Pagina 1 din 7 BAZELE ACTIVITĂȚII INFORMATIVE [623052]

Pagina 1 din 7 BAZELE ACTIVITĂȚII INFORMATIVE

SITUAȚIA OPERATIVĂ POLIȚIENEASCĂ

Student: [anonimizat] 110

E-mail: [anonimizat]

Telefon: [anonimizat]

Secțiunea I: MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Am ales această temă datorită importanței de a cunoaște situația operativă polițiene ască.
Consider că, în urma analizei ultimilor ani , unde se observă nu numai o creștere substanțială a
fenomenului infracțional , dar și o încă lcare mult mai gravă a legilor ș i principiilor de conviețuire
socială prin acte de violență și furturi, organele de poliție trebuie să cunoască foarte bine toate
elementele care compun situa ția operativă polițienească, anume : teritoriul, populația, fenomenul
infracțional și contravențional, even imentele și acțiunile care au c aracter politic, social, economic,
cultural, educativ, sportiv, ori de oricare altă natură, dar și forțele și mijloacel e de care dispun
organele de poliție. Astfel, printr -o cunoaștere aprofundată a acestor elemente ale situației
operative, poliția își poate desfășura mult mai eficient activitatea și poate asigura climatul de ordine
și siguranță publică a statului.

Secțiunea II: STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR LEGATE DE TEMĂ
În ultimi ani s -au modificat permanent unele acte normative, totodată apărând altele noi, care
au avut ca scop protejarea vieții, integrității persoanelor și bunurilor aparținând acestora. Astfel
poliția trebuie să cunoască foarte bine situația operativă din zona de responsabilitate. Polițiștii
trebuie să realizeze că nu pot îndeplini singuri toate misiunile care le revin. Ei trebuie să admită
existența unor surse de informații cu valoare o perativă ridicată, pe care doar comunitatea poate să le
pună la dispoziție. Astfel, analizând lucrările și documentele aferen te temei alese putem constata că
misiunile Poliției pot fi îndeplinite cu succes dacă această instituție cunoaște nevoile cetățenil or, iar
atingerea acestui deziderat presupune îndeplinirea a cel puțin două exigențe majore :
1. Existența unei transparențe în relațiile dintre Poliție și comunitate ;
2. Colaborarea strânsă între Poliția Română și celelalte instituții ale statului cu atribuții în
domeniul ordinii și siguranței publice.
Ca exemplu în acest sens, menționăm Planul – cadru nr. 79801/2005 – privind cooperarea între
Inspectoratul general al Poliției Române și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române1.
Totodată se impune respectarea unor norme deontologice minime de către fiecare polițist astfel
încât să se atingă următoarele obiective:
 anticiparea evenimentelor ce s -ar putea produce în viitorul apropiat, în zona de competență;
 prezența permanentă a polițiștilor în mijlocul comunității , pe care o deservesc;
 cooperarea numai pe bază de parteneriat, cu acele instituții care promovează un sistem
sănătos de valori morale (familia, școala, biserica, O.N.G -urile) prin aceasta acționându -se
în mod concentra t pentru asigurar ea unei ordini publice adecvate.

1 Planul – cadru nr. 79801/2005 – privind cooperarea între Inspectoratul general al Poliției Române și Inspectoratul
General al Jandarmeriei Române

Pagina 2 din 7 Toate aspectele menționate mai sus au ca punct de plecare cunoașterea corectă a situației
operative, iar în vederea realizării acestor obiective trebuie pus un accent din ce în ce mai mare
pentru schimbarea în bine a imaginii Poliției, deziderat ce poate fi atins printr -o mai bună
comunicare și transparență cu reprezentanții mass -media.2
Secțiunea III: DEZVOLTAREA APROFUNDATĂ A TEMEI PORTOFOLIULUI

În cuprinsul acestei teme vom începe cu definiția situației operative. Aceasta reprezintă
totalitatea stă rilor de fapt și împrejurărilor prin a căror cunoaștere, apreciere și evaluare , lucrătorul
de informații poate stabili sarcinile și mă surile concrete de contracarare a acțiunilor serviciilor de
informaț ii străine ale organizațiilor, cercurilor ș i persoanelor din in terior sau exterior îndreptate
împotriv a personalului armatei, instituțiilor ș i obie ctivelor militare, a locurilor ș i mediilor de interes
pentru armată, în scopul culegerii de informaț ii vitale pen tru siguranța națională a Româ niei.3
Așa cum am afirmat anterior , în ultimii ani se constată o creștere a fenomenului infracțional,
încălcându -se grav legile si principiile de conviețuire socială prin acte de violență, furturi în dauna
avutului public ș i privat, cât și încălcarea dreptur ilor și libertăților cetățenești .
În paralel cu aceste probleme, organele de poliție se confruntă cu diferite tipuri de infracțiuni
comise de cetățenii români și străini, precum :
 Spălarea banilor ;
 Evaziunea fiscală ;
 Traficul de persoane ;
 Traficul și consumul de droguri ori alte substanțe interzise și periculoase ;
 Furtul de autoturisme ;
 Traficul de arme, etc.
Pentru a preveni și combate fenomenul infracțional , organele de poliție trebuie să cunoască
condițiil e care favorizează producerea acestuia, cât și măsurile ce pot fi luate pentru a co ntracara
activitatea infracțională și a cunoaște foarte bine situația operativă.
Pentru a cunoaște situația operativă în orice domeniu al activității economico -sociale, deci ziile de
natură organizatorică se iau în raport de anumite date și informații referitoare la elementele care
determină favorizarea sau împiedică realizarea acestei activități. Activitatea poliției trebuie să se
desfășoare în raport cu datele și informațiil e care exprimă o realitate concretă sau mai bine zis în
funcție de potențialul cât mai real al celor avuți în atenție.
Necunoscând sau neluând măsuri pentru cunoașterea elementelor situației operative
polițienești, unitățile și formațiunile de poli ție riscă să ia decizii care se vor dovedi în marea
majoritate a cazurilor, ineficiente, fenomenul infracțional general, ori pe anumite genuri de
infracțiuni putând scăpa de sub control. Situația operativă reprezintă un complex de date și
informații de car e dispune poliția într -o perioadă de timp determinată (lună, trimestru, semestru,
an), pe întreg teritor iul de competență sau în anumite obiective, locuri și medii de inter es și se
desfășoară pe două direcții principale:
 Prevenirea ;
 Combaterea4.
Cunoașterea și analiza situației operative , atât la nivelul unității de poliție, cât și a
formațiunilor ce o compun trebuie făcută permanent pentru obținerea de date concrete și realiste
privind schimbările survenite, tendințele, structura și dinamica elem entelor ce o compun, în vederea
desprinderii de concluzii corecte care să justifice eficiența măsurilor întreprinse .
În continuare vom analiza elementele care compun situația operativă polițienească, astfel încât
să înțelegem mai bine rolul pe care îl joacă fiecare pentru bunul demers al ordinii și siguranței
publice .
I. Teritoriul de competență
Punctul de plecare în organizarea activității, în orientarea eforturilor pentru realizarea
sarcinilor, îl constituie cunoașterea și analiza situației operative -polițienești de pe teritoriul de
competență, evoluția, tendințele și formele de manifestare a fe nomenului infracțional, locurile și

2 https://andreivocila.com/2010/04/14/%E2%80%9Eanaliza -situatiei -operative -politienesti%E2%80%9D/
3 http://manigordo.ro/index.php?option=com_glossary&letter=S&id=96&Itemid=113&lang=ro
4 Suportul de curs BAI publicat pe site -ul Academiei de Poliție

Pagina 3 din 7 zonele unde se înregistrează frecvent acte de încălcare a legilor. Teritoriul de competență poate fi
apreciat ca un adevărat „prieten” în situația când polițistul îl cunoaște în mod amănunțit, deoarece îi
permite să orga nizeze acțiuni de combatere și descoperire a încălcărilor legii, de prindere a
infractorilor și, dimpotrivă, poate fi un „dușman” atunci când nu este descifrat și folosit în mod
corespunzător. Deci, această cunoaștere polițienească presupune studierea tere nului atât din punct
de vedere al condițiilor și împrejurărilor care favorizează săvârșirea de infracțiuni și alte fapte
antisociale, cât și al avantajelor și dezavantajelor pe care le ridică teritoriul în activitatea de
combatere a acestora și de prindere a autorilor.
Schimbul de informații cu ceilalți polițiști constituie, o sursă reală de cunoaștere a teritoriului de
competență, prin faptul că fiecare lucrător, cu ocazia executării sarcinilor în teren, poate observa o
serie de amănunte interesante pentru munca de poliție sau chiar modificări recente care nu au fost
cunoscute de cel care are în responsabilitate zona respectivă. Acest schimb de informații cu caracter
operativ ce îl au ofițerii și agenții de poliție în cadrul cooperării în muncă, este foarte util în special
pentru cei mai tineri deoarece îi ajută să se integreze mai repede în organizație și să cunoască mai
bine teritoriul de responsabilitate.5
II. Populația
Cunoașterea populației reprezintă un element principal al activității fiecărui polițist, fiind o
activitate permanentă ce nu poate fi considerată încheiată niciodată. Pentru o cunoaștere mai bună a
populației, trebuie avute în vedere următoarele:
 numărul total al locuitorilor și dispunerea lor pe localități ;
 structura populației (vâ rstă, gradul de pregătire, ocupație, domiciliu stabil, reședință fără
forme legale);
 gradul de cunoaștere și de apropiere a populației.
Pentru a fi eficace, activitatea unei poliții moderne trebuie să se bazeze pe cunoașterea și
supravegherea perm anentă a persoanelor pretabile să comită infracțiuni. O altă misiune nobilă a
poliției este și aceea de educare a cetățenilor împotriva consecințelor grave ale acțiunii
infractorilor (pentru autor, victimă și societate), precum și în legătură cu neglijențe le și
imprudențele victimelor potențiale care favorizează comiterea celor mai multe fapte ilegale.
Activitatea poliției se desfășoară prin excelență, în cadrul unui contact direct și permanent cu
cetățenii aflați în diferite ipostaze (petiționar, reclamant , martor, parte vătămată, suspect,
infractor, contravenient etc.), sau având diferite calități oficiale, funcții, un anumit
comportament etc. Acest lucru impune tuturor polițiștilor un comportament exemplar în orice
situație, iar scopul principal al demers urilor pe care le fac trebuie să ducă la conștientizarea
cetățenilor asupra faptului că noi existăm și acționăm pentru a le garanta avutul, drepturile,
siguranța și liniștea la locul de muncă și domiciliu, în mijloacele de transport, pe stradă la orice
oră din zi și din noapte. Numai astfel ne putem asigura respectul și sprijinul larg al cetățenilor
pentru buna desfășurare a atribuțiilor și misiunilor ce ne sunt încredințate.
Necesitatea cunoașterii populației este determinată de faptul că, pe baza ac estei activități, se
asigură:
 atragerea organizată a unor forțe la activitatea de prevenire și descoperire a infractorilor
(ex. rețeaua informativă, personalul de pază, responsabili cărților de imobil, voluntarii);
 sprijinul la realizarea atribuțiilor poliției;

5 https://andreivocila.com/2010/04/14/%E2%80%9Eanaliza -situatiei -operative -politienesti%E2%80%9D/

Pagina 4 din 7  identificarea și supravegherea persoanelor care, datorită conduitei, activității ce o
desfășoară sau modului de viață, sunt pretabile să comită fapte antisociale;
 realizarea unor măsuri concrete pentru prevenirea și descoperirea faptelor antiso ciale:
popularizarea legilor, dezbateri în școli, cunoașterea, prevenirea și combaterea activității
ilicite a persoanelor despre care există informații că se pregătesc să săvârșească ori au
săvârșit infracțiuni, avertizarea unor persoane, destrămarea unor grupuri organizate pe
principiul găștilor de cartier.
Un criteriu foarte important de luat în considerare atunci când vorbim despre populație, din
punct de vedere polițienesc, este migrația, determinată de procesele de urbanizare și industrializare.
Migrația determină consecințe și implicații de ordin demografic, social, economic, atât în
localitățile de unde se pleacă, cât și în cele de destinație, exercitându -și influența asupra creșterii
economice, organizării sociale, cât și asupra situației oper ativ-polițienești.
De asemenea, din punct de vedere polițienesc prezintă interes și felurile mișcării mecanice a
populației. În raport cu durata absenței din localitatea de domiciliu se deosebesc următoarele fluxuri
migratorii:
 mișcarea migratorie cu schimbarea domiciliului , care reprezintă deplasarea
populației dintr -o localitate în alta cu îndeplinirea formalităților legale de
schimbare a domiciliului. Ea este determinată de deplasarea unor persoane
izolate sau familii care își schimbă domiciliul c a urmare a angajării într -o muncă
socială, pentru a -și urma soțul în urma căsătoriei sau din alte motive personale;
 mișcarea migratorie flotantă , reprezintă deplasarea populației pentru o perioadă
de timp limitată dintr -o localitate în alta, fără schimbare a domiciliului, fiind de
circa 4 -5 ori mai intensă decât migrația definitivă (cu schimbarea domiciliului).
De remarcat că principalele fluxuri ale mișcării migratorii flotante sunt formate
de regulă de persoane tinere între 17 -21 ani care se deplasează din mediul rural în
cel urban pentru studii sau să lucreze în activități neagricole.
 mișcarea migratorie pendulară , care reprezintă deplasarea zilnică a populației
din localitatea în care își are domiciliul, în localitatea unde își exercită profesia și
invers. Acest gen de mișcare este cunoscut și sub denumirea de navetism , fiind
specific forței de muncă și îmbracă, în general, forma unor fluxuri zilnice rural –
urban și invers. Acest fenomen trebuie cunoscut de organele de poliție întrucât
prezintă interes pe ntru activitatea de prevenire a infracțiunilor și altor manifestări
antisociale (acte de dezordine în mijloacele de transport, călătorii frauduloase cu
aceste mijloace de transport, furturi din buzunare, de bagaje etc.).6
III. Starea infracțională și contravenț ională
Fenomenul infracțional și contravențional reprezintă domeniul de referință al întregii activități
a unităților și formațiunilor de poliție, sub aspectul eficienței activității de prevenire și descoperire a
infracțiunilor, contravențiilor și a celorlalte manifestări antisociale care intră în competența poliției.
Starea infracțională este totalitatea infracțiunilor, contravențiilor și a altor fap te antisociale,
săvârșite într -o anumită perioadă de timp (luna, trimestru, an) pe un anumit terito riu.
Pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai apropiată de starea infracțională este necesar
să se studieze:

6 https://andreivocila.com/2010/04/14/%E2%80%9Eanaliza -situatiei -operative -politienesti%E2%80%9D/

Pagina 5 din 7  datele s tatistice cu privire la activită țile proprii de constatare și soluționare a
cauzelor penale și contravenționale;
 faptele comise care se găsesc în faza de documentare, precum și faptele rezultate
din sesizările și reclamațiile cetățenilor, aflate în curs de verificare;
 fapte antisociale comise pe teritoriul de competență de care nu s -a ocupat poliția,
dar au fost sau sunt în curs de soluțio nare la alte instituții ca: parchet, organele
judecătorești, protecției consumatorului, organele vamale, poliția de frontieră;
 faptele, împrejurările și aspectele care nu au caracter penal sau contravențional, dar
care ar putea genera sau înlesni săvârșire a de infracțiuni ori contravenț ii și față de
care unitățile de poliție au întreprins unele masuri cu caracter preventiv .
IV. Evenimentele și acțiunile cu caracter politic – social, economic, cultural educativ,
sportiv sau de altă natură
Toate aceste eve nimente sau acțiuni determină aglomerări de persoane pe un spațiu relativ mic,
o intensificare a circulației pe anumite drumuri publice, concentrarea unor bunuri și valori în
perimetre restrânse, deplasări spre locurile de organizare de către persoane din alte localități, zone,
inclusiv a unor elemente infractoare, creându -se astfel, împrejurări și condiții care pot influența
starea infracțională. Totodată este necesar să se cunoască din timp despre organizarea unor astfel de
acțiuni, să existe o documentar e și o analiză asupra modului cum au decurs alte evenimente
asemănătoare.
În acest sens, cele mai importante evenimente ce pot avea loc pe teritoriul de competență sunt:
 adunări publice;
 marșuri;
 demonstrații;
 târguri periodice;
 bâlciuri;
Dintre toate aceste tipuri de adunări publice și demonstrații, cele care prezintă un grad de risc
sunt cele spontane, care pot fi generate de unele meciuri (în general de fotbal) ca urmare a
manifestărilor de bucurie sau dimpotrivă, ori cele care au avut l a bază nemulțumiri ale angajaților
dintr -o societate comercială, în urma cărora s -a intrat în panică, s -au blocat drumurile de acces.
Pentru ca aceste adunări publice să se desfășoare corespunzător, fiecare participant să se știe în
siguranță, este necesar ca pe durata lor să coopereze cu personalul de ordine aparținând
organizatorilor, cu Jandarmeria Română, să se analizeze din timp unele manifestații asemănătoare,
modul cum au decurs acestea, să se identifice posibilele neajunsuri înregistrate în prevenir ea și
combaterea acestor tipuri de fapte.7

7 MANUAL DE TACTICĂ POLIȚIENEASCĂ, EDITURA FUNDAȚIEI REGALE PENTRU LITERATURĂ ȘI ARTĂ
BUCUREȘTI, 2011

Pagina 6 din 7 V. Forțe și mijloace de care dispun organele de poliție
Totalitatea forțelor și mijloacelor proprii, capacitatea acestora, reprezintă o latură deosebit de
importantă a situației operative -polițienești, fără de care nu se pot organiza eficient acțiunile de
prevenire a faptelor antisociale, pe teritoriul de competență.
Cu ocazia analizării situației operative polițienești trebuie avute în vedere unele aspecte:
– numărul cadrelor, nivelul lor de pregătire profesională, de cultură generală, capacitatea lor de
muncă, de mobilizare și de acțiune, experiență, vechime ;
– moralitatea, starea de sănătate și disciplină;
– rezultatele obținute de polițiști în îndeplinirea atribuțiilor de se rviciu, a unor misiuni, în folosirea
unor noi metode și mijloace de muncă, prestigiul și autoritatea de care se bucură cadrele de poliție;
– nivelul de dotare materială, modul cum sunt întrebuințate și folosite mijloacele de transport și de
transmisiuni, armamentul, aparatura crimi nalistică și celelalte bunuri din dotare.
Secțiunea IV: CONCLUZII

Putem concluziona că analiza situației operative polițienești este o activitate deosebit de
importantă, iar măsurile ce se impun a fi luate trebuie materializate în planurile de muncă, de măsuri
sau acțiune ce se întocmesc. Pe de altă parte, este necesară o comunicare permanentă pe verticală
între structurile de comandă și de execuție, dar și pe orizontală, astfel încât fiecare polițist să
cunoască sub toate aspectele teritoriul de competen ță, populația, situația infracțională și
contravențională etc., astfel încât să -și poată aduce cât mai eficient contribuția la reducerea faptelor
antisociale și creșterea siguranței cetățeanului.8
Consider că prin aprofundarea acestei teme putem înțelege m ai bine elementele situației
operative polițienești, putând sa ne desfășurăm mai eficient activitatea și să asigurăm climatul de
liniște și ordine publică.

8 https://andreivocila.com/2010/04/14/%E2%80%9Eanaliza -situatiei -operative -politienesti%E2%80%9D/

Pagina 7 din 7

Secțiunea V: REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

a) Legislație Planul – cadru nr. 79801/2005 – privind cooperarea între Inspectoratul general al
Poliției Române și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ;
– Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului .
b) Lucrări – Mitru Marian -Emil MANUAL DE TACTICĂ POLIȚIENEASCĂ, EDITURA FUNDAȚIEI REGALE
PENTRU LITERATURĂ ȘI ARTĂ BUCUREȘTI, 2011 , p. 16 -19;
c) Surse internet :
 http://manigordo.ro/index.php?option=com_glossary&letter=S&id=96 &Itemid=113&lang=ro
 https://andreivocila.com/2010/04/14/%E2%80%9Eanaliza -situatiei -operative -politienesti%E2%80%9D/