Pagină 1 din 247 [600768]

Pagină 1 din 247

1. SCOP

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce
privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică,
în cadrul căreia se pot rata oportunit ăți și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența
internațională a aratat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci c ând fac
parte dintr -un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.

Strategia de dezvoltare a municipiului Buzău 20 14 – 2020 este un document cadru de referință care
stabilește direcții strategice clare pentru viitorul orașului și al cetățenilor, facilitând luarea unor decizii
importante în toate domeniile de activitate.

Strategia est e realizată din nevoia de a trece de la o abordare bazată pe răspunsul imediat la probleme la
o abordar e bazată pe acțiuni concertate, gândite în ansamblu, și pe o viziune a investițiilor în cele 3 axe
dominante ale nevoilor sociale și economice: infrastru ctură, mediu de afaceri și resurse umane.

Strategia nu este un instrument static. Ea este concepută printr -un proces deschis și democratic, cu
participarea tuturor actorilor locali și poate fi oricând adaptată dinamicii contextului socio -economic.

Scopul strategiei este acela de a promova dezvoltarea și prosperitatea pe termen lung, coeziunea
economică și socială, reducerea disparităților față de metropolele europene, precum și a disparităților
locale, de a promova valorile culturale și calitatea vieții, de a identifica mijloacele de intervenție pentru
modernizarea infrastructurii, pentru sprijinirea creșterii economice într -un mediu sănătos și curat, pentru
valorificarea potențialului uman local.

Prezenta strategie reprezintă cadrul pentru inițierea și i mplementarea unor proiecte de dezvoltare
durabilă a orașului, ce vor putea fi duse la îndeplinire nu doar de către administrația locală, ci de către
toți actorii locali, utilizând oportunitățile de finanțare oferite de Fondurile europene.

Strategia de dez voltare definește viitorul durabil al orașului, ea consfințind determinarea actorilor locali
de a-și uni eforturile și de a conlucra pentru viitorul prosper al orașului și al locuitorilor săi.

Pagină 2 din 247
2. MISIUNE

Misiunea autorității locale este aceea de a transforma Buzăul într -o adevărată metropolă europeană, cu
urbanistică modernă, care va oferi condiții civilizate de viață locuitorilor săi, un mediu sănătos și
atractiv.

Administrația locală va fi doar motorul aplicării prezentei strategii, susținâ nd contribuția fiecăruia la
implementarea ei, pentru a atinge obiectivele propuse.

Autoritatea locală va mobiliza resursele și va activa potențialul local care pot avea cea mai mare
influență directă asupra dezvoltării locale.

Pagină 3 din 247
3. VIZIUNE

Succesul strategiei la nivel tactic și operațional depinde de capacitatea comunității de a forma grupuri
comune de lucru (administrație – grupuri interesate) care să implementeze programele structurate la
nivel strategic, să le monitorizez e, evalueze și corecteze în timp.

Proiectul de planificare strategică a municipiului Buzau trebuie să ia în considerare necesitatea unui
proces de evaluare coerent a programelor și rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe
elemente structural e serioase și să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de
evaluare trebuie să țină seama de caracteristicile comunității și să aibă un caracter permanent (care să
includă și monitorizare nu doar evaluări finale). Evaluarea va fi realizată periodic de către echipe mixte
(formate din funcționari ai Primăriei, reprezentanți ai instituțiilor statului și ai grupurilor interesate din
comunitate) menite să evalueze măsura în care există progres în termeni de implementare a strategiei dar
și să se asigure că strategia rămâne relevantă pentru nevoile și prioritățile locale.

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce
privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni d uce la o activitate administrativă haotică,
în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Proiectele și programele
operaționale fun cționează cel mai bine atunci c ând fac parte dintr -un cadru coerent și când există o
coordonare la nivel strategic.

Planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui
management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile
apărute în beneficiul comunității.

Strategia va cuprinde:

1. Realizarea analizei preliminar e
Planificarea strategică presupune o analiză preliminară a caracteristicilor comunității vizate. Această
analiză cuprinde elemente diverse:
 elemente de istorie a comunității;
 analiza de mediu (fișa de localitate, elemente socio -economice, elemente de infrastructură etc);
 analiza cadrului strategic la nivel național, regional și județean).
Principala misiune a analizei preliminare se referă la structurarea mediului în care se plasează
comu nitatea și la identificarea capacităților reale deținute de aceasta.

2. Analiza sectorială a d omeniilor strategice principale
Domenii strategice principale:
 Modernizarea urbanistica, a infrastructurii și a echipării edilitare a municipiului Buz ău;
 Creșterea competitivității economice și crearea de noi locuri de muncă ;
 Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural ;
 Asigurarea calității și protecției mediului în conformitate cu aquis -ul comunitar ;
 Îmbunătățirea capacității administrative și a serviciilor sociale .

3. Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității
Pasul al treilea se referă la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltării strategice a municipiului Buz ău.
Această viziune trebuie să țină seama de elementele principale ale analizei preliminare.
În anul 20 20 Buzăul va fi un oraș modern, deschis, dezvoltat și prosper, un nod comercial important,
care va asigura legătura între regiunile istorice ale României.

Pagină 4 din 247

Important nod feroviar și rutier, situat la intersecția drumuri lor care unesc marile provincii românești,
Buzăul va continua să atragă investitori importanți din spațiul comunitar și extra comunitar. Orașul
nostru va fi un oraș care încurajează creativitatea, deschis constant la schimbare, care se adaptează
continuu l a contextul socio economic național și european.

Centru urban cu tradiție industrială, Buzăul va fi un oraș caracterizat prin stabilitate economică, o piață a
locurilor de muncă flexibilă și adaptată nevoilor locuitorilor săi, un oraș care va oferi produs e specifice,
apreciate de cei ce -l tranzitează, un oraș în care serviciile vor cunoaște o creștere spectaculoasă, iar
performanța va fi deviza celor ce le oferă.

Vom adăuga valoare oportunităților de dezvoltare a orașului, construind cartiere noi, moderne , în care
cetățenii vor beneficia de infrastructură și utilități publice la standarde europene.

Oraș armonios dezvoltat pe orizontală, înnoit din punct de vedere urbanistic, oferind cetățenilor săi
servicii prompte și de ce mai bună calitate, Buzăul va fi accesibil, va fi conectat la polii de dezvoltare
regionali și naționali, la resurse, la piețele de desfacere, prin intermediul marelui culoar de transport care
îl străbate. Orașul însuși va deveni un pol de dezvoltare, un mediu de afaceri atractiv, astfel încât
investițiile să capete un trend ascendent, beneficiind de facilități și suport de nivel înalt, de o relație de
parteneriat cu ceilalți actori locali.

Populația, agenții economici, implicați activ în parteneriate destinate dezvoltării durabile, vor constitui
vocea orașului, care se va face auzită prin participare civică susținută, prin implicare activă în viața
orașului, în beneficiul tuturor.

Municipiu de rangul I, adevărată metropolă europeană, cu urbanistica sa modernă, Buzăul se va dezvolta
astfel încât să ofere condiții civilizate de viață locuitorilor săi, un mediu sănătos și atractiv, dar nu va
renunța la mandatul său de centru spiritual de maximă importanță pentru regiune.

Actor lucid în competiția între orașe, jucând un rol important la niv el regional și național, târgul
episcopal al Buzăului va deveni un oraș al tinerilor, răspunzând aspirațiilor acestora de bunăstare și
prosperitate, oferindu -le oportunități de afirmare și formare profesională în centre noi, dar și posibiltatea
de a se dez volta în plan personal.

Viitor centru unversitar important al regiunii, orașul va oferi specialiștii pentru puternica sa industrie și
va determina decizia tinerilor intelectuali buzoieni de a reveni acasă. Patrimoniul natural al orașului,
care oferă spați i și activități de petrecere a timpului liber, va fi prezervat și valorificat durabil prin grija
și respectul membrilor comunității. Valoarea acestuia va căpăta noi dimensiuni și va constitui distincția
în comparație cu alte orașe ale României.

Vom trăi î ntr-un mediu curat, atrăgător, civilizat, cu multe spații verzi, recunoscut pentru frumusețile
sale, atractiv pentru vizitatori, dar și pentru tinerii absolvenți care vor dori să se stabilească într -un oraș
modern, civilizat, care să le ofere condiții de p unere în valoare a cunoștințelor acumulate, concomitent
cu condiții de viață la standarde înalte.

Instituții culturale puternice ale Buzăului (filarmonica, teatrul, ansambluri folclorice) vor purta mesajul
buzoian în țară și peste hotare, reflectând imagi nea orașului în întreaga lume. Promovând tradițiile și
cultura noastră, devenind din ce în ce mai mult parte integrantă a spațiului comunitar, încrezători în
potențialul nostru, ne vom mândri cu orașul nostru, vom acționa pentru frumusețea vieții noastre.

Pagină 5 din 247
Buzăul va fi un oraș în care fiecare locuitor se va simți în siguranță, va oferi un climat de echitate,
încredere și toleranță, prin intermediul unei administrații moderne, în slujba cetățeanului, pregătită să
lucreze pentru întărirea prestigiului orașulu i în plan național și european.

Până în anul 20 20, orașul Buzău se va situa pe unul din primele locuri din România în ceea ce privește
condițiile de viață și oportunitățile de dezvoltare pe care le va oferi cetățenilor și întreprinzătorilor.

Pagină 6 din 247
4. PRINCIPII ȘI VALORI

Principiul fundamental al strategiei de dezvoltare a Municipiului Buzău este sustenabilitatea . Strategia
va contribui la dezvoltarea economică și socială continuă a orașului, pe termen lung, cu participarea și
interacțiunea factorilor locali interesați. Acțiunile prevăzute de prezenta strategie, care decurg din
obiectivele pe care și le -a propus autoritatea locală, sunt menite să creeze condițiile existenței unei
economii de piață sustenabile și să sprijine o dezvoltare echilibrată și integrată a organizațiilor, a
indivizilor, a sănătății și a vieții culturale deopotrivă, în condițiile unei protecții efective a mediului
înconjurător.

Sustenabilitatea poate fi obținută printr -o abordare holistică și integrată a mediului economic și socio –
administrativ, iar acțiunile, deciziile și comportamentele generate de implementarea prezentei strategii
vor aduce beneficii considerabile pentru cetățenii orașului Buzău.

Din principiul fundamental enunțat mai sus rezultă c elelalte principii care stau la baza dezvoltării
strategice a municipiului Buzău.

Eficiență și eficacitate
Vom oferi cetățenilor orașului servicii în concordanță cu nevoile lor, la parametrii de calitate impuși de
normele europene, cu utilizarea eficientă a resurselor disponibile, în timp optim și cu costuri suportabile.

Cooperare, parteneriat și participare
Vom aborda dezvoltarea orașului Buzău în parteneriat cu actorii locali activi în mediul socio -economic,
reprezentanți ai mediului de afaceri, repreze ntanți ai societății civile, instituții publice deconcentrate,
cetățenii municipiului Buzău. Fiecare partener va avea oportunitatea să se implice în luarea deciziilor ce
privesc viitorul orașului, să participe la afirmarea acestuia în mediul românesc și eu ropean. Pentru a ne
asigura că strategia va genera beneficii sporite atât pentru oraș luat ca întreg, cât și pentru comunitățile
socio -economice, promovăm cu tărie dialogul deschis cu factorii interesați, credem în mobilizarea
tuturor factorilor locali pen tru asigurarea unei dezvoltări durabile a orașului.

Responsabilitate
Vom aborda dezvoltarea locală cu responsabilitate, astfel încât să asigurăm fiecăru i cetățean condiții
optime de viață, să creștem atractivitatea orașului pentru tineri și oameni de afac eri deopotrivă. Ne
îndreptăm permanent atenția asupra găsirii unui echilibru corespunzător între flexibilitate și
responsabilitate. Vom acorda o atenție specială inițiativelor și inovațiilor ecologice, componentă a
responsabilității noastre față de prot ejarea mediului în care trăim.

Definim mai jos un set de valori pe care le considerăm fundamentale în abordarea dezvoltării durabile a
orașului nostru.

Conservarea diversității și a biodiversității
Promovăm și respectăm în totalitate p oliticile și practici le nediscriminatorii legate de sex, religie, rasă,
origine națională sau etnică, dezvoltare culturală, grup social, dizabilități, orientare sexuală, stare civilă,
vârstă sau opinie politică. Recunoaștem valoarea intrinsecă a diferitelor culturi și comunită ți și vom
arăta respect pentru acestea în acțiunile, politicile și strategia noastră.

Pagină 7 din 247
Pe de altă parte încurajăm cu fermitate toți factorii locali și comunitățile să conserve biodiversitatea,
deoarece noi credem că viitorul generațiilor următoare depinde de capacitatea noastră de a proteja
mediul înconjurător.

Transparență
Acțiunile noastre vor avea în centrul atenției cetățeanul, nevoile sale și mediul în care acesta trăiește.
Suntem pe deplin convinși că buna guvernare la nivel local stă în capacitatea de a include elemente
democratice participative în procesul de decizie. Credem cu tărie că implicarea și participarea factorilor
locali și a comunităților în adoptarea politicilor și deciziilor este de o importanță crucială pentru
garantarea transparenței și pentru dezvoltarea unui sistem de guvernare locală, care să se găsească la
intersecția dintre limitele democrației participative și cele ale democrației directe.

Fiecare persoană va avea acces la informațiile privind drepturile sale fundamentale și le gale de a
beneficia de servicii publice. Membrii comunității și ceilalți actori locali vor fi încurajați și sprijiniți
pentru a fi parte integrată în planificarea și furnizarea serviciilor în comunitate.

Respect pentru demnitatea umană și egalitate de șan se
Viitorul strategic al orașului Buzău se bazează pe respectul pentru demnitatea umană. Ne vom asigura că
politicile, proiectele și acțiunile noastre sunt în concordanță cu drepturile omului, așa cum sunt ele
definite în Carta Drepturilor Fundamentale a U niunii Europene.

Fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității. Toți oamenii sunt tratați
cu demnitate cu privire la modul lor de viață, cultură, credințele și valorile personale. Toate persoanele
beneficiază de oport unități egale cu privire la accesul la serviciile publice și de tratament egal prin
eliminarea oricăror forme de discriminare.

Fiecărei persoane îi este respectată alegerea de a benefic ia sau nu de un serviciu oferit de autoritatea
locală, în funcție de n evoile sale specifice.

Pagină 8 din 247
5. OBIECTIVE STRATEGICE

Obiectivul general
Obiectivul strategic general constă în dezvoltarea economică și socială , echilibrată și durabilă a
localității, corespunzător nevoilor identificate și resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltării
urbane, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și ale mediului de afaceri pentru a face din
municipiul Buzău un loc mai atractiv pentru a fi locuit, vizitat, un loc în care să investești și să muncești.

Obiective specifice :
 Dezvoltarea urbană pe orizontală a municipiului Buzău ;
 Îmbunătățirea accesibilității și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
 Creșterea competitivității econ omiei orașului;
 Creșterea calității infrastructurii și a serviciilor sociale;
 Creșterea rolului societății civile în dezvoltarea orașului ;
 Asigurarea protecției mediului în toate activitățile ce se desfășoară în municipiul Buzău .

Directiile generale de dezvoltare :
1. Modernizarea urbanistica, a infrastructurii și a echipării edilitare a municipiului Buz ău;
2. Creșterea competitivității economice și crearea de noi locuri de muncă ;
3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural ;
4. Asigurarea calității și protecției mediului în conformitate cu aquis -ul comunitar ;
5. Îmbunătățirea capacității administrative și a serviciilor sociale .

Pagină 9 din 247
6. CONTEXTUL LOCAL
(pozi ționare geografic ă, teritoriu, istoric)

6.1. Poziționare geografică
JUDEȚUL BUZĂU este situat în partea de sud –
est a țării, având coordonatele 44050' – 45045' ,
latitudine nordică și 26010' – 27020' longitudine
estică. Se învecinează cu județele Brașov și
Covasna la nord -vest, Vrancea la nord, nord -est,
Brăila la est, Ialomița la sud și Prahova la vest.

Suprafața județului este de 6.102,6 km2 (2,6% din
suprafaț a României), ocupând locul 17 între
celelalte județe. Județul Buzău se întinde pe
aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău
care izvorăște din curbura Carpaților. Dispunerea
armonioasă a celor trei forme de relief
caracterizează județul Buzău: la nor d se găsesc
Munții Buzău, parte din Carpaților de Curbură; la
sud se găsește câmpia, aparținând Câmpiei
Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri
acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre
sud, ceea ce le conferă un climat sud –
mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

Populația județului Buzău este de 451.069 locuitori (recensământ 20 11), ce reprezintă 2, 24% din
populația țării, ocupând locul 18 între celelalte județe. Din punct de vedere al organ izării administrative,
județul Buzău are 87 de localități, din care 2 municipii (Buzău și Râmnicu Sărat), 3 orașe (Nehoiu,
Pogoanele și Pătârlagele), 82 de comune cu 475 sate.

Județul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-est, cu sediul la Bră ila, regiune de
dezvoltare din care mai fac parte jude țele: Constan ța, Brăila, Gala ți, Tulcea și Vrancea .

Legăturile județului cu celelalte zone din țară:
Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre București sau dinspre Suceava, Bacău, Focșani;
DN 1B spre Pl oiești;
DN 10 spre Brașov (itinerar pe Valea Buzăului);
DN 2B spre Brăila;
Magistrala feroviară – linia 500 – de importanță europeană (București – Ploiești – Buzău –
Focșani – Bacău – Suceava).

Orașul Buzau este prima localitate ca marime a judetului cu ac elasi nume, avand rol de ora ș – municipiu,
reședință de județ . Municipiul Buz ău cu func ție administrativ ă și politic ă se caracterizeaz ă printr -o
economie complex ă, industrie diversificat ă pe ramuri, agricultur ă. Prin pozi ția sa în teritoriul țãrii, ora ș
amplasat la întretãierea drumurilor principale jude țene și europene, nod de cale ferat ă spre Moldova,
orașul Buzãu, a avut și are un rol important în dezvoltarea comer țului, pãstrând pânã în ziua de azi
tradiția de organizare a târgurilor de varã (Drãgaica) și a celor din toamnã, facilitând schimburile de
mãrfuri din zonele limitrofe jude țului. Aceste func țiuni dezvoltate în timp au atras popula ția din teritoriu
și dotările importante pentru jude ț.

Pagină 10 din 247

Municipiul Buzău este așezat în sud -estul României, în zona centrală a județului Buzău, pe malul drept
al râului Buzău, la o altitudine de 101 m față de nivelul mării, având coordonatele 45°09" latitudine
nordică și 25°5" longitudine estică. Are o suprafață de 81,78 km2 și o populație de 115.494 locuitori
(recensăm ânt 2011). Este reședința județului Buzău, parte a Regiunii Sud -Est.

Situația drumurilor și rețelelor municipal e:191 km (323 str ăzi, 1.431 m2) din care:
– asfalt relativ nou (reabilitat în ultimii 5 ani) – 302.323 , respectiv 20%
– asfalt vechi – 985.745 , respectiv 69%
– balast și pământ – 65.728 , respectiv 6%
– lucrări de reabilitare în garan ție – 77.205 , respectiv 5%
Numărul de locuințe: 47.799
Lungimea rețelei de apă: 193,9 km
Lungimea rețelei de canal: 148,5 km
Lungimea conducte i de gaze: 173,1 km
Lungimea rețelei de iluminat public: 233.044 km

Accesibilitate.
Municipiul Buz ău se află la confluența dintre drumul european E85, ce leagă sudul contine ntului cu
zona de nord și drumul național ce unește Transilvania cu porturile dunărene și litoralul Mării Negre.
Orașul Buzău este un important nod feroviar și rutier, fiind situat pe una din magistralele feroviare ale
țării de importanță europeană (linia 500: București – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava). Gara
Buzău este un important nod feroviar, de aici plecând linii ferate spre Brăila, Galați, Constanța, Brașov,
precum și o linie locală spre Berca – Pătârlagele – Nehoiu – Nehoiașu.

Perimet rul municipiului Buzău are o lungime de 55.346 m etri conform schiței ge nerale a hotarelor
teritoriului administrativ, realizată de S.C. „Proiect” SA Buzău. Conform situației realizate de firme
specializate de cadastru, geodezie și cartografie, rezultă că l a sfârșitul anului 2011, teritoriul se prezintă
astfel:
 suprafața totală a municipiului – 8.178 ha din care:
 suprafața extravilanului – 3.459 ha ;
 suprafața intravilanului – 4.719 ha ;
 suprafața agricolă este – 7.961,8826 ha, din care :
 teren arabil: – 6.727, 7157 ha din care teren arabil irigat – 1.269,2810 ha ;
 pășuni naturale – 695,8928 ha ;
 fânețe naturale – 106,08 ha ;
 vii hibride – 54,9522 ha ;
 livezi, pomi, pepiniere, arbuști fructiferi – 146,00 ha ;
 curți clădiri – 116,8971 ha ;
 alte terenuri în intravilan – 114,3448 ha.

Suprafața de teren intravilan a orașului a crescut semnificativ în ultimii ani , ocup ând în 2011 , 57.75%
față de doar 35% în 2008, din suprafața sa totală.

Pagină 11 din 247
Evolu ția sa și distribu ția suprafe ței de teren:
INDICATOR UM 2007 2008 2009 2010 2011
Suprafața totală ha 8.128 8.128 8.128 8.128 8.128
Suprafaț ă intravilan ha 2.861 2.861 2.861 2.861 4.719
Suprafața spațiilor verzi ha 152 152 152 152 114
Suprafața agricolă, după modul de folosire: ha 5.504 5.485 5.468 5.468 5.468
Suprafața arab ilă ha 4.542 4.537 4.520 4.520 4.520
Livezi și pepiniere pomicole ha 86 86 86 86 86
Vii și pepiniere viticole ha 64 50 50 50 50
Pășuni ha 807 807 807 807 807
Fânețe ha 5 5 5 5 5
Suprafața cultivată cu grâu și secar ă ha 241 – – – –
Sursa: Fișa localit ății, INS – Baza de date local ă, 2013

6.2. Scurt istoric al municipiului Buz ău
Existen ța așezării dateaz ă încă din mileniul 4 î.Hr. . S-a descoperit un complex de locuire specific cult urii
Gumelnița în parcul Crâng, un mormânt aparținând epocii bronzului, cultura Monteoru (2200 – 1100 î.
Hr.) tot în Crâng precum și complexe de locuire getodacice în zona industrial ă Buzău -Sud și în zo na
străzilor Bucegi – Bistriței. Prima mențiune documentară despre râul Buz ău (pe malul căruia se găsea cu
siguranță un polis) se referă la faptele, credința ortodoxă și martiriul lui Sava de la Buzău, înecat la 12
aprilie 372 în apa râului Mousaios (Buzău) de către goții necreștinați conduși de Athanaric (documentul
"Pătimirea Sfântului Sava", red actat în anul 376, se păstrează în copii la Biblioteca Vaticanului și
Biblioteca "San Mar co" din Veneția). Ziua de 12 aprilie a rămas în calendarul creștin -ortodox ca dată de
prăznuire a Sfântului Mucenic „SAVA DE LA BUZĂU”. Din luna mai 1996, „Sfântul Sava” devine
patronul spiritual al meleagurilor buzoiene. În anul 1991 se pune piatra de temelie a CATEDRALEI
ORTODOXE MUNICIPALE „SFÂNTUL SAVA DE LA BUZĂU” de către Episcopul Buzăului și
Vrancei, Epifanie, azi arhiepiscop. Prin strădania neostenitului preot prof. dr. Mihail Milea, va fi sf ințit
acest lăcaș.

Pe teritoriul municipiului s -au găsit monede din toată perioada s ecolelor IV -XIII. Descoperirile
arheologice au dovedit o amploare deosebită a vieții economice și sociale pe un spațiu extins (la sud de
calea ferată – Târgul Drăgaica – Atelierele ACR – depozit UJCC). Giecomo Di Petro Luccari, aflat la
Curtea lui Miha i Viteazul, consemnează, citând documente mai vechi: "Negru Vodă (legendarul
întemeiet or al Țării Românești) a fondat orașul Câmpulung și a tras câteva întărituri de cărămidă arsă la
București, Târgoviște și Buzău".

Prima menționare documentară a Buzăului ca târg și punct de vamă într -un document intern este cel
emis la 30 ianuarie 1431 de Dan al II-lea (1420 -1431) prin care scrie, "târgurilor și vămilor" țării că
negustorii r omâni vor pu tea cumpăra și vinde mărfuri la Brașov, iar negustorii brașoveni vor putea
cumpăra și v inde mărfuri în Țara Românească nestingheriți, plătind taxă vamală stabilită de o
reglementare anterioară: "Să fie cum a fost în zilele părintelui domniei me le, Mircea Voievod (1386 –
1418)".

În anul 1500 domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, înființează Episcopia Buzăului,
orașul devenind Reședință Episcopa lă. La 1507 orașul Boza (Buzău) apare pentru prima oară într -o hartă
întocmită de N icolaus Germanus.

Pagină 12 din 247

În 1571 este construită mănăstirea Banu, menționată documentar pentru prima oară în 1592, ctitoria lui
Andronic Cantacuzi no. Mănăstirea este denumită a "Banului" după numele dregătoriei ctitorului în
1618. În 1722 biserica este r ezidită de Andreiana, soția lui Șerban Cantacuzino. În 1884 la pictarea
Bisericii participă și Gheorghe Tătărescu.

În 1575 ia ființă Bazarul – al doilea din Țara Românească – piață permanentă cu dughene, prăvălii,
pivnițe, magazii – prima știre privitoare la un elem ent urbanistic – piața. În 1619 orășenii construiesc o
biserică din lemn cu hramul "Sf. Î ngeri", numită și "biserica din pădure", iar la 1649 Badea Obredi
reconstruiește Biserica "Neguțători". Suedezul Cla s Brorsson, care trece spre poartă în anul 1657 ca sol
al regelui Carol Gustav al X – lea, relatează despre Buzău:"…pământul era roditor … dar o goarele erau
nearate și pustii, deoarece locuitorii se refugiaseră în zona deluroasă, unde -și caută adăpost când
năvălesc turcii si tătarii". Constantin Br âncoveanu înființe ază la 1691 prima tipografie la Episcopia
Buzăului în slova românească, condusă de Mitrofan. În 1693 același domnitor, C. Brâncoveanu, dă un
act pentru a se face târg la Buzău.

Într-un document emis de Alexandru Ipsilanti la 26 august 1778 este menționată Drăgaica lângă oraș.
Scopul inițial al Drăgăicii era desface rea lânii, de aceea se ținea în lunile de după tunderea oilor.
Faimoasa Drăgaică coboa ră de pe muntele Penteleu lângă oraș.

La 1780 Mihai Mincu și soția sa, Minculeasa, constru iesc Biserica Gârlași pe moșia lor. Se înființează în
1831 Școala de zugravi de subțire și iconari pe lângă Episcopie, condusă de Nicolae Teodorescu, iar în
1832 se deschide prima școală în limba română – Școala Națională (Preparandie), avându -l ca directo r pe
Dionisie Romano. La 1832 are loc cea dintâi numărătoare oficială, Tabela statistică (recensământ) a
populației. Orașul avea un număr de 2567 suflete. După naționalitate populația orașului: 99% români și
doar 18 evrei, 1 englez și 1 austriac. În 1836 a luat ființă Sem inarul – prima școală secundară din Buzău –
iar în 1838 este inaugurată clădirea acestui a. În 1838 a luat ființă Școala Normală a județului, unde se
strâng candidații de învățători din 115 sate buzoiene.

În 1840 Dionisie Romano înființeaz ă la Școala naț ională prima Bibliotecă școlară românească pentru
învățători având funcție și de bibli otecă publică. Prima publicație "religioasă și morală" din țară,
"Vestitorul Bisericesc", apare la 1839. Inițiat orul, Dionisie Romano, este considerat ctit or al presei
buzoiene. Buzău l este primul oraș de provincie unde s -a organizat Garda Națională la 18 – 19 iunie 1848.
Între 1850 – 1880 au fost construite clădirile de pe Strada Târgului (Cuza Vodă) înlocuind constr ucțiile
mai vechi, de la care au fost folos ite fundațiile și pivnițele. În 1854 – 1855 apare Biblia de la Buzău
editată de Episcopul Filotei, a patra Biblie românească. R eprezentanții buzoieni în divan sunt unioniști.
Gimnaziul ia fi ință în 1867, numit "Tudor Vladimirescu" până în 1875, apoi "Alexa ndru Ha șdeu". Din
1932 – "B.P.Ha șdeu", azi Col egiul Național "B.P.Ha șdeu'. În 1868 apare prima Librărie la Buzău, a lui
Al. George scu, iar în 1873 ia ființă noua tipografie "Alexandru Georgescu", prima tipografie laică,
deschizând drumul publicisticii buzo iene.

În 1872 se dă în exploatare calea ferată București – Buzău – Brăila – Galați iar în 1881 calea ferată Buzău
– Mărășești, prima linie ferată proie ctată și construită de ingineri români. Este inaugurat noul local al
Spitalului "Maria Minculeasa" (Gârl ași) în 1907 , iar în 1908 este inaugurată calea ferată Buzău –
Nehoiașu. În 191 3 este înființată distileria de petrol "Saturn".

În 1937 se inaugurează sediul Școlii Normale de fete (azi sediul Muzeului județean). A luat ființă
Fabrica "Metalurgic ă și Turnăt orie S.A." (1928). După planurile arhitectului Duiliu Marcu primarul Stan
Săraru construiește Piața Centrală în 1934 – 1935.

Pagină 13 din 247

După intrarea trupelor germane în oraș, la începutul celui de -al doilea război mondial, în august 1944,
intră trupele sovietice. În trucât trupele germane se baricadaseră în Palatul Comunal, sovieticii au tras cu
tunul și au dărâmat turnul iar acesta a ars împreună cu arhiva.

După înființarea județului Buzău în 1968 se construiește în primul rând pe două platforme: Buzău -Sud
pe o supr afață de 318 ha ce cuprindea 50 întreprinderi și secții și zona industrială Buzău -Nord, cu o
supafață de 125 ha ce cuprindea 32 întreprinderi și secții.

Municipiul este traversat de magistrale na ționale D N 2 (E85) care asigurã legãtura cu Moldova, DN 10
spre Brașov, DN 2B spre Brãila și Bucure ști prin Urziceni precum și de magistrale feroviare – Suceava,
Gala ți, Bucur ești. Pentru traficul greu sunt materializate trasee ce ocolesc ora șul prin drumuri de centur ă
modernizate.

Municipiul dispune de alimentare cu ap ă, pânza freatică și cea de suprafa ță; dispune de sta ție de epurare
și tratare a apelor uzate; alimentare cu energie termic ă de la CET și puncte termice. Ora șul are re țele de
alimentare cu gaze.

De unde vine numele BUZĂU? -„Numele Buzău își are orig inea în radicalul tracic <BUZE>, care se
găsește și la noi, pentru că și noi ne tragem din traci – <BUZEOS>. La aceasta s -a mai adăugat sufixul
grecolatin AIOS -EUS, care nu mai este astăzi activ decât în formațiile culte, de neologisme latinizate,
dar care atunci nu putea da decât BUZEOS -BUZĂU.” (Vasile Pârvan, istoric). De la apa râului Buzău
își iau numele munții Buzăului și, ulterior, orașul Buzău. De la acestea își ia numele apoi și județul
Buzău.

Pagină 14 din 247
7. MEDIUL
(relief, clima și calita tea aerului, apa, vegeta ția și fauna, solul și depozitele de de șeuri, p rotec ția și conservarea mediului )

7.1. Relieful jude țului Buz ău
Județul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului Buzău, cuprinzând în mod
armonios toate formel e de relief: munți în partea de nord, câmpie la sud, între acestea aflându -se zona
colinară subcarpatică. Zona de munte este formată din Munții Buzăului și Munții Vrancei, componenți ai
Carpaților de Curbură. Sunt munți din roci puțin rezistenti ce au dete rminat prezența unor culmi joase,
cu un contur domol. Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpații Buzăului (Dealurile
Buzăului) , fiind formată dintr -o succesiune de culmi deluroase și depresiuni. Zona de câmpie se întinde
în partea sudică și sud -estică a județului, încadrându -se în marea unitate morfologică a Câmpiei Române
prin câteva subdiviziuni, de la vest spre est: Câmpia Gherghiței, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia
Buzău – Călmățui și Câmpia Râmnicului.

Zona montană formată din Munții B uzăului și Vrancei, este desfășurată pe 1 .900 km2. Sunt alcătuiți din
masivele: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru, Ivănețu, Vrancei (o parte). Între masivele Siriu și
Podu Calului trece Drumul Național DN 10 (Buzău -Brașov – 155 km):
 Masivul Penteleu . Este denumit regele munților Buzăului . Altitudinea maximă în Vârful
Penteleu este 1772 m. Se află între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică. Cele cinci culmi: Cernetu,
Corâiu, Zănoaga, Piciorul Caprei, Viforâta – se unesc în Vârful Penteleu.
 Masivul Podu Cal ului. Este cuprins între râurile Bâsca Mare și Buzău. Înălțimea maximă este
de 1440 m. Este străbătut de cursuri de apă având praguri, iar pe râul Cașoca se află Cascada
Cașoca – (Pruncea), 11 m și „Ascunzătoarea haiducului Gheorghelaș”. Pădurile acestui m asiv
adăpostesc cerbi.
 Masivul Siriu . Este cuprins între văile râurilor Buzău, Crasna și Siriu. Cele mai înalte vârfuri
sunt Mălâia (1663 m) și Bocârnea (1659 m). La baza acestor vârfuri se află Lacul Vulturilor (sau
„Lacul fără fund”). Aici vin vulturii s ă își învețe puii să zboare. Lacul Vulturilor și caprele negre
ce se află pe versanții abrupți ai vârfurilor Bocârnea și Mălâia fac ca aici să fie un peisaj de vis.
În afară de capre negre și vulturi, aici găsim și căprioare, urși, lupi, mistreți, viezuri, jderi, pisici
sălbatice, râși, cerbi. Să nu uităm cocoșii de munte, păsări tainice, ce impresionează prin ritualul
de împerechere.
 Masivul Monteoru . Situat în partea de sud a Munților Siriu. Înălțimile cele mai mari se află în
vârfurile Monteoru (1345 m) și Cătiașu (1014 m).
 Masivul Ivănețu . Se află la sud de Bâsca Rozilei. Altitudinea maximă – 1190 m – este în vârful
Ivănețu. În acest masiv se găsesc așezările rupestre , bisericuța și chiliile în piatră din Bazinul
Bozioru -Nucu -Ruginoasa -Aluniș -Colți.
 Munț ii Vrancei . Ocupă partea de nord, nord -est a județului, dincolo de Bâsca Mică, și cuprinde
o parte a munților Lăcăuți (1777 m), Gorul (1785 m), Giurgiu (1721 m), Mușa (1496 m) și Furu
(1415 m). Râurile Râmnicu Sărat, Bâsca Mică și Bâsca Mare izvorăsc din a cești munți.

Dealurile Buzăului – Subcarpații Buzăului. Se află între văile râurilor Teleajen (jud. Prahova) și
Slănicul de Buzău. Dealurile Buzăului au la nord Munții Buzăului, iar la sud câmpia. Amintim:
Subcarpații dintre Buzău – Slănic, cu dealuri cup rinse între 400 -820 m.
Subcarpații dintre văile râurilor Buzău și Teleajen – au înălțimi și de peste 700 m; cuprind
Dealurile Salciei și Ciolanului (740 m), Dealul Istriței (759 m) și Dealul Mare (609 m). Pe
pantele lor se află podgorii și pomi fructiferi.
Subcarpații Vrancei – sunt cuprinși între văile râurilor Slănic și Râmnicu Sărat. Culmea Bisocei
(970 m) se află la nord. Spre sud sunt Dealurile Blăjani (483 m) și Căpățânii (592 m). Aici se

Pagină 15 din 247
găsesc Vulcanii Noroioși de la Berca -Scorțoasa, Grunjul de la M ânzălești, peșterile aflate în sare
de la Meledic, precum și lacul de apă dulce pe un deal sărat, Focul viu de la Terca -Lopătari.

Zona de câmpie – Se află în sudul și sud -estul județului, având o altitudine de 40 m pe râul Călmățui și
120 m în Câmpia Buză ului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Gherghiței (Săratei), Câmpia Călmățuiului,
Câmpia Padinei (parte din Bărăgan).

Spre deosebire de alte județe al căror relief este alcătuit numai din câmpii (Ialomița, Teleorman) sau
dealuri -munți (Brașov, Sibiu etc.), jude țul Buzău, după cum s -a văzut, are câmpie, deal și munte, ce îl
fac să fie deosebit față de alte județe.

Cadrul natural al municipiului este format din teritorii diferite din punct de vedere fizico -economico –
geografic. În partea de nord și nord -vest apare o ramă de dealuri cu înălțimi cuprinse între 500 -700 m, în
nord-est câmpia piemontană coboară în pantă lină dinspre nord spre sud, în partea de est a orașului se
află Lunca Râului Buzău, iar în sud Câmpia Buzăului, cu terenuri roditoare.

7.2. Hidrografi a
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Buzău și afluenții săi. Râurile, lacurile, izvoarele, apele
subterane dau un plus de frumusețe spațiului geografic buzoian. Aici se pot dezvolta turismul de sfârșit
de săptămână (week -end) sau turismul de r ecreere.

Din punct de vedere hidrologic zona este legatã de râul Buzãu, care în decursul timpului geologic, dar și
în prezent a format un bazin subteran apreciabil ca dimensiuni pe care îl alimenteazã permanent. De
asemenea, zona se caracterizeazã prin p rezen ța apei subterane la adâncimi de 8 -12 m, aceasta fiind
cantonatã atât în depozite grosiere apar ținând conului de dejec ție al râului Buzãu, cât și în stratele de
Cânde ști de sub a cestea, cele douã strate fiind în legãturã hidraulicã directã.

Râurile :
– Buzău . Este cel mai important râu din județ. De la izvor până la vărsarea în Siret are o lungime
de 325 km, din care 175 km pe teritoriul județului Buzău. Este una din cele mai frumoase văi din
țară; nu este poluată și aglomerată ca alte văi. Râul Buzău primește pe partea dreaptă – în zona
montană – afluenții: Crasna, Valea Neagră, Siriu și Nehoiu, iar pe partea stângă afluenții:
Zăbrătău, Harțagu, Cașoca, Bâsca Rozilei. În zona subcarpatică, primește pe dreapta afluenții:
Bâsca Chiojdului și Nișcov, și pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, Sărățel, Slănic și Câlnău.
– Râmnicu Sărat . Este al doilea râu important din județul Buzău. Are o lungime de 123 km, din
care 78 km pe teritoriul județului.
– Sărata Monteoru , ce străbate stațiunea cu același nume, se varsă în râul Ialomița la Urziceni.
– Călmățui. Are o lungime de 145 km de la izvor – zona mlăștinoasă delimitată de municipiul
Buzău și comunele Costești – Stâlpu – Țintești, lângă pădurea Spătaru, și până la vărsarea în
fluviul Dunărea. Este singurul râu din județ care se varsă direct în Dunăre. Apele mlaștinilor
provin din râurile Buzău și Nișcov. Conform principiului vaselor comunicante, își fac apariția
aici pe sub conul de depunere al râului Buzău .

Lacurile :
– Vulturilor (sau Lacul fără Fund ). Se găsește în munții Si riului, la baza culmilor Mălâia și
Bocârnea. Aici vin vulturii să își învețe puii să zboare și să bea apă pentru a rămâne tineri. În
jurul vârstei de 50 de ani, vulturii preferă o „moarte vulturească” când simt că i -au lăsat puterile,

Pagină 16 din 247
se ridică în înaltul cerului și se îndreaptă cu o viteză foarte mare spre o stâncă. Corpul lor cade la
baza stâncii… de aici, vorba din popor: „decât 500 de ani cioară, mai bine 50 de ani vultur”.
– Lacul Negru . Se găsește în munții Penteleu. În munții Ivănețului se găsesc lac uri formate prin
alunecări de teren: lacul Hânsaru și Goteș.
– Lacul Siriu. A luat naștere prin construirea barajului de la Siriu (1974 -1996). Are peste 155
milioane metri cubi de apă și se întinde pe o suprafață de 14 km2. Înălțimea barajului este de 155
m. Este construit numai din anrocamente, fără ciment. Din acest punct de vedere, este al doilea
din lume, după cel din Retezat.
– Lacul Meledic, Mociaru, Odăile și Recea sunt lacuri carsto -saline. Fenomen interesant: lacul
Meledic are apă dulce și stă pe un de al de sare. Mai este în județ și lacul de la Bisoca, în
apropierea căruia se ține Festivalul folcloric „Pe plaiuri bisocene”.
– Lacuri cu importanță piscicolă sunt cele de la Luciu, Boldu, Glodeanu Sărat, Mihăilești,
Bălăceanu, Costeiu. Lacurile Amara și Bal ta Albă, până mai anii trecuți, erau pline de pește.
Lacul Balta Albă, pe malul căruia era o stațiune de tratament încă din sec. al XIX -lea, acum a
pierdut din importanță. Pe malul său se găsește un mini -hotel și restaurant. Se poate face plajă.
Stațiunea a fost înființată în 1838. Primul hotel se construiește în 1872, iar al doilea în 1884. C.
Hepites a făcut prima analiză a apei în 1847, iar Carol Davilla pe a doua în 1873. În 1847
stațiunea i -a avut drept oaspeți pe Vasile Alecsandri și pe generalul Ioan Odobescu, împreună cu
fiul său Alexandru Odobescu .

Resursele de apă de la suprafața solului, cât și cele subterane, sunt exploatate din cele mai vechi timpuri,
fiind surse de alimentare cu apă a locuințelor și unităților industriale, dar și pentru irigar ea terenurilor
agricole.

7.3. Vegetația și fauna
Vegeta ția natural ă ierboas ă și arboricol ă constituie una dintre componentele de bază ale mediului
geografic, structura și compozi ția sa floristic ă fiind elemente semni ficative ale calit ății mediului:
Zona de stepă. Terenurile au fost transformate în terenuri agricole, prin reducerea terenurilor de
stepă.
Zona de silvostepă. Solurile sunt dintre cele mai bune – cernoziomuri. Rămășițe ale codrilor Vlăsiei
se găsesc și azi la Spătaru, Frasinu, Crângul municip iului Buzău, Brădeanu, Rușețu, Văleanca. În
aceste păduri trăiesc: iepuri, vulpi, potârnichi, mierle, fazani, căprioare ș.a. În secolul trecut erau
cârduri de dropii, astăzi sunt foarte rare la Costești – Pădurea Spătaru .
Pădurile de foioase. Se găsesc în zonele deluroase, până lângă munți. Până la 500 m găsim: frasin,
ulm, tei, salcâm etc. Între 500 -700 m se găsesc: gorunul, fagul, carpenul etc. Între 800 -1200 m se
află fagul, carpenul, mesteacănul. Între 1000 -1200 m, fagul se găsește împreună cu conifere le. În
această zonă, solurile sunt brune și brun -roșcate, de pădure. Fauna se compune din: căprioare, vulpi,
lupi, mistreți, veverițe, viezuri, cinteze etc.
Pădurile de conifere. Se găsesc până la 1500 m în toate masivele, dar sunt mai dezvoltate în
masive le Penteleu, Siriu și Lăcăuți -Goru. Acestea cuprind specii de pin, brad, molid, larice (zada) și
uneori tisa. Fauna acestor păduri este formată din: urși, lupi, râși, cerbi, cocoși de munte, vulturi etc.
Etajul subalpin. La peste 1500 m, se desfășoară aces t etaj în munții Penteleu, Siriu, Lăcăuți -Goru și
cuprinde: ienupăr, jneapăn, (doar în Lăcăuți -Goru), merișor, afin, bujor de munte (munții Siriu),
narcise (doar în munții Penteleu), mixandre, campanule, firuță, țăpoșică etc. Fauna cuprinde: capre
neagre ( în munții Siriului), vulturi, acvile, șopârle, șerpi, brumărițe, șoareci de munte ș.a.

Vegetația municipiului Buzău este caracteristică zonei de stepă; cea mai prețioasă podoabă naturală a
orașului Buzău este pădurea Crâng cu o suprafață de 189 ha, din ca re 10 ha sunt amenajate ca parc, apoi
parcul Tineretului și parcul Marghiloman.

Pagină 17 din 247
Pâlcurile de pãdure repre zentate de Pãdurea Parc C râng în suprafa ță totală de 180 ha și câteva perdele de
protec ție, "Cr ângul" Buz ăului au apar ținut p ădurilor de stejar și frasin care se întindeau în trecut în toat ă
Câmpia Baraganului.

În zona parcului Marghiloman și Parcul Tineretului întâlnim arbusti decorativi – mahonia, forsithia,
iasomia, meri șorul, vegeta ție tânãrã cu arbori și arbu ști din speciile autohtone. Perdelele de protec ție
situate în lungul râului Buz ău cuprind specii de salc âmi și plopi f ără valoare peisagistic ă.

În municipiu este declarat monument al naturii stejarul secular de pe str. Crizantemelor – Quercus robur .

7.4. Clima
Județul Buzău are o climă tem perat continentală. Aceasta variază însă de la nord la sud datorită
altitudinii, orientării generale a reliefului și configurației locale a acestuia.

Datorit ă așezării sale geografice la limita de contact dintre Câmpia Bãrãganului și Subcarpa ții de
Curbur ă, orașul Buz ău se afl ă sub ac țiunea cu prioritate a centrilor barici ai Europei sud -estice și nord –
estice. Aceast ă dinamic ă și invazie succesiv ă de mase de aer se asigur ă în centrele barice principale –
anticiclonul Azorelor, anticiclonul Siberian, ciclon ii mediteraneeni ca și cei care se deplaseaz ă de-a
lungul meridianelor imprim ă climei caractere termice și hidrice specifice regiunilor temperat
continentale excesive.

În zona de amplasare a municipiului Buz ău, cu orientare NV -SE, cu o deschidere larg ă spre nord, est și
sud, la est de lan țul Carpa ților, se fac resim țite îndeosebi efectele maselor de aer generate de maximul
Azorelor în timpul verii – și de cel euroasiac în timpul iernii. Acest climat se reg ăsește în num ărul mare
de zile de iarn ă și înghe ț, cca 120 zile cu r ăciri puternice ale temperaturii, al ături de num ărul de zile
călduroase, cca 130 zile un regim de var ă cu valori ridicate, cu temperatur ă excesiv ă și secet ă prelungit ă.

Ca disfunc ționalitate a regimului de temperatur ă sunt considerate tem peraturile extreme – atât maxime,
cât și minime, care conduc la un num ăr de zile tropicale de peste 25 zile vara și 16 zile cu temperaturi
sub minus 10°C iarna.

Aceste temperaturi impun m ăsuri corespunz ătoare pentru activit ățile din agricultur ă. De asemen ea, în
perioada friguroasã în spatiile ce necesitã încãlzire trebuie asigurat ă o temperaturã adecvatã din radientul
termic al ora șului.

Precipita țiile prezint ă un deosebit interes practic at ât pentru desf ășurarea vie ții biologice din orice
domeniu, și mai cu seam ă influen țează mediul ambiental al localit ății. Cantit ățile anuale de precipita ții
măsoară cca 500 mm. Sunt posibile excep ții, ca cele din prezentul an 2005, în care cantit ățile mari de
apã din precipit ății sã producã pagube deosebite. Râul Buzãu s ituat la nord, în zona limitrofã a
intravilanului municipiului Buzãu a avut o cre ștere considerabilã a debitului care a dus la prãbu șirea
podului spre Mãrãcineni, cu consecinte grave care a afectat circula ția pe drumul european E85.

Originea și frecven ța maselor de aer care afecteaz ă zona ora șului Buz ău sunt puse în eviden ță de
frecven ța și viteza v ântului pe urmãtoarele direc ții:
– masele de aer de origine polar -continental ă reci și uscate provenite din direc țiile N, N -E și E,
sunt caracteristice sezonului rece și ating maximum de frecven ță multianual 37,20%;
– masele de aer tropical de origine tropical maritim ă și tropical continental ;

Pagină 18 din 247
– S-SE-SV au frecven ța moderat ă și se întâlnesc în perioada cald ă cu ploi toren țiale, dar și în
anotimpul rece, cu ninsori abu ndente.
În timpul c ălduros predomin ă vântul de N -NE – 33,5%, urmat de v ântul NV – 24,7%; v ântul de SV –
9,5%. În timpul friguros – vântul de N -NE cu predominanta 41,3% și cel SV – 20,7%. Viteza v ântului pe
direc ții – în anotimpul friguros 4,4 m/s p ână la 5,5 m/s; în timpul c ălduros – 3 m/s – 4,5 m/s.

Particularit ăți microclimatice în zona ora șului Buz ău
Relieful regiunii în care este situat ora șul Buz ău, nu prezint ă denivel ări importante, el de ține o înclinare
a glacisului pe care este amplasat de la NV sp re SE și altitudinea absolut ă 96 m in NV. Textura
drumurilor orientat ă diferit, complexitatea suprafe ței construite modific ă și amplific ă anumi ți factori
climatici, produc ând un disconfort urban, temperatur i foarte sc ăzute sau ridicate, curen ți, turbioane,
evapotraspira ție ridicat ă, spulber ări de z ăpadă și mai ales depuneri de particule de praf, zgur ă, cenu șă.

Neomogenitatea suprafe ței active din ora ș descris ă mai sus creeaz ă particularit ăți locale ale climatului
urban astfel:
– Sectorul climatic industrial – feroviar – zonă cu o accentuat ă impurificare a aerului cu fum,
funingine, zgur ă, praf, gaze, noxe, cu o temperatur ă mai ridicat ă, frecven ța ceței și vegeta ție
arboricol ă redus ă.
– Sectorul climatului reziden țial cu urm ătoarele microclimate:
 microclimatul c onstruc țiilor regim parter – cu str ăzi sistematizate, spa ții verzi în grădinile
particulare, circula ția autovehiculelor moderat ă, umezeala aerului ridicat ă, confort pentru
locuitori;
 microclimatul regimului înalt de construc ții – P+6, P+10 etaje aflate pe arterele de circula ție
moderne – categoria II -a de o parte și alta, înșiruite sub forma unui "tunel" locuin țe și dotări,
cu elemente de vegeta ție arboricol ă sporadic ă, umezeal ă relativ redus ă, prezen ța curen ților
"turbioane", fenomen de "ecranizare" pentru construc țiile regim P+4 aflat e în spatele lor,
poluarea sonor ă accentuat ă;
 microclimatul cartierelor m ărgina șe – regim P+4 – panouri mari – sistematizare vertical ă
redus ă, vegeta ție arborescent ă nesemnificativ ă, umezeal ă relativ redus ă, cu expunere total ă la
vânturile predominante, un mare disconfort urban asupra mediului ambiental;
 microclimatul de p ădure și parcuri – cuprinde zonele adiacente P ădurii – Parc Cr âng, Parcului
Marghiloman, Iazului Morii, parcului și ele șteului de la Sala Sporturilor care gen ereaz ă
permanent spre oraș o dinamic ă local ă sub form ă de briz ă ce m ărește umezeala aerului,
favorizeaz ă temperaturi moderate și prezint ă un confort urban ridicat.
– Sectorul de climat periurban – zona polarizat ă de re țeaua hidrografic ă a râului Buz ău – este răspândit
în afara zonei orăș enești, dar face parte integrant ă din ambientul ora șului, propice dezvolt ării
legumiculturii și destinderii locuitorilor, prezint ă mari rezerve naturale – necesit ă modalit ăți de
conservare a resurselor și calit ății mediului.

Clima orașului Buzău are un caracter continental. Temperatura medie anuală este de 10,7° C; cea mai
călduroasă lună este iulie, cea mai friguroasă este ianuarie; vremea este schimbătoare, se produc o serie
de disfuncționalități, în anotimpul cald – ploi to rențiale, iar în anotimpul rece – viscolirea și troienirea
arterelor de circulație. Consecințele mișcărilor de aer peste municipiul Buzău le constituie vânturile
caracteristice fiecărui sezon.

Sarcini climatice deasupra terenului conform STAS 101001/20 -90:
 sarcina datã de vânt = 0,45 KN/mp – conform STAS 101001/21 -92;
 sarcina datã de zãpadã = 1,20 KN/mp – calculatã la înãlțimea de 10 m .
 adâncimea de înghe ț este de 0,85 m conform STAS 6054/77 .

Pagină 19 din 247
7.5. Resurse naturale
Peste 40% din suprafața totală a județu lui este arabilă. Subsolul este bogat în depozite de origine
organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) și minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, nisipuri cuarțoase,
diatomită, pietrișuri). Apele minerale sunt în cantități mari și variate. O bogăție aparte o reprezintă apele
minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sărata Monteoru, Fișici, Nehoiu, Siriu) și nămolul
sapropelic, cu valoare terapeutică, de la Balta Albă.

Așezarea geografic ă a municipiului Buz ău prezint ă anumite particularit ăți în existen ța și exploatarea
resurselor naturale. Organizarea teritoriului s -a facut în raport direct cu relieful și existen ța râului Buzãu
de la care și-a primit chiar ș i numele. Din albia râului sunt exploatate numeroase cantit ăți de balast, nisip
și pietri ș, prin unit ățile de balastier ă. Aceste produse constituie materia prim ă pentru unit ățile de
materiale de construc ție și secțiile de drumuri. Solurile existente pe raza teritoriului municipiului sunt
propice culturilor irigate, precum și cerealelor.

Geomo rfologic – Municipiul Buzãu s -a dezvoltat pe malul drept al râului cu acela și nume în zona în
care acesta pãrãse ște terasele înalte intrând în zona de șes, mai exact aparț ine subunitã ții denumite
Câmpia de divagare Buzãu – Cãlmã țui, care împreunã cu câmpia Buzãu -Siret ce se aflã în partea stângã
a râului Buzãu formeazã Câmpia Românã de est. Litologic zona se caracterizeazã printr -o varietate de
faciesuri specific form ațiunilor de con de dejec ție cu stratifica ție încruci șatã, de cele mai multe ori
stratul fiind înlocuit de depuneri sub formã de lentile de diferite dimensiuni. Astfel, la suprafatã se
întâlnesc pâmânturi fine, ca argile și prafuri (uneori cu intercala ții lenticulare de mâluri) cu trecere în
nisipuri cu grosimi de 3 – 8 m, de vârstã Cuaternar -Holocen urmate în adâncime de depunerile grosiere
aparținând conului de dejec ție al râului Buzãu, care se dezvoltã la adâncimi de cca 30 m constituite din
elemente mai mari (bolovãni ș cu pietri ș) la partea superioarã și mai mãruntã (nisip cu pietri ș) la cea
inferioarã. În continuare pânã la cca 200 m adâncime apar – Stratele de Cânde ști care apar țin
Pleistocenului inferior și care sunt reprezentate de un complex de pietris, nisip și bolovãni ș cu
intercala ții argiloase.

Caracterizarea geotehnic ă a terenului – Terenul care constituie zona – activã a funda țiilor corespunde
în cea mai mare parte cu grosimea colmatãrii albiei vechi și a conului de dejec ție dupã ce râul Buzãu s -a
retras treptat cãtre est, retragere generatã de intensele procese de subsidentã ale Câmpiei de est. Aceste
depozite sunt de tipul argilelor, prafuril or și nisipurilor medii și fine:
– Complexul argilos -prãfos – Acest complex întâlnit în marea majoritate a forajelor de cercetare
geotehnicã efectuate pe teritoriul municipiului Buzãu. Grosimea a cestuia este diferitã, mai mare în
partea de vest a ora șului și mai micã în est. Argilele gãlbui, lutoase în partea de est sunt în general
plastic consistente, cu grosime micã trecând în prafuri nisipoase sau nisipuri prãfoase ce fac trecerea
gradate spre orizontul grosier din bazã. În partea de vest și sud -vest argilele gãlbui sunt tari, con țin
carbonat de calciu diseminat în masã, trecerea spre orizontul grosier fãcându -se printr -un strat
subțire de nisip fin sau mediu. Caracteristic pentru aceastã zonã e ste existen ța peste argilele gãlbui a
unui strat de 1 -2 m de argilã neagrã montmoriloniticã higroscopicã care conferã acestei argile
capacitatea de contra cție – umflare. Presiunea de umflare a acesteia este de 1,0 – 2,0 KN/mp.
– Complexul nisipos – Complexul nisipos traverseazã ora șul pe direc ția NV -SE și reprezintã ultima
albie a râului Buzãu, înainte de retragerea în albia actualã, și care a fost colmatatã în scurt timp cu
nisipuri medii și fine cu o grosime de 2 – 3 m, dupã care urmeazã pietrisurile. În cadrul acestei zone
s-au depistat local lentile de mâl între nisip și pietris, dimensiunea acestora fiind variabilã.
Depistarea acestor lentile cât și dimensiunea lor se face doar prin cercetarea fiecãrui obiectiv în
parte. Din punct de vedere geotehnic aces te nisipuri sunt afânate sau cu îndesare medie, iar
granulometric sunt susceptibile lichefierii în condi ții geodinamice. Mâlurile fac parte din categoria
terenurilor moi de fundare dacã au un con ținut de materii organice mai mic de 5%.

Pagină 20 din 247
Seismicitate
Din pu nct de vedere seismic terenul se încadreazã în zona – B de intensitate macroseismicã, având
coeficientul de seismicitate Ks = 0,25 iar perioada de col ț Tc = 1,5 sec., conform Normativ P100/92 -96.
În zonã se produc cutremure cu epicentrul în zona Vrancea, c u intensitate de 5° -7° și secundar cutremure
de origine ponticã sau prebalcanicã cu intensitate redusã de pânã la 4° – 5°.

7.6. Protec ția și conservarea mediului – poluarea ș i riscuri naturale
Mediul este factorul suport al dezvolt ării și amenaj ării ter itoriului. Atitudinea omului fa ță de mediu și
componentele sale conduc fie la distrugerea teritoriului, fie la conservarea lui în vederea realizãrii unui
cadru optim pent ru dezvoltarea urbanã a localităț ii. Mediul înconjur ător reprezint ă o realitate
plurid imensional ă format ă din mediul natural și mediul artificial – societatea uman ă care prin activitatea
complex ă pe care o desf ășoară amenin ță echilibrul ecologic al mediului înconjur ător prin diversele
procese de poluare și degradare. Organiza ții și organism e interna ționale au ar ătat că degradarea mediului
duce la degradarea standardului de via ță și a bun ăstării unei societ ăți; existen ța unei rela ții de ap ărare a
mediului reprezint ă un grad ridicat de civiliza ție și comportament.

Poluarea mediului în Buzău s e datorează pe de o parte existenței unor practici vechi și poluante, și pe de
altă parte mijloacelor financiare insuficiente pentru achiziționarea unor echipamente adecvate de
protecție a mediului. Ocrotirea mediului reprezintă o componentă de bază a dezv oltării durabile și se
concretizează în combaterea fenomenelor de poluare inerente activităților umane, prevenirea
deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea și aplicarea cerințelor de mediu europene, protejarea
biodiversității și monitorizarea paramet rilor de calitate a factorilor de mediu.

Printre problemele create de factorii mediului prezente în zona municipiului Buz ău sunt urm ătoarele:
 relieful – vulnerabilitatea cl ădirilor la cutremure;
 poten țialul climatic – temperaturi extreme;
 vânturi puternic e, viscoliri de z ăpadă;
 inversiune de temperatur ă, calm atmosferic;
 nebulozitate și ceață prelungit ă;
 ploi toren țiale cu perturbarea sistemului de canalizare;
 brume t ârzii, grindin ă;
 secet ă prelungit ă, valuri de c ăldură;
 umezel ă relativ redus ă;
 vânturi tur bioane;
 resurse de ap ă – apă potabil ă dură;
 restric ție de alimentare cu ap ă;
 scăderea ad âncimii p ânzei freatice din subteran;
 vegeta ția – dezvoltarea unor specii ierboase f ără valoare ;
 uscarea arborilor și arbu știlor;
 solurile – existența în zona sudic ă a extravilanului a solurilor sa turate.

În natur ă sunt considerate generatoare de poluare latent ă natural ă: inunda țiile, v ânturile puternice,
inversiunile de temperatur ă și cea ță, temperaturile maxime și generatoare de poluare a sectoarelor
problem ă – indust ria chimic ă, petrochimic ă, metalurgic ă, agricultura cu îngrășămintele chimice,
transporturile.

În aglomerarea urban ă a municipiului Buz ău întâlnim c âteva generatoare de poluare a aerului, apei și
solului, at ât în zonele industriale, c ât și în cele reziden țiale. Aceste surse de impurificare sunt produse în
special de unit ăți din zona industrial ă sud. Agentul de poluare se prezint ă sub forma de fum, pulberi,

Pagină 21 din 247
zgură cenu șă, funingine, care se a șează pe sol; oxizi de fier; bioxid de carbon, bioxid de sulf, oxiz i de
sulf, care se r ăspândesc în atmosfer ă; de asemeni diverse substan țe organice, uleiuri, pesticide,
îngrășăminte chimice, care polueaz ă solul și apele de orice natur ă. Zonele de disconfort urban se
întâlnesc în lungul principalelor artere cu regim înalt, în intersec ții principale, în zonele industriale. Zona
industrial ă Sud este bine amplasat ă în teritoriu fiind în majoritate sub influen ța vântului N -NE, dar nu
putem spune c ă nu exist ă o poluare a cartierelor adiacente. De as emenea, zona industrială Nord se
resimte pe teritoriul ora șului datorită vânturilor de NV -N, care conduc noxele chiar p ână în zona central ă
a municipiului.

7.6.1. Factorul de mediu AER
Municipiul Buz ău nu este o zon ă cu risc de poluare atmosferic ă neînregistrându -se ca zon ă critică s au
zonă fierbinte (zona pe teritoriul căreia se înregistrează depășiri sistematice ale indicatorilor de calitate a
mediului, față de normele standardizate, producându -se deteriorări grave ale stării mediului cu o serie de
consecințe asupra sănătății oameni lor, economiei și capitalului natural al țării) .

Agenția pentru Protec ția Mediului Buzău precizează că în municipiul Buzău nu există zone critice sub
aspectul poluării atmosferei, dar există o zonă unde ar putea apărea poluări accidentale de scurtă durată ,
în cartierul Poștă, care se învecinează cu z ona industrială a municipiului. Lista siturilor potențial
contaminate de pe raza municipiului Buzău :
 Depozit pentru de șeuri periculoase S.C.Ductil Steel S.A. Buz ău-S.C.Cord S.A. Buz ău;
 Depozit de șeuri municipal e Buz ău;
 Batal vechi S.C. Agrana România S.A. Buzău ;
 Depoul CFR Buzău Batal nou S.C. Agrana România S.A. Buzău ;
 Depozitul PECO Buzău ;
 Depozit de de șeuri nepericuloase S.C. Hoeganaes Corporation Europe S.A. Buz ău.
Siturile contaminate se referă la zonele cu poluare a mediului geologic, produsă de activități cu impact
semnificativ, care prezintă un risc real sau potențial pentru sănătatea oamenilor și a mediului precum și
la terenurile în care ecosistemele terestre au fost afectate.

În anul 2012, monitorizar ea calității aerului în jude țul Buzău s -a făcut permanent cu ajutorul unei
stații automate de monitorizare calitate aer (sta ție codificată la nivel na țional cu BZ-1), amplasată în
municipi ul Buzău (la sediul institu ției) și prin măsurători aleatorii (mai p uțin stricte din punct de
vedere al calită ții datelor) efectuate în principal în cele două municipii și cele 3 ora șe ale jude țului.
Stația automată de monitorizare a calită ții aerului BZ -1, face parte din REȚEAUA NAȚIONALĂ
DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERUL UI (pe scurt RNMCA) și efectuează măsurători
continui pentru nivelul concentrațiilor în aerul înconjurător pentru indicatorii de calitate a aerului
înconjurător a șa cum este prezentat mai jos. RNMCA, cuprinde toate dotările existente la nivel
național car e contribuie la monitorizarea calită ții aerului înconjurător.

La nivelul județului Buzău, din cadrul RNMCA fac parte:
 o stație automată de monitorizare a calității aerului, (BZ -1 de tip FOND URBAN, de care s -a
amintim mai sus) amplasată în municipiul Bu zău, strada Democrației nr. 11, (la sediul instituției)
care este în funcțiune începând cu anul 2008;
 o stație automată de monitorizare a calității aerului (BZ -2 de tip trafic), amplasată în municipiul
Râmnicu Sărat, strada Șoseaua Focșani nr 23, (care nu este pusă în funcțiune din cauza faptului
că nu este realizat branșamentul electric, din lipsa fondurilor necesare);
 un panou exterior de informare a publicului amplasat la sediul AGENȚIEI PENTRU
PROTECȚIA MEDIULUI BUZĂU;
 un panou interior de informare a publicului instalat la intrarea în sediul primăriei municipiului
BUZĂU;

Pagină 22 din 247
 un alt panou interior de informare a publicului destinat pentru sediul primăriei municipiului
Râmnicu Sărat (care va fi pus în funcțiune odată cu stația automată de monitorizare a cal ității
aerului dacă va fi cazul;
 echipamente de laborator pentru determinarea pulberilor în suspensii PM10 și PM2,5, în cadrul
laboratorului APM BUZĂU;
 un server local și alte echipamente IT, pentru stocarea datelor transmise de la stațiile automate și
transmiterea datelor către nivelul național și către panourile de informare a publicului.

Concluzii privind datele înregistrate la sta ția automată de monitorizare a calită ții aerului BZ -1

Concluzii pentru SO2 în anul 2012 :
valori medii orare – Valorile med ii orare ale concentrați ei SO2, în aerul înconjurător s -au situa t
mult sub valoarea limită de 350 μg/ mc valorile înregistrate fiind cuprinse între 0 și 28,2.
valori medii zilnice – Valorile medii zilnice s -au situat mult sub valo area limită care este 125
μg/mc.
prag de alertă – În cursul anului 2012 nu a existat pericolul depă șirii pragului de alertă de 500
μg/mc.

Concluzii pentru NO2 în anul 2012 :
valori medii orare – Chiar dacă uneori valorile medii orare ale concentrației NO2 , măsurate în
aerul înconju rător a fost de ordinul sutelor, pe parcursul anului 2012 nu a fost depă șită valoarea
limită pentru media orară de 200 μg/mc și nici nu a existat pericolul depă șirii acestei limite,
valorile înregistrate fiind cuprinse între 0 și 182.
valoare medie anuală – Valoarea medie anuală a concentrației NO2, în aerul înconjurător s -a
situat la circa 60 % din valoarea limită de 40 μg/mc.
prag de alertă – În anul 2012, cea mai mare valoare înregistrată a fost de 180 μg/mc, neexistând
pericolul depă șirii pragului de al ertă de 400 μg/mc cât este acesta.

Concluzii pentru benzen în anul 2012 :
valoare medie anuală a concentrației benzenului, î n aerul înconjurător s -a situat la circa 60% din
valoarea limită de 5 μg/mc.

Concluzii pentru CO în anul 2012 :
valori maxime zilni ce ale mediilor pe 8 ore – Valorile concentrațiilor maxime zilnice a mediilor
pe 8 ore, s -au situat cel mai mult la circa 35 % din valoare limită de 10 mg/mc, mai ales în
perioada de iarnă când sunt în func țiune sistemele de încălzire și când condi țiile cl imatice nu
sunt favorabile dispersiei.

Concluzii pentru PM10 în anul 2012 :
valori medii zilnice – În anul 2012, valorile medii zilnice ale concentrației PM10 (determinate
gravimetric), în aerul înconjurător au depă șit uneori valoarea limită pentru media z ilnică de 50
g/mc (durata depă șirii variind de la 1 la 4 zile consecutive), înregistrându -se 34 de depă șiri.
valoare medie anuală – Valoarea medie anuală în anul 2012 a fost 32
g/mc, fată de valoarea
limită pentru media anuală de 40
g/mc.

Pagină 23 din 247
Concluzii pentru O3 în anul 2012 :
valori maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore – În anul 2012, valo rile maxime ale mediilor pe 8
ore a concentrației de ozon, î n aerul înconjurător s -a situat sub valoarea țintă (obiective pe
termen lung) de 120
g/mc.
prag de informar e – În anul 2012 cea mai mare valoare înregistrată pentru media orară a fost
134
g/mc, fiind sub valoarea pragului de informare de 180 μg/mc.
prag de alertă – În anul 2012 nu a existat pericolul d epășirii pragului de alertă de 240 μg/mc.

Concluzii pentr u PM2,5 în anul 2012 :
valoare medie anuală – În anul 2012 valoarea medie anuală a fost de 28 μg/mc, situându -se sub
valoarea limită care este 28,75 μg/mc.

În anul 2012, analizând rezultatele determinărilor realizate în cadrul jude țului Buzău pentru calita tea
precipitațiilor și pulberilor sedimentabile nu se constată probleme deosebite. Din punct de vedere al
acidițății, probele din precepita ții au fost „neutre ” iar din punctul de vedere al conținutului ionic al
probelor din precipita ții analizate nu s -a înregistrat variații semnificative față de probele analizate în
anul 2011. În urma analizării probelor pentru caracterizarea pulberilor sedimentabile în cadrul jude țului
Buzău în anul 2012, a rezultat că nu s -au înregistrat depășiri a concentra ției maxime ad mise de
17g/m2/lună, conform STAS 12574/1987 “ Aer din zonele protejate”.

Analizând rezultatele determinărilor realizate pentru pulberile în suspensie fracțiunea PM 10, în anul 2012
au fost înregistrate 19 depășiri a valorii limită de 50 µg/m3.. Aceste dep ășiri se datorează emisiilor în aer
rezultate de la arderile pentru încălzire, traficului rutier și condițiilor meteorologice nefavorabile
dispersiei (calm atmosferic).

Indicatorii de mediu din România nu se pot compara cu cei înregistrați la nivelul Un iunii Europene, fapt
ce implică un necesar ridicat de investiții, în scopul redresării acestora.

Ca și în alte țări, calitatea factorilor de mediu este afectată de aproape toate activitățile economice, iar
procesele de restructurare tehnologică din perioa da de tranziție din România, chiar dacă au determinat
ușoare îmbunătățiri ale parametrilor de calitate ai mediului, nu reprezintă decât un pas în asigurarea unui
mediu sănătos și curat. Este în continuare neces ară atragerea de resurse suplimentare pentru o
remodelare ecologică a activității economice.

7.6.2. Factorul de mediu APA
Sursele potențiale care conduc la încărcarea apelor de suprafață cu diferiți poluanți pot fi:
 surse punctiforme – cota cea mai mare din potențialul de poluare în cazul acestora ap arținând
unităților din domeniile gospodăriei comunale, industriei metalurgice, construcției de mașini,
alimentare, construcțiilor și zootehniei;
 surse difuze – din agricultură, datorită administrării de fertilizatori, depunerile solide și/sau lichide
din atmosferă; includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime din industrie
(industria extractivă – exploatări de agregate pe râu) sau populație.

Volumul total de ape uzate evacuat în sursa de suprafață, în anul 20 11, a fost de 13 .419 mii . m3,
reprezentând volumul de ape uzate cu un anumit grad de epurare.

Pagină 24 din 247
Tabel – Resursele de apă, în jude țul Buzău, în anul 2011 – volumul in mii mc
Județul Resursa de suprafață
(mii mc) Resursa din subteran
(mii mc)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabi lă
Buzău 906.897 104.030 403.700 188.000

Tabel – Cerințele și prelevările de apă în județul Buzău, în anul 2011, mii mc
Bazinul hidrografic Cerința de apă Prelevări de apă
Gradul de
utilizare (%) Activitatea Valoarea
(mii. mc) Activitatea Valoarea
(mii.mc)
BH BUZĂU populație 15.395 populație 11.096 72
industrie 9.787 industrie 6.142 63
agricultură 40.031 agricultură 4.732 12
TOTAL 65.213 TOTAL 21.970 34

Resursa specifică teoretică în mc/locuitor și an
Resursa specifică teoretică pentru anul 2011, în județul Buzău, a fost de 2,7 mc/locuitor și an. Râul
Buzău este afluent al râului Siret, el intră în județul Buzău în partea de nord a județului din județul
Covasna și părăsește județul prin sud -estul acestuia când intră în județul Brăila. Din dat ele prezentate în
tabelele de mai sus , rezultă că râul Buzău, în anul 2011, s -a încadrat conform evaluării stării ecologice în
categoria de calitate Bună și Moderată. Tot din punct de vedere a stării ecologice unii din afluenții
Buzăului s -au încadrat în c ategoria de calitate Bună iar alții la categoria de calitate Moderată.

Conform A gentiei pentru Protectia Mediului Buzău zona critică pentru ape, în anul 2011 , în bazinul
hidrografic Buzãu, a fost considerată pe râul Buzãu în secțiunea aval de municipiu, u nde debitele de ape
evacuate sunt cele mai mari provenite de la RAM Buzău și canalul deschis al zonei industriale Buzãu,
ape insuficient epurate și neepurate. Anterior s -a constatat ca s -au produs poluãri accidentale, uneori
depãșindu -se valoarea clasei a III-a la amoniu și la substanțe organice. Râul Buzău este principala
resursă de apă de suprafață pentru oraș, iar cerințele de protecție a acesteia revin integral orașului.
Calitatea apei este afectată de substanțe contaminante, precum nitrați din agricult ură și din deșeurile din
aria urbană. O mare problemă o reprezintă deversarea ilegală a apelor reziduale în râu. Au fost
înregistrate situații în care industr iile locale au deversat în exces ape uzate (NTPA 002/2002).

Albia râului a fost utilizată și pent ru depozitarea deșeurilor solide, care au avut un impact negativ atât
asupra mediului, cât și asupra esteticii râului, făcând o foarte proastă impresie vizitatorilor. Canalul din
zona sudică industrială a orașului deversează direct în râu și este principal ul punct de deversare pentru
industriile din această zonă. Chiar dacă unitățile industriale și -au implementat sisteme de tratare și
monitorizare a apelor uzate, există în continuare un risc de poluare a râului cauzat de această zonă.

Râul a suferit eroz iuni de maluri, care au fost parțial remediate, dar mai sunt încă necesare lucrări în
acest sector. Calitatea curentă a apei râului Buzău este degradată de surse poluante, precum:
 Poluarea de difuzie datorată agriculturii și apelor uzate din oraș ;
 Depășirea limitelor de deversare și tratamentul inadecvat al apelor uzate ;
 Depozitarea ilegală a deșeurilor pe malul albiei râului sau afluenților săi .

Pagină 25 din 247
RAM Buz ău este principalul poluator al apelor râului Buzău. Regia asigură tratarea apei, alimentarea cu
apa potab ilă și tehnologică a zonei industriale a municipiului Buzău, precum și prelucrarea apelor uzate
în vederea deversării în râul Buzău. Determinările fizico -chimice efectuate probelor de ape uzate epurate
au pus în eviden ță depăsiri ale limitelor indicatorilo r de calitate, și anume: CBO5, reziduu fix și amoniu.

Agricultura reprezintă o sursă potanțială de poluare a apelor de suprafață și subterane în situația utilizării
excesive de îngrășăminte chimice și pesticide pe terenurile agricole.

Deversările de ape uzate, neepurate corespunzător în stațiile de epurare urbane sau industriale, reprezintă
o sursă potențială de poluare a apelor de suprafață contribuind la perturbarea echilibrului biologic al
ecosistemelor acvatice. Platformele neconforme de deșeuri menaj ere precum și fermele zootehnice
reprezintă importante surse potențiale de poluare a apelor subterane și de suprafață cu substanțe
organice, compuși ai azotului, precum și încărcare biologică.

Poluarea apelor de suprafață și subterane in zona administrată de ABA Buzău -Ialomița pe teritoriul
județului Buzău (de unde face parte și municipiul Buz ău), în anul 2011, situația sintetică se prezintă
astfel:
– rezulta tele evaluarii calității apelor de suprafață curgătoare arată că acestea se încadrează în
categoriile bună și moderată;
– rezultatele evaluării stării de calitate a principalelor lacuri arată că acestea se încadrează în categori a
foarte bună, bună și moderată;
– din datele rezultate în urma monitorizării celor 6 corpuri de apă pentru apele subterane rezultă c ă 4
corpuri sunt în stare calitativă (din punct de vedere chimic) bună și 2 sunt în stare slabă.

În zona administrată de ABA Buzău -Ialomița pe teritoriul județului Buzău, tendințele în acest domeniu
sunt de păstrare a stării actuale de calitate.

De asem enea, s -a modernizat sta ția de epurare din municipiul Buz ău prin programul ISPA, s -a acționat
în continuare pentru realizarea de noi stații de epurare (stația de epurare a comunei Mărăcineni) și
promovarea de noi investiții în acest domeniu, în conformitat e cu programele de etapizare existente
pentru acest domeniu.

Stația de epurare a apei uzate este situat ă în afara municipiului, în partea de Sud -Est, la o distan ță de
300m de r âul Buz ău. Aceasta are la baz ă tehnologia conven țional ă de epurare cu namol act iv. Înainte de
reabilitare, sta ția pus ă în func țiune în anul 1965 (linia de epurare veche), respective 1985 (linia de
epurare nou ă), func ționa la un debit mediu de 640l/sec, avea o treapta de epurare mecanic ă și dou ă trepte
de epurare biologic ă iar eficien ța era:
 pentru substan țe organice (CCo -Cr): 51 -54%;
 pentru CBO5: 53 -54%
 pentru suspensii: 50 -55%

Din u ltimele măsurători ale parametrilor de calitate ai apei râului înregistrate, r ezultatele arată că se
impune îmbunătățirea calității apei, media valorilor înregistrate pentru nivelul de oxigen și nutrienți
clasificând râul în clasa B de calitate.

Inundabilitatea
Orașul Buzău a proiectat și implementat un plan de management al inundațiilor, care nu este pe deplin
integrat cu celelalte planuri ce privesc ora șul, în speță cu cele ce vizează centura ocolitoare din partea de

Pagină 26 din 247
nord. Porțiunea de centură vine în contradicție cu planul de management al inundațiilor și nu a fost
identificată o soluție adecvată pentru a preîntâmpina inundarea acesteia și pentru a redu ce riscul la
inundare. Așa cum rezultă din secțiunea infrastructură, traficul greu din zona industrială utilizează
centura și riscul ridicat de inundare a acesteia creează serioase probleme de logistică și transport pentru
industria locală și pentru angaja ți. Mai mult, ar trebui îmbunătățită conlucrarea dintre serviciile de
urgență locale.

Apele subterane reprezintă principala sursă de apă potabilă a orașului Buzău și din acest motiv
protejarea acesteia la contaminare și epuizare este critică pentru viitor ul orașului. Apa potabilă este
extrasă din stratul acvifer subteran de SC Compania de Apă SA, o companie cu capital public. Există
câteva locații în care se extrage apa din subteran în sudul și vestul orașului. Cea mai importantă locație
este situată în su dul zonei industriale, la limita teritorială de sud a orașului.

Calitatea apei din subteran corespunde cu cea prevăzută de standardele în vigoare pentru apa potabilă și
nu există decât foarte puține informații cu privire la posibilitatea utilizării acest ei surse pe termen lung și
la riscul de contaminare a sursei cu poluanți.

Utilizarea în exces a apei din subteran, ca urmare a ineficienței sistemului de distribuție prezintă riscul
diminuării resursei subterane, precum și pe acela al migrației agenților contaminatori către această sursă
de apă.

Efectul distribuției substanțelor contaminante precum nitrați și fosfați din agricultură și solvenți clorurați
din activități industriale nu este bine perceput și poate genera un impact negativ semnificativ în vii tor
asupra sursei de apă din subteran.

7.6.3. Rețeaua de alimentare cu apă și canalizarea
Alimentarea cu apa a clien ților din municipiul Buz ău se realizeaz ă din foraje de ad âncime, executate în
diferite p erioade de timp, în func ție de dezvoltarea socio -economic ă a zonei. Calitatea apei extrase din
foraje corespunde standardelor Legii apei potabile nr. 458/2002 și normelor CE 98/83 din 1998 privind
indicatorii de calitate pentru apa destinat ă consumului uman.

Orașul Buz ău este alimentat prin intermediul a 4 surse de apa de ad âncime și dispune de 7 fronturi de
captare, grupate pe surse de ap ă:
 Sursa Cr âng: 17 foraje în func țiune, la care se adaug ă și frontul de captare Lipia cu 8 foraje ;
 Sursa Sud: 15 foraje, la care se adaug ă alte 5 foraje preluate de la fr ontul de captare Zah ăr, în
total 20 de foraje în func țiune;
 Sursa Est: 9 foraje în func țiune, grupate în fronturile de captare Est I – 4 foraje și Est II – 5 foraje ;
 Sursa Zah ăr: 24 de foraje în func țiune, 17 în frontul de captare Zah ăr I și 7 în frontul d e captare
Zahăr II.

Din aceste foraje, apa este transportat ă prin intermediul a 16 kilometri de aduc țiune în cele 4 statii de
pompare care au, la r ândul lor, 11 rezervoare de înmagazinare cu un volum de 35500 mc și, mai departe,
prin re țeaua de distribu ție, ajunge la consumatori. Fiecare sta ție de apa este dotat ă cu instala ție de
clorinare, tratarea apei se face cu clor gazos din aparate automate.

Apa furnizat ă de Compania de Apă Buzău este monitorizat ă zilnic din punct de vedere al calit ății,
bazându-se pe analize de laborator ce urm ăresc nivelul concentra țiilor parametrilor chimici, indicatori

Pagină 27 din 247
macrobiologici importan ți pentru definirea apei potabile. Monitorizarea se face dupa un program
dinainte stabilit.

Rețeaua de distribuție a apei potabile însumeaz ă, în municipiul Buz ău, aproape 220 km de
conducte , amplasate în totalitate pe sistemul stradal. Pentru locuin țele colective (blocuri de locuit),
contorizarea apei potabile este rezolvat ă în totalitate, cu excep ția a 2% din blocurile de locuit, care sunt
contorizate gupat (grupe de sc ări). Locuin țele individuale sunt contorizate în procent de aproape 100%.

Tabel – Indicatorii serviciului de alimentare cu apa și canalizare în localitățile zonei de competență
Tipul localit ății Abona ți
persoane
fizice Abona ți
institu ții și
agen ți
economici Lungimea
rețelelor de
apă (km) Lungimea
rețelelor de
canalizare
(km) Volumul de
apă
distribuit ă
(mii de mc) Consumul
mediu
zilnic (mc)
Municipii 19.527 2.282 350 219 631 21.033
Orașe 3.711 300 110 20 38 1.267
Comune 9.708 272 245 4,36 44 2.169

Dezvoltarea alimentãrii cu apã a muncipiului Buzãu s -a realizat pe baza complexului hidrogeologic al
conului de dejectie al râului Buzãu prin foraje cu adâncimea de la 30 la 150 m.

Proiectul "Reabilitarea sta ției de tratare a apel or reziduale, a sistemului de canalizare și a re țelei
de alimentare cu ap ă potabilă din municipiul Buz ău", în valoare de 36 de milioane de euro, s -a
desfășurat în perioada 2004 -2010. Bugetul alocat proiectului, în valoare de 36 de milioane de euro, a
fost asigurat, în propor ție de 74%, prin finan țarea nerambursabil ă a Uniunii Europene și, de 26%, prin
contribu ția Consiliului Local Buz ău, din contractarea unui împrumut de la Banca European ă de
Investi ții. La aceast ă valoare s -a ad ăugat suma de 1,2 milioane d e euro, din fonduri proprii ale
municipiului Buz ău (fonduri folosite pentru reabilitarea a 60 de foraje de ap ă).

Exploatarea intensivã și necontrolatã a surselor de apa subteran ă, în perioada 1975 -1989 a condus la:
 deteriorarea și scoaterea din func țiune prin îmbãtrânire și înnisipare a numeroase foraje (15 -20%
din total);
 uzura agregatelor de pompare vechi care lucreazã cu randamente = 0,4 –0,45;
 lipsa oricãrui sistem de monitorizare și dispecerizare a condus la agravarea disfunc ționalitã ților
captãrilor de ap ă subteran ă.

Apa captatã este transportatã prin pompare la cele patru complexe de înmagazinare -pompare unde se
realizeazã clorinarea cu doza de clor rezidual (0,5 g/m3) și se asigur ă prin repompare presiunea în
rețeaua de distribu ție.

Societatea Comercial ă Compania de Apă SA Buzău a fost înființată în luna ianuarie 2008 și are
statutul de operator regional de apă și gestiune a apei menajere. Unitatea dispune de instalație de tratare
a apelor reziduale care în urma p roiectului "Reabilitarea sta ției de tratare a apelor reziduale, a sistemului
de canalizare și a re țelei de alimentare cu ap ă potabil ă din municipiul Buz ău", în valoare de 36 de
milioane de euro, desf ășurat în perioada 2004 -2010, au fost reabilitate cu succes. Reabilitarea a constat
în cre area unei unități de tratare atât din punct de vedere biologic și fizic, c ât și chimică terțiară (nitrați și
fosfați).

Pagină 28 din 247

Analizele chimice prelevate în mod curent arată că apele uzate sunt deversate în afluentul natural cu
respectarea legislației în vigoare (NTPA 001/2002).

Orașul dispune de 4 colectoare principale, constituite în sistem unitar. Acestea se formez ă în partea de
N-V a municipiului și se termin ă în partea de S -E. Înainte de investi ția realizat ă prin programul ISPA,
gradul de colmatare a colec toarelor era unul foarte mare, ceea ce a condus la disfunc țiuni evidente în
exploatarea re țelei de canalizare. În prezent, re țeaua este bine întreținută, fără a mai exista colmat ări.

Prin programul ISPA, au fost realiza ți 27,7 km de re țea de canalizare și 24 de km de racorduri de
canalizare; pe Aleea Industriilor, s -a proiectat și construit o nou ă camer ă deversoare; au fost executate
stații de pompare a apelor uzate și pluviale în cartierele Po șta și Mihai Vite azu; au fost achizi ționate
echipamente pentru verificarea și întreținerea re țelei. În prezent, posibilit ățile de deservire a popula ției
Buzăului î n ceea ce prive ște serviciile de alimentare cu ap ă și canalizare au ajuns la 100%.

Prin M ăsura ISPA, a fost realizat ă reabilitarea total ă a sta ției de epu rare a municipiului, localizat ă în
partea de est a ora șului, l ângă Râul Buz ău, fapt ce a dus la m ărirea eficien ței epur ării, fiind îndeplinite
condi țiile prev ăzute de normele rom ânești și europene pentru deversarea în ape nesensibile. Procesul de
tratare c uprinde: pretratare, tratare primar ă și tratare biologic ă. Facilit ățile de tratare a namolului au fost
îmbun ătățite prin stocare, deshidratare și furnizarea de echipament pentru încarcarea și transportul
nămolului deshidratat.

Modernizarea sta ției a cupr ins:
 reabilitarea structurilor existente și construirea unor structuri noi;
 înlocuirea tuturor echipamentelor mecanice și electrice;
 întroducerea unui sistem de monitorizare și control al operarii sta ției – SCADA;
 tratarea și deshidratarea n ămolului;
 produ cerea de energie electric ă și termic ă prin cogenerare – utiliz ând biogazul rezultat în
procesul de fermentare a n ămolului;
 laborator nou, utilat complet.

Pierderile înregistrate în sistemul de distribuție se situează în prezent la 35 -39%, ceea ce reprezin tă 61%
din consumul public de apă. Zona de protecție sanitară pentru pompele de apă nu corespunde
standardelor în vigoare. Modul de operare al sistemului de distribuție este acceptabil întrucât acesta
funcționează sub capacitate, și nu se prevăd cerințe su plimentare viitoare.

Purificarea apei se face cu gaz cloros, operație riscantă, dar care reprezintă o practică normală în
România. Utilizarea continuă a gazului cloros pentru dezinfectarea apei potabile prezintă un risc
potențial, astfel încât utilizarea unor dezinfectanți de tipul hipocloritului de sodiu lichid ar fi de preferat
ca metodă de dezinfectare a apei.

Alimentarea cu apă depășește nevoia curentă a orașului, dar cerința de apă pe termen lung, precum și
sustenabilitatea resursei subterane nu sunt bine înțelese. Este necesară elaborarea unei strategii de
exploatare sustenabilă a resursei de apă subterană.

Zona de protecție sanitară a pompelor de apă nu este delimitată, ceea ce crește riscul de degradare a
calității sursei subterane prin infiltrare a de subtanțe contaminante deversate în apropierea locației din
care se face alimentarea sistemului de aducțiune. Costul repoziționării sistemului de captare va fi mult

Pagină 29 din 247
mai mare decât costul delimitării ariei de protecție sanitară și îndepărtării surselor de contaminare, în
scopul diminuării riscului la care este expusă sursa.

Apele reziduale industriale sunt deversate în aceeași rețea de canalizare în care sunt deversate apele
menajere. Fiecare proces industrial autorizat care deversează ape reziduale din propriul sistem de tratare
este obligat să monitorizeze calitatea apelor uzate. Autoritatea competentă să verifice respectarea acestui
lucru este Regia de Apă Buzău. Obligația de a preleva analize din care să rezulte caltatea apei tratate
revine companiei care generează apele reziduale. Calitatea apei uzate creează probleme din cauza tratării
insuf iciente a acesteia. Acestă situ ație trebuie îmbunătățită.

7.6.4. Factorul de mediu SOL
Solul este principalul suport al tuturor activităților socio -economice și constituie factorul de mediu
expus cel mai ușor la poluare. Deversările de substanțe chimice periculoase, depozitările de deșeuri de
toate categoriile, tratamentele și fertilizările necorespunzătoare, făcute fără fundamentare agro –
pedologică, agrotehnică, la care se adaugă degradările naturale ale calității solului (eroziune, alunecări,
tasări, rupturi și prăbușiri) conferă imaginea completă a impactului produs de activitatea antropică
asupra acestui factor de mediu. Datorită așezării geografice a județulu i Buzău, aspectele de
vulnerabilitate a solului identificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului
antropic sau natural, înregistrându -se însă, în ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedere
ecologic.

Degradarea solului este produsă de poluarea aerului în zona marilor platform e industriale, de folosirea
irațională a fertilizarilor și a substanțelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deșeurilor industriale
și urbane, de deteriorarea sistemelor de irigații și de co mbatere a eroziunii, precum și de fenomenele
naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.

Principalele surse de poluare a solului în municipiul Buz ău sunt:
 agricultura – prin utilizarea excesiva a îngrășămintelor chimice prin care se produce, din c auza
fenomenului de spălare a componentelor nutritive din și de pe sol de către apele de irigație sau ploi –
infiltrarea acestora în sol și în apele freatice, contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a
cursurilor de apă; utilizarea substanțelor fitosanitare în care sunt incluse substanțele chimice utilizate
pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor dăunătoare – insecticidele și
pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicidele, bactericidele și virucide le;
 industria și centralele termice prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol și prin poluan ții cu efect
acidifiant de tipul amoniac, oxizi de azot și oxizi de sulf care, prin intermediul precipitatiilor și prin
pulberile în suspensie care sunt dispers ate în mod similar, se depun pe sol;
 colectarea apelor uzate de tip menajer și/sau industrial datorită neetanșeităților unor conducte,
chesoane sau cămine de vizitare,
 depozitarea necontrolat ă de deșeuri de orice tip .

Rezid urile zootehnice se constituie ca îngrășământ organic pentru suprafețele agricole , numai că
monitorizarea rezidu rilor de la fermele de păsări și animale nu a fost făcută pe teritoriul județului de
APM Buz ău, prin urmare nu este posibilă aprecierea punctuală referitoare la efectele negat ive pe care
acestea le -ar putea avea asupra solurilor în zona analizată.

Pentru orașul Buzău există un depozit ecologic la Tăbărăști – Gălbinași, singurul depozit de deșeuri
menajere autorizat în județ. Depozitul este prevăzut cu rampă pentru c ântărire. D eșeurile sunt selectate
conform legilor în vigoare. Vechiul depozit al municipiului în suprafa ță de 10 ha, care nu este amenajat
conform legislației în vigoare, a fost inchis conform normelor și terenurile au fost înierbate. Deșeurile

Pagină 30 din 247
industriale se colect ează separat în halde special amenajate, isolate pentru a nu permite scurgerea
substan țelor periculoase în sol. Un exemplu pentru acest lucru este noua haldă a unității industriale Cord
SA Buzău pentru depozitarea nămolurilor tehnologice, Ductil SA și SC H oeganaes Corporation Europe
SA Buzău.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor – la nivelul jude țului Buz ău și a municipiului Buz ău:
 Suprafețe importante sunt afectate de balastiere care adâncesc albia r âului Buz ău, producând
scăderea nivelului apei freatice.
 Depozitarea necontrolat ă a deșeurilor industriale și urbane în interiorul s ău la periferia
localităților constituie zone insalubre, afectând estetica urbană și sănătatea, fiind adevărate focare
generatoare de boli.
Efectelele slabei gestionări a deșeurilor asupra stării de sănătate este indirect prin cei trei factori de
mediu ap ă, aer și sol asupra c ărora impactul depozit ării neconforme cu legislatia în vigoare este
semnificativ. Datele curente despre calitatea solului în municipiul Buzău sunt pu ține, nu există un plan
strategic de evaluare a riscului de contaminare a solului.

Tendințe în gestionarea solului
Solul reprezintă o resursă naturală practic neregenerabilă și are un rol crucial pentru activitățile umane și
supraviețuirea ecosistemelor. Calitatea solului este afectată într -o măsură mai mică sau mai mare de una
sau mai multe restricții determinate, fie de factori naturali (climă, formă de relief, etc.), fie de acțiuni
antropice agricole și industriale. Influențele dăunătoare ale acestora s e reflectă în deteriorarea
caracteristicilor și a funcțiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar și în afectarea
calității produselor agricole și a securității alimentare, cu urmări asupra calității vieții omului.

Alunecările de te ren, pierderile de materie organică, eroziunea, tasarea, salinizarea, deșertificările
precum și alte aspecte ale degradării solului dar și costurile degradării solului foarte ridicate au constituit
motivele principale pentru care a fost necesară o strategi e comunitară de asigurare a protecției solului.
Pricipalul obiectiv în protecția solului este păstrarea funcțiilor solului.

Datorită așezării geografice a județului nostru, aspectele de vulnerabilitate a solului identificate acoperă
aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic sau natural, înregistrându -se însă, în
ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedere ecologic. Ca aspecte vulnerabile și probleme ce
necesită a abordare mai atentă au fost identificate următoarele activităț i, respectiv fenomene cu un
potențial impact:
 exploatarea agregatelor minerale;
 depozitarea neconformă a deșeurilor menajere și industriale;
 depozitarea neconformă a dejecțiilor animaliere;
 exploatarea țițeiului;
 utilizarea nerațională a solului;
 practicar ea unei agriculturi intensive;
 utilizarea nerațională a îngrășămintelor chimice și produselor de uz fitosanitar;
 fenomene de alunecări de teren și respectiv eroziunea solului.
Soluțiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utiliz are durabilă a acestuia prin
combinarea tehnologiilor și a activităților, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea,
securitatea alimentară, protecția calității solului, viabilitatea economică și acceptabilitatea socială, prin
respectare a următoarelor cerințe:
 practicarea culturilor în concordanță cu pretabilitatea solului;

Pagină 31 din 247
 zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să țină cont și de condițiile climatice:
temperatură, precipitații etc.;
 practicarea rotației culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care favorizează
obținerea unor producții ridicate ale culturilor viitoare și care elimină unele probleme legate de
boli, dăunători, buruieni, asigură surse alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evi tă
riscul poluării apelor;
 lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înființarea de perdele forestiere;
 combaterea bolilor și dăunătorilor mai ales prin tehnici biologice (combaterea biologică,
bacterizarea plantelor, micorizarea ră dăcinilor);
 derularea unor proiecte de combatere a alunecărilor de teren și a eroziunii solurilor;
 limitarea defrișărilor, a excavării bazei versanților;
 refacerea și modernizarea lucrărilor de irigații din arealele cu cerințe stringente, refacerea
amenajă rilor antierozionale și extinderea acestora, modernizarea lucrărilor de apărare – îndiguire
și desecări și extinderea acestora conform cerințelor, modernizarea lucrărilor de ameliorare a
terenurilor sărăturate, a nisipurilor și a solurilor nisipoase;
 refac erea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă și combaterea crustei;
 corectarea reacției solului, refacerea rezervei de materie organică și refacerea rezervei de
elemente nutritive (în special de fosfor și microelemente);
 prevenirea și reducerea polu ării chimice a solurilor cu me tale grele, sulf, fluor, rezidu ri
petroliere, deșeuri, nămoluri, produse de uz fitosanitar etc.

Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru ameliorarea
stării de calitate a solurilor
Municipiul Buzău a proiectat și implementat un plan de management al inundațiilor, care nu este pe
deplin integrat cu celelalte planuri ce privesc orașul, în speță cu cele ce vizează centura ocolitoare din
partea de nord. Pentru zon a arterei de centură care vine î n contradicție cu planul de management al
inundațiilor este necesar ă găsirea unei soluții adecvată pentru a preînt âmpina inundarea acesteia și
pentru a reduce riscul la inundare.

Conform prevederilor HG nr.786/1993 este necesar ă constituirea comisi ei de speciali ști la nivelul
municipiului Buz ău pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, pentru inventarierea și stabilirea
concret ă a acțiunilor ce trebuiesc întreprinse.

Prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor se realizează prin:
 realizare a de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, dar și a celor cu folosințe
complexe, care includ și atenuarea viiturilor; acumulări propuse;
 întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;
 identificarea în de taliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundații în teritoriul
municipiului, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism;
 evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea d ezvoltării
județului la condițiile de risc la inundații;
 captarea izvoarelor cu debit permanent prin lucrări de drenaj;

Pagină 32 din 247
7.6.5. Managementul deșeurilor – Salubritate, colectarea, selectarea, reciclarea, eliminarea
(compostarea /depozitarea /incinerarea) deșeurilor menajere, industriale, periculoase și electrice –
electronice (DEEE)
Datele privind situația existentă au fost furnizate în principal de către Agenția pentru Protecția Mediului
Buzău, pe baza raportărilor agenților de salubritate, a primăriilor sau a agenților economici impli cați în
gestionarea deșeurilor. Acolo unde au fost identificate date eronate s -au realizat estimări pe bază de
indicatori statistici.

În conformitate cu prevederile H.G. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pent ru aprobarea
listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase și ale Ordinului 95/2005 al ministrului
mediului și gospodăririi apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de
acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deșeuri, actuala platformă functional ă poate accepta doar deșeuri nepericuloase. Vechea platformă de
gunoi a fost închisă din cauza neconformării sale la standardele europene și a fost construită aceasta
nouă platformă, la 12 km de Buzău, lângă Gălbinași, la care accesul se face via DN 2B Buzău -Brăila.

Aceasta a devenit operațională în anul 2003 și a fost construită în concordață cu standardele moderne și
cu prevederile Directivei Nr. 1999/31/EC. Acest depozit se învecinează cu depozitul de deșeuri
industriale, amplasat în zona localității Gălbinași. Platforma de la Gălbinași este gestionată de S.C. RER
SERVICII ECOLOGICE SRL Gălbina și care a continuat investiția la deponia ecologică d e la Gălbinași
dând în exploatare și celula II a depozitului , mărindu -se astfel capacitatea de depozitare a deșeurilor.

În termeni generali, platforma utilizată în prezent este construită și operează la standardele impuse, iar
colectarea deșeurilor solid e este bine organizată. Dar propunerea de utilizare a acesteia până la un
coeficient de umplere de 90% și lipsa facilităților de reciclare este o soluție nesustenabilă pentru orașul
Buzău.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare era în anul 2007 de 58,5061% în mediul urban și 2,4885 %
în mediul rural, în anul 2008 – 54,8923 % în mediul urban și 6,7704 % în mediul rural, iar în anul 2009
a crescut la 61 % în mediul urban și 21,5 % în mediul rural. În ceea ce privește anul 2010, conform
datelor neva lidate înc ă de ANPM, se constată scăderea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în
mediul urban (față de anul 2009) de la 61 % la 55,7% și creșterea în mediul rural (față de anul 2009) de
la 21,5 % la 38,6% .

În concluzie se înregistrează o t endință negativă față de țintele stabilite în PJGD (PLANULUI
JUDE ȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ) pentru anul 2010 (gradul de acoperire în mediul
urban trebuia să fie de 95%, iar în mediul rural de 85 %), însă, în același timp constatăm o creștere față
de anii anteriori pentru mediul rural.

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, cea mai mare societate de salubritate care deservește
municipiile Buzău și Rm. Sărat, a inițiat un plan de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje
începând cu 1999 pentru municipiu l Buzău și anul acesta vor demara construcția unei stații de sortare a
deșeurilor care va fi dată în exploatare în anul 2014.

Pagină 33 din 247
În prezent, în județul Buzău colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile (hârtie, carton și plastic) de la
populație s -a extins , fiind organizat sistemul de colectare selectivă a deșeurilor într -un număr de 67
localități în anul 2011, față de 48 localități în anul 2010.

Astfel, în municipiul Buzău au fost amenajate:
15 puncte de colectare în școli/licee, grădinițe, puncte comerci ale, instituții publice, în care s-au
amplasat 17 containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor tip PET;
370 de eurocontainere de 1,1 mc precum și 210 buc. de europubele în camerele de gunoi ale
blocurilor turn.

De asemeni tot pentru colectarea sele ctivă a deșeurilor de ambalaje de la populație au rămas amplasate
pe domeniul public un număr de 141 pubele de 240 litri în următoarele locații: Parcul Crâng 24 bucăti
(aleea principală – obelisc), Parcul Tineretului 24 buc (aleea prin cipală), Unirii Sud 1 5 bucati, A leea
Trandafirilor 12 buc, Micro 14 6 buc și în cartier Orizont un număr de 60 buc. Tot pentru colectarea
selectivă a deșeurilor de ambalaje din fluxul menajer agenții economici dețin prin închiriere un număr
redus de pubele și containere pentru reciclarea și valorificarea deșeurilor (75 pubele și 90 containere de
1,1 mc).

Din informațiile preluate din baza de date județeană privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, în anul
2010 a fost introdusă pe piață o cantitate de 11 .888,224 tone ambal aje. Din totalul de 31 .787,32 tone de
deșeuri de ambalaje colectate s -au valorificat 30 .768,84 tone.

Factor de prognoz ă/
cantitate prognozata Valoare actual ă
2010 Valoare
prev ăzută în
PJGD 2010 Evaluare
Denumire U.M.
Cantitatea totală de deșeuri de
ambalaje generată în județul Buzău tone/an 29.758,313 22.331,57 Abatere de +33,25%
Cantitățile de deșeuri de ambalaje
în funcție de sursa de generare:
tone/an Ponderea a fost estimată ca fiind 40% pentru industrie și 60%
pentru popul ație, comerț și instituții
industrie 8.306,583 8.932,63 Abatere – 7%
de populație și asimilabile din
comerț, industrie și instituții 21.451,73 13.398,94 Abatere de +60%
Structura deșeurilor de ambalaje
% Deoarece la nivelul județului Buzău nu au fost suficiente date,
pentru structura pe tip de material a deșeurilor de ambalaje de la
populație s -au utilizat datele din PRGD Regiunea 2 Sud – Est
elaborat în anul 2007
Sticlă 18,3 21,79 Abatere de – 16,02%
Plastic 47,3 28,99 Abatere de +63,16%
Hârtie/c arton 24,29 23,59 Abatere de +2,97
Metal 6,44 8,99 Abatere de – 28,36%
Lemn 3,6 9,99 Abatere de – 63,96%
Rată de valorificare % Aprox. 39 45 Abatere de – 13,33%

Pagină 34 din 247
Indicator cuantificabil
tone/an 2008 2009 2010 2011
Capacitatile sta țiilor de
sortare (pe tip de material
sortat) 0 0 0 500t/an -hârtie –
carton și mat.
plastice Beceni; 500
t/an-hârtie -carton și
mat. plastice Cisl ău
Capacitățile totale ale
instalațiilor de tratare a
deșeurilor biodegradabile 0 0 0 0
Număr locuitori care
colectează separat deșeuri
hârtie și carton, plastic,
sticlă și metal 11.8743 129.893 128.273 192.247
Cantitate colectată separat
de la populație de: Hârtie –
carton Plastic Sticlă Metal 83,594 tone
hârtie -carton
si 2,414 tone
PET Hârtie -carton –
140,825 tone, PET –
6,412 tone ,
Mase plastice – 3,330
tone, Sticlă – 0,100
tone, Metal – 0,520
tone. Hârtie -carton -57,527
tone, PET – 36,806
tone,
Mase plastice – 6,387
tone, Sticlă – 7,59
tone, Metal – 2,51
tone. Hârtie -carton –
57,5615 tone, PET –
40,5245 tone,
Mase plastice – 3,634
tone, Sticlă – 1,319
tone, Metal – 0,6775
tone.

REPLASTICA HDPE SRL Buz ău este o societate care își desf ășoară activitatea în domeniul recicl ării
deșeurilor din materiale plastice și care datorit ă activit ății sus ținute devine în scurt timp de la înfiin țare
unul dintre cei mai mari reciclatori de deș euri din plastic din Rom ânia; unul dintre furnizori i importan ți
de regranulat de PE și PP pentru mari utilizatori din Europa și liderul furnizorilor de granule di n
materiale reciclabile pentru produc ătorii de țeavă și membrane de pe pia ța rom âneasc ă.

Colectarea deșeurilor din construcții și demolări
Majoritatea deșeurilor din construcții și demolări sunt reciclabile și pot fi transformate în balast sau
refolosite pentru fabricarea betonului, dacă sunt disponibile instalațiile necesare. UE a raportat o
descreștere a cantității eliminate de deșeuri din construcții și demolări atunci când taxele de eliminare
sunt mai mari decât taxele percepute de firmele care recicle ază aceste deșeuri.

În municipiul Buzău, deșeurile din construcții și demolări sunt depozitate pe un amplasament în
suprafață de 8 ha situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Acesta este administrat de SC URBIS SERV
SRL Buzău. Depozitarea deșeurilor inert e în aceasta zonă a fost stabilită de Primaria municipiului
Buzău, în scopul aducerii la cotă a terenului. Gestionarea de șeurilor provenind din activită țile de
construcții și demolări nu se realizează eficient nici la nivel național și nici la nivelul județul Buzău ,
situația fiind generată de:
 lipsa informării și a preocupărilor privind protec ția mediului din partea agen ților economici
din domeniul constructiilor;
 nerespectarea legisla ției generale privind gestionarea corespunzătoare a de șeurilor, agen ții
economici din construc ții reclamând, în general, necunoa șterea tuturor reglementărilor care fac
referire la activitatea lor;
 lipsa unor politici de prevenire a generării de de șeuri din construc ții în fazele de proiectare și
execuție;
 aplicarea defectuoasă a sancțiunilor de către organismele abilitate, inclusiv din cauza
dificultății de a identifica agen ții economici care elimină în locuri necorespunzătoare
deșeurile de șantier;

Pagină 35 din 247
 lipsa unor sisteme locale sau regionale unitare, coordonate, de colectare și trat are a deșeurilor
din construc ții și demolări;
 lipsa unui sistem decizional și metodologic care să faciliteze valorificarea directă a de șeurilor
din construc ții și demolări sau a materialelor rezultate în urma tratării acestora.

Consiliul Județean Buzău im plementează în perioada septembrie 2011 – iunie 2014, în cadrul
Programului LIFE+ al Comisiei Europene, proiectul LIFE10ENV/RO/727 “Valorificarea deșeurilor din
construcții și demolări din județul Buzău”. Proiectul se derulează sub coordonarea Consiliului Județean
Buzău în parteneriat cu SC Natura Management SRL București și are ca scop realizarea unui sistem
funcțional, performant de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări la scara județului Buzău și
care ulterior va putea fi replicat atât la n ivel național, cât și la nivel comunitar.

Proiectul urmărește realizarea unui sistem funcțional și performant de gestionare a deșeurilor din
construcții și demolări (deșeuri C&D) prin cunoașterea cât mai detaliată a situației actuale privind
generarea, co lectarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor C&D, atât la nivelul județului Buzău cât și
la nivel regional și național, crearea unui sistem coerent de decizie prin clarificarea responsabilităților
tuturor factorilor implicați în sistemul de gestionare a deșeurilor C&D la nivel județean, stabilirea unei
proceduri cât mai facile pentru încetarea statutului de deșeu, promovarea valorificării deșeurilor C&D
care se pretează acestui scop și îndeplinirea obiectivelor legale privind valorificarea deșeurilor C& D la
nivelul județului Buzău, inclusiv prin valorificarea deșeurilor C&D depozitate neconform.

Indicator cuantificabil tone/an 2008 2009 2010 2011
Cantitatea colectat ă separat de
deșeuri din construc ții și demol ări Cunoa ștem doar cantit. de 1900 t
deșeuri colectate de ADP ptr.
Mun. Rm. Sarat 98.790,25 6.455,7 2.176,3
Cantitatea tratat ă de de șeuri din
construc ții și demol ări Nu de ținem date 0 0 0
Cantitatea valorificat ă de de șeuri din
construc ții și demol ări (pe tip de
material) Nu de ținem date
98.790,2 5 6.455,7 2.176,3
Cantitatea eliminat ă de de șeuri din
construc ții și demol ări Cunoa ștem doar cantit. de 1 .900
t deșeuri colectate de ADP ptr.
Mun. Rm. S ărat 0 0 0

Din cantitatea de deșeuri din construcții și demolări colectată separat în anul 2011, 73,1 2% a fost
reutilizată ca material de consolidare a digului de apărare a municipiului Buzău în zona Parcul
Tineretului.

Deșeurile electrice au puncte speciale de colectare în Buzău. În anul 200 7 firma Greenweee
Interna țional, cea mai mare fabric ă integrat ă de tratare a de șeurilor de echipamente electrice și
electronice (DEEE) din Rom ânia și una din cele mai moderne din Europa a investit 10.000.000 euro
într-o instalație de tratare și reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, amplasată la
Buzău. Instalația cu o capacitate de 50.000 de tone pe an va asigura tratarea și reciclarea mai multor
tipuri de deșeuri provenind de la echipamente electrice și electronice, printre care frigidere, echipamente
IT și televizoare.

Green Group, în cola borare cu prim ăria municipiului Buz ău și Carrefour Rom ânia, a inaugurat
în 2013 o statie inteligent ă de colectare a de șeurilor, la Buz ău. Sistemul, numit Sigurec 1, integreaz ă
o solu ție inteligent ă de preluare a 10 tipuri de de șeuri din ambalaje (de șeuri PET, doze de aluminiu,

Pagină 36 din 247
butelii de sticl ă, butelii PE, PP, Tetra Pack, saco șe/folii ambalaj PE, PP, h ârtie și cartoane) și
echipamente electrice sau electronice. Sigurec 1 ofer ă posibilitatea r ăscump ărării de șeurilor cu bonuri
valorice ce pot fi folosite în hipermarketurile Carrefour . Spre exemplu, pentru un PET, clien ții primesc
0,05 lei, iar pentru o doz ă de aluminiu – 0,03 lei. În cazul aparatelor electrice și electronice (DEEE), se
oferă 0,8 lei/kg pentru frigidere, 0,6 lei/kg pentru fiare de c ălcat, 1,5 lei pentru laptopuri.

Un studiu recent, realizat de c ătre Rogals ki-Grigoriu, la ini țiativa Green Group, pe tema obiceiurilor de
reciclare la rom âni, pe un e șantion de 7.492 de persoane, cu vâ rsta de peste 18 ani, arat ă ca 92% dintre
români nu sunt constien ți de valoarea economic ă pe care o au de șeurile lor și nu știu că au posibilitatea
să colecteze selectiv cu ajutorul containerelor inteligente care elibereaz ă bonuri valorice. Acela și studiu
indic ă faptul c ă peste 38% dintre rom âni cred c ă deșeurile colectate selectiv ajung tot la groapa de gunoi.
Cu toate aceste a, pes te 57% dintre rom âni sunt con știenți de importan ța recicl ării pentru mediu și
declar ă că poluarea este cea mai grav ă consecin ță a unui comportament neorientat spre reciclare a
deșeurilor. În plus, aproape 85% dintre rom âni consider ă că reciclarea de șeurilo r este o responsabilitate
pe care o au fa ță de mediu. Green Group este un parc industrial de reciclare a de șeurilor ce cuprinde
patru companii: GreenTech – recicleaz ă deșeurile de mase plastice, GreenFiber Interna țional – produce
fibra sintetic ă poliesteri că și banda din PET 100% reciclat, GreenWEEE Interna țional – trateaz ă și
recicleaz ă deșeurile electrice și electronice , iar GreenLamp Reciclare – trateaz ă și recicleaz ă deșeurile de
echipamente de iluminat uzate.

Green Group a mai lansat în luna noiembri e 2012 primele containere care recompenseaz ă depun ătorii cu
bonuri valorice pentru PET -urile, dozele de aluminiu și aparatele electrice și electrocasnice vechi.
Bancomatul Verde și Reciclatorul Verde au fost instalate în unele hipermarketuri Carrefour. Ace stea
oferă un beneficiu material în schimbul de șeurilor reciclate, încuraj ând astfel comportamentul
responsabil fa ță de mediu.

Campania „Locul deșeurilor nu este în casă! Trimite -le la plimbare! ”, desfășurată de Asociația
Română pentru Reciclare RoRec, î n parteneriat cu Primăria Buzău, organizeaz ă anual o acțiune de
colectare pe raza municipiului Buză u încep ând cu 2011. În 2011, buzoienii au colectat, în cadrul celor
nu mai pu țin de nou ă acțiuni, peste 43 de tone DEEE. Asocia ția Româ nă pentru Reciclare Ro Rec este
o organiza ție non -profit, înfiin țată de zece dintre cei mai cunoscu ți fabrican ți europeni de aparatur ă
electrocasnic ă prezen ți pe pia ța din Rom ânia. RoRec preia responsabilitatea produc ătorilor de aparatur ă
electrocasnic ă și se ocup ă de toate acti vitățile necesare colect ării, trat ării, refolosirii, recicl ării și
recuper ării de șeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), asigur ând, în acela și timp,
eliminarea în siguran ță și protec ția mediului, în conformitate cu legisla ția european ă în domeniu.

Cantitatea de DEEE -uri colectată de la populație în anul 2011 a crescut la 504,6648 tone față de
385,9257 tone în anul 2010. Astfel, pentru anul 2011 s -a înregistrat o rată de colectare de 1,17 kg/loc/an
față de 0,8 kg/loc/an în 2010 și 0,7 kg/l oc/an în anul 2009. Deși rata de colectare este considerabil mai
mică decât ținta asumată (4 kg/loc./an), putem spune că tendința este pozitivă.

Tabel – Cantitatea de DEEE -uri colect ată și tratat ă
Indicator cuantificabil tone/an 2008 2009 2010 2011
Canti tate DEEE colectat ă de la gospod ăriile particulare
prin firmele de salubrizare și puncte de colectare 157,823 339,7515 385,9257 504,6648
Cantitate DEEE tratate 0 4147,351 7860,535 5440,994

Pagină 37 din 247
Față de anul 2010, în anul 2011 a scăzut atât numărul de vehicul e scoase din uz colectate cât și al celor
tratate, scăderea nefiind semnificativă. Cea mai mare pa rte a vehiculelor scoase din uz colectate provin
din Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național, derulat de Ministerul Mediului și Pădurilor
prin Administrația Fondului pentru Mediu.

Tabel – Num ăr de vehicule scoase din uz colectate c ât și a celor tratate
Indicator cuantificabil num ăr 2008 2009 2010 2011
VSU colectate 1.493 1.454 6.961 6.434
VSU tratate/dezmembrate 1.287 1.641 6.725 6.067

Deșeurile periculoase sunt transportate în depozite centralizate din vecinătate (Vivani – Slobozia; Sețca –
Brăila și Apisolemia – Piatra Neamț). Deșeurile spitaliere sunt colectate și transportate la IRIDEX
București și ECOFIER Galați, via Constanța, unde s unt incinerate.

Tabel – Frecvența de colectare p entru diferite tipuri de deșeuri
Nr. Producător de deșeuri Frecvența de colectare
1 Comercianți La cerere
2 Gospodări Odată pe săptămână
3 Asociații de proprietari cu containere proprii De 2 ori pe săptă mână
4 Asociații de proprietari Zilnic

Tratarea și valorificarea deșeurilor:
În județ există 2 instalații de sortare a deșeurilor reciclabile din deșeurile menajere, cu o capacitate de
500 t o/an fiecare, în cadrul stațiilor de transfer de la Beceni și C islău.

În anul 2010 față de anul 2009, au crescut capacitățile de reciclare a deșeurilor de materiale plastice, iar
cele pentru deșeuri metalice (feroase și neferoase) au rămas aceleași. Per ansamblu acestea acoperă
necesitățile județului.

În județ nu e xistă încă nici o stație pentru compostarea deșeurilor biodegradabile, iar cantitatea de
deșeuri biodegradabile colectate separat este zero.

Pentru nămolul provenit de la stațiile de epurare orășenești, în anul 2010 s -a eliberat un permis pentru
împrăștie rea a 876 tone de nămol uscat. Restul cantității de namol este stocat în incinta stațiilor de
epurare sau eliminat prin depozitare. În anul 2007 cantitatea da nămol provenită de la stațiile de epurare
orășenești a fost de 1746 tone, în anul 2008 de 1611,8 tone, în anul 2009 de 1447,95 tone, iar în anul
2010 de 6726,332 tone.

Depozitarea deșeurilor:
În județ există un depozit conform pentru deșeuri menajere și asimilabile, în apropierea localității
Gălbinași.
În anul 2009, a fost sistată depozitarea și e cologizate toate cele 315 spații neconforme pentru
eliminarea deșeurilor din zona rurală.

Pagină 38 din 247

Mai funcționează, la nivelul județului, un depozit neconform, care urmează să sisteze activitatea
de depozitare etapizat până în anul 2017.

Tabel – Capacit ăți de r eciclare de șeuri în jude țul Buz ău
Indicator cuantificabil
tone/an 2007 2008 2009 2010
Capacitatea total ă a
facilit ăților de reciclare
a de șeurilor de h ârtie
și carton din județ 0 0 0

Capacitatea total ă a
instala țiilor de reciclare
a de șeurilor de metale
din județ Aprox. 26330
tone, din care: Conform capacității
autorizate aprox.
32439 tone, din care: Conform capacității
autorizate aprox.
36930 tone/an, din
care: Conform capacității
autorizate aprox.
36930 tone/an, din
care:
– 25420 tone
ptr. feroas e, – 30432,2 tone pentru
feroase; – 34419 tone/an pentru
feroase; – 34419 tone/an
pentru feroase;
– 910 tone ptr.
neferoase – 2006,8 tone pentru
neferoase – 2511 tone/an pentru
neferoase – 2511 tone/an
pentru neferoase
Capacitatea total ă a
instala țiilor de reciclare
a de șeurilor de plastic
din județ Aprox. 30000 Conform capacității
autorizate aprox.
30000 Conform capacității
autorizate aprox.
38524 Conform capacității
autorizate aprox.
45611
Capacitatea total ă a
instala țiilor de reciclare
a de șeurilo r de sticl ă
din județ 0 0 0 0
Capacitatea total ă a
instala țiilor de
compostare din județ 0 0 0 0
Capacitatea total ă
disponibil ă a
depozitelor conforme
din județ Aprox. 301700
tone disponibil
la 31.12.2008 Pentru Celula nr. 2 =
345.216 m3 disponibili
la 31.12.2009 Pentru Celula nr. 2 =
199790 m3 disponibili
la 31.12.2010 Pentru celula nr. 2
= 176000 m3
disponibili la
31.12.2011

Proiecte privind gestionarea deșeurilor:
 Proiecte realizate, finanțate prin Programul PHARE CES 2005 și 2006:
– “Sistem de manage ment integrat al deșeurilor în zona localităților de pa Valea Slănicului cu
stație de transfer în comuna Beceni” – beneficiar comuna Beceni, în calitate de reprezentant
al al asociației comunelor Beceni, Vintilă Vodă, Bisoca, Sărulești, Cernătești, Mânzăl ești,
Lopătari;
– “Sistem de management integrat al deșeurilor c u stație de transfer în comuna Cislău” –
beneficiar comuna Cislău, în calitate de reprezentant al asociației comunelor Cislău, Calvini,
Cătina, Chiojdu, Măgura, Unguriu, Viperești;
– „Dezvoltarea colectării selective a deșeurilor din zona Stîlpu – Costești, premisă a reabilitării
și protecției mediului înconjurător” – beneficiar comuna Stîlpu, în calitate de reprezentant al
asociației comunleor Stîlpu și Costești.
 Proiecte pentru care s -a emis acor d de mediu și care urmează să fie implementate prin finanțare de la
AFM:
– “Stația de transfer deșeuri menajere” Râmnicu Sărat – beneficiar SC RER Ecologic Service
SA Buzău;

Pagină 39 din 247

 Proiecte pentru care s -a emis acord de mediu și autorizație de mediu în anii 20 09, 2010 și 2011:
– „Amenajare secție de reciclare lămpi fluorescente de diferite forme și lungimi în șopron
existent prin schimbare de destinație" sat Odaia Banului, comuna Țintești – beneficiar SC
GeenLamp Reciclare SRL;
– "Reabilitare instalație stocare și vaporizare azot; atelier dezmembrare motocompresoare și
motoare; extindere șopron metalic, platforma instalație GPL, împrejmuire”, sat Odaia
Banului, comuna Țintești – beneficiar SC GreenWeee International SA ;
– „Crearea unei noi secții de producție prin a chiziționarea de echipamente de sortare și
reciclare de baterii portabile și acumulatori uzați”, sat Odaia Banului, comuna Țintești –
beneficiar SC GreenWeee International SA;
– "Construire hală, linie tehnologică de sortare automată și prelucrare a deșeuri lor din mase
plastice + spații anexe", sat Odaia Banului, comuna Țintești – beneficiar SC Greentech SA;
– Serviciul de salubrizare al comunei Cănești;
– Serviciul de salubrizare al comunei Stâlpu, care deservește și comuna Costești;
– Serviciul de salubrizare și Stația de transfer Beceni (SC ECO SERV VALEA SLĂNICULUI
SRL Beceni);
– Serviciul de salubrizare și Stația de transfer Cislău ( SC SALUB ECO CIS SRL Cislău) .
 Proiecte aflate în procedură de evaluare a impactului în vederea emiterii acordului de mediu și pentr u
care urmează să se obțină finanțare prin POS MEDIU:
– "Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Buzău” – beneficiar Consiliul
Județean Buzău.
 Proiecte aflate în derulare finanțate prin Programul LIFE:
– „Valorificarea deșeurilor din construcți i și demolări din județul Buzău” – beneficiar Consiliul
Județean Buzău.

Analiza deșeurilor solide depozitate în groapa municipală
Peste 90% din totalul deșeurilor generate în municipiul Buzău sunt depozitate pe platforma municipală.

Tabel – Evolu ție can titate de șeuri
Indicator cuantificabil tone/an 2007 2008 2009 2010
Cantitatea totală de deșeuri
municipale colectată 103176,67 131732,45 146,590,943 141637,02
Cantitatea totală de deșeuri
menajere și asimilabile colectate 70550,67 80738,95 88,931, 943 89375,02
Cantitatea total ă de de șeuri
menajere și asimilabile generate
(colectată și necolectată) 103176,67 131732,45 146,929,823 143768,28
Cantitatea total ă de de șeuri
menajere generate (de la populație –
colectate și necolectate) Aprox.
84195,1545 Aprox. 129271,535 Aprox.
125891,289
Cantitatea total ă de de șeuri
menajere colectate (de la populație) 55589,00 641,951,545 71,273,655 71,498,029

Pagină 40 din 247
Cantitatea total ă de de șeuri
asimilabile din comer ț, industrie și
institu ții generat ă în județ 11132,2 6 165,437,955 17,658,288 17,876,991
În anul 2012 s -au colectat de c ătre RER:
folie de polietilenă de la agenți economici (PE) 40,00 t
deșeu polipropilenă (PP)
 de pe domeniul public 0,65 t
 de la agenți economici și instituții publice 3,50 t
PET-uri
 de pe d omeniul public 0,50 t
 de la agenți economici și instituții publice 2,00 t
hârtie și carton
o de pe domeniul public 18,65 t
o de la agenți economici și instituții publice 597,00 t

deșeuri metalice
o de pe domeniul public 0,12 t
o de la agenți economici și instituț ii publice 2,50 t
DEEE
o de la agenți economici, instituții și populație 300 kg

Tabel – Starea de șeurilor municipale colectate
Indicator cuantificabil tone/an 2007 2008 2009 2010
Cantitatea de de șeuri municipale valorificate 3829,41 14,695,411 1,289,688 847,72
Cantitatea de de șeuri municipale reciclate 3829,41 14,695,411 1,289,688 847,72
Cantitatea de de șeuri municipale compostate 0 0 0 0
Cantitatea de de șeuri municipale depozitate 99347,26 107545,51 145426,31 141527,09

Tabel – Provenien ță deșeuri
Indicator cuantificabil tone/an 2007 2008 2009 2010
Cantitatea de de șeuri biodegradabile colectate
separat de la popula ție 0 0 0 0
Cantitatea tota lă de de șeuri voluminoase colectat ă
în județ 0 0 0 0
Cantitatea total ă de de șeuri din parcuri, gr ădini și
spații verzi colectate 18.445,30 28.142,3 27.526 27.818
Cantitatea total ă de de șeuri din piete colectate 55,80 91,4 41 0
Cantitatea total ă de de șeuri stradale colectate 14.124,90 22.759,8 30.092 24.444

Secția de salubritate menajeră a asigurat pe parcurs ul anului 2012, servici i de colectarea, transportul și
depozitarea deșeurilor menajere pentru următoarele categorii de beneficiari:
– 17.800 abonați casnici;
– 58.250 persoane organizate în asociații de proprietari;
– 1.220 agenți economici mici;
– 230 agenți econ omici mari.

Pagină 41 din 247
Pentru colectarea gunoiului menajer de la asociațiile de proprietari sunt amplasate pe platforme 370 de
eurocontainere de 1,1 mc precum și 210 buc de europubele în camerele de gunoi ale blocurilor turn. La
asociațiile de proprietari au fost în locuiți sau reparați recipienții de colectare deteriorați. De asemenea au
fost spălați și dezinfectați periodic, conform unui grafic recipienții folosiți pentru colectarea deșeurilor
menajere.

Toate asociațiil e de proprietari care au pubele proprii în ca merele de gunoi, le -au fost înlocuite în mod
gratuit pubelele deteriorate (aproximativ 250 buc.) De asemeni a continuat programul de distribuire în
mod gratuit abonaților casnici de europubele de 120 litri și 240 litri. În anul 2012 au fost distribuite un
număr de 2 .000 de pubele pe străzile: Al. Marghiloman, Caraiman, Clujului, Crinului, Martirilor,
Salvării, Triumfului, Victoriei, Turdei, Vasile Caloian, Vasile Conta, etc. Astfel la finele anului
societatea a finalizat programul de distribuire în mod grat uit a pubelelor pentru toți abonații din
municipiu, respectându -se în acest fel angajamentul privind facilitățile acordate în cadrul contractului de
concesiune.

Agenții economici mari, cât și agenții economici mici sunt dotați prin închiriere cu recipien ți de
colectare a gunoiului menajer astfel: 320 pubele, 440 eurocontainere de 1,1 mc, 45 containere de 3 mc,
14 containere de 7 mc și 6 buc. containere de 20 mc.

Procentul de deșeuri reciclate este foarte scăzut și sistemul de colectare selectivă este într-o faz ă
incipient ă implementat. Colectarea selectivă se axează pe hârtie, materiale plastice ș i sticlă, fiind
neglijate celel alte deșeu ri organice. Se impune un nou sistem de tratare a deșeurilor organice în scopul
reducerii cantităților depozitate la gro apă din acest tip de deșeuri. În acest sens SC RER SERVICII
ECOLOGICE SRL, a continuat investiția la deponia e cologică de la Gălbinași, unde va da în exploatare
o stație de sortare a deșeurilor.

Capacitatea existentă de depozitare a deșeurilor este mică î n comparație cu volumul total de deșeuri ce
rezultă din oraș, ceea ce va determina apariția unor spații și forme ilegale de depozitare. Este necesară
aplicarea întocmai a legii și elaborarea unei strategii de depozitare a deșeurilor din oraș.

Capacitatea remanentă și perioada de operare a gropii
 Capacitatea totală = 1.202.000 m3;
 Celula nr.1 = 260.000 m3;
 Celula nr.2 = 372.000 m3 (această celulă nu este încă utilizată la între aga capacitate, fiind
menținută ca un spațiu tampon, pentru situații în care can titatea de deșeuri este mai mare );
 Capacitate remanentă = 942.000 m3;
 Perioada estimată de exploatare: până în anul 2023 .
Dimensiunea gropii de depozitare este de 13,87 ha (4 celule). Până în prezent au fost utilizate doar 2
celule, Celula 1 = 3.37 ha și C elula 2= 4.31 ha . Proporția mare a deșeurilor organice (peste 60%) care
sunt depozitate în groapă nu poate fi menținută în viitor. Acest procent va trebuie să fie diminuat, în
concordanță cu normele prevăzute de directivele europene.

Strategia de monitori zare a emisiei de gaze la groapa de gunoi nu este satisfăcătoare în prezent, ea
trebuie îmbunătățită. La un conținut atât de ridicat de deșeuri organice ar trebui implementat un si stem
de colectare a g azului care ar putea fi utilizat drept sursă de energie într-un generator cu micro -turbină
sau ca sursă de căldu ră pentru un generator de abur. Nu se realizează în mod curent monitorizarea
gazului emanat la groapa de gunoi, care ar trebui redus în conformitate cu Protocolul de la Kyoto,
întrucât este un elemen t ce contribuie în mod esențial la manifestarea efectului de seră .

Pagină 42 din 247

171,675199,983303,334
202,719
103,177131,732245,336
148,326
050,000100,000150,000200,000250,000300,000350,000
2007 2008 2009 2010cantitate deșeuri (tone)
generat colectatCantitatea de deșeuri municipale generate și colectate în perioada 2007 -2010

Tabel – Deșeuri colectate de municipalități (tone)
Nr. Deșeuri municipale 2007 2008 2009 2010
1 Deșeuri menajere colectate 70.550,67 80.738,95 88.931,943 89.375,02
1.1
în amestec 66.721,26 79.269,41 87.733,95 88.527,3
1.2
selectiv 3.829,41 1.469,54 1.197,993 847,72
2 Deșeuri din servicii municipale (stradale,
piețe, grădini, parcuri și spații verzi) 32.626 50.993,5 57.614 52.262
3 Deșeuri din construcții și demolări 0 0 98.790,25 6.688,79
4=1+2+3 Total deșeuri municipale colectate 103.176,67 131.732,45 245.336,193 148.325,81
5 Deșeuri menajere necolectate 68.498,27 68.250,37 57.997,88 54.393,26
6= 4+5 Total deșeuri municipale generate 171.674,94 199.982,82 303.334,073 202.719,07

Tabel – Indicatori de generare a deșeurilor municipale = kg deșeuri municipale generate / nr. Locuitori
Judet Anul Indicator de generare
Kg/loc.an Nr. Locuitori (INS)
Buzău 2007 350,51 489.784
2008 411,01 486.445
2009 626,73 483.988
2010 422,136 480.222

Tabel – Compozitia procentuală a deșeurilor menajere colectate în 2010
Compoziție Procent
Biodegradabil 75,5%
Hârtie și carton 11,9%

Pagină 43 din 247

108,209 111,022
89,227171,764
020,00040,00060,00080,000100,000120,000140,000160,000180,000200,000
Urban RuralNumar locuitoriGradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2010
Populatie deservită Populație nedeservităSticlă 2,9%
Metal 1,99%
Material plastic 2,45%
Inerte 0%
Altele 5,26%
Total 100 %

Tabel – Ponderea populației ce beneficiază de servicii de salubritate
Județ Populație
județ Populație
deservită Procent populație deservită din
total populație
Buzau 480.222 219.231 45,65%

În anul 2010, în județul Buzău, gradul de a coperire cu servicii de salubritate a fost de 55,7 % în mediul
urban și 38,6 % în mediul rural.

Pagină 44 din 247

7.6.6. Poluarea sonoră
Există câteva date de referință, dar analizele nu au fost efectuate sistematic. Câteva din activitățile
industriale sunt prevăzute cu sisteme de monitorizare a zgomotelor, dar acestea nu sunt integrate într -un
plan ce privește întregul oraș.

Poluarea sonoră poate degrada în mod serios calitatea vieții rezidenților orașului, iar controlul
zgomotului este o parte integrantă a planului de dezvoltare al Buzăului, în domeniul creșterii calității
vieții locuitorilor săi. Ponderea cea mai mare în zgomotul urban o deține transportul rutier. Actiunea de
monitorizare a poluării sonore urbane, desfășurata de către Agenția de Protecție a Mediului în
principalele puncte de trafic din zonele urbane a evidențiat încadrari ale nive lului de zgomot în limitele
prevazute de STAS 10009 -81.

Spațiul verde urban
În concordanță cu datele furnizate de Primăria municipiului Buzău, structura spațiului verde era în anul
2013 următoarea:

Pe viitor este necesară limitarea presiuni i
antropice asupra spa țiului verde existent, prin
reglementarea normelor privind lucr ările
tehnico -edilitare pe domeniul public și
privind eliminarea suspensiilor și noxelor,
prin HCL, în baza legislație i specifice pentru
o dezvoltare zonală din perspectiv a
conservării naturii și echilibrului ecologic.

Datele relative la anul 20 13 sunt următoarele:
Oraș Supraf. totală
ha Spațiu verde
mp/locuitor Arii de petrecere a timpului
liber (ha)
Municipiul Buzău 2.881,48 24.94 450,69

7.6.7. Arii naturale prote jate Județ Mediul urban Mediul rural
Populație deservită Populație
nederservită Populație deservită Populație
nederservită
Buzău 108.209 89.227 111.022 171.764
Nr. Arii verzi Suprafața ( mp)
1. Arii din cartiere 502.5 35,25
2. Stadion 30.635,00
3. Scuaruri 149.627,00
4. Prund r âul Buz ău 1.451.699,00
5. Parcuri 450.692,00
6. Pepiniera Simileasca 21.784,00
7. Cimitire 274.504,00
Suprafață totală 2.881.475,25

Pagină 45 din 247
Prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 (poz. 103 Anexa 1) a fost declarat ca sit de importan ță comunitar ă
arealul Lunca Buz ăului, Cod ROSCI 0103. În suprafață de 3 990,5 ha situl aparține în integralitate
județului Buzău. A fost declarat pentru habitatul de luncă, speciile de floră, pești, amfibieni, nevertebrate
din Directiva habitate de pe raza următoarelor localități: Berca (2 %), Buzău (6 %), C.A. Rosetti (2 %),
Cilibia (4 %), Cislău (2 %), Gălbinași (4 %), Măgura (6 %), Mărăcineni (12 %), Nehoiu (< 1%), Pănătău
(2 %), Pârscov (2 %), Pătârlagele (2 %), Săgeata (2 %), Săpoca (13 %), Unguriu (9 %), Vadu Pașii (6
%), Vernești (2 %), Viperești (2 %). Situl Lunca Buzaului este parte din PUG Buzău.

Corespunz ător cotei procentuale, în municipiul Buzău sunt lo calizate 239,43 ha care cuprind malul stâng
al râului și o parte din luciul de apă. Prin grija administratie locale se va avea în vedere încadrarea sitului
de importan ță comunitar ă în planurile de urbanism general al municipiului Buz ău. Prin realizarea unor
proiecte faza PUZ și PUD, întocmite la scara convenabil ă pentru se poate pune în eviden ță cu exactitate
localizarea sitului (conform Ordinului MMDD nr. 1964/2007).

În municipiu , prin HGJ 13/1995 , s-au declarat rezerva ții naturale P ădurea – Crângul Buz ăului, Parcul
dendrologic – Alexandru Marghiloman și – stejarul comun de pe strada Crizantemelor, declarat
monument al naturii.

Biodiversitate
Protecția ariilor naturale de interes local a fost realizată până în acest moment în conformitate cu
prevederile HC J nr.13/1995, dar nu există o strategie care să vizeze managementul habitatului natural
din orașul Buzău și care să satisfacă Directiva Păsări (79/409/EEC) sau Directiva Habitat (92/43/EEC).
Există riscul ca, în lipsa unei astfel de strategii, habitatul lo cal să fie distrus ireversibil.

Educație și informare ecologică
Trebuie pus un accent deosebit și pe strategii de conștientizare, prevenire și responsabilizare. Este
necesară dezvoltarea unei strategii de comunicare internă și externă, dezvoltarea de măsu ri de informare
sistematică, educație ecologică și implicare a comunității în abordarea unor probleme specifice.

În 2013 Prim ăria Buză u în colaborare cu SC INTERSEMAT SRL, a lansat o campanie cu scopul
educ ării popula ției în sprijinul colect ării selective a ambalajelor.

Energie alternativă
Orașul Buzău prezintă un nivel scăzut de abordare a surselor de energie neconvențională, deși poziția sa
strategică îi pune la dispoziție un potențial deosebit din acest punct de vedere, furnizat de biomasa
agricolă din imediata sa vecinătate. Un prim pas în acest sens a fost f ăcut prin reabilitarea sta ției de
epurare din municipiul Buz ău care a cuprins și producerea de energie electric ă și termic ă prin
cogenerare – utiliz ând biogazul rezultat în procesul de fermentare a namolului .

În jude țul Buz ău exist ă 2 parcuri eoliene în func țiune, respectiv Parcul Eolian de la Grebanu, cu 4
turbine de 2.5MW apar ținând societ ății SC EOLIAN CENTER SRL și Parcul de la Topliceni cu 4
turbine de 2.5MW apar ținând SC M&M Tg. Mure ș SRL. În curs de reglementare, în diferite etape se
află următoarele parcuri: parcurile eoliene din Valea Calma țuiului cu 185 de turbine (Luciu -31,
Gher ăseni-16, Smeeni -61, Pogoanele – 38, Coste ști – 16, Țintești – 23), parcul de la R âmnicelu – 26
turbine, parcul de la Florica – 40 de turbine, Ruse țu – 26 turbine, Largu – 28 turbine, St âlpu – 9 turbine,
Racovi țeni – 20 de turbine, Podgoria – 18 turbine.

Pagină 46 din 247
În jude țul Buz ău, investi țiile în energia fotovoltaic ă se afl ă în diferite stadii de dezvoltare, în Țintești,
Racovițeni, Bozioru și Pogoanele:
 N&HE COMMERCE SRL vor s ă dezvolte o central ă electric ă cu panouri fotovoltaice în zona de
extravilan a municipiului, (care va fi dezvoltat în extravilanul municipiului Buz ău – tarlaua 57,
parcela 951).
 De asemenea, reprezen tanții Prim ăriei Pogoanele au realizat un parteneriat public -privat pentru
înfiin țarea unei centrale fotovoltaice.
 La fel, un alt parc fotovoltaic a existat și în Bozioru, dar și în comuna Racovi țeni.
 Reprezentan ții SC Elcomex Solar Energy SRL, societate comercial ă cu sediul administrativ în
Constan ța, au ini țiat demersurile necesare pentru î nfiin țarea unui parc fotovoltaic de 9,5 MW
capacitate instalat ă în comuna Ț intești.
 Eximprod Grup Buz ău inten ționeaz ă să își extind ă afacerile și în domeniul produc ției de energie
solar ă. Compania buzoian ă ar urma s ă investeasc ă o suma ce ar putea ajunge la aproape 100
milioane de euro într-un proiect solar format din șapte parcuri dezvoltat e în comuna prahovean ă
Ciorani. Cele ș apte parcuri vor avea o capacitate instal ată de 65,5 MW și, potrivit informa țiilor
din pia ță, costul mediu pentru a instala un megawatt într-un parc fotovoltaic este de 1,5 milioane
de euro. Proiectele ar urma s ă fie puse în func țiune în primavara anului vi itor. Potrivit unei
decizii de î ncadrare a Agen ției pentru Protec ția Mediului Prahova, Eximprod Grup este
înregistrată cu proiectul "Construire sta ție electric ă Ciorani". Dup ă cum se detaliaz ă în
caracteristicile proiectului, terenul aferent lucr ărilor este situat în intravilanul localit ății, în
suprafa ța de 10.000 de metri p ătrați, iar scopul principal al obiectului de investi ții este de a
asigura livrarea c ătre sistemul energetic na țional a energiei electrice produse de cele șapte
centrale electrice fotovoltaice.
 Deputatul PD -L Cezar Preda, lid erul organizației județene, pune la bătaie, împreună cu familia,
aproape 17 hectare de teren situate vizavi de fosta Vinalcool, pentru construirea unei centrale
fotovolt aice. Consiliul Local Municipal a aprobat Planul Urbanistic Zonal care prevede
constitu irea unei centrale fotovoltaice pe un teren de 41 de hectare, dintre care 16,7 ha aparțin
societății familiei Preda, Atlas Invesct SRL.
 În R âmnicul S ărat, SC APOLLO ENERGY SRL, investitor INNOVATIVE ENERGY
CONCEPTS SRL, a încheiat precontract de superficie , ce îi permite s ă realizeze investi ția
propus ă, construire parc fotovoltaic

Hidrocentralele de mică și mare capacitate reprezint ă cea mai mare surs ă de energie electric ă din surse
regenerabile. Astfel în jude țul Buz ău, amplasate pe r âurile B âsca Chiojdu lui și Slanic, exist ă 5 centrale
hidroelectrice cu o putere total ă de 186.7 MW și 12 microhidrocentrale cu o putere totala de 15.6 MW.
Este în curs de realizare sistemul hidroenergetic Surduc –Nehoia șu, în bazinul hidrografic al r âului
Bâsca.

Proporția ma re de deșeuri organice depozitate la groapa de gunoi generează un deosebit potențial pentru
funcționarea unei instalații de obținere a energie neconvenționale. Aceasta ar reduce cantitatea de
deșeuri solide depozitate și în același timp ar mări durata de v iață a depozitului, concomitent cu
furnizarea unei surse de energie sustenabile.

Industria de zahăr și bere din Buzău sunt producătoare de biomasă și în același timp posibili clienți
pentru energia produsă de o instalație generatoare de energie neconvenți onală pe bază de biomasă.

Proporția mare de deșeuri organice în totalul deșeurilor solide, menționată anterior, ar putea fi utilizată
în scopul generării de energie, determinând reducerea cantității de deșeuri solide depozitate, ceea ce va
conduce la exti nderea duratei de viață a depozitului cu încă 20 de ani.

Pagină 47 din 247

Ar trebui de as emenea încurajată utilizarea pa nourilor solare atât în consumul casnic, cât și în consumul
industrial de energie pentru încălzire. Acest sistem nu este utilizat în prezent pe scară la rgă, iar
potențialul orașului Buzău în acest domeniu permite implementarea sistemului.

7.6.8. Analiza SWOT a sectorului
Puncte tari Puncte slabe
Instalații de tratare a apelor reziduale,
reabilitate prin programul ISPA și dotate cu
unitate de tratare ter țiară;
Producerea de energie electrica și termic ă prin
cogenerare – utiliz ând biogazul rezultat în
procesul de fermentare a nămolului din cadrul
noii sta ții de epurare ;
Existența unui depozit conform cu standardele
europene pentru deșeurile menajere ;
Existența unor spații verzi bine întreținute ;
A fost proiectat și implementat un plan de
management al inundațiilor ;
Autoritățile locale au dat în folosință puncte de
colectare a deșeurilor electrice și electronice
Mijloace financiare insuficiente pentru
achiziționarea unor echipamente adecvate de
protecție a mediului ;
Calitatea slabă a apelor de suprafață, datorată
deversărilor unor substanțe poluate în râ u;
Pierderi foarte mari în sistemul de distribuție a
apei în municipiu ;
Zona de protecție sanitară a pom pelor de apă
este necorespunzătoare ;
Procentul de deșeuri reciclate este foarte
scăzut ;
Lipsa unei baze de date care să conțină solurile
contaminate /degradate din municipiu;
Slaba conștientizare a publicului referitor la
problemele de mediu ;
Plan de manage ment al inundațiilor nu este
strâns corelat cu dezvoltarea centurii ocolitoare
din partea de nord a municipiului.

Oportunități Amenințări
Proporția mare de deșeuri organice în totalul
deșeurilor solide ar putea fi utilizată în scopul
generării de energ ie neconvențională pe bază
de biomasă ;
Poten țial al zonei pentru producerea de energie
regenerabilă ;
Atragerea de finanțări prin Fondurile
Structurale ale UE și prin Fondul de Mediu, în
vederea implementării proiectelor necesare
orașului, aferente acestui domeniu ;
Creșterea suprafeței verzi la 26 mp / persoană,
cât este standardul recomandat de UE, în
condițiile în care Municipiul are potențialul
necesar pentru acest lucru. Utilizarea în exces a apei subterane poate
diminua această resursă și poate determi na
migrația agenților contaminatori către ea ;
Utilizarea în continuare a nitraților și fosfaților
din agricultură și a solvenților clorurați din
industrie poate afect a semnificativ calitatea
apelor;
Incapacitatea depozitului conform de a prelua o
cantitat e de deșeuri care crește semnificativ de
la an la an, în special în condițiile unei colectări
selective defectuoase ;
Incapacitatea companiilor locale de a se
conforma în totalitate standardelor de mediu
europene ;
Poluări accidentale.

Pagină 48 din 247

7.6.9. Concluzii ș i recomandări
Buzăul are nevoie de valorificarea oportunităților oferite de fondurile structurale și în concordanță cu
Programul Operațional Sectorial de Mediu să promoveze investiții în domeniul protecției mediului.

Obiectivul strategic în domeniul prote cției mediului îl reprezintă îmbunătățirea standardelor de mediu în
conformitate cu aquis -ul comunitar, în scopul asigurării unei creșteri economice durabile și asigurării
unui nivel de viață ridicat pentru cetățenii municipiului Buzău.

Aceasta se poate realiza prin:
 Îmbunătățirea accesului populației municipiului Buzău la infrastructura de apă și apă uzată, în
condițiile creșterii parametrilor de calitate a apei .
 Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deșeurilor în municipiul Buzău .
 Reducerea i mpactului negativ asupra mediului generat de activitățile urbane și de producție cotidiene
desfășurate în municipiul Buzău .
 Protecția și îmbunătățirea biodiversității, a tuturor factorilor de mediu, în scopul asigurării unui
mediu sănătos și curat pentru c etățenii municipiului Buzău .
 Reducerea riscului de producere a inundațiilor cauzate de deversarea Râului Buzău .

Buzăul necesită implementarea câtorva acțiuni importante în domeniul mediului, pentru a aduce
indicatorii de calitate ce caracterizează acest mediu la nivelul standardelor europene și pentru a -și
susține politica de dezvoltare economică.

Resursele financiare puse la dispoziție prin intermediul fondurilor structurale, dar și de către investitorii
privați, vor putea susține investițiile în protec ția mediului.

Este necesară lansarea unei campanii de conștientizare a publicului, ca și prim pas al unei strategii în
domeniul mediului.

În domeniul îmbunătățirii accesului populației municipiului Buzău la infrastructura de apă și apă
uzată , în condiții le creșterii parametrilor de calitate a apei, recomandăm :
 Reabilitarea continu ă a rețelei de alimentare cu apă în scopul reducerii pierderilor de apă și
creșterii calității apei, până la atingereaa cerințelor impuse de standardele europene. Îndepărtarea
pierderilor din sistemul de distribuție, care reprezintă 61% din consumul public de apă are o
importanță strategică; modernizarea rețelei de distribuție a apei ar trebui implementată cât mai
curând cu putință.
 Reabilitarea sistemului de distribuție a apei are în vedere, pe lângă reducerea pierderilor de
apă și îmbunătățirii parametrilor de calitate ai apei furnizate în rețea, parametri care vor ajunge la
nivelul cerințelor europene. Prima acțiune în acest domeniu o reprezintă un audit al sistemului de
pompar e, în urma căruia să se prioritizeze investițiile și intervențiile de reabilitare, urmat de
elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare a pierderilor de apă și a unui plan de
îmbunătățire a calității.
 Dezvoltarea unei strategii în domeniul can alizării și sistemului de evacuare a apelor uzate
din oraș, în scopul preluării unor cantități suplimentare și eliminării riscului de inundări locale.
 Reabilitarea continuă a sistemului de canalizare și de evacuare a apelor uzate . Sistemul de
canalizare ne cesită investiții pentru a atinge parametrii de funcționare la standarde europene.

Pagină 49 din 247
 Elaborarea și implementarea unui plan de protecție a apelor subterane , cu precădere în
zonele de alimentare a sistemului de aducțiune a apei potabile va limita contaminarea potențială
a sursei de apă.

În domeniul dezvoltării unui sistem durabil de management al deșeurilor în municipiul Buzău ,
propunem îmbunătățirea strategiei de management al deșeurilor în scopul separării deșeurilor organice
din deșeurile municipale .
În dom eniul reducerii impactului negativ asupra mediului generat de activitățile urbane și de
producție cotidiene desfășurate în municipiul Buzău, propunem urmatorul set de actiuni :
 Energie alternativă – Implementarea Planului Agenda 21 pentru dezvoltare sustena bilă a orașului
reprezintă un pas important în strategia de utilizare a energie neconvenționale în oraș. Acțiunile
propuse vizează:
 Inițierea unei strategii care să transfo rme Buzăul într -un centru de co generare a
biomasei și de producție a biodieselului. Aceasta va veni în întâmpinarea nevoii de
energie pentru încălzire cu care se confruntă atât municipalitatea, cât și activitatea
industrială, precum și cu nevoia de energie pentru transport, generând în același timp
și profit. Buzăul ar trebui să valorific e oport unitatea pe care i -o pune la di spoziție
poziția sa în imediata vecinătate a unei arii în care procesele din agricultură generează
biomasă. Proiectele de obținere a combustibilului din biomasă ar putea oferi o sursă
sustenabilă de energie pentru oraș și o sursă de combustibil pentru nevoia României
de a crește aria de utilizare a energiei neconvenționale ;
 Încurajarea încălzirii prin utilizarea panourilor solare, atât a locuințelor, cât și a
spațiilor de producție. Acest tip de încălzire nu se utilizea ză pe scară largă în prezent,
deși potențialul solar al orașului Buzău reprezintă o oportunitate.
 Diminuarea efectelor poluării sonore . Strategia de monitorizare a zgomotului necesită a dezvoltare
viitoare, acordând o atenție deosebită modului în care dezv oltarea infrastructurii de transport și a
infrastructurii de afaceri (clădiri cu destinația de birouri) va afecta regimul de zgomot din vecinătatea
ariei locuite. Sunt necesare, de asemenea, studii ale zgomotului produs de trafic. Implementarea unui
sistem de monitorizare a zgomotului și elaborarea unui plan pentru zgomot al orașului este o acțiune
foarte importantă în perioada următoare.

În domeniul protecției și îmbunătățirii biodiversității , a tuturor factorilor de mediu, în scopul
asigurării unui mediu sănătos și curat pentru cetățenii municipiului Buzău, propunem:
 Calitatea aerului . Inițierea unui studiu de determinare a impactului negativ produs de arderile
domestice asupra aerului și introducerea aspectelor semnalate în strategia de monitorizarea a
aerului din municipiul Buzău .
Extinderea strategiei curente de monitorizare a aerului astfel încât aceasta să furnizeze informații
dinamice referitoare la calitatea aerului.
Strategia de monitorizare a aerului necesită mai multe stații de monitorizare și o strategie de
informare a publicului, precum și elaborarea unor planuri de management al calității aerului.
Ca și acțiuni specifice ale autorității locale în domeniul îmbunătățirii parametrilor de calitate ai
aerului, menționăm:
 Extinderea ar iei verzi a or așului, cu coridoare de legătur ă între spațiile verzi ;
 Evaluarea modalității în care restricționarea traficului în centrul orașului ar putea
îmbunătăți calitatea mediului în oraș ;
 Crearea benzilor speciale pentru biciclete de -a lungul arterelor din oraș, p aralel cu
„coridoarele verzi” .

Pagină 50 din 247
 Calitatea solului . Perceperea actuală insuficientă a importanței calității solului în municipiul
Buzău diminuează interesul responsab ililor cu planificarea în a aborda strategiile necesare pentru
gestionarea ariilor contamin ate. Primul pas îl constituie un simplu registru de riscuri, care va fi
urmat de studii mai detaliate. Integrarea acestui registru în baza de date GIS va fi în folosul
responsabililor cu planificarea atunci când vor aborda zonarea ce privește dezvoltarea u lterioară
a orașului.
Trebuie acordată o atenție sporită monitorizării metalelor grele și poluanților organici persistenți
care pot cauza contaminarea locală a solului și degradarea terenurilor din municipiul Buzău.

 Spațiul verde urban . Orașul Buzău are n evoie de o creștere a ariei verzi tot ale, atât prin
creșterea surafețelor verzi, cât și prin crearea coridoarelor verzi de -a lungul bulevardelor. Partea
de vest a orașului este deservită în mod corespunzător de Parcul Crâng, dar orașul necesită o
bună stra tegie de integrare a spațiilor verzi. Partea de nord și partea de est a orașului dispun de
potențialul necesar de creștere a suprafeței verzi, conexat cu viitoarea restaurare ecologică a
Râului Buzău. Acțiunea propusă este extinderea ariei verzi a orașului , cu coridoare de legătură
între spațiile verzi, prin dezvoltarea de programe viitoare care vor determina creșterea suprafeței
verzi din oraș, astfel:
– În 2013 – 24.94 mp/locuitor ;
– În 2016 se va ajunge la 26 mp/locuitor ;
– În 2020 se va ajunge la 28 mp/locuit or.
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență pentru modificarea O.G. nr. 195/2005 privind
protecția mediului, care obligă autoritățile locale ca, într -o primă etapă, să asigure 20 mp spațiu
verde/locuitor până pe 31 decembrie 2010. Apoi, până pe 31 decemb rie 2013, localitățile din
România trebuie să dețină 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor – media generală
a suprafețelor verzi în Uniunea Europeană.

 Biodiversitatea și r efacerea ecosistemului râului Buzău . Biodiversitatea reprezintă un element
cheie al oricărei strategii în domeniul mediului în municipiul Buzău, în strânsă legătură cu
cerințele impuse de existența unui spațiu deschis. Va trebui elaborată o strategie de implementare
a Programului Natura 2000, reabilitarea ecosistemului râ ului Buzău reprezentând un ele ment
cheie al acestei strategii:
 Implementarea unui program de refacere ecologică a Râului Buzău cu integrarea acestuia
într-o strategie de management al debitului de apă, care va urmări în același timp și
creșterea biodiversi tății ecosistemului râului, precum și creșterea suprafeței verzi, prin
înființarea aleilor verzi de -a lungul râului. Strategia va include și stabilizarea malurilor.
Vor fi create zone umede de atenuare care să rețină apa de suprafață în cazul ploilor
abund ente.
 Implementarea unei strategii privind biodiversitatea, ce include următoarele activități:
 Bază de date a habitatelor naturale și a speciilor protejate ;
 Monitorizarea nivelului de prezervare a ariilor și speciilor protejate ;
 Pregătirea de proiecte ce v izează atragerea fondurilor structurale în
domeniul biodiversității.

În domeniul reducerii riscului de producere a inundațiilor cauzate de deversarea Râului Buzău ,
propunem:
 Manageme ntul inundațiilor va trebui în mod continuu revizuit și integrat în planu l orașului.
Dezvoltarea unei strategii de management al inundațiilor, precum și o politică adecvată de
management al crizei sunt două deziderate foarte importante.

Pagină 51 din 247

8. INFRASTRUCTURA ȘI SITUA ȚIA URBAN Ă ACTUAL Ă

8.1. Infrastructura de transport exist entă
Infrastructura urbană reprezintă ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice, precum și a instalațiilor
aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului, apelor sau în subteran, cu rol de asigurare a accesului,
transportului și comunicației dintre di ferite puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea activităților
social -economice și constituie osatura dezvoltării unei localități. De gradul de dezvoltare și complexitatea
infrastructurii depinde și gradul de dezvoltare al celorlalte componente antropice ale spațiului (forma de
valorificare economică a resurselor și teritoriului, sistemele economice etc.). Lipsa unor categorii de
infrastructură dintr -o localitate sau starea nesatisfăcătoare a acesteia se constituie într -un factor de
inhibare a d ezvoltării și de transformare a acelei zone dintr -o zonă centrală în una periferică cu fluxuri
divergente, în special de populație.

În consecință, dezvoltarea unei localități depinde în primul rând de nivelul de dezvoltare al infrastructurii
urbane. Aceas ta este prima care se implementează în cadrul teritoriului și dictează mai departe modul de
dezvoltare al celorlalte componente antropice.

Drumuri și rețele edilitare
Din lungimea totală a străzilor orășenești, exist ă doar un procent de 20% străzi orășene ști modernizate (în
ultimii 5 ani) , procent care s -a menținut în perioda 200 8-2011, diferen ța de 69% din str ăzile asfaltate sunt
mai vechi de 5 ani.

La nivelul m unicipiu lui, to ți indicatori de infrastructură au crescut în perioada 200 7-2011:
 Lungimea reț elei de distribuție a apei potabile – creștere cu 7,36%;
 Lungimea rețele i de canalizare – creștere cu 29,36%;
 Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale – creștere cu 9,07%;

Tabel – Infrastructura existentă în Municipiul Buzău, perioada 200 7-2011
Indicatori de infrastructură 2007 2008 2009 2010 2011
Lungimea străzilor orășenești, total – (Km) 191 191 191 191 191
Lungimea străzilor orășenești modernizate – (Km) 175 180 180 180 180
Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei
potabile – (Km) 180.6 178 181.5 192.4 193.9
Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile
(mc/zi) 123.360 120.960 120.960 104.395 104.395
Lungimea simplă a rețelei de canalizare (km.) 114.8 115.3 132.8 147.9 148.5
Lungimea simplă a rețelei de distribuție a gazel or
naturale (km.) 158.7 170 173.3 173.5 173.1

Pagină 52 din 247
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 20 13

Drumuri și căi de acces
Legăturile municipiului cu teritoriul său de influență se realizează prin următoarele drumuri care străbat
teritoriul administ rativ al municipiului Buzău și care în intravilan au rol de străzi:
 DN2 – E85 – Urziceni – Buzău – Râmnicu -Sărat;
 DN1B -Ploiești – Buzău ( DN2 );
 DN2B – Urziceni (DN2 ) – Buzău – Brăila;
 DN10 – Buzău ( DN2 ) – Pogoanele;
 DJ 203 D – Buzău (DN2 ) – Pogoane le;
 DC 15 – Buzău – V. Pașii (DJ 203 K) .

Toate aceste drumuri sunt artere majore de penetrație în municipiul Buzău. Pentru a degaja zona centrală
a orașului de traficul de tranzit, arterele de penetrație sunt legate între ele de o arteră de circulație ine lară
care ocolește orașul :
 Drumul național DN2 – E85 este una dintre principalele artere de circulație ale României care
traversează țara pe direcția SE -NE și realizează legătura între București și nordul Moldovei.
Acest drum traversează municipiul Buzău p rin centrul său, respectiv pe B -dul Unirii, care se
caracterizează printr -un trafic intens. Astfel, în prezent traseul DN2 ocolește centru l municipiului
folosind centura de N -V. Recent drumul a fost lărgit, av ând o platformă carosabilă cu 4 benzi de
circul ație, 2 benzi de 3,5 m și 2 benzi de 2,5 m lățime, atât în intravilan c ât și în extravilan.
 La intersecția cu DN1B (Ploiești – Buzău ) și cu calea ferată Buzău – București există un pasaj
denivelat cu 4 benzi de circulație peste calea ferată, pasaj amenaja t pentru a asigura o circulație
fluentă.
 La intrarea în municipiul Buzău dinspre Ploiești există un pasaj denivelat pe DN2 -E85, la
intersecția cu calea ferată Buzău -Nehoi u, care dirijează circulația at ât spre centrul municipiului
cât și spre varianta ocol itoare a centrului municipiului precum și direcționarea circulației c ătre
ieșirea din Buzău spre Râmnicu – Sărat sau spre Nehoiu prin DN10.
 De asemenea la intersecția cu DN10 (Buzău – Nehoiu) s -a amenajat o intersecție denivelată care
asigură fluența circu lației pe DN2 -E85, pe DN 10 și pe strada Transilvaniei spre centrul
municipiului Buzău.
 La ieșirea din Buzău spre Râmnicu – Sărat, este amenajată o intersecție cu Bd. Unirii care
asigură legătura cu centrul municipiului și cu o arteră de ciculație de ocol ire a municipiului în
partea de N -E făcând legătura între DN2 – E85 și DN2B.
 DN2B se desprinde din DN2, intră pe teritoriul municipiului Buzău traversând zona industrială
pe Bd. Industriei și apoi se îndreaptă spre Brăila. Pe traseul lui se află două pasaje denivelate și
intersecții amenajate cu Șos. Brăilei care asigură legătura cu zona centrală a municipiului Buzău
și gara Buzău.
 Din DN2B pleacă DJ203D, care asigură legătura cu sudul județului. În profil transversal acest
drum are 2 benzi de circulație de 3,50 m în extravilan și 4 benzi de circulație de 3,50 m în
intravilan și nu prezintă declivități în profil longitudinal.
 DN10 face legătura între municipiul Buzău și nordul județului respectiv orașul Nehoiu. În profil
transversal, în intravilan are 4 benzi de circulație de 3,00 -3,50 m iar în extravilan are 2 benzi de
circulație de 3,50 m.
 DN1B Buzău -Ploiești pe teritoriul municipiului Buzău are un traseu relativ scurt, mai exact până
la intersecția cu DN2 -E85.
 Drumul județean DJ 203D face legătur a între municipiul Buzău și sudul județului și pleacă din
DN 2B. Are o platformă carosabilă de 3,00 m , iar intersecția cu DN 2B nu este amenajată

Pagină 53 din 247
corespunzător mai ales în perspectiva realizării variantei de ocolire a municipiului Buzău prin
legătura cu DN 2.
 Drumul comunal DC 15 asigură legătura între municipiul Buzău și comuna Vadu Pașii.

Legătura între intrările și ieșirile în municipul Buzău pe direcția SV -NE se face prin Bd. Unirii, artera
principală a municipiului, ce se caracterizează printr -un traf ic intens pe toată durata zilei (atât pentru
localnici datorită concentrării mari de unități comerciale, cât și pentru cei care tranzitează municipiul,
asigurând legătura între nordul și sudul țării). În profil transversal strada are 6 benzi de circulație. Pentru
fluidizarea circulației cât și pentru evitarea accidentelor de circulație toate intersecțiile cu străzile
principale au fost semaforizate.

Legătura între centrul orașului și DN 10, spre Nehoiu, se face prin str. Transilvaniei care are 4 benzi de
circulație de 3,00÷3,50 m cu excepția unui tronson cuprins între Bd.Unirii și str. Constituției care are 2
benzi de circulație.

Legătura între centru și DN 2B se face în principal prin str. Al. Marghiloman care are 2 benzi de
circulație și prin Șos. Brăile i care are 4 benzi de circulație.

La sfârșitul săptămânii circulația rutieră pe Bd.N. Bălcescu este interzisă, pentru a ușura accesul
pietonilor la zona verde din parcul Crâng.

În municipiul Buzău există două autogări, una aflată în nordul orașului și ce alaltă în sud, folosite de
companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu
comunele din apropiere.

Circulația feroviară
Încă din sec.XIX (1872) a fost realizată calea ferată care unea capitala țării cu Moldova, iar gara Buzău
era un important nod feroviar, de aici plecând linii ferate spre Brăila, Galați, Constanța, Brașov, precum
și o linie locală spre Nehoiu. O ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărășești a fost deschisă
după câțiva ani, pe 13 iunie 1881 , devenind prima c ale ferată proiectată de ingineri români.

Linia Buzău -Nehoiașu , deschisă în 1908, leagă Buzăul de multe din localitățile de pe valea Buzăului ,
inclusiv de orașele Nehoiu și Pătârlagele .

Și astăzi municipiul Buzău este un nod important de cale ferată pentru transportul de mărfuri și călători
având asigurate legăturile cu toate zonele țării, prin linie dublă, electrificată (Buzău -București; Buzău –
Brăila; Buzău -Suceava), iar în interiorul județului până la Nehoiu cu linie simplă.

Aceste transporturi sunt facilitate de cele 3 stații existente, gara Centrală, gara Buzău -Sud și gara Buzău –
Nord.

Intersecțiile dintre liniile ferate și străzile sau drumurile naționale de pe teritoriul municipiului, în toate
cazurile sunt denivelate (pasaje superioare sau inferioare). Pe teritoriul municip iului calea ferată are o
lungime de peste 20 km.

Circulația aeriană

Pagină 54 din 247
Municipiul Buzău dispune de un aeroport militar amplasat în zona sud -vestică pe care pot ateriza
avioane sau elicoptere ale aviației sanitare. Problemele întâmpinate de transportul aeria n sunt legate în
special de lipsa dotărilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene în condiții deosebite și
de servicii de întreținere tehnică a aparatelor aflate în dotare care nu se ridică la nivelul internațional.

Organizarea circulației și a transporturilor
In ceea ce privește transportul în comun, acesta se desfășoară pe 10 li nii, fiind deservit de autobuze și de
microbuze (maxi -taxi).

Transportul în comun este asigurat de autobuze și maxi -taxi pe trasee stabilite astfel încât să asigu re
legătura între zonele funcționale pe toata raza intravilanului municipiului Buzău. Societatea Transbus
SA a organizat o rețea de transport compusă din 9 linii de autobuze cu trasee fixe și un program de
circulație bine stabilit, în funcție de variația f luxurilor de călători la diferite ore din zi. Cele 9 linii de
autobuze sunt servite de un număr de 3 0 de autobuze care ies pe traseu zilnic.

Au aparut societăți cu capital privat care asigură transportul în comun cu maxi -taxi în toate zonele și
județele limitrofe ale municipiului Buzău cu ajutorul a 38 de microbuze.

Circulația modernă necesită o extindere continuă a suprafețelor ocupate de trama stradală ca urmare a
creșterii gradului de motorizare, a mobilității populației și a prevederilor de dezvoltar e ale municipului.

Trama stradală
Trama stradală a municipiului Buzău s -a dezvoltat în timp având ca structură de bază drumurile
naționale DN1B, DN2B și DN 10 la care se adaugă DJ 203D. Rețeaua de căi ferate care converg spre
municipiul Buzău a avut un r ol important în formarea tramei stradale majore influențând dezvoltarea
acesteia.

Trama stradală existentă se compune din străzi de categorii diferite, începând de la străzi cu profile
ample de câte 3 benzi pe sens, până la străzi înguste. Această situaț ie a rezultat din modul de dezvoltare
al orașului în cursul istoriei sale. Astfel zona veche a orașului prezintă străzi sinuoase cu elemente
geometrice reduse care nu mai corespund valorilor de trafic existente. La acestea s -au adăugat străzi noi,
construi te în ultimii 35 de ani cu profile transversale ample de până la 6 benzi de circulație. Au apărut de
asemenea arterele ocolitoare ale municipiului, cu pasaje denivelate care asigură devierea traficului de
tranzit în afara orașului către toate direcțiile.

Tabel – Trama stradală de categoria I
Nr. Crt. Denumire stradă Lungimea (km)
1. Aleea Industriilor L = 3,800
2. B-dul Unirii L=3,900
Total L = 7,7 00

Trama stradală de categoria a II -a are rol de legătură și de transfer a fluxului de circulație spre c artierele
rezidențiale, zonele funcționale ale municipiului sau realizează legătura cu drumurile județene care
transferă fluxul spre zona periurbană. Aceasta are 4 benzi de circulație .

Tabel – Trama stradală de categoria I I

Pagină 55 din 247
Nr. crt. Denumire stradă Lungim ea (km)
1. Șoseaua Brăilei 0,800
2. Aleea Sporturilor 1,275
3. Str. Dorobanti 0,400
4. Str. Horticolei 1,275
5. Str.Obor 0,300
6. Aleea Trandafirilor 0,350
7. Str. Transilvaniei 4,400
8. B-dul 1 Decembrie 1,350
9. Str.Ion Băieșu 0,280
Total 10,43

Reabilitarea drumurilor se face prin implementarea urm ătoarelor proiecte în desf ășurare:
a) Reabilitare rețea de drumuri și stații de transport din zona de acțiune urbană a
Municipiului Buzău; Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea infrastru cturii de
transport în scopul elimin ării barierelor de accesibilitate c ătre și în interiorul zonei de ac țiune
urban ă Mihai Viteazu – Marghiloman din Municipiul Buz ău pentru diminuarea disparit ăților ce
caracterizeaz ă aceast ă zonă în compara ție cu restul or așului, p ână în 2015, contribuind totodat ă la
îmbun ătățirea gradului de atractivitate a Regiunii Sud -Est, la cre șterea calit ății vie ții și la crearea
de noi locuri de munc ă.

Obiectivul specific al proiectului este reabilitarea a 9500 m str ăzi și amenajar ea a 26 sta ții de
transport, în Municipiul Buz ău, prin:
reabilitarea a 19 străzi cu o lungime total ă de 9500m, astfel:
Nr.crt. Numele str ăzii Lungime
metri Suprafa ță strad ă
mp Suprafat ă trotuar
mp
1 1 Mai 190 1330 456
2 Cometei 530 3710 2650
3 Costines cu Ion 280 1960 840
4 Depoului 970 7000 3409
5 Dreptății 250 1750 750
6 16 Februarie 160 1120 576
7 Golescu Dinicu 530 3710 2120
8 Iorgulescu Bazil 335 2345 1606
9 Magheru Gheorghe 250 1750 1250
10 Moșoiu Panait 810 8323 4187
11 Piersicului 820 4180 1840
12 Pinului 695 4865 3475
13 Profesorilor 600 4200 1782
14 Șantierului 715 5096 1250
15 Stupăriei 350 2945 2150

Pagină 56 din 247
16 Vlaicu Aurel 850 11900 3685
17 Lupeni 650 4550 1930
18 Aleea Serelor 250 1500 840
19 Cuza Voda 264 5221 –

reabilitarea a 2 6 sta ții de transport, astfel:
Nr.crt Numele sta ției Numele str ăzii unde este amplasat ă stația
1 Gara Republicii
2 Gara Republicii
3 Policlinica CFR Republicii
4 Policlinica CFR Republicii
5 Depou CFR Republicii
6 Depou CFR Republicii
7 Bariera Br ăilei Marghiloman
8 Bariera Br ăilei Marghiloman
9 Micro 5 Marghiloman
10 Micro 5 Marghiloman
11 Bucegi Marghiloman
12 Bucegi Marghiloman
13 Bazar Marghiloman
14 Bazar Marghiloman
15 Parc Marghiloman Horticolei
16 Horticolei Horticolei
17 Liceu CFR Horticolei
18 Liceu CFR Horticolei
19 Grup Romet Horticolei
20 Grup Romet Horticolei
21 Cantina Zah ăr Aurel Vlaicu
22 Panait Mo șoiu Pinului
23 Beta Aurel Vlaicu
24 Boromir Șantierului
25 Urziceni Urziceni
26 D. Filipescu D. Filipescu

Valoarea to tală a proiectului este de 34.451.870,24 lei din care:
 Valoarea totală eligibilă este 26.092.705,38 lei , după cum urmează: finanțar ea
nerambursabilă acordată prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de

Pagină 57 din 247
20.965.488,77 lei iar din bugetul națion al este de 4.605.362,50 lei și contribuția
beneficiarulu i la valoarea eligibilă a proiectului este de 521.854,11 lei ;
 Contribuția beneficiarului la valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă valorii totale a
proiectului este de 8.359.164,86 lei.
 Perioada de derulare : 10.05.2011 – 09.07.2014 .

b) "Delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public și privat în
Municipiul Buz ău – Proiect pe termen lung de tip DBFO pentru rețeaua urbană de străzi
din Municipiul Buzău, Județul Buzău"

În urma studiului de fezabilitate realizat de Municipiul Buzău s -a propus reabilitarea și modernizarea a
53,4 km de străzi, investiție majoră prin care se vor îmbunătăți condițiile de transport pentru bunuri și
persoane, prin creșterea vitezei de rulare și reduce rea costurilor de exploatare.

Partea carosabilă a străzilor, precum și a trotuarele se află într -o stare avansată de degradare din cauza
vechimii îmbrăcăminții rutiere, a traficului existent, a condițiilor atmosferice deosebite din ultimii ani,
care au ac centuat degradarea îmbrăcăminții asfaltice, precum și din cauza multiplelor intervenții la
rețelele de termoficare, alimentare cu apă și gaze.

Reabilitarea rețelei de 53,4 km de străzi urbane se va realiza pe baza unei scheme de delegare a
managementulu i și operării, sub forma unui proiect de tip DBFO (Proiectare -Execuție-Finanțare-
Exploatare), care presupune delegarea serviciului de administrare a domeniului public către un
concesionar responsabil cu ob ținerea finan țării, elaborarea documenta ției de pro iectare, execu ția
lucrărilor de reabilitare și prestarea serviciilor de între ține având la baza criterii de performanță și o
schemă financiară bazată pe plați unitare, trimestriale.

Proiectul de reabilitare se va realiza prin delegarea serviciului către o societate vehicul cu scop special
înfiin țată de ofertantul castigator, cu scopul de a finanța, proiecta, reabilita, opera și între ține Rețeaua
Proiectului, cu sprijinul Investitorului/Investitorilor și prin subcontractare către Entitățile Subordonate
Dele gatului (Antreprenorul Construcției – pentru activitatea de reabilitare – și Prestatorul de Servicii –
pentru activitățile de operare și întreținere, ambii în calitate de Afilia ți ai Delegatului) .

Activitățile prevăzute prin contractul de tip PMMR (Admini strare și Întreținere a Drumurilor pe
Bază de Performan ță) sunt următoarele:
 Elaborarea documenta ției de proiectare conceptuală și detaliată și execuția lucrărilor de
reabilitare pentru un total de 53,4 km de străzi, pe o perioadă de maximum 3 (trei) ani;
 Lucrarile propuse cuprind 4 tipuri de reabilitare după cum urmeză:
– Categoria 1. Străzi care vor fi reabilitate prin frezarea îmbrăcămin ții de uzură existente și
refacerea cu strat nou (59 străzi) ;
– Categoria 2. Străzi intens circulate a căror îmbrăcăminte e xistentă se înlocuie ște complet
până la adâncimea de 77 cm (5 străzi) ;
– Categoria 3. Străzi pu țin circulate a căror îmbrăcăminte existentă se înlocuie ște complet
până la adâncimea de 55 cm (39 străzi) ;
– Categoria 4. Străzi pu țin circulate a căror îmbrăcămin te existentă se înlocuie ște complet
până la adâncimea de 50 cm (27 străzi) .

Pagină 58 din 247

191191 191 191
175180180 180
165170175180185190195
2007 2008 2009 2010
total modernizateLungimea str ăzilor or ășănești în municipiul Buzău (KM)

Pe majoritatea străzilor există o rezervă de capacitate pentru preluarea traficului cu excepția unor
tronsoane de străzi:
Nr. crt. Denumire Tronson
1. B-dul Unirii Intersecția cu accesul la piața agro -alimentară și intersecția cu B -dul
Bălcescu
2. B-dul Bălcescu Intersecția cu b -dul Unirii, str. Ostrovului și Primărie
3. Str. Ostrovului Str. Trandafirilor și str. Independenței
4. Str. Independenței Intersecția cu str. T. Vladimirescu și intersecția cu str. Col. Buzoianu
5. Str. Tudor Vladimirescu

Circulația se desfășoară cu dificultate pe aceste tronsoane din cauza:
 lipsei de capacitate pe B -dul N. Bălcescu pe tronsonul cuprins între B -dul Unirii și str.
Ostrovului;
 parcărilor amenajate pe partea carosabilă care reduc capacitatea de circulație ;
 numărului locurilor de parcare amplasate în apropierea blocurilor de locuințe, care este
insuficient din cauza creșterii în ultimii ani a indicelui de motor izare. Efectul este ocuparea părții
carosabile și a trotuarelor, distrugerea spațiilor verzi, reducerea capacității de circulație și
desfășurarea cu dificultate a circulației.

8.2. Alimentare cu energie electrică
Pentru crearea unui sector energetic modern, corespunzator principiilor
Uniunii Europene de liberalizare a p iețelor de energie electrica și gaze
naturale capabil s ă satisfac ă cererea consumatorilor, în anul 2011
activitatea de reglementare s -a axat pe creș terea transparen ței pie țelor de
energie electric ă și gaze naturale, promovarea producerii de energie
electri că produse din surse regenerabile, promovarea producerii de
energie electrica produse în capacit ăți noi de cogenerare. Lungimea rețelei de iluminat
public din muncipiul Buzău este
de 233.044 Km din care
reabilitate 176,1 km de c ătre
Electrica SA și 55,94 km de
către SC FLASH LIGHTING
SERVICES B ucure ști.

Pagină 59 din 247

În jude țul Buz ău, SC HIDROELECTRICA SA Bucure ști – Sucursala Buz ău produce energie electric ă în
hidrocentrale amenajate pe r âul Buz ău, prin transformarea energiei hidraulice a c ăderilor de ap ă natural ă
sau artificial ă în energie electric ă. Lan țul de centrale hidroelectrice amenajate pe r âul Buz ău cuprinde 9
unități, având o putere instalat ă totală de 80.22 MW. În anul 2008, Sucursala Hidro centrale Buz ău a
produs în total 118.461 MWh, ia r în anul 2010 756.114 MWh (3,8% din energia brut ă din sistemul
hidrotehnic na țional).

În total, pe teritoriul jude țului Buz ău exist ă și 5 centrale hidroelectrice și 12 microhidrocentrale.

În jude țul Buz ău exist ă 2 parcuri eoliene în func țiune, respectiv Parcul Eolian de la Grebanu, cu 4
turbine de 2.5MW apartin ând societ ății SC EOLIAN CENTER SRL și Parcul de la Topliceni cu 4
turbine de 2.5MW apar ținând SC M&M Tg. Mures SRL.

În curs de reglementare, în diferite etape se afl ă următoarele parcuri: parcurile eoliene din Valea
Calma țuiului cu 185 de turbine (Luciu -31, Gheraseni -16, Smeeni -61, Pogoanele – 38, Coste ști – 16,
Țintești – 23), parcul de la R âmnicelu – 26 turbine, parcul de la Florica – 40 de turbin e, Ru șetu – 26
turbine, Largu – 28 turbine, St âlpu – 9 turbine, Racovi țeni – 20 de turbine, Podgoria – 18 turbine.

Hidrocentralele de mic ă și mare capacitate reprezint ă cea mai mare sursă de energie electric ă din surse
regenerabile. Astfel în jude țul Buz ău, amplasate pe r âurile B âsca Chiojdului și Slanic, exist ă 5 centrale
hidroelectrice cu o putere total ă de 186.7 MW și 12 microhidrocentrale cu o putere total ă de 15.6 MW.
Este în curs de realizare sistemul hidroenergetic Surduc –Nehoiasu, în bazinul hidr ografic al r âului
Bâsca.

Municipiul Buzău se alimentează din Sistemul Energetic Național prin opt stații de transformare și
conexiuni de 110 kV, dintre care trei industriale și cinci mixte.

De la stațiile de transformare se alimentează prin rețele subter ane de medie tensiune 6kV și 20kV posturi
de transformare și puncte de alimentare pentru distribuție urbană 0,4 kV. Acestea deservesc consumatori
casnici și privați (industriali și neindustriali). Branșamentele electrice pentru consumatorii casnici de la
blocuri sunt subterane ca și pentru consumatorii industriali, iar branșamentele electrice pentru
consumatorii casnici individuali sunt aeriene. Liniile electrice de joasă tensiune sunt preponderent
aeriene montate pe stâlpi de beton.

Puterea instalată în c ele cca. 150 posturi trafo este de aproximativ 150.000 kVA. Consumul de energie
electrică la nivelul anului 20 12 a fost de peste 400.000 MWh. Marii consumatori industriali au puncte
proprii de alimentare (stații și/sau posturi de transformare).

Serviciul de iluminat public în municipiul Buzău este concesionat societății comerciale FLASH
LIGHTING SERVICES Bucure ști.

Investițiile în iluminatul public buzoian demarate în urmă cu cinci ani sunt aproa pe de finalizare. În
urma concesionării serviciului public de iluminat inițiat la nivelul Primăriei Buzău, societatea Flash
Lighting a finalizat porțiunea din Bariera Brăilei până la strada Aurel Vlaicu. Totodată, iluminatul public
este asigurat și în Zona Industrială, astfel acoperind tot municipiul cu iluminatul public În paralel,
societatea care se ocupă cu iluminatul public asigură eventualele reparații la iluminatul stradal:

Pagină 60 din 247
 în 2008 au fost asigurate fonduri în valoare de 6,6 milioane RON pentru plata energiei electrice,
întreținerea și reabilitarea rețelei de iluminat public. Astfel, au fost înlocuite accesoriile defecte
(560 lămpi, 253 bobine, 330 ignitere) și au fost executate lucrări de reabilitare ( înlocuirea
corpurilor vechi de iluminat public și montarea a 1860 corpuri de iluminat noi) pe următoarele
străzi: Războieni, Crizantemelor, Plevnei, Colonel Buzoianu, Mărăști, Patriei, Titulescu,
Transilvaniei, Stadionului, Libertății, Victoriei, Decebal. De asemenea au fost realizate lucrări de
extindere a rețelei de iluminat public în următoarele locații: carti er Orizont, parcar e Ductil,
Intrarea Transivaniei, Comat, Cămine Perla și Bazalt, Aleea Panduri, Parc Furnica și cartierul
Micro XIV.
 în 2009 au fost asigurate fonduri în valoare de 4,6 milioane RON pentru plata energiei electrice,
întreținerea și reabili tarea rețelei de iluminat public. Astfel, au fost înlocuite accesoriile defecte
(437 lămpi, 143 bobine, 135 ignitere) și au fost executate lucrări de de extindere a rețelei de
iluminat public în următoarele locații: cartier Micro III, cartier Micro XIV, Pa rc Sf. Îngeri, Parc
Eroi, Pasaj Drăgaica.
 în 2010 au fost asigurate fonduri în valoare de 6 milioane RON pentru plata energiei electrice,
întreținerea și reabilitarea rețelei de iluminat public. Astfel, au fost înlocuite accesoriile defecte
(563 lămpi, 141 bobine, 138 ignitere) și au fost executate lucrări de extindere a rețelei de
iluminat public în Aleea Industriilor (tronsonul cuprins între Pasaj Drăgaica și Rond Ductil),
Șoseaua Pogonele, Șoseaua Brăilei (tronsonul cuprins între Pasajul Horticolei și DJ 246), parcări
cartiere Dorobanți 1, Micro 14 și Micro 5, a fost reabilitat iluminatul ornamental în Parcurile
OMV, Tineretului și Scuarul Hasdeu.
 în 2011 au fost asigura ți 5,8 milioane lei pentru plata energiei electrice, întreținerea și reabilitarea
rețelei de iluminat public. Au fost executate lucrări de extindere a rețelei de iluminat public în
Aleea Industriilor (tronsonul cuprins între Șoseaua Pogonele și Gerom), Șoseaua Brăilei
(tronsonul cuprins între ROMET și PETROM ) Pasaj Metalurgica, Prelungire .
 în 2012 pentru asigurarea gradului de securitate colectivă și individuală, precum și a circulației
rutiere pe timp de noapte pe străzile municipiului au fost asigurate fonduri în valoare de 4,7
milioane RON pentru plata energiei electrice, întreținerea ș i reabilitarea rețelei de iluminat
public, în anul 2012 fiind finalizate lucrările de extindere a rețelei de ilumin at public pe Aleea
Industriilor, B -dul Unirii până la Pasarela Nehoiu, parcări cartiere – Unirii, Broșteni.

Din perspectiva activit ăților de furnizare a serviciului de iluminat către popula ția municipiului Buzău
se disting două măsuri principale:
 asigurarea continuită ții și furnizării în parametrii proiecta ți a iluminatului public prin
intermediul sistemului existent. Plan de implementare:
 Găsirea celei mai bune solu ții tehnico -economice de gestiune a infrastructurii aflate în
întreaga arie administrată de municipalitatea Buzău, destinată iluminatului public, în
condițiile în care cea mai mare parte a instala țiilor apar țin SC Electrica Munteni a Nord
S.A. (folosirea gratuită a acesteia în baza unui contract de comodat, achizi ția instalației la
justa valoare).
 Repararea planificată a instala țiilor de iluminat ce nu mai prezintă siguran ță în exploatare,
în situațiile urgente impuse în cartierele: Chimica Obor (PIF 1956), N. Bălcescu (PIF 1960),
Dorobanți I (PIF 1974), Micro 14 (PIF 1974), Micro 3 (PIF 1975), Micro 5 (PIF 1978) și
Unirii (PIF 1983).
 Reabilitarea prin înlocuiri punctuale ale unor componente ale sistemului de iluminat (st âlpi,
rețea, aparate de iluminat, console, etc) care au ajuns la finalul duratei de exploatare și nu
mai prezintă siguran ță în exploatare cu altele noi, moderne, potrivit condi țiilor din teren.
 Îmbunătă țirea comunicării dintre cetă țeni și administra ția locală pe de o p arte și
operatorul de iluminat pe de alta, referitor la urmărirea sesizărilor privind disfunc ționalități
ale sistemului de iluminat public.
 Elaborarea unui Master P lan privind iluminatul public pa nă la sfîrșitul anului 2014.

Pagină 61 din 247
 realizarea de investi ții în inf rastructură pentru modernizarea și extinderea iluminatului
public potrivit nevoilor reale de dezvoltare urbană ca și pentru înfrumuse țarea orașului
prin iluminat arhitectural și ornamental adecvat condi țiilor unui centru urban european
modern. Plan de impl ementare:
 Reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public, potrivit unui plan multi –
anual, în zone din:
 cartierele Obor, Bălcescu, Dorban ți I, Micro 3,5 și 14, Unirii ;
 pasajele rutiere Metalurgica, Drăgaica și Horticolei ;
 parcurile Crâng, Marghi loman și Tineretului .
 Extinderea re țelei de iluminat aferente pasajelor rutiere sau a căilor rutiere din cartiere
și parcuri, precum și în zonele nou introduse în intravilan .
 Separarea instala țiilor de iluminat public de celelalte func țiuni ale sistemului de
distribuție a energiei electrice .
 Realizarea iluminatului arhitectural pentru clădirile Prefecturii, Tribunalului, pentru
colegii și biserici și a altor obiective din centrul municipiului .
 Elaborarea și implementarea unui proiect integrat de iluminare a platoului Pie ței Dacia,
în armonie cu clădirile și arterele de circula ție rutieră și pietonală din zonă .
 Elaborarea și implementarea de proiecte integrate cu co -finanțare din fonduri europene
nerambursabile privind modernizarea și implementarea de tehnolo gii noi în iluminatul
public (LED, telemanagement, etc), în acord cu Master Plan -ul dedicat iluminatului
public .
 Creșterea gradului de eliberarea a spa țiului vizual și cobor ârea în subteran a unui
număr c ât mai mare de re țele de furnizare de servicii prin cabluri de telecomunica ții
sau fibră optică în acord cu lucrările de construire a re țelelor subterane de iluminat
public .

8.3. Alimentarea cu energie termică
Serviciul de alimentare cu energie termică s -a înființat
și organizat în municipiul Buzău pot rivit Hotărârii
Consiliului Local Buzău nr. 40/1994 prin înființarea
Regiei Autonome Municipale “RAM” RA Buzău.
Aceasta are calitatea de operator de energie termică în
municipiul Buzău.

Dispune de o infrastructura tehnico -edilitar ă specifică aparținând d omeniului public, care formeaz ă
sistemul de alimentare centralizat ă cu energie termic ă al localit ății, denumit, conform literaturii de
specialitate “SACET”. De-a lungul timpului, unitatea a suferit o serie de reorganiz ări aprobate prin
hotărâri ale Consil iului Local Municipal Buză u, după cum urmează :
 Prin HCLM Buză u nr. 277/29.11.2007, s -a aprobat reorganizarea prin divizare pa țială a Regiei
Autonome Municipale RA M Buzău, înființăndu -se S.C. Campania de Apă S.A. Buză u;
 Prin HCLM Buză u nr. 56/28.02.2008, s -a aprobat reorganizarea prin divizare pațiala a Regiei
Autonome Municipale RAM Buz ău, înfiin țându-se S.C. Prestcom Serv S.A. Buz ău, unitate care
să deruleze lucrări specifice de prest ări atât pentru RAM c ât și pentru Companie;
 Prin HCLM Buză u nr. 306/10.12 .2007, s -a aprobat înființ area S.C. Ecogen Energy S.A., cu
încheierea actului constitutiv în data de 22.01.2008, unitate privat ă, ce are ca obiect de activitate
producerea energiei electrice și termice în regim de cogenerare. Aceasta unitate a ap ărut ca o
necesitate a creșterii eficien ței de utilizare a energiei primare, reducerii polu ării mediului
ambiant, reducerii costurilor de exploatare și îmbun ătățirii serviciilor oferite popula ției. Consiliul
Local Municipal Buz ău, Regia Autonom ă Municipal ă « RAM » B uzău și cu investitori priva ți Rețeaua de transport a agentului termic primar (rețea
în sistem de două conducte) are o lungime totală a
traseului de 26,50 km., cu diametre nominale cuprinse
între 150mm și 1000 mm. Circa 77.35 % din lungimea
totală a fost deja reabilitată și modernizată.

Pagină 62 din 247
prin constituirea unei societ ăți de tip «Produc ător Independent de Energie » – S.C. ECOGEN
ENERGY S.A. – au început derularea unui proiect amplu, prin realizarea unei centrale noi de
cogenerare, utiliz ând tehnologie de ultim ă genera ție care s ă îndeplineasc ă cerin țele de mediu ale
Uniunii Europene și cerin țele Directivei 2004/8/CE, investi ția fiind finalizat ă în 2012, moment
din care S.C. Ecogen Energy S.A Buz ău, devine produc ătorul principal de energie termic ă din
municipiul Bu zău.

În municipiul Buz ău, din totalul de cca 115494 locuitori, 60.500 locuiesc în apartamentele di n
condominiile situate în zona unita ră și zona mixt ă, așa cum au fost ele definite prin Hot ărârea
Consiliului Local al Municipiului Buz ău nr. 225/2007, benef iciind, direct sau indirect, de serviciile
furnizate de Regia Autonom ă Municipal ă ,RAM" Buz ău.

Sistemul integrat de termoficare prin care se realizeaz ă în prezent alimentarea cu energie termica a
consumatorilor situa ți în municipiul Buz ău este un sistem c omplex, alcatuit din:
 centrala de cogenerare (proprietate privat ă aparținând S.C. Eco gen Energy S.A.), amplasata în
zona industrial ă a ora șului, care alimenteaz ă consumatorii finali prin puncte termice proprietate
public ă și puncte termice ce apar țin difer itelor institu ții publice sau agen ți economici;
 rețeaua de transport agent termic primar, inclusiv sta ția de pompe;
 puncte și stații termice;
 centrale termice de cartier folosind în procesul de producere a energiei termice drep t combustibil
gazele naturale , în cartierul Micro XIV și Școlile Speciale din zona str ăzii Horticolei;
 rețeaua de distribu ție agent termic secundar, inclusiv caminul/c ăsuța de contorizare de la nivel de
imobil;
 consumator i, inclusiv racordul termic, reț eaua interioar ă de alimentare a imobilului cu ap ă caldă
de consum și instala ția interioar ă de încălzire, contorizarea individual ă, fie prin sistemul robine ți
termostata ți si repartitoare de costuri, fie prin distribu ție orizontala cu aparat de măsură
individual ca repartitor de costuri.

SACET Buz ău, dezvoltat etapizat în perioada 1979 – 1987, a fost supus dup ă anul 1998 l a ample lucr ări
de modernizare, reabilitare și retehnologizare, finan țate din fonduri diferite, dup ă cum urmeaz ă:
 Moderniz ări finan țate din fonduri asigurate printr -un împrumut BERD;
 Moderniz ări finan țate din fonduri asigurate printr -un grant elvetian;
 Moderniz ări finan țate din fonduri MIRA + ARCE precum și finanță ri de la bugetul local și din
fonduri proprii;
 Moderniză ri finan țate prin Programul Termoficare 2006 -2015, căldură și confort".

Lucr ările de reabilitare și modernizare au vizat urm ătoarele:
 Reabilitarea unor puncte și centrale termice, a re țelelor de distribu ție aferente, cu monitorizarea
parametrilor la limita de proprietate – temperatura, debit, energie, etc.. a agentului termic secundar
și a apei calde de consum;
 Retehnologizarea unei centrale termice de cartier, transformat ă în central ă de cogenerare prin
montarea unui grup de cogenerare care, produce simultan energie termica și energie electrica;
 Înlocuir ea cu conducte preizolate a instala țiilor de distribu ție interioare (pie să de distribu ție din
subsol) la blocurile deservite de centrala ce func ționeaz ă în regim de cogenerare;
 Înlocuirea cu conducte preizolate a 20,50 km din totalul de 26,50 km circuit pr imar;
 Înlocuirea a 29,58 km din totalul de 57,383 km circuit secundar;
 Contorizarea la limita de proprietate dintre furnizor și utilizator/consumator a energiei termice
pentru încălzire și pentru apa cald ă de consum în procent de 99%;
 Monitorizarea și tran smiterea la distan ță a parametrilor de func ționare ai PT/CT precum și 55%
din condominiile racordate la SACET a parametrilor înregistra ți la bransament;

Pagină 63 din 247
 Interconectare CT 3 – central ă pe cogenerare – cu CT1, CT2 și CT4 pentru furnizarea apei calde de
consum în sezonul de var ă;
 Contorizarea la intrarea în punctele termice a energiei termice.

Strategia de dezvoltare a Regiei Autonome Municipale “RAM" Buz ău, pe termen scurt, mediu și
lung presupune realizarea unor obiective bine definite, prin prisma urm ătoare lor puncte cheie:
 Eficientizarea energetica a sistemului centralizat de alimentare cu energie termic ă din municipiu
Buză u (SACET);
 Reducerea costurilor tehnologice și de exploatare;
 Creșterea calit ății serviciilor de energie termic ă: apă caldă de consum și încălzire centralizat ă;
 Atragerea de noi clien ți.

Strategia are ca scop asigurarea cu e nergie termic ă a consumatorilor. În condi ții optime, l a pre țuri
accesibile și cu respectarea principiilor privind cre șterea eficien ței energetice și protec ție a mediul ui.

Asigurarea condi țiilor adecvate de igien ă și confort termic în locuin țele buzoienilor prin modernizarea
instala țiilor aferente sistemului de alimentare centralizat ă cu energie termic ă a municipiului Buz ău, este
unul din imperativele – cheie pentru cre șterea calit ății vie ții în societatea modern ă.

Realizarea obiectivelor propo se poate fi ob ținută prin concentrarea eforturilor asupra urm ătoarelor
aspecte importante:
 managementul – introducerea și aplicarea celor mai bune practici de control intern manag erial și în
relațiile cu ter ții;
 relația cu clien ții – vizeaz ă modul cel mai eficient în care poate fi intensificat ă orientarea spre client a
RAM Buz ău, ob ținând astfel un grad spor it de satisfactie a clientului și în consecin ță, o mai mare
competitivitate , o rata mai bun ă de achitare și un timp mai scurt de colectare. Promovarea sistemului
centralizat de furnizare a energiei termice, cu efect pe termen mediu, vizeaz ă reconectarea la SACE T
a apartamentelor ce dispun de sursa alternativ ă, folosind distribu ția pe orizontal ă cu posibilitatea
contoriz ării individuale, estim ările privind cererea, tarifele și aspectele contractuale, precum și o
bună poziționare a imaginii regiei co nstituie componente de importanță majora ale acestei strategii;
 strategia financiar ă – vizeaz ă creșterea viabilit ății și durabilit ății financiare a RAM Buz ău. Sunt
exploatate posibilitatile de reanimare financiar ă a întreprinderii, prin cre șterea veniturilor, sc ăderea
costurilor și îmbunat ățirea situa ției fluxului de numerar al unităț ii;
 resurs ele umane – vizeaz ă utilizarea în condi ții de eficien ță sporit ă a celei mai valoroase resurse de
care dispune RAM Buz ău – personalul companiei. Aceasta cuprinde sisteme de sa larizare, evolu ție
(promovare) în carier ă, dezvoltarea competen țelor și asig urarea unui mediu de lucru adecvat;
 de mediu – conține rezultatele activit ăților pentru sporirea gradului de protec ție și ecologizarea
întreprinderii, pentru îmbun ătățirea condi țiilor de mediu prin intermediul: (1) reducerii impact ului
asupra mediului în cadrul pro ceselor înterne ale RAM Buz ău (2) prin asistarea consumatorilor în
sensul unui consum mai eficient, al conserv ării energiei;
 de producere – consider ă important ă atenția acordat ă produc ției existente fa ță de cererea de energie
termic ă. Aceasta va avea efecte pozitive pe termen scurt și mediu asupra eficien ței opera ționale și
financiare, precum și efecte pe term en lung asupra mediului înconjur ător. Un alt obiectiv este de a
efectua întreținerea de urgen ță, în special a re țelelor primare și secun dare, prin stabilirea programului
de întreținere planificat ă și de natura preventiv ă. Acesta este un aspect str âns legat de strategia de
producere și va avea efecte pe termen scurt asupra eficien ței financiare, precum și asupra gradului de
siguran ță în ope rare;
 de investi ții – se axeaz ă pe direc țiile prioritare care ar permite atingerea eficien ței maxime a
sistemului de alimentare centralizat ă cu energie termic ă din municipiu Buz ău, prin utilizarea

Pagină 64 din 247
eficient ă a mijloacelor financiare destinate investi țiilor capitale. Astfel, solu țiile tehnice propuse
pentru îmbun ătățirea serviciului public urban de termoficare sunt:
 reabilitarea și modern izarea punctelor termice și a re țelelor aferente care nu au fost
supuse niciunui proces investi țional;
 echilibrarea hidraul ică a rețelelor termice de transport și distribu ție care au fost supuse
reabilit ărilor;
 extinderea și reconfigura rea re țelelor de termoficare în zonele adiacente celor existente
precum și finalizarea lucr ărilor de înlocuire a por țiunilor r ămase neefectuate din circuitul
primar în urma derul ării lucr ărilor anterioare;
 instalarea convertizoarelor de frecven ță în punctele și centralele termice mode rnizate;
 montarea unui grup de cogenerare, folosind combustibil gazos, în PT/CT 16 Micro III
care, s ă furnizeze în perioada de var ă, prin interconectare cu punctele termice aflate în
apropiere, energie termic ă pentru preparat ap ă caldă necesar ă aliment ării consumatorilor
din zona respectiv ă. Energia electric ă produs ă va fi folosit ă la con sumul propriu și livrat ă
în sistemul na țional;
 încadrarea tuturor aspectelor de func ționare a întreprinderii într-un sistem informa țional
unic;
 introducerea sistemelor de automatizare și dispecerizare, astfel încât să poata fi asigurat ă
monitorizarea și controlul permanent al func ționării instala țiilor în cadrul parametrilor
optimi, de la producere p ână la utilizator, optimizarea regimurilor de functionare a
SACET.

La baza conceptiei de modern izare a SACET Buz ău, stau urm ătoarele principii:
 accesibilitatea popula ției la resursele energ etice pentru încălzire și apă caldă de consum;
 siguran ță și fiabilitate în alimentarea cu energie termic ă;
 eficien ță energetic ă a instala țiilor (reducerea consumului de combustibili prin retehnologizare/
mode rnizare, promovarea sistemelor de cogenerare de înaltă eficien ță de tip centralizat și/sau
distribuit);
 asigurarea rentabilităț ii finan ciare a operatorului care desfășoară activitatea în producerea,
transportul și distribu ția energiei termice;
 implementarea tehnologiilor avansate;
 reducerea impactului n egativ asupra mediului respect ând legisla ția na țional ă și alinierea la
legislatia Uniunii Europene în domeniul energiei și protec ției mediului.

Mode rnizarea și dezvoltarea SACET Buz ău pe termen scurt, mediu și lung, urm ărește realizarea
următoarelor obiec tive:
 îmbun ătățirea continu ă a calit ății servic iilor de alimentare cu energie termică, cu men ținerea
costurilor l a un nivel ce poate asigura continuitatea și accesibilitatea consumatorilor la aceste
servicii;
 promovarea principiilor economiei de pia ță;
 atragerea capitalului privat în finan țarea investi țiilor din domeniul infrastructurii locale;
 promovarea m ăsurilor de eficien ță energetic ă.

Soluțiile ce țin de dezvoltarea ulterioar ă a SACET Buz ău, în principal, vizeaz ă:
– la nivelul instala țiilor ce apar țin operatorului SACET:
 sursele d e producere a energiei termice î n sistem de cogenerare;
 rețelele de transport al agentului termic primar;
 punctele termice, centrale termice și grupul de pompare;
 rețelele de distribu ție și de recirculare a apei calde de cons um, și a agentului termic pentru
încălzire;

Pagină 65 din 247
 contorizarea ene rgiei termice pentru încălzire la nivel de imobil (l a punctul de delimitare dintre
instala țiile operatorului și ale consumatorului), înlocuind actualele grupuri de m ăsură cu altele
noi, de perform anță.
 contorizarea energiei termice pentru apă caldă de consum la nivel de imobil (l a punctul de
delimitare dintre instalatiile operatorului și ale consumatorului), inclusiv pe conducta de
recirculare, înlocuind actualele grupuri de m ăsură cu altele noi, d e performan ță.
– la nivelul consumatorului final:
 rețelele interioare de alimentare cu ap ă caldă de consum, inclu siv recircularea acesteia p ână la
ultimul consuma tor în funcțiune și agent termic pentru încălzire cu realizarea distribu ției
orizontale;
 intro ducerea sistemului de contorizare individual ă a apartamentelor branșate la sistemul de
încălzire centralizat al municipiului Buzău;
 montarea robine ților termostaț i;
 reabilitarea termic ă a anvelopei cl ădirilor.

În coroborare cu solu țiile ce țin de dezvolta rea ulterioar ă a SACET Buz ău, se propune pe termen scurt :
 finalizarea urm ătoarelor lucr ări:
– Dezvoltarea utilit ăților municipale – sisteme de încălzire în municipiul Buz ău – lucrari
suplimentare (EXTENSII) conf. HCLM Buz ău nr. 203/25.11.2004;
– Reabilitare P T și rețele aferente e xecu ție PT12, PTB11;
– Creșterea eficien ței energetice prin montarea convertizoarelor de frecven ță la
electropompele de circula ție încălzire din CT1, 2, 4, 5 și PT 5, 6, 7, 10, 11, 13, 33 Buz ău.
 pregătirea caietelor de sarcini pentru întocmirea studiilor de fezabilitate ce vizeaz ă:
– Creșterea eficien ței energetice prin montarea buclei de echilibrare la nivel de ramur ă
încălzire și scar ă de bloc arondat e la CT1, 2, 3, 4, 5 ș i PT 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13,33
Buzău; Reabilitare magistral ă de termoficare – zona aerian ă nemode rnizată – și extindere
rețele transport în zone adiacente re țelelor existente;
 finalizarea urm ătoarelor lucr ări:
– Creșterea eficien ței energetice prin montarea buclei de echilibrare l a nivel de ramur ă
încălzire și scar ă de bloc arondate la CT1, 2, 3, 4, 5 și PT 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13,33
Buzău; Reabilitare magistral ă de termoficare – zona aerian ă nemode rnizată – și extindere
rețele transport în zone adiacente re țelelor existente.
 pregătirea caietelor de sarcini pentru întocmirea studiilor de fezabilitate ce vizeaz ă:
– reabilitare re țele distribu ție la PT modernizate (PT14, PT25, PT31, PT34, PT35, PT36,
PT37, PT38 și PT41);
– reabilitare PT și rețele aferente (PTl, PT3, PT4, PT24, PT27, PT28, PT16, PT17, PT15,
– PT19, PT20, P T21, PT29, PT30 PT32, PT39 și PT40);
– Eficientizarea producerii energiei termice și electrice în cogenerare (extindere capacitate
producere în CT3 Micro XIV și montarea unui grup nou în PT 16 Micro III);

PE TERMEN LUNG (2017 -2020)
 finalizarea urm ătoarelor lucrări:
 reabilitare re țele distribu ție la PT mode rnizate (PT14, PT25, PT31, PT34, PT35, PT36,
PT37, PT38 și PT41);
 reabilitare PT și rețele aferente (PT1, PT3, PT4, PT24, PT27, PT28, PT16, PT17, PT15,
PT19, PT20, PT21, PT29, PT30 PT32, PT39 și PT40);
 Eficientizarea producerii energiei termice și electrice în cogenerare (extindere capacitate
producere în CT3 Micro XIV și montarea unui grup nou în PT 16 Micro III );.
 execu ția urm ătoarelor lucr ări:
 Implementarea unui sistem GIS (Geographic Information System) pentru Inventarierea și
Managementul Re țelelor de Termoficare;

Pagină 66 din 247
 Monitorizarea si transmiterea la dispeceratul central a parametrilor termodinamici
înregistra ți în puncte și centralele termice și pe re țelele termice, la obiectivele
mode rnizate; vizualizare p anou general.

Produc ția de energie termic ă la nivelul Municipiului Buz ău este asigurat din doua surse:
 centrale termice de cvartal pe gaze natural e – operator licen țiat Regia Autonom ă Municipal ă
“RAM ” RA Buz ău;
 centrala de termoficare prin cogenerare de înaltă eficien ță folosind combustibi lul gaze naturale,
produc ător SC ECOGEN ENERGY S.A. Buz ău.

Consumatorii sunt alimentați centralizat prin rețele de transport și distribuție aparținând modulelor,
punctelor și centralelor termice. Rețeaua de transport a a gentului termic primar asigură alimentarea cu
energie termică, produsă în centrala termică de zonă, unui număr de 39 puncte termice proprii, 21 puncte
termice aflate în proprietatea unor instituții și 21 substații de bloc aflate în proprietatea R.A.M. Buză u.

În general, starea tehnică actuală a punctelor termice nemodernizate din municipiul Buzău este bună,
întrucât schimbătoarele de căldură tubulare au fost înlocuite cu schimbătoare cu plăci, în schimb,
datorită unor cauze obiective, nu au fost înlocuite vechile pompe de încălzire și de adaos cu altele
moderne, cu turație variabilă.

În zona de nord a orașului au funcționat, până nu de mult, două centrale termice de cvartal dotate cu
echipamente care funcționau pe combustibil lichid ușor. Costurile de oper are foarte ridicate, coroborate
cu starea tehnică precară a echipamentelor instalate, au determinat conducerea unității să ia decizia
transformării celor două surse de producere în puncte termice alimentate cu căldură din centrala termică
urbană. Întrucât zona respectivă este capăt de coloană pe rețeaua de transport a circuitului primar, la
orele de vârf în P.T. 16 energia termică este susținută suplimentar din două cazane care funcționează pe
gaze naturale.

Prin intermediul punctelor termice, a substațiil or de bloc precum și a centralelor termice se asigură
alimentarea în sistem centralizat pentru un număr de 1.535 scări de bloc ce totalizează 23.493
apartamente cu 1,2,3 și 4 camere, organizate în 256 de asociații de proprietari, 482 agenți economici
situa ți la parterul blocurilor de locuințe și 37 de instituții publice.

RAM Buzău a realizat montarea contoarelor de energie termică la nivel de branșament de imobil sau
scară, în proporție de 97% pentru încălzire și în proporție de 98% nivel de branșamente bl ocuri, scări de
blocuri pentru apă caldă de consum.

Circa 77.35 % din lungimea totală a fost deja reabilitată și modernizată. Conductele existente,
deteriorate, au fost înlocuite cu conducte moderne, preizolate. Sunt, de asemenea, prevăzute a se realiza
studii de fezabilitate și proiecte care prevăd lucr ări de finalizare a înlocuirii celorlalte rețele de transport
din cadrul sistemului primar pentru eliminarea pierderilor de energie și de agent termic. Lucrările includ
și măsuri de reconfigurare a traseelor și diametrelor rețelelor ca urmare a modificării în timp a
consumurilor de energie termică.

Rețeaua de distribuție a agentului termic (rețea secundară în sistem de patru conducte) are o lungime
totală a traseului de cca 57 km. Peste 51.54 % din lungimea t otală a rețelelor a fost deja reabilitată si
modernizată. Conductele existente deteriorate au fost înlocuite cu altele moderne, preizolate, prevăzute
cu senzori de transmitere la distanță a eventualelor defecțiuni.

Pagină 67 din 247

8.4. Alimentare cu gaze naturale
În Municipiul Buzău, sistemul de alimentare cu gaze naturale este constituit din rețele de medie presiune
și de redusă presiune. Alimentarea se face din conducta de transport Schela Berca -Grăjdana cu stația de
predare în zona de N -V a Municipiului și un punct de injecție din conducta magistrală din zona de sud.
De la stația de predare se formează sistemul de distribuție cu rețea de repartiție până la stațiile de sector
din Str. Răscoalei, B -dul N. Bălcescu și Str. Toamnei. Din stațiile de sector consumatorii su nt alimentați
prin rețele de distribuție de redusă presiune, branșamente, posturi de reglare și instalații de utilizare.
159170173 174 173
150155160165170175
2007 2008 2009 2010 2011KM re țea gaze naturaleDinamica rețelei de distribuție a gazelor naturale în municipiul Buzău (2007 -2011)
lungime rețele (km)
La sfârșitul anului 20 11 lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale era de 173.1 km,
adică cca 29.07 % din lungimea totală a conductelor din județ ( 569.5 km în 1 4 localități). Lungimea
conductelor de distrib uție a gazelor a înregistrat o extindere majoră în ultimii 21 ani (de la 63 km în
1990 până la 595.5km în 2011 ).

8.5. Alimentarea cu ap ă potabil ă, canalizarea și evacuarea apelor uzate
Alimentarea cu ap ă a clien ților din municipiul Buz ău se realizeaz ă din foraje de ad âncime, executate în
diferite perioade de timp, în func ție de dezvoltarea socio -economic ă a zonei. Calitatea apei extrase din
foraje corespunde standardelor Legii apei potabile nr. 458/2002 și normelor CE 98/83 din 1998 privind
indicatorii de calitate pentru apa destinat ă consumului uman.

Sistemul de alimentare cu apă și canalizare își are începuturile în anul 1897 când s -au construit primele
puțuri în parcul Crâng. Dezvoltarea alimentării cu apă a muncipiului Buzău s -a realizat pe baza
complexului hidrogeologic al conului de dejecție al râului Buzău prin foraje cu adâncimi de la 30 la 150
m. Execuția celor peste 90 de foraje care reprezintă sursa de apă a Municipiului Buzău s -a realizat într -o
perioadă de peste 60 de ani, majoritatea dintre acestea fiind realizate după 1962 și reabilitate a 60 dintre
el prin proiectul desf ășurat prin ISPA.

Orașul Buz ău este alimentat prin in termediul a 4 surse de apa de ad âncime și dispune de 7 fronturi de
captare, grupate pe surse de ap ă:
Sursa Cr âng: 17 foraje în func țiune, la care se adaug ă și frontul de captare Lipia cu 8 foraje ;

Pagină 68 din 247

9,876
7,071 7,122
6,431 6,332
02,0004,0006,0008,00010,00012,000
2007 2008 2009 2010 2011Dinamica consumului de apă între 2007 -2011 în municipiul Buzău (mii mc)
Sursa Sud: 15 foraje, la care se adaug ă alte 5 foraje prelu ate de la frontul de captare Zah ăr, în total
20 de foraje în func țiune;
Sursa Est: 9 foraje în func țiune, grupate în fronturile de captare Est I – 4 foraje și Est II – 5 foraje ;
Sursa Zah ăr: 24 de foraje în func țiune, 17 în frontul de captare Zah ăr I și 7 în frontul de captare
Zahăr II.

Din aceste foraje, apa este transportata prin intermediul a 16 kilometri de aduc țiune în cele 4 statii de
pompare care au, la r ândul lor, 11 rezervoare de înmagazinare cu un volum de 35500 mc și, mai departe,
prin re țeaua d e distribu ție, ajunge la consumatori. Fiecare sta ție de ap ă este dotat ă cu instala ție de
clorinare, tratarea apei se face cu clor gazos din aparate automate.

Începând cu 01.01.2007 s -a înființat S.C. “Compania de Apă” S.A Buzău prin divizarea parțială a R egiei
Autonome Municipale RAM Buzău, conform Hotărârii Consiliului Local al municipiului Buzău nr.
277/29.11.2007

Apa furnizat ă de Compania de Ap ă Buzău este monitorizat ă zilnic din punct de vedere al calit ății,
bazându-se pe analize de laborator ce urm ăresc nivelul concentra țiilor parametrilor chimici, indicatori
macrobiologici importan ți pentru definirea apei potabile. Monitorizarea se face dup ă un program
dinainte stabilit.

Rețeaua de distribu ție a apei potabile însumeaz ă, în municipiul Buz ău, aproape 220 km de conducte,
amplasate în totalitate pe sistemul stradal. Pentru locuin țele colective (blocuri de locuit), contorizarea
apei potabile este rezolvat ă în totalitate, cu excep ția a 2% din blocurile de locuit, care sunt contorizate
grupat (grupe de scar i). Locuin țele individuale sunt contorizate în procent de aproape 100%.

Tabel – Indicatorii serviciului de alimentare cu ap ă și canalizare în localit ățile zonei de competen ță
Tipul
localit ății Abona ți
persoane
fizice Abona ți
institu ții și
agen ți
economic i Lungimea
rețelelor de
apă (km) Lungimea
rețelelor de
canalizare
(km) Volumul de ap ă
distribuit ă (mii
de mc) Consumul
mediu
zilnic (mc)
Municipii 19527 2282 350 219 631 21033
Orașe 3711 300 110 20 38 1267
Comune 9708 272 245 4,36 44 2169
Dezvoltarea a limentãrii cu apã a muncipiului Buzãu s -a realizat pe baza complexului hidrogeologic al
conului de dejectie al râului Buzãu prin foraje cu adâncimea de la 30 la 150 m.

Pagină 69 din 247

Proiectul "Reabilitarea sta ției de tratare a apelor reziduale, a sistemului de canalizare și a re țelei de
alimentare cu ap ă potabil ă din municipiul Buz ău", în valoare de 36 de milioane de euro, s -a desf ășurat în
perioada 2004 -2010. Bugetul alocat proiectului, în valoare de 36 de milioane de euro, a fost asigurat, în
propor ție de 74%, prin finan țarea nerambursabil ă a Uniunii Europene și, de 26%, prin contribu ția
Consiliului Local Buz ău, din contractarea unui împrumut de la Banca European ă de Investi ții. La
aceast ă valoare s -a adaugat suma de 1,2 milioane de euro, din fonduri propri i ale municipiului Buz ău
(fonduri folosite pentru reabilitarea a 60 de foraje de ap ă).

Exploatarea intensivã și necontrolatã a surselor de ap ă subteran ă, în perioada 1975 -1989 a condus la:
– deteriorarea și scoaterea din func țiune prin îmbãtrânire și înnisi pare a numeroase foraje (15 -20%
din total);
– uzura agregatelor de pompare vechi care lucreazã cu randamente = 0,4 –0,45;
– lipsa oricãrui sistem de monitorizare și dispecerizare a condus la agravarea disfunc ționalitã ților
captãrilor de apa subteran.

Apa cap tatã este transportatã prin pompare la cele patru complexe de înmagazinare -pompare unde se
realizeazã clorinarea cu doza de clor rezidual (0,5 g/m3) și se asigur ă prin repompare presiunea în
rețeaua de distribu ție.

SC Compania de Apă SA Buzău a fost înfi ințată în luna ianuarie 2008 și are statutul de operator regional
de apă și gestiune a apei menajere. Unitatea dispune de instalație de tratare a apelor reziduale care în
urma p roiectul "Reabilitarea sta ției de tratare a apelor reziduale, a sistemului de c analizare și a re țelei de
alimentare cu ap ă potabil ă din municipiul Buz ău", în valoare de 36 de milioane de euro, desfa șurat în
perioada 2004 -2010, au fost re abilitate cu succes. Reabilitarea a const at în crearea unei unități de tratare
atât din punct de v edere biologic și fizic, c ât și chimică terțiară (nitrați și fosfați).

Analizele chimice prelevate în mod curent arată că apele uzate sunt deversate în afluentul natural cu
respectarea legislației în vigoare (NTPA 001/2002).

Oraș ul dispune de 4 colectoa re principale, constituite în sistem unitar. Acestea se formez ă în partea de
N-V a municipiului și se termin ă în partea de S -E. Înainte de investi ția realizat ă prin programul ISPA,
gradul de colmatare a colectoarelor era unul foarte mare, ceea ce a condus la disfunc țiuni evidente în
exploatarea re țelei de canalizare. În prezent, re țeaua este bine întreținuta, f ăra a mai exista colmat ări.
Prin programul ISPA, au fost realiza ți 27,7 km de re țea de canalizare și 24 de km de racorduri de
canalizare; pe Aleea In dustriilor, s -a proiectat și construit o nou ă camer ă deversoare; au fost executate
stații de pompare a apelor uzate și pluviale în cartierele Po șta și Mihai Vite azu; au fost achizi ționate
echipamente pentru verificarea și întreținerea re țelei. În prezent, posibilităț ile de deservire a popula ției
Buzăului î n ceea ce prive ște serviciile de alimentare cu apa și canalizare au ajuns la 100%.

Consumul specific de apă în municipiul Buzău a scăzut din 2003 de la 125l apă/loc/zi pâ nă la 105 l
apă/loc/zi în 2007 și 7.8 mc/loc/zi în 2013.

Rețelele de aducțiune a apei potabile au vechimi de până la 40 de ani, cele mai vechi dintre acestea fiind
realizate din azbociment, Premo sau oțel. Din totalul de 27,052 km ( 0,33% din lungimea rețelei în

Pagină 70 din 247

9,876
7,071 7,122
6,331 6,332
4973
2082 22511760 189649034989 48714571 4436
02,0004,0006,0008,00010,00012,000
2007 2008 2009 2010 2011
total agenți economici populațieDinamica cantității de apă distribuite în municipiul Buzău -mii mcregiunea Sud -Est și 2% din lungimea rețelei din județul Buzău ), cca 15.2 km au vechime cuprinsă între
30 și 40 de ani.

Apa captată din foraje este transportată la cele 4 gospod ării de apă (stații de pompare).
9%
9%
26% 56%Vechimea rețelei de aducțiune cu apă în municipiul Buzău
sub 10 ani
10-20 ani
20-30 ani
30-40 ani

OBIECTIVELE GENERALE:
 Reducerea pierderilor reale propuse astfel încât să ajung ă în 2020 la 20% din ap a captat ă.
 Preluarea în monito rizare on -line a cantit ăților captat e și distribuite din Sursele de ap ă prin
sistemul SCADA.
 Continuarea procesului de înlocuire a c ontoarelor clasa B cu contoare clasa C.
 Dotarea contoarelor de bran șament cu syble RF de transmitere a datelor la distanta până în anul
2015.
 Desf ășurarea de activit ăți specifice de monitorizare și identificare a pierderilor de ap ă conform
pet. 2. Continuarea contoriz ării la nivel de district se va face dup ă cum urmeaz ă:
 Anul 2012 – Cartier Po șta; Anul2013 – Cartier M. Viteazul; Anul 2014 – Zona
Transilvaniei; Anul 2015 – Cartier 23 August;
 Anul 2016 – Zona Brosteni – Dorobanti;

Pagină 71 din 247
 Anul 2017 Zo na Centru 1 (T. Vladimirescu, B d. Gării, Republicii, I. Baie șu,
Marghiloman); Anul 2018 – Zona Centru 2 (1. Baie șu, Marghiloman, Episcopiei,
Transilvaniei, Unirii);
Activităț i specifice de monitorizare și identificare a pierderilor de ap ă
 Identificarea pierderii ascunse de ap ă utilizand: c ontrolul presiunii, controlul pasiv, sonarea de
rutin ă, măsurarea de district;
 Menținerea presiunii constante în rețea p ână la br anșament pentru eliminarea solicit ărilor
dinamice ale re țelei (se adm it varia ții de presiune de ±5%);
 Monitorizare debit minim de noapte ;
 Monitorizarea consumului autorizat nefacturat ;
 Evaluarea pierderilor aparente:
 întocmirea lunar ă și anuală a bilan țului apei ;
 întocmire lunar ă și anual ă a fișei '"Configura ția pierderilor";
 întocm ire lunar ă a fișei pierderilor l a nivel de distr ict;
 Inventariere branșamente pe str ăzi pe ntru depistarea consumatorilor fraudulo și. Desf ășurarea
activit ății de detec ție pier deri cu autolaboratorul conform programului anual și ori de c âte ori
monitoriz ările impun acest lucru.

Canalizarea și epurarea ap elor uzate
Rețeaua de canalizare este realizată în sistem mixt. Zonele de locuințe dispun de canalizare în sistem
unitar, unic pentru ape uzate menajere și ape pluviale. Zona industrială sud dispune de două rețele de
canalizare: una pentru ape uzate care deversează în stația de epurare și una pentru ape industriale
convențional curate și ape pluviale.

Rețeaua de canalizare însumează 148. 5 km de conducte . Orașul este dotat cu patru colectoare
principale în sistem unitar, care se formează în partea de N -V a localității și descarcă apele uzate în zona
stației de epura re amplasată în partea de S -V:
 Colectorul 1 – colectează apele uzate menajere și pluviale din cartierul Crâng, Bălcescu și o parte din
cartierul Unirii;
 Colectorul 2 – colectează apele din zona Mi cro XIV, str. I.L. Caragiale, Martirilor, Colonel
Buzoianu și se racordează în colectorul 1 în zona gării;
 Colectorul 3 – colectează apele din zona străzilor Transilvaniei, Popa Tun, Penteleu, Unirii, Bistriței,
Libertății;
 Colectorul 4 – cartier Micr o III, Iazul Morilor, Dorobanți.

Pagină 72 din 247

115 115133148 149
020406080100120140160
2007 2008 2009 2010 2011Lungimea total ăsimpl ăa conductelor de canalizare între 2007 -2011 în municipiul Buzău (KM)Secțiunile uzuale ale rețelei sunt cuprinse între 200 și 1000 mm la cele circulare, în lungime de 85km; la
rețeaua ovoidă dimensiunile sunt cuprinse între 500/750 și 1600/2400 mm, cca 27,6 km; iar cel e cu
secțiune tip clopot aproximativ 1,1 km.

Rețeaua de canalizare a fost reabilitata prin Programul ISPA pe întreaga sa lungime. Un procent de 98%
din locuitori beneficiază de serviciul de canalizare, iar agenții economici din Buzău sunt racordați 100%
la rețeaua de canalizare.

Stația de epurare
Este amplasată în zona de Est a municipiului Buzău în vecinătatea râului Buzău. A fost construită în
două etape: 1964 -1965 – linia veche, 1975 -1985 – linia nouă. Tehnologiile care se aplic ă includ tratarea
și deshidratarea nămolului, producerea de energie electrică și termică prin cogenerare utilizând biogazul
rezultat în procesul de fermentare al nămolului.

Prin M ăsura ISPA, a fost realizat ă reabilitarea total ă a sta ției de epurare a municipiului, localizat ă în
partea de est a ora șului, l ânga R âul Buz ău, fapt ce a dus la m ărirea eficien ței epur ării, fiind îndeplinite
condi țiile prev ăzute de normele romane ști și europene pentru deversarea în ape nesensibile. Procesul de
tratare cuprinde: pretratare, tratare pri mară și tratare biologic ă. Facilit ățile de tratare a n ămolului au fost
îmbun ătățite prin stocare, deshidratare și furnizarea de echipament pentru încărcarea și transportul
nămolului deshidratat. Modernizarea sta ției a cuprins:
– reabilitarea structurilor exi stente și construirea unor structuri noi;
– înlocuirea tuturor echipamentelor mecanice și electrice;
– introducerea unui sistem de monitorizare și control al oper ării sta ției – SCADA;
– tratarea și deshidratarea n ămolului;
– producerea de energie electric ă și term ică prin cogenerare – utiliz ând biogazul rezultat în procesul de
fermentare a n ămolului;
– laborator nou, utilat complet.

Uzura avansată a rețelelor și echipamentelor a creat dificultăți în activitatea de alimentare cu apă și
canalizare a municipiului Buzău , motiv pentru care municipalitatea a inițiat un amplu program de
reabilitare a construcțiilor și instalațiilor din sistemul centralizat de alimentare cu apă și canalizare.

8.6. Telecomunica țiile, internet, mass media, servicii po ștale

Pagină 73 din 247

Rețele telefonice
În prezent, municipiul Buzău are asigurat serviciu telefonic urban, interurban și internațional prin
centrală telefonică pentru cca. 30000 abonați casnici și 2500 agenți economici.

Legăturile sunt realizate prin racorduri aeriene și subterane, cabluri în canalizație, în lungime de peste
100 km. Capacitatea centralelor telefonice este 33000 numere, acestea reușind să satisfacă cererea
actuală de abonați .

Tehnologia informațiilor și comunicației
În contextul creșterii competitivității economice și dezvolta rii economiei bazate pe cunoaștere, sectorul
Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) ocupă un loc central. Într -o societate în care accesul la
informație și capacitatea de prelucrare a acestora într -un timp cât mai scurt sunt elemente de bază car e
contribuie la o dezvoltare economico socială sustenabilă, dezvoltarea sectorului TIC reprezintă o
condiție esențială pentru dezvoltarea localității. Totodată, garantarea dreptului la informare și principiul
transparenței sunt norme care guvernează societ atea europeană. În acest sens, administrația publică
trebuie să garanteze acest drept și să întreprindă toate măsurile pentru a asigura un acces facil și
neîngrădit la informația de interes public.

În municipiul Buzău, ca de altfel la nivelul întregii soc ietăți, se remarcă o creștere permanentă a
nivelului de utilizare a TIC în toate sectoarele, cu un impact crescut asupra eficientizării activităților
curente. Totodată, nivelul de penetrare a accesului la tehnologia TIC la nivelul populației este într -o
continuă creștere, fapt ce face ca nevoia implementării unor măsuri care să asigure accesul cetățenilor pe
această cale la informațiile necesare să fie tot mai pregnant.

Ca u n exemplu, în perioada 2006 -2008 în județul Buzău au fost instalate peste 75 de la boratoare de
informat ică în unitățile de învățământ. Din datele furnizate, reiese că în sectorul educațional peste 90%
dintre școlile din municipiu sunt dotate cu echipament de calcul, asigurând un acces pe scară largă al
elevilor la utilizarea și deprinde rea cunoștințelor de operare a tehnologiei de calcul. Nevoia dezvoltării
unei structuri TIC bine articulate este cu atât mai accentuată cu cât la nivel școlar municipiul Buzău se
bucură de rezultate deosebite la olimpiadele naționale de informatică. Cu toa te acestea, mediul economic
din municipiul Buzău nu reușește să atragă elevii cu rezultate deosebite pentru a lucra în domeniul IT la
nivel local.

Piața locală de furnizori de servicii de internet este dominată de 3 firme: UPC, RDS și Romtelecom care
oferă diverse tipuri de servicii de internet la prețuri ce se încadrează între 25 – 50 Ron/lună. Acest fapt
face ca numărul de utilizatori de internet la nivelul municipiului să fie destul de ridicat și într -o creștere
continuă. Cu toate acestea nu există o si tuație care să reflecte numărul total de utilizatori de la nivelul
municipiului.

Situația generală de la nivelul municipiului Buzău demonstrează că la momentul actual domeniul TIC se
încadrează într -un trend ascendent și cunoaște o dezvoltare continuă, î n special în ceea ce privește
măsurile implementate de autoritatea locală în vederea stimulării dezvoltării sectorului.

Dimamica pe care o înregistrează contextul economic și social face inevitabilă dezvoltarea domeniului
TIC prin prisma legislației Euro pene și naționale, în concordanță cu solicitările continue venite din
partea cetățenilor și a sectorului economic, cu privire la o mai ușoară accesare a informației, la
accesibilitatea unei game variate de servicii online, dezvoltarea continuă a infrastruc turii generale IT
precum și pentru garantarea unei guvernări eficiente și democratice.

Pagină 74 din 247

Astfel, Primăria municipiului Buzău și -a propus să implementeze un sistem integrat de comunicații
electronice care să antreneze toți actorii locali, în scopul facili tării schimbului de informații și asigurării
de servicii moderne pentru sectorul de afaceri, organizații nonguvernamentale și cetățeni. Prin proiectul
“Consolidarea NODULUI ELECTRONIC AL PRIM ĂRIEI MUNICIPIULUI BUZ ĂU pentru
realizarea EXTINDERII și asigur ării interoperabilit ății serviciilor eGuvernare și eAdministratie
la nivelul Municipiului Buz ău “Proiect cofinan țat prin Fondul European de Dezvoltare Regional ă,
Programul Opera țional Sectorial "Cre șterea Competitivit ății Economice" "Investi ții pentru viitorul
dumneavoastr ă", s-a creat un portal on -line pentru facilitarea plăților taxelor locale și informarea
cetățeanului.

În sectorul TIC au fost identificate o serie de probleme ce ar putea îngreuna procesul de dezvoltare
continuă:
 Lipsa unei viziuni unitare c u privire la dezvoltarea ITC la nivelul municipiului, care va conduce la
realizarea și implementarea unor tehnologii necoordonate și neorientate, armonizarea ulterioară a
acestora fiind dificilă și costisitoare din punct de vedere al resurselor financiare și umane
implicate. Absența unei strategii de dezvoltare care să schițeze direcțiile generale de dezvoltare și
să identifice soluțiile comune pentru viitor va conduce la o implementare de sisteme diferite a
căror interoperaționalizare va cunoaște un grad s căzut de eficiență sau va fi imposibilă.
 Absența unui protocol de utilizare a tehnologiei IT precum și a unor procese operaționale de
utilizare și transmitere a datelor în cadrul rețelei implementate de Primărie și în comunicarea cu
alte instituții, precum și absența unei baze de date comune, ceea ce contribuie la procese
administrative mai lungi, la limitarea fluxului informațional și la o creștere a nivelului de birocrație
prin nevoia obținerii de informații din surse variate în posesia cărora acestea se află.
 Nivelul scăzut al fluxului de informații și al procesării datelor între sectorul public și privat, care
determină un nivel scăzut de utilizare a instrumentelor și modalităților de inter -comunicare și
comunicare IT de către sectorul IMM.
 Se remarcă n evoia implementării unor măsuri de atragere a forței de muncă specializate în
domeniu pentru menținerea specialiștilor la nivel local. Rezultatele deosebite obținute la
concursurile naționale precum și nivelul de dezvoltare din sectorul educațional IT cond uc la
posibilitatea dezoltării pe mai departe a acestuia.

În vederea dezvoltării pe mai departe a sectorului ITC la nivelul municipiului se recomandă:
 Realizarea unei strategii sau a unui program comun de dezvoltare a sectorului ITC la nivelul
municipiulu i, care să cuprindă dezvoltarea unui sistem integrat și a unei baze de date comune
accesabilă de către toate instituțiile de la nivel local.
 Realizarea unor programe de informare publică cu privire la p osibilitățile de accesare de fonduri
pentru dezvoltare a de tehnologie IT și dotarea cu echipamente de calcul moderne, proiecte
orientate în special către sectorul economic.
 Realizarea unor campanii publice de informare cu privire la domeniul IT orientate către cetățean.

8.7. Capacitatea institutional ă (admi nistra ția public ă și servicii publice)
În perioada de preaderare administrația românească s -a concentrat pe acțiuni ce vizau crearea cadrului
instituțional de îmbunătățire și întărire a administrației publice în contextul descentralizării și
deconcentrări i.

Pagină 75 din 247
Este necesar însă ca aceste eforturi să continue în vederea atingerii obiectivelor formulate pe termen
lung: îmbunătățirea furnizării de servicii publice, sprijinirea creșterii economice, îmbunătățirea reală a
condițiilor sociale și buna guvernare.

Strategia de reformă pentru administrația publică implementată a vizat:
 Reforma funcției publice pentru crearea unui corp profesionist de funcționari publici, stabil și neutru
din punct de vedere politic ;
 Deconcentrarea și descentralizarea pentru îmbunătățir ea furnizării serviciilor către cetățeni ;
 Sprijin pentru formularea de politici publice ca parte a unui proces îmbunătățit de luare a deciziei

Administrație locală
Primăria Municipiului Buzău reprezintă o structură funcțională cu activitate permanentă, co nstituită din:
Primarul Municipiului Buzău, 2 viceprimari și secretarul municipiului, împreună cu aparatul propriu de
specialitate al Consiliului Local al Municipiului Buzău.

Aparatul propriu al consiliului local, prin compartimentele de specialitate (dir ecții, servicii și birouri),
asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate de Consiliul Local al Municipiului Buzău, a
dispozițiilor Primarului Municipiului Buzău, a actelor normative emise de Consiliul Județean Buzău și
Prefectura Județului Buzău, a tuturor atribuțiilor ce le revin prin Legea Administrației Publice Locale
Nr. 215/2001, republicată.

În exercitarea atribuțiilor sale, Primăria Municipiului Buzău colaborează cu ministere, organe ale
administrației locale și județene, organisme guverna mentale și nonguvernamentale, precum și cu alte
organe de specialitate.

În cadrul primăriei avem un număr total de 783 funcții, din care funcții publice 415, 38 funcții publice
de conducere, 377 funcții publice de execuție, funcții contractuale de conduce re 1, funcții contractuale
de execuție 367.

Activitățile desfășurate de autoritatea locală, în concordanță cu prevederile legale în vigoare, sunt
următoarele:
 Activitatea de Inspecție este asigurată de Serviciul Cadastru Imobiliar și Edilitar, Avizări, GIS ,
Autorizare în Construcții; Birou Comerț și Transporturi Locale;
 Activitatea Juridică, Resurse Umane asigurată prin: Serviciul Resurse Umane, Prognoză,
Organizare, Cooperare Interinstituțională; Compartiment Juridic și Contencios Administrativ;
Compar timentul Stare Civilă; Compartimentul Autoritate Tutelară;
 Activități tehnice în folosul cetățeanului, asigurate prin: Compartiment Relații cu Publicul,
Organizare Alegeri, Biroul Îndrumare și Control Asociații de Proprietari ; Administrativ –
Gospodăresc; E vidență și Administrare Patrimoniu și Licitații; Agricol și Sanitar -veterinar.
 Activitatea de Gospodărie Urbana, asigurată prin Compartiment Gospodărire Urbana.
 Activitatea Economică și Administrativă, asigurată prin: Serviciul Prelucare date și încasări,
Serviciul Inspecție și facilități fiscale persoane fizice, Serviciul control și inspecție fi scală
persoane juridice, Serviciul Urm ărire, executare și colectare creanțe fi scale persoane juridice,
Serviciul Urm ărire, executare și colectare creanțe fi scale p ersoane fizice, Serviciul Buget,
evidență venituri și cheltuieli, Serviciul Financiar Contabil, Serviciul relații cu publicul și
gestionarea dosarelor fiscale.
 Controlul activităților menționate sunt realizate prin: compartimentele de Audit Intern și
Infor matică.

Pagină 76 din 247
 Activități Sociale asigurate prin: Direcția de Evidență a Persoanelor.
 Activități de Pază și Ordine, asigurate prin: Direcția Poliția Locală, Compartiment Protecție
Civilă.

Legătura între compartimentele funcționale se realizează direct, colaborar ea fiind unul dintre punctele
tari ale activității aparatului tehnic de specialitate.

În cadrul Primăriei Municipiului Buzău sunt stabilite modul de circulație al informațiilor și interfețele
interne, în vederea asigurării unei coordonări eficiente și opt imizării procesului de urmărire, respectiv
îmbunătățire continuă a activității.

Comunicarea internă se realizează, de la caz la caz prin:
 circulare, note de serviciu, dispoziții;
 procese -verbale ale ședințelor;
 metodologii și ghiduri;
 afișarea politicii și a obiectivelor;
 o cutie pentru sugestii;
 ședințe și interviuri;
 utilizarea și analizarea indicatorilor de calitate.

În vederea îmbunătățirii activității și atingerii unor parametri superiori de calitate pentru seviciile care se
adresează direct cetățea nului, Primăria Municipiului Buzău a trecut la implemenarea Sistemului de
Management al Calității ISO 9001. Manualul Calității conține proceduri generale, proceduri de luc ru
(gestiune, evaluare, selecți e furnizori și achiziții) și proceduri operaționale (r egistru agricol și activitate
sanitar -veterinară, autorizări construcții, comercial și corp control primar, protecția mediului, asociații
de proprietari, resurse umane, urbanism și amenajarea terioriului, administrativ, autoritate tu telară,
patrimoniu – cadastru, disciplina în construcții, juridic și contencios, registratură și arhivă, relații
publice, stare civilă), cu mențiunea că aprox. 80% din activități sunt acoperite de aceste proceduri
operaționale. Firma care oferă serviciile de implementare este SC XARINA Consult SRL.

În ceea ce privește conducerea activităților desfășurate, primarul, prin măsuri organizatorice și alocarea
de resurse umane și materiale, asigură determinarea și satisfacerea cerințelor clienților serviciilor publice
locale, în scop ul creșterii satisfacției cetățenilor care se adresează instituției, în tripla lor calitate de
consumatori – contribuabili – cetățeni.

Conducătorii compartimentelor funcționale asigură repartizarea personalului pe locuri de muncă,
precizarea atribuțiilor, răspunderilor și competențelor acestuia prin fișa postului, disciplina la locul de
muncă și controlul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Anual este evaluată activitatea desfășurată de aparatul tehnic de specialitate, înainte de aprobarea
bugetului pen tru anul următor. Cu această ocazie sunt acordate calificativele pentru fiecare salariat în
parte, dar este analizată și eficiența structurii funcționale. Concluziile desprinse pot determina modificări
ale acesteia în scopul îmbunătățirii activității.

În ceea ce privește gestiunea datelor și comunicării, Primăria municipiului Buzău a reușit să
îmbunătățească situația TIC la nivelul instituției. Din datele furnizate de către reprezentanții
departamentului de informatică din cadrul primăriei reiese că echipa rea cu tehnologie de calcul este

Pagină 77 din 247
satisfăcătoare în ceea ce privește activitatea curentă a angajaților cu muncă de birou. Astfel, fiecare
dintre angajați are acces la un calculator propriu, în timp ce pentru personalul administrativ se asigură
accesul la te hnica de calcul în cazul în care acest lucru este solicitat. Numărul total de calculatoare din
cadrul primăriei este de 200.

Toate calculatoarele din cadrul primăriei sunt interconectate în cadrul unei rețele locale. Aceasta este
folosită în mod special p entru exploatarea și întreținerea bazelor de date cu privire la taxe și impozite,
transfer de fișiere și un număr limitat de aplicații în rețea precum iTAXE sau Legis. Totodată, prin
conectarea la rețeaua internă de calculatoare se asigură accesul angajați lor la internet în procent de 99%.
Dotarea permite gestionarea corectă a datelor referitoare la cei 57.000 contribuabili persoane fizice și
1800 contribuabili persoane juridice.

În anul 2012 Prim ăria municipiului Buzău a implementat proiectul “Consolidare a NODULUI
ELECTRONIC AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUZĂU pentru realizarea EXTINDERII și asigurării
interoperabilității serviciilor eGuvernare și eAdministrație la nivelul Municipiului Buzău ” finanțat în
proporție de 98% din Fondul European de Dezvoltare Regio nală (FEDR) și în proporție de 2% din
fonduri proprii ale Primăriei Buzău.

Obiectivul specific poate fi cuantificat prin următoarele rezultate vizate de acest proiect:
– Un grad ridicat de transparență și o mai bună comunicare internă și externă;
– Accesul la informații și servicii publice în conformitate cu prevederile legale;
– Resurse Umane apte din punct de vedere tehnologic în utilizarea mijloacelor moderne de
administrare a serviciilor publice ;
– Standardizarea procedurilor de lucru și consolidarea structu rilor de date;
– Reducerea timpului de așteptare și de acces la informație;
– Rezolvare rapidă și interactivă a problemelor și cererilor;
– Reducerea con siderabilă a costurilor interne;
– Mediu de lucru unitar;
– Securizarea informației cu caracter public și priva t conform legislației naționale;
– 4 servicii tip e -Guvernare G2C ( către cetățean), nivel 4 de sofisticare adică:
 Taxe și impozite – plata online ;
 Biblioteci online ;
 Plata amenzilor online ;
 Asistența socială servicii online ;
– 2 servicii tip e -Guvernare G2B (pentru mediul de afaceri) nivel 4 de sofisticare :
 Informări periodice privind cadrul legal ;
 Plata taxelor și impozitelor online ;
– 4 servicii tip e.Administratie G2G și G2E (pentru colaborarea între instituții publice,
departamente ale primăriei):
 planifica re și execuție bugetară ;
 contabilitate bugetară ;
 resurse umane ;
 managementul salarizării pentru următoarele categorii de personal:
cadre didactice și auxiliare ;
aleși locali ;
funcționari publici ;

Pagină 78 din 247

aparat contractual ;
– Extinderea și consolidarea platformei de e-Guvenrare și e -Administație către:
 6 instituții publice;
 23 centre financiare preuniversitare de stat;
 5 creșe

În ceea ce privește licențierea, gradul de acoperire cu licențe de utilizare a echipamentelor de calcul este
satisfăcător. Cu toate acestea se remarcă nevoia de continuare a activităților de licențiere a programelor
utilizate în mod curent la nivelul departamentelor din cadrul primăriei. Astfel, la o dotare de 200 de
calculatoare câte deține primăria la ora actuală, aproximativ 13% dintre aces tea necesită licențe de
sistem de operare. Se remarcă totodată și nevoia de licențiere pentru alte programe utilizate în mod
curent.

În cursul anului 2012 au fost achiziționate un număr de 16 calculatoare noi și 16 imprimante. De
asemenea, au fost configu rate încă 2 servere virtuale pentru necesitățile de prelucrare a datelor din
instituție. În beneficiul Direcției Economice au fost conectate la distanță 2 stații de lucru pentru încasare
a taxelor și impozitelor locale, în sediul Direcției de Evidență a Pe rsoanelor de la Mall Galeria, pentru
care a fost configurată o nouă conexiune VPN.

În acest moment rețeaua de calculatoare a Primăriei Buzău cuprinde:
 16 servere (13 fizice și 3 virtuale);
 7 switch -uri Gigabit cu 24 porturi pentru conectarea în rețeaua locală a stațiilor de lucru;
 2 routere centrale pentru conectarea prin VPN a celor 34 de subordonate;
 1 router pentru conexiunea VPN la rețeaua Oficiului Poștal Buzău și a stațiilor de lucru de la
Mall Galeria;
 192 stații de lucru desktop;
 17 laptop -uri.

Din evidența echipamentelor rezultă că peste 60 de calculatoare au termenul de funcționare depășit
(peste 7 ani). Dintre acestea, 49 au necesitat reparații în cursul anului trecut, iar 20 dintre calculatoare au
fost supuse operațiunilor de upgrade.

Nu a u fost achiziționate programe și aplicații noi, dar aplicația GoSal (gestiune personal și salarizare) a
trecut la o nouă versiune îmbunătățită. S -a avut în vedere asigurarea funcționării aplicațiilor existente,
optimizarea acestora și a modului de operare. Aplicațiile sistemului informatic integrat au fost supuse
monitorizării pentru a depista necesarul de resurse hardware, modul de operare și eficiența exploatării.

S-a constatat asfel că, se impune upgrade de memorie RAM și harddisk pe serverele de aplica ții și baze
de date, precum și optimizarea proceselor de muncă din cadrul departamentelor care folosesc aceste
aplicații. De asemenea, s -a constat că nu sunt folosite unele module și funcționalități ale sistemului
informatic (exemplu: aplicațiile GoUrbanis m, GoSocial, GoCivil, QlikView) și nu toate subordonatele
folosesc sistemul după cum au fost instruite.

Pentru respectarea legislației române (Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe,
modificată), precum și a celei europene și internați onale referitoare la proprietatea intelectuală, care
asigură protecție prin drept de autor pentru operele de creație intelectuală, inclusiv pentru programele de

Pagină 79 din 247
calculator, s -a început inventarierea licențelor software din instituție ca prim pas pentru a d etermina
necesarul de achiziție în acest domeniu.

Se urmărește implementarea unui sistem de management al licențelor eficient, astfel încât în niciun
moment să nu existe software piratat, expirat sau cu licența neconformă în cadrul Primăria Municipiului
Buzău. Introducerea și punerea în aplicare a unui control permanent și eficient asupra stării sistemului
informatic utilizat și a software -ului instalat pe el va permite instituției să -și dezvolte activitatea în
deplină conformitate cu cerințele legislației naționale și să asigure securitatea sistemului informatic.

Primăria Municipiului Buzău dispune de o pagină web actualizată de către angajații proprii –
www.primaria buzău.ro. Pagina este dotată cu un contor de vizitatori, numărul aproximativ al acestora
este reprezentat în graficul de mai jos

3433 3449 3519
3117
3017
2671 2728
2455 24102866 2697
05001000150020002500300035004000
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct novtrafic www.primariabuzau.ro

Website -ul este bine structurat, dispunând de o serie de informații de interes general ușor accesibile cu
privire la activitățile curente, rapoarte și structura primăriei. Pagina are și o secțiune alocată ghișeului
unic, care a devenit un portal de consultare a taxelor și impozitelor.

Referitor la serviciile online, o serie de formulare pot fi descărcate de pe site, în special cu privire la
activitatea direcțiilor de evidență a populaț iei și de administrație publică ale primăriei.

Exista un sistem de plată on -line a taxelor și impozitelor numărul utilizatorilor înregistrați cu user
și parolă este 208. În anul 2013, 49 de utilizatori au plătit în sistemul online .

Deși primăria deține un site propriu, o parte din instituțiile aflate în subordinea acesteia nu beneficiază
de acest serviciu sau au o reflectare redusă a imaginii proprii la nivelul website -ului deținut (așa cum
este cazul URBIS Buzău, pagina conținând un minim de informații cu privire la oferta de servicii și o
prezentare mai mult decât succintă a instituției).

Modalitatea prezentă de monitorizare și control al modului în care sunt oferite serviciile publice pentru
populație este cea clasică, respectiv prin intermediul rep rezentanților consiliului local în consiliul de
adminstrație al furnizorilor de servicii aflați în subordinea autorității locale, sau pe baza monitorizării
modului de îndeplinire a prevederilor contractuale pentru serviciile furnizate de terți atribuite pr in

Pagină 80 din 247
licitație publică. Nu este implementat un sistem de măsurare a satisfacției clienților, respectiv cetățenii
municipiului Buzău, beneficiari ai acestor servicii.

De asemenea, relațiile cu publicul funcționează pe sectoare, factorii responsabili motivâ nd că lipsa
spațiului nu permite înființarea unui ghișeu unic.

În domeniul managemnetului resurselor umane, conducerea instituției se asigură că personalul care
efectuează activități care influențează calitatea serviciilor publice locale este competent d in punct de
vedere al studiilor, al instruirii, al aptitudinilor și al experienței adecvate.

Competențele necesare pentru personalul care efectuează lucrări care influențează calitatea serviciilor
sunt identificate și se regăsesc în fișele posturilor.

Instruirea și perfecționarea personalului din aparatul tehnic de specialitate, precum și alte acțiuni menite
să satisfacă necesitațile de competență se desfășoară conform unei planificări anuale, condiționată de
resursele financiare disponibile. 90% dintre s alariați dețin abilități de utilizare a computerului certificate
prin ECDL. Numărul cursurilor de perfecționare: 2010 – 12; 2011 – 23; 2012 – 67.

În conformitate cu prevederile Legii 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management
de proiect la nivelul unităților administrativ -teritoriale județene și locale, a fost înființat compartimentul
Programe cu finanțare externă, în cadrul Direcției Tehnice. Specialiștii încadrați în acest compartiment
vor urma cursuri de perfecționare în managementul de proiect.

Programul de investiții al Consiliului Local al Municipiului Buzău a fost întocmit în concordanță cu
necesitățile de dezvoltare și modernizare ale municipiului, îmbunătățirea serviciilor publice, câ t și
eficientizarea activității administrație i locale.

În cursul anului 2012 s -au derulat proiectele cu finanțare externă n erambursabilă, după cum urmează :
 proiectul „Creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zona de acțiune urbană a
municipiului Buzău prin achiziționarea de echipamente s pecifice și amenajarea unui centru de
supraveghere” a fost finalizat, asigurându -se astfel monitorizarea permanentă și eficientă a
zonelor de interes administrativ și cu infracționalitate ridicată;
 au demarat lucrările la obiectivul de investiții „Reabilit area monumentului istoric Ansamblul
Conacului Marghiloman (vila Albatros, parc Marghiloman) din municipiul Buzău”‚ a cărui
finalitate este înființarea Centrului cultural „Alexandru Marghiloman ”, cât și modernizarea și
amenajarea parcului pentru aducerea lu i la standarde normale de utilizare și mărirea prezentei lui
în circuitul recreațional al orașului;
 au demarat, de asemenea, lucrările aferente obiectivului de investiții ”Reabilitare rețea de
drumuri și stații de transport din zona de acțiune urbană a mun icipiului Buzău”, care constau în
lucrări de reabilitare a 9500 m străzi din cartierul Mihai Viteazul și str.Cuza -Vodă, precum și
construirea a 26 stații de transport din zona de acțiune urbană a municipiului Buzău. În cartierul
de locuințe Orizont din zon a Unirii Nord a municipiului au continuat lucrările de amenajare
drumuri și alei de acces.
 În scopul creșterii eficienței energetice a rețelelor termice în vederea livrării agentului termic la
parametrii cantitativi și calitativi solicitați de consumatori s-au finalizat lucrările de reabilitare a
punctelor termice PT12, PT B11 și a rețelelor aferente acestora, precum și a rețelelor termice
primare din zona str. Cuza -Voda – str. Prelungirea Independenței.

Pagină 81 din 247
 În vederea realizării unor condiții de recreere pent ru copii au fost amenajate două locuri de joacă
în cartierele Dorobanți I și PT8 Centru (str.Tunel) din municipiul Buzău.
 De asemenea, ca o completare a spațiului de recreere și relaxare creat în Parcul Tineretului au
fost amplasate 5 echipamente de agreme nt în scopul promovării activității fizice a persoanelor
care doresc să facă sport în exterior și să -și întrețină condiția fizică.
 În vederea fluidizării circulației și pentru limitarea timpului de staționare a autovehiculelor de
transport marfă și aproviz ionare a Pieței Centrale, s -a achiziționat un sistem de control al
accesului auto constând în două bariere montate la intersecția străzilor Ostrovului cu Lt.
Constantin Godeanu și pe str. Lt. Constantin Godeanu la limita Pieței agroalimentare “B90”.
 Au con tinuat lucrările de înlocuire și extindere a rețelelor de apă în municipiu pentru aducerea
sistemului de distribuție a apei la parametrii normali de funcționare, cât și realizarea de noi
branșamente și contorizarea tuturor locuințelor.
 Pentru Direcția Poli ției Locale au fost achiziționate uniforme de serviciu pentru personal, precum
și trei autovehicule cu dotări speciale.
 În domeniul învățământului, au fost executate lucrări de reparații curente interioare și exterioare
la unitățile de învățământ preșcolar , preuniversitar, cât și la creșele nr. 1, 8 și 9. De asemenea, o
serie de licee și școli din municipiu au fost dotate cu sisteme de supraveghere video și cu sisteme
de control acces în incinte, iar cabinetele stomatologice din cadrul unităților de învățăm ânt au
fost dotate cu echipamente, precum: unituri dentare, sterilizatoare, l ămpi polimerizare, etc.

Deși implementarea proiectelor de dezvoltare și utilizarea oportunităților de finanțare din fonduri
europene implică parteneriate cu ale instituții și cu organizații ale societății civile, parteneriatele
încheiate pânâ în prezent de Primăria municipiului Buzău au avut un caracter formal, fără a descrie rolul
și responsabilitățile fiecărui partener, fără a implica resurse din ambele sensuri, fără a delimita zonele de
acțiune și competență.

Autoritatea locală este decisă să atragă cât mai multe fonduri pentru dezvoltare locală durabilă, în baza
unui plan strategic și metodologic, ce decurge din prezenta strategie de dezvoltare, ceea ce va implica și
parteneri ate viabile cu actorii locali.

8.7.1. Analiza SWOT a sectorului
Puncte tari Puncte slabe
Puternică determinare și motivație a administrației
locale pentru dezvoltarea orașului;
Aparat tehnic de specialitate bine dimensionat și
structurat;
Sistemul de Ma nagement al Calității ISO 9001
implementat, în curs de certificare;
Servicii profesionalizate acordate cetățenilor;
Infrastructură și dotare IT corespunzătoare;
Personal cu competențe în utilizarea tehnicii de
calcul;
Sistem de management al resurselor uma ne
adecvat, incluzând programe de perfecționare;
Pagina WEB proprie, care oferă un set de
informații utile cetățenilor; Comunicare interinstituțională greoaie;
Relații cu publicul neunitare, pe sectoare;
Inexistența unui ghișeu unic;
Absența unui sistem modern de monitorizare
și evaluare a serviciilor p ublice ;
Specialiștii din cadrul Compartimentului
Programe cu finanțare externă nu au abilități
certificate în domeniul managementului de
proiect;
Gradul limitat de interope -raționalizarea a
soluțiilor software existente la momentul
actual;
Vizibilitate și accesabilitate redusă a paginii
web a primăriei;
Absența unui sistem integrat accesabil de

Pagină 82 din 247
Existen ța unui sistem de plată on -line a taxelor și
impozitelor;
Formulare ce pot fi descărcate on line;
Compartimentul Programe cu fina nțare externă;
Planuri urbanistice, studii de prefezabilitate,
fezabilitate și proiecte tehnice;
Experiență în proiecte și parteneriate ;
Existența unei bune structuri informatice în
sistemul educațional;
Implementarea unui sistem informatic integrat ;
Rezul tate deosebite în domeniul informatic
obținute de elevii din municipiu. către toate instituțiile locale ;
Absența unor protocoale de accesare și a unor
regulamente de utilizare a TIC;
Absența unei strategii de dezvoltare a
sectorului TIC la nivelul municipiului;

Oportunități Amenințări
Cadru legal adecvat pentru managementul
proiectelor cu finanțare externă;
Fonduri comunitare disponibile prin intermediul
Programelor Operaționale;
Oportunități de parteneriate cu unități
administrativ te ritoriale similare din Uniunea
Europeană;
Prevederile Programului Operațional Sectorial
Creșterea Capacității Administrative;
Elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă
Atractivitatea sectorului privat care poate
determina deplasări ale specialiștilor c ătre
acest sector;
Potențiala rezistență a cetățenilor și actorilor
locali la schimbările propuse;
Capacitate redusă de absorbție a fondurilor
comunitare la nivel național;
Slaba penetrare a TCI la nivel național;
Lipsa de implicare a factorilor decizional i în
implementarea măsurilor preconizate pentru
domeniul TIC.

8.7.2. Concluzii și recomandări
Analiza situației actuale din adminsitrația locală a municipiului Buzău demonstrează că activitatea se
încadrează într -un trend ascendent și cunoaște o dezvolta re continuă, adaptându -se la schimbările din
mediul social, politic și economic. Managementul, modalitatea de alocare a resurselor, nivelul de dotare
cu echipamente și nivelul de pregătire al angajaților situează înstituția la un nivel superior în ceea ce
privește potențialul de a veni în întâmpinarea nevoilor locuitorilor municipiului Buzău.

Astfel s -a implementat un sistem electronic de achitare a taxelor și impozitelor, însă, determină timpi
mari consumați de către contribuabili.

Potențialul existent este însă insuficient valorificat în prezent. Astfel, inexistența unui ghișeu unic și
desfășurarea relațiilor cu publicul pe sectoare și activități generează o comunicare greoaie și o
diseminare ineficientă a informației către cetățeni.

Limitările în ut ilizarea site -ului propriu al primăriei de către instituțiile aflate în subordinea acesteia,
determină o imagine deformată asupra serviciilor publice și administrației locale.

Certificarea Sistemului de Management al Calității deja implementat va conduce la identificarea și
înlăturarea disfuncționalităților activității. Este necesar a fi acoperite cu proceduri operaționale toate
activitățile desfășurate de aparatul tehnic de specialitate din cadrul instituției.

Pagină 83 din 247
Mai mult, contextul național și european în care existăm, cerințele de creștere a eficienței administrației
publice, solicitările continue venite din partea cetățenilor și a sectorului economic cu privire la
diversificarea și optimizarea gamei de servicii, o mai ușoară accesare a informației și a u nei game
variate de servicii online, necesită implementarea unor măsuri de îmbunătățire a capacității instituționale
de acțiune în administrația locală.

Obiectivul general ce urmează a fi asumat de autoritatea locală în acest domeniu îl reprezintă creare a
unei administrații eficiente, în serviciul locuitorilor municipiului Buzău. Acest lucru poate fi realizat
prin:

 Îmbunătățirea structurii și managementului aparatului tehnic de specialitate al consiliului local al
municipiului Buzău. Aceasta vizează creș terea calității proceselor de decizie și execuție ce se
desfășoară în administrația locală, creșterea eficienței structurii organizaționale printr -o mai bună
planificare și consolidarea cadrului de responsabilizare și implică următoarele acțiuni:
 Certifica rea sistemului de Management al Calității ISO 9001 și îmbunătățirea continuă a
procedurilor de lucru, abordând sistemul de lucru pe programe specifice.
 Elaborarea și implementarea unui Plan strategic de formare a personalului din administrația
publică, ba zat pe o identificare corectă a nevoilor de pregătire, incluzând formarea în
elaborarea politicilor publice;
 Revizuirea permanentă a structurii organizaționale în scopul operaționalizării funcționării
acesteia și creșterii gradului de flexibilitate și adap tabilitate la contextul socio -economic.
Pentru aceasta vor fi elaborate și implementate mecanisme de evaluare a eficienței activității,
va fi analizată oportunitatea înfințării postului de administrator public;
 Elaborarea și implementarea unui sistem de ma nagement al resurselor umane, care să aibă în
vedere dezvoltarea profesională a tuturor funcționarilor din cadrul aparatului tehnic de
specialitate al primăriei;
 Implementarea unui protocol de utilizare a tehnologiei IT precum și a unor procese
operațional e de utilizare și transmitere a dat elor în cadrul rețelei proprii a Primăriei și în
comunicarea cu alte instituții, precum și dezvoltarea și realizarea unei bănci de date
informaționale comune tuturor instituțiilor de la nivel local, în scopul diminuării t endinței de
limitare a fluxului informațional și scăderii nivelului de birocrație, concomitent cu creșterea
calității și eficienței actului administrativ.
 Îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice oferite cetățenilor municipiului Buzău,
respectiv optimizarea timpilor de reacție în oferta de servicii publice, oferirea acestora cu
promptitudine la parametri de calitate superiori, prin:
 Elaborarea unor proceduri de colaborare între administrația locală și școli, spitale, furnizori de
servicii s ociale, în scopul asigurării unor servicii de calitate în domeniile menționate ;
 Implementarea semnăturii electronice la nivelul întregii structuri funcționale;
 Elaborarea și implementarea unor documente cadru în furnizarea serviciilor publice menite să
măsoare gardul de satisfacție al beneficiarilor serviciilor publice, ca unitate de măsură a
eficienței furnizării acestora. Utilizarea acestor documente va fi precedată de o campanie
publică de promovare, care să determine conștietizarea importanț ei lor în râ ndul beneficiarilor;
 Implementarea unor inițiative de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice: ghișeul
unic, planificarea serviciilor destinate cetățeanului, managementul documentelor.

8.8. Structura urbana a municipiului Buzau

Pagină 84 din 247
Perimetrul int ravilanului existent aprobat este de 4.636 ha. La recensământul din 2011 , numărul de
gospodarii era de 4 7.799 . Se poate afirma că diversele categorii de zonele morfologice identificate sunt
toate în așteptarea unor investiții de regenerare urbană:
 În centr ul orașului se află multe repere funcționale și estetice. De asemenea, există multe clădiri
care se află pe lista monumentelor istorice. Dacă nu sunt restaurate și nu realizate amenajări de
spațiu public și refuncționalizări ale acelor clădiri care sunt în administrarea autorităților locale,
aceste clădiri și situri arheologice nu vor putea fi puse în valoare și se vor constitui într -un punct
forte al Municipiului Buzău.
 Cartierele de locuințe colective însumează un număr de aproximativ 26.500 apartamente c are
reprezintă 65,4 % din totalul de 40.500 unități locative din cartierele orașului. Acestea au nevoie de
investiții atât pentru reabilitarea clădirilor cât și pentru amenajările de spațiu public.
 Zonele de locuințe individuale pe lot sunt zone cu potenț ial foarte interesant de dezvoltare. Dacă
fondul construit se va regenera prin forța pieței și prin investiții individuale private, pentru a spori
atractivitatea acestor cartiere, este necesară investiția publică pentru a construi echipamente de
utilitate publică, pentru a aduce infrastructura la normele actuale, pentru a crea scuaruri pe terenurile
aflate în proprietatea sau în administrarea autorităților publice.
 Chiar și zona industrială de la sud are potențial pentru a primi finanțare printr -un program de
regenerare urbană. La sud de calea ferată este o situație particulară în care două cartiere de locuințe
(Poșta și Mihai Viteazul) sunt înconjurate de spații de producție. Această situație constituie un
avantaj pentru că una din condițiile finanțării pri n fonduri structurale (axa 1 din POR) este existența
unui număr de beneficiari direcți din perimetrul de intervenție.

Nr. Zone funcționale
(bilanțul suprafețelor zonelor funcționale din intravilanul
existent) Existent
ha %
1 Zona centrală și alte func țiuni
complexe de interes public 28,71 1,01
2 Zona de locuințe și func țiuni
complementare 1.338,27 46,91
3 Zona unități industriale și agricole, din care:
– unități industriale
– unități agricole (trupuri)
732,05
119,52
25,67
4,19
4 Zona de parcuri, r ecreere și sport 171,10 6,0
5 Zona gospodărie comunală 76,85 2,69
6 Zona cu destinații speciale și echipare teritorială, din care:
– căi de comunicație rutiere
– căi ferate
– construcții aferente rețelelor tehnico -edilitare
– zona de destinație specială

224,34
62,10
–
81,55

7,87
2,18
–
2,86
7 Alte zone (terenuri neproductive, ape) 17,80 0,62
Total teritoriu intravilan existent 2.852,3 100.00
Orientativ, prezentăm câteva diferențe majore de zonificare între analiza din acest capitol și definirea
cartierelor d in documentațiile pentru avizele necesare PUG.

UTR Extras din Memoriul Tehnic aferent documentației pentru avizele
PUG: Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcționale, dar Zonele de Morfologie

Pagină 85 din 247
PUG care nu sunt delimitate clar Urbană
UTR1 Zona centrală
În zona centrală a orașului sunt cuprinse dotări administrative,
financiare, bancare, comerciale, prestări servicii, culturale, sanitare
locuințe și altele. Numărul total de locuitori cuprinși în zona centrală a
orașului este de cca 6 .000 locuitori. Regimul mediu din zona centrală
este de 3,2 nivele. Zona centrală
UTR2 Cartier Independenței cu cca 15.900 locuitori, capacitate cazare 5300
din care 2.770 apartamente, regim mediu de înălțime 1,9.
Fond construit foarte bun, bun, mediocr u, rău, dotări, echipare tehnico –
edilitară, zone protejate.
Zona morfologică
Independenței
Cartier Nicolae Bălcescu cu cca 23.000 locuitori, are o capacitate de
cazare de 7.300 locuitori din care 6.900 apartamente, cu regim mediu
4,4.
Fond construit foar te bun și bun, spații verzi, dotări, echipări tehnico –
edilitare.
UTR3
și
UTR 4
Cartier Marghiloman cu cca 12.400 locuitori, capacitate cazare 3900
din care: 24000 apartamente, regim mediu nivele 2,3.
Fond construit foarte bun, bun, mediu, rar, dotări, s pații verzi, echipare
tehnico edilitară, zone protejate. Zona morfologică
Marghiloman
UTR5 Parc Marghiloman
nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR 5 Zonă de case care nu este menționată dar care se află la nord est de
Parcul Marghiloman Zona morfologică denumită
Luceafărului după strada de
la limita sudică a zonei
UTR 5 Zonă de case care nu este menționată dar care se află în preajma
Podului Horticolei Zona morfologică denumită
Podul Horticolei delimitat la
nord și la vest de Strada
Horticolei, la est de strada
Stelei și strada Nimfelor la
sud
UTR 6 Cartier Episcopiei cu cca 15.000.locuitori, capacitate de cazare 4.700
din care 3.300 apartamente, regim mediu înălțime 2,1 .
Fond construit bun, mediocru și rău, zone v erzi, zone protejate, dotări
de învățământ insuficiente.
Zona morfologică Dorobanți,
care include și Dorobanți 1 și
2 de la est, dar și ansamblul
MICRO 3, Episcopiei, Obor,
blocurile până în ferma
legumicolă experimentală UTR 6 Cartier Dorobanți cu cca 1 3.700 locuitori cu o capacitate de cazare
4900 din care 32.000 ap, regim mediu nivele 2,3.
Fond construit bun, mediocru și rău, dotări insuficiente, spații verzi și
zone protejate, echipare tehnico edilitară.
UTR 6 Cartier Broșteni cu cca 11.000 locuito ri, capacitate 3.500 din care 3.300
ap., regim mediu înălțime 4,0.
Fond construit bun, mediocru și rău dotări insuficiente, echipare
tehnico -edilitară, zone protejate.
UTR 7 Cartier Nicolae Titulescu cu cca 6.800 locuitori cu o capacitate de 2000
case, r egim mediu înălțime 1,1.
Fond foarte bun, bun și mediocru, dotări, spații verzi. Zona morfologică Nicolae
Bălcescu

Pagină 86 din 247
UTR 8
si
UTR 9 Cartier Simileasca cu cca 9.400 locuitori, capacitate cazare 2.200 case,
regim înălțime 1,0.
Fond construit mediocru, prost, dotări insuficiente, echipare edilitară
necorespunzătoare. Zona morfologică Simileasca
UTR
10 Cartier Poșta cu cca 2700 locuitori, capacitate cazare 500 case, regim
mediu 1,0.
Fond construit mediocru, rău, dotări insuficiente Zona morfologică Poșta
UTR
11 Cartier Mihai Viteazu cu cca 5.600 locuitori, capacitate cazare 1600
din care 120 apartamente, regim mediu nivele 1,1.
Fond construit bun, mediocru, rău, dotări, echipare edilitară. Zona morfologică Mihai
Viteazu
UTR
12 Parc Tineretului
nu este analiz at pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
13 nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
14 Zona industrială sud
UTR
15 Parc Crâng
nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
16 La est, între Simileasca și ansamblul de locuințe colective Crâng 2 nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
17 Nord Vest, între DN 10 spre Brașov și drumul de Nehoiu Zona industrială nord vest –
nu este analizat
UTR
18 Lângă pod M etalurgica Zona industrială sud est – nu
este analizat
UTR
19 Între limita orașului și râu Zona industrială nord est – nu
este analizat
UTR
20 La nord intre limita orașului și râu nu este analizat pentru că nu
există caracter istici de
morfologie urbană
UTR
21 La nord, între Simileasca și râu nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
22 La nord est, între limita orașului și râu nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologi e urbană
UTR
23 Cale ferată și dotări industriale la sud est nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
24 Cartier Crâng cu cca 14.200 locuitori, capacitate de cazare 4600,
regim mediu de înălțime 5,5.
Fond constr uit foarte bun, bun, mediocru, dotări, spații verzi. Zona morfologică MICRO 14
UTR
25 Vest – propunere extindere intravilan nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de

Pagină 87 din 247
morfologie urbană
UTR
26 propunere extindere intravilan Zonă industrială la est,
aproape de râu
nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
27 Propunere extindere intravilan
Est și sud -est nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
28 Trup de intravilan la sud e st
Teren aferent dotărilor de cale ferată în apropierea ieșirii spre Brăila pe
DN2B nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
29 Între zona industrială și DN2 spre Ploiești
Extindere majoră a intravilanului până la limi ta teritoriului administrativ
Include și terenul cu destinație specială – Ministerul Apărării nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană

există însă referiri în partea
de recomandări pentru
limitarea extinderii intrvilanului
în acea direcție
UTR
30 Vest și sud vest + extindere intravilan pînă la limita teritoriului
adminstrativ nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană
UTR
31 Propunere extindere intravilan la limita de nord vest a teritoriului
administrativ
Între DN10 ieșirea spre Brașov și drumul de Nehoiu nu este analizat pentru că nu
există caracteristici de
morfologie urbană

8.8.1. Analizele SWOT ale tuturor unităților teritoriale

Cartier CENTRU
Localizare și
descriere Cartierul CENTRU es te amplasat în partea central -vestică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este împărțit în două subunități aproximativ egale ca dimensiuni: spre vest o
zonă ce cuprinde clădiri înalte (tip bloc), iar spre est o zonă de construcții pe parcele de
țesut urban tradițional.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: NICOLAE BĂLCESCU la vest, MICRO 12 /
INDEPENDENȚEI la sud -vest, MARGHILOMAN la sud -est și DOROBANȚI spre nord si
nord-vest.
Cartierul este delimitat în vest de strada Unirii, la no rd de strada Obor, Bulevardul
Prelungirea Independenței în est și strada locotenent Constantin Godeanu în sud.
Repere Clădirea care găzduiește Primăria Municipiului Buzău este poziționată în centrul acestui
cartier
Biserica Greci – în partea de est a car tierului
Biserica Sfinții Îngeri – în partea de sud a cartierului

În mare parte, zona este caracterizată de un țesut urban tradițional (în partea de est și sud -est), cu parcele
cu niște proporții echilibrate și front construit continuu. De asemenea, în c artier sunt prezente o serie de
echipamente de utilitate publică (Primăria Municipiului Buzău, centre comerciale, biserici, etc.) Acest
cartier beneficiază de prezența unor dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Administrație public ă, Sănătate, Culte, Financiar bancare, Zonă protejată cu valoare istorică, Străzi.

Pagină 88 din 247

Zona este caracterizată de o mare concentrare de clădiri ale administrației locale.
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Țesut urban structurat cu clădiri
pe aliniament care realizează un
front continuu în fragmentele de
țesut urban tradițional
Clădirile înalte au în general
retrageri la etajele superioare
Construcții de mici dimensiuni
(pe aproximativ jumătate din
suprafață)
Prezența unor spații publice
(parcu ri, scuaruri)
Prezența unor rezerve teritoriale
aflate în domeniul privat al
primariei Clădirile contruite în
perioada comunistă se
confruntă cu grave
probleme de ordin fizic
Unele din clădirile noi NU
se încadrează într -o
gamă coloristică și
stilistică ad ecvată cu
cele vechi
Lipsa unor amenajări
pentru spațiile publice
din proximitatea
obiectivelor de utilitate
publică Accesibilitate bună față de
ieșirile din oraș
Proximitate a râului la
limita de nord a orașului
Terenul aferent Episcopiei
Buzăului care r eprezintă o
zonă verde în imediata
apropiere a Zonei
Centrale
Trafic auto intens în
vecinatatea nordică și
vestică datorat DN 2
(București – Rm.
Sărat / Focșani) și DN
22 Brașov – Brăila)

Cartier MICRO 12 / INDEPENDENȚEI
Localizare și
descriere Cartier ul MICRO 12 / INDEPENDENȚEI este amplasat în partea central -sud-vestică a
Municipiului Buzău.
Acest cartier cuprinde două categorii de morfologie urbană:
 spre nord -vest și spre sud sunt zone ce cuprind clădiri înalte (tip bloc)
 spre nord -est o zonă de con strucții pe parcele de țesut urban tradițional, dar în care
se inserează Bulevardul Unirii care are fronturi definite de clădiri înalte cu
apartamente (blocuri)
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: CENTRU spre nord -est, MARGHILOMAN spre est
și sud -est, NICOLAE BĂLCESCU spre nord -vest, către sud pe o porțiune relativ redusă cu
ZONA INDUSTRIALĂ, iar către vest și sud -vest cu Parcul Crâng
La nord, cartierul este delimitat de strada D emocrației și de strada Unirii, la est de strada
Indepedenței, la sud și la vest de bulevardul Stadionului
Repere Liceul Pedagogic
Bulevardul Nicolae Bălcescu
Biblioteca Județeană

Cartierul înglobează o zonă de un țesut urban tradițional în partea de nord, cu parcele cu lungimi
importante, cu front constr uit continuu. De asemenea, în cartier sunt prezente o serie parcelări (nord -vest
și sud -vest) pe loturi foarte echilibrate, cu retrageri de la aliniamentul străzii și cu construcții cuplate
(lipite două cate două pe marginea de lot). Zona beneficiază și de o serie de echipamente de utilitate
publică: bibliotecă, licee, centre comerciale, etc.

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățământ, Sănătate, Culte, Asistență socială, Financiar ban care, câteva perimetre cu valoare istorică
protejate care au obiective de cult sau alte obiective turistice, Străzi. Zona este caracterizată de o
concentrare de clădiri destinate învățământului.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Regim mic de înălțime și un
procent de utilizare a terenului Clădirile contruite în
perioada comunistă se Acce sibilitate bună față de
ieșirile din oraș pe direcția Trafic auto int ens în
vecinatatea estica și

Pagină 89 din 247
de sub 50 % în zona cu
parcele individuale destinate
locuirii
Există disponibilități de teren
între blocuri care poate fi
amenajat pentru parcări și
spații publice
Prezența unor dotari de
învățământ în zo na
rezidențială. confruntă cu grave
probleme de ordin fizic
Au fost inserate constructii
noi pe terenuri destul de
reduse ca dimensiuni
(bulevardul Unirii)
Lipsa amenajărilor
adecvate pentru spațile
publice București – Ploiești și
respectiv Râmnicu Sărat /
Focșani (DN 2)
Poziționare în apropierea
ieșirii Brașov -Brăila
Proximitatea Parcului
Crâng (în partea de vest și
sud-vest a cartierului) sudică datorat DN 2
(București – Rm.
Sărat / Focșani)

Cartier MARGHILOMAN
Localizare și
descriere Cartierul MARGHILOMAN este amplasat în zona de mijloc a Municipiului Buzău.
Acest cartier este format în cea mai mare parte d in construcții pe parcele de țesut urban
tradițional, cu excepția unei zone de clădiri cu înălțime medie (tip bloc) situată în zona de
sud-vest.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: CENTRU spre nord -vest, MICRO 12 /
INDEPENDENȚEI spre vest, POȘTĂ, MIHAI VITEAZUL și ZONA INDUSTRIALĂ spre sud,
POD HORTICOLEI spre est și DOROBANȚI spre est și nord -est.
Cartierul este delimitat de Bulevardul Independenței în vest, strada Dobrogeanu Gherea în
nord și în est, iar în sud de Bulverdul Repu blicii.
Repere Intersecția Bd. Republicii / Bd. Gării – GARĂ și Autogară
Parcul Hașdeu

Cartierul este alcătuit aproape în întregime dintr -o zonă cu țesut urban tradițional. In partea de sud -vest,
parcelele sunt lungi, cu retragerea clădirilor de la str adă și alinierea acestora la marginea parcelei și cu
parcele neregulate. În partea de nord -est, clădirile sunt aliniate la stradă. În partea de sud -vest a
cartierului se regăsește o zonă cu clădiri de înălțime medie – locuințe colective de înălțime medie, fără
lot. În partea de sud, cartierul este străbătut de liniile de cale ferată. De asemenea, zona beneficiază de o
serie de echipamente de utilitate publică, situate în principal pe axa Nord -Sud (reprezentată de Str.
Bistriței și Bd. Garii): maternitate, p arc, liceu, etc.

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățămâant, Sănătate, Culte, Cultură.

Zona este caracterizată de o concentrare de clădiri destinate sanatății.
Puncte tari Puncte s labe Oportunități Amenințări
O scară foarte agreabilă
dată de un regim mic de
înălțime și un procent de
utilizare a terenului de 50%
pe mai mult de jumătate din
parcele individuale destinate
locuirii
Concentrare semnificativă
de dotări pentru sănătate
Prezența unor spații verzi
amenajate Fondul construit este
în general de proastă
calitate și se află într -o
avansată stare de
degradare
Accesibilitate bună față de
ieșirile din oraș pe direcția
Brașov -Brăila (DN 22)
Poziționare în apropierea ieșirii
Bucureș ti – Rm. Sărat / Focșani
Prezența în apropiere a
Parcului Crâng
Situat atat în proximitatea
centrului cât și a Gării, dar și cu
posibilitate bună de acces către
spațiile de producție și servicii Trafic auto intens în
vecinatatea estic ă
datorat DN 22
(Brașov -Brăila)
Prezența liniei de cale
ferată în partea de
sud a cartierului care
constituie o barieră
către zona de sud

Pagină 90 din 247
din zona industrială

Potențialul de dezvoltare al acestei zone este foarte mare. Practic este de așteptat ca fondul construit să
se înnoi ască și trebuie ca reglementările de urbanism să sprijine conservarea ambianței agreabile pe care
o are zona în acest moment.

Cartier DOROBANȚI
Localizare și
descriere Cartierul DOROBANȚI este amplasat în partea central -nordică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este împărțit în cinci subunități:
Zona 1 -spre nord -vest o zonă ce cuprinde clădiri cu o înălțime mare sau medie (tip bloc)
Zona 2 -în partea de sud -vest o zonă ce cuprinde dotări de utilitate publică (printre care se
numără și Episcopia Buz ău)
Zona 3 -în partea central -vestică o zonă de construcții de mici dimensiuni (parter) amplasate
pe o tramă stradală prestabilită
Zona 4 -în partea estică o zonă de construcții cu o înalțime medie (tip bloc)
Zona 5 -în partea central -sudică o zonă de cons trucții pe parcele de țesut urban traditional
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: BROȘTENI la nord, CENTRU și MARGHILOMAN
spre sud, NICOLAE BĂLCESCU spre vest, LUCEĂFARUL spre est; de asemenea, cartierul
DOROBANȚI se mai învecinea ză cu Parcul Marghiloman în partea de sud -est și cu un teren
agricol situat în intravilan în partea de nord
Limitele cartierului sunt date de Bulevardul Unirii în vest, strada Frasinet la nord, strada
Primăverii și strada Columbelor la est, strada Dobrogea nu Gherea la sud
Repere Episcopia Buzău
Ansamblul de locuințe colective Dorobanți II

Cartierul are următoarele caracteristici:
 Zona 1 – cuprinde clădiri cu o înălțime mare sau medie cu funcțiunea de locuințe colective
 Zona 2 – cuprinde dotări de utilita te publică dintre care se remarcă Episcopia Buzău
 Zona 3 – locuințe individuale cuplate, de tip prestabilit, pe lotizare prestabilită și tramă stradală
prestabilită
 Zona 4 – cuprinde clădiri cu o înălțime medie cu funcțiunea de locuințe colective
 Zona 5 – țesut urban tradițional cu locuințe individuale, în general construite în aliniament, pe
loturi neregulate, de dimensiuni mari

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățământ, Sănătate, Cu lte, Sport, Zonă protejată cu valoare istorică – Episcopia Buzău, precum și un
fragment de zonă protejată care continuă în cartierul CENTRU . Zona este foarte bine dotată din punct de
vedere al utilităților publice de învățământ și sănătate. Utilitățile sun t concentrate în partea de nord -vest
și sud -est (zona ansamblurilor de locuințe colective).

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Pagină 91 din 247
Clădirile din ansamblurile
de locuințe colective au
în general o înălțime
medie
O scară agreabila și o
densitate redusă dată de
faptul că sunt construcții
de mici dimensiuni pe
aproximativ o treime din
teritoriu
Prezența pe sit a unei
dotări de utilitate publică
de importanță majoră –
Episcopia Buzău Clădirile
construite în
perioada
comunistă se
confruntă cu
grave pr obleme
de ordin fizic
Densitate relativ
ridicată în cadrul
ansamblurilor de
locuințe colective
Lipsa
amenajărilor
adecvate pentru
spațiile publice Accesibilitate bună față de ieșirile din
oraș (DN 22 – Brașov -Brăila situat
spre limita sudică și DN 2 – Bucu rești-
Rm. Sărat / Focșani situat spre limita
vestică)
Amplasarea în imediata vecinătate
(spre nord) a Fermei Experimentale
Legumicole Buzău care poate
reprezenta în egală măsură o
oportunitate și o amenințare, în
funcție de ceea ce se va întâmpla
ulterior cu aceasta zonă.
Realizarea unui P.U.Z. în perioada
următoare de către Primăria
Municipiului Buzău pentru Str. Viilor /
zona Dorobanți (în partea de nord și
nord-est) Trafic auto intens în
vecinătatea vestică
datorat DN 2 (București
– Rm. Sărat / Focșani)
și în cea sudică – DN 22
Brașov – Brăila)
Amplasarea în imediata
vecinătate (spre nord) a
Fermei Experimentale
Legumicole Buzău
Realizarea unui P.U.Z.
în perioada urm ătoare
de către Primăria
Municipiului Buzău
pentru Str. Viilor / zona
Dorobanți (în parte a de
nord și nord -est)

Cartier NICOLAE BĂLCESCU
Localizare și
descriere Cartierul NICOLAE BĂLCESCU este amplasat în partea central -vestică a Municipiului
Buzău.
Acest cartier este împărțit în trei subunități:
Zonă 1 -în partea de sud -vest o zonă de con strucții de mici dimensiuni (parter) amplasate pe
o tramă stradală regulată
Zonă 2 -în partea de nord -est o zonă de construcții de mici dimensiuni (parter) amplasate pe
parcele de țesut urban tradițional
Zonă 3 -în partea de est, de -a lungul Bd. Unirii, o zonă ce cuprinde clădiri înalte (tip bloc)
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: SIMILEASCA în partea de nord -vest și de vest,
MICRO 14 în partea de sud -vest, MICRO 12 / INDEPENDENȚEI în partea de sud -est,
CENTRU și DOROBANȚI la e st; de asemenea, cartierul NICOLAE BĂLCESCU se mai
învecinează cu Parcul Crâng în partea de sud și cu o zonă de teren agricol situat în intravilan
în partea de nord
Cartierul este delimitat la vest de strada Păun Pincio și strada Răscoalei de la 1907, la n ord
de strada Orizontului, de Bulevardul Unirii în est și Strada Democrației și Bulevardul
Stadionului spre sud.
Repere Zona Bd. Unirii
Cartierul are următoarele caracteristici:
 Zona 1 – cuprinde locuințe individuale de mici dimensiuni, tramă regulată , lotizare geometrică
 Zona 2 – cuprinde locuințe individuale retrase de la aliniament, pe loturi neregulate, de
dimensiuni relativ mari, tramă neregulată; locuințe individuale, sporadic, pe loturi mari,
dezvoltate pe lungimea mare, cu utilizare agricolă; locuințe individuale retrase de la aliniament,
pe loturi neregulate, de dimensiuni relativ mici, tramă neregulată; locuințe individuale, în general
construite la aliniament, pe loturi neregulate, de dimensiuni mici, tramă neregulată.
 Zona 3 – cuprinde cl ădiri cu o înălțime mare și medie cu funcțiunea de locuințe colective
– Acest cartier beneficiază de prezența de dotari de utilitate publică aparținând
următoarelor categorii: Învățământ, Culte, Zonă protejată cu valoare istorică, Străzi.
– Zona este foarte slab dotată din punct de vedere al utilităților, având în vedere caracterul
preponderent rezidențial al cartierului.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Construcții de mici
dimensiuni și densitate
medie spre mică pe Fondul construit este î n
general de proastă calitate
și se află într -o avansată Accesibilitate bună față de
ieșirile din oraș (DN 2 –
București -Rm. Sărat/Focșani Trafic auto intens în
vecinătatea vestică
datorat DN 2

Pagină 92 din 247
aproape întreg teritor iul
cartierului
Prezența unor rezerve
teritoriale aflate în domeniul
privat al unităților
administrativ teritoriale
Legătură foarte bună cu
arterele care ies din oraș
(DN 22 – Brașov -Brăila
traversează cartierul de la
est la vest) stare de degradare
Lipsa amenajărilor
adecvate pentru spațiile
publice
Trafic auto intens, datorat
DN 22 – Brașov -Brăila –
care traveseaza situl pe
linia est -vest
Lipsa dotărilor de utilitate
publică situat spre limita nord -estică)
Amplasarea în imediată
vecinătate (spre nord) a
Fermei Experimentale
Legumicole Buzău
Poziționarea în apropierea
unei baze sportive de mari
dimensiuni (stadionul
municipal)
Poziționarea în apropierea
Parcului Crâng (București – Rm.
Sărat / Focșani)
Amplasarea în
imediată vecinătate
(spre nord) a Fermei
Experimentale
Legumicole Bu zău

Cartier SIMILEASCA
Localizare și
descriere Cartierul SIMILEASCA este amplasat în partea vestică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este împărțit în trei subunitati:
Zona 1 -în partea de sud o zonă de construcții de mici dimensiuni (parter) amp lasate pe o
tramă stradală regulată
Zona 2 -pe linia est -vest o zonă industrială
Zona 3 -în partea nord o zonă de construcții de mici dimensiuni pe loturi mari, cu utilizare
agricolă
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: NICOLAE BĂLCESCU în partea de est și sud -est,
MICRO 14 în partea de sud -vest; de asemenea, cartierul SIMILEASCA se mai învecinează
spre nord, vest și sud -vest cu o zonă de teren agricol situat în intravilan
Cartierul este delimitat de strada Răscoala de la 1907 ș i strada Păun Pincio în est, în vest de
strada Islazului, strada Orizontului în nord și Bulevardul Stadionului în sud.
Repere Stadionul Municipal

Cartierul are următoarele caracteristici:
 Zona 1 -cuprinde locuințe individuale de mici dimensiuni, în g eneral construite la aliniament, pe
loturi neregulate, cu o tramă stradală regulată; de o parte și de altă a acestei zone se găsesc două
mici insule cu locuințe colective de înălțime medie; tot lângă această zonă, în partea de sud -est
este amplasat Stadion ul Municipal
 Zona 2 -cuprinde o serie de amplasamente industiale, clădiri cu un nivel (parter)
 Zona 3 -cuprinde locuințe individuale, așezate sporadic pe loturi mari, dezvoltate pe lungimea
mare, cu utilizare agricolă

Acest cartier beneficiază de preze nța de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățământ, Culte, Sport, Străzi. Acestea sunt concentrate în partea de sud -est (spre centrul orașului).
Zona are un pronunțat caracter rural și este caracterizată de o foarte slabă dota re cu utilități publice.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Pagină 93 din 247
Construcții de mici
dimensiuni și densitate
foarte redusă pe două
treimi din întreg teritoriul
cartierului
Legătură foarte bună cu
arterele care ies din oraș
(DN 22 – Brașov -Brăila
traversează cartierul de la
est la vest)
Prezența pe sit a unei
importan te dotări de
utilitate publică (stadionul
municipal) Fondul construit este în
general de proastă calitate
Lipsa zonelor destinate
amenajarilor spațiilor
publice
Trafic auto in tens, datorat
DN 22 – Brașov -Brăila –
care traversează situl pe
linia est -vest
Lipsa dotărilor de utilitate
publică
Prezența zonelor
industriale Accesibilitate bună față de
ieșirile din oraș (DN 2 –
București -Rm. Sărat/Focșani
spre partea estică)
Ampla sarea în imediata
vecinătate (spre nord, vest și
sud-vest) a unui teren agricol
aflat în intravilan
P.U.Z. -ul prevăzut pentru
perioada următoare de către
Primăria Municipiului Buzău
în zona DN 10 Buzău -Brașov
(la limita de nord -vest) Amplasarea în
imediat a vecinătate
(spre nord, vest și
sud-vest) a unui
teren agricol aflat în
intravilan
P.U.Z. -ul prevăzut
pentru perioada
următoare de către
Primăria Municipiului
Buzău în zona DN 10
Buzău -Brașov (la
limita de nord -vest)

Cartier MICRO 14
Localizare și
descriere Cartierul MICRO 14 este amplasat în partea vestică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este format în cea mai mare parte din construcții de înălțime medie (tip bloc).
Excepție face zona ocupată de postul trafo situată în partea de nord -vest.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: SIMILEASCA în partea de nord -est și NICOLAE
BĂLCESCU în partea de sud -est; în partea de sud este mărginit de Parcul Crâng, iar în
partea de vest de teren agricol aflat în intravilan.
Cartierul e ste delimitat de Bulevardul Stadionului in nord, strada Prieteniei în vest, strada
Cazărmii în est și strada 13 decembrie 1918 în sud.
Repere Complexul situat la intersecția Bd. Stadionului cu Str. Răscoalei de la 1907

Cartierul este alcătuit în întregi me dintr -o zonă cu țesut urban rezultat în urmă unor practici de utilizare
(transformarea unor accese auto spontane în străzi). Clădirile de înălțime medie ce adapostesc locuințe
colective acoperă aproape întreaga suprafață a cartierului, excepție făcând p unctul trafo din vest și
insulele ce cuprind echipamente de utilitate publică.

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățământ, Sănătate, Străzi. Pe teritoriul acestui cartier se găsește S pitalul Județean – la extremitatea
sud-estică – dotare de utilitate publică de importanță majoră pentru oraș.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Regim mic de înălțime al
clădirilor cu funcțiuni de de
locuință colectivă (maxim P+4)
Prezența unor dotări de utilitate
publică de importanță majoră
pentru oraș (Spitalul Județean)
Concentrare de dotări de
învățământ primar și gimnazial
Importantă rezervă teritorială ce Fondul construit este î n
general de proastă calitate
și se află într -o avansată
stare de degradare
Lipsa amenajărilor
adecvate pentru spațiile
publice
Realizarea unor circulații
improvizate prin Poziționarea în apropie rea
ieșirii București – Rm. Sărat /
Focșani și Brașov -Brăila (DN
22)
Poziționarea în apropierea
Parcului Crâng
Poziționarea în apropierea
unei baze sportive de mari
dimensiuni (stadionul Legătură destul
de slabă cu
ieșirile
principale din
oraș
Poziționarea în
apropierea unui
teren agricol
aflat în intravilan

Pagină 94 din 247
poate fi utilizată pentru
amenajare de spațiu public transformarea în carosabil
a unor trasee auto
improvizate municipal)
Poziționarea în apropierea
unui teren agricol aflat în
intravilan

Cartier POȘTĂ
Localizare și
descriere Cartierul POȘTĂ este amplasat în partea sud -vestică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este format în întregime din construcții pe parcele pe țesut urban tradițional.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: MARGHILOMAN la nord -vest, nord și nord -est și cu
ZONA INDUSTRIALĂ la sud -vest, sud și sud -est.
Cartierul este delimitat la nord de strada Saturn Linie, la vest și sud de strada D. Filipescu și
la est de strada Urziceni.
Repere Biserica Sf. Ioan
Cimitirul evreiesc

Cartierul este alcatuit în întregime dintr -o zonă cu țesut urban tradițional cu parcele neregu late, de
dimensiuni mici, având clădiri aliniate pe una din marginile parcelei și cu retragere la stradă. Funcțiunea
principală este reprezentată de locuințe individuale.

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând urm ătoarelor categorii:
Învățământ, Culte, Străzi. În acest cartier se găsește, de asemenea, și Cimitirul Evreiesc.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Regim mic de înălțime
Densitate mică dată de
procentul de sub 50 %
de ocupare a terenului Fondul construit este în
general de proastă calitate și
se află într -o avansată stare
de degradare
Lipsa rezervelor teritoriale
pentru amenajări de spații
publice Poziționare în
apropierea ieșirii DN 2B
Poziționarea în
apropierea gării
Municipiului Buzău Poziționare în apropierea
liniilor de cale ferată
Legătură destul de slabă cu
ieșirile principale din oraș
Poziționarea în apropierea
unei importante zone
industriale

Cartier MIHAI VITEAZUL
Localizare și
descriere Cartierul MIHAI VITEAZUL este amplasat în partea sud -estică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este format în întregime din construcții pe parcele pe țesut urban regulat.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: MARGHILOMAN la nord și cu ZONA INDUSTRIALĂ
la vest, sud și est.
Cartierul este delimitat la nord de strada Șantierului, la vest de strada Aurel Vlaicu, la est de
strada Depoului și la sud de strada 1 Mai.
Repere Biblioteca publică

Cartierul este alcătuit în întregime dintr -o zonă cu țesut urban regulat. Acesta prez intă o lotizare
prestabilită ce înglobează locuințe de domensiuni mici, retrase de la aliniamentul stradal și aliniate pe
una din laturi, precum și locuințe individuale, așezate sporadic pe loturi mari, dezvoltate pe lungimea
mare, cu utilizare agricolă.

Pagină 95 din 247
Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categori:
Învățământ, Asistență socială, Străzi.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Regim mic de
înălțime
Densitate relativ
mică de ocupare a
terenului Fondul construit este în
general de proastă calitate și
se află într -o avansată stare
de degradare
Lipsa rezervelor teritoriale
pentru amenajări de spații
publice Poziționare în apropierea
ieșirii Brașov – Brăila (DN
22)
Poziționarea în apropierea
gării Municipiului Buzău Poziționare în apropierea
liniilor de cale ferată
Legatură foarte slabă cu
ieșirile principale din oraș
Poziționarea în apropierea
unei importante zone
industriale

Cartier POD HORTICOLEI
Localizare și
descriere Cartierul POD HORTICOLEI este amplasat în partea de est a Municipiului Buzău.
Acest cartier este format în întregime din construcții de mici dimensiuni pe parcele pe țesut
urban regulat.
Descriere
vecinătăți Se învecineaza cu următoarele cartiere: MARGHILOMAN la nord -vest, nord și nord -est și cu
ZONA INDUSTRIALĂ la sud -vest, sud și sud -est.
Cartierul este delimitat la nord și la vest de Strada Horticolei, la est de strada Stelei și strada
Nimfelor la sud.
Repere Str. Horticolei

Cartierul este alcătuit în întregime dintr -o zonă cu tesut urban regulat, de dimensiuni mici, avănd clădiri
aliniate la stradă și pe una din marginile parcelei. Spre vest și sud -est zona prezintă o lotizare diferită –
cu loturi mari, dezvoltate pe lungimea mare, cu utilizare agricolă. Acest c artier beneficiază doar de
prezența de dotări de utilitate publică aparținand categoriei Strazi.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Regim mic de
înălțime
Densitate mică dată
de procentul de sub
50 % de ocupare a
terenului Fondul construit e ste în general
de proastă calitate și se află într -o
avansată stare de degradare
Lipsa rezervelor teritoriale pentru
amenajări de spații publice sau de
dotări de utilitate publică
Lipsa dotărilor de utilitate publică Poziționare în imediata
apropiere a ieș irii
Brașov -Brăila (DN 22)
Poziționarea în imediata
vecinătate a Parcului
Marghiloman Trafic auto intens în
vecinătatea nordică și
vestică datorat DN 22
(Brașov – Brăila)
Poziționare în apropierea
liniilor de cale ferată
Poziționarea în apropierea
unei imp ortante zone
industriale

Cartier LUCEAFĂRUL

Pagină 96 din 247
Localizare și
descriere Cartierul LUCEAFĂRUL este amplasat în partea nord -estică a Municipiului Buzău.
Acest cartier este în întregime alcătuit din construcții pe parcele de țesut urban tradițional.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: DOROBANȚI la vest; Parcul Marghiloman la sud –
vest și ZONA INDUSTIALĂ la sud -est și o zonă de teren agricol aflat în perimetrul intravilan
la nord și nord -est
Limitele cartierului sunt date de strada Rahov ei la nord, strada Columbelor la vest, strada
Luceafărului la sud și strada Viilor la est.
Repere –

Cartierul este alcătuit în întregime dintr -o zonă cu țesut urban tradițional, cu parcele foarte lungi și
neregulate, cu utilizare agricolă, având clădiri de mici dimensiuni, așezate aliniat la frontul stradal sau cu
mici retrageri față de acesta, aliniate în general și la una din laturi. Zona nu beneficiază de dotări de
utilitate publică (cu excepția străzilor).

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Regim mic de
înălțime și o
densitate redusă
(un procent de
utilizare a terenului
de aproximativ
20%)
Fondul construit este în
general de proastă calitate
Lipsa rezervelor teritoriale
pentru amenajarea de spații
publice
Lipsa dotărilor de utili tate
publică (cu excepția străzilor)
Caracter preponderent rural
dat de utilizarea agricolă a
parcelelor Poziționare în
apropierea DN 22
(Brașov -Brăila)
Poziționarea în
apropierea Parcului
Marghiloman
Realizarea unui P.U.Z.
în imediata vecinătate
pentru zo na din partea
de nord și nord -est Realizarea unui P.U.Z.
în imediata vecinătate
pentru zona din partea
de nord și nord -est
Prezența ZONEI
INDUSTRIALE în
imediata vecinătate
Lipsa dotărilor de
utilitate publică în
zonele aflate în
imediata vecinătate

Cart ier BROȘTENI
Localizare și
descriere Cartierul BROȘTENI este amplasat în partea de nord a Municipiului Buzău.
Acest cartier este împărțit în următoarele subunități:
Zona 1 -spre nord -vest laboratorul de cercetare al stațiunii experimentale legumicole și
horticole Buzău
Zona 2 -în partea central -vestică o zonă de construcții cu o înălțime medie (tip bloc)
Zona 3 -în partea central -estică o zonă industială / zonă învățământ liceal de specialitate
Zona 4 -în partea sud -estică o zonă de construcții cu o înălț ime medie (tip bloc)
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: DOROBANȚI la sud -vest, sud și sud -est; de
asemenea, cartierul BROȘTENI se mai învecinează cu Parcul Tineretului la nord, cu
Stațiunea experimentală Buzău la nord -vest și o z onă de teren agricol situat în intravilan
Cartierul este delimitat de strada Sporturilor la nord și est, strada Vladimir Maximilian la sud
și de strada Făgetului la vest.
Repere Laboratorul de cercetare al stațiunii experimentale legumicole și horticole Buzău

Pagină 97 din 247

Cartierul are următoarele caracteristici:
 Zona 1 – spre nord -vest laboratorul de cercetare al stațiunii experimentale leg umicole și horticole
Buzău – clădiri pe un singur nivel
 Zona 2 – în partea central -vestică o zonă de construcții cu o înălțime medie cu funcțiunea de
locuințe colective
 Zona 3 – în partea central -estică o zona industială/zonă învățământ liceal de specialitate – clădiri
pe un singur nivel
 Zona 4 – în partea sud -estică o zonă de construcții cu o înălțime medie cu funcțiunea de locui nțe
colective

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățământ, Străzi. În partea de sud -est a cartierului se găsește Liceul Industrial nr. 3 Buzău.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
Clădirile din ansamblurile de
locuințe colective au în general
o înălțime medie
Prezența unor rezerve
teritoriale aflate în domeniul
privat al unităților administrativ
teritoriale
Construcții de mici dimensiuni
pe jumătate din teritoriu Clădiril e se confruntă
cu probleme de ordin
fizic
Lipsa amenajărilor
adecvate pentru
spațiile publice Accesibilitate bună față de ieșirile
din oras (DN 22 – Brașov -Brăila
situat spre limita sudică și DN 2 –
București – Sărat/Focșani situat
spre limita vestică)
Amplasarea în imediata vecinătate
(spre nord -vest) a Fermei
Experimentale Legumicole Buzău
Amplasarea în imediata vecinătate
a Parcului Tineretului Amplasarea în
imediata
vecinătate (spre
nord) a Fermei
Experimentale
Legumicole
Buzău

ZONA INDUSTRIALĂ
Locali zare și
descriere ZONA INDUSTRIALĂ este amplasată în partea de sud a Municipiului Buzău.
Acestă zonă este formată din amenăjari industriale dezvoltate de -a lungul liniei de cale
ferată; acestea sunt alternate în anumite zone cu alte funcțiuni cum ar fi: în vățământ, culte,
armată, etc.
Descriere
vecinătăți Se învecinează cu următoarele cartiere: MICRO 12 / INDEPENDENȚEI, POȘTĂ,
MARGHILOMAN, MIHAI VITEAZUL, POD HORTICOLEI, LUCEAFĂRUL în partea de nord;
spre sud, ZONA INDUSTRIALĂ se învecinează cu o zonă de t eren agricol aflat în
intravilanul localității; spre sud vest și sud -est limita ZONEI INDUSTRIALE coincide cu limita
intravilanului
Repere Romplast S.A.
Rezervoarele de apă
Cimitirul eroilor

ZONA INDUSTRIALĂ este alcatuită în proporție de 90 % din amena jări industriale. Restul de 10 %
este ocupat de diverse alte funcțiuni (Cimitirul eroilor, Liceul Militar Neagoe Basarab, etc.)

Acest cartier beneficiază de prezența de dotări de utilitate publică aparținând următoarelor categorii:
Învățământ, Culte, Stră zi. În acest cartier se găsește, de asemenea, Cimitirul eroilor.

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Pagină 98 din 247
Densitate mică dată de
procentul de sub 50 % de
ocupare a terenului
Amplasarea liniei de cale
ferată
Traversarea sitului de cele
două mari a rtere (DN 22 –
Brașov -Brăila și DN 2B –
București -Rm. Sărat/Focșani Fondul construit se afla într -o
avansată stare de degradare
Lipsa rezervelor teritoriale
pentru amenajări de spații
publice
Prezența unor industrii care
poluează Prezența în
imediata
vecin ătate a zonei
de teren agricol
aflat în intravilan Poziționarea în
vecinătatea zonei
de centrului
orașului

8.8.2. Concluzii și recomandări:
Pentru a propune proiecte de revitalizare -regenerare urbană, este necesară corelarea mai multor secțiuni
de anali ză și recomandări ale strategiei de dezvoltare locală.

Pe baza analizei de morfologie urbană și de dinamică de utilizare a spațiilor urbane, se recomandă
pentru perioada 2014-2020 o dezvoltare bazată pe ocuparea intensivă a terenului, cu concentrarea
resurselor pe investiții în zonele de acțiune urbană, cu combaterea deprivării urbane.

Ocuparea intensivă a terenului propusă va fi completată cu dezvoltarea unor noi zone de oportunitate,
cum ar fi implantarea unor noi întreprinderi sau dezvoltarea celor e xistente sau crearea unui campus
universitar.

După finalizarea proiectelor de regenerare urbană, la începutul unei noi perioade de programare (după
2020), se poate trece la o nouă etapă de dezvoltare, și anume ocuparea extensivă a terenului, extinderea
teritoriului intravilan și echiparea acestuia cu infrastructură, în măsura în care acest lucru este necesar și
vor exista suficiente resurse pentru a -l pune în aplicare.

Propunem trei direcții de acțiune pentru dezvoltarea urbană a Municipiului Buzău:

1. Regenerare urbană prin ocuparea intensivă a terenului , cu concentrarea resurselor pe investiții în
zonele de acțiune urbană, cu combaterea deprivării urbane

Rezultatele analizei au arătat că multe din zonele orașului se confruntă cu probleme date de un ca dru
construit vechi și aflat într -o stare avansată de degradare. Dacă luăm în considerație și faptul că
rezultatele analizelor demografice arată o scădere a populației și că populația Municipiului Buzău este
îmbătrânită, concluzia logică este că trebuie ca o mare parte din resursele orașului să fie investite în
ameliorarea cadrului construit existent și în amenajarea spațiilor publice existente, astfel încât acestea să
contribuie la o creștere a calității vieții în cel mai scurt timp.

2. Ocuparea extensiv ă a terenurilor – extinderea teritoriului intravilan și echiparea acestuia cu
infrastructură – direcție de dezvoltare susținută și de PUG

Este firească tendința de dezvoltare în teritoriu a unei localități. Semnele acestor tendințe sunt date de
inițierea, fie de către Primărie, fie de către persoane fizice și juridice private a unor studii de urbanism
care să conducă la introducerea în intravilan a unor terenuri cu accesibilitate bună, dată de localizarea
de-a lungul unor căi majore de circulație.

Pagină 99 din 247

Este co nsiderată ca oportună extinderea între limita actuală a intravilanului și Râul Buzău, la nord și la
est. Argumentul este dat de existența acestui element de cadru natural precum și a unei rețele de drumuri
locale, a unui parcelar relativ configurat pe anum ite porțiuni și mai ales de existența a trei intrări în oraș
(DN 10 spre Brașov, DN2 Râmnicu Sărat, DC 15 spre Focșani – DJ 203 Vadu Pașii).

Extinderea către sud vest trebuie limitată la fâșii adiacente căilor existente de circulație pentru a nu
epuiza r esursele locale în efortul de a echipa cu utilități edilitare și cu rețea de străzi un teren care este
dispus foarte izolat de oraș și de sistemul de drumuri naționale, județene și chiar locale.

Terenul cu destinație specială aflat în proprietatea Ministe rului Apărării nu ar trebui introdus în
intravilan, ci ar trebui menținut ca rezervă pentru dezvoltarea ulterioară a Municipiului.

La vest, extinderea p ână la limita teritoriului administrativ este considerată oportună și funcțiunea
rezidențială este com patibilă cu existența parcului Crâng.

3. Valorificarea zonelor de oportunitate , rezultate din alte paliere de analiză, zone purtătoare de
dezvoltare, în care va avea loc implantarea unor întreprinderi sau dezvoltarea celor existente (dezvoltare
economic ă), crearea unui campus universitar (dezvoltare socială și economică),

Interviurile cu reprezentanții celor mai mari firme din Municipiul Buzău au arătat lipsa forței de muncă
calificate, cu studii superioare. Nici absolvenții cărora aceste companii le -au oferit sprijin financiar prin
burse de studiu nu se stabilesc aici la absolvire. Autoritatea locală și -a manifestat interesul pentru
sprijinirea creării unui centru de învățământ tehnic superior care ar contribui pe de o parte la prestigiul
Municipiului Buzău și pe de altă parte ar aduce în oraș o populație tânără care pe durata studiilor
înseamnă aport economic și apoi, ca populație activă, aport atât economic cât și social pentru oraș.

Un campus universitar reprezintă un ansamblu de clădiri aparținând uneia sau mai multor instituții de
învățământ superior și situate pe același teren, în afară, la marginea sau în interiorul orașelor; cuprinde
atât clădirile destinate învățământului, cât și pe cele pentru cămine, cantine, etc.

Dacă vocația acestui campus este una tehnică, este de dorit ca zona în care va fi amplasat să fie în
proximitatea zonei industriale. De asemenea, este necesară o bună legătură cu centrul orașului și precum
și proximitatea spațiilor verzi.

În ceea ce prive ște infrastructura rutier ă a mu nicipiului:
 extinderea zonei pietonale Aleea Sporturilor;
 marcaje pentru str ăzile care permit realizarea unui benzi la st ânga.

În ceea ce prive ște infrastructura de transport se va exti nde programul de reabilitare a sta țiilor de
autobuz, prin realiza rea de structuri moderne, c ât și dezvoltarea unui sistem de transport „verde” prin
accesarea de granturi de mediu care s ă faciliteze achizi ționarea de troleibuze sau autobuze nepoluante.

Extinderea parcului de ma șini va permite o cre ștere a num ărului de c ălători care s ă circule în condi ții de
confort spor ite, la pre țuri rezonabile, și cu timpi de a șteptare scă zuți.

Pagină 100 din 247
În vederea extinderii spa țiului de locuire urban ă se are în vedere dup ă clarificarea regimului juridic al
terenurilor din zona PUZ DN 10, dezv oltarea unui cartier reziden țial și dezvoltarea zonei industriale
aferente cu respectarea principiilor de dezvoltare durabil ă.

În ceea ce prive ște pe de o parte exti nderea zonelor urbane c ât și rezolvarea problemelor sociale ale
persoanelor defavorizate s e are în vedere dezvoltatrea unui cartier de locuinte sociale în zona COMAT.

În ceea ce prive ște dezvoltarea urban ă a municipiului o deosebit ă atenție se va acorda îmbun ătățirii
calității vie ții ceta țenilor municipiului prin îmbun ătățirea elementelor de e stetic ă urban ă cât și a
elementelor de petrecere a timpului liber și de recreere.

În acest context extinderea spa țiilor verzi dintre arealele de locuit și realizarea de mini parcuri c ât și
dotarea cu mobilier urban de calitate va contribui la îmbun ătățirea calităț ii mediului c ât, a esteticii
urbane c ât și a calit ății vie ții cet ățenilor mun icipiului.

În ceea ce prive ște calitatea vie ții cât și directivele de mediu ale UE se va continua programul de
reabilitare termic ă a clădirilor de locuit c ât și accesare a de programe în vederea acces ării de programe
pentru reabilitarea și eficientizarea termic ă a clădirilor nerezidentiale.

Având în vedere faptul c ă una dintre zonele de interven ție urban ă (cart. M. Viteazul) a fost reabilitat ă se
va realiza un plan de int erven ție, av ând în vedere noile reglement ări ale UE pentru noua perioad ă de
raportate 2014 -2020, pentru zona cart. Silimeasca – DN10.

Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare urbană propuse, este necesară i mplementarea următoarelor
progr ame:

Program 1.1.
Regenerare urbană în zona centrală și valorificarea monumentelor istorice
Din studiul istoric realizat ca studiu de fundamentare pentru PUG, se constată gruparea zonelor cu
valoare arhitecturală și arhitectural urbanistic ă în perimetrul orașului din anul 1890 și situarea
monumentelor și a siturilor arheologice în limita orașului în anul 1830. Aceasta atestă încărcătura
deosebită sub aspectul valorii istorice, culturale și urbanistic arhitecturale a zonei centrale. Se impune
realizarea unor studii de f undamentare a soluțiilor de organizarea urbanistică pe domenii, vizând în
principal protejarea potențialului istoric prin stabilirea unei limite de protecție urbanistică în jurul
monumentelor istorice, a siturilor arheologice, a ansamblurilor valoroase din punct de vedere
arhitectural și urbanistic ( Ex. Ansamblul Episcopiei Buzăului, Vatra orașului Medieval, Piața Centrală).

Program 1.2
Regenerare urbană în zonele verzi și valorificarea siturilor arheologice și peisagere
 conservarea și punerea în valoare a zonelor cu valoare peisagisticã;
 stabilirea modurilor de intervenție în zonele protejate atât din punct de ve dere istoric cât
și peisagistic (zona parcului dendrologic Marghiloman, p arcul Crâng, parcul Episcopiei).

Program 1.3
Regenerare urbană a zonelor de locuințe și crearea unor parcuri industriale
Noile cerințe pentru producția industrială implică o serie de servicii care trebuiesc implantate în zona
industrială. Halele de producție trebuie să aibă în imediata apropiere spații de birouri, dar și spaț ii de

Pagină 101 din 247
conferințe și chiar de cazare. Multe din orașele reședință de județ și orașe de talie mare și medie din țară
au făcut deja demersuri pentru încurajarea constituirii unor parcuri industriale (Brașov, Hunedoara,
Craiova, Cluj, Satul Mare, Ploiești, Mor eni).

Acest program ar utiliza faptul că există în Buzău o tradiție industrială bogată și de lungă durată, că
există un nivel ridicat al populației neocupate și ar contribui astfel la crearea unui mediu local favorabil
pentru atragerea investițiilor stră ine. Faptul că această zonă sudică este bine plasată în relație cu căi
majore de circulație constituie un avantaj suplimentar.

Clienții parcului vor putea beneficia de toate avantajele logistice și de infrastructură, care pot fi comune
pentru întregul pa rc, cât și de serviciile specifice cerute de fiecare.

Servicii centralizate ale unui parc industrial includ în general: paza perimetrală, iluminat exterior,
activități sanitare, activități de dezăpezire, acces la servicii bancare, grădiniță, magazin non -stop,
hoteluri de 2 și 4 stele, activități specifice de vămuri, săli de conferință, restaurante și cantine etc.

Un specific al acestui program în Buzău este dat de faptul că atât la sud de calea ferată, cât și în zona de
nord-vest (Simileasca), există o mi xitate a utlizării terenurilor între spațiile cu folosință rezidențială
(loturi mici, cu construcții modeste) și respectiv spațiile de producție. Prin urmare, o constrângere
specifică trebuie să fie în cadrul acestui program, introducerea unor proiecte car e să susțină
compatibilitatea între zonele de locuințe și zonele de producție și servicii: crearea unor perdele verzi de
protecție, separarea fluxurilor de circulație rezidențială de cea de producție, etc.

Program 1.4
Regenerare urbană a zonelor de locuin țe colective Zona Micro 14, Zona Dorobanți, Bulevardul Unirii –
axă importantă de acces către centru

Locuințele de tip bloc au fost construite într -un ritm alert, cu panouri prefabricate. În timp, fațadele au
devenit inestetice și sunt și ineficiente term ic. Re abilitarea termică a clădirilor se poate face prin
programul guvernamental de reabilitare termică a construcțiilor multietajate de locuit, dacă
Municipalitatea poate să aloce din bugetul local resurse necesare pentru a asigur a treimea din costuri
care îi revine (o treime este oferită de MDLPL – Ministerul Dezvoltării, al Lucrărilor Publice și al
Locuinței și o treime reprezintă contribuția asociației de proprietari).

Fondurile Structurale nu se pot folosi decât în foarte mică măsură pentru reabilita rea unor construcții
care sunt în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice. În schimb, dat fiind faptul că terenurile
din jurul blocurilor aparțin în general de domeniul privat al primăriei, amenajările de spațiu public se pot
finanța prin fo ndurile structurale. Numărul de beneficiari este mare pentru că aceste cartiere de blocuri
se caracterizează printr -o densitate mare de locuitori.

Program 1.5
Regenerare urbană a zonelor de locuințe individuale Zona Nicolae Bălcescu, Zona Marghiloman -Gară ,
Zona Pod Horticolei, Zona Luceafărului .

Așa cum reiese și din analiza SWOT, zonele cu parcelări tradiționale sunt zone cu un potențial de
dezvoltare foarte important. Studii și anchete sociale au demonstrat că opțiunile populației urbane se
îndreaptă în prezent către locuința individuală, ca reacție la neajunsurile locuirii la bloc. Chiar dacă în
prezent aceste locuințe individuale pe parcelă sunt modeste ca scară și ca materiale, experiența din orașe

Pagină 102 din 247
cu o dinamică a construcțiilor mai puternică a demon strat că fondul construit poate fi schimbat foarte
mult într-un răstimp de câțiva ani. Acest lucru se întâmplă numai dacă sunt îndeplinite niște condiții care
să confere atractivitate unei zone rezidențiale:
 accesibilitate (străzi m odernizate, transport î n comun);
 siguranță (ilumi nat public, poliție comunitară);
 dotări comerciale și de prestări servicii (regulament de urbanism și facilități fiscale care să
încurajeze implantarea acestor afaceri și în zonele care sunt azi mai puți n atractive pentru
comerc ianți);
 dotări de agrement (scuaruri, cluburi de cartier, cinematograf, etc) ;
 dotări de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, etc.

Toate aceste lucruri, care contribuie în mod esențial la ameliorarea calității locuirii, sunt în competența
autorită ților locale și pot fi integrate ca obiective ale unui program de regenerare urbană.

Program 2.1
Încurajarea dezvoltării urbane între limita actuală a orașului și râul Buzău . Există deja inițiate o serie de
documentații de urbanism pe suprafețe important e în zona dinspre nord, între limita actuală a
Municipiului și râul Buzău: PUZ Orizontului pe DN2 spre Râmnicu Sărat, PUZ DN10 pe un teren
adiacent ieșirii spre Brașov, DN 2C spre nord -est.

Este imperios necesară păstrarea unei rezerve de teren neconstru ibil care să asigure o fâșie verde între
râu și terenurile construibile (spații plantate, agrement, sport). De asemenea, se pot gândi culoare verzi
care să asigure legătura între râu și rețeaua de spații verzi din orașul existent – Parcul Episcopiei, Parcu l
Tineretului, parcul Marghiloman (condiții de micro -climat agreabil, trasee de promenadă).

Programul de susținere a acestor dezvoltări ar putea include, pe lângă investiții pentru ameliorarea
drumurilor către aceste zone și extinderea serviciilor de tra nsport public, și o serie de parteneriate
publice -private pentru acele dezvoltări care sunt inițiate de persoane fizice sau juridice private, pentru
realizarea unor amenajări de spațiu public, pentru realizarea unor dotări de utilitate publică (grădinițe,
școli, spații comerciale, cluburi de cartier).

Pe terenurile aflate în domeniul privat al Municipiului Buzău, se pot amplasa lotizări cu locuințe
individuale sau locuințe colective sociale, pentru a încuraja populația tânără cu studii superioare să se
stabilească în Municipiul Buzău. Pentru c onstrucția de locuințe sociale, autoritățile l ocale pot beneficia
de o serie de surse de finanțare accesibile: granturi sau împrumuturi cu dobândă foarte redusă. (fonduri
structurale, Jessica).

Program 3.1
Campus U niversitar: Universitate Tehnică în preajma Zonei Industriale
O zonă care ar întruni cele câteva condiții esențiale pentru amplasarea unui campus universitar se află în
partea de est a Municipiului Buzău – între DC 15 (spre DJ 203 Vadu Pasii) și DN2B ieșir ea spre Brăila.
Aici este asigurat accesul rapid către zona industrial ă (Pod Metalurgica peste calea ferată), către centru
(pe strada Alexandru Marghiloman de la Podul Horticolei) și către gară (pe Bulevardul Republicii). Un
avantaj suplimentar este dat de proximitatea Parcului Marghiloman.

De cealaltă parte a zonei industriale, o alternativă ar putea fi dată de schimbarea destinației terenului
Armatei din sud -vestul orașului.

Pagină 103 din 247
În tabelul care urmează sunt sintetizate recomandările privind dezvoltarea și r egenerarea urbană pentru
zonele de morfologie urbană, precum și relațion ări ale acestor recomandări cu reglementările din
Regulamentul aferent Planului General de Urbanism.

UTR PUG
NR
fișă Zonele de
Morfologie
Urbană pentru
care s -a făcut
analiză SWOT
RECOMANDĂRI – program de intervenție
Inițiative necesare din partea Primăriei
UTR1
Zona centrala 1 Zona morfologică
CENTRU Program 1 Regenerare urbană în zona centrală și
valorificarea monumentelor istorice

pentru traseul str. Cuza Voda se va întocmi PUZ în
vederea reabilit ării integrale a acestuia (anexă la decizia
Consiliului Local, decembrie 2007)
UTR2
Cartier Independenței 2 Zona morfologică
INDEPENDENȚEI Program 4 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe
colective
UTR2
Cartier Nicolae
Bălcescu Zona morfologică
NICOLAE
BĂLCESCU Program 5 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe
individuale
UTR3
și
UTR 4
Cartier Marghiloman 3 Zona morfologică
MARGHILOMAN Program 5 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe
individuale
UTR5
Parc Marghiloman Parc Marghiloman Program 2 – regenerare urbană a zonelor verzi și
valorificarea siturilor arheologice și peisagere
UTR 5
la nord est de Parcul
Marghiloman 11 Zona morfologică
denumită
LUCEAFĂRULUI
după strada de la
limita sudică a
zonei Program 3 – regen erarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 5
se află în preajma
Podului Horticolei 10 Zona morfologică
denumită PODUL
HORTICOLEI
delimitat la nord și
la vest de Strada
Horticolei, la est
de strada Stelei și
strada Nimfelor la
sud Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 6
Cartier Episcopiei 4 Zona morfologică
DOROBANȚI,
care include și
Dorobanți 1 și 2
de la est,
dar și ansamblul
MICRO 3,
Episcopiei, Obor,
blocurile până în
ferma legumicolă
experimentală Program 4 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe
colective UTR 6

Cartier Dorobanți 1 și
2 4
UTR 6
4 Zona morfologică
BROȘTENI Program 5 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe
individuale

Pagină 104 din 247
Cartier Broșteni
UTR 7
Cartier Nicolae
Titulescu 5 Zona morfologică
NICOLAE
BĂLCESCU Program 5 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe
individuale
UTR 8
și
UTR 9
Cartier Simileasca 6 Zona morfologică
SIMILEASCA Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 10
Cartier Poșta 8 Zona morfologică
POȘTA Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 11
Cartier Mihai Viteazu 9 Zona morfologică
MIHAI VITEAZU Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 12
Parc Tineretului Parc Tineretului
Program 2 – regenerare urbană a zonelor verzi și
valorificarea siturilor arheologice și peisagere
UTR 13
Propunere extindere
intravilan Sere Broș teni Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între limita
actuală a orașului și râul Buzău
UTR 14
Propunere extindere
intravilan 13 Zona morfologică
INDUSTRIALĂ
sud Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industrial e
UTR 15
Parc Crâng Parc Crâng Program 2 – regenerare urbană a zonelor verzi și
valorificarea siturilor arheologice și peisagere
UTR 16
Propunere extindere
intravilan La est, între
Simileasca și
ansamblul de
locuințe colective
Crâng 2 Program 3 – regen erarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 17
Nord vest, între DN 10
spre B rasov și drumul
de Nehoiu Zona industrial ă
nord vest Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 18
Lângă pod
Metalurgica Zona industrial ă
sud est Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 19
Zona industrial ă
nord est între
limita orașului și
râu Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între l imita
actuală a orașului și râul Buzău
UTR 20
Propunere extindere
intravilan la nord între limita
orașului și râu Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între limita
actuală a orașului și râul Buzău
UTR 21
Propunere extindere
intravilan la nord, în tre
Simileasca și râu Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între limita
actuală a orașului și râul Buzău
UTR 22
La nord est, între
limita orașului și
râu Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între limita
actuală a orașului și râul Buzău

Pagină 105 din 247

8.9. Fondul de locuin țe

Indicatorii care se refer ă la fondul de locuin țe sunt foarte relevanți în evaluarea calităț ii vie ții cât și
pentru an aliza evolu ției acesteia .
Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Locuin țe existente – total num ăr 47683 47720 47785 47791 47799
Locuin țe proprietate majoritar ă de stat – număr 509 491 493 493 502
UTR 23
propunere extindere
intravilan Cale ferată și
dotări industriale
la sud vest Program 3 – regenerarea urbană a zonelor de locuințe și
crearea unor parcuri industriale
UTR 24
Cartier Crâng 7 Zona morfologică
MICRO 14 Program 4 – regenerarea urbană a z onelor de locuințe
colective
UTR 25
Propunere extindere
intravilan Vest – Locuințe sociale
UTR 26
Propunere extindere
intravilan Zonă industrial ă la
est, aproape de
râu Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între limita
actuală a orașului și râul Buzău
UTR 27
Propunere extindere
intravilan Est și sud -est Program 7 – Campus Universitar Tehnic în preajma zonei
industriale
UTR 28
Trup de intravilan
la sud est
Teren aferent
dotărilor de cale
ferată în
apropierea ieșirii
spre Brăila pe
DN2B
UTR 2 9
Propunere extindere
intravilan Între zona
industrială și DN2
spre Ploiești
Extindere majoră
a intravilanului
până la limita
teritoriului
administrativ
Include și terenul
cu destinație
speciala –
Ministerul Apărării Program 7 – Campus Universitar Tehnic în preajma zonei
industriale
UTR 30
extindere intravilan
până la limita
teritoriului adminstrativ Vest și sud vest Locuințe sociale
UTR 31 Propunere
extindere intravilan la
limita de nord vest a
teritoriului
administrativ Între DN10 ieșirea
spre Brașo v și
Drumul de Nehoiu Program 6 – Încurajarea dezvoltării urbane între limita
actuală a orașului și râul Buzău

Pagină 106 din 247

47,68347,72047,78547,79147,799
47,62047,64047,66047,68047,70047,72047,74047,76047,78047,80047,820
2007 2008 2009 2010 2011Evolu ție fond locuin țe 2007 -2011 Locuin țe în proprietate majoritar privat ă – număr 47174 47229 47292 47298 47297
Suprafața locuibil ă – total mp 1732340 1738541 1745051 1746752 1750379
Suprafa ța locuibil ă – proprietate majoritar ă de stat – mp 14737 14251 14430 14430 14992
Suprafa ța locuibil ă – proprietate majoritar privat ă – mp 171760 3 1724290 1730621 1732322 1735387

Num ărul de locuin țe este propor țional cu num ărul popula ției municipiului. Evolu ția fondului de locuin țe
în ultimii ani a fost unul pozitiv, în trend cu evolu ția fondului de l ocuințe la nivel na țional și regional.
După cum se observ ă din graficul de mai jos, în perioada 2007 -2011 num ărul de locuin țe a crescut
constant în regiune de la 47683 în 2007 la 47799 î n 2011 .

Sursa: Fisa localităț ii INSSE 2013
Majoritatea locuintelor sunt în proprietate private. În 201 1 doar circa 1,1% din num ărul total de locuin țe
era în proprietate majoritar de stat .

1%
99%Formele de proprietate ale fondului de locui nțe în munipiul Buz ău,
în 2011
proprietate majoritar de stat
proprietate majoritar privată

Sura: fisa localitatii INSSE 2013

Pagină 107 din 247
Num ăr de locuin țe la 1000 de locuitori 413.86, în timp ce în regiunea de Su d Est este de 383.32 la
sfârșitul anului 2011 .

Tabel – Suprafa ța media a un ei locuin țe sau suprafa ța care revine fiec ărei persoane
Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Evolu ție suprafa ță locuibil ă /cap de locuitor 12.87 13.13 13.23 13.30 13.43
Evolu ție suprafa ță locuibil ă /locuință 36.33 36.43 36.52 36.55 36.62

În regiunea de Sud Est unei person e îi reveneau în 2011 o suprafa ță de 15,06 mp de spatiu locativ fa ță de
media na țional ă care era de 15.61mp. În anul 2011 revin în medie 39.29 mp supr afață locuibil ă pe o
locuin ță în Regiunea Sud -Est, cu pu țin sub nivelul na țional de 39.37, nivelul municipiului Buz ău fiind
de 36.62mp suprafa ță locuibil ă/locuință .

În regiunea Sud -Est, suprafa ța une i camera de locuit a fost în 2011 în medie de 13.9 mp fa ță de 15mp la
nivel na țional, nive lul minim fiind în jude țul Buz ău (13.1mp). Locuin ța cu 2 camere r ămâne tipul cel
mai r ăspândit num ăr mediu de camere pe o locuin ță în Regiunea Sud -Est (2,8), dep ășind nivelul
înregistrat pe țară (2.6). Acest lucru nu înseamn ă neap ărat și un grad mai mare d e confort av ând în
vedere suprafe țele mai mici ale locuin țelor din regiune fa ță de media naț ională. De asemenea, din lipsa
de date este dificil de evaluat gradul de confort al acestor locuin țe, starea în care se afl ă, gradul de
modernizare etc.

În perioad a 2007 -2011 construc ția de locuin țe în municipiul Buz ău a avut aceea și evolu ție cu economia
țării. Num ărul de locuin țe terminate a sc ăzut semnificativ în anii 2010 și 2011 .

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Locuin țe terminate – total num ăr 134 94 113 60 53
Locuin țe terminate din fonduri publice – număr – – – – 4
Locuin țe terminate din fonduri private – număr 134 94 113 60 49
Locuin țe terminate d in fondurile popula ției – număr 134 94 88 60 43

Num ărul total de 4 locuin țe constru ite din fonduri publice este unul prea mic pentru a satisface
necesit ățile categoriilor de popula ție din regiune care au nevoie de locuin țe sociale.

8.10. Analiza SWOT a sectorului
Puncte tari Puncte slabe
Drumuri și căi de acces:
 infrastructura rutieră adecvată ;
 nod feroviar;
 transport feroviar asigurat în toate direcțiile
de deplasare; Drumuri și căi de acces:
 lipsa de corelare între rețeaua rutieră și
feroviară;
Alimentare cu apă și canalizare
 durata de viață depășită a unora dintre
instalațiile sistemelor de apă și

Pagină 108 din 247
 prezența unui aeroport militar ;
Alimentare cu apă și canalizare
 infrastructura tehnică de alimentare cu apă și
canal în stare de funcționare, care necesită
doar îmbunătățiri;
 sistemu l de colectare a apelor pluviale
acoperă necesitățile;
 100% din locuitorii mun icipiului beneficiază
de serviciul de apă și 92% beneficiază de
serviciul de canalizare. Agenții economici
din municipiul Buzău sunt racord ați 100% la
rețele le de apă și canal;
Alimentare cu energie electrică
 alimentare cu energie electrică în stare de
funcționare, care necesită doar îmbunătățiri ;
Alimentare cu energie termică
 alimentare termică – în stare de funcționare;
 produc ția de energie termică în sistem de
cogenerare – sistem incipient ;
 dimensiunile rețelelor permit furnizarea în
condiții optime a apei și agentului termic;
 acțiunea de contorizare a populației,
agenților economici și centrelor bugetare
finalizată;
 lucrări de modernizare, reabilitare și
retehnologizare finanț ate din diferite
fonduri ;
Rețele telefonice și telecomunicații
 rată crescută de abonați la telefonia fixă ;
 rețea de telecomunicații extinsă acoperind
întreg municipiul;
 servicii de telefonie mobilă cu acoperire
completă în tot municipiul, ca variantă
alternativă la telefonia fixă;
Alimentare cu gaze naturale
 extindere majoră a rețelei în ultimii 17 ani;
Salubritate
 existența unui depozit controlat de deșeuri la
Gălbinași (2 celule până în prezent);
Organizația circulației și transporturilor
 acoperire terit orială bună cu rețele de
transport în comun, intrajudețean și urban ; canalizare;
 din cauza creșterii consumurilor rețelele
sunt subdimensionate;
 înregistrarea unor pierderi mari pe
rețelele de utilități ;
 cost relativ ridicat al utilităților;
 rețea de distribuție a apei învechită ;
 starea de indisciplină a utilizatorilor
rețelei de canalizare care descarcă la
rețea materiale și obiecte neadmise într –
un altfel de sistem;
Alimentare cu energie electrică
 sistem de iluminat în stare total
necorespunzatoare, depășit fizic și
moral, cu randamente luminoase mici la
consumuri foarte m ari;
Alimentare cu energie termică
 calitatea necorespunzătoare a apei calde
de consum din cauza uzurii avansate a
rețelelor de distribuție din cartierele
nemodernizate și lipsa instalației de
recirculare a apei calde de consum
precum și din cauza deconectă rilor de la
sistem;
 pierderi de agent termic primar și
secundar;
 starea necorespunzătoare a instalațiilor
din blocuri;
 neînțelegeri între proprietarii de
apartamente din același condominiu sau
din scări adiacente și contorizate grupat ;
 deconectarea de la sistemul centralizat
care a condus la dezechilibre ;
Rețele telefonice și telecomunicații
 cost ridicat al serviciilor de
telecomunicații ;
Salubritate
 sistem ul de colectare selectivă a
deșeurilor existent încă nu corespunde
cerinț elor normelor europerne ;
Organizația circulației ș i transporturilor
 lipsa unui strategii de menținere și
control permanent a fluidității traficului;
 circulație îngreunată pe străzile înguste

Pagină 109 din 247

din interiorul orașului;
 lățimea insuficientă a unor străzi din
trama majoră a localității ;
 străzi cu înveliș asfaltic precar;
 puține străzi modernizate în ultimii 5
ani, doar 20%
 lipsa spațiilor de parcare din zona
centrală;
 lipsa unui plan urbanistic general
actualizat ș i adaptat necesităților
Oportunități Amenințări
Drumuri și căi de acces :
 disponibilitatea unor rețele de transport,
circulație de persoane și mărfuri dezvoltată
și diversificată (rutier, feroviar și aerian);
 zona traversată de magistrala rutieră
europeană (E85, care str ăbate Grecia,
Bulgaria, intră în țară prin Giurgiu, străb ate
partea de nord -vest a Regiunii trecând prin
Buzău și Focșani);
 Atragerea investițiilor externe pe baza
Strategiei elaborate;
Alimentare cu apă și canalizare
 derularea unui volum mare de inv estiții
(scopul principal fiind conformarea la
cerin țele C.E. p rivind apa potabil ă și apele
uzate or ășenești) prin programul ISPA ;
 existența proiectelor de modernizare a
rețelelor de distribuție a apei de canalizare
Alimentare cu energie electrică
 accesarea unor finanțări nerambursabile în
vederea reabilitării și redi mensionării
sistemelor de utilități cât și în vederea
reabilitării sistemului de iluminat;
 reducerea costurilor cu energia electrică cu
cel putin 40% prin reabilitarea sistemului de
iluminat public ;
Alimentare cu energie termică
 posibilitatea adoptării sol uției de producere a
energiei termice în sistem de cogenerare;
 finalizarea lucrărilor de înlocuire a
porțiunilor rămase neefectuate din circuitul
primar în urma derulării lucrărilor Alimentare cu apă și canalizare
 riscuri de înfundare a gurilor de scurgere
și a receptorilor pluviali;
 înregistrarea unor disfuncționalități în
furnizarea apei și în funcționarea
rețelelor de canalizare din cauza
depășirii duratei maxime de viață a
componentelor;
Alimentare cu energie termică
 înregistrarea unor disfuncționalități ;
 frecvente în furnizarea apei agentului
termic din cauza depăș irii duratei
maxime de viață a componentelor ;
Organizarea circulației și a transporturilor
 amplificarea disfuncționalităților în
domeniul transportului de călători ;

Pagină 110 din 247
anterioare;
 Finalizarea lucrărilor de reabilitare a
rețelelor de transport de pe Magistrala I,
lucrări derulate prin investi ția BERD
 Modernizarea și reabilitarea rețelelor de
distribuție agent termic secundar pentru
încălzire, inclusiv echilibrare hidraulică
Rețele telefonice
 extinderea capacității cu cca. 5000 de
numere prin mă rirea capacității centralei
telefonice digitale și modernizarea rețelelor
de distribuție;
Salubritate
 accesarea unor linii de finanțare pe
componen ța de protecție a mediului –
gestionarea deșeurilor, în vederea înființării
unui punct de colectare selectivă a
deșeurilor;

8.11. Concluzii și recomandări:
Din analiza prezentată rezultă un aspect definitoriu pentru managementul municipiului Buzău, a cărui
problematică va conduce, în faza elaborării strategiei, la formularea politicilor, programelor și
proiectelor de dezvoltare: i nfrastructura urbană, respectiv e chiparea cu utilități publice nu satisface
cererea comunității locale.

Echiparea cu servicii și utilități publice a municipiului trebuie ca pe termen med iu să conducă la
creșterea gradului de confort al locuitorilor și a atractivității pentru noi investiții.

Utilitățile publice precum alimentarea cu apă, canalizarea și alimentarea cu gaze vor trebui extinse în
scopul stimulării dezvoltării economice și as igurării de alternative economice viabile pentru viitoare
amplasări de zone de afaceri, învățământ, sănătate sau locuințe cu funcțiuni complementare (conform
PUG).

Municipiul va atrage activități economice și sociale specifice, în scopul evitării polariz ării serviciilor și
ulterior a creșterii capacității de trafic auto.

Noile dezvoltări rezidențiale vor trebui să conțină o combinație de tipuri de locuințe, servicii publice și
funcțiuni comerciale, care să asigure locuitorilor un acces rapid la aceste se rvicii urbane, fără să
constituie elemente adiționale de congestie de trafic în zonele centrale ale localităților.

Viitorul municipiului Buzău pentru infrastructura urbană este dorit ca o acțiune de succes pentru
dezvoltarea unei comunități dinamice și a unui loc de viață atractiv pentru locuitorii săi.

Având în vedere cele relatate mai sus propunerile în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii urbane a
municipiului Buzău se concentrează în 3 direcții:

Pagină 111 din 247
 extinderea intravilanului și concentrarea invest ițiilor pentru dotarea cu infrastructură a zonelor de
extindere ;
 intervenții de regenerare urbană în intravilanul existent ;
 transpunerea în plan spațial a unor oportunități de dezvoltare locală (premize care pot interveni
din alte domenii sectoriale: dezvo ltare economică – implantarea unor investiții de producție,
cultură, educație, turism, industrii creative, TIC, etc) .

Extinderea intravilanului propune dezvoltarea infrastructurii zonelor de extindere având accesul
carosabil asigurat de circulațiile major e DN2 și DN2B. În zona de sud -vest introdusă în intravilan
funcțiunile dominante sunt pentru unități de servicii de producție și depozite și o pondere mai mică
pentru zona destinată locuințelor cu funcțiuni complementare, zonă prevazută în imediata apropie re a
parcului Crâng, care asigură un microclimat adecvat zonei de locuit. În această zonă este necesară
realizarea următoarelor proiecte de infrastructură:
 Circulație: Străzi pe trasee noi în zonele de extindere a intravilanului ;
 Alimentare cu apă și cana lizare: Se propun rețele de distribuție a apei pe toate străzile nou create,
o gospodărie de apă formată din rezervoare de apă și stație de clorinare, rețele de canalizare ;
 Alimentare cu energie electrică: Se estimeaz ă un spor de putere instalată de cca. 7 0.000 kW
(18.000 kW putere cerută), preponderent pentru zona de locuințe care va fi construită. Este
necesară îmbunătățirea factorului de putere la consumatori, realizarea în zona centrală a unui
punct de racord de 110 kV și definitivarea instalării ilumin atului stradal în întreg municipiul ;
 Energie termică: Zonele de locuințe propuse a se dezvolta se vor dota fie cu centrale termice
proprii, fie cu puncte termice modulate alimentate cu agent termic primar din rețeaua de
termoficare existentă în zonă. Pentr u clădirile social -culturale și industriale se propun centrale
termice proprii, echipate cu utilaje moderne c u randamente superioare (> 90%);
Gospodăriile individuale cu un regim de înălțime mai mic de P+2 niveluri vor fi alimentate cu
energie termică din surse proprii (centrale termice utiliz ând combustibil solid, lichid sau ga ze
naturale, sau sobe);
 Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor noi se va realiza prin extinderea rețelelor de gaze
naturale de redusă presiune existente, odată cu înființarea de stații de reglare și rețele de
distribuție. Sistemul de distribuție va fi atât inelar cât și radial. Toate rețelele vor fi amplasate în
galerii edilitare vizitabile.

Prioritizarea intervențiilor de regenerare urbană impune intervenții urgente (20 14-2020), cu o subetapă
de intervenții ultraurgente pentru perioada imediat următoare (2014 -2016) în care dezvoltarea
municipiului se va focaliza asupra următoarelor coordonate referitoare la infrastructura urbană:
 stoparea extinderii intravilanului cât timp nu se poate asigura echiparea edilitară adecvată a
totalității intravilanului deja existent (modernizare străzi, rețea de apă -canal, rețea de gaze, rețea
de alimentare cu energie electrică etc.);
 optimizare fluxului trafic auto prin semaforizare inteligentă;
 calmarea și nu fluidizarea traficului în zona centrală a orașului;
 reabilitarea centurii de est a municipiului Buzău;
 desființarea tuturor depozitelor necontrolate de gunoi, monitorizarea strictă a zonelor periferice;
 reparații și modernizare pentru rețel ele de apă -canal existente;
 măsuri de economisire a apei;

Intervențiile urgente (201 4-2016) vor fi focalizate pe următoarele coordonate:

Pagină 112 din 247
 modernizarea etapizată a tuturor străzilor din municipiu până în 20 16, în 2012 deja s -a început cu
străzile Cuza Vod ă și străzile din cartierele Mihai Viteazul și Poștei;
 continuarea procesului de creare a zonelor pietonale compacte în zona centrală;
 menținerea, lățirea și degajarea trotuarelor, protecția fizică contra accesului automobilelor pe trotuar,
desființarea par cărilor care ocupă trotuarul, limitarea chioșcurilor și panourilor publicitare și a altor
elemente care reduc suprafața utilă pietonilor;
 realizarea de parcări sub și supraterane în cartiere și pericentral și reducerea prin costuri prohibitive
sau interzic erea parcărilor în zona centrală, obligarea tuturor noilor clădiri de a avea asigurat fără
ocuparea terenului public spațiu suficient de parcare inclusiv pentru publicul în vizită, nu doar pentru
locatari/personal propriu;
 racordarea optimă la centurile oc olitoare, alte măsuri de eliminare din intravilan a traficului rutier de
tranzit, în contrapartidă cu adecvarea altor zone pentru absorbția de flux ridicat de trafic rutier și de
mase mari de vehicule staționate respectiv preluarea traficului de tranzit;
 integrarea zonelor gară, autogară, parcare și terminal de transport urban, totul compact, accesibil și
acoperit, prin reconversia actualei zone a gării;
 atragerea fondurilor nerambursabile dar și de noi investiții în domeniul prioritar: infrastructura
tehni că a teritoriului;
 continuarea extinderii etapizată a rețelei de canalizare și apă potabilă la întreg perimetrul construit;
 separarea totală a sistemului de canalizare ape pluviale de cel de ape menajere;
 încetarea oricăror deversări de ape neepurate în ap ele de suprafață, inclusiv la ape mari;
Investițiile viitoare vor trebui coordonate cu Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud Est și cu Planul de
Amenajare a Teritoriului Județean Buzău

Intervenții de regenerare urbană în intravilanul existent:
1.1. Reali zarea, extinderea și modernizarea tramei stradale
a) Reabilitar ea străzilor, intersectiilor și pasajelor rutiere din municipiului Buzău – Proiectul
urmărește îmbunătățirea traficului auto și pietonal la nivelul întregului teritoriu al municipiului și
eficientizarea accesului la obiective economice, sociale, culturale, turistice și de altă natură. Zonele de
acțiune urbană vizate sunt cartierele Mircro V, Dorobanti, Brosteni, Micro III, Unirii Sud, Balcescu,
Micro XIV , iar lucrările vor consta din reabilita rea intersecțiilor și reabilitarea pasajelor rutiere.

b. Reabilitarea centurii de est a municipiului Buzău – Proiectul urmărește îmbunătățirea traficului
auto la nivelul întreg ului teritoriu al municipiului ș i eliminarea blocajelor rutiere.

c. Reabilitar ea aleilor pietonale și rutiere din incinta cartierelor rezidențiale – Proiectul urmărește
refacerea aleilor pietonale din centrul municipiului Buzău, cu materiale ecologice în vederea ameliorării
calității mediului rezidențial (pavaj piatră cubică, dale e cologice). De asemenea proiectul urmărește
soluționarea problemei parcărilor în spațiile dintre blocuri pe domeniul public (inventarierea, echiparea
corespunzătoare și închirierea pe bază de contract), stoparea ocupării abuzive a spațiilor verzi etc.

d. Implementarea unui sistem eficient de dirijare și semaforizare a traficului în scopul asigurării
unor legături rutiere funcționale între zona centrală și cartierele de locuit – Implementarea
proiectului vizează îmbunătățirea circulației în centrul municipiu lui Buzău prin:
– optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligentă;
– calmarea și nu fluidizarea traficului în zona centrală a orașului;

Pagină 113 din 247
– interzicerea aprovizionării pe timp de zi a unităților comerciale din zona centrală a orașului;
– reglementarea privind capacitatea și gabaritul mijloacelor de transport care tranzitează centrul;
– modernizarea indicatoarelor și a semnelor de circulație.

1.2. Realizarea, extinderea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă potabilă
Strategia Compan iei de Ap ă Buzău pentru perioada 20 14-2020 are drept obiective:
 Reducerea pierderilor reale propuse astfel încât să ajung ă în 2020 la 20% din apa captat ă.
 Preluarea în monitorizare on-line a cantităților captate și distribuite din Sursele de apă prin
sistemul SCADA.
 Continuarea procesului de înlocuire a contoarelor clasa B cu contoare clasa C.
 Dotarea contoarelor de bransament cu syb le RF de transmitere a datelor la distan ță până în anul
2015.
 Desfa șurarea de activit ăți specifice de monitorizare și identifi care a pierderilor de ap ă,
continuarea contorizării l a nivel de district se va face dup ă cum urmeaz ă:
 Anul 2012 – Cartier Po șta; Anul 2013 – Cartier M. Viteazul; Anul 2014 – Zona
Transilvaniei; Anul 2015 – Cartier 23 August;
 Anul 2016 – Zona Bro șteni – Doroban ți;
 Anul 2017 Zo na Centru 1 (T. Vladimirescu, B d. G ării, Republicii, I. Baie șu,
Marghiloman); Anul 2018 – Zona Centru 2 (1. Baie șu, Marghiloman, Episcopiei,
Transilvaniei, Unirii);
1.3. Realizarea, extinderea și modernizarea sistemelor de colectare a ap ei uzate:
– reabilitarea colectoarelor de canalizare pluvial – industrială și a canalului by – pass din stația
de epurare;

1.4. Extinderea și îmbunătățirea rețelei de joasă tensiune și a rețelei publice de iluminat
 Reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public, potrivit unui plan multi -anual, în
zone din:
 cartierele Obor, Bălcescu, Dorban ți I, Micro 3,5 și 14, Unirii ;
 pasajele rutiere Metalurgica, Drăgaica și Horticolei ;
 parcurile Crâng, Marghiloman și Tineretului .
 Extinderea re țelei de iluminat aferente pasajelor rutiere sau a căilor rutiere din cartiere și
parcuri, precum și în zonele nou introduse în intravilan ;
 Separarea instala țiilor de iluminat public de celelalte func țiuni ale sistemului de distribu ție
a energiei electrice ;
 Realizarea ilum inatului arhitectural pentru clădirile Prefecturii, Tribunalului, pentru colegii și
biserici și a altor obiective din centrul municipiului ;
 Elaborarea și implementarea unui proiect integrat de iluminare a platoului Pie ței Dacia, în
armonie cu clădirile și arterele de circula ție rutieră și pietonală din zonă ;
 Elaborarea și implementarea de proiecte integrate cu co -finanțare din fonduri europene
nerambursabile privind modernizarea și implementarea de tehnologii noi în iluminatul public
(LED, telemanagement, e tc), în acord cu Master Plan -ul dedicat iluminatului public ;
 Creșterea gradului de eliberarea a spa țiului vizual și cobor ârea în subteran a unui număr c ât
mai mare de re țele de furnizare de servicii prin cabluri de telecomunica ții sau fibră optică în
acord cu lucrările de construire a re țelelor subterane de iluminat public .

1.5 Alimentarea cu energie termică
Eficientizarea energetic ă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termic ă din
municipiu Buz ău (SACET);

Pagină 114 din 247

Reducerea costurilor tehnologice și de exploatare;
Creșterea calit ății serviciilor de energie termic ă: apă caldă de consum și încălzire
centralizat ă;
Atragerea de noi clien ți.
Soluțiile tehnice propuse pentru î mbun ătățirea serviciului public urban de termoficare sunt:
reabilitarea și moderniz area punctelor termice și a re țelelor aferente care nu au fost supuse
niciunui proces investi țional;
echilibrarea hidraulic ă a rețelelor termice de transport și distribu ție care au fost supuse
reabilit ărilor;
extinderea și reconfigurarea re țelelor de termo ficare î n zonele adiacente celor existente precum și
finalizarea lucr ărilor de înlocuire a por țiunilor r ămase neefectuate din circuitul primar în urma
derul ării lucr ărilor anterioare;
instalarea convertizoarelor de frecven ță în punctele și centralele termi ce modern izate;
montarea unui grup de cogenerare, folosind combustibil gazos, în PT/CT 16 Micro III care, s ă
furnizeze în perioada de var ă, prin interconectare cu punctele termice aflate în apropiere, energie
termic ă pentru preparat ap ă caldă necesar ă alimentării consumatorilor din zona respectiv ă.
Energia electrica produs ă va fi folosit ă la consumul propriu și livrat ă în sistemul na țional;
încadrarea tuturor aspectelor de func ționare a întreprinderii într-un sistem informa țional unic;
introducerea sistemel or de automatizare și dispecerizare, astfel încât să poata fi asigurat ă
monitorizarea și controlul permanent al func ționării instala țiilor în cadrul parametrilor optimi, de
la producere p ână la utilizator, optimizarea regimurilor de func ționare a SACET.

Transpunerea în plan spațial a unor oportunități de dezvoltare locală (premize care pot interveni din
alte domenii sectoriale: dezvoltare economică – implantarea unor investiții de producție, cultură,
educație, turism, industrii creative, TIC, etc) va asigu ra desfășurarea activităților în bune condiții.

Sunt necesare parcări, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie termică, activități care se
regăsesc în cele prezentate anterior.
9. SOCIAL

9.1.Societatea civil ă
Soluționarea problemelor unei c omunități – nu numai a celor de ordin social – nu este realizabilă doar
prin mobilizarea resurselor administrației publice. A crede așa ceva înseamnă a nu înțelege specificul
intervenției sociale într -o societate democratică, într -o societate pentru care d repturile omului sunt
chestiunea prioritară.

Recursul la societatea civilă se justifică nu numai prin resursele acesteia – atrase alături de cele
administrate de autoritățile publice – cât și, mai ales, prin natura calitativ superioară a modalității de
intervenție socială în care comunitatea, cetățenii, beneficiarii se regăsesc asociați autorităților în
identificare problemelor, în elaborarea politicilor publice, în implementarea și în evaluarea lor.

Doar astfel serviciile sociale vor deveni o miză comu nă (iar nu doar o sarcină administrativă) și vor
permite focalizarea atenției și a resurselor întregii comunități spre rezolvarea situației persoanelor
vulnerabile.

Parteneriatul administrație – societate civilă (ONG) apare atât în luările de poziții guv ernamentale, cât și
în cele neguvernamentale ca un deziderat al ambelor părți. Este în interesul amândurora de a promova
cooperarea administrație publică – ONG și de monitoriza și evalua progresele în direcția parteneriatului.

Pagină 115 din 247

Există acum un cadru norma tiv permisiv pentru relații parteneriale, care asigură condițiile pentru co –
gestionarea unor programe, inclusiv cu fonduri publice, cu responsabilitatea pentru ONG -urile angajate
în asemenea programe de a se plia standardelor pe care le impune accesarea un or resurse publice.

Apare ca necesară includerea în programele de formare și de perfecționare a funcționarilor publici a
unor tematici privind sectorul neguvernamental și modalitățile de conlucrare a administrației publice cu
acesta. Este, de asemenea p revizibil și dezirabil ca în problemele de interes comun să se constituie
structuri mixte de lucru și de consultare, atât la nivel sectorial cât și la nivel teritorial.

Pe de altă parte, raporturile sectorului neguvernamental cu sectorul economic sunt de cisive pentru
asigurarea independenței și autonomiei celui dintâi. Interesul sectorului economic pentru oferta
crescândă de servicii a sectorului neguvernamental va crește pe măsura consolidării ambelor sectoare, în
interesul ambelor.

Ne-am propus constru irea unui profil al sectorului neguvernamental din Municipiul Buzău, indicând
dimensiunea sectorului, tipologia ONG -urilor active din județ, interesul lor pentru a -și construi o
imagine publică, măsura atragerii de fonduri de către ONG -urile buzoiene din f onduri publice și de la
populație, nivelul resurselor umane implicate în proiectele acestor ONG -uri.

Analiza situației actuale
În examinarea potențialului ONG -urilor dintr -un teritoriu la dezvoltarea socială primul aspect de lămurit
privește tipologia ONG -urilor active. ONG -urile la care ne referim sunt organizațiile dedicate binelui
public, de care beneficiază toți membrii comunității. Ele nu reprezintă doar un grup specific de interese,
ci vizează găsirea de soluții pentru ansamblul comunității.

Din ex aminarea parametrilor economico -sociali ai orașului nu rezultă că problemele sociale ar fi
rezolvate.

Lista principalelor Organiza ții neguvernamentale Buzău:
Organiza ția Jude țeană Buzău a Cadrelor Militare în Retragere și în Rezerv ă
Asocia ția Fo știlor De ținuți Politic
Asocia ția Unison
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari
Asocia ția Cresc ătorilor de P ăsări Buz ău
Clubul Para șutiștilor Șoimii
Asocia ția Hair Redivivus
Asocia ția Euromediu și Dezvoltare social ă
Asocia ția pentru rezolvarea conflictelo r
Asocia ția Na țional ă Cultul Eroilor „Regina Maria”
Asocia ția jurnalistilor din Buz ău
Centrul de pregatire pentru o via ță independen tă în limbaj minico gestual
Asocia ția Cerceta șilor Militari în Rezerv ă și în Retragere
Asocia ția Prodemocra ția
Funda ția Euro academia
Asocia ția Pro Eurocult
Asocia ția de pescuit recreativ sportiv „Pescarul Buzoian”
Asocia ția Presei Sportive Arena Buzoian ă

Pagină 116 din 247

Asocia ția Jude țeană de minifotbal
Asocia ția Turistic ă, Călătorie prin ținutul Buz ăului
Asocia ția îmbunat ățirea vie ții
Funda ția pentru copii Sf Sava Buz ău
Asocia ția de Sprijin a Copiilor Handicapa ți Fizic
Clubul sportiv Poli ția Buzoian ă
Asociația de întrajutorare „Iona șcu Folofteia D ănuța”
Asocia ția Na țional ă a Veteranilor de R ăzboi
Funda ția Pro Civitas
Asocia ția ForDa
Asocia ția Literar ă „Ra Libris”
Funda ția „Mare șal Alexandru Averescu”
Asocia ția pentru Tineret Buz ău 2010
Asocia ția Apicultorilor Profesioni ști Buz ău

Explicația rezidă din:
a. contextul în care operează aceste organizații, mai precis în modul în care este realizat un
parteneriat efectiv între structurile publice și cele non -profit.
b. modul în care respectivele ONG -uri au reușit să facă față nevoilor comunității și misiunilor pe
care și le -au asumat

Imaginea publică
Unul dintre factorii care explică această situație este și interesul scăzut manifestat de ONG -urile din
Buzău pentru mediatizarea propriilor activități și rezultate. De exemplu, consultând arhiva buletinului
informativ „Voluntar” editat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și colecția revistei
„Atitudini” editată de Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale și forumurile
electronice de discuții ale ONG -urilor din România nu am identificat știri sau articole referitoare la
actorii asociativi din Municipiul Buzău în ultimii 2 ani (2011 și 2012). Buzăul apare doar ca beneficiar
al unor programe derulate de organizații sau instituții din afara județului.

De asemenea forumurile electronice centrate pe teme de interes pentru Buzău nu includ un forum
dedicat ONG -urilor; majoritatea sunt lega te de activitatea școlilor iar cele cu un relativ potențial de
interes (legate de administrația publică) au puțini membri și o activitate sporadică. Mai cur ând elevi sau
absolvenți ai unor licee de prestigiu din Buzău au inițiat astfel de grupuri: ai Coleg iului Na țional
"Bogdan Petriceicu Ha șdeu", ai Liceului de Arte din Buzău, ai Liceului Economic Buzău, ai Liceului
Pedagogic și ai Colegiului Na țional "Mihai Eminescu".

Finanțările publice
În România finanțarea directă de la bugetul public se situează în j urul a 5% din veniturile sectorului
neguvernamental.

În Uniunea Europeană, finanțarea guvernamentală reprezintă o parte esențială din venitul total al
organizațiilor neguvernamentale. Potrivit European Citizen Action Service (ECAS), un ONG european
tipic primește circa jumătate din veniturile sale din surse publice. (Și în Statele Unite situația este
similară). ECAS consideră că din acest motiv, relația financiară care există între sectorul ONG și
finanțatorii publici este una vitală.

Pagină 117 din 247
În m unicipiul Buz ău există o procedură stabilită pentru aplicarea Legii nr. 350/2005 privind regimul
finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general și
sunt definite criteriile de evaluare a proiectelor de finanțare ne rambursabilă din bugetul local al
Municipiului Buzău.

Numărul ONG -utilor finanțate din bugetul local sunt:
 2010 – 49
 2011 – 57
 2012 – 54

În principiu, metodologia impusă de lege pentru administrarea schemei de finanțări nerambursabile are
în vedere asig urarea transparenței procesului pe tot parcursul derulării sale. Această abordare se bazează
pe principiul conform căruia comunitatea și mediul în care operează beneficiarul finanțării
nerambursabile reprezintă o resursă importantă în dezvoltarea pe termen mediu și lung din punct de
vedere al resurselor umane, relațiilor și parteneriatelor, surselor de finanțare etc. Astfel se urmărește
încurajarea parteneriatelor public -privat la nivel local, ca și asigurarea de către beneficiari a unei
publicități corespu nzătoare a proiectelor și rezultatelor acestora.

Metodologia adoptată în Buzău figurează pe pagina web a primăriei, cu grilele de evaluare a proiectelor
care vor fi depuse.

Se remarcă următoarele:
 creșterea fondurilor alocate pentru aceste finanțări;
 creșterea mai substanțială a proiectelor de alt tip decât cele sportive.

Apar ca surprinzătoare:
1. suma deosebit de mar e acordată domeniului sportului;
2. nediferențierea între proiectele ONG -urilor, toate fiind încorporate sub de numirea de “proiecte
culturale” ;
3. sistemul de acordare a finanțărilor proporțional cu scorul obținut în cadrul evaluării proiectelor
propuse. Pentru cei care au experiența programelor de finanțare este ușor de înțeles dificultatea
în care este pus un solicitant căruia i se acordă doar o parte din solicitarea formulată: practic el
este pus în situația de a -și modifica proiectul pentru a -l realiza cu o finanțare inferioară, ceea ce
anulează însăși premisa inițială – finanțarea a fost ac ordată pe baza unui alt proiect;
4. lipsa unui sistem de e valuare a proiectelor pe parcursul derulării lor și la final, cu excepția
decontării cheltuielilor efectuate.

O bază solidă pentru alocarea resurselor din bugetul Consiliului Local al Municipiului Buzău ar fi putut
fi dată, alături de evaluarea nevoilor c omunității, de dimensiunile sectorului neguvernamental – ca
număr de organizațiii și ca potențial de atragere de resurse.

Examinarea a cestor două dimensiuni indică niște disparități semnificative: Cultura și arta, sănătatea,
protecția mediului, filantropi a și voluntariatul, reprezentarea intereselor sociale și profesionale sunt
domeniile în care veniturile atrase sunt inferioare rangului ocupat de respectivele domenii ca număr de
organizații active.

Pagină 118 din 247

18%
5%
11%
12%20%9%6%0%10%9%Principalele surse de finanțare ale organizațiilor
Donații sau sponsorizări sectorul privat Finanțări de la alte fundații din România
Donații private de la cetățeni Cotizațiile membrilor (autosusținere)
Venituri obținute din taxa de 2% Surse de finanțare din afara României
Alte surse Funcționează fără resurse financiare
Granturi -sectorul public Fonduri europene
Având în vedere activitățile derulate de ONG -urile din Buzău – vânătoare și pescuit sportiv, copii cu
handicap, dezbateri educaționale, activități cultural recreative artistice pentru copii, asistență socială in
limbaj mimico -gestual, susținerea activităților aeronautice, activități culturale, servicii sociale , calificare
și pregătire profesională, ecoturism, mediu, sporturi aeronautice, dezvoltare comunitară, promovarea
intereselor crescătorilor de albine, respectarea drepturilor omului, activități pentru tineret, promovarea
valorilor umane culturale și civice , turism montan, sport, tineret, îngrijiri medico -sociale la domiciliu,
promovarea interesului tineretului, întrajutorarea copiilor și bătrânilor, umanitar, educație, dezvoltarea
comunităților de rromi, activități sportive, acțiuni umanitare, parteneriate, promovarea și apărarea
drepturilor și libertăților omului, servicii sociale pentru persoane vârstnice, intervenție în caz de
dezastru, cursuri sanitare, protecția mediului, promovarea valorilor democrației autentice, servicii
specializate pentru persoanel e cu handicap (Sursa: www.primariabuzău.ro – ar fi dezirabilă re –
examinarea metodologiei de aplicare a Legii nr. 350/2005, sub aspectul tipologiei și cuantumului
alocărilor din bugetul Consiliului Local.

Studiu: ‘Starea sectorului neguvernamental’ – mai 2010 (proiect realizat de Gala Societatii Civile cu sprijinul Ursus Breweries)

Alte oportunități de atragere de fonduri sunt examinate în continuare:

Alocarea cotei de 2% din impozitul pe venit
În primul an al aplicării prevederii legale ce vizează dirijarea a 2% din impozitul pe venit către sectorul
nonguvernamental, ONG -urile din Buzău se plasau pe unul din ultimele locuri la nivel național cu cei
2208 RON direcționați către ele de către numai 51 d e cetățeni, fiind urmat doar de Giurgiu, Ialomița,
Vaslui, Tulcea, Călărași și Telorman.

În 2011 Buzăul a cunoscut una din cele mai mari creșteri pe țară în ce privește sumele direcționate:
aproape 44.01% fa ță de 23% media pe țară, printre beneficiarii pr incipali numărându -se Biserica
Ortodoxă, Crucea Roșie, Crucea Alb -Galbenă, organizații pentru copiii cu handicap și organizații de
protecție a mediului.

Tabel – Direcționarea a 2% din impozitul pe venit către ONG -uri în Buzău
Județ 2009 2010 2011 2012
Salaria ți/jude ț Buzău 51 0.1 6,117 7
Num ăr pesoane fizice 25.520 27.590 32.082 32.833
% total na țional 1,92% 1,80% 1,95% 1,97%

Pagină 119 din 247
Suma acordat ă 1.663.441 2.818.725 2.855.966 1.753.906
% total na țional 1,92% 1,80% 1,95% 1,97%
Salaria ți/jude ț Buzău 87.000 81.600 75.000 74.600
% au direc ționat 2% 29,33% 33,81% 42,78% 44,01%
Sursa: Studiu ARC, Cluj, pe baza Comunicatului Ministerului Finanțelor Publice

Donații on line – ONG -urile din Buzău nu au fructificat o posibilitate recentă de atragere de fonduri,
portalul http://www.donatiionline.ro (Donații Online pentru Organizațiile Neguvernamentale din
România). Sub patronajul Ministerului Culturii și Cultelor, CENTRAS – Centrul de Asistență pentru
Organizații Neguvernam entale, GECAD ePayment Interna țional și Webdev au colaborat în vederea
oferirii unui serviciu inovativ pentru ONG -urile din România: donațiile online. Din baza de date a
organizațiilor înscrise la CENTRAS rezultă că niciun ONG din municipiul Buzău nu a opt at pentru a
beneficia de această sursă de finanțare.

Resurse umane
Conform studiului întreprins de Asocia ția ForDa , în ONG -urile din Buzău sunt angajate următoarele
categorii de personal:
Personal angajat cu contract de muncă: 98 persoane
Colaboratori: 2 01 persoane
Voluntari: 356 persoane

Datele prezentate arată că voluntarii depășesc cu mult personalul angajat și colaboratorii din sectorul
ONG.

9.2. Demografie și coeziune socială
(evoluția populației, structura populației (pe sex, pe vârste, pe etn ii, activitate), distribuția populației, mișcarea naturală a populației,
prognoza populației, forța de muncă, șomajul)

Numărul locuitorilor și repartiția geografică în interiorul municipiului Buzău a variat în decursul
timpului în funcție de oscilațiile v alorice ale celor doi indicatori demografici determinanți: mișcarea
naturală și mișcarea migratorie.

Această evoluție a înregistrat o sc ădere continu ă proporție de cca. 16.22% de la ultimul recens ământ,
tendin ța păstrându-se în continuare, se datorează ma i multor factori: rata mică a natalității și mutarea
unora dintre locuitori în zonele limitrofe ale municipiului Buz ău, precum și plecarea în străinătate, în
state precum Italia și Spania din cauza saraciei. Buz ău este un oraș industrial care a prins contu r odată cu
apariția zonei industrial. Cei care s -au angajat de tineri au ieșit acum la pensie și s -au întors la țară. În
ultimii ani s -a dezvoltat foarte mult în Buzau latura comercială, de retail, dar s -au sistat unele dintre
activități industriale din zo nă, exact industria grea care aduce bani în societate lipsește.

La recensământul din 2011, în municipiul Buzău erau înregistrați 115.494 locuitori, din care 54.861
populație masculină (47,50%) și 60.633 populație feminină (52,50%).

Pagină 120 din 247

35,68743,36547,59561,93797,787148,087
134,227
115,494
020,00040,00060,00080,000100,000120,000140,000160,000
1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011Date recensam ântÎn anul 2011, pondere a populației municipiului Buzău în total județ era de 25,6% în scădere fa ță de
recensământul anteri or din 2002 , când se înregistraseră 134.227 de locuitori, adica 27, 05%. Majoritatea
locuitorilor sunt români (88,43%), cu o minoritate de rromi (4,73%). Pentru 6,69% din popula ție,
apartenen ța etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoc și (91,98%). Pentru 6,75% din popula ție, nu este cunoscută apartenen ța confesională.

Tabel – Ponderea populației totale a municipiului Buzău în total județ, la ultimele recens ăminte
1977 1992 2002 2011
Populația total ă stabil ă municipiu (la 1 VII) 508.424 516.961 496.214 451.069
Populația total stabilă jude ț (1.VII) 97.787 148.087 134.227 115.494
Pondere în total județ 19,23% 28,65% 27,05% 25,60%
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date local ă, 2013 și data INS pe jude ț Buzău

Densitatea medie a populației din municipiu la ultimul recensământ era de 40 loc/ha în zona intravilan a
orașului și de 86, 27 loc/ha în zona de locuit. Media pe munic ipiu a indicatorului este de 63,38 loc.kmp ș i
pe județ este de 74, 21 loc/ha.

Astfel, î n 2011, populația totală era de 115 .494 locuitori, cu 18 .733 locuitori mai puțin decât în anul
2002. Ca urmare a fenomenului de migraț ie și de scădere a natalității ș i a sporului natural, populația
municipiului Buză u a înregist rat o scădere de aproximativ 16, 22% (anul 2011 comparativ cu anul 2002).

Tabel – Mișcarea naturală a populației Județului Buză u
Indicator 2011 2012
apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr.
Născuți -vii – număr 291 314 318 379 366 324 327 322 276 321 318 311 258
Decedați – număr 612 599 482 497 497 413 542 547 565 618 690 616 554
Spor natural – număr -321 -285 -164 -118 -131 -89 -215 -225 -289 -297 -372 -305 -296
Căsătorii – număr 73 124 157 255 349 272 264 94 51 61 57 37 122
Divorțuri – număr 55 59 49 30 28 48 63 75 57 28 50 34 40
Decedați sub 1 an – număr 4 4 6 2 1 2 0 6 1 5 4 6 4

De mult timp, dar în special în ultimii cinci ani, la nivelul municipiului Buzau se constată o scădere
alarmantă a natalității , odată cu cea de creștere a numărului de cazuri la capitolul mortalitate infantilă.

Pagină 121 din 247

Tot mai frecvent, statisticile actuale evidențiază faptul că numărul nașterilor este depășit de cel al
deceselor, iar declinul demografic resimțit începând din anii ‘90 a d evenit din ce în ce mai accentuat.

Această situație negativă este explicată și prin stresul cotidian, viața agitată și trepidantă la care sunt
supuși permanent potențialii părinți, ceea ce afectează serios capacitatea productivă a cuplurilor. O altă
cauză importantă este nivelul de trai scăzut, care îi determină pe mulți să amâne momentul sau chiar să
abandoneze definitiv ideea de a aduce pe lume un copil, pe care apoi nu vor avea mijloacele necesare să –
l crească într -o lume marcată de criză și nesiguranț a zilei de mâine. Evoluția populației totale la nivel de
municipiu a urmat trendul de scădere înregistrat la nivel de județ.

Tabel – Evoluția populației municipiului și județului Buzău, în perioada 1956 -2011
1956
(21
februarie) 1966
(15
martie) 1977
(5
ianuarie) 1992
(7
ianuarie) 2002
(18
martie) 2011
(20
octombrie)
Populația totală stabilă în jude țul
Buzău 8.28% 3.25% 5.71% 1.68% -4.01% -9.10%
Populația totală stabilă î n
municipiul Buz ău 9.75% 30.13% 57.88% 51.44% -9.36% -13.96%
Sursa: http://www.recensamantromania.ro/ ; http://www.buzau.insse.ro/

Tabel – Evoluții demografice la nivelul municipiului Buzău, în perioada 2007 -2011
2007 2008 2009 2010 2011
Populația totală stabilă (la 1.07) 134.619 132.368 131.905 131.377 130.320
Femei 70.163 69.210 69.023 68.802 68.442
Născuți vii 1.370 1.398 1.257 1.279 1.062
Decedați – total 1.094 1.126 1.079 1.112 1.125
Stabilir i cu domiciliul în localitate ( inclusiv migra ția extern ă) 1.543 1.500 1.392 1.944 –
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date local ă, 2013

Pagină 122 din 247

1,0941,126
1,0761,112 1,12513701398
12571279
1062
02004006008001,0001,2001,4001,600
2007 2008 2009 2010 2011Sporul natural în municipiul Buz ău, perioada 2007 -2011Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

În ceea ce privește evoluția înregistrată de indicatorului spor natural în perioada 2007 -2011, putem
spune că acesta a cunoscut o evoluție negativ ă, ajungând în anul 2011 la o sc ădere de 29%.

Indicator demografic 2007 2008 2009 2010 2011
Născuți vii la 1000 locuitori 10.18 10.56 9.53 9.74 8.15
Decedați total la 1 000 locuitori 8.13 8.51 8.18 8.46 8.63
Spor natural 2.05 2.05 1.35 1.27 -0.48
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

Analiza comparativă cu datele la nivel de județ prezintă următoarele aspecte demografice relevante:
1. rata natalității l a nivel de municipiu, în anul 2011, era una pozitiv ă față de cea înregistrată la nivel
de județ (1,27‰ comparativ cu -5,91‰);
2. rata mortalității la nivelul municipiului Buzău era, în anul 2011, sub media înregistrată la nivel de
județ (8,46‰ față de 13,97‰ la nivel de județ);
3. municipiul Buzău a înregistrat pe toată perioada analizată un spor natural pozitiv comparativ cu
media pe județ.

Tabel – Analiza demografică comparativă – municipiul Buzău – județul Buzău, în perioada 2008 -2011
Indicator 2008 2009 2010 2011
Rata natalității municipiu –‰ 10,56 9,53 9,74 8,15
Rata mortalității municipiu –‰ 8,13 8,51 8,18 8,46
Rata sporului natural municipiu 2,05 2,05 1,35 1,27
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013 și date INS pe județ Buzău

Pagină 123 din 247

Din da tele statistice existente, se constată că anual părăsesc municipiul Buzău, prin schimbarea de
domiciliu, între 2.000 și 3.000 de persoane. Dintre aceștia, cei mai mulți se deplasează în localitățile
apropiate, reprezentând în mare parte actualul proces de trecerea de la oraș la sat, ca urmare a pierderii
locurilor de muncă.

Fenomenul emigrației nu este atât de accentuat comparativ cu cel la nivel național. Cu toate acestea,
bilanțul este unul pozitiv. Astfel, în anul 2011, la nivel național soldul migrato r era de 0 (324.626 pleca ți
/324.626 sositi), în timp ce la nivel regional acesta a fost de -2.767. Pentru județul Buzău însă, a fost
calculat un sold migrator de – 627 comparativ cu -1.623 pentru municipiul Buzău.

Tabel – Fenomenul migrației în Municipiu l Buzău (nr.persoane)
Nr.crt. Indicator 2007 2008 2009 2010 2011
1. Stabiliri cu domiciliul în localitate 817 510 516 478 416
2. Plecări cu domiciliul din localitate 2.187 2.708 2.570 2.352 2.039
3. Sold migrator (rând 1 -rând2) -1.370 -2.198 -2.054 -1.874 -1.623
4. Emigranți 57 49 58 55 –
5. Imigranți 26 18 37 34 –
6. Bilanț (rând 4 -rând5) 31 31 21 21 31
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

Comparativ cu media pe județ, în municipiul Buzău rata plecărilor la 1000 locuitori este foarte mic ă,
fapt ce a contribuit la scăderea numărului total de locuitori din jude țul Buză u. Cu toate că este în scădere
față de anul 2009, acest fenomen al plecărilor din localitate afectează situația demografică a
municipiului și, ca urmare, întregul pr oces de expansiune economică.

Tabel – Rata plecărilor din municipiul Buzău și din județ, perioada 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Plecări din municipiul Buzău – ‰ 20.46 19.48 17.90 15.65
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

În anul 2011, analiza structurii pe etnii relevă următoarea situație la nivelul municipiului Buzău: 88.43%
erau locuitorii români, 4,73% rromi, celelalte etnii deținând ponderi sub 1%.

Tabel – Structura populației pe grupuri etnice, în Municipiul Buzău, în anul 2 011
Nr.crt. Etnia 2011
Nr. %
1 Români 102.129 88,43%
2 Rromi 5.466 4,73%
3 Maghiari 40 0,03%
4 Turci 35 0,03%

Pagină 124 din 247
5 Germani 14 0,01%
6 Altele 64 0,06%
Total 115.494 100%
Sursa: Recensământ 2011

Pentru a concluziona, putem spune că municipiul Buză u înregistrează o scădere a populației totale, dar și
un fenomen de migrare a populației urbane spre rural (comutare). Există, de asemenea, o tendință de
scadere a natalității în municipiu, ceea ce poate influența negativ viitorul zonei. Din punct de veder e al
densității, aceasta, în timp, evoluează descendent. Structura populației este omogenă, fiind predominată
de cetățeni români.

9.3. Educație / formare profesională / învățământ (preșcolar, preuniversitar, universitar)
Extinderea învățământului obliga toriu de la 8 la 10 ani în România în anul școlar 2002 -2003 a fost
însoțită de o scădere a ratei de participare și o creștere a abandonului școlar în învățământul primar și
gimnazial, în special în zonele rurale. Rata de tranziție de la nivelul gimnazial l a nivelul liceului s -a
stabilizat la 55%, dar în cazul învățământului tehnic și vocațional ea fluctuează în jurul a 35 -39%. Ratele
cele mai mici se înregistrează în mediul rural și în comunitățile sărace.

Oferta de formare nu este încă adecvată cerințelo r pieței muncii, iar sistemul de formare profesională a
adulților nu are suficientă acoperire față de nevoile care se manifestă în piață.

Deși în ultimii ani au fost alocate sume împortante pentru reabilitarea unităților de învățământ, fie prin
intermediu l unor programe guvernamentale, fie cu sprijin financiar european sau al Băncii Mondiale,
infrastructura continuă să nu corespundă exigențelor unui învățământ performant. Mai există clădiri
vechi și în stare proastă de funcționare, cu precădere în mediul r ural.

Analiza situației actuale
Din punct de vedere statistic, în anul 2012 învățământul buzoian s -a desfășurat după cum urmează:
 Unități de învățământ – total 46
 Gradinițe de copii – 12
 Școli din învățământul primar și gimnazial – 13
 Licee – 18
 Școli pos tliceale – 3
 Săli de clasă și cabinete școlare – 783
 Laboratoare școlare – 149
 Ateliere școlare – 52
 Săli de gimnastică – 34
 Terenuri de sport – 22

Alte acțiunile desfășurate în anul 2012:
 Pregatirea continuă a educatoarelor. S -au desfășurat:
 activități î n cadrul comisiilor metodice a educatoarelor;
 activități demonstrative, dezbateri în cadrul cercurilor pedagogice având ca temă
aplicarea noul ui curriculum pentru învățământul preșcolar;
 Proiectul For Edu – Profesionalizarea carierei didactice – educatoare participante -100.

Pagină 125 din 247
 Organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor școlare.
 S-au organizat și desfășurat în condiții optime fazele locale, județene și naționale ale
concursurilor și olimpiadelor școlare la toate disciplinele de studiu. Constit uirea grupelor
de excelență și antrenarea elevilor selecționați în activități specifice de performanță la
nivelul disciplinelor în care excelează: s -au format 15 grupe, cuprinzând 360 elevi.
 Promovarea interculturalității:
 S-au desfă șurat activită ți specif ice cu ocazia zilelor de 1 și 8 martie la unită țile de
învă țămant din comunită țile r rome. S -au introdus discipline opționale centrate pe
elemente socio -culturale specifice culturii r rome. S -a realizat consilierea părinților în
vederea înscrierii copiilor l a școală, au fost organizate întâlniri periodice cu consilierii
școlari, asistentul medical, mediatorul școlar. De asemenea, au fost organizate activități
educative care au vizat promovarea multi – și interculturalității. S -au întocmit programele
speciale d e prevenire a abandonului școlar și/sau de remediere a abandonului școlar, la
școlile cu elevi de etnie romă prin oferirea unei a doua șanse în educație . S-a organizat
„Programe de remediere școlară" – care s -au adresat elevilor cu performanțe școlare
scăzu te, ce prezentau risc de părăsire timpurie a școlii și eșec școlar. De asemenea, s -au
derulat proiecte cu fonduri europene de exemplu “Școala -o șansă pentru fiecare” și
proiectul “ ZEP” cu Organizația Salvați Copiii.

Numărul de elevi:
 Copii înscriși în grădinițe – 4301
 Elevi total – 24.601
 Elevi înscriși în învățământ primar și gimnazial – 10.578
 Elevi înscriși în învățământ primar – 5.094
 Elevi înscriși în învățământ gimnazial – 5.484
 Elevi înscriși în învățământ liceal – 12.449
 Elevi înscriși în învățământul de arte și meserii – 110
 Elevi înscriși în învățământ de maiștri – 96
 Elevi înscriși în învățământ postliceal – 1.368
 Studenți înscriși – 330
 Studenți înscriși – proprietate publică – 239
 Studenti înscriși – proprietate privată – 91

Numărul de cadre didactice :
 Personal didactic – 1835
 Personal didactic în învățământ preșcolar – 210
 Personal didactic în învățământ primar și gimnazial – 753
 Personal didactic în învățământ primar – 289
 Personal didactic în învățământ gimnazial – 464
 Personal didactic în învățământ liceal – 860
 Personal didactic în învățământ postliceal – 12

Un studiu realizat de Institutul de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale a relevat
faptul că la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Est po pulația școlară, respectiv numărul de absolvenți ai
unei forme de învățământ, înregistrează un trend u șor crescător.

Pagină 126 din 247
Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Absolvenți total – – – 4.814 4.846
Absolvenți învățământ gimnazial – – – 1.310 1.265
Absolven ți învățământ liceal – – – 2.557 2.881
Absolvenți învățământ profesional – – – 427 6
Absolvenți învățământ postliceal – – – 356 555
Absolvenți învățământ de maiștri – – – 28 28
Absolvenți învățământ superior – – – 123 111

Municipiul Buzău reprezintă un etalon în ceea ce privește educația, la nivel regional și județean.

Tabel – Populația școlară în Municipiul Buzău
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

Prioritatea demersurilor educaționale a fost concentrată pe îmbunătățirea actului educați onal din fiecare
unitate școlară, elevii fiind beneficiari direcți ai eforturilor umane și financiare realizate de instituțiile
abilitate și responsabile în mod direct (MECT prin Inspectoratul Școlar Județean Buzău și Consiliul
Local al Municipiului Buzău) .

În sistemul de învățământ au fost înscriși în anul școlar 2011 -2012 un număr de 24.601 elevi, din care
ponderea cea mai mare o aveau elevii însc riși în învățământul liceal (50, 60%), urmat fiind de cei din
învățământul primar și secundar (43%). În ceea c e privește numărul de studenți, putem spune că acesta
este într -o ușoară creștere, el re prezentând în anul 2011 circa 5, 56% din numărul elevilor anului 2002.

Tabel – Evoluția ponderii numărului total de elevi în municipiul Buzău, în perioada 2007 -2011
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
Elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial 41.30% 41.93% 41.42% 41.20% 43.00%
Elevi înscriși în învățământul liceal 43.97% 45.00% 48.78% 51.13% 50.60%
Elevi înscriși în învățământul de arte și meserii 10.77% 9.04% 5.15% 2.17% 0.45% Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Copii înscriși în grădinițe 3.524 3.664 3.755 4.123 4.301
Elevi înscriși, total 24.909 24.122 24.005 23.720 24.601
Elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial 10.288 10.114 9.943 9.773 10.578
Elevi înscriși în învățământul primar 4.732 4.792 4.688 4.566 5.094
Elevi înscriși în învățământul gimnazial 5.556 5.322 5.255 5.207 5.484
Elevi în scriși în învățământul liceal 10.952 10.854 11.710 12.128 12.449
Elevi înscriși în învățământul de arte și meserii 2.683 2.181 1.236 514 110
Elevi înscriși în învățământul de maiștri 58 70 81 86 96
Elevi înscriși in învățământul postliceal 928 903 1.035 1.219 1.368
Studenți, total 206 222 224 306 330
Studenți înscriși în sectorul public 206 222 224 306 239

Pagină 127 din 247
Elevi înscriși în învățământul de maiștri 0.23% 0.29% 0.34% 0.36% 0.39%
Elevi înscriși în învățământul postliceal 3.73% 3.74% 4.31% 5.14% 5.56%
Total 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de da te locală, 2013
02000400060008000100001200014000
primar și gimnazial liceal arte și meserii maiștri postlicealEvolutia ponderii numărului total de elevi în municipiul Buzău, în perioada
2007 -2011
2007
2008
2009
2010
2011

Atât numărul elevilor cât și a personalului didactic se afl ă într-o ușoară creștere.

Tabel – Personalul didactic în municipiul Buzău
Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Personal didactic, total 2.008 1.902 1.826 1.742 1.835
Personal didactic din învățământul preșcolar 207 211 215 198 210
Personal didactic din învățământul primar și gimnazial 769 759 745 681 753
Personal didactic din învățământul primar 305 306 287 260 289
Personal didactic din învățăm ântul gimnazial 464 453 458 421 464
Personal didactic din învățământul liceal 945 864 802 812 860
Personal didactic din învățământul de arte și meserii 57 36 33 13 –
Personal didactic din învățământul postliceal 30 32 31 38 12
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013
Numărul elevilor din învățământul primar și gimnazial din municipiul Buzău este mai mic comparativ
cu media pe județ. Astfel, la nivel de municipiu, unui cadru didactic îi revin 14 elevi în timp ce la nivel
de județ numărul acestora crește la 16 ,4 (anul 2012 -2013).

Tabel – Elevii ce revin unui cadru didactic – media pe municipiu, 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
învățământul primar și gimnazial 13 13 13 14
din învățământul liceal 12 13 15 15
din învățământul postliceal 31 28 33 32

Pagină 128 din 247
Sursa: Stare Învățământ Buzău 2012 -2013

Infrastructura din învățământ
În anul 2011, în municipiul Buzău infrastructura de învățământ era formată din 12 grădinițe, 13 școli
primare și gimnaziale, 18 licee și 3 școli postaliceale. Nu există nici o unitate de învățământ superior,
fapt ce conduce la deplasarea populației tinere spre centre universitare din apropiere (cei mai mulți spre
București) în vederea obținerii unei specializări. Municipiul Buzău deținea în anul 2011 aproximativ
28.57% din num ărul total de unități de învățământ din județul Buzău (161 de unit ăți).

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Unități de învățământ – total 51 51 49 49 46
Gradinițe de copii 16 16 15 15 12
Școli din învățământul primar și gimnazial 14 14 12 12 13
Licee 17 17 18 18 18
Școli postliceale 4 4 4 4 3

Domeniul preșcolar a fost foarte afectat î n ultimii ani, cu diminuari de 10% la nivelul municipiului. Regiune /
jud
Total
% din total
național/
regional
Preșcolar
Primar și
gimnazial
Liceal
Profesional
Postliceal
De maiștrii
Instituții de
învățământ
superior
Facultăți
România (total) 7818 100% 1.367 4.022 1.615 6 86 0 108 614
Regiunea Sud Est 985 12.6% 173 528 209 3 12 0 7 53
Jud. Buzău 161 16.3% 19 101 34 1 4 0 – 2
Municipiul Buzău 46 28.57% 12 13 18 – 3 – – –

Ca și structură, unitățile de învățământ din municipiul Buzău se prezintă astfel:
 2 colegii naționale și 3 colegii de profil tehnic și agricol
 5 licee
 1 seminar teologic
 5 grupuri școlare industriale
 12 școli generale cu clasele I -VIII
 33 grăd inițe
 2 școli speciale pentru copiii cu deficiențe
 1 liceu pentru elevii cu deficiențe
 1 club sportiv școlar

Tabel – Infrastructura din învățământ, în Municipiul Buzău
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011
Săli de clasă și cabinete școlare (nr.) 834 813 773 757 783
Laboratoare școlare (nr.) 166 178 169 170 149

Pagină 129 din 247
Sursa: Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

Ca și factori de sprijin și intervenție asupra procesului educațional, menționăm Centrul logopedic,
Centrul județean de asistență psihopedagogică, Palatul copiilor și Casa corpului didactic.

Tabel – Num ăr de unit ăți școlare la 100.000 de locuitori în anul școlar 2011 -2012
2011 -2012 Nr. unit ăți școlare Nr. u nități școlare /100.000 locuitori
România 7.818 36.6
Regiunea Sud -Est 985 35.2
Județul Buzău 161 33.7
Municipiul Buzău 46 39.4

În ceea ce privește evoluția numărului de unități școlare din județul Buzău comparativ cu evoluția
națională ș i din Regiunea Sud Est, î n perioada 2007 -2013, se constată o scădere accentuată a num ărului
de unități ș colare.

Programul de reabilitare a unităților de învățământ
Prin implementarea unor programe guvermanentale au început lucrările de reabilitare a unor unități de
învățământ, construirea unor săli de sport la sta ndarde europene, precum și utilarea cu mobilier a multor
unități școlare .

Între anii 2006 -2011 au fost executate lucrări de reabilitare la unități de învățământ astfel:
 Colegiul Agricol “Dr.C. Angeles cu” Buzău, HG 615/2006, 1183 mii RON ;
 Grădinița cu pro gram normal nr.3 Buzău, HG 1426/2006, 290 mii RON ;
 Școala cu clasele I -VIII nr 6 Buzău, H.G. 1804/2006, 1120 mii RON ;
 Liceul de Artă “Margareta Sterian” Buzău, H.G. 1804/2006, 1812 RON ;
 Grădinița cu program prelungit nr.1, municipiul Buzău, HG 1426/2006, 7 36 mii RON ;
 Grădinița cu program prelungit nr.3, municipiul Buzău, HG 1426/2006, 736 mii RON ;
 Colegiul Agricol “Dr.C. Angelescu” Buzău, HG 300/2007, lucrări de consolidare, 300 mii RON ;
 Colegiul Tehnic Buzău, reabilitare și dotări investiționale, HG 454/20 07, 1870 mii RON ;
 Seminarul Teologic, reabilitare acoperiș, 649 mii RON, 2011 ;
 Colegiul B.P. Ha șdeu, reabilitare corp 6, reabilitare corp 7, 2011, 5.249 mii RON ;
 Colegiul M. Eminescu, reabilitare tâmplărie, 2011, 1.351 mii RON ;
 Grup Școlar C. Nenițescu, Re abilitare corp D și central ă termică, 2010, 2.344 mii RON ;
 Școala nr.14 M. Kogălniceanu, reabilitare învelitoare acoperiș, 2009, 70 mii RON .

Numărul de școli autorizate sanitar în vederea funcționării este în continuă creștere ca urmare a
lucrărilor de re abilitare care au avut în centrul atenției asigu rarea condițiilor igienico -sanitare necesare
desfășurării procesului de învățământ concomitent cu asigurarea siguranței pentru sănătatea copiilor.

Calitatea procesului educațional
Un moment de mare interes l -a constituit anul școlar 2005 – 2006, anul intrării în vigoare a OUG nr.
75/2005 privind asigurarea calității în educație. În acest context îmbunătățirea calității educației se Ateliere școlare (nr.) 61 64 53 66 52

Pagină 130 din 247
realizează în mod continuu printr -un proces de evaluare, analiză și acțiune co rectivă, ce privește toți
furnizorii de educație. Selectarea și adaptarea celor mai bune proceduri, alegerea și aplicarea celor mai
relevante standarde de referință au constituit priorități ale domeniului educațional. Introducerea evaluării
calității pe ba za conceptului de valoare adăugată este esențială pentru:
A discerne influența reală a educației asupra rezultatelor obtinute. Multe școli obțin rezultate
deosebite nu atât datorate calității corpului profesoral și proceselor de predare și de învățare, cât
datorate influenței factorilor “de intrare”: elevi selec ționați, resurse educaționale abundente,
comunitatea care sprijină școala etc.
A motiva școlile care obțin rezultate deosebite în termeni de valoare adăugată, chiar dacă
rezultatele brute sunt inferi oare altor unități școlare. De exemplu, pentru liceele teoretice de
tradiție un procent de 75% de reușită la bacalaureat ar fi o tragedie, în timp ce pentru liceele
agricole acest procent ar trebui considerat drept excepțional. Calitatea se poate obține și în școlile
care acționează în condiții grele iar efortul depus și rezultatele obținute trebuie recunoscute și
recompensate.

Ca un argument al eforturilor susținute în domeniul educației se pot menționa rezultatele bune și foarte
bune obținute de elevii b uzoieni la olimpiade și concursuri naționale (93% din totalul premiilor obținute
în județ). S -au obținut 65 de premii și mențiuni la chimie, limba și literatura română, limbi moderne și
14 premii și mențiuni la disciplinele din aria curriculară Tehnologii . Cele mai multe premii au fost
obținute de elevii de la Colegiu Național „B. P. Hașdeu” Buzău, Liceul Pedagogic Buzău, Seminarul
Teologic Buzău.

Aceste performanțe determină concluzia că școala buzoiană funcționează la standarde ridicate, cu
certitudinea că își va păstra renumele.

Cu toate acestea se remarcă faptul că mediul în care funcționează unitățile de învățământ din municipiul
Buzău este relativ eterogen, ceea ce înseamnă că și resursele disponibile sunt eterogene. Unele școli
funcționează în comun ități în care acționează factori de risc precum sărăcia, șomajul, nivelul scăzut de
educație, lipsa resurselor materiale, iar eforturile pe care acestea trebuie să le depună în vederea obținerii
de performanțe sunt mult mai mari decât în cazul școlilor car e funcționează în comunități cu nivel
economic, cultural și educațional ridicat.

Astfel, o evaluare a unităților de învățământ din municipiul Buzău, efectuată de către Inspectoratul
Școlar Județean, a pornit de la premisa că nu este nici corectă și nici p roductivă compararea unităților
școlare exclusiv pe baza rezultatelor școlare brute, fiind necesară evaluarea calității educației pe baza
valorii adăugate, adică în funcție de ceea ce școala, educația, adaugă la “zestrea” de cunoaștere,
deprinderi, atitudi ni, competențe generale existente deja la nivelul indivizilor, grupurilor și
comunit ăților. Cu alte cuvinte, calitatea se referă la plusul înregistrat la nivelul rezultatelor generale ale
școlii și în special la nivelul rezultatelor elevilor, prin derulare a proceselor educaționale după ce
înlătur ăm influența premiselor educaționale – factorii de context și factorii de intrare, mai ales resursele
disponibile.

O alternativă la educația continuă a copiilor o reprezintă activitățile desfășurate la Palatul Copi ilor
Buzău și activitățile organizate de centrele metodice, ca modalități specifice și actuale de educație prin
activități extrașcolare, în contextul conștientizării faptului că procesul educațional este un act de
socializare, de culturalizare, de formare și de dezvoltare a personalității.

Egalitatea de șanse – învățământul pentru copii cu cerințe educative speciale

Pagină 131 din 247
Analiza obiectivă a stării învățământului special și special integrat în anul școlar 2011 -2012 evidențiază
preocupări majore pentru a asigura copiilor/tinerilor/elevilor cuprinși în acest tip de educație – fie în
învățământul special, fie în învățământul de masă – un anume tip de educație, adaptat la posibilitățile lor
de învățare, mergându -se până la diferențiere și individualizare.

În școlil e speciale cadrele didactice sunt majoritar calificate – media este de 80,66% – ceea ce a facilitat
creșterea calității activității la clasă și individualizarea intervenției în cazul copiilor cu cerințe educative
speciale. Există o situație specială, în c azul Liceului de nevăzători unde procentul de cadre calificate este
mult sub medie, 62,5%, fapt datorat specificului deficienței copiilor care cere aplicarea unor mijloace
didactice și metode speciale în activitatea de predare -învățare.

Pregătirea profes ională continuă a cadrelor didactice din învățământul buzoian a constituit și
constituie o preocupare constantă.
Casa Corpul ui Didactic “I. Gh. Dumitrașcu” Buzău a organizat programe de formare
profesională continuă prin stagii de formare pentru un procent însemnat de cadre didactice din
învățământul primar, gimnazial, liceal și SAM.
Tematicile abordate în cadrul cursurilor de instruire s -au ax at pe: Metode și tehnici de învățare
activă, Metode și tehnici alternative de evaluare, Alternative educaționale, Extinderea Planului
Jena, Managementul clasei, Managementul proiectelor, Comunicare didactică, Metode
interactive în activități educative, Educația integrată, Dezvoltarea personalității, Drepturile
omului, refugiații și UNHCR, Alternative operaționale mode rne în educația fizică școlară,
Practici culturale în învățare, Tehnici de animație pedagogică.
Perfecționarea periodică s -a realizat în cadrul programului „Academica I” al Universității
„Transilvania” Brașov pentru profesorii de limba română, matematică, limba franceză, limba
engleză, istorie, discipline tehnologice.
Pentru asigurarea cadrului general necesar dezvoltării personale și profesionale a elevilor au fost
sprijinite o serie de unități de învățămănt în vederea editării și tipăririi de publicații: ȘCOALA
BUZOIANĂ, UN PAS SPRE F.B., NĂZUINȚE, ARTE ȘI MESERII, ARIPI DE VIS, AGORA, etc.

În privința dezvoltării învățământului alternativ activitatea s -a centrat pe următoarele direcții:
Monitorizarea eficienței alternativei educaționale STEP BY STEP în Ș colile nr. 11 și 16 Buzău,
prin inspecție școlară și popularizarea rezultatelor deosebite obținute în învățământul alternativ.
Dezvoltarea învățământului alternativ prin organizarea unui prim stagiu de inițiere în Pedagogia
C. Freinet în perspectiva introd ucerii acestei alternative educaționale în învățământul primar
buzoian. La acest prim stagiu au participat 28 de învățători/institutori din 16 unități școlare
(Școlile Nr. 7, 11, 14, 15, Gr. Șc. „Dimitrie Filipescu”, Liceul Pedagogic Buzău). Stagiul a fost
realizat de CCD Buzău în colaborare cu Asociația Română Pentru o Școală Modernă „Celestin
Freinet” Timișoara.
Monitorizarea aplicării tehnicilor Freinet prin organizare de întâlniri lunare a cadrelor didactice
formate și prin interasistențe la clasă.

Factorii de risc la care este expus învățământul buzoian au fost identificați în cadrul studiilor realizate de
către Inspectoratul Școlar Județean Buzău prin Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică și prin
studii realizate de către MECT și Institulul de Științe ale Educației .
Aceștia sunt:
Situația socială și familială a elevilor (proveniți din familii care primesc diferite forme de ajutor
social, în care cel puțin unul dintre părinți este șomer, familii monoparentale cu venituri mici
etc);

Pagină 132 din 247

Starea de sănătate a populației școlare, reflectată de numărul absențelor motivate/elev pe
considerente medicale ;
Atitudinea față de educație a familiei, reflectată de numărul absențelor nemotivate/elev ;
Procentul orelor din planul de învățământ predate de cadre did actice care nu au calificare pentru
domeniul respectiv (nu numai orele predate de cadrele necalificate ci și cele predate de profesorii
de alte spe cialități – “catedrele mozaic”);
Fluctuația cadrelor didactice – care p oate varia între 0 și peste 50%;
Infra structura din învățământ (numărul și starea cl ădirilor, tipul de echipamente și auxiliarele
curriculare) ;
Nivelul violenței și al delincvenț ei în rândul populației școlare;

Un accent deosebit se pune pe prevenirea factorilor de risc generați de consumul d e alcool, țigări,
droguri, traficul de persoane, escaladarea violenței etc. Prevenirea influenței accestor factori de risc este
o preocupare permanentă a diriginților și a conducerilor unităților școlare, care acționează prin
intermediul activităților extr așcolare care completează demersul educativ, prin implicarea elevilor în
campanii de prevenire în cadrul proiectelor parteneriale existente la nivelul fiecarei unități școlare.

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Buzău, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar a
propus școlilor, conform Protocolului de colaborare și Strategiei Județene Antidrog, activități și
campanii de prevenire a consumului de tutun, alcool și droguri. Un exemplu de succes în acest domeniu
îl reprezintă proiectul „Mesaju l meu antidrog”.

O implicare de mare importanță în elaborarea politicilor aplicabile în învățământul local a avut -o
Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională, structură tripartită
consultativă, fără personalitate juridică, a Consiliului Consultativ al ISJ. Tematica abordată în cadrul
întâlnirilor acestui for consultativ constituie puncte de plecare în luarea decizii lor și în identificarea
soluții lor la problemele care se manifestă în unitățile de învățământ.

În do meniul integrării absolvenților pe piața forței de muncă , există diferențe în ceea ce privește
statutul ocupațional al absolvenților de liceu față de cei care au absolvit școala postliceală, în defavoarea
celor din urmă. Paradoxul se explică prin instabili tatea economică și a mediului de afaceri, precum și
prin schimbarea rapidă a nevoilor de formare.

Referitor la opțiunea absolvenților pentru continuarea studiilor, se constată în puține cazuri o corelație
între profilul/specializarea absolvită și cea alea să pentru continuarea parcursului școlar, ca urmare a unei
orientări școlare și profesionale insuficiente, dar și a schimbărilor intervenite în ceea ce privește cererea
de forță de munca pe parcursul desfășurării studiilor.

Un procent redus dintre absolve nții de liceu optează pentru școala postliceală, fie ca interfață între liceu
și învățământul superior în condițiile în care s -au confruntat cu un eșec la examenul de absolvire, fie ca
modalitate de reorientare profesională, în situația în care profilul/sp ecializarea dobândită în liceu nu a
asigurat șanse de integrare profesională.

Mai puțin de 9, 13% dintre absolvenți au reușit să -și găsească un loc de muncă, majoritatea acestora
finalizând profiluri/specializări cu cerere previzibilă de forță de muncă pe piață (învățământ, sănătate,
economic).

Pagină 133 din 247
Principalele dificultăți cu care s -au confruntat absolvenții în căutarea unui loc de muncă sunt cererea
redusă de forță de muncă pe plan local în specialitate (reclamarea inadaptării ofertei de formare a școlii
la nevoile pieței) și condițiile necorespunzătoare de muncă și salarizare comparativ cu nivelul pregătirii
și competențelor dobândite în școală.

În ceea ce privește funcțiile manageriale în învățământul preuniversitar din municipiul Buzău,
acestea s -au exerc itat în general competent, cu multă responsabilitate, întreaga activitate concretizându –
se prin politici de implicare activă a Inspectoratului Școlar Județean și a unităților de învățământ în
problematica reformei, cu accent pe stimularea performanței, pot rivit cerințelor și expectanțelor
comunității, politici transformate în direcții și obiective de dezvoltare, care au avut și au în vedere:
Asigurarea comunicării strategice instituționale;
Compatibilizarea demersurilor proiective cu cele acționale și eva luative;
Monitorizarea calității procesului educațional;
Sprijinirea dezvoltării instituționale;
Încurajarea capacității de inovare la nivelul unităților de învățământ;
Valorificarea superioară, calitativă a resurselor materiale de care dispune învățămân tul
buzoian. Identificarea unor noi resurse materiale, în vederea asigurării unor condiții
normale de formare pentru toți elevii județului;
Valorificarea superioară a resurselor umane;
Materializarea practică eficientă a Programului Social al guvernului de sprijinire a
elevilor prin executarea corectă a Ordinului nr. 33/2001 și Ordinului 96/2002;
Formarea inițială și continuă a managerilor școlari;
Dezvoltarea și perfecționarea relațiilor de parteneriat cu Primăria Buzău și serviciile
deconcentrate;

Monitorizarea calității procesului educațional s -a realizat prin Comisia Națio nală ARACIP care a
monitorizat ș i evaluat 12 unități școlare din municipiul Buzău și care a apreciat procesul instructiv
educativ ca fiind unul de elită, cu importante rezultate l a concursuri și olimpiade, cu bază materială bună
și foarte bună, cu cadre didactice bine pregătite, constituind exemple de urmat pentru multe din unitățile
de învățământ preuniversitar din județ, din Regiunea de Sud –Est sau de la nivel național

9.3.1. Analiza SWOT a sectorului
Puncte tari Puncte slabe

Pagină 134 din 247
O bună colaborare cu autoritățile locale și cu alți
parteneri educaționali din cadrul comunității locale;
Cadre didactice calificate, cu pregătirea și experiența
necesară desfășurării unui învățământ de p erformanță
(situația statistică a cadrelor didactice pe grupe de
vârsta relevă un număr mai mare al celor cuprinși între
45-55 ani, urmând cei cuprinși între 30 -45 ani, apoi cei
sub 30 ani, pentru ca numărul cel mai mic sa fie al celor
peste 55 ani);
În fi ecare școală gimnazială există cel puțin un
computer;
Creșterea numărului cadrelor didactice care utilizează
sistemele moderne informatice în procesul instructiv –
educativ;
Folosirea pe scară din ce în ce mai largă a softurilor
educaționale, internetului, p entru accesarea
informațiilor utile;
Număr mare de unități de învățământ care au derulat
proiecte PHARE, care au o condus la ameliorarea
practicilor educaționale ale cadrelor didactice, facilitând
accesul la educație pentru grupuri dezavantajate;
Programe de formare/dezvoltare profesională;
Programe specifice pe nivel de vârstă, pregătire,
specializare ("Informare și consiliere privind cariera",
"Educația pentru sănătate", „Educație pentru cetățenie
democratică" „Consiliere și orientare” etc.);
Echipă de fo rmatori naționali și regionali;
Bază de date privind populația școlară, cadrele
didactice, normarea, mișcările de personal, examenele
naționale, documente și situații contabile etc.;
Colaborare eficientă cu partenerii sociali;
Programe de reabilitare, repa rații și consolidări;
Programe de dotare cu mobilier și echipamente noi;
Programul AEL;
Componența tripartită a consiliului de administrație al
școlilor, care permite identificarea nevoilor
educaționale ale comunității și ofertelor pieței muncii,
în conco rdanță cu specificul zonei și cu resursele
educative existente;
Număr de copii neșcolarizați în scădere datorită
implementării programelor de tipul „a doua șansă”.

Deficiențe în gestionarea fondurilor pentru
reabilitări, rămâneri în urmă față de graficel e
inițiale, cauzate de comunicări defectuoase între
școală și autoritatea locală;
Preocuparea redusă a unor școli de a stabili
parteneriate comunitare, apelul la instituții
guvernamentale sau nonguvernamentale fiind
conjunctural și neconcretizat în proiec te comune;
Școala nu reușește întotdeauna să contracareze
efectele negative din zona informală, exterioară
școlii, prin programele de educație extrașcolară;
Abordarea discontinuă și valorificarea insuficientă
a potențialului educativ al activităților extr așcolare;
Cadre didactice care nu au abilități formate pentru
utilizarea calculatorului sau nu au experiența
necesară;
Numărul redus de programe care implică părinții în
viața școlii;
Disfuncționalități ale fluxului informațional între
școli, Inspectoratu l Școlar Buzău și autoritatea
locală;
Dotarea inegală a unităților de învățământ; unități
școlare în care baza materială, dotările și
materialele didactice sunt învechite și depășite;
Existența unui număr relativ mare de elevi care
abandonează învățământul obligatoriu din cauze de
ordin material și familial;
Slaba mediatizare a experiențelor pozitive, a
performanțelor din sistem;
Inexistența unui campus universitar care determină
alternative reduse pentru absolvenții de liceu să
urmeze studiile universitare mai aproape de casă.
Desfășurarea instruirii practice și a laboratorului
tehnologic este deficitară, din lipsa spațiilor
practica desfășurându -se cu clasa întreagă și nu pe
grupe de elevi (excepție fac unitățile școlare
cuprinse în programul PHARE TVET RO 0108 și
PHARE VET RO 9405);
Unii parteneri sociali (agenți economici) nu acceptă
desfășurarea instruirii practice cu întregul efectiv de
elevi ai clasei;
Lipsa unor manuale la disciplinele de specialitate;
Inflexibilitatea unor cadre didactice privind
schimbările din subsistemul învățământului
profesional și tehnic;
Oportunități Amenințări
Programele și strategiile în domeniul educației finanțate
de M.E.C.T. și organisme europene și internaționale;
Programele guvernamentale de reabilitare a La nivelul populației școlare, din analiza situației
demografice rezultate în urma recensământului
oficial, se evidențiază scăderea efectivelor de copii;

Pagină 135 din 247
infrastructur ii școlare;
Programele naționale de formare continuă
implementate de M.E.C.T. cu adresabilitate pentru
cadrele didactice din învățământul preuniversitar;
Programele de cooperare internațională în domeniul
educației;
Accesul cadrelor didactice, al elevilor și al părinților la
programele de implementare a tehnologiilor de
comunicare și informare în mediul școlar și comunitar;
Strategia M.E.C.T. privind îmbunătățirea calității si
eficienței sistemelor de educație si formare
profesională, facilitarea accesului tuturor la sistemele
de educație și formare profesională, deschiderea
sistemelor de educație și formare profesională către
societate;
Strategia județeană „Acces la educație pentru grupuri
dezavantajate”;
Strategia județeană de prevenire și combatere a
violenței în școală;
Dotarea cu tehnică de calcul a unităților școlare
gimnaziale și a palatului copiilor în cadrul Sistemului
Educațional Informatizat – SEI;
Recunoașterea gradelor didactice în cazul obținerii unei
alte specializări sau funcții didactice;
Disponibilitatea instituțiilor de învățământ superior
pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
Colaborarea cu autoritățile județene, instituțiile publice
deconcentrate și mass -media locală;
Programele pentru dezvoltarea în carieră;
Unitățile școlare su nt bun al comunității; comunitatea
locală are un rol hotărâtor în modul de funcționare a
unităților de învățământ, prin adaptarea conținutului și
desfășurării educației la nevoile locale, creând astfel
premisele unui învățământ eficient pentru comunitate;
Se constată un exod al absolvenților instituțiilor de
învățământ superior către domenii de activitat e mai
bine plătite, la unele specialități constatându -se un
deficit de cadre didactice (limba română, limba
engleză, limba franceză).
Pregătirea metodică inițială deficitară a
absolvenților de învățământ superior care optează
pentru cariera didactică;
Neîn crederea unor elevi și părinți în beneficiile
educației;
Creșterea numărului de copii ai căror părinți sunt
plecați să lucreze în străinătate și care nu
beneficiază de suportul afectiv, moral și material;
Modificări legislative în sistem care pot crea
disfuncționalități;
Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru
cunoașterea problematicii și a documentelor de
strategie educațională, privind asigurarea calității în
educație și a descentralizării sistemului educațional;
Interesul scăzut al reprezentanțil or autorității locale
(consilieri locali) și al altor membri ai comunității
în implicarea în soluționarea problemelor școlii;
Absenteismul, cu precădere în rândul elevilor din
clasele superioare;
Lipsa unui statut clar definit al profesorilor
metodiști și al consilierilor educativi;
Lipsa unui cadru legal favorabil privind
pareneriatul cu agenții economici;
Piața muncii acceptă mai greu absolvenți din
promoțiile recente, preferând să -și formeze
personalul prin cursuri de scurtă durată și de
reconversie prof esională;
Interes scăzut al absolvenților clasei a VIII -a pentru
școala de arte și meserii, acesta fiind influențat și de
planul mare de școlarizare pentru învățământul
liceal teoretic, vocațional și chiar tehnologic;

9.3.2. Concluzii și recomandări:
Forța de muncă flexibilă și pregătită constituie o pre -condiție în îndeplinirea prevederilor strategiei
Lisabona, astfel încât să poată utiliza în mod eficient know -how-ul și noile tehnologii. Educația
reprezintă un element de bază în dezvoltarea unui individ și a unei societăți pe ansamblu, forța de muncă
pregătită, calificată, contribuind la dezvoltarea economică. Studiile arată că educația și formarea
continuă reprezintă principalul contributor la dezvoltare economică și progres. De asemenea, studiile au
demonstrat că rata rentabilității investițiilor în educație și formare s -a dovedit a fi ridicată și creșterea
participării le educație a forței de muncă se traduce prin creștere economică. În același timp, calitatea
serviciilor educaționale este influențată de condițiile de învățare, respectiv de starea și calitatea
infrastructurii.

Pagină 136 din 247
Autoritatea locală, în calitatea sa de gestionar al infrastructurii din învățământ, precum și în aceea de
promotor al dezvoltării locale pe toate planurile, va trebui să se conc entreze atât pe asigurarea unei
infrastructuri școlare adecvate, cât și pe sprijinirea derulării unui proces de învățământ de calitate.

Din cauza stării precare în care se află, multe școli au devenit mai puțin atrăgătoare pentru copii, fiind
etichetate „ de mâna a două”, ceea ce îndepărtează și profesorii calificați. Educația contribuie așadar, în
mod surprinzător, la fenomene de marginalizare și excluziune socială în loc să favorizeze diminuarea
lor. De aceea se impune extinderea și/sau reabilitarea/moder nizarea și dotarea corespunzătoare a
infrastructurii școlare astfel încât copiii să beneficieze de condiții adecvate de studiu.

Starea generală a clădirilor și a utilităților este încă precară, ceea ce indică o evidentă subfinanțare a
sectorului în ultimi i ani. Deși au fost atrase importante fonduri atât din surse guvernamentale, cît și prin
programe cu finanțare externă pentru investiții în școli, nu a fost acoperit necesarul de reabilitare al
infrastructurii educaționale. Multe școli necesită lucrări de reabilitare, lucrări de modernizare, astfel
încât în anul 20 20 toate școlile din municipiul Buzău să îndeplinească toate condițiile pentru a fi
autorizate din punct de vedere sanitar.

Dotarea școlilor cu echipamente IT și alte tipuri de echipamente necesa re unui învățământ modern, la
standarde europene reprezintă un domeniu este deosebit de important în contextul dezvoltării
competențelor digitale, ca parte a competențelor cheie ale participanților la educație, și îmbunătățirii
posibilităților de integrare pe piața muncii. Nivelul dotărilor cu echipamente IT fiind în prezent redus,
sunt necesare investiții importante în acest domeniu. De asemenea, este necesară și dotarea cu
echipamente educaționale IT, cărți, documentații, care să ofere elevilor informații de actualitate, să -i
provoace la cunoaștere.

Dezvoltarea unui campus preuniversitar care să integreze în același perimetru toate activitățile
procesului educațional (predare, practică, activități sociale, activități recreative, etc.) prin concentrarea
clădirilor educaționale și a serviciilor (gruparea activităților educaționale și de suport în anumite zone)
va oferi soluția deficiențelor constatate în instruirea practică și va spori gradul de accesibilitate al
copiilor proveniți din medii defavorizate la procesul de învățământ. Un campus va include: școala,
facilități de cazare, cantină, bibliotecă, ateliere speciale pentru dezvoltarea capacităților practice, săli de
sport. Unele componente ale campusului (ex. școli și facilități de ucenicie) pot fi folosi te nu doar pentru
formare inițială, dar și pentru activități de formare continuă sau formarea adulților.

Dezvoltarea unui campus universitar va crește atractivitatea orașului pentru tinerii care vor beneficia aici
de condiții moderne de învățământ superi or în scopul împlinirii profesionale.

Întrucât creșterea numărului de studenți nu este proporțională cu gradul de extindere a infrastructurii în
centrele universitare, iar oferta universităților particulare nu este atât de completă pe plan local încât să
ofere tuturor absolvenților de liceu care doresc să -și continue studiile acces la această formă de
învățământ, un campus universitar reprezintă soluția pentru a atrage tinerii din localitate, oferindu -le
oportunitatea de a studia aproape de casă și de a ac cede către locuri de muncă ce necesită pregătire
superioară. Prin facilitățile de predare și cercetare, activitățile universitare din campus pot sprijini
atingerea obiectivelor dezvoltării locale. Sunt necesare investiții în clădiri și facilități pentru st udenți,
ceea ce va contribui și la reducerea pierderii absolvenților care părăsesc localitatea sau chiar emigrează.

Analiza nevoii de forță de muncă, a meseriilor și specializărilor de perspectivă, precum și a modului în
care structura actuală a sistemulu i de învățământ poate asigura școlarizare pentru meseriile și
specializările cerute pe piață, necesită o diagnosticare corectă a stadiului actual al concordanței dintre

Pagină 137 din 247
oferta educațională și necesarul de ocupații previzionat, în funcție de previziunea de dezvoltare a
sectorului de afaceri. Este necesară o abordare interinstituțională a acestui aspect, cu implicarea
factorilor abilitați să intervină în diferite sectoare. Astfel, în cadrul Parteneriatuluii județean pentru
ocuparea forței de muncă și incluziu ne socială, una din acțiunile pe care este necesar a le iniția Primăria
Buzău, ca și parte semnatară a parteneriatului, va fi crearea unui grup de lucru care să efectueze analiza
diagnostic a sistemului de învățământ și a evoluției pieței muncii, în scopul identificării sectoarelor în
care este nevoie de pregătire, atât printr -o formă de învățământ adresată elevilor, cât și printr -o formă de
pregătire continuă a adulților. Recomandăm implicarea Centrului de asistență psihopedagogică, a cărui
experiență va f i relevantă.

Ca și factor de decizie în administrarea comunității, consiliul local este necesar să se implice în
programele de cooperare și de dezvoltare instituțională ale școlilor, implementate cu sprijinul unor
parteneri educaționali strategici

De as emenea, prin reprezentanții săi, consiliul local își va orienta cu prioritate acțiunile spre îndrumarea
pe probleme specifice administrative a unităților școlare și va monitoriza consecvent derularea
programelor de formare continuă a cadrelor didactice

În cadrul parteneriatului local, agenții economici vor fi informați asupra importanței implicării în
programe derulate în parteneriat cu unitățile școlare, în vederea asigurării necesarului de de forță de
muncă pentru afacerea proprie.

Va fi încurajată prom ovarea unor proiecte originale și a celor cu impact puternic asupra comunității
locale, cu un larg orizont de deschidere la specificul local, în care vor fi încurajați să se implice și agenții
economici.

Vor fi promovate, la nivelul comunității, implicați ile și rezultatele acestor proiecte, în scopul diseminării
modelelor de bună practică.

9.4. Cultura, patrimoniu cultural, instituții culturale, religia, evenimente culturale, patrimoniu
cultural, pluralism cultural
Cultura reprezintă modalitatea de a ne defini identitatea ca indivizi, comunități sau națiuni, un element
esențial al dezvoltării economice și al regenerării sociale, un indicator al calității vieții și bunăstării
individuale.

În sens larg, cultura înseamnă felul în care se întâmplă lucrurile într-un anumit loc, viața locului
respectiv, felul în care inter -relaționăm, și ne petrecem timpul liber, locurile pe care le frecventăm,
nivelul de educație și implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moștenirea
istorică, grija față de noi înșine și respectul față de tradiții și valori.

La nivel internațional se acordă din ce în ce mai mare atenție potențialului culturii de a cataliza
procesele de dezvoltare. Se vorbește despre orașe creative (orașe ae căror politici de dezvolta re sunt
definite prin implicarea cetățenilor prin metode speciifice domeniului cultural), despre industrii creative
(care fac uz de creativitate ca principal capital – producția de carte, producția cinematografică, industria
modei, publicitate) a căror rat ă de creștere este de 5 ori mai mare decât a industriilor tradiționale.

Considerăm că în contextul societății românești cultura joacă un rol esențial, fiind pârghia de armonizare
a valorilor locale și naționale la valorile europene.

Pagină 138 din 247
Analiza situației actu ale
Obiectivele fundamentale ale politicilor culturale actuale din România sunt:
susținerea creativității contemporane;
protecția patrimoniului cultural tangibil;
protecția patrimoniului intangibil;
susținerea și promovarea circulației creatorilor cultural i și a bunurilor culturale.

În acest context apar două mari direcții de acțiune ale politicilor culturale naționale:
păstrarea și afirmarea identității naționale prin protecția și promovarea moștenirii
culturale, a patrimoniului ca sursă fundamentală de c unoaștere și creație;
asigurarea unui cadru democratic pentru desfășurarea vieții culturale în contextul
procesului de realizare a societății informaționale și educaționale, bazate pe principiul
educației permanente, al educației pentru toți și al educați ei pentru fiecare.

Contextul strategic în domeniul cultural la nive lul regiunii de dezvoltare Sud -Est impune pentru prezent:
conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural;
cercetarea, evidența, prezervarea și valorificarea patrimoniului imate rial;
susținerea ofertei culturale locale și implicit a interesului comunităților de a participa la
viața culturală;
realizarea și promovarea bunurilor culturale și activităților care exprimă identitatea
culturală a comunităților etnice și religioase;
extinderea turismului cultural prin valorizarea potențialului cultural de care dispun
județele din regiune.

Contextul strategic al politicii culturale la nivel județean și local derivă, din strategia de dezvoltare
economico -socială a județului Buzău și din co nfigurația socio -culturală a spațiului buzoian.

Principiul și totodată dezideratul identității locale se corelează cu cele două repere ce definesc
fizionomia spirituală a spațiului buzoian:
așezarea județului la confluența a trei mari provincii românești (Muntenia, Moldova și
Transilvania) i -a conferit un rol de „placă turnantă” pentru circuitul de valori culturale;
dinamica social -istorică a favorizat în acest ținut, încă din perioada medievală, osmoza
creatoare de valori a diferitelor nivele de performar e și exprimare culturală: oral și scris;
popular și cult; țărănesc și aulic; sacru și profan; tradițional și modern.

Patrimoniul cultural național
Patrimoniul cultural buzoian este corolarul valoric al civilizației închegate și dezvoltate în acest ținut.
MONUMENTE JUDEȚUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU
istorice 876 79
din care
arheologie 494 15
arhitectură 327 57
for public 3 3

Pagină 139 din 247
Sursa – D.J.C.C.P.C.N. Buzău

Cercetările arheologice și vestigiile descoperite în zonă relevă că Buzăul, urbe atestată documentar încă
din secolul al IV -lea a constituit o vatră a plămădirii și evoluției civilizației românești, de la apariția
acesteia și până în epoca modernă.

În acest cadru istoric s -a creat patrimoniul cultural b uzoian, constituit din patrimoniul imobil
(monumente istorice) și patrimoniul mobil (bunuri culturale din muzee, arhive și colecții).

Patrimoniul imobil este consistent reprezentat în municipiul Buzău, deținând ponderea principală în
Lista Monumentelor Is torice din județul Buzău .

Prin valoarea lor, monumentele istorice buzoiene ocupă un loc semnificativ în patrimoniul cultural
național; ele oferă o istorie „vie” a dezvoltării arhitecturii românești pe durata câtorva secole.

Dintre principalele monumente de arhitectură din orașul Buzău putem menționa:
 Biserica „Buna Vestire” – (grupa A) – datată din secolul al XVI -lea; în cadrul ei a funcționat
Bănia Buzăului, în timpul domniei lui Mihai Viteazul (restaurată în anii 1975 – 1977);
 Ansamblul bisericii „Nașter ii Maicii Domnului” (grupa A), datată din anul 1649, construită într –
o zonă de hanuri și beciuri, care includea și un tunel – intrare în cetatea medievală a Buzăului,
din păcate demolate și distruse ;
 Asambl ul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Broșten i (grupa A), datată din 1709;
 Casa Vergu – Mănăilă (grupa A), datată din sec. al XVIII -lea; azi adăpostește Colecția de
etnografie și arta populară a Muzeului Buzău;
 Ansamblul Conacul Marghiloman (inclusiv vila Albatros); cuprinde reședința veche construi tă
după 1830 de Iancu Marghiloman și vila Albatros nouă reședință ridicată la sfârșitul secolului al
XIX-lea (restaurată parțial);
 Ansamblul Episcopiei Buzăului (grupa A) – cuprinzând Palatului Episcopal, Biserica
„Adormirea Maicii Domnului”, Seminarul Vec hi, Cancelaria, Paraclisul, Turnul Clopotniță și
Zidul de incintă, ridicate în mai multe etape după 1649;
 Primăria Municipiului Buzău (grupa A), datată de la 1899 – 1903;
 Tribunalul Județean (grupa A) datat de la 1908 -1912;
 Biblioteca Județeană „Vasile Vo iculescu” (grupa A) datată de la 1914.

Patrimoniul mobil al municipiului este inclus în general în colecții la nivel județean și cuprinde bunuri
culturale cu valoare deosebită sau excepțională (de tezaur) cu profil istoric, arheologic, documentar,
etnogra fic, artistic, grupate pe categorii și colecții:
 bunuri arheologice și istoric – documentare: colecții arheologice, colecții de documente; colecții
de manuscrise și cărți rare, etc.;
 bunuri culturale cu semnificații artistică: colecții de artă plastică; co lecții de icoane;
 bunuri culturale cu semnificație etnografică: colecții de unelte, obiecte de uz casnic și
gospodăresc, colecții de mobilier popular, colecții de ceramică populară, colecții de textile, port
popular și pielărie, etc.
memoriale funerare 52 4
Grupa A 124 19

Pagină 140 din 247
Patrimoniul mobil al municipiului Buzău, inclus în cel al județului, se află în proprietatea cultelor
(Episcopia Buzăului și Vrancei, biserici) și în proprietatea statului, respectiv în administrarea unor
instituții specializate. Dețin colecții de bunuri culturale mobile: Muze ul Județean; Direcția Județeană a
Arhivelor Naționale; Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”, ș.a.

Valori excepționale sunt colecțiile arheologice aparținând Muzeului Județean, iar prin unicitatea sa
Colecția de chihlimbar Colți, care cuprinde inclusiv mărgele de chihlimbar datate din sec. IV -V.

În afara expozițiilor permanente, o parte din aceste bunuri culturale sunt expuse de către deținători în
cadrul unor expoziții temporare, cum sunt cele organizate de Muzeul Județean în cursul anului 2008:
 Expoz iția „Epoca bronzului”;
 Expoziția de postere și costume „Etnia rromă din spațiul buzoian;
 „Al XI -lea Salon de flori de mină și pietre de podoabă”, în colaborare cu Universitatea Babeș –
Bolyai din Cluj -Napoca.

Cultura religioasă
Cultura religioasă, gândit ă în strânsă legătură cu activitatea cultelor, este pentru perioada contemporană
un domeniu nou, dar care reactivează după aproape jumătate de secol de ateism îndelungate și valoroase
tradiții ale culturii buzoiene. Meritul principal al cuprinderii acestui capitol de viață spirituală în
activitatea culturală a Buzăului îi revine P.S. Epifanie Norocel, Episcopul Buzăului și Vrancei, care, încă
de la începutul anilor `90 a arcuit punți de comunicare și cooperare între Biserică și Cultură. P.S.
Episcopul Epifa nie a inițiat amenajarea în clădirea monument istoric ridicată la 1838 de Episcopul
Chesarie pentru a adăposti Seminarul Teologic cu fonduri eparhiale a noului Muzeu al Eparhiei
Buzăului și Vrancei, care expune icoane, cărți, obiecte cultice de argint, tab louri, veșminte arhierești și
documente de mare valoare istorică, o nouă etapă de extindere desfășurându -se în prezent.

O mențiune deosebită se cuvine eforturilor de repunere în circuitul marilor valori culturale naționale a
personalității Episcopului Dio nisie Romano, prin apariția în cadrul editurii Eparhiei B uzăului și Vrancei
a lucrărilor „Episcopul Dionisie Romano, promotor al culturii și al emancipării Neamului” de P.S.
Epifanie, Episcopul Buzăului și Vrancei și „Dionisie Romano, Episcopul Buzăului”, de pr. Gabriel
Cocora.

Anul cultural buzoian 2006 a cuprins manifestările care au marcat împlinirea a 200 de ani de la nașterea
episcopului Dionisie Romano al Buzăului (1806), desfășurate în parteneriat de Episcopia Buzăului și
Vrancei, Biblioteca Județea nă „Vasile Voiculescu” și Muzeul Județean.

Acest domeniu cultural este unul de mare viitor pentru municipiul Buzău care are potențialul de a deveni
cel mai mare centru de cultură religioasă de la curbura Carpaților, conform cu vechile sale tradiții
creșt ine, menționate din epoca lui Sava Gotul.

Cultura scrisă, lectura publică
Cultură scrisă, cartea în general, reprezintă un domeniu vital al culturii buzoiene, fiind deopotrivă un
capitol al patrimoniului cultural și o componentă a creativității contempora ne.

Acest domeniu are în municipiul Buzău trei componente:
 Lectura publică asigură îndeplinirea unuia din drepturile fundamentale ale cetățeanului – accesul
la cultură. Ea se realizează prin activitatea Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu”, care
confo rm legislației are și statutul de bibliotecă municipală. Fondată în 1882 de către eminentul

Pagină 141 din 247
cărturar Basil Iorgulescu, membru fondator al Societății Istorice Române, „Biblioteca
Comunală” care a primit numele marelui scriitor Vasile Voiculescu, funcționeaz ă în prezent în
două corpuri principale, plus filiale, dintre care „Filiala de carte românească Basarabia” de la
Soroca fiind una din instituțiile de profil de referință în plan național. În procesul de modernizare
derulat în anul 2007 a fost amenajată sec ția Multimedia care cuprinde spații pentru internet și
vizionare pe DVD, utilizate gratuit de cititori. În anul 2005 a fost lansată revista „Bibliopolis”,
editată de Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”, a cărei apariție este, din păcate, în prezent
întreruptă.
 Activitatea editorială cunoaște după 1990 o dezvoltare deosebit de dinamică. Cele mai
importante edituri din municipiul Buzău: „Alfa MDN”, „Ancaprint”, cea a Casei Corpului
Didactic „I.Gh. Dumitrașcu”, „Editgraph”, cea a episcopiei Buzăului și Vr ancei, „Omega”,
„Irineu Mihălcescu”, au tipărit lucrări cu valoare în planul culturii naționale.
 Cultura scrisă reprezintă și în municipiul Buzău o componentă a creativității contemporane, prin
concursul de creație literară „ Vasile Voiculescu”, ajuns în 20 12 la ediția a X IV-a.

Creativitatea tinerei generații a fost promovată la nivelul municipiului Buzău și printr -o serie de
concursuri literare destinate elevilor „Tinere condeie”, „Constantin Petcu”, Ion Pillat”, etc. sprijinite de
nume consacrate dintre s criitorii buzoieni.

În promovarea culturii scrise buzoiene un rol meritoriu îl are asociația culturală „Renașterea buzoiană”
fondată în 2002.

În acest peisaj cultural, un loc propriu îl are publicația lunară „Renașterea Culturală”, intrată deja în
circu itul revistelor literare naționale.

Pentru promovarea scriitorilor, poeți și prozatori, publicația organizează Premiile de Excelență în
Cultură și cafeneaua literar -artistică „Renașterea”, manifestare asemănătoare unui cenaclu, desfășurată
în principal în școli și licee.

Civilizația tradițională. Cultura populară
Este un domeniu încă viguros și productiv al culturii buzoiene în care municipiul Buzău are un rol
important prin existența unor instituții culturale cu activități în domeniu și prin manifestăril e desfășurate
aici.

Principalii actori culturali ai acestui domeniu de activitate sunt:
 Muzeul Județean Buzău prin organizarea Colecției de etnografie și artă populară;
 Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Buzău care și -a propus
păstrarea tradiției și creației populare buzoiene ca fenomen viu, tezaurizarea acestora ca documente
etno-culturale, promovarea valorilor culturii tradiționale buzoiene.

În ultimii ani în municipiul Buzău s -au desfășurat o serie de manifestări di n domeniul folclorului și
civilizației tradiționale dintre care menționăm:
 Târgul Drăgaica (târg al meșterilor populari și spectacole folclorice);
 Festivalul de datini de iarnă „Alaiul Colindătorilor”;
 Manifestări expoziționale – „Tradiție și Credință” de dicată Sfintelor Paști, „Nașterea Domnului în
creația plastică și populară buzoiană”, ambele găzduite de Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”.

Pagină 142 din 247
O activitate demnă de remarcat a avut -o în acest domeniu ansamblul folcloric „Plaiurile Mioriței” care
funcț ionează sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
Buzău.

Animație culturală. E ducație permanentă
Domeniul „culturii de masă” este cel mai vulnerabil al culturii buzoiene, mai ales că activitatea din acest
domeniu a fost remarcată în perioada anterioară prin existența și evoluțiile în plan local și național al
unor formații cunoscute: Corul Mixt și Orchestra simfonică ale Casei Municipale de Cultură, grupul
cameral „Incantații”, ansamblul folcloric „Siriul”.

Casa d e Cultură a municipiului Buzău „Ion Caraion, desfășoară în prezent o activitate culturală la nivel
minimal, neavând decât o singură formație proprie, corul mixt „Lyra” condus de profesorul Ștefan
Stănescu.

Nu există o sală proprie de spectacole, iar proie ctele culturale sunt parteneriate culturale.

În domeniul educației permanente activitățile sunt extrem de modeste, orientându -se la organizarea unor
cursuri de limbi străine (engleză și franceză) la nivelul Casei de Cultură municipale.

O situație extrem de îngrijorătoare se manifestă față de comunitatea populației rrome, numeroasă la
nivelul municipiului Buzău, cu care și pentru care nu s -a organizat manifestări culturale și nici activități
din domeniul educației permanente.

Artele spectacolului
Reprezi ntă unul din domeniile viguroase ale vieții culturale buzoiene. Principalii actori culturali pe
scena spectacolului sunt Teatrul „George Ciprian”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Buzău și Casa de cultură municipală „ Ion Caraion”.

Teatrul „George Ciprian” este o instituție de elită în peisajul cultural românesc, având specificul unic de
teatru de proiecte. În 2013 programul cultural al teatrului cuprinde 15 proiecte teatrale proprii .

Începând din 2007 este organizat ă „Gala Vedetelor – VEDE TEATRU”, susținută în egală măsură de
către Primărie și Consiliul Județean.

Gala a reunit producții premiate la festivaluri de prestigiu cu multe turnee la activ și cu prezențe
prestigioase: Mircea Diaconu, Alexandru Repan, Ion C aramitru, Valeria Seciu, Victor Rebengiuc,
Mariana Mihuț, ș.a.

Pe lângă producțiile proprii, teatrul „George Ciprian” a găzduit anual producții importante ale teatrelor
bucureștene, precum și unele ale teatrelor din Ploiești, Brăila, Galați, Focșani, Bacă u.

Începând din 2007 în cadrul teatrului „George Ciprian” apare o nouă dimensiune educațională prin
constituirea Studioului de Teatru pentru elevi „Paul Ioachim”, în cadrul căruia elevii liceelor buzoiene
au lucrat alături de profesioniști ai scenei precu m Cătălin Naum și Iosif Herțea.

Pagină 143 din 247
În sfera artei spectacolului intră și manifestările unor diverse genuri, organizate de către Casa de Cultură
municipală „Ion Caraion” sau Centrul Județean Pentru Conservarea și Valorificarea Creației
Tradiționale:
Festival ul Național de muzică rock „Top T.”;
Spectacol de muzică ușoară „In Memoriam – Mihaela Runceanu”;
Festivalul Național de blues și jazz „Bluzăul”;
Târgul Drăgaica;
Festivalul Datinilor de iarnă – „Alaiul Colindătorilor”.

O mențiune specială se cuvine spec tacolelor organizate anual cu ocazia organizării manifestărilor –
„Hronic Buzoian – Tezaur de patrimoniu spiritual”.

Artele vizuale
Artele vizuale cunosc în Buzău încă de la începutul anilor `90 o activitate dinamică și performantă.
Principalul actor al scenei buzoiene a artelor vizuale este Filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici,
singura uniune de creație din România care are o filială în Buzău.

Grupând artiști valoroși, consacrați, precum Valeriu Șușnea, Dobrin Pompiliu, Diana Perianu, ș.a.,
dispu nând de galeriile de artă „Ion Andreescu”, filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici este o
construcție culturală durabilă, în care programul expozițional permanent, punctat de evenimente, se
întregește cu prezențe remarcabile, de grup sau individuale, î n țară sau peste hotare (Belgia, Austria). În
sfera artelor vizuale buzoiene activează și alți actori culturali:
 Muzeul Județean Buzău, dispunând de un valoros patrimoniu de artă plastică;
 Casa de Cultură Municipală prin organizarea anuală a Salonului de A rtă Fotografică;
 Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Buzău prin
participarea unor pictori și sculptori la expoziții din țară sau din străinătate;
 Liceul de Artă, prin organizarea de expoziții, inclusiv la Galeriile de Ar tă „Ion
Andreescu”.

Cultură – educație – societate
Activitățile și proiectele culturale reprezintă un puternic factor de educație pentru tineretul școlar,
segment cu o pondere importantă în ansamblul populației municipiului Buzău.

Există o diversitate de proiecte și manifestări culturale la nivelul Palatului Copiilor Buzău, al Liceului de
Artă, a majorității școlilor buzoiene și parteneriate cu instituțiile culturale buzoiene:
 Festivalul artistic al elevilor buzoieni (secțiuni de arte vizuale, muzică și coregrafie, artă
dramatică, creație literară, folclor);
 Festivalul de teatru al elevilor – „Cu teatrul la …cap”;
 „Săptămâna educației globale în Buzău”;
 Expoziția anuală a absolvenților Liceului de Artă organizată la Galeriile de Artă.

Parteneriate cultu rale există în principal între școlile buzoiene și Teatrul „George Ciprian”, Biblioteca
Județeană „Vasile Voiculescu”, Filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici.

Analiza vizează și una din funcțiile de bază ale actului cultural – coeziunea socială a com unității,
domeniu vulnerabil al culturii buzoiene și unde intrarea în normalitate trebuie să înceapă cu recuperarea

Pagină 144 din 247
conceptului de educație în sfera culturii. Educația, valorificarea etosului substanțial al culturii în vederea
întăririi coeziunii sociale a comunității buzoiene, vizează în principal cuprinderea cât mai largă a
populației în orbita actului cultural.

Realitatea culturală a municipiului Buzău oferă dezechilibre și inechități pe acest plan, aceste aspecte
putând fi grupate și pe anumite categor ii de destinatari/beneficiari: minorități, tineri, persoane
defavorizate, medii defavorizate.

Municipiul Buzău este înfrățit cu orașul Oudenaarde din Belgia din anul 1991 încheindu -se în acest sens
un acord de colaborare pe baza căruia s -au derulat o seri e de acțiuni culturale și de susținere a Fundației
"Sf. Sava" din Buzău, dotarea Liceului pentru nevazatori și a Școlii speciale pentru elevi cu deficiențe
acustice cu calculatoare, aparate optice și acustice.

Există un Acord de cooperare economică, cult urală, administrativă, asistență socială și învățământ
pentru o perioada de 3 ani în baza căruia se derulează "Programul GOOPS". Dintre acțiunile
Programului GOOPS pot fi enumerate: expoziția de pictură și sculptură a artiștilor plastici moderni
buzoieni l a Oudenaarde, schimburi de experiență între funcționarii publici ai celor două orașe, punerea
în funcțiune a unui centru social pentru copiii străzii la Fundația "Sf. Sava" din Buzău, dotarea
atelierului școală de la fundație cu utilaje, dotarea campusului de la Bisoca cu o bucătărie și alimentarea
cu gaze lichefiate prin firma "Shell", întâlniri de lucru la Buzău pe tema luptei antidrog între delegația
orașului Oudenaard și instituții buzoiene cu atribuții în acest domeniu.

Alte activități culturale: Tabă ra de Sculptură în aer liber de la Măgura; Cenaclul literar "V. Voiculescu".
În 1991 se pune temelia Catedralei Ortodoxe "Sfântul Sava".

9.4.1. Analiza SWOT a sectorului
Puncte tari Puncte slabe
Existența unui patrimoniu cultural consistent și
reprezenta tiv, cu valori identitare, care pot
constitui componente ale ofertei culturale și
sursei ale creației contemporane.
Omogenitatea mediului de viață spirituală
buzoiană, care favorizează reactivarea culturii
religioase, după o jumătate de veac de ateism.
Revigorarea culturii scrise, mai ales sub
raportul producției de carte, rezultat al unei
activități editoriale în expansiune.
Afirmarea unui potențial creativ viguros în
domeniul plastic, atât în sfera artei
profesioniste, cât și în rândul artiștilor amatori .
Evenimente culturale cu impact comunitar
deosebit (Hronic Buzoian, Concursul național
de creație literară „Vasile Voiculescu”,
Festivalul Național de muzică rock „Top T” ,
ș.a.)
Preocuparea instituțiilor de cultură locale de a
stimula creativitatea artis tică prin concursuri de Starea avansată de degradare a unor
monumente istorice , lipsa programelor de
restaurare, absența pe plan local a personalului
calificat pentru această activitate.
Aplicarea în timp, inconsecventă și incorectă,
a unor prevederi legale din domeniul
monumentelor istorice (descărcare de sarcină
arheologică, const rucții în zone de protecție
sau chiar în situri și extrem de grav demolarea
unor monumente – cazul vechiului manej din
complexul Marghiloman).
Absența animației culturale în minoritatea
rromă.
Absența unui program coerent în domeniul
educației permanente.
Degradarea materială și funcțională a
așezămintelor culturale din municipiu.
Capacitatea redusă de organizare și promovare
a turismului cultural, în municipiu și în zonă.
Insuficiența resurselor financiare pentru

Pagină 145 din 247
creație și interpretare (Salonul național de Artă
Fotografică, Concursul național de creație
literară „Vasile Voiculescu”, Festivalul de
teatrul al elevilor „Cu teatrul la cap”) sectorul culturii și alocarea lor aleatoare .
Oportunități Riscuri
Poziția geografică avantajoasă a municipiului
Buzău în raport cu principalele fluxuri
transregionale, la distanțe relativ mici față de
Capitală și de alte mari centre culturale
(Ploiești, Brașov) și plasarea Buzăului pe o
important ă arteră de circulație românească și
europeană, sunt de natură să favorizeze
integrarea culturii buzoiene în circuitul național
și internațional de valori, reactivând rolul
Buzăului de punte de legătură între provinciile
de dincolo și de dincoace de Carpaț i.
Realizarea unor programe cu finanțare
europeană și cofinanțare din partea autorităților
locale pentru salvarea și restaurarea unor
obiective de patrimoniu aflate în stare avansată
de degradare.
Existența la Buzău a unei vechi și prestigioase
episcopii, poate stimula dezvoltarea unei
puternice culturi religioase, a unui climat de
viață spirituală în care sacralitatea să își
recapete rolul de punte de comunitare între
diferitele forme de exprimare culturală, cu
urmări benefice în planul creativității.
Existența unui nucleu de artiști plastici
profesioniști de valori confirmate, oferă
autorității locale posibilitate de a realiza cu
finanțări relativ reduse, proiecte de estetizare a
unor zone din municipiu sau de amplasare a
unor busturi și statui reprezentâ nd mari
personalități ale Buzăului, sau spațiului
românesc.
Existența și afirmarea în viața culturală locală a
instituțiilor profesioniste de teatru și uniunilor
de creație, creează premisele pentru
consacrarea în viitor a Buzăului drept centru al
festival urilor și saloanelor de artă. Nerealizarea unor programe de restaurare
poate duce până la degradarea totală a unor
monumente istorice din municipiul Buzău și la
dispariția acestora.
Necunoașterea sau încălcarea cu bună știință a
legislației în vigoare de c ătre deținătorii de
monumente istorice și alte bunuri culturale,
sub privirile tolerante ale autorităților locale,
poate duce la agravarea procesului de
degradare a obiectivelor de patrimoniu.
Absența de proiecte culturale pentru rromi și
cu participarea a cestora, poate ridica serioase
probleme privind coeziunea socială la nivelul
municipiului Buzău.
Creșterea decalajelor educaționale, culturale,
absența unor noi perspective pentru cetățeni,
slăbirea coeziunii sociale, vor deveni evidente
în viitor în absen ța programelor și acțiunilor
de educație permanentă

9.4.2. Concluzii și recomandări:
Evaluarea realității culturale din municipiul Buzău, pune în evidență o serie de probleme cheie și
recomandări:
 Restaurarea, conservarea și protecția monumentelor is torice, mai ales a celor care necesită operațiuni
de salvare (de exemplu reședința veche și grajdurile din complexul Marghiloman, templul

Pagină 146 din 247
comunității evreiești, Spitalul Brătianu aflat în reclasare ca monument istoric); în ultimii ani, în
municipiul Buzău nu au fost restaurate monumente istorice prin Programul Național de Restaurare.
 Creșterea considerabilă a contactului publicului larg cu colecțiile muzeale, extrem de valoroase, din
municipiul Buzău.
 Continuarea modernizării administrative și funcționale a Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu” .
 Susținerea mai intensă a creației literare buzoiene.
 Rezolvarea problemelor de funcționalitate a așezămintelor culturale buzoiene: un sediu adecvat, cu
sală de spectacole, pentru Casa de cultură municipală și situ ația extrem de gravă a Casei de cultură a
sindicatelor, care în prezent nu mai funcționează ca instituție de cultură, găzduind restaurante, baruri,
magazine, ș.a.
 Organizarea la nivelul municipiului Buzău a activităților din domeniul educației permanente, bazate
pe promovarea, recunoașterea oficială și implementarea conceptului european de „învățare pe tot
parcursul vieții” .
 Diversificarea manifestărilor cultural – educative pentru tineret, stimularea interesului acestora
pentru participarea la activitățile organizate în cadrul instituțiilor culturale.
 Diversificarea produselor și serviciilor culturale, oferite tuturor categoriilor de populație ale
municipiului Buzău.
 Folosirea potențialului de creație remarcabil al artiștilor plastici profesioniști locali î n dezvoltarea
comunității buzoiene (proiecte de estetizare a unor zone de municipiu, amplasarea unor busturi,
statui și alte l ucrări de artă).
 Creșterea gradului de finanțare a culturii buzoiene.

Tineretul
Tineretul – categoria cetățenilor cu vârsta cu prinsă între 15 -29 ani, constituie în chip firesc un domeniu
prioritar al politicilor locale pentru potențialul pe care îl reprezintă în vederea dezvoltării comunității,
pentru problemele specifice cu care se confruntă – de integrare pe piața muncii și în viața publică, pentru
factorii de risc specifici din punct de vedere economic și social.

Examinând particularitățile generației tinere din România, printre cele mai semnificative caracteristici
ale sale se numără următoarele:
 Tendințe educaționale și voca ționale :
– Creșterea numărului tinerilor cuprinși în învățământul superior ;
– Creșterea utilizării de mijloace educaționale alternative (IT, limbi străine etc) ;
– Creșterea numărului de tineri care participă la formări în domeniul comunicării,
managementului ;
– Polarizarea în utilizarea computerului ca mijloc de învățare ;
– Scăderea interesului pentru lectură ;
 Participarea economică :
– Tinerii se prezintă ca segmentul cel mai defavorizat sub aspectul afectări i de șomaj, rata
șomajului în râ ndul categoriei de până în 3 4 de ani fiind mai mult decât dublă în raport cu cea a
persoanelor din intervalul 35 -64 de ani ;
– Crește însă numărul tinerilor (elevi și studenți) angajați în diverse activități economice;
– Tendința de a desfășura activități economice independente (de a iniț ia o afacere) este prezentă,
dar de circa 2 ori inferioară aceleiași tendințe în raport cu cei din categoria 35 -64 ani;
– Caracteristicile afacerilor inițiate de tineri:
o Afaceri de talie mică, adesea cu un singur angajat ;

Pagină 147 din 247
o Zona serviciilor și a domeniilor de vârf (consultanță, IT, publicitate );
o Preferință pentru clienți organizaționali ;
o Reușitele aparțin preponderent persoanelor calificate, cu studii superioare, din mediul
urban ;
– Dificultățile întâmpinate în inițierea de afaceri de către tineri țin preponderen t de:
o Lipsa resurselor pentru investiții ;
o Costurile mari legate de chirie, dotări materiale, echipamente tehnice;
 Participare civică
– Participarea civică este măsurabilă prin participarea la ONG -uri. La nivelul României ponderea
ONG -urilor de tineret în nu mărul total de ONG -uri este de 7%. Situația diferă semnificativ de la
un județ la altul.

Situația tinerilor și a ONG -urilor de tineret din Municipiul Buzău
Numărul tinerilor aflați î n condiția de elevi – în cele 18 licee și grupuri școlare și 13 școli gim naziale –
sau de studenți este într -un lent dar constant declin, așa cum a fost prezentat la capitolul Educație.

Sunt 17 ONG -uri de tineret în Județul Buzău, din care numai 9 cu sediul în Municipiul Buzău (conform
Bazei de date cu ONG -urile din Buzău real izat de FORDA). Cea mai importantă este Fundația pentru
Tineret Buzău , care are ca organizații membre :
 Asociația Hair
 Asociația Conexiuni
 C.S. Univers B’90
 Asociația Vulturii
 Asociația Amfiteatru
 Fundația Lusa
 Asociația Clubul Aripi de Argint
 Asoci ația Club Agita Mundo
 Asociația Dinamic Club Buzău

Activitățile derulate cuprind următoarele domenii:
 Domeniul "drepturile omului" :
 promova rea femeii în societatea locală;
 socializarea într -un grup multicultural a 8 adolescenți din comunitatea rrom ă;
 dialog pe teme interculturale aplicat pe un grup de tineri din Ungaria și România ;
 sărbătorirea Z ilei Europei ;
 informarea comunității locale asupra riscurilor consumului de droguri ;
 Domeniul "dezvolt ării societății civile" :
 monitorizarea activităților O NG din județul Buzău ;
 pregătirea a 20 funcționari publici din Prefecturi și Consilii județene pentru relația cu ONG ;
 pregătirea a 15 funcționari publici din primăriile comunelor din județul Buzău pentru a fi în
măsură să inițieze și să deruleze proiecte de dezvoltare locală și atragerea de fonduri ;
 dezvoltarea abilităților membrilor din 6 ONG -uri de tineret locale în realizarea și
desfășurarea de proiecte ;
 Domeniul "pro tecția mediului și voluntariat":
 intervenție ecologică într -o zonă de importanță isto rică și turistică ;

Pagină 148 din 247
 campanie de sensibilizare a opiniei publice din Buzău cu privire la îmbunătățirea calității
mediului prin sporirea spațiilor verzi și a numărului de copaci;
 pregătirea a 14 membri ONG privind monitorizarea calității apelor ;
 sensibilizar ea autorităților publice din Nehoiu privind conservarea calit ății mediului ;
 cunoașterea traseelor montane din munții Buzăului ;
 Domeniul cultural – artistic:
 formarea a 12 elevi (olimpici naționali) ai Liceelor de Artă în domeniul iconografiei
bizantine ;
 pregătirea a 6 membri ONG pentru confecționarea de măști pentru sărbătorile de iarnă ;
 stimularea tinerelor talente în domeniul muzical ;
 organizarea tradiționalului Festival de muzică rock TOP T (1990 – 2004, 14 ediții) ;
 organizarea Festivalului de jazz și blues "Bluzău" (1995 – 2003, 8 ediții) ;
 oferirea de alternativ e de petrecere a timpului liber;
 Domeniul asociativ :
 reducerea și punerea sub control a consumului de droguri și asigurarea combaterii eficiente a
traficului cu astfel de substanțe;
 promova rea implicării active a tinerilor în comunitate prin sprijinirea act ivităților de și pentru
tineret;
 Domeniul – cursuri de reconversie profesională :
 Cursuri de recalificare profesională .

9.6. Sport și activități recreaționale
Activitatea sportivă a Di recției Județene pentru Sport și Tineret Buzău, a avut la bază prevederile Legii
Educației Fizice și Sportului, nr. 69/2000, Hotărârea Guvernului 884/2001 privind aprobarea
regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii 69/2000, Strategia de de zvoltare a activității de
educație fizică și sport pe perioada 2009 -2012, precum și calendarul sportiv județean, alte acte
normative și regulamente aprobate de MECTS și regulamentele federațiilor sportive naționale.

Colaborarea dintre DJST Buzău și organe le publice locale, în ceea ce privește organizarea de acțiuni
sportive, precum și susținerea sportivilor de performanță, a constituit o premisă de dezvoltare a sportului
buzoian și în 2012:
 Derularea proiectului “Luna Olimpică ”- simpozion național, cros na țional proiect susținut de
Primăria municipiului Buzău;
 Derularea proiectului “Și eu pot să fac sport ” pentru persoane cu dizabilit ăți, la baschet,
gimnastică, tenis de masa, șah, fotbal, proiect susținut de Primăria municipiului Buzău;
 Derularea proiectul ui “Cupa fair -play și distracție ”, Mesajul meu antidrog ”- jocuri distractive și
handbal proiect susținut de Primăria municipiului Buzău.

Palmaresul Clubului Sportiv Municipal din cadrul programului privind ,,Promovarea Sportului de
Performanță“ s-a materi alizat prin câștigarea a 139 de medalii (54 de aur, 36 de argint și 49 de bronz),
dintre care 23 câștigate la competițiile internaționale și 116 la cele naționale.

Un număr de 19 sportivi au fost convocați la loturile naționale, dintre care 14 au reprezen tat țara la 5
Campionate Mondiale (a doua performanță din istoria clubului), 5 Campionate Europene și 2
Campionate Balcanice. Pe plan intern un număr de 93 de sportivi, reprezentând cele 5 ramuri de sport

Pagină 149 din 247
afiliate la federațiile sportive naționale, au part icipat la 26 de campionate și 20 de concursuri naționale,
unde au câștigat 116 medalii.

La zestrea de medalii a județului Buzău, la care și -au adus contribuția 17 structuri sportive, clubul a
contribuit în procent de 44,5% pentru medaliile obținute la com petițiile internaționale oficiale, în
procent de 29,2% la campionatele naționale și 31% dintre sportivii convocați la loturile naționale.

În topul celor mai buni zece sportivi ai județului pe anul 2012, reprezentanții clubului ocupă locurile 1,
2, 3, 5, 6 , 8, 9 și 10 la ramurile de sport olimpice și locurile 2, 7, 8 și 9, la cele neolimpice. Tenismena
Istrate Roxana a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, cea mai bună sportivă a clubului și
județului.

În clasamentele celor mai buni zece sportivi ai federațiilor de specialitate, pe categorii de vârstă, se
regăsesc și 19 sportivi ai clubului, de la secțiile de atletism (5), modelism (7) și tenis de masă (7).

La cele 5 campionate mondiale de atletism, box, modelism și tenis de masă (2), clubul a fo st reprezentat
de 10 sportivi, care au căștigat 4 medalii, dintre care 1 de aur și 3 de bronz, precum și 4 locuri IV -VI, (3
la modelism, 1 la tenis masă).

Din motive financiare la cupa mondială de rachetomodele sportivii clubului au participat doar la 3 e tape
din 8 programate, insuficiente pentru a putea repeta performanțele din anul 2004 și 2005, unde am
câștigat în premieră pentru România, 2 medalii de aur.

La cele 5 campionate europene , de atletism (2) și tenis de masă (3), cei 4 reprezentanți ai clubu lui au
cucerit 1 medalie de aur și 2 de bronz, toate prin tenismena Roxana Istrate, și un loc IV prin atleta
Adelina Panaet. La cele 2 campionate balcanice , de atletism, unde clubul a fost prezent cu 2 sportivi, am
câștigat 1 medalie de bronz prin Ionuț Gh iță (cros echipe seniori).

La cele 12 competiții internaționale neoficiale , de atletism, lupte libere și tenis de masă (10), un număr
de 13 sportivi au obținut 15 locuri I -III (9 -1-5). La cele 26 de campionate naționale , de atletism (10),
box (3), lupte l ibere (6), modelism (1) și tenis de masă (6), unde au luat startul 59 de sportivi, s -au
obținut 64 de medalii, dintre care 24 de aur (cele mai multe din istoria de 41 de ani a clubului), 18 de
argint și 22 de bronz, ponderea celor obținute la sporturile și probele olimpice fiind de 37,5%, cu 8%
mai mult ca în anul 2011.

La cele 20 de concursuri naționale , de atletism (5), box (3), lupte libere (1), modelism (2) și tenis de
masă (9), cei 44 de reprezentanți ai clubului au obținut 52 de locuri I -III (19 -17-16).

Un număr de 19 sportivi au fost convocați la loturile naționale , de atletism (3), box (2), lupte libere (3),
modelism (6) și tenis de masă (5).

Tenismenii Ovidiu Ionescu și Constantin Cioti au fost singurii sportivi buzoieni care au participat la un
turneu de calificare pentru Jocurile Olimpice de la Londra 2012.

Un număr de 51 de sportivi au beneficiat de 241 indemnizații de efort, în valoare de 67.550 lei, 32 de
sportivi și 8 antrenori au fost premiați cu suma de 124.295 lei. Din totalul sumei de 1 91.845 lei, 79% au
fost asigurați de Consiliul Local al Municipiului Buzău. Pentru realizarea obiectivelor de performanță,
clubul a fost sprijinit de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Buzău, cu suma de 31.556 lei.

Pagină 150 din 247

Activitatea sportivă const ituie o preocupare constantă a autorității locale din municipiul Buzău. Aceasta
are la dispoziție o bază materială importantă, alcătuită din:
 3 săli de sport polivalente (Sala Sporturilor “Romeo Iamandi” din Municipiul Buzău cu 2000
locuri, Sala U.M. Paraș utiști Buzău și Sala A.S. Armata Buzău) ;
 19 săli de s port în unitățile de învățământ;
 4 săli de antrenament pentru diferite ramuri de sport (tenis de masă, lupte libere și 2 să li box) ;
 6 stadioane de fotbal (Municipal – FC Gloria, Chimia, Constructorul, Me talul, A.S.A. și
Concas) ;
 6 terenuri simple (5 de fotbal cu gazon sintetic și 1 de rugby și fotbal) ;
 3 sali de popice – Sigma G az Buzău, Bistro și Aurora Mall;
 1 stadion de atletism ;
 1 bazin olimpic acoperit cu tribune ;
 1 patinoar artificial acoperit cu tr ibune .

Anual, autoritatea locală alocă sume importante pentru susținerea activității sportive de masă și de
performanță, precum și pentru înt reținerea bazei materiale din sport.

Astfel la Complexul Sportiv Gloria a fost demarat un amplu program de reabil itare și modernizare. Noua
bază de pregătire a sportivilor, vestiarele modernizate, saun a, dușurile, bazinul pentru refacere și
cabinetul medical dotat corespunzător asigură sportivilor condiții foarte bune de desfășurare a activității.
Sunt în curs de rea lizare lucrările de modernizare a vestiarelor centrelor pentru copii și juniori, urmând
ca ul terior să demareze proiectul pentru dotarea tribunei I cu un număr de 4.000 de scaune.

Odată cu preluarea Stadionului de atletism s -au făcut demersurile necesare în vederea realizării studiului
de fezabilitate astfel încât, cu sprijinul Federației Române de Atletism și sprijinul personal și îndrumarea
doamnei Iolanda Balaș Söter, acesta să fie realizat la standarde europene.

În orașul Buzău există 4 cluburi sporti ve publice, 40 cluburi sportive private și 6 asociații sportive fără
personalitate juridică. Sporturile care se practică sunt: fotbal, box, handbal, șah, tenis, arte marțiale,
atletism, baschet, gimnastică, rugby, volei, fotbal -tenis, lupte, tenis de masă, gimnastică ritmică,
motociclism, judo, orientare turistică, radio amatorism, aeronautică, aikido, alpinism și escaladă,
automobilism, culturism, dans sportiv, karate.

Sunt susținute anual programele sportive "Promovarea sportului de performanță", și "Spo rtul pentru
toți".

Competițiile ce se desfășoară în mod curent în municipiul Buzău sunt următoarele:
Atletism = Campionat Național (faza județeană), Crosul Tinereții, Crosul Unirii, etc .;
Arte marțiale = Campionat Național (faza județeană), Cupa 1 Iunie, Cupa Moș Crăciun, etc .;
Baschet = Cupa de Iarnă, Cupa Mărțișorului, etc .;
Box = Campionat Național (faza județeană), Gala Începătorului, etc .;
Culturism = Campionat Național, Cupa Buzăului, etc .;
Dans sportiv = Cupa Buzăului, Cupa Moș Crăciun, etc .;
Fotbal = Liga I, Liga IV, Mesajul meu antidrog, Fotbal în sală, etc .;

Pagină 151 din 247

Gimnastică = Campionat Național, Cupa Buzăului, etc. ;
Handbal = Liga Națională (feminin și masculin), Festival minihandbal, Cupa primăverii, etc. ;
Judo = Campionat Național, Cupa Buzăului, etc .;
Lupte = Campionat Național, Cupa Centrelor, Cupa Unirii, etc. ;
Modelism = Campionat Național, Salonul buzoian, Cupa 1 Iunie, etc. ;
Rugby = Divizia A, Cupa Martelli ;
Special Olympics = tenis de masă, fotbal, etc .;
Șah = Campionat Național, Campionatul de șah al pensionarilor, etc .;
Tenis de masă = Campionat Național, Top 12, Trofeul Valentine`s Day, etc .;
Volei = Divizia A, Mesajul meu antidrog, Cupa de toamnă, etc .;

9.7. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Domenii diverse în care acționează org anizații
nonguvernamentale ;
Experiență în parteneriate ;
Metodologie de finanțare a sectorului ONG de
către autoritatea locală ;
Bază sportivă dezvoltată ;
Competiții sportive în domenii diverse ;
Rezultate deosebite în competițiile sportive ;
Finanțarea sportu lui de către autoritatea locală .
Dezechilibru major în finanțarea
domeniilor de acțiune din surse publice
locale ;
Puține organizații de tineret active ;
Oportunități reduse de continuare a
studiilor în municipiul Buzău după
absolvirea liceului, care determ ină tinerii
să plece către centre universitare
consacrate ;
Lipsa de implicare a tinerilor în gestiunea
locală și în procesul de elaborare a
politicilor pe plan local ;
Lipsa unor programe coerente și conjugate
de atragere a populației spre practicarea
organ izată a exercițiului fizic .
Oportunități Amenințări
Proiecte în parteneriat cu autoritatea locală,
finanțate în cadrul Programului Operațional
Dezvoltarea Resurselor Umane ;
Reforma în administrația publică ce vizează
participarea civică în procesul de el aborare a
politicilor publice pe plan local ;
Legislație ce permite finanțarea sectorului
nonguvernamental din bugetul local ;
Atribuțiile legale ale consiliului local în domeniul
sportului ;
Programe guvernamentale care susțin construcția
sălilor de sport ;
Programele naționale privind sportul pentru toți . Lipsa de finanțare a sectorului ONG poate
determ ina dispariția unor organizații;
Tendința tinerilor de a se stabili în centrele
universitare după absolvirea studiilor ;
Tendința talentelor din sport de a pără si
orașul în beneficiul unor cluburi renumite
din capitală sau din alte orașe cu tradiție
sportivă ;
Scăderea interesului populației pentru
activitățile sportive, cauzată de lipsa de
oferte .

9.8. Concluzii și recomandări:

Pagină 152 din 247

a) Societatea Civilă
În elabor area și implementarea strategiei de dezvoltare a Municipiului Buzău parteneriatul cu ONG -urile
apare ca o necesitate și are bune premise având în vedere pe de o parte potențialul ONG -urilor buzoiene
și pe de altă parte deschiderea manifestată până în preze nt de autoritățile locale (primar și consiliul
local).

Sunt însă de real izat câteva îmbunătățiri pe car e le recomandăm în continuare:

1. Constituirea unei „structuri pentru relația cu mediul asociativ” la nivelul Primăriei
Municipiului Buzău , în conformi tate cu art. 51 al Legii nr. 246 din 18/07/2005 care să preia și să
dezvolte activitățile derulate până în prezent, relativ sporadic, de către angajați ai mai multor
compartimente.

Această structură va avea următoarele atribuții:
Evidența ONG :
o Întocmirea și gestionarea de baze de date referitoare la ONG -uri, la programele derulate
de acestea, la programele instituțiilor în care sunt implicate ONG -uri (la nivel local,
județean și sectorial) ;
o Contactarea ONG -urilor care nu s -au înscris încă în evidența insti tuției pentru
completarea bazei de date ;
o Identificarea nevoilor și a resurselor ONG -urilor ;
o Realizarea și/sau coordonarea de cercetări asupra impactului activitații ONG -urilor .
Informarea ONG :
o Constituirea și gestionarea fondului de acte normative refer itoare la domeniul de
referință;
o Constituirea și gestionarea unui fond docu mentar pe domeniul de referință;
o Realizarea/coordonarea realizării de baze de date ușor accesibile pentru ONG -uri
(donatori, sponsori, formatori, consultanți, parteneri potențiali, pr ograme derulate,
programe de finanțare, publicații, etc.) ;
o Construirea unui sistem de informare a ONG -urilor din inițiativa instituției (eventual un
buletin informativ al instituției) ;
o Definirea unor proceduri de răspuns la solicitările de informații din partea ONG -urilor .
Consultarea cu ONG :
o Identificarea ONG -urilor active în localitate/județ/sector ;
o Formularea către compartimentele instituției de propuneri de asociere a acestora la
elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor publice ;
o Organizarea d e consultări periodice cu ONG -urile și asigurarea secretariatului acestor
reuniuni ;
o Participarea la forumurile locale/județene ONG și sprijinirea organizării acestor
manifestări ;
o Constituirea unui consiliu consultativ cu ONG -urile active în localitate/jude ț sau în
domeniul de activitate al instituției .
Parteneriatul cu ONG
o Inițierea și susținerea de proiecte în colaborare cu ONG -urile;
o Elaborarea de proceduri de evaluare a capa cității de operare a ONG -urilor;

Pagină 153 din 247
o Monitorizarea proiectelor derulate în parteneria t cu administrația de ONG -urile din județ
sau care opereaz ă pe teritoriul județului;
o Constituirea grupului de promovare a parteneriatului administrație -ONG la nivel
local/județean/sectorial.
Colaborarea cu celelalte compartimente ale instituției și cu alte autorități publice în vederea
derulării de programe comune în care să fie asociate ONG :
o Elaborarea propunerilor vizând domeniul de referință ce urmează a fi incluse pe agenda
instituției ;
o Elaborarea de avize privind deciziile insti tuției în domeniul de re ferință;
o Coordonarea activității de formare/perfecționare a personalului instituției în domeniul
ONG și prezentarea de rapoarte și sugestii șefului instituției;
o Organizarea de schimburi de experiență, de acțiuni de formare și coordonare de programe
comune cu celelalte instituții din localitate/județ în domeniul de referință.

2. Pregătirea și adoptarea unui acord -cadru de c ooperarea între Primaria și Consiliul Local al
Municipiului Buzău și sectorul ONG din localitate

Astfel de acorduri există în alte sta te UE la nivel național, iar în România la nivel județean (Dolj) sau
sectorial (DGASPC Argeș).

Conținutul unui astfel de acord este de realizat prin consultarea ONG -urilor. Este însă de așteptat ca în
final el să cuprindă următoarele tipuri de prevederi:
a. indicarea părților – Primăria și Consiliul Local al Municipiului Buzău, pe de o parte, și ONG –
urile active în Municipiul Buzău ;
b. precizarea obiectivelor – posibile opțiuni:
 Asigurarea transparenței și îmbunătăț irea comunicării între sectorul public ș i privat;
 Diversificarea serviciilor oferite diferitelor grupuri țintă și promovarea modelelor de
bună practică;
 Încurajarea și sustinerea parteneriatelor;
 Informarea comunită ții despre serviciile furnizate;
c. obligațiile părților:
– ale autorităților:
 Să ofere informații privind cadrul legislativ ;
 Să organizeze întâlniri trimestriale cu organizațiile non -guvernamentale ;
 Să sprijine informarea opiniei publice despre serviciile furnizate de ONGuri ;
 Să incheie protocoale de colaborare cu ONG -urile furni zoare de servicii ale ONG –
urilor ;
 Să furnizeze serviciile asumate, cu respectarea standardelor de calitate și a celorlate
prevederi legale în domeniu, și să informeze autoritățile cu privire la numărul de
beneficiari, activitățile desfășurate, buget, surse de finanțare, propuneri etc.;
 Să participe la întâlnirile trimestriale organizate de Primărie ;
 Să pună la dispoziția primăriei informații privind serviciile oferite, în vederea
selectării și publicării pe website, precum și pentru actualizarea periodică a
acestuia;
 Să identifice nevoile din comunitate și să facă propuneri de înființare de noi servicii
sau de dezvoltare a celor existente;

Pagină 154 din 247
 Să încheie protocoale de colaborare cu Primăria, în raport de specificul serviciilor
oferite și de necesitatea înființă rii de noi servicii .

3. Promovarea ONG -urilor care au avut o activitate semnificativă pentru comunitatea buzoiană
Printre metode se pot considera:
Prezentarea, pe pagina web a primăriei, a ONG -urilor care au avut o activitate semnificativă
pentru comunita tea buzoiană, cu date de contact și legatură către pagina de web a respectivelor
ONG -uri; metodologia de finanțare din fonduri publice, cu specificarea priorită ților
finanțatorului; indicarea ONG -urilor care au aplicat pentru finanțare și comunicarea rezul tatelor
evaluării, cu scorurile obținute de fiecare proiect ;
Organizarea unor evenimente de întărire a relației dintre Primărie și Consiliul Local și ONG -uri,
ca de ex.
Gala soc ietății civile buzoiene ;
Gala voluntariatului ;
Forumuri locale al e ONG -urilor.

b) Tineret
Luând în considerare rolul tinerilor în dezvoltarea durabilă a unei societăți, propunem autorității locale
să ia în considerare elaborarea și aplicarea unei politici de tineret a Muncipiului Buzău .

Avantajele acesteia sunt:
Consiliul Local a r dispune de un plan local de acțiune ale căr ei priorități ar fi definite împreună
cu cei care sunt vizați, tinerii, prin st ructurile asociative de tineret ;
Probleme le tinerilor ar fi prompt și adecvat identificate, împreună cu aceștia;
Ar avea semnificați a unui angajament al autorităților publice de a soluționa aceste probleme,
potrivit standardelor europene ;
Ar facilita – în procesul de elaborare, de implementare și de monitorizare a acesteia –
participarea efectivă a tinerilor la viața comunității, care va avea ca urmare și o responsabilizare
sporită a acestora, problemele comunității urmând a fi asumate ca probleme ale tinerilor;
Ar realiza o concertare a acțiunii tuturor instituțiilor de nivel local și a tuturor celorlalți actori
semnificativi în vedere a soluționării acestor probleme;
Ca modalitate de realizare, ea trebuie să fie produsul u nei planificări participative, realizate în spiritul
Legii tinerilor nr. 350/2006.
Adoptarea unei politici locale de tineret , coerente, conformă standardelor europene în materie va fi
realizată prin consultarea structurilor asociative de tineret și a tuturor factorilor interesați.

Politica adoptată va avea în vedere următoarele domenii:
timpul liber și viața asociativă :
o dezvoltarea rețelei de structuri le asociative de tineret ;
o acordarea de sprijin material (sedii) și logistic (seminarii, training) organizațiilor de
tineret ;
promovarea angajării forței de muncă și combaterea șomajului în rândul tinerilor :
o colaborarea cu alte instituții (școli, inspectorate, organizații de tineret) pentru încadrarea
forței de muncă ;
o înființarea unor centre de sprijin pentru tinerii care, din cauza insuficientei calificări, nu –
și găsesc locuri de muncă ;

Pagină 155 din 247
o sprijinirea structurilor asociative de tineret care prin activitatea lor (educație, for mare)
contribuie la integrarea socială și profesională a tinerilor ;
o acordarea de sprijin (consiliere financiară, sedii, echipamente tehnice) tinerilor care
doresc să -și deschidă o afacere pe cont propriu ;
asistență socială și prevenire sanitară :
o realizarea unor campanii de informare asupra riscurilor alcoolismului și consumului de
droguri ;
o sprijinirea organizațiilor care activează pentru prevenirea marginalizării sociale și
reinserția tinerilor ;
o înființarea unor centre planning familial și de educație sexua lă;
formare și educare, care promovează participarea tinerilor :
o susținerea financiară a proiectelor școlare ce vizează integrarea tinerilor ;
o realizarea de contacte multilaterale și schimburi de elevi din alte localități sau țări ;
o înființarea unor organisme consultative care să permită implicarea tinerilor la elaborarea
programelor școlare ;
o promovarea principiilor democratice și ale drepturilor omului în școli ;
habitat și mediul urban :
o crearea unor spații urbane unitare, mai puțin fragmentate, în care să se integreze spații de
locuit, facilități pentru petrecerea timpulu i liber, locuri de muncă, școli;
o consultarea structurilor asociative de tineret privitor la org anizarea transportului în
comun;
o înființarea, în colaborare cu structurile asociative de tineret și alte instituții abilitate, a
unor centre de informare cu privire la locuințe (prețuri, legisla ție, oferte);
o crearea unor fonduri de garanție locală care să faciliteze tinerilor accesul la locuințe ;
mediu :
o creearea unui fond al tineretului pentru problem e de mediu ;
o sprijinirea proiectelor educative despre mediul înconjurător ;
egalitatea de șanse :
o creearea unor comitete de coordonare a politicilor ce promovează eg alitatea între bărbați
și femei;
o promovarea femeilor în structurile de conducere ale administr ației locale ;
o publicarea unor raporturi anuale conținând statistici după sex și grupe de vârstă cu privire
la promovarea egalității între sexe.

Creșterea rolului Centrului pentru Tineret Buzău
Centrul pentru Tineret Buzău a fost inaugurat in decembrie 2 002 și funcționează în spațiul Fundației
pentru Tineret Buzău. Scopul acestuia era de a promova implicarea activă a tinerilor în comunitate prin
sprijinirea activităților de și pentru tineret.

Inițiativa a fost reluată în 2007 cu sprijinul Autorității Naț ionale pentru Tineret, Activitățile sale sunt
însă de dezvoltat în raport cu practica centrelor de tineret existente al nivel național.

Un suport al Consiliului Local, în cadrul unui parteneriat cu Fundația pentru Tineret sau al unui acord –
cadru cu toate organizațiile de tineret ar permite d erularea unor activități mai consistente decât cele
organizate în prezent – Oferta actuală – cerc de desen, cerc literar, cerc de dans, întâlniri informative,
proiecte internaționale – a atras un număr mic de tineri, ci rca 400 .

Pagină 156 din 247

Colaborarea cu Direcția județeană pentru Tineret
Deja există un istoric al colaborării cu Consiliul Local (care a finanțat în 2007 un număr de 4 proiecte
din cele 17 promovate de direcție, față de numai 2 proiecte susținute de Consiliul Județean și 1 proiec t
de DGASPC).

Cu un buget de sub 10.000 lei pe an, însă, Direcția de tineret nu poate asigura un suport adecvat
organizațiilor de tineret, ceea ce presupune o reconsiderare a tineretului ca prioritate în finanțările de la
bugetul Consiliului Lo cal.

Înființarea unui Consiliu Local al tinerilor în Municipiul Buzău
Ideea unor structuri asociative ale copiilor și/sau tinerilor prin care ei să -și exprime aspirațiile și viziunea
despre comunitate – consilii loca le sau parlamente – a fost susținută î n ultimii 30 de ani cu prileju l mai
multor forumuri mondiale ș i europene destinate promov ării drepturilor copiilor.

Cel mai ferm suport a fost acordat acestei tendințe prin Recomandarea Conferinței Puterilor Locale și
Regionale din Europa – organ consultat iv al Consiliului Europei, din martie 1992, care a adoptat o
Chartă a participării tinerilor la viața locală și regională, actualizată în 2003.

Consiliile locale ale tinerilor, alese de tineri dintre colegii lor, sunt un spațiu de exprimare liberă a
opini ei și de transformare a ideilor în proiecte. Prin alegeri, consilierii câștigă calitatea de a reprezenta
tinerii din comunitate în fața celorlalți actori locali. Prin instruiri, câștigă abilitatea de a aplica
promisiunile electorale. Prin natura sa, un Con siliu Local al Tinerilor este un catalizator în viața
comunității. El îi schimbă pe tineri dintr -o problemă într -o soluție, din beneficiari pasivi în indivizi care
se implică și decid. Dar această metamorfoză nu rezistă în timp decât dacă este acceptată și susținută de
comunitate, prin autoritățile locale, școală, firme, presă, părinți, ONG -uri etc.

Sport
Pentru susținerea în continuare a activității sportive și pentru înregistrarea de performanțe, propunem
următoarele direcții de acțiune:

Asigurarea cadr ului dezvoltării continue, organizării și funcționării performante a sistemului sportiv
județean, prin:
Modernizarea bazei materiale sportive și de ag rement existente, astfel încât să fie asigurat
accesul la activități sportive și de agrement pentru toți c etățenii municipiului Buzău, iar pentru
sportivii de performanță să fie asigurate condiții optime de pregătire, în vederea creșterii
nivelului de performanță: finalizarea modernizării Complexului Sportiv Gloria, reabilitarea
Stadionului de atletism, modern izarea Patinoarului artificial, efectuarea lucrărilor de întreținere
la infrastructura sportivă și de agrement din municipiu, amenajarea unor locuri speciale de
agrement în Parcul Crâng.
Includerea sălilor de sport din cadrul unităților ș colare în tr-un amp lu program de reabilit are și
dotare cu material sportiv adecvat, în scopul asigurării condițiilor necesare pentru desfășurarea
orelor de educație fizică și stimulării participării elevilor la mișcarea sportivă de masă .
Construirea unui fond locativ cu dest inația locuințe de serviciu pentru sportivii de performanță,
în scopul atragerii acestora către cluburile locale; în acest mod va exista garanția continuării și
chiar îmbunătățirii performanțelor sportive înregistrate de cluburile buzoiene .
Promovarea vale nțelor cultural -educative ale sportului și educației fizice, a spiri tului de toleranță
și fair play.

Pagină 157 din 247

02004006008001000120014001600
2007 2008 2009 2010 2011Născuți 2007 -2011
Promovarea mișcării sportive de masă, prin includerea competițiilor sportive în programul
activităților curente (târguri, alte manifestări ce se desfășoară în oraș gen Ziua Europei,
manifestări dedicate femeii, copilului etc.) .
Continuarea tradiției de susținere a organizării competițiilor de nivel regional și local (a tletism,
arte marțiale, baschet, box, gimnastică, handb al, judo, rugby, șah, tenis de masă, modelism,
culturism etc); rezultatele obținute de sportivii buzoiene la aceste competiții justifică pe deplin
alocarea de fonduri necesare susținerii în continuare a org anizării acestora .
Implementarea unui program de motivare a sportivilor care obțin rez ultate remarcabile la
competițiile sportive: aducerea la cunoștință publică a rezultatelor în cadrul unor evenimente,
alocarea de fonduri pentru premierea sportivilor care obțin rezultate deosebite, spri jin financiar
pentru organizare a cantonamentelor.

9.10. Sistemul sanitar: starea de sănătate a populației județului Buzău, infrastructura publică și
privată a sistemului sanitar, resurse umane
Sistemul sanitar din România se află într -o perioadă de transformări profunde, de la faza în care era
aproape în î ntregime proprietatea statului și era coordonat de Ministerul Sănătății prin direcțiile județene
de sănătate publică și a Municipiului București, la situația actuală în care majoritatea unităților sanitare
sunt unități autonome, în administrarea autorități lor locale sau județene.

Continuarea reformei sistemului sanitar este strict necesară în scopul creșterii calității vieții și apropierii
de indicatorii de sănătate și demografici ai țăriilor civilizate , în același timp cu scăderea p atologiei
specifice ță rilor subdezvoltate.

9.10.1. Analiza situației actuale
În domeniul sănătății, județul Buzău, ca majoritatea județelor țării, nu se caracterizează prin indicatori
foarte buni. Populația îmbătrânită, mortalitatea generală peste media țării, personal medical insuficient,
dotarea precară cu aparatură medicală modernă și/sau performantă, toate acestea determină nivelul
actual al indicatorilor stării de sănătate.

Spre deosebire de județ, municipiul Buzău se caracterizează prin indicatori mai buni ai stării de sănătate,
datorită accesibilității populației la serviciile medicale, datorită nivelului de trai crescut al locuitorilor
orașului comparativ cu populația județului și datorită implicării autorităților locale în rezolvarea
problemelor populației municipiulu i Buzău. Problemele din sectorul de sănătate cu care se confruntă
orașul Buzău sunt problemele specifice tuturor/majorității localităților urbane d in România, produse în
primul râ nd de subfinanțarea cronică a acestui sector de activitate.

Indicatorii stării de sănătate
Natalitatea.
Numărul născuților vii în municipiul Buzău înregistrează o scădere începând cu anul 200 8.

Pagină 158 din 247

7.87.988.18.28.38.48.58.68.7
2007 2008 2009 2010 2011Rata mortalit ății la 1000 de locuitori

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Născuți vii – număr 1.370 1.398 1.257 1.279 1.062
Născuți morți – număr 8 3 3 3 8
Populație – număr 134.619 132.368 131.905 131.377 130.320
Născuți la 1000 locuitori 10,18‰ 10,56‰ 9,53‰ 9,74‰ 8,15‰
Rata brută de natalitate înregistrată în municipiul Buzău, î n anul 2011, are o valoare de 8, 15‰, atingând
valoarea medie a țării. Acest indicator înregistrează o evoluție descendentă datorită, pe de o parte
numărului de născuți vii care este în scădere ușoară, și pe de altă parte numărului populației care este în
scădere.
Mortalitatea
Municipiul Buzău înregistrează o evoluție oscilantă a ratei brute de mortalitate cu creșteri și scăderi ale
acesteia. În anul 2011 rata brută de mortalitate la nivelul municipiului Buzău înregistra o valoare de
8,63‰.

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Decedați – număr 1.094 1.126 1.079 1.112 1.125
Populație – număr 134.619 132.368 131.905 131.377 130.320
Rata brută de mortalitate 8,13‰ 8,51‰ 8,18‰ 8,46‰ 8,63‰

Aceste oscilații ale indicatorului pot fi explicate prin creșterea ponderii persoanelor vârstnice de la an la
an și p rin scăderea numărului populației, datorită migrației populației.

Pagină 159 din 247

Principalele cinci cauze de deces la nivelul municipiului Buzău se suprapun peste cauzele de deces de la
nivelul țării și anume:
bolile cardiovasculare
tumorile
bolile respiratorii
bolile d igestive
accidentele

Factorii de risc implicați în producerea acestei patologiii sunt: stilul de viață (alimentație
necorespunz ătoare, fumat, stress, sedentarism), adresabilitatea scăzută a populației la serviciile medicale
în stadiile incipiente ale boli i, etc.

Speranța de viață la naștere pentru perioada 2004 -2006 a fost de 69,3 ani pentru bărbați și de 76,4 ani
pentru femei, valori ceva mai mari decât mediile naționale pentru cele două sexe, ceea ce reflectă o
îmbunătățire a calității vieții.

Mortali tatea infantilă
Mortalitatea infantilă reprezintă un indicator specific de măsurare și descriere a stării de sănătate a
copiilor și în același timp este considerat ca unul dintre cei mai sensibili indici ai nivelului de trai și
stării de sănătate ai unei p opulații.

Rata de mortalitate infantilă la nivelul municipiului Buzău înregistrează o scădere importantă, de 14
procente, între anii 2000 și 2006. Această scădere importantă se datorează pe de o parte îmbunătățirii
serviciilor de sănătate acordate grupei de vârsta 0 -1 an și, pe de altă parte, creșterii numărului de născuți
vii și a nivelului de trai.
02468101214
2007 2008 2009 2010 2011Rata mortalit ății infantil ăla 1000 de noii n ăscuti
rata mortalității infantilă la 1000 de noii născuți

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011

Pagină 160 din 247
Decedați sub un an – număr 17 9 6 15 10
Născuți vii – număr 1.370 1.398 1.257 1.279 1.062
Rata de mortaliatate infantilă 12,41‰ 6,44‰ 4,77‰ 11,73‰ 9,42‰

Sporul natural
Din graficul de mai jos se poate observa că la nivelul municipiului Buzău sporul natural a fost, cel puțin
în ultimii ani este î n scădere. De asemenea diferența dintre natalitate și mortalitate tinde să se mărească,
această valoare negativă a sporului natural reflectând o scădere naturală a populației. Cu toate acestea,
valoarea observată a sporului natural, s -ar putea să prezinte diferențe față de valoarea reală, întru cât
numărul născuților vii înregistrați în municipiul Buzău rezultă prin însumarea născuților vii ale căror
mame au domiciliul stabil în orașul Buzău, și a născuților vii ale căror mame nu locuiesc în orașul
Buzău, ci în zonele învecinate orașului, dar car e se adresează pentru naștere serviciilor medicale
municipale (din cauza accesibilitatii scăzute la servicii specifice de obsetrică și neonatologie în zonele
rurale).

0510152025
1 2 3 4 5Spor natural
rata mortalității la 1000 de locuitori rata nașterilor la 1000 de locuitori

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Rata brută de m ortalitate 8,13‰ 8,51‰ 8,18‰ 8,46‰ 8,63‰
Nascuți la 1000 locuitori 10,18‰ 10,56‰ 9,53‰ 9,74‰ 8,15‰
Spor natural 25% 24% 16% 15% -6%

9.10.2. Asigurarea serviciilor de sănătate public e

Resurse
Activitatea în acest domeniu este evidențiată prin următoa rele date oferite de Direcția de Statistică
Buzău: în sectorul public există un număr de 1040 de paturi, iar în cel privat 40, 230 paturi în creșă. În
ceea ce privește personalul medical, în sectorul public sunt 264 de medici, iar 48 sunt medici de familie ,
iar în cel privat 46, iar 22 sunt medici de familie. De asemenea, în sectorul public sunt înregistrați 6
farmaciști, 34 de stomatologi, 1099 personal în mediul sanitar, iar în sectorul privat 101 farmaciști, 75
de stomatologi și 354 personal mediu sanita r.

Pagină 161 din 247
În municipiul Buzău funcționează în sectorul public, 1 spital, 1 dispensar medical, 19 cabinete școlare
medicale, 44 cabinete medicale individuale (de familie), 5 farmacii, 2 puncte farmaceutice, 1 centru
medical de specialitate, 1 ambulatoriu de speci alitate, 1 ambulatoriu integrat spitalului, 22 de cabinete
stomatologice (individuale), 5 creșe, 1 centru de transfuzie sanguină, 10 laboratoare medicale, 1
laborator de tehnică dentară.

În sectorul privat, la nivel de municipiu, avem un spital privat, 74 de cabinete medicale de specialitate,
82 de cabinete stomatologice, 14 laboratoare medicale, 23 de laboratoare de tehnică dentară, 52 de
farmacii, 5 puncte farmaceutice, 4 policlinici, 8 depozite farmaceutice, 34 de cabinet medicale de
familie, 2 cabinete medicale de medicină generală.

În cadrul Direcției de Sănătate Publică există mai multe departamente pentru supraveghere și control în
sănătate publică: Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile,
Compartiment Evaluare Fa ctori de Risc din Mediu, Compartimentul de Evaluare și Promovare a
Sănătății, Compartimentul Inspecție și Control al Factorilor de Risc din Mediul de Muncă și Viață,
Compartimentul Control Unități și Servicii de Sănătate .

Compartimentul de evaluare a fact orilor de risc din mediul de viață și muncă din cadrul Direcției de
Sănătate Publică Buzău are atribuții și responsabilități de coordonare și îndrumare profesională,
implementare la nivel teritorial a activităților medicale cuprinse în programele naționale de sănătate
privind protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor a sociate factorilor de risc în relație cu mediul de
viață și de muncă, alimentație și nutriție, aprovizionarea cu apă potabilă, radiații ionizante naturale și
profesionale și unitățile de învățământ și de îngrijire medicală și medicosocială de toate categoriile.

Starea de să nătate a po pulației este determinată pe de o parte de accesul la s ănătate, dat de factorii
genetici, de mediu, de dezvoltare economic ă sau socio -culturali, iar pe de altă parte de accesul la
serviicile de s ănătate, care depinde aproape în totalitate de infrastructura sanitar ă.

Nivelul sc ăzut al calităț ii serviciilor medicale este determinat de calitatea precar ă a infrastructurii
specifice, de num ărul redus al persona lului medical specializat, dar și de nivelul de salarizare, în
continuare foarte redus în acest domeniu.

Disparit ățile în accesul la serviciile sani tare apar din cauza diferențelor etnice, economice (co=pla ți,
costurile tratamentelor și transportului, tim pii de a șteptare, etc.), de a șezare geografic ă (distan ța față de
unitățile medicale) și de calitate inegal ă a serviciilor de acela și tip.

Tabel – Infrastructura sanitar ă din municipiul Buz ău
Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Spitale – proprietate publică – număr 1 1 1 1 1
Spitale – proprietate privată – număr – 1 1 1 1
Dispensare medicale – proprietate publică – număr 1 1 1 1 1
Cabinete medicale școlare – proprietate publică – număr 15 15 15 19 19
Cabinete medicale individuale (de familie) – proprietate publică – număr 48 46 46 45 44
Farmacii – proprietate publică – număr 5 5 5 5 5
Puncte farmaceutice – proprietate publică – număr – – – 2 2
Farmacii – proprietate privată – număr 52 49 49 50 52

Pagină 162 din 247
Puncte farmaceutice – proprietate privată – număr 4 5 5 5 5
Centre medicale de specialitate – proprietate publică – număr – 1 – 1 1
Ambulatoriu de specialitate – proprietate publică – număr 1 1 1 1 1
Ambulatorii integrate spitalelor – proprietate publică – număr 1 1 1 1 1
Cabinete stomatologice (individuale) proprietate publică – număr 24 24 23 22 22
Cabinete stomatologice (individuale) proprietate privată – număr 49 71 76 79 82
Cabinet medicale specialitate (individuale) – proprietate publică – număr 24 24 24 24 24
Cabinet medicale specialitat e (individuale) – proprietate privată – număr 59 63 58 71 74
Creșe – proprietate publică – număr 5 5 5 5 5
Centre de transfuzie sanguine – proprietate publică – număr 1 1 1 1 1
Laboratoare medicale – proprietate privată număr 12 12 13 13 14
Laboratoa re de tehnică medicală – proprietate privată număr 22 22 21 22 23
Policlinici – proprietate privată – număr 4 4 4 4 4
Laboratoare de tehnică dentară – proprietate publică – număr – 1 1 1 1
Depozite farmaceutice – proprietate privată – număr 8 8 8 8 8
Cabinete medicale de familie – proprietate privată – număr 34 36 35 35 34
Cabinete medicale de medicină generală – proprietate privată – număr 4 2 2 2 2
Alte tipuri de cabinete medicale – proprietate publică – număr 6 6 6 6 6
Laboratoare medicale – proprietate publică – număr 5 9 9 9 10

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Paturi în spitale – proprietate publică – număr 1.070 1.070 1.070 1.055 1.040
Paturi în spitale – proprietate privată – număr – 35 35 40 40
Paturi în creșe – proprietate p ublică – număr 250 240 250 230 230

Indicatori (nr.) 2007 2008 2009 2010 2011
Medici – proprietate publică – persoane total 276 270 273 257 264
Medici de familie – proprietate publică – persoane 48 48 46 52 48
Medici – proprietate privată – persoane to tal 37 40 42 43 46
Medici de familie – proprietate privată – persoane 21 23 23 23 22
Stomatologi – proprietate publică – persoane 37 37 37 33 34
Stomatologi – proprietate privată – persoane 59 63 67 70 75
Farmaciști – proprietate publică – persoane 5 5 5 6 6
Farmaciști – proprietate privată – persoane 90 86 93 93 101
Personal mediu sanitar – proprietate publică persoane 1.279 1.267 1.177 1.103 1.099
Personal mediu sanitar – proprietate privată persoane 205 214 228 288 354

La nivelul municipiulu i Buzău există un spital (Spitalul Județean de Urgență), 4 policlinici, 163 de
cabinete medicale private și complexe medicale private, 51 de farmacii, dintre care 4 de stat și 47
private.

Pagină 163 din 247
Spitalul Județean de Urgență are în dotare un numar total de 1070 p aturi, distribuite în cele 4 imobile
(pavilioane) în care se desfășoară activități de îngrijiri medicale: sediul central, maternitatea, secția de
boli dermato -venerice, secția de TBC contagioși și secția de oncologie.

Conform Art. 5 din Anexa 3 a Ordinu lui 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care
trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, salonul
pentru pacienți adulți trebuie să aibă o capacitate de 6 paturi în saloane curente și maximum 2 paturi în
rezerve, și o arie utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă.

Din acest punct de vedere, Spitalul Județean Buzău se confruntă cu probleme de aglomerare a
pacienților în 3 din cele 5 pavilioane, și anume pavilion ul central, maternitatea și oncologia, așa cum se
poate observa și din graficul următor.
14.4
7.2
5.95.2
3.8
0246810121416
Dermato -venerice TBC contagiosi Central Maternitate OncologieSuprafețe utile -Spitalul Județean Buzău
În ceea ce privește pavilionul maternității, acesta se găsește într -un stadiu de degradare avansat, cu un
mare risc seismic; studiile reali zate de specialiștii în construcții arată că acest imobil nu va putea avea o
structură de rezistență sigură, chiar dacă va fi supus unor procese de consolidare.

Dotarea spitalului este corespunzătoare cantitativ, însă o bună parte din ea este uzată moral și necesită
înlocuiri. Dotarea cu aparatură medicală performantă nu este suficientă pentru a atinge complexitatea
investigațiilor paraclinice necesare stabilirii unui diagnostic rapid și eficace conform standardelor propuse
de spital.

Asigurarea populați ei cu paturi în unitățile sanitare din municipiul Buzău
La nivelul municipiului Buzău există un număr de 1070 de paturi (acestea reg ăsindu -se la nivelul
Spitalului Județean de Urgență Buzău), ceea ce reprezintă o medie de 910 paturi la 100.000 de locuitori ,
mai mult față de media europeană care se situează în jurul valorii de 600 paturi/100.000 locuitori.

Spitalului Județean de Urgență Buzău are o structură în care se regăsesc majoritatea secțiilor medicale
clinice și paraclinice, astfel încât populația o rașului, dar și a județului să beneficieze de o gamă completă
de îngrijiri medicale. Cu toate acestea, lipsa unei secții de neurochirurgie se face simțită, după cum ne –
au declarat reprezentanții spitalului sus -menționat. Aceasta în contextul creșterii alar mante a numărului
de accidente rutiere care se produc pe șoselele din apropierea orașului. Dacă ar funcționa în Buzău o
secție de neurochirurgie, pacienții implicați în astfel de evenimente, și nu numai, ar beneficia de o
accesibilitate rapidă la îngrijiri medicale de specialitate. În prezent, cazurile care necesită îngrijiri

Pagină 164 din 247
medicale neurochirurgicale sunt redirecționate către București, dar aceasta necesită timp, uneori vital
pentru pacienți.

Asigurarea populației cu personal medical și personal sanitar mediu
In municipiul Buzău își desfășoară activitatea 310 de medici dintre care 70 de medici de familie, 109 de
medici dentiști și 1453 de asistente medicale și moașe. Sistemul de sănătate din orașul Buzău, ca peste
tot în România (cu excepția centrelor uni versitare), se confruntă cu o penurie de resurse umane, în
special de medici. Această criză a resurselor umane reprezintă o problemă stringentă a sistemului de
sănătate cu repercusiuni importante atât pe termen scurt (scăderea accesibilității la servicii d e sănătate),
cât și pe termen mediu și lung (înrăutățirea stării de sănătate a populației prin absența serviciilor
medicale necesare). Atât decidenții din sănătate, cât și autoritățile publice locale, ar trebui să se implice
în rezolvarea acestei situații delicate cu care se confruntă sistemul de sănătate.

Evaluarea calității, eficienței și eficacității accesului la servicii medicale și farmaceutice

Activitatea furnizorilor de servicii medicale
Populatia judetului Buz ău, așa cum a fost luat ă în discu țiile comisiilor paritare la nivelul jude țului, este
de 480.222 locuitori, din care 399.140 asigurati, în procent de 83,11 %. Persoanele asigurate sunt
repartizate astfel : 41,11 % în urban și 58,89 % în rural. Popula ția jude țului se caracterizeaz ă prin
procent ul mare de persoane v ârstnice.

Serviciile medicale au fost asigurate de 5 spitale publice și doua spitale private , 43 cab inete medicale de
specialitate î n ambulatoriu, 199 cabinete medicale in asistenta primara, 15 furnizori de investigatii
paraclinice, 39 cabinete stomatologice, 4 cabinete de recuperare medical ă, o unitate de tratament
balnear, 79 furnizori în asisten ță cu medicamente din ambulatoriu, 4 furnizori de ingrijiri medicale la
domiciliu, un serviciu de ambulanță cu 7 substa ții pe teritoriul j udețului.

In exercitarea atributiilor, CAS Buz ău colaboreaz ă cu Direc ția de S ănătate Public ă, institu țiile
publice locale, organiza țiile profesionale locale (Colegiului Jude țean al Medicilor, Colegiul Jude țean al
Farmacistilor, Colegiul Jude țean al Medici lor Denti ști).

Analiza mediului extern care influe ntează activitatea Casei Județene de Asigurări de Să nătate
Oportunități Amenințări
Toți furnizorii î ndeplinesc criteriile de
evaluare, realizâ nd servicii medicale de
calitate ; Existenț a uno r zone cu conce ntrare de populație
unde nu există furnizori de asistență de specialitate
și șase comune unde nu există funizori de asistență
primară ;
Personal medical superior ș i mediu ,
calificat, bine pregă tit; Nemotivarea materială a personalului medical
generează r iscul migră rii personalului de
specialitate î n state membre ale UE;
Rezolvarea problemelor complexe di n
sistemul sanitar cu ajutorul ș i implicarea
conducerilor comunităț ilor locale ; Slaba informare a celorlalte instituții publice locale
în ceea ce prive ște legislaț ia din domeniul sanitar ;
Implementarea Sistemului Informatic
Prescripție electronică ; Rezistența operatorilor î n sistem – furnizorilor de
servic ii medicale privind utilitatea ș i aplicabilitatea
sistemului informatic ;
Recuperarea restanț elor de la persoanele Încep ând cu data de 01.07.2012 încasarea

Pagină 165 din 247
fizice la FNUASS prin personalul propriu,
specializat ; contribuțiiilor la FNUASS intră î n administrarea
ANAF conform protocolului ;
Asigurații au luat cunostință într -o măsură
mai mare de drepturile și obligațiile lor în
relația cu furnizorii de servicii medicale . Tendinț a asiguratului de a solicita servicii medicale
fără justificare medicală, fără a necesita aceste
servicii .

În Tabelul de mai jos este prezentată situația furnizorilor de servicii med icale, medicamente și
dispozitive medicale din județul Buzău pe categorii de asistență medicală (date furnizate de Autoritatea
de sănătate publică) și furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale din județ pe
categorii de asistență medicală, aflați în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

Tabel – Furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale din județul Buzău
TIP ASISTENȚĂ MEDICALĂ TOTAL FURNIZORI ÎN CONTRACT CU CAS
la 31.12.2012
primară 199
de specialitate 43
stomatologică 40
paraclinică 16
îngrijri la domiciliu –
programe de sănătate –
dializă –
dispozitive medicale 52
spitalicească 8
recuperare medicală 5
ambulanța 1
total 364

Activitatea furnizorilor de servicii medicale
Popu lația beneficiază de servicii farmaceutice având acces la medicamente compensate și gratuite
furnizate de cele 91 de farmacii aflate în relație contractuală cu C.A.S. Buzău.

Distribuirea acestora în municipiu este uniformă, astfel încât nu s -au inregistra t disfuncționalități.

Servicii de sănătate publică specifice

Servicii de sănătate școlară
În municipiul Buzău, în anul 2011, funcționau 39 dispensare școlare, pentru cele 46 unități de
învățământ din oraș. Toate dispensarele școlare au autorizație sanita ră de funcționare.

Servicii în caz de urgență și calamități
La nivelul orașului Buzău operează 42 ambulanțe aflate într -o stare tehnică bună/foarte bună, unele
dintre ele fiind achiziții recente. SMURD Buză u (serviciu mobil de urgență, reanimare și descar cerare) a
fost înfiin țat în februarie 2009, iar punctul din R âmnicu S ărat, în septembrie 2009. Activitatea medical ă

Pagină 166 din 247
este a sigurat ă de către 12 paramedici și o ma șină în fiecare punct de lucru, plus un asistent medical la
unitatea din Buz ău.

Servicii de pl anificare familială
La nivelul municipiului Buzău există un singur cabinet de planificare familială, care funcționează în
cadrul Spitalului Județean Buzău. Deși serviciile și metodele contraceptive oferite sunt gratuite,
adresabilitatea populației la acest tip de servicii a scăzut în ultimii ani, s -ar putea și din cauza motivației
reduse a medicilor de familie de a realiza consilierea persoanelor de pe listă, deoarece nu sunt
remunerați pentru astfel de servicii. În ultimii ani au fost instruiți un număr de stul de mare de mediatori
sanitari dar, pe de o parte adresabilitatea populației la serviciile de planificare familială nu a crescut, iar
pe de altă parte numărul de avorturi la cerere a rămas constant.

Alte tipuri de servicii de sănătate
Deși nu avem, d eocamdată, date disponibile pentru orașul/județul Buzău în ceea ce privește prevalența
fumatului, a obezității, consumul de droguri, etc ., reprezentanții Autorității de Sănătate Publică Buzău
consideră utilă înființarea, în municipiul Buzău, a unor cabinet e/centre de consiliere a populației pentru
prevenirea, combaterea și tratarea acestor factori de risc și a patologiei pe care o determină asupra
sănătății populației. La acest tip de servicii va avea acces populația întregului județ.

9.10.3. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Dezvoltarea sectorului privat al sănătății ;
Dotarea cu mașini ambulanță cu o stare tehnică
bună/foarte bună ;
Profesionalismul specialiștilor din sănătate ;
Paleta aproape completă de specialități clinice ;
Acces facil al populației la medicamentele
necesare ;
Management profesionist ale unităților sanitare din
municipiul Buzău ;
Dotarea destul de bună cu aparatură medicală a
unităților sanitare .
Deficitul de resurse umane (în special de medici) ;
Lipsa stimulentelor pentru atragerea și/sau menținerea
specialiștilor tineri ;
Deși există o gamă variată de servicii medicale,
absența unei secții de neurochirurgie se face simțită în
contextul creșterii alarmante a accidentelor rutiere din
vecinătatea Buzăului ;
Unități medico -sociale destin ate îngrijirii persoanelor
cu dizabilitati mentale insuficiente ;
Servicii materno -infantile acordate într -un imobil
inadecvat (cl ădire veche, cu risc seismic mare) ;
Incidența problemelor legate de lipsa de cunoaștere a
serviciilor legate de pla nificarea fa milială;
Lipsa unui sistem unic informatic integrat care să
interconecteze toți furnizorii de servicii medicale,
precum și instituțiile cu atribuții în asigurarea sănătății ;
Subfinanțarea cronică .
Oportunități Amenințări
Modernizarea și retehnologizare a unităților de
profil existente ;
Reabilitar ea Spitalului Județean de Urgență
Buzău ;
Disponibilitatea autorităților administrației publice
locale de a se implica în rezolvarea problemelor
sectorului de sănătate ;
Dezvoltarea sistemului de asigurări private ;
Distribuirea mai eficientă a banilor proveniți de la Instabilitatea legislativă ;
Îmbătrânirea populației și migrarea forței de muncă
tânără ;
Descentralizarea și acordarea unei autonomii reale
autorităților cu competențe în sănătate și asistență
medicală, poate avea și consecințe mai puțin benefice ;
Absența ghidurilor de practică medicală și a
protocoalelor medicale ;
Apariția pe piață a asigurărilor private de sănătate .

Pagină 167 din 247
CAS
Crearea de noi centre private de sănătate .

9.10.4. Concluzii și recomandări:
Problemele majore identificate la nivelul sectorului de sănătate din municipiul Buzău sunt urmatoarele:
 personal medical cu studii superioare insuficient. Cu un total de 225 de medici de toate specialitățile
(clinice, paraclinice, medicină de familie, medici dentiști), municipiul Buzău realizează o medie de
aproximativ 1,6 medici la 1000 de locuitori, situânduse sub media națională (1,9 medici la 1000 de
locuitori) și de 2 ori mai mică față de media europeană (3,8 medici la 1000 de locuitori). Cauzele
majore a le crizei de medici ar fi nivelul scăzut de salarizare, cu consecințele sale binecunoscute, iar
pe de altă parte dotările modeste din unitățile sanitare;
 personal mediu sanitar cu pregătire de specialitate insuficientă. În municipiul Buzău, deocamdată,
există un număr suficient de cadre medii sanitare, datorită numărului mare de unități de învățământ
de specialitate, precum și al numărului mare de absolvenți ai acestor unități de învățământ. Cu toate
acestea, conform declarațiilor reprezentanților sistemulu i de sănătate local, și la nivelul personalului
mediu sanitar se înregistrează anumite probleme, legate în special de emigrarea asistenților medicali
precum și de nivelul de pregătire al absolvenților școlilor d e profil (postliceale sanitare);
 aglomerare de paturi la nivelul Spitalului Județean Buzău. Conform evaluării realizate de Ministerul
Sănătății Publice în privința condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea
obținerii autorizației sanitare de funcționare, Spitalul Județean Buzău se confruntă cu o aglomerare
de paturi în 3 din cele 5 pavilioane ale sale. Trebuie să precizăm că evaluarea realizată de MSP nu a
fost realizată diferențiat pe saloane și pe rezerve, ceea ce poate însemna că aglomerarea de paturi la
nivelul saloanel or ar putea să fie și mai mare comparativ cu cifrele obținute în respectiva analiză;
 risc major în cazul unui seism pentru clădirea în care funcționează maternitatea ;
 servicii medico -sociale insuficiente destinate pacienților cu patologie psihiatrică. O al tă problemă
stringentă identificată la nivelul orașului/județului Buzău a fost aceea a pacienților cu dizabilități
mentale. Numărul acestor pacienți depășește capacitatea sistemului local/județean de a le oferi
servicii medico -sociale adecvate, iar cererea pentru astfel de servicii este în continuă creștere.
 servicii de planificare familială insuficient dezvoltate și cunoscute. Muncipiul Buzău se confruntă cu
o situație specială a serviciilor de planificare familială. La nivelul orașului, care totalizează u n număr
de aproximativ 130.000 locuitori, din care 52% sunt femei.

9.11. Protecție sociala. Servicii de asistență pentru minori, tineri și adulți, pentru
vârstinici, persoane cu dizabilități, infrastructura de protecție socială, servicii sociale
Politic a guvernamentală în domeniul asistenței sociale vizează o serie de măsuri destinate combaterii
excluziunii sociale și promovării incluziunii sociale, într -o construcție de sistem coerentă, cu un
management eficient, tinzând spre o îmbunătățire permanentă a diverselor măsuri de suport financiar
destinate familii, copiilor, persoanelor aflate în situație de risc, precum și spre o consolidare și
dezvoltare a rețelei de servicii sociale.

Profilul actual al sistemului de asistență socială din România cuprinde a tât transferuri financiare de la
stat către populație, sub forma unor drepturi universale sau subsidiare, precum și servicii sociale.

Caracteristica acestui sector o reprezintă participarea tot mai amplă a organizațiilor nonguvernamentale
și a altor parte neri sociali, în condițiile în care statul dispune de resurse limitate care nu pot acoperi
întreaga sferă de necesități.

Pagină 168 din 247

9.11.1. Analiza situației actuale
Responsabilitatea dezvoltării și administrării serviciilor sociale revine autorităților administrați ei publice
locale. Serviciile sociale specializate sunt dezvoltate și finanțate de către Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului, iar Serviciul Public de Asistență Socială local are responsabilitatea
administrării și gestionării servi ciilor sociale primare.
Planificarea se face în prezent de către DGASPC Buzău, care a elaborat și 2013 . Totuși, această strategie
nu are la bază un parteneriat solid și o consultare publică adecvată. La nivelul comunității municipiului
Buzău, o planificar e eficace a serviciilor sociale ar trebuie să se bazeze pe parteneriat și o largă
consultare publică, în care autoritățile locale, instituțiile sanitare și organizațiile neguvernamentale să
coopereze în vederea evaluării nevoilor și planificării eficiente a resurselor. Bunele practici europene
recomandă integrarea serviciilor sociale cu cele medicale, educaționale și ocupaționale. Astfel, Proiectul
SYNTHESIS –Servicii Sociale și de Sănătate Integrate pentru Grupurile Vulnerabile, finanțat de
Uniunea Europea na prin Programul PROGRESS, în care, din cele 11 state participante, România este
autoritate de implementare, își propune crearea unei rețele de servicii europene integrate, axate pe
beneficiari. Există și la nivelul județului Buzău o comisie de incluziune socială, formată din
reprezentanți ai MMFES.

Municipiul Buzău trebuie să se adapteze la noile politici în domeniu și să încerce din timp să se
pregătească pentru a beneficia cu prioritate de programele finanțate din fonduri guvernamentale și
europene ca re vor fi disponibile în perioada următoare. Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de
Șanse, Ministerul Sănătății și ONG -urile din domeniu își propun dezvoltarea unei strategii comune la
nivel teritorial, pentru furnizarea de servicii socio -medicale in tegrate. Se dorește dezvoltarea de proiecte
pilot cu echipe multidisciplinare, formate din asistenți sociali, mediatori sanitari și alte categorii. Se
întrevede ca descentralizarea să se facă de la nivel județean la nivel local, primăriile să fie principal ii
finanțatori ai serviciilor sociale, iar serviciile să fie subcontractate pe cât posibil furnizorilor privați. În
acest sens, ministerele și ONG -urile elaborează în prezent un proiect de lege privind finanțarea și
contractarea serviciilor sociale.

Ne propunem analiza situației grupurilor țintă cele mai afectate, și anume: vârstnici, copii, adulți cu
dizabilități, victime ale violenței în familie, persoane cu venituri reduse și șomeri.

9.11.1.1. Vârstnici
Grupul țintă este format din persoane vârstnic e din Municipiul Buzău care:
– nu au venituri sau veniturile sunt insuficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare ;
– nu se pot gospodări singuri ;
– necesită îngrijire specializată ;
– nu își pot rezolva problemele socio -medicale din cauza bolii sau stării fizice ;
– nu au locuință și nici nu au capacitatea de a -și asigura condiții de locuit ;
– necesită îngrijire medicală permanentă, care nu se poate realiza la domiciliu ;
– nu au familie și nici nu se află în îngrijirea unor persoane.

Tipuri de servicii și furnizori:
În prezent, în Municipiul Buzău serviciile socio -medicale pentru persoanele în vârstă sunt furnizate de
către 5 entități, după cum urmează:
– Spitalul Județean Buzău
– Help Center SRL
– Fundația Crucea Alb Galbenă

Pagină 169 din 247
– Crucea Rosie Buzău
– Complexul de Servicii pentru Persoane Vârstnice Alexandru Marghiloman

Spitalul Județean Buzău asigură asistență medicală specializată permanentă, dar numai pentru o perioadă
mică de spitalizare, din cauza costurilor ridicate de spitalizare și a numărului mare de solicitări .

Help Ce nter SRL, asigură asistență medicală la domiciliu, într -un orar de timp limitat, dar beneficiarii
serviciilor oferite fac parte din categorii de vârstă diferite, fără a oferi servicii specializate pentru
persoane vârstnice.

Fundația Crucea Alb Galbenă est e o organizație neguvernamentală înființată și finanțată de Guvernul
Provinciei Flandra de Est din Belgia și de Casa Județeană a Asigurărilor de Sănătate, pe baza unui
Contract de furnizare de servicii de îngrijire la domiciliu, care își desfășoară activit atea pe raza
Municipiului Buzău începând din 2003. In anul 2011 Crucea Alb Galbenă avea o echipă operațională
formată din 7 asistente medicale, 1 asistent social, 1 kinetoterapeut, 2 psihologi și 3 voluntari (1 medic,
1 asistent medical, 1 asistent social) care furnizează servicii, în medie, pentru 60 de pacienți pe zi, dintre
care aproximativ 45 sunt din municipiu.

Pentru municipiul Buzău, Crucea Alb Galbenă avea la sfârșitul anului 2012, 3 .447 beneficiari, aceștia
reprezentând 83% din totalul beneficiar ilor deserviți, restul fiind din mediul rural.

Programul Fundației împiedică însă asigurarea continuității tratamentului pe perioada nopții, deci nu
este în măsură să aplice tratamente la 6 si 8 ore, astfel că ar fi de dorit o dezvoltare a serviciilor pr in
creșterea numărului de personal, care să poată lucra în schimburi.

Complexul de Servicii pentru Persoane Vârstnice Alexandru Marghiloman asigură servicii sociale
specializate complexe: de suport, de bază, medicale, de recuperare și reabilitare fizică, psihică și
logopedică, atât în sistem rezidențial cât și la domiciliu.

Capacitatea Complexului Marghiloman este mică, însumând doar 34 de beneficiari cu contracte
rezidențiale, și 20 contracte de îngrijire la domiciliu în 2013. Cererile pentru servici i sociale in cazul
contractelor rezidențiale sunt onorate în proporție de 80%, în timp ce cererile de contracte în regim
îngrijire la domiciliu sunt onorate 100%.

Pagină 170 din 247
Echipa de îngrijire la domiciliu de la Marghiloman constă într -un psiholog, o asistentă și un lucrător
social și furnizează servicii pentru cca. 20 persoane pe zi.

Din păcate, nu exista la nivelul municipiului o instituție care să se preocupe de identificarea nevoii de
servicii pentru bătrâni. Această identificare se face de către furnizorii de servicii, în măsura în care sunt
informați de către rudele celor în cauză sau de către alte persoane referitor la existența cazurilor.

Nevoile grupului țintă
S-a încercat stabilirea nevoilor persoanelor în vârstă la nivelul Municipiului Buzău, printr -un studiu
finanțat de către Programul Phare 2001 – Coeziune Economică și Socială – Schema de Investiții în
Servicii Sociale RO 0108.03.03.302

Conform acestui studiu, principalele nevoi ale persoanelor vârstnice sunt următoarele:
– singurătate, izolare, se ntimentul inutilității, abandon ;
– insuficiente resurse pentru a -și asigura medicamente, proteze și instrumente medicale auxiliare și
o alimentație adecvată ;
– lipsa activităților de tip recreativ ;
– lipsa de locuințe .

Indiferent că au beneficiat sau nu de îngr ijire la domiciliu, respondenții acuză următoarele nevoi
specifice:
– se acordă cu preponderență servicii persoanelor cu venituri mici, cu toate că și cele cu venituri
mai mari au nevoie de servicii de natură psihologică, medicală sau socială ;
– nu există un s istem de servicii psiho -socio -medicale contra -cost, la domiciliul beneficiarului ;
– este nevoie de o creștere a numărului de ore de îngrijire la domiciliu și în consecință și a
numărului de persoane calificate ;
– probleme ale celorlați membri ai familiei decât cei asistați, care conduc la diminuarea condițiilor
de trai ;
– probleme legate de transport și de continuarea ședințelor de recuperare ;
– nevoia de consiliere psihologică .

Acest studiu nu și -a îndeplinit încă scopul, întrucât nu a fost urmat până acum de mă suri reale în vederea
aplicării recomandărilor propuse. Doar proiectul de extindere a Complexului Marghiloman, una dintre
cele trei recomandări ale studiului respectiv, urmează a fi depus pentru finanțare.

Un domeniu în care se mai poate interveni îl rep rezintă asocierea problemelor medicale ale persoanelor
vârstnice cu probleme sociale. Această corelare nu este încă realizată pe deplin la nivelul comunității
buzoiene, întrucât nu se pune în practică principiul tratării celor două probleme în mod integrat . Astfel,
problemele sociale pot genera probleme medicale și invers, iar persoanele în cauză nu sunt informate
corespunzător și nu își cunosc îndeajuns drepturile, astfel că în cele mai multe dintre cazuri, problemele
se agravează.

Experiența anterioară a furnizorilor de servicii la domiciliu de pe raza municipiului a condus la
concluzia că marea majoritate a problemelor medico -sociale întâlnite sunt complicații ale unor afecțiuni
inițial tratabile, hipertensiunea arterială și/sau diabetul zaharat care, d in cauza lipsei acțiunilor de
prevenție, duc la apariția unor probleme complexe.

Pagină 171 din 247
La momentul actual serviciile de îngrijire la domiciliu sunt destul de limitate. În primul rând, acestea
sunt sub -finanțate, întrucât Casa Județeană de Asigurări de Sănătate decontează doar serviciile medicale,
pe baza unor tarife care oricum nu reflectă prețul real, deși este recunoscută nevoia de servicii conexe,
cum ar fi cele de îngrijire, consiliere ș.a. Mai mult, conform Art. 2 din Anexa 25 la Contractul cadru din
2007 privind condițiile acordării asistenței medicale, “un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri
medicale la domiciliu pentru o perioadă de maxim 56 zile calendaristice o singură dată pe an”, ceea ce
face ca cei ce au nevoie de îngrijire permanentă să nu beneficieze de asistența necesară. Conform
aceluiași contract, doar persoanele asigurate pot beneficia de astfel de servicii și numai pe baza
recomandării medicilor din spital, nu și a celor din policlinică sau a medicilor de familie. În fine, gama
de servicii care sunt decontate de către casa de asigurări nu acoperă toate tipurile de servicii care se pot
acorda la domiciliu, conform legislației.

Conform legii, beneficiază de servicii medicale gratuite doar acele categorii de persoane care plătesc
asigurări sociale. Persoanele fără venituri sunt cazuri sociale, întrucât acestea nu știu sau nu pot să -și
câștige drepturile legale, această situație crescând practic gradul de dependență al acestora. La nivelul
județului, cca. 81.082 de locuitori nu benef iciază de servicii medicale, iar cca. 18.9% din populație
depășește vârsta de 60 de ani. În acest context, având în vedere îmbătrânirea populației prognozată
pentru anii următori, atât din cauza scăderii natalității și a migrației persoanelor tinere cât și pe fondul
îmbunătățirii serviciilor medicale și al creșterii duratei de viață, un segment important de activitate în
perioada imediat următoare, va fi cel care vizează asistența socială. La momentul actual, nu este acoperit
necesarul de personal calificat , iar ace asta poate reprezenta o problemă pe termen lung.

Populatia activa a municipiului Buz ău a sc ăzut un 2011 fata de 2007 cu 3,8% , astfel că vor trebui atrase
fonduri suplimentare din alte surse disponibile, pentru asigurarea finanțării serviciilor ac ordate
persoanelor vârstnice.

Pentru accesarea de Fonduri europene în domeniul furnizării serviciilor la domiciliu, este însă necesar și
un parteneriat solid între instituțiile publice care furnizează servicii și ONG -uri, întrucât doar instituțiile
publi ce sunt eligibile pentru a reprezenta aplicantul principal în astfel de proiecte.

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Buzău a întreprins în anul 2012 următoarele acțiuni, în
domeniul asistenței și protecției sociale:
 Conform prevederilor Legii nr.416/2001, privind venitul minim garantat, cu modificările și
completările ulterioare, pe parcursul anului 2012 au beneficiat de ajutor social un număr de 429
de familii și persoane singure, pentru care plata sa realizat de către Agenția de Prestații Soc iale
Buzău. De asemenea, în ceea ce privește ajutoarele pentru încălzirea locuinței în baza legii de
mai sus amintite, au beneficiat un număr de 363 de familii și persoane singure, suma totală
plătită fiind în valoare de 106.198 lei, iar ajutoarele sociale de urgență s -au adresat unui număr
de 642 de beneficiari, în valoare totală 126.137 lei.
 În baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.5/2003, privind acordarea pentru ajutoare pentru
încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru pla ta energiei termice, cu
modificările și completările ulterioare, Direcția de Asistență Socială a acordat ajutor unui număr
de 361 de persoane, în valoare totală de 96.054 lei. În conformitate cu Legea nr.448/2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, s -a suportat transportul în comun
pentru persoanele cu handicap grav, accentuat, precum și pentru asistenții personali ai acestora
pentru un număr 463 de persoane în valoare de 8.5620.
 De asemenea, au fost înregistrați 423 de bene ficiari indemnizație perso ane cu handicap în
valoare de 2.832.334 lei, 356 de beneficiari asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav
cuantificând 4.352.949 lei. Carduri – legitimație pentru parcarea gratuită acordate persoanelor cu
handicap însume ază o cifră de 31 și sunt acordate în baza Hotărârii de Guvern 430/2008 pentru

Pagină 172 din 247
aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap. Tot în baza acestei Hotărâri, Direcția de Asistență Socială a e fectuat anchete
sociale în vederea evaluării complexe în număr de 3037, dar și 20 de anchete sociale pentru
acordarea de servicii în centre de tip respiro.
 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru
crește rea copiilor, cu modificările și completările ulterioare conferă responsabilitatea Direcției de
Asistență Socială să întocmească dosare pentru persoanele care au în îngrijire copil cu handicap,
dar și persoanele cu handicap care au în îngrijire un copil și care nu beneficiează niciun fel de
venit, iar pentru anul 2012 s -au înregistrat un număr de 32 pentru care plata s -a efectuat de
Agenția de Prestații Sociale Buzău.
 Beneficiari ai Cantinei de Ajutor Social, conform Legii nr.208/1997 au fost 542 de persoan e,
suma totală ridicându -se la valoarea de 769.141. Subvențiile acordate asociațiilor și fundațiilor,
conform Legii nr.34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu
personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială, sunt în valoare
de 14.000 lei, beneficiari fiind în număr de 8.
 În cursul anului 2012 au beneficiat de serviciile Centrului de zi “Phoenix” un număr de 15
persoane provenite din familii dezorganizate sau cu posibilități materi ale reduse, în valoare de
70.200 lei.
 Beneficiari ai alocațiilor pentru susținerea familiei sunt în număr de 552, respectând prevederile
Legii nr.277/2010, iar dosare pentru alocațiile de stat pentru copii au fost 1074.
 În conformitate cu prevederile Ordon anței nr.148 din 3 noiembrie 2005 privind susținerea
familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, Direcția de
Asistență Socială a întocmit un număr de 788 de dosare de indemnizații pentru creșterea
copilului până la 2 ani și stimulente.
 Legea nr. 272/2004 ce reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea și garantarea
drepturilor copilului, oferă posibilitatea Direcției de Asistență Socială, prin reprezentații legali, în
baza articolul 1, alineatul (2) să efectueze anchete sociale privind prevenirea separării copilului
de părinți, dar și pentru copiii reintegrați în familie după încetarea măsurii de protecție, denumite
planuri de servicii (legiferate, de asemenea, prin Ordinul Ministerului Muncii, Solidarit ății
Sociale și Familiei, nr 286 din 6 iulie 2006). Astfel că, s -au înregistrat un număr de 30 de dosare
privind planurile de servicii și 38 de dosare privind referate monitorizare copii.
 Anchetele sociale pentru persoanele varstnice și personale adulte fă ră adăpost, efectuate în baza
Legii nr.17/2000, cuprind un număr de 25.
 În ceea ce privește deplasarea cetățenilor români pe teritoriul Uniunii Europene sau pe teritoriul
altor state, Direcția a înregistrat 18 notificări în baza Legii nr.156/2000, privind protecția
cetățenilor români care lucrează în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.
 De asemenea, s -au efectuat anchete sociale la solicitarea ONG -urilor sau a altor instituții cu
privire la situația persoanelor adulte aflate în dificulta te și protejate în baza Legii nr.292/2011 în
număr de 18, iar anchete sociale privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării
achiziționării de calculatoare, efectuate în baza Legii nr. 269/2004, ai căror beneficiari, conform
articolului 2, s unt familiile cu elevi sau studenți ai învățământului de stat sau privat acreditat, în
vârstă de 26 de ani, în număr de 5.
 Beneficiari ai programului național de protecție socială „Bani de liceu”, conform Hotărârii de
Guvern nr.1488 din 2004, privind apro barea criteriilor și a cunatumului sprijinului financiar ce se
acordă elevilor din cadrul programului mai sus amintit sunt 140 de persoane.
 Potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență nr.70/2011 privind măsurile de protecție socială în
perioada sezonului r ece, Direcția de Asistență Sociala prin compartimentele de specialitate a
efectuat în cursul anului 2012 un număr de 4.694 anchete sociale la domiciliul beneficiarilor, în
vederea verificării corectitudinii stabilirii dreptului.

Pagină 173 din 247
Grupul țintă este format d in copii cu dizabilități și copii cu probleme sociale.

Tipuri de servicii și furnizori:
În ceea ce privește copii cu dizabilități, la nivelul municipiului funcționează Centrul pentru Recuperare,
Reabilitare și Educație Specială Buzău. Acest centru este al doilea locaș de acest tip din țară ca dotări și
performanțe, după cel din București.

În cursul anului 2005 au participat la activitățile specifice centrului un numar de 26 de copii, media
zilnică fiind de 17 -18 copii. În 2013, volumul serviciilor acord ate de centru a crescut la 36, cu o medie
de 28 de copii pe zi, ca urmare a reabilitării și dotării Centrului din ultimii ani cât și accesării fondurilor
europene (Leo nardo) pentru schimburi de experiență și pregătire personal în valoare aproximativă de
25.000 euro. Datorită unui sprijin deosebit din partea Primăriei Municipiului Buzău, Centrul a fost
reabilitat după cum urmează: zugrăvirea clădirii, modernizarea instalației sanitare, reabilitarea rețelei
electrice, montarea de tâmplărie termopan, parchet, lambriu, gresie și faianță, creându -se condiții optime
pentru desfășurarea activității tuturor compartimentelor Centrului.

Modernizarea bazei tehnico -materiale : săli de clasă , cabinet logopedic și psihologic, sală de gimnastică
cu aparatură modernă (b icicletă medicinală, bandă de alergare, banchetă abdominală, scaun terapeutic
specific coloanei verte brale, stepper ș.a), infirmerie , grup sanitar și spălător. Mai mult, tot prin grija
Primăriei, a fost achiziționat un autoturism, pentru buna desfășurare a activităților. Astfel se pot realiza
activități complexe care asigură reabilitarea, recuperarea medicală și educația specială a copilului cu
deficiențe.

Personalul care funcționează în acest Centru este calificat și experimentat, constând într -o echipă
complexă de specialiști, educatori și personal administrativ – gospodăresc, care au fost evaluați de către
conducerea Centrului ca fiind în măsură să îndeplinească optim obiectivele acestui așezământ.

La nivelul municipiului există unități de învățământ având în componență clase pentru copii cu cerințe
educative speciale. Conform Raportului Primarului din 2012 , au existat și există preocupări majore
pentru îmbunătățirea acestui tip de educație, încercându -se furnizarea unei educații adaptată la
posibilită țile de învățare ale grupului țintă, mergându -se până la diferențiere și individualizare. Astfel, în
cadrul școlilor speciale se remarcă un grad crescut de calificare a cadrelor didactice, cu o medie de
80,66% pentru anul școlar 2011 -2013, crescută la 98% în anul școlar 2011 -2013, conform raportului
“Starea Învățământului ” al ISJ Bu zău, care a dus la creșterea calității activității la clasă și
individualizarea intervenției în cazul copiilor cu cerințe educative speciale.

În ceea ce privește copiii care pr ovin din familii defavorizate, cu o situație materială precară, sau cu
părinți având probleme de sănătate, la nivelul municipiului funcționează Centrul de zi “Phoenix”, care
este coordonat de către Direcția de Asistență Socială Buzău de la începutul anului 2006, când a fost
preluat de sub tutela DGASPC Buzău. Acest centru asigură servicii de îngrijire, hrană, educative, de
consiliere și de socializare pentru un număr de 15 copii aflați în situațiile de mai sus, în intervalul orar
08:00 –19:00. Activitatea Ce ntrului este desfășurată prin intermediul a patru persoane, dintre care două
sunt instructori pedagogi și două au atribuții administrative.

La nivel local funcționează și centre de copii private, printre care amintim centrele de urgență “Violența
în fam ilie” și de zi ale Fundației Sf. Sava și Centrul de Terapie Ocupațională și Autonomie Socială Peter
Pann.

Pagină 174 din 247
Consiliul Local al Municipiului Buzău a fost aplicant principal în cadrul Programului Phare 2001 –
Coeziune Economică Socială și a co -finanțat până acum și alte proiecte în domeniu, implementate cu
succes:
– “Pentru copiii noștri” – complex de servicii (centru de zi, centru de consiliere și club de zi )
pentru elevii proveniți din familii ce se află în situații de risc, derulate l a Grupul Școlar
Transpo rturi CF și Școala cu clasele I -VIII nr. 8;
– “O speranță pentru copiii nevoiași” – întărirea capacității și calității educaționale a școlii de
ucenici “Sfântul Sava” pentru tinerii proveniți din familii sărace, din centrele de minori și copii
ai străzii.
– “O șansă în plus” din cadrul Programului “Asigurarea accesu lui la educație a grupurilor
dezavantajate, cu focalizare pe romi”.

În municipiul Buzău își au reședința și alte centre, complexe și locuințe de tip familial care furnizează
servicii pentru copii c u handicap și handicap sever, cu deficiențe de vedere și auz, servicii de tip
rezidențial pentru copii cu probleme de sănătate și aflați în dificultate socială și altele. Aceste unități se
află sub tutela DGASPC Buzău și furnizează servicii pentru copiii d e pe raza județului, inclusiv pentru
cei cu reședința în municipiu.

Ca și concluzie, copiii cu probleme socio -medicale din municipiu beneficiază de o situație mult mai
bună decât alte categorii de persoane defavorizate, autoritățile locale și județene și centrele care
furnizează servicii pentru acest grup social reușesc să acopere aproape în totalitate nevoile acestora, în
condiții optime. Oricum, pentru o și mai bună gestiune a acestui sector, DGASPC își propune ca
obiectiv descentralizarea sistemului de protecție a copilului de la nivel județean către cel al comunităților
locale.

9.11.1.2. Persoane cu dizabilități
Tipuri de servicii și furnizori:
În prezent, serviciile oferite acestei categorii sunt focalizate pe acordarea de plăți și angajarea de
asistenți personali, cu toate că autoritățile din domeniu recunosc necesitatea dezvoltării unor centre de zi,
de suport comunitar, de informare, asistență și consiliere care să asigure servicii profesioniste pentru
acest grup țintă.

Situație statistică gener ală a persoanelor cu dizabilitati aflate în evident a Directiei Generale de Asistență
Social ă și Protec ția Copilului Buz ău

Num ăr total de persoane cu handicap – 14.571:
– persoane cu handicap aflate în familie – 13.108,
– persoane cu handicap aflate în in stituții clasice rezidențiale – 133.

Tabel – perso ane cu dizabilităț i, pe tipuri și grade de handicap
fizic somatic auditiv vizual mintal neurops asociat SIDA/HIV Boli rare
TOTAL 2744 2326 408 3086 1570 1558 1481 67 1
Gradul I 1176 319 1 1126 441 417 387 35 0
Gradul II 1423 1834 383 1642 1059 1127 1039 32 1
Gradul III 144 173 24 304 70 14 55 0 0
Gradul IV 1 0 0 14 0 0 0 2 0

Pagină 175 din 247

0200400600800100012001400160018002000
fizic somatic auditiv vizual mental neurops asociat SIDA/HIV Boli rarePersoane cu dizabilit ăți
gradul I gradul II gradul III gradul IV

Tabel – Situația statistică pe grupe de vârstă a persoanelor adulte cu dizabilități aflate în ev idența Direcției
Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău:
Grupa de
vârstă fizic somatic auditiv vizual mental neurops asociat SIDA
/ HIV Boli
rare Boli
rare
18-34 ani 290 231 114 158 671 390 548 39 0 2441
34-64 ani 1117 1369 214 948 773 900 706 27 1 6055
65 ani si peste 1337 726 80 1980 126 268 227 1 0 4745
Total 2744 2326 408 3086 1570 1558 1481 67 1 13241

Situa ție statistic ă a persoanelor adulte cu dizabilităț i neinstitu ționalizate, pe categorii de venituri
 persoane adulte cu han dicap, f ără venituri – 5646
 persoane adulte cu handicap, cu venituri – 7318

Tabel – Situa ție statistica general ă a copiilor cu dizabilit ăți aflate în eviden ța DGASPC Buzău
Num ăr total de copii cu handicap 1943
copii cu handicap afla ți în familie 1610
copii cu handicap aflati în instituții clasice rezidențiale 244
copii cu dizabilit ăți afla ți la alte familii/persoane 47
copii cu dizabilităț i afla ți la asistent maternal 42

Tabel – Num ăr total al copiilor afla ți în evidență DGASPC Buz ău, pe tipuri și grade de handicap
fizic somatic auditiv vizual mintal neurops asociat SIDA/HIV Boli rare
TOTAL 226 246 53 98 47 299 1234 2 7
Gradul I 110 124 0 37 7 30 607 2 7

Pagină 176 din 247
Gradul II 52 55 3 24 18 4 230 0 0
Gradul III 64 67 50 37 21 1 393 0 0
Gradul IV 0 0 0 0 1 264 4 0 0

Servicii jude țene de asisten ță social ă pentru copil:
 Din cadrul D.G.A.S.P.C. Buz ău:
Centrul de recuperare medico -social ă pt. copilul 0 -3 ani n umărul 1 Buz ău – număr de locuri
30:
– servicii de tip centru de zi ;
– servicii de tip reziden țial pentru copii 0-3 ani c u probleme grave de sănătate;
– rețea de amplasare;
Complex de servicii comunitare numărul 2 Buz ău: număr de locuri 73 :
– servicii de tip reziden țial pentru copilul aflat în dificultate social ă;
– servicii de tip reziden țial pentru copilul cu handicap sever ;
– Centrul de zi “Condorul” ;
– Centrul de Respiro ;
Complex de servicii p entru copilul cu handicap sever numărul 8 Buz ău: numărul de locuri
45:
– servicii de tip reziden țial pentru copilul cu handicap sever ;
– Centrul de zi “Ana” Buz ău pentr u copilul cu handicap sever ;
Complex de servicii pentru copilul cu handicap numărul 9 Buzău: număr de locuri 200 :
– servicii de tip reziden țial pentru copiii cu handicap mintal și asociat ;
– servicii de tip centru de zi pentru copiii cu handicap mintal și asoc iat;
– copiii cu handicap mintal și asociat din jude țul Buz ău;
– copiii cu handicap mintal și asociat din ora șul Buz ău care merg zilnic în familie (pentru
centrul de zi);
Complex servicii p entru copilul cu deficien țe de auz numărul 10 Buz ău: numărul de locu ri
130:
– servicii de tip rezidenț ial pent ru copilul cu deficiente de auz ;
– servicii de tip centru de zi pentru copilul cu deficien țe de auz;
– copiii cu deficiență de auz din jude țul Buz ău și jude țele învecinate ;
– copiii cu deficien ță de auz din orasul Buz ău care merg zilnic în familie (pentru centrul
de zi);
Complex servicii pt. copilul cu deficiente de vedere numărul 11 Buz ău: numărul de locuri
135:
– servicii de tip reziden țial pentru copilul cu deficien țe de vedere;
– servicii de tip centru de zi pentru copilu l cu deficien țe de vedere;
– copiii cu deficiență de vedere din jude țul Buz ău și jude țele învecinate ;
– copiii cu deficien ță de vedere din ora șul Buz ău care merg zilnic în familie (pentru
centrul de zi).
Serviciul module reziden țiale de tip familial : număr de locuri 75
o Frații
o Adolescen ții
o Temerarii
o Raza de soare
o Casa speranț ei
o Colț alb
o Liceenii
o Violeta

Pagină 177 din 247

Complexul de servicii comunitare n umărul 3, care are în componen ță Centrul de evaluare și
primire în regim de urgență a copilului cu n umărul de locuri 30 :
– copii – victime ale abuzului fizic, emoțional sau sexual și/sau victime ale neglijenței
fizice, educaționale, emoționale, în mediul lor de viață (familial sau instituțional) și
exploatați prin muncă, pentru care a fost dispus în condițiile legii plasament ul în regim
de urgență cu v ârstă între 2 -18 ani și Centrul Maternal Buz ău: număr de locuri
8;
– mame cu copii nou -născuți, cu risc de abandon (mame singure, mame minore, mame
provenind din familii sărace);
– mame cu copii, care temporar nu au locuin ță și/sau care se confruntă cu probleme
(financiare, profesionale, relaționale), fiind în imposibilitatea de a răspunde nevoilor
copilului;
– cuplul mama -copil abuzat sau neglijat de familie;
– gravide in dificultate pe parcursul ultimului trimestru de sarcin ă;
– cuplul mama -copil inclus într-un program de restabilire a leg ăturii familiale;
– tinere mame care întâmpin ă probleme de rela ționare cu propriul copil ;
– copiii care se confruntă cu probleme în dezvoltare.

Telefonul copilului – 260 apeluri (2005) :
– copiii abuzați, maltratați, exploatați ;
– copii – victime ale abuzului fizic, emoțional sau sexual și/sau victime ale neglijenței
fizice, educaționale, emoționale, în mediul lor de viață și exploatați prin muncă

 Servicii sociale comunitare :
Centrul de zi PHOENIX BUZ ĂU: număr de locur i 15 – serviciu de prevenire a separ ării
copilului de familia sa, a c ărui misiune este de a asigura, pe timpul zilei, servicii de îngrijire,
educa ție, recreere – socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de via ță independent ă,
orientare școlar ă, profesional ă pentru copii/tineri, c ât și activit ăți de sprijin, consiliere, educare
pentru p ărinți sau reprezentan ții legali, precum și pentru alte persoane care au în îngrijire copii
sau reprezint ă persoane de referin ță pentru tineri.
Centrul de Recuperare și Reabilitare Buzău “Speranta ”: număr de locuri 25 – copii de vârstă
școlară și preșcolară care din cauza unor deficiențe nu pot să frecventeze cursurile școlare.
Cantina de Ajutor Social Buzău : număr de locuri 630 – Asigură două me se calde zilnice .
Centru de recuperare prin terapie ocupațională – „Peter Pann” – Buzău
Centrul de zi al Fundatiei « Sf. Sava de la Buz ău»

Conform legii, persoanele încadrate în gradul I de handicap beneficiază de un asistent personal. În 2012
au benefic iat de un asistent personal 356 de persoane cu handicap, în timp ce 423 de persoane din
aceeași categorie au beneficiat de indemnizație de la nivelul autorităților locale, în sumă totală de
2.832.334 RON. Din datele de mai sus rezultă că nevoia de servicii pentru persoanele cu handicap este
într-o continuă creștere, astfel că trebuie luate măsuri pentru eficientizarea sistemului.

După cum am menționat mai sus, serviciile de tip rezidențial sau de zi sunt destul de reduse la nivelul
municipiului. În cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr.2 Buzău funcționează un Centru de
Criză Respite pentru tineri cu handicap fizic și psihic sever, care are ca scop menținerea acestora în
familia biologică și prevenirea instituționalizării. Centrul asigură activități d e educare, dezvoltare de
abilități, de socializare și recreative, de comunicare și limbaj, activități pentru abilitatea motrică și fizică
etc. Totuși, capacitatea Centrului este destul de redusă, de aproximativ 16 tineri cu vârste între 18 și 31
de ani, ia r numărul solicitărilor este mult mai mare decât capacitatea existentă, fapt ce determină
realizarea de programări pentru a beneficia de serviciile unității.

Pagină 178 din 247
În decursul anului 2012, DGASPC Buzău a realizat 463 vizite la persoane cu handicap de gradul I și II
care au domicili ul pe raza municipiului Buzău. S-au efectuat anchete sociale la domiciliul acestora,
activitate care a avut ca scop acordarea de asistență și consiliere persoanelor cu handicap și familiilor
acestora pentru depășirea situațiilor de cr iză în care se află temporar, facilitarea accesului la servicii,
drepturi, resurse, precum și informarea persoanelor cu handicap cu privire la drepturile ce le sunt
conferite de legislația în vigoare.

Pentru eficientizarea sistemului este nevoie totuși de o activitate mai performantă în ceea ce privește
evaluarea gradului de handicap al persoanelor în cauză. Astfel, în conformitate cu prevederile legale, a
fost înființat “Serviciul pentru Evaluarea Complexă a Persoanei Adulte cu Handicap”, care a devenit
funcțional la începutul anului 2008 și care are rolul de a efectua evaluările pluridisciplinare ale
persoanelor adulte care se vor prezenta pentru obținerea certificatelor de handicap.

Nevoile grupului țintă:
Cea mai mare problem ă identificată este lipsa pe toată raza județului a unor centre de îngrijire pentru
adulți diagnosticați cu boli psihice sau Alzheimer, un număr de 93 persoane diagnosticate, identificate în
urma anchetelor sociale la domiciliu. Aceștia au nevoie de îngrijire și supraveghere perman entă, servicii
medicale, de consiliere și de asistență juridică. Înființarea unui centru rezidențial se justifică mai ales
pentru persoanele aflate în stadiul terminal al bolii, întrucât nevoia de îngrijire socio -medicală este mult
mai mare în această fază a bolii.

Referitor la bolnavii cu probleme psihice, există la nivelul municipiului cazuri de astfel de persoane care
au fost puse sub interdicție și care, deși le -a fost instituită tutelă, locuiesc mai mult singure, periclitându –
și propria viață și pe a celor din jur. De asemenea, există la nivelul municipiului și persoane cu boli
psihice și fără discernământ, pentru care nu a fost instituită tutelă și care nu au familie, fiind astfel
expuși la o marginalizare socială totală. Nevoia identificată de autor itățile locale din domeniul social se
ridică la circa 50 de persoane care se regăsesc în situațiile de mai sus și care ar trebui internate într -un
centru de reabilitare în regim rezidențial.

În prezent, pacienții cu probleme neuro -psihice din județ sunt repartizați în centre din alte județe, dar
costurile aferente se ridică la cca. 1300 – 1400 RON lunar/pacient, costuri care sunt considerate mult
prea ridicate de către autoritățile care activează în sistemul social local. Realizarea unui astfel de centru
ar aduce beneficii considerabile pe termen lung comunității locale, inclusiv din punct de vedere al
eficientizării consumului de resurse financiare. Mai mult, înființarea unui astfel de centru ar contribui și
la reducerea riscurilor datorate supraaglomeră rii centrelor similare existente în alte județe, dar și la
dezvoltarea de servicii specializate pentru persoanele cu dizabilități în funcție de tipul de handicap și de
nivelul abilităților.

De asemenea, la nivelul autorităților din domeniul social, este recunoscută nevoia pentru un alt centru de
criză temporar Respite și pentru un centru de recuperare pentru persoanele cu handicap neuro -motor.

O altă problemă majoră a sistemului în domeniul persoanelor adulte cu handicap este reprezentată de
lipsa progr amelor care să se ocupe de instruirea asistenților personali, fapt care scade eficacitatea
asistenței de care acestea beneficiază.

Pagină 179 din 247
9.11.1.3. Populația romă
Grupul țintă
În Municipiul Buzău, la nivelul anului 2011 locuiau aproximativ 5.466 de romi, c ca. 4,7% din totalul
populației orașului. În partea de N -E a municipiului Buzău se află o importantă comunitate de romi care
locuiește pe străzile Primăverii, Viilor, Dorobanți, Rahovei, Fundătura Sălciilor și altele. Grupul țintă
avut în vedere este repr ezentat de persoanele de etnie romă care se confruntă cu probleme sociale,
educaționale, de sănătate, ocupaționale și de protecție socială, juridice (documente de identitate și
proprietate), dar și probleme legate de lipsa locuințelor sau a infrastructuril or de utilitate publică (apă
curentă, canalizare, energie electrică, gaze naturale, telefonie, internet etc).

Tipuri de servicii și furnizori:
În prezent, serviciile pentru această categorie sunt furnizate de instituții locale și județene și de ONG -uri.

Pentru rezolvarea problemei persoanelor de etnie romă care nu posedă documente de identitate și
proprietate, a fost propus spre implementare de către organizația Forum Art un proiect care are ca scop
inventarierea situațiilor din comunitățile de romi în parteneriat cu autoritățile locale, consilierea
persoanelor care nu dețin documente de identitate și proprietate, intermedierea accesului la informație și
implicarea în finalizarea demersului de obținere a actelor necesare de identificare a persoanei și
proprietății.

Consilierul pentru problemele r romilor din cadrul Primăriei a acordat asistență persoanelor din zonă
pentru a intenta acțiuni în instanță, astfel că un număr de peste 15 persoane au obținut hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile pri n care li se recunoaște dreptul de proprietate asupra locuințelor.

Referitor la incluziunea socială și accesul persoanelor de etnie romă la educație, Inspectoratul Școlar
Județean a întreprins o sumă de activități pentru îmbunătățirea situației în aceast ă privință, după cum
urmează:
 a fost monitorizat recensământul copiilor cu vârste cuprinse între 0 -6/7 ani, în comunitățile locale
de romi din Buzău (zona Scolilor Nr.2, Nr.12 și nr.14) și identificați copii de vârstă preșcolară
care nu frecventează grădin ița;
 a fost realizată o bază de date privind persoanele care nu au finalizat învățământul primar și/sau
gimnazial în unitățile de învățământ: Școlile Nr.2 și Nr.12 și Grupul Școlar TCF Buzău;
 cadrele didactice care predau limba romani și ITMN au fost sprij inite să participe la cursurile de
perfecționare specifică organizate de către MECT în 2007;
 s-a verificat gradul de incluziune al școlilor care funcționează în comunități mari de romi iar pe
baza indicatorilor de incluziune, s -a realizat evaluarea activit ății Școlii Nr.12;
 au fost identificați și înscriși la cursuri de formare mediatori școlari aparținând Școlilor Nr.2 și
Nr.12.

În vederea asigurării “Accesului la educație pentru grupuri dezavantajate”, activitățile organizate de
ISJ Buzău au fost circums crise obiectivelor Strategiei „Acces la educație pentru grupuri dezavantajate”
care se implementează în învățământul buzoian.

Strategia I.S.J. Buzău urmărește cu prioritate:
 Crearea unui mediu incluziv în școli, astfel încât toți copiii să fie educați îm preună, indiferent de
originea etnică, deficiențele fizice sau mentale, originea culturală, socio -economică sau limba
maternă, care să dezvolte un climat de valorizare multiculturală, să sprijine integrarea copiilor cu

Pagină 180 din 247
cerințe educative speciale și auto -identificarea copiilor de rromi prin promovarea respectului de sine
și eliminarea oricăror forme de segregare în educație.
 Asigurarea unei a doua șanse la educație pentru persoanele care nu au finalizat cursurile
învățământului primar sau gimnazial. Cuprin derea în programe „A doua șansă” la nivelul
învățământului primar și secundar inferior a persoanelor care nu au participat la educație sau au
abandonat studiile înainte de finalizarea învățământului primar sau obligatoriu în vederea corectării
abandonului școlar.

Activitățile derulate au urmărit ameliorarea problemelor identificate la nivel județean privind:
 neparticiparea la educa ție/părăsirea timpurie a școlii;
 abandonul școlar ;
 nefrecventarea grupei pregătitoare pentru școală ;
 fenomenul eșecului școl ar;
 pericolul segregării și/sau discriminării etnice ;
 accesul la educație în limba rromani ;
 studiul Istoriei și Tradițiilor Minorităților Naționale.

Toate aceste probleme au fost analizate și s -au identificat soluții prin participarea școlilor cu astfel de
risc la proiecte finanțate din fonduri europene:

 Proiect Centre de Orientare și Resurse pentru Educație Incluzivă – Servicii educaționale
complexe pentru prevenirea și corectarea abandonului școlar
– Beneficiar: Organizația Salvați Copiii
– Cod Contract: POSDRU/91/2.2/S/61179
– Parteneri: ISJ-uri, DGASPC -uri
– Perioada: 1.12.2010 -31.07.2013
– Școala cu clasele I -VIII nr.6 Buzău

Obiectivul general al proiectului îl constituie oferirea de servicii educa ționale complexe copiilor care
provin din medii defavorizate socio -economic în vederea prevenirii abandonului școlar și reintegr ării
școlare în scopul dob ândirii competen țelor necesare adap tării la nevoile societăț ii, prin înfiin țarea a 32
de centre de preg ătire școlar ă, câte unul în fiecare jude ț din cele 6 regiuni de dezvoltare selectate.

Beneficiari direcți :
– 310 copiii de vârstă preșcolară de 3 -6/7 ani, din grupuri dezavantajate, în special rromi;
– 260 de elevi cu dificultăți în învățare, cu risc de abandon, eșec școlar;
– 220 persoane care nu a u finalizat învățăm ântul primar;
– 120 de cadre didactic e care au beneficiat de formare;
– 280 de părinți antrenați participanți în activitățile școlii, în acțiunile de educația părinților.

Alte activități inițiate de IȘJ Buzău prin inspectorul pentru minorități menite să rezo lve
problemele identificate la nivelul județului
1. Programul „Grădinița de vară”: până la data de 01 septembrie 2012, au fost identificați peste 150 de
copii de vârstă preșcolară, care urmează să fie înscriși în clasa I, dar nu au frecventat constant sau nu au
frecventat grădinița.

Pagină 181 din 247
2. Pentru asigurarea unei cuprinderi corespunzătoare a preșcolarilor în grupele de grădinită, a fost
monitorizat recensământul copiilor cu vârste cuprinse între 0 -6/7 ani, în următoarele comunități de
rromi: Buzău (zona Scolilor Nr. 2, Nr.12, Nr.6 și nr.14), Cilibia, Viperești, Cîndești, Posta -Topliceni,
Grebănu, Zeletin.
3. „Programe de remediere școlară": Aceste programe s -au adresat elevilor cu performanțe școlare
scăzute, care prezentau risc de părăsire timpurie a școlii și eșec șco lar, acestea au cuprins peste 100 de
elevi și au fost organizate în următoarele unități de învățământ:
o Școala „M. Kogălniceanu” Buzău,
o Școala Nr.3 Rm.Sarat,
o Școala Calvini,
o Școala Cândești.
o Școala Mărgineanu, din subordinea Școlii Mihăilești,
o Școala Po șta , din subordinea Școlii Topliceni,
o Școala Rîmnicelu,
o Școala Nr.2 Buzău,
o Școala Nr.12 Buzău,
o Școala Cilibia,
o Școala Buda.
4. Desegregarea școlilor. Clase mixte. Această activitate s -a desfășurat cu sprijinul Partidei romilor
Buzău, al DGASPC, al Biroulu i Județean pentru Rromi Buzău și al Consiliilor Locale și a cuprins
demersuri care au vizat informarea/sensibilizarea părinților, elevilor, comunității cu privire la avantajele
educării tuturor copiilor împreună, consultarea și sensibilizarea reprezentanți lor comunității locale
pentru sprijinirea acțiunilor de desegregare din comunitățile Râmnicelu, Buzău (cartier Simileasca),
Calvini și Rîmnicu Sărat, implementarea de către ISJ și de către comunitățile locale a planului de
desegregare pentru școlile din ac este comunități, anume:
Școala cu clasele I -VIII nr.3 Râmnicu Sărat (din cartierul Zidari) ;
Școala cu clasele I -VIII “Mihail Kogălniceanu” Buzău (cartier Simileasca) ;
Școala cu clasele I -VIII “Nicolae Titulescu” Buzău (cartier Chimica) ;
Școala cu clasele I-VIII Râmnicelu ;
Școala cu clasele I -VIII Calvini ;

Prin activitatea de desegregare se urmărește constituirea de clase echilibrate sub aspectul
apartenenței etnice prin întreprinderea de măsuri proactive la nivelul t uturor unităților de
învățământ:
1. Introd ucerea studierii disciplinelor limba rromani, Istoria și cultura minorităților
național e/rromilor în școli din comunită ți cu număr mare de etnici romi :
a. Școala cu clasele I -VIII nr.3 Râmnicu Sărat (din cartierul Zidari) ;
b. Școala cu clase le I-VIII “Mihail Kog ălniceanu” Buzău (cartier Simileasca) ;
c. Școala cu clasele I -VIII “Nicolae Titulescu” Buzău (cartier Chimica) ;
d. Școala cu clasele I -VIII Calvini .
2. Introducerea în CDȘ a unor discipline opționale centrate pe elemente socio -culturale specifice
culturii rrome :
a. Un număr de 8 unități școlare au cuprins în oferta școlii discipline opționale centrate pe
elemente socio -culturale specifice culturii rrome;
b. La nivel de județ sunt în derulare 12 cursuri opționale care promovează interculturalitatea
etnică.

Pagină 182 din 247

În ceea ce pri vește ocuparea în rândul acestei categorii, există un program aflat în stadiu de
precontractare, denumit „Măsuri de facilitare a incluziunii sociale și stimulare a ocu pării persoanelor de
etnie romă : Șanse egale pentru romi”, program finanțat prin linia de buget 018 -147.04.02 referința 01 a
programului PHARE 2006. Există de asemenea și o bază de date a Forum Art conținând persoanele de
etnie romă aflate în căutarea unui loc de muncă.

Nevoile grupului țintă
Pe baza interviurilor și anchetelor sociale s -au identificat problemele cu care se confruntă comunitățile
de romi din municipiu. Astfel, în urma studiilor realizate, s -a constatat că romii nu pot ieși din starea de
sărăcie și marginalizare în care se află, decât având acces la un loc de muncă. Dificultă țile pe care le
generează lipsa de instruire și educație, lipsa unei calificări, reprezintă principalele cauze ale șomajului
de lungă durată al membrilor acestei categorii de populație. În acest context, devine presantă obținerea
actelor de identitate și d e stare civilă, pre cum și documente care să ateste proprietatea asupra locuinței
și/sau a terenului pe care este construită aceasta. Odată intrați în legalitate, romii trebuie sprijiniți în
vederea calificării, aceasta din urmă depinzând de cele mai multe ori, de nivelul de ducație, de
cunoștințe minime de citit și de scris. Nu în ultimul rând, cauzele care întrețin starea de excluziune
privesc analfabetismul, izolarea etnică, încleștarea în tradiție și neparticiparea la viața comunității în
general.

Refer itor la starea de sănătate a populației de etnie romă, există probleme majore în ceea ce privește
bolile sângelui și TBC, dar și lipsa de consiliere pe probleme de prevenție medicală și planificare
familială.

Din analiza accesului la infrastructurile urb ane pentru această comunitate, rezultă că o situație cu totul
deosebită o reprezintă un grup de cca 60 de locuințe situat în capătul dinspre N -V al străzii Primăverii,
cunoscut printre cei din zonă sub numele de „Colul roșu”. Aceste locuințe au fost ridica te în perioada
1995 -2005, fără autorizație de construcție, pe un teren aparținând municipiului Buzău, teren aflat lângă o
fostă groapă de gunoi. Din aceste considerente, Primăria municipiului Buzău nu a putut să întreprindă
nimic pe linia racordării la ut ilități a acestei zone, astfel că aceste locuințe nu dispun de posibilitatea de a
se racorda la rețeaua de energie electrică și nici la rețeaua urbană de apă.

Cu privire la accesul la educație, conform ISJ Buzău, este semnificativ procentul de romi care
abandonează școala, cca. 60 % din totalul elevilor cu abandon, fenomenul manifestându -se mai mult la
clasele V -VIII, unde și numărul cazurilor de repetenție este cel mai mare. Acest fenomen școlar riscă să
se accentueze din cauza frecvenței sporadice a un or elevi romi la cursuri și din cauza eșecului școlar
repetat.

9.11.1.4. Victime ale violenței domestice

Tipuri de servicii și furnizori
În m unicipiul Buzău nu există un centru care să găzduiască temporar femeile abuzate sau alt stabiliment
de acest gen . Mai mult, un astfel de centru nu există nici măcar la nivelul județului, cu toate că numărul
de cazuri ar recomanda cu tărie existența unui astfel de așezământ, deoarece persoanele care sunt
victime ale violenței în familie nu au un loc specializat de re fugiu și asistență socio -medicală în astfel de
cazuri.

Filiala de Cruce Roșie Buzău își propune înființarea unui astfel de centru de primire, care să se intituleze
“Prima noapte salvatoare”.

Pagină 183 din 247

Există însă un centru de primire în regim de urgență pentru c opii, care preia cu succes cazurile de
neglijență, abuz, lipsă de supraveghere, abandon și alte situații de risc pentru copiii din municipiu ș i din
județ.

Întrucât politica actuală de prevenire a violenței în familie se bazează pe principiul obținerii
participării comunității , la nivel județean s -au desfășurat diferite activități pe tema “Prevenirea și
combaterea violenței în familie”, conduse de către Inspectooratul de Poliție Județean Buzău și Direcția
de Muncă și Protecție Socială Buzău, cu participare a unor reprezentanți ai Catedralei Sf. Sava,
DGASPC, ASP, Fundației Sf. Sava și Inspectoratului Județean de Jandarmi Buzău.

Nevoile grupului țintă
Conform Inspectoratului de Poliție al Județului Buzău, în decursul anului 2012 polițiștii județului Buzău
au aplanat 326 stări conflictuale intrafamiliale. Dacă luăm în calcul faptul că poliția intervine doar în
cazurile cele mai grave, doar atunci când s -a recurs la violență, realizăm că situația este destul de gravă.

Principalele cauze care au condus la ac te de violență în familie au fost:
– consumul exagerat de alcool, de către unul sau ambii parteneri ;
– conflicte pe fondul geloziei, al infidelității, al moștenirii ;
– carențe de ordin educativ, pe fondul unui nivel scăzut de cultură ;
– stres cotidian, amplificat de personalitate.

9.11.1.5. Populație cu venituri mici
Tipuri de servicii și furnizori:
Cea mai mare parte a asistenței sociale acordate persoanelor cu venituri mici este reprezentată de diferite
tipuri de beneficii sociale, acordate în cea mai mare par te de către autoritățile locale. Dintre acestea, cele
mai importante sunt venitul minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței cu lemne sau
combustibili solizi.
BENEFICII SOCIALE 2011 2012
ajutoare sociale de urgență 614 642
indemniza ții persoane cu handicap 369 423
asisten ți personali ai persoanelor cu handicap 398 356
cantin ă de ajutor 569 542

În afară de beneficiile analizate mai sus, autoritățile locale au asigurat și altele facilități pentru
persoanele cu venituri reduse, cum ar fi masă la Cantina de Ajutor Social SC Selena Han SRL, pentru
mai mult de 500 de persoane anual, dar și ajutoare sociale de urgență și altele.

În anul 2011 Prim ăria muncipiului Buzău a demarat proiectul de realizare a unui Centru de Urgență de
Zi și de Noa pte pentru Persoane Adulte fără Adăpost care a devenit funcționa l în anul 2013, în valoare
de 1.147. 721 lei din bugetul local. Centru oferă servicii de adăpost, hrană, asistență medicală primară,
igienă, consiliere socială și psihologică. Activitățile cent rului sunt susținute de 3 asistenți medicali, 3
infirmieri, 2 îngrijitori, asistent social, psiholog, bucătar. Programul de funcționare se realizează în
schimburi pentru 24 de ore.

Pagină 184 din 247
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) funcționează î n subordinea Ministerului
Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), de la 1 noiembrie 2008. ANPIS ca serviciu public
deconcentrat, cu personalitate juridică și are ca scop gestionarea sistemului beneficiilor de asistență
socială la nivel teritorial.
Principalele tipuri de beneficii de asistență socială acordate ț intit anumitor categorii de beneficiari sunt
următoarele:
 Sprijin acordat familiilor cu venituri reduse :
– Ajutorul social;
– Ajutorul pentru înc ălzire;
– Aloca ția pentru sus ținerea familiei;
 Politici familiale:
– Aloca ția de stat pentru copii;
– Aloca ția de plasament;
– Indemniza ția pentru cre șterea copilului și stimulentul de inser ție;
 Sprijin acordat persoanelor cu handicap :
– Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006;
– Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;
– Indemniza ția lunar ă de hran ă HIV/SIDA;
– Indemniza ția lunar ă acordat ă persoanelor cu handicap grav și accentuat;
– Indemniza ția lunar ă de înso țitor pentru persoanele cu han dicap vizual;
– Aloca ția lunar ă de hran ă pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA.

9.11.1.6. Șomeri
În ultimii ani, municipiul Buzău a parcurs o perioadă de profunde transformări economice, cu efect
direct în plan social. Reducerea șomajului înregistrat este un fenomen generalizat, rezultat al relansării
activității în diverse sectoare de activitate, atât cu caracter sezonier cât și permanent.
Nr.
crt. Indicator UM 31dec.2011
1. Populația activă mii pers. 46.957
2. Total șomeri pers 1.663
3. Rata șom ajului % 3,54
Sursa: AJOFM Buzău

Desigur, rata șomajului se referă la șomerii aflați în evidențele AJOFM, nu la șomajul real înregistrat la
nivelul comunității. După cum putem observa, deși rata șomajului a fost de 3.54% la sfârșitul anului
2011, populaț ia activă a fost cu 10.300 de persoane mai mare decât cea ocupată, rezultând că la acea
dată aproximativ 17% din populația activă nu era ocupată.

În ceea ce privește împărțirea pe categorii, sexe și vârste a șomerilor din jude țul Buz ău, aceasta este
prezentată în tabelele următoare:
Nr.
crt. Denumirea indicatorului TOTAL din care
Muncitori Studii medii Studii
superioare
T F T F T F T F
1 Nr.șomerilor în evidență și plată
beneficiari de indemnizație 3.000 1.240 1.767 525 970 535 263 180

Pagină 185 din 247

050010001500200025003000350040004500
<25 ani 25 -29 ani 30 -39 ani 40 -49 ani 50 -55 ani > 55 aninumăr șomericonform art. 17 alin. 1 din
Legea 76/2002 – câmpul muncii
2 Nr.șomerilor în evidență și plată
beneficiari de indemnizație
conform art. 17 alin. 2 din
Legea 76/2002 – absolvenți 828 377 12 4 769 346 47 27
3 Nr. șomeri aflați în evidență
pt.locuri de muncă fără a
bene ficia de drepturi bănești
conf. Lg 76/2002 –
neindemnizați 12.899 4.900 11.398 4.222 1.319 563 182 115
TOTAL GENERAL (1+2+3) 16.727 6.517 13.177 4.751 3.058 1.444 492 322
Sursa: AJOFM Buzău
La 31 dec.2011, ponderea șomerilor sub 25 de ani din totalul șomerilor înregistrați la AJOFM Buzău,
era de 14,75 %. Evoluția numărului total de șomerilor înregistrați și a numărului de șomeri înregistrați
cu vârste sub 25 de ani arată o tendință de scădere în 2011, cu o mai mare creștere în 2009 și 2010 faț ă
de 2008.

Sursa datelor: Statistici ale AJOFM

Tinerii refuză unele oportunități de angajare, în așteptarea unor posturi bănoase, fără a încerca să -și
demonstreze mai întâi cunoștințele și abilitățile pe care le -au dobândit.
Tabel – Situa ție șomeri pe nivele de pregătire
ANUL Total șomeri în
eviden țe Din care
Muncitori Studii medii Studii superioare
T F T F T F
2007 10.604 8.452 3.523 1.926 883 226 163
2008 10.854 8.978 4.084 1.622 789 254 174
2009 17.920 13.633 5.453 3.513 1.785 774 464
2010 18.631 14.496 5.285 3.297 1.562 838 493
2011 14.978 12.096 4.517 2.362 1.114 520 317

Pagină 186 din 247

Observăm că numărul șomerilor de sex masculin este mult mai ridicat decât cel aferent sexului feminin,
fapt datorat în mare parte și desființării unor act ivități industriale locale, unde forța de muncă
preponderentă era de sex masculin.

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numărul mediu de șomeri 14.628 14.637 11.907 10.551 14.716 18.567 15.713 14.309
Rata medie a șomajului 7,5 7,5 6,1 5,4 7,8 9,7 7,8 7,6
4.555.566.577.588.599.51010.5
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov decSituația ratei șomajului 2011 -2012
2011 2012
Tabel – Evoluția disponibilizărilor de personal, pe luni, în cursul anului 2012
Intrări ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec total
Total ,
din care 424 319 211 228 216 305 228 253 166 218 454 444 3466
colective 78 52 8 3 1 62 8 9 0 0 75 9 305

Tabel – Forma de prop rietate a societăț ii care a efectuat disp onibilizarea:
Forma ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec total
Stat 125 43 29 37 35 25 18 53 19 14 41 71 510
Privat 299 276 182 191 181 280 210 200 147 204 413 373 2956

Anul 2012 se caracterizează prin creșterea numărului de șomeri care beneficiază de indemnizație de
șomaj. Această situație se datorează atât unităților de stat, care și -au restrâns activitatea cât ș i unităț ilor
din mediul privat care fie și -au restrâ ns acti vitate , fie s -au desființ at din cauza crizei economice:
Hidroconstrucția, Distrigaz Sud Reț ele, Ductil Steel, Contactoare, Administraț ia Domeniului Public,
Conpet, Agenția Română de Securitate, Romsilva, CFR călă tori, A NIF. În perioada de var ă, pe lâ ngă
persoanele disponibilizate din câmpul muncii, au fost luați în evidență și peste 1000 de absolvenți
promoț ia 2012, care fie nu au absolvit examenul de bacalaureat, fie l-au absolvit dar nu s -au înscris la o
form ă superioară de învățămâ nt.

Pagină 187 din 247

Pe lângă aceasta a fluență de persoane, AJOFM Buzău s -a confruntat și cu o sc ădere semnificativă a
ofertei de locuri de muncă vacante.

Având în vedere că, în perioada urm ătoare, este previzibilă o anumită creștere a num ărului t otal de
șomeri înregistraț i la nivelul județului ș i ca urmare a efectelor sezonalităț ii, se impune, pe mai departe,
atentă monitorizare a categoriil or celor mai vulnerabile pe piaț a muncii, deoarece acestea trebuie
sprijinite activ în demersul lor de a -și găsi rapid un loc de muncă , pentru a preve ni transformarea lor în
șomeri de lungă durată .

Un rol important î n ocuparea persoanelor înregistrate în eviden țele agen ției îl au ac țiunile de la nivel
local adaptate la condi țiile concrete din jude ț și fiecare l ocalitate.
Populația totală
mii persoane Populația activă
civilă mii persoane Populația ocupată
civilă mii persoane Rata
șomajului
% Rata de
activitate % Rata de
ocupare %
477 188.4 173 8 62.9 57.9

Piața muncii din județul Buzău va fi supusă noilor tend ințe existente în condițiile globaliz ării. Acestea
vor fi datorate pe de o parte modificării criteriilor de competitivitate și a pătrunderii mai lejere a
investitorilor, iar pe de altă parte datorate creșterii atractivității pieței forței de muncă româneșt i pentru
lucrătorii din statele noncomunitare.

Populația activă civilă la nivelul județului Buzău a fost la 1 ianuarie 2011 de 192,8 mii persoane din care
53,2 % bărbați și 46,8 % femei.

Tabel – Populația activă din județul Buzău pe perioada 2005 -2013
mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Creștere/scădere 2013
față de 2005
176,8 175,8 174,8 173,8 172,8 171,8 170,6 169,4 168,1 -4,92
Sursa: INS, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale

La nivelul județului Buzău tendința de reducere a populației active în perioada 2005 -2013 este
accentuată, rata mai mare fiind în perioada 2005 -2006.
Tabel – Evoluția previzionată în perspectiva anului 2013 pentru populația ocupată – mii perso ane din
județul Buzău
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
132,9 138,4 137,6 136,9 136,1 135,3 134,4 133,4 132,4
Sursa: INS, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale

Tabel – Rata de ocupare a resurselor de muncă calc ulată ca raport între populația ocupată civilă și
resursele de muncă la nivelul județului Buzău

Pagină 188 din 247

0200400600800100012001400
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIENum ăr șomeri încadra ți în 201301.01.2008 01.01.2009 01.01.2010 01.01.2011
61,2% 60,4% 58,3% 57,9%
Sursa datelor: Balanța forței de muncă elaborată de INS

Tabel – Cheltuieli totale ale pop ulației pe lun ă, pe o persoană î n anul 2011
Cheltuieli totale lunare pe persoan ă în Regiunea Sud -Est 687.14
Cump ărarea de alimente și băuturi consumate 22
Cump ărarea de m ărfuri nealimentare 21.6
Plata serviciilor 17.5
Impozite, contribu ții, cotiza ții, taxe 14.9
Cheltuieli totale lunare pe persoan ă în Rom ânia (lei/persoan ă) 758.43
Cump ărarea de alimente și băuturi consumate 21.8
Cump ărarea de marfuri nealimentare 21.1
Plata serviciilor 17.6
Impozite, contribu ții, cotiza ții, taxe 16.1
Sursa : Anuarul Statistic al Rom âniei, INS, Bucure ști – ediția 2012

Câștigul salarial net lunar din Regiunea Sud Est a crescut de la 477 lei/persoană în anul 2011 la 1.276
lei/persoana în 2011 ( 1.261 lei /persoană î n județul Buză u), fiind sub media națională cu 13% .

Tabel – Raport dependență economică în 2011 (num ărul persoanelor neocupate (inactive sau în șomaj) ce
revin la 1000 persoane ocupate.

2010 Popula ția ocupat ă civila
mii perso ane Popula ția neocupat ă mii
persoane Raport dependen ță
economic ă
Buzău 173 304 1752 ‰
Regiunea Sud Est 986 1808 1833‰
Rom ânia 8366 12989 1553‰

Dinamica angajăilor se prezintă conform graficului de mai jos:

Sursa: AJOFM Buzău

Pagină 189 din 247

Tipuri de servicii și furnizori
Principalul furnizor de servicii pentru șomerii comunității loca le este Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă (AJOFM) Buzău. Proiecte finantate extern la care ia parte și AJOFM Buzau:
 ACCESS – Parteneriat pentru integrare social ă – ID proiect 58682 -proiect strategic;
Solicitant – Partener principal – AJOFM B uzău, Parteneri : SC Manager Consult SRL, Fundația
Munc ă și Prosperitate Brăila (PAEM Brăila), Uniunea Generala a Industriașilor din România
1903 – Filiala Prahova, Asociația Pentru Șanse Egale (APSE) Tg. Jiu. Obiectivul general:
Facilitarea accesului la o cupare pentru persoane care aparțin grupurilor vulnerabile prin
furnizarea de servicii integrate de stimulare a ocupării forței de munc ă în scopul diminuării
excluziunii sociale, marginalizarii, discriminării și riscului de sărăcie.
 COMFORMED – CONsiliere , FORmare, MEDiere – servicii integrate – ID proiect 76457 –
proiect grant. – perioada de implementare -01.01.2011 -31.12.2012, Solicitant – Partener
principal – AJOFM Buzău, Parteneri : SC Manager Consult SRL și SC CONSULT MERIDIAN
CFP SRL. Obiectivul gene ral: Facilitarea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de
munc ă-șomeri, la activități care conduc la consolidarea încrederii în sine prin furnizarea de
servicii de stimulare a ocupării forței de muncă în vederea integrării pe piața muncii.
 DAIR S – Dezvoltarea antreprenoriatului inter -regional sudic – ID proiect 61890 – proiect
strategic; perioada de implementare 01.01.2011 – 31.12.2012, Solicitant – Partener principal –
AJOFM Ialomița; Parteneri : AJOFM Buzău, AJOFM Mehedinți, CCIA Ialomița, CCI A Buzău,
CCIA Mehedinți și EPC Group SRL București; Obiectivul general: Dezvoltarea culturii și
competențelor antreprenoriale a persoanelor care intentionează să dezvolte afaceri și a
managerilor din întreprinderi prin programe de formare și servicii supor t în vederea unui
antreprenoriat adaptat la cerințele de dezvoltare economică a regiunilor Sud -Est, Sud –
Muntenia, Sud – Vest Oltenia și Bucuresti – Ilfov .
 4. KOMPASS – program Leonardo da Vinci – Germania – ID proiect DE/12/LLP –
LdV/TOI/147528 – proiect grant. – perioada de implementare -01.10.2012 -30.09.2014;
Solicitant – Partener principal – Bildungsinstitut PSCHERER – Germania; Parteneri : JugendStil
e.V. – Germania, Asociația pentru promovarea copiilor care au fost în plasamentul statului –
Ungaria, As ociația Tinerilor part eneri pentru dezvoltarea societăț ii civile România, AJOFM
Buzău, Asociația Dezvoltarea personalității și comunităților umane – Bulgaria, Centrul de
suport Regional al întreprinderilor – Bulgaria, Federația europeană a centrelor de eva luare a
competențelor – Franța; Obiectivul general: Transferul de inovatie în ceea ce priveste Bilanțul
de competente din Germania și din alte țări europene catre România, Ungaria și Bulgaria.

Principalele servicii oferite de această entitate sunt: inform area și medierea muncii și formarea
profesională, în scopul înlesnirii identificării unui loc de muncă.

În anul 2012 au beneficiat de servicii de informare și consiliere profesional ă un num ăr de 14.565
persoane aflate în căutarea unui loc de munc ă.

Serviciile de informare și consiliere profesională au fost acordate gratuit unor categorii diverse de
beneficiari, dupa cum urmează :
 3163 tineri (sub 25 ani);
 5123 șomeri de lungă durată ;
 314 romi;
 9 persoane cu dizabilităț i.

Pagină 190 din 247
Ca urmare a participa rii la servi ciile de informare și consiliere profesională , 540 persoane au fost
cuprinse la cu rsuri de formare profesională și 542 persoane au fost î ncadrate.

Monitorizând bursele organizate în anul 2012, au fost obț inute urmatoarele rezultate:
Indicatori 2012
Agenț i economici contactați 693
Agenți economici participanți 164
Număr oferte locuri de muncă 1.580
Număr persoane participante 2.492
Număr persoane selectate 1.261
Număr persoane angajate 281

Pâna la 31.12.2012 au fost încadrate în muncă 2018 persoane cu vârstă de peste 45 ani sau unice
întreținătoare de familie , din care 246 persoane (243 cu vârsta de peste 45 ani, 1 persoană unic susținător
al unei familii monoparentale, 1 persoană care mai are 3 ani până la p ensie și 1 persoană cu handicap ) au
fost î ncadrate în muncă prin subvenționarea locului de muncă.

După durata pe care au fost încheiate contractele individuale de muncă totalul persoanelor încadrate din
această categorie se structurează astfel:
 1262 persoane au fo st angajate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, fără
subvenționarea locului de muncă ;
 510 persoane au fo st angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată .

În afară de cele prezentate mai sus, AJOFM oferă și servicii de consultanță și asistență pentru începerea
unei a ctivități independente, subvenționarea locurilor de muncă pentru încadrarea prin ocuparea
temporară a forței de muncă în lucrări publice de interes comunitar, încadrarea absolvenților din
instituții de învătământ și încadrarea șomerilor de peste 45 de ani sau a întreținătorilor unici de familie.

BUZĂU mii pers Efectiv la 1
ianuarie 2009 Efectiv la 1
ianuarie 2010 Efectiv la 1
ianuarie 2011 Efectiv la 1
ianuarie 2012 Efectiv la 1
ianuarie 2013
Total Bărbați Total Bărbați Total Bărbați Total Bărbați Total Bărbați
A. Resurse de
muncă (02-03-
04+05+06±07) 295,5 155,1 297,9 155,7 301,0 157,1 299,4 156,6 298,6 156,0
B. Populația
ocupată civilă – total 178,6 94,0 173,6 90,0 174,2 91,3 173,4 90,1 176,4 89,3
C. Șomeri 10,9 5,9 10,9 5,9 18,6 11,3 15,0 9,0 15,0 9,2
D. Populația activă
civilă (B+C) 189,5 99,9 191,5 99,9 192,8 102,6 188,4 99,1 191,4 98,5
E. Populația în
pregătire
profesională și alte
categorii de
populație în vârstă
de muncă (A-D) 106,0 55,2 106,0 55,2 108,2 54,5 111,0 57,5 107,2 57,5

Pagină 191 din 247

92%8%Raport între popula ția ocupat ăși șomeri în 2013
populația ocupată
șomeri
Anul 2012 se caracterizează prin creșterea numărului de șomeri care beneficiază de indemnizație de
șomaj. Această situație se datorează atât unităților de stat, care și -au restrâns activitatea, cât și unităților
din mediul privat care fie și -au restrâns activitate fie s -au desființat din cauza crizei economice: GDF
SUEZ – Distrigaz Sud Rețele, Ductil Steel, Contactoare, Administrația Domeniului Public, Agenția
Română de Securitate, Romsilva, CFR Călători, ANIF.

În perioada de vară, pe lângă persoanele disponibilizate din câmpul muncii, au fost luați în evidență și
absolvenții promoției 2012, care fie nu au absolvit examenul de bacalaureat, fie l -au absolvit , dar nu s -au
înscris la o formă superioară de învățământ.

Numărul șomerilor înr egistrați este de 1663 de persoane. Pe lânga aceasta afluență de persoane, AJOFM
Buzău s -a confruntat și cu o scădere semnificativă a ofertei de locuri de muncă vacante.

Având în vedere că, în perioada următoare, este previzibilă o anumită creștere a numă rului total de
șomeri înregistrați la nivelul județului și ca urmare a efectelor sezonalității, se impune, pe mai departe,
atenta monitorizare a categoriilor celor mai vulnerabile pe piața muncii, deoarece acestea trebuie
sprijinite activ în demersul lor d e a-și găsi rapid un loc de muncă, pentru a preveni transformarea lor în
șomeri de lungă durată.

Referitor la formarea profesională, AJOFM BUZĂU, prin Centrul de formare profesională propriu,
ofera cursuri de calificare, recalificare, perfecționare pentru toate categoriile de persoane (tineri și
adulți). Pentru anul 2013 , Planul de formare profesională al Agenției a vizat un numar de 26 de meserii
sau profesii cu 921 de cursanti.

În afară de AJOFM, la nivelul municipiului există și alți furnizori de prog rame de instruire și calificare
profesională. Pentru perioada noiembrie 2009 -noiembrie 2013 s -au eliberat aproximativ 205 autoriza ții
pentru furnizori de formare profesional ă. Dintre aceștia, amintim: FUNDA ȚIA PENTRU COPII
SFÂNTUL SAVA, ȘCOALA MILITAR Ă DE MAI ȘTRI ȘI SUBOFI ȚERI A FOR ȚELOR AERIENE
"TRAIAN VUIA", AGENT ULTRA ALARM, SELECT GUARD, VALINI CONSULT, TOTAL
CERT, APICOLA, DARIAN MIXT GRUP, CONSULT MERIDIAN CFP, CENTRUL DE FORMARE
ȘI CONSULTANȚĂ PRIMA SCOOL MONDO CONSULT MANAGER CONSULT FUNDA ȚIA

Pagină 192 din 247
"EUROACADEMIA , Ductil SA (care deține un centru de formare pentru diferite domenii, dotat cu
mijloace moderne, inclusiv cu un centru de aplicații și demonstrații dotat cu echipamente de ultimă
generație).

Aceeași agenție a avut și o idee de proiect de califi care pentru domeniile construcții și comerț, cu
participarea companiilor locale direct interesate, care urmau să asigure locurile de practică și specialiști
formatori, cu posibilitatea ca ulterior o parte dintre aceste persoane calificate să fie angajate î n cadrul
acestor companii. Din păcate, companiile locale nu au avut fonduri pentru un astfel de program.
AJOFM, prin addendum, nu mai are dreptul să acceseze proiecte fără să realizeze parteneriate cu alți
furnizori de training. Chiar și așa, proiectele pr opuse trebuie să -și demonstreze sustenabilitatea pe
termen lung, astfel că este nevoie de cooperarea companiilor locale. Mai mult, AJOFM, deși este singura
entitate care poate fi aplicant principal în astfel de proiecte, nu poate demonstra capacitate manag erială,
întrucât politica anilor trecuți a fost ca AJOFM să nu acceseze fonduri, astfel că se pierde punctaj la
aplicație. În aceste condiții, este nevoie de cooptarea unei entități (firmă de consultanță, ONG etc) care
să asigure un bun management al proie ctelor. În concluzie, pentru ca Buzăul să atragă cât mai multe
proiecte din Fonduri Structurale pentru programe de măsuri active pe piața muncii locale, este nevoie de
un parteneriat local cât mai larg, în care toți factorii interesați să își aducă aportul .

În ceea ce privește problema ocupării forței de muncă și incluziunii sociale, există deja un parteneriat
semnat la nivel județean, între toate instituțiile cheie care pot afecta acest domeniu, cum ar fi Primăria
Buzău, Instituția Prefectului, Consiliul Județean, AJOFM, Camera de Comerț, Direcția de Muncă și
Protecție Socială, Inspectoratul Școlar Județean, Direcția Generală a Finanțelor Publice, Direcția
Județeană de Statistică, sindicate și patronate. De asemenea, încă din octombrie 2006 s -a semnat un Pact
Teritorial la nivelul Regiunii Sud -Est, între instituțiile relevante de la nivel regional care pot contribui la
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și incluziune socială. Totuși, până în prezent, aceste
parteneriate nu au reușit să dea naș tere unor proiecte comune solide care să vină în întâmpinarea
nevoilor grupului țintă.

Este recunoscută nevoia pentru un proiect de analiză a pieței muncii locale, pentru identificarea clară a
cererii și ofertei de calificări pe piață, de rezultatele ace stui studiu să poată beneficia și AJOFM, pentru o
eficientizare a pachetelor de programe propuse și accesate în parteneriat.

Principalele probleme care afectează angajarea șomerilor din municipiu sunt următoarele:
– necunoașterea legislației în domeniu, î n special a legii asigurărilor pentru șomaj, de către
salariați, șomeri, persoane în căutarea unui loc de muncă și angajatori. De aici derivă o serie
de dificultăți de comunicare, de acordare a drepturilor cuvenite, de cunoaștere a obligațiilor
angajatoril or și angajaților;
– practicarea în continuare pe scară largă a muncii „la negru”, care conduce la neacordarea
vreunui drept b ănesc angajatului, după ce angajatorul renunță la serviciile acestuia;
– incapacitatea economiei locale de a absorbi forța de muncă di sponibilă;
– slaba colaborare între instituțiile abilitate, A.J.O.F.M. Buzău și agenții economici, deși Legea
nr. 76/2002 stabilește clar cadrul de colaborare necesar;
– necorelarea între cerere și ofertă pe piața de muncă locală.

Pagină 193 din 247
Pe piața muncii buzoi ană există o necorelare accentuată înte cerere și ofertă, pe sectoarele principale de
activitate, după cum urmează:
Industrie Unitățile de învățământ nu asigură necesarul de forță de muncă, nici din punct de vedere
cantitativ nici calitativ. Angajatorii solicită un nivelul ridicat de calificare și adaptarea formării la
tehnologia specializată utilizată de către aceștia.
Domeniul
mecanic Se poate observa o disproporție între numărul de absolvenți, cu mult mai mare decât este
necesarul pe piață și oferta de locuri de muncă din ultimii trei ani.
Transporturi
Se solicită șoferi pentru mașini de mare tonaj și pentru autocamioane, în timp ce forța de
muncă existentă pe plan local în acest domeniu este insuficientă și îmbătrânită. Astfel, se
întrevede nevoia ca, pe termen lung, să existe o strategie și un parteneriat între instituțiile de
învățământ, sindicatele din transporturi și patronate.
Construcții
La momentul actual se constată un deficit de forță de muncă calificată în acest segment de
activitate.
Servicii Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, a apărut nevoia diversificării calificărilor din
servicii, dar și a unei îmbunătățiri a calității formării, pentru ca absolvenții să facă față noilor
standarde impuse din mediul european.
Comerț O mar e parte din angajații care profesează nu au un atestat în domeniul respectiv, fiind
necesară calificarea acestora.

În prezent, în urma unui studiu elaborat de către AJOFM Buzău, pe baza datelor obținute de la diferite
companii din diferite sectoare de a ctivitate, firmele din Buzău sunt interesate de încadrarea de personal
în departamentele: vânzări, financiar, contabilitate, management și managementul producției.
Specializările căutate cu precădere sunt următoarele:
– ingineri mecanici, electroniști, indu strie alimentară, construcții instalații, prelucrare lemn,
automatiști și de sistem în informatică.
– tâmplar, dulgher, zidar, zugrav, fierar betonist, faianțar, electrician în construcții, sudor
electric, vânzător, agent comercial, operatori pentru diverse echipamente etc. Aceste meserii
sunt căutate în mod special în zona de la ieșirea spre Mărăcineni, unde au fost demarate
investiții importante.

În schimb, cursurile de formare solicitate cu prec ădere pe piață sunt cele pentru : agent de securitate,
operat or PC, lucrător în comerț și contabil .

Evoluții viitoare
Între A.J.O.F.M. Buzău și Inspectoratul Școlar Județean există două protocoale de colaborare în vederea
schimbului de informații cu privire la meseriile cerute pe piața muncii și cele care nu mai au căutare dar
și referitor la situația absolvenților pe meserii.

Conform PLAI Buzău, vor înregistra o scădere a cererii activitățile din agricultură, administrație publică,
energie electrică și termică, gaze, chimie industrială, industria textilă și meca nică, în timp ce se va
înregistra o creștere semnificativă a cererii pentru activități din construcții, comerț, hoteluri și
restaurante, intermedieri financiare, tranzacții imobiliare, transport, depozitare, industria prelucrătoare și
comunicații.

Confor m AJOFM Buzău, noi oportunități pentru crearea de noi locuri de muncă vor fi înregistrate în
următoarele domenii:
– servicii furnizate pentru diferite persoane fizice și juridice: lucrări de amenajări interioare,
curățenie, întreținere și menaj, vopsitorie, organizare de evenimente (conferințe,
simpozioane, expoziții, saloane comerciale, catering etc.);

Pagină 194 din 247
– servicii de IT, în special tehnica de calcul, birotică și reparații – întreținere;
– comerț, în condițiile creșterii economice și a venitului pe cap de locuito r;
– contabilitate, în condițiile dezvoltării previzionate a sectorului IMM;
– protecția mediului, ca urmare a creșterii externalităților generate de economia locală specifică
și de extinderea mediului urban, care vor crea probleme legate de managementul apei și de
calitatea aerului;
– construcții civile și industriale, tot pe fondul creșterii economice prognozate și luând în
considerare programele de dezvoltare a infrastructurii, în special cea industrială;
– transport rutier și industria materialelor de construc ții, tot ca urmare a dezvoltării
infrastructurii;
– servicii de urbanism, estetică urbană și amenajări teritoriale.

AJOFM apreciază că potențialul profesional forței de muncă locale este unul ridicat și că nu vor fi
probleme referitor la adaptarea la exige nțele impuse de Uniunea Europeană, dar și de apariția de
tehnologii superioare.

9.11.2 . Analiza SWOT a sectorului

Pagină 195 din 247
Puncte tari Puncte slabe
Sprijin semnificativ din partea Prim ăriei Buzău
pentru problemele sociale ale urbei ;
Existența unor parteneriate semnate între
instituțiile și organizațiile locale și regionale în
domeniu pe probleme sociale ;
Existența unor ONG -uri care sunt finanțate și
din donații sau care lucrează pe bază de
voluntariat ;
Situație relativ bună a copiilo r instituționalizați
și a serviciilor adresate copiilor cu probleme
sociale în municipiu ;
Un grad ridicat de calificare a cadrelor didactice
din școlile speciale ;
Existența unor programe care au ca scop
inventarierea problemelor comunităților de
rromi, con siliere, informare și înlesnirea
obținerii documentelor de identitate și
proprietate ;
Derularea unor programe de incluziune socială a
persoanelor de etnie romă, în special la nivelul
școlilor ;
Scăderea progresivă a abandonului școlar în
rândul rromilor, ca urmare a programelor
implementate ;
Reducerea accelerată a ratei șomajului în ultimii
ani în municipiu ;
Creșterea semnificativă a volumului de servicii
de mediere și formare profesională a șomerilor
din municipiu ;
Existența unor centre de formare private, care
furnizează cursuri de formare în profesii pentru
care agenția locală de ocupare nu este
autorizată ;
Potențialul profesional ridicat al forței de muncă
locale pentru a se adapta la cerințele euro pene și
la tehnologiile moderne.
Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt
insuficiente, discontinue și puțin diversificate ;
Inexistența unui serviciu specializat de externare
a vârstnicilor din spital ;
Inexistența unui serviciu de identificare a nevoii
de servicii pentru vârstnici ;
Subfinanțarea serviciilor me dicale la domiciliu ;
Lipsa unor centre rezidențiale, de zi, de suport
comunitar, de informare, asistență și consiliere
pentru persoane adulte cu handicap, în timp ce
serviciile oferite de autorități pentru această
categorie sunt focalizate pe acordarea de
beneficii sociale ;
Inexistența unor centre pentru persoane cu
dizabilități specifice, cum ar fi Alzheimer sau
bolile neuro -psihice, fapt care implică costuri
semnificative pentru internarea ace stora în centre
din alte județe;
Insuficiența programelor car e se ocupă de
instruirea asistenților personali și a lucrătorilor
sociali ;
Lipsa unui centru de primire temporară pentru
femeile victime ale violenței în familie ;
Imposibilitatea agenției locale de ocupare de a
co-finanța proiecte europene, în ciuda faptul ui că
aceată agenție este singura eligibilă pentru a fi
aplicant principal ;
Lipsa fondurilor necesare formării personalului
în cadrul majorității companiilor locale ;
Inexistența unui studiu de analiză a pieței muncii
locale, pentru identificarea cererii și ofertei de
calificări la nivelul municipiului și a zonelor
înconjurătoare ;
Incapacitatea economiei locale de a absorbi forța
de muncă disponibilă ;
Slaba colaborare între instituțiile locale, AJOFM
și agenții economici în ceea ce privește ocuparea
forței d e muncă, în ciuda faptului că există
protocoale de colaborare încheiate;
Necorelarea între cerere și ofertă pe piața de
muncă locală.

Oportunități Amenințări

Pagină 196 din 247
Posibilitatea obținerii de finanțări pentru
majoritatea problemelor sociale prin Fondurile
Structurale ale UE și prin fonduri
guvernamentale;
Crearea rețelelei de servicii europene integrate
prin proiectul Synthesis, derulat la nivel
național ;
Dezvoltarea unei strategii comune la nivel
teritorial, pentru furnizarea de servicii socio –
medicale integ rate;
Înfințarea “Agenției Naționale pentru Prestații
Sociale” și a “Observatorului Social”, care vor
avea rolul de a eficientiza sistemul social ;
Extinderea Complexului Marghiloman și
dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu ;
Îmbunătățirea acti vității de evaluare a gradului
de handicap a persoanelor adulte aflate în astfel
de situații, ca urmare a înființării Serviciului
pentru Evaluarea Complexă a Persoanei Adulte
cu Handicap ;
Racordarea comunităților de rromi la rețelele de
utilități urbane, o dată cu obținerea documentelor
de proprietate asupra locuințelor acestora ;
Realizarea centrului social pentru persoane fără
adăpost și achiziția de case sociale, propuse în
bugetul Primăriei pentru anii viitori . Lipsa co -finanțării pentru diferitele proiec te
sociale finanțate prin Fonduri ale UE ;
Dificultăți în crearea parteneriatelor și asigurarea
managementului proiectelor în vederea depunerii
aplicațiilor pentru diferite proiecte sociale ;
Dificultăți în integrarea serviciilor sociale cu cele
medicale și de altă natură ;
Îmbătrânirea accelerată a populației, care va duce
la creșterea nevoii de servicii sociale și vor trebui
identificate surse de finanțare suplimentare ;
Accentuarea fenomenului de abandon școlar al
populației de etnie rromă, din cauza frecv enței
sporadice a unor elevi rromi la cursuri și din
cauza eșecului școlar repetat ;
Desființarea unor unități economice locale, cu
efect negativ asupra nivelului șomajului real din
municipiu .

9.11.3. Concluzii și recomandări
Propunerile ce vizează dimin uarea riscului de excluziune socială la care s unt expuse persoanele
defavorizate din județul Buzău, sunt sintetizate în cele ce urmează:

Extinderea Complexului de Servicii pentru Persoane Vârstnice “Alexandru Marghiloman”.
Prin mărirea capacității de fun cționare a componentei rezidențiale din Cadrul Complexului de Servicii
pentru Persoane Vârstnice “Alexandru Marghiloman” Buzău, sistemul local de servicii sociale ar putea
răspunde nevoilor grupului țint ă dezavantajat – persoana vârstnică dependentă. Noul pavilion va putea
oferi găzduire pentru alte 30 de persoane vârstnice din municipiu.

Dezvoltarea sistemului de îngrijire la domiciliu prin creșterea numărului de beneficiari
Identificarea cazurilor de persoane care necesită îngrijire la domiciliu, crearea unei baze de date cu
beneficiarii și programarea exactă a furnizării de servicii între diferiții furnizori, pentru eficientizarea
sistemului și satisfacerea tuturor nevoilor de a cest gen din cadrul comunității. S e poate realiza printr -un
parteneriat so lid între Primărie, DGASPC și furnizorii de servicii socio -medicale care activează pe raza
municipiului, care vor oferi și servicii adecvate persoanelor identificate.

Experiența anterioară a acestora poate constitui un fundament solid pentru depunerea un or aplicații în
vederea obținerii de finanțări prin diferite fonduri europene și guvernamentale. Bineînțeles, grupul țintă
pentru care se vor extinde serviciile la domiciliu va fi stabilit în urma realizării studiului de mai sus.

Pagină 197 din 247
Concomitent cu extindere a numărului de beneficiari propunem și diversificarea serviciilor socio –
medicale la domiciliu, cum ar fi masa la domiciliu, programe de ergoterapie și consultanță psihologică.

Crearea unei pepiniere de resurse umane instruite care să ofere servicii acces ibile persoanelor
vârstnice
Vor fi accesate programe care finanțează formarea resurselor umane în domeniul social, în parteneriat cu
diverși furnizori de programe de formare.

Crearea unui centru de zi pentru persoane vârstnice marginalizate, care să ajute la redobândirea
abilităților practice și de comunicare (20 de locuri).
Acest Centru va furniza servicii de recuperare neuro -motorie, psihoterapie individuală, logopedie,
psihoterapie de grup, programe diversificate, consiliere religioasă, consiliere juri dică, excursii,
evenimente, teatru, bibliotecă etc, contribuind la păstrarea unui nivel bun de viață și la eliminarea
anxietății și solitudinii vârstnicilor din municipiul Buzău. Centrul propus ar putea fi dezvoltat printr -un
parteneriat între Crucea Roși e din localitate, care și -a manifestat interesul deosebit pentru un astfel de
proiect și autoritățile locale, prin Direcția de Asistență Socială Buzău. Proiectul se încadrează în
Obiectivul 1 al Strategiei Județene de Asistență Socială și Protecția Copilu lui Buzău 2006 – 2010, prin
operațiunea “Înființarea și dezvoltarea unor servicii sociale de protecție alternativă la sistemul clasic
rezidențial (centre de zi, îngrijire la domiciliu, respite care)” .

Integrarea unor categorii de persoane vârstnice pe pia ța muncii
Vor fi identificate soluții pentru integrarea a cât mai multor persoane vârstnice pe piața muncii, un prim
pas fiind identificarea opțiunilor pentru astfel de posturi existente în economia locală, de comun acord
cu angajatorii locali.

Campanii de informarea și sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica persoanelor
vârstnice cu/fără handicap.
Pentru astfel de campanii este nevoie de identificarea unor modalități de atragere a mass -mediei locale.
O astfel de campanie a mai fost în cercată de către Crucea Alb Galbenă, care a făcut apel la mass -media
locală pentru conștientizarea publică, dar din păcate mass media nu a fost interesată să participe, întrucât
subiectul nu este unul care să aducă audiență.

Asigurarea unor măsuri adecva te de prevenire a excluziunii sociale a tinerilor care părăsesc
sistemul de protecție a copilului și de intervenție pentru protecția lor în scopul integrării sociale și
profesionale a acestora
Aceasta se poate realiza prin mai multe tipuri de măsuri, cele mai indicate fiind achiziția de apartamente
în vederea reabilitării, construcția de noi amplasamente de tip vilă și/sau crearea de centre sociale care să
asigure găzduire în regim de urgență, consiliere socio -profesională, consiliere psihologică și altele.

Crearea de locuințe de tip familial pentru copii și îmbunătățirea condițiilor de plasament.
Propunerea are în vedere asigurarea unui mediu adecvat dezvoltării copiilor, diferit de instituționalizarea
clasică, mult mai asemănător unui mediu familial n ormal, care răspunde mai bine necesităților copiilor.

În ceea ce privește condițiile de plasament se recomandă îmbunătățirea continuă a metodelor de evaluare
și monitorizare a pote nțialilor furnizori de servicii în scopul diminuării riscului pentru copiii din
plasament.

Pagină 198 din 247
Crearea de centre rezidențiale pentru persoane cu handicap și/ sau locuințe protejate și dotarea
acestora cu echipamentul și mobilierul necesar.
Centrele rezidențiale se vor limita la o capacitate de maxim 50 de locuri. În ceea ce privește locuințele
protejate, acestea nu vor avea o capacitate individuală de mai mult de 6 locuri. Lucrările în cauză vor fi
însoțite de programe de formare pentru persoanal și de campanii publicitar e menite a mediatiza
proiectul. Acest tip de proiect poate fi f inanțat și prin Programul de Incluziune Socială, datorită
împrumutului acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
conform cu Legea nr.40 / 2007, cu condiția ca proiectul să fie realizat în cooperare cu DGASPC Buz ău,
care trebuie să fie lider de proiect, pentru a respecta criteriul principal de eligibilitate și a putea beneficia
de finanțare.

Crearea unor centre de reabilitare pentru adulți cu Alzheimer .
Acest tip de proiect se poate finanța la nivel județean, în co-operare cu Primăria Buzău. Centrele propuse
vor oferi servicii socio -medicale , tratament de recuperare, consiliere psihologică, socializare și alte
servicii care sunt identificate de către comisia pluridisciplinară ca fiind necesare. centre în regim de
rezidență sau de zi pentru persoane adulte diagnosticate cu Alzheimer pentru circa 30 -40 de persoane

Crearea unui centru de reabilitare pentru adulți cu probleme psihice .
Acest centru va fi unul în regim rezidențial, în cadrul căruia persoanele cu dizab ilități psihice să poată
beneficia de de servicii de îngrijire, recuperare și asistență juridică, astfel încât calitatea vieții acestui
grup țintă să fie îmbunătățită semnificativ.

Crearea unui centru de criză RESPITE pentru persoanele cu dizabilități .
Proiectul propune crearea unui centru rezidențial care să asigure servicii temporare de maxim 3
săptămâni/beneficiar.

Crearea unui centru de recuperare pentru persoane cu handicap neuro -motor
Centrul propus va avea program de zi și va fi dotat cu toate e chipamentele, aparatura și personalul
necesar pentru astfel de activități de recuperare.

Înfințarea unui centru de primire “Prima noapte salvatoare”
Acest centru va avea capacitatea să ofere atât găzduire, asistență și îngrijire, cât și servicii de con siliere
psihologică și juridică, asistență socială și ocupațională, în vederea recuperării și reintegrării sociale,
dezvoltării abilităților pentru o viață independentă, ș.a.

Se va asigura găzduire temporară pentru o perioadă de maxim 90 de zile de zile, doar în situații
excepționale se poate aproba prelungirea până la 180 de zile, numai cu aprobarea conducerii centrului.
Spațiul necesar pentru acest centru ar putea să fie asigurat de către Consiliul Județean, prin una din
opțiunile:
 Reabilitarea și moder nizarea spitalului Brătianu, fost imobil de patrimoniu, cu arhitectură veche.
 Reabilitarea clădirii Inspectoratului de Stat pentru Situații de Urgență, care a funcționat în trecut
cu același scop, dar necesită fonduri consistente pentru reabilitare.

Înființarea unui Centru Multifuncțional
Acest tip de centru ar trebui să ofere un ansablu de activități și servicii de asistență socio -medicală.
Beneficiarii acestor servicii ar putea fi persoane care se regăsesc în următoarele situații: sub pragul de
sărăcie, șomaj, nivel educațional scăzut, dizabilități, boli cronice, boli aflate în faze terminale, care

Pagină 199 din 247
necesită tratamente paleative, graviditate, vârsta a III -a, vârsta sub 5 ani, familii monoparentale, alte
situații sociale.

Centrul ar putea fi prevăzut cu t oate sau o parte dintre serviciile următoare, în funcție de posibilitățile de
finanțare și în măsura în care se identifică ca fiind necesare:
 asistență socială comunitară
 consiliere -asistență persoane vârstnice
 birou prevenire instituționalizare
 birou pre venție medicală
 cabinet planificare familială
 cabinet medicina de familie
 stomatologie
 ambulanțe medico -sociale
 cabinet neuropsihiatrie
 laboratoare
 centru pentru persoane fără adăpost
 centru de zi pentru persoane cu Alzheimer
 centru de recuperare pentru p ersoane cu handicap
 Centru RESPITE
 ateliere protejate pentru tineri și persoane cu dizabilități

Centrul de față ar purtea să fie alcătuit după modelul Centrului Multifuncțional Caraiman din București,
singurul centru de acest fel deschis până acum în Rom ânia, care oferă 85 de servicii socio -medicale
diferite. Astfel, Centrul ar putea să conțină și cabinete care să aducă venituri suplimentare, cum ar fi un
cabinet de Medicina Muncii pentru toți și altele.

Astfel de centre sunt promovate la nivel european și în România pot obține finanțare fie prin Programul
Operațional Regional, Axa 3, fie prin Programul de Incluziune Socială, datorită împrumutului acordat
Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare conform cu Legea
nr.40 / 2007.

Înființarea unui centru de sprijin pentru romi
Centrul va avea subcomponente pentru consiliere pe probleme socio -medicale, de planificare familială,
juridice, educaționale, dar și cu un centru medical în care personalul angajat să fie de etnie romă în
special, fiind recunoscută reticența acestor etnici de a merge la control medical.
Ca și măsuri complementare pentru combaterea discriminării perso anelor de etnie rromă vor fi re alizate
campanii mass -media și diverse întâlniri între autoritățile locale și liderii comunităților de rromi.

Îmbunătățirea condițiilor de locuire și asigurarea accesului la utiltăți pentru comunitățile de romi.
Această măsură își propune, pe de o parte, sprijinirea unor lucrări de reabilitare a locuințelor celor mai
degradate ale etnicilor romi iar pe de altă parte, reabilitarea infrastructurii stradale și asigurarea
accesului la utilități (apă -canal, gaze naturale, iluminat public etc) pentru zonele locuite în majoritate de
etnici romi.

Pagină 200 din 247

Creșterea gradului de securita te socială a etnicilor romi
Măsura își propune acordarea de subventii, în condițiile legii, organizațiilor nonguvernamentale ale
rromilor care furnizează servicii de consiliere, asistență socială, asistență medicală la domiciliu,
planning familial și alte servicii sociale. Deasemenea, se urmărește și sprijinirea etnicilor r romi în
demersul acestora de a -și obține documente de identitate și de proprietate dar și de a beneficia de
drepturile care le sunt alocate prin lege.

Elaborarea unui s tudiu de analiză a pieței muncii locale
Studiul va avea în vedere analiza cererii și ofertei de pe piața de muncă locală, analiza nevoilor de
instruire și propuneriu de proiecte în acest sens, va face recomandări fezabile și va identifica toate
parteneriatele necesare și s ursele posibile de finanțare pentru proiecte de dezvoltarea forței de muncă
locale și ocuparea acesteia într -un procent cât mai mare. Elaborarea unui astfel de studiu este
recunoscută ca foarte benefică de către AJOFM Buzău, care astfel ar putea să -și cana lizeze mai bine
activitățile pe problemele reale ale sectorului.

Dezvoltarea de măsuri active de ocupare a forței de muncă pentru reducerea șomajului de lungă
durată
Acțiunile acestei măsuri se vor concentra pe 3 directii:
 consiliere în carieră și medi erea muncii
 asistență antreprenorială
 formare profesională ocupațională

10. ECONOMIA

Pagină 201 din 247
Indicatorul tradiț ional pentru compararea regiunilor din punct de vedere al nivelului de dezvoltare la
nivelul Uniunii Europene este PIB regional pe locuitor. Cu un PIB care reprezintă doar 38% (2010) din
economia țării, Regiunea Sud -Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se
situează sub media națională. Valoarea acestui indicator în Regiunea Su d – Est o claseaz ă în catego ria
regiunilor mai pu țin dezvoltate, deoar ece PIB -ul regional pe locuitor trebuie sa fie mai mic dec ât 75%
din PIB -ul mediu al UE -27, conform Regulamentului Parlamentului European și al C onsiliului pentru
perioada de implementare 2014 -2020. Specificul Regi unii Sud – Est îl reprezintă disparitățile dintre
nodurile de concentrare a activităților industriale și terțiare (Brăila – Galați; Constanța – Năvodari),
centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul și Delta) și întinsele zone cu suprafețe
de culturi agricole și viticole (Buzău, Focșani).

Regiunea Sud – Est reprezint ă aproximativ 15% din teritoriul țării și 3.09% din popula ția total ă și a
contribuit în 2010 cu 10.76 la formarea PIB -ului na țional ( în valoare absolut ă de 56.339,5 m ilioane de
lei (pre țuri curente), fiind a cincea regiune din Rom ânia.

Prin tradiție Regiunea Sud -Est este o zonă agricolă. Condițiile pedoclimatice favorizează culturile de
porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industriale, floarea
soarelui (mai ales în Constanța – regiunea ocupând locul I la nivel național). În Regiunea Sud -Est se află
cea mai mare exploatație agricolă din România, suprafața cultivată reprezentând peste 45% din total.
Lucrările de îmbunătățiri f unciare din Balta Brăilei (în special asanări) au permis reintroducerea în
circuitul producției agricole a unei suprafețe importante de soluri aluvionare.

În pofida potențialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este fo arte
ridicată. Fragmentarea suprafețelor arabile, potențialul economic scăzut al micilor ferme și
managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare
a produselor agricole și constituie obstacole în calea dezvoltării agriculturii.

Județul Buzău se situează pe un loc fruntaș în ceea ce privește creșterea PIB -ului pe cap de locuitor în
ultimii 4 ani de criză. Mai exact site -ul econtext.ro, analizează evoluția PIB -ului între 2008, începutul
crizei și 2013. A stfel potrivit clasamentului județul Buzău înregistrează o creștere de 13,2%, creștere
datorită căreia se situează pe locul 8 între cele 42 de județe în fapt 41 plus capitala.

În cifre PIB -ul pe cap de locuitor în jude țul Buzău era la nivelul anului 2008, începutul crizei de 4 .345
de euro , iar pentru 2013 este prognozat la 4 .918 euro.

Tabel – Indicii producției industriale pe jude țul Buz ău
luna corespunzătoare din anul p recedent = 100 1.I-30.IX.2013
față de
1.I-30.IX.20122) 2012 2013
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
94,1% 110,7 % 99,0% 82,1% 92,0% 90,9% 83,9% 117,3 % 83,4% 99,8% 98,4% 77,2% 78,8% 90,6%

Tabel – Indicii valorici ai cifrei de afaceri din indus trie pe total (piața internă și piața externă)
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-30.IX.2013
față de 2012 2013 Buză u/ anii PIB – CAEN rev.2
(mil lei)
2008 7756,5
2009 7297,0
2010 7820,9

Pagină 202 din 247
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. 1.I-30.I.20122)
107,6 % 127,1 % 136,6 % 87,0% 92,2% 104,8 % 104,3 % 112,7 % 118,0 % 118,8 % 128,8 % 88,3% 91,3% 106,3 %

Tabel – Comerțul internațional cu bunuri – mii euro
2012 2013
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. 1.I-
31.VII3)
Total exporturi
FOB 45408 56111 39734 58942 63414 29554 30274 50096 43632 43796 56464 55727 53333 333323
Total importuri CIF 43500 36780 65561 51854 43349 27056 32748 28759 37683 34422 63497 36700 40350 274159
Sold FOB/CIF 1908 19331 -25827 7088 20065 2498 -2474 21337 5949 9374 -7033 19027 12983 59164

La capitolul investiții străine, Buzăul ocupă o poziție fruntașă. Oamenii de afaceri au fost atrași aici de
locația strategică, apropiată atât de capitală cât și de portul Constanța. E locul unde sunt rulate afaceri de
zeci sau sute de milioane de euro.

Fabricarea cuptoarelor pentru rafinării și industria petrochimică sunt unele din domeniile în care s -au
realizat investiții importante în municipiul Buzău. Cu 300 de angajați, compania se ocupă cu proiectarea
cuptoarelor, fabricarea propriu -zisă și montarea lor în locație. În cei cinci ani de activitate, firma s -a
impus în special pe piața rusă, unde livrează comenzi în fiecare an. Buzăul și România au fost alese de
companiei Beta Heurtey, datorită poziției, apropierea de țările occidentale și de Rusia, ieșirea la Marea
Neagră, produsele noastre fiind agabaritice, ajută foarte mult pentru expediție, dar și datorită tradiției .
Compania de la Buzău face parte dintr -un grup internațional ce are o cifră de afaceri de aproape 350 de
milioane de euro în fiecare an.

O altă investiție majoră în Buzău a făcut -o o firmă de colectare a deșeurilor, firmă ce face parte tot dintr –
un grup internațional. De la înființarea sa, la începutul anului 2007 și până în prezent, compania a
devenit unul dintre liderii de pi ață în domeniul reciclării deșeurilor de echipamente electrice și
electronice în România, fiind cea mai mare fabrică integrată de tratare a acestor deșeuri din țară și una
dintre cele mai mari din Europa. Investiția inițială de la Buzău a fost de peste zec e milioane de euro și
numără în jur de 2.000 de angajați. Începutul afacerii nu a fost ușor.

Producătorul de sticlă Trakya Cam, divizia de sticlă plană a Șișecam Turcia, care a achiziționat în vara
acestui an 90 la sută din acțiunile firmei buzoiene Glass Corp, va investi în perioada următoare 65 de
milioane de euro pentru dezvoltarea societății achiziționate. În acest sens, din totalul sumei, 56 de
milioane de euro se vor investi în activitatea de producție, în timp ce restul de 9 milioane de euro se vor
folosi pentru achiziționarea Glass Corp SA și a altor bunuri și contracte de leasing. Suma investită de
compania turcească va fi utilizată pentru producerea și vânzarea a 660.000 de seturi de sticlă pentru
mașini, planul fiind ca până în 2015 să se ajungă la o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro anual.

Din 2005 până în prezent, URSUS Breweries a investit peste 90 milioane de euro în modernizarea
fabricii din Buzău, astfel încât capacitatea de producție a crescut cu 150 la sută. Fabrica de la Buzău
reprezintă prima investiție în România a grupului sud -african SAB Miller și totodată cea mai mare
investiție din municipiul Buzău , a declarat președintele URSUS Breweries, Andrew Highcock, cu ocazia
unor festivități consacrate momentului de intrare în funcț iune a primei capacități de producție a
grupului.

Pagină 203 din 247

Febra construcției de centre comerciale pare că a pus stăp ânire pe orașul nostru. "Explozia" marilor
magazine a început din 2008, Buzăul demonstr ându-se a fi un punct de atracție pentru retaileri de
renum e: Kaufland, Carrefour, Metro, Dedeman, Lidle, Penny Market, Global, Praktiker, Romstal,
reabilitarea complexului Winmark .

Soufflet Malt România, cel mai mare producător de malț din Europa de Est, a inaugurat ieri, la Buzău, o
investiție de 65 de milioane de euro. Fabrica de la Buzău este și singura din țară de acest fel. Grupul
Soufflet, cel mai important furnizor de malț pentru berăriile din Europa, a început expansiunea spre Est
în urmă cu peste 15 ani.

De asemenea showroom -uri auto: Opel, Skoda, Volskwagen, Ford, Toyota, Hyndai, Mercedes,
Chevrolet, Renault, Nissan, Daewoo, Peugeot, Fiat, Alfa, Lancia .

Investi ții în benzin ării auto: Socar Rom ânia.
Investi ții în infrastructura turistic ă: Hotel de 4* Pietro asa, Art Hotel .

Produc ătorul de ulei vegetal B unge a investit 25 de milioane de euro în modernizarea fabricii de ținute în
Buzău, unde a transferat și produc ția de ulei de la unitatea din Ia și.

Voestalpine Vae Apcarom a început modernizarea fabricii de la Buz ău. În acest sens, compania a
demarat prog ramul de investi ții pentru modernizarea sectorului productiv al societ ății prin lansarea
proiectului "Contribu ția Vae Apcarom la dezvoltarea durabil ă a regiunii de Sud – Est prin modernizarea
sectorului productiv al fabricii din Buz ău", proiect cofinan țat prin Fondul European de Dezvoltare
Regional ă, Programul Opera țional Cre șterea Competitivit ății Economice. Structura de finan țare este
compus ă atât din fonduri proprii, c ât și din fonduri europene și de la bugetul de stat. Prin urmare,
valoarea total ă a ace stui proiect se ridic ă la suma de 25,93 de milioane de lei, din care 7,7 milioane de
lei valoare neeligibil ă, 18,2 milioane de lei valoare eligibil ă, 9,1 milioane de lei asisten ță financiar ă
nerambursabil ă și 16,82 milioane de lei contribu ția Voestalpine V ae Apcarom. De altfel, încă de la
înfiin țare, maximul istoric al bugetului de investiț ii, și anume peste 6,4 milioane de lei, derulat de
societate a fost înregistrat în anul 1998.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, în ultimii trei ani, județul Buzău a ajuns pe locul doi în țară, cu
o creștere economică de 30%. Practic, produsul intern brut (PIB) al județului a ajuns de la 7,3 miliarde
de lei în 2009, la 9,5 miliarde în 2012. La creșterea ratei economice a județului a contribuit decisiv
Primăria munic ipiului Buzău, prin investițiile realizate în ultimii ani. Practic, proiectele derulate cu
fonduri europene accesate și câștigate de către municipalitatea buzoiană, precum și des chiderea
manifestată de Primărie față de investitori, fie locali, naționali s au din afara granițelor, au săltat județul
la capitolul creștere economică.

Totu și, în ultimii ani, Județul Buzău se află printre ultimele județe din țară în topul investițiilor străine și
autohtone. Conform statisticilor oficiale, în anul 2011, la nivelu l întregii țări au fost realizate investiții
străine și românești noi în valoare de 865,6 milioane de euro ce au dus la crearea a 9.300 de noi locuri de
muncă. Însă, nici un euro și nici un loc de muncă nu a fost plasat în Județul Buzău. Mai mult decât atâ t,
pentru perioada 2011 – 2012, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă plasează județul
Buzău în topul județelor cu cea mai mare rată a șomajului din țară. Astfel, dacă în 2009 rata medie a
șomajului a fost de 7,8%, în 2012 a ajuns la 8,22%. În ceea ce privește numărul șomerilor
neindemnizați, Județul Buzău se plasează pe locul doi (după Teleorman), cu o rată de 73,94%.

Pagină 204 din 247
Economia județului Buzău a cunoscut o evoluție continuă , favorizată fiind de resursele naturale, dar și
de cele umane. Pondere a în economia județului o deține comerțul en -gros și cu amănuntul (53,67%),
urmat de alte servicii (inclusiv învățământ și sănătate – 14,21%), industrie (12,55%), transporturi
(7,12%), construcții (6,35%), agricultură, viticultură și pescuit (3,8%), turism (2,3%).

La sfarsitul anului 2012 în județ existau un număr de 17828 înmatriculări. Structura pe categorii de
comercianți este următoarea: 2629 persoane fizice, 1661 societăți în nume colectiv, 16 societăți în
comandită simplă, 12655 societăți cu răspunde re limitată, 361 societăți comerciale pe acțiuni, 17 regii
autonome, 16 societăți cooperative, 29 alte persoane juridice.

La sfârșitul anului 2012, în municipiul Buzău se aflau în evidența Registrului Comerțului 17828
societăți comerciale, din care 7995 s unt în funcțiune, 7319 radiate și 2514 în alte stări (dizolvare,
insolvență, lichidare etc.) .

Numărul societăților comerciale cu participare străină la capital, existente până la 31.12.2010 era 1.008,
iar valoarea capitalului social subscris exprimat în moneda națională era de 795.517 mil. lei,
reprezentând 244.085,9 mii USD și 182.786,7 mii Euro .
În anul 2012, în municipiul Buzău au fost înregistrate 766 de firme din care: 418 societăți comerciale cu
răspundere limitată, 305 persoane fizice autorizate, 3 7 întreprinderi individuale și 6 întreprinderi
familiale, cu diferite obiecte de activitate: transporturi taxi, comerțul cu amănuntul în magazine
nespecializate, coafură, activități de consultanță pentru afaceri și management, restaurante, activități
veter inare, producția de țesături, activități juridice etc.
Pe perioada anului 2012 la capitalul social subscris al societăților înmatriculate, Capitalul total subscris
in anul 2012 – 10.932.5360 RON din care participarea străină 10.331.310 RON au participa t
următoarele țări: Olanda 10.000.100 lei, Franța – 221.250 lei, Taiwan -53.510 lei, Moldova – 26.400 lei,
Italia -23.640 lei, Turcia – 4.700 lei, SUA – 500 lei, Germania, Danemarca, Spania – 200 lei, Rusia,
Belgia – 190 lei, China – 140 lei și Malaezia – 90 lei.

În prezent, Buz ăul de ține o pondere de 2,7% în suprafa ța total ă agricol ă a țării, de 2,3% în popula ția
totală și în popula ția ocupat ă, și de aproximativ 2% în produc ția industrial ă și agricol ă a țării. În
economia jude țului, predominant ă este indu stria, urmat ă de prest ările de servicii și de agricultură.

Pentru câteva produse industriale județul Buzău este singurul producător din România. Este vorba de:
 aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice – VAE APCAROM SA,
COMPANIA D E PRODUC ȚIE FEROVIARA SRL;
 garnituri de frână și elemente de etanșare pentru autovehicule – FERMIT SA Rm. Sărat;
 cord metalic pentru armarea pneurilor – CORD SA;
 pulberi metalice pentru compoziția electrozilor de sudură, cât și pentru sinterizarea unor
piese mecanice sau pentru recondiționarea de piese uzate – HOEGANAES CORPORATION
EUROPE SA;
 echipamente și sisteme complexe de purificare a apei, precum și a altor fluide alimentare,
marca AQUATOR, care înglobează cartușe filtrante sau filtrant -absorbante în combinație cu
alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) – GRUP
ROMET SA, INSERV AQUA SRL.

Pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia națională:
 electrozi de sudură – DUCTIL SA;

Pagină 205 din 247
 sârmă t rasă cu conținut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase împletite – DUCTIL
STEEL SA;
 parbrize pentru autovehicule – GEROM SA, GLASSCORP SA;
 filtre de aer și de ulei pentru autovehicule – ROMCARBON SA;
 organe de asamblare (șuruburi, șaibe, piu lițe, nituri, prezoane etc.) – ELARS SA Rm.Sărat;
 produse ale industriei de echipamente electrice și optice EXIMPROD GRUP SRL,
RECOMPLAST SRL, ROMPLAST SA, CONTACTOARE SA, TEHNO BIONIC SRL,
SISTEM EUROTEH SRL, MENTENANTA AMC SRL, HITECH ELECTRIC SRL, TOTAL
ELECTRIC SRL, AG V MONTAJ SRL etc.;
 producție de malț – SOUFFLET MALT ROMANIA SA.

Se mai fabrică, de asemenea:
 produse din mase plastice: granule, țevi și tuburi, folii termocontractibile, conductor electrici și
cordoane cu izolație din policlorură de vi nil, saci sacoșe, pungi, folii și confecții din polietilenă,
produse injectate și sinterizate din polietilenă; produse termoformate din polistiren, saci
multistrat cu valvă, saci și containere din țesătură din polipropilenă, filtre pentru ulei, aer și
comb ustibil pentru toate autovehiculele, cărbune active (granulat și pulbere), bidoane din plastic,
ambalaje farmaceutice, repere injectate, produse din mase plastice pentru construcții, panouri
termoizolante, tâmplăriePVC, tâmplărie din oțel și aluminiu – ROM CARBON SA,
LIVINGJUMBO INDUSTRY SA, AQUATOR SRL, WINPACK INDUSTRY SRL, DINAMIC
SRL, ROMTERA PRODUCT SRL, FUZE LAMBRIU SRL, SUPERLIT ROM ÂNIA SA,
SUPER FIT SRL, GELUVAL STOR SRL, RAFICON TRADE SRL, FELSSYSTEME SRL,
CLEȘTAR SRL, PICO DO PRODEXIM SRL, FITPLAST SRL, PRODINVEST GRUP 99 SRL
etc.;
 produse din mase plastice reciclate – GREENFIBER INTERNATIONAL SRL, GREENTECH
SRL;
 stingătoare de incendiu și alte produse specifice PSI – EUROSTING GRUP SRL, STINGO
SOMET SA, INSTAL SOMET SA, GRUP ROMET SA, STINGAL SA et c.;
 produse chimice – adezivi , vopsele, lacuri, produse de întreținere – ALCHIM 96 SRL, ALFA
MECHIM SRL, ALFA CHIM SRL; VADCHIM COLOR SRL;
 coturi și teuri din oțel carbon – SARA SRL;
 construcții civile și industriale, lucrări de instalații – CONCAS SA, CO NFERIC SRL,
CONCIFOR SA, CONPRIF SA, EDIL ENGINEERING SRL, AB CONSTRUCT SRL,
INTEGRAL SA, NA ȚIONAL INSTAL CONSTRUCT SRL, LICIU CON SRL, SOLO PROD
SRL, RADCO INSTALA ȚII SRL, ELMIS SRL, MULTIPROD ENERGO SRL, VOINEA
CONSTRUCT SRL, AGI CONSTRUCT SRL, AMTRAC IN TERNA ȚIONAL SRL, GECO
TRANS SRL, AURORA INCONSTRUCT SRL, MECAN CONSTRUCT SA, CONSTRUC ȚII
FEROVIARE DRUMURI PODURI SRL, CONSTRUC ȚII COMPLEXE BUZ ĂU SA,
ROMOIL 2003 SRL, PRODFOR SRL, RC ENERGO INSTALL SRL, TEHNO SRL, INEL SA,
ROMTERM SRL, ELECTRO MONTAJ PETRO L SRL, GENERAL STAN ENERGO SRL,
ELECTRICITATE SRL, ELCO MULTISERVICE SOCIETATE COOPERATIV Ă, DAS
INDUSTRIAL GROUP SRL, MIREL & AURELIA SRL, URBIS SERV SRL, PRESTCOM
SERV SA etc.;
 utilaj tehnologic pentru economia națională, confecții metalice (metalurgie, s iderurgie,
energetică, industria alimentară, chimie, minerit, agricultură), piese de schimb, piese forjate liber
și în matriță, cazane de abur, boilere pentru apă mena jeră, electrofiltre, capace și coturi , instalații
mobile de distribuție, produse petroli ere, reductoare și carcase metalice, diverse piese și
componente industriale – ROTEC SA, BETA SA, AROMET SA, NA ȚIONAL INSTAL

Pagină 206 din 247
CONSTRUCT SRL, ROMTEM SRL, METAL SOMET SA, TURNĂTORIA DE NEFEROASE
SOMET SA, COMTERM SA, BETA HEURTEY SA, UNIMEC SRL, TEHNOMET SRL, SPS
SRL, ROMCONSTRUCT A G SRL, WELDING CONSULTING PROD SRL, SENAR
INTERNA ȚIONAL SRL, AQUA SYSTEM SRL, GRUP CONSTRUCT SRL, METALEX SRL,
ELMAFLUX SRL, TEHNIC GAZ SRL, TINA PRODCOM SRL, METAL ADION SRL,
MECATEL SRL, SARA SRL, TEHNIC GRUP SRL etc.;
 produse al e industriei de mașini și echipamente – UPS SRL, DULPROD SRL, HORECO
IMPEX SRL, STRING SRL, INSERV AQUA SRL, PROSALV SRL, ROMTEH PROD SRL,
AGROTEH SRL;
 piese mecanice sinterizate din carburi metalice – METAL SOMET SA;
 produse din sticlă pentru uz casnic, decorativ și industrial – COMAN DESIGN 2000 SRL,
CREATIVE GLASS SRL, STICLA IMPEX SRL, STIP PRODEXPO SRL, ROMVITRINE
SRL, GEROM SA, GLASSCORP SA, ARTA STICLEI SRL;
 traverse din beton pentru calea ferată – TRAVERTEC SRL;
 cherestea, mobilă și alte produse di n lemn – LEMNKING INDUSTRY COM SRL, MOLIDUL
IMPEX SRL, NURALY COMPANY SRL, EURO PROD & TRADING SRL, UNGUREANU
LEMN COM SRL, NIKMOB SA, UNIROM SA, SOMET SRL, ABIES SRL, ELMACO
IMPEX SRL, TERMO MARIO SRL, REMADO COMEXPO SRL, FIER LEMN
INTERNATIONAL SRL, PLAS TIC PROD SRL, OSCILLUM SRL, DUREX SRL, ROBUR
SRL, BANPROD SRL, THESO SRL etc.;
 fire acrilice 100% sau în amestec cu lână, poliamidă, vâscoză, bumbac sau in, fire simple sau
răsucite, fire cu napeuri sau fantezi – INDUSTRIA FILATI SA;
 confecții textile – există o gamă largă de firme mari, cooperative sau firme mici care produc
confecții textile și tricotaje sau finiseaz ă materiale textile – MARTELLI EUROPE SRL,
DAIMAD CONFECTII TEXTILE SRL, RING SERVICE SRL, FIRTES 93 SRL CONFELUX
PROD SRL, SORA DESIGN SRL,T REEBOL FASHION SRL, CAPADOS SRL, TRICOSIB
SRL, BEBAROM SRL, LONDON FASHION SRL, MALEO SRL, RING TEXTILE
PRODUCTION RTP SRL, DAHL CONFECTION SRL, CONFEX Societate Cooperativă, LB
SRL, MADIROM CONF SRL, ATCOM Societate Cooperativă, ARMONI SRL, DATSA
TEXTIL S RL, AURONINI INDUSTRIES GRUP SRL, CRISTEXIM 2000 SRL, MILKOM
2008 SRL, HERA PROD SRL, MB CONF SRL, EUROFASHION MANUFACTURING SRL,
DUDCONF 2000 SRL, PRESTIGE SRL etc.;
 produse ale industriei de pielărie și marochinărie: – MODERN SHOES SA, KROMO PIELMO
COM S RL, MOPIEL SRL, KREM SHOES SRL, DAV PRODUCT SRL, AQUARIS SRL,
HAPPY SHOES 2007 SRL;
 produse ceramice și panouri din beton pentru construcții – CONFERIC SRL, KRONBERGER
GRUP SA, PAVING IMPEX SRL, SPOT TRANSPORT SRL, M&L CON SRL, GECOTRANS
AGREGATE CONSTRUC ȚII ȘI TRANSPORTURI SRL;
 imprimate, etichete, pliante, broșuri, reviste, cărți: BAVOST SRL, NICOLAE AURICA DANY
CRIS 93 SNC, MAD LINOTYPE SRL, CRISBAND SRL, EDITGRAPH SRL, VEGA PROD
94 SRL, ALEX COMPANY SRL; EURO PRINT COMPANY SRL, GRAFIN TIP SRL;
 produse d e morărit și panificație – BOROMIR PROD SA , OCRIMPAN & DUROGRANO SRL,
EVELINY SRL, DELSAN PROD SRL, GINAR PROD PANIF SRL, POPICA SRL,
PANICARMA ABC SRL, OVIMAR PROD SRL, TRANS DIVERS etc.;
 zahăr – AGRANA ROM ÂNIA SA BUCURE ȘTI SUCURSALA BUZ ĂU;
 ulei alimenta r – BUNGE ROM ÂNIA SRL;

Pagină 207 din 247
 vinuri de calitate, băuturi alcoolice distilate, preparate alcoolice – CASA DE VINURI ZORE ȘTI
SA;
 bere – URSUS BREWERIES SA BUCURESTI ROMANIA, sucursala Buzău;
 carne și produse din carne – AVICOLA SA, COMSORADI SRL, VALMAR 05 SRL,
GENERAL AGRO COM SERVICE SRL,TERACADO HOLDING SRL, TRI 94 PROD COM
SRL, AVIS LIPIA SA

Un produs reprezentativ este galle -ul, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil care
activează pe teritoriul României. La Buzău a fost înființată unic a asociație a producătorilor de galle -uri
din țară. În totalitate, producțiile de galle -uri sunt exportate, piețele de destinație fiind Orientul Extrem
Japonia, SUA, Canada, Uniunea Europeană).

După naționalizarea din 1948, și în mod special începând cu a nii '60 Buzăul a fost industrializat intens,
adeseori în mod forțat. S -au dezvoltat astfel industria metalurgică, industria construcțiilor de mașini,
industria echipamentelor electrotehnice, producția de produse mecanice de asamblare și de garnituri de
frână și de etanșare, producția de aparate și echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă și ulei
pentru autovehicule, industria sticlei, industria lemnului, producția de fire textile, confecții textile și de
tricotaje, producția de panouri din beton și de produse ceramice, producția de zahăr, ulei, bere, carne și
produse din carne, producția obiectelor din mase plastice.

Alături de aceste produse care își găsesc corespondent și până în prezent, au apărut altele noi, cum sunt:
producția de încălțăminte , de pulberi metalice pentru fabricarea electrozilor de sudură, de filtre și
sisteme complexe pentru purificarea apei, aparate de purificare a aerului, de piese din pulberi metalice,
mobilă și mic mobilier, tâmplărie din aluminiu și plastic etc.

Principal ele unități industriale au fost înființate în perioada 1965 -1975 și erau concentrate în zona
sudică a municipiului Buzău. După 1989, majoritatea societăților cu profil industrial și -au restructurat
activitatea, astfel încât au apărut societăți industriale noi care au continuat activitatea coloșilor industriali
de pe platforma industrială buzoiană și care au introdus noi ramuri industriale in circuitul economic al
județului.

Revigorarea activității industriale locale poate fi atribuită și investitorilor st răini, care au facilitat infuzia
de capital necesar pentru retehnologizare și restructurare. Afluxul investitorilor străini a început în 1995,
perioadă în care, pe plan local, apar și companiile multinaționale. La jumătatea anului 2012 în Buzău
funcționau 1024 de firme străine sau mixte. Cele mai multe sunt investițiile italiene, de firme turcești,
germane, chinezești, englezești, franțuzești și de reprezentanțe din Moldova, Siria, Cipru și Belgia.

Peisajul economiei și afacerilor buzoiene s -a modificat î n mod drastic în ultimele decade. Anterior anilor
1990 Buzăul era recunoscut ca un oraș industrial de frunte din România și în multe privințe el
“beneficiază” încă de această moștenire a trecutului, deși, din nefericire, nu s -a adaptat pe deplin la
dinamic a schimbărilor recente, ceea ce a determinat o anumită stagnare în ultimii ani.

Analiza noastră este structurată pe principalele sectoare ale economiei locale: mai întâi, com ertul, care
reprezintă peste 44, 59% din sectorul economi c, apoi sectorul industri al (37, 89 %), apoi sectorul
servic iilor (7,73%), constructiile (6, 82%).

Pagină 208 din 247
Activități (secțiuni CAEN
Rev. 2) Cifra de
afaceri
(milioane
lei) % Investiții
brute
(milioane
lei) % personal
(număr
persoane) % unități
locative
Total 15962 100.00% 960 100.00% 61969 100.00% 8397
Industrie extractivă 21 0.13% 106 11.04% 938 1.51% 26
Industrie prelucrătoare 6048 37.89% 257 26.77% 24852 40.10% 957
Producția și furnizarea de
energie electrică și termică,
gaze, apă caldă și aer
condiționat 181 1.13% 100 10.42% 994 1.60% 20
Distribuția apei; salubritate,
gestionarea deșeurilor,
activități de decontaminare 329 2.06% 24 2.50% 1849 2.98% 46
Construcții 1088 6.82% 104 10.83% 7221 11.65% 729
Comerț cu ridicata și cu
amănuntul; repararea
autovehiculelor și
motocicletelor 7118 44.59% 227 23.65% 15207 24.54% 3732
Transport, depozitare și
activități de poștă și curier 377 2.36% 79 8.23% 3055 4.93% 706
Hoteluri și restaurante 323 2.02% 15 1.56% 1488 2.40% 251
Informații și comunicații 101 0.63% 3 0.31% 657 1.06% 148
Tranza cții imobiliare,
închirieri și activități de
servicii prestate în principal
întreprinderilor 279 1.75% 32 3.33% 4225 6.82% 103
Învățământ 4 0.03% 1 0.10% 181 0.29% 35
Sănătate și asistență
socială 42 0.26% 7 0.73% 676 1.09% 180
Alte activități de servic ii 51 0.32% 5 0.52% 626 1.01% 130

Din datele analizate rezultă ca la nivel de municipiu, numărul mediu total al salariaților a sc ăzut în 2011
cu aproximativ 16, 65% comparativ cu cel existent în 2008.

În municipiul Buzău , își desfășoară activitatea 46. 957 de salariați în următoarele domenii de activitate:
în industire – 18.269, în agricultură, silvicultură și pescuit – 612, în energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat – 717, în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminrae – 1.699, în construcții – 4051, în comerț cu ridicarea și cu amănuntul, repararea
autovehiculelor și motocicletelor – 7.696, în informații și comunicații – 328, în administrație publică și
asigurări sociale din sistemul public – 274, în învățământ – 2.174, în asigurări și intermedieri financiare –
809, în tranzacții imobiliare – 182, în hoteluri și restaurante – 575, în activități de spectacole, culturale și
recreative – 405, în alte activități ale economiei naționale – 243 de per soane.
Tabel – Evoluția numărului mediu salariați în municipiul Buzău, în perioada 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Număr mediu de salariați în industrie, din care: 21.216 19.319 18.255 18.269
Industria extractivă 385 344 271 325

Pagină 209 din 247
Industria prelucrătoar e 18.557 16.659 15.642 15.528
Energie electrică și termică, gaze, apă 852 810 764 717
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare 1.422 1.506 1.578 1.699
Agricultura, sivicultura si pescuit 880 979 680 612
Constructii 5.236 3.997 3.515 4.051
Comerț 9.397 9.719 7.591 7.696
Transporturi și poștă 2.641 2.477 2.250 2.339
Hoteluri si restaurante 813 800 601 575
Informatii si comunicatii 542 528 376 328
Activități bancare, asigurări 917 921 825 809
Tranza ctii imobiliare 349 259 205 182
Activități profesionale, științifice și tehnice 1.440 1.234 978 910
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 1.734 1.620 1.574 1.740
Administrație publică 2.592 2.450 2.305 2.174
Învățămân t 2.603 2.665 2.509 2.654
Sănătate -asistență socială 4.597 5.002 4.971 3.590
Activități de spectacole, culturale și recreative 391 349 519 448
Alte activități de servicii 355 301 247 243
Total 55.341 52.488 47.428 46.957
Sursa: Fișa localității, I NS – Baza de date locală, 2013

Referitor la ponderea deținută în numărul total mediu de salariați, putem spune că salariații din sec torul
industrial dețin circa 38, 9% din total, urmați de c ei din sectorul serviciilor (34, 8%) și comerțului
(16,4%) .

Tabel – Evoluția structurii numărului mediu de salariați pe principalele sectoare economice, în municipiul
Buzău, în perioada 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Număr mediu de salariați în industrie, din care: 38.3% 36.8% 38.5% 38.9%
Industria extractivă 0.7% 0.7% 0.6% 0.7%
Industria prelucrătoare 33.5% 31.7% 33.0% 33.1%
Energie electrică și termică, gaze, apă 1.5% 1.5% 1.6% 1.5%
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare 2.6% 2.9% 3.3% 3.6%
Agricultura, sivicultura s i pescuit 1.6% 1.9% 1.4% 1.3%
Constructii 9.5% 7.6% 7.4% 8.6%
Comerț 17.0% 18.5% 16.0% 16.4%
Transporturi și poștă 4.8% 4.7% 4.7% 5.0%
Hoteluri si restaurante 1.5% 1.5% 1.3% 1.2%
Informatii si comunicatii 1.0% 1.0% 0.8% 0.7%

Pagină 210 din 247
Activități bancare, asigu rări 1.7% 1.8% 1.7% 1.7%
Tranzactii imobiliare 0.6% 0.5% 0.4% 0.4%
Activități profesionale, științifice și tehnice 2.2% 1.9% 1.9% 2.4%
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 2.9% 3.0% 3.7% 4.1%
Administrație publică 4.7% 4.7% 4.9% 4.6%
Învățământ 4.7% 5.1% 5.3% 5.7%
Sănătate -asistență socială 8.3% 9.5% 10.5% 7.6%
Activități de spectacole, culturale și recreative 0.6% 1.0% 0.9% 0.9%
Alte activități de servicii 0.6% 0.6% 0.5% 0.5%
Total 100% 100% 100% 100%
Sursa: Prel ucrări date din Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

0500010000150002000025000
2008 2009 2010 2011Evoluția numărului mediu salariați în municipiul Buzău, în perioada 2008 -2011
industrie comert servicii agricultura constructii

Pagină 211 din 247

39%
1%9%16%5%
1%1%2%0%2%4%5%6%8%1%1%Distribu ție salaria ți în 2011 pe principalel esectoare de activitateIndustrie
Agricultură, sivicultură și pescuit
Construcți
Comerț
Transporturi și poștă
Hoteluri ți restaurante
Informații și comunicații
Activități bancare, asigurări
Tranzacții imobiliare
Activități profesionale, științifice și
tehnice
Activități de servicii administrative și
activități de servicii suport
Administrație publică
Învățământ
Sănătate-asistență socială
Activități de spectacole, culturale și
recreative
Alte activități de servicii
In prezent, populația activă din municipiul Buzău se ridică la 79 .330 (68,69%), din care 47, 5% sunt
bărbați. Din datele și informa țiile existente la nivel de municipiu, peste 33% din populația activă
lucrează în industria prelucrătoare reprezentată prin subramurile metalurgie, chimie, construcții de
mașini, textile și alimentară. Aceasta este urmată de comerț, constructii, învățământ și asisten ță social ă.

Se pot constata anumite caracteristici ale participării populației municipiului Buzău la activitatea
economică, astfel:
 s-a redus numărul persoanelor active, fenomen determinat de schimbările structurale ale
populației pe sexe, vâr stă, medii de viață, dar și ca urmare a prelungirii duratei de instruire;
 a apărut pentru prima dată un surplus de forță de muncă în cadrul populației de vârstă activă, ca
urmare a dezechilibrelor apărute pe piața muncii;
 s-a modificat structura persoanelo r active pe ramuri de activitate, ocupații și statut profesional
determinată de schimbările profunde petrecute în ultimii ani;
 a crescut numărul de persoane inactive ca urmare, în principal, a accentuării fenomenului de
îmbătrânire demografică;
 s-a schimba t structura populației inactive pe seama creșterii populației școlare și preșcolare.

Nr.
crt Indicator UM 31.12.2011 11.12.2012
1 Resurse de muncă Mii pers 301.0 299.4
2 Populația ocupată Mii pers 174.2 173.4
3 Populația activă Mii pers 77.6 78.7

Pagină 212 din 247
4 Total șomeri, din care : pers 14.978 15.579
5 Șomeri indemnizați pers 3.787 3.987
6 Șomeri neindemnizați pers 11.191 11.592
7 Rata șomajului % 7,7 8,3
8 Număr șomeri încadrați pers 9.639 9.775

Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Num ăr mediu d e șomeri 14.628 14.637 11.907 10.551 14.716 18.567 15.713
Rata media a șomajului 7,5 7,5 6,1 5,4 7,8 9,7 7,8

Din t abelul mediilor anuale ale num ărului de șomeri și evoluția numărului de șomeri în fiecare lună
2011 și 2012, de mai sus, observăm trendul a scendent al ratei șomajului în 2009, menținut și în 2010,
după care începând cu martie 2011 are un trend fluctuant de creștere/descreștere periodică.

Creșterea num ărului de șomeri se datorează disponibiliză rilor colective din aceasta perioadă , a
concedie rilor colective dar ș i a lipsei locur ilor de muncă vacante. Totodată, mulți angajatori au preferat
în această perioadă să -și lichideze firmele sau să le suspende activitatea, din cauza crizei economice
manifestate începâ nd cu 2009.

Un alt efect al crizei economice a fost î n aceasta perioadă, lipsa cererii de forță de muncă, chiar dacă
oferta a fost una variată ș i mare.

Este de remarcat lipsa investițiilor majore, generatoare de locuri de muncă , din anul 2011 ș i din 2012,
conform raportului “Tabloul invest ițional regional în 2011 și 2012” (î n car e județul Buzău și încă 5 alte
județe din țară figurează cu investiții cu capital românesc ș i strain = 0).

Concluzie: criza economică și financiară încă se manifestă la nivel județ ean (chiar cu toate m ăsurile
activ e oferite șomerilor, lipsa investiț iilor m ajore nu generează locuri de muncă), național (pachetul de
măsuri impuse de guvern în 2010 nu și -a atins efectul dorit – a crescut șomajul și nu a crescut consumul)
și european (ceea ce se întâmplă acum în Europa s e poate răsfrânge direct sau indirect ș i asupra
Româ niei).

populația activă (20 -64 ani) populația ocupată (salariați)
ambele sexe ambele sexe % din total popula ție % din total popula ție activ ă
79330 46.957 40,66 59,2

Schimbările în structura populație i active, pe ramuri de activitate, în sensul migrării accentuate spre
sectorul terțiar și primar au fost determinate de fenomenele deosebite apărute în perioada de tranziție.

Resursele umane disponibile sunt într -o permanentă relație cu evoluția și organi zarea economiei de piață
și mai ales cu sectoarele viabile ale acesteia.

Pagină 213 din 247
10.1. Analiza principalelor sectoare economice în municipiul Buzău

10.1.1. Agricultura
Agricultura județului constituie un parametru important al activității economice a județulu i; trebuie
subliniată calitatea deosebită a stratului fertil. În zona de câmpie se cultivă: grâu, porumb, floarea –
soarelui, sfeclă furajeră și sfeclă de zahăr, legume. În zonele de deal există plantații importante de pomi
fructiferi. Pe colinele însorite s e află podgorii renumite, unde se cultivă soiuri de calitate. Vinurile
noastre sunt renumite prin premiile și medaliile câștigate la concursuri internaționale de anvergură.

În județ își desfășoară activitatea 36 de societăți comerciale cu profil agricol c u capital de stat, 7 societăți
comerciale cu capital privat și 130 societăți agricole cu capital privat, din care se remarcă: B A N
AGROTRANS SRL, AGRO ILSOF SRL, AGRO RODION SRL, GLIA PREST SIMION SRL,
AGROCOTORCA VEGETAS SRL, PREST AGRO 96 SRL, DAVIDESCU M N SNC, EPUREANU
ION SNC, AGROSERV 93 SRL, SERE SOLARII SA, UNIVERSAL PRODCOM 94 SRL, AVIS
LIPIA SA, SEMPAJ SA.

Condi țiile favorabile existente au creat posibilitatea dezvolt ării zootehniei, remarcata prin cre șterea
bovinelor, porcinelor, ovinelor și păsărilor. Județul Buzău are un potențial important privitor la
cercetarea științifică în agricultură, în cadrul județului desfășurându -și activitatea următoarele stațiuni de
cercetare și producție:
 Stațiunea de cercetare și producție viti -vinicolă Pietroas a;
 Stațiunea de cercetare și producție pomicolă Cândești;
 Stațiunea de cercetare și producție legumicolă Buzău;
 Stațiunea de cercetare și creștere a ovinelor Rușețu;
 Stațiunea de cercetare și creștere a vacilor Dulbanu.
 doua statiuni pentru cre șterea c ailor de ras ă – Cislau și Rusetu

Așa cum s -a mai precizat, sectorul agricol a jucat un rol important în dezvoltarea și evoluția economiei
municipiului Buzău. Cu toate acestea, în prezent activitățile agricole dețin o pondere de numai 5% în
economia munici piului Buzău.

Suprafața agricolă a municipiului este de 5 564 hectare, din care 4 597 ha teren arabil, 819 ha pășuni, 6
ha fanețe, 57 ha vii și 85 ha livezi.

La nivelul municipiului există societatea Muntenia SA, care deține o suprafață de 820 hectare și alte trei
societăți comerciale: Agroglobal SA, Romcarbon SA și Bunge, care au sediul in municipiu, dar raza de
activitate pe tot județul, și ale căror suprafețe cultivate însumează 114 hectare; restul sunt asociații
familiale sau persoane fizice care cult ivă aproximativ 2870 hectare.

Principalele societăți cu activit ate agricolă din municipiu sunt :
 S.C. "SEMPAJ" S.A. BUZ ĂU – Intreprinderea pentru executarea lucrarilor de îmbunatatire și
exploatarea paji știlor;
 S.C. "SERE SOLARII" S.A. BUZ ĂU – A.E.S.C. Aso ciația economic ă de stat și cooperatist;
 S.C. "AVICOLA" S.A. BUZ ĂU;
 FRASINU SA – cu activitate de cre ștere a oilor;
 S.C. "UNISEM" S.A. BUZ ĂU – Intreprinderea de solarii material s ăditor;
 ANIF RA Sucursala Teritorial ă Arge ș Buzău, Unitatea de Administrare B uzău.

Pagină 214 din 247

Tabel – Suprafața agricolă a municipiului Buzău
2007 2008 2009 2010 2011
Suprafața totală – ha 8.128 8.128 8.128 8.128 8.128
Suprafața agricolă după modul de folosință total – ha 5.504 5.485 5.468 5.468 5.468
Suprafața arabilă – total – ha 4.542 4.537 4.520 4.520 4.520
Suprafață cu livezi ș i pepiniere pomicole – total – ha 86 86 86 86 86
Suprafață cu vii ș i pepiniere viticole – total – ha 64 50 50 50 50
Suprafața păș unilor – total -ha 807 807 807 807 807
Suprafața fâneț elor – total – ha 5 5 5 5 5

Principalele produse agricole cultivate pe raza municipiului sunt: grâu (1.550 tone), porumb (2.610
tone), floarea soarelui (270 tone) și legume (17.800 tone).

Aici există și două ferme de animale: Avicola Buzău SA și Frasinu SA care au ca obiect de activitate
eclozarea de pui (abatorizați) și creșterea oilor.

De asemenea, există 4 cabinete veterinare în funcțiune și 10 farmacii fitosanitare.

Prelucrarea produselor agricole se asigur ă prin societăț i comerciale specializate în industria c ărnii, a
laptelui, a sfeclei de zah ăr, a legumelor și fructelor, precum și prin unit ăți de mor ărit și panifica ție, de
vinifica ție, de producere a uleiului comestibil, a berii, a spirtului și a furajelor combinate.

Exportul este realizat în principal de două firme: SC Avicola Buzău SA care exportă carne de pasăre și
Carpatic Lamb SRL care exportă carne de oaie.

În municipiul Buzău funcționează un târg de comercializare a animalelor și cerealelor, iar fermierii din
localitate au participat la cursuri de specializare privind accesarea fondurilor comunitare.

În ultima perioadă s -a dezvoltat și agricultura ecologică.

Tabel – Salariatii din sectorul agricultur ă
Indicatori 2008 2009 2010 2011
salariați din agricultură, sivicultură ș i pescuit 880 979 680 612
% din tot al salariaț i 1,59% 1,87% 1,43% 1,30%
total salariaț i municipiu 55.341 52.488 47.428 46.957

La sfârșitul anului 2012, datele privind retrocedarea terenurilor agricole s -au prezentat astfel:
 Titluri de proprietate completate – 2.468 ;
 Titluri de proprietat e înregistrate – 2.450 ;
 Titluri de proprietate înmânate proprietarilor – 2.450 ;
 Titluri de proprietate neridicate – 18.

Pagină 215 din 247

Suprafața totală agricolă la nivelul municipiului Buzău, pe categorii de folosință, se prezintă astfel:
 Teren arabil din care: – 6.727, 7157 ha ;
o Teren arabil irigat: – 1.269,2810 ha ;
 Pășuni naturale – 695,8928 ha ;
 Fânețe naturale – 106,0800 ha ;
 Vii hibride – 54,9522 ha ;
 Livezi, pomi, pepiniere, arbuști fructiferi – 146,0000 ha ;
 Curți clădiri – 116,8971 ha ;
 Alte terenuri în intravilan – 114,9572 ha ;
 TOTAL TEREN MUNICIPIUL BUZĂU: 7.961,8826 ha .

De asemenea , au fost eliberate adeverințe necesare proprietarilor de terenuri și/sau animale de pe raza
municipiului Buzău, dar și a deținătorilor de familii de albine, în baza cărora prin programele derulate de
către A.P.I.A. Filiala Buzău au fost obținute finanțări prin:
 Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”;
 Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”;
 Măsura 141 –„Sprijinirea fermelor agricole de semi -subzistență”;
 Măsura 142 – „Înfi ințarea grupurilor de producători”;
 Măsura 212 –„Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană”.

Pe parcursul anului 2012 au fost completate și eliberate un număr de 178 certificate de producător în
vederea comercializării produselor agrico le în piețe, târguri și oboare, pentru care s -a făcut verificarea în
teren, atât a existenței suprafețelor declarate pentru fiecare cultură în parte, dar și o estimare a
producțiilor obținute la unitatea de suprafață.

Au fost înaintate prin referat către O.C.P.I. Buzău un număr de 79 de titluri de proprietate pentru a fi
completate cu datele privind amplasamentul terenurilor: tarla, parcelă și vecinătăți, pentru suprafețele de
teren de pe titluri care nu au aceste înscrisuri, terenuri aflate în administrar ea Societății Agricole
„MUNTENIA” Buzău.
10.1.2. Industria
Industria a început să se dezvolte în municipiul Buzău încă din perioada interbelică. Atunci au început să
funcționeze în Buzău rafinării, fabrici de cherestea, de textile, de ulei, de alcool, de m ezeluri și țigarete.

În prezent, industria deține o pondere de aproximativ 50% din economia municipiului. Principalele
unități industriale locale au fost înființate în perioada 1965 -1975 și erau concentrate în special în zona
sudică a orașului.

După 1990 , aceste unități industriale au intrat în procesul general de restructurare, fiind înlocuite cu
unități industriale de mici dimensiuni, mai competitive din punct de vedere economic, ce au reușit să
creeze sau să păstreze multe locuri de muncă și să pătrund ă rapid pe noul tip de piață din economia
româneascã.

Industria municipiului Buzău se axează pe producerea unor produse industriale importante, care atrag
anumite specializări. Astfel, putem aminti aici produsele industriale care și -au găsit deja o nișă de piață
și care pot face față cu brio noilor provocări rezultate din piața extinsă UE: producerea de utilaj

Pagină 216 din 247
tehnologic și industrial, sârmă, produse din sârmă, electrozi, aparate cale, boghiuri, utilaje pentru
construcțiile CFR, geamuri, tâmplărie metalic ă și din mase plastice pentru construcții industriale și
civile, zahăr, ulei, produse din carne, conserve din carne, conserve din legume și fructe, produse din
mase plastice – folii din polietilenă, țevi PVC – elemente filtrante pentru autovehicule, cărbun e activ,
produse ceramice, tricotaje de lână etc. Alături de aceste produse care se fabricau și înainte de 1990,
industria locală produce mai nou textile și confecții, tâmplărie metalică și din mase plastice, stingătoare
de oțel -carbon, produse din fontă t urnată, filtre și instalații de purificare a apei, confecții și prelucrări
mecanice din oțel, produse de uz gospodăresc, pulberi metalice, produse diverse de panificație, mașini
agricole, tractoare, instalații de irigat, încălțăminte, produse de pielărie, mașini de măcinat cafea,
produse din sticlă, galle -uri, vopseluri, produse pentru operațiuni de salvare și protecția mediului
înconjurător, articole de marochinărie din piele și înlocuitori, mobilier cu structură metalică, accesorii și
echipamente pentru b ranșamente electrice și linii de joasă și medie tensiune, construcții de mașini și
componente, produse sinterizate din carburi metalice, cordoane metalice, cabluri, ambalaje din plastic,
bere etc.

În același timp, municipiul Buzău dispune de o forță de mu ncă cu calificare variată într -un număr
suficient de mare, căreia i se adaugă forță de muncă altădată tradițională, provenită de pe fostele
platformele industriale din municipiu. Principalele unitati industriale și de constructii sunt grupate în
doua zone: – zona industrial ă nord și zona industrial ă sud.

Dupã 1990 în procesul de privatizare al unitã ților economice acestea au devenit societã ți pe ac țiuni,
societã ți cu capital privat sau mixt.

Menționãm mai jos princ ipalele unitati economice din cele doua zone industriale:
– Zona industrial ă nord:
 S.C. "SOMACO" S.A. Bucure ști materiale construc ții Sucursala Buz ău;
 S.C. "COMAT" S.A. Buz ău aprovizionare tehnico material ă;
 S.C. "CONCIFOR" S.A. Buz ău construc ții forestiere ;
 S.C. "REMAT" S.A. Buz ău recuperarea și valorificarea materiale refolosibile ;
 S.C. "CONCAS" S.A. Buz ău antrepriz ă de construc ții montaj ;
 Ursus Breweries Buz ău Fabrica de bere ;
 S.C. CELOMEL – TEX S.A. Filatura de lânã pieptãnatã ;
 S.C. "ROMCARBON" S.A. Buz ău produse mase plastic ;
– Zona industrial ă sud:
 S.C. "BOROMIR" S.A. Buz ău morarit și panifica ție;
 S.C. "BETA" S.A. Buz ău utilaj tehnologic ;
 S.C. "DUCTIL S.A. Buz ău sârmã și produse din sârmã ;
 S.C. "CORD" S.A. Buz ău sârmã și produse din sârmã ;
 S.C. "AGRANA ZUCHER" S.A. Buz ău industrializare sfecl ă de zahăr;
 S.C. "APCAROM" S.A. Buz ău aparate cale ;
 S.C. "ROMET" S.A. Buz ău metalurgie ;
 S.C. "BACHUS" S.A. Buz ău îmbuteliere vin și produse spir țoase;
 S.C. "LEGUME FRUCTE" S.A. industrializare legume -fructe Buz ău;
 S.C. "GEROM" S.A. Buz ău fabricare sticl ă și geamuri ;
 S.C. METAPLAST S.A. Buz ău tâmplărie metalic ă și material plastic ;
 S.C. BUNGE ROM ÂNIA SRL fabricare ulei ;

Pagină 217 din 247
 S.C. "ROTEC" S.A. Buz ău produse utilaj tehnologic ;
 S.C. "INTEGRAL".S.A. Buz ău construc ții montaj Ploie ști Trustul construc ții Bucure ști;
 S.C. "C OMET" S.A. Ploie ști construc ții montaj Trustul construc ții;
 S.C. ELECTRICA S.A. Buz ău transport și distribu ție energie electric ă;

Schimb ările în structura popula ției active, pe ramuri de activitate în sensul migr ării accentuate spre
sectorul de servicii c omerciale și prest ări servicii au fost determinate de fenomenele deosebite aparute în
perioada de tranzi ție.
Tabel – Evoluția salariaților pe principele sectoare industriale în municipiul Buzău, 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Număr mediu de salariați în i ndustrie, din care: 21.216 19.319 18.255 18.269
Industria extractivă 385 344 271 325
Industria prelucrătoare 18.557 16.659 15.642 15.528
Energie electrică și termică, gaze, apă 852 810 764 717
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, acti vități de
decontaminare 1.422 1.506 1.578 1.699
Sursa: Prelucrări date din Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

2008 2009 2010 2011
Număr mediu de salariați în industrie, din care: 38.30% 36.80% 38.50% 38.90%
Industria extractivă 0,70% 0,70% 0,60% 0,70%
Industria prelucrătoare, din care 33,50% 31,70% 33,00% 33,10%
Energie electrică și termică, gaze, apă 1,50% 1,50% 1,60% 1,50%
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare 2,60% 2,90% 3,30% 3,60%

Pagină 218 din 247

02000400060008000100001200014000160001800020000
Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică și
termică, gaze, apăDistribuția apei;
salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de
decontaminareEvoluția structurii angajaților din industrie, în perioada 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Schimbările în structura populației active, pe ramuri de activitate în sensul migrării accentuate spre
sectorul de servicii comerciale și prestări servicii au fost determinate de fenomenele deosebite apărute în
perioada de tranzi ție.

10.1.3. Serviciile
Sectorul serviciilor este unul din cele mai dinamice sectoare existente în prezent în economia
românească. În sectorul economic al municipiului Buzău predomină sectorul comercial.

Ca urmare a poziționării sale în teritoriul țării /regiunii – la întretăierea drumurilor principale județene și
europene, nod de cale ferată spre Moldova, municipiul Buzău a avut și are un rol important în
dezvoltarea comerțului, păstrând până în ziua de azi tradiția de organizare a târgurilor de vară (Dr ăgaica)
și a celor din toamnă, facilitând schimburile de mărfuri din zonele limitrofe județului.

Majoritatea sectoare lor au înregistrat scăderi ale salariaților.

Tabel – Evoluția salariaților din servicii, în municipiul Buzău, în perioada 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Comerț 9.397 9.719 7.591 7.696
Transporturi și poștă 2.641 2.477 2.250 2.339
Hoteluri și restaurante 813 800 601 575
Informa ții și comunica ții 542 528 376 328
Activități bancare, asigurări 917 921 825 809
Tranzac ții imobiliare 349 259 205 182
Activități profesionale, științifice și tehnice 1.440 1.234 978 910
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 1.734 1.620 1.574 1.740

Pagină 219 din 247
Administrație publică 2.592 2.450 2.305 2.174
Învățământ 2.603 2.665 2.509 2.654
Sănătate -asistență socială 4.597 5.002 4.971 3.590
Activități de spectacole, culturale și recreative 391 349 519 448
Alte activități de servicii 355 301 247 243
Total 28.371 28.325 24.951 23.688
Sursa: Prelucrări date din Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

Tabel – Structura personalului salariat angajat în sectorul de servicii, Buzău, 2008 -2011
2008 2009 2010 2011
Comerț 17.00% 18.50% 16.00% 16.40%
Transporturi și poștă 4.80% 4.70% 4.70% 5.00%
Hoteluri și restaurante 1.50% 1.50% 1.30% 1.20%
Informa ții și comunica ții 1.00% 1.00% 0.80% 0.70%
Activități bancare, asigurări 1.70% 1.80% 1.70% 1.70%
Tranzactii imobiliare 0.60% 0.50% 0.40% 0.40%
Activități profesionale, științifice și tehnice 2.20% 1.90% 1.90% 2.40%
Activități de serv icii administrative și activități de servicii suport 2.90% 3.00% 3.70% 4.10%
Administrație publică 4.70% 4.70% 4.90% 4.60%
Învățământ 4.70% 5.10% 5.30% 5.70%
Sănătate -asistență socială 8.30% 9.50% 10.50% 7.60%
Activități de spectacole, culturale și rec reative 0.60% 1.00% 0.90% 0.90%
Alte activități de servicii 0.60% 0.60% 0.50% 0.50%
Sursa: Prelucrări date din Fișa localității, INS – Baza de date locală, 2013

Domenii de excelență/specializare
La 31.08.2011 în județ existau un număr de 39.101 înmatric ulări. Structura pe categorii de comercianți
este următoarea: 12.914 persoane fizice, 3.747 societăți în nume colectiv, 46 societăți în comandită
simplă, 21.570 societăți cu răspundere limitată, 596 societăți comerciale pe acțiuni, 28 regii autonome,
46 so cietăți cooperative, 154 alte persoane juridice.

Pentru muncipiul Buzău in anul 2012 există un numar de 766 firme înregistrate la Registrul Comerțului.

Domeniile de activitate/specializare unde firmele municipiului Buzău au fost active în anii 2011 -2012,
au fost următoarele:
 industria alimentară – fabricare zahăr ;
 industria metalelor feroase ;
 comerț;
 industria articolelor metalice ;
 industria electrotehnică – aparate electrice ;
 produse agricole.

Pagină 220 din 247

Anual, Camera de Comerț și Industrie a României editează pub licația intitulată Topul Excelenței în
Afaceri. Pentru ediția 2012, au fost selectat circa 1550 de companii/firme laureate, care au acoperit 6
domenii și 40 grupe de activitate, fiind ordonate pe 5 clase de mărime.

Topurile județene de firme sunt structur ate pe șase domenii de activitate:
Cercetare – Dezvoltare și High – Tech;
Industrie;
Agricultură, Pescuit, Piscicultură;
Construcții;
Servicii;
Comerț și Turism.

Companiile prezent în "Topul Excelenței în Afaceri" generează mai mult de un sfert (27%) din cifra de
afaceri a firmelor din România și 12% din totalul locurilor de muncă, la nivel național.

Potrivit Topului, pentru municipiul Buzău au fost selectate 167 firme care au înregistrat performanțe
importante în contextul economic național/județean.

Astfel, excelența în afaceri este asigurată de trei companii, care ocupă locul I în topul pe județ:
1. EXIMPROD GR UP SRL (întreprindere mijlocie);
2. UNITED ELECTRIC INDUSTRY SRL (întreprindere mică) ;
3. COMPANIA DE PRODUCȚIE FEROVIARĂ SRL (întreprindere mijlocie).

În anul 2011 pentru câteva produse industriale județul Buzău este singurul producător din România.
Este vorba de: aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice – VAE APCAROM SA,
COMPANIA DE PRODUC ȚIE FEROVIAR Ă SRL; – garnituri de frân ă și elemente de etanșare pentru
autovehicule – FERMIT SA Rm. Sărat; – cord metalic pentru armarea pneurilor – CORD SA; – pulberi
metalice pentru compoziția electrozilor de sudură, cât și pentru sinterizarea unor piese mecanice sau
pentru recondiționarea d e piese uzate – HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA; – echipamente
și sisteme complexe de purificare a apei, precum și a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care
înglobează cartușe filtrante sau filtrant -absorbante în combinație cu alte tehnologii de filtr are (dionizare,
oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) – GRUP ROMET SA, INSERV AQUA SRL.

Domenii de excelență ale economiei municipiului Buzău:
o Locul 1: Industria de echipamente electrice și optice, Industria mijloacelor de transport (2 firme) ;
o Locul 2: Industria de mașini si echipamente, Lucrări de instalații, Comerț cu ridicata al
produselor agricole brute, animalelor vii, produselor alimentare, băuturilor și tutunului (4 firme) ;
o Locul 3: Industria de mașini și echipamente, Servicii de colectat ș i reciclat deșeuri, salubritate (3
firme) ;
o Locul 5: Industria metalurgică, a construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv
mașini, utilaje și instalații) ;
o Locul 6: Industria alimentară, a băut urilor și a tutunului (3 firme);
o Locul 7: Industr ia metalurgică, a construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv
mașini, utilaje și instalații), Industria produselor textile și de tricotaje, a confecțiilor de
îmbrăcăminte și a blănurilor (4 firme) ;

Pagină 221 din 247
o Locul 8: Industria metalurgică, a construc țiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv
mașini, utilaje și instalații), Industria de mașini și echipamente, Fabricarea articolelor pentru
sport, jocurilor, jucăriilor, instrumentelo r muzicale și a altor produse (6 firme) ;
o Locul 9: Indus tria de mașini și echipamente (3 firme ).
10.2. Analiza SWOT a sectorului
Puncte tari Puncte slabe
Așezare favorabilă și bune legături cu rețeaua națională
de drumuri și cale ferată;
Potențial natural și climat adecvat pentru activități
agricole cu valoare adăug ată mare (produse ecologice);
Importante tradiții comerciale;
Apropierea de importante centre și bune piețe de
desfacere;
Forță de muncă relativ bine pregătită;
Spor natural pozitiv și crescător;
Infrastructură de acces către localitate bine dezvoltată
Poluare scăzută;
Experiență în obținerea unor fonduri de pre -aderare;
Activități industriale puțin diversificate;
Zona industrială existentă nu este bine
dezvoltată, infrastructura acesteia de asemenea;
Lipsa unei asociații a agricultorilor;
Slaba promovare a produselor industriale și
agricole;
Lipsa unor firme specializate în prelucrarea unor
resurse locale (carne, cereale, legume);
Spații de depozitare a produselor agricole puțin
dezvoltate;
Lipsa unor spații de depozitare a legumelor;
Slaba dezvoltare a se ctorului agriculturii
ecologice;
Tehnologii învechite;
Slaba putere economică a firmelor din zone
(marea majoritate sunt mici și mijlocii);
Lipsa unui brand local;
Lipsa forței de muncă calificate în meserii noi pe
piața muncii;
Lipsa unei unități de învăț ământ superior;

Oportunități Riscuri
Dezvoltarea serviciilor și a sectorului de construcții;
Accesarea de fonduri comunitare;
Exportul pe piețe externe;
Valorificarea unor produse de ni șă;
Parteneriatul Public Privat;
Competiție regională pentru surse de fonduri UE;
Migrație crescută din cauza lipsei de locuri de
muncă;
Birocrație;
Slaba informare asupra performanțelor din mediul
de afaceri;
Slaba tehnologizare;

10.3. Concluzii și recomand ări:
Pricipala concluzie care se desprinde pe parcursul materi alului este aceea că, la nivelul municipiului
Buzău, nu există o economie diversificată.

Cifra de afaceri înr egistrată de unităț ile aconomice active din municipiu este dependentă de industria
alimentară, de industria echipamentor electrice și optice și de alte activități din industria ușoară.

Cu toate că acest sector nu a fost niciodată mai diversificat, putem concluziona că, în prezent, există o
nevoie stringentă de diversificare a activităților economice și de creștere a competitivității unor
companii care ar determina, în primul rând, creșterea atractivității zonei.

Există în municipiu un potențial uman important, care, prin abilitățile profesionale de care dispune, ar
putea contribui la acest deziderat.

Pagină 222 din 247

Specializarea muncipiului este realizată în p rincipal pe valorificarea și prelucrarea potențialului natural
al zonei. Este de fapt o prelucrare mai mult sau mai puțin primară a unor resurse care ar putea fi
valorificate, în continuare: producția de zahăr, metale feroase, produse agricole etc. Aceste produse au în
bună măsură valoarea adăugată mică și folosesc forță de muncă mai puțin specializată. Cele mai multe
firme sunt, în funcție de mărimea lor, firme mici și mijlocii, care desfășoară activități locale și mai puțin
extinse la nivel național/comun itar.

Problemele de natură managerială sau investițională sunt cauzate în principal de lipsa resurselor
financiare. Cu toate că municipiul Buzău este bine poziționat (la confluența drumului european E85, ce
leagă sudul continentului cu zona de nord și dru mul național ce unește Transilvania cu porturile
dunărene și litoralul Mării Negre, important nod feroviar, infrastructură urbană bine dezvoltată, etc.),
oportunitățile ce ar putea determina creșterea economică nu sunt foarte bine valorificate și suficient
exploatate.

În zonă există, de asemenea, tradiție în comerț, activitatea comercială fiind una de bază la nivel de
municipiu, există o slabă capacitatea de promovare a produsele agro -industriale, atât pe piața internă cât
și comunitară, fiind astfel o res tricție în pentru dezvoltarea economiei locale.

Potențialul agri col este unul foarte bun, există cursuri de specializare și instruire a fermierilor privind
accesarea fondurilor naționale/comunitare, singurul obstacol fiind lispa unor asociații de agricul tori care
să susțină permanent acest proces și din perspectiva consultanței. De asemenea, lipsa unor firme care să
valorifice resursele agricole din zona (procesare carne, lapte, legume), inexistența unor spații de
depozitare a legumelor/cerealelor și a co nstrucțiilor care să susțină cultura legumelor pe timpul iernii
sunt restricții importante care afectează economia de ansamblu a municipiului Buzău.

Având în vedere că în municipiul Buzău o pondere foarte mare în numărul total o dețin IMM -urile din
comerț , creșterea puterii economice a IMM -urilor este o condiție esențială a dezvoltării sectorului
economic. Această creștere va fi sprijinită în sectoarele de creștere identificate în analiză. De asemenea,
se va sprijini accesul IMM -urilor la servicii de instr uire pentru îmbunătățirea abilităților de management
și marketing în sectorul de afaceri.

In vederea sprijinirii IMM -urilor deja existente precum și a unor noi inițiative private, este necesară
extinderea rețelei centrelor de consultanță, care vor contrib ui la pregătirea și implementarea de planuri
de afaceri, vor oferi servicii pentru inițierea în afaceri, marketing, management, consultanță și asistență
privind organizarea sistemului informațional.

În zonă există structuri care înainte de anul 1989 desfă șurau activități economice, în prezent abandonate
și este necesar să se acționeze în direcția reabilitării și transformării lor în parcuri industriale,
tehnologice, sau incubatoare de afaceri.

De asemenea, în anumite zone unde se înregistrează o cerere p entru localizarea de investiții se impune
dotarea cu utilități și amenajări adecvate pentru atragerea afacerilor existete sau înființarea altora noi.

Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un factor vital pentru creșterea atractivității localit ății
pentru investiții în activități economice și sociale și un instrument cheie pentru impulsionarea mediului
de afaceri regional și local. Mai mult, structurile de sprijinire a afacerilor pot contribui la creșterea
gradului de competitivitate și pot cons titui un punct de plecare pentru integrarea economiei locale în
economia națională și în economia europeană.

Pagină 223 din 247

Vor fi susținute și dezvoltate structuri clar delimitate, care asigură o serie de facilități și/sau spații pentru
desfășurarea activităților econ omice de producție și de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea
investițiilor și valorificarea potențialului de dezvoltare – resurse umane și materiale – al municipiului
Buzău, în special al fostei zone industriale în declin.

Potențialul de dezv oltare al localității este evaluat prin tradiția în activități industriale, existența
infrastructurilor de bază, respectiv infrastructura de transport și tehnico -edilitară, a unor relații
economice cu zonele mai dezvoltate, și nu în ultimul rând, existența forței de muncă aptă să se califice în
meserii noi, cerute de profilul investițiilor atrase. De asemenea, se cunoaște că amplasarea unei investiții
mari într -o zonă, atrage după sine investiții mai mici în tot arealul și determină crearea de legături
econ omice între localitățile aparținând aceleași zone (clustere).

Aceste structuri de afaceri destinate dezvoltării activităților economice, trebuie să ofere condiții propice
localizării întreprinderilor, îndeosebi IMM -urilor productive și de servicii, acest ea putând contribui la
crearea unei noi „biografii” a localității și implicit la crearea de noi locuri de muncă, diversificarea
activităților economice în zonă și în final la creșterea contribuției orașului Buzău la formarea Produsul
Intern Brut al regiuni i și la nivel național.

Zona industrială a municipiului Buzău este situată într -un areal geografic favorabil din punct de vedere
al apropierii de căi de comunicație și locuințe. Refacerea acestei zone industriale favorizează nu numai
protecția mediului, dar reprezintă în același timp un avantaj pentru eficientizarea noilor investiții,
deoarece acestea dispun de o infrastructură care trebuie îmbunătățită și nu total reînnoită. Imaginea
actuală a zonei are un impact negativ asupra deciziei potențialilor inv estitori de a se localiza aici.

In contextul strategiei revizuite de la Lisabona este necesar să se investească în sprijinirea mediului
antreprenorial. Utilizarea rezultatelor C&D tehnologice de către firme productive de interes local, în
scopul creșteri i competitivității acestora în valorificarea resurselor și a forței de muncă locale, precum și
în comercializarea produselor obținute, se reflectă, în cele din urmă, în crearea de locuri de muncă,
intrarea în circuitul economic a unor zone în declin și ieș irea din izolare a acestor zone.

Însă fără o forță de muncă bine pregătită, adaptată cerințelor locale, bine plătită și stimulată financiar nu
se poate vorbi de o dezvoltare strategică locală.

Perioada lungă de tranziție a generat schimbări structurale în mai toate domeniile de activitate ce au
determinat fenomene cum sunt: dezindustrializarea, migrația, disponibilizarea către agricultură etc.

Actuala structura industriala este, de cele mai multe ori, în neconcordanță cu cerințele economiei de
piață di n zonă. De aceea, este necesară crearea unor alternative de ocupare viabile, care nu pot fi
realizate fără a avea o politica de resurse umane corespunzătoare.

Este important ca sistemul educațional și de instruire să se adapteze la cerințele pieței muncii , nu numai
în ceea ce privește activitățile de cercetare -dezvoltare care vor sprijini productivitatea și competitivitatea
economiei locale, ci și în ceea ce privește furnizarea de noi abilități necesare forței de muncă.
Programele de instruire trebuie adap tate la cererile de pe piața muncii, trebuie introduse programe care
să acopere nevoile angajaților și pe cele ale șomerilor.

Pagină 224 din 247
Creșterea competitivității economice presupune o forță de muncă adaptată cerințelor economice și
tehnologice cerute de dezvoltare a societ ății bazat ă pe cunoa ștere. Crearea, extinderea și consolidarea
unor parteneriate sociale la nivel regional, vor contribui la transferul de expertiz ă și validar e a procesului
de identificare ș i valorificare de noi oportunit ăți de integrare pe pia ța muncii.

Considerăm, pe baza analizei realizate, că cele mai importante obiective economice care trebuie avute în
vedere de Primăria Municipiului Buzău pot fi încadrate în două mari categorii:
1. Atragerea de investiții:
Menținerea unui ambient atractiv pe ntru investitori prin îmbunătățirea condițiilor generale
de desfășurare a activităților economice: servicii financiare și de susținere a afacerilor,
facilități fiscale, infrastructură fizică și resurse umane;
Stimularea liberei inițiative și susținerea înt reprinzatorilor privati, prin înlăturarea
obstacolelor din calea inițiativei private;
Asigurarea unui climat de afaceri atractiv: crearea de oportunități de afaceri, facilități
diferențiate pe categorii de investiții, asocieri în interes comunitar, partene riat public /
privat;
Diseminarea informațiilor către agenții economici în vederea obținerii de finanțări
guvernamentale;
Promovarea zonei cu informații de interes privind potențialul economic și oportunitățile
pentru afaceri și pentru investiții oferite;
Simplificarea procedurilor de autorizare și funcționarea eficientă a serviciilor de
consultanță, informare, promovare;

2. Susținerea apariției unor activități economice noi, legate de resursele și tradiția locală,
dezvoltarea și modernizarea activității e xistente, îmbunătățirea mediului economic local prin:
Susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii care prelucrează materii prime oferite
de agricultură (morărit și panificație, prelucrarea cărnii, industrializarea laptelui);
Susținerea acelor întreprinderi deja existente, care fac față concurenței specifice economiei
de piață;
Sprijinirea producătorilor agricoli pentru înființarea de asociații de marketing și a
cooperativelor agricole de tip nou, cu accentul pe oportunitățile de valorificare a produselor
din zonele învecinate;
Crearea unor parcuri industriale și tehnologice, realizarea unor incubatoare de afaceri
pentru tinerii întreprinzători din sfera tehnologiilor de vârf, care asigură totodată
prezervarea calității mediului;
Dezvoltarea part eneriatului dintre societatea civilă și mediul de afaceri prin implementarea
unor proiecte de cooperare în domeniul resurselor umane, respectiv pentru instruirea,
calificarea și recalificarea forței de muncă, punându -se accentul pe pregătirea tinerilor și a
femeilor.
Stimularea dezvoltării serviciilor din sectorul privat și mai al es a celor din domeniul
bancar, asigurări , turism, comerț și alimentație publică.

11. MUNICIPIUL BUZ ĂU – CENTRU DE CRE ȘTERE SAU POL DE DEZVOLTARE

Pagină 225 din 247
Centralitatea municipiului Buză u; factori de amplificare și de blocaj
Centralitatea reprezintă una din caracteristicile de bază ale sistemelor de așezări, definind procese și
fenomene geografice teritoriale, tendințe ale acestora de a se aglomera în anumite localități și de a
„dota” cu noi funcții așezările respective. În analiza centralității celebră a rămas teoria lui Christaller,
respectiv teoria locurilor centrale, în concepția căruia orașul este definit, în principal, prin funcția sa,
prin capacitatea sa de a furniza bunuri și servi cii centrale unei arii tributare din jurul său. Deci, pentru
Christaller orașul este un „loc central” și aceasta nu datorită factorilor geografici, ci mai ales existenței
unei populații care trebuie aprovizionată.

Includerea teoriei locurilor centrale în planificarea dezvoltării urbane pleacă de la premisa că orașele, în
general se confruntă cu o mulțime de probleme și că este necesară cunoașterea și aplicarea unor modele
de organizare a spațiului urban, suburban și periurban. Aceste modele au în vedere a sigurarea de servicii
și bunuri complementare între localități situate pe paliere ierarhice diferite.

Municipiul Buzău își impune de mai mult timp funcția de loc central, aceasta accentuându -se după anul
1968, când datorită reorganizării administrativ -teritoriale, Buzăul devine județ iar orașul Buzău este
stabilit ca reședință. După această dată orașul cunoaște o evoluție complexă, caracterizată prin
amplificarea și diversificarea funcțiilor sale, devenind centrul de polarizare politic, administrativ și
cultural, care coordonează întreaga activitate din jude ț.

Accentuarea centralității municipiului Buzău a avut la bază o dinamică demografică aproape explozivă,
demonstrată de evoluția numărului de locuitori (fig. 2). Astfel, în intervalul 1966 -1977, populaț ia crește
cu aprox. 42,3%, adică cu peste 40.000 de locuitori, datorită în principal sporului migratoriu și a
sporului natural.

După 1992, populația începe să scadă ca urmare a restructurării economice, în principal a unităților
industriale, ceea ce a det erminat emigrarea populației spre zone economice mai dezvoltate sau spre
localitățile ru rale de origine, în cazul celor care au primit compensații bănești în urma disponibilizărilor.

Factori de amplificare a centralității
Există o serie de factori de ampl ificare a centralității municipiului Buzău, printre care:

– Un spațiu rural sau semirural relativ extins, județul Buzău fiind alcătuit din 82 de comune, la care
se adaugă municipiul Râmnicu -Sărat și orașele Nehoiu, Pogoanele și Pătârlagele. În urma analiz ei
numărului de locuitori, se constată că 4 din cele 7 comune cuprinse în clasa superioară de mărime (peste
6.000 de locuitori) se învecinează cu orașul Buzău. În cazul acestora populația a crescut foarte mult
datorită mutării unei părți din populația din oraș, precum și datorită faptului că în aceste comune au
migrat locuitorii din alte comune ale județului, atrași de proximitatea orașului Buzău, precum și de
condițiile generale de viață mai bune decât în localitatea de proveniență.

– Convergența căilor d e comunicație , municipiul Buzău fiind un nod rutier, amplasat la intersecția mai
multor drumuri, printre care drumul european E85, care face legătura între sudul continentului european
și nordul acestuia. Această cale de comunicație traversează municipiul Buzău, prin B -dul Unirii, ceea ce
crează probleme legate de poluare și congestionare urbană.

La acesta se adaugă o serie de drumuri naționale, precum și unele județene care străbat aria de câmpie,
sau urmăresc, în general, văile râurilor principale, în z ona subcarpatică și cea montană. Toate aceste
drumuri sunt artere majore de penetrație în municipiul Buzău. Pentru a degaja zona centrală a orașului
de traficul de tranzit, arterele de penetrație sunt legate de centura care ocolește orașul.

Municipiul Buz ău este un nod important de cale ferată pentru transportul de mărfuri și călători, fiind
asigurate legăturile cu toate zonele țării, iar în interiorul județului, există o linie simplă de cale ferată

Pagină 226 din 247
până la Nehoiu. Aceste transporturi sunt facilitate de ce le 3 stații existente, gara Centrală, gara Buzău –
Sud și gara Buzău -Nord.

Transportul în comun este asigurat de autobuze și maxi -taxi pe trasee stabilite, care au drept punct
terminus orașul Buzău, astfel încât să fie asigurată o legătură optimă cu restul județului. În ultimii ani se
constată o dinamică tot mai accentuată a societăților cu capital privat, care asigură transportul
persoanelor în toate zonele și județele limitrofe municipiului Buzău.

– Distanța relativ mare față de orașele cu peste 100.000 d e locuitori, situate în județele limitrofe.
Municipiul Buzău este situat la aproximativ 70 de km distanță de Ploiești și Focșani, 100 km de Brăila,
115 km de București și 140 km de Galați și Brașov.

– Dinamica unor noi servicii terțiare , care de -a lungul timpului au accentuat centralitatea municipiului
Buzău. Pe ansamblu, funcția culturală și de învățământ reprezintă unul dintre cele mai evidente elemente
generatoare de relații între așezări. Prin dotările sale specifice, cu rol cultural și de învățământ, orașul
contribuie la ridicarea standardului de viață și de comportament într -un spațiu ce -i depășesc cu mult
dimensiunile fizice. După 1990, în Buzău au fost înființate mai multe instituții de învățământ superior de
stat (Colegiul Universitar Economic Buză u, care este o filială a Academiei de Studii Economice din
București, Colegiul de Institutori din Buzău al Universității din București, precum și Colegiul
Universitar Tehnic nr.1 – Buzău al Universității Politehnica din București ) sau private (filialele
universităților Spiru Haret și George Barițiu). Aria de proveniență a studenților se suprapune în cea mai
mare parte județului Buzău, uneori fiind extinsă și la județele din jur (Vrancea și Braila).

Liceele, școlile profesionale, complementare sau de uceni ci, școlile postliceale, precum și universitățile
reprezintă factori de atracție care contribuie la accentuarea centralității unei localități.

Pe ansamblul județului Buzău, liceele se concentrează în doar 8 localități din cele 87 unități
administrativ -teritoriale. Dintre acestea 58,6% sunt situate în orașul Buzău, acestea fiind cele mai bine
cotate unități din județ, care atrag foarte mulți elevi: Colegiul Național B.P. Hașdeu, Liceul Mihai
Eminescu sau Liceul Pedagogic, singurul din județ, pentru cei care vor să urmeze o carieră de educator.

Sursa: Direcția Județeană de Statistică
Serviciile medicale sunt slab dezvoltate în zona rurală a județului, acest lucru accentuând centralitatea
municipiului Buzău. Astfel în major itatea comunelor, serviciile medicale sunt reprezentate de un
dispensar, care în multe cazuri prezintă dotări precare și unde medicul oferă consultații de câteva ori pe
săptămână. În aceste condiții, mulți locuitori preferă să fie înscriși la cabinetele me dicale din Buzău.

Pagină 227 din 247

În 48 de comune din județ, reprezentând 58,5% din spațiul rural, nu există nici măcar o farmacie ,
locuitorii fiind nevoiți să se deplaseze în localitățile care dețin o astfel de societate, sau în Buzău, unde
se găsesc localizate și cele 8 depozite farmaceutice prezente pe teritoriul județului.

De asemenea în municipiul Buzău se află localizat cel mai important spital, precum și maternitatea, care
concentrează fluxuri specifice de populație.

– Piață de desfacere pentru o serie de produse realizate sau prelucrate în mediul rural adiacent, care
sunt valorificate în Buzău, acesta fiind principalul centru de desfacere a produselor agroalimentare ce
provin din zonele rurale înconjurătoare.

De asemenea, o parte din locuitorii orașului, care au provenit din zonele rural e și care s -au stabilit în
oraș în perioada comunistă, exploatează, în prezent, suprafețele agricole din localitățile natale. Acesta
este efectul aplicării Legii fondului funciar din 1991, lege amendată ulterior în mai multe etape . Urmare
a activităților agricole individuale, în special în zona suburbană, produsele obținute sunt comercializate
de către producători pe piețele municipiului Buzău.

– Centru de aprovizionare care asigură necesarul de produse al populației din mediul ru ral. Astfel,
pentru locuitorii comunelor învecinate acesta constituie centrul de aprovizionare atât pentru mărfuri
alimentare cât și nealimentare, în timp ce pentru locuitorii comunelor situate la distanțe mai mari,
deplasările au un caracter ocazional și sunt legate în primul rând de procurarea unor bunuri de folosință
îndelungată.

– Prezența unor societăți care au nevoie de forță de muncă, cu care se aprovizionează din mediul
rural, în condițiile în care în municipiul Buzău oferta de muncă s -a diminuat, ca urmare a emigrării forței
de muncă specializată în alte state. Dacă înainte de 1989 majoritatea celor care lucrau în Buzău se muta
definitiv în oraș, în prezent, tendința este de a locui în așezările rurale învecinate și de a practica
navetismul.

Facto ri de blocaj
– Concurența pentru terțiarul superior (universități, asistență medicală specializată) din partea
capitalei și a unor centre regionale. Datorită faptului că în Municipiul Buzău sunt prezente doar o mică
parte din specializările care se caută p e piața forței de muncă, majoritatea tinerilor care doresc să urmeze
o instituție de învățământ superior aleg capitala, sau orașele universitare situate în apropiere precum
Ploiești, Galați, Brașov ș.a. Cei mai mulți după ce termină facultatea, aleg să răm ână în orașul respectiv,
având în vedere că în Buzău oferta de locuri de muncă în domeniul pe care l -au absolvit este restrânsă
sau mai slab remunerată. De asemenea, în acest oraș, unele servicii medicale specializate sunt slab
reprezentate, astfel că un p rocent mare de bolnavi, sunt nevoiți să se trateze în alte orașe, preferând în
cele mai multe cazuri Bucureștiul.

– Moștenirea unei baze economice axate pe industrie. Municipiul Buzău a înregistrat începând cu anii
‘60 o dezvoltare fără precedent a indust riei, care a exercitat un rol hotărâtor în consolidarea celorlalte
funcții urbane. După 1990 majoritatea unităților industriale au întâmpinat dificultăți, fiind pierdute multe
dintre piețele de desfacere tradiționale. Acest lucru a generat restructurări ma sive, care au determinat
creșterea ponderii populației neocupate.

Caracteristicile actuale ale economiei buzoiene sunt definite de diversitatea ramurilor economice tipice,
aceasta fiind concentrată în principal în două mari zone industriale: zona industri ală de sud și zona
industrială de nord, la care se adaugă unele unități mai mici dispersate pe teritoriul întregului oraș.

Pagină 228 din 247
Un indicator important pentru determinarea evoluției economice a unui oraș este analiza dinamicii
numărului mediu de salariați din i ndustrie, care reflectă particularitățile concrete ale activităților
industriale. La nivelul orașului Buzău, între anul 2008 și 20 11 numărul mediu al salariaților scade cu
aproximativ 8,384 de persoane, însemnând o reducere la mai puțin de jumătate ( 15,1 %). Analiza
întreprinsă asupra dinamicii activităților industriale, apreciate prin prisma evoluției numărului de
salariați, conduce la câteva idei importante pentru revitalizarea economică a orașului. În primul rând
procesul de reajustare a volumului activi tății industriale a început chiar din 1991, până în 1995 numărul
mediu al salariaților scăzând cu 30.000 de persoane. Cu toate acestea, numărul întreprinderilor
industriale mari, restructurate sau privatizate, rămânea încă foarte redus pentru primii ani ai evoluției
post-centralizate.

– Existența unor centre urbane mai mari în apropierea județului , cum ar fi Ploiești și București, care
atrag forța de muncă, reprezentată în special prin populația tânără. Astfel, în Ploiești, lucrează în special
cei din comu nele traversate de calea ferată care se continuă spre Moldova și care fac naveta zilnic sau la
sfârșit de săptămână. Din punct de vedere calitativ s erviciile sunt mai slab dezvoltate în Buzău,
comparativ cu orașele mari învecinate, explicând preferința for ței de muncă pentru acestea.

– Revitalizarea Municipiului Focșani ar putea diminua creșterea centralității municipiului Buzău, prin
atragerea unui segment din locuitorii din partea estică a județului. Se are în vedere rolul istoric al acestui
oraș, care ar putea să devină un concurent serios pentru Buzău, în condițiile valorificării unora din
atuurile sale, legate de distanța convenabilă față de marile centre urbane. Totuși, poziția geografică îl
dezavantajează, întrucât nu există o convergență a căilor d e comunicație de importanță națională, ca în
cazul munic ipiului Buzău.

– Creșterea, în perspectivă, a rolului grupării urbane Galați -Brăila (prin înființarea aeroportului de
la Vădeni și construcția podului peste Dunăre), care poate duce la diminuarea ce ntralității municipiului
Buzău în partea sudică a județului actual. Aceasta, î nsă, poate favoriza dezvoltarea sa ca pol național pe
distanța Brașov -Brăila.

Dezvoltarea serviciilor și polarizarea activităților terțiare
Dacă până în 1990, orașul Buzău preze nta o structură economică predominant industrială, după această
dată dezindustrializarea s -a reflectat în creșterea șomajului, determinând reconversia profesională a unui
procent din populație, care a început să lucreze în sectorul terțiar.

Aprecierea din amicii înregistrate de servicii se poate face luând în analiză evoluția numărului de salariați
urbani, pe principalele tipuri de activități terțiare. Pe ansamblu, în intervalul 1990 -2012, numărul de
salariați a cunoscut un trend negativ, în ciuda aparentei revitalizări a terțiarului. Astfel, de la un număr
de 24.107 salariați se ajunge la sfârșitul intervalului la sub 20.000 persoane (20 12).

Dinamica structurală a sectorului terțiar scoate în evidență o creștere de peste 3.000 salariați în domeniul
comerț ului, de circa 180 persoane salariate în domeniul bancar, de circa 700 în domeniul administrației
publice și de circa 200 salariați în domeniul sănătății. Descreșteri masive a înregistrat segmentul de
salariați din domeniul transporturilor și poștei (de la peste 10.000 persoane ajungând la mai puțin de
3.000. Cu o intensitate mai redusă a scăzut și numărul salariaților din domeniul învățământului, unde a
avut loc o corelație cu numărul de elevi, în scădere continuă (de la 3.900 la circa 3000).

O dinamică accentuată a prezentat -o comerțul, care s -a dezvoltat foarte mult, astfel că în prezent de -a
lungul arterelor principale de circulație, cum ar fi de ex. Str.Unirii, Bd.Stadionului, Str.Dorobanți, Micro
III, Micro XIV, Micro V, blocurile sunt prevăzute la p arter sau mezanin cu sedii de firme, spații
comerciale și de servicii. De asemenea, în ultimii 5 ani se observă apariția pe piața buzoiană a
supermarketurilor (ex. Carrefour, Kaufland, XXL, Lidl, Metro, Global, Praktiker, Dedeman ),

Pagină 229 din 247
reprezentând un atractor pentru populația din zona rurală învecinată, care se aprovizionează cu produse
din oraș.

Totodată, se constată că în perimetrul central al orașului predomină serviciile și activitățile comerciale,
aici fiind concentrate 2 hoteluri de 4 stele (Hotel Pietr oasele și Art Hotel ), majoritatea sediilor centrale
ale principalelor bănci (B.C.R., B.R.D., BANC POST, TRANSILVANIA, RAIFFAISEN, ș.a.), CEC,
zona comercială Bazar, complex Winmarkt, precum și Piața de Păsări și foarte multe cabinete de notari
și avocați. O dinamică similară au cunoscut -o activitățile din domeniul asigurărilor, care se derulează
prin sistemele bancare sau prin unități specializate.

Relațiile cu așezările urbane și rurale – dinamică și caracteristici
Analiza detaliată a relațiilor ce inter vin între orașul Buzău și teritoriul suport al acestuia constituie una
dintre problemele esențiale ale dezvoltării teritoriale durabile. Evidențierea acestor raporturi pentru orice
oraș sau așezare conduce, în final, la o determinare cât mai veridică a zon elor sale de influență, la o
cunoaștere de ansamblu a relațiilor dintre așezări și spațiile dintre acestea.

Factorii care influențează dinamica relațiilor rural -urban
Realitatea contemporană demonstrează accentuarea raporturilor dintre orașe și cadrul lo r natural,
raporturi ce se intensifică și se multiplică paralel cu procesul de dezvoltare economico -socială a
teritoriului în care se integrează. În perioada anterioară anului 1989, prin caracterul centralizat al
economiei și al deciziilor legate de dezvol tarea teritorială s -au impus câțiva factori amplificatori ai
acestor relații. Dintre acești factori o importanță mai mare au avut -o: industrializarea, intensivitatea și
modernizarea agriculturii, crearea unor sisteme adecvate de căi de comunicație, măsuril e administrative
privind organizarea teritorială.

a) procesul amplu de industrializare extensivă a fost unul dintre factorii cei mai dinamizatori ai
relațiilor oraș -spațiul adiacent, determinant în schimburile de produse și populație dintre cele două
medi i. Acesta a constituit un factor major în reprofilarea orașului Buzău, care de la centru de schimb și
agrar a trecut în categoria centrelor industrializate cu funcții multiple în teritoriu. Astfel, în municipiul
Buzău, până în 1966 existau doar câteva într eprinderi, precum cea de morărit și panificație, prelucrare a
cânepii, precum și unele ateliere aparținând cooperației meșteșugărești. După această dată și până în
1990, au fost construite peste 20 de unități industriale mari, urmărindu -se astfel valorific area resurselor
de materii prime agricole, dar mai ales crearea de noi locuri de muncă.

Concomitent cu dezvoltarea la cote acceptabile pentru perioada comunistă a orașului, procesul de
industrializare a contribuit și la dezvoltarea relațiilor dintre acest a și centrele rurale din apropiere. De
asemenea, prin descentralizarea unor activități industriale a fost impulsionată dezvoltarea unor așezări
rurale, care au trecut în categoria orașelor în anul 1989: Nehoiu și Pogoanele, precum și a altora care
erau viz ate a deveni centre urbane în etapa următoare: Beceni, Pătârlagele. Aceste așezări urbane sau
rurale au devenit adevărate relee în transmiterea caracteristicilor specifice unei vieți urbane dinspre
Buzău spre mediul rural profund.

b) Simultan cu dezvoltar ea industriei a avut loc un proces similar în cealaltă ramură importantă a
economiei naționale, agricultura . Mecanizarea agriculturii, cooperativizarea acesteia și dezvoltarea ei
în continuare pe linia intensivității a determinat eliberarea unui mare volum de forță de muncă spre a fi
utilizat în alte ramuri ale economiei naționale. În urma acestui proces s -au creat condițiile intensificării
fluxurilor divergente de populație din zonele rurale spre Buzău, implicit o creștere a centralității
acestuia. Este se mnificativă creșterea populației orașului Buzău între 1966 și 2011 , de aproape doua ori
(de la 61937 la peste 115494 locuitori), creștere bazată în special pe baza migrației rural -urban.

Pagină 230 din 247

c) Măsurile de organizare administrativ -teritorială a țării au cons tituit unul dintre factorii de bază în
situarea la un nivel superior a relațiilor dintre orașe și zonele adiacente. Apropierea spațială a noilor
centre coordonatoare și dezvoltarea lor corespunzătoare au impulsionat dezvoltarea generală pe spații
mult mai mari. În urma reformei administrativ -teritoriale din anul 1968, orașul Buzău devine reședință
de județ, având sub coordonare un vast areal rural. Eclipsat până la acea dată de către orașul Ploiești,
care era reședință de regiune, orașul Buzău se va dezvolt a exploziv, beneficiind de faptul că nu avea un
centru urban mare în apropiere. Investițiile masive făcute în domeniul industrial a atras resurse umane și
materiale de pe întreg teritoriul județului actual. Un proces de descentralizare a început după anii 1980,
când s -a conștientizat lipsa de eficiență a marilor unități industriale și când au fost alocate resurse pentru
dezvoltarea unor activități industriale în centre rurale, precum Pogoanele, Pătârlagele sau Beceni.

După anul 1990, în efortul de reinstau rare a economiei de piață și a vieții democratice, relațiile dintre
așezări au suferit modificări esențiale. Marea capacitate de polarizare a orașului Buzău, care se
materializa, printre altele și printr -un navetism ce însuma peste 6.000 persoane zilnic, a cunoscut un
declin foarte accentuat. Diminuarea centralității orașului Buzău s -a desfășurat în baza următoarelor
fenomene adiacente unor procese:
 Destructurarea industrială a fost una din caracteristicile principale ale tuturor orașelor
industrializate ex tensiv în perioada socialistă. În cazul orașului Buzău aceasta a însemnat o
reducere drastică a activităților industriale, implicit a numărului de salariați în industrie (acesta s –
a diminuat de 2,5 ori în perioada 1991 -2005). Pe intervale de timp, rezultă că scăderea cea mai
semnificativă a avut loc în intervalul 1991 -1995, când a totalizat peste 23.000 salariați, pentru ca
în următorii 10 ani numărul lor să se mai diminueze cu circa 9.500. Restructurarea a atins în
special marile întreprinderi industriale, precum întreprinderea metalurgică, întreprinderea de
contactoare electrice, întreprinderea de mase plastice ș.a.m.d. Urmare a acestei destructurări,
navetismul în domeniul industrial a scăzut foarte puternic, primii salariați care au intrat în șomaj
fiind chiar navetiștii. Prin diminuarea distanțelor de la care aveau loc deplasările pentru muncă a
scăzut ce ntralitatea orașului Buzău.
 Reforma agrară , ale cărei începuturi au fost date de Decretul -Lege nr.50/1990, a continuat prin
aplicarea Legii 18/1991, mod ificată și completată ulterior. Divizarea terenurilor agricole și
reîntoarcerea acestora la vechii proprietari a diminuat impactul social al scăderii numărului de
salariați din ramurile industriale și din alte ramuri economice. Forma în care a fost aplicat ă și
efectele acestei legi au fost contrare progresului economic în agricultură, mai ales în aria de
câmpie. Rezultatul s -a observat în scăderea puternică a randamentului culturilor agricole, precum
și a șeptelului, în diminuarea produselor livrate pieții. Dinamica activităților agricole pare a se
accelera orientându -se tot mai mult spre piață, ca urmare a proceselor de conturare a marilor
unități agricole.
 Terțiarizarea este o tendință evidentă, dar la nivelul întregului județ îmbracă dominant formele
terțiarului banal, limitat la serviciile minimale. Pare ciudat ca după 15 ani de tranziție economică,
numărul de salariați în sectorul terțiar să fie în continuare mai mic în anul 20 12 decât în anul
1991 cu circa 6.000 de persoane. La nivelul întregului județ, deficitul de persoane salariate în
sectorul terțiar este de peste 10.000 persoane, ceea ce înseamnă că peste 60% reprezintă influența
directă a orașului Buzău.

Terțiarizarea considerăm că rămâne unul din procesele cele mai importante ale dezvoltării
contemporane, iar accentuarea acesteia se va produce în următoarea etapă. Revenirea la valorile
anterioare ale sectorului terțiar are la bază atât creșterea persoanelor ocupate în sectorul comercial, cât
mai ales a celor din alte sectoare, precum cel al finan țelor și băncilor, asistenței sociale, învățământului
(poate chiar superior), al tranzacțiilor financiar -bancare, al serviciilor medicale specializate. Dintre

Pagină 231 din 247
acestea în intervalul menționat, creșteri mai mult sau mai puțin semnificative s -au constatat în cazul
administrației publice, comerțului, băncilor și finanțelor și al domeniului sanitar.

Principalele tipuri de relații dintre oraș și spațiile rurale adiacente
Diversitatea relațiilor dintre așezări, precum și intensitatea acestora depind de nivelul t ransformărilor
care au loc la nivelul localităților urbane polarizatoare. Având în vedere că orașul Buzău a fost multă
vreme singurul oraș situat într -un vast spațiu rural și că datorită acestui fapt prezenta cea mai extinsă
zonă de influență teoretică la nivel național, acesta s -a impus printr -o diversitate de relații cu spațiul
polarizat. Menționăm în continuare principalele relații dintre orașul Buzău și spațiile rurale adiacente.

Relațiile economice
Relațiile economice ale orașului cu zonele înconjurăt oare constituie suportul material al dezvoltării
centrului urban. Acestea asigură cu materii prime unele ramuri ale industriei, cu produse agroalimentare
piața urbană și în același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural. În
conturarea zonelor de influență ale orașelor, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând
legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Acestea se caracterizează printr -o complexitate tot
mai accentuată și printr -o stabilitate ce depășeșt e cu mult relațiile demografice, social -culturale, politico –
administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul
economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare.

Principalele tipuri de relații ec onomice care se realizează între orașul Buzău și teritoriu sunt cele
existente între industria orașelor și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar
urban și agricultura spațiului rural, între industria orașelor și întreprinderil e din mediul rural.
 Relația dintre industria urbană și resursele spațiului rural. Între industria orașului Buzău și
resursele naturale ale zonelor înconjurătoare există o strânsă dependență, ultimele constituind
baza de pornire în procesul de susținere a i ndustriei alimentare și în special a celei de morărit și
panificație și a industriei de produse lactate. De altfel, la nivelul țării, nu există oraș care să nu
aibă cel puțin o unitate industrială care să valorifice diferitele bogății ale solului și subsol ului din
areale imediate sau apropiate.
 Consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural . Prin dimensiunile demografice
și dezvoltarea sa industrială, orașul Buzău constituie un mare consumator de produse
agroalimentare. Analizele eșantionare pr ivind aprovizionarea piețelor alimentare arată că în jurul
orașului se conturează bazine de aprovizionare cu fructe și produse vegetale. În timp,
aprovizionarea actuală, făcută prin intermediul producătorilor individuali, va bascula spre marile
întreprinde ri agricole care se vor orienta spre aprovizionarea curentă a orașului.

În această situație comunele din jurul orașelor devin centre puternice de producție
agroalimentară, fiind necesară profilarea acestora pe anumite produse solicitate de piața urbană,
cu urmări asupra modului de utilizare agricolă a terenurilor, asupra menținerii forței de muncă și
utilizării eficiente a acesteia.

Produsele animaliere necesare se obțin fie în unități situate în perimetrul administrativ al orașului
respectiv, fie pe ter itoriul unor comune din apropiere. Această ultima situație este întâlnită în
legătură cu aprovizionarea cu lapte (Vernești) și carne (Pleșcoi, Potoceni), necesarul nefiind
satisfăcut din unitățile aferente perimetrului lor administrativ.

Orașul, în genera l, este un mare consumator de legume și zarzavaturi, spațiul din apropierea lui
fiind organizat, în așa fel încât să poată răspunde la o asemenea solicitare. La Buzău, în afara
comunelor situate în apropiere, unde locuitorii realizează astfel de culturi, m ai există suprafețe

Pagină 232 din 247
agricole în intravilan pe care “sârbii” le cultivă cu legume și zarzavaturi, pe care apoi le
comercializează în piețe.

 Relațiile dintre industria orașelor și industria din mediul rural. O formă relativ recentă a
legăturilor dintre oraș și zona sa înconjurătoare o constituie relația de cooperare stabilită în
domeniul dezvoltării industriei. Din necesitatea de fixare a populației rurale, de valorificare
locală a unor resurse de materii prime, în unele localități rurale s -au înființat unit ăți de
industrializare sau semi -industrializare a unor produse agricole, materiale de construcție,
prelucrarea lemnului. Apar, astfel, noi relații economice între oraș și spațiul rural, relații de
cooperare pe linie industrială. Această cooperare a fost ce va mai consistentă în perioada
anterioară anului 1990, când, în mediul rural, au apărut unele secții ale marilor întreprinderi
(Pogoanele, Beceni).

Dezvoltarea industriei mici determină o dependență mai mică a ruralului de orașul din apropiere: satul
își asigură prin ramurile acestei industrii o parte din produsele industriale, precum și utilizarea pe plan
local a excedentului în forță de muncă.

În concluzie, relațiile economice dintre orașul Buzău și spațiul înconjurător se disting prin stabilitate,
comp lexitate, capacitate de structurare și de armonizare a spațiului geografic, în care orașul apare ca un
element de discontinuitate teritorială (generat de deficitul său în materie și energie). Relațiile economice,
prin caracteristicile lor, au un rol deoseb it în individualizarea ”verigilor inferioare” ale sistemelor de
așezări.

Relațiile demografice
Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj
categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte
localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane din orașul Buzău (peste
45%).

În perioada comunistă, deplasările definitive din Buzău spre localitățile rurale era aproape inexistentă, în
timp ce după 1990, cu deosebire după anul 1997, migrația urban – rural capătă amploare, încât pentru
prima dată în istoria evoluției orașului sensul migrației s -a inversat (numărul celor plecați din oraș l -a
depășit pe cel al sosiților). Structura celo r plecați scoate în evidență categorii de populație în vârstă, ceea
ce înseamnă că actualul câștig demografic al ruralului se va repercuta ulterior negativ asupra acestuia.
Adică peste câțiva ani, mortalitatea în mediul rural ar putea crește la valori foar te mari.

Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș
și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă. O mare influență asupra volumului deplasărilor
zilnice îl are dezvoltarea economică a o rașului și, mai ales tipul funcțional ale acestuia. Municipiul
Buzău reprezintă principalul centru de atracție a forței de muncă, numărul celor care s -au deplasat zilnic
spre oraș, constituind 60% din volumul acestor deplasări în cadrul județului. Numărul cel mai mare de
navetiști a fost dat de comunele situate în jurul orașului până la o distanță de 25 -30 km, acest lucru fiind
favorizat de apropierea de oraș, de timpul redus al deplasărilor și de prezența căilor de comunicație
accesibile.

Relațiile polit ico-administrative
Atribuțiile de ordin politico -administrativ ale orașelor în teritoriu le diversifică relațiile, de astă dată
numai coordonatoare, cu localitățile rurale.

Pagină 233 din 247
Buzăul, ca centru județean, prin caracterul pregnant politic și administrativ pe c are îl are, constituie
pilonul de bază în realizarea dezvoltării economico -sociale pe spații mult mai restrânse, în coordonarea
tuturor laturilor producției materiale și spirituale. Municipiul Râmnicu Sărat și alte orașe mai importate
(Nehoiu) preiau o par te din funcțiile reședinței de județ, asigurând o mai bună dirijare a procesului de
dezvoltare în profil teritorial. Orașele mici dețin o serie de funcții administrative (prin instituțiile lor ca:
judecătorie, spital, liceu, secție de poliție), pe care le exercită pe un areal mai restrâns.

Relațiile comerciale
O puternică legătură între orașe și zonele adiacente, favorizată de posibilitățile de transport, de veniturile
populației și de puterea economico -administrativă a centrelor urbane o constituie legăt ura comercială.
Aceasta rezidă din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic
și general a locuitorilor.

În ceea ce privește volumul vânzărilor comerciale din orașul Buzău, un loc important îl dețin locuitorii
ariilor rurale înconjurătoare orașelor respective. Dacă în cazul orașelor mici (slab industrializate)
deplasările din mediul rural pentru cumpărături au caracter ocazional sau periodic (târgurile
săptămânale), în cazul orașelor puternic dezvoltate din pun ct de vedere industrial, navetistul aproape
zilnic efectuează cumpărături pe piața urbană. De aici rezultă că rolul comercial al unui oraș în teritoriu
este cu atât mai pregnant cu cât acesta atrage mai multă forță de muncă. Aceasta influențează decisiv
asupra conturării și extinderii arealului de atracție comercială.

Relațiile social -culturale și de recreere
Nivelul dotărilor social -culturale ale orașului Buzău dictează influența teritorială, influență ce se
manifestă, spre exemplu, pe linia coordonării activităților de învățământ ceea ce îi asigură o anumită
centralitate față de aria de recrutare a elevilor. Dacă pentru restul orașelor mici și mijlocii învățământul
constituie principala formă de influență, pentru orașul Buzău, pe lângă varietatea și numă rul mare al
liceelor, trebuie să adăugăm și puterea de coordonare a acestei activități prin inspectoratul școlar.

În mod similar, centralitatea rezultă inclusiv prin serviciile de ordin social, înglobând ONG -urile din
domeniu, precum și instituțiile spec ializate ale statului, care sunt localizate în reședința de județ. Pe linia
activităților culturale și de artă, aria de influență este mult mai redusă, fiind foarte difuză.

Dezvoltarea demografică accentuată a orașului, implică diversificarea posibilități lor de recreere, astfel
că în apropierea orașului Buzău sunt apreciate zonele Spătaru, Ciolanu sau stațiunea Sărata -Monteoru.

În condițiile dezvoltării economico -sociale începută în perioada comunistă este certă importanța pe care
o are orașul în amenajar ea teritorială. Acesta constituie „un punct de acumulare maximă” a bunurilor
materiale și umane, într -un spațiu mai restrâns sau mai extins, fiind pe drept cuvânt considerat „pilonul
forte al teritoriului județean”. Este evident că municipiul Buzău, prin f uncțiile sale terțiare, dar și prin
cele legate de producție nu este un organism independent și izolat față de celelalte orașe mari sau față de
așezările rurale. Datorită acestei țesături de relații funcționale, putem discuta de un oraș -sistem, centrat
pe Buzău. Această țesătură de relații este clar evidențiată de prezența traficului de bunuri materiale și
umane dintre așezările acestui sistem, de comunicațiile relativ facile dintre acestea.

Orașul Buzău făcea parte din sistemul de localități subordonat Bu cureștiului, până în 1989, având
legături foarte strânse cu acesta și cu municipiul Ploiești . În prezent pe fondul conexiunilor existente cu
capitala și cu orașul Ploiești, se constată accentuarea legăturilor cu orașele Râmnicu -Sărat și Focșani, dar
și apa riția de noi relații care pot să se dezvolte în cooperare cu alte mari orașe din aceeași regiune de

Pagină 234 din 247
dezvoltare (Brăila). Având în vedere distanțele relativ mari în raport cu celelalte mari orașe ale țării,
municipiul Buzău are toate șansele să -și sporească centralitatea, devenind un centru cu o ofertă
diversificată și axată în special pe terțiarul superior .

La nivel județean, municipiul Buzău este situat în vârful ierarhiei, fiind situat pe nivelul ierarhic I.
Acestuia i se subordonează direct, orașul Râm nicu Sărat, situat pe nivelul II, orașele Nehoiu, Pătârlagele
și Pogoanele și localitatea Berca de pe nivelul III, localitățile rurale cu funcții de loc central Beceni și
Săhăteni, de pe nivelul IV și cele 27 de comune situate pe nivelul ierarhic V.

12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Obiectiv general:
“Dezvoltarea economică și socială durabilă a municipiului Buzau care să ducă pe termen lung la
creșterea calității vieții locuitorilor orașului și transformarea lui într -un centru economic
competitiv prin utilizarea eficienta a resurselor fizice si umane”

Directii generale de dezvoltare:

Pagină 235 din 247
1. Modernizarea urbanistica, a infrastructurii și a echipării edilitare a municipiului Buzau
2. Creșterea competitivității economice și crearea de noi locuri de muncă
3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural
4. Asigurarea calității și protecției mediului în conformitate cu aquis -ul comunitar
5. Îmbunătățirea capacității administrative și a serviciilor sociale

1. Modernizarea urbanistica, a infrastructurii și a echipării edilitare a municipiului Buzau

Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

Planuri de implementare:
 Continuarea reabilitarii statiilor de autobuz, prin realizarea de str ucturi fiabile, adaptate cerintelor
traficului modern;
 Reabilitare retea de drumur i la nivelul municipiului Buzău. Continuarea proiectului pe termen
lung de tip DBFO pentru rețeaua urbană de străzi din Municipiul Buzău, Județul Buzău ;
 Reabilitarea centurii de est a municipiului Buzău in vederea îmbunătățirii traficului auto la
nivelul întregului teritoriu al municipiului si eliminarea blocajelor rutiere;
 Realizarea unui terminal de transport urban, compact, cu parcari, accesibil, acoperit.
 Continuarea lucra rilor de extindere a zonei pietonale Aleea Sporturilor;
 Marcaje pentru strazile care permit realizarea un ei benzi la stanga;
 Continuarea procesului de creare a zonelor pietonale compacte în zona centrala;
 Implementarea unui sistem eficient de dirijare și s emaforizare a traficului în scopul asigurării
unor legături rutiere funcționale între zona centrală și cartierele de locuit;
 Reabilitarea aleilor pietonale și rutiere din incinta cartierelor rezidențiale si soluționarea
problemei parcărilor în spațiile din tre blocuri pe domeniul public (inventarierea, echiparea
corespunzătoare și închirierea pe bază de contract), stoparea ocupării abuzive a spațiilor verzi;
 Dezvoltarea infrastructurii zonelor de extindere având accesul carosabil asigurat de circulațiile
majore DN2 si DN2B – dezvoltarea de străzi pe trasee noi în zonele de extindere a intravilanului;
 Dezvoltarea unui sistem de transport „verde” prin accesarea de granturi de mediu care sa
faciliteze achizitionarea de troleibuze sau autobuze nepoluante;
 Continu area menținerii, lățirii și degajarii trotuarelor, protecția fizică contra accesului
automobilelor pe trotuar, desființarea parcărilor care ocupă trotuarul, limitarea chioșcurilor și
panourilor publicitare și a altor elemente care reduc suprafața utilă pie tonilor;
 Realizarea de parcări subterane, supraterane, etajate, în cartiere și reducerea prin costuri
prohibitive sau interzicerea parcărilor în zona centrală, obligarea tuturor noilor clădiri de a avea
asigurat fără ocuparea terenului public spațiu sufic ient de parcare inclusiv pentru publicul în
vizită, nu doar pentru locatari/personal;
 Racordarea optimă la centurile ocolitoare, alte măsuri de eliminare din intravilan a traficului
rutier de tranzit, în contrapartidă cu adecvarea altor zone pentru absorbț ia de flux ridicat de trafic
rutier și de mase mari de vehicule staționate respectiv preluarea traficului de transit;
 Echiparea edilitara a noilor zone introduse in intravilan – cartiere de locuinte: Aleea Sporturilor,
Vernesti DN10, Micro XIV – trama str adala si parcari;
Obiectiv strategic 2: Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare

Masura: Introducerea, extinderea, reabilitarea si modernizarea retelelor de apa pe tot perimetrul
construit al municipiului Buzau în cond ițiile creșterii parametrilor de calitate a apei si reducerii
pierderilor de apa
Planuri de implementare:
 Echiparea edilitara a noilor zone introduse in intravilan – cartiere de locuinte: Aleea Sporturilor,
DN10 iesire spre Vernesti, Micro XIV;

Pagină 236 din 247
 Reabilitare fronturi captare: Lipia, Crang, Sud, Zahar I+II, Est;
 Preluarea in monitorizare on -line a cantitatilor captate si distributie din sursele de apa prin
sistemul SCADA;
 Reducerea pierderilor reale din alimentarea cu apa, astfel incat sa ajunga in 2020 la 20% din apa
captata
 Continuarea procesului de contorizare la bransamente: 2014 – Cartier Posta, Cartier M. Viteazul,
Zona Transilvania, 2015 -Cartier 23 August, 2016 – Zona Brosteni – Dorobanti, 2017 – Zona
Centru1 (T. Vladimirescu, Bld. Garii, Republicii, I. Baiesu, Marghiloman), 2018 – Zona Centru II
(I. Baiesu, Marghiloman, Episcopie, Transilvania, Unirii);
 Continuarea procesului de inlocuire a contoarelor clasa B cu contoare clasa C;
 Dotarea contoarelor de bransament cu syble RF de transmitere a datelor la distanta;
 Reabilitarea rețelelor de distribuție cu grad avansat de uzură: (2 conducte din sursa Zahăr până în
bulevardul Republicii , 2 conducte de la sursa Crâng până în bulevardul Bălcescu , cartierele Micro
5, Dorobanți, Micro 3, Bălcescu, Unirii )
 Reabi litare statiilor de pompare din zonele Crang, Buzau Sud, Zahar, Buzau Est;
 Reabilitarea rezervoarelor Crang 3X2.500 mc; Sud 3×2.000 mc; Zahar 2×5.000 mc +1×10.000 mc;
Est 2×1.000 mc;
 Reinnoirea conductelor de azbociment si partile vechi ale retelei de dist ributie apa din oras
(75.8km);
 Extinderea retelei de distributie apa (pe o lungime de 49,1 km);
 Reabilitare conducta de aductiune 200 – DN 600 (pe o lungime de 18,1 km);
 Reabilitarea stațiilor de hidrofor;
 Reabilitarea rețelelor de distribuție din cartier e;
 Extinderea rețelelor de apă în zonele: Bariera Focșani, zona Transilvaniei spre Brașov, zona Buzău
– Spătaru;
 Extindere etapizată până în 2020 a rețelei de canalizare și apă potabilă la întreg perimetrul
construit;
 Monitorizarea și controlul permanent a l tuturor elementelor tehnice (debite, presiuni, tratarea apei
brute);
 Efectuarea unui program de curățire periodică a tronsoanelor rețelei de distribuție pentru
îndepărtarea biopeliculei care favorizează coroziunea conductelor;
 Refacerea branșamentelor de apă, care prezintă uzură înaintată;
 Înlocuirea conductelor cu un grad înaintat de uzură;
 Asigurarea echipelor de intervenție cu utilaje, materiale și personal suficient în vederea reducerii
timpului de remediere a avariilor;
 Creșterea nivelului profesion al și a capacității de lucru a personalului echipelor de intervenție;
 Amplasarea rețelelor de alimentare cu apă in galerii edilitare vizitabile;
 Separarea totală a sistemului de canalizare ape pluviale de cel de ape menajere;
 Încetarea oricăror deversări d e ape neepurate în apele de suprafață, inclusiv la ape mari;

Masura: Realizarea, extinderea și modernizarea sistemelor de colectare a apei uzate in vederea
preluării unor cantități suplimentare și eliminării riscului de inundări locale si atingerii
para metriilor de funcționare la standarde europene
Planuri de implementare:
 Extinderea retelei de canalizare a orasului Buzau – rata de conectare 100%;
 Reabilitare colector principal Buzau (pe o lungime de 17 km);
 Separarea totală a sistemului de canalizare ap e pluviale de cel de ape menajere;
 Execuție treapta terțiară la stația de epurare pentru conformarea la Directiva C.E. privind apa
uzată;
 Reabilitarea colectoarelor de canalizare pluvial – industrială și a canalului by – pass din stația de
epurare;

Pagină 237 din 247

Masura: Extinderea și îmbunătățirea rețelei de joasă tensiune și a rețelei publice de iluminat
Planuri de implementare:
 Reabilitarea sistemului de iluminat public din municipiul Buzău (cartierele Dorobanți I, Broșteni,
Micro 3, 5, 14, Bălcescu, Unirii și Obor, Pas ajele rutiere Metalurgica, Drăgaica și Horticolei,
Parcurile Marghiloman, Crâng și Tineretului); extindere rețea pe căile rutiere și reabilitare
corpuri iluminat; extindere rețea în pasaje rutiere; extindere și reabilitare rețea în cartiere de
locuințer; e xtindere rețea în parcuri;
 Iluminare obiective arhitecturale – Prefectura, Tribunal, Colegii și Biserici. Zona de actiune
Cartierele Dorobanți I, Broșteni, Micro3, 5, 14, Bălcescu, Unirii, Obor Pasajele rutiere
Metalurgica, Drăgaica, Horticolei, Parcurile Marghiloman, Tineretului, Obiectivele arhitecturale
(centrul municipiului);
 Echiparea edilitara a noilor zone introduse in intravilan -rețea de alimentare cu energie electrică;

Masura: Modernizarea, reabilitarea si retehnologizarea instalatiilor de produc ere si distributie
eficienta si economica a energiei termice . Adoptarii de noi soluții de producere a energiei termice
(sistem de cogenerare)
Planuri de implementare:
 Reabilitare magistrala de termoficare – zona aeriana nemodernizata si extindere retele tr ansport
in zone adiacente retelelor existente;
 Reabilitare retele de distributie la PT modernizate (PT14, PT18, PT25, PT31, PT34, PT35, PT36,
PT37, PT38, PT41);
 Reabilitare PT si retele aferente (PT12, PT11, PT4, PT 24, PT27, PT 28, PT 16, PT 17, PT1,
PT3, PT15, PT19, PT39, PT40, PT20, PT21, PT30, PT32);
 Extinderea capacitatii de producere energie termica in cogenerare prin montarea in paralel a unui
grup de cogenerare in CT3 Micro XIV;
 Modernizarea și reabilitarea rețelelor de distribuție agent termic se cundar pentru încălzire,
inclusiv echilibrare hidraulică, pentru apă caldă de consum și instalația de recirculare a acesteia,
la puncte termice care nu au fost supuse niciunei modernizări referitoare la utilaje și rețele,
puncte termice ce au fost moderniz ate din punct de vedere al utilajelor, dar la rețele nu s -a
intervenit și la puncte și centrale termice care au fost supuse modernizărilor atât la utilaje, fără
pompe cu turație variabilă, cât și la rețele, dar nu au fost echilibrate hidraulic;
 Implementar ea unui sistem GIS (Geographic Information Sistem) pentru Inventarierea si
Managementul Retelelor de Termoficare;
 Monitorizarea si transmiterea a dispeceratul central al parametrilor termodinamici inregistrati in
puncte su central termice si pe retelele te rmice, la obiectivele modernizate; vizualizare panou
general.

Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea urbana atat prin ocuparea intensiva a terenului si valorificarea
zonelor de oportunitate, cat si prin ocuparea extensiva a teritoriului intravilan

Masura: De zvoltare urbană
Planuri de implementare:
 Reabilitarea Piata Dacia – reabilitare pavaj si refacere sistem iluminat public;
 Dezvoltare parcului auto existent (30 autobuze) la un numar de 50 de autobuze necesare
acoperirii nevoii de transport din municipiul B uzau pana in 2020, prin achizitia de autovehicule
ecologice;
 Dezvoltarea unui cartier rezidential in zona DN 10 si dezvoltarea zonei industriale aferente cu
respectarea principiilor de dezvoltare durabila;

Pagină 238 din 247
 Extinderea spatiilor verzi dintre arealele de locu it si realizarea de mini -parcuri cat si dotarea cu
mobilier urban de caliatate va contribui la imbunatatirea calitatii mediului cat, a esteticii urbane
cat si a calitatii vietii cetatenilor muncipiului;
 Regenerare urbană în zona centrală și valorificarea m onumentelor istorice;
 Regenerare urbană în zonele verzi și valorificarea siturilor arheologice și peisagere:
 conservarea și punerea în valoare a zonelor cu valoare peisagistică;
 stabilirea modurilor de intervenție în zonele protejate atât din punct de vede re istoric cât
și peisagistic (zona parcului dendrologic Marghiloman, parcul Crâng, parcul Episcopiei);
 Regenerare urbană a zonelor de locuințe și crearea unor parcuri industriale;
 Regenerare urbană a zonelor de locuințe colective zona Micro V, Dorobanti, Brosteni, Micro III;
 Regenerare urbana Zona Unirii Sud, Spiru Haret, Nicolae Balcescu, Micro 14;
 Strategie de integrare a spațiilor verzi prin creșterea surafețelor verzi, cât și prin crearea
coridoarelor verzi de -a lungul bulevardelor;
 Restaurare ecologic ă a Râului Buzău;
 Dezvoltarea unui cartier de locuinte sociale in zona COMAT.

2. Creșterea competitivității economice și crearea de noi locuri de muncă

Obiectiv strategic 4: Imbunătățirea condițiilor generale de desfășurare a activităților economice:
servicii financiare și de susținere a afacerilor, facilități fiscale, infrastructură fizică și resurse
umane

Masura: Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea mediului de afaceri
Planuri de implementare:
 Reabilitarea zonei industrial. Realizarea de lucrari de depoluare, curățare și reabilitare pentru a
putea fi transformate în structuri de sprijinire a afacerilor:
 Construirea/extinderea infrastructurii rutiere din interiorul structurilor de afaceri și a
drumurilor de acces;
 Construirea/modernizarea/extinde rea/infrastructurii de utilități;
 Conectarea la rețele broadband (internet);
 Realizarea unei investitii moderne la Targul Dragaica prin incheierea unui contract de asociere in
parteneriat cu o societate particulara, in benefici ul comunitatii;
 Moderniza rea Pietei Centrale (refacere mobilier, introducere sistem climatizare, refacere
invelitoare);
 Realizarea investitiei de la Piata Micro 14 in conformitate cu proiectul existent.

Masura: Asigurarea unui climat de afaceri atractiv: crearea de oportunități de afaceri, facilități
diferențiate pe categorii de investiții, asocieri în interes comunitar, parteneriat public / privat;
Planuri de implementare:
 Dezvoltarea unor structuri locale de sprijinire a afacerilor, în scopul atragerii investițiilor,
revigorări i și dezvoltării economiei locale;
 Activități de promovare a structurilor de sprijinire a afacerilor.

Masura: Susținerea apariției unor activități economice noi, legate de resursele și tradiția locală,
dezvoltarea și modernizarea activității existente, îm bunătățirea mediului economic local
Planuri de implementare:

Pagină 239 din 247
 Înființarea unui Secretariat Tehnic care să centralizeze toate datele și informațiile și care în
același timp să acționeze ca un punct de informare pentru afaceri;
 Auditarea serviciilor publice ș i procedurilor administrative care vizează sectorul de afaceri,
elaborarea și implementarea unui plan de acțiune în vederea simplificării procedurilor și
reorganizării activității la ghișeu destinate furnizării serviciilor către sectorul de afaceri;
 Promov area zonei cu informații de interes privind potențialul economic și oportunitățile pentru
afaceri și pentru investiții oferite.

3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural

Obiectiv strategic 5: Dezvoltarea infrastructurii și a activ ităților culturale

Masura: Conservarea, administrarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național și
local
Planuri de implementare:
 Realizarea și editarea unui catalog on -line, de evidență al patrimoniului municipiului Buzău;
 Implementarea Pro gramului eGISPat dedicat activității de supraveghere și protejare a
monumentelor istorice și siturilor arheologice din municipiul Buzău.

Masura: Restaurarea, consolidarea monumentelor istorice aflate în stare avansată de degradare
din municipiul Buzău
Planuri de implementare:
 Restaurarea clădirilor monumente istorice din ansamblul „Conacul Marghiloman”;
 Realizarea studiilor și demersurilor de includere în „Planul Național de Restaurare” a unor
monumente aflate în stare avansată de degradare din municipiul Buzău.

Masura: Cercetarea, restaurarea și punerea în valoare a bunurilor culturale de patrimoniu mobil
Planuri de implementare:
 Dezvoltarea colecțiilor muzeale locale;
 Infiintarea unei biblioteci municipal (literature scrisa si on -line).

Masura: Întărire a cadrului instituțional și organizatoric necesar valorificării culturii românești și
educației permanente prin cultură
Planuri de implementare:
 Dotare materiala, logistica a Casei de Cultura “Ion Caraion”;
 Reabilitarea cladirii Cinema Dacia – construirea unui sediu adecvat activităților Casei municipale
de cultură (sală de spectacole, săli de repetiții, spații pentru activitățile de educație permanentă).
 Crearea unui Centru municipal pentru cultura rromilor;
 Finanțarea activităților din domeniul culturii p e bază de proiecte și programe culturale.
 Restaurare licee, colegii (Colegiul B.P. Hasdeu, Colegiul Mihai Eminescu, Liceul Spiru Haret);

Masura: Stimularea creației culturale și diversificarea ofertei cultural
Planuri de implementare:
 Transformarea Concur sului național de creație literară „Vasile Voiculescu”, într -o manifestare
complexă, reprezentativă în planul culturii naționale – Festivalul Național de Poezie „Vasile
Voiculescu”.
 Susținerea anuală a unor programe de editare a scriitorilor buzoieni.

Pagină 240 din 247
 Organizarea de manifestări care să asigure afirmarea și stimularea tinerilor creatori.
 Susținerea publicațiilor culturale și editurilor din municipiul Buzău.
 Creșterea ofertei de proiecte teatrale; organizarea anuală a unei stagiuni teatrale a elevilor din
liceele buzoiene.
 Diversificarea locațiilor de spectacol în aer liber (de exemplu – spectacole de teatru, poezie și
lumină în Parcul Crâng).
 Creșterea ofertei de spectacole de divertisment.
 Atragerea în mai mare măsură a publicului la manifestările expozițio nale.
 Creșterea calității și reprezentativității unor mari proiecte culturale buzoiene:
 „HRONIC BUZOIAN – TEZAUR DE PATRIMONIU SPIRITUAL”
 GALA VEDETELOR „VEDE TEATRU”
 ZILELE MUNICIPIULUI BUZĂU
 FESTIVALUL NAȚIONAL DE MUZICĂ ROCK „TOP T”
 SALONUL NAȚIONAL DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ
 TÂRGUL DRĂGAICA

Masura: Dezvoltarea infrastructurii de agreement
Planuri de implementare:
 Reabilitarea parcurilor Crang, Marghiloman si Tineretului (decolmatare lacuri, amenajare aleei,
dotare cu mobilier stradal);
 Construirea unei piscin e acoperite si a unui parc de divertisment tip Aqua Park in Parcul
Tineretului;
 Infiintarea de “culoare verzi” pentru piste de biciclete care sa lege cele 3 parcuri de centru
orasului.

Obiectiv strategic 6: Dezvoltarea turismului local

Masura: Dezvoltare a turismului cultural în municipiul și județul Buzău
Planuri de implementare:
 Imbunătățirea rețelei de drumuri și de căi de acces către monumentele istorice, muzee și alte
obiective de patrimoniu;
 Realizarea și valorificarea unor trasee de turism cultural în municipiu și județ;
 Marcarea și semnalizarea monumentelor istorice din municipiu și județ;
 Organizarea Centrului național cultural -economic -social, „Alexandru Marghiloman”, cu
următoarele secțiuni: Muzeul Național al Calului și Călărețului, Centrul Nați onal pentru
formarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul monumentelor istorice, Centrul Naționl de
dresaj, echitație și competiție, teren de concursuri hipice și zonă de agrement, Clubul „Alexandru
Marghiloman”.

4. Asigurarea calității și protecț iei mediului în conformitate cu aquis – ul comunitar

Obiectiv strategic 7: Prevenirea poluării si protejarea mediului

Masura: Educație și informare ecologică
Planuri de implementare:
 Promovarea protecției mediului înconjurător/strategii de conștientizare , prevenire și
responsabilizare;
 Prevenirea poluarii solului prin realizarea unui registru de riscuri privind importanta calitatii
solului, care va fi urmat de studii mai detaliate si integrarea acestui registru în baza de date GIS

Pagină 241 din 247
care va fi în folosul re sponsabililor cu planificarea atunci când vor aborda zonarea ce privește
dezvoltarea ulterioară a orașului.

Masura: Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de activitățile urbane și de
producție cotidiene desfășurate în municipiul Buzău
Planu ri de implementare:
 Utilizarea surselor de energie neconvențională:
a) Încurajarea încălzirii prin utilizarea panourilor solare, atât a locuințelor, cât și a spațiilor
de producție. Acest tip de încălzire nu se utilizează pe scară largă în prezent, deși
potențialul solar al orașului Buzău reprezintă o oportunitate.
b) Inițierea unei strategii care să transforme Buzăul într -un centru de co -generare a biomasei
și de producție a biodieselului;
c) Promovarea unuor proiecte pentru tratarea deseurilor cu gazeificare si disociere
moleculara cu recuperare energetica;
 Protecția apelor subterane prin încetarea oricăror deversări de ape neepurate în apele de
suprafață, inclusiv la ape mari
 Diminuarea efectelor poluării sonore:
a) Implementarea planului de monitorizare a zgomotul ui
b) Strategia de monitorizare a aerului necesită mai multe stații de monitorizare și o strategie
de informare a publicului, precum și elaborarea unor planuri de management al calității
aerului
c) Monitorizării metalelor grele și poluanților organici persistenț i care pot cauza
contaminarea locală a solului și degradarea terenurilor din municipiul Buzău.

Masura: Managementul inundatiilor
Planuri de implementare:
 Dezvoltarea unei strategii de management al inundațiilor și o politică adecvată de management al
crizei (reducerea riscului de producere a inundațiilor cauzate de deversarea Râului Buzău);

Masura: Protectia si conservarea biodiversității, a tuturor factorilor de mediu prin limitarea
presiunii antropice asupra spatiului verde existent, prin reglementarea normelor privind lucrarile
tehnico -edilitare pe domeniul public si privind eliminarea suspensiilor si noxelor
Planuri de implementare:
 Îmbunătățirea parametrilor de calitate a aerului;
 Inițierea unui studiu de determinare a impactului negativ produs de ard erile domestice asupra
aerului și introducerea aspectelor semnalate în strategia de monitorizarea a aerului din municipiul
Buzău;
 Extinderea strategiei curente de monitorizare a aerului astfel încât aceasta să furnizeze informații
dinamice referitoare la c alitatea aerului;
 Înființarea unor stații de monitorizare a calitatii aerului;
 Elaborarea unei strategii de informare a publicului;
 Elaborarea unui plan de management al calității aerului, care să conțină cel puțin următoarele
acțiuni specifice:
 extinderea ariei verzi a orașului, cu coridoare de legătură între spațiile verzi;
 evaluarea modalității în care restricționarea traficului în centrul orașului ar putea
îmbunătăți calitatea mediului în oraș;
 Crearea benzilor speciale pentru biciclete de -a lungul arte relor din oraș, paralel cu „coridoarele
verzi”
 Îmbunătățirea calitatății solului prin:

Pagină 242 din 247
a) elaborarea strategiei de gestionare a ariilor contaminate, pe baza unui registru de riscuri,
care va fi urmat de studii mai detaliate. Registrul de riscuri va fi integr at în baza de date
GIS.
b) monitorizarea metalelor grele și poluanților organici persistenți care pot cauza
contaminarea locală a solului și degradarea terenurilor din municipiul Buzău.
 Eficientizarea administrării spațiului verde urban în scopul atingerii ni velului cerințelor
comunitare
a) creșterea suprafețelor verzi prin cu coridoare de legătură între spațiile verzi, astfel
încât:
 În 2017 sa se ajunga la 20 mp spațiu verde/locuitor;
 În 2020 sa se ajunga la 26 mp spațiu verde/locuitor
b) extinderea coridoarelor ve rzi de -a lungul bulevardelor
 Conservarea biodiversității și refacerea ecosistemului râului Buzău;
 Implementarea unui program de refacere ecologică a Râului Buzău cu integrarea acestuia într -o
strategie de management al debitului de apă, care va urmări în a celași timp și creșterea
biodiversității ecosistemului râului, precum și creșterea suprafeței verzi, prin înființarea aleilor
verzi de -a lungul râului. Strategia va include și stabilizarea malurilor. Vor fi create zone umede
de atenuare care să rețină apa de suprafață în cazul ploilor abundente.
 Implementarea unei strategii privind biodiversitatea, ce include următoarele activități:
a) bază de date a habitatelor naturale și a speciilor protejate
b) monitorizarea nivelului de prezervare a ariilor și speciilor prot ejate
c) pregătirea de proiecte ce vizează atragerea fondurilor structurale în domeniul
biodiversității.

Obiectiv strategic 8: Îmbunătățirea managementului deșeurilor

Masura: Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deșeurilor în municipiul Buzău
Plan de implementare :
 Infiintarea de rampe de gunoi ecologice care sa permita separarea deșeurilor organice din
deșeurile municipale.

Obiectiv strategic 9: Creșterea eficienței energetice

Masura: Eficiență energetică și surse alternative de energie
Planuri de implementare:
 Reabilitarea termica si refacerea sistemului de iluminat interior si exterior pentru cladirile
publice, Primaria Municipiului Buzau, scoli, licee, colegii;
 Continuarea programelor de reabilitare termica a blocurilor de locuinte din Munici piul Buzau. In
momentul de fata se afla in faza de evaluare 3 cereri de finantare depuse in vederea reabilitarii a
54 de blocuri;
 Infiintarea de linii de transport in comun ecologice – linii de troleibuz;
 Cresterea eficientei energetice prin amplasarea de captatoare solare in diverse locatii (PT si CT
existente);
 Eficientizarea producerii de energie termica in cogenerare in CT3 – interconectat cu CT1 – Micro
XIV – Racordarea Spitalului Judetean de Urgente Buzau la CT1 Micro XIV;
 Cresterea eficientei energe tice prin montarea convertizoarelor de frecventa la electropompele de
circulatie incalzire din CT1, CT2, CR3, CT5 si PT5, PT6, PT7, PT10, PT11, PT13, PT33 Buzau;
 Cresterea eficientei energetic prin montarea buclei de echilibrare la nivel de ramura incalzir e si
scara de bloc arondata la CT1, CT2, CR3, CT5 si PT5, PT6, PT7, PT10, PT11, PT13, PT33
Buzau;
 Recupererea energetic de cadura reziduala din gazelle arse de la cazanele instalate la CT1, CT2,
CT3, CT4 si CT5 Micro XIV tip Pyronox LD 600 YGNIS;

Pagină 243 din 247
 Eficienti zarea producerii energiei termice si electrice in cogenerare; montarea unui grup de
cogenerare in PT 16 Micro III in vederea alimentarii prin interconectare a consumatorilor din
zona deserviti inclusive de PT17 Micro III, PT 38 si PT37 Unirii Nord;

5. Îmb unătățirea capacității administrative și a serviciilor sociale

Obiectiv strategic 10: Imbunătățirea calității sistemului de învățământ

Masura: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educaționale pre -universitare și universitare
si cresterea calitati i serviciilor in unitatile de invatamant
Planuri de implementare:
 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educaționale și a infrastructurii pentru
formare profesională continuă în scopul îmbunătățirii calității infrastructurii educaționale, a
structurilor de cazare pentru elevii și a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea
unui proces educațional la standarde europene și a creșterii participării populației școlare și a
adulților la procesul educațional – Reabilitare colegii, li cee (Colegiul BP Hasdeu, Liceul Spiru
Haret, Colegiul Mihai Eminescu)
 Infiintarea de terenuri de sport multifunctionale la scolile din municipiul Buzau;
 Înființarea unui campus universitar;
 Dotarea școlilor cu echipamente IT și alte tipuri de echipamente n ecesare unui învățământ
modern, la standarde europene;
 Conectarea într -un sistem informatic a tuturor unităților școlare, în scopul facilitării comunicării
atât între unitățile de învățământ, cât și între acestea și autoritatea locală.
 Sprijinirea dezvoltă rii învățământului în concordanță cu nevoile de dezvoltare durabilă a
localității prin:
a) Analiza nevoii de forță de muncă, a meseriilor și specializărilor de perspectivă, precum și
a modului în care structura actuală a sistemului de învățământ poate asigur a școlarizare
pentru meseriile și specializările cerute pe piață (Crearea grupului de lucru
interinstituțional care va realiza analiza diagnostic; Planificarea analizei; Efectuarea
analizei; Valorificarea rezultatelor prin elaborarea unui Plan de acțiune c are va fi
prezentat consiliului local)
b) Parteneriatul local, condiție esențială pentru funcționarea optimă a unităților de
învățământ:
 Promovarea în mediul de afaceri al orașului, a oportunității și necesității investiției în
educație, ca investiție pe term en scurt, mediu și lung. În acest sens se va urmări
atragerea agenților economici în procesul de modernizare a bazei materiale și
asigurarea unui unui parteneriat solid pentru integrarea absolvenților pe piața muncii;
 Realizarea unei hărți școlare care va fi pusă la dispoziția agenților ecoonomici și ai
reprezentanților societății civile;
 Încheierea de parteneriate cu: instituții publice (AJOFM, ASP, IPJ, CCD, Unități școlare, Centru
de prevenire și consiliere antidrog, APM, DPCAS, instituții de cultură), r eprezentanți ai societății
civile (Fundația Sf.Sava, AGGR Romania, Institute of Basic Life Romania, Agenda 21, De
Hoop -Olanda, SNCRR Filiala Buzău) și firme private sau asociații ale acestora în scopul
organizării de manifestări în sprijinul procesului edu cațional, manifestări de promovare a
principiilor și valorilor europene;
 Programe de coperare intre agentii economici si unitatile scolare în vederea asigurării necesarului
de de forță de muncă pentru afacerea proprie;
 Dezvoltarea de programe de formare co ntinuă a cadrelor didactice;
 Dezvoltarea de programe de cooperare și de dezvoltare instituțională ale școlilor;

Pagină 244 din 247
 Crearea unui grup de lucru care să efectueze analiza diagnostic a sistemului de învățământ și a
evoluției pieței muncii, în scopul identificării sectoarelor în care este nevoie de pregătire, atât
printr -o formă de învățământ adresată elevilor, cât și printr -o formă de pregătire continuă a
adulților.

Obiectiv strategic 11: Dezvoltarea serviciilor sociale și de sănătate

Masura: Asigurarea cadrului dezvoltării continue, organizării și funcționării performante a
sistemului sportiv județean
Planuri de implementare:
 Includerea sălilor de sport din cadrul unităților școlare într -un amplu program de reabilitare și
dotare cu material sportiv adecvat, în s copul asigurării condițiilor necesare pentru desfășurarea
orelor de educație fizică și stimulării participării elevilor la mișcarea sportivă de masă.
 Finalizarea modernizării Complexului Sportiv Gloria, reabilitarea stadionului de atletism,
efectuarea lucr ărilor de întreținere la infrastructura sportivă și de agrement din municipiu,
amenajarea unor locuri speciale de agrement în parcuri si in spatiile verzi din zonele cu locuite
individuale;

Masura: Promovarea valențelor cultural -educative ale sportului și educației fizice, a spiritului de
toleranță și fair play

Planuri de implementare:
 Promovarea mișcării sportive de masă, prin includerea competițiilor sportive în programul
activităților curente (târguri, alte manifestări ce se desfășoară în oraș gen Ziua Europei,
manifestări dedicate femeii, copilului etc.)
 Continuarea tradiției de susținere a organizării competițiilor de nivel regional și local (atletism,
arte marțiale, baschet, box, gimnastică, handbaal, judo, rugby, șah, tenis de masă, modelism,
cultur ism etc); rezultatele obținute de sportivii buzoiene la aceste competiții justifică pe deplin
alocarea de fonduri necesare susținerii în continuare a orgaanizării acestora;
 Implementarea unui program de motivare a sportivilor care obțin rezultate remarcabi le la
competițiile sportive: aducerea la cunoștință publică a rezultatelor în cadrul unor evenimente,
alocarea de fonduri pentru premierea sportivilor care obțin rezultate deosebite, sprijin financiar
pentru organizareaa cantonamentelor.

Masura: Dezvoltar ea si modernizarea infrastructurii de sanatate, cresterea calitatii serviciilor in
unitatile medicale
Planuri de implementare:
 Asigurarea necesarului de resurse umane în domeniul sănătății, prin următoarele acțiuni:
 determinarea numărului necesar de medic i la nivelul sectorului de sănătate din municipiul
Buzău, pe specialități;
 identificarea soluțiilor de a atrage și a menține tinerii specialiști din domeniul medical la
nivelul orașului Buzău;
 informarea medicilor specialiști/rezidenți (în anii terminali) despre oportunitățile pentru
dezvoltare profesională și personală pe care le oferă autoritățile din municipiul Buzău;
 Determinarea necesarului de personal mediu sanitar în municipiul Buzău;
 Reabilitarea/construcția imobilelor în care se desfășoară activita tea de îngrijri medicale:
deblocarea fondurilor necesare pentru reabilitatea spațiilor deja existente (Policlinica 23 August)
sau construcția unor spații necesare unei bune desfășurări a asistenței medicale;

Pagină 245 din 247
 Diversificarea serviciilor de îngrijri de sănă tate acordate populației municipiului Buzău, prrin
următoarele intervenții:
 înființarea de noi centre de planificare familială pentru creșterea accesibilității populației la
serviciile de planificare familial;
 înființarea unui centru de consiliere antifuma t;
 înființarea unui centru de consiliere pe probleme de nutriție.
 Identificarea de spații în care să funcționeze servicii medicale de planificare familială, un centru
de consiliere antifumat, un centru de consiliere pe probleme de nutriție, sau un singur s pațiu care
sa fie reabilitat si dotat corespunzator si în care să funcționeze toate cele 3 tipuri de servicii, cu
program alternativ.

Masura: Creșterea accesibilității și adresabilității grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate
Planuri de implemen tare:
 Furnizarea de servicii de tip rezidential pentru pacienții psihiatrici:
 identificarea nevoilor de servicii pentru pacienții psihiatrici;
 identificarea spațiilor în care sa fie furnizate servicii de tip rezidențial pacienților psihiatrici
(este recom andat un centru cu o capacitate de min. 10 locuri);
 identificarea resurselor necesare (umane, financiare, materiale) pentru acordarea unui astfel
tip de servicii.
 Creșterea adresabilității populației rrome la servicii de sănătate prin urmatoarele actiuni:
 înființarea unor servicii de asistență medicală pentru populația rroma cu personal sanitar de
etnie rroma și localizat în zonele orașului cu populație majoritar rroma;
 implicarea populației rrome (a mediatorilor sanitari rromi) în problemele de sănătate al e
etniei rrome – vizite la domiciliu, informare, etc.

Masura: Creșterea responsabilității societatii pentru sănătatea public
Planuri de implementare:
 Campanii de informare -educare –comunicare pe probleme de sănătate publică (stil de viață
sănătos, profilax ie, etc)
 campanii IEC adresate altor grupuri țintă pe diferite probleme de sănătate publică (ex.
informarea femeilor despre complicatiile avorturilor, despre serviciile de planificare
familială, etc)
 campanii IEC în școli impotriva fumatului, consumului de droguri, bolilor transmisibile,
pentru un stil de viață sănătos

Masura: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de protectie sociala, cresterea calitatii
serviciilor in unitatile de specialitate
Planuri de implementare:
 Extinderea Complexului de Serv icii pentru Persoane Vârstnice “Alexandru Marghiloman”;
 Crearea unui centru de zi pentru persoane vârstnice marginalizate, care să ajute la redobândirea
abilităților practice și de comunicare (20 de locuri);
 Crearea de locuințe de tip familial pentru copi i și îmbunătățirea condițiilor de plasament;
 Crearea de centre rezidențiale pentru persoane cu handicap și/sau locuințe protejate și dotarea
acestora cu echipamentul și mobilierul necesar;
 Crearea unor centre de reabilitare pentru adulți cu Alzheimer;
 Crea rea unui centru de reabilitare pentru adulți cu probleme psihice;
 Crearea unui centru de criză RESPITE pentru persoanele cu dizabilități;
 Crearea unui centru de recuperare pentru persoane cu handicap neuro -motor;
 Înfințarea unui centru de primire “Prima no apte salvatoare”;

Pagină 246 din 247
 Înființarea unui centru multifuncțional care să ofere un ansablu de activități și servicii de
asistență socio -medicală. Beneficiarii acestor servicii ar putea fi persoane care se regăsesc în
următoarele situații: sub pragul de sărăcie, șomaj, nivel educațional scăzut, dizabilități, boli
cronice, boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paleative, graviditate, vârsta a III -a,
vârsta sub 5 ani, familii monoparentale, alte situații sociale;
 Înființarea unui centru de sprijin pentru romi.

Masura: Diversificarea gamei de servicii sociale
Planuri de implementare:
 Dezvoltarea sistemului de îngrijire la domiciliu prin creșterea numărului de beneficiari
 Dezvoltarea de măsuri active de ocupare a forței de muncă pentru reducerea ș omajului de lungă
durată
 Asigurarea unor măsuri adecvate de prevenire a excluziunii sociale a tinerilor care părăsesc
sistemul de protecție a copilului și de intervenție pentru protecția lor în scopul integrării sociale
și profesionale a acestora
 Integrare a unor categorii de persoane vârstnice pe piața muncii
 Îmbunătățirea condițiilor de locuire și asigurarea accesului la utilități pentru comunitățile de
romi.
 Creșterea gradului de securitate socială a etnicilor romi

Masura: Îmbunătățirea performanței sist emului social la nivel local
Planuri de implementare:
 Crearea unei pepiniere de resurse umane instruite care să ofere servicii accesibile persoanelor
vârstnice;
 Campanii de informarea si sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica persoanelo r
varstnice cu/fara handicap;
 Elaborarea unui studiu de analiză a pieței muncii locale.

Masura: Promovarea cooperarii cu organizatiilor neguvernamentale
Planuri de implementare:
 Pregătirea și adoptarea unui acord -cadru de cooperarea între Primaria și Cons iliul Local al
Municipiului Buzău și sectorul ONG din localitate;
 Promovarea ONG -urilor care au avut o activitate semnificativă pentru comunitatea buzoiană.

Masura: Implicarea mai activa a tinerilor in viata comunitatii
Planuri de implementare:
 Înființare a unui Consiliu Local al Tinerilor în Municipiul Buzău;
 Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu Direcția Județeană pentru Tineret

Obiectiv strategic 12: Dezvoltarea capacității administrative

Masura: Îmbunătățirea structurii și managementului aparatului tehnic de specialitate al
consiliului local al municipiului Buzău
Planuri de implementare:
 Elaborarea și implementarea unui Plan strategic de formare a personalului din administrația
publică, bazat pe o identificare corectă a nevoilor de pregătire, incluzâ nd formarea în elaborarea
politicilor publice;

Pagină 247 din 247
 Revizuirea permanentă a structurii organizaționale în scopul operaționalizării funcționării
acesteia și creșterii gradului de flexibilitate și adaptabilitate la contextul socio -economic. Pentru
aceasta vor fi elaborate și implementate mecanisme de evaluare a eficienței activității, va fi
analizată oportunitatea înfințării postului de administrator public;
 Elaborarea și implementarea unui sistem de management al resurselor umane, care să aibă în
vedere dezvoltar ea profesională a tuturor funcționarilor din cadrul aparatului tehnic de
specialitate al primăriei;
 Implementarea unui protocol de utilizare a tehnologiei IT precum și a unor procese operaționale
de utilizare și transmitere a datelor în cadrul rețelei prop rii a Primăriei și în comunicarea cu alte
instituții, precum și dezvoltarea și realizarea unei bănci de date informaționale comune tuturor
instituțiilor de la nivel local, în scopul diminuării tendinței de limitare a fluxului informațional și
scăderii niv elului de birocrație, concomitent cu creșterea calității și eficienței actului
administrativ.

Masura: Îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice oferite cetățenilor municipiului
Buzău, respectiv optimizarea timpilor de reacție în oferta de servicii publice, oferirea acestora cu
promptitudine la parametri de calitate superiori
Planuri de implementare:
 Elaborarea unor proceduri de colaborare între administrația locală și școli, spitale, furnizori de
servicii sociale, în scopul asigurării unor servicii de calitate în domeniile menționate;
 Implementarea semnăturii electronice la nivelul întregii structuri funcționale;
 Elaborarea și implementarea unor documente cadru în furnizarea serviciilor publice menite să
măsoare gardul de satisfacție al bene ficiarilor serviciilor publice, ca unitate de măsură a
eficienței furnizării acestora. Utilizarea acestor documente va fi precedată de o campanie publică
de promovare, care să determine conștietizarea importanței lor în rândul beneficiarilor;
 Dezvoltarea inițiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice: ghișeul unic,
planificarea serviciilor destinate cetățeanului, managementul documentelor.

Masura: Tehnologia informațiilor și comunicației
Planuri de implementare:
 Realizarea unei strate gii sau a unui program comun de dezvoltare a sectorului IT&C la nivelul
municipiului, care să cuprindă dezvoltarea unui sistem integrat și a unei baze de date comune
accesabilă de către toate instituțiile de la nivel local;
 Realizarea unor programe de info rmare publică cu privire la psibilitățile de accesare de fonduri
pentru dezvoltarea de tehnologie IT și dotarea cu echipamente de calcul moderne, proiecte
orientate în special către sectorul economic;
 Realizarea unor campanii publice de informare cu privir e la domeniul IT orientate către cetățean.