de categoria a III-a.               
Din reteaua principala de circulatie mai fac parte si alte strazi de categoria a III-a, lungimea totala a acestora fiind de 17,8 km, din care 9,47 km sunt cu îmbracaminte din beton asfaltic, 1,1km cu îmbracaminte de ciment si 3,1 km sunt de pamânt sau cu o împietruire existenta.

Circulatia Feroviara:

Prin centrul orasului Talmaciu trece calea ferata care leaga orasul Sibiu de orasele Rîmnicu Vîlcea si Brasov, aici fiind si un important nod de cale ferata. În partea centrala a orasului este amplasata gara de calatori, iar în partea de nord o zona a C.F.R. cu spatii de manevra si depozitare.

4.1.9 Industria

În orasul Talmaciu populatia activa îsi desfasoara activitatea cu precadere în industria textila si confectii precum si în industria lemnului, iar în satele apartinatoare mai ales în agricultura si cresterea animalelor dar si alte activitati complementare (exploatarea lemnului, lemnarit, carbunarit).

http://www.primaria-talmaciu.ro/

Vânturile dominante sunt cele dinspre sud și sud-vest, care au în general și viteza cea mai mare.

4.2 Potentialul eolian

4.2.1 Potentialul eolian in regiunea 7 Centru

4.2.2 Potentialul eolian in orasul Talmaciu

Analizand potentialul eolian in Regiunea 7 Centru rezulta un potential eolian caracterizat de viteze cuprinse intre 3,5 – 6 m/s cu o frecventa de 60-80%.

4.3 Descriere amplasament

4.3.1 Caracteristici.

Localizare:

N – Reprezentanta Scania

S – Locuinte, DJ105G

E – E81

V – DJ105G

Suprafata teren: 62ha

Utilizare prezenta: teren favorabil desfasurarii agriculturii

Distrante spre puncte de interes:

Raul Cibin (800m),

Gara CFR Talmaciu (1000m)

Parc Fotovoltaic Talmaciu (200m)

Sit Natura 2000 – Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (500m)

4.3.2 Cai de acces.

Accesul pe suprafata terenului se poate realiza pe cale rutiera din trei locatii,respectiv din drumul european E81, din drumul judetean DJ105G sau din prelungirea strazii Andrei Saguna.

4.4 Impactul parcului eolian asupra mediului

CAPITOLUL 5 – Proiectare si dimensionare centrala eoliana

CAPITOLUL 6 – Concluzii si contributii personale

Bibliografie

Se vor copia linkurile de la finalul paragrafelor cu referinte