Pagina 1 din 4 Eseu [629980]

Pagina 1 din 4 Eseu
– Originalitatea cercetării științifice –
Deontologie academică

Eseul tratează problema originalității în cadrul cercetărilor științifice. Pentru mine, cea
mai recentă cercetare este chiar lucrarea de licență. Aceasta este intitulată Avataruri și
interpretări ale lui Don Quijote și urmărește felul în care opera lui Cervantes : Iscusitul
hidalgo Don Quijote de la Mancha a fost rescrisă într -un mod original, creativ , de către trei
scriitori din perioade literare și culturi diferite , precum: Miguel de Un amuno, Graham Greene
sau Costache Olăreanu.
Ceea ce m -a determinat să scriu o asemenea lucrare a fost citatul din cartea
Palimpsestes. La litterature au second degre scrisă de Gerard Genette: ”J’ appelle don
hypertexte tout text deri ve d’une texte anterieur par transformation simple (nous dirons mai
transformation tout court) ou par transformation indirect: nous diros imitation.” (Genette,
1982:201), dar am vrut să evidențiez că palimpsestul poate să transforme universul livresc.
Doi te rmeni importanți în cadrul cercetării mele sunt: hipotext și hipertext. Hipotextul
reprezint ă opera literară care stă la baza rescrierii, iar hipertextul este romanul, care pornește
de la un hipotext, dar îi aduce un plus de originalitate, fiind ca o țesăt ură complexă. Desigur
că am plecat de la premisa că vreau să abordez o temă originală și să fiu onestă recunoscând
mereu sursele citate.
Citind ca pitolul al doilea din lucrarea Deontolo gie academică – Curriculum cadru , am
descoperit că a fi original poate însemna și:

„Originalitatea în acest caz nu presupune ne apărat tratarea unui subiect/ a unei
teme care nu au mai fost abordate de nimeni până acum. O lucrare este
originală dacă: a) asimilează, expune în manieră personală și nuanțează
informații ști ințifice existente, b) ordonează, explică și/sau comente ază
informații teoretice existente (compilații, antologii, istorii), c) interprete ază
conc epte sau teorii cons acrate în domeniul dat, […] promovează și susține o
perspectivă proprie asupr a unei chesti uni teoretice din domeniul dat. ”
(Papadima, 2017:15 -16)

Consider că lucrarea mea de licență a atins to ate aceste caracteristici ale originalității.
Metod ele de lucru utilizate sunt close reading și comparația, o comparație perm anentă între
hipotext și hipertexte, reliefându -se ceea ce se păstrează din lucrarea lui Cervantes și ceea ce
face ca opera scriitorilor moderni/ postmoderni să se distanțeze de autorul spaniol, urmărind
mereu elementul de originalitate pe care îl aduce fiecare autor în parte . Am vrut să des copăr

Pagina 2 din 4 dacă tehnica palimpsestului este una creativă care po ate determi na cititorii din ziua de astăzi
să ia contact cu opere clasi ce, rescrise ținându -se cont de un context cât mai familiar pentru
receptor.
Primul p as pe care l -am făcut a fost să mă documentez și să citesc sursele cele mai
importante, hipotextul, romanul lui Cervantes Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha ,
hipertextele: Viața lui Don Quijote și S ancho de Miguel de Unamuno, Monsigor Quixote de
Graham Greene, Cu cărțile pe iarbă de Costache Olăreanu, dar și cărți de critică
literară /teorie literară care vizau tema cercetării mele.
Prin urm are, am re alizat o sinteză a unor informații științifice , indicând mereu sursa
citată, dar interpretând corpusul într -o manieră originală. Lucrare a mea de li cență este
alcătuită din patru capitole. Fiecare capitol conține subcapitol e în care analizez legătura dintre
opera lui Cervantes și hipertext. Cred că aceasta este partea cea mai inovativă din între aga
lucrare, deoarece am încercat să arăt că personajele pot fi și ele rescrise și încadrate într -un
nou context. Este uimitor faptul că Don Quijote ajunge monsenior, iar Sancho Panza un
primar marxist, în rom anul lui Greene. Rocinante nu mai este un cal, ci o mașină (acest aspect
apare atât la Olăreanu , cât și la Greene). Personajele din hipertextele studiate le -am privit ca
pe niște avataruri al e lui Don Quijote.
În primul c apitol am vrut să arăt că romanul lui Cervantes poate să fie și el consid erat
un hipe rtext în raport cu Amadis de Gaula și atunci am ajuns la concluzia că Iscusitul hidalgo
Don Quijote de la Mancha este un roman modern. De asemenea, am realizat o paralelă între
Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și Iscusitul hidalgo Don Q uijote de la
Mancha , în ceea ce privește sfaturile pe care domnitorul le dă fiului său și sfa turile pe care
cavalerul i le dă scutierului în momentul în care acesta trebuie să conducă o insulă. După
cercetările mele nu am găsit în nici o carte o asemenea paralelă și m -am gândit că este un
punct interesant de analizat. Un alt aspect urmări t în primul capitol este și quij otizarea lui
Sancho Panza. Aceste lucru e ste reliefat de Andre Brink în The Novel: Language and
Narr ative from Cervantes to Calvin o, iar eu am sistematizat ceea ce evidențiază Brink, dar am
căutat și am analizat în propria manieră scene semnifi cative din roman care surprindeau
această afirmație.
Un alt exemplu care susține originalitatea lucrării mele este și faptul că nu am ales ca
hipertexte doar opere ficționale , ci și un eseu, cel scris de Unamuno: Viața lui Don Quijote și
Sancho . În acest caz, eseul reprezintă o îmbinare i nteresantă între filosofie, literatură și religie.
De aseme nea, am subliniat și asemănarea dintre limbajul bisericesc din Biblie și lucrarea lui
Unamuno, pentru că acest autor ve de în Don Quijote un Mântuitor. Acest lucru este de fap t un

Pagina 3 din 4 pretext literar pentru ca scriitorul își construi ește eseul filosofic, care are în vedere printre
altele și criticarea, îndr eptarea societății.
În cel de -al treilea capitol este analizat romanul Monsignor Quixote de Graham
Greene. Autorul britanic schimbă numele scutierului di n Sancho în Zancas și le dă o înfățișare
mai modernă. Don Quijote este reprezentantul Bisericii catolice, iar Zancas care îi devine
companion de -a lungul aventurilor este un fost primar marxist. Prin urmare, în ciuda faptului
că Sancho are alt nume, el este construit pe baza acelorași trăsături. De această dată, mi s-a
părut interesant să analizez quijotizarea lui Zancas, dar și felul în care acesta încearcă să îl
convertească pe părinte la o nouă religie, cea a marxismului. Structura interioară a
personajelor par să amintească de strămoșii lor cerv antești, dar Greene introduce motivul
îndoielii și în urma documentării mele1 am înțeles că aceasta est e o tehnică specifică autorului
și că prin îndoială perso najele ajung să evolueze și să se descopere pe sine. Am î ncercat să
prezint acest lucru în lucrarea mea și să argumentez afirmația lui Shu kman din prefața
romanului.
În ultimul capitol intitulat „Costache Olăreanu. O perspectivă românească asupra lui
Don Quijote” , există un subcapitol care analizează limbajul și felul în care personajele
folosesc cuvintele , pentru că citind critica de speci alitate nu am văzut ca acest aspect să fie
tratat și eu l -am considerat destul de import ant pentru felul în care cuvintele construiesc
realitatea fiecărui erou din Cu cărțile pe iarbă . Într -un fel este o nouă perspectivă a mea
asupra romanului, care caută să răs pundă la întrebarea: D e ce Don Quijote are un
comport ament contradictoriu? De asemenea, trebuie amintit și faptul că de -a lungul
documentării am aflat că autorul a scris o nuvelă „Sancho Panza al doilea” , pe car e nu a
finalizat -o, dar care are în cen trul său perso najele din Cu cărțile pe iarbă . Acest lucru m -a
făcut curioasă să citesc acea nuvelă și să dedic un subcapitol din ultimul capitol analizei
felului în care autorul își dezvoltă lucrarea într -un roman. Din punctul meu de vedere,
originalitatea acestui capitol rezidă și datorită acestei analize, dar și a subcapitolului despre
limbaj și despre palimpsestul narativ.
În concluzie, cred că lucrarea mea de licență Avataruri și interpretări ale lui Don
Quijote este o cercetare științifică originală pentru că am reușit să ofer o nouă perspectivă
asupra legăturii dintre opera lui Cervantes și romanele amintite anterior, dar și pentru că este o
lucrare onestă, care prezintă părerile celorlalți teoreticieni literar i.

1 În prefața romanului , Shukm an susține acest lucru: ”Greene ’s best char acters are similarly drawn with their
essential qualities foremost: courage; doubt; muted despair; febrile hope .” (Shukman, 2006:VII)

Pagina 4 din 4 Bibliografie

1. Brink, André. The Novel: Language and Narrative from Cervantes to Calvino . New York:
New York University Press, 1998.
2. De Cervantes Saavedra, Miguel . Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha (vol.1 -4),
București: Editura pentru literatură, 1969.
3. Gérard Genette. Palimspestes : la littérature au second degré . Paris: Éditions du Seuil,
1982.
4. Greene, Graham. Monsignor Quixote, with an introduction by Henry Shukman ,
London: Penguin Rand om House, 2006.
5. Papadima, Liviu (coord.) . Deontologie academică – Curriculum cadru. București: Editura
Universității din București, 2017.