Paladel95@yahoo.com 396 00 Kanyaro Orsolya Final Text

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE HORTICULTUR Ă SPECIALIZAREA: PEISAGISTIC Ă PROIECT DE DIPLOM Ă Absolvent: Orsolya KANYARO Îndrumător: Prof. dr. Adelina DUMITRA Ș CLUJ-NAPOCA 2018 FACULTATEA DE HORTICULTUR Ă SPECIALIZAREA: PEISAGISTIC Ă PROIECT DE DIPLOMĂ PROIECTAREA UNEI GRĂDINI PRIVATE DINTR­O ZONĂ RURALĂ Studiu de caz: Grădina privată din localitatea Polonița (HR) Absolvent: Orsolya KANYARO Îndrumător: Prof. dr. Adelina DUMITRA Ș CLUJ­NAPOCA 2018 Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 3 CUPRINS Rezumat ………………………………………………………………………………………………………………. …. 4 Summary ………………………………………………………………………………………………………………. … 5 Introducere ………………………………………………………………………………….. 6 Capitolul 1 – Mediul rural ………………………………………………………………….. 8 1.1 Istoric………………………………………………………………………….. 8 1.2 Caracteristicile peisaj ului rural………………………………………………… 9 1.3 Așezările rurale………………………………………………………………… 13 1.3.1 Concept de a șezare rural ă………………………………………. 14 1.3.2 Forma satelor…………………………………………………… 14 1.3.3 Dimensiunea satelor……………………………………………. 16 1.3.4 Funcțiile așezărilor rurale………………………………………. 17 1.3.5 Clasificarea satelor……………………………………………… 18 1.3.6 Așezarea satelor în România…………………………………… 20 1.4 . Tipologia a șezărilor după structură și funcții………………………………… 21 Capitol 2–Proiectarea în extravilan ………………………………………………………………………….. 23 Capitol 3- Proiectarea pe terenuri situate în pant ă………………………………………. 25 Capitolul 4-Analiza situa ției existent ă…………………………………………………….. 29 5.1 Încadrare în zon ă……………………………………………………………… 29 5.2 Clima………………………………………………………………………….. 30 5.3 Prezentarea situa ției existent ă………………………………………………… 30 5.4 Analiza punctelor de perspectiv ă……………………………………………… 32 5.5 Accesibilitate amplasamentului………………………………………………. 33 5.6 Vecinit ăți……………………………………………………………………… 34 5.7 Vegeta ția existent ă…………………………………………………………… 35 Capitolul 5- Descrierea și prezentarea solu ției de amenajare propus ă…………………. 36 5.1 Zonificare……………………………………………………………………… 36 5.2. Propunere de amenajare a gr ădinii…………………………………………… 36 Deviz tehnico-economic ……………………………………………………………………………………………. 50 Concluzii …………………………………………………………………………………….. 54 Bibliografie …………………………………………………………………………………… 55 Planșa propunere Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 4 PROIECTAREA UNEI GR ĂDINI PRIVATE DINTR-O ZON Ă RURAL Ă Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) Orsolya KANYARÓ, Adelina DUMITRA Ș Universitatea de Științe Agricole și Medicin ă Veterinar ă, Str. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România; kanyaroorsoly@gmail.com REZUMAT În vederea sus ținerii licen ței am elaborat un proiect cu titlul Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală. Mi-am ales aceast ă temă pentru îmbun ătățirea grădinii și mediul ei înconjur ător la cererea proprietarului. Gr ădina are o suprafa ță de 9566.26 mp. Este amplasat pe o pant ă accentuat ă în cadrul localit ății Polonița din jude țul Harghita. Scopul aces tui proiect reprezint ă realizarea planului unei gr ădini private. Rolul func țional al gr ădinii este acela de realizare a unui spa țiu natural de recreare și relaxare. Proiectarea a fost implementat ă cu ajutorul programelor: Corel (2D), Sketchup (3D), Artlantis (3D) și Photoshop (2D). Proiectul este structurat ă în 5 capitole. Primul capitol este intitulat Mediul rural prezintă un scurt istoric despre sate, a șezările rurale și tipuri de sate din România. În al doilea capitol: Proiectare în extravilan am eviden țiat avantajele și posibilit ăți de proiectare în mediu extravilan. În al treilea capitol: Proiectarea pe terenuri situate în pant ă am descris regulile la proiectarea pe pant ă și posibilit ăți de amenajare ale acestora. În al patrule capitol : Analiza situației existent ă am prezentat situa ția actuală a grădini după mai multe analize vizuale. În ultimul capitol: Descrierea și prezentarea solu ției de amenajare propus ă este făcut după un chestionar interactiv. Proiectul este în curs de executare. Cuvinte cheie: concept, proiectare peisagistica, rural, Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 5 THE PLANNING OF A PRIVATE GARDEN FROM A RURAL AREA. Case study: Private garden from the locality Poloni ța (Harghita county) Orsolya KANYARÓ, Adelina DUMITRA Ș University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, No. 3-5 M ănăștur Street, 400372 Cluj- Napoca, Romania; kanyaroorsolya@gmail.com SUMMARY In order to defend my licence thesis (licentiate’s degree) I elaborated a project with the title The planning of a private garden from a rural area. I chose this theme for the improvement of the garden and its environment on the request of the owner. The garden has a surface of 10000 m2. It is located on a steep slope inside the limits of the locality Poloni ța from Harghita county. The aim of this project is the realization of the plan of the private garden. The fu nctional role of the garden is the realization of a natural and recreational area for relaxation. The designing was implemented w ith the help of the following programs: (2D), Sketchup (3D), Ar tlantis (3D) and Photoshop (2D). The Project is structured in 5 chapters. The first chapter entitled Rural environment presents a short history of villages, rural settleme nts and the types of villages from Romania. In the second chapter, Planning in unincorporated areas, I highlighted the advantages and designing possibilities in the e nvironment of unincor porated areas. In the third chapter, Planning on grounds situated on slopes , I described the rules for plan ning on slopes and the possibilities of their arrangement. In the fourth chapter, The analysis of the existing situation, I presented the actual situation of the garden after seve ral visual analyses. In the last chapter, Description and presentation of the solution and the proposed arrangement, is made according to the results of an inter active questionnaire. The project is being executed. Keywords: concept, landscape design, rural Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 6 INTRODUCERE A amenaja un spa țiu verde nu înseamn ă a umple spa țiile goale dintre cl ădiri cu ‘pietre, iarbă, flori și copaci’, ci înseamn ă a organiza, a armoniza și a disciplina formele vegetale, cromatica, dinamic ă a florilor și frunzelor, mobilitatea apei, contrastul textural al suprafe țelor și relieful cu diferite construc ții sau dot ări.Având direct ă legătură cu asigurarea echilibrului ecologic al mediului. Arhitectura peisajului se preocup ă de conservarea și dezvoltarea peisajelor și a valorilor lor asociate, pentru beneficiul genera țiilor actuale și a celor viitoare. Spațiile verzi cont ribuie la îmbun ătățirea calității vietii omului prin realizarea mediului și cadrului favorabil recre ării publice sau private în aer liber, prin îmbun ătățirea și înfrumuse țarea mediului antropic (localit ăți, unități industriale, centre come rciale) în care omul tr ăiește și muncește, influen țând pozitiv starea psihic ă și fizică a acestuia. Spa țiul verde constituie o component ă principal ă a ansamblului urbanistic, prin func țiunile multiple pe care le îndepline ște, ca element de recreere și odihnă a populației, dar și de completare a ansamblurilor arhitecturale dintr-un ora ș. Spațiile verzi, pe lîng ă rolul lor de agreme nt, contribuie la calitatea mediului (caracter ecologic), au rolul de a regla temper aturile ridicate a aerului (cu ajutorul apei) și de a reprezenta un filtru împotriva polu ării aerului (specii de arbori și arbuști, care au masa foliar ă mare și sunt rezisten ți la poluare). Punem în valoare re lieful natural existent, în scopul ob ținerii de perspective variate și valoroase, dar și de a accentua jocurile de lumin ă și umbră, cu intervenții minime de modelare și geometrizare. Consolidările necesare se fac prin lucr ări care se înscriu în mod armonios în cadrul natural și care eviden țiază cât mai pu țin interven ția omului. Acord ăm cea mai mare importan ță detaliului și elementelor compozi ționale. La proiectarea compozi ției vegetale, respectiv la stabilirea speciilor dendro-floricole și a modului de folosire a acestora, în func ție de metoda de sistematizare a unit ății de spațiu verde, de condi țiile naturale și de efectele peisagistice urm ărite, se recomand ă să se țină seama de principalele caract eristice ale speciilor dendro- floricole folosite. Proiect ăm dispunerea vegeta ției într-un mod cât mai natural și totodată decorativ, pentru un ambient pl ăcut, pentru a masca construc ții inestetice, sau pentru a separa anumite sec țiuni. Grupurile de arbori și arbuști vor constitui amestecuri de culori, forme și de dimensiuni cât mai variate, din punct de vedere estetic și compozi țional. Pentru realizarea unor efecte decorative și pe timpul nop ții se va acorda o deosebit ă atenție sistemului de iluminare a Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 7spațiului verde, cu ajutorul c ăruia se va urm ări să se sublinieze anumite aspecte ale compozi ției, valorificarea în special a coloritului și formelor panterelor, valo rificarea perspectivelor și a amenajărilor cu ap ă, prin utilizarea su rselor de lumin ă adecvate. Evaluarea peisajului ru ral are scopul de a în țelege regiuni sau situri de interes în vederea protejării și dezvolt ării lor ca teritorii dar și a elementelor sale fundamentale rurale de patrimoniu, patrimoniu neclasat, dar foarte important pentru evolu ția și dezvoltarea unei a șezări rurale. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 8 Capitolul 1 MEDIUL RURAL 1.1. ISTORIC ‘’…satul era o adunare de oameni, în num ăr destul de restrîns, formînd aproape ceea ce se numește un „izolat demografic”, f ără prea multe rela ții cu alte grupuri biologice; popula ția satului era deci organizat ă pe familii, legat între ele prin rudenie, astfel c ă în totalitatea sa, satul era „genealogic”, adic ă forma o singur ă „ceață de neam” (H. H. Stahl, 1909) Primele sate s-au formate în perioada apari ției comunit ăților și a popula ției. În urma dezvoltării s-au format vetrele de sate. De la începutul istoriei , satele s-au men ținut elementele cele mai caracteristice ale acestora, tradi țiile. Satele sunt integrate în spa țiu, dar și în timp, într- un teritoriu în țeles cu tot ce se afl ă și se petrece în leg ătură cu el, ca procese naturale, sociale, economice, tehnice (Mih ăilescu, 1967). La început au fost documentate 2 tipuri de sate daco romane: pagi și vici. În perioada medieval ă satele au fost caracterizate prin a șezarea lor (lâng ă cursuri de ap ă și să aveau p ământ fertil) și numărul popula ției (15-20 familii într-un sat). Casele au fost construite din lemn și chirpici. În perioada feudalismului apare sate cu m ănăstiri. Tot în aceast ă perioadă au existat 2 tipuri de sate: seli ști și slobozii. Seliști (siliști) = vatra satului Slobozii= sate noi, creat de m ănăstiri și nobili, din locuitori aduna ți din alte locuri Satele roite. Roirea = un fe nomen popular spontan, declan șat de creșterea popula ției peste limitele capacit ății de absorb ție a vetrei satului și efectuat în vederea c ăutării de noi ogoare, pășuni sau fâne țe – care genereaz ă noi sate în cadrul vechilor ho tare de sat – s-a bucurat de o atenție deosebit ă în literatura sociologic ă (Gusti, Stahl, 1909) Importan ță deosebită în dezvoltarea re țelei de așezări rurale l-a avut migra ția populației, mai ales a popula ției române ști din Transilvania, care a întemeiat numeroase sate în spa țiul extra- carpatic, cu nume folosind determ inativul de „Ungureni”. Prin emigrarea ungurenilor de pe versanții nordici ai Carpa ților Meridionali sau format, ma i ales în zona subcarpatic ă, adevărate sate dublete „de Ungureni” și „de Pământeni”, satele de ungureni fiind sate de colonizare liber ă: Berevoiești Ungureni, M ăneciu Ungureni, Albe ști Ungureni, Tismana Ungureni, B ădeni Ungureni etc. (Mara Popp, 1943). Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 91.2. CARACTERISTICILE PEISAJULUI RURAL Planurile de planificare rural ă au o importan ță deosebită în biodiversitate. Caracteristicile peisajului rural: • dealuri împ ădurite • padocuri izolate • culturi pe malurile pârâurilor • case situate pe pante deas upra nivelului inundabil Există o clasificare, format din 11 caracte ristici, care descrie peisajul rural și ne ajuta la înțelegerea for țelor naturale și culturale din care l-au format. Caracteristicile peisajului sunt dovezi ale activit ățiilor oamenilor care au locuit acolo, au dezvoltat, au folosit și au modelat pământul pentru a satisface nevoile umane. Primele 4 caracteristici sunt legate de modelarea terenurilor, cum ar fi activitatea agricultorilor ia r ultimii 7 caracteristici su nt componentele fizice care sunt evidente pe teren, cum ar fi livezile. 1. Utilizări și activități ale terenurilor . Utilizarea terenurilor reprezint ă activitatea umană majoră care modeleaz ă și organizeaz ă comunitățile rurale. Activit ățile umane, cum ar fi agricultura, mineritul, fermele, recrearea, evenimentele sociale, comer țul sau industria, au l ăsat urme asupra peisajului. Varia țiile topografice, di sponibilitatea tran sportului, abunden ța sau deficitul resurselor naturale (în special apa), tradi țiile culturale și factorii economici au influen țat felul în care oamenii au folosit p ământul. Modificarea utiliz ării terenurilor poate fi datorat ă îmbunătățirii tehnologiei, a solurilor epuizate sa u a depozitelor de minerale, a schimb ărilor climatice și a noilor condi ții economice, precum și a succeselor sau a gre șelilor anterioare. Activitățile vizibile în ziua de azi pot reflecta practici tradi ționale sau pot fi inovatoare, dar compatibile cu cele istorice. 2. Modele de organizare spa țială: Organizarea terenurilor pe scar ă largă depinde de relația dintre componentele fizice majo re, forme de relief predominante și caracteristicile naturale. Politica, economia și tehnologia, precum și mediul natural, au influen țat organizarea comunităților prin determinarea modelelor de a șezare, proximitatea pie țelor și disponibilitatea transportului. Modelele pe scar ă largă, care caracterizeaz ă așezarea și istoricul timpuriu al unei zone rurale, pot r ămâne constante, în timp ce tr ăsăturile individuale , cum ar fi cl ădirile și vegetația, se schimbă în timp. Schimb ările în tehnologie, de exemplu, pot avea modifica te practicile de arat, deși locația câmpurilor arate și, prin urmare, modelul istoric global pot r ămâne acelea și. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 103. Răspunsul la mediul natural : Caracteristicile naturale majore, cum ar fi mun ții, preeriile, râurile, lacurile, p ădurile și pajiștile, au influen țat atât localizarea, cât și organizarea comunităților rurale. De asemenea, clima a influen țat amplasarea cl ădirilor, materialele de construcție și localizarea clusterilor de cl ădiri și structuri. Tradi țiile în utilizarea terenurilor, metodele de construc ție și obiceiurile sociale au evoluat în mod obi șnuit, deoarece oamenii au răspuns la geografia și sistemele ecologice ale zonei în care s-au stabilit. Așezările timpurii depind frecvent de resursele naturale disponibi le, cum ar fi apa pentru transport, irigare sau energie mecanic ă. Depozitele minerale sau cele ale solului au determinat, de asemenea, gradul de potrivire a regiunii pentru anumite activit ăți. Materialele disponibile, cum ar fi piatra sau lemnul, au influen țat în mod obi șnuit construc ția de case, hambare, garduri, poduri, drumuri și clădiri comunitare. 4. Tradiții culturale: Tradițiile culturale afecteaz ă modul în care terenurile sunt folosite, ocupate și modelate. Convingerile religioase, ob iceiurile sociale, identitatea etnic ă, meseriile și abilitățile pot fi ast ăzi evidente atât în ceea ce prive ște caracteristicile fizice, cât și pe cele ale utilizării terenului. Obiceiurile etnice, car e au precedat originea unei comunit ăți, au fost adesea transmise de coloni știi timpurii și perpetuate de genera ții succesive. Altele au ap ărut pe timpul dezvoltării timpurii și a evolu ției comunit ăți. Grupurile culturale au interac ționat cu mediul natural, manipulând și eventual, modificând-o și uneori, modificând tradi țiile lor ca r ăspuns la aceasta. Tradițiile culturale au determinat structura comunit ăților prin influen țarea diversit ății clădirilor, amplasarea drumurilor și a centrelor satelor și modurile în care terenul a fost prelucrat. Formele tradi ționale de construc ție, metodele de construc ție, finisajele stilistice și soluțiile funcționale au evoluat în lucr ările meșterilor locali. 5. Rețelele de circula ție: Rețelele de circula ție sunt sisteme pentru transportul persoanelor, m ărfurilor și materiilor prime de la un punct la a ltul. Acestea se în tind de la poteci de animale pân ă la drumuri, canale, autostr ăzi majore și chiar și piste de aterizare. Unele, cum ar fi drumurile agricole sau forestiere, au servit în mod intern o comunitate rural ă, în timp ce altele, cum ar fi c ăile ferate și căile navigabile, le-au con ectat la regiunea înconjur ătoare. 6. Demarc ări limită: Demarc ările limită delimiteaz ă zonele de proprietate și utilizarea terenurilor, cum ar fi o întreag ă gospodărie sau o zon ă deschisă. De asemenea, separ ă zonele mai mici cu func ții speciale, cum ar fi un câmp îngr ădit sau o îngr ăditură închisă. Gardurile de lemn sau cele zidite, șirurile de copaci, rândurile de gard viu, șanțurile de drenare sau irigare, șoselele, râurile și pâraiele marcheaz ă în mod obi șnuit grani țele istorice. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 117. Vegeta ția legată de utilizarea terenului: Diferitele tipuri de vegeta ție prezint ă o relație directă cu modelele de utilizare ale te renurilor stabilite de mult timp. Vegeta ția include nu numai culturi, arbori sau arbu ști plantați în scopuri agricole și ornamentale, ci și copaci care au crescut în mod accidental de-a lungul liniilor de gard, al ături de drumuri sau pe câmpuri abandonate. Vegeta ția poate include specii indigene, naturalizate și introduse. În timp ce multe caracteristici se schimb ă în timp, vegeta ția este, probabil, cea mai dinamică. Se dezvolt ă și se schimb ă odată cu trecerea timpului, indiferent dac ă oamenii o îngrijesc sau nu. Fiecare specie are un model unic de cre ștere și durată de viață. Actuala vegetație poate diferi de vegeta ția istorică, sugerând utilizarea terenul ui în trecut. De exemplu, cedrii roșii de est sa u plopi indic ă succesiunea natural ă a terenurilor agricole abandonate în Midwest. 8. Clădiri, structuri și obiecte: Diferitele tipuri de cl ădiri, structuri și obiecte servesc nevoile umane legate de ocuparea și utilizarea terenului. Func ția lor, materialele, datele, starea, metodele de construc ție și locația reflectă activitățile, obiceiurile, gusturile și abilitățile istorice ale oamenilor care le-au construit și le-au folosit. Clădirile – destinate ad ăpostirii activit ăților umane – includ re ședințe, școli, biserici, anexe, hambare, magazine, s ăli de comunitate și depouri de tren. Structur ile – concepute pentru alte funcții decât cel de ad ăpost – includ baraje, canale, sisteme de garduri, sisteme de irigare, tunele, pu țuri miniere, elevatoare de cereale, silozuri, poduri, lucr ări de terasament, nave și autostrăzi. Obiecte – construc ții staționare sau mobile relativ mi ci, dar importante – includ markere și monumente, b ărci mici, ma șini și echipamente. Clădirile și structurile rurale prezint ă deseori modele de design indigen care pot fi comune în regiunea lor sau uni ce pentru comunitatea lor. Re ședințele pot sugera dimensiunea familiei și relațiile, densitatea popula ției și fluctuațiile economice. Utilizarea repetat ă a metodelor, formularelor și materialelor de construc ție poate indica solu ții de succes în ceea ce privește necesit ățile clădirii sau poate demonstra abilit ățile, manopera sau talentul unic al unui artizan local. 9. Clusterele : Grupări de clădiri, garduri și alte caracteristici. Aranjamentul clusterelor pot dezvălui informa ții despre activit ățile istorice și continue, precum și impactul diferitelor tehnologii și preferințele anumitor genera ții. Repetarea clusterelor sim ilare pe tot cuprinsul unui peisaj poate indica modele vernaculare (indigene) de amplasare, organizare spa țială și utilizare a terenurilor. De asemenea, amplasarea clus terelor, cum ar fi târguri care au ap ărut la intersec ția drumurilor timpurii, pot reflecta modele larg i ale geografiei culturale a unei regiuni. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 1210. Situri arheologice : Locațiile de activit ăți preistorice sau istorice sau ocupa ții pot fi marcate de funda ții, ruine, modific ări ale vegeta ției și rămășițe de suprafa ță. Aceștia pot furniza informații valoroase despre modul în care au fost folosite terenurile, modelele de istorie social ă sau metodele și amploarea activit ăților precum transportul, frezarea, exploatarea forestier ă sau exploatarea în carier ă. Modific ările vegeta ției pot indica c ăi rutiere abandonate , case de locuit și câmpuri. Distribu ția spațială a caracteristicilor, tulbur ările de suprafa ță, rămășițele subterane, modelele de eroziune și depuneri ale solului, precum și compozi ția solului pot furniza, de asemenea, informa ții despre evolu ția și utilizările anterioare ale terenului. 11. Elemente la scar ă mică: Elementele de dimensiuni reduse, cum ar fi un pode ț sau un semn de circula ție, adaugă un cadru istoric unui peis aj rural. În timp ce ce le mai multe elemente la scară mică sunt de lung ă durată, unele, cum ar fi baloturile de fân, sunt temporare sau sezoniere. În mod colectiv, acestea formeaz ă adesea componente mai mari, cum ar fi re țelele de circulație sau delimit ările de grani ță. Elementele de dimensiuni reduse includ, de asemenea, resturi minore – cum ar fi pietrele de canal, ur mele rutiere, pietrele de mori, pomi fructiferi individuali, ma șini abandonate sau stâlpi de gard – care marcheaz ă locația activităților istorice, dar le lipsesc semnifica ția sau integritatea de a fi siturilor arheologice. Termenul „peisaj rural” descrie por țiunea divers ă a suprafe ței terestre a na țiunii, care nu este dens populat ă sau intens dezvoltat ă și nu este rezervat ă conservării într-o stare natural ă. Peisajul rural cuprinde o vari etate de caracteristici geologice și geografice, cum ar fi culturi, păduri, deșerturi, mla știni, câmpii, p ășuni, râuri și lacuri. Peisajul rural ofer ă resurse naturale, hrană și fibre, habitat pentru fauna s ălbatică și inspirație. Sprijin ă diversitatea organismelor care fac viața umană posibilă în ecologia complex ă a națiunii. Peisajul rural trebuie s ă continue s ă adăpostească utilizările umane, care contribuie semnificativ la sistemele socio-economice globale. Cu toate acestea, peisajul rural este , de asemenea, domeniul altor forme de via ță, iar utilizările umane trebuie, de asemenea, s ă se ajusteze la biodiversitate. Pe m ăsură ce popula ția se extinde, presiunile mai mari sunt plasate pe peis ajul rural pentru a satis face o varietate de cerin țe. Utilizările impuse peisajului natural, f ără a lua în considerare valorile estetice, procesele naturale și patrimoniul istoric, pot s ă cauzeze un r ău grav și ireversibil. Exploatarea resurselor, practicile agricole necorespunz ătoare, infrastructura și utilizarea terenurilor industriale pot contribui la degradarea sau pierderea calit ăților speciale ale peisajului ru ral. Administrarea inteligent ă și planificarea utiliz ării terenurilor atât în zonele urbane cât și în cele rurale pot reduce presiunile asupra peisajului rural, p ăstrând caracteristicile sale esen țiale și sprijinind diversele sale func ții naturale și pe cele gestionate. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 131.3. AȘEZĂRILE RURALE Caracteristicile satelor: • situate în afara ora șelor • numărul locuitorilor sunt mai reduse fa ță de cele zonele urbane • marea majoritate a popula ției se ocup ă cu realizarea produselor agricole • schimb de materie și energie cu mediul este mai apropiat de cel natural Așezarea rural ă se integreaz ă într-un peisaj rural ă în cadrul c ăruia se pot stabili corela ții asociații cu structurile agrare prezente sau trecute, cu sistemele de culturi. În noua formulare, așezarea nu este numai un ansamblu de cl ădiri, ci așa cum preciza S. Mehedin ți, „trebuie s ă mai ținem seama și de țarină de pășiune, adic ă de locul de unde locuitori î și scot hrana”. Locul populat este intuit cu sc opul de a pune în valoare un teritoriu, de a-l valorifica economic. Caracterul permanent al locuri a șezării este deci condi ționat și de resursele mediului în care se afl ă, iar dacă resursele devin insufi ciente, o parte din popula ție trebuie s ă caute în alte regiuni mijloace de subzisten ță. Dacă echilibrul între resurse și necesității este rupt, popula ția caută alte locuri, fapte care dac ă ar persista, ar duce la dezafectarea a șezării. Așezarea este deci un produs social-economic în peisajul geografic, este un element în care se reflect interac țiunile așezare-mediu, în diferite etap e de dezvoltare ale societ ății. În acest scop este necesar ca în geografia uman ă așezarea rural ă, să fie privit ă ca o rezultant ă a unui complex de factori economici, politici, social și natural. A șezarea devine o component în organizarea teritoriul ui, „repartizarea popula ției pe teritoriu și formele organiz ării ei teritoriale ca un sistem de locul populate.” Așezările, indiferent de m ărime și structură, îndeplinesc func ții în economia na țională, în raport de locul de produc ție, de liniile de transport, de mediul natural, cât și în raporturile cu rețeaua de a șezări regional sau na țională. Este apoi necesar s ă se facă diferențierea între a șezarea rurală și așezarea agricol ă. Sfera în țelegere a primei este mult mai larg ă; așezarea rural ă sau sătească poate cuprinde și populație neagricol ă, populație care lucreaz ă în alte sectoare. Deci noțiunea de popula ție sătească nu este sinonim ă cu popula ție agricol ă. Sunt îns ă cazuri în care cele două noțiuni se suprapun și aceasta numai în regiunile pur agricole. R. Almagia precizeaz ă că „așezările rurale sunt satele aglomer ării de locuin țe agricole în care agricultura este activitatea de bază”. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 141.3.1. Conceptul de a șezare rural ă Indiferent la ce epoc ă istorică ne-am referi, a șezările rurale trebuie privite drept grup ări de locuințe și de oameni ce- și desfășoare activitatea pe un anumit teritoriu și a căror înfățișare se schimbă în funcție caracterul ecenomic-sociale. Ele se diferen țiază de orașe mai ales prin gradul redus de concentrare a activit ăților de suprafa ță, de activit ății care, în principal, sunt agricole, dar și prin formele de organizar e a peisajului geografic. Populația rurală este repartizat ă diferit pe continente, iar cu procentele mari se înscriu Asia de Sud și Sud-Est, Africa și America central ă (Fig. 1). Fig. 1 – Harta reparti ției popula ției rurale (%) (Sursă: I. Șandru, N. Aur – Geografia a șezărilor rurale) Valorile cele mai mici, de 4-20% popula ție rurală, sunt în Statele Americii de Nord, Australie și Statele Europei Occidentale. Ponderea popula ției rurale este în raport cu reparti ția terenurilor agricole și mai ales cu tipurile economice. Din cele 13,5 miliarde de ha terestre, 3,5 miliarde reprezint ă spațiul agricol, care este utilizat inegal. 1.3.2. Forma satelor În privința formei, se poate afirma c ă aceasta nu constituie un element fundamental de clasificare. În primul rând satele se înscriu în tr-o mare varietate de forme, ceea ce îngreuneaz ă alegerea unor modele tip, de compara ție, forma satelor fiind determinat ă de topografia vetrei (forma de relief care se dezvolt ă) de rețeaua de drumuri , de condi țiile social-politice și adesea etnice ale popula ției. Din aceast ă cauză s-au ales 2 tipuri generale: sate de form ă regulate și sate cu forme neregulate. Satele din tipul al doilea se întind pe arii mai mari. Dup ă formă satele prezintă numeroase variante, prezentate în cele ce urmeaz ă Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 15a) sate geometrice , pătrate sau dreptunghiulare. Aceast ă variantă este întâlnit în Banat și Depresiunea Hu și (România). Satele de form ă triunghiular ă sau rotund sunt cartate în Câmpia Olteniei (România). În general formele geometrice rezultate reprezint ă o categorie mai tân ără de așezări. Ele au fost construite în regiunile încadrate în aria culturilor de cereal e, din secolul al XIX-lea b) sate poligonale . Acestea iau forme variate: sate neregulate de vale, care se în șiră sub formă de “așezări galerii” (Vl ăsia din Câmpia Român ă) și neregulate ramificate din regiunile colinare. În literatura geografic ă apuseană sunt men ționate frecvent 3 forme distincte: a) sate aliniate, care sunt condi ționate de forma de relief de aliniamentul tarlalelor “rang” în Quebec sau în regiunile desecate. Acest tip de sat, în linie, a ap ărut la baza unui versant, în lungul pădurii defri șate (Waldhufendorf), în lun gul unui drum (Strassendor f), în lungul unui dig (Marschhufendorf) sau în lungul unui râu (rang) cu laturile perpe ndicular pe râu. Rang-ul poate fi simplu cu un rând de case, sau dublu, cu dou ă rânduri de case, adic ă bilinear. b) sate adunate (îngr ămădite), de form ă circular cu pia ță central – în Croa ția, Pannonia (Rundling) – (fig. 2, fig.3, fig. 4) Fig. 2 – Sat adunat tip radial-concentric Fig. 3 – Sat adunat tip neregulat Fig. 4 – Sat adunat tip tabl ă de șah (Sursa: : I. Șandru, N. Aur – Geografia a șezărilor rurale) c) sate în stea, cu tentacule în direc ția cu căile de comunica ție care converg spre a șezare. Forma rotunda se aprecizeaz ă a fi protoslav ă, centrul vetrei fiind folosit pentru ad ăpostul vitelor în caz de pericol de dinafar ă. Satele circulare (Rundling) s-au extins și în Germania, pân ă la Elba dare le se întâlnesc și în aria salv ă. Dacă se analizeaz ă structura satelor, se mai pot distinge sate mononucleare și sate polinucleare. Satele nucle are (Haufendorf) pot avea la baz ă o fortifica ție Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 16(exemplu: în Sahara-Ksar este un nucleu fortificat), la fel cu Kala în Persia. Satele fortificate sunt creații feudale pentru popularea regiunilor și pentru asigurarea ap ărării. 1.3.3. Dimensiunea satelor Deși este un criteriu cantitativ, nu poate s ă prezinte elemente de cl asificare, decât cu mari generalizări. În primul rând a șezările rurale se g ăsesc în plin ă revoluție, ele de ținând cei mai ridicați indici ai sporului natural. În al doilea rând, limita între sat-ora ș, s-a fixat în mod diferit de la un stat la altul. Din aceast ă cauză, ceea ce în Danemarka este un ora ș, localitate, cu 250 de locuitori, în alte state se încadreaz ă în categoria sate mici. Multe state folosesc treptele comparative: sate mari, sate mici, sate mijlocii. S ă analizăm raportul dintre satele franceze și satele române ști, după numărul locuitorilor. Din analiza piramidelor satelor dup ă mărime, rezult ă că dispersia este mai pronun țată în Franța, localitățile cu o popula ție sub 1000 locuitor reprezint ă 83% din totalul comunelor, iar comunele cu o populație sub 500 de locuitori dep ășesc numărul de 23500. Media popula ției satelor franceze este de 400 de locuitori. În România, din punct de vedere administ rative sunt 2688 de comune formate din 13094 sate. Media locuitorilor pe sat, în România, este de 780 de locuitori, iar pe comun ă de 3800 locuitori (2002). Față de media na țională de locuitori pe sat în Româ nia, putem distinge mai multe categorii de a șezări rurale: • sate foarte mari, cu pest e 5000 de locuitori, au în general, peste 2000 de gospod ării. Satele foarte mari, dar și cele mari, sunt a șezate în apropierea râurilor mari și au o frecven ță crescută în câmpii, pe dealurile cu podgorii și în depresiunile extinse, în intramontan și intracolinar. • sate mari, cu 2000-5000 locuitori au un num ăr mediu de 1200 gospod ării. • sate mijlocii, cu o popula ție între 500-200 locuitori și între 100-850 gospod ării sunt situate în podi șuri; din punct de vedere economic, corespund cu tipul de agricultur ă favorabil ă culturilor de câmp și pomiculturii, având resurse și posibilit ăți de integrare industrial; • sate mici, între 200-500 locuitori alc ătuite în medie din 80-85 de gospod ării, sunt situate în regiunile de deal și de munte; • sate foarte mici, grupeaz ă până la 200 de locuitori, având în medie, circa 30-40 de gospodării. Cele mai multe sunt situate în regiunea montan ă, cu mici posibilit ăți de dezvoltarea și cu o densitate redus ă a populației în vatr ă. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 171.3.4. Func țiile așezărilor rurale Cu toate c ă așezările rurale nu pot avea decât dou ă funcții principale, agricol ă și neagricolă, se aprecizeaz ă că tocmai aceste dou ă funcții pot constitui criterii de diferen țiere. Precizarea func ției se face fie pe cale legislativ ă, economic ă, când așezările sunt împ ărțită pe tipuri ierarhice (fosta URSS), fie dup ă structura profesional ă a popula ției. Gabrielle Schwarz, a determinat șase tipuri de func ții ale așezărilor rurale: 1. așezări pescări primitive, 2. așezări de vânători avansa ți, 3. așezări de păstori nomazi, 4. așezări seminomade, 5. așezări pentru cultur ă de sapă, 6. așezări pentru cultur ă cu plugul. Aceste tipuri de a șezări rurale cuprind și subtipuri: între dou ă subtipuri la a șezările vânătorilor avansa ți și opt subtipuri la a șezările pentru culturi cu plugul. A șezările pescarilor primitive sunt modeste, pescarii tr ăiesc mai mult în b ărci (Indonezia, Micronezia). Vânătorii avansa ți – eschimo șii, indienii – au a șezări duble, a doua locuin ță fiind în tundră. Așezările sezinere au și păstorii nomazi, cresc ătorii de reni, p ăstorii nomazi din regiunile semiaride. Astfel, kurzii migreaz ă vara spre munte, toamna spre platourile de altitudine mijlocie, iar iarna spre Câmpia Turanului. Așezările seminomade s-au redus în ultimele d ecenii, Ele sunt construite de grupurile de pescari din regiunea fiordurilor nord-europene și Canada, de vân ătorii de animale pentru bl ănuri. În general, aceast ă categorie de a șezări face parte din tipul a șezărilor mici. Progrese prezint ă așezările agricole semipermanente, De și agricultura este condi ționată de suprafe țe reduse de teren arabil, a șezările se contureaz ă ca elemente ale peisajului. Deseori se practică și o agricultur ă itinerant, iar în cazul c ă nu se pot schimba terenurile de cultur ă, așezările devin permanente (în regiunile tropical). Ultimul tip, cuprinzând a șezările agricole care folosesc plugul, sunt a șezările permanente și se diferen țiază după tipul de economie, astfel: a șezările agricole cu cre ștere redus ă de animale, așezări cu creșteri de animale și agricultur ă redusă, așezări cu culture intensive, a șezări cu culture irigate, a șezări horticole, a șezări specializate în planta ții, așezări agricole-pesc ărești etc. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 181.3.5. Clasificarea satelor Analiza clasific ării tipurilor de sate se poate face dup ă poziția satului fa ță de țarină, după rețeaua habitatului rural, dup ă dimensiunile medii ale satului dup ă forma și structura satului examinată, în raport de structura social, dup ă structura agricol ă și sistemul de culture. Studiile mai recente pun accentual pe metoda matematice statistice pentru a argumenta unele diferen țieri dintre a șezările rurale. Ele folosesc structura profesional ă a popula ției rurale sau raporturile de ierarhizare economic ă. Unii geografici au introdus metoda „indicelui de dispersie”, care poate ar ăta gradul de grupare a popula ției și a construc țiilor în vetre. Această metodă a fost aplicat la studiul satelor din România și s-au determinat 3 categorii: a) sate cu un coeficient de dispersie redu s, localizate în regiunile de câmpie și în depresiuniel subcarpatice. Satele au pe ste 1500 locuitori, cu structur ă concentrat ă și un indice de 2,5. b) sate cu un coeficient de dispersie mijlociu, situate în regiunile colinare. Acestea au sub 1000 de locuitori și un indice de dispersie de peste 2,5. c) sate cu un coeficient de di spersie foarte ridicat, în sp ecial în regiunea de munte. d) sate cu o structur ă risăită, cu o popula ție sub 500 de locuitori. Indicele de dispersie atinge valori între 5 și 10. Harta cu dispersie satelor este util ă în acțiunea de organizare a spa țiului rural. În harta publicată se disting 3 tipuri de sate: a) satul de tip risipit b) satul de tip r ăsfirat c) satul de tip adunat Satul de tip risipit se caracterizeaz ă prin indice mare de dispersie, gospod ăriile având toate categoriile de terenuri în jurul locuin ței (culturi, fâne țe, păduri). (fig 5) Fig. 5 . Sat de tip risipit (Sursă:https://www.alltur.ro/pagina/tur-farmecul-apus enilor-plecare-din-timisoara-615.html) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 19Satul de tip r ăsfirat are cea mai întins ă arie de răspândire. Unii geografii l-au apreciat ca fiind forma tipic ă pentru satul românesc. Spre deosebire de satul risipit, numai o parte din terenul arabil este inclus ă în perimetrul satului. Textura stradal ă a satului r ăsfirat adeseori este foarte complicat ă (fig. 6). Fig.6 Satul de tip r ăsfirat (Sursă: https://calugarenigorj.wordpre ss.com/2013/10/25/satul-orzesti/) Satul de tip adunat se caracterizeaz ă prin marea aglomerare a gospod ăriilor în vatra satului, teritoriul de cultur ă fiind aproape integral în af ara vetrei satului (fig. 7). Fig.7 Sat de tip adunat (Sursă: https://www.romaniatv.net/sat-unic- in-romania-oamenii-isi-fac-poduri-re para-strazi-biserica-si-isi-ajuta- saracii_315275.html) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 201.3.6. Așezarea satelor în România Așezările rurale au o mare r ăspândire teritorial ă, de la nivelul M ării Negre pân ă la platformele înalte ale Carpa ților de Sud-Est, șa 1620 m (satul Pietroasa din Mun ții Apuseni). În regiunea de munte, plafonul mediu al a șezărilor de vale este men ționat la cca. 720 m, plafonul mijlociu al a șezărilor permanente de plai, la 890 m. A șezările montane din depresiuni sunt foarte vechi. Ele au fost atrase de drumurile mari și ușoare de plai, de locurile propice pentru culturi, fânețe și pășiuni, din perioadele de nesiguran ță. Așezările sunt repartizate neuni form. Regiune cu cele mai ridicate valori ale densit ății satelor sunt regiunile colinare și de podiș: Podișul Central al Moldovei, platformele Cânde ști și Cotmeana, Subcarpa ții Olteniei. În aceste regiuni se înscriu valori de 15 localit ăți la 100 km2, dar satele sunt mici, cu 100-400 de locuitori fiecare. Densitățile cele mai mici de a șezări se întâlnesc în regiune de câmpie (în Câmpia Dun ării și în Câmpia de Vest), unde densitatea a șezărilor este de 3-4 localit ăți la 100 km2. Față de media na țională de locuitor pe sat, se pot di stinge mai multe categorii de a șezări rurale. Așezările rurale cu o popula ție medie de peste 3000 locutori se grupeaz ă cu precăderi în regiunile agricole de câmpie (în partea vestic ă a Câmpiei Banatului, în partea sudic ă a Olteniei și Burnasului, în Câmpia Tecuciul ui). Unele comun ating între 5100 și 13000 de locuitori. Ele au o structură adunată cu o densitate mare a popula ției în vetrele a șezărilor. Așezările rurale cu o popula ție de 2000-3000 locuitori ocup ă restul regiunilor agricole de câmpie, regiunea subcarpatic ă dintre Ialomi ța și Teleajen, depresiune Sibiu și Ciuc. În aria acestei categorii de a șezări rurale apar și unele contraste: al ături de comunele mari sunt a șezări rurale mici, cu o popula ție sub 1000 de locuitori. Așezările rurale cu o popula ție de 600-1000 de locuitori sunt r ăspândite mai frecvent în regiunea colinar ă a Banatului, în Podi șul Târnavelor, în Platforma Some șană, cât și în zonele de trecere de la piemonturil e precarpatice pe câmpii. Așezările rurale cu o popula ției medie de 100-600 de locuitori sunt r ăspândite în Piemontul Getic, Subcarpa ții de Curbur ă, culoarul Mure șului și în partea central ă a Munților Apuseni. În anul 2002, erau 2688 de comune si 13094 de sate. Reparti ția satelor din România (fig. 8): • Dâmbovița, cu 69,96% din popula ție locuind în mediul rural • Giurgiu, cu 69,15% • Teleorman (66,73%) • Suceava (66,38%) • Bistrița-Năsăud (63,88%) etc. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 21 Fig. 8 – Reparti ția satelor din România (Sursă: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fi% C8%99ier:Harta_grad_ruralizare.png) 1.4. TIPOLOGIA A ȘEZĂRILOR DUP Ă STRUCTUR Ă ȘI FUNCȚII Em. de Martonne a distins în Câmpia Român ă două tipuri de a șezări rurale: satul și cătunul. Se consider ă că satul este o a șezare cu o constitu ție concentrat ă, uneori compact ă, mai frecvent în step ă, iar cătunul este o a șezare răzlețit, cu un num ăr redus de popula ție, având între 200-500 de locuitori, cu gospod ării în regiuni de livezi și fânețe. În unele cazuri, c ătunul apare înșirat pe văi sau sub form ă poligonal ă, în lumini șurilor pădurilor. C ătunul a evaluat treptat în așezare de tip r ăsfirat (Em. de Martonne a sesizat în Mun ții Apuseni-1921- un tip de intermediar de așezare cu tendin țe de aglomerare. Este tipul de r ăsfirat) (ȘANDRU, AUR, 2009) – Situl rural . Deși situl rural poate fi limitat de hotarele propriet ății, cel vizual poate include zone vaste. Întinde rea planului nostru este m ărită, întrucât liniile gardurilor, livezilor, pajiștilor și chiar vârful de munte situat la distan ță de multe mile pot deveni factori și elemente ale compozi ției. Cadrul trebuie s ă fie proiectat pân ă la linia orizontului. Libertatea, cu vederea deschisă a câmpurilor, p ădurilor și cerului este o calitate esen țială a peisajului. Putem orienta în mod logic planul nostru sp re exterior pentru a îmbr ățișa toate tr ăsăturile optime ale sitului și pentru a st ăpâni priveli ștele cele mai frumoase. Alegerea unui sit rural ar indica dorin ța de a ne ‘contopii’ cu natura. Face ți din aprecierea naturii un țel și o temă a proiect ării. Pe cât posibil, vom tulbura mediul natural numai spre a-l îmbun ătăți. Formele p ământului și ale terenului sunt elemente vizuale importante. O construc ție concepută într-o corela ție studiată cu formele terenului câ știgă în forță arhitectural ă și în armonie față de sit. Peisajul pl ăcut este una din tranzi țiile atrăgătoare. La proiectarea unor tranzi ții între construcție și sit, zonele intermediare, care pun în rela ție construc ția cu terenul, sunt de o deosebită importan ță. Construc țiile devin elementele impu se peisajului. Trebuie s ă domine sau Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 22construcția, sau situl. Fie c ă situl este considerat ca un fundal pentru o construc ție dominant ă, fie construcția este subordonat ă peisajului și proiectat ă pentru a-l completa și a se îmbina cu formele și contururile naturale. Peisajul rural este un peisaj al subutilit ăților – al umbrelor frunzi șului, al nuan țelor cerului și al umbrelor norilor. Proiectarea trebuie s ă recunoasc ă aceste calit ăți și să le trateze cu înțelegere, altminteri le va distruge. Pe un sit rural e ști mai expus elementelor și vremii – ploii, furtunilor, soarelui, vântului, z ăpezii, gerului, frigului iernii și caniculei verii. Schema raportului construcție-sit și formele construc ției trebuie s ă reflecte studiul temeinic al climei și microclimei și al adapt ării la ele. Situl rural implic ă un teritoriu mai vast și posibilit ăți de manevrare sporit ă. Căile de acces pentru automobile și pietoni, importante elemente în proiectul no stru, pot fi controlate, adesea, chiar în limitele propriet ății. Materiale locale ale unui sit rural: lespezi de piatr ă, pietre de câmp, ardezie, ar țari, mesteceni, cedri- contribuie mult la carac terul peisajului. Folosirea inteligent ă a unor asemenea materiale naturale în cl ădiri, garduri, poduri și ziduri ne ajut ă să stabilim raporturi între construcție și sit. Calitatea esen țială a peisajului este naturale țea și nefinisarea. Materialele naturale pot s ă reflecte foarte bine aceast ă naturalețe și să evite o finisare deosebit ă (Simonds, 1967) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 23 Capitol 2 PROIECTAREA ÎN EXTRAVILAN Va fi supus ă, în general, condi țiilor de mai jos: • spațiul fiind mai pu țin limitat decât în mediul urban se va c ăuta să se includ ă în peisaj cele mai frumoase elemente naturale aflate în împrejurimi; • proiectarea va ține seama de acele calit ăți care confer ă peisajului un caracter specific (de baltă, de câmpie, colinar, montan), se va c ăuta ca aceste tr ăsături să fie accentuate iar trăsăturile nesemnificative, lipsite de expresie s ă fie mascate sau s ă li se diminueze for ța; • suprafețele oferă posibilități de acțiune mai neîngr ădite decât în mediul urban și deci o libertate de proiectare mai mare, o compozi ție mai liber ă; • orice construc ție nouă apare aici impus ă peisajului, de aceea se va c ăuta armonizarea ei cu natura înconjur ătoare, folosirea de materiale de provenien ță locală și care să-i confere un caracter de naturale țe, nefinisare, robuste țe și rusticitate; • uneori se poate crea un cont rast între natura înconjur ătoare ca element dominant și construcția propriu-zis ă ca element dominat; • elementelor construite este indicat s ă li se confere un speci fic etnografic local; • calitatea esen țială a compozi ției fiind naturale țea ce va prefera un stil compozi țional și un gen corespunz ător (ex.: stil natural peis ager, genul pitoresc); • expunerea mai direct ă la intemperiile climatice, lipsa ad ăposturilor antreneaz ă măsuri sporite de protec ție împotriva vântului, insola ției, spulber ării zăpezii, căldurilor mari etc. (Dan, 2016). Grădiniile pe pant ă – proiectarea și întreținerea cărora este mult mai dificil ă – au avantajul că ar putea fi mai interesante. În cazul când panta terenului porne ște de la frontul casei, solu ția de proiectare este total diferit ă față de cazul când panta terenului se coboar ă de la frontul casei. Perspective, priveli ște. Terenuri cu pante u șoară oferă o priveli ște mai larg ă decât terenurile orizontale dar dac ă terenul nostru are o înclinare mai accentuat ă și avem nevoie de terasare, atunci orizontul se vede pân ă la sfârșitul terasei respectiv. Scopul nostru este s ă putem vedea cât mai multe din gr ădină. Punct focal, elemente de design . Să nu fie un zid de sprijin monoton, putem decora cu diferite plante ornamentale, sau alte puncte focale. O C ădere de ap ă combinate cu diferite plante de pe zid este un element impresionant. Iluminar ea acestora este foarte important din punct de vedere focalizarea structura zidului. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 24Plantare pe terenuri înclinate . Pante care sunt plantate cu diferite specii sau sunt înierbate au un efect mult mai atr ăgător și corespunde mai bine în cazul gr ădinilor asimetrice. Îngrijirea gazonului pe pant ă este mai greu și de aceea înierbarea pantelor r ămâne ca și o variant ă B. Planul de plantare trebuie s ă fie gândite a șa fel ca să împiedic ăm creșterea buruienilor prin o densitate de plantare corespunz ătoare, ținând cont de diametrul și creșterea plantelor. Pantă. Unde casa este la o cot ă mai mare decât gr ădina, modul de sprijinire a terenului se va prezenta într-o compozi ție comună cu casă. Să ne asigur ăm ca materialul treptelor, zidurilor și a aleilor s ă rămână în armonie cu caracterul arhitectural e ale casei, la alegerea florilor s ă avem în vedere de culoarea st ructurile construite. Gr ădina în ramp ă îndepărtându-se de cas ă pare mai spațioasă decât terenul în pant ă. Grădina în rampa abrupt ă de casă au probleme asem ănătoare cu cea a terenului în pant ă abruptă, dar solu țiile de proiectare vor fi diferite. Uitându-se în direc ția casei, partea inferioar ă a grădini, zidurile și suprafețele de gazon vor p ărea o compozi ție unică. Rampă. Grădina care se prezint ă în pantă de la zidul sau perete le din spatele casei, prezintă o priveliște limitată. Dacă pereții de sprijini trebuie zidite în apropierea casei, s ă facem cât mai atr ăgător ca ace știa să devină un element al proiectului gr ădinii. Drenarea apelor este un aspect foarte important al proiectului gr ădinii. Dac ă casa se afl ă în aval de pant ă, este nevoie de un drenaj eficient, astfel încât în sezon cu precipita ții mai abundent ă să nu fie terenul inundat ă. Aleile trebuie s ă aibă o înclina ție spre exteriorul casei c ă apele să nu se adune la baza pere ților. La baza pere ților de sprijin trebuie s ă existe orificii de scurgere din care ap ă să ajungă în canalul de scurgere. De acolo apa pluvial ă se poate dirija în sisteme de canalizare sau în șanțuri. În cazul pantelor foarte abrupte va fi nevoie de o serie de drenaje laterale, legate între ele dar în acest caz trebuie să cerem sfatul de la un profesionist. Formarea suprafe țelor plane în gr ădina pe pant ă. Trebuie s ă fim foarte precau ți înainte să facem suprafe țe plane în gr ădini pe pant ă. O schiță transversal ă ne dă ajutorul în alegerea potrivit ă a locului de suprafe țe plane, reducând la minim lucr ările de teren scumpe și inutile. Din punct de vede re al cheltuielilor lucr ărilor de terasare este foarte important și accesibilitatea locului. Formarea suprafe țelor plane se poate întâmpla prin luare și îngrămădirea pământului sau excavarea și umplerea. În ultimul caz de la partea mai înalt ă se sapă solul și se așterne pe terenul mai adânc, se compacteaz ă. Înclinația pantelor menite pentru plant ări (rezultate în urma ac țiune de nivelare pentru stabilirea terenului) s ă nu aibă mai mare decât 40 de grade. Dac ă noua suprafa ță rezultată, înierbăm, plantăm sau pav ăm, depinde de noi și dacă ne decidem pe lâng ă pavaj, suprafa ță să nu fie perfect orizontal ă ca să ajutăm scurgerea apelor de pe suprafață. În partea superioar ă, la baza pere ților de sprijin, probabil va fi nevoie și de o racordare de evacuarea apelor pluviale (Beazley, 2006 ) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 25 Capitol 3 PROIECTAREA PE TEREN URI SITUATE ÎN PANT Ă Necesită luarea în considerare a urm ătoarelor aspecte: • curbele de nivel reprezint ă elemente majore de amplasare a construc țiilor, teraselor, a vegetației, dispuse în aliniamente; leg ătura dintre sc ări de acces executate pe linia de cea mare pantă creează multiple posibilit ăți de amenajare arhitectural ă care să corespund ă cerințelor funcționale și estetice; • amenajările în terase se impun adeseo ri ca singurele posibile, mai ales la pantele accentuate; • accesul la vârful pantei se va face prin p ărțile laterale, pent ru a facilita urcu șul, folosindu-se serpentinele; nu este indicat di n considerente de ordin func țional și estetic ca o cale de acces s ă străbată central și rectiliniu o pant ă de al baz ă până la vârful ei; • în proiectare se va ține seama c ă, vârful pantei este supus elementelor dezl ănțuite ele naturii și deci vor fi luate m ăsuri speciale de protec ție; vârfurile de pant ă oferă deschideri de perspective și vederi panoramice, care trebuie îns ă să fie exploatate în mod ra țional; • adeseori vârfurile de pant ă constituie motive de închidere de perspective și în acest caz o mare aten ție trebuie acordat ă amenajărilor pe vertical ă; • pantele constituie prilejuri nimerite de amenajare a gr ădinilor alpine, stânc ăriilor, grotelor, fântânilor de perete, a ni șelor (Dan, 2016) Curbele de nivel sunt factori majori de proiectare. A șezarea în lungul curbelor (plasarea elementelor planului paralel cu curbele de nivel) este în general indicat ă. Suprafețe de cotă relativ egală constituie bande înguste a șezate perpendicular pa axa pantei. Se sugereaz ă forme înguste de plan, ca bara sau panglic ă. Nu exist ă suprafețe orizontale de dimens iuni mai mari. Suprafe țele orizontale trebuie formate din pant ă prin săpături sau umpluturi. Dac ă sunt formate din umpluturi de pământ, acestea trebuie re ținute printr-un zid sau printr-o pant ă cu înclina ție sporită (fig. 9, fig. 10). Vârful pantei este foarte expus stibiilor. Proi ectantul poate s ă exploateze sau se desfășoară un profil de teren similar cu al unei „cres te militare” dintr-un manual de artilerie, printr-o adaptare sau modificare a pantei pentru a-i men ține sau m ări perspectiva, asigurând totodată și o protec ție sporită (Fig. 11). Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 26 Fig. 9. Sit în pant ă-tipuri de orizontalizare Fig. 10. Sit în pant ă, tipuri de orizontalizare Fig. 11 . Folosirea pantei ca protec ție (Sursă: Simonds – 1967) Panta cre ște și descrește. Sugereaz ă o schema trasat ă. Nivelele pot separa func țiunile ca în construc țiile în retrageri sau cu multe denivel ări. Panta este un taluz. Taluzurile și treptele sunt indicate. Înclinarea normal ă a pantei este poate prea abrupt ă pentru traficul cu roti. Accesul cel mai ușor se face de-a lungul curbelor de nivel. Acest fapt dicteaz ă accesele normale la construcția proiectat ă prin părțile laterale. Forța gravității se exercit ă în josul pantei. Formele compozi ției natural nu trebuie s ă aibă numai stabilitate, ci, pentru a fi pl ăcute, trebuie s ă și exprime stabilitatea. O excep ție ar fi acele construcții la care se dore ște sugerarea unui sentiment de îndr ăzneală sau de exuberan ță. Situl în pantă posedă o calitate peisagistic ă dinamică. Situl se preteaz ă formelor dinamice ale planului. Caracterul impresionant al unei pante rezid ă în schimbarea vizibil ă a înclinării. Schimb ările natural de înclinare pot fi accentuate și dramatizate prin folosirea de terase suspendate, de Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 27platforme ce domin ă priveliștea și de balcoane terasate. O pant ă subliniaz ă inerent întâlnirea pământului cu aerul. Un element orizontal impus unui plan înclinat ia adesea contact cu pământul sau cu stânca la partea interioar ă și rămâne liber proiectat pe cer la extremitatea sa exterioară. Acolo unde obiectul ia contact cu ma terialele legate de sol, trebuie s ă exprimăm clar acest contact. Acolo unde much ia principal se proiecteaz ă liberă, această relație dintre obiect și aer ar putea fi bine exprimat ă printr-o siluet ă aparte. Un sit în pant ă oferă un interes deosebit pentru priveli ște. Dezvoltarea unui sit artificial, pentru a stârni interesul pe isagistic, poate fi minimal ă, deoarece unde un sit în pant ă, care domin ă o priveliște frumoas ă rămân puține alte elemente de interes ale sitului care pot s ă se impune. Panta este orientate spre afar ă. Orienetarea normal ă a planului este spre exterior și în jos. (fig. 12)Întrucât parte dinspre priveli ște este expus ă, relația dintre plan, soare, vânt și furtuni are o importan ță vitală în concep ție. Un sit în pant ă ridică problemele de scurgere a apelor. Apa din pânza freatic ă și apa care se scurge la suprafa ța trebuie intercepta te, deviate sau l ăsate să treacă liber pe sub sau prin construc ție. O pant ă evidențiază multe calit ăți atrăgătoare ale apei. Jocul apei în căderi, cascade, jeturi, prelungirea râule țelor și pânzelor de ap ă reprezint ă posibilități evidente de compozi ție planului. (Simonds, 1967). Fig. 12 Orientarea spre exteriorul pantei (Sursă: Simonds – 1967) Alegerea pantelor în cazul terenuri situate pe pant ă • pentru combaterea eroziunea solului : foarte bune protectoare – graminee (specii de Lolium și Dactylis ) și leguminoase perene (lu cerna, trifoi, ghizdei); • arbuștii cu ajutorul r ădăcinii fortific ă solul • în spațiu între pietre care alc ătuiesc zidul putem planta: Sempervivum sp., Sedum sp., Asplenium sp. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 28• pe zidurile de sprijin putem planta : Aubrieta sp., Lobularia sp., Iberis sp. , se pot planta pe ziduri unde se vor dezvolta sub form ă pendentă (Staffler, 2016) Fig. 13 . Sempervivum sp. (Sursă: https://hu.wikipedia.org) Fig.14 Lobularia sp. (Sursă: https://www.saatgut-vielfalt.de/product) Fig. 16. Aubrieta sp. Sursă: (https://www.amazon.com) Fig.15. Iberis sp. (Sursă:http://www.gammvert.fr/-plantes-vivaces) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 29 Capitolul 4 ANALIZA SITUA ȚIEI EXISTENT Ă 4.1 ÎNCADRARE ÎN ZON Ă Polonița (maghiar ă Székelylengyelfalva ) (fig.1) este un sat situat în comuna Feliceni din județul Harghita, Transilvania, România. Este situat la o distan ță de 5 km de Odorheiu Secuiesc. În secolul XVIII. pe locul biserici i vechi se construiesc biserica nou ă, care poate fi vizitat și acum în localitate. Zona este o comoar ă infinită a artei populare, a obiceiurilor și a tradițiilor. Regiunea are un puternic caracter rural. Satele, tradi țiile bine p ăstrate și porțile tradiționale sunt foarte atractive pentru turi ști. Regiunea este populat ă de oameni care p ăstrează și cultivă cu adevărat și astăzi tradițiile populare. Ornamentarea por ților tradi ționale reflect ă talentul locuitorilor. Dintre me șteșugurile populare tradi ționale trebuie men ționate sculptura, filiatura de lană, ceramică, filiatura de paie , albinaritul, ol ăritul, scrisul pe ou ă dar nu putem uita nici fier ăria și dulgheritul. Aranjamentul dife ritelor ornamentele sculptate în lemn, care sunt aproape de perfecțiune, se bazeaz ă pe simțul meșterului formând astfel o lume de basme, unde exist ă alături forme abstracte geometrice și simbolice și diferite motive botanice, animaliere, cosmice și religioase. În sat se mai g ăsesc case și porți secuiești în stare forte bun ă din anii 1800. Județul Harghita din România Polonița din jude țul Harghita Poloni ța, vedere de sus Fig. 1- Încadrarea satului Poloni ța în România (Sursă: http://www.clker.com/clipart-romania-map.html) Obiective turistice din sat • Grădina Orbán Balázs si mormântul p ărinților lui • Monumentul lui Orbán Balázs • Biserica Catolic ă din sat (fig.2) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 30 Fig. 2 -Biserica catolic ă din sat (Sursă: http://csedoa.blogspot.ro/2012/07/hajdo-istvanra-emlekeztek.html) Coordonatele satului sunt: 46°20 ′6″N 25°15′6″E. Popula ția satului în anul 2011 a fost 334 de locuitor. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiar ă, minorit ăți sunt romi. Religia majoritară a locuitorii sunt romano catolici. 4.2 Clima Fiind localizat intr-un culoar de vale, prezint ă un climat de depresiune intramontan ă, caracterizat de ierni geroase de lung ă durată și veri relativ calde. Aici se întâlnesc des înghe țuri târzii de prim ăvară (iunie) și timpurii de toamn ă (septembrie). Temperatura maxim ă absolută de 36,5 C, a fost înregistrat ă în anul 1952 la Odorheiul Secuiesc iar minima absolut ă de minus 39,5 C în 1962 la Joseni. Precipita țiile medii anuale variaz ă între 550 –1000 l/m .p. Nivelul de precipitații ridicat din perioada de iarn ă, determin ă depunerea unui strat consistent de z ăpadă, dar lipsa vânturilor din aceast ă zonă permite dez ăpezirea căilor de comunica ții rutiere și circulația mijloacelor de transport care sunt echipate corespunz ător sezonului rece. 4.3 Prezentarea situa ției existente Situl se afl ă pe partea estic ă a satului (fig. 3). Aria suprafe ței este de 10000 mp. Terenul prezintă o pantă accentuat ă . Fig. 3 – Încadrarea sitului (Sursă: Google Earth) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 31Intrând prin poarta principal ă la partea stânga și dreaptă a propriet ății se află o peluză gazonată (fig. 4). Pe partea stâng ă, lângă g a r d s e a f l ă specii care au crescut spontan și un Quercus robur (fig. 5). Mergând spre cas ă, pe partea stâng ă este construit o c ăsuță mai mică pentru depozitare (fi g. 6). Pe partea dreapt ă se află o livadă mai mică. Fig. 4 – Peluza gazonat ă Fig.5 – Quercus robur Fig. 6 – Casa de locuit și căsuța pentru depozitare (Sursă:original) După casă urmează un spațiu mai mare cu diferite specii arboricole, care se întind pân ă la vecinătatea sud-vestic ă (fig. 7). În aceast ă zonă mai este o gr ădină de legume care vor fi mutat de aici. Fig.7 -Vegetația existent ă (Sursă: original) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 32Tot în aceast ă zonă va fi montat ă tiroliana, care este legat de un Quercus robur . Fig.8 – Quercus robur (Sursă: original) 4.4 Analiza punctelor de perspectiv ă Punctele de perspectiv ă sunt importante pentru stabili rea vederilor valoroase, pentru descoperirea zonelor care au nevoie de vegeta ție cu rol de protec ție vizuală pentru ob ținerea intimității sau mascare zone cu aspe cte negative. În urma ana lizei punctelor de perspectiv ă s-au stabilit urm ătoarele : Perspectiva spre vest: De oarece terenul se afl ă la marginea satului și la o înălțime mai mare decât satul, deschide o priveli ște largă despre case și dealurile care înconjoare acesta. În prim plan se afl ă o suprafa ță înierbată, în mijloc se vede o parte din cas ă și diferite specii arboricole care blocheaz ă parțial priveli ștea. În fundal putem vedea o parte din sat pe deal și cerul (fig. 9). Fig. 9 – Perspectiva spre vest (Sursa: original) Perspectiva spre sud-vest: prim plan -o suprafa ță cu gazon care prezint ă semne de uscare, în mijloc se afl ă casa și o căsuță mai mică pentru depozitare. Priveli ștea este blocat pe o parte de către un arbore, Betula pendula . În fundal putem observa dealurile, câmpii cu vegeta ție (fig. 10). Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 33 Fig.10 – Perspectiva spre sud-vest (Sursa: original) 4.5 Accesibilitate amplasamentului. Alei , accese Printr-o analiz ă vizuală a acceselor și respectiv aleilor, se poate constata faptul c ă în stadiul existent este o singur ă intrare, atât pentru auto cât și pentru pieton, care se deschide pe partea nord-estic ă a terenului (fig. 11). Accesul ru tier în sat se face foarte u șor prin drumul Dj137C (fig. 12). În interiorul gr ădinii exist ă o singură alee, care conduce de la intrare principal ă spre casă. Fig. 11 – Intrarea pentru auto și pieton (Sursă: original) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 34 Fig. 12 – Drumul Dj137C Fig. 13 – Aleea pentru pietoni și auto (Sursa: original) 4.6 Vecin ătăți Pe partea nordic ă a terenului se afl ă cimitirul (fig. 14). Vecinătatea pe partea sud-vestic ă este o proprietate privat ă (fig. 15). Spre sud-est se afl ă o pajiște cu specii arboricole (fig. 16). Vecinătate spre est este un tere n privat, cultivat (fig. 17). Fig.14 – Vecinătatea nordic ă (Sursa: original) Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 35 Fig. 15 – Vecinătatea sud-vestic ă Fig. 16 – Vecinătatea sud-estic ă Fig.-17- Vecinitatea spre est (Sursa: original) 4.7 Vegeta ția existent ă Vegetația existent ă prezintă o largă varietate, atât specii arboricole cât și arbustive, cum ar fi: Quercus robur, Juglans regia, Betula pendula . Se mai întâlnesc și o serie de specii fructifere, cum ar fi: Malus domestica, Prunus domestica , Prunus avium, Prunus cerasifera . În partea de nord se g ăsește o livad ă mică din: Malus domestica, Prunus avium și Prunus cerasifera . Înspre sud se afl ă o livadă mai mare alc ătuit din Prunus domestica amestecate cu specii rășinoase. Starea actual ă a vegeta ției: satisf ăcătoare. Sub aspectul s ănătății, unele exemplare de Prunus dau semne de boli și uscare. Fig. 18 – Vegeta ția existent ă (Sursă: original) Specii dominante: pomi fructiferi tinere. Ca element negativ amintim lipsa speciilor decorative. Betula pendula singura specie care ar putea fi decorativ dar are mai multe tulpini și așa pierde din valoare. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 36 Capitolul 5 DESCRIEREA ȘI PREZENTAREA SOLU ȚIEI DE AMENAJARE PROPUS Ă 5.1 Zonificare Organizarea și împărțirea teritoriului unei localit ăți, în suprafe țe numite zone, cu func țiuni diferențiate, care au drept scop s ă asigure acestei localit ăți condiții optime din punct de vedere igienic, arhitectural, gospod ăresc și de circula ție. Factorii determinan ți în zonificare sunt: mărimea localit ății, importan ța și caracterul ei, condi țiile economice generale, cum și condițiile naturale ale terenului. În cadrul acestui proiect apar diferite zone marcate pentru îndeplinirea unor func ții necesare pentru o gr ădină privată bine conceput ă (Fig. 5.1.) Aceste zone: • acces auto; • acces pieton; • zona cu plante legumicole; • peluza; • livadă; • grădina bun venit; • pavilion + depozit lemn + garaj; • stâncărie; • zona de relaxare, odihn ă. Fig. 5.1 . Zonificare Sursa: Original 5.2. Propunere de amenajare a gr ădinii Un proiect de gr ădină reușit trebuie s ă armonizeze cu mediul înconjur ător, cu casa și clădirile învecinate și nu în ultimul rând, cu oame nii care vor lua în folosin ță acest spa țiu. Din acest motiv trebuie s ă luăm în considerare chiar înainte de pr oiectare scopul pentru care va fi folosită grădina. De aceea am f ăcut un chestionar, care a fost completat c ătre proprietarul și familia sa. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 37Chestionar interactiv Culoarea imobilului: pereți acoperite cu țigla și lemn Stilul arhitectural: modern Perspective pl ăcute (dorite, vecin ătăți): spre vest, sud-vest Perspective nepl ăcute (nedorite, vecin ătăți): spre nord Elemente particulare ale sitului Solul: Argilos Lutos Luto-nisipos Brun-ro șcat Scheletic pH = 5,5-6,5 Garduri vii necesare: Nu x Da Unde Împrejmuiri necesare: Nu Da Unde Zone cu exces de umiditate: Nu x Da Unde Drenaje necesare: Nu x Da Unde Sursa de ap ă: pârâu fântân ă x proprie pu ț forat rețea potabil ă Teren însorit dorit: Nu Da x Unde: fața casei, peluz ă, grădina de legume Teren umbrit dorit: Nu Da x Unde: spatele casei Construcții (anexe) existente: depozit lemn și unelte Alei și platforme construite existente: o alee, de la intrare principal ă spre casă Garaj necesar ă: Nu Da x Unde Nivel de între ținere a spa țiului verde preferat: Ridicat Mediu x Scăzut Elemente de design Cine va folosi spa țiul verde: Adul ți x Copii x Persoane în vârst ă Animale de companie Stil preferat: Formal Geometric Natural Peisager Mixt x Forme preferate în amenajare: Rectangulare 45o Sinuoase Linii drepte Combina ții x Structuri exterioare necesare: Patio ac operit Vase cu flori Loc de joac ă pt. copii uscător de rufe padoc pentru câine magazie de unelte x grill, cuptor x gazebo deck gard piscină jacuzzi iaz deco obiecte de art ă stâncărie x pietriș denivelări bancă boxă compost pubel ă seră sau solar altele: pavilion, depozit lemn Alei necesare în gr ădină: Nu Da x Din ce material: pavaj Iluminat exterior: Utilitar Ambiental x Spațiu de depozitare necesar: Nu Da x Unde Parcare pentru musafiri: Nu x Da Unde Cum se va uda spa țiul verde: Robinet + furtun furt un + aspersoare sistem de iriga ție Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 38Alte comentarii: Familia c ărui este realizat proiectul este alc ătuit din: un b ărbat de 45 ani (inginer constructor), so ția ei 39 de ani (profesoar ă de muzic ă) și 4 copii, de 2 luni, de 8 ani, de 10 ani și de 12 ani. Accesul, atât pentru auto, cât și pentru pieton se afl ă pe partea estic ă a terenului, deoarece la partea nordic ă, sudică și vestică se află terenuri private. Dac ă traversăm la stânga de la drumul principal, dup ă 100 de m se afl ă intrarea sitului. Dup ă intrare, imediat la stânga, lâng ă gard se află un grup de arbori combinate cu arbu ști. Specii utilizate sunt: Picea pungens ‘Hoopsii’: Molid argintiu ‘Hoopsii’ este un conifer ve șnic verde cu o form ă piramidal ă, de talie mare, pân ă la 15 m în ălțime. Crengile se ramific ă orizontal. Frunzele sunt aciculare, în nuan țe de albastru argintiu. Este un conifer rezistent la secet ă, solul nu trebuie l ăsat în permanen ță uscat în primii ani de cre ștere. Thuja orientalis ’Berkmannii’ are lujerii sub țiri, mai pu țin turtiți, cu aceea și culoare pe ambele fețe. Formeaz ă o coroan ă deasă cu ramuri ascendente. Frunzele sunt solziforme, a șezate opus. Conurile sunt mari de 10-25 mm c ărnoase, de culoare verde-albastrui. Prezint ă 6-8 solzi cu vârful curbat în afar ă, în formă de corn. Este rezistent ă la secetă, fum și noxe. Suport ă tunderea, fiind ușor de modelat în cele mai diverse forme geometrice. Este o specie rustic ă care se adaptează la cele mai diverse condi ții de clim ă și sol. Înălțime: 5-8 m. Thuja occidentalis ’Globosa’ este un arbust cu forma globulara cu coro ana relativ compacta cu ramuri scurte, cu cre șteri dispuse radial, conifer cu o cre ștere lenta, devenind u șor plat odata cu varsta (1,30 – 2 m). Frunzisul, verde, este iarna intr-o nuan ța maroniu-verzui. Este rezistenta la ger, dar sensibila la secetele prelungite. Reco mandat a se planta in plina lumina. Ornamentala prin forma globulara a coroanei Hydrangea arborescens ‘Annabelle’ este un arbu ș foios, decorativ care poate ajunge pân ă la o înălțime de 1-1,5 m, cu frunze mari, verzi, acompaniate de florile paniculate ce au un aspect inedit. Florile sunt albe, pot atinge diametru 20 cm. Înflore ște în mai multe valuri, din iunie pân ă septembrie. Planta se dezvolt ă bine la semiumbr ă, în sol fertil, mediu-umed. Înflore ște pe tulpinile tinere, de aceea toamna târziu trebuie tuns ă. Tot în aceast ă zonă se află Quercus robur , pe care este montat ă un foișor suspendat pentru copii. Zona este destinat ă pentru divertisment, se g ăsește aici o peluz ă gazonată pentru sporturi exterioare sau pentru jocuri de minge. Este important c ă pe toate suprafe țele gazonate este aplicat un amestec de iarb ă care este rezistent ă la călcare. Mai jos, spre cas ă este construit ă o căsuța mai mic ă pentru depozitarea diferitelor unelte, este făcut din lemn, are ca dimensiuni 15 mp. U.S.A.M.V ., Cluj-Napoca Detaliu tehnic foișor suspendatProiectat Desenat Verificat Aprobat Contr . STASSc.: 1:50Proiectarea unei grădini private dintr-o zonă rurală Kanyaro Orsi Kanyaro OrsiA4 19.06.18Adelina DUMITRA ȘDetaliu tehnic Foișor suspendat Sc.:1:50 89.55 mm 82.19 mm 40.40 mm 93.33 mm 35.19 mm 35.80 mm4.50 m 4.10 m 2.00 m 5.70 m39.38 mm15.72 mm1.90 m 2.20 m 1.10 m 15.72 mm2.20 m Foișorul este realizat din lemn rășinoase. Foișorul se va sprijini pe 4 stâlpi de susținere cu rezistență de 10-11 cm grosime.Acoperișul este realizat din șindrilă bituminoasă tip solzi. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 40Pe partea cel ălaltă a intrării, la dreapt ă, lângă gard, găsim 4 exemplar din Malus domestica, tot în aceast ă zona se afl ă o gradină de legume, 36 mp., cu paturi în ălțate la 30 cm. Speciile utilizate pentru aceast ă grădină: Lactuca sativa, Capsicum annuum, Raphanus sativus, Ocimum basilicum, Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis, Solanum lycopersicum, Allium cepa, Cucurbita maxima . Pe partea nordic ă a grădinei de legume se afl ă 4 arbuști din Ribes uva-crispa (Fig. 5.2). Deoarece din aceast ă parte a gr ădinii se deschide cea mai bun ă priveliște spre dealuri și sat, am amplasat în col ț un leagăn din lemn, pentru 4 persoane. În ceea ce prive ște vegatația apar speciile decorative: Spirea japonica Albiflora pe cele dou ă latură a leagănei și un Acer negundo , la spatele acestuia. Gr ădina de legume are un rol important într-o gr ădină familială fiind o surs ă de hrană naturală și nu în ultimul rând reduce costuri în timpul recolt ării. Fig. 5.2- Gr ădina de legume Sursa: Original Mergând mai departe pe alee, ajungem la o intersec ție. Una dintre aleile este proiectat ă pentru circularea ma șinilor și conduce spre garaj care este propus pentru 2 ma șini. Este montat cu ușă electronic ă pentru o accesibilitate mai u șoară. Pe spatele garajului se afl ă o căsuță pentru depozitarea lemnului. Pe latura dreapt ă a locului de depozit este propus o buc ătărie exterioar ă, pentru prepararea mânc ărurilor, pentru servirea me sei. Este montat o chiuvet ă, mese pentru prepararea mânc ării, cuptor, aragaz. Pentru servirea mesei este propus ă o masă cu 10 scaune (fig.5.3). Detaliu tehnic-Leag ăn Sc.: 1:3078.40 mm 63.00 mm2.35 m 1.90 m1.40 m 0.80 mȘezutul este agățat pe o ramă din metal,iar butucii sunt din lemn masiv .Partea de sus este bună pentru a prinde diferite plante agățătoare astfel se poate crea un acoperiș natural verde.76.67 mm 26.54 mm U.S.A.M.V ., Cluj-Napoca Detaliu tehnic LeagănProiectat Desenat Verificat Aprobat Contr . STASSc.: 1:30Proiectarea unei grădini private dintr-o zonă rurală Kanyaro Orsi Kanyaro OrsiA4 19.06.18Adelina DUMITRAȘ Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 42Pe partea nordic ă a acestei cl ădiri se afl ă o livadă cu 3 specii pomicole: Malus domestica, Prunus cerasus, Prunus avium. O parte din livad ă este păstrată iar sunt câteva specii care au fost eliminate din cauza atacarea unei boli sau d ăunători (Fig. 5.4). Fig. 5.3 – Garaj, depozit, filagorie Sursa : Original Fig 5.4 – Pozi ția livadei pe teren Sursa: Original U.S.A.M.V ., Cluj-Napoca Detaliu tehnic Garaj, depozit, filigorieProiectat Desenat Verificat Aprobat Contr . STASSc.: 1:70Proiectarea unei grădini private dintr-o zonă rurală Kanyaro Orsi Kanyaro OrsiA442.86 mm 42.22 mm41.71 mm 32.16 mm 61.59 mm27.71 mm6.00 m 6.00 m5.80 m 5.15 m 8.75 m4.50 mGaraj 36 mpDepozit 10.6 mp Filagorie 39.1 mpDetaliu tehnic- Garaj, depozit, filigorie Sc.: 1:70 Construcțiile sunt făcute din aceeași materie care au fost folosit la construirea casei: lemn+țiglă. Are ca suprafața totală 100.7 mp.Vederi despre garaj, depozit și filigorie 19.06.18 Depozit lemn15 mp Adelina DUMITRA Ș Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 44Deoarece construc țile amintite mai sus și tot terenul se afl ă pe o pant ă continuă, fixarea solului se face prin propunerea unor stânc ării la baza acestor construc ții. Stâncăriile reprezint ă compozițiile artificiale ce au ca scop reproducerea la scar ă mică a unor peisaje care, asociate cu vegetația specific ă, sugereaz ă o scena montan ă, dând astfel cur ții un aspect pitoresc. După stabilirea formei acesteia, trecem la formarea ei prin aducerea p ământului vegetal, care va fi dispus sub forma unei coline, realizând și denivelări mai mici. Lucrul cel mai important de care trebuie s ă ținem cont este m ărimea plantelor și pământul pe care îl avem la dispozi ție. Integrarea rocilor în amenaj ările peisagistice este posibil ă atât prin valorificarea celor eventual prezente în teren, cât și prin crearea de componente artificia le cu roci. Plantarea se va face cu grijă, lăsând spațiu pentru dezvoltarea vegeta ției. Spațiile rămase se pot decora cu pietre de diferite dimensiuni și cu scoar ță de conifere. Lucr ările de între ținere aplicate stânc ăriilor sunt: protejarea în timpul iernii a plantelo r sensibile la ger, refacerea în pri ămavară a părților deteriorate, înl ăturarea florilor trecute, t ăieri de limitare a cre șterii plantelor, ud atul periodic al vegetației, fertilizarea, plivitul buruienilor. Specii utilizaten în stânc ărie: Lavandula angustifolia numită și levănțică, acest arbust mic, originar din regiunea mediteraneean ă, atinge în ălțimea de 30-60 cm. Tulpinile sale sunt verticale, iar frunzele înguste, verzi-argintii. Toate p ărțile plantei au un miros pl ăcut, dar cele mai aromate sunt florile. Micile flori violacee apar în conuri dup ă frunze, în timpul verii. Lavandula angustifolia Alba, cu flori albe. Festuca glauca este o plantă perenă, de dimensiuni medii, utilizat ă pentru a crea puncte de contrast și culoare deosebite în gr ădini. Frunzele sunt lungi și înguste, de culoare gri- albăstruie iar sub influen ța razelor de so are se coloreaz ă în albastru intens. În ălțime: 25-30 cm. Perioada de înflor ire: iunie-iulie, dar florile sunt pu țin semnificative ca decor. Thuja occidentalis ‘Globosa Compacta Nana’ este un arbu ști cu forma globular ă cu coroan ă relativ compact ă cu ramuri scurte, cu cre șteri dispuse radial, cu o cre ștere lentă, frunzișul verde, maroniu-verzui. Este rezistent ă la ger, dar sensibil ă la secetele prelungite. Recomandat a se planta în plin ă lumină. Ornamental ă prin forma globulara a coroanei. Festuca scoparia este o iarb ă decorativ ă de gradin ă care face parte din familia Poaceae . Formeaz ă smocuri dense și bogate cu aspect globular. Frunzele sunt sub țiri și lungi sub formă liniară în nuan țe de verde intens, închis și strălucitor. Inflorescen ța apare pe vârful tulpinilor însa nu are o importan ță majoră ca și decor. În ălțime la maturitate 15-20 cm. Perioada de înflorire: iunie-iulie. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 45Arabis caucasica Schneehaube este o planta erbacee perena. Frunzele sunt mici în nuan țe de verde închis. Florile sunt parfumate, albe, cu 4 petale. La maturitate Gâsc ărița poate s ă se dezvolte la o în ălțime de 15-20 de centimetri. Perioada de înflorire este în lunile aprilie- iunie. Gâsc ărița este o plant ă rezistentă la secetă și la temperaturile sc ăzute. Cealaltă aleea este proiectat ă pentru pietoni și conduce spre gr ădini bun venit care se afli la fața casei. ( Fig. 5.5). În zona aceast ă, la fața casei am propus 2 fâ șii cu specii urm ătoare: Hosta Undulata, Festuca glauca, Lavandula angustifolia Alba, Festuca scoparia, Hakonechloa macra . Fig. 5.5. Aleea spre intrarea in cas ă, în zona de bun venit Sursa: Original Zona dup ă casă au primit func ția de odihn ă, recreare. În aceast ă parte a gr ădini inițial au avut o pădure mai mic ă din Prunus domestica amestecate cu diferite specii foioase, creând astfel un spațiu mai lini știt, cu multe umbr ă. Am păstrat speciile s ănătoase și am înlocuit cele uscate sau bolnave. Zona acesta sugereaz ă o atmosfer ă de liniște, de calm, un loc pentru recreere. Între arbori mai mari am propus 4 hamaci. Hamacul reprezint ă un loc genial de a relaxa dupa o zi obositoare de munc ă. De asemenea, hamacul este moale dar în acela și timp foarte stabil, iar sforile groase îi asigur ă o durată de viață foarte lung ă ( Fig. 5.6). Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 46 Fig. 5.6 – Zona de odihn ă Sursa: Original Iluminatul exterior este un el ement important pentru siguran ța locuitorilor acelei case, în orice spațiu în aer liber. Într-o astfel de gr ădină, o serie de lumini amplasate pe aleile șerpuite vă pot direcționa în siguran ță spre cas ă, garaj sau oriunde în gr ădină. Iluminatul pe casa sc ării reprezintă, de asemenea, un plus vizual pent ru efectul general al proiectului . O gradină nu poate fi complet ă fără un sistem corespunz ător de iluminat. Acesta este de dou ă tipuri: utilitar și decorativ. Cel utilitar se refer ă la lumina de securitate și la cea necesar ă parcurgerii spa țiului noaptea. Acest tip de iluminare se afl ă la marginea aleilor, pân ă la casă (Fig.5.7). Cel decorativ accentueaz ă plantele, obiecte diferite. În proiect este utilizat pentru iluminarea stânc ăriilor (pietre, plante). Fig. 5.7 – Iluminarea aleilor Sursa: Original Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 47Ca sursă de energie, sistemul utilitar este bazat pe re țeaua energetic ă locală, în timp ce elementele decorative pot func ționa fie pe baza re țelei, fie independent, pe energia solar ă. Alei. Trotuare. Pentru stabilirea traseelor de circula ție vor fi amenajate alei care vor face legătura între diferitele zone ale gr ădinii. Aleile au fost trasate astfel încât s ă conducă la diversele zone cât mai simplu și să avea form ă sinuoasă corespunz ător stilului ales. L ățimea lor: pentru circularea ma șinilor 4 m, pentru pieton 1 m. Singura alee care exist ă pe teren, a fost păstrat, dar modificat m ărimea. Având în vedere c ă a fost propus un garaj, drumul mai lat va conduce spre asta. Undeva la mijlocu l acestei aleea, se împart în dou ă, una este propus ă pentru pieton și conduce spre cas ă, cealaltă conduce spre garaj. Materiale utilizate la alei Pavelele și dalele au, la rândul lor, o serie de avantaje, care le fac practice, accesibile și atrăgătoare: au avantajul c ă pot fi montate și demontate mult mai u șor, că au comportament bun la abraziune, sunt rezistente la cr ăpare și flexibile și fac față inclusiv traficului rutier. Pavelele se pot poza pe un strat de nisip sau se pot monta pe un strat de sapa semiumeda. Bordurile, cele care delimiteaz ă perimetrul aleii, au rolul de a bloca pavelele s ă nu alunece, se fixeaz ă pe margini cu sapă, pe o mica funda ție. Fig. 5.7- Alei Sursa: Original Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 48• Nisipul de râu, sp ălat, trebuie s ă fie uscat și nivelat perfect, ca s ă fie neted, iar stratul să aibă aceeași grosime sau chiar un pic mai mare decât grosimea pavelelor. Pavelele se montează prin așezare pe acest strat, l ăsându-se între ele rosturi de 2- 3 mm, care ulterior se vor umple cu nisip fin. Dup ă aceea, se bat cu plac ă vibrantă, ca să facă masă compactă cu nisipul și să se obțină o suprafa ță netedă. • Sapa semiumed ă va ajuta s ă fixați mai bine pavelele. Se realizeaz ă dintr-un amestec de nisip cu ciment (o parte cime nt, trei parti nisip). Rosturile dintre pavele , de 8-10 mm, se vor umple tot cu amestec pentru sap ă. • În cazul folosirii foliei, ordinea straturilor ar trebui s ă fie: pământ compactat, folie, sort, strat din nisip de poza, pavele ( Fig.5.8). Gardul. În primul rând, atunci când ne gândim ce mode l de gard ar fi mai potrivit pentru a delimita o proprietate, principale le aspecte pe care trebuie s ă le avem în vedere sunt arhitectura construcției și ambientul general al zonei. Al egerea unui model de gard care s ă se potriveasc ă cu estetica casei și care să îndeplineasc ă totodată funcțiile de delimitare a perimetrului și de asigurare a intimit ății spațiului privat, nu ar trebui s ă reprezinte o problem ă, având în vedere ca practicile de împrejmuire a cur ții au evoluat consider abil de-a lungul aniilor, atât din punct de vedere al esteticii, cât și al materialelor utilizate. Fig.5.8 – Pavaj utilizat la alei Sursa: Original Materiale utilizate la construirea gardului Gardul din lemn reprezint ă cea mai veche practic ă de împrejmuire a propriet ății. Materialul este u șor de procurat și de prelucrat spre deosebire de piatr ă, iar o astfel de construcție, realizat ă din lemn se poate cu u șurință să îndeplineasc ă funcțiile de protec ție și Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 49asigurare a intimit ății. În ultimii ani trendul în ceea ce prive ște construc ția gardului, îl reprezint ă utilizarea lemnului în combina ție cu beton sau piatr ă. Utilizarea celor dou ă materiale pentru construcția gardului asigur ă o durată îndelungat ă de viața a acestuia și reprezint ă o metodă bună pentru protejarea propriet ății. Gardul proiectat pentru terenul respectiv (fig. 6.1) : Fig. 6.1.- Gardul Sursa: Original Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 50 DEVIZ TEHNICO-ECONOMIC Determinarea costului de execu ție a obiectivelor de construc ții se stabile ște prin întocmirea documenta ției de deviz. Datorit ă particularit ăților specifice, determinarea costului de execu ție a construcției nu poate fi f ăcută în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliaz ă, se descompune, până la un nivel în care p ărțile componente pot fi m ăsurate și li se poate atri bui o unitate de măsură. În acest stadiu, se determin ă cantitățile de lucr ări ce trebuie efectuate pentru realizarea părților componente ale investi ției și li se atașează prețuir. Documenta ția de deviz con ține: • Nota de calcul a suprafe țelor • Lista cu materialul s ăditor • Tabel centralizator cu cheltuieli amenaj ării Notă de calcul a suprafe țelor Componen ța spațiului verde m2 % din s. totală Suprafața totală 9566,26 100% 1 Clădiri: utilitare, ornamentale 685,98 7,17% 2 Căi de acces, pavaje 422,21 4,41% Din care: 3 Suprafa ța de amenajat cu vegeta ție 8458,07 88,41% 4 Arbori în: Grup-solitar 324 3,81% 5 Arbuști în: Grup-solitar 65 0,76% 6 Specii floricole Deccor multianual 26 0,30% 7 Alte plante ornamentale Ierburi decorative 73 0,86% 8 Peluze Sem ănat direct 7970,07 93,93% Total 1-3 9566,26 Total 4-8 8458,07 Lista de material s ăditor Nr. Crt. Categoria cod Specie, varietate, cultivar Cantitat (buc, mp, kg) Valoare unitar ă lei Valoare total lei Altele 1 Arbori și arbuști rășinoși Solitar, grup 1.1 Picea pungens ‘ Hoopsii’ 23 175 4025 r ăd. cu balot 1.2 Thuja occidentalis ‘Globosa Compacta Nana’ 10 45 450 r ăd. cu balot 1.3 Thuja occidentalis ‘ Globosa ‘ 17 30 510 r ăd. cu balot 1.4 Thuja orientalis ‘ Berkmanni ‘ 20 120 2400 r ăd. cu balot 2 Arbori și arbuști foioși Solitar 2.1 Acer negundo 1 210 210 r ăd. cu balot arbu ști 2.2 Hydrangeaarborescens ‘Annabelle’ 70 22 1540 r ăd nudă 2.3 Spirea japonica ‘Albiflora’ 11 15 165 r ăd nudă 3 Pomi fructiferi Solitar 3.1 Malus domestica Jonagold 10 21 210 r ăd. nudă Livad ă 3.2 Prunus avium 9 23 207 r ăd. nudă 3.3 Prunus cerasus 9 23 207 r ăd. nudă 3.4 Prunus domestica 25 26 650 r ăd. nudă 4 Plante legumicole 4.1 Allium cepa 60 10 bulbi-5 lei 30 bulbi 4.2 Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis 500 sem.-4 lei 4 semin țe 4.3 Capsicum annuum 16 30 lei/ghicei 480 în ghicei 4.4 Cucurbita maxima 20 sem.-6 lei 6 semin țe 4.5 Lactuca sativa 100g-7 lei 14 semin țe 4.6 Ocimum basilicum 100g-9 lei 9 semin țe 4,7 Raphanus sativus 100g -9,5 lei 9,5 semin țe 4.8 Ribes uva-crispa 4 9 28 în ghiveci 4.9 Solanum lycopersicum 11 8 lei/ ghiveci 88 în ghiveci 5 Plante floricole perene Stânc ărie 5.1 Arabis caucasica ‘ Schneehaube ‘ 30 6 180 semin țe 5.2 Lavanvdula angustifolia 13 11 143 în ghicei 5.3 Lavanvdula angustifolia Alba 23 11 253 în ghicei 6 Alte plante ornamentale 6.1 Festuca glauca 50 5 sem.-3 lei 30 semin țe 6.2 Festuca scoparia 60 5 sem.-3 lei 36 semin țe 6.3 Hosta ‘Undulata’ 25 15 375 semin țe 6.5 Hakonechloa macra 32 25 800 semin țe 7 Gazon 7.1 Semin țe 7800 mp 250 lei/10 kg 5575 semin țe Total 18634,5 Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 53 Tabel centralizator cu cheltuielile amenaj ării Cod Lucrare Suprafața m² Manoper ăUtilaj Transport Total 1 PREGĂTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA INSTAL ĂRII VEGETA ȚIEI 8458,07 mp 1480 390 400 2270 1.1 Erbicidare 240 150 – 390 1.2 Strângerea corpurilor străine 480 – 400 880 1.3 Nivelare de între ținere 340 120 – 460 1.4 Fertilizare (mineral) 160 – 160 1.5 Mobilizarea solului 260 120 – 380 2 INSTALAREA VEGETA ȚIEI ARBORICOLE ȘI ARBUSTIVE 140 mp – 320 2.1 Individual, grup-Plantare 140 mp 320 – – 320 3 INSTALAREA SÂNCĂRIILOR 60 mp – – 440 3.1 Transport material 120 120 3.2 Depunerea pietrelor 160 160 3.3 Plantare 160 160 4 AMENAJAREA PELUZELOR 7970,07 mp 480 1560 – 2040 4.1 Prin sem ănat direct 480 1560 – 2040 Total final 5070 * 1 muncitor/zi= 80 ron * închiriere utilaje= 120 ron/zi cu manpore ă Total făra TVA (inclusiv manoper ă)= 18634,5+5070=23704,5 RON Valoarea TVA 19% = 4503,85 RON Total=28213,35 RON Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 54 CONCLUZII Noțiune de proiectare peisagistic ă face refirire la un domeniu multidisciplinar, care îmbină urbanismul, arhitectur ă, designul de gr ădini. Necesit ă simț estetic și cunoștințe de ecologie, horticultur ă, precum și de istoria gr ădinilor, psihologia me diului si geologie. Amenajarea unei gr ădini începe de la faza de consultan ță și proiectare. În urma primei întâlniri cu client pentru consultan ță avem deja informa ții cu privire la dorin țe acestuia. În cazul în care clientul nu are idei cu pr ivire la realizare de amenajare a gr ădinii, folosim un chestionar interactiv în care sunt întreb ările clare despre stil, culori, forme dorite și împreun ă cu ideile unei peisagist din domeniu ajut ă pentru realizarea unei pr oiect dorit. La consultan ță privind spa țiu verde pozele f ăcute de pe sit poate oferi detalii cât se poate concrete pentru realizarea proiectelor de grădini. Proiectarea unei gr ădini se realizeaz ă de către personal specializat în baza datelor culese de pe teren. Proiectarea se face computerizat (2D,3D). Din punct de vedere exterior, gr ădina are rolul de a crea pl ăcere ochilor și o legătură strânsă cu arhitectura construc ției iar din punct de vedere interior gr ădina este conceput de a oferi pace minții, timp petrecut al ături de familie și prieteni, relaxare și multă liniște. Toate consecin țe ale amenaj ări vin în urma execu ții profesioniste de c ătre speciali și în domeniu. Orsolya KANYARO Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zon ă rurală – Studiu de caz: Gr ădina privat ă din localitatea Poloni ța (HR) 55 BIBLIOGRAFIE 1. Beazley Mitchell – A kerttervezés és a kertépit és alapjai – Alexandra kiadó, 2006; p-40-41. 2. Șandru Emerit Ioan, Conf. univ. dr. Nicu I. Aur – Geografia a șezările rurale, Editura CD Press, 2009, p. 7-8, 35-36,41-43, 46-50, 86-90. 3. Dan Valentin Sebastian, 2018, Proiectare spatii ve rzi, Note de curs, USAMV Cluj-Napoca, p. 40-41. 4. Simonds John Ormsbee – Arhitectura peisajului, Editura Tehnic ă București-1967, p. 83-86. 5. Staffler Martin – Kiskert mindentudó, Sziget kiadó, 2016, p-106. 6. Stahl Henri H., 1909 – Organizarea administrativ-teritorial ă, Editura Științifică. București, p-21 Surse internet https://ro.wikipedia.org/wiki/Mediu_rural https://biblioteca.regielive.ro/referate/geogr afie/asezarile-rurale-din-romania-181469.html https://www.afaceri-agricole.net/f onduri-ue/structura-spatiului-rural/ https://www.slideshare.net/brendabarre tt180/us-icomos-wrl-talk-5-42014-2 https://www.nps.gov/nr/publications/bulletins/nrb30/nrb30_5.htm http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/ http://elemzo.hargitamegye.ro/wp-content/uploa ds/2016/02/analiza-re gionala-Haghita.pdf http://www.steg-kerites.hu/# http://www.kertepites-gyepszonyeg .hu/terkovezes_terburkolas.html http://www.kertepites-gyepszonyeg .hu/terkovezes_terburkolas.html http://kertepites.hupont.hu/4/kerttervezes U.S.A.M.V ., Cluj-Napoca Proiectat Desenat Verificat Aprobat Contr . STASSc.: 1:1000Proiectarea unei gr ădini private dintr-o zonă rurală Kanyaro KanyaroA4 19.06.18Propunere de amenajare Quercus roburAesculus hippocastanum Betula pendula Thuja occidentalis ‘Globosa’Hydrangea arborescens ‘Annabelle’ Prunus domesticaAcer negundoLEGEND Ă Malus domesticaLavandula angustifoliaHosta ‘Undulata’ Lavandula angustifolia ‘Alba’Hakonechloa macraFestuca scopariaFestuca glaucaArabis caucasica ‘Schneeaube ’ LEGEND Ă Lactuca sativaAllium cepa Ocimum basilicum Solanum lycopersicumCapsicum annuum Cucurbita maxima Raphanus sativus77.65 mm76.89 mm14.80 mm 47.79 mm 104.53 mm Plan de propunere Adelina DUMITRAȘ111.39 m 82.26 m81.22 m21.88 m 51.03 m Brassica oleracea conv. botrytisvar . botrytis