Page 1 DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CADRUL MOSTENIRII LEGALE referat [627001]

Page 1 DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CADRUL MOSTENIRII LEGALE referat
19.01.2011 14:51:51 http://www.preferatele.com/docs/drept/1/drepturile- succesora3.php
Top referate Admitere Teste Utile Contact

– materia – – cuvinte cheie –

Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Romana

• CREDITULIPOTECAR PENTRU
INVESTITIIIMOBILIARE ( economie)
• Comertul cu amanuntul( economie)
• IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA
(drept)
• Mecanismul motor,Biela,organe mobile
proiect(diverse)
• O scrisoarepierduta ( romana)
• O scrisoarepierduta ( romana)
• Ion DRUTA ( romana)
• COMPORTAMENT PROSOCIAL-
COMPORTAMENT ANTISOCIAL ( psihologie)
• COMPORTAMENT PROSOCIAL-
COMPORTAMENT ANTISOCIAL ( psihologie)
• Starea civila ( geografie)

• domnisoara hus
• legume
• istoriaunui galban
• metanol
• recapitulare
• profitul
• caract
• comentariu liric
• radiolocatia
• praslea cel voinicsi mereleda aur

DREPTURILESUCCESORALEALESOTULUISUPRAVIETUITOR
INCADRULMOSTENIRIILEGALE
Vizite:?Nota:?

Sectiunea I
GENERALITATI
101. Reglementare legala. In reglementarea
initiala a Codului civil roman (art. 679 si art.
681-684), sotul supravietuitor era net
dezavantajat in raport cu rudele defunctului
intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat
in cazul in care nu existau succesibili chemati la
mostenire in nici una din cele patru clase de
mostenitori. Art. 684 C. civ. conferea doar
vaduvei sarace un drept de uzufruct viager
asupra unei cote din mostenire cand venea la
mostenire in concurs cu descendentii defunctului
si un drept de mostenire in deplina proprietate
asupra unei cote de o patrime din mostenire
atunci cand venea la mostenire in concurs cu
ascendentii si colateraliidefunctului.c5x10xc
Unanim criticata, aceasta situatie afost remediata
prin adoptarea Legii nr. 319/1944 pentru
drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor,
care i-a recunoscut acestuia un drept de
mostenire legala in deplina proprietate asupra
unei cote-partidin mostenire, variindin functie de clasade mostenitori cucareeste chematla mostenire, un drept
special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta, precum si
un drept temporarde abitatieasupra caseilocuite de sotiintimpul casatoriei.
102. Conditiilecerute de legesotului supravietuitor pent ru a putea mosteni. Ca orice succesor, pentru a putea mosteni ,
sotul supravietuitor trebuie sa intruneascaconditiile ge nerale cerute de lege pentru a putea mosteni. De asemenea, el
trebuie sa aiba calitatea de sot al defunctului la data desch iderii succesiunii. Din punctul de vedere al dreptului
succesoral, esteindiferent cat a duratcasatoria cu defunc tul, careeste starea materialasausexul sotului supraviet uitor,
daca sotii au avut saunu copii,ori daca sotii convietuiau sa utraiau despartiti in fapt la datadeschiderii succesiunii .
Intrucat calitatea de sot sepierde prin divort si prin const atarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei, seimpu n cateva
precizari legat de aceste situatii.
In caz de divort, casatoria este desfacuta din ziua cand hota rarea de divort va ramane irevocabila (art. 39 alin.1 C.
fam.). Pana la aceasta data casatoria este in fiinta, astfel incat daca, de pilda, unul dintre soti decedeaza dupa
pronuntarea divortului in prima instanta, celalaltsot il m osteneste, casatoria nefiindinca desfacuta in sensul disp ozitiilor
legale mai sus citate.
In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii, ca satoriase desfiinteaza cuefect retroactiv. Aceasta insea mna ca, in
principiu, daca un„sot” decedeaza in intervalul de timp de l a dataincheierii casatoriei si pana la dataconstatarii nul itatii
sau anularii casatoriei, nu poate fi mostenit de „sotul supr avietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efec t
retroactiv casi cand nu arfi avut-oniciodata.Prin excepti e, incazul casatoriei putative, conform dispozitiilor art .23 alin.
1 C. fam., sotul de buna-credintaisi pastreaza situatiaunu i sot dintr-o casatorievalabila pana la data la care hotarar ea
judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casat oriei ramane irevocabila. Prin urmare, daca un sot
decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casato riei si pana la constatarea nulitatii sauanularii acesteia , iar
sotul supravietuitor este de buna-credinta, prin derogare de la regula efectului retroactiv al nulitatii sau anularii , se
considera ca acestaare calitatea de sot, astfel incatil vam osteni pe defunct.
Sectiunea II
DREPTURILE CONFERITE DELEGE SOTULUI SUPRAVIETUITOR
103. Legea nr. 319/1944 confera sotului supravietuitor: dr epturi de mostenire proprii in concurs cu fiecare clasa de
mostenitori (§ 1); undrept specialde mostenire asupra mobi lelorsi obiectelor apartinand gospodarieicasnice,precu m si
asupra darurilorde nunta (§2);un drept temporarde abitati e asupracasei de locuit (§ 3).
§ l. Drepturilede mostenire proprii ale sotuluisupravietuitorin concurscufiecare clasa de mostenitori
104. Cota-parte in concurs cu fiecareclasa de mostenitori. Dupa cum am vazut, sotul supravietuitor nuface parte din
nici oclasa de mostenitori, dar elare drepturi succesorale proprii in concurscu fiecare dintre acestea.Potrivit art. 1 din
Legea nr. 319/1944, sotului supravietuitor ii revine: a) in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de gradul de
rudenie cu defunctul si de numarul acestora, 1/4 din mosteni re; b) in concurs cu ascendentii privilegiati si colaterali i
privilegiati ai defunctului,atunci cand vin impreuna la mo stenire, indiferentde numarul acestora, 1/3 din mostenire ; c) in
concurs fie doar cu parintii defunctului sau unul dintre ace stia, fiedoar cu fratii sausurorile defunctului ori descen dentii
acestora, indiferent de numarul lor, 1/2 din mostenire; d) i n concurs cu ascendentii ordinari (mostenitorii din clasa a
treia) sau cucolateralii ordinari (mostenitoriidin clasa a patra), inambele cazuri, indiferentde numarulacestora, 3/4 din
mostenire; e) in ipoteza in care nu existamostenitori legal i in nici una din celepatru clase si nu exista nici mostenitor i
testamentari,sotul supravietuitor vaculege intreagamos tenire.
In caz de bigamie, cota-parte calculata conform regulilor d e mai sus va fi impartita intre sotii supravietuitori de buna –
credinta, nefiind de conceputca fiecaredintre acestia sab eneficiezeintegral de cota cuvenita sotului supravietuit or .
105. Drepturile speciale de mostenire conferitevaduvelor de razboi de Legea nr. 609/1941. Potrivit art. 7 din Legea
nr.319/1944, chiar dupa intrarea in vigoare a acestui act no rmativ, au ramas aplicabile dispozitiile mai favorabile al e
Legii nr. 609/1941 pentruvaduvele de razboi. Conform art. 1 2 din Legea nr. 609/1941, vaduvelede razboi au dreptul:
a) la o parte de copil, fara a depasi 1/3 din mostenire, inconc urs cudescendentii defunctului; b) la 1/2 din mostenire in
concurs cu mostenitorii din clasele doi si trei; c) la intrea ga mostenire in concurs cu clasa a patra de mostenitori
(colateralii ordinari).
106. Imputareacotei sotului supravietuitor asupramasei s uccesorale. Datorita faptului caLegea nr. 319/1944 a confe rit
sotului supravietuitor drepturi succesorale proprii,far a amodifica dispozitiile Codului civil care reglementeaza drepturile
sccesorale ale celorlaltimostenitori legali, s-a ajunsla concluziaca atunci cand sotul supravietuitor vine la moste nire in
concurs cu oricare dintre claselede mostenitori se va proce da mai intai la stabilirea cotei sotului supravietuitor rap ortat
la intreaga mostenire, dupa care partea de mostenire ramasa se va imparti intreceilalti mostenitori conform cotelor de
mostenire prevazute de lege . Astfel, de exemplu, daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cudoi copii ai
defunctului, seprocedeaza mai intai la stabilireadreptul ui sotului supravietuitor in raport cuintreagamostenire, adica1/4
din mostenire, dupa care partearamasa, adica 3/4 din mosten ire,se impartein doua parti egale intre copii defunctului,
fiecare primind cate 3/8 din mostenire. Totastfel, in cazul incare sotulsupravietuitor vine lamostenire in concurscu un
parinte al defunctului si cu un frate al acestuia, sotul supr avietuitor va primi 1/3 din mostenire (art. 1 lit.b din Legea nr.
319/1944), restulde 2/3din mostenire impartindu-seconfo rm dispozitiilor art. 673 C. civ intreparintele defunctulu i, care
va primi 1/6 dinmostenire (adica 1/4 din 2/3), si fratele def unctului, care vaprimi 1/2din mostenire (adica3/4din 2/3) .
Cu alte cuvinte, cota succesorala cuvenita sotului supravi etuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori comprima
(restrange) drepturilesuccesorale ale celorlaltimosten itori legali.
107. Caracterele juridice ale dreptului de mostenire al sot ului supravietuitor. Sotul supravietuitor poate veni la
mostenirea defunctului numai in nume propriu, iar nu si prin reprezentare. El este mostenitor rezervatar (art. 2 din
Legea nr. 319/1944) si datoreaza raportul donatiilorprimi te de ladefunct in cazul in carevine la mostenire impreuna cu

Page 2 DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CADRUL MOSTENIRII LEGALE referat
19.01.2011 14:51:51 http://www.preferatele.com/docs/drept/1/drepturile- succesora3.php
descendentii defunctului (art .3din Legea nr .319 /1944 ).Sotulsupravietuitor nu este mostenitor sezinar .
In conceptia care a stat la baza Codului civil, succesorii de functului erau impartiti in mostenitori regulati, conside rati
drept continuatori ai persoanei defunctului, si mostenito ri neregulati, considerati a succede doar la bunurile defun ctului.
Mostenitorii regulati dobandesc asupra bunurilor succeso rale drepturi similare celor asupra bunurilor proprii, iar datoriile
succesiunii devin ale lor personale, de unde consecinta caa cestia sunt tinuti la datoriile succesiunii dincolo de limi tele
activului (ultra vires hereditatis), in timp ce mostenitor ii neregulati, pe de o parte, nu dobandesc asupra bunurilor
succesorale aceleasi drepturi ca acelea asupra bunurilor p roprii, iar pe de alta parte sunt tinuti la plata pasivului
succesiunii doar in limita activului ce le revine (intra vir es hereditatis). Aceste principii nefiind de ordine public a, pot fi
ocolite, mostenitorii regulati putand accepta mostenirea sub beneficiu de inventar, caz in care nu raspund de pasivul
succesiunii decat in limita activului, iar mostenitorii ne regulati putand fi obligati la plata pasivului ultra vires h ereditatis
daca nu opresc printr-uninventar confuziunea patrimoniul ui propriu cuacela succesoral . Daca pana laadoptarea Legii
nr. 319/1944 sotul supravietuitor era un mostenitor neregu lat, dupa aceasta data, prin drepturile conferite de aceast a
lege si prin abrogarea implicita a dispozitiilor art. 679-6 83 C. civ. incluse in Cartea III, Titlul I, Capitolul IV „Desp re
succesiunile neregulate”, el afost consideratca fiind inc lusin categoriamostenitorilor regulati .
§ 2. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei
casnice, precumsi asupra darurilor de nunta
108. Dindispozitiile art. 5 din Legea nr.319/1944 rezulta c aatunci cand vine la mostenire in concurs cualti succesori
decat descendentii defunctului, „sotulsupravietuitor va mosteni, in afara de partea sa succesorala, mobilele si obie ctele
apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunt a”. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite
modificarea conditiilor de viata ale sotuluisupravietuit or fara otemeinica justificare .
Asadar, in concurscu mostenitoriidin claseleII-IV, sotul supravietuitorva primi, pe langa cotele prevazutela art.1 lit.b-d
din Legea nr. 319/1944, toate bunurile prevazute la art. 5 di n aceeasi lege, fara ca valoarea acestora sa se ia in
considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus, sens in care se vorbeste de un drept special de mostenire al
sotului supravietuitor.
In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului , dreptul specialde mostenire al sotului supravietuitor nu mai
subzista, toate bunurile succesorale, chiar si cele la care se refera art. 5 din Legea nr. 319/1944, incluzandu-se in
masa succesorala, care se va imparti conform regulilor prez entate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii
defunctului .
In cele ceurmeaza,vom analiza notiunile de mobile si obiect e apartinand gospodariei casnice (A) si de daruri de nunta
(B).
A. Mobilele si obiecteleapartinand gospodariei casnice
109. Notiune. Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gos podariei casnice a fost conturata de doctrina si jurisprude nta.
In aceasta categorie nusunt incluse toate bunurile mobile s uccesorale, ci numai aceleacare prin natura si afectatiune a
lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica. Ast fel, intra in aceasta categorieobiectele de menaj, masinil e de
gatit,frigiderele, aspiratoarele, masinilede spalat ruf e, bibliotecile, birourile, aparatele de radio si televizi une, aparatele
de fotografiat,precum si orice alte asemenea bunuri, tinan d seamade conditiile si nivelul de traial sotilor .
Nu intra subincidenta dispozitiilor art. 5din Legea nr. 319 /1944 bunurile care seexclud prin naturalor, cumeste cazul :
autoturismelor, motocicletelor sau instrumentelor muzic ale ; al operelor de arta ; al bunurilor care au servit la
exercitarea profesiei saumeseriei defunctului ; ori al ani malelor de munca si de productie si a uneltelor de munca din
gospodaria taraneasca . De asemenea,se excludsi bunurile c are, desi prin natura lor intra incategoria mentionata, nu
au fost destinate utilizarii in gospodariacasnica,ci alto r scopuri, cum arfi acelaal achizitionarii in scop de invest itie .
110. Conditii de acordare. Pentru acordarea dreptului spec ial de mostenire, este indiferent daca bunurile provin din
categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria c elor comune, dobandite de acesta impreuna cu sotul
supravietuitor in timpul casatoriei, din care sotului dece datii revine o cota-parte care se include in masa succesoral a .
Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului dece dat, se impune ca acestea sa fi fost aduse in gospodaria
comuna asotilor si folosite ca atarede acestia .
Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor nu e ste conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pan a la
decesul unuia dintre ei, aceasta putand fi si intermitenta , admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au
avut gospodarii separate, locuind in localitati diferite, indiferent de locul unde s-ar gasi bunurile la data deschide rii
mostenirii . Este necesar insa ca sotii sanu fi intrerupt ire vocabil convietuirea lor, caci incaz contrarsotul supravi etuitor
nu poatemosteni decatbunurile dobandite pana la intrerupe reain fapt a convietuirii.
Bunurile la careface referire art. 5din Legea nr. 319/1944 s ecuvin sotului supravietuitor independent de orice elemen t
cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succes orala sau numarul lor) , teoretic fiind posibil ca atunci can d
masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile si obie cte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in
intregime sotului supravietuitor.
Mobilele si obiectele apartinand gospodarieicasnice secu vin sotului supravietuitor numai in masura in caredefunctu l nu
a dispus de acestea in mod expres prin legate . Cualte cuvinte , dreptul sotuluisupravietuitor asupra bunurilor prevazu te
la art. 5din Legea nr. 319/1944 este unul subsidiar, carefun ctioneaza numai daca de cujus, liber saofaca,nu adispus
de acestea in favoarea unor terti. Daca, de exemplu, defunct ul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie
unei persoane, dreptul special al sotului supravietuitor c u privire la acest bun este suprimat, ramanand insa eficace
pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul, prin ipoteza, nu a facut acte de
dispozitie testamentara. Donatiile facute in favoarea ter tilor de defunct in timpul vietii cuprivire la mobilele si ob iectele
apartinand gospodariei casnice dincategoria bunurilorsa le proprii sunt in principiu valabile, sotulsupravietuito r neputand
ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele cotitatii disponibile, caz in care poate cere
reductiunea acestora. Chiar daca reductiunea se face in nat ura , prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor,
acesta din urma vadobandi bunul respectivcu titlude rezerv a succesorala, iar nucu titlude drept specialla mostenire.
Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea te rtilor cu privire lamobilele si obiectele apartinand gospo dariei
casnice sunt si ele supuse reductiunii, consecinteleadmit erii acesteia fiind identice cucele ale reductiuniidonati ilor.
111. Natura juridica a dreptului special de mostenire. Conc eptiaasupra naturii juridice adreptului specialla mosten ire a
sotului supravietuitor a evoluat in timp. Astfel, initial, s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile pre vazute la
art. 5 din Legea nr.319/1944 in temeiul unui legat cu titlu pa rticular prezumat,argumentandu-se ca legea ar prezuma
ca defunctul a voitsalase sotului supravietuitor acestfol os patrimonial peste partea succesorala legala .
In aceasta conceptie, calegat, dreptulspecial al sotului s upravietuitor trebuiesupusregimului liberalitatilor te stamentare.
Prin urmare, daca sotulsupravietuitor vine inconcurs cupa rintii defunctului,care sunt mostenitori rezervatari, ar e dreptul
la bunurile in discutie doar in limita cotitatii disponibil e, legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incal carii
rezervei. De asemenea,sotul supravietuitor arputea optad iferit inprivinta dreptului de mostenire legala conferit d e art.
1 din Legea nr. 319/1944 fata de dreptul specialconferit de a rt.5 din aceeasi lege, acceptandu-l pe unul si renuntand
la celalalt.
Odata cu adoptarea deciziei de indrumarenr.12/1968 a Plenu luiTribunalului Suprem , s-a impus insao alta conceptie,
astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrin a, conform careia dreptul special de mostenire al sotului
supravietuitor este undrept de mostenire legala cu destina tie speciala. In aceasta optica, daca defunctul nua dispus i n
mod expres altfel, bunurile prevazute la art. 5 din Legeanr. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, ch iar
daca sunt singurele bunuri lasate de de cujus, neputand serv i la complinirea rezervei parintilor defunctului. Tot astf el,
fiind vorba de un drept de mostenire legala, sotul supraviet uitor nu poate opta diferit in legaturacu drepturile sale ca re
deriva din art. 1 din Legea nr. 319/1944 fata de cele care deri va din art. 5 din aceeasi lege. Asadar, ori accepta
mostenirea,si atunci ii revin ambele categorii de drepturi , ori renunta la mostenire, si atunci nupoate primi niciuna d in
cele doua categorii de drepturi.
B. Darurilede nunta
112. Notiune. Asa cum am vazut, art. 5 din Legea nr. 319/1944 i nclude intre bunurile cu privire la care sotul
supravietuitor are un drept special de mostenire si daruril e de nunta. Darurile de nunta sunt donatiile facute sotilor c u
ocazia celebrarii casatoriei. Datorita faptului ca textul mentionat nu facealte precizari, in literatura de speciali tate s-au
conturat doua puncte de vedere, unul conform caruia in categ oria bunurilor la care se refera art. 5 din Legea nr.
319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute ambilor soti c u ocazia casatoriei, cele facute numai defunctului fiind
incluse in masa bunurilor succesorale care se impart intre s uccesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptu lui
comun , si altul conform caruia in aceasta categorie, pe lang a donatiile mentionate mai sus, ar fi incluse si donatiile
facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . Legea nu dis tinge, important fiind doar ca darurile sa fi fost facute cu
ocazia casatoriei.
Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului supraviet uitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar, ca si
donatiile primite in exclusivitate de acesta, fiind bunuri ceii apartin chiar lui, nu intra in discutiedin punctul de ve dere al
drepturilor succesorale dobandite de lasotul decedat.
113. Regim juridic. Regimul juridic al darurilor de nunta es te identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice pe carel-aminfatisat mai sus.
§ 3.Dreptul temporarde abitatieasupra caseide locuit
114. Reglementare legala. Art. 4alin. 1din Legea nr. 319/19 44 prevede ca „sotul supravietuitor care nu are o locuinta
proprie, va avea pana laexecutarea iesirii din indiviziune si in orice caz, cel putin timpde un an de laincetarea din viat a
a sotului sau,in afara de dreptul de mostenire potrivitdisp ozitiilor de mai sus, undrept de abitatie asupracasei in car e
a locuit, daca aceasta face parte din succesiune”.
Acest drept de abitatie, in principiu, are natura identica c u abitatia de dreptcomun reglementata de art. 565-575 C.

Page 3 DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CADRUL MOSTENIRII LEGALE referat
19.01.2011 14:51:51 http://www.preferatele.com/docs/drept/1/drepturile- succesora3.php civ. Este vorba asadar de un drept real asupra lucrului altui a, constand in dreptul de autiliza (locui) exclusiv in inter es
propriu casa careface parte din masasuccesorala,iar nu de u nsimplu drept de creanta (locatiune).
Prin exceptie de la abitatia de drept comun, sotul supraviet uitoreste scutit de obligatia de a da cautiunea prevazuta la
art. 566 C. civ. (art. 4 alin.2 din Legea nr. 319/1944). De ase menea, prin exceptie de la dispozitiile art. 572 C. civ.,
care permit titularului abitatiei de drept comun asupra une i case de locuit sa inchirieze „partea casei ce nu locuieste” ,
sotul supravietuitor nupoate ceda sau inchiriain niciun fe llocuinta care constituie obiectul dreptului sau de abitat ie (art.
4 alin.2 din Legea nr. 319/1944). Aceasta insemna ca, spre de osebire de abitatia de drept comun, dreptulde abitatie
al sotului supravietuitor iiconfera acestuia doar atribut ulutilizarii efective alocuintei (jus utendi), iar nu si pe acelade a-i
percepe fructele (jus fruendi).
Spre deosebire de dreptul special de mostenire conferit sot ului supravietuitor de art. 5 din Legea nr. 319/1944, care
revine acestuia numai daca vine la succesiune in concurs cua lti mostenitori decat descendentii defunctului, dreptul d e
abitatie asupra casei de locuitnu esteastfel conditionat, functionand chiar si inconcurs cudescendentii defunctulu i.
115. Conditii cerute pentru alua nastere. Dreptul de abitat ie al sotului supravietuitor se naste in temeiul legii (art. 4 din
Legea nr. 319/1944). Pentruaceasta secer afiintrunite urm atoarele conditii:
1°) sotul supravietuitorsa nudetina o alta locuinta ;
2°) locuinta sa fi apartinut sotului decedat in proprietate exclusiva, in proprietate comuna cu sotul supravietuitor s au in
proprietate comuna cualte persoane .
In cazul in care locuinta este proprietate comuna a defunctu lui impreuna cu alte persoane decat mostenitorii sai se
pune intrebarea daca dreptul de abitatie al sotului supravi etuitor se intinde asupra intregii locuinte sau numai asupr a
cotei parti din aceasta care intra in masa succesorala. In fa voarea primei teze pledeaza argumentul ca dreptul de
abitatie presupune utilizarea unei locuinte, adica a unui b un corporal, iar nu a unei cote-parti ideale din acesta.
Inconvenientul este insa necesitatea acceptarii implicit e a ideii ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor
dezmembreaza si proprietatea unor persoane care nu au nimic de a face cu succesiunea. Cea de a doua teza este
sustinuta de doctrina, aratandu-se ca „in toate cazurile, d reptul de abitatie va servi ca temei al folosintei numai in
limitele cotei-partide proprietate dobandite prin mosten ire de catre comostenitori” . Aceasta tezaprezinta, la rand ul ei,
inconvenientul acceptarii implicite a ideii compatibilit atii intre dreptul de abitatie, care presupune utilizarea ( locuirea)
efectiva abunului, si drepturile succesorale care,in aces t caz, prin ipoteza, poarta doarasupra uneicote-partiidea le din
locuinta, iar nu asupra intregului. In plus, chiar daca pute m accepta ideea unui partaj de folosinta intre comostenitor i
(inclusiv sotul supravietuitor), pe de o parte, si copropri etarii nemostenitori, pe de alta parte, pentru ca sotul
supravietuitor sa-si exercite dreptul de abitatie asupra c otei atribuite in folosinta comostenitorilor, copropriet arii
nemostenitori pot cereoricand partajul (art. 728 C. civ.), chiar inaintea implinirii termenuluide un an prevazutde ar t. 4
alin.1 din Legea nr. 319/1944, ceea ce ridica problema opoza bilitatii dreptului de abitatie al sotului supravietuitor in
raport cu acestia;
3°) sotul supravietuitor sa fi locuit la data deschiderii mo stenirii in locuinta respectiva, fie impreuna cu defunctul , fie
separat de acesta ;
4°) sotul supravietuitor sa nudevina prin mostenire propri etar exclusival locuintei, caci in caz contrar dreptulde ab itatie
nu mai arenici oratiune, dreptul sauexclusiv de proprietat e conferindu-i inclusiv jus utendi;
5°) defunctul sa nu fi dezmembrat prin testament proprietat ea asupra locuintei prin constituirea unui drept de abitati e
sau de uzufruct in favoarea unui tert, sotul supravietuitor neavand un drept de abitatie rezervat de lege, asa cum,
conform art. 2 din Legea nr. 319/1944, are asupra a jumatate d in cotele de mostenire legala prevazute la art.1 din
aceeasi lege .
116. Caracterejuridice. Dreptul de abitatie al sotuluisup ravietuitor:
1°) este undrept care izvorastedirect din lege, ceea ce inse amna capentru afi obtinutde sotul supravietuitornu trebui e
decat safie invocat de acesta. In caz de litigiu, instanta de judecata, constatand intrunireaconditiilor cerute de leg e, va
da curs consecintelor legale care decurg din existenta vala bila a acestui drept (punerea locuintei la dispozitia sotul ui
supravietuitor, obligareacomostenitorilor satolerezef olosinta linistita alocuintei etc.);
2°) este un drept real, dezmembramant al dreptului de propri etate asupra locuintei. Acest drept poarta in principiu
asupra locuinteiinsasi si asupratuturor accesoriilor si d ependinteloracesteia ;
3°) este un drept temporar, care dureaza pana la data iesirii din indiviziune, dar nu mai putin de un an de la data
deschiderii mostenirii;
4°) este un drept real strict personal, care nu poate profita decat sotului supravietuitor si, eventual, copiilor minor i ai
acestuia care locuiesc impreuna cu el, indiferent daca sunt nascuti din casatoria cu defunctul sau dintr-oalta casator ie.
De aici decurgesi caracterul inalienabil si insesizabilal acestui drept.
*
Trebuie mentionat faptul ca unii autori includ printre cara cteristicile dreptului de abitatie al sotului supravietui tor si
caracterul gratuit al acestuia .Aceasta sustinere nuisi ga sestetemeiul in nicio dispozitielegala expresa. Faptul ca art.
4 alin.2 din Legea nr. 319/1944 scuteste pe sotul supravietu itor de la plata cautiunii pe care art. 566 C. civ. o impune
titularului abitatiei de drept comun nu constituie un argum ent, intrucat, asa cum rezulta din dispozitiile art. 541 C. c iv.
(referitor la uzufruct, dar care, ca drept comun, se aplica s i abitatiei), cautiunea se da pentru a garanta ca titularul
dreptului „se vafolosi caun bun parinte de familie” de locui nta, iar nuca un contraechivalent al abitatiei. Concluzia n u
poate fi dedusa nici pe cale de interpretare, intrucat, cons tituind o restrangere a drepturilor comostenitorilor sotu lui
supravietuitor, aceasta nu ar putea fi instituita decat exp res. De aceea, pentru a mentine echilibrul patrimonial intr e
mostenitorii defunctului, socotim casotul supravietuito r trebuie sa iiindemnizeze pe ceilalti comostenitori cu ech ivalentul
lipsei de folosinta a locuintei, lacererea acestora .
117. Modificari pe parcursul exercitarii dreptului de abit atie al sotului supravietuitor. Asa cumrezulta dindispozi tiile art.
4 alin. 3 si 4 din Legea nr. 319/1944, dreptul de abitatie al so tului supravietuitor poate fi restrans (a) sau sotul
supravietuitor poate fiobligat saprimeascao alta locuint a in schimb (b).
1°) Conform art. 4 alin.3 din Legea nr. 319/1944, „comosteni torii sotului supravietuitor vor putea cere restrangerea
dreptului de abitatie, in cazul cand locuinta nu va fi necesa ra in intregime”. Aceasta inseamna ca, in principiu, sotul
supravietuitor are vocatie la folosirea intregii locuinte , dar ca, in cazul in care comostenitorii o cer, dreptul de abi tatie
poate firestrans, daca locuinta nueste necesarain intregi mesotului supravietuitor.
Restrangerea dreptului de abitatie poate firealizata pe ca le amiabila intrepartile interesate,iar in cazde litigiu p e cale
judecatoreasca (art. 5din Legea nr. 319/1944).
2°) Potrivit art. 4 alin.4 din Legea nr. 319/1944, comosteni torii „vor avea dreptul de a procura sotului supravietuitor
locuinta in alta parte”. Cu alte cuvinte, in cazuri bine inte meiate, sotul supravietuitor poate fi obligat la un schimb,
urmand a-si exercita dreptul de abitatie asupra unei alte lo cuinte decat aceea care face parte din masa succesorala.
Locuinta oferita de comostenitori sotului supravietuitor trebuie safie echivalentacelei facandparte din masasucce sorala
si sa fiesituata in aceeasi localitate .Si in acest caz, schi mbul poatefirealizat amiabil intre partile interesate, ia r in caz
de litigiu pe cale judecatoreasca (art. 5din Legea nr. 319/1 944).
118. Incetarea dreptului de abitatie. Dreptul de abitatie a l sotului supravietuitorinceteaza prin:
1°) realizarea partajului asupra locuintei, darnu mai devr emede un an de ladata deschiderii mostenirii (art. 4alin. 1d in
Legea nr. 319/1944);
2°) recasatoririrea sotului supravietuitor, indiferent d e momentul cand se realizeaza aceasta, chiar inaintea impli nirii
termenului de unan de la data deschiderii mostenirii sauare alizarii partajului (art.4 alin. 6din Legea nr. 319/1944);
3°) consolidare, atunci cand partajul locuintei se face ina intea implinirii termenului de un an de la data deschiderii
mostenirii, iar aceasta este atribuita sotului supravietu itor (art.557 si 565 C. civ.);
4°) hotarare judecatoreasca constatand abuzul in folosint a locuintei, conform dispozitiilorde drept comun aplicabi le in
materie de abitatie (art. 558 alin. 1si art.565 C. civ.).

Comentarii:
Nu ai gasitce cautai? Crezica ceva ne lipseste?
Lasa-ticomentariul si incercamsa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu,
cometariu? Apreciem aprecierilevoastre.
Nume (obligatoriu):
Email (obligatoriu, nuvafi publicat):
Site URL(optional):
http://
Elearni
ngand
online
educat
ion,
online
degree
progra
ms

Page 4 DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CADRUL MOSTENIRII LEGALE referat
19.01.2011 14:51:51 http://www.preferatele.com/docs/drept/1/drepturile- succesora3.php Comentariile tale :(NO HTML )
Adauga Comentariu

Factors That
Influence Price
When estimating the
budget for custom e-
learning programs ,you
need to be able to
answer atleastthese
questions :

How willthe
training be
delivered –
CD -ROM or
Web ?
If Web -based ,
is it high –
bandwidth or
low –
bandwidth ?
What is the
content or
subject
matter ?
How long
would it take
the average
student to
complete the
course ,or
how many
screens willit
contain ?
While not an
exact
measurement ,
these
questions get
at the basic
issues of size
and scope .
Willthe
program use
audio ,video ,
animations ,
complicated
illustrations ?
Where will
the source
content come
from ?Are
there existing
training
modules ?Is
there a
subject matter
expert readily
available ?
Willthe
program have
student –
tracking
capabilities ?
Willit be
complex ?
When willthe
project
begin ?When
does it need
to be
delivered ?
What specific Degree
online and
elearning
programs ,
Elearning
university .
Knowledge
Impact is a
leading
provider of
end -user e-
learning
and
performanc
esupport
solutions for
software
applications
.Partners
include
PeopleSoft
and Siebel.
Register to
view demo .
Online
Courses
,
Classes ,
Lessons
and
Tutorials
,
Elearning
courses
Elearning
degree
programs
offer online
courses in
awide
range of
subjects
like
science ,
social
sciences
and
humanities .
Accredited
online
universities
and online
colleges
offer online
associate
and
bachelor
degree
programs in
general
studies and
multidiscipli
nary studies
an
elearning
programs .

Page 5 DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CADRUL MOSTENIRII LEGALE referat
19.01.2011 14:51:51 http://www.preferatele.com/docs/drept/1/drepturile- succesora3.php development ,
audio /video
clips ,quality
control,or
packaging
and
duplication ?
With this
information ,
an
experienced
vendor should
be able to
give you a
rough
estimate of
the cost of
program
development .
With some
more details
you can
expect afirm
price .

Noteazareferatul:
Inprezent referatul este notat cu: ?(media unuinumar de ? de note primite).
2345678910
Noteaza

Copyright© 2005 – 2011|Trimite referat |Hartasite |Adauga infavorite