Papalitatea și arta în secolele XVI -XVII [628998]

Papalitatea și arta în secolele XVI -XVII
– Roma – Iulius II –
Oară Sebastian – F.A.P. – Pictur ă– An I

De-a lungul timpului , temele si motivele religioase au avut un mare impact asupra artei ,
unul dintre cazurile care sar in evidenta fiind rolul esential pe care l -a jucat biserica, dar si
papalitatea in perioada renasterii din Italia.
In prezent exista mai multe teorii care incearca sa explice cauzele aparitiei si raspandirii
renasterii in Italia, cat si in lume. Unul dintre factorii acceptati u niversal ca fiind favorizanti
acestui fenomen este prosperitatea e conomica ridicata, prosperitate ce a dus eventual si la
diversificarea comanditarilor de arta , aparand printre acestia si indivizi/familii instarite venite din
mediul civil . Totusi, Biserica Catolica, desi intr-un oarecare declin in aceasta perioada, ramane
un mare ‘patron’ al artelor , ea implicandu -se in dezvoltarea culturii artistice.
Pentru a intelege influenta Papalitatiii asupra artei din Roma secolelor XVI -XVII trebuie
avut in vedere contextul general al perioadei Renasterii din Italia, perioada caracterizata in
general de innoirea artelor, dar s i de ‘competitia artistica’ cre ata i ntre diferitele orase si familii
instarite precum familia Medici , dar si alti ‘patroni ’ ai artelor.
Datorita relocarii resedintei papalitatii la Avignon in 1309 dar si ulterior datorita rupturii
create de schisma apuseana, Roma este pana la inceputul secol ului XV neglijata a, ajungand din
aceasta cauza sa fie subdezvoltata din punct de vedere artistic. Odata cu revenirea papalitatii la
Roma , rolul de ‘patron’ principal al artelor in oras este preluat de catre papa, care isi devota
energia pentru restaurarea orasului si totodata pentru marirea prestigiului institutiei papale , in
unele cazuri chiar si a prestigiului propriu .
Prelungind traditia inceputa de Martin al V -lea, urmatorii lideri ai Bisericii Catolice precum
Nicolae al V -lea, Sixtus al V -lea si Leon al X -lea au continuat proiectele de imbogatire si

infrumusetare a orasului. Datorita acestora, unii dintre cei mai buni artisti ai vremii , precum
Michelangelo sau Rafael au contribuit la restaurarea, modernizarea si imbunatatirea Romei.
Iulius al II -lea, inscaunat in 1503, s-a remarcat prin proiectele sale foarte ambitioase si
influenta pe care a avut -o asupra artei din acea perioada, acesta reusind sa puna in miscare
diferite planuri impresionante de reconstructie ale orasului. Acesta a fost si unul dintre cei mai
activi ‘patroni’ ai artelor, comanditand diferite proiecte artistice considerate complexe. Printre
cele mai renumite exemple ce pot fi enumrate se afla interiorul pictat al Capelei Sixtine dar si
faimosul com plex al Bazilicii S fantul Petru, complet remodelat ulterior .
Prima lucrare aleasa pentru expozitia fictiva este o pictura in ulei realizata de Rafael
infatisand un portret al lui Iulius al II -lea. Aceasta lucrare, aflata in prezent la galeria Uffizi din
florenta este o lucrare neuzuala, atipica , pictura intruchipandu -l pe papa intr -o stare de cumpana,
acesta parand sa fie pierdut in gandurile sale. De asemenea, a cesta este r eprezentat asemenea
unui monarh stand pe tron. Acest lucru poate face aluzie subtil la porecla sa de “papa razboinic” ,
porecla datorata activitatii sale militare atat pe plan politic cat si direct, acest a conducand chiar
personal trupe militare in lupta. Totusi, Rafael alege sa il reprezinte intr -o maniera foarte umana,
expresiva, ne-idealizata. O alta anomalie aflata in lucrare este prezenta barb ii lui Iulius al 2 -lea,
acesta lasandu -si barba sa creasca , in ciuda codului canonic , ca semn de tristete datorata pierderii
orasului Bologna ca terotoriu papal. Un alt motiv din pictura ce poate fi interpretat este numarul
si dimensiunea mare a inelelor cu pietre pretioase ale papei, unii speculand ca ace stea sunt un
simbol menit sa atraga atentia asupra aspectului de natura materiala. Pictura a fost de -a lungul
timpului copiata de mai multe ori si in pofida faptului ca la vremea respectiva era considerata
anormala, e a a ajuns sa constituie un nou standard in portretistica papala, chiar un model ce
urma sa influenteze urmatoarele decenii. Fiind o lucrare relevanta, plina de semnificatie si la
obiect, consider ca este o alegere potrivita pentru a introduce un posibil vizitator in tematica
expozitiei propuse.
Cea de -a doua lucrare selectata este reprezentarea unui proiect arhitectural , aflat in plina
desfasurare , al curtii palatulu i/vilei Bel vedere. Acest proiect a fost una dintre primele colaborari
dintre Iulius al II -lea si Donato Bramante. Proiectul presupunea conectare aa curtii Belvedere cu

Palatul Vatican prin intermediul unei intregi scenografii de terase legate de scari m onumentale.
Din pacate, Bramante nu si -a vazut proiectul realizat in timpul vietii, iar curtea a fost modificata
in cele din urma cu o alta cladire care a impartit -o in doua parti separate. Totusi, consider vila
Belvedere si curtea acesteia un reper pentru arta din Roma secolului XVI deoarece in acest loc au
fost adunate de catre Iulius al II -lea lucrari importante de arta precum grupul statuar “Laocoon si
fii sai” , dar si sculptura lui “Apollo”, sculptura ce urma sa ia numele vilei si sa ajunga cunoscuta
ca “Apollo din Belvedere”. Aceste lucrari din antichitate sunt cu atat mai releva nte cu cat sunt
considerate in contextul renasterii , curent ce tinde catre reintoarcerea la vechile valori ale
antichitatii. Astfel , am ales desenul dupa p roiectul curtii Belvedere ca ce a de -a doua lucrare
considerand -o potrivita expozitiei.
Lucrare a cu numarul trei este o medalie realizata de faimosul medalist Cristoforo Fopa,
cunoscut si sub numele de Caradosso. Aceasta medalie are o importanta foarte mare de oarece
comemoreaza punere fundatiei noii Bazilici Sf. Petru . Pe o parte a acestei monezi este
reprezentat planul lui Bramante pentru noua Sf.Petru. , iar pe cealalta parte este reprezentat
chipul lui Iulius al II -lea. Acesta, chiar daca la inceput a sustinut pastrarea vechii bazilici , a renuntat
in cele din urma la idee in favoarea reconstruirii complete a Sf.Petru. In urma unei competitii
organizate de acesta, proiectul lui Donato Bramante a castigat, prima piatra de fundatie urmand
sa fie pusa in la inceputul secolului XVI . Planurile papei nu se opreau insa aici, el planificand
amplasarea unui monument funerar personal in interiorul noii biserici. Acest mormant, de scara
monumentala, avea in conceptia lui Iulius al II -lea rolul de a-l “ridic a in ochii lumii” . Consider ca
aceasta lucrare preia rolul de a -i oferi unui potential vizitator al expozitiei o imagine de ansamblu
asupra mentalitatii/psihologiei papei Iulius, amploarea viziunii sale, dar si a determinarii de care
acesta da dovada in demersurile sale.
Lucrarea urmatoare, a patra din ser ie, are rolul expozitional de a o continua pe cea de -a
treia , ea fiind un desen al unei posibile variante de mormant realizata de Michelangelo la
comanda lui Iulius. Desi Michelangelo a realizat mai multe variante pentru mormant, si chiar a
calatorit la C arara unde a petrecut sase luni alegand cea mai potrivita marmura, acest proiect a
ajuns sa fie unul dintre cele mai mari esecuri si dezamagiri ale sale. Acest lucru a fost datorat

faptului ca Iulius al II -lea a intrerupt realizarea sa, cel mai probabil da torita lipsei de fonduri ce se
duceau catre realizarea Bazilicii Sf. P etru de catre Bramante. Daca initial mormantul avea
dimensiuni colosale, era organizat pe trei niveluri si cupr indea peste patruzeci de statuete ,
proiectul final, realizat dupa moartea p apei, nu cuprinde decat o mica parte din acestea si are o
dimensiune substantial redusa fata de planul original. Cu toate acestea , mormantul reprezinta
un punct de reper in istoria artei, figura sa centrala, Moise, fiind faimoasa pana in zilele noastre
cand este utilizata chiar si ca material didactic in scolile de arte.
Ultima lucrare din serie este un proiect propus pentru Bazilica San Lorezo din Florenta .
Chiar daca la prima vedere desenul fatadei nu pare sa aiba nicio legatura cu Roma sau
papalitatea , aparentele inseala. Desenul realizat de catre Michelangelo se presupune ca este
bazat pe studiile sale pentru mormanul lui Iulius al II -lea de la Vatican . Pe langa organizarea pe
trei nivele, se regasesc si alte asemanari intre cele doua, precum spatiile lasate pentru
ulterioarele sculpturi care ar fi fost montate, si asa mai departe. Chiar daca proiectul fatadei nu
a fost implementat (inca? *) , consider ca aceasta ultima lucrare incheie seria prin oferirea unei
viziuni mai largi a posibilelor ramificatii si efecte create de papa Iulius al II -lea atat direct cat si
indirect asupra unor proiecte artistice importante ale vremii.
Astfel, rolul papalitatii ca principal comanditar de arta, cat si ca principal dezvoltator al
artelor in renastere este unul evident. De asemenea, consider ca p atronajul lui Iuliu s al II -lea a
fost unul foarte benefic dezvoltarii artei in Roma secol ului XVI, dar si in secolele urmatoare ,
influenta acestuia ajungand chiar pana in zilele noastre in diverse domenii artistice .

* Este in discutii la momentul actual o restaurare a fatadei Bazilicii San Lorezo pe baza
planurilor originale propuse de Michelangelo.
(http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/italy/8687266/Michelangelos -San-
Lorenzo -Basilica -exterior -could -be-revived.html ).

Bibliografie:
Wikipedia .org
History.com
Aboutroma.com
Vaticancoins.com
Link-uri Lucrari :
1. http://www.wga.hu/framex -e.html?file=html/r/raphael/5roma/1/09julius.html&find=a
2. http://www.wga.hu/framex -e.html?file=html/d/dosio/belveder.html&find=a
3. http://www.wga.hu/framex -e.html?file=html/c/caradoss/medal.html&find=a
4. http://www.wga.hu/framex -e.html?file=html/r/rocca_g/tombjuli.html&find=a
5. http://www.wga.hu/framex –
e.html?file=html/m/michelan/5archite/early/1lorenzo.html&find=a
Et cetera
* http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/italy/8687266/Michelangelos -San-
Lorenzo -Basilica -exter ior-could -be-revived.html