,, Paradisurile fiscale [622074]

Universitatea din Craiova

Referat

,, Paradisurile fiscale
ș
i impactul lor asupra

economie mondiale”

Curs ,, Fiscalitatea”

Profesor: Radu Buziernescu

Student: [anonimizat]: Marketing

Anul: II

Introducere

Astăzi termenul de paradis fiscal a devenit unul foarte complex, ce poate fi întâlnit

atât pe pie
ț
ele na
ț
ionale la nivel microeconomic
ș
i macroeconomic, cât
ș
i pe cele

interna
ț
ionale.

Ce înseamnă de fapt paradisul fiscal?

Acesta poate fi definit drept un teritoriu în care impozitele mici sunt stabilite prin lege

sau pot fi complet absente pentru anumite companii, dar
ș
i dominarea unei sistem de

înregistrări simplificat a persoanelor juridice.

În lume însă există în perioada contemporană aproximativ 45 de paradisuri fiscale

majore, drept exemple avem: Andorra, Irlanda, Luxemburgul
ș
i Monaco în Europa,

Hong Kong
ș
i Singapor e în Asia
ș
i

Insulele Cayman, Antilele Olandeze
ș
i Panama în America. Acestea sunt

paradisurile fiscale în general care reflectă state mici
ș
i bogate, ce de fapt cuprind în

total doar 0,8 la sută din popula
ț
ia lumii, reprezentând 2,3 la sută din veniturile

mondiale. Sunt, de asemenea, jurisdic
ț
ii cu impozite mici comune
ș
i în
ț
ări, luând

diverse momente sub formă de zone economice speciale în China, ce sunt

posesiunile în larg
ș
i zonele întreprinderilor locale din Statele Unite
ș
i desigur

regiunile favorizate de taxe inclusiv Germania de Est, Italia de Sud, Canada de Est
ș
i

altele. Paradisurile fiscale sunt pe scară largă folosite de investitori interna
ț
ionali,

astfel în 1999, 59 la sută dintre firmele multina
ț
ionale americane cu importante

opera
ț
iuni străine avea u filiale într-unul sau mai multe paradisuri fiscale (Desai,

Foley
ș
i Hines, 2006b).

Scurt istoric

Primele zone, ce au înregistrat termenul de paradis fiscal în sensul modern sunt

considerate Elve
ț
ia
ș
i Olanda, întrucât cu legisla
ț
ia sa bancară sus
ț
ine protec
ț
ia

depozitelor. Mai târziu, în anii 1960, fostele colonii ale Imperiului Britanic au devenit

principalele centre.

Caracteristici ale paradisurilor fiscale

Grupuri:

❏
clasice – state insulare mici care oferă posibilitatea unei taxe moderate de a

înregistra o companie interna
ț
ională pe teritoriul lor pentru a face afaceri în

afara acestei
ț
ări. Exemple de astfel de zone sunt British Virgin, Bahamas,

Cayman Islands;

❏
un nivel scăzut de impozitare – teritorii în care se plăte
ș
te impozitul pe venit,

dar într-o măsură mai mică decât în
​​
statele vecine. Un exemplu este Cipru,

unde impozitul pe profit este de 10%;

2

❏
alte domenii în care înregistrarea companiilor oferă avantaje în ceea ce

prive
ș
te impozita rea
ș
i desfă
ș
urarea afacerilor.

Scopuri în care sunt utilizate companiile offshore:

❏
pentru a reduce valoarea impozitelor plătite;

❏
pentru a ascunde adevăra
ț
ii proprietari de afaceri – în acest sens, în ultimii

douăzeci de ani, afacerea offshore a suferit mari schimbări, întrucât a existat

lupta globală împotriva spălării banilor
ș
i a terorismului interna
ț
ional, ce face

ca companiile înregistrate în astfel de zone să fie mai transparente pentru a

simplifica opera
ț
iunile
ș
i pentru a evita restric
ț
iile legate, de exemplu, cu

legisla
ț
ia valutar ă a unor state, astfel atunci când se efectuează tranzac
ț
ii cu

fonduri situate într-un cont offshore, nu este nevoie de proceduri de control

valutar.

Impactul paradisurilor fiscale

Dacă ne orientăm spre contextul globalizării economico-financiare, o mare

importan
ț
ă asupra evol u
ț
iei paradisurilor fiscale sau a
ș
a numete companiile offshore

a avut o mare importan
ț
ă dezvoltarea tehnologică atât în domeniul bancar, cît
ș
i în

celelalte domenii. Astfel a fost permisă
ș
i actualizată prin intermediul tehnicii

moderne a tranzacțiilor efectuate de către investitori în afara teritoriului de rezidență

fiscală, în special, în apropierea marilor centre financiare, cu scopul de a genera

capital bănesc care să eficientizeze economia statului. Unele teritorii offshore

datorită așezării lor geografice având dezvoltate rețele de comunicații și transport,

pot atrage cu u
ș
urin
ț
ă investitori interna
ț
ionali. Desigur că există
ș
i o competivitate

fiscală, care la rândul ei este urmată de o serie de efecte fiscale asupra fluxurilor de

investiții. Acestea pot fi cel mai bine observate în țările Uniunii Europene care au

taxe ridicate, spre exemplu avem pierderea depozitelor bancare ale reziden
ț
ilor de

către Germania
ș
i Sued ia în favoarea altor țări din UE, ce au taxe mai scăzute

asupra dobânzilor generate de acela
ș
i tip de depozite.

Criza financiară din anul 2008, a creat o nouă viziune asupra paradisurile fiscale,

întrucât până atunci ele erau în general văzute ca expozi
ț
ii exotice pentru economia

globală, spre exemplu avem insulele din Caraibe sau cetă
ț
ile financiare Alpine

frecventate de celebrită
ț
i
ș
i aristocra
ț
i boga
ț
i. Însă după criză au fost identificate două

constatări noi: în primul rând, fenomenul este mult mai mare
ș
i mai central în

economia globală decât aproape oricine î
ș
i imaginase mai înainte
ș
i în al doilea rând,

cele mai mari paradisuri nu sunt acolo unde am crezut că sunt(locuri turistice).

Conform estimărilor făcute de către Crivelli, de Mooij
ș
i Keen 2015
ș
i Cobham
ș
i

Janský 2018, prin intermediul mijloacelor legale
ș
i nu doar legale paradisurile fiscale

costă colectiv între 500 de miliarde
ș
i 600 de miliarde de dolari anual pe venitul din

impozitul pe profit pierdut. Din acel venit pierdut, economiile cu venituri mici

reprezintă aproximativ 200 de miliarde de dolari – o pondere mai mare ca procent din

3

PIB decât economiile avansate
ș
i mai mult de 150 de miliarde de dolari, astfel încât

ace
ș
tia primesc în fieca re an ajutor de dezvoltare externă.

În acela
ș
i timp, paradis urile fiscale continue să afecteze negativ veniturile bugetare

ale
ț
ărilor cu o impozita re mai mare
ș
i, prin urmare, generea ză o evitare mai mare a

impozitului, în special prin lege, migrarea legală
ș
i ilegală către capital, care

provoacă instabilitate financiară, fiind urmată de crize financiare.

Paradisurile fiscale înregistrează
ș
i o serie de daune politice, întrucât paradisurile

fiscale sunt de fapt ascunzători pentru activită
ț
ile ilicite ale elitelor care le folosesc, în

detrimentul majorită
ț
ii mai pu
ț
in puternice. Din punct de ved ere fiscal ele sunt ni
ș
te

,,conducte neutre” care ajută finan
ț
area interna
ț
ională
ș
i fluxurile investi
ț
ionale fără

probleme. Dar însă beneficiile pentru jucătorii priva
ț
i implica
ț
i nu poate fi valabile
ș
i

pentru întreaga lume, întrucât acum este acceptat pe scară largă faptul că, pe lângă

pierderile fiscale, ce permite circula
ț
ia liberă de peste grani
ț
e are o mul
ț
ime de

riscuri, precum pericolul instabilită
ț
ii financiare în economiile de pia
ț
ă emergente.

Guvernele puternice au, de asemenea, o miză; majoritatea paradisurilor majore sunt

situate în economiile avansate sau teritoriile lor. Indicele corporativ al impozitelor pe

pia
ț
a fiscală este pe pr imele trei locuri: Insulele Virgine Britanice, Bermuda
ș
i Insulele

Cayman – toate teritoriile britanice de peste mări. Indicele secretului financiar al

organiza
ț
iei se situează pe Elve
ț
ia, Statele Unite
ș
i Insulele Cayman drept primele

trei jurisdic
ț
ii pentru ave rea privată.

10 tari cu taxe zero pe venituri
ș
i PIB-ul per capita:

Bernude

91,479 $

Qatar

60,796 $

Insulele Cayman

54,827 $

Kuwait

30,147 $

Emiratele Arabe Unite

25,775 $

Brunei

25,140 $

Bahamas

20,690 $

Bahrain

18,182 $

Arabia Saudită

17,820 $

Oman

12,472 $

4

În anul 2007 UE a creat o listă a
ț
ărilor, ce înregistrează taxe zero pe venituri, pentru

a convinge companiile mari să achite taxele în
ț
ările europene în care activează
ș
i nu

în paradisuri fiscale. Astfel ca urmare Barbados și-a asumat angajamente la un nivel

politic înalt de a răspunde preocupărilor exprimate de UE legate de înlocuirea

regimurilor preferențiale dăunătoare din Barbados printr-o măsură cu efect

echivalent, pe când Aruba și Bermuda și-au pus deja în aplicare angajamentele.

Bermuda își menține totodată angajamentul de a răspunde preocupărilor exprimate

de UE în domeniul fondurilor de plasament colectiv.

Astfel UE î
ș
i continuă lu crările privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante, ce este

de fapt un proces foarte dinamic. Până în anul 2020 consiliul UE va continua să

revizuiască și să actualizeze periodic lista făcută în cursul anului 2019.

Rolul în economia mondială

Zonele economice libere fac parte din spa
ț
iul economic na
ț
ional unde se utilizează

un sistem de beneficii care nu se aplică în afara acestuia. Obiectivele aplicării

termenului de paradis fiscal depind de nivelul de dezvoltare socio-economică a

ț
ărilor care le organizea ză. Deci, în
ț
ările industrializate, ace stea sunt create pentru a

îmbunătă
ț
i rela
ț
iile economice externe, pentru a implementa politici regionale de

revitalizare a întreprinderilor mici
ș
i mijlocii. În
ț
ările în curs de dezvoltare, acestea

sunt create cu scopul de a atrage capital străin, investi
ț
ii
ș
i de a crea noi locuri de

muncă.

Aproape o treime din toate depozitele bancare ale
ț
ărilor dezvoltate sunt concentrate

în centre offshore. De regulă, activită
ț
ile bancare
ș
i de asigurări sunt concentrate în

zone off-shore; opera
ț
iunile de export
ș
i import, opera
ț
iuni imobiliare, activită
ț
i de

încredere
ș
i consultan
ț
ă sunt realizate prin intermediul aces tora. Zonele în larg

constituie o clasă specială printre zonele economice libere. Principala lor diferen
ț
ă

este că întreprinderile înregistrate în acestea nu au dreptul de a desfă
ș
ura activită
ț
i

de produc
ț
ie.

Afacerile offshore la nivel mondial joacă un rol din ce în ce mai mare în mi
ș
carea atât

a investi
ț
iilor de împrum ut, cât
ș
i a întreprinderilor, în deserv irea rela
ț
iilor economice

externe între toate
ț
ările lumii. În sistemul de rela
ț
ii economice mondiale, zonele

economice libere apar în principal ca factor al cre
ș
terii economice accelerate datorită

cre
ș
terii cifrei de afacer i interna
ț
ionale, mobilizării investi
ț
iilor
ș
i schimbului de

tehnologii
ș
i informa
ț
ii.

Zonele în larg au o serie de avantaje importante. În primul rând, contribuie la

dezvoltarea afacerilor, întreprinderilor mici
ș
i mijlocii, î
ș
i activează activită
ț
ile
ș
i oferă

o oportunitate de „a se pune pe picioare”, apoi de a putea plăti impozite. Prin

urmare, prezen
ț
a zone lor offshore în
ț
ări dezvoltate precum Elve
ț
ia, Irlanda, Monaco

nu este surprinzătoare. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că zonele off-shore pot

fi una dintre metodele de fraudă financiară, fraudă, evaziune fiscală fără scrupule.

5

Un alt factor important sunt multinationalele, care pot manipula a
ș
a-numitele pre
ț
uri

de transfer ale tranzac
ț
iilor între ace
ș
ti afilia
ț
i pentru a muta profiturile din jurisdic
ț
ii cu

impozite mari. De exemplu, o afiliere a unei firme poate de
ț
ine un brevet într-un

paradis cu impozite mici
ș
i poate percepe redeven
ț
e exorbitante de marcă afilia
ț
ilor

din
ț
ările cu impozite m ari, maximizând astfel profiturile din jurisdic
ț
ia cu impozite

mici. În teorie, pre
ț
urile de transfer sunt destinate să reflecte pre
ț
urile de pia
ț
ă care

ar predomină în tranzac
ț
iile de lungă durată între două păr
ț
i care nu au legătură. Dar

astfel de pre
ț
uri nu pot fi stabilite cu u
ș
urin
ț
ă.

Economia mondială se împarte în două mari categorii:
​
cea oficială(Fig.1)
ș
i cea

reală(Fig.2)
​
.

Fig.1 Fig.2

Factorul principal ce crează aceste două aspecte ale economiei mondiale este

paradisul fiscalită
ț
ii, înt rucât Economia Reala cuprinde a
ș
a numitul termen ,, bani

primi
ț
i la negru”, ce refl ectă neachitarea impozitelor reale, pe baza veniturilor

ob
ț
inute. Astfel toate ve niturile ob
ț
inute de persoanele fizice
ș
i de afaceri sunt

supuse impozitării, însă pot exista scutiri, credite
ș
i situa
ț
ii speciale care se pot aplica

pentru investi
ț
ii străine. O altă parte negativă a investi
ț
iile off-shore este posibilitatea

lor de a crea o mul
ț
ime de activită
ț
i ilegale.

Pentru a maximiza încasările fiscale, multe guverne străine men
ț
in o presiune relativ

constantă asupra paradisurilor fiscale pentru a elibera informa
ț
ii cu privire la conturile

de investi
ț
ii pe plan larg . Cu toate acestea, din cauza sarcinilor monetare,

supravegherea reglementării poate să nu fie întotdeauna o prioritate na
ț
ională. La

nivel mondial există unele programe pentru a spori aplicarea raportării investi
ț
iilor în

larg, spre exemplu există programul Schimbul Automat de informa
ț
ii financiare în

materie fiscală, supravegheat de OCDE. Programul impune
ț
ărilor participante să

transmită automat informa
ț
ii bancare legate de impozite ale deponen
ț
ilor non

cetă
ț
eni, pentru a fi util izate de
ț
ările cetă
ț
enilor în facilitarea impozitelor pe venit,

câ
ș
tiguri, dobânzi, divid ende
ș
i redeven
ț
e.

6

Concluzie

Globalizarea economiei mondiale, precum
ș
i încălcările create în sistemul fiscal

interna
ț
ional prin perfec
ț
ionare strategiilor financiare au fos t factorii care au stat la

baza dezvoltării un paradis fiscal.

Astfel în urma analizei mai multor surse am putut identifica faptul că paradisul fiscal

are atat un aspect pozitiv, cât
ș
i unul negativ. Pe deoparte loca
ț
ia unui stat sau a

unei firme are o gamă de avantaje în raport cu legisla
ț
ia
ș
i impozitul bazat pe regimul

liber de impozitare, care au o durată de via
ț
ă îndelungată. Pe de altă parte,

paradisurile fiscale continuie să fie o problemă, ce afectează veniturile bugetare ale

ț
ărilor, ce au o impozit are mai mare
ș
i, prin urmare, duce la cre
ș
tere, evitare a

impozitelor, în special cea legală
ș
i cea nelegală, determinând astfel instabilitatea

financiară
ș
i a crizelor f inanciare.

Astăzi paradisul fiscalită
ț
ii ob
ț
ine unul dintre cele mai impor tante locuri în economia

modernă. Companiile offshore sunt utilizate pe scară largă în întreaga lume, inclusiv

de către aceste
ț
ări car e duc o luptă decisivă împotriva lor. Competen
ț
ă în afara

teritoriului de la 15% la 40% din tranzac
ț
iile financiare globale
ș
i de la 12% la 17%

active financiare globale, în func
ț
ie de metoda de calcul
ș
i de aplicare a cercetării.

Ceea ce este caracteristic este faptul că
ț
ara are un sector financiar mai dezvoltat
ș
i

cu cât economia este mai dezvoltată, cu atât mai activ reziden
ț
ii săi folosesc

paradisul fiscalită
ț
ii, în primul rând pentru a optimiza impozitarea, deoarece sistemul

de protec
ț
ie a proprietă
ț
ii din
ț
ările dezvoltate func
ț
ionează bine. În urma realizării

acestui referat am putut observa că companiile, ce au la bază paradisul facultă
ț
ii,

indiferent dacă fac parte din categoria celor na
ț
ionale sau interna
ț
ionale,ele vor

continua să se dezvolte în condi
ț
ii presiune politică
ș
i economică constantă,

deoarece sunt solicitate
ș
i ca urmare au clien
ț
i, inclusiv printre cei care luptă

împotriva lor, în ciuda instabilită
ț
ii sistemului financiar, a crizelor financiare
ș
i

cooperare interna
ț
ională. Studiul acestui fenomen va continua pe măsură ce

evoluează.

Paradisurile fiscale sunt una din căile principale în cadrul distrugerii societă
ț
ii,

democra
ț
iei
ș
i justi
ț
iei. A tât timp cât fiecare dintre noi va accepta
ș
i va facilita

spălarea banilor negri, va fi prezentă corup
ț
ia, crima
ș
i desigur se va păstra
ș
i chiar

se va accentua problema discriminării din cadrul celor două categorii sociale, care

sunt boga
ț
ii
ș
i săracii, nimicindu-se astfel balan
ț
a care trebuie să existe pe Pământ,

pentru a stimula o Economie Mondială Sănătoasă.

7

Bibliografie

Anitei, Nadia Cerasela,
ș
i Roxana Elena Lazar. Evaziunea fiscala intre legalitate si

infractiune. Editura Lumen, 2013.

Desai, Mihir A., C. Fritz Foley,
ș
i James Hines. „Do tax havens divert economic activity?”

Economics Letters 90, nr. 2 (2006): 219–24.

Dharmapala, Dhammika,
ș
i Jr. Hines James R. „Which Countries Become Tax Havens?”

Working Paper. Working Paper Series. National Bureau of Economic Research, decembrie

2006.
​
https://doi.org/10.3386/w12802
​
.

UNU-WIDER. „Global distribution of revenue loss from tax avoidance”, 21 martie 2017.

https://www.wider.unu.edu/publication/global-distribution-revenue-loss-tax-avoidance
​
.

incont. „Topul celor mai mari paradisuri fiscale din lume.
Ț
ările în care popula
ț
ia nu plăte
ș
te

taxe, iar PIB-ul per capita depă
ș
e
ș
te zeci de mii de dolari”. incont.stirileprotv.ro. Data

accesării 21 mai 2020.

https://incont.stirileprotv.ro/international/topul-celor-mai-mari-paradisuri-fiscale-din-lume-taril
e-in-care-populatia-nu-plateste-taxe-iar-pib-ul.html
​
.

„Paradis fiscal”. În Wikipedia, 26 mai 2018.

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paradis_fiscal&oldid=12229660
​
.

„paradisurile fiscale la nivel mondial statistica – Google Поиск”. Data accesării 21 mai 2020.

https://www.google.com/search?q=paradisurile+fiscale+la+nivel+mondial+statistica&tbm=isc
h&ved=2ahUKEwjU6Pb13cTpAhWFSpoKHbwjAVAQ2-cCegQIABAA&oq=paradisurile+fiscal
e+la+nivel+mondial+statistica&gs_lcp=CgNpbWcQA1DKH1j2NmCTOWgAcAB4AIABhwWIA
aIOkgELNy4yLjAuMS4wLjGYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6LWltZw&sclient=img&ei=EFbGXtSg
IIWV6QS8x4SABQ&bih=657&biw=1366&hl=ru

8