Pag 1 Noț Generale [621088]

1. Noțiuni generale privind riscurile

Riscul este un cuvânt care se regăsește din ce în ce mai des în vocabularul indivizilor.
Într-o măsură mai mică sau mai mare orice activitate economică este întotdeauna
însoțită și de risc. În opinia specialiștilor din domeniu, progresul societății actuale a fost
posibil datorită asumării unor riscuri.

În general riscul poate fi definit simplu ca un pericol posibil sau probabilitatea de a
suferi o pagubă probabilă. Reprezintă posibilitatea de nerealizare a câștigului prevăzut
sau de apariție a unei pierderi în tranzacțiile economice, datorită producerii unor
evenimente sau fenomene cu impact asupra afacerilor societății operatorului. Acesta nu
poate fi eliminat definitiv, fiind inevitabil, ci doar diminuat prin utilizarea unor modele
specifice explorative.

Acesta conține două dimensiuni:
– probabilitatea (se prevede producerea în viitor a unui fenomen sau eveniment);
– dauna (de regula aceasta poate fi indicata în funcție de contextul producerii
evenimentului respectiv).

Sursele de risc pot fi reprezentate de:
– comportamente socio-umane (cum ar fi: terorism, vandalism, neglijență);
– evenimente naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren);
– evenimente de natură tehnică sau tehnolofică;
– evenimente de mediu economico-financiar (faliment);
– relații comerciale și de afaceri (insolvabilitate, nerespectare d econtracte);
– mediul politic (războaie, embargouri, etc).

Prin urmare riscurile pot fi clasificate astfel:
 riscuri umane;
 riscuri sociale;
 riscuri naturale;
 riscuri tehnice;
 riscuri economico-financiare;
 riscuri profesionale;
 riscuri de mediu;
 riscuri politice.

În opinia mea, riscul poate fi definit ca fiind un eveniment posibil, prevăzut sau
neașteptat care poate genera profituri sau pierderi. Așadar, riscul nu trebuie să apară
doar ca un eveniment negativ asupra subiectului, deoarece acesta poate aduce și
oportunități pentru cei care și-l asumă și îl evaluează și gestionează într-un mod just.

În concluzie consider că riscul reprezintă fundamentul tuturor afacerilor și nu trebuie
să fie evitat ci în primul rând să îl identificăm, să îl evaluăm și să îl gestionăm corect
cu scopul de a transforma posibilele rezultate negative în oportunități sau profituri.

2. Noțiuni teoretice privind riscurile bancare

Riscul bancar nu are o definiție unanim acceptată de către toți specialiștii din domeniu.
Cele mai multe definiții date se bazează pe funcția clasică a băncilor adică aceea de
intermediere în sfera riscului financiar prin diviziunea acestuia. Din acest punct de
vedere, este tratată de cele mai multe ori problema unor pierderi neașteptate la active
bancare, a unor pierderi cauzate de riscul de piață sau de riscul de credit ori de
lichiditate.

În opinia altor specialiști în domeniu, această noțiune este definită strict prin
intermediul costurilor referindu-se la valoarea actuală a tuturor cheltuielilor
suplimentare pe care le suportă sau le-ar putea suporta o bancă.

În general, riscul bancar este fenomenul cu care se confruntă o bancă în efectuarea
operațiunilor curente și reprezintă incertitudinea obținerii unui anumit nivel al
profitabilității sau chiar apariția unor rezultate negative.

Riscurile bancare trebuie examinate prin prisma corelatiei risc-profit în sensul
existenței a două căi și anume concentrarea și asumarea pe un risc minim având ca
rezultat un profit minim dar sigur sau asumarea unui risc mare atunci când și profitul
se află la un nivel ridicat.

De asemenea instituțiile de credit pentru a avea o conducere eficientă cu rezultate
pozitive trebuie să aibe inclus în strategia lor și programe de gestiune a riscurilor
bancare având ca scop minimizarea acestora. Instituțiile de credit trebuie să își asume
în totalitate toate riscurile apărute ca rezultat al obținerii profitului știind că :
– trebuie să respecte măsurile precaute impuse de Autoritatea Naționala de
Reglementare în domeniul bancar;
– să fie conștiente că un risc poate conduce la cauzarea altor riscuri și că riscul
trebuie considerat ca un complex de riscuri;
– să accepte ideea că profitul așteptat este pe măsura expunerii la risc;
– eventualele evenimente negative, pierderi șă nu aducă insituția de credit într-o
situație instabilă , știind că aceste pierderi trebuie acoperite din provizioane dacă
există sau din profit;
– riscul trebuie sa fie dimensionat astfel încât paguba produsă să poată fi considerată
normală pentru ca imaginea băncii să nu fie afectată pe piața națională și
internațională.

Având în vedere experiența dobândită de către bănci în desfășurarea activităților, toate
aceste instituții de credit au fost de acord în privința ideii că cea mai importantă cauză
a producerii pierderilor a constituit-o concentrarea excesivă și exclusivă a riscului
asupra unui client, industrie sau sector economic.

Pagubele înregistrate de către bănci se ivesc datorită împrumuturilor exagerate
acordate unor clienți sau datorită faptului că banca se angajează în activități
speculative într-un mod excesiv și apără din expunerea unor cursuri valutare ridicate
sau stabilirea necorespunzătoare a ratei dobânzii și a scadenței, expuneri care sunt
generate fie de decizii necorespunzătoare apărute în schimburile de pe piață sau
rezultatul a unor tehnici a conducerii băncii defectuoase.

Astfel, în condițiile în care instabilitatea se accentuează din ce în ce mai mult, reacția
băncii față de evenimentele și fenomenele conjuncturale trebuie să se manifeste în
primul rând prin creșterea preocupării în privința studierii riscurilor și prevederea
evoluției variabilelor pieței după care să creeze așa numitul management al riscului.

De asemenea o bancă care se respectă deține strategii care includ programe și
proceduri privind managementul riscurilor bancare având ca scop minimizarea
probabilității ca riscurile să afecteze expunerea potențială a băncii.

Managementul bancar trebuie să includă trei obiective principale:
1. maximizarea profitului;
2. minimizarea expunerii la riscuri;
3. respectarea măsurilor precaute impuse de Autoritatea Naționala de
Reglementare în domeniul bancar și a reglementărilor bancare.
Niciunul dintre aceste obiective ale managementului bancar nu trebuie să aibe o
influență majoră ci corelate împreună trebuie să stabilească obiectul principal pentru
fiecare perioadă.

De asemenea, insituțiile de credit sunt mereu supuse tuturor riscurilor cu care se
confruntă clienții acestora cum ar fi acele riscuri care sunt legate de compromiterea
culturilor agricole sau pierderi produse de factorii de mediu ori pagube rezultate în
urma lansării unui produs nou având costuri de producție extrem de ridicate.

Însă cel mai însemnat și persistent risc cu care se confruntă de obicei băncile îl
reprezintă riscul de credit, conform căruia clienții băncii nu își pot achita obligațiile față
de bancă. Acest risc poate rezulta din operațiunile de creditare ale persoanelor fizice și
juridice, băncilor si guvernelor țărilor și din derularea tranzacțiilor pe piață care fie nu
sunt onorate la scadență fie nu sunt achitate deloc.

3. Factorii care genereaza aparitia riscurilor bancare

Factorii care stârnesc apariția riscurilor bancare pot fi clasificați în:
– factori endogeni (interni); (fig. 1.1)
– factori exogeni (externi).

Din categoria factorilor endogeni care generează riscuri interne sunt:
a. structura organizatorică a băncii;
b. resursele umane;
c. produsele bancare.

Structura organizatorică a băncii poate contribui la realizarea operațiunilor ineficiente
sau la aplicarea incorectă a procedurilor proprii dar și la realizarea unei coordonări
ineficace care duc la apariția riscurilor și implicit a evenimentelor negative cum ar fi
pagubele materiale sau pierderi.

De asemenea, prin pregătirea necorespunzătoare și nemotivarea resurselor umane sau
prin migrarea personalului calificat către alte instituții bancare concurente se pot crea
riscurile.

Natura activității bancare desfășurate și produsele bancare pe care le deține instituția de
credit pot genera riscuri prin modificarea cererii pentru acestea datorită apariției pe
piață a unor produse și servicii mult mai performante . riscurile bancare pot apărea și
datorită faptului extinderii activităților băncii desfășurate pe toate segmentele (cum ar fi
persoane fizice, societăți comerciale, asigurări, piețe de capital, etc.).

Factorii exogeni care pot da naștere la apariția riscurilor bancare sunt:

a. mediul socio-economic;
b. mediul legislativ;
c. mediul tehnic și tehnologic;
d. mediul politic;
e. piața bancară.

Mediul socio-economic
Funcția socială este determinată de schimbarea gusturilor clienților care odată cu
trecerea timpului doresc produse și servicii prompte și calitative pe măsura capacității
lor de adaptare.
Funcția economică poate genera riscuri minore sau majore prin starea generală a
economiei naționale sau internaționale, prin evoluția ratei inflației, prin folosirea
incorectă sau ineficient a instrumentelor de politică bancară sau prin evoluția cursului
de schimb.

Mediul legislativ pot determina în special riscuri prin diferite acte normative adoptate și
modificate în legislația financiar bancară, iar în general poate cauza riscuri rezultate de
eficacitatea și certitudinea sistemului bancar.

Mediul tehnic se manifestă prin disponibilitatea la noile tehnologii aparute pe piață care
de asemenea pot implica riscuri minore sau majore.

Mediul politic este determinat de situația politică și de perspectivă, naționala sau
internațională, datorită unor schimbări a organismelor puterii, a apelării la împrumuturi.

Piața bancară prezintă riscurile importante prin competitorii care pot apărea prin
înființarea unor bănci cu reputație internațională, dispărea sau fuziona cu alte bănci.

4. Clasificarea riscurilor bancare în funcție de caracteristica
bancară

Având în considerare cauza și forma de manifestare cauzată de activitatea bancară
îmbinată cu cele trei tipuri de clasificări, se poate crea următoarea clasificare a
riscurilor bancare:

Caracteristica bancară Grupa de risc Tipul de risc

Operații bilanțiere

financiară
a) risc de credit;
b) risc de lichiditate;
c) risc de piață;

d) risc de faliment.

Servicii bancare

De prestare
a) risc operațional;
b) risc tehnologic;
c) risc al produselor
noi;
d) risc strategic.

Cadrul de activitate

Ambiental
a) risc de fraudă;
b) risc economic;
c) risc al resurselor
umane;
d) risc concurențial.

Tabel nr. 1 Clasificarea riscurilor bancare

Riscurile financiare

Acestea sunt considerate cele mai importante, fiindcă așa cum a demonstrat practica
proasta lor gestiune a condus la cele mai multe falimente bancare, de aceea riscurile
financiare specifice operațiunilor de creditare fac obiectul unor reglementări actuale
bancare. Riscurile financiare rezultă din orice tranzacție bancară, care este supusă unui
potențial risc minor sau major și sunt singurele care pot fi generate, gestionate,
amplificate sau eliminate de către managementul bancar. Ele sunt extrem de sensibile la
dezechilibre care pot apărea în în compoziția resurselor și plasamentelor băncii și sunt
întotdeauna strict legate de structura bilanțului contabil al băncii.

Astfel în această grupă de riscuri sunt incluse:

1. riscul de credit (care se mai numește și risc de insolvabilitate a debitorilor, risc de
nerambursare sau risc al deteriorării calității activelor bancare)
Poate fi definit ca un risc care apare atunci când, un client al băncii, care reprezintă
parte a contractului, refuză sau nu își poate îndeplini obligațiile față de debitor, în
conformitate cu termenele și condițiile contractului de credit. În acest fel, deținătorul
activelor, adică banca, va suferi pagube. Această pierdere poate fi rezultatul unui
faliment sau a altor factori care afectează capacitatea de plată a împrumutatului.

2. riscul de lichiditate (sau riscul de finanțare)
Lichiditatea reprezintă faptul că agentul economic deține active disponibile care pot fi
transformate în orice moment fără complicații în bani care conduce la capacitatea
acestuia de a face față în orice moment unor angajamente financiare.
Lichiditatea unui agent economic/bănci reprezintă posibilitatea de a mobiliza într-un
termen scurt activele de care acesta dispune, adică de a le transforma în bani.

Similar Posts

  • Specializarea Medic i Universitatea din Oradea [606767]

    Specializarea – Medic i Universitatea din Oradea Facultatea de medicină și farmacie Oradea Specializarea – Medicină LUCRARE DE LICENȚĂ Tratamentul în schizofrenie Coordonator științific: Dr. Iova Claudiu Sorin Absolvent: [anonimizat] 2017 – CUPRINS Coordonator științific: Dr. Iova Claudiu Sorin Absolvent: [anonimizat] 2017 – 2 INTRODUCERE -2017 – 3 PARTEA I Capitolul 1 – ASPECTE GENERALE…

  • Conform ultimelor statistici, suprafața totală a Terei, este acoperită în proportie de 71 [632170]

    I. INTRODUCERE Conform ultimelor statistici, suprafața totală a Terei, este acoperită în proportie de 71% de apă, iar restul de 29 % reprezintă continente și insule [104;105] . Din volumul total de apa, 97.5% reprezinta apa sărată, provenită din mari și oceane, iar restul de 2.5% reprezintă apa dulce, care se gaseste în stare lichidă…

  • “EFICIENȚA ȘI SIGURANȚA INFILTRAȚIILOR CU TOXINĂ BOTULINICĂ TIP A A MEMBRULUI INFERIOR LA PACIENTUL CU POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ” COORDONATOR… [626673]

    UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”CAROL DAVILA“ , BUCUREȘTI FACULTATEA DE MEDICINĂ LUCRARE DE LICENȚĂ “EFICIENȚA ȘI SIGURANȚA INFILTRAȚIILOR CU TOXINĂ BOTULINICĂ TIP A A MEMBRULUI INFERIOR LA PACIENTUL CU POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ” COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Prof. univ. dr. Mihai BERTEANU ABSOLVENT: [anonimizat] 2019 2 CUPRINS INTRODUCERE 3 PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I ACCIDENTUL VASCULAR…

  • Amalesacesttitlupentrulucrareameadelicență,deoarecereușeștesăîmbine [611036]

    Introducere Amalesacesttitlupentrulucrareameadelicență,deoarecereușeștesăîmbine aspectulteoreticcucelpractic,cualtecuvinteîmidăposibilitateasăpunînscris concepteleșiideileacumulatepeparcursulcelortreianidelicențășisăîmiexprim punctuldevederereferitorlaDeltaDunării,diversitateapotențialuluituristicși impactulasupraturiștiloracesteidestinații.Motivelepentrualegereaaceasteitemede licențăsuntmultiple.Printreelenumărându-seoriginalitatealocului,diversitatea viețuitoarelorcepopuleazălocul,misterelecreatedenatură,precumșinumeroasele experiențeauzitesaucititedelaturiștiimulțumițicăaualesaceastădestinațiepentru a-șipetrecevacanțalor. Mi-ampropussăidentificmodulîncarediversitateapotențialuluituristicfieel naturalsauantropicesteexploatatdeindustriaturismuluișiîncemodsuntafectați vizitatoriacestuiareal.Înacestfel,voiutilizametodeleșiprincipiilerecomandate pentruelaborareauneilucrăriștiințifice:metodageografică,metodaobservației, metodacartografică,metodaanalizeișisintezei,aplicareachestionarelorînmediul onlinesauchiarpeterenetc. Rezultatelecevorfiobținuteînurmacercetăriivorconfirmaîngeneralipotezacă DeltaDunăriiocupădinpunctdevederealpotențialuluișialactivitățilorturisticeun rolimportantpentruturismulromânescșifaptulcăturiștidorescanumiteschimbări referitorlainfrastructuradetransportșicazare,laamenajareașiinformareaturistică. Aceastăipotezăînsăartrebuisăstârneascăinteresulcelorconducere,sămaximizeze potențialulturistic,noidemersuridedezvoltarefiindnecesare,precumși diversificareaturismuluiprinpracticareaecoturismuluișiaturismuluidurabil. “Geografiaturismului,prindomeniulsăudestudiu,respectivmediulgeografic, potrivitcuatractivitățileșiafenomenelorsocial-economice,condiționatede valorificareaacestuia,sesuprapunetuturorcelortreiramurialegeografiei-fizică (prinfondulnatural),umană(prinfactoruluman)șieconomică(prinproceselede producțiegenerate).Dinacestpunctdevedere,sepoatespunecăgeografiaturismului esteprintrepuțineleștiințegeograficeintegratoare,concuratăfiinddoardegeografia mediuluiînconjurătorsaudecartografiageografică.”1 Lucrareadelicență„AnalizapotențialuluituristicalDelteiDunăriișiimpactul asupraturiștilor”estestructuratăpepatrucapitoleînașafelconceputeîncâtsăofere uncaractercuprinzătortemeiabordate.Prinacestecapitolevoiabordaceletrei principaleaspecte,dupăcumaparșiîntitlu:analiză,potențialturistic,DeltaDunării, impactasupraturiștilor.Cercetareapresupunedoaroetapădinmuncarealizăriiunei lucrări,teoriafiindceacaredăformășisensmaterialuluiacumulat,urmândca produsulfinalsăfiereprezentatdeoprezentarecoerentășisolidăauneiidei geografice.Pentruobținereaunuiplandelucru,metodageograficăreprezintăîn lucrareadefațămetodacadru;conținândfactoriicarecondiționeazăalegereaunor metodeadecvateredactăriiunuiproiectcuvalențegeografice.Referitorlatitlul abordat,următoareametodăaduceocontribuțiemarginalăstudiuluișianume,metoda observației.Îndomeniulgeografieiobservațiafiindutilizatăpentruasurprinde transformărilepeisajuluigeografic.Încazuldefață,metodasedovedeștenecesară pentruidentificareadiversitățiipotențialuluituristic. “Turismulreprezintăastăziunuldintrefenomenelecaredominălumea contemporană,unuldintresegmentelecelemaiprofitabiledineconomiamondială, remarcabilprindinamică,motivațiimultipleșiomarediversitateaformelorde manifestare.”2 «DeltaDunăriiestedarulsuprempecare“frumoasaDunărealbastră”îlface uscatuluiînaintedea-șicontopiapelesale,cuaceleaaleMăriiNegre.» (E.Panghianț,1972) DeltaDunării,unamplușicomplexmediunatural,undevizitatoriipotexplora împrejurimilecutreierândcubarcapecanaleșilacurișiîșipotdaseamade frumusețeanaturalăaacestuilocautenticsupranumitRaiulpăsărilorșialpeștilor,un loccaretrebuiepăstratșipentrugenerațiileurmătoare.Datorităimportanțeisale…

  • curs METODE ACTIVE DE PRE DARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE ADAPTATE LA ISCED 0 -1 1 CUPRINS Modulul 1 Redimensionarea procesului didactic din perspectiva… [624540]

    Suport de curs METODE ACTIVE DE PRE DARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE ADAPTATE LA ISCED 0 -1 1 CUPRINS Modulul 1 Redimensionarea procesului didactic din perspectiva unei învățări active Tema: 1.1. Argument pentru apelul la o învățare activă 1.1.1. Evoluția paradigmelor educaționale în timp 1.1.2. Competențele profesorului eficient și faci litarea învățării active 1.1.3. Învățarea…