PAJIȘTILE DIN ROMÂNIA – IMPORTANT PATRIMONIU NAȚIONAL 4 PARTEA I PRINCIPII GENERALE ȘI CADRUL DE ORGANIZARE AL LUCRĂRILOR… [611365]

AMENAJAMENT PASTORAL

PRIMARIA MILIȘĂUȚI

2016

1

CUPRINS

PAJIȘTILE DIN ROMÂNIA – IMPORTANT PATRIMONIU NAȚIONAL 4
PARTEA I
PRINCIPII GENERALE ȘI CADRUL DE ORGANIZARE AL
LUCRĂRILOR …………………………………………………. …………. 13
A Principii generale de amenajare a pajiștilor………………………… 13
PARTEA a II – a
CAP. 1. SITUAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ ȘI ORGANIZARE
1.1 Amplasarea teritorială a localității…………………………………. 17
1.2 Denumirea deținătorului legal…………… ………………………… 17
1.3 Documente care atestă dreptul de proprietate.Istoricul proprietății.. 17
1.4 Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament……………….. 19
CAP. 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1 Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul ac estui studiu….. 23
2.2 Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște (planul cadastral).
Vecinii și hotarele pajiștii…………………………………………… 26
2.3 Constituirea și materializarea parcelarului și subparc.Descriptiv.…. 28
2.4 Baza cartografică utilizată………… ………………………………. 28
2.4.1 Evidența planurilor pe trupuri de pajiște……………………………… 29
2.4.2 Ridicări în plan……………………………………………………… 30
2.5 Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor……………………… 30
2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe……………… …………. 30
2.5.2 Organizarea administrativă…………………………………………. 30
2.6 Enclave 32
CAP. 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1 Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului……………… 33
3.2 Altitudine, expoziție, pantă …………………………………………. 34
3.3 Caracteristici geologice și pedologice………………………………… 35
3.4 Rețeaua hidrografică……………………………………………….. 39
3.5 Date climatice………………………………………………………. 40
3.5.1 Regimul termic………………………………………………………. 40
3.5.2 Regimul pluviometric………………………………………………. . 41
3.5.3 Regimul eolian…………………………………………………… 42
CAP. 4. VEGETAȚIA
4.1 Date fitoclimatice …………………………………………………… 43
4.2 Descrierea tipurilor de stațiune ……………………………………… 43
2

4.3 Tipuri de paj ști, descrirea tipurilor …………………………………… 44
4.4 Descrirea ve getației lemnoase ……………………………………… 47
CAP. 5. CADRUL DE AMENAJARE
5.1 Procedee de culegere a datelor din teren …………………………… 48
5.2 Obiective social -economice și ecologice ……………………………. 48
5.3 Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor……………………… 49
5.4 Fundamentarea amenajamentului pastoral ……………………….. 51
5.4.1 Durata sezonului de pășunat………………………………………… 51
5.4.2 Numărul ciclurilor de pășunat………………………………………. 55
5.4.3 Capacitatea de pășunat……………………………………………… 55
CAP. 6 ORGANIZAREA, ÎMBUNĂT ĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA
PAJIȘTILOR
6.1 Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști …………… 59
6.2 Amestecurilor de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau
supraînsămânțarea pajiștilor ……………………………… 65
6.3 Capacitatea de pășunat …… …………………………….…………… 68
6.4 Organizarea pășunatului pe diferite specii de animale ……………… 72
6.5 Căi de acces ………………………………….……………………… 77
6.6 Constucții zoopastorale și surse de apă ……………………………… 78
CAP.7 DESCRIERE PARCELARĂ
7 Descrierea parcelară …………………… …………………………… 79
CAP.8 DIVERSE
8.1 Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia ………… 85
8.2 Colectivul de elaborare a lucrării de amenajare …………………… 85
8.3 Hărțile ce se atașează amenajamentului ………………………….. 85
8.4 Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă ……………. 87
8.5 Devize ………………………………………………………………. 89
8.6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ …………………………………… 102

3

PAJIȘTILE DIN ROMÂNIA – IMPORTANT PATRIMONIU
NAȚIONAL

Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură durabilă,
care răspund exigențelor cererii de alimente sănătoase și de calitate superioară.
În plus, pe lângă rolul decisiv de asigurarea furajelor pentru animale,
pajiștile au o funcție important ă în dezvoltarea rurală și a mediului înconjurător
reflectată prin: conservarea biodiversității, îmbunătățirea fertilității solurilor,
fixarea simbiotică a azotului, echilibru hidrologic, prevenirea inundațiilor și
alunecărilor de teren, sechestrarea carbo nului, calitatea peisajului și important
patrimoniu cultural.

INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri iarba produsă pe pajiști a constituit furajul de
bază pentru creșterea animalelor ierbivore domestice, ceea ce a permis dezvoltarea primelor civilizații umane.
Explozia demografică a determinat o expansiune a pajiștilor printr -o
luptă continuă a omului cu vegetația forestieră, pentru a produce hrană
animalelor, care îi asigură mijloace de trai precum alimente (lapte, carne) și materii prime (lână, piei), forțe motrice pentru transport și lucrările câmpului
cât și alte necesități.
În zilele noastre, sistemele de creștere a animalelor bazate pe
valorificarea pajiștilor, trebuie să facă față necesităților de hrană tot mai mari, având în vedere ca producția de furaje obținute pe aceste suprafețe să țină pasul
cu cerințele tot mai mari de carne și lapte și cu schimbările climatice. În același timp, producerea furajelor pe pajiști trebuie să reducă competiția din cadrul terenului arabil pentru producerea hranei oamenilor, a animalelor și a
biocombustibililor.

ROLUL PAJIȘTILOR ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A
AGRICULTURII

Dezvoltarea durabilă este un proces complex ce se desfășoară prin și sub
intervenția umană, care vizează dezvoltarea societății, materializarea lui
bazându -se pe faptul că dezvoltarea durabilă a întregului este asigurată de
dezvoltarea durabilă a fiecărei părți a activității umane (MARUȘCA și colab., 2010).
4

În acest sens, dezvoltarea durabilă a agriculturii constituie o parte a
acestui proces, agric ultura fiind o componentă indispensabilă a acesteia
(MOTCĂ și colab. 1994). Creșterea animalelor, în special a bovinelor și
ovinelor, are un rol însemnat în imprimarea unui comportament antientropic
prin care se realizează durabilitatea agriculturii. Pajiștile sunt un element
esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea
furajelor, bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a
terenurilor slab productive, în special pentru producerea biomasei, sursă
energe tică regenerabilă.
Prin plantele furajere din pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din
ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai mare de materie organică, menținându- se în sol o viață biologică activă. Prin rădăcinile plantelor furajere
de pajiști, care au rol de liant în prezența materiei organice, se oprește procesul
de distrugere a structurii granulare a solurilor, în cele mai multe cazuri
conducând la îmbunătățirea acestora (MOCANU, HERMENEAN, 2013; SIMTEA și colab., 1990).
Alături de administrarea gunoiului de grajd, plantele furajere de pajiști au
un rol însemnat în menținerea conținutului de humus din sol, fapt ce imprimă o portanță ridicată solului, care atenuează acțiunea de tasare a animalelor și a mașinilor agricole grele. Asolam entele cu sole înierbate au un rol esențial în
menținerea microfaunei din sol și în întreruperea ciclurilor biologice pentru boli și dăunători, ceea ce conduce la reducerea cantităților de pesticide, care sunt nocive pentru microfaună și mediu înconjurător .
Pe lângă rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel
puțin 60% din efectivul de bovine și 80% din efectivul de ovine, pajiștile au
o serie de funcții importante în dezvoltarea rurală și a mediului înconjurător.
Prin înierbare se consolidează biologic taluzurile drumurilor, halde
miniere, industriale și menajere, pârtii de schi și alte terenuri lipsite de vegetație
pentru a fi protejate de factorii distructivi, se stimulează pedogeneza și se
înfrumusețează peisajul. Acestea funcții re flectă și definesc
multifuncționalitatea pajiștilor.
Toate activitățile conexe care rezultă din folosirea și valorificarea
pajiștilor precum prelucrarea produselor animaliere, colectarea florei
medicinale, apicultura etc., constituie o altă funcție econom ică importantă a
acestor suprafețe.
Pajiștile permanente constituie importante habitate pentru animalele
sălbatice și de conservare a biodiversității speciilor de plante și animale.
Acestea se pot rezuma prin următoarele:
– în România există un număr de 783 de tipuri de habitate, din care
aproape 60% se întâlnesc în pajiștile permanente;
5

– pe teritoriul țării s-au identificat 3700 de specii de plante, din care peste
70% aparțin vegetației pajiștilor permanente. Dintre acestea, 74 de specii au
dispărut, 4 85 sunt amenințate cu dispariția, 200 de specii sunt vulnerabile, 23
sunt declarate monumente ale naturii și 1253 sunt specii rare;
– dintre speciile de animale sălbatice, 5 specii au dispărut, iar peste 30
sunt amenințate cu dispariția;
– structura flor istică a vegetației pajiștilor din România este foarte
diversă, cu indici de biodiversitate foarte ridicați în comparație cu multe țări din
Europa;
– fondul genetic de germoplasmă al populațiilor de specii cu valoare
economică este foarte mare, România fi ind considerată un rezervor biologic
natural de îmbunătățire a procesului genetic la multe specii agricole;
– o floră meliferă și medicinală deosebit de bogată.
În cadrul ecosistemelor agricole afectate de eroziune, contribuția
pajiștilor este esențială î n protejarea solului, combătând acele fenomene care
conduc la declanșarea și accelerarea procesului de eroziune (RESMERIȚĂ,
1956).
Astfel, durata în timp pentru îndepărtarea unui strat de sol, pe adâncimea de 20
cm, în urma procesului de eroziune, pe tere nurile în pantă acoperite de pajiști
este de 29000 ani, față de 100 de ani pentru terenurile în pantă cultivate în
sistem de rotație și de numai 13 ani pentru terenurile în pantă cultivate cu
porumb siloz în monocultură.
Prin diversitatea speciilor de pla nte și de animale, pajiștile permanente
înnobilează și înfrumusețează mediul înconjurător, oferind importante spații
de recreere pentru civilizația umană.
Din păcate structura funcțională a pajiștilor din România datorită unei
gospodăriri necorespunzătoare , este profund perturbată din cauza agresivității
unor specii de plante invazive (ex. feriga mare, etc.) care au înlocuit speciile
valoroase în proporție ridicată. Balanța estimativă de azot fixat biologic (NFB)
în agroecosistemele de pajiști și culturi de leguminoase din România este de:
30 kg/ha pe an pentru pajiștile permanente; 80 kg/ha pe an pentru pajiștile
temporare și de 160 kg/ha pe an pentru leguminoasele perene (MARUȘCA și colab., 2010).
Fixarea anuală a azotului atmosferic de către leguminoase prin culturi
furajere permit reducerea costurilor de producție și a riscurilor de poluare cu nitrați.
Prin îmbogățirea materiei organice în compuși azotați, ca urmare a fixării
biologice a azotului, leguminoasele stabilesc direct sau indirect interacțiuni
pozitive cu speciile vecine, interacțiuni ce se manifestă mai ales în condiții
pedoclimatice dificile, limitând efectele negative ale competiției interspecifice.
6

Conform literaturii de specialitate cantitatea estimată de CO 2 stocat
(sechestrat) în agroecosistemele de pajiști permanente este de 4,7 t/ha pe an, în
cele de pajiști temporare de 4,2 t/ha pe an, față de doar 1,8 t/ha pe an de CO 2
stocat de culturile cerealiere. Rezultă că pe parcursul unui an, cele cca 4,9
milioane de pajiști permanente din țara noastră pot sechestra o cantitatea totală
estimată de aproximativ 23 milioane tone. O contribuție esențială își aduc
plantele furajere din pajiști și pentru creșterea capacității de reținere a apei și
a posibilității de a o ceda când plantele au nevoie de ea.
Comparativ cu culturile anuale, pajiștile permanente au un efect protector
pentru calitatea apei, regularizarea fluxului de apă și a poluanților. După
pădure, pajiștea este cea mai importantă sursă de reținere și filtrare a apei
pluviale (DUMITRESCU ș i colab., 1979).

SITUAȚIA PAJIȘTILOR DIN ȚARA NOASTRĂ

Pajiștile permanente din țara noastră au o răspândire de aproximativ 4,9
milioane hectare, România ocupând, în Europa, locul al V -lea după Franța,
Marea Britania, Spania și Germania.
Pajiștile din ța ra noastră, care reprezintă 33% din suprafața agricolă,
constituie o parte din avuția națională, de importanță majoră prin dimensiunea
resurselor de furaje și calitatea acestora, precum și prin celelalte funcții cu efect benefic asupra protecției și frumuseții mediului înconjurător.
Aria de răspândire a suprafeței pajiștilor se regăsește pe toate formele de
relief, respectiv de la altitudinea din Delta Dunării și câmpie, până la altitudinea de 2500 m de pe platourile alpine ale munților Carpați. Aceasta fa ce ca
resursele funciare pentru pajiștile din România să fie extrem de variate sub toate
aspectele: fizico-geografice; climatice; hidrografice; profunzimea solului;
tipurile de sol și însușirilor lor fizico -chimice (ROTAR, VIDICAN 2003;
VÎNTU și colab., 20 04). În funcție de modul de folosință pajiștile se împart în
pășuni și fânețe. Din suprafața totală de pajiști din țara noastră 68% o reprezintă
pășunile, iar 32% fânețele (Figura 1).
Repartizarea pajiștilor din țara noastră, în funcție de formele de relie f,
este reprezentată în figura 2. Se constată că 79% din suprafața de pajiști este situată în zona de deal și montană.

Fig. 1. Ponderea
pășunilor și fânețelor din
suprafața totală de pajiști,
%

7

Fig.2. Repartiz area
suprafeței de pajiști pe
forme de relief, în %

Reducerea dramatică a efectivelor de animale, care la nivelul anului 2009
(Anuarul statistic al României , 1990 -2010), au ajuns la bovine la cca 40 %,
respectiv la ovine la cca. 60 % din efectivul a nului 1990, a atras după sine
diminuarea considerabilă a suprafeței de pajiști și culturi furajere necesare
pentru asigurarea hranei acestora. Ca urmare, o mare parte din suprafețele ocupate cu aceste culturi au fost abandonate.
Este oportună reintroducer ea în circuitul agricol a acestor suprafețe
pentru obținerea de biomasă necesară producerii biocombustibililor , aceasta
în contextul în care astăzi mai mult ca oricând criza combustibililor fosili este în
plină desfășurare și se pune tot mai mult accent pe utilizarea mai largă a
energiilor regenerabile, nepoluante.

FACTORII LIMITATIVI AI PRODUCTIVITĂȚII PAJIȘTILOR

Datorită faptului că pajiștile sunt amplasate în condiții staționale foarte
variate, ocupând, de regulă, suprafețele improprii altor culturi, f ie datorită
proprietăților fizico -chimice deficitare ale solului, fie datorită orografiei
terenului sau a temperaturii insuficiente cu durată prea scurtă de vegetație de la
altitudini mai înalte și alte cauze, productivitatea lor este strâns legată, atât d e
condițiile de mediu în care se găsesc, cât și de activitățile omului și animalelor
sale.
Din datele MADR prezentate în „ Programul național de reabilitare a
pajiștilor 2005 -2008”, factorii limitativi pentru producția de furaje pe pajiști
sunt în ordine: a ciditatea solului, eroziunea, excesul de umiditate, salinitate și
alcalinitate, textura solului și altele care ajung să influențeze 60 % din suprafața
pajiștilor permanente (Tabelul 1 și Figura 3.).
Pe de altă parte productivitatea pajiștilor este influen țată direct de
acțiunea unor factori biotici și antropogeni precum abandonul și valorificarea
necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.
8

Tabelul 1
Factori fizico – chimici limitativi ai solului pentru producția pajiștilor

FACTORUL LIMITATI V
Suprafața de pajiști afectată
mii ha %
Aciditatea solului 1.280 26
Eroziunea solului și alunecări 890 18
Exces de umiditate 290 6
Salinitate și alcalinitate 250 5
Nisipuri, pietriș, roci la suprafață 240 5
Fără restricții majore 1.910 40
TOTAL 4.860 100

Fig. 3. Suprafețele de pajiști afectate de factori limitativi
ai producției, în % din suprafața totală

Astfel, întreținerea și exploatarea necorespunzătoare a făcut ca: 26 % din
suprafața de pajiști permanente să fie invadată de veg etație ierboasă
nevaloroasă precum țăpoșica ( Nardus stricta), bărboasa ( Botriochloa
ischaemum ), feriga mare (Pteridium aquilinum ), târsa ( Deschampsia
caespitosa ), șteviile ( Rumex sp. ), știrigoaia ( Veratrum album), urzica ( Urtica
9

dioica) e t c . , 9 % s ă f i e a c operită cu vegetație lemnoasă de arbuști (păducel,
măceș, alun, mur, etc.) și puieți de arbori, iar 11% să fie invadate de mușuroaie
multianuale înțelenite (Tabelul 2).
La toate acestea se adaugă faptul că pe majoritatea suprafeței de pajiști
permanente s e manifestă o fertilitate scăzută, iar absența fertilizării organice sau
minerale nu permite crearea condițiilor favorabile speciilor furajere valoroase și sporirea producției pajiștilor.
Tabelul 2.
Factori biotici și antropogeni limitativi pentru producția pajiștilor
FACTORUL LIMITATIV
Suprafața de pajiști afectată
mii ha %
Invazie de buruieni, din care:
– țăpoșică ( Nardus stricta )
– bărboasă ( Botriochloa ischaemum )
– ferigă (Pteridium aquilinum)
– târsă ( Deschampsia caespitosa)
– nitrofile ( Rumex, Veratrum, Urtica ) 1.280 26
500 10
250 5
170 3
90 2
270 6
Invazie de vegetație lemnoasă 420 9
Mușuroaie înțelenite 550 11
TOTAL 2.250 46

Practic nu există suprafață de pajiști care să nu fie afectată de cel puțin
unul din acești factori limitativi. Creșterea producției pajiștilor este posibilă
doar prin măsuri ameliorative de înlăturare sau de diminuare a acțiunii acestor factori limitativi.
Pajiștea trebuie să fie tratată ca oricare cultură din arabil, dacă dorim
eficiență econ omică de la acest mod de folosință agricolă. În trecutul nostru nu
prea îndepărtat și în țările dezvoltate, care sunt de mult integrate în Civilizația
pastorală , pășunea sau fâneața, erau și sunt considerate o importantă resursă
furajeră, întreținute și va lorificate corespunzător, pentru a obține rezultatele
economice scontate.
10

OBIECTIVE ȘI DIRECȚII ÎN CULTURA PAJIȘTILOR

Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC),
stabilite în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul
1782 /2003, țara noastră trebuie să acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu
pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1 ianuarie 2007 (GAEC 11), asigurarea unui nivel minim de întreținere (GAEC 7) și evitarea instalării
vegetației nedorite pe teren urile agricole (GAEC 10).Condițiile ecologice foarte
diferite în care sunt situate pajiștile, precum și schimbările socio – economice
din țara noastră care au condus la un anumit stadiu de degradare o abordare integrată și interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluții pentru
gospodărirea rațională a patrimoniului pastoral.
Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiștilor este
sporirea producției totale de furaje și a calității acestora, în concordanță cu o
conversie optimă în produse animaliere ca urmare a unei bune valorificări a
acestor suprafețe.
Obiective specifice:
 Gestionarea științifică și tehnologică a patrimoniului pastoral al României
în scopul asigurării unei agriculturi durabile (utilizarea nutrienților,
conservarea biod iversității, menținerea nealterată a peisajului, exploatarea
economică, protecția mediului, bunăstarea animalelor);
 Creșterea valorii nutritive a covorului ierbos, care să asigure o hrănire
echilibrată și eficientă a diferitelor categorii de animale, înd eosebi din
speciile bovine și ovine, pentru obținerea de produse zootehnice sănătoase
și asigurarea bunăstării animalelor;
 Adaptarea tehnologiilor pajiștilor semănate și permanente și de creștere a
animalelor, specifice fiecărei condiții staționale, pentru realizarea unor
sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările
climatice;
 Fundamentarea științifică și dezvoltarea de tehnologii noi pentru
producerea ecologică a furajelor și conversia lor în produse animaliere
(carne – lapte) c u o valoare biologică ridicată, menținerea biodiversității si
protecția mediului;
 Realizarea cantității anuale de semințe de graminee și leguminoase perene
de pajiști,din soiurile autohtone, necesară pentru lucrările de îmbunătățire;
 Folosirea supraf ețelor mai slab productive pentru producerea de biomasă,
importantă resursă regenerabilă, promovându- se punerea în valoare a
acestora prin reconversia și reorientarea potențialului de producție.

11

Direcții de acțiune

Gospodărirea nerațională a pajiștilor permanente, coroborată cu acțiunea
factorilor naturali au condus, în decursul timpului, la o degradare avansată prin invadarea de mușuroaie, vegetație nevaloroasă, apariția eroziunii și alunecărilor.
Stoparea procesului de degradare a pajiștilor permane nte și menținerea
producției și calității furajelor au o importanță deosebită pentru protecția
mediului și păstrarea biodiversității.
În această direcție, elaborarea unor noi strategii de creștere a suprafețelor
de pajiști eligibile și a activităților economice de creștere a animalelor, cu
respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, este necesară pentru creșterea absorbției fondurilor europene, păstrarea raportului dintre suprafața de pajiști permanente și suprafața agricolă utilizată și mărirea num ărului de exploatații de
creștere a animalelor erbivore.
În vederea creșterii suprafețelor eligibile, la articolul 6 din Legea nr.
86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013 – Organizarea, administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modific area și completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, se stipulează că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale.
Pentru conservarea și utilizarea durabilă a pajiștilor, importante datorită
diversității lor biologice mar i, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de
management care să conțină măsuri specifice de îngrijire și întreținere,
recoltarea la momentul optim a fânețelor, folosirea rațională a pășunilor ca
durată de pășunat, încărcarea cu animale, circulație , etc.
Prin aceasta se asigură realizarea unor condiții de implementare a
dezvoltării durabile, prioritate globală pentru secolul XXI, stabilite prin acordul internațional al Conferinței Mondiale de la Rio de Janeiro din anul 1992 și adoptarea Agendei 21, ,,The Earth’s Nation Plan”, semnatară fiind și România.
Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în
diminuarea sau înlăturarea procesului de degradare a pajiștilor permanente
printr -un mod rațional de gospodărire a fondului pastoral național, premisă
sigură practicării unei agriculturi durabile, în special în zona de deal și montană, unde pajiștile au ponderea cea mai importantă, condiții ce asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de protecție a m ediul ui și de
păstrare a tradițiilor.

12

PARTEA a I – a
PRINCIPII GENERALE ȘI CADRUL DE ORGANIZARE
AL LUCRĂRILOR

A. PRINCIPII GENERALE DE AMENAJARE

Amenajamentul pastoral este o lucrare cu caracter complex care are ca
scop reglementarea procesului de producție al pajiștilor permanente, după
care se conduce întreaga activitate pastorală.

Studiul amenajistic cuprinde prezentarea sub toate raporturile a
aspectelor care interesează economia pastorală și prezintă posibilitățile de
ameliorare a pajiștilo r, el conține documentația tehnico- științifică pentru
elaborarea planurilor de perspectivă în raport cu posibilitățile reale de producție ale fondului pastoral.
Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două
decenii, este stipulată de Lege a 86/2014 pentru „ aprobarea Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 34/2013 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991”, care precizează la articolul 6, alin eatul 1 că
”modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale ”.
„Amenajamentul pastoral" reprezintă „documentația care cuprinde măsurile
tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării
pajiștilor", in conformitate cu obiectivele de management al pajiștilor prevăzute
în „Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgență
a Guvernului nr.34/2013 privind oganizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente și pentru modific area și completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, (art.1, lit, a. din HG nr.1064 11/12/2013).
Măsurile prevazute în „amenajamentul pastoral" se elaboreaza astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei.
Conform HG nr.1064 11/12/2013, art. 9, alin(1), amenajamentul pastoral
cuprinde:
a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schița pajiștii sau
planul cadastral;
13

b) determinarea supra feței pajiștii sau a porțiunilor din care se compune
pajiștea, cu prezentarea denumirii, suprafeței, vecinatăților și a hotarelor;
c) descrierea situației geografice și topografice a pajiștii sau a diferitelor unități
în cazul în care pajiștea se compune din mai multe porțiuni;
d) descrierea solului pajiștii;
e) descrierea florei pajiștii;
f) calitatea pajiștii;
g) determinarea părților de pajiște care sunt oprite de la pășunat;
h) perioada de pă șunat;
i) capacitatea de pășunat și încărcătura optim ă;
j) stabilirea căilor de acces;
k) stabilirea surselor și a locurilor de adăpat;
I) locurile de adăpost pentru animale și oameni;
m) împărțirea pajiștii pe unități de exploatare și tarlale pentru diferite specii;
n) lucrările care se execută în fiec are an pentru întreținerea și creșterea
fertilității solului;
o) lucrările de înbunatățire anuală și pe termen lung;
p) lucrările tehnice și instalațiile care se utilizează, cu indicarea locului de
amplasare.

Utilizatorul pajiștii — „crescător de animale = persoana fizică având
animale înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale de orice tip, persoană juridică de drept public sau de drept privat,
constituită conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale
membrilor înscrise în RNE, care desfasoară activități agricole specifice
categoriei de folosință a pajiștii conform clasificării statistice a activitatilor
economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală"
(art.1 lit. c. din HG nr. 1064 11/12/2013 ).
Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus in
„amenajamentul pastoral", iar „autoritatea contractantă are obligația de a -l
include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor, cu
respectarea prevederilor legale in vigoare" (art.6 alin.(2) din HG nr. 1064
11/12/2013).
Regulamentele de utilizare și gestionare al pajiștilor, trebuie să fie clare, concise și să foloseasca un limbaj accesibil.
În elaborarea rapoartelor de m onitorizare a pajiștilor se va ține cont de faptul
că acestea vor reprezenta argumentele științifice pe baza cărora, factorii de decizie, vor lua deciziile adecvate privind măsurile de management necesare pentru gestionarea pajiștilor.

14

Fondul pastoral co nstă din pajiștile permanente, prezentate în Legea
86/2014 la articolul 1, cu modificările și completările ulterioare. Fondul
pastoral cuprinde nu numai pajiștile propriu-zise, afectate direct producției, dar și celelalte categorii de terenuri din perimetr ul pastoral:
– existente sau care se vor crea și care prin prezența lor sunt destinate a asigura
condiții favorabile economiei pastorale (ex. zone de protecție);
– instalațiile și construcțiile existente sau care se vor realiza;
– drumurile speciale de acces la pășune (exclusiv drumurile publice);

Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și
organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței măsurilor de agromediu, astfel c a să se asigure o
gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător.
Obiectivele amenajamentului pastoral sunt:
• inventarierea pajiștilor de pe teritoriul unității administr ativ teritoriale
(UAT);
• studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează;
• furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrărilor
de ameliorare a pajiștilor și pentru gospodărirea fondului pastoral.
•
Principii fundamental e de respectat la întocmirea amenajamentului
pastoral sunt:
a. asigurarea producției de furaje pentru tot parcursul anului (conveier);
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an
la an;
c. elaborarea lucrărilor de îmbunătățire se va face ținând cont de condițiile
pedo- climatice și potențialul zonei ce va fi amenajată;
d. respectarea metodologiei de întocmire din prezentul ghid;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a
măsurilor d e agromediu sub incidența cărora intră pajiștea ce va fi amenajată;
f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către
amenajament și a graficului de execuție a acestuia.

15

Caiet de lucru

În cadrul fiecărui UAT va exista pe toată perioa da amenajamentului (10
ani) un caiet de lucru, în care vor fi trecute toate lucrările efectuate pe fiecare
trup de pajiște/parcelă în ordinea efectuării lor. În încheierea fiecărei mențiuni
cu lucrări efectuate persoana care completează datele își va trece numele, data și
va semna pentru conformitate.
Lucrările ce se vor efectua vor fi cele propuse de specialiștii amenajiști,
se vor respecta indicațiile lor privind momentul și ordinea executării lor, cât și metodologia menționată. Acesta va fi completat de către utilizatori și se va afla
în posesia acestora pe toată perioada contractului de închiriere. Lucrările trecute în caietul de lucru vor fi datate (ziua/zilele, luna, anul efectuării) și în mod obligatoriu utilizatorul, care completează materialul, își va trece numele și va
semna ca garant al executării acestora.
Dacă perioada de închiriere este mai redusă ca durată ca cea a
amenajamentului, caietul va fi predat reprezentaților UAT -ului, după studierea
judicioasă a acestuia în scopul verificării executării întocmai a lucrărilor
propuse de specialiștii amenajiști, pe baza unui proces verbal de predare –
primire.
Predarea caietului se va face la sfârșitul perioadei decenale (cuprinsă în
amenajament), de asemenea pe bază de proces verbal de predare -primire cu
număr de înregistrare de la UAT, documentul fiind păstrat în vederea
fundamentării viitorului amenajament.
Dacă pe teritoriul UAT-ului există mai mulți utilizatori care au
concesionat pe o durată determinată pajiștile, fiecare dintre aceștia va fi obli gat
să posede un caiet de lucru care să acopere suprafețele utilizate și să se înscrie la alineatul anterior.
Reprezentantul desemnat al UAT -ului are dreptul să verifice caietul de
lucru în scopul verificării executării lucrărilor propuse în amenajament ș i va
notifica dacă este cazul prin adresă scrisă către consiliul UAT -ului
neconformitățile identificate.
Toate datele înscrise în amenajament au fost puse la dispoziție de
Primăria orașului Milișăuți prin ing. Daniliuc Ilie.

16

PARTEA a II – a

CAP. 1. SIT UAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

Or așul Milișăuți este așezat în sudul depresiunii Rădăuți, în estul
județului Suceava, la o depărtare spre nord de 28 km de munici piul Suceava și 8
km spre sud-est de municipiul Rădăuți.
Localitatea se află la întretăierea a două vechi drumuri comerciale, azi
două importante artere de circulație care leagă municipiul Suceava de
meleagurile minunatelor mănăstiri bucovinene -Putna și Sucevița și un altul ce
leagă Rădăuțiul de ținuturi cu un bogat trecut i storic -Arbore, Solca și Voroneț.
Teritoriul administrative al orasului este bine delimitat de comunele
învecinate de către râul Sucevi ța -spre nord, râul Suceava și Dealul Varniței
înspre nord -est, Dealul Horaiț la est, râul Solca la sud, Dealul Burlei la vest.
Din punc de vedere administrativ,actualul oraș Milișăuți, cuprinde orașul
Milișăuți( Milișăuți și fostul sat Bădeuți), iar ca sate arondate orașului : satele
Lunca și Gara.
Suprafața pentru care se va întocmi proiectu l de amenajament pastoral
conform art.1 alin.(1) din Legea nr.86/2014 este de 278,15ha din total de
288,14ha ,diferența de 3,51 ha f iind drumuri iar 6,49 ha enclave.
Ponderea suprafețelor de pășune pentru care se va întocmi
amenajamentul pastoral din s uprafața de teren arabil este de 11 %.

1.1. Amplasarea teritorială a localității
Euroregiunea NORD-EST, Județul Suceava, oraș.Milișăuți cuprinde
loc.Milișăuți,Bădeuți,sat.Gara ș i Lunca.

1.2. Denumirea deținătorului legal
U.A.T. Oras Milișăuți, cu sediul în localitatea Milișăuț i, din județul
Suceava. CUI.4326973

1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere
legală. Istoricul proprietății
Suprafața de pajiști a Oraș Milișăuți înregistrată în Registrul Agricol la
data de 1.01.2007 cuprinsa in volum. PJ, fila. 13 era de 452,31 ha conform
Inventarului bunurilor domeniului privat al UAT-ului, anexele la aceste hotărâri
și planurile de încadrare în zonă.

17

Din această : -40,09 ha teren neproductiv (rupt de ape);
-124,07 ha teren arabil (dat în arendă, TP, adeverințe, iar
20,0 ha rămas la dispoziția Consiliului local)
-288,15 ha pajisti.

Trupurile de pășune care fac obiectul amenajamentului pastoral sunt
trecute în Tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Nr. Teritor iul
administrativ Trupul de pajiște Bazin
hidrografic Observații
1 2 3 4 5
1. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP I – LA POD VLADICA . Suceava
2. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP II – BAHNA Suceava
3. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP III – BADEUTI+SIDOREL Suceava
4. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP IV – COTURI BADEUTI Suceava
5. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP V – LA BALACI SI
CALANCEA Suceava
6. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP VI – LA BALASTIERA SI
PRUND TIBENI Suceava
7. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP VII – LA STADION Suceava
8. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP VIII – LA PRU ND GARA SI
PRUND RADU Suceava
9. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP IX – LA MICROCENTRALA
SI NICU CRUCEA Suceava
10. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP X – LA DEAL SI LA STILP Suceava
11. UAT .Oraș.Milișăuți TRUP XI+TOLOACA
MARE,COCEN SI STUPCHE Suceava
Supr afața de pășune a UAT Oraș.Milișăuți a fost înregistrată la APIA,
conform tabelului 1.2.
Tabel 1.2.
Nr.
crt. Denumire trup pajiște Suprafața
(ha) Declarată
APIA
(ha) Nedeclarată
la APIA
(ha)
0 1 2 3 4
1. TRUP I – LA POD VLADICA . 15,08 15,08
2. TRUP II – BAHNA 9,02 9,02
3. TRUP III – BADEUTI+SIDOREL 13,53 8,5 5,03
4. TRUP IV – COTURI BADEUTI 5,01 5,0 0,01
18

5. TRUP V – LA BALACI SI CALANCEA 3,83 3,83
6. TRUP VI – LA BALASTIERA SI PRUND
TIBENI 10,04 10,04
7. TRUP VII – LA STADION 40,89 40,89
8. TRUP VIII – LA PRUND GARA SI PRUND
RADU 20,41 10,19 10,22
9. TRUP IX – LA MICROCENTRALA SI
NICU C UCEA 21,41 5,5 15,91
10. TRUP X – LA DEAL SI LA STILP 22,82 22,82
11. TRUP XI -TOLOACA MARE,COCEN SI
STUPCHE 116,10 116,10
Total UAT 278,15 209 69,15

1.4 Gospodărirea anterioară a paji știlor din amenajament

Până în anul 2015 suprafa ța de pășune a UAT Oraș Milișăuț i a fost
folosită de către crescător ii de animale sub forma de arendare conform
Contractului de arenda nr. 35/19.04.2011 de catre „ Asociaț ia Tur cana
Milișăuț i.”
Menționăm că până în anul 2015 nu a fost întocmit nici un fel de
amenajament pastoral. Până în anul 1989 suprafața de pășune a fost întreținută
de către IIEP Suceava (Întreprinderea de Întreținere și Exploatare a pajiștilor
Suceava). Această unitate a efectuat următoarele lucrări pe suprafața de p ășune
a UAT Oraș.Milișăuți :
– lucrări de distrugere a mușuroaielor plus însămânțarea
suprafețelor respective;
– fertilizarea cu îngrășăminte chimice conform cartărilor agrochimice;
– amendar ea suprafețelor de pășune care necesitau aceste
lucrări;
Suprafețele însămânțate erau folosite trei- patru ani de zile pentru
producerea de masă verde după care erau redate pentru pășunat.
La ora actuală suprafețele de pășune ale UAT Oraș.Milișăuți au o sta re
generală bună. Acolo unde au fost probleme de rupere de ape pe malul Sucevei
si Suceviț ei in suprafață de 69,15 ha s -a înerbat natural și s-au aplicat
ingrașă minte pentru regenerarea covorului vegetal.
Situații concrete necesare pentru îmbunătățirea pa jiștilor UAT
Oraș.Milișăuți :
– aplicarea amendamentelor pentru corectarea acidității solului;
19

– combaterea buruienilor;
– aplicarea îngrășămintelor organice din stabulație și târlirea;
– aplicarea îngrășămintelor chimice;
– supraînsămânțarea sau reî nsămânțarea;
– adăp osturi pentru îngrijitori și animale.
Dintre factorii limitativi ai producției actuale și cauzele degradării
pajiștilor se amintesc:
– excesul de umiditate sau perioadele de secetă;
– aciditatea pronunțată a solului;
– abandon, subîncărcarea sau supraîncărcarea cu animale;
– invazie de diferite buruieni;
– lipsa elementelor fertilizante de natură organică sau
chimică;
– lipsa corectării reacției solului;
– pășunat nerațional pe vreme umedă;
– staționarea îndelungată în târlire;
– circulația haotică a animalelor.

Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată pe baza datelor din
ultimii cinci ani pusă la dispoziție de ing. de la Primărie este prezentată în
tabelele 1.3:Estimarea producțiilor medii relizate pe fiecare trup de pajiște nu
este făcută conform metodologiei sp ecifice de estimare.

Tabelul 1.3
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUPUL I – POD VLADICA X
2. Suprafața (ha) 15,08 15,08
3. Producția medie (t/ha/an) 7,4 7,3 7,1 6,8 6,9 7,1
4. Producția total ă (t) 111,59 110,08 107,06 102,54 104,52 107,06

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP II -BAHNA
2. Suprafața (ha) 9,02 9,02
3. Producția medie (t/ha/an) 7,6 7,5 7,5 6,9 7,0 7,3
4. Producția totală (t) 68,55 67,65 67,65 62,23 63,14 65,84

20

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP III -BADEUTI SIDOREL
2. Suprafața (ha) 13,53 13,53
3. Producția medie (t/ha/an) 7,2 7,4 7,3 7,1 7,0 7,2
4. Producția totală ( t) 91,41 100,12 98,76 96,03 94,71 97,41

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUPUL IV – COTURI BADEUTI X
2. Suprafața (ha) 5,01 5,01
3. Producția medie (t/ha/an) 7,6 7,5 7,5 7,3 7,1 7,4
4. Producția tota lă (t) 38,07 37,57 37,57 36,57 35,57 37,07

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP V -BALACI CALANCEA
2. Suprafața (ha) 3,83 3,83
3. Producția medie (t/ha/an) 7,5 7,5 7,6 7,0 6,9 7,3
4. Producția totală (t) 28,72 28,72 29,10 26,81 26,42 27,95

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUPUL VI –BALASTIERA -PRUND
TIBENI X
2. Suprafața (ha) 10,04 10,04
3. Producția medie (t/ha/an) 7,4 7,3 7,2 7,0 7,1 7,2
4. Producția totală (t) 74,29 73,29 72,28 70,28 71,28 72,28

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUPUL VII -STADION X
2. Suprafața (ha) 40,89 40,89
3. Producția medie (t/ha/an) 7,7 7,6 7,5 7,4 7,3 7,5
4. Produ cția totală (t) 314,89 310,76 306,67 302,58 298,49 306,67

21

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP VII I –PRUND GARA -RADU
2. Suprafața (ha) 20,41 20,41
3. Producția medie (t/ha/an) 7,5 7,6 7,5 7,0 6,9 7,3
4. Producția totală (t) 153,07 155,11 153,07 142,87 140,82 148,99

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP IX -MICROCENTRALA -NICU
CUCEA
2. Suprafața (ha) 21,41 21,41
3. Producția medie (t/ha/an) 7,5 7,6 7,5 6,9 7,0 7,3
4. Producția totală (t) 160,57 162,71 160,57 147,72 149,87 156,29

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP X -DEAL STILP
2. Suprafața (ha) 22,82 22,82
3. Producția medie (t/ha/an) 12,30 12,0 12,2 12,1 11,9 12,1
4. Producția totală (t) 280,68 273,84 278,40 276,12 271,55 276,12

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște TRUP XI -TOLOACA MARE X
2. Suprafața (ha) 116,10 116,10
3. Producția medie (t/ha /an) 12,2 13,1 11,3 12,0 11,9 12,1
4. Producția totală (t) 1416,42 1520,91 1311,93 1393,2 1381,59 1404,81

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Total pășuni Milișăuți X
2. Suprafața (ha) 278,15 278,15 278,15 278,15 278,15
3. Producția medie (t/ha/an) 8,3 8,4 8,2 7,9 7,9 8,14
4. Producția totală (t) 2308,6 2336,5 2280,8 2197,3 2197,3 2264,1

22

CAP. 2. ORGANIZARE A TERITORIULUI

2.1 Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu sunt
descrise în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Trupul de pajiște Parcele
descriptive
componente Suprafața
(ha) Nr. Denumire
1 2 3 4
1. TRUP I LA POD VLADICA 1P 3,02
4P 0,11
5P 0.47
6P 3,00
7P 6,43
8P 1,99
Total trup – 15,08
2. TRUP II BAHNA 1P 0,74
3P 0,81
5P 5,79
6P 1,67
– 9,02
Total trup
3. TRUP III – BADEUTI –
SIDOREL 1P 5,63
2P 6,36
3P 1,53

Total trup – 13,53
23

4. TRUP IV – BADEUTI 1P 2,27
2P 0,52
4P 0,15
5P 0,10
7P 0,40
8P 0,39
9P 1,17
Total trup – 5,01
5. TRUP V – LA BALACI SI
CALANCEA 1P 1,60
2P 2,22
Total trup – 3,83
6. TRUP VI – LA BALASTIERA
SI PRUND TIBENI 1P 3,87
2P 5,96
3P 0,19
Total trup – 10,04
7. TRUP VII – LA STADION 1P 30.00
2P 7,01
4P 3,32
5P 0,55
Total trup – 40,89
8. TRUPUL VIII – LA PRUND
SI PRUND RADU 1P 1,24
2P 3,45
3P 24.00
4P 15,71
Total trup – 20,41
24

9. TRUP IX – LA
MICROCENTRALA SI NICU
CUCEA 1P 4,28
2P 4,68
4P 0,38
5P 0,31
6P 4,95
7P 6,80
Total trup – 22,63
10. TRUPUL X – LA DEAL SI
LA STILP 1P 14,78
2P 0,52
3P 1,78
4P 0,32
6P 0,09
7P 0,14
9P 0,04
10P 0,24
11P 0,53
12P 4,35
11. TRUPUL XI -TOLOACA
MARE,COCEN SI STUPCHE 22,82
1P 84,49
24 14,38
3P 9,74
5P 5,73
Total trup – 116,10
Total trupuri 278,15

25

2.2 Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște.
Vecinii și hotarele pajiștii
Amplasarea teritorială a trupurilor de pășune, vecinătățile și hotarele sunt redate în planurile de
încadrare în zonă și în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2
Localitate
(sat) Trup de pajiște Parcela descriptivă Vecinătăți la:
N S E V
Bădeuți TRUP I –La Pod
Vladica
1P,4P,5P,6P,7P,8P Prop.private Drum nat.2H Prop.private Prop.private
Bădeuți TRUP II -Bahna
1P,3P ,5P,6P Prop.private Pariul Sucevita Prop.private Prop.private
Bădeuți TRUP III -Badeuti
Sidorel
1P,2P,3P Prop.private Pârâul Sucevița Prop.private Prop.private
Bădeuți TRUP IV -Coturi
Bădeuți
1P,2P,4P,5P,7P,8P,9P Pârâul Sucevița Limita
intravilan Prop. private Prop.private
Bădeuți TRUP V –La Balaci
si Calancea
1P,2P Pârâul Sucevița Prop.private Prop.private Pârâul Sucevița
Milișăuți TRUP VI – La
Balastiera și Prund
Țibeni
1P,2P,3P Prop.private Pârâul Sucevița Râul Sucevița Prop.private
Milisăuți TRUP VII-La Stadion
1P,2P,4,5P Pârâul Sucevița Rârâul Sucevița Râul Sucevița Limita
intravilan
Gară TRUPUL VIII – La
Prund Gară și Radu
1P,2P,3P,4P Prop. private Râul Suceava Prop.private Neprod. Apele
Române
26

Luncă TRUPUL IX -La
Microcentrală și Nicu
Culcea 1P,2P,4P,5P,6P,7P Râul Suceava Prop.private Prop.private Domeniul
public
Milișăuți
TRUP UL X -La Deal
și la Stâlp 1P,2P,3P,4P,6P,7P Prop.private Prop.private Prop.private Prop.private
Milișăuți TRUPUL XI -La
Toloacă Mare ,Cocen
și Stupche 1P,2P,3P,5P Prop .private Prop.private Pârâul Solca Prop.private

27

2.3 Constituirea și materializarea parcelarului descriptiv

La constituirea și materializarea parcelarului descriptiv au stat la bază
limitele naturale, semne distinctive, drumuri, terenuri de alte categorii decât
cele de pășune, toate acestea fiind trecute în tabelul 2.3.
Această abordare facilitează și întocmirea ulterioară a contractelor cu
utilizatorii, precum și la întocmirea de către aceștia a cererilor de sprij in pe
suprafață depuse la APIA.
Tabelul 2.3.
Trup de pajiște Limite de marcare (borne, drumuri, râuri, etc.)
Nr. Denumire
1 2 3
1. TRUP I – LA POD VLADICA DRUM URI,TERENURI ARABILE ,RÎURI
2. TRUP II – BAHNA RÎURI ,TERENURI ARABILE
3. TRUP III – BADEUTI SID OREL TERENURI ARABILE ,PÂRÂU
4. TRUP IV – COTURI BADEUTI LIMITA INTRAVILAN,TERENURI ARABILE, ,
PÂRÂ URI
5. TRUP V- LA BALACI SI
CALANCEA PROPRIETATI PRIVATE,PÂRÂUL SUCEVITA
6. TRUP VI – LA BALASTIERA SI
PRUND TIBENI RÎURI ,DRUMURI,PADURE, ,TERENURI
ARABIE
7. TRUP VII – LA STADION RIURI ,PROPRIETATI PRIVATE
8. TRUP VIII – LA PRUND GARA SI
PRUND RADU PROPRIETATI PRIVATE,RÂUL
SUCEAVA,TEREN NEPRODUCTIV
9. TRUP IX – LA MICROCENTRALA
SI NICU CUCEA RAUL SUCEAVA,PROPRIETATI
PRIVATE,DOMENIUL PUBLIC
10. TRUP X – LA DEAL SI LA STÂLP PROPRIETATI PRIVATE PESTE TOT
11. TRUP XI +TOLOACA
MARE,COCEN SI STUPCHE PROPRIETATI PRIVATE,PÂRÂUL SOLCA
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiști care fac
obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate
pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându -se astfel și
corecturile necesare.

2.4 Baza cartografică utilizată

In actualul studiu privind amenajamentul pastoral al pășunilor din UAT
Milișăuți s-a folosit baza cartog rafica din documentația topografică întocmite
la scara 1:20000.
28

2.4.1 Evidența planurilor pe trupuri de pajiște

Tabelul 2.4.
Nr.
crt. Indicativ plan Trupul de pajiște Total
(ha) Denumire Suprafața
(ha)
1. Plan parcelar Trup I : 1P, 2E,
3Dr, 4P, 5P , 6P, 7P,
8P,9E,10P . TRUP I – LA POD VLADICA 15,70 15,70
2. Plan parcelar Trup II : 1P, 2E,
3P, 4Dr , 5P, 6P . TRUP II – BAHNA 9,29 9,29
3. Plan parcelar Trup III : 1P,
2P, 3P . TRUP III – BADEUTI SIDOREL 13,53 13,53
4. Plan parcelar Trup IV :
1P,2P,3Dr, 4P,5P, 6E , 7P, 8P,
9P. TRUP IV – COTURI BADEUTI 5,57 5,57
5. Plan parcelar Trup V: 1P, 2P . TRUP V- LA BALACI SI
CALANCEA 3,83 3,83
6. Plan parcelar Trup VI : 1P, 2P TRUP VI – LA BALASTIERA SI
PRUND TIBENI 10,04 10,04
7. Plan parcelar Trup VII : 1P,
2P, 3E,4P,5P. TRUP VII- LA STADION 41,35 41,35
8. Plan parcelar Trup VIII : 1P,
2P, 3P. TRUP VIII – LA PRUND GARA
SI PRUND RADU 20,41 20,41
9. Plan parcelar Trup IX
:1P,2P,3Dr,4P,5P,6P,7P. TRUP IX – LA
MICROCENTRALA SI NICU
CUCEA 22,63 22,63
10. Plan parcelar Trup X :1P,
2P,3P,4P ,5Dr,6P,7P,8Dr,9P,1
0P,11P,12P. TRUP X – LA DEAL SI LA
STALP 23,25 23,25
11. Plan parcelar
TrupXI :1P,2P,3P,4Dr,5P,6Dr
,7P,8E. XI-TOLOACA MARE,COCEN
SI STUPCHE 122,54 122,54

29

2.4.2 Ridicări în plan

Primăria deține planuri de situație întocmite pentru toate trupurile de
pășune care au stat la baza studiului pentru întocmirea amenajamentului
pastoral și sunt prezentate în anexele din docum entația topografica.

2.5 Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor

Suprafața totală a pajiștii cuprinsă în amenajamentul pastoral al UAT
Milișăuți este de 278,15 ha. Suprafața a fost determinată prin măsurători
topografice în teren după limite naturale pe sate și total oraș.
Metodologia d e lucru actuală oferă posibilitatea unor măsurători cât se
poate de exacte.Aparatele de măsură moderne, precum și ofertele actuale ale
determinărilor electronice elimină și cele mai mici erori.

2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosință
Suprafața pajiștii pe categorii de folosință a UAT Milișăuți este redată
în tabelul 2.5. Categoria de folosință a pajiștilor din UAT Milișăuți este
pășune.
Tabelul 2.5
Trup de pajiște Pășuni
(ha) Fânețe
(ha) Valorificare
mixtă
(pășune,
fâneață)
(ha) Fără
scopuri
productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Din care
la
Consiliul
Local
TRUP I – LA POD
VLADICA 15,08 0 0 0 15,08 15,08
TRUP II – BAHNA 9,02 0 0 0 9,02 9,02
TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 13,53 0 0 0 13,53 13,53
TRUP IV – COTURI
BADEUTI 5,01 0 0 0 5,01 5,01
TRUP V- LA BALACI SI
CALANCEA 3,83 0 0 0 3,83 3,83
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI PRUND
TIBENI 10,04 0 0 0 10,04 10,04
TRUP VII – LA STADION 40,89 0 0 0 40,89 40,89
30

TRUP VIII – LA PRUND
GARA SI PRUND RADU 20,41 0 0 0 20,41 20,41
TRUP IX – LA
MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA 21,41 0 0 0 21,41 21,41
TRUP X – LA DEAL SI
LA STALP 22,82 0 0 0 22,82 22,82
XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 116,10 116,10 116,10
Total trupuri 278,15 0 0 0 278,15 278,15

2.5.2 Organizarea administrativă

Pajiștile administrate de Consiliul Local Milișăuți au asigurat sursa de
hrană pentru animalele fostului CAP și ale locuitorilor ,care plăteau anual
taxa de pășunat .
Incepând cu anul 2007 când s- a pus problema subvenț iilor pe suprafață
lucrurile au fost abordate din alte puncte de vedere,deșii beneficiarii de drept
au rămas aceeași, respectiv locuitorii fostei comune, crescători de animale.
Pînă în anul 2015 suprafața de pășune a UAT Milișăuți a fost folosită
de către cres cătorii de animale sub diferite forme dupa cum urmează:
-taxă de pășunat
– arendare
– închiriere
Suprafețele de pășune nu au fost parcelate , nu au fost repartizate pe
specii de animale , folosind sistemul de pășunat dirijat (sub picior ) . Prin
întocmirea prezentului studiu, pentru fiecare trup de pășune, se vor identifica
aspectele care printr -o bună gospodărire și exploatare rațională ar putea avea
ca rezultat final îmbunătățirea p ajiștilo r, materializată printr -un randament
mai bun la unitatea de suprafață. Incepând din acest an se va trece la
parcelarea tuturor trupurilor de păș une ,repartizarea acestora pe categorii de
animale și folosirea sistemului de pășunat dirijat (sub picior) pentru
gospodărirea rațională a acestora.
31

2.6.Enclave

Enclavele de pe trupurile de pașune a UAT -lui Mili șăuți sunt redate în
tabelul de mai jos.

Tabelul 2.6

Nr.
crt Trup de pa jiste Parcela Suprafata
(ha) Detinatorul Observ
1. TRUP I – LA POD
VLADICA 2E,9E 0,57 UAT
Milișăuți
2. TRUP II – BAHNA 2E 0,14 UAT
Milișăuți
3. TRUP III – BADEUTI
SIDOREL UAT
Milișăuți
4. TRUP IV – COTURI
BADEUTI 6E 0,32 UAT
Milișăuți
5. TRUP V- LA BALACI
SI CALANCEA UAT
Milișăuți
6. TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRUND TIBENI UAT
Milișăuți
7. TRUP VII – LA
STADION 3E 0,46 UAT
Milișăuți
8. TRUP VIII – LA PRUND
GARA SI PRUND
RADU UAT
Milișăuți
9. TRUP IX – LA
MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA UAT
Milișăuți
10. TRUP X – LA DEAL SI
LA STALP UAT
Milișăuți
11. XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 8E 5,0 UAT
Milișăuți
TOTAL 6,49 UAT
Milișăuți

32

CAP. 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1 Indicarea zonei geografice și caracteristicile relie fului

Pajiștile U. A.T. Milișăuți , jude țul Suceava sunt cuprinse în unitatea
geomorfologică a Po dișului Sucevei ,districtul climatic nordic al Podișului
Moldovei.Trăsătura de bază, constă în permanența activității ciclonice din
nord- vestul Europei ceea ce determina ca verile să fie ceva mai răcoroase.
Relieful se datorește în cea mai mare parte acț iunii îndelungate la scară
geologică a factorilor externi , din c are rolul principal l-a avut rețeaua
hidrografică și procesele deluviale de model area vers anților. Trecerea de la
zona de șes către vârfurile mai înalte ale dealurilor mărginașe se face treptat
cu ușoare ruperi de pantă în fruntea teraselor.
Văile ca forme geomorfologice negative au acționat asupra pășunii
imprimându-i un caracte r structural. Ca forme de mezorelief se pot enumera
o serie de polițe și coline care au fost desprinse din platourile și culmile mai
mari. Formele de microrelief se întâlnesc mai mult pe pantele afectate de
procesele geomorfologice de pantă și sunt repreze ntate prin monticole de
alunecare și valuri de alunecare, în spatele ei se adună apă sub formă de bulhace (locuri de grimece).
Se remarcă existența următoarelor dealuri : Dealul Bădeuți
(circ.365m ),Dealul Dolina (circ.441m ),Dealul Burla (circ.438m. )Din punc t
de vedere geologic pe teritoriul orașului se remarcă existența unității de
platformă (nisipuri,pitrișuri,argile,marne,gresii )prin depozite cuaternare în
partea de nord est și depozite sarmețian inferioare în restul localității.
Monoreliefu l este reprezentat prin mușuroaiele de cârtiță, furnici și
șoareci care abundă pășunile și dau aspectul n eplăcut pajiștilor , mai mult cu
atât îngreunează pășunatul animalelor. Pe pășunile din lungul râului șu
pârâului se întâlnesc mici neregularități ale terenurilor formate de picioarele
animalelor mari în timpul pășunatului, pe timp ploios sau umed.
De a semenea în jurul smocurilor de j uncus și carex s -au format mici
ridicături de pământ numit relief fitogenetic.
În concluzie relieful din zona pășunilor este puternic fragmentat de văi
adânci cu numeroase procese geomorfologice de pantă și zone de depresiune.
Trecerea de la zona de șes către vârfurile înalte ale dealurilor
mărginașe se face treptat cu ușoare ruperi de pantă în fruntea teraselor.Î n
etapa actuală, evoluția reliefului teritoriului orașului Milișăuți posedă atât forme de relief sculptural cât și forme de acumulare.
33

3.2. Altitudine, expoziție, pantă.
Amplasarea trupurilor de pășune în funție de altitudine, expoziție și
pantă , prezintă o importanță deosebită în stabilirea modului de exploatare a
acestora, atât în ceea ce privește pășunatul, cât și în ceea ce privește stabilirea
lucrărilor ameliorative ce se recomandă a fi executate pentru îmbunătășirea
covorului vegetal și a pășunii în ansamblu.
Altitudinea, expoziția, panta pe trupuri de pajiște și parcele descriptive
este redată în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Nr.
crt. Trup de pajiște Parcela descriptivă Altitudine
(m) Expoziție Pantă
(%)
1 2 3 4 5 6
1. TRUP I – LA POD
VLADICA 1P,4P,5P, 6P,7P,8P 361,9 Est 1,09%
2.
TRUP II – BAHNA 1P,3P,5P,6P 470,2 Sud 1,05%
3. TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 1P,2P,3P 350,0 Sud 0,36%
4.
TRUP IV – COTURI
BADEUTI 1P,2P,4P,5P,7P,8P,9P 353,4 Nord 1,36%
5. TRUP V- LA
BALACI SI
CALANCEA 1P,2P 347,3 Nord 0,59%
6. TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRUND TIBENI 1P,2P,3P 342,6 Vest 1,20%
7. TRUP VII – LA
STADION 1P,2P,4,5P 342,3 Nord -Est 0,82%
8. TRUP VIII – LA
PRUND GARA SI
PRUND RADU 1P,2P,3P,4P 330,2 Sud-V est 0,33%
9. TRUP IX – LA
MICROCENTRALA
SI NICU CUCEA 1P,2P,4P,5P,6 P,7P 329,2 Nord -Est 0,57%
10. TRUP X – LA DEAL
SI LA STALP 1P,2P,3P,4P,6P,7P 373,2 Nord 1,75%
11. XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 1P,2P,3P,5P 470,23 Nord -Est 1,91%

34

3.3. Caracteristicile pedologice și geologice

La baza proceselor pedogenetice care au d us la formarea și evoluția
solurilor din zonă a stat acțiunea diferențiată a factorilor externi și interni a
supra materialului litologic de suprafață. Aceste procese sunt numeroase și variate unele au dus la dezagregarea și mărunțirea rocii, altele la for marea
argilei și redistribuirea acesteia pe grosime profilului de sol, altele la
îmbogățirea solului cu diferite minerale necesare plantelor, iar altele au avut
drept rezultat formarea celui mai important component al solului – humusul.
Solurile predominan te sunt cele spcifice zonelor de vegetație existente
-in special cernoziom, soluri brune inchise de pădure, soluri brune de pădure
podzolite,soluri negre de fâneață, soluri pseudogleice podzolite, soluri pseudogleice, soluri humicogleice ca soluri zonale.
Dintre cele azonale întâlnim aluviuni și soluri aluviale,regosoluri,
complexe de soluri în zona de alunecări și soluri antropice.
Suprafețele ușor înclinate care se regăsesc pe teritoriul localității, au
profilul lor aluviuni cu alternare de terasă și depozite fine de natură colovială,
dând naștere astfel unor depozite formate din nisipuri și prundișuri.
Pe zonele mai înalte cu precipitații mai mari și temperaturi ceva mai
scăzute, face să realizeze o podzolire mi accentuată a solurilor, întâlnindu -se
luvisoluri albice și brune luvice. Fenomenul de potzolire(iluviere) contsă în
formarea moderată până la activă a argilei pe întreg profilul, antrenarea mecanică a acesteia și hidroxizilor de fier în orizontul Bt care se diferențiază textural printr -un conținut mai mare de argilă și formarea unui orizont aluvial
de culoare mai deschisă, datorită silicei coloidale care rămâne dezbrăcată de
argilă. În zonele cu drenaj global moderat, imperfect sau slab, de pe formele
plane și slab înclinate, s-au format soluri cu diferite grade de pseudogleizare.
Pseudogleizarea se realizează în partea superioară a orizontului B și
chiar până la suprafață, cu drenaj imperfect și constă în reducerea fierului și
manganului în condiții de anaerobioză, datorită prezenței excesului de apă și
din oxidarea compușilor de reducere în perioadele de zvântare a orizontului.
Această parte a orizontului B capătă un aspect mai mult sau mai puțin
marmorat, în pete de culoare cenușie – vineție și ruginie – gălbuie.
Fenomenul de pseudogleizare este prezent pe terenurile ocupate de
35

luvisolurile albice, brune luvice și solurile brune argiloiluviale cu intensitate
slabă, mijlocie, puternică și foarte puternică.
Bioacumularea se realizează în orizontul A de la suprafață pe grosimi
apreciabile sub regim hidric precolativ alternat, sau profund penetrant, cu
acumulare de humus cu acizi huminici și acizi fulnici. În zonă predomină humusul cu acizi fulnici la solurile brune luvice și luvisoluri albice având o
reacție acidă. Solurile de pe pante sunt afectate de procesul erozional, proces
care dacă nu se iau măsuri de combatere și prevenirea lui, are perspectiva să
se dezvolte și mai mult.
Principalele tipuri de soluri care predomina sunt: cernoziom, soluri
brune inchise de pădure, soluri brune de pădure podzol ite,soluri negre de
fâneață, soluri pseudogleice podzolite, soluri pseudogleice, solur i
humicogleice ca soluri zonale, si cele aluviale ca soluri azonale. Din suprafața
totala de pășune de 278,15 ha , suprafața de 138,2 ha sunt soluri acide, iar
diferenta de 138,89 ha sunt soluri care au o reactie neutră.
În ceea ce privește reacția solurilor 50 % sunt acide, și 50% neutre.
Aprovizionarea cu P 2O5 mobil: 33% sunt bine aprovizionate , 43%
slab și 24% mijlocie.
Aprovizionarea cu K2O mobil: 16% slab, 39% mijlocie, 24% bună și
16% foarte bună.
Majoritatea solurilor au o textură grea și variabilă, iar în ceea ce
privește fertilitatea predomină solurile cu fertili tate buna și mijlocie.
Acțiune animalelor asupra solurilor este multiplă și diversificată. Ea se
expri mă prin afânarea mecanică a solului, prin formarea diferitelor cavități,
cuiburi sau canale, amestecarea materialelor din orizonturi diferite și crearea unei structuri specifice solurilor. Această acțiune este desfășurată de animalele care trăiesc permanen t în sol spre exemplu râmele și cârtițele,
altele care își petrec doar o anumită perioadă a lor, spre exemplu faza de larvă a numeroaselor specii de insecte(cărăbușul, furnicile, bondarii, popândăii) care își au doar vizuină în sol.
Lumea animalelor din sol (microorganismele) exercită o deosebită
acțiune asupra materiei din sol. Aceasta constă în mărunțirea materiei organice ceea ce duce la o descompunere mai rapidă și la amestecul materiilor organice cu partea minerală a solului. Cârtița care distruge o
36

cantitate mare de viețuitoare dăunătoare culturilor, aduce la suprafață sol
structurat din orizontul nearat formând mușuroaie care sunt neplăcu t când le
întâlnim pe pășune.
Tipurile de soluri, subtipurile de sol existent e pe pajiștile UAT
Milișăuți sunt r edate în tabelul .
Tabelul 3.2
Nr.
crt. Trup de pajiște
Parcela
descripti
vă Tip de
sol Subtip (varietate) Succesiune de
orizonturi Supra
față
(ha)
1 2 3 4 5 6 7
1. TRUP I – LA
POD
VLADICA 1P,4P,5P
,6P,7P,8
P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin pro fil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C
15,08
2. TRUP II –
BAHNA 1P,3P, 5P
,6P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritiv e,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C 9,02
3. TRUP III –
BADEUTI
SIDOREL 1P,2P,3P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtir e,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C 13,53
4. TRUP IV –
COTURI BADEUTI 1P,2P,4P
,5P,7P,8
P,9P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
rezidu ala a
silicei.,tex.mijlocie Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide. 5,01
37

cu continut scazut de
argila Ao-Eaw-Btw-
C
5. TRUP V- LA
BALACI SI
CALANCEA 1P,2P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin prof il
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C 3,83
6. TRUP VI – LA
BALASTIER
A SI PRUND
TIBENI 1P,2P,3P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C 10,04
7. TRUP VII – LA
STADION 1P,2P,4,
5P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C 40,89
8. TRUP VIII –
LA PRUND GARA SI PRUND RADU 1P,2P,3P
,4P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de
argila Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-
C 20,41
9. TRUP IX – LA
MICROCENT
RALA SI
NICU CUCEA 1P,2P,4P
,5P,6P,7P Aluvioso
luri
Luvisoluri albice se
carac.prin profil
diferent. Si prin
prezenta orizontului
Ea,de acumul
reziduala a
silicei.,tex.mijlocie
cu continut scazut de Ao este
subtire,textura
mijlocie,luto –
nisipoasa,slab
aprovizuonat
cu sub.
nutritive,acide.
Ao-Eaw-Btw-21,41
38

argila
C
10. TRUP X – LA
DEAL SI LA
STALP 1P,2P,3P
,4P,6P,7
P Podzolite Sol podzolic argilo –
iluvial pseudo
gleizat,puternic
erodat pe luturi si
argile;sol foarte
puternic erodat
LA;sol brun de
pădure podzolit
moderat
erodat,LA,pe marne
si argile; A2t-A2B si
B1D ; At -AB-
BG si DG 22,82
11 XI-TOLOACA
MARE,COCE
N
SI STUPCHE 1P,2P,3P
,5P Podzolite Sol podzolic argilo –
iluvial pseudo
gleizat,puternic
erodat pe luturi si
argile;sol foarte
puternic erodat
LA;sol brun de
pădure podzolit
moderat
erodat,LA,pe marne
si argile A2t-A2B si
B1D ; At -AB-
BG si DG 116,1
0

3.4. Rețeaua hidrografică.

Din punct de vedere hidrografic teritoriul oraș.Milișăuți face parte din
bazin ul hid rografic al râului Sire t,în același timp aparținând bazinului
hidrografic al râului Suceava, ca re pe teritoriul localității primește ca afluent
pârâul Sucevița, în dreptul localității Milișăuți.Pe 80% din suprafață,
localitatea este drenată de pârâul Suce vița și Solcuța . Nivelul pânzei de apă
freatică oscilează între 8 -12 metri pe platouri, 2 -6 metri pe versanți și apar
până la adâncimea de 1,5 metri pe văi. În zona depresionară, pâraiele au un
curs încetinit, a căror apă mustește prin pâsla deasă a rădăc inilor ierboase.
Pârâul Solcuța are un curs moderat cu talveg de 2- 4 metri și care este
stabilizat prin specii de esență forestieră. Pârâul Sucevița este mai agresiv în
sensul că are talvegul afectat de rupturi care acționează continuu în versanții
afectați de alunecări. La trecerea dintre formele geomorfologice de relief apar
zone de interferare a pânzei de apă freatică cu suprafața terenului prin izvoare de pantă și băltiri.
Toate aceste pâraie asigură în timpul anului necesarul de apă pentru
întreg efectivul de animale scoase la pășunat.
39

3.5 Date climatice

3.5.1. Regimul termic
Condițiile climatice sunt caracterizate după datele luate de la stația
Rădăuți. Acest teritoriu s-a încadrat din punct de vedere climatic în formula Koppen D.f.b.x., ceea c e indică un climat temperat continental, cu veri mai
răcoroase și ierni geroase,specifică zonei de podiș. Climatul este supus
dinamicii generale a atmosferii dinspre Oceanul Atlantic, în timpul verii și a
maselor de aer polar și Siberian, în timpul iernii. Apropierea de munte face
ca clima de aici să fie ceva mai umedă și mai răcoroasă decât în restul
Moldovei. Cele mai ridicate medii lunare se înregistrează în iulie, iar cele
mai scăzute temperaturi medii lunare se înregistrează în luna ianuarie.
Temperat ura medie maximă înregistrează pe o perioadă de 10 ani a
fost 19,9șC iar cea minimă de -12șC. Constanta termică este de 3000șC. Data
trecerii temperaturii medii zilnice peste 0șC este între 1- 11 martie, iar sub
0șC este 1 octombrie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 140 – 180
zile. Data trecerii temperaturii medii zilnice peste 5șC este 1 aprilie. Data medie a trecerii temperaturii peste 10șC este 21 aprilie – 1 mai și sub 10șC
între 1 octombrie și 11 noiembrie. Numărul zilelor cu temperaturi peste 10șC
este de 160 -180 zile. Trecerea temperaturii medii zilnice peste 15șC se face
între 11 -21 mai. Scăderea temperaturii sub 15șC se face în prime le 15 zile ale
lunii septembrie. Durata acestei perioade este de 100-140 zile. Scăderea temperaturii zilnice de la 15șC la 10șC durează 25 -30 de zile. Sumele anuale
ale temperaturii medii zilnice sunt după cum urmează:
– mai mari de 0șC = 3200- 3500șC;
– mai mari de 5șC = 2500- 3200șC;
– mai mari de 10șC = 2000 -2400șC;
– mai mari de 15șC = 1600 -2000șC;
Intervalul anual fă ră îngheț este de 160 de zile. Numărul anual al
zilelor de vară, cu temperaturi peste 30șC este de până la 10 zile. Data medie a apariție i înghețului timpuriu de toamnă este în jur de 10 octombrie. Data
dispariției înghețului târziu de primăvară este între 21 aprilie și 1 mai. Solul
îngheață până la 90 – 100 cm adâncime. Primele brume cad în a doua decadă
a lunii septembrie (12 – 13 septembrie) iar ultimele între 21 -22 mai.
În perioada de pășunat (mai – 1 octombrie) temperatura medie variază
între 8,06șC și 18,35șC.

40

3.5.2. Regimul pluviometric

Precipitațiile sunt în jur de 650mm anual și au următoarea repartiție:
Luna I F M A M I I A S O N D Anual
mm 30,0 38,3 32,5 45,9 81,3 96,6 83,0 81,8 43,8 47,1 38,6 32,6 652

Cele mai multe ploi cad la începutul ve rii înregistrându -se un maxim
în luna iunie, iar cele mai puține cad în timpul iernii cu un minim în luna ianuarie. Vara cad ploi torențiale și sub formă de aversă, iar toamna cad ploi
frontale (burnițe de lungă durată). Ceața și norii stratiformi cu nivel inferior
în anotimpul rece, completează peisajul climatic al acestei zone.
– numărul mediu al zilelor cu cer senin este de 80 -100 zile;
– numărul mediu al zilelor cu cer noros este de 110- 120 zile;
– numărul mediu al zilelor cu cer acoperit este de 140- 125 zil e;
Cantitatea de precipitații căzute în intervalul cald (1 aprilie – 30
septembrie) este de 400 – 500 mm, iar în sezonul rece atinge 175 mm.
Numărul mediu al zilelor cu precipitații mai mari de:
– 0,1 mm = 110- 120
– 1,0 mm = 90-110
– 5,6 mm = 40-50
– 10,0 mm = 17-20
– 20,0 mm = 6-8
Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30- 40. Prima zi cu strat
de zăpadă este între 10 noiembrie – 20 noiembrie. Ultima zi cu strat de
zăpadă poate fi până pe 17 aprilie. Numărul mediu al zilelor cu strat de
zăpadă este de 70 -80.
Brumele timpurii s-au înregistrat în jurul datei de 15 septembrie, iar
cele târzii au căzut în jurul datei de 20 mai. Perioadele de secetă sunt
frecvente la sfârșitul primăverii și uneori vara (cum a fost în anul 1986).
Secetele înregistrate s -au repetat la intervale de 4 -16 ani. Dintre anii mai
secetoși ai secolului trecut menționăm: 1904, 1918, 1934, 1946, 1950, 1968, 1973, 1986.
Indicii climatici care arată că zona luată în studiu se află în cliamt
subumed către umed:
– Forma climatică, după Köppen este D.f .b.k.;
– Indicele de ariditate, după Martonne este 39;
– Indicele de umiditate, după Thorhthwaite, determinat în funcție de evapotranspirația potențială este de 2,02.
Făcând bilanțul consumului de apă și cel al precipitațiilor, acesta ne
arată că anual se înregistrează un surplus de apă de 171,21 mm. În perioada
41

de vegetație (mai-septembrie) se înregistrează totuși un deficit de apă de
107,8 mm.
Repartiția în timp a precipitațiilor, cu un maxim în luna iunie,
oglindește o dată în plus caracterul continental al climei. Precipitațiile
maxime căzute în 24 ore au fost de 107 mm. Umiditatea aerului este ridicată în tot timpul anului. În timpul iernii grosimea stratului de zăpadă este de cca. 1 m, menținându-se astfel aproape toată iarna. Facem mențiunea că versanții
de N -NV sau N primesc cantități mai mari de precipitații și au temperaturi
mai coborâte față de versanții opuși care se bucură de căldură mai mare și
precipitații mai mici. Pe văi se produce fenomenul de inversiune termică.

3.5.3. Regimul eolian

Vâ nturile , ca rezultat al dinamicii generale a atmosferei,sufla in
majoritate a anului dinspre oceanul Atlantic spre Câmpia Panonica cu
predominare de precipitaț ii frontale. Regimul eolian, în general , în Podișul
Moldovenesc este caracterizat prin vânturi ce bat din toate direcțiile , însă cele
mai frecvente sunt cele din direcția NV-23,9% și V-17,9%, zilele cu calm
înregistrează valori importante de 19,2%. Primăvara este anotimpul cu cea
mai mare frecventa a vânturilor in luna aprilie, vântul dominant atingând
viteze maxime de 5,22 m/sec .(188 km/ora). Vântul dominant este crivățul
care se deplasează din direcția N-NE, este un vânt geros și are viteza mare de
deplasare. El spulberă zăpada de pe sol și î n felul acesta pune cultu rile în
situaț ia de a îngheța parțial.
42

CAP. 4 . VEGETAȚIA
4.1. Date fitoclimatice
Pajiștile aparținând UAT lui Milișăuți pot fi incluse în categoria
pajisti lor de dealuri și podișuri , categorie care are cea mai mare răspândire
la nivel național ,reprezentănd circa 30% din total ul pajiștilor permanente din
țara noastră.I n lucrarea “Pajiști din Bucovina”pajiștile aparținând UAT
Milișăuți , se află pe luncile râului Suceava intrând în categoria pajiștilor
azonale din lunci și depresiuni. Pajiștile se situeaza la altitudini cupri nse
între 329- 470m ,iar m edia multianuală a precipitațiilor se înscrie între 600 și
700m m și temperatura medie multianuală este de 7,3 grade Celsius.
Solurile pajiștilo r aparținând Oraș.M ilișăuți sunt sărace, făcând parte
din clasa solurilor podzolice și a solurilor brune de padure si aluviale. Speciile
cel mai des întâlnite în compoziția floristică a pajiștilor sunt:Poa praten sis,Agrostis stolonifera -Festuca valesiaca ,Trifolium sp,etc
In compoziția floristică a pajiștilor speciile de graminee reprezintă 75-
80%, leguminoasele 5-25 %,cyper aceele 1 -2% și diverse specii 10-25%.
Influ ența și rolul factorului biologic asupra procesului de solificare
este inseparabila legata de clima,de aceasta depinzând atât răspândirea
vegetației câ t și intensitatea activității acestora .Vegetația prin rădăcinile
care se descompun contribuie la formarea humusului. Cantitatea de resturi
organice in sol depinde de natura plantelor. Pla ntele anuale sunt cele care
contribuie în cea mai mare parte la acumularea materiei organice în sol.
Vegetația naturală corespunzătoare condițiilor climatice a fost înlocuită în
cea mai mare parte prin culturi de câ mp .Vegetația cu creștere în imediata
apropiere ne demonstre ază că teritoriul luat în studiu se afla în zona de
vegetație a pădurilor de foioase .

4.2. Descrierea tipurilor de stațiune

Din punct de vedere geobotanic,zona studiata se încadrează în zona
colinar ă specifică subzonei pădurilor de fag și de stejar . Terenul luat în
studiu se afla o parte în zona de „PAJIȘTI ZONALE”, -Dealuri și podișuri
,iar o altă suprafață se află in zona „PAJISTI INTRAZONALE”-Pajisti din
lunci și depresiuni,pe luncile Râului Suceava și Sucevița.

43

4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor

După cunoaște rea principalelor specii di n flora pajiștilor se poate mai
ușor înțelege care sunt tipurile d e pajiști mai importante , răspî ndirea lor ,
solurile și vegetația, valoarea lor pastorală exprimată prin producția de masă
verde și încărcarea posibilă în unități vita mare (UVM) la hectarul de pajiște.
Pe p ajiștile bine întreținute și raț ional folosite, masa vegetativă este
formată din specii incluse în două mari familii botanice, graminee și
leguminoase.Alături de aceste două familii se mai î ntâlnesc specii din
familiile rogozuri,pipiriguri, precum și plante aparținând altor familii
botanice, grupate după valoarea lor economică în plante consumate de animale și neconsum ate, dăunătoare vegetației pajiș tilor, dăunătoare
produselor animaliere și plante toxice.
44

Gramine ele reprezintă principală grupă de plante care intră în
compoziția pajiștilor naturale și care pot ajunge în unele cazuri la o proporție
de 80 -90%.Valoarea lor furajeră este bună datorită conținutului mare de
substanțe nutritive și gradului ridicat de con sumabilitate, la care se adaugă
valitățile gustative, fapt pentru care sunt bine consumate de animale.
Cunoașterea speciilor care alcătuiesc vegetația pajiștilor prezintă o
importanță deosebită pentru utilizatori pentru că valoarea economică a unei pajiști este în strânsă legătură cu compoziția ei floristică, pe de o parte, iar pe
de altă parte, capacitatea de producție, calitatea nutrețului, modul de folosire și intervenț iile privind îmbunătățirea pajiș tilor se bazează pe compoziția
floristică acestora.
În cadrul U.A.T.Milișăuți predomină următoarele tipuri de pajiști :
Poa pra tensis și Agrostis stolonifera , făcând parte din pajiști le intr azonale
și Festuca valesiaca din pajiști zonale.
Poa pratensis (firuta )este o graminee mezofilă, cu o valoare fur ajeră
bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice
argiloiluviale, brune roșcate,brune roșcate luvice si vertisoluri.Vegetația este
foarte bine încheiat ă, dar i n ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră,
cum sunt: bărboasă, obsigi, osul -iepurelui,dăunătoare și toxice,ca
:alior,scaieti, piciorul cocosului. Valoarea păstorală este bună,cu producție de
7,5-12,5t -ha și o capacitate de pășunat de 1 -1,5 UVM/ ha.
Festuca valesiaca (păiuș stepic ) .
Festuca valesiaca este o specie ierboasă xerofilă, cu mare plasticitate
ecologică, care se întinde din zona de stepă până în subzona pădurilor de
stejar peduncular din Podișul Sucevei. Solurile pe care se extind aceste pajiști
sunt cernoziomuri, regosolurile, pseudorendzinele și soluri cernoziomoide.
Din cauza pășunatu lui abuziv și scăderii fertilită ții solului,este invadată pe
suprafețe apreciabile de spec ia nevaloroasă ,dăunătoare,cum ar fi scaieți,
pelin,și specii toxice, ca :alior,coroniște ,etc. .Valoarea pasto rală a pa jiștilor
de păiuș stepic este mediocr ă spre bună ,cu producție de 5-8 t/ha MV , și o
încărcare medie de 0, 4-0,6UVM/ha .
Agrostis stolonifera( iarba câmpului)
Pa jiștile de Agrostis stolonifera -ocupă cele mai mari suprafețe în zo na
de lunc i și depresiuni. In teritoriul se disting pajiști de Agrostis stolonifera de
productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate cu soluri mai bogate și pajiști cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinație mare și expoziție
însorite pe soluri mai sărace acide.
Solurile de sub pajiștile de iarba câmpului sunt brune argiloiluviale,
luviosoluri cu reacție slab acidă până la neutre pentru pajiștile mai bune și
45

puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie. Valoarea pastorala este
buna spre f oarte bună ,cu producții de 7,5- 15t-ha MV.
Aceste pajiști sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și
umiditate specific luncilor râurilor și depresiunilor intramontane.
Aceste tipuri de pajiști natural au producțiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil și solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.

Cauzele care au condus la degradarea covorului ierbos sunt.
– excesul de umiditate care stimulează extinderea răgozurilor și a
papuri i.
– absența lucrărilor de curățir e de buruieni cum sunt scaieți înainte de
a face semințe și a se înmulți.
– lipsa elementelor fertilizante,respectiva îngrășămintelor naturale ș i
chimice pentru susținerea speciilor valoroase furajere.
– supratâ rlirea unde sunt stimulate specii nitrofile .
– pășuna tul pe vreme excesiv de umedă câ nd se distruge prin călcare
țelina și în locul rămas liber se instalează buruienele sau se declanșează
eroziunea solului.
– suprapă șunatul cu un număr mare de animale.
Menținerea covorului ierbos al pajiștilor în echilibru este o artă pe
care gospodarul fondului pastoral trebuie să și -o îns ușească temeinic,
începând cu cunoașterea plantelor ,a necesităților de elemente fertilizante și
umiditate ale acestora ,metode adecvate de folosire prin pășunat sau cosit și
alte măsuri. În tabelul 4.1. sunt redate tipur ile de pajiști din U.A.T. Milișăuti.

Tabelul 4.1
Nr.
crt. Trup de pajiște
Parcela descriptivă Tipul de pajiște Suprafață
(ha)
1 2 3 4 5
1. TRUP I – LA POD
VLADIC A 1P,4P,5P,6P,7P,8P Pajiști azonale din lunci 15,08
2. TRUP II – BAHNA 1P,3P,5P,6P Pajiști azonale din lunci 9,02
3. TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 1P,2P,3P Pajiști azonale din lunci 13,53
4. TRUP IV – COTURI
BADEUTI 1P,2P,4P,5P,7P,8P,9P Pajiști azonale din lunci 5,01
5. TRUP V- LA
BALACI SI
CALANCEA 1P,2P Pajiști azonale din lunci 3,83
46

6. TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRUND TIBENI 1P,2P,3P Pajiști azonale din lunci 10,04
7. TRUP VII – LA
STADION 1P,2P,4,5P Pajiști azonale din lunci 40,89
8. TRUP VIII – LA
PRUND GARA SI
PRUND RADU 1P,2P,3P,4P Pajiști azonale din lunci 20,41
9. TRUP IX – LA
MICROCENTRALA
SI NICU CUCEA 1P,2P,4P,5P,6P,7P Pajiști azonale din lunci 21,41
10. TRUP X – LA DEAL
SI LA STALP 1P,2P,3P,4P,6P,7P Pajiști zonale de dealuri 22,82
11 XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 1P,2P,3P,5P Pajiști zonale de dealuri 116,10

4.4. Descrierea vegetației lemnoase

Pe terenurile cu exces de umiditate crește plopul alb (Populus alba )
și sălcii (Salix sp ),arinul negru (Alnus glutinosa. )Speciile lemnoase sau
arbuștii sunt în totalitate dăunătoare vegetației ierboase a pajiștilor, pe care
încearcă să o înlocuiască treptat până ajunge din nou după zeci de ani în
stadiul de pădure care a fost până la intervenția omului .Pentru a
preîntâ mpina aceste fen omene acolo unde se instalează aceste tipuri de
vegetație lemnoasă se intervine prin distru gerea puieților care apar ,
rămânâ nd izolați copaci mai bătr âni care sunt folosiți ca adăposturi pe ntru
animale pe timpul călduros.Pe trupurile de pajiste aparținând UAT Milil săuți
nu se află vegetație lemnoasa.
47

CAP. 5 . CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren

Stabilirea tipului de sol pentru fiecare trup de pajiște s- a făcut pe baza
studiului pedologic privind cartarea și bonitarea solurilor.
Pentru determinarea compoziției floristice și a producțiilor de masa
verde obținută în ultimii 5 ani ,datele au fost puse la dipoziție de către
Primăria Milișăuți și respectiv Ghidul cadru de întocm ire a amenajamentului
pastoral.
Cu oca zia culeg erii datelor din teren au fost efectuate și următoarele
operațiuni:
– parcugerea limitelor pajiștii;
– identificarea surselor de apă;
– identificarea adăposturilor pentru oameni și animale;
– identificarea drumurilor de acces la pajiști.

5 .2. Obiective social- economice și ecologice

Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiștilor este
sporire producției totale de furaje și a calității acestora în concordanță cu o
conversie optimă în produse animaliere ca urmare a unei bune val orificări a
acestor suprafețe.
Obiectivul principal al prezentului amenajament pastoral este
asigurarea și îmbunătățirea capacității de pășunat pe fiecare trup de pajiște,
astfel încât utilizatorii acestora, prin respectarea recomandărilor di n acest
studiu s ă-și asigure necesarul de furaj pentru animale pe durata sezonului de
pășunat la un nivel calitativ superior.
Obiective specifce:
– gestioanarea științifică și tehnologică a patrimoniului pastoral în
scopul asigurării unei agriculturi durab iel (utilizarea nutrienților, conservarea
biodiversității, menținerea nealterată a peisajului, exploatarea economică, protecția mediului, bunăstarea animalelor) ;
– creșterea valorii nutritive a covorului ierbos c are să asigure o
hrănire echili brată și efici entă a diferitelor categorii de animale, în deosebi
din speciile bovine și ovine, pentru obținere de produse zootehnice sănătoase și asigurarea bunăstării animalelor;
48

– adaptarea tehnologiilor pajiștilor semănate și permanente și de
creștere a animalelor, sp ecifice fiecărei condiții staționale, pentru realizarea
unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările
climatice;
– fundamentarea științifică și dezvoltarea de tehnologii noi pentru
producerea ecologică a furajelor și conversia lor î n produse animaliere
(carne, lapte) cu o valoare biologică ridicată, menținerea biodiversității și protecția mediului;
– folosirea suprafețelor mai slab productive pentru producerea de
biomasă, importantă sursă regenerabilă , promovându -se punerea în valoare a
acestora prin reconversie și reorientarea potențialului de producție;
– stoparea procesului de degradare a pajiștilor permanente și
menținerea producției și calității furajelor au o importanță deosebită pentru protecția mediului și păstrarea biodiversității;
– elaborarea unor noi strategii de creștere a suprafețelor de pajiști
eligibile și a activităților economice de creștere a animalelor, cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, este necesară pentru creștere absorbției
fondurilor europene și măr irea numărului de exploatații de creștere a
animalelor ierbivore;
– prin diversitatea speciilor de plante și animale, pajiștile
permanente înobilează și înfrumusețează mediul înconjurător, oferind
inportante spații necesare pentru civilizația umană.

5 .3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor

Suprafața de pajiște din cadrul U.A.T Milisauti de 278,15 ha se
încadrează în categoria de folosință pășune conform tabelului 5.1.
Trup de pajiște Pășuni
(ha) Fânețe
(ha) Valorificare
mixtă
(pășune,
fâneață)
(ha) Fără
scopuri
productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Din care
la
Consiliul
Local
TRUP I – LA POD
VLADICA 15,08 0 0 0 15,08 15,08
TRUP II – BAHNA 9,02 0 0 0 9,02 9,02
TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 13,53 0 0 0 13,53 13,53
TRUP IV – COTURI
BADE UTI 5,01 0 0 0 5,01 5,01
49

TRUP V- LA BALACI SI
CALANCEA 3,83 0 0 0 3,83 3,83
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI PRUND
TIBENI 10,04 0 0 0 10,04 10,04
TRUP VII – LA STADION 40,89 0 0 0 40,89 40,89
TRUP VIII – LA PRUND
GARA SI PRUND RADU 20,41 0 0 0 20,41 20,41
TRUP IX- LA
MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA 21,41 0 0 0 21,41 21,41
TRUP X – LA DEAL SI
LA STALP 22,82 0 0 0 22,82 22,82
XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 116,10 116,10 116,10
Total trupuri 278,15 0 0 0 278,15 278,15

Grupar ea pajiștilor după altitudine este redată mai jos:
b) între 450 – 500 m – Trup XI- Toloaca Mare,Cocen ș i Stupche
– Trup II- Bahna

c) între 350- 400 m –Trup I -La Pod Vladica
– Trup III –Badeuț i Sidorel

– Trup IV -Coturi Bădeuț i
– Trup V -La Balaci ș i Calancea

a) între 250- 350m –Trup VI -La Balastiera Prund Tibeni
-Trup VII -La Stadio n
-Trup VIII-La Prund Ga ra și Prund Radu
-Trup IX – La Microcentrala ș i Nicu Cucea
Gruparea pajiștilor după pantă:
a)pantă cuprinsă între 0,3 -1,0% –
-Trup III –Badeuț i Sidorel
– TrupV I-La Balastiera , Prund Tibeni
– Trup VII -La Stadion
– Trup VIIILa Prund Gara ș i Prund Radu
– Trup IX -La Microcentrala ș i Nicu Cucea
50

b) pantă cuprinsă între 1 -2% – Trup I –La Pod Vladica
– Trup II- Bahna
– Trup IV –Coturi Bădeuț i
– Trup V -La Balaci ș i Calancea
-Trup X -La Deal și la Stâlp
-Trup XI -Toloaca Mare,Cocen si
Stupche

5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluțiile
tehnologice și tehnice care asigură realizarea obiectivelor pr ivind
gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști din cadrul proiectului.
Vor fi prezentate și detaliate toate măsurile care vor fi aplicate în
cadrul amenajamentului, fără a menționa suprafețele pe care se vor utiliza.
Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici
agricole și să fie în concordanță cu condițiile pedoclimatice ale arealului unde este localizată pajiștea.

5.4.1. Durata sezonului de pășunat

Pășunile reprezintă cea mai ieftină sursă pentru asigurarea hranei
erbivore lor în timpul perioadei de vegetatie, având multiple avantaje ce
decurg din efectele favorabile atât asupra animalelor cât și asupra pășunilor în relația sol- planta -animal.
In Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, art. 6, se prevăd urmatoarele:
(1) începerea pașunatului se face în functie de condițiile pedoclimatice
și de gradul de dezvoltare al covorului ierbos.
(2) Se evită începerea pășunatului prea devreme, care poate afecta
perioada de regenerare, sănătatea și supraviețuirea plantelor.
(3) Perioada de pă șunat se va încheia în luna noiembrie, la o dată
stabilită în funcție de evoluția temperaturilor și regimul precipitațiilor.
(4) Data începerii și încheierii pășunatului, precum și modul de
organizare a pășunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin
hotărâre a consiliului local.
Momentul începerii pășunatului rațional se face când:
– înălțimea covorului ierbos este de 8- 15 cm ;
– înălțimea conului de creștere la graminee este de 6-10 cm;
51

– producția de masă verde (MV) ajunge la 3 -5 t/ha;
– înflorirea păpădiei poate fi un criteriu de stabilire a începerii
pășunatului;
– după 23 aprilie conform tradiției la nivel național.
Pentru UAT Milișăuți organizarea stânilor = începerea
pășunatulu i se f ace la 1 mai și se închei la 30 septembrie.
Recoman dare: Data începerii și încheierii pășunatului să se
stabilească în funcție de condițiile climatice și starea pășunii pentru fiecare
an în parte. Este interzis pășunatul înainte de data stabilită de Consiliul local pentru începerea pășunatului.
Ținând con t de caracteristicile pedoclimatice specifice zonale durata
sezonului de pășunat s-ar putea considera ca fiind de la ultima decadă a
lunii aprilie (20 aprilie – 1 mai) până în ultima decadă a lunii octombrie (20-
30 septembrie), ceea ce ar însemna 150 de zile.
Animalele pot fi introduse pe păsuni în jurul datei de 1 mai, în anii
secetoși și în mod excepțional oile pot fi admise la pășunat până la 31
octombrie.
Conform Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr . 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.1811991, art Art. 10.(1) –
introducerea animalelor pe pajiști este permisă doar în perioada de
pășunat prevăzut ă în amenajamentul pastoral, iar la alin (2) se
stipulează: este interzis pășunatul în cazul excesului de umiditate a pășunii.
În faza tânără de vegetație plantele de pe pășuni au însușiri
organoleptice deosebite (gust, miros) care măresc apetitul animalel or și ca
urmare crește gradul de consumabilitate a ierbii care poate ajunge la 85-95%.
Dacă pășunatul se începe prea devreme, când plantele sunt prea tinere
și solul prea umed, asupra vegetației efectele negative sunt următoarele:
– se distruge stratul de ț elină, se bătătorește solul și se înrăutățește
regimul de aer din sol. Se formează gropi și mușuroaie;
– pe terenurile în pantă se declanșează eroziunea;
– se modifică compoziția floristică dispărând plantele valoroase mai
pretențioase din punct de vedere al apei, aerului și hranei din sol;
52

– plantele fiind tinere au suprafața foliară redusă și vor folosi pentru
refacerea lor substante de rezervă acumulate în organele din sol ce are ca
efect epuizarea lor.
Efectele negative asupra animalelor sunt:
– iarba prea tânără conține multă apă și ca atare are un efect laxativ
epuizant, ceea ce duce la eliminarea excesivă a sărurilor minerale de Cu,
Mg, Na;
– continând prea puțină celuloză nu se pretează la salivație și rumegare,
animalele fiind predispuse la intoxic ații și meteorizații;
– conținutul mare de azot al ierbii tinere determină acumularea în
stomac a amoniacului și ca atare declanșarea unor fermentații periculoase.
În aceași măsură nu recomandăm nici folosirea pajiștilor prin pășunat
mai tarziu de data de 30 septembrie. . Ultimul pășunat trebuie să se realizeze
cel mai tarziu cu 20 -30 zile înainte de instalarea înghețurilor permanente.
Astfel plantele au posibilitatea să acumuleze glucide, să -și refacă masa
vegetativa, ceea ce determină o mai bună suportare a înghețurilor pe de o
parte, iar pe de alta parte pornirea timpurie în vegetatie.
Întârzierea în toamnă a pășunatului, până la venirea înghețurilor, face
ca iarba sä nu se poată reface corespunzator, primăvara constituind una din
cauzele dispariției speci ilor valoroase din pajiști.
Arderea pajiștilor permanente nu este permisă decât cu acordul
autorităților competente pentru protecția mediului.
Autorizația de pășunat va fi însoțită de următoarele documente:
– copie după actul de identitate al proprietarului de animale;
– copie după actul de identitate al paznicului de animale;
– certificat sanitar veterinar care să dovedească starea de sănătate a animalelor;
– suprafața de teren destinată pășunatului cu delimitarea exactă a acesteia;
– copie contract de arendare s au închiriere;
– angajamentul proprietarului stânei că nu va produce pagube pe terenurile din vecinătatea suprafețelor sale de pășunat.
Încetarea pășunatului se va face cu 3 -4 săptămâni înainte de apariția
înghețurilor permanente la sol sau după străvechea c ultură românească, de Sf.
Dumitru .
Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de
durata perioadei de vegetație care este legată mai mult de perioada de secetă la câmpie și deal, astfel în zona noastră fiind între 140- 180 de zile(mai –
53

octombrie ),iar pentru pajiștile cuprinse în amenajament s-a stabilit o durată
de 150 zile .
Iată câteva reguli mai importante de folosire a pășunilor:
– practicarea pășunatului de noapte în timpul căldurilor de vară;
– evitarea pășunatului pe vreme excesiv de um edă, pentru a ferii
țelina de stricăciuni prin călcare cu animalele;
– asigurarea pe cât posibil în tarla a alimentării permanente cu
apă, a umbrarelor forestiere sau adăposturi ușoare pentru ocrotirea animalelor de arșița verii și frigul din primăvară sau toamnă.
La aceste reguli se mai pot adăuga multele altele în plus, care se
referă la întreținerea covorului ierbos și la programul animalelor pe pășune stabilit de crescător.
Durata sezonului de pășunat pe fiecare trup de pășune este
următorul:
Nr.
crt. Trup de pajiște
Parcela descriptivă Numărul
de zile
1 2 3 4
1.
TRUP I – LA POD VLADICHI . 1P,4P,5P,6P,7P,8P 150
2. TRUP II – BAHNA 1P,3P,5P,6P 150
3. TRUP III – BADEUTI SIDOREL 1P,2P,3P 150
4. TRUP IV – COTURI BADEUTI 1P,2P,4P,5P,7P,8P,9P 150
5. TRUP V- LA BALACI SI CALANCEA 1P,2P 150
6. TRUP VI – LA BALASTIERA SI PRUND
TIBENI 1P,2P,3P 150
7. TRUP VII – LA STADION 1P,2P,4,5P 150
8. TRUP VIII – LA PRUND GARA SI PRUND
RADU 1P,2P,3P,4P 150
9. TRUP IX – LA MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA 1P,2P,4P,5P,6P,7P 150
10. TRUP X – LA DEAL SI LA STALP 1P,2P,3P,4P,6P,7P 150
11. XI-TOLOACA MARE,COCEN
SI STUPCHE 1P,2P,3P,5P 150
54

5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat

Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceiași parcelă de
exploatare ,odată pășunat se regenerează și devine din nou bună pentru
pășunat. Numărul ciclurilor de pășunat sunt în funcție de condițiile climatice
și staționale de sol , de compoziția floristică și de capacitatea de regenerarea
pajiștilor. Sistemul de pășunat in cadrul U.A.T. Milișăuți este: „Pășunatul
dirijat ” (sub picior ) care reprezintă cea mai simplă formă de pășunat ra țional
care poate fi aplicat pe toate pășunile. El presupune repartizarea diferitelor
specii și categorii de animale a unor porțiuni difer ite din teritoriul pășunii,
încărcarea ei cu un număr optim de animale și pășunatul succesiv al
covorului ierbos în așa fel ca iarba să fie valorificată în măsură cat mai mare.
Prin pășunatul dirijat se urmărește evitarea unor plimbări și dirijarea lor de
către păstori în acele locuri ,unde la data respectiva pare mai necesar sau mai
posibil ca animalele să pășuneze mai mult ,sa se așeze cum zic aceștia. În
dirijarea animalelor păstorii exper imentați din tată în fiu țin seama mai mult
de satisfacerea nevoilor de iarbă a animalelor și ap roape deloc nu se preocupa
de îmbunătățirea pășunilor.
Se consideră că pășunatul dirijat nu necesită învestiții de nici un
fel,este s uficient numai să se respecte câteva reguli de valorificare a ierbii,să
taie câte un mărăcine și cam atât. În fapt pășunatu l dirijat (sub picior) nu se
deosebește prea mult de pășunatul liber(nesistematic).
Modul de utilizare general este cel de pășunat peste tot .
Pe pășunile de deal 3-5 cic luri de pășunat,iar la câmpie 2- 3 cicluri în
condiții de neirigat.

5.4.3. Capacitatea d e pășunat
Pentru stabilirea încărcăturii corecte se calculează capacitatea de
pășunat, respectiv numărul de animale ce pot pășuna pe unitatea de suprafață.
Capacitatea de pășunat și încărcătura optimă de animale pe ha se
calculează, pentru fiecare pajiște în parte, conform metodologiei prevăzute în
OUG nr34/2013.Stabilirea capacității de pășunat se face prin împărțirea
producției totale de masă verde la rația necesară unei unități vită mare( UVM.) Se recomandă 65 kg de masă verde /zi/cap pentru o unitate vită
mare,iar conversia în UVM a speciilor de animale domestic este redată în tabelul de mai jos.

55

Coeficienți de conversie a animalelor ierbivore în UVM ( OUG 34/2013)
Tabelul 5.1
Categoria de animale Coeficientul
de
conversie Capete/UVM
Tauri, vaci și alte bovine de mai mult de 2
ani, ecvidee
de mai mult de 6 luni 1,0 1,0
Bovine între 6 luni și 2 ani 0,6 1,6
Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 2,5
Ovine 0,15 6,6
Caprine 0,15 6,6

Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea și cântărirea pe
6-10 mp din suprafețele de probă aflate în parcelele de exploatare ce urmează
a fi pășunată .
Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabilește prin cosirea
și cântărirea resturilor neconsumate( Rn ) pe 6 -10mp după scoaterea
animalelor din tarla și raportarea ei la producția totală după formula :

cf% = ( Pt (kg/ha) – Rn (kg/ha) ) / Pt (kg/ha) * 100

Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădiri care nu
permit consumul de către animale a vegetației din interior ,amplasate pe
suprafețe omogene din punct de vedere al compoziției floristice și al
producției .Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de
pășunat,respectând restricția ca pe plante sa nu se găsească apă de adiție .
Capacitatea de pășunat se va determina în fiecare sezon de pășunat
utilizând formula :
Cp (UVM/h a)= Pt (kg/ha)*cf% / Nz*DZP*100
în care:
NZ = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal în kg/zi;
DZP = numărul zilelor de pășunat;
cf = coeficientul de folosire a pășunii în procente.
.Numărul de zile de pășunat în cadrul UAT Milișăuți est e între 150
zile(mai-septembrie).
56

Capacitatea de pășunat se estimează pe baza producției medie de masă
verde obținută în anii anteriori, ținând cont de fertilitatea solului, condițiile
meteorologice și compoziția floristică a covorului vegetal. Numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea maximă
a producției de masă verde, menținând în același timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiștii. Încărcătura optimă de animale (I.A.) sau capacitatea de
pășunat ( Cp) se definește prin numărul de animale care pot fi hrănite pe
întreg sezonul de pășunat pe un hectar de pajiște, la care se cunoaște
producția de furaje disponibilă.
Ritmul neuniform de repartizare a producției de iarbă pe pășune face
ca animalele să aibă de regulă un surplus de hrană la începutul pășunatului și să fie în criză la sfârșitul sezonului. Stabilirea încărcăturii cu animale a unei
pășuni se face în baza determinării repetate în mai mulți ani a producției pășunii prin cosire, respectiv a producției brute de iarbă pe c iclul de pășunat
cât și stabilirea coeficientului de folosire a ierbii, fertilitatea solului, condițiile meteorologice și compoziția floristică a covorului vegetal.
Din datele existente în literatura de specialitate necesarul de iarbă
pentru diferite speci i și categorii de animale este în general de :
– .40 – 50 kg la vacile cu producție mare, tauri și boi;
– 30 – 40 kg la vacile slab productive sau sterpe și cai adulți;
– 20 – 30 kg la tineret bovin sub 200 kg;
– 5 – 6 kg ovine adulte și altele.
Producția pășuni i determinată în masă verde(M.V.) recoltată pe vreme
însorită, fără rouă, se poate transforma în substanță uscată(S.U.) sau în unități nutritive(U.N.) mai expeditiv pe bază de coeficienți sau determinare de laborator.
Raportul dintre M.V. și S.U. este în general de 5:1, respectiv pentru
transformarea producției de M.V. și S.U. se împarte producția de M.V. la 5.
Gradul de valorificare sau coeficientul de folosire al pășunilor prin
pășunatul cu animalele este în funcție de calitatea covorului ierbos și variaz ă
în limite destul de largi:
– 25 – 35 % pășuni pe terenuri umede cu rogozuri;
– 65 – 90 % pășuni de dealuri și lunci cu graminee valorase.
Numărul de animale(UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura
utilizarea maximă a producției de masă verde, menținând în același timp
sustenabilitatea pe termen lung a pajiștii.

Necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg masă verde totală , sau
13 kg(65:5) substanță uscată(SU)
57

Orientativ se prezintă producția și calitatea principalelor categorii de
pajișt i permanente din țară.

Producțiile de iarbă și calitatea furajeră a principalelor pajiști
Cod Categoria de pajiște Producția de Calitatea
iarbă (t/ha) furajeră
I Reînsămânțate, fertilizate intensiv, amendate,
după Foart e
caz, din zonele umede și cu condiții de irigare 30 – 50 bună
II Reînsămânțate, fertilizate la nivel mediu, F. bună
amendate, după caz, din zonele umede, neirigate 25 – 35 Bună
III Supraînsămânțate, amendate, după caz, fertilizate Bună
la nivel mediu, din zone mai uscate, neirigate 12 – 25 Mijlocie
IV Pajiști cu specii cu valoare medie, fertilizate
sporadic Mijlocie
cu îngr. naturale și chimice, parțial îmbunătățite 6 – 15 Slabă
V Pajiști cu specii furajere de valoare medie și slabă Slabă
neîmbunătățite 3 – 10 F. slabă
VI Pajiști îmburuienate, invadate cu vegetație
arbustivă Foarte
soluri erodate, exces de umiditate și alte degradări 1 – 5 slabă

Mențiuni :Semnalam faptul că prin lucrări de ameliorare se poate mări
producția pajiștilor cu 20- 30%.
Analizând pășunile Oraș ul Milișăuți după producțiile realizate și
situația concretă din teren acestea ar putea fi încadrate în categoriile IV și V
cu posibilităț i reale de îmbunătățire printr -o exploatare rațională și o
gospodărire corespunzătoare.
58

CAP. 6 . ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI
FOLOSIREA PAJIȘTILOR

6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști

Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției
pajiștilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor
limitat ivi ai productivității acestora . Principalele acțiuni tehnico
organizatorice menite să ducă la creșterea cantitativă și calitativă a producției
de furaje de pe pajiști sunt:
a) măsuri generale care se aplica pe toate pajiștilor afectate de
factori limitativi ai producției.
b) măsuri de îmbunătățire fără înlocuirea totală a vechiului
covor vegetativ,denumite măsuri de suprafață.
c) măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea
totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee și
leguminoase perene pe pajiști.
d) valorificarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat.
1.Măsuri ameliorative generale care se aplică pe toate pajiștile afectate
de diferiți factor i limitativi ai producției sunt :
a) eliminarea excesului de umiditate ;
b) combaterea eroziunii de adâncime și alunecărilor solului ;
c) corectarea reacției solului ,respectiv aciditatea prin lucrări de
ameliorare;
2. Măsuri le de suprafață de îmbunătăți re a pajiștilor cuprind :
a) lucrări de întreținere a pajiștilor ce constau în curățirea de
mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă și de
pietre ,nivelarea non reliefului,împrăștierea dejecțiilor rămase în urma
pășunatului sau după fertilizarea organică ,aerarea covorului vegetal;
b) îm bunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr -o
fertilizare corespunzătoare;
c)supraînsămânțarea pajiștilor.
3. Măsuri de refacere radicală a covorului ierbos constând din:
a) curățarea de muș uroaie , de vegetație ierboasă și lemnoasă
nevaloroasă și de pietre ;
b) distrugerea vec hiului covor vegetal degrada t;
c) îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr -o
fertilizare corespunzătoare;
59

d) pregătirea patului germinativ;
e) reî nsămânțare a cu amestecuri de plante furajere productive și
cu valoare furajeră ridicată;
f) întreținerea pajiștilor nou înființate.
Lucrările de îmbunătățire pentru sporirea producției și conservarea
biodiversității sunt redate în tabelele 6.1.a și 6.1.b.
Menținerea covorului ierbos al pajiștilor în echilibru este o artă pe
care gospodarul pastoral trebuie s ă și-o însușească temeinic, începând cu
cunoașterea plantelor, a necesităților de elemente fertili zante și umiditate ale
acestora . Anual gospodarul fondului pastoral trebuie să efectueze lucrări
prevăzute în tabelele 6.1.a . și 6.1.b (lucrări cumulate pe 10 ani).
Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A-Suprafețe de protecție ,
B -Combaterea eroziunii solului,
C -Drenări și des ecări .
60

Tabelul 6.1.a
Trupul de pășune /
Parcela descriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătățire

(ha): A
Nr.
crt. Denumirea Suprafaț
a (ha) Înlăturarea
vegetației
arbustive Tăierea
arboretelor, scoaterea
cioatelor Combaterea
plantelor dăunătoare
și toxice Culegerea
pietrelor și resturilor
lemnoase Nivelare
mușuroaielor B C Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1. TRUP I – LA
POD
VLADICHI . 1P,4
P,5P
,6P,7
P,8P 15,08 – – 15,08 0,75 0,75 16,58 –
2. TRUP II –
BAHNA 1P,3
P,5P
,6P 9,02 9,02 0,45 0,45 9,92 –
3. TRUP III –
BADEUTI
SIDOREL 1P,2
P,3P 13,53 13,53 0,65 0,65 143,83 –
4. TRUP IV –
COTURI
BADEUTI 1P,2
P,4P
,5P,7
P,8P
,9P 5,01 5,01 0,25 0,25 5,51 –
5. TRUP V- LA
BALACI SI
CALANCEA 1P,2
P 3,83 3,83 0,20 0,20 4,33
6. TRUP VI – LA
BALASTIERA SI PRU ND
TIBENI 1P,2
P,3P 10,04 10,04 0,50 0,50 11,04
61

7. TRUP VII –
LA STADION 1P,2
P,4,5
P 40,89 40,89 2,20 2,20 45,29 –
8. TRUP VIII –
LA PRUND
GARA SI
PRUND
RADU 1P,2
P,3P
,4P 20,41 20,41 1,0 1,0 22,41 –
9. TRUP IX – LA
MICROCENT
RALA SI
NICU
CUCEA 1P,2
P,4P,5P,6P,7P 21,41 21,41 1,0 1,0 23,41 –
10. TRUP X – LA
DEAL SI LA
STALP 1P,2
P,3P
,4P,6
P,7P 22,82 22,82 1,1 1,1 25,02 –
11. XI-
TOLOACA MARE,COCEN
SI STUPCHE 1P,2
P,3P,5P 116,10 116,1 5,8 5,8 127,7

62

Tabelul 6.1.b
Trupul de pășune /
Parcela descriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătățire
(ha):
Nr.
crt. Denumirea Suprafața
(ha) Fertilizare
chimică Fertilizare
organică Supraînsămânțare Reînsămânțare
1 2 3 4 5 6 7 8
1. TRUP I – LA POD
VLADICH 15,08 15,08 –
2. TRUP II – BAHNA 9,02 9,02 –
3. TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 13,53 13,52 –
4. TRUP IV – COTURI
BADEUTI 5,01 5,01 0,50 –
5. TRUP V- LA BALACI SI
CALANCEA 3,83 3,83 – –
6. TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRUND TIBENI 10,04 10,04 0,50 – –
7. TRUP VII – LA STADION 40,89 40,89 1,0 – –
8. TRUP VIII – LA PRUND
GARA SI PRUND RADU 20,41 20,41 0,5 – –
9. TRUP IX – LA
MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA 21,41 21,41 – –
10. TRUP X – LA DEAL SI
LA STALP 22,82 22,82 – –
11. XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 116,1 116,1 3,0
63

Toate acest e lucrări vor fi cuprinse și în contractele de închiriere cu
respectarea prevederilor Legii 86/27 iunie 2014 pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului 34/2013 privind organizarea ,administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii
fondului funciar nr.18/1991.
Datele orientative privind fertilizarea cu îngr ășăminte chimice (kg s.a./ha/an)
sunt redate în tabelul 6. 2.
Tabelul 6.2.
Tipul de pajiște N* P2O5 (P*) K2O (K*)
1.Festuca valesiaca
2.Festuca ru picola
3.Agrostis capillaris
– productive
– slabe
4. Festuca rubra
5. Nardus stricta
6.Festuca airoides 100 – 200
100 – 200

150 – 200
100 – 150
150 200
100 50 – 60 (20 -25)
50 – 60 (20 – 25)

75 – 100 (35 – 45)
50 – 75 (20 – 35)
75 (50)
100 (45)
50 (20) –
50 – 60 (40 – 50)

75 – 100 (60 – 80)
50 – 75 (40 – 60)
75 (60)
100 (80)
50 (40)
Pe pajiștile supraînsămânțate doza de N poate crește până la 50 %
față de pajiștea permanentă, la același nivel de PK. Pentru pajiștile temporare
(semănate) dominate de graminee ( > 70 %) doza de N poate crește cu 50 –
100 % față de cele permanente aflate în aceleași condiții naturale, astfel că
raportul poate fi de la 3 – 1 – 1 până la 4 – 1 – 1 în caz de intensivizare a
producției.
Pe pajiștile temporare bogate în leguminoase (> 50 %) doza de N se
reduce cu 50 %, respectiv la jumătate, astfel că raportul NPK poate fi de 1 –
1 – 1 până la 0 – 1 – 1, azotul fiind asigurat prin fixare simbiotică.
Fracționarea dozelor de azot
Îngrășămintele azotate se aplică fracționat în funcție de mod ul de
folosință . În regim de pășunat pe pajiștile permanente și temporare pentru
eșalonarea producției dozele se aplică în mai multe fracții egale în funcție de
numărul ciclurilor de recolta în doze de câte 30 N până la 50 N kg/ha
primăvara devreme și după fiecare ciclu, exceptând pe ultimul.

64

Aplicarea fosforului și potasiului

Îngrășămintele fosforice și potasice se aplică pe pajiști de regulă
toamna, cu excepția situațiilor când folosim îngrășăminte chimice complexe
NPK când PK se aplică concomitent cu N primăvara.
Aplicarea unilaterală a N a dus la scăderea rezervei de P si K din sol, de
aceea aplicarea acestor elemente deficitare care produc carențe în furaje, este în prezent obligatorie.

6.2. Amestecuri de ierburi recom andate pentru reînsămânțarea
sau supraînsămânțarea pajiștilor

În marea majoritate a cazurilor pajiștile din țara noastră au covorul
ierbos degradat datorită lipsei de întreținere curentă (grăpat, combatere
buruieni, etc.), absența sau insuficiența fertilizării cu îngrășăminte organice și
chimice, cât și a folosirii neraționale prin pășunat (durată, încărcare, abandon, starea necorespunzătoare a țelinii, etc.) sau alte cauze. Situația prezentată este
valabilă pentru majoritatea pășunile din țară. .
Îmbună tățirea prin mijloace de suprafață cu menținerea covorului
„original” poate să nu dea rezultate după aplicarea îngrășămintelor datorită
expansiunii unor specii nitrofile nedorite existente aici sau a încetinelii cu
care se instalează speciile mai valoroase . De aceea, acolo unde este posibil se
va îndepărta (distruge) vechiul covor ierbos prin mijloace mecanice (arat,
frezare, grăpare energică) sau chimice prin erbicidare totală, după care prin
însămânțarea unui amestec adecvat de graminee și leguminoase per ene se
înființează o pajiște nouă în locul celei vechi.
Pajiștile care au o acoperire de peste 60 -70 % cu specii nevaloroase
pentru fur aj, goluri sau specii nedorite – goluri în aceeași proporție, se
recomandă a fi reînsămânțate. Tot aici se înscriu supra fețele de pajiști după
defrișarea vegetației lemnoase cu acoperire de peste 50 %, a celor pe care s-au efectuat lucrări de desecare pentru eliminarea excesului temporar sau lucrări de drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate, cele invadate puternic de mușuroaie înțelenite, după nivelare și alte situații care reclamă
înlocuirea totală a covorului ierbos al unei pajiști.
Refacerea totală este limitată în unele cazuri de grosimea stratului de
sol și prezența pe profil a pietrelor cât și al înclinației versanților care nu
trebuie să depășească 12 grade pentru a efectua mecanizat lucrările și a evita declanșarea eroziunii solului. Pe pante mai mari de 12 grade până la maxim 30 grade înclinație se folosesc de regulă mijloace de suprafață, fără mobilizarea solului, iar peste această limită de 30 de grade se propune

împădurirea lor.
65

Pentru refacerea parțială a unei pajiști este obligatoriu ca în covorul ierbos să
existe 30 -50 % specii furajere valoroase, care necesită a fi completate prin
supraînsămânțare cu alte specii valoroase.
O situație aparte o constituie pajiștile cu covor ierbos valoros, dar cu o
densitate scăzută care necesită a fi îndesit prin autoînsămânțare . În acest
caz, odată la 4 -6 ani prin rotație, se recoltează prin cosire covorul ierbos mai
târziu, după coacerea și scuturarea semințelor care cad pe sol, încolțesc și
înlocuiesc plantele care au îmbătrânit și în cele din urmă au pierit, lăsând
goluri care trebuiesc completate. În acest caz înlocuirea covorului ierbos se
face de la sine prin pr ocesul de autoînsămânțare, acesta fiind unul din cele
mai eficiente mijloace de îmbunătățire a densității pajiștilor, cu condiția ca
plantele componente să aibă valoare furajeră corespunzătoare. Această
metodă poate fi recomandată a fi utilizată pentru maj oritatea pășunilor
orașului Milișăuți. Dacă avem un covor ierbos îmburuienat nu putem apela
la autoînsămânțare întrucât am stimula și mai mult extinderea buruienilor
nedorite.
Pentru refacerea totală a unui covor ierbos degradat sau cu goluri în
proporție însemnată este bine ca înainte de arătură să se efectueze o lucrare
cu grapa cu discuri reglată la un unghi mic pentru a tăia în bucăți țelina, preferabil să se acționeze pe două direcții perpendiculare.Arătura propriu zisă
se face de regulă toamna la adâ ncimea normală de 18 -20 cm cu plugul reglat
să îngroape bine țelina. Sunt cazuri când este suficientă prelucrarea țelinii cu
grapa grea cu discuri, urmată de grăpări mai ușoare.
Pentru a ușura prelucrarea în prealabil se efectuează o erbicidare totală, du pă
care la trei săptămâni se pregătește patul germinativ prin grăpare. Cele mai
bune rezultate se obțin prin prelucrarea cu freza de pajiști la adâncimea de 10-12 cm pe pajiști cu țelina mai subțire, sau cu țelina mai groasă după ce s- a
făcut o erbicidare totală.
Pentru refacerea parțială prin supraînsămânțare, primăvara devreme
se face o mobilizare superficială de 1- 2 cm cu grapa cu colți prin mai multe
treceri, acțiune care nu distruge în totalitate vechiul covor, creând condiții pentru germinarea semințelor.
După pregătirea patului germinativ la refacerea totală sau parțială a covorului ierbos, obligatoriu se tasează terenul cu un tăvălug inelar, apoi se seamănă cu semănătorile obișnuite de cereale în rânduri la adâncimea de 1,5-2 cm, după care din nou se tasează cu un tăvălug de această dată neted. Astfel, regula de
aur în reușita semănatului este: tasare – semănat – tasare . Multe din
semănături nu reușesc pentru că nu se respectă această regulă. Nu întâmplător, pe urma roților de tractor se instalează cel mai bine iarba
semănată, pentru că acolo terenul a fost mai bine tasat. Semănatul ierburilor perene este o operațiune delicată datorită semințelor foarte mici și a
66

adâncimii superficiale la care se introduce în sol, motiv pentru care există
mașini spe ciale pentru acest scop. La fel sunt mașini combinate care
mobilizează solul pe rânduri și fac concomitant ssupraînsămânțarea ierburilor
și tasarea rândurilor semănate. Pentru reînsămânțarea pajiștilor se recomandă
utilizarea mașinilor combinate, care real izează concomitent, printr -o singură
trecere, pregătirea patului germinativ, semănatul și tăvălugirea după semănat.
După ce ne -am hotărât ce metodă de refacere totală sau parțială să
alegem în funcție de condițiile naturale și scopul propus, pasul următor este
stabilirea unui amestec de graminee și leguminoase perene de pajiști, care
implică un minim de informații despre aceste specii.

După alegerea amestecului de ierburi, trecem la următoarea fază de
stabilire a raportului dintre graminee și leguminoase care de regulă este de 60-80 % graminee și 20-40 % leguminoase, cantități de semințe necesare la
hectar și alte verigi tehnologice existente în cărți, broșuri și pliante cu
înființarea pajiștilor semănate în arabil sau reînsămânțarea celor degradate.
Pentru supraînsămânțarea pajiștilor degradate cantitățile de sămânță se reduc cu 30 -50 % din norma pentru pajiștile semănate.
Din cele prezentate rezultă că alegerea amestecurilor de ierburi este o
problemă dificilă de rezolvat care necesită însușirea unor cunoștințe temeinice de biologie, ecologie și comportament al acestor specii de
graminee și leguminoase perene cultivate în diferite condiții staționale, mod
de fol osire diferențiat și nivelul de intensivizare preconizat de către
utilizatori. În tabelul 15 sunt prezentate cantitățile din amestecurile de ierburi
necesare la unitatea de suprafață pentru reînsămânțare în funcție de modul de Vă prezentăm mai jos, în ordine alfabetică, denumirile științifice și cele populare
ale principalelor ierburi perene cult ivate:

Graminee perene: Leguminoase perene:
Agropyron pectiniforme – pir cristat Lotus corniculatus – ghizdei
Bromus inermis – obsigă nearistată Medicago sativa – lucern a albastră
Dactylis glomerata – golomăț Onobrychis viicifolia – sparcetă
Festuca arundinacea – păiuș înalt Trifolium hybridum – trifoi corcit
Festuca pratensis – păiuș de livadă Trifolium praten se – trifoi roșu
Festuca rubra – păiuș roșu Trifolium repens – trifoi alb
Lolium perenne – raigras peren
Phalaris arundinacea – ierbăluță
Phleum pratense – timoftică
Poa pratensis – firuță
67

folosire ( P = pășunat, F = fâneață, M = mixt) pentru zona care include și
orașul Milișăuți, conform OUG 34/2013.
Pentru pășunile UAT Milișăuți ar fi un câștig însemnat, dacă acolo
unde se constată o rărire a covorului ierbos, după o înlăturare prealabilă a
speciilor neutilizate de a nimale, se va utiliza metoda autoînsămânțării
combinată cu cea a supraînsămânțării prin parcelare.

Amestecurile de ierburi recomandate pentru însămânțarea pajiștilor
sunt redate în tabelele 6.2.a.
Tabelul 6. 2a.
Specia Regiunea de cultură Norma
de
sămânță
(kg/ha) câmpuri dealuri munte alpin lunci
uscate umede
Festuca rubra ● ● + + + ● 20 – 25
Lolium perene ● ● + ● ● + 25 – 30
Poa pratensis ● ● + + + + 12 – 15
Trifolium repens ● ● + + + + 10 – 12
+ se recomandă a fi semănate
● nu se recomandă

6.3. Capacitatea de pășunat

Capacitatea de pășunat act uală în cadrul UAT Milișăuți este redată
în tabelul 6.3.a.
Tabelul 6.3.a
Trupul de pajiște Suprafața
parcelei
de
exploatare
(ha) Producția
de masă
verde
(t/ha) Coeficient
de
folosire
(%) Producți a
de masă
verde
utilă
(t/ha) Producția
totală de
masă
verde
(t) ZAF
*) Încărcare cu
UMV
/ 1 ha Total
1 2 3 4 5
(col.3 x
col.4) 6
(col. 2 x
col.3) 7
(col.5 /
0,05) 8
(col.7
/ DSP 9
(col.2
x
col.8)
TRUP I – LA POD
VLADICA 15,08 7,1 90% 6,4 111,6 128 0,85 12,8
TRUP II – BAHNA 9,02 7,3 90% 6,5 68,5 130 0,86 7,7
TRUP III –
BADEUTI
SIDOREL 13,53 7,2 90% 6,5 91,4 130 0,86 11,6
68

TRUP IV – COTURI
BADEUTI 5,01 7,4 90% 6,6 38,0 132 0,88 4,4
TRUP V – LA
BALACI SI
CALANCEA 3,83 7,3 90% 6,5 28,7 130 0,86 3,2
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRUND TIBENI 10,04 7,2 90% 6,5 74,29 130 0,86 8,9
TRUP VII – LA
STADION 40,89 7,5 90% 6,7 314,85 134 0,89 36,4
TRUP VIII – LA
PRUND GARA SI
PRUND RADU 20,41 7,3 90% 6,5 153,7 130 0,86 17,5
TRUP IX – LA
MICROCENTRALA
SI NICU CUCEA 21,41 7,3 90% 6,5 160,5 130 0,86 18,4
TRUP X – LA DEAL
SI LA STALP 22,82 12,1 90% 10,89 280,6 218 1,45 33,0
XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 116,1 12,1 90% 10,89 1520,9 218 1,45 168
*ZAF – număr zile animal furajat pe pășune; DSP – durată sezon pășunat
0,05 – cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UMV/zi

Rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce privește
compoziția floristica, producția de masă verde, coeficientul de folosire și
încărcătura optimă a pajiștii , exprimată în UMV/ha ca urmare a îmbunătățirii
pajiștilor este redată în tabelul 6.3.b.
Tabelul 6.3.b
Trupul de pajiște Suprafața
parcelei
de
exploatare
(ha) Producția
de masă
verde
(t/ha) Coeficient
de
folosire
(%) Producția
de masă
verde
utilă
(t/ha) Producția
totală de
masă
verde
(t) ZAF
*) Încărcare cu
UMV
/ 1 ha Total
1 2 3 4 5
(col.3 x
col.4) 6
(col. 2 x
col.3) 7
(col.5 /
0,05) 8
(col.7
/ DSP 9
(col.2
x
col.8)

TRUP I – LA POD
VLADICA 15,08 9,1 90% 8,2 137,2 164 1,09 16,4
TRUP II – BAHNA 9,02 9,3 90% 8,4 83,9 168 1,12 10,1
TRUP III –
BADEUTI
SIDOREL 13,53 9,2 90% 8,3 124,5 166 1,10 14,9
69

TRUP IV – COTURI
BADEUTI 5,01 9,4 90% 8,5 47,1 170 1,13 5,7
TRUP V – LA
BALACI SI
CALANCEA 3,83 9,3 90% 8,4 35,6 168 1,12 4,3
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRU ND TIBENI 10,04 9,2 90% 8,3 92,4 166 1,10 11,0
TRUP VII – LA
STADION 40,89 9,5 90% 8,5 388,4 170 1,13 46,2
TRUP VIII – LA
PRUND GARA SI
PRUND RADU 20,41 9,3 90% 8,4 189,8 168 1,12 22,8
TRUP IX – LA
MICROCENTRALA
SI NICU CUCEA 21,41 9,3 90% 8,3 199,1 166 1,10 23,6
TRUP X – LA DEAL
SI LA STALP 22,82 14,1 90% 12,7 321,7 254 1,69 38,6
XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 116,1 14,1 90% 12,7 1637,0 254 1,69 196,2

Capacitatea de pășunat se va determina în fiecare sezon de pășunat
folosind producția de masă verde din anul precedent precum și valoarea
masei vegetative stabilite prin Hotărârea Consiliului Județean Suceava ,
conform prevederilor art.62 alin.2^2din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificări și completări ulterioare.
D eoarece producția de masa verde diferă pe trupuri, prețul de pornire
la licitație se va face pe fiecare trup în parte.
Din Trupul IX La Microcentrala si Nicu Cucea suprafața de 8,0ha de pășune este exclusă de la pășunat timp de 2 ani conform adresei DSV.
Menționă că această suprafață va fi exclusă de la licitație timp de doi ani.

70

CENTRALIZATOR
PRIVIND CALCULUL PRETULUI DE PORNIRE AL LICITAȚIEI CONFORM H.G.R. nr. 78/2015

Nr.
crt. Trupul de pășune Supraf.
(ha) Total
prod. de
masa
verde
(tone) Val. prod. de
masă verde
corelat cu prețul
mediu stabilit de
CJ SV (50 lei/t) Cheltuieli cu
implementarea
amenajament
pastoral (lei) Diferență
(lei)

col 4 – col 5 Preț pornire
licitație
(lei/ha)

col 6/col 2
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Trup I -LA POD VLADICA 15,08 107,1 5355 3983 1372 91
2 Trup II -BAHNA 9,02 65,8 3292 2471 821 91
3 Trup III – BADEUTI SIDOREL 13,53 97,4 4870 3652 1218 90
4 Trup IV – COTURI BADEUTI 5,01 37,7 1853 1402 451 90
5 Trup V – LA BALACI ȘI
CALANCEA 3,83 27,95 1397 1049 348 91
6 Trup VI – LA BAL AST IERĂ Ș I
PRUND TIBENI 10,04 72,3 3614 2678 936 90
7 Trup VII – LA STADION 40,89 306,67 15333 11612 3721 91
8 Trup VIII – LA PRUND GARA ȘI
PRUND R ADU 20,41 148,99 7449 5592 1857 91
9 Trup IX – LA MICROCENTRALA
ȘI NICU CUCEA 21,41 156,29 7814 5887 1927 90
10 Trup X – LA DEAL ȘI LA ST ÎLP 22,82 276 13805 11067 2738 120
11 Trup XI – TOLOACA MARE 116,10 1404,8 70240 56308 13932 120
71

6.4. Organizarea pășunatului pe diferite specii de animale

La repartizarea pășunilor se va avea în vedere cu prioritate
următoarele:
– tipul de pășune cu compoziție floristică valoroasă sau degradată;
– zona fizicogeografic ă – cu climatul caracteristic pentru
temperatură, precipitații și vânturi;
– înclinarea versanților și expoziția lor însorită(fețe) sau
umbrită(dosuri);
– alimenta rea cu apă permanentă sau intermediară cu diferite
distanțe între sursele de ape și pășune;
– existența umbrarelor pentru animale;
– existența adăposturilor pentru animale și personalul de
deservire;
– existența drumurilor de acces pe pășune;
– posibilitățile de c olectare și procesare a laptelui în sezonul de
pășunat.
Cele mai bune pășuni ca producție și calitate, lângă adăposturi, cu apă
permanentă, umbrare, drumuri de acces, vor fi distribuite vacilor de lapte și
în cazul în care prisosește suprafețele se repartizează pentru tineretul bovin femel de prăsilă.
Pășunile mai îndepărtate cu iarbă mai puțin valoroasă, cu distanța mai
mari până la resursele de apă, fără adăposturi, departe de rumurile de acces auto și alte inconveniente se vor folosi cu prioritate pentr u tineretul ovin și
caprin.
Pășunile aflate în condiții intermediare cu producție, calitate și dotări
pastorale vor fi repartizate după caz bovinelor sau ovinelor adulte sau tineret la îngrășat după nevoile comunității sau al crescătorilor individuali care
folosesc pășunea respectivă.
În această repartizare a animalelor se va evita amestecul bovinelor cu
ovinele cât și atribuirea celor mai bune pășuni ovinelor și al celor mai slabe
bovinelor în același trup de pășune.
Repartizarea pășunilor se va face pentr u cresc ătorii de animale din
localitatile apartinind de UAT Milisauti, iar dacă rămâne pășune neînchiriată
se va face și pentru alți fermieri din sate le vecine .
Pășunile cu vegetație de răgozuri și alte plante ierboase cu tulpini și
frunze mai groase sunt mai bine valorificate de cabaline.
Pășunile cu vegetație lemnoasă invadată se repartizează cu prioritate
caprinelor care pot valorifica frunzele, lujeri și coaja arbuștilor și puieților de
arbori, limitând extinderea acestora sau provocând distrugere lor.
72

Pentru perioada 2016 – 2025 conform amenajamentului pastoral
supraf ața de pășune a UAT Milișăuți este împărțită pe specii de animale după
cum urmează în tabelul următor .

Trupul de pajiște Parce la descriptivă Suprafața Specia de
animale Localitate
TRUP I– LA POD
VLADICH 1P,4P,5P,6P,7P,8P 15,08 ovine
caprine Bădeuți
TRUP II – BAHNA 1P,3P,5P,6P 9,02 ovine
caprine Bădeuți
TRUP III –
BADEUTI
SIDOREL 1P,2P,3P 13,53 ovine
caprine Bădeuți
TRUP IV – COTURI
BADEUTI 1P,2P,4P,5P,7P,8P,9P 5,01 ovine
caprine Bădeuți
TRUP V – LA
BALACI SI
CALANCEA 1P,2P 3,83 ovine
caprine Bădeuți
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI
PRUND TIBENI 1P,2P,3P 10,04 ovine
caprine Milișăuți
TRUP VII – LA
STADION 1P,2P,4,5P 40,89 ovine
caprine Milisăuți
TRUP VIII – LA
PRUND GARA SI
PRUND RADU 1P,2P,3P, 4P 20,41 ovine
caprine Gară
TRUP IX – LA
MICROCENTRALA
SI NICU CUCEA 1P,2P,4P,5P,6P,7P 21,41 ovine
caprine Luncă
TRUP X – LA DEAL
SI LA STALP 1P,2P,3P,4P,6P,7P 22,82 bovine
ovine
caprine Milișăuți
XI-TOLOACA
MARE,COCEN
SI STUPCHE 1P,2P,3P,5P 116,1 bovine
ovine
caprine Milișăuți

Pășunatul liber, nesistematic (nerațional), este cel mai dăunător pentru
pășunile naturale, întrucât nu ține seama de nici o regulă privind durata de pășunat, încărcarea cu animale, împărțirea pășunii pe specii și categorii de animale, staționarea în târle este mult peste normal, dând naștere la
73

supratârlire și îmburuienarea pășunii, nu se respectă regulile sanitar
veterinare și multe alte nereguli care aduc grave prejudicii, atât covorului ierbos, cât și animalelor care pășuneaz ă.
Subîncărcarea pășunii cât și supraîncărcarea sunt la fel de dăunătoare pentru covorul ierbos. Animalele pășunează în mod selectiv numai plantele
valoroase, situație care favorizează extinderea buruienilor. La fel prelungirea
peste normal a duratei sezo nului de pășunat, în special cu oile, pășunatul pe
vreme umedă a terenurilor în pantă pot produce eroziuni grave ale solului sau tasarea lui cu extinderea pe terenuri plane a unor specii ca: târsa (Deschampsia caespitosa), pipirigul ( Juncus sp.),rogozul (C arex sp.) și
altele. Subîncărcarea, până la abandon a unor pășuni, favorizează invazia vegetației lemnoase dăunătoare, care, în timp, poate să se transforme în
pădure.
Pășunatul dirijat (sub picior) reprezintă cea mai simplă formă de
pășunat rațional car e poate fi aplicat pe toate pășunile. El presupune
repartizarea diferitelor specii și categorii de animale a unor porțiuni diferite
din teritoriul pășunii, încărcarea ei cu un număr optim de animale și pășunatul succesiv al covorului ierbos, în așa fel înc ât iarba să fie valorificată
într-o măsură cât mai mare. Prin pășunat dirijat se urmărește evitarea unor
plimbări inutile ale animalelor pe pășune și dirijarea lor de către păstori în acele locuri, unde la data respectivă pare mai necesar sau mai posibil c a
animalele să pășuneze mai mult, să se ,,așeze“ cum zic aceștia. În dirijarea animalelor, păstorii experimentați din tată în fiu țin seama mai mult de satisfacerea nevoilor de iarbă a animalelor și aproape deloc nu se preocupă de îmbunătățirea pășunilor. Se consideră că pășunatul dirijat nu necesită
investiții de nici un fel, este suficient numai să respecte câteva reguli de valorificare a ierbii, să tai câte un mărăcine și cam atât. În fapt pășunatul
dirijat (sub picior) nu se deosebește prea mult de pășu natul liber
(nesistematic).
Pășunatul la pripon, care se practică în cazul unui singur animal sau a
unor efective mici de animale care sunt legate de un pichet metalic sau par cu
o frânghie sau lanț. Acest sistem este lipsit de importanță, cu toate că fur ajul
este bine valorificat prin limitarea deplasării animalelor care pasc în cercuri.
După terminarea pășunatului într -un loc, priponul se mută alăturat și așa mai
departe până la valorificarea producției de pe întreaga suprafață de pășune.
Pășunatul pe parcele este sistemul (clasic) de pășunat sistematic
(rațional), fiind cel mai răspândit în țările cu zootehnie dezvoltată. Ca principiu el se bazează pe subîmpărțirea unei pășuni (trup, unitate de
exploatare) cu ajutorul unor garduri fixe în mai multe parc ele (6 – 12),
urmând ca pe fiecare parcelă pășunatul să se facă liber pe 1/6 până la 1/12
din suprafață. În general s- a preconizat ca fiecare parcelă să fie pășunată timp
74

de 4 – 7 zile, nu mai mult pentru a se evita pășunatul a doua oară a ierbii
păscute î n prima zi, aceasta fiind în plină creștere. Între durata pășunatului
parcelelor ( Dpp) și durata refacerii ierbii ( Drp) ideal ar trebui să fie un raport
de 1 : 13. În practică, deseori acest raport este de 1 : 4 – 1 : 6, când vegetația
suferă, pentru că es te păscută a doua oară în timp foarte scurt, este călcată
inutil în picioare sau este insuficient valorificată, cu resturi neconsumate
datorită dejecțiilor și alte cauze.
Față de sistemele de pășunat mai simple, pășunatul pe parcele după metoda clasic ă, reprezintă un progres considerabil, asigurând vegetației o perioadă de
refacere suficientă, un grad de folosire ridicat prin evitarea pășunatului selectiv, cu posibilitatea intervenției între cicluri pe parcelă cum ar fi aplicarea fazială a îngrășăminte lor chimice, cosirea resturilor neconsumate,
împrăștierea dejecțiilor, etc. cât și a efectelor binefăcătoare ale razelor solare
în distrugerea unor germeni patogeni.
Unele probleme apar totuși cu încărcarea momentană a parcelei ( Ip) care
într-un anum it interval de 4 – 7 zile este prea mică, animalele având la
dispoziție o suprafață prea mare, încep să aleagă în primele zile, calcă iarba
în picioare, o murdăresc, nu o consumă suficient de bine, preferând să
flămânzească la sfârșitul duratei de pășunat în parcelă ( Dpp) decât să pască
toată iarba avută la dispoziție.
La un număr mai redus de parcele este mai greu de organizat un pășunat
pe grupe de producție (la vaci de lapte de exemplu) sau un pășunat succesiv cu mai multe specii de animale, ca de exemplu cu ovine după bovine sau caprine după bovine (niciodată invers) pentru a valorifica integral producția de iarbă.
Pășunatul dozat este o metodă și mai intensivă de folosire, în care
animalelor se delimitează cu ajutorul gardului electric suprafețe de pășunat
care să le asigure hrana pentru o jumătate sau o zi, în interiorul unei tarlale cu gard fix.
Organizarea pășunatului pe parcele și a celui dozat presupune respectarea cu strictețe a unor reguli de bază ale exploatării pășunilor , care se adaptează
în funcție de mersul timpului, ritmul de creștere a ierbii, influența pășunatului asupra covorului ierbos, și alte criterii zooeconomice.
Iată câteva reguli mai importante de folosire rațională a pășunilor în sistem dirijat de c onducere a animalelor:
– Obișnuirea treptată a animalelor cu iarba de pe pășune, cu rații de trecere și
pășunat moderat în primele zile ale sezonului;
– Durata pășunatului într -o parcelă ( Dpp) să fie cât mai mică, iar durata de
refacere a ierbii după păș unat ( Drp) să fie suficientă, respectiv: 16 zile în
luna mai, 20 în iunie, 25 în iulie, 32 în august, 37 în septembrie și peste 40 zile în luna octombrie;
75

– Încărcarea parcelelor să fie în limite raționale, care se poate realiza prin
reducerea Dpp pășunându -se zilnic porțiuni cât mai mici cu încărcare
maximă calculate pe baza rezervei de iarbă ( Rip) disponibilă, delimitată de
gardul electric;
– Forțarea animalelor să consume integral iarba din parcele pentru a preveni
pășunatul selectiv și a asigura o otă vire uniformă la ciclurile următoare de
pășunat;
– Modificarea încărcării parcelelor în cursul perioadei de vegetație în funcție
de producția de iarbă, prin mărirea respectiv micșorarea suprafețelor
repartizate zilnic animalelor cu ajutorul gardului electric;
– Compensarea variațiilor sezoniere de creștere a ierbii prin cosirea unor
parcele în prima perioadă de pășunat și furajarea suplimentară în a doua
jumătate a verii;
– Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea
lucrărilor d e îngrijire a pășunii (împrăștierea mușuroaielor și a dejecțiilor
solide, combaterea buruienilor, cosirea resturilor neconsumate, fertilizare
fazială, irigare, etc.);
– Practicarea pășunatului de noapte în timpul căldurilor de vară;
– Evitarea pășunatulu i pe vreme excesiv de umedă și furajarea la iesle pentru
a feri țelina de stricăciuni prin călcare cu animalele;
– Asigurarea pe cât posibil în parcelă a alimentării permanente cu apă a
animalelor;
– Ocrotirea animalelor de arșița verii și frigul din primăvară sau toamnă prin
asigurarea unor umbrare forestiere sau adăposturi ușoare;
– Oprirea din timp a pășunatului, înainte ca animalele să sufere de lipsa de
iarbă și mai ales pentru a sigura pășunii timpul necesar de pregătire să intre bine în iarnă.
La aceste reguli se mai poate adăuga multe altele în plus care se referă
la întreținerea covorului ierbos și la programul animalelor în sezonul de pășunat.
La nivelul UAT Milișăuți se practică pășunatul peste tot. În ultimii
ani sunt unele încercări timide de pășunat rațional, prin pa rcelare .
Avantajele sistemului rational sunt:
– se limitează timpul petrecut de animale pe o anumită suprafață;
– sporește producția pașunilor ca urmare a faptului că plantele după
folosire au timp pentru refacere;
– înlătura rea pașunatului selectiv prin faptul că animalele sunt obligate
să consume toate speciile, adică atât cele valoroase cât și cele
nevaloroase,ceea ce face ca procentul de buruieni să se reducă, având ca
rezultat îmbunatățirea compoziției floristice a pășuni i;
76

– folosirea uniformă a întregii suprafețe de pășunat, evitându-se crearea
de suprafețe subpășunate (cu plante nevaloroase) sau suprapășunate (cu
plante valoroase);
– sporește gradul de consumabilitate al plantelor;
– posibilitatea aplicarii lucrărilor d e îmbunatațire a pășunilor, inclusiv
fertilizare, irigare etc.;
– animalele nu distrug țelina și în consecință nu se declanșează
fenomene erozionale;
– obținerea unor producții mai mari la animale (lapte, carne) prin faptul
că au la dispoziție tot timpul f urajul în cantitatea necesară și de calitatea
corespunzatoare;
– prevenirea îmbolnavirii animalelor de parazitoze pentru că în
intervalul de 25 -30 zile cât animalele lipsesc de pe tarla are loc așa numita
igienizare a parcelei;
– posibilitatea grupării ani malelor pe categorii omogene, ceea ce
prezintă mari avantaje din punct de vedere tehnic, economic și organizatoric.

6.5. Căi de acces

Accesul la trupurile de pășune se face pe drumurile amplasate pe
planurile de ansamblu cu l inie groasă de culoare roșie , planuri ce sunt
anexate la capitolul ,, Actele care au stat la baza dreptului de proprietate
,inclusiv schița pajiștii sau planul cadastral. Toate aceste drumuri de acces la
trupurile de pășune sunt î n domeniul public al UAT Milișăuți. Drumurile
care traversează trupurile de pășune sau se învecinează cu acestea în marea lor majoritate sunt din pământ , iar restul sunt pietruite. Întreținerea acestora
se face de către primăria Milișăuți . La ora actuală toate aceste drumuri de
acces la trupurile de pășune sunt în stare bună de funcționare. Lafieca re trup
de pajiște trebuie să ex iste un drum de acces pe care să poată circula mijloace
auto și mecanizate, ca să efectuieze în bune condiții în sezonul primăvară –
vară- toamnă toate transporturile necesare inclusiv pentru mersul animalelor
la pășunat.

77

6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă

Pe pășunile din UAT Milișăuț i sunt construcții zoopastorale
tradiționale ,c rescătorii de ovine organizează stâni, înțelegând prin aceasta
construcțiile necesare pentru procesarea laptelui și păstrarea brânzeturilor și a
ustensilelor specifice, construcții pentru odihna îngrijitorilor( unii au rulote)
și ocoa lele pentru mulsul și odihna animalelor . Toate construcțiile existente
sunt în stare bu nă, fiecare responsabil de stână sau tabără de vară fiind
interesat de menținerea acestora în condiții optime de utilizare.
Construirea adăposturilor presupune în primul rînd cunoașterea precisă a debitelor surselor de apă existente care se face prin cronometrarea duratei
de umplere a unor vase cu capacitate cunoscută și se exprimă în litri/secundă
În general se socotește că 1UVM în sezonul de pășunat are nevoie de 30- 40
l apă/zi vara și 15 -20 l în cursul primăverii și toamnei, iar p entru o oaie se
socotesc 2-4 l/cap/zi în perioada pășu natului .
Principalel e surse de apă pentru animale scoase la pășunat sunt: apa
râului Suceava și Sucevița și pârâul Solcuța. . Aceste surse au apă suficientă
pentru adăparea animalel or pe toată perioada de pășunat, iar in Trup ul X se
află o adăpătoare (jgheab de beton,prin captarea izvoarelor.).

Calitatea apei este bună. Pentru siguranța sănătății animalelor și a
oamenilor se recomandă igienizarea tuturor surselor de apă și analiza
periodică a acesto ra, mai ales după viiturile create după ploile torențiale cu
cantități mari de precipitații.
În ceea ce privește distanța de la grajd sau adăpost și pășune pentru
vaci s- a constatat că la o depărtare de 3 -4 km producția de lapte s-a micșorat
cu peste 20% . Astfel , pășunea vacilor de lapte este bine să fie în aproprierea
grajdurilor sau la maxim 1,5- 2 km distanță. Lipsa umbrei pentru animale pe
pășune în zilele călduroase de vară poate duce la scăderea producției de lapte sau al sporului în greutate cu 20-40%. Alimentarea defectuoasă cu apă a animalelor de asemenea produce scăderi mari de producție în special al celei
de lapte. Fiecare crescător de animale care va închiria pășune trebuie să
construiască adăposturi atât pentru animale cât și pentru oameni acolo unde
este necesar pe cheltuiala proprie. Acestea vor fi amplasate cât mai aproape
de locurile unde se vor adăpa animalele , de drumurile de acces la
pășune. Pentru îngrijitorii de animale încăperile de locuit se pot construi
atașate de celelalte co nstrucții zoopastorale ,stîne ,grajduri, tabere de vară,
magaziisau amenajate ca spații speciale. Amplasarea stînelor de vară se face
pe locuri mai ridicate cît mai în susul pantei și cît mai adăpostite.Orientarea
stînelor se face în așa fel ca spatele ei cu peretele închis să fie pe partea de
unde ba te vîntul dominant.

78

CAP. 7 . DESCRIERE PARCEL ARĂ

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația
Vai
Trup I La Pod
Vladica 7P 15,08 P
Altitudine: 361,9 Expoziție: Estica Înclinație: 1,09%
Sol :Aluviosol
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca ,Agrostis stolonifera ,Festuca pratensis 75-80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis, ,Cirsium arvense, Verbena
officinalis, Plantago lanceolata , 10-25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer, Juncus effusus , Xanthium sp 1-5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei : 100%
Încărcarea cu animale : 12,8UVM
Vegetația lemnoasă Nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor ,
fertilizat organic .
Lucrări propuse : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pi etrelor,
fertilizat organic , fertilizat chimic

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația

Văi. Trup II Bahna 4P 9,02 P
Altitudine: 470,2 Expoziție: Nord -Est Înclinație: 1,05 Sol:
Aluviosol
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesi aca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăună toare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 7,7 UVM
Vegetația lemnoasă -nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic
79

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația
Vai
Trup III BADEUTI
SIDOREL 3 P 13,53 P
Altitudine: 350 Expoziție: Nord -Est Înclin ație: 0,36 % Sol:
Aluviosol
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus ace r,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 11,6 UVM
Vegetația lemnoasă nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația
Vai
Trup I VCoturi
Badeuti 7P 5,01 P
Altitudine: 353,45 Expoziție: Nord -Est Înclinație: 1,36% Sol:
Aluviosoluri
Date stați onale suplimentare (dacă este cazul) –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium preten se 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperi re cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 4,4UVM
Vegetația lemnoasă –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propu se: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

80

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurați a
Vai
Trup V -La Balaci si
Calancea 2P 3,83 P
Altitudine: 347,3 Expoziție: Nord -Est Înclinație: 0,59% Sol:
Aluviosoluri
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxa cum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 3,2UVM
Vegetația lemnoasă -nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dă unătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația
Vai
Trup VI-La
Balastiera si Prund
Tibeni 3P 14.26 P
Altitudine: 342,6 Expoziție:Vestică Înclinație: 1,20% Sol:
Aluviosoluri
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) : –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depre siuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officin alis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 8,9UVM
Vegetația lemnoasă –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organi c, fertilizat chimic
81

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația

Vai Trup VII -La Stadion 4P 40,89 P
Altitudine: 342,3 Expoziție: Estică Înclinație: 0,82% Sol :
Aluviosoluri
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) : –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Fest uca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum p alustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 36,4 UVM
Vegetația lemnoasă -nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația
Vai
Trup VIII-La Prund
Gara si Prund Radu 3P 20,41 P
Altitudine: 330,2 Expoziție: Estică Înclinație: 0,33 Sol:
Aluviosoluri
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) : –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium repens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1-5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 17,5UVM
Vegetația lemnoasă –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertili zat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

82

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief

Lunca Configurația
Vai
Trup I X-La
Microcentrala si Nicu
Cucea 6P 21,41 P
Altitudine: 329 Expoziție: Sudică Înclinație: 0,57 Sol:
Aluviosoluri
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) : –
Tip de pajiște: Pajiști azonale din lunci și depresiuni
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 18,4UVM
Vegetația lemnoasă nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, comb aterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief
Deal Configurația

Versanți, .
Trup X-La De al si La
Stalp 10P 21.00 P
Altitudine: 373 Expoziție: Nordica Înclinație: 1,75 Sol: Podzol
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) : –
Tip de pajiște: Pajiști zonale dealuri și podișur i
Graminee :Poa pratensis , Festuca valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis ,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 33,0UVM
Vegetația lemnoasă nu exista –
Lucrări executate : Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic ,fertilizat chimic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietr elor,
fertilizat organic, fertilizat chimic

83

UAT
Milisauti Trupul de pajiște Parcela
descripti
vă Suprafața
(ha) Categoria de
folosință Unitatea
de relief
Deal Configurația

Versanți
Trup XI-Toloaca
Mare,Cocen si
Stupche 5P 116,1 P
Altitudine: 470 Expoziție: Sudică -Vest Înclinație: 1,91% Sol:
Podzol
Date staționale suplimentare (dacă este cazul) : –
Tip de pajiște: Pajiști zonale de dealuri si podișuri
Graminee :Poa pratensis , Festuc a valesiaca,Agrostis stolonifera,Festuca pratensis 75 -80% .
Leguminoase : Trifolium re pens , Trifolium pretense 5 -25% .
Diverse plante: Achillea millefolium,Taraxacum officinalis,,Cirsium arvense,Verbena
officinalis,Plantago lanceolata, 10 -25% .
Plante dăunătoare și toxice : Equisetum palustre, Ranunculus acer,Juncus effusus, Xanthium sp 1 -5%
Grad de acoperire cu vegetație a parcelei: 100%
Încărcarea cu animale: 168 UVM
Vegetația lemnoasă nu exista –
Lucrări execu tate: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic ,fertilizat chimic
Lucrări propuse: Distrus mușuroaie, combaterea plantelor dăunătoare și toxice, culegerea pietrelor,
fertilizat organic, fertiliza t chimic

84

Tabelul 8
8.4.EVIDENȚA LUCRĂRILOR EXECUTATE ANUAL PE FIECARE PARCELĂ

Semnificația coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A – Suprafața
B – Perioada/Anul

Parcela A Combaterea
buruienilor și
vegetației lemnoase Strânger ea
cioatelor, pietrelor și nivelarea
mușuroaielor Grăpatul
pajiștilor Amendarea
pajiștilor Supraînsămânțarea
sau reînsămânțarea pajiștilor Fertilizarea
pajiștilor
B A B A B A B A B A B A
TRUP I+LA POD
VLADICA
TRUP II BAHNAT
TRUP III BADEUTI
SIDOREL
TRUP IV COTURI
BADEUTI
TRUP V LA BALACI SI
CALANCEA
TRUP V I LA
BALASTIERA SI PRUND
TIBENI
TRUP VI I LA STADION
TRUP VII I LA PRUND
GARA SI PRUND RADU
TRUP IX LA
MICUCEAROCENTRALA
SI NICU C
TRUP X LA DEAL SI LA
STÂLP
87

TRUP X I TOLOACA
MARE ,COCEN SI
STUPCHE P1 3.00

NOTĂ – Pentru lucrările de construcții zoopastorale valoarea va fi est imată după executarea lucrărilor, la recepție,
– Tarifele lucrărilor manuale sunt corelate cu venitul minim pe economie și cu inflatia.

88

DEVIZ
privind lucră ri de amelioare ce vor fi executate an ual 2016- 2020, pe trupurile de pășu ne proprietatea UAT Milișauț i, jud, Suceava

TRUPUL Supra
fata

ha 2016 2017 2018 2019 2020
Supra
fața
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Supra
fața
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Suprafa
ța
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Suprafa
ța
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Suprafa
ța
totală-
ha- Chelt
uieli

lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
TRUP I – LA POD
VLADICA 15,08 31,69 3983 31,69 3983 31,69 3983 31,69 3983 31,69 3983
TRUP II – BAHNA 9,02 18,97 2471 18,97 2471 18,97 2471 18,97 2471 18,97 2471
TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 13,53 28,37 3652 28,37 3652 28,37 3652 28,37 3652 28,37 3652
TRUP IV – COTURI
BADEUTI 5,01 10,53 1402 10,53 1402 10,53 1402 10,53 1402 10,53 1402
TRUP V – LA BALACI SI
CALANCEA 3,83 8,17 1049 8,17 1049 8,17 1049 8,17 1049 8,17 1049
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI PR UND
RADU 10,4 21,35 2678 21,35 2678 21,35 2678 21,35 2678 21,35 2678
TRUP VII – LA
STADION 40,89 82,21 11612 82,21 11612 82,21 11612 82,21 11612 82,21 11612
TRU VIII –LA PRUND
GARA SI PRUND RADU 20,41 42,86 5592 42,86 5592 42,86 5592 42,86 5592 42,86 5592
TRUPUL IX – LA
MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA 21,41 44,96 5887 44,96 5887 44,96 5887 44,96 5887 44,96 5887
TRUPUL X – LA DEAL
SI LA STILP 22,82 47,92 11067 47,92 11067 47,92 11067 47,92 11067 47,92 11067
TRUPUL XI -TOLOACA
MARE ,COCEN SI
STUPCHE 116,10 243,80 56308 243,80 56308 243,80 56308 243,80 56308 243,80 56308
89

DEVIZ
privind lucră ri de amelioare ce vor fi executate an ual 2021- 2025, pe trupurile de pășune proprietatea UAT Milisauti, jud, Suceava

TRUPUL Supra
fata

ha 2021 2022 2023 2024 2025
Supra
fața
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Supra
fața
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Suprafa
ța
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Suprafa
ța
totală –
ha- Chelt
uieli

lei Suprafa
ța
totală –
ha- Chelt
uieli

lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
TRUP I – LA POD
VLADICA 15,08 31,69 3983 31,69 3983 31,69 3983 31,69 3983 31,69 3983
TRUP II – BAHNA 9,02 18,97 2471 18,97 2471 18,97 2471 18,97 2471 18,97 2471
TRUP III – BADEUTI
SIDOREL 13,53 28,37 3652 28,37 3652 28,37 3652 28,37 3652 28,37 3652
TRUP IV – COTURI
BADEUTI 5,01 10,53 1402 10,53 1402 10,53 1402 10,53 1402 10,53 1402
TRUP V – LA BALACI SI
CALANCEA 3,83 8,17 1049 8,17 1049 8,17 1049 8,17 1049 8,17 1049
TRUP VI – LA
BALASTIERA SI PRUND
RADU 10,4 21,35 2678 21,35 2678 21,35 2678 21,35 2678 21,35 2678
TRUP VII – LA
STADION 40,89 82,21 11612 82,21 11612 82,21 11612 82,21 11612 82,21 11612
TRU VIII –LA PRUND
GARA SI PRUND RADU 20,41 42,86 5592 42,86 5592 42,86 5592 42,86 5592 42,86 5592
TRUPUL IX – LA
MICROCENTRALA SI
NICU CUCEA 21,41 44,96 5887 44,96 5887 44,96 5887 44,96 5887 44,96 5887
TRUPUL X – LA DEAL
SI LA STILP 22,82 47,92 11067 47,92 11067 47,92 11067 47,92 11067 47,92 11067
TRUPUL XI -TOLOACA
MARE ,COCEN SI
STUPCHE 116,10 243,80 56308 243,80 56308 243,80 56308 243,80 56308 243,80 56308

90

DEVI Z 1 – La Pod
Vladica 15,08ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării
acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 15,08 10 – 20 2,5 20 302
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 0,75 10 – 20 0,21 264 198
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 0,75 0,15 264 198
28 Împrăștiat manual ing.chim ice 2 15,08 0,34 17 3035

34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,003 836 250

TOTAL 31,69 3983

91

DEVIZ 2 – Bahnă
9,02 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoare a
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării
acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 9,02 10 – 20 2,5 20 180
1777 Nivelarea m ușuroaielor 1 0,45 10 – 20 0,21 264 119
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 0,45 0,15 264 119
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 9,02 0,34 17 2028
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,03 835 25
TOTAL 18,97 2471

92

DEVIZ 3 – Bădeuți
Sidorel 13,53 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a vegetatiei
neconsumate. 1 13,53 10 – 20 2,5 20 270
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 0,67 10 – 20 0,21 264 177
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 0,67 0,15 264 177
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 13,53 0,34 17 3003
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,03 835 25
TOTAL 3652

93

DEVIZ 4 – Coturi
Bădeuți 5,01 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării
acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumat e. 1 5,01 10 – 20 2,5 20 100
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 0,25 10 – 20 0,21 264 66
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 0,25 0,15 264 66
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 5,01 0,34 17 1145
34 Imprastiat ingrasaminte organi ce 2 0,03 835 25
TOTAL 1402

94

DEVIZ 5
– La Balaci și Calancea 3,83 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a vegetatiei
neconsumate. 1 3,83 10 – 20 2,5 20 77
1777 Nivelarea muș uroaielor 1 0,19 10 – 20 0,21 264 50
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 0,19 0,15 264 50
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 3,83 0,34 17 764
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,13 835 108
TOTAL 8,17 1049

95

DEVIZ 6 – La Balastieră și Prund Țibeni 10,04 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 10,04 10 – 20 2,5 20 208
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 0,52 10 – 20 0,21 264 137
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 0,52 0,15 264 137
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 9,88 0,34 17 2171
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,03 835 25
TOTAL 21,35 2678

96

DEVIZ 7 – La Stadion 40,89 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 40,0 10 – 20 2,5 20 800
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 1,0 10 – 20 0,21 264 264
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 1,0 0,15 264 264
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 40,0 0,34 17 10109
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,21 835 175
TOTAL 82,21 11612

97

DEVIZ 8
La Prund Gară și Prund Radu 20,41 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 20,41 10 – 20 2,5 20 408
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 1,0 10 – 20 0,21 264 264
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 1,0 0,15 264 264
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 20,41 0,34 17 4623
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,04 835 33
TOTAL 42,86 5592

98

DEVIZ 9 – La
Microcentrală și Nicu
Cucea 21,41 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 21,41 10 – 20 2,5 20 428
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 1,0 10 – 20 0,21 264 264
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 1,0 0,15 264 264
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 21,41 0,34 17 4831
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,12 835 100
TOTAL 44,96 5887

99

DEVIZ 10 – La deal și la stâlp 22,82 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 22,82 10 – 20 2,5 20 456
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 1,0 10 – 20 0,21 264 264
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 1,0 0,15 264 264
28 Împrăștiat manual ing.chimice 2 22,82 0,34 17 9849
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 0,28 835 234
TOTAL 47,92 11067

100

DEVIZ 11 – Toloaca mare, Cocen și Stupche 116,10 ha

Codul Denumirea lucrării Categ. de Suprafața Gradul Norma Tarif Valoarea
lucrării complexitate de zilnică unitar cheltuielilor
a lucrării acoperire manoperă
(ha) (%) (lei) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7
1778 Combaterea manuala prin cosire a
vegetatiei neconsumate. 1 116,10 10 – 20 2,5 20 2322
1777 Nivelarea mușuroaielor 1 5,0 10 – 20 0,21 264 1320
1780 Curățirea paj.de pietrelor și a resturilor
vegetale 1 5,0 0,15 264 1320
28 Împrăștiat man ual ing.chimice 2 116,1 0,34 17 50010
34 Imprastiat ingrasaminte organice 2 1,6 835 1336
TOTAL 243,8 56308
101

8.5 Bibliografie:

1) Bărbulesc C., B urcea P., Matcă Gh.; 1980 – Detereminator pentru flora
pajiștilor cu elemente de tehnoilogie; Ed. Ceres, București;
2) Bărbulesc C., Matc ă Gh.; 1987 – Pajiștile de deal din România, Ed. Ceres,
București;
3) Dimitriev A.M., 1953 – Pășuni și fânețe, Agrotehn ica și agrobilogia lor,
Ed. Agro -Silvică de stat București;
4) Dumitresc N., Iacob T., Vîntu V., Moisuc I., Ionescu I.; 2011 – Dicționar
de pratologie – termeni și expresii; Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași;
5) Marușca T., 2005 – Gospodărirea ecologică a p ajiștilor montane,
CEFIDEC – Vatra Dornei;
*** 2013 – Ordonanța de Urgență a Guvernului Românie nr.34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991;
***2014 – Legea nr.86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului Românie nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii
fondului funciar nr.18/1991;
***2015 – Hotărârea Guvernului României nr.78 din 4 februarie 2015
privind modificarea și completarea Normelor Metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului Românie nr.34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr.1064/2013;
***2015 – Ghid de întocmire a amenajamentului pastoral elaborat de
Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pajiști B rașov
;
***2013 – Ordinul M.A.D.R. nr.407/ Ordinul M.D.R.A.P. nr.2051 din 3 mai
2013 pentru aprobarea contractelor – cadru de concesiune și închiriere a
suprafețelor de pajiști aflate în domenuil public, privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor;
***2013 – Ordinul M.A.D.R. nr.544 din 21 iunie 2013 privind metodologia
de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște;
.
102