Parametrie Si Parametricism

Economie

Parametrie Si Parametricism

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

PLAN DE IDEI

INTRODUCERE

1.1 ARGUMENT

1.2 STRATEGIE

ISTORIC

2.1 ORIGINEA PARAMETRIEI

2.2 PARAMETRIA SEC. XI

STILUL PARAMETRIC

3.1 DEFINIRE ȘI LOGICĂ

3.2 DOGME FUNDAMENTALE

3.3 MOD DE LUCRU

EXEMPLE DE LUCRĂRI PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

4.1 LUCRĂRI ARHITECTURALE PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

4.2 DESIGN DE OBIECTE ȘI MOBILIER PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

ATITUDINE PERSONALĂ – APLICARE CONCEPTULUI de MUZEU MARITIM

5.1 SITUAȚIA ACTUALĂ A MUZEELOR MARITIME DIN ROMÂNIA

5.2 STITUAȚIA TERITORIALĂ ȘI CONTEXT LOCAL

5.3 STUDIUL PROGRAMULUI DE MUZEU

5.4 CONCEPT

CONCLUZII

SURSE DE DOCUMENTARE

0. PLAN de IDEI

,, Arhitectura este întinderea mâinii spre adevăr. ,,

Louis Kahn

PLAN DE IDEI

1. INTRODUCERE

1.1 ARGUMENT

Studiul acestui nou stil arhitectural , avant-gardist , permite înțelegerea și perceperea , atât vizuală cât și logică a lumii arhitecturale care suferă o evoluție puternică și necesară spre organicul absolut. Tema aleasă se bazează pe un stil arhitectural , care era considerat ,,tabu,, timp de 15 ani , iar acum după aproape 2 decenii de studiu , cercetări , perfecționare și evoluție, acest stil avant-gardist este pregătit să se auto-susțină ca un stil autonom , vaild și necesar în societatea prezentului și a viitorului.

Înțelegerea și perceperea Parametricismului , ne oferă oportunitatea de a re-crea formele și geometria neregulată a naturii , ce se bazează pe logica ,,perfecțiunii imperfecte,, și de a o manipulă și utiliza în proiectarea arhitecturii ce ne înconjoară , din toate perspectivele sale. Parametricismul este un stil arhitectural care acoperă toate ramurile arhitecturii și a designului, de la arhitectură de interior , la design de mobilier , la proiecte urbanistice masive.

Acest stil arhitectural are capacitatea de a oferii societății un caracter propriu de individualizare fără separare. Formele parametrice ,comparativ cu formele geometriei originale, comunică între ele , conlucreza și cooperează împreună. Astfel geometria Parametricismului oferă o viziune a unei lumi unite , care lucrează împreună atât funcțional cât și volumetric și social , o ,,Utopia,, a formelor geometrice , care se susțin una pe cealaltă pentru a forma o compoziție , mai mult sau mai puțin ,,vie,,.

1.2 STRATEGIE

În această secțiune sunt structurate punctele majore ce vor fi atinse pe parcursul

lucrării, explicând modalitatea în care subiectele dezvoltate în lucrare se reunesc pentru a

atinge scopul propus în argument.

2. ISTORIC

2.1 ORIGINEA PARAMETRIEI

Acest capitol are menirea de a explica originea și apariția parametriei, pentru o înțelegere mai bună a structurii și logicii sale. Este explicată evoluția constuctivă pe care o suferă parametria , de la forme și funcțiuni matematice , la o utilizare mai plastică și practică a parametriei.

2.2 PARAMETRIA SEC. XXI

Se specifică modul de tranziție de la practică parametrică manuală , la cea digitală a software-urilor și programelor erei moderne, modul de lucru și necesitatea acestor programe digitale esențiale.

3. STILUL PARAMETRIC

3.1 DEFINIRE și LOGICĂ

In acest capitol se explică definirea logică a Parametriei și a Parametricismului , necesitatea acestui stil arhitectural nou, și avantajele utilizarii sale in lumea arhitecturală a geometriei și a designului.

3.2 DOGME FUNDAMENTALE

Acest capitol sublineaza și dictează regulile și dogmele obligatorii , ale stilului Parametric, care trebuie respectate în totalitate și care îl separă total ca stil de toate celelelte. 3.3 MOD DE LUCRU

În acest capitol se explică pașii de lucru care trebuie urmați, modul de gândire și viziunea inspirațională care trebuie abordată , pentru crearea și intelegearea ideii parametrice pentru proiectarea unei volumetrii sau compoziții volumetrice in stilului Parametricismului.

4. EXEMPLE DE LUCRĂRI PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

4.1 LUCRARI ARHITECTURALE PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

În acest capitol sunt explicate lucrări arhitecturale , care au fost proiectate utilizând modul de lucru și gândirea parametrică. Se explică logica acestor volumetrii , importanța aplicării acestui stil arhitectural și avantajele pe care le oferă societății și spațiului înconjurător.

4.2 DESIGN DE OBIECTE ȘI MOBILIER PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

Acest capitol oferă exemple argumentate, de la lucrări de mobilier, la obiecte de design , la bijuterii, proiectate folosind stilul Parametricismului, în scopul de a justifica și valida , importanța acestui stil și cum poate influența și coexista în viață de zi cu zi a individului.

5. ATITUDINE PERSONALĂ – APLICARE CONCEPTULUI de MUZEU MARITIM

5.1 SITUAȚIA ACTUALĂ A MUZEELOR MARITIME DIN ROMÂNIA

Acest capitol sublineaza starea actuală și importanța Muzeelor cu tematică Maritimă în România. Se explică necesitata culturală , socială și economică a unui spațiu public cu o asemenea funcțiune și tematică.

5.2 VIZIUNE TERITORIALĂ ȘI CONTEXT LOCAL

Justificarea alegerii acestui sit pe baza importanței sale istorice , culturale și a punctelor turistice majore. Descrierea amplasamentului are ca scop familiarizarea cititorului cu elementele ce înconjoară situl ales. De asemenea, este prezentată situația terenului ales din punct de vedere al planurilor urbanistice locale, și a punctelor de atracție de mare importanță.

5.3 STUDIUL PROGRAMULUI DE MUZEU

Prezentarea obiectivelor proiectului , care variază de la metode noi de proiectare a structurii clădirii , la importanța utilizării acestor volumetrii și forme organice și modul lor în influențarea socială , economică și pshicia a individului.

5.4 CONCEPT

În acest capitol este prezentată și explicată idea conceptuală a proiectului Muzeului Maritim. Importanța și înțelegerea modului de lucru și a gândirii folosite în etapele de proiectare a conceptului , validează și justifică deciziile luate asupra modului de proiectare și design a volumetriei și funcțiunii proiectului.

6. CONCLUZII

Concluziile acestui studiu ne arată încă o data importanța utilizării stilului Parametric a Parametricismului în toate ramurile arhitecturii și a designului și necesitatea lui ca un stil arhitectural avant-gardist valid și justificat , într-o lume a societății moderne.

7. SURSE DE DOCUMENTARE

1. INTRODUCERE

,, Muzica este arhitectură lichidă; Arhitectura este muzică înghețată. ,,

Johann Wolfgang von Goethe

1.1 Argument

Arhitectura se găsește la un punct central al unui cerc continu de aspirații și adoptări inovative, redefinind stilul domeniului arhitectural și urbanistic, adaptându-l la era socio-economică, de producție și consum în masă.

Masa societății a consumului și producției , care era clasificată ca fiind o singură sferă universală ,tipic uniformă, a evoluat într-o societate heterogeneză a multitudinii.

Scopul principal pe care îl adresează arhitectura și urbanismul avant-gardist poate fi mai mult sau mai puțin definit din următorul slogan:

,, Organizarea și articularea complexității , în creștere continuă , a societății maselor producției și consumului. ,,

Idealul acestui stil avant-gardist este de a crea un repertoriu arhitectural și urbanistic care este conceput, având ca scop, crearea unor câmpuri policentrice – polinucleice, arhitecturale și urbane, formate din straturi vibrante, continue și dense și care se diferențiază între ele, păstrându-și caracterul ,,ego,,

Arhitectura contemporană avant-gardistă se adresează cererii unui nivel înalt de articulații complexe prin procesul de remodelare a metodelor sale, prin procesul sistemului de design Parametric.

Stilul arhitectural avant-gardist poate fi pus în concordanța cu noile progrese evoluative din toate domeniile științei, permițându-i noi valori, metode și noi aspirații spre o multitudine de noi și vaste concepte.

1.2 Strategie

La baza studiului din această lucrare de Disertație vor sta urmatoarele etape de lucru :

● Prezentarea evoluției stilurilor arhitecturale de-a lungul timpului a căror rezultat vor avea ca efect apariția necesară a stilului Parametric.

● Prezetarea și explicarea Dogmelor și Regulilor fundamentale ale stilului Parametric.

● Studierea câtorva exemple de muzee și clădiri cu funcțiuni culturale proiectate pe baza Parametrisismului.

● Aplicarea cunoștiințelor teoretice in scopul dezvoltarii temei de proiectare pentru Muzeul Maritim.

● Analiza situației locale și a sitului ales pentru a ajunge la cea mai bună solutie de implementare a programului.

2. ISTORIC

,, Arhitectura este o artă vizuală iar clădirile vorbesc de la sine. ,,

Julia Morgan

2.1 Originea Parametriei

Stilul de proiectare și design Parametric este o paradigmă în lumea designului, unde relația dintre elemente este folosită pentru a manipula și a informa designul format din elemente structurale complexe.

Termenul folosit ca și ,,PARAMETRIE,, are origini în domeniul matematicii – Ecuație Parametrică – și se referă la posibilitatea folosirii parametriilor și a variabililor pentru a manipula și altera un rezultat final dintr-o ecuație sau sistem de ecuații.

2.1 Imagine Ecuație tip Parametrică

. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://i.stack.imgur.com/4P75F.png

Termenul de Design Parametric nu este chiar un concept nou apărut, fiind folosit și utilizat de anii de zile în domeniul arhitecturii și designului. Printre primele modele care sunt proiectate și gândite ca design tip Parametric, se numără modelel de catedrale răsturnate ale lui Antonio Gaudi, unde în propunerea sa de design pentru catedrală de la Colonia Guell, el a creat un model din sfori puse sub tensiune prin pungi cu bile de plumb, pentru a crea bolți, arce și tavane cu design și volumetrie complexă.

2.2 Imagine model catedrala Colònia Güell

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/05/0a/54/050a54c8cd15840bd151d5c82b9a8408.jpg

Prin mutarea pozițiilor sforilor și prin ajustarea greutăților sacilor de plumb, Gaudi putea să modifice și să altereze forma arcelor și a bolților și în același timp el putea observa cum această modificare afectează și bolțile și arcele conectate de cele supuse la schimbări.

Gaudi obijnuia să amplaseze o oglindă sub modelul creat din sfori că să observe cum ar arată volumetria creată inversată ca poziție ortogonală.

Forma arcelor și bolților rezultate din schimbarea tensiunilor, erau de o geometrie care nu putea fi realizată din schițe, astfel această metodă de a genera figuri și forme grometrice noi era văzută că fiind un sistem avant-gardist pentru vremea lui.

2.3 Imagine model catedrala Colònia Güell

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://c1038.r38.cf3.rackcdn.com/group1/building2668/media/1298461133.jpg

Această metodă folosită de Antonio Gaudi deține toate proprietatiile valide a unui model-sistem Parametric.

– Sforile, Sacii de plumb folosiți ca și greutăți și ancorele formează și generează grilaje independente de tip parametric.

– Muchiile parametrie sunt determinate de îmbinările și nodurile dintre sfori care rezultă conturul volumului. Iar conturul rezultat al volumului este determinat de o funcție explicită, în cazul modelului lui Gaudi, este determinat de legea gravitației.

Cu trecerea timpului, afectat de progresele digitale ale științei, desigul parametric a suferit o evoluție în cadrul designului, trecând de la sfori și greutăți la programe digitale. Unul dintre primele persoane care au utilizat această nouă metodă de proiectare și design, în anii 60' a fost Ivan Sutherland.

Ivan Sutherland a creat un program digital pe bază calculatoarelor numit Sketchpad (1963). Utilizatorii acestui program se foloseau de un stilou cu lumina (Light Pen), pentru a desena linii, arce și elipse care puteau fi conectate între ele ca structură geometrică, folosind lanțuri de legătură.

2.4 Imagine utilizarea programului Sketchpad. . . . . . . . . . . . .. . . . afectat de progresele digitale ale științei, desigul parametric a suferit o evoluție în cadrul designului, trecând de la sfori și greutăți la programe digitale. Unul dintre primele persoane care au utilizat această nouă metodă de proiectare și design, în anii 60' a fost Ivan Sutherland.

Ivan Sutherland a creat un program digital pe bază calculatoarelor numit Sketchpad (1963). Utilizatorii acestui program se foloseau de un stilou cu lumina (Light Pen), pentru a desena linii, arce și elipse care puteau fi conectate între ele ca structură geometrică, folosind lanțuri de legătură.

2.4 Imagine utilizarea programului Sketchpad. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .

http://experiencedynamics.blogs.com/photos/uncategorized/ivan_sutherlands_sketchpad_1963.jpg

Aceste lanțuri de legătură dețineau toate valorile, proprietațiile și ecuațiile necesare unui sistem vaild de Parametrie.

Sketchpad era o inovație a timpului său , permițându-i utilizatorului să treacă și să avanseze de la metoda grafică a creionului și a liniarului , la o metodă relativ modernă a calculatorului digital. Erorile grafice puteau fidetectate și corectate cu ușurință și puțină complexitate, fiind un avantaj imens , considerând că epoca Prametriei era abia la începutul forțelor sale.

Utilizatorii acestui program puteau să experimenteze diferite tipuri de design prin alterarea și modificarea parametriilor unui ansamblu geometric creat, apoi programul va re-calcula și va re-desena geometria modificată și alterată de către utilizator ținând cont de proprietatiile modificării impuse.

2.5 Imagine Sketchpad

. . . . . . . . . . . . . http://worrydream.com/dbx/slides/slide.013.png

Tehnologia calculatoarelor i-au instaurat pe arhitecți și designeri cu uneltele necesare pentru a studia, analiza și a simula și re-crea complexitatea geometrică aflată în natură, pentru ca apoi ei să o poată utiliza și aplica la proiectarea structurilor clădirilor , noilor forme geometrice și a planurilor urbanistice rezultate.

În anii 1980 arhitecți ca Zaha Hadid au început să se utilizeze de avansarea tehnologică a programelor pe calculator pentru a crea și genera volume cu structură Parametrică , programe care esențial au fost create pentru realizarea structurală a industriei aero-spațiale și a industriei ,,desenelor animate,, .

Unul din primii arhitecți care a folosit tehnică de ,,arhitectură generată pe calculator,, a fost arhitectul Greg Lynn, forma lui geometrică de ,,Blob,, ( bulă deformată) și ,,arhitectura împăturită,, a fost printre primele exemple de ,, arhitectură generată pe calculator,, .

,,Ce este interesant în arhitectură este , că tot timpul trebuie să justificam frumusețea , uitându-ne la natură, și fără discuții, o arhitectură frumoasă este o arhitectură similară naturii. [ . . . ]

[ . . . ] Înainte de apariția calculatoarelor , trebuia să începui un design cu forme simple de cuburi. Acuma pot începe cu ceva similar unei batiste , un obiect care nu are limite interioare și exterioare și nici compartimentări."

2.6 Imagine volumetrie tip – batistă Parametrică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

https://sindywu13.files.wordpress.com/2011/03/s-folding.jpg

______________________________________________________________________________

Greg Lynn – Istoria Arhitecturii Digitale

2.7 Imagine Perete modular Parametric – faimosul ,,Blob,, a lui Greg Lynn

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://www.zigersnead.com/blog/wp-content/uploads/2008/09/blobwall-image-09.jpg

2.8 Imagine Perete modular Parametric – faimosul ,,Blob,, a lui Greg Lynn

. . . . . . . . . . . . . . . . .

http://www.zigersnead.com/blog/wp-content/uploads/2008/09/blobwall-page-09-image-0001.jpg

Arhitectura Parametrică în Urbanism , este preocupată cu studiul gândirii și prezicerii unor noi tipuri de ,,pattern-uri,, pentru parcele. Studiul se referă la găsirea unor soluții pentru a minimaliza traficul pe distanțe lungi , în sistem și de a oferii o armonie continuă la nivel de fațade stradale.

2.2 Parametria Sec. XXI

Cu trecerea anilor , tehnologia calculatoarelelor și a softurilor a suferit o evoluție drastică și considerabilă , avansând de la ecrane mici care puteau fi manevrate doar cu accesorii externe manuale ( Light Pen – Sketchpad 1963 ) , la programe digitale minimaliste ca apariție , complexe ca densitate și versatilitate , și care ofereau utilizatorului oportunitatea de a crea, proiecta și reinventa noi forme și volumetrii geometrice , prin procese și sisteme logice , care puteau fi înțelese și stăpânite cu puțină dificultate.

● CATIA (Computer Aided three-dimensional Interactive Application)

Catia a fost folosit de către faimosul arhitect canadian Frank Gehry , pentru a proiecta și crea unele din cele mai faimoase lucrări ale sale , care dețin volumetrii curbe și neregulate , cum ar fi Muzeul Guggenheim din Bilbao, Sala de Concerte Disney Hall, Dancing Bulding etc.

2.9 Imagine Interface CATIA – Structură Parametrică

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . http://i.ytimg.com/vi/YqZXGbM7JHs/hqdefault.jpg

CATIA , care a apărut în anii 70', a fost creat pentru dezvoltarea funcționalității și volumetriei avionului de luptă cu reacție – Mirage – , apoi a fost adoptată de către intrusria Aerospațială , Auto , de Construcții și apoi de către Arhitectură și Design.

A început ca un proiect local dezvoltat de către producătorul francez de aeronave Avions Marcel Dassault.

În domeniu Aerospațial CATIA Vers. 3 , a fost folosit de compania Boeing , la dezvoltarea liniei de avioane 777 și actual se utilizează de CATIA vers. 5 pentru seria de aparate de zbor 787.

Iar în Domeniul Auto CATIA este utilizat de marile companii BMW, Porche, Volkswagen , Volvo, Fiat.

● Autodesk 3DS MAX

3DS MAX este un program avansat de modelare parametrică 3D , care oferă soluții și posibilități de modelare , animare , simulare și randare , pentru filme , jocuri , de către programatori , arhitecți , degineri și artiști grafici.

3DS MAX este considerat ca fiind unul din , sau chiar cel mai , puternic program de modelare 3D , oferind unelte de operare vaste și noi , putere de generare și calcul rapid și rezoluții digitale HD.

Programul se bazează pe funcțiunea de ,, Modifiers,, (Modificatori) , pe baza căruia poate manipula , controla și restructura geometria unui volum , care este alcătuită din parametri structurali tip grilaj , ce pot fi alterati ușor și rapid folosind comenzile și forțele oferite de către program.

Pe lângă modelare parametrică, versiunile noi ale programului sunt înstărite cu proprietăți complexe și versatile de texturare, iluminare și proiectare ambientală 3D , acestea putând fi utilizate pentru a crea o atmosferă 3D , mai mult sau mai puțin , ce mimică ambientul vieții reale.

2.10 Imagine Structură Parametrică tip grilaj – 3DS MAX

. . . . . . . . . . .

http://www.3dtotal.com/tutorial/3d_studio_max/speed_demon_car_modeling/images/car_modeling_smoothed_wireframe_fig07.jpg

2.11 Imagine Proprietăți de Modifiers (Modificatori) 3DS MAX

. . . . . . . . . . . . http://de.hs-mainz.de/wp-content/uploads/Forming_03_web.jpg

● Rhinoceros 3D – Grasshopper

Rhinoceros 3D sau Rhino , este un program digital comercial de analiză și modelare Parametrică 3D , care are ca bază geometrică NURBS (Non-uniform rațional basis spline) – (câmpuri segmentale raționale non-uniforme) pentru a genera , crea și simula suprafețe , câmpuri și structuri geometice , care pot fi modificate și manipulate , conform datelor și ,,copacului logic,, implementat de utilizator.

2.12 Imagine Suprafața 3D care are ca structura de baza segmente NURBS.

. . . . . . . . . .

http://www.proxyarch.com/wiki/images/2/2f/02_Rhino_Import.jpg

Grasshopper este un program atașament tip extensie , numit ,,plug-ing ,, pentru Rhino , care îi oferă utilizatorului o viziune directă și manipulabila a ,, limbajului interfeței,, pentru a crea și manipula geometri și suprafețe Parametrice , utilizant așa numiții – Copaci Logici-

Proprietățile flexibile și ajustabile pe care i le oferă Grasshopper , programului de bază , face ca Rhino să fie unul din cei mai creativi software-uri pentru proiectare și design Parametric.

Proprietățile ,,Copacilor Logici,, oferă posibilitatea utilizatorului să creeze atât suprafețe Parametrice incredibil de controlabile , cât și structură necesară stabilității acesteia ca proiect de arhitectură.

Versatilitatea programului Rhino – Grasshopper , permite modelarea Parametrică a structurii de obiecte, volumetrii , clădiri sau orice suprafața 3D dorită, cu o precizie milimetrică remarcabilă și o controlabilitate exactă și precisă.

2.13 Imagine Copac Logic – Grasshopper . . . . . . . . . . . . . . http://1.bp.blogspot.com/_74FYrnjS4s4/SKmJlvprAmI/AAAAAAAAAKg/ExF0mIoTjqk/s1600-h/grasshopper_tree.gif

2.14 Imagine

Suprafată Parametrică generată prin Rhino -Grasshopper

. . . . . . . . . . . . .

http://2.bp.blogspot.com/-040UE34yPKA/UHS4DmoVS_I/AAAAAAAAB80/-nTkmAsOn2g/s1600/GRASSH.png

3. STILUL PARAMETRIC

,, Volumetria rezultă profitul , este legea nescrisă a erei noastre . ,,

Richard Rogers

3.1 Definire si Logica

Ce este Parametria ?

Parametria este un mod de gândire bazată pe procesul matematic al algoritmilor , care permit expresiviteatea parametrilor și regulilor formate , care împreună , definesc , instaurează , justifică și clarifică relația dintre designul ,, ca intenție ,, și designul ,, ca resultat ,,.

Termenul folosit ca și ,,PARAMETRIE,, are origini în domeniul matematicii , și se referă la posibilitatea folosirii parametriilor și variabililor pentru a manipula și altera un rezultat final dintr-o ecuație sau sistem de ecuații.

Există o dezbatere globală , în domeniul arhitecturii avant-gardiste , care justifică și pune în evidența publicului un nou stil arhitectural : Parametrisismul.

Ce este Parametrisismul ?
Acest stil arhitectural își are originea în domeniul digital al animației virtuale , iar ultimele și cele mai recente inovații ale sale , sunt avansări considerabile în noi sisteme și tehnici de proiectare a câmpurilor parametrice , cu o priecizie și acuratețe exactă.

Acest stil a fost sub dezvoltare timp de 15 ani , și acuma își cere independența și autoritatea în domeniul arhitecturii avant-gardiste și în același timp depășește longevitatea sitlului Modernist , că stil arhitectural inovator.

Stilul Parametrisismului , își încheie într-un final perioada de tranziție și incertitudine , declanșată de criza modernismului și care a fost marcată de alte perioade arhitecturale de durată mică – episoade arhitecturale – , cum ar fi Post-modernismul , Deconstructivismul și Minimalismul.

Parametrisismul este al doilea cel mai mare stil arhitectural după Modernism. Noul stil arhitectural își extinde ramurile creative către toate domeniile posibile , de la design de produs , mobiler și bijuterii , la arhitectură , la design interior , la proiecte urbanistice de scară mare. Cu cât este mai mare scara proiectului asupra căruia își exercită puterea , cu atât forța designului parametric este mai pronunțată și capacitatea să de extindere și evoluare geometrică și volumetrică crește.

●Designul Parametric

Este un stil ,, matur,, de proiectare , creare și definire a volumelor , structurilor și a spațiului arhitectural , care își crează logica și regulile de aplicare , bazându-se pe fibrele construtive care definesc natura în sine.

Acest stil arhitetural Avant-gardist , utilizează gândirea organică-parametrică a spațiului , în aplicarea sa, pentru a crea un ,,flow,, (val treptat) în volumetria propusă , pentru a semnaliza și marca stabilitatea și versatilitatea volumetriei , fără a fi repetată, astfel păstrându-și independența volumetrică.

3.1 Imagine Tipologie de gandire Prametrică

. . . . . . . . . . . . .

http://volgemut.com/images/sized/images/uploads/R02_slika1_1-470×353.jpg

Spațiul primește o fluiditate structurală și volumetrică , care este menită să accentueze și să amplifice , atât logica funcțiuni determinate , comfortul pe care trebuie să îl dețină , cât și frumusețea vizuală a volumetriei în sine.

Ambiția acestui stil este de a mării simțul observativ ce percepe integragrea volumetriei organice în spațiul existent , prin logica fundamentală de amplificare și deviare a spațiului , comparativ cu adaptarea și compesarea geometrică .

Logica sistemului trebuie să accentueze diferența saptiului și amenajării , astfel o nouă perspectivă , mult mai bine bogată și mai articulată poate fi creată și o nouă perspectivă orientativă și informativă poate fi oferită publicului .

Scopul acestui stil este de a trece de la ideologia de sistem unic diferențiat – ex. fațadă formată dintr-un roi de componente repetabile – la tipologia de asociație fluidă , conectată, de sisteme și sub-sisteme , care sunt diferite și independente ca parametri dar sunt conectați și conlucrează împreună și care sunt alcătuiți și dețin aceași regulă și sursă de nucleu.

Designul Parametric este considerat al doilea ce mai maire stil arhitetural după stilul Modernist.

● Reacția Parametrică

Se propune ca spațiul urban cât și spațiul arhitectural de interior poate fi conceput , folosind metoda de design paramatrica , astfel încât spațiul se poate re-percepe, re-configura și re-adapta noilor reguli instaurate variand și apelând la versatilitatea noilor funcțiuni propuse ocupante.

Spațiul existent , în sine , este cel care produce ,,pattern-ul,, de bază din care este exprimat și conceput designul parametric ce va fi creat în existența și împrejurimile sale. Pattern-uri care vor suferii o morfologie și o deformare consecutivă, fluidă tip ,,crescendo,, care sunt influențate de dimensiunile , suprafețele și geometria spațiului existent.

Acest stil arhiectural ce va fi aplicat pe sau în continuarea suprafețele vomulelor existente , are ca rol principal , efectul de continuitate, accentuare volumetrică , extinderea spațiilor și a circulațiilor și mai presus de toate, validare morfologică a volumului , într-un spațiu compus de tipologii și ierarhii volumetrice distincte și individuale , lipsite de conexiune.

3.2 Imagine La Voûte de LeFevre.

Design parametric influențat de dimensiunie propuse de sipatiul virtual al incaperii.

. . . . . . . . . . . . . . .

● Urbanismul Parametric

Scopul presupus de către acest stil este de a propune un design tip ,,roi de albine,, sau ,, banc de pești,, care manifestă în întregime gruparea tuturor clădirilor , străzilor , aleeilor , etc. Aceste grupuri de elemente urbanistice (clădiri , străzi , alei , etc. ) formează un câmp parametric care este constant în evoluare și deformare atât ca planimetrie cât și 3D.

Urbanismul Parametric susține faptul că modulaprea sistematică a elementelor urbane , va suferii morfologii și efecte evolutive puternice , variand și depinzând de clasificarea și importanța zonelor și a funcțiunilor aflate în acele grupuri parametrice.

3.3 Imagine Design Urbanistic Parametric ( influența efectelor de morfologie si evoluție a zonelor mai mult importante față de altele – clasificare vizuală a zonelor urbane ) . . . . . . . . . . . . .

http://3.bp.blogspot.com/_X9uQOPu_oJU/TO7V_qBcSRI/AAAAAAAAMPU/xAxX4A_oXeU/s1600/para1.gif

Proiectarea unui plan urbanistic pe baza regulilor parametrice , impune o sistematizare ierarhică neregulată , a câmpului parametric , care accentuează puncte tip nucleu ce își variază distribuția și forța , conform diferitelor zone , funcțiuni existente și puncte majore de interes, astfel marcând zonele de tip ,,centru,, ( down town ) cu elevații majore și ușor intrând în declin volumetric cu cât se depărtează câmpul parametric de aceste puncte majore de nucleu.

3.2 Dogme Fundamentale

●Regulile Parametricismului

Regula de bază a stilului Parametric este că toate elementele posibile arhitecturii au devenit variabile și maleabile din punct de vedere parametric. Nu mai există geometria rigidă , și liniară, totul este plasticat , fluid , maleabil , astfel încât aceste noi elemente arhitecturale nu mai sunt indemendente și separate , ci pot reacționa și conlucra împreună cu alte elemente și volumetrii geometrice.

Se renunță și se neagă complet formele geometrice platonice. Formele ce au stat la originea arhitecturii timp de secole , pronind din antichitate , Clasicism până în Modernism , vor fi renegate și descalificate că volumetrii geometriec valide.

Aceste forme grometrie fundamentale : Sfera , Piramida ,Cubul , Cilindrul , sunt negate din compoziția arhitecturală , deoarece ele sunt doar adăugate și alăturate pentru a forma o compoziție și nu se pot influența , una pe cealalata , ca volumetrii coexistente și nu pot lucra împreună pentru a forma o armonie volumetrică.

Astfel compozițiile generate din aceste forme geometrice originale, nu pot evolua împreună și forma o frecție volumetrică , ci se pot doar aglomera , formând diferențiere volumetrică , ce nu poate rezulta decât un haos compozițional , – ,, […] un gunoi arhitectural." – Zaha Hadid

Se renunță la formele geometrice fundamentale în favoarea altor noi volumetri mult mai capabile din punct de vedere a geometriei și versatilității sale.

Blob-ul , Spline-uri , Câmpuri parametrice , Segmente curbe , Particule , acestea sunt noile idealuri volumetrice pe care Parametrisismul le implementează în fundamentalitatea stilul sau de bază. Aceste noi obiecte volumetrice ,sunt sensibile și flexibile , interacționează împreună , cu câmpurile lor de generare parametrică ,creând o ordine fluidă și continuă , lipsită de haosul diversității și a separării volumetrice.

3.4 Imagine Forme geometrice originale fundamentale. Con, Sfera, Cub, Cilindru.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://st03.kakprosto.ru//images/article/2011/9/28/1_5254fd32892d95254fd3289318.jpg

3.5 Imagine Blob geometric. 3.6 Imagine Spline-uri geometrice.

http://www.ds.arch.tue.nl/education/courses/3dsmax/Max6_BlobMesh_Groups03_Still.jpg

http://help.autodesk.com/cloudhelp/2015/ENU/AutoCAD-Core/images/GUID-6E029A6B-2C48-4639-8905-E76EF0A749D8.gif

3.7 Imagine Câmp Parametric

. . . . . . . . . . . . . . . .

http://4.bp.blogspot.com/_HZ8hEOJYC_Y/S-dXHPCGNaI/AAAAAAAAGts/D6AaYI4gxNI/s1600/MIC_vector+field+landscape4.jpg

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ca să se poate percepe clar diferența între utilizare formelor geometrice originale și formele geometrice noi , putem observa această , în modalitatea de lucru a compoziției. Când sunt utilizate aceste forme geometrice rigide , cubul, cilindrul , piramida , ele se deseanază cu liniarul , compasul și echerul , astfel rămânând doar figuri geometrice statice, inactive și forțate. Comparând această modalitate de lucru cu cea a Parametrisismului , unde noile forme geometrice , sunt situate în dinamismul mișcării, în câmpuri , șiruri parametrice , unde se pot auto-ajusta și auto-simula , pentru a forma noi sisteme și ordini volumetrice , care sunt greu de perceput și imagina fără ajutorul acestor unelte.

Suprafețele pe care le cunstem din obijnuinta , nu mai sunt acceptate în totalitatea lor. Pereții și Planșeele nu mai sunt recunoscute ca suprafețe simple și plane. În stilul Parametric aceste suprafețe vibrează și reacționează volumetric , formează valuri , se diferențiază una de cealalata păstrându-și o independeța autonomă dar în același timp lucrând împreună , una cu cealaltă interacționând cu mediul înconjurător.

Avantajul arhitectural al stilului Parametric ,susține faptul ca jocul volumetric și ordinea fluidă a acestuia ,permite amplasarea lui în zone de arhitectură existente , legându-le , accentandu-le și continându-le spre o evoluare volumetrică și planimetrică, ceva ce nu putea fi obținut prin Modernism , care singură sa posibilitate de acționare , era aplicarea , re-aplicare și repetarea volumetrică.

3.8 Imagine Plan urbanstic propus de către Zaha Hadid Architects – Istambul , Turcia

http://www.vrhino3d.com/files/default/2014/08-19/191806eea00b205799.jpg?3.5.1

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Acest avantaj arhitectural se poate observa în exemplul din ( imaginea 3.8 ) , unde planimetria urbanistică a vechiului oraș antic , care separă cele 2 jumătăți , este rigidă și separativa , lipsită de o conexiune interactivă. Intervenția acordată de către Zaha Hadid Architects, folosește stilul Parametrisismului pentru a genera un câmp parametric urbanistic , fluid, independent dar cooperativ cu împrejurimile sale , care leagă cele 2 jumătăți ale orașului printr-o meșa organică și le supune la conexiune și interactivitate , în loc să le diferențieze și să le condamne la mediocrizarea unei repetări volumetrice.

Parametrisismul permite formarea și dezvolatarea unor noi forme volumetrice și geometrice cu o posibiliate unui design morfologic mult mai bogată de diferențiere , unul față de cealalt, dar în același timp păstrându-și caracterul familial al stilului , al câmpului parametric, astfel oprindu-l de a ieși din tipar , cea ce ar rezulta la un haos volumetric .

● Dogmele Fundamentale

– Se exclud Formele geometrice primitive : Sfera , Piramida ,Conul , Cilindrul , Cubul.

– Se exclude Repetiția Volumetrică a formelor geometrice.

– Se exclude diferențierea volumetrică , independența , care nu poate conlucra și coopera cu mediul înconjurător. Lipsa de ordine volumetrică

– Se recunosc noile forme și volume geometrice : Blob-ul, Spline-urile, Segmentele curbe , etc.

– Se caută inspirație volumetrică și planimetrică în complexitatea volumetrică și infinită a naturii: Amprenta frunzelor, împletitura rădăcinilor și a crengilor, parametria fagurilor de albină, etc.

– Se implementează explorarea experimetala-volumetrică a formelor geometrice , prin elasticitate, gravitate, fluiditate , tensiune și ,,croirea,, noilor forme geometrice cu cele mai noi materiale și sisteme de construcție.

3.3 Modul de Lucru

● Programul de lucru

Pașii formării unui proiect de arhitectură pe baza Parametricismului variază de arhitect la arhitect sau designer la designer , dar modul general de creare a bazei volumul parametric și a câmpului sau sistematic , rămâne același.

Lucru Fizic 1. – – – – – -> Lucru Digital – – – – – -> Lucru Fizic 2.

Programul de lucru , în general , pornește de la Lucrul Fizic 1. – care în esența lui este partea de schițe conceptuale , crochiuri , desene geometrice , care ajută la înființarea unei idei generale. Din simple schițe de mână , nu se poate crea geometria volumului finit , dar se poate forma o idee vizuală a unei aproximări a volumetriei dorite. Această parte a pogramului de lucru , ajută la perceperea , în esența conceptuală , a volumului parametric dorit , în amplasarea sa pe sau în contextului spațiului de proiectare.

Trecerea de la modul de Lucru Fizic 1. la modul de Lucru Digital , presupune atingerea unei idei conceptuale acceptate atât din punct de vedere estetic cât și funcțional. În modul de Lcuru Digital aceste crochiuri și schițe conceptuale , sunt transpuse și re-create digital într-ul spațiu virtual pentru a fi procesate, corectate , re-gândite , finisate și apoi simulate , pentru a atinge o eficiență și o aproximitate finită.

Programe Software că Rhinoceros 3D , 3ds MAX , Dynamo , Maya , sunt utilizate pentru a re-creă aceste volume organice și pentru a le manipulă volumetria și structura geometrică , în scopul atingerii nivelului dorit de estetică și funcționalitate.

O data ce modul de Lucru Digital este finalizat și testele , corectările , simulările și randarile de bază și schemele constructive au fost terminate , se poate continua la etapa finală , modul de Lucru Fizic 2. – care presupune fie întoarcerea la partea de lucru manual-fizic , de machete simulatoare, fie se trece peste această parte și se poate continua la realizarea finală a proiectului scară 1:1.

● Obligațiuni în Programul de lucru

♦ Formele geometrice utilizate trebuie să fie mereu ,,moi,, , maleabilie , libere la deformare fizică și plastică și variabile din punct de vedere parametric..

3.9 Imagine Evoluția parametrică a figurii geometrice – Torus ( colac ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Exemplul din ( Imaginea 3.9 ), arată explicativ cum un volum simplu , torus ( colac) , care este organic ca volumetrie , maleabil și plastic, este deformat și manipulat prin forțele și proprietățile parametriei , pentru a evolua formă să generală , la un nivel mult mai înalt din punct de vedere geometric și estetic, care poate realiza într-un final fie un mobilier arhitectural, piese de bijuterii sau clădiri și structuri arhitecturale.

O dată stabilită schița conceptuală a proiectului , este introdusă digital pentru a fi re-gândită și finisată. Aici schița sau formă geometrică de bază poate fi transformată într-o formă geometrică ,, inteligentă ,, – adică , poate fi manipulată astfel încât să respecte și să continue o anuminta structură sau volumetrie existentă , fără nevoia de a devenii indepententa și diferențiată.

O data stabilită volumetria că să respecte prametrii și dimensiunile de baricadă propuse , ea încă ne permite o manipulare și o controlare atât din punct de vedere volumetrică cât și fizică a ei , pentru a percepe și regla relația ei cu forță gravitațională, cu forțele naturii ( vând , apa , etc.) , și mediul înconjurător.

Astfel putem aduga constrageri structurale , ermetice , termo-izolante și chiar a materialelor de construcție folosite, făcând această volumetri eficientă din toate punctele de vedere.

♦ Diferențierea volumetrică trebuie să fie obligatorie. Repetarea înșiruită a volumelor se exclute complet.

3.10 Imagine Diferențierea volumetria a unei figuri geometrice simple – Romb . . . . . . . . . . . . . . .

O dată stabilită volumetria variabilă , se continuă prin aplicarea acesteia în câmpuri parametrice flexibile , ca modul de bază geometric. Ordinea în care este aplicată această volumetrie în aceste câmpuri parametrice nu este o ordine ne-stabilită , oarecare , fără logică. Se respectă o lege de ,,gradien,, treptat , care pune aceste figuri geometrice , diferite ca stil dar similare ca natură geometrică , într-o formațiune logică , care crează o arie de diferențiere inteligență ce afectează suprafața generată de câmpul parametric , atât din punct de vedere a luminii proiectate pe ea și a umbrelor generate , cât și a texturii folosite , relexiei și refracției și a aerodinamicității sale.

3.11 Imagine Aplicarea volumetriei variabile de diferite forme in câmpul parametric. . . . . . . . . . .

Această diferențiere volumetrică din câmpu parametric , joacă un rol avantajos în planimetria urbanistică. Deoarece în loc să ofere un singur modul replicat și multiplicat , pe suprafața proiectată, Parametricismul oferă o compoziție fluidă și treptată a volumului variabil , în diferite stagii de evoluare și defrormare geometrică , pentru a crea un sistem coexistent și cooperativ care permite interacționarea volumelor între ele.

3.12 Imagine Modul variabil utilizat intr-un câmp parametric pentru amenajare unei zone urbanistice .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

https://thehummingeuphemism.files.wordpress.com/2012/09/14.jpg

Utilizând această metodă de diferențiere volumetrică , se oferă societății posibilitatea de a alege și a decide , unde vor dori să locuiască , spațiul potrivit pentru fiecare indivit ca să își poată desfășura activitatea , în locul unui volum copiat , repetabil și constrâns atât din punct de vedere volumetric, expresiv și estetic cât și funcțional.

♦ Corelare și relaționalizare între volume și elementele arhitecturale.

Volumele parametrice proiectate , fie individuale sau asamblate în câmpuri parametrice , ca volume variabile, trebuie să aibe o legătură , o logică continuă a ideii parametrice de bază. Orice Acțiune are o Re-acțiune – această lege universală se aplică și în stilul Parametricismului.

Forțele care acționează pe un volum trebuie să își continue efectul de ,,undă de șoc,, spre următorul volum aflat în apropierea câmpului sau de acțiune. Astfel se asigură continuitatea logică și inteligență a compoziției , fără să se piardă valoarea parametrică compozitioanala.

Ambiția acestui stil arhitectural este , să se treacă de la regula de sistem unic diferențiat , la regula de sub-sisteme multiple corelante și cooperative diferentiabile.

Sub-sisteme care își continuă forță ce acționează asupra lor și o transmit mai departe către celelelte elemente arhitecturale: spații adiacente , circulații , structuri , envelope , placaje , etc.

3.13 Imagine Model Turn – interacționarea fizică a volumetriei cu situl.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://drl.aaschool.ac.uk/wp-content/uploads/2013/06/2010_PS_PARAMETRIC-JUNKIES.

În ( Imaginea 3.13 ) se poate observa efectul de Acțiune și Re-acțiune aplicat volumelor și mediului ce le înconjoară. Situl pe care este amplasat modelul de turn , nu este păstrată ca o suprafața plană și ne-afectată de supremația acestuia ( ca un efect de colaj ) , ci suferă modificări și manipulări cauzate de forțele emise de către volumetria turnului. Forțele emise de către ,,undă de șoc,, a turnului , formează un crater volumetric , care continuă și extinde idea volumetrică-parametrică a compoziție , mai departe sitului , astfel determinând amenajarea urbanistică a acestuia.

3.14 Imagine Corelarea și relaționalizarea volumetriei cu structura.

Se poate observa în exemplul din ( Imaginea 3.14) , cum are loc relația și corelarea dintre geometria volumului și structura , ce îi asigură stabilitatea.

Volumul creat digital poate fi astfel înțeles , determinat și calculat cât să i se înțeleagă în totalitate geometria cât și stabilitatea sa. În stânga imaginii , se pot observa ,,hărți,, de forță și tensiune , ale volumului , generate de către programul de bază în care a fost creată geometria volumului (Rhinoceros 3D , 3D MAX , etc. ).

Aceste ,,hărți,, , împreună cu sofware-ul de proiectare parametrică , asigură generarea exactă și calculată a structurii parametrice dorite , adăugate sau lipsite în anumite puncte cheie , depinzând de ,,petele,, de tensiune și forță explicate în ,,hărți,, , care sunt create pentru asigurarea precisă a stabilității volumetriei.

Astfel structura generată constă în elemente mai multe și mai dense, în părțile unde tensiunea calculate a volumetriei este mai mare ( zonele de curbură ) , față de alte părți ale volumetriei, unde elementele sunt mai dispersate și mai aerisite ( zonele cu curbură mică sau absenta).

4. EXEMPLE DE LUCRĂRI

PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

,, Arhitectura începe unde ingineria se termină . ,,

Walter Gropius

4.1 LUCRARI ARHITECTURALE PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

● Swoosh Pavilion

Pavilionul intitulat , Swoosh, este o lucrare arhitecturală care are că scop amenajarea unui spațiu urban , proiectată de către studenți de anul II și III , la concursul anul de pavilioane din Londra. Proiectul a fost coordonat de către profesorii universitari Charles Walker și Martin Self.

4.1 Imagine Pavilion Swoosh – Londra

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://static.dezeen.com/uploads/2008/07/swoosh-pavilion-at-the-architectural-association-lfa2008_aapav_1.jpg

Proiectul pavilionului este un exemplu briliant a utilizării stilului parametric și modul în care acestea influențează volumetria , modul de percepere a acesteia și influența pe care o are asupra spațiul înconjurător. Construit din plăci de lemn , care par că se continuă una în cealaltă la infinit , creând o mișcare constantă și uniformă , fără întrerupere, dar în același timp se mulează cu spațiul existent și își păstrează , ca volumetrie , intependenta geometrică , formând valuri, unde de mișcare și dinamism , care dau naștere circulațiilor spațiale ne-marcate , dar percepute de către individ. Atât volumetria cât și planimetria pavilionului reprezintă și emană senzația de mișcare , de ,,flow,, organic , care eliberează spațiul arhitectural de constrângeri și stresul agreasiunii a unei geometri rigide.

4.2 Imagine Plan – Pavilionul Swoosh – Londra

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://www.mexican-architects.com/portal/pics/bdw_mex/bdw_mx_09/01_2009/tema_1_4.jpg

În volumetrie dar mai ales în planimetria proiectului , se poate observă clar elementele parametrice care influențează geometria pavilionului în totalitate. Grilajul parametric format de către ancadrametul plăcilor de lemne , crează o ordine logică și constantă de mișcare și cooperare a elementelor asupra întregii construcții. Acesta oridine inteligentă formează structura pavilionului , volumetria organică și spațiile de mișcare și circulație pe care individul le percepe. Modului de ancadrament a plăcilor de lemn , este manipulat și re-modelat , individual și unic ca parametrie dimensională , la fiecare secțiune a pavilionului , formând astfel efectul de ,,naștere,, a struturii , de la module înguste și aglomerate – la vârfurile exterioare -, la module mai spațioase și mai aerisite , cu dinmensiuni mai generoase – la punctul de mijloc – , inima structurii în sine.

Acest proiect de pavilion în esența lui , este un exemplu perfect cum parametria poate coexista fără a individualiza și separă volumetria de spațiul arhitectural existent.

● Complexul Beko

4.3 Imagine

Complex Beko – Belgrad , Serbia

https://nowpraewpailin.files.wordpress.com/2013/12/zaha-hadid-beko-building.jpg

Proiectul Beko este un complex de apartamente , spații comerciale și birouri , spa-uri și zone fitness , proiectat prin regenerarea și reconversia unei foste fabrici abandonate de textile , din Belgrad – Serbia , de către Zaha Hadid Architects.

Scopul acestui proiect este de a regenera zonă urbanistică a spațiului istoric din sectorul Dorcol, și în același timp intervenție arhitecturală , ce are loc, va introduce un punct major nou de atratie atât vizual cât și funcțional zonei .

Proiectul este o expresie clară a parametriei și felul cum această ordine logică a formelor neregulate, libere și dinamice , lucrează împreună , comunică și se exprimă una pe cealaltă , pentru a realiză o compoziție vie , aerisită , care oferă liberă expresie de mișcare vizuală.

Formele care par că se contopesc împreună , formând alte forme continue , dau naștere la circulațiile pietonale și carosabile, la noi funcțiuni, care desii sunt diferite , se îmbină volumetric pentru a formă o ordine fluidă și inteligentă a unei compoziții parametrice.

,,Deignul complexului Beko se îmbină și se împletește cu spațiul arhitectural înconjurător din Belgrad și încorporează spații publice ncesare." – Zaha Hadid

Zidurile cube ale structurii , se înfășoară constant pentru a forma zone de repaus, piațete și spații verzi amenajate , contopind strucutra cu spațiul înconjurător amenajat și eliminând constrageriile create de volumetriile rigide.

,, Este foarte important să se investească în aceste zone publice care au directă legătură cu orașul. Ele sunt o componentă vitală și bogată a vieții urbane , care leagă orașul și păstrează țesătura urbanistică."3 – Zaha Hadid

Acest complex arhitectural , este un exemplu perfect de sistem parametric alcătuit și generat de segmente curbe neregulate – NURBS -, care comunică între ele , păstrându-și logica și ordinea , afectându-se una pe cealaltă , atât volumetric cât și spațial și formant trasee geometrice ce vor rezulta spațiile functiuniilor, structura, învelitorile și circulațiile complexului.

4.4 Imagine Vedere de sus a Complexulu Beko – Begrad , Serbia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://static.businessinsider.com/image/50b4d83669beddf467000017/image.jpg

Volumetria și ordinea inteligentă a Parametricismului utilizat în proiect , îmbină volumetria organică a complexului prin continuitatea rigidă și separativă a urbanismului orașului vechi.

● Centrul Sportiv din Beijiao

4.5 Imagine Centrul Sportiv din Beijiao

. . . . . . . . . . . . .

http://www.arch2o.com/wp-content/uploads/2013/04/Arch2o-Beijiao-Sports-Center-Decode-Urbanism-Office-6-e1367243997240.jpg

Scopul principal al acestui proiect este să servească necesitățiile fincționale ale spațiului înconjurător , astfel era nevoie de o volumetrie care indeplinea un scop cât mai multi-funcțional și ușor de perceput și înțeles de către individ. Volumetria tipică centrelor sportive este abandonată și se optează pentru un stil parametric mai maleabil , fluid , care exprimă energie , mișcare și vitalitate , atât ziua cât și noaptea.

Stilul Parametricismului este evident în geometria Centrului Sportiv. Alcătuit în totalitate din segmente NURBS (segmente algoritmice curbe neregulate) , care formează valuri radiante ce pornesc de la exteriorul complexului , spre intreriorul central , care devine punctul nucleic a acestei compoziții arhiteturale. Volumetria parametrică , crează spații de diferite dimensiuni și înălțimi , atfel permițând implementarea a diferitelor funcțiuni necesare complexul sportiv.

Circulații , rampe , supante , platforme și terase, sunt generate de către volumetria structurii , care se extinde și se prelinge peste situl existent , continuând volumetria , fără repaus , dând senzația unei continuități organice a unei structuri vii.

Mișcare pe care o crează aceste curbe constante , permite individului să trăiască o senzație de libertate și lipsită de constrângeri .

4.6 Imagine Centrul Sportiv din Beijiao – China

Fluiditatea formelor geometrice generate de sistemul parametric , permite o comunicare continuă între segmentele curbe neregulate (NURBS) , unghiurile formate și valurile obținute din calculul algoritmic , validând teoria Parametricismului de cooperare și conlucrare volumetrică. Aceste valuri fluide care determină structura Centrului Sportiv , își continuă geometria și ordinea logică în formarea spațiilor adiacente și anexe , balcoanele și balustradele , pereții cortină și luminatoarele.

4.7 Imagine Centrul Sportiv din Beijiao . https://farm3.staticflickr.com/2826/9856471374_50ca41f136.jpg

● Orașul Expozițional din Cairo

4.8 Imaine Orașul Expo Cairo

. . . . . . . . .

http://ad009cdnb.archdaily.net.s3.amazonaws.com/wp-content/uploads/2009/06/892287803_zha-cairo-expo-city-02.jpg

Zaha Hadid Architects au utilizat în totalitate tot ce înseamnă Parametricisim , în proiectarea acestui Complex Expozițional din Egipt; Unde , valuri , curbe , sisteme modulare , tot ce are mai bun de oferit parametricul absolut.

Inspirația conceptuală a acestui design a fost , forța de erodare a Nilului , un simbol puternic pentru această țara , și un simbol mondial important ,atât din punct de vedere geografic , istoric cât și mitologic. Volumele generate de sistemul parametric , dau impresia unor stânci care au fost sculptate și re-modelate de forță apei curgătoare timp de secole. Aceste volume capătă o formă geometrică distinctă una față de cealaltă , o individualizare carateristica , dar în același timp păstrându-și familialitatea volumetrică care menține stabilitatea și ordinea compoziției arhitecturale.

Undele conceptuale ale acestei compoziții parametrice, prin ordinea și logica lor inteligentă și cooperativă, determină amplasamentul și legătura spațiilor funcționale , circulațiilor pietonale și carosabile și a spațiilor verzi amenajate , ce rezultă din sistemul parametric.

4.9 Imaine Orașul Expo Cairo

. . . . . . . . .

http://static.dezeen.com/uploads/2009/06/zha_cairo-expo-city_05.jpg

Grilajul curbilinui generat de către sistemul parametric , infulenteaza în mod egal atât zona amplasamentului și amenajarea sa , cât și clădirile care dețin spațiile funcționale , modelându-le și manipulându-le într-o ordine logică și constantă.

Cirulatiile și spațiile verzi amenejate continuă și extind volumetria clădirilor , păstrând undele conceptuale atât în planimetrie cât și în 3d-ul generat.

Aceste unde conceptuale au parte o morfologie geometrică logică , devenind mai aglomerate și mai dense , în locurile unde fluxul de mulțimi și funcțiuni este mai mare și mai restrâns , iar în alte părți unde zona amplasamentului este mai aerisita și mai liberă ( spații verzi amenajate, piațete , parcări) , ele devin mai răspândite și mai rare , formând spații amenjate cu suprafețe mai mari.

4.2 DESIGN DE OBIECTE ȘI MOBILIER PROIECTATE PE BAZA STILULUI PARAMETRIC

● Canapea parametrica

4.10 Imagine Canapea Parametrică – Joris Laarman . https://www.pinterest.com/pin/497155246338030917/

Acest model de canapea a fost proiectat folosind tehnica stilului parametric , cu ajutorul programul digital Rhinoceros 3D – Grasshopper, de către renumitul designer olandez Joris Laaman. Cu ajutorul acestui program , designerul a putut manipula și re-aranja segmentele NURBS, care definesc volumul de bază , pentru a definii geometria și forma exactă a obiectului dorit. Parametrii structurali ai acestui obiect , se mulează și se re-orientează comform curbelor și valurilor geometriei , astfel generând structura parametrică necesară pentru stabiltatea obiectului atât în lumea virtuală cât și în viață reală. După definirea geometriei obiectului în sine se exportă sistemul parametric și algoritmii logici , împreună cu obiectu 3D și se încărca în programul adiecent care permite astfel printarea lui în formă 3D. ( în cazul de față print metalic)

● Mobilier de șezut

4.11 Mobilier de șezut parametric – Deep Architects. http://www.lvshedesign.com/archives/31737.html

Firma chineză de arhitetura și design , Deep Architets, au proiectat o compoziție formată din elemente de mobilier de șezut, ce are ca bază geometrică de pornire , sistemul parametric de panelare consecutivă. Acest sistem de panelare taie și feliază geometria virtuală 3D creată în programul digital de bază , astfel rezultând module verticale , care suferă o morfologie geometrică individuală , carateristica zonei sale de amplasament.

După formarea volumului de bază din segmente curbe neregulate (NURBS), grilajele parametrice care feliază volumul 3D, sunt sistematic dispuse după o ordine logică , distanța și dimensiune , determinată de către designer.

Efectul vizual pe care îl creează aceste forme organice în spațiul interior , este de o fluidizare și mișcare spațială constantă. Atmosferă rigidă a încăperii va escala și va suferii o tranziție spațială de la paralelul geometric obișnuit , la un dinamism curbiliniu continu. Astfel perceperea vizuală , a individului, a unei încăperi reci , rigide și limitate ca parametrii , va fi mult mai dinamică, acceptabilă din punct de vedere geometric și mult mai spațioasă.

● Design Parametric de bijuterii și haine

4.13 Imagine Colier Parametric – Jessica Rosenkrantz si Jesse Louis-Rosenberg

4.14 Imaigine Rochie

Parametrica

Duoul de designeri americani , Jessica Rosenkrantz și Jesse Louis-Rosenberg , au reușit să impresioneze publicul cu ingeniozitatea lor de a manipula sistemul parametric , prin crearea unor piese de bijuterii neregulate , și chiar și rochii , ce se mulează și se înfășoară pe corpul uman.

Aceste piese de design păstrează toate caracteristicile unui sistem parametric autentic. Atât piesele de bijuterii cât și piesele vestimentare , au ca bază geometrică grilajul parametric modular; grilaj care poate fi manipulat , re-dimensionat și re-aranjat , în forme , module și tipare nelimitate. Astfel obținând o varietate largă și unică de piese de design autentice.

4.16 Imagine Design Inele Parametrice – Printate 3D

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://fablabelpaso.org/wp-content/uploads/2014/01/nervoussystem_141.jpg

4.17 Imagine Lampă Parametrică

Zaha Haid

5. ATITUDINE PERSONALĂ – APLICARE CONCEPTULUI de MUZEU MARITIM

,, Nu construiesc pentru că sunt un arhitect. Pot proiecta arhitectură adevărată pentru că nu construiesc. ,,

Leon Krier

5.1 SITUAȚIA ACTUALĂ A MUZEELOR MARITIME DIN ROMÂNIA

Istoria maritimă a unei țări este un capitol important pentru fiecare națiune în parte. Moștenirea bogată și culturala pe care o lasă în urmă ei , trebuie respectată, amintită și păstrată pentru generațiile viitoare ce vor urma.

Orașul Constanța este simbolul românesc a acestei moșteniri vaste , care își are rădăciniile săpate adânci până în epoca antichității , a colonizărilor grecești din sec. VII. Orașul a rezistat vremurilor grele și dificile din sec. III și IV , a invaziilor hunice, și a cuceriri sale de către Imperiul Otoman din sec XV.

Apoi au urmat devastările în urmă Primului Război Mondial , unde multe clădiri importante au fost avariate sau distruse , de către forțele germane și bulgare. După aceast etapă dificilă , România va intra în cel de-al II-lea Război Mondial , unde Portul Constanța va primii o importantă majoră din punct de vedere strategic , fiind bombardat de către sovietici. După finalizarea războiului , orașul Constanța a fost devastat , portul și flotă maritimă fiind confiscată aproape în totalitate de către Uniunea Sovietică.

Acum Constanța rămâne cel mai important oraș maritim și portuar , de pe coasta română a Mării Negre.

Deșii istoria maritimă din românia , este vastă și complexă , statusul Muzeelor Maritime nu este chiar favorabil , el fiind mai mult sau mai puțin neglijat , fiind rezumat la încăperi nesemnificative și lipsite de o importantă majoră sau clădiri vechi și deteriorate care nu exprimă valoarea și importantă pe care o merită.

Un Muzeu Maritim într-o țară cu o istorie atât de vastă în acest domeniu , semnifică un punct major și important de atracție culturală , educațională și turistică, mai ales untr-un oraș cu o valoare economică și turistică la fel de mare ca și Constanța. Construitea acestei funcțiuni implementează aprecierea și devotamentul țării față de tradiția și valorilor sale.

● Muzeul Marinei Române

Acesta instituție este un muzeu de categoria I și este unic în România , fiind construit și fondat în sediul fostei Școli Năvale din Constanța. Muzeul deține o colecție satisfăcătoare de exponate năvale și maritime , de la machete ale navelor de-a cursul timpurilor ,la tunuri , la stilul vestimentar caracteristic.

Muzeul este un punct de atracție important pentru orașul Constanța dar starea structurii actuale și amplasamentul existent , deconectează acest muzeu de importanță pe care ar trebuii să o dețină pentru imagine orașului , a țării care o reprezintă și a cetățeniilor săi.

5.1 Imagine Muzeul Marinei Romane

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=233&imgord=1&-Muzeul-Marinei-Romane-CONSTANTA

● Muzeul Naval din Mangalia

Acest muzeu este o filială a Muzeului Marinei Române din Constanța și este găzduit în sediul fostei clădiri a Infirmerii a garnizoanei. La fel că predecesorul său , Muzeul Naval din Mangalia duce lipsă de un statut arhitectural major , care semnifică importanța culturală și socială a acestei funcțiuni.

5.2 VIZIUNEA TERITORIALĂ ȘI CONTEXT LOCAL

Situl care a fost ales pentru această temă a fost capătul sudic al falezei Digului de Nord din Constanța.

Acest sit deține o importanță foarte mare atât că și amplasare urbanistică deoarece este marcat de 3 elemente de bază importante : Peninsula Istorică, portul și marea, cât și că punct mediator ce marchează 3 puncte importante de atracție: Poartă I aflată Ia partea de N la intrarea falezei , Farul istoric a lui Carol I în capătul sudic și începerea Digului de Nord , partea de Est.

Zonă falezei a avut mereu success că și punct de atracție, deoarece omul este mereu atras de natură, și încearcă să își petreacă timpul liber admirând peisajul, iar deșii vizitatori sunt foarte mulți în această zonă, condițiile zonei sunt defavorabile și zonă falezei este complet neglijată.

5.4 Imagine Portul Constanța si Digul de Nord. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://www.rogis.ro/images/Portul.Cta.jpg

După un studiu făcut în 2014 arată că în țara noastră intră arpoximativ 8 mil de turiști anual dintre care app 2 mil vizitează litoralul. Cea ce reprezintă un număr foarte mare consinderând punctele de atracție majore care sunt în țară.

5.5 Imagine – Farul lui Carol I – Capătul falezei Digului de Nord.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

http://romaniamama.ro/img/89258Farul-Carol-I-Constanta.jpg

Considerând acești factori, punctele urbanistice care influențează acest sit, și posibilitate mare pentru revitalizarea acestei zone , am propus o funcțiune de Muzeu Maritim – cu scopul de a oferii atât turiștilor cât și localnicilor un punct de culturalizare, informare, recreere și chiar și spații de belvedere- și în același timp , pentru a onora istoria maritimă a orașului Constanța.

Amplasamentul sitului a fost ales astfel încât funcțiunea stabilită , să capete o importantă vizuală și grandioasă , ca și viitor punct de reper turistic, urbanistic și cultural pentru orașul Constanța.

5.6 Imagine – Faleza Digului de Nord și Limita amplasamentului

Pe situl existent ,se află momentan un fost Muzeu al Portului Constanța , care își desfășuara activitatea în clădirea ce poartă denumirea de Cuibul Reginei – . Din nefericire , arhitectura, starea de degradare și mai ales amplasamentul acestei clădiri , face ca ea să fie mai mult o frustrare arhitecturală decât un punct turistic important.

În împrejurul acestei clădiri cazul nu este mai fericit , fiind înconjurată de un depozit de deșeuri de gunoi și un depozit de fier vechi , ambele complet inutile în această zonă și afectând aspectul atât vizual cât și urbanistic a Falezei Digului de Nord.

Limita sudică a amplasamentului se alipește de limita Terminalului Gării Maritime , care reprezintă un flux major de circulație și destinație turistică.

Propunerea unui Muzeu Maritim în această zonă a Falezei , are că scop regenerearea zonei neglijate a Digului, crearea unui punct de atracție, cultural , de recreere și turistic , în zonă , și construind o legătură puternică socio-economică , între Peninsula Istorică a orașului Constanța și capătul Sudic al Digului de Nord.

5.3 STUDIUL PROGRAMULUI DE MUZEU

● Definire

Muzeul este o instituție permanentă în serviciul comunității și societății , deschisă permanent publicului , care se ocupă cu strângerea , păstrarea , identificarea și colectarea , artefactelor și a obiectelor cu conotație științifică , artistică , istorică sau culturală , și care le pune la dizpotizia publicului prin vernisaje și expoziții , fie temporare sau permanente.

Majoritatea muzeelor mari , din lume ,se localizează în orașele cu dimensiuni de suprafața și număr de locuitori ridicat , iar muzee mai modeste se află în orașe mai mici , sau chiar comune și sate. Un muzeu are diferite funcțiuni care variază de la servirea cercetărilor dintr-un anumit domeniu , la servirea și îmbunătățirea culturii și educației publicului larg.

Evoluția rapidă a erei digitale și a informațiilor oferite publicului pe baza lumii virtuale, face ca tiparul tradițional de muzeu (ex. Colecții a unor colecții ,un ansamplu tridimensional de specimene și artefacte) , să evolueze în sine și să includă expoziții virtuale , digitale , simulatoare, cu imagini de rezoluție înaltă , a studiilor și expozițiilor prezentate.

● Scopuri

Scopul unui muzeu modern este să colecteze , păstreze , interpreteze și să expună obiecte de conotație , artistică , științifică , istorică sau culturală în scopul edicatiei și culturalizării publicului. Scopul unui muzeu poate varia din punctul de vedere din care este privit. Ca exemplu , pentru o familie care caută o atmosferă de recreere și relaxare , o vizită la un muzeu de scară mare poate fi un mod foarte bun de a petrece ziua și un mod interesant și distractiv de culturalizare pentru toți membrii familiei. Pentru liderii unui oraș , o comunitate care dispune de un muzeu bine echipat și informativ , poate semnifica un punct forte în gradul educațional al orașului , și un mod de a sporii și implementa o pupulație mult mai sofisticată și mai informată.

În mare spus , muzelul unui oraș este un depozit vast de cunoștiințe.

5.4 CONCEPT

Conceptul a pornit de la idea de unde, unde parametrice formate din fluiditatea vibrației apei supusă la șoc sau impact.

Volumetria muzeului este rezultată dintr-un plan geometric simplu care marchează amprenta situl și care este supus la șocul deformării de către unde parametrice vibrante care își actionează forță pe toate cele 3 axe planare. Astfel volumul se deformează și preaia curbele undelor de șoc.

Acest sistem de unde marchează traseul pe care îl va urma volumetria iar în același timp volumetria după impact își emite unde proprii care ulterior vor crea traseele ce vor marca amenajarea urbanistică a sitului pornind de la sursa de impact, muzeul.

O data stabilită urma volumetriei clădirii, undele proprii emise de aceasta ,creează,, NURBS ,, – segmente curbe algoritmice neregulate – care vor devenii alei pietonale, spații de parcare, piețe amenajate, mobile urban și spații verzi, toate avand ca sursă de pornire și punct central de nucleu – muzeul.

După finalizarea amprentei clădirii, volumul 3D va căpăta o influență volumetrică năvală care la fel , la rândul ei va fi afectată de aceste unde parametrice de șoc conceptuale și va da impresia că volumul se ridică treptat de la cota 0 la punctual sau maxim de intaltime ca un val care se răstoarnă peste sit , cea ce va oferii o expresie estetică dramatică care la fel va influența situl pentru a devenii un punct major de atracție.

Structura pereților cortină a muzeului păstrează aceași logică a Parametricismului , fiind generată din grilaje parametrice cu dispunere modulară, ce are ca bază o geometrie evoluată din figură tradițională de hexagon.

În același timp poziția volumetriei pe sit, a fost determinată de către cele 3 puncte de belvedere importante spre care sunt îndreptate fiecare dintre cele 3 aripi ale clădirii : Centrul Constanței, Farul lui Carol I și Digul de Nord cu largul mării.

Funcțiunile necesare muzeului se disting că fiind următoarele :

– Avem un culoar deschis, că o pistă de intrare, amenajată cu un mobilier urban înglobat cu corpuri de iluminat în formă de capsulă alungită ,care continuă volumetria conceptuală și care marchează și conduce vizitatorul spre accesul principal în muzeu.

– La intrare avem un spațiu Wind-fang care duce spre un lobby de primire și repartizare, recepție cu garderobă și grupuri sanitare.

în dreapta , intrăm în prima aripă, cea sudică, unde avem un spațiu de expoziție informatică despre diferitele perioade a istoriei maritime a portului și a orașului Constanța, incepend cu sec. VII și continuând prin secole în anii 1800 , '900 spre present.

în centrul aripii avem expoziții pe plan deschis cu pereți de compartimentare modificabili (care apelează la versatilitatea expozițiilor actuale sau a celor ce vor urma)

birouri administrative cu grupuri sanitare proprii și oficiu.

o sală de lectură care se împarte în 2 spații , una tip bibliotecă și una tip digitală.

în capătul aripii , se află prima sală mare de expoziție care va găzduii ca expotizie centrală , fie un vas medieval autentic sau machetă-replică a acestuia , cu dimensiuni maxime de 35m lungime , care corespunde vaselor tipice sec XV , cum ar fi Santa Maria a lui Cristopher Columbus. Și expoziții adiacente, bărci , diferite tipuri de cârme și tunuri , chiar și o expoziție cu diferite articole de îmbrăcăminte care variau de la secol la secol.

avem accese spre terasele belvedere care înconjoară fiecare dintre cele 3 aripi ale muzeului și oferă posibilitatea pentru o priveliște panoramică la toate cele 3 puncte principale de atracție.

revenim înapoi la lobby unde avem o intreare spre un Foyer care duce spre un auditorium, unde se pot ține conferine, lecturi sau prezentări de lucrări de expoziție sau cercetări, cu scenă care are legătură cu un birou de pregătire , ce are acces separate de la exterior.

apoi avem un spațiu pentru ateliere, de îngrijire și mentenanță a artefactelor sau a obectelor istorce, cu spațiu de depozitare, sală de depozitare climatizată și controlată ermatic pentru obiecte speciale, arhivă, birouri și vestiare pentru persoal, cu oficiu și chicinetă.

în final, intrăm în cea de a două sală mare de expoziție care la fel poate găzduii că atracție principală un vas sau machetă de vas cu o lungime tot până la 35-37m.

rămânând apoi aripă de vest care deține în întregime funcțiunea de restaurant pt 100 de pers, garderobă , grupuri sanitare, bar și bucătărie cu sub-spații corespunzătoare funcțiunii optime.

Amenajarea sitului a fost la fel proiectată după regulile conceptuale parametrice pe care le-am stabilit de la început:

-cu spații verzi amenajate

– parcare de aprox 150 de locuri ( 120 în față și 30 în spate )

– piațete amenajate care pot găzduii la rândul lor expoziții în aer liber fie temporare sau permanente

– trasee de lumini și rampe pietonale care servesc ca și puncte de belvedere

– și spații de rapaus tip amfiteatre..

5.9 Imagine Perspectivă Muzeu Maritim – Proiect Prediplomă

6. CONCLUZII

,, Parametricismul este pregătit să înfrunte lumea. Războiul stilurilor a început. ,,

Patrik Schumacher

6. CONCLUZII

În final datele prezentate în acest studiu ne oferă o imagine a ceea ce înseamnă complexitatea și vrietatea noului stil arhitectural al Parametricismul. Prin prezentare istoricului și originea parametricului , putem observa și întelge logica și ordinea inteligentă prin care operează pentru a realiza sistemele algoritmice care stau la baza creativității sale.

Prezentare evolutivă a manipulării și generării formelor organice a stilului, de la lucru manual a schițelor de mână, la era sec. XI și a generației digitale , putem aprecia munca care a fost depusă , de-a lungul aniilor , pentru a se ajunge la o complexitate și o varietate de unelte și programe ce asistă în modul sau de lucru.

Prin explicarea logicii și definrii Parametriei și a Parametricismului , putem face legătura între modul logic de lucru și stilul arhitectural care a rezultat. Dogmele fundamentale prezentate definesc și stabilesc pașii și regulile care trebuie respectate și urmate pentru a înțelege , respecta și proiecta un design bazat pe complexitatea stilului Parametric.

Prezentarea exemplelor de clădiri și de obiecte proiectate pe baza stilului arhitectural al Parametricismului , ne arată varietatea și versatilitatea cu care se prezintă acest stil. Posibilitatea sa de a manipula și a genera noi forme geometrice și volumetrii este nelimitată , fiind un avantaj imens în proiectare și design , făcând acest stil arhitectural incredibil de util și necesar în arhitectură prezentului și a viitorului.

Am punctat și explicat decizia pentru tema de proiectarea aleasă și necesitatea unei asemenea funcțiuni într-un stat modern și cu o istorie importantă în domeniul maritim. S-a discutat decizia pentru alegerea amplasamentului , într-o zonă degradată cu un potențial imens de regenerare într-un punct major de atracție atât social și cultural , cât și economic.

Și într-un final s-a prezentat idea conceptuală a proiectului ales , care deține aceleași principii și valori ideologice ale stilului Parametric că și proiectele prezentate în acest studiu că exemple, astfel clasificându-l că fiind în totalitate, o compoziție demnă al stilul arhitectural al Parametricismului.

7. SURSE DE DOCUMENTARE

,, Arhitectura și designul este o artă divină,,

Anonim

CĂRȚI (bibliografie)

Arturo Tedeschi, AAD. Algorithms-Aided Design. – Strategii Parametrice, 2014

Patrik Schumacher, Parametricism as a Style – Bienala de Arhitectura, Venetia, 2008

Arturo Tedeschi, Parametric Architecture, 2011

Gheorghe Vais, Programe de Arhitectura, Cluj-Napoca, 2008

DICȚIONARE SI LEXICOANE

Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Editia a II-a, 2012

SURSE VIDEO (videografie)

Parametricism by Patrick Schumacher – Zaha Hadid Architects, 2014

Patrick Schumacher, Parametric Order – Ordinea Arhitecturala a sec XI, 2012

CURSURI

Patrick Schumacher, Dynamic Fields – Conferinta si Workshop, București, 2013

RESURSE WEB (webografie)

http://www.architectsjournal.co.uk/patrik-schumacher-on-parametricism-let-the-style-wars-begin/5217211.article

http://archpaper.com/news/articles.asp?id=4623#.VRkl2-Hu941

http://www.wallpaper.com/architecture/parametricism-film-by-patrik-schumacher-and-rosey-chan/6905

http://archinect.com/news/article/86857898/parametric-smackdown-patrik-schumacher-and-reinhold-martin-debate-at-calarts-conference

What’s wrong with parametricism

http://www.stephaniepeer.com/#/swoosh-pavilion/4552896276

http://architizer.com/blog/zaha-hadid-unveils-masterplan-for-bendy-beko-building-in-belgrade/

http://www.ondiseno.com/noticia_en.php?id=6193

SURSE IMAGINI

pag. 19 – http://i.stack.imgur.com/4P75F.png

pag. 20 – https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/05/0a/54/050a54c8cd15840bd151d5c82b9a8408.jpg

pag. 21 – htp://c1038.r38.cf3.rackcdn.com/group1/building2668/media/ 1298461133.jpg

pag. 22 – http://experiencedynamics.blogs.com/photos/uncategorized /ivan_sutherlands_sketchpad_1963.jpg

pag. 23 – http://worrydream.com/dbx/slides/slide.013.png

pag. 24 – https://sindywu13.files.wordpress.com/2011/03/s-folding.jpg

pag. 25 – http://www.zigersnead.com/blog/wp-content/uploads/2008/09/ blobwall-image-09.jpg

pag. 25 – http://www.zigersnead.com/blog/wp-content/uploads/2008/09/ blobwall- page-09-image-0001.jpg

pag. 26 – http://i.ytimg.com/vi/YqZXGbM7JHs/hqdefault.jpg

pag. 28 – http://www.3dtotal.com/tutorial/3d_studio_max/speed_demon_car_ modeling/images/car_modeling_smoothed_wireframe_fig07.jpg

pag. 28 – http://de.hs-mainz.de/wp-content/uploads/Forming_03_web.jpg

pag. 29 – http://www.proxyarch.com/wiki/images/2/2f/02_Rhino_Import.jpg

pag. 30 – http://1.bp.blogspot.com/_74FYrnjS4s4/SKmJlvprAmI/AAAAAAAAAKg /ExF0mIoTjqk/s1600-h/grasshopper_tree.gif

pag. 30 – http://2.bp.blogspot.com/-040UE34yPKA/UHS4DmoVS_I /AAAAAAAAB80/-nTkmAsOn2g/s1600/GRASSH.png

pag. 34 – http://volgemut.com/images/sized/images/uploads/R02_slika1_1-470×353.jpg

pag. 36 – https://www.pinterest.com/pin/400187116859608352/

pag. 37 – http://3.bp.blogspot.com/_X9uQOPu_oJU/TO7V_qBcSRI/ AAAAAAAAMPU/xAxX4A_oXeU/s1600/para1.gif

pag. 39 – http://st03.kakprosto.ru//images/article/2011/9/28/1_5254fd3 2892d95254fd3289318.jpg

pag. 39 – http://www.ds.arch.tue.nl/education/courses/3dsmax/Max6 _BlobMesh_Groups03_Still.jpg

pag. 39 – http://help.autodesk.com/cloudhelp/2015/ENU/AutoCAD-Core /images/GUID-6E029A6B-2C48-4639-8905-E76EF0A749D8.gif

pag. 39 – http://4.bp.blogspot.com/_HZ8hEOJYC_Y/ S-XHPCGNaI/AAAAAAAAGts /D6AaYI4gxNI/s1600/MIC_vector+field+landscape4.jpg

pag. 40 – http://www.vrhino3d.com/files/default/2014/08-19/ 191806eea00b205799.jpg?3.5.1

pag. 43 – https://www.pinterest.com/pin/400187116859608352/

pag. 44 – http://3.bp.blogspot.com/_X9uQOPu_oJU/TO7V_qBcSRI/

pag. 44 – http://i.ytimg.com/vi/YqZXGbM7JHs/hqdefault.jpg

pag. 45 – https://thehummingeuphemism.files.wordpress.com/2012/09/14.jpg

pag. 46 – http://drl.aaschool.ac.uk/wp-content/uploads/2013/06/2010_ PS_PARAMETRIC-JUNKIES.

pag. 50 – http://static.dezeen.com/uploads/2008/07/swoosh-pavilion-at-the-architectural-association-lfa2008_aapav_1.jpg

pag. 51 – http://www.mexican-architects.com/portal/pics/bdw_mex/bdw_ mx_09/01_2009/tema_1_4.jpg

pag. 52 – https://nowpraewpailin.files.wordpress.com/2013/12/zaha-hadid-beko-building.jpg

pag. 53 – http://static.businessinsider.com/image/50b4d83669beddf467000017/ image.jpg

pag. 54 – http://www.arch2o.com/wp-content/uploads/2013/04/Arch2o-Beijiao-Sports-Center-Decode-Urbanism-Office-6-e1367243997240.jpg

pag. 55 – https://farm3.staticflickr.com/2826/9856471374_50ca41f136.jpg

pag. 56 – http://ad009cdnb.archdaily.net.s3.amazonaws.com/wp-content/ uploads/2009/06/892287803_zha-cairo-expo-city-02.jpg

pag. 57 – http://static.dezeen.com/uploads/2009/06/zha_cairo-expo-city_05.jpg

pag. 58 – https://www.pinterest.com/pin/497155246338030917/

pag. 59 – http://www.lvshedesign.com/archives/31737.html

pag. 60 – http://inhalemag.com/3d-collection-nervous-system/

pag. 61 – http://fablabelpaso.org/wp-content/uploads/2014/01/ nervoussystem_141.jpg

pag. 65 – http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=233&imgord=1&-Muzeul-Marinei-Romane-CONSTANTA

pag. 66 – http://www.rogis.ro/images/Portul.Cta.jpg

pag. 67 – http://romaniamama.ro/img/89258Farul-Carol-I-Constanta.jpg

pag. 70 – Concept Prediploma

pag. 71 – Concept Prediploma

pag. 73 – Concept Prediploma