(PARADISURILE FISCALE GENERATOR PENTRU EVAZIUNILE FISCALE [624513]

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
MANAGEMENT ECONOMICO FINANCIAR EUROPEAN

Referat
FISCALITATE INTERNATIONALA
(PARADISURILE FISCALE „GENERATOR” PENTRU EVAZIUNILE FISCALE
INTERNATIONALE)

Profesor coordonator:
Lect. Univ. D r. Gabriela SANDU

Masterand: [anonimizat] , Ianuarie 2020

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 1
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2
ASPECTE GENERALE CU PR IVIRE LA PARADISURILE FISCALE ……………….. 2
1.1 Definiția paradisurilor fiscale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
1.2 Avantajele utilizării unui paradis fiscal ………………………….. ………………………….. ………………. 3
1.3 Clasificarea paradisurilor fiscale ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.4 Alegerea unui paradis fiscal ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
1.5 Companiile offshore ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
STUDIU PRIVIND PARADISURILE FISCALE ………………………….. ………………………. 8
A. CIPRU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
2.1 Prezentare Generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
2.2 Sistemul Politic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
2.3 Sistemul juridic și regimul fis cal ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
2.4 Înființarea unei societăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 15
B. MONACO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
2.5 Prezentare Generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
2.6 Modul în care Principatul Monaco a devenit paradis fiscal ………………………….. ……………. 16
2.7 Sistemul Politic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.8 Sistemul juridic și regimul fiscal ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
2.9 Înființarea unei societăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
PARADISURILOR FISCALE ÎN EVAZIUNEA FISCALĂ INTERNAȚIONALĂ . 20
3.1 Evaziunea fiscală internațională ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
3.2 Exemple de evaziune fiscală internațională prin intermediul paradisurilor fiscale ……………… 21
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 28

1
Introduc ere

Orice contribuabil poate fi atras de un sistem fiscal care oferă cât mai multe avantaje, de
aceea unele țări sau teritorii au creat un sistem fiscal unde impozitele sunt foarte reduse sau nu
există nici un fel de impozit, scopul principal fiind atrag erea investitorilor prin acordarea de
facilități fiscale. În literatura de specialitate, aceste țări sau teritorii poartă numele de paradisuri
fiscale.
În lumea afacerilor se urmărește maximizarea profitului și reducerea cheltuielilor pe cât
posibil, ceea ce face un paradis fiscal să fie foarte atractiv.
Obiectivele generale ale acestei lucrări au fost:
Obiectivul nr. 1 : Prezentarea aspectelor principale cu privire la paradisurile fiscale.
Obiectivul nr. 2 : Identificarea avantajelor pe care le oferă u n paradis fiscal.
Obiectivul nr. 3 : Acest obiectiv a urmărit sistemul fiscal care este aplicat în Republica
Cipru.
Obiectivul nr. 4 : Acest obiectiv a avut în vedere sistemul fiscal care este aplicat în
Principatul Monaco.
Obiectivul nr. 5 : Acest obie ctiv a urmărit modul în care un paradis fiscal poate fi utilizat
în evaziunea fiscală internațională.
Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol este o prezentare generală a
paradisurilor fiscale, avantajele oferite și clasificarea acesto ra. Sunt prezentate sintetic cele mai
importante țări (teritorii) care sunt considerate paradisuri fiscale. Al doilea capitol conține studii
de caz, care urmărește în principal sistemul fiscal din anul 2019 care este aplicat în două
paradisuri fiscale, Rep ublica Cipru, care oferă avantaje persoanelor juridice și Principatul
Monaco, care oferă avantaje persoanelor fizice. Al treilea capitol conține o prezentare generală a
conceptului de evaziune fiscală internațională și exemple de metode prin care se poate realiza
evaziune fiscală internațională prin intermediul unui paradis fiscal. Concluziile sunt referitoare la
cele cinci obiective generale ale acestei lucrări.

2

CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA PARADISURILE FISCALE

1.1 Definiția paradisuril or fiscale
Paradisurile fiscale sunt țări sau teritorii în care persoanele fizice sau juridice stabilite
într-un paradis fiscal sunt supuse unui regim privilegiat. Acestea sunt scutite de plata impozitelor
sau plătesc impozit pe venit sau pe beneficii mai scăzut decât în țara din care provin. Paradisurile
fiscale sunt create pentru a atrage investitori. În prezent există aproximativ 70 de paradisuri
fiscale.
Cele mai importante paradisuri fiscale se află în : Anguilla, Aruba, Bahrain, Barbados,
Belize, Be rmuda, Brunei, Costa Rica, Elveția, Guernsey, Insula Man, Insula Cayman, Insulele
Maldive, Insulele Turks și Caois, Insulele Virgine Britanice, Irlanda, Liechtenstein, Cipru,
Luxemburg, Madeira, Marea Britanie, Mauritius, Monaco, Nevis, Olanda, Seychelles ,
Singapore, Statele Unite ale Americii.
Sistemul fiscal diferă de la o țară la alta, fiecare țară aplică un regim de impozitare diferit,
în tabelul 1.1 sunt prezentare câte două paradisuri fiscale de pe trei continente și cotele de
impozitare aferente da r și cerințele care trebuie îndeplinite pentru înființarea unei societăți.
Tabel 1.1 Sistemul fiscal în diferite paradisuri fiscale ale lumii
Europa America Asia
Cipr
u Insula
Man Belize Panam
a Seychel
les Singap
ore
Impozit pe
profit 12.5
% 0% 0% 0% 0% 0-17%
Impozit pe
dividende 0% 0% 0% 0% 0% 0%
Capital
social 0 0 1$ 1$ 1$ 1 SGD

3
Contabilita
te Da Da Nu Nu Nu Da
Anonimita
te Da Da Da Da Da Da
Termen
înființare
societate 5 zile 3-5 zile 1 zi 1 zi 1 zi 3-5 zile
Preț De la
1.890€ De la
4.900€ De la
690€ De la
990€ De la
790€ De la
3490€
Sursa : Cafetax, servicii de consultanță -companii offshore

1.2 Avantajele utilizării unui paradis fiscal
Avantajele pe care le oferă un paradis fiscal diferă de la o țară la alta, deoarece unele
paradisuri fiscale ofer ă avantaje persoanelor fizice, altele oferă avantaje persoanelor juridice.
Într-un sens restrâns, avantajele oferite de un paradis fiscal sunt cuprinse în fig. 1.1.

Figura 1.1 Avantaje oferite de un paradis fiscal Paradis
fiscal Impozite
reduse
Secret
bancar
Absența
controalelor
valutare Sistem
bancar
dezvoltat

4

1.2.1 Impozite reduse
Impozitele im puse într -un paradis fiscal sunt foarte reduse sau nu se impune nici un fel de
impozit asupra unor categorii de venituri. Aceste avantaje fiscale (fiscalitate zero sau aproape
zero) sunt foarte atractive și avantajoase pentru investitorii străini, dacă în țara lor de rezidență
nu pot beneficia de cote reduse de impozitare. Atunci când o persoană devine rezidentă a unei
țări care este considerată paradis fiscal sau sediul societății este amplasat într -un paradis fiscal,
persoana respectivă este supusă impo zitării acelei țări (paradis fiscal), beneficiind astfel de
impozite mai scăzute comparativ cu țara de unde provine.
Sistemul de impozitare din paradisurile fiscale poate fi clasificat în trei categorii:1
1. Țări în care nu se plătește impozit pe profit pentru veniturile realizate în străinătate, dar
pentru care se plătește o rata anuală care este fixă. Se aplică acest sistem de impozitare în
Insulele Virgine, Belize.
2. Țări în care baza de impozitare este valoarea capitalului social, nu profitul realiz at. Se
aplică acest sistem de impozitare în Liechtenstein, se datorează un impozit egal cu 0,1% din
valoarea capitalului social, dar care nu poate fi mai mic de 1.000 franci elvețieni.
3. Țări în care cota de impozit este fixă, și care se aplică la profit ul realizat. Acest sistem
de impozitare se folosește în Cipru.
1.2.2 Sistem bancar dezvoltat
Un sistem bancar bine dezvoltat care oferă numeroase avantaje printre care:
– servicii calitative;
– tranzacții sigure și rapide;
– produse și servicii furnizate cli enților nerezidenți;
– lipsa restricțiilor cu privire la schimburile valutare;
– oferă consultanță financiară la standarde înalte;
– dețin infrastructură tehnologică de înaltă calitate.
1.2.3 Secret bancar
Secretul bancar oferit de bănci este foarte diversific at care diferă de la un centru financiar
la altul. Prin reglementările pe care le aplică există bănci care nu necesită să raporteze activitățile

1 Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală , Editura Universul Juridic, București 2013, p. 138

5
desfășurate în acea țară către țara de origine a titularului sau unde titularul nu necesită să
dovedească prove nința banilor. Aceste bănci oferă confidențialitate dar și secretizare bancară la
un nivel foarte ridicat.
Un alt avantaj oferit pentru asigurarea secretului bancar sunt tipurile de conturi:
– conturi total anonime;
– conturi codificate;
– conturi ale cliențilo r protejați de un avocat;
– conturi secrete protejate;
– conturile beneficiarilor fictivi. 2
Aceste facilități fiscale ale băncilor pot atrage o serie de dezavantaje deoarece secretul
bancar poate duce la desfășurarea de activități ilegale (spălarea banilor, evaziune fiscală, comerț
cu droguri etc).
Dacă în trecut încălcarea secretului bancar de către bancheri era de formă civilă, în
prezent încălcarea a luat formă legală existând sancțiuni penale pentru persoanele care încalcă
confidențialitatea tranzacțiil or efectuate de clienți.3
Cele mai importante centre financiare din lume care oferă cele mai avantajoase facilități
se regăsesc în: Elveția, Luxemburg, Bahamas, Hong Kong, Singapore, Cipru.
1.2.4 Absența controalelor valutare
Absența controalelor valuta re prin care sunt supuși controlului valutar sau monetar
rezidenți din țara unui paradis fiscal dar nu și persoanele nerezidente.
1.3 Clasificarea paradisurilor fiscale
Pe baza principalelor dispoziții legale paradisurile fiscale din anumite țări pot fi
clasificate în șase categorii:4
– Țări în care nu se aplică impozite asupra veniturilor sau creșterilor de capital pentru
persoanele fizice numite și’’zero havens’’(Bahamas, Insulele Cayman, Principatul Monaco
etc.);
– Țări în care impozitul pe venit este stab ilit pe o baza teritorială (Costa Rica, Hong Kong,
Panama etc.);
– Țări în care cotele de impozitare sunt reduse (Elveția, Cipru, Irlanda, Jersey etc.);

2 Bogdan Căpraru, International Banking , Editura C.H. Beck, București 201 1, p. 67
3 Bogdan Căpraru, International Banking , Editura C.H. Beck, București 2011, p. 67
4 Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor , Editura Codecs, București 1998, p. 354

6
– Țări care oferă avantaje pentru societăților de tip off -shore (Luxembourg, Singapore etc.);
– Țări care ofe ră exonerări fiscale pentru societățile create în vederea dezvoltării exportului
(Irlanda pentru societățile create înainte de anul 1981);
– Țări care oferă avantaje fiscale specifice unor anumite societăți (Jamaica, Barbados etc.)
1.4 Alegerea unui paradis fiscal
În sens restrâns principalii factori care determină alegerea unui paradis fiscal sunt :
– Statutul juridic;
– Situația geografică;
– Stabilitatea politică și economică;
– Structura socială;
– Moneda și controlul schimburilor;
– Costul și timpul necesar pentru a crea o societate;
– Regimul fiscal;
– Acorduri fiscale.5
În sens larg acești factori se caracterizează prin următoarele:
1. Statutul juridic. În momentul în care se alege un paradis fiscal este important ca
statutul juridic din acel stat să fie bine preci zat.
2. Situația geografică. Este foarte avantajos să existe un transport comod, rapid, eficient,
cu costuri reduse. Modalitățile de transport sunt foarte importante mai ales pentru o societate
care are ca domeniu de activitate comercializarea de bunuri.
3. Stabilitatea politică și economică. Un factor important în alegerea paradisului fiscal îl
reprezintă situația economică a acelui stat, de exemplu dacă situația economică începe să se
deterioreze aceasta poate sa aibă influențe majore asupra stabilității politice.
4. Structura socială. Acest factor se poate defini prin nivelul de educație a persoanelor
dintr -un stat, care poate avea influențe majore în cazul în care se dorește angajarea de personal
autohton.
5. Moneda și controlul schimburilor. Cât de mul t se implică guvernul să acționeze
împotriva inflației, existența unei monede stabile și existența unui sistem bancar cât mai sigur și
eficient.
6. Costul și timpul necesar pentru a crea o societate. Acest factor este esențial deoarece
costurile ar trebui să fie cât mai reduse comparativ cu alte state, datorită faptului că un stat care

5 Idem, p. 355

7
dorește să atragă investitori străini trebuie să asigure condiții cât mai avantajoase pentru aceștia.
De asemenea și formalitățile legale ar trebui să fie cât mai simple.
7. Regimul fiscal. Regimul fiscal trebuie să fie unul stabil și clar, să nu existe modificări
asupra impozitelor de pe o zi pe alta.
8. Acorduri fiscale. Statul unui paradis fiscal încheie acorduri de evitare a dublei
impuneri cu alte state, ceea ce este foa rte avantajos în special pentru atragerea investitorilor
străini. Desigur, tratatele diferă de la un stat la altul, în special tratatele dintre un stat dezvoltat și
un stat mai puțin dezvoltat.
1.5 Companiile offshore
Termenul ’’offshore’’ (dincolo de ță rm) reprezintă activități desfășurate în afara
granițelor naționale ale statului în care sunt rezidente.
În esență mecanismele offshore constau în stabilirea și domicilierea unei entități juridice
(corporație, fundație, holding etc.) prin intermediul căre ia sunt derulate afaceri cu alte entități,
domiciliate în afara statului respectiv.
Cu alte cuvinte se poate definii compania offshore ca o companie care nu desfășoară
activitate comercială în țara în care a fost înregistrată, ceea ce presupune că aceast ă companie nu
realizează venituri din țara de rezidență. O companie offshore poate să fie înregistrată oriunde în
lume însă nu în orice țară se poate beneficia de avantaje fiscale.
Cele mai des întâlnite companii offshore activează în domenii precum: come rț, sistemul
financiar bancar, asigurări, investiții etc.
O companie offshore funcționează în următorul fel: să presupunem o firmă care are ca
activitate desfășurată exportul, iar marfa exportată ar produce un profit brut de 60.000 de dolari.
Într-o țară în care sistemul fiscal aplică cote de impozitare (impozit pe profit, impozit pe
dividende) destul de mari, o parte din profitul obținut se virează la bugetul statului (impozitul),
deci profitul inițial scade considerabil. Astfel, dacă firma exportatoare folosește ca
’’intermediar’’ o companie offshore proprie, poate să înregistreze tot profitul, respectiv 60.000
de dolari, într -un cont al acesteia, în afara țării.
Cele mai întâlnite tipuri de entități offshore sunt :
– Compania nerezidentă (non -resident) ;
– Companiile exceptate (exempt);

8
– Compania Internațională (International Business Company);
– Asociație cu Răspundere Limitată (Limited Liability Company);
– Alte tipuri de entități (trustul, sole trader).
Orice companie offshore este supusă reglementărilor di n jurisdicția de origine.
Pentru înființarea unei firme offshore este obligatoriu să se îndeplinească următoarele
condiții:6
– Sediul trebuie să fie în teritoriul/țara respectiv/ă;
– Contabilitatea să se țină în teritoriul/țara respectiv/ă;
– Pentru a obține av antajele fiscale proprietarul trebuie să fie non -rezident;
– Adunarea Generală să fie convocată în fiecare an;
– Să existe un reprezentant în teritoriul/țara respectiv/ă;
– Instalarea conducerii și a administrației în teritoriul/țara respectiv/ă;
– Desfășurarea ce lei mai mari părți a activității în străinătate;
– Dovada referințelor bancare ale acționarilor;
– Minim un secretar rezident.
Din punct de vedere contabil firmele offshore se împart în două categorii:
– Firme care sunt scutite de ținerea evidenței contabile, a cestea fiind supuse la plata unei taxe
fixe (Bahamas, Belize);
– Firme care au obligația să țină evidența contabilă (Irlanda, Cipru).
Înmatricularea unei firme offshore se poate face foarte rapid în unele cazuri chiar in 24 de
ore. Termenul de înregistrare este de câteva săptămâni sau poate fi scurtat până la doua zile iar
tarifele privind înregistrarea nu implică costuri foarte mari, în general 2.000 -3.000 euro.

CAPITOLUL II
STUDIU PRIVIND PARADISURI LE FISCALE

A. CIPRU
2.1 Prezentare Generală
Cipru ca suprafață este a treia insulă din Marea Mediterană, după Sicilia și Sardinia, iar
cei mai apropiați vecini sunt Turcia și Siria. Capitala Ciprului este Nicosia fiind un principal

6 Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală, Editura Universul Juridic, București 2013, p. 140

9
centru pentru afaceri. Al doilea oraș ca importanță prin portul com ercial principal este Limassol.
Alte orașe importante pentru turism sunt Paphos și Larnaca.
Insula Cipru este împărțită în două zone și anume teritoriul ciprioților turci (nord) și cel al
ciprioților greci.
Populația Ciprului a fost de 874.008 locuitori în anul 2017 (reprezentând 0,17% din
totalul populației UE și 0,011% din populația lumii), limbile oficiale sunt greaca și turca, dar
limba engleză este intens folosită în cercurile guvernamentale, financiare și de afaceri.
În Cipru circulă moneda euro de la 1 ianuarie 2008, înainte de această dată circula lira
cipriotă.
Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2017 Cipru avea Produsul Intern Brut (PIB) nominal de
22.054 miliarde de dolari americani, ocupând poziția nr.107 la nivel global.7
2.2 Sistemul Politi c
Cipru este o republică prezidențială, stat independent din 1960 (fostă colonie britanică),
care face parte din Commonwealth. Președintele și parlamentul sunt aleși odată la 5 ani, puterea
executivă aparținând președintelui, acesta este în același timp ș ef de stat și de guvern.
Președintele poate cere o nouă examinare a legilor votate, dar nu se mai poate opune la aplicarea
unei legi trecute prin a doua examinare.8
2.3 Sistemul juridic și regimul fiscal
Sistemul juridic al Ciprului poartă amprenta brit anică, deoarece există traduceri oficiale
in limba engleză pentru majoritatea textelor legale.
Cipru a devenit un centru financiar și de afaceri de talie internațională datorită tratatelor
de evitare a dublei impuneri prin care a fost adoptată o legislați e fiscală relaxată, acesta
reprezentând cel mai mare avantaj fiscal. Astfel, Cipru a încheiat tratate de evitare a dublei
impuneri cu mai mult de 45 de țări printre care: Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, China, Cehia,
Danemarca, Egipt, Franța, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Kuweit, Malta, Marea
Britanie, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Siria, Suedia, Statele Unite, Ungaria etc.
2.3.1 Impozitul pe venit

7 https://data.worldbank.org
8 Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală , Editura Universul Juridic, București 2013, p. 401

10
Tabel 2.1 Impozitul pe venit în Cipru
Venit anual Cotă de impozitare
Până la 19.500 € 0%
19.501 € – 28.000 € 20%
28.001 € – 36.300 € 25%
36.301 € – 60.000 € 30%
Peste 60.001 € 35%
Sursa: MMACA, Departamentul de Comerț Exterior
Sistemul fiscal privind impozitul pe venit din statul Cipru este impozitarea progresivă,
acest tip de impozitare se caracterizează prin aplicarea unui procent diferențiat pe categorii de
venituri. Conform fig. 2.1, putem observa că pe măsură ce venitul anual crește, cota de
impozitare crește.
Să presupunem că o persoană are un venit anual impozabil de 62.000 €, în această situație
impozitul pe care persoana respectivă este obligată sa îl plătească este prezentat în tabelul 2.2.
Tabel 2.2 Impozit datorat în funcție de venit
Venit anual Cotă de impozitare Impozit de plătit
Până la 19.500 € 0% 0 €
19.50 1 € – 28.000 € 20% 1.700 €
28.001 € – 36.300 € 25% 2.075 €
36.301 € – 60.000 € 30% 7.110 €
Peste 60.001 € 35% 700 €
Impozitul s -a calculat astfel: venitul până la 19.500 € nu a fost impozitat, pentru suma
cuprinsă între 19.501 – 28.000 € (8.500 €) s -a aplicat o cotă de impozitare de 20%, pentru suma
cuprinsă între 28.001 – 36.300 € (8.300 €) s -a aplicat o cotă de impozitare de 25%, pentru suma
cuprinsă între 36.301 – 60.000 € (23.700 €) s -a aplicat o cotă de impozitare de 30%, iar pentru
valoarea rămas ă de 2.000 € s -a aplicat o cotă de 35%. Astfel impozitul total ce trebuie plătit
pentru un venit de 62.000 € este de 11.585 €.

11
Următoarele venituri sunt scutite de plata impozitului pe venit în Cipru :
– Venitul din dobânzi;
– Venitul din dividende;
– Profit ob ținut din vânzarea titlurilor de valoare cum ar fi acțiuni, obligațiuni;
– Bursele de studii etc.9
2.3.2 Impozitul pe profit
Cipru are un sistem de impozitare favorabil, astfel cota impozitului pe profit din Cipru
este de 12,5 % fiind una dintre cele mai mici cote de impozitare din Uniunea Europeană. Această
cotă de impozitare a fost introdusă de la 1 ianuarie 2013, anterior cota de impozitare a profitului
a fost de 10%. Cotă de impozitare se aplică pentru companiile rezidente în Cipru. Prin companie
rezidentă în Cipru înțelegem o companie care desfășoară afaceri care sunt conduse și controlate
din Cipru.
De la 1 ianuarie 2013, a intrat în vigoare o nouă modificare a legislației fiscale prin care
se impune același nivel de impozitare pentru societățile î nregistrate în Cipru. Prin urmare nu
există nici o diferență de impozitare între o companie internațională și o companie locală.
Prin modificările aduse, în general, în Cipru dividendele nu se impozitează, excepție de la
acest caz sunt situațiile în care dividendele sunt primite de la o persoană fizică rezidentă fiscal în
Cipru.
Următoarele tipuri de venituri nu se impozitează:
– Profiturile obținute din vânzarea activelor;
– Dividendele;
– Dobânda (doar în cazul în care veniturile obținute din dobânzi nu repre zintă principala
activitate a companiei).10
În cazul în care o societate înregistrează pierdere fiscală, pierderea fiscală trebuie
compensată cu profiturile aferente următorilor cinci ani. Nu se percep taxe atunci când are loc o
fuziune, o divizare sau ori ce acțiune ce ține de reorganizarea unei companii care presupune
transferul de active și pasive între companii. În cazul în care există activități de reorganizare între
două sau mai multe companii iar una dintre acestea înregistrează pierderi, pierderile s unt preluate
de noua entitate.

9 http://w ww.dce.gov.ro/

12

2.3.4 Taxa pe valoare adăugată
În Cipru Taxa pe valoare adăugată (TVA) se aplică pentru vânzări de bunuri, prestări de
servicii și achiziții. Pentru ca o societate să fie înregistrată în scopuri de TVA trebuie să aibă o
cifră de afacer i anuală minimă de 15.600 euro.
Există cote standard de TVA dar și cote reduse de TVA, prin urmare legislația din Cipru are
patru cote de TVA care sunt prezentate în fig. 2.1.

Cote TVA

13

Figura 2.1 Taxa pe Valoare Adăugată
Următoarele tipuri d e servicii și bunuri au cota TVA 0%:
– Livrarea de bunuri și servicii către statele membre UE;
– Export în state din afara UE;
– Transport internațional de persoane (aerian și naval);
– Prestări de servicii pentru vapoare și avioane;
– Furnizarea de servicii pentru mijloacele de transport folosite doar în transportul internațional
aerian și naval (livrare, reparare, întreținere etc.);
– Procurare de aur către Banca Centrală a Ciprului;
– Comisioanele obținute din alte țări pentru importul și exportul de mărfuri.
Următoa rele tipuri de servicii și bunuri au cota TVA 5% începând cu data de 1 iulie
2000: •Livrare de bunuri și servicii către statele membre UE
•Transport internațional de persoane(aerian și naval)
•Furnizare de aur către Banca Centrală a Ciprului 0%
•Produse alimentare
•Medicamente și vaccinuri
•Bilete de intrare la activități de divertisment 5%
•Servicii de restaurant
•Servicii hoteliere
•Transport de persoane (taxiu, autobuz) 9%
•Alte categorii de bunuri și servicii 19%

14
– Alimente;
– Procurare animalelor vii ce urmează a fi folosite în alimentația umană;
– Medicamente și vaccinuri pentru tratarea și prevenirea bolilor umane și veterinare;
– Furniza re de hrană destinată animalelor și de îngrășăminte și semințe pentru cultura plantelor;
– Furnizarea de tipărituri;
– Colectarea și reciclarea de apă menajeră și gunoi;
– Unele produse destinate persoanelor cu handicap;
– Bilete de intrare la activități de divert isment (teatru, cinema, circ, muzeu, concert etc. inclusiv
în activitățile sportive);
– Serviciile oamenilor de artă;
– Servicii de înfrumusețare;
– Activități de catering pentru școli;
– Activități funerare inclusiv procurarea de sicrie;
– Cumpărarea și/sau constru irea unei locuințe ce urmează ca să fie folosită în următorii 10 ani
ca locuință principală și permanentă, precum și repararea și renovarea acesteia după 3 ani.
Următoarele tipuri de servicii și bunuri au cota TVA 9% începând cu data de 13 ianuarie
2014:
– Servicii de restaurant și catering;
– Servicii hoteliere;
– Transport de persoane (taxi, autobuz, navale în apele teritoriale).
Cota standard de 19% se aplică începând cu data de 13 ianuarie 2014 tuturor celorlalte
servicii și bunuri.
Se exclud de la plata T VA următoarele:
– Unele servicii referitoare la sănătatea umană (îngrijire, spitalizare, stomatologie);
– Unele servicii de asigurare și financiar -bancare;
– Unele activități sportive și culturale;
– Închirierea și/sau livrarea de imobile;
– Bilete la jocuri de nor oc (pariuri sportive, curse de cai, loterie).
Diferența dintre cota 0% TVA și scutirea de TVA este că societatea din a doua categorie
furnizoare de servicii și bunuri nu poate recupera TVA pentru cheltuieli, achiziții sau importuri
făcute.
2.3.5 Impozitul pe proprietăți imobiliare
În Cipru impozitul pe proprietăți imobiliare nu se calculează pe fiecare proprietate ci se
calculează pe proprietar. Orice persoană, fie că este persoană fizică sau persoană juridică, este
supusă impozitării pe p roprietăți. Sunt scutite de acest tip de impozit persoanele care dețin o

15
proprietate a cărei valoare totală nu depășește 12.500 euro.11 Cota impozitului diferă în funcție
de valoarea proprietăților deținute. Astfel, cota impozitului pe proprietăți imobiliar e este cuprinsă
între 0,6% și 1,9%.
2.3.6 Taxa de timbru
Taxa de timbru reprezintă o sumă ce trebuie achitată pentru documente sau contracte prin
care se înregistrează o creanță sau o datorie. Acest tip de taxa se plătește doar pentru tranzacțiile
ce se desfășoară în Cipru. Sunt scutite de plata taxei de timbru persoanele care desfășoară afaceri
care au loc în afara Ciprului.
2.4 Înființarea unei societăți
Pentru înființarea unei companii în Cipru se aplică Legea Companiilor care este foarte
asemănăto are cu legea engleză din anul 1984, care definește două categorii mari de firme si
anume firme publice și firme private.12 Pentru înființarea unei companii nu există restricții
privind capitalul minim subscris în ceea ce privește companiile private.

B. MO NACO
2.5 Prezentare Generală
Monaco este un mini -stat situat în Riviera Franceză din Europa de Vest cu o suprafață
totală de 1,98 km2. După Vatican este statul cu cea mai mică suprafață din lume. Monaco se
învecinează cu Franță pe trei părți iar pe ceala ltă parte are ieșire la Marea Mediterană. Datorită
poziției geografice este favorizat turismul.
Populația Principatului Monaco a fost de 38.300 locuitori în anul 2017 reprezentând
0,0005% din populația lumii.13 Dintre care sunt cetățeni monegasci, băștinaș , francezi și italieni.
Însă există numeroși rezidenți, cetățeni stabiliți din considerente fiscale în Monaco. Limba
oficială este franceza, dar sunt folosite și limba italiană și engleza.
Potrivit Raportului Dezvoltării Umane indicele dezvoltării umane ( IDU) în Monaco este
de 0,946 indicând o dezvoltare umană foarte ridicată. IDU este un indicator folosit pentru a
măsura nivelul de dezvoltare al unei țări.

11 http://www.dce.gov.ro/
12 Adrian Mănăilă, Companiile Offshore sau Evaziunea Fiscală Legală , Editura All Beck, București, p. 54
13 https://www.monacost atistics.mc/

16
Moneda folosită în Monaco este euro, iar în trecut moneda folosită a fost francul francez.
Monaco n u face parte oficial din Uniunea Europeană, dar folosește moneda euro ca monedă
unică datorită relației strânse cu Franță.
Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2016, Monaco avea Produsul Intern Brut (PIB) nominal
de 6.468 miliarde de dolari americani.14
2.6 Modul în care Principatul Monaco a devenit paradis fiscal
Casa principilor de Grimaldi, care domnește în Principatul Monaco, avea mari datorii, așa
că a făcut un plan de dezvoltare pe baza deschiderii de cazinouri încă din anul 1846, însă, abia în
anul 18 56 s-a deschis primul cazinou. Afacerea nu s -a dovedit de succes, așa că familia princiară
a vândut concesiunea pentru 1,7 milioane de franci unor magnați francezi, François și Louis
Blanc, specializați în astfel de afaceri.
Aceștia au cerut schimbarea numelui zonei în Monte Carlo, lucru acceptat de principele
Carol al III -lea, au construit cazinoul cu același nume, au curățat zona de elementele care
deranjau turismul și, profitând de noua cale ferată franceză, au atras un număr mare de turiști.
Astfel, principatul s -a dezvoltat economic, a atras investitori, s -au construit importante
obiective turistice, comerciale, hoteluri etc. Succesul a fost atât de mare încât, pe baza
câștigurilor cazinoului, principele a decis să nu mai impoziteze veniturile cetățenilor monegasci
de prin anul 1869, ceea ce a atras persoane bogate din întreaga Europă.
Apoi, au fost construite și alte ca zinouri, cel mai nou fiind Monte Carlo Bay Casino , ce
acoperă patru hectare, oferind 145 de slot machin es care sunt echipate modern, cu TITO ( Ticket –
in, ticket -out⁠).
2.7 Sistemul Politic
Monaco este o mona rhie constituțională, cu o constituție datând din anul 1911.
Autoritatea legislativă aparține șefului statului și Consiliului Național.15 În prezent șef de stat
este Prințul Albert al II -lea care deține puterea politică.
2.8 Sistemul juridic și regimul fis cal
Legislația din Monaco este inspirată din legislația franceză.

14 https://data.worldbank.org
15 Adrian Mănăilă, Companiile Offshore sau Evaziunea Fiscală Legală , Editura All Beck, București, p.107

17

Printr -un unui sistem fiscal extrem de avantajos Monaco o devenit paradis fiscal acest
stat fiind cunoscut și un rai al taxelor. Datorită regimului fiscal foarte atractiv, Monaco a deve nit
cel mai bogat oraș din lume, aproape o treime dintre monegasci sunt milionari în dolari.
Principatul are tratate fiscale cu un singur stat și anume Franța.
2.8.1 Impozit pe venit
Regimul fiscal este foarte avantajos (mai ales pentru persoanele fizice ) deoarece nu există
impozite pe venituri, creșteri de capital, taxe pe avere. Impozitul pe venit a fost desființat în anul
1969 sub Ordinul Suveran semnat de Prințul Charles III. Acest fapt a făcut din Monaco un
paradis fiscal care a atras un număr mare d e oameni bogați din țările Europene care obțin
venituri dintr -o activitate care nu se desfășoară în Monaco. Această regulă este aplicabilă
cetățenilor din Monaco dar și celorlalți rezidenți străini.
Excepție de la această regulă sunt cetățenii francezi c are au devenit rezidenți din ianuarie
1957 aceștia fiind supuși impozitării pe venit din Franța.16
Pentru a putea obține dreptul de rezidență, o persoană trebuie să dețină cetățenia unui stat
membru al UE sau să dețină o viză pentru ședere pe termen lung d e la reprezentanțele
diplomatice franceze. Condițiile de primire și de menținere a permisului sunt:
– Deținerea unui cont bancar în Monaco cu valoarea minimă de 100.000 euro;
– Deținerea (închirierea) unei locuințe în Monaco;
– Petrecerea a minimum șase luni pe an în Monaco.14
2.8.2 Impozit de profit
În Monaco nu există nici un tip de impozit care să se aplice companiilor. De asemenea nu
există impozit asupra dividendelor.
Excepție de la absența impozitării este situația în care companiile câștigă mai mult de
25% din cifra de afaceri în afara Principatului Monaco, aceștia fiind supuși unui impozit pe
profit de 33,33%.17
2.8.3 Impozitul pe moștenire

16 www.monaco -consulate.com
17 Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală , Editura Universul Juridic, București 2013, p. 414

18
Impozitul pe moștenire nu există în Monaco, deci nu se pretinde nici un impozit pe
donații directe sau pe donații între soț și soție. În alte circumstanțe de donații impozitele percepute
sunt extrem de atractive. Cotele de impozitare aferente donațiilor sunt prezentate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Impozitul pe donații/moșteniri

Donații/moșteniri Tip de rudenie Cota de impozit
Soț și soție 0%
Frați și surori 8%
Unchi și nepoți 10%
Rude 13%
Alte persoane 16%
Aceste taxe de transfer se aplică doar pentru bunurile imobile din Monaco indiferent de
locul de reședință sau de naționalitatea decedatului sau a donatorului.
2.8.4 Taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoare adăugata se aplică la fel ca în Franța. Taxa este identică datorită
existenței taxelor vamale Franco -Monegasce, astfel cele două state constituie împreuna o uniune
vamală, între ele fiind o depl ină libertate de mișcare.
Cotele TVA sunt următoarele:
– Cotă normală 20,6%;
– Cotă redusă 5,5%.
Se aplică cota normală atunci când nu există motive pentru aplicarea unei cote reduse.
Exemple bunuri și servicii pentru care se aplică cota redusă de TVA sunt p rezentate în figura 2.2.

19
.
Figura 2.2 Taxa pe Valoare Adăugată redusă

2.8.5 Taxa de timbru și taxe de înregistrare
Orice tip de document trebuie să fie timbrat pentru a fi valabil pentru actele oficiale
civile și judiciare. Astfel, costul timbrului p oate fi proporțional, în funcție de formatul
documentului/în funcție de valoarea actului, sau poate fi un cost fix.
Taxele de înregistrare sunt colectate atunci când se înregistrează un transfer imobiliar sau
se schimbă o proprietate. Cele mai întâlnite taxe de înregistrare sunt:
– 5% din vânzări de bunuri mobile (2% în cazul licitațiilor publice);
– 6,5% la vânzări de bunuri imobile;
– 7,5% pentru transferurile de proprietate care implică vânzarea unei unități comerciale.18
2.9 Înființarea unei societăți
Pentru a crea o companie comercială în Monaco, trebuie să se obțină aprobarea
preliminară din partea guvernului suveran pentru a desfășura activități comerciale,
meșteșugărești, industriale sau de servicii. O astfel de activitate poate fi efectuată fie de căt re
titular, fie de către un manager (pentru care trebuie obținută autorizația).
Prin urmare, Monaco nu este o jurisdicție favorabilă entităților juridice, ci mai degrabă
este un paradis fiscal pentru o retragere onorabilă din afaceri. Regimul fiscal al st atului Monaco

18 www.monaco -consulate.com Cotă TVA redusă (5%)
Bunuri:
-apă
-produse alimentare
-medicamente
-produse de origine agricolă
-cărți etc. Servicii:
– transport persoane
– hoteliere
– taxe pentru spectacole (cinema teatru)
-taxe pentru atracții
culturale(muzee,expoziții) etc.

20
este foarte avantajos, în special pentru persoanele fizice, deoarece următoarele tipuri de impozite
aplicabile în alte țări nu se aplică în Principatul Monaco:
– Impozit pe venit;
– Impozit pe avere;
– Taxa pe teren;
– Impozit pe locuințe.

CAPITOLUL III
PARADISURILOR FISCALE ÎN EVAZIUNEA FISCALĂ INTERNAȚIONALĂ
3.1 Evaziunea fiscală internațională
Evaziunea fiscală internațională a fost stimulată de existența paradisurilor fiscale încă din
trecut.
Obligațiile fiscale ale contribuabililor su nt stabilite la nivelul fiecărei țări prin legislația
elaborată, astfel evaziunea fiscală internațională este o formă a evaziunii fiscale iar paradisul
fiscal este o soluție de realizare.19 Cu alte cuvinte, evaziunea fiscală internațională nu este
acceptat ă de guvernele unor țări, deoarece pierd importante surse de finanțare, fiind stimulată de
guvernele altor țări în scop economic și social.
Putem spune că paradisul fiscal constituie un mijloc prin care se realizează evaziunea
fiscală internațională de că tre contribuabilii care caută un sistem fiscal mai avantajos.
Un rol foarte important în evaziunea fiscală internațională este reprezentat de tratatele
privind dubla impunere, prin care jurisdicția unei țări este foarte atractivă datorită zonelor lipsite
de taxe, dar și tratatelor pe care le are de evitare a dublei impuneri. Prin acest tip de tratat se
urmărește evitarea situațiilor în care o companie este taxată dublu.
Cele mai întâlnite modalități de evitare a impozitării la nivel internațional sunt abs tinența
și disimularea.

19 Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor , Editura Codecs, București 1998, p.362

21
Abstinența se caracterizează prin faptul că un contribuabil nu poate fi încurajat de o
fiscalitate cu impozite foarte ridicate. În acest sens el, se va îndrepta să producă și să investească
spre țările care oferă posibilități cât m ai avantajoase, cu impozite cât mai reduse sau cu impozite
zero.
Disimularea se caracterizează prin faptul că contribuabilul nu declară sau ascunde
informații privind veniturile câștigate în altă țară.20
Săvârșirea unei fapte care este considerată evaziun ea fiscală internațională este în strânsă
legătură cu firmele offshore dintr -un paradis fiscal.
Evaziunea fiscală internațională poate fi efectuată de societățile offshore prin două
metode :
– Să se transfere profitul asupra unei țări cu impozite reduse, pr in manipularea prețurilor
tranzacțiilor;
– Nerepatrierea veniturilor încasate în străinătate, prin manipularea remunerațiilor.21
3.2 Exemple de evaziune fiscală internațională prin intermediul paradisurilor fiscale
Exemplele următoare reprezintă cazuri real e, valorile și țările fiind ipotetice.
3.2.1 Comerț
O companie care desfășoară comerț din Franța are mărfuri în valoarea de 20.000 euro.
Mărfurile sunt cumpărate de către o companie din Italia la un preț de 40.000 euro.
Astfel firma exportatoare foloseș te ca ’’intermediar’’ o companie offshore din Cipru,
pentru a diminua impozitul pe care îl are de plătit compania din Franța către statul francez. Prin
urmare compania din Cipru cumpără mărfurile la un preț de 24.000 euro de la compania din
Franța, după c are mărfurile sunt revândute de compania offshore companiei din Italia, având
valoarea de 40.000 euro.
Vânzarea mărfurilor utilizând o companie offshore este efectuată doar pe hârtie
(document), mărfurile fiind transportate direct din Franța către Italia.

20 Alina Mihaela Bîznă, Evaluarea economiei informale – corupția și evaziunea fiscală , vol. 110, Colecția
Biblioteca Economică, p. 39
21 Alina Mihaela Bîznă, Evaluarea economiei informale – corupția și evaziunea fiscală , vol. 110, Cole cția
Biblioteca Economică, p.17

22

Figura 3.1 Vânzare de mărfuri utilizând o companie offshore
În urma acestei tranzacții putem observa diferențele dintre impozitul plătit de
compania din Franța, în momentul în care utilizează o companie offshore, sau atunci când nu
vinde mărfurile prin intermediul companiei offshore, conform tabelului 3.1.

Tabel 3.1 Impozit pe profit de plătit din vânzarea mărfurilor cu sau fără implicarea unei
companii offshore
Elemente Vânzarea prin
intermediul companiei
offshore Vânzarea fără implicarea
companiei offshore
Profit Impozabil 40.000 – 20.000 = 20.000
Profit impozabil (al
companiei din Franță) 24.000 – 20.000 = 4.000 Companie
offshore
Importat
or Italia Marfă, factură, documente
transpo rt
Plata facturii

Plata facturii Exporta
tor Franța

23
Profit impozabil al
companiei offshore 40.000 – 24.000 = 16.000
Impozit pe profit datorat
de compania din Fra nța 4.000 x 33,33% = 1.333,2 20.000 x 33,33% = 6.666
Impozit pe profit al
companiei Offshore 16.000 x 12,5 % = 2.000
Impozit pe profit
TOTAL 1.333 + 2.000 = 3.333
euro 6.666 euro

Analizând datele din tabel se observă o diferență dublă între impozitul datorat prin
vânzarea mărfurilor prin intermediul companiei offshore, comparativ cu vânzarea mărfurilor fără
implicarea companiei offshore.
Astfel, dacă exportatorul din Franța vinde marfa către importatorul din Italia prin
intermediul companiei offshore din Cipru, plătește un impozit de 3.333 de euro, iar dacă
compania din Franța nu ar fi utilizat compania offshore ar fi plătit un impozit de 6.666 de euro.
Diferență de 3.333 de euro dintre cele două metode de vânzare a mărfurilor este datorată
avantajelo r fiscale din Cipru, unde cota de impozitare aplicată profitului este de doar 12,5%,
comparativ cu Franța, unde aceasta e de 33,33%.
3.2.2 Investiție
Un investitor dintr -o țară A vrea să facă o investiție în țara B în valoare de 100.000 euro.
Investiția pe care acesta o va face va fi prin intermediul unei companii de investiții offshore care
se află într -o zona de paradis fiscal. Țara de unde provine investitorul (țara A) nu are semnat un
tratat de evitare a dublei impuneri cu țara unde dorește să facă in vestiția (țara B), iar țara în care
se află compania offshore are semnat un tratat de evitare a dublei impuneri cu țara unde se va
face investiție (țara B) prin care cota de impozitare stabilită pentru impozitarea dividendelor este
de 5% pentru dividendel e distribuite de către companiile offshore. În cazul în care nu s -ar fi
apelat la compania offshore pentru efectuarea investiției impozitul perceput pentru dividendele
distribuite ar fi fost de 20%.

24

Figura 3.2 Investiție prin intermed iul unei companii offshore

În urma efectuării investiției prin intermediul companiei offshore, impozitul pe
dividende distribuite este mult mai mic, decât dacă investiția s -ar fi făcut direct . (tabel 3.2)
Tabel 3.2 Impozit de plată pe dividende distr ibuite cu sau fără implicarea companiei offshore
pentru efectuarea unei investiții
Investiție prin
intermediul companiei
offshore Investiție directă
Valoare investiție 100.000 euro 100.000 euro
Cotă impozit 5% 20%
Impozit de plata 5.000 euro 20.000 eur o Companie
offshore
Țara în care
se face
investiția Investitor

25

Analizând datele din tabel, observăm că prin intermediul companiei offshore impozitul
de plată pentru dividende redistribuite are valoarea de 5.000 euro, iar dacă investiția s -ar fi făcut
direct valoarea impozitului ar fi fost cu 15.000 euro mai mare. Această diferență rezultă din
cauza că țara de unde provine investitorul nu are semnat tratat de evitare a dublei impunerii cu
țara unde se va efectua investiția. Prin urmare prin utilizarea companiei offshore investitorul
obține un avantaj.
Exemplele p rezentate mai sus sunt evaziuni fiscale la nivel internațional prin utilizarea
paradisurilor fiscale. Alte tipuri de companii din zonele offshore de acest fel sunt :
– Companii de tip holding;
– Companii înființate în vederea evitării autentificării testamentu lui și în vederea camuflării
proprietății;
– Companii înființate în vederea oferirii de servicii bancare;
– Companii înființate în vederea oferirii de servicii hoteliere;
– Companii înființate în vederea efectuării de transporturi navale;
– Companii pentru deținer ea proprietății.

Concluzii
În urma documentării privind paradisul fiscal pot fi sintetizate următoarele concluzii:
În legătură cu primul obiectiv:’’Prezentarea aspectelor principale cu privire la
paradisurile fiscale’’ am constat că paradisurile fis cale sunt țări sau teritorii în care persoanele
fizice sau juridice stabilite într -un paradis fiscal sunt supuse unui regim privilegiat.
Paradisurile fiscale nu sunt aferente lumii contemporane, ele au existat cu mult timp în
urmă. Acestea au ca scop prin cipal atragerea de investitori prin avantajele pe care le oferă. În
fiecare țară (sau teritoriu) care este considerată paradis fiscal, sistemele politice juridice și fiscale
sunt diferite, însă ele prezintă stabilitate economică. Există paradisuri fiscale care avantajează
persoanele fizice și există paradisuri fiscale care avantajează persoanele juridice. În momentul
în care se alege un paradis fiscal principalii factori care trebuie determină alegerea făcută sunt:
statutul juridic, situația geografică, st abilitatea politică și economică, structura socială, moneda și
controlul schimburilor, costul și timpul necesar pentru a crea o societate, regimul fiscal și
acordurile fiscale.

26
Referitor la cel de -al doilea obiectiv: ’’Identificarea avantajelor pe care le oferă un
paradis fiscal’’. Există multe avantaje pe care un paradis fiscal le poate oferi, însă principalele
avantaje sunt:
 Impozite reduse sau lipsa acestora, care sunt foarte atractive și avantajoase pentru
investitorii străini, dacă în țara lor de rezi dență nu pot beneficia de cote reduse de
impozitare;
 Un sistem bancar bine dezvoltat, care oferă servicii de înaltă calitate care permit
derularea unei game foarte largi de operațiuni bancare. În general, astfel de centre
financiare sunt amplasate geografi c în țările cu o economie dezvoltată;
 Confidențialitate și secret bancar la un nivel ridicat, care diferă de la o banca la alta, un
avantaj important este că în unele centre financiare titularul nu este obligat să dovedească
proveniența banilor. Pentru asi gurarea secretului bancar băncile pun la dispoziție diferite
tipuri de conturi: conturile anonime, conturi codificate, conturi ale clienților protejați de
un avocat, conturi secrete protejate, conturile beneficiarilor fictivi;
 Absența controalelor valutare .
În ceea ce privește obiectivul nr. 3: ’’ Sistemul fiscal care este aplicat în Republica
Cipru’’ am constatat că Republica Cipru are un sistem fiscal care oferă avantaje persoanelor
juridice, deoarece cota de impozit pe profit din această țară este de 12 .5% fiind una dintre cele
mai mici cote de impozit pe profit din Uniunea Europeana. Profiturile obținute din vânzarea
activelor, dividendele și dobânda nu sunt impozitate în anumite condiții. Tratatele de evitare a
dublei impuneri pe care Cipru le are sem nate cu peste 45 de țări au făcut ca Cipru să devină un
centru financiar și de afaceri de talie internațională. Un alt avantaj pe care Cipru îl oferă
societăților face referire la capitalul minim subscris, nu există restricții privind capitalul minim
subsc ris în ceea ce privește companiile private.
Referitor la obiectivul nr. 4: ’’Sistemul fiscal care este aplicat în Principatul Monaco’’,
am constat că Principatul Monaco este un sistem fiscal care oferă avantaje persoanelor fizice,
deoarece nu se percep im pozite pe venituri, pe avere, pe teren sau pe locuințe. Prin eliminarea
impozitelor menționate anterior Monaco a devenit un paradis fiscal care a atras un număr mare
de oameni bogați din țările Europene care obțin venituri dintr -o activitate care nu se des fășoară
în Monaco. Această regulă care se aplică atât cetățenilor din Monaco cât și rezidenților străini.
Nu se percepe impozit pe moștenire sau pe donații directe sau pe cele dintre soț și soție, iar
pentru celelalte tipuri de donații impozitele percepute sunt foarte reduse. Datorită regimului
fiscal foarte atractiv Monaco a devenit cel mai bogat oraș din lume aproape o treime dintre
monegasci sunt milionari în dolari. Principatul Monaco nu este avantajos pentru persoanele
juridice deoarece dacă o companie câștigă mai mult de 25% din cifra de afaceri în afara

27
Principatului Monaco cota impozitului pe profit este de 33,33% iar singura țară cu care Monaco
are semnate tratate de evitare a dublei impuneri este Franța.
În ceea ce privește obiectiv nr.5: ’’ Modul în care un paradis fiscal poate fi utilizat în
evaziunea fiscală internațională’’. Paradisul fiscal poate să constituie un mijloc prin care se
realizează evaziunea fiscală internaționala, de către acei contribuabili care caută un sistem fiscal
avantajos. Tratatele privind dubla impunere au un rol important în evaziunea fiscală
internațională deoarece scopul urmărit este de a evita situația în care o companie este impozitată
de două ori. Cele mai des întâlnite metode de evaziune fiscală internațională sunt abstinența și
disimularea. Deci evaziunea fiscală internațională este o formă a evaziunii fiscale, iar soluția de
realizare o reprezintă paradisul fiscal.

.

28
Bibliografie

1. Alina Mihaela Bîznă, Evaluarea economiei informale – corupția și evaziunea fiscală , vol.
110, Colecția Biblioteca Economică.
2. Adrian Mănăilă, Companiile Offshore sau Evaziunea Fiscală Legală , Editura All Beck,
București, 1999.
3. Bogdan Căpraru, International Banking , Editura C.H. Beck, București, 2011.
4. Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor , Editura Codecs, București, 1998
5. Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală , Editura Universul Juridic, București, 2013.
6. The World Bank – https://data.worldbank.org .
7. Mini sterul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – http://www.dce.gov.ro/ .
8. Consulat Général de Monaco – www.monaco -consulate.com .
9. IMSEE Monaco Statistics – https://www.monacostatistics.mc/ .