Padurea Si Turismul In Zona Meses

CUPRINS

Cap.I.

Introducere

11Pădurea și turismul

Cap.II. Valorificarea produsului turistic

2.1. Strategii de dezvoltare a turismului în zona Meseș

2.2.Analiza SWOT a cadrului natural

2.3. Locul și rolul turismului în economie

2.4. Cadrul organizatoric al turismului pe plan mondial

2.5. Structura instituțională a turismului în România

Cap.III. Areale forestiere din prejurul Zalăului

3.1 Specii-Vegetația

3.2Tip de proprietate

3.3.Faună

3.4.Amenajări antropice

Cap. IV Tipuri de valorificare turistică

4.1. Turismul sportiv

4.2.Turismul montan și de recreere

4.3.Turismul festivalier

4.4. Turismul rural 4.5.Turismul medical

4.6. Propuneri de amenajare turistică

Cap.V.

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrarea de față caută să analizeze fenomenul turismului asupra cadrului natural al acestuia precum și posibilitățile de amenajare sau reamenajare a unor spații care prezintă un real potențial turistic.

Acest studiu are la bază un studiu asupra principalelor caracteristici ale turismului și a cadrului natural al Munțiilor Meseș,dar și a celui antropic.

Acesta propune ieșirea din anonimat a acestei zone frumoase și peisagiste care are un potențial turistic valoros dar nevalorificat la adevaratele sale valori.

Niciodată zona nu a constituit un punct de atracție important din punct de vedere turistic.

Problemele multiple ar fi din lipsa amenajărilor turistice din zonă.

Fig.1 Hartă localizare Munții Meseș

Lucrarea cu tema : Valorificarea potențialului turistic al munțiilor Meseș, cuprinde 5 capitole .În capitolul I prezint Pădurea și turismul,importnța pădurii ca efect peisagistic cât și funcțiile acesteia în valorificarea potențialului turistic.

În capitolul al II-lea este sintesizat rolul turismului în economie și structurile organizatorice ale turismului în România.În capitolele III și IV aducem cititorului o serie de moduri de valorificare turistică cât și practicare a formelor existente.În capitolul V este prezentă bibliografia și concluziile în urma cercetării și parcurgerii lucrării.

În cele din urmă doresc ing. Aurica Grec pentru îndrumarea, încrederea, răbdarea, și observațiile aduse ce mi-au fost de un real folos în elaborarea lucrării de dizertație.

1.1. Pădurea și turismul

Pădurea a constituit întotdeauna un prieten pentru om:un refugiu pentru haiduci,o sursă de inspirație pentru poeți și bineînțeles un loc de agrement pentru turiști.

În Munții Meseș pădurea se desfașoară de la partea inferioară a regiunii montane și până pe creastă,practic acopernid tot spațiul montan.

Aceasta le oferă un peisaj deosebit și un cadru natural excepțional turiștilor care străbat pe jos sau cu vehiculul Munții Meseș.

Pe lângă peisajul verde aceasta mai conduce și la nuanțarea climatului,frânarea proceselor erozionale,diminuarea poluării și mai are efect de filtrare și absorbție a co2 și în cele din urmă de adăpost pentru faună.

În ultimii 10 ani aceasta a suferit numeroase defrisări în masă pe versanții Meseșului,un lucru foarte alarmant,care va avea consecințe negative in viitor.

Fig.2 Pădurea Meseș

Pădurea pe langa frumusețea peisagistică mai are si rol de protecție și numeroase influiențe favorabile cum ar fi:

-apără solul împotriva eroziunii și degradării sale;
-protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de materiale;
– influențează favorabil extremele de temperatură;
– diminuează viteza vântului;
– înfrumusețează și înnobilează peisajul;
– purifică aerul atmosferic, îmbogățindu-l în oxigen;
– creează condiții excelente pentru destindere și recrearea capacității fizice, psihice și intelectuale.

Fig.3 Hartă Pădurea Meses

Văzută de la distanță sau de sus,bolta pădurii impresionează prin varietatea culoriilor frunzișului,prin multitudinea de nuanțe de verde care alternează pe suprafețe imense.Sub acoperișul maiestuos al arborilor,își duc existența felurite familii de plante care,prin coloritul lor,incintă ochiul privitorului.Acest lucru este foarte important pentru omul modern care duce o viața stresantă.Aceasta mai fiind supranumită”aurul verde”.

CAP.II. VALORIFICAREA PRODUSULUI TURISTIC

Dezvoltarea turismului trebuie ,să se facă gradat, făra să provoace vreun impact. Trebuie să se bazeze pe utilizarea sustinută a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populatiei locale si pe o dezvoltare planificată si controlată care să nu ducă la aparitia unui fenomen de masă, care sa aibă un impact scazut si sa fie sustinută.

 Principala problema care apare atunci când se pune problema turismului este sustinerea, mai precisă capacitatea de a satisface cererea, asigurând o mentinere în timp a ofertei.

În definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit închis si bidimensional între natura si resursele economice. Natura trebuie sa creeze resurse economice (prin intermediul turismului), în timp ce aceasta activitate trebuie sa fie capabilă să contribuie, să mentina si să îmbunatațească cantitatea și calitatea resurselor naturale existente.

Orice proces de planificare a turismului implică direcții mari de acționare. Creearea infrastructurilor necesare pentru că impacturile fizice negative ale turismului să fie minime.

Infrastructura reprezintă toate elementele care, în cadrul zonei turismului alternativ, sunt destinate să reducă impactul negativ al vizitatorilor în zona (cosuri de hârtii, zone de odihnă, servicii de curațenie, brosuri, afise care indica modul corect de comportare etc.) și se intensifice oportunitațile (cu o ofertă diversificată și încercând să disperseze vizitatorii din punct de vedere spatial si temporal).               

Există o multitudine de argumente în favoarea dezvoltarii turismului in munti sau in arii protejate, constând în efectele imediate sau pe termen lung, de natură economică, socială, culturală etc. induse de organizarea ratională.

Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate, ce are ca efect îmbunatațirea aspectului. Apar mutații în concepția celor care construiesc, care vor accepta ideea consultării unui arhitect în vederea realizării unei case funcționale, a unor puncte de informare turistică gradul de confort va fi mai ridicat, atât în beneficiul turistului, cât si al proprietarului.

2.1. Strategii de dezvoltare a turismului in zona Meses

Activitațile promoționale in turism necesită investiții imoportante  din cauza intinderii geografice mari a pietelor turisice  ,manifestarii unei concurențe acerbe si caracterului intangibil al produsului turistic.Din această ultimă perspective se poate afirma ca natura intangibilă a servicilor turistice conduce la cresterea importanței strategiei de promovare .

dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel încât să se distinga de alte destinatii turistice;

.  ridicarea nivelului standardului serviciilor în conformitate cu categoria unitatii turistice si tariful utilizat;

.  optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

.țtinând cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorată, în principal, existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci, indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism cu adresabilitate catre aceste categorii de populatie;

.  cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;

.  protejarea si îmbunatatirea mediului natural în zonele turistice, îmbunatatirea nivelului de protectie a turistilor, știut fiind că repercusiunile asupra mediului înconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

. definitivareă si promovarea unui numar restrâns de produse turistice pentru piata externa, bine puse la punct;

. organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din si strainatate pentru a se putea valorifica întregul areal turistic, natural si antropic.

.  reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice, având ca scop amenajarea, restaurarea, dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de vacanta precum si extinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;

.  elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si grupuri tinta de consumatori;

. crearea unei strategii pentru îmbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si restaurante;

. valorificarea punctelor de atractie unice : zonele de turism cultural, folcloric si rural;

. colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinatii multiple;

. asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive si a stimula pietele turistice actuale si potentiale;

Promovarea interna a produsului turistic va urmari scoaterea în evidenta a celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica în ansamblu:

. diversitatea si complexitatea produsului turistic care acopera si cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarna, turismul cultural si rural și se poate orienta catre diferite segmente ale clientelei, de diferite vârste, cu venituri modeste sau ridicate etc.;

.  raportul pret-calitate, avantajos pentru marea masă a populatiei în comparatie cu destinatiile externe, mai costisitoare, în multe cazuri pentru o oferta asemanatoare.

2.2. Analiza swot a cadrului natural

Analiza swot face referire la punctele forte si slabe ale unei firme asociata cu oportunitati si amenintarile existente la un moment dat pe piata.Aceasta analiza se desfasoara in mediul afacerilor si constituie un prim pas pentru indentificarea problemelor cu care aceasta se confrunta.

Puncte tari :

        Potential natural ridicat;

        Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul natural propice relaxarii;

        Forme de relief deosebite;

        Peisajele naturale atractive (cu paduri, râuri, lacuri, munti);

        Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;

        Existentă asezamintelor cultural-spirituale;

        Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

        Dezvoltarea produselor turistice tip « nisa » (turism ecologic, montan);

        Infrastructura specifica de cazare bine reprezentată;

        Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);

        Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzică/dansurile traditionale;

        Ospitalitatea agroturistică.

Puncte slabe :

        Lipsa de comunicare si de coeziune între comunitatile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun ;

        Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces (infrastructura precară, gropi, indicatoare lipsă), lipsa telefonului în anumite zone ;

        Starea de conservare si de curatenie o unor monumente ;

        Indiferenta unor oameni fata de mediu ;

        Parteneriat slab în domeniul turismului (între administratia publica locala si firmele de turism) ;

        Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ;

        Interes scazut pentru investitii ;

        Promovare insuficienta si neunitara ;

        Lipsa de educatie turistică a locuitorilor si turistilor ;

Oportunitati:

        Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;

        Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate având cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic;

        Existenta unor programe de finantare;

        Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile;

        Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini în sectorul turistic; integrarea în programele finantate de Uniunea Europeana;

        Crearea unei burse dism) ;

        Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ;

        Interes scazut pentru investitii ;

        Promovare insuficienta si neunitara ;

        Lipsa de educatie turistică a locuitorilor si turistilor ;

Oportunitati:

        Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;

        Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate având cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic;

        Existenta unor programe de finantare;

        Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile;

        Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini în sectorul turistic; integrarea în programele finantate de Uniunea Europeana;

        Crearea unei burse de turism;

        Încurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura);

        Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale;

        Îmbunatatirea infrastructurii;

Amenintari:

        Scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia;

        Diminuarea disponibilitatilor de timp liber;

        Schimbarea preferintelor consumatorilor;

        Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international în turism, turismul ilicit;

        Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;

        Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta afluenta a turistilor straini;

        Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;

        Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;

        Slaba convergenta a activitatilor « partenerilor » din turism (hoteluri, institutii de instruire, autoritatile locale);

  Cresterea competitivitatii între regiuni si lipsa de colaborare între acestea;

2.3. Locul și rolul turismului în economie

Volumul crescând și complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor și turismului, ceea ce justifică tratarea fenomenului turistic ca o ramură distinctă a economiei naționale în plină dezvoltare, constituind o componentă a sectorului terțiar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adânci implicații sociale, politice, culturale și economice. Întrepătrunderea componentelor sale eterogene dă naștere unui specific unic și original, care nu se identifică cu nici una dintre ramurile tradiționale ale economiilor naționale, justificând pe deplin tratarea sa în mod autonom. Trebuie însă precizat că, spre deosebire de alte sectoare de prestări de servicii, industria călătoriilor și turismului rămâne totuși o ramură de consecință, a cărei dezvoltare în fiecare etapă dată va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile și ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale.

Din punct de vedere economic, turistul este consumator de bunuri și beneficiază de servicii; din cheltuielile acestuia și, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin activitatea unităților economice ale industriei turismului (transport, cazare, alimentație, agrement etc.), o parte revine direct acestor unități sub formă de profit și de fonduri bănești pentru plata salariilor lucrătorilor ocupați în unitățile respective, altă parte intră în bugetul statului sau în cel local sub formă de impozite, taxe etc., iar a treia parte este absorbită direct în alte ramuri ale economiei pentru plata produselor și bunurilor livrate și a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesitățile industriei turismului.

Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate și prin prisma veniturilor realizate de forța de muncă angrenată direct sau indirect în industria turismului: procesul de servire a turiștilor face apel la o forță de muncă numeroasă, cu un profil variat de calificare, ale cărei cheltuieli de consum sporesc, de asemenea, ca rezultat al creșterii nivelului de trai, tocmai datorită utilizării mai raționale și mai complete a forței de muncă pe măsura dezvoltării turismului.

În momentul în care un obiectiv turistic a fost dat în folosință, el exercită o influență pozitivă asupra economiei regiunii, zonei, stațiunii etc. unde a fost localizat și, într-o accepție mai largă, asupra întregii economii naționale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul internațional și intern, prin consumul de bunuri și servicii și prin veniturile realizate de forța de muncă utilizată.

Analizând turismul ca sector economic distinct, constatăm că acesta include o gamă variată de servicii, începând cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentație publică, tratament balnear, agrement și divertisment variat.

În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice și indirect în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și realizarea de noi mijloace de transport, instalații de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice ș.a. Dezvoltarea turismului conduce la un semnificativ spor de producție.

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are și o contribuție aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligență și creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antrenează și stimulează producția din alte domenii. Studiile de specialitate au evidențiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări. Astfel, necesitatea de adaptare a activității turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turiștilor determină apariția unor activități specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă și o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse și în special a celor naturale: frumusețea peisajelor, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile de climă.

SECTORUL PRIMAR : agricultură, silvicultură, pescuit și piscicultură, vânătoare,industrie, construcții .

SECTORUL TERȚIAR( SERVICII) : transporturi și telecomunicații; comerț; turism, administrație și gospodărire comunală; activități financiar-bancare; ocrotirea sănătății, alte servicii;

SECTORUL CUATENAR: cercetare științifică, învățământ,cultură

C a fenomen actual cu amploare crescândă, turismul este studiat de specialiști din mai multe domenii : geografi, economiști, sociologi,etnografi, etc.Geografia Turismului ca ramură a Geografie Economice este una dintre cele mai integratoare discipline geografice, incluzând printr-un system metodologico-științific complex-o mare diversitate de elemente de Geografie Fizică și Geografie Umană.

Turismul are funcția economică de a valorifica ,prin exploatarea rațională,un potențial fizico-geografic și antropic variat.Este necesar ca valorificarea și amenajarea turistică să se amornizeze cu rolul și funcțiile pe care le îndeplinesc aceste resurse în calitate de componente ale mediului geographic,avându-se în vedere capacitatea de support a sistemului territorial.Astefel,turismul,dezvoltat și practicant rațional,este cea mai adaptabilă ramură economică la conceptual de dezvoltare durabilă, axată pe trei planuri:economic social și ecologic.(Florina Bran,D.Marin,Tamara Simion, 1998).

Dezvoltarea activitățiilor turistice se concretizează,în plan economic,printr-o cerere specifică de bunuri și servicii , cerere care prin adaptarea ofertei- antrenează o creștere în sfera producției acestora ( construcții , transporturi, agricultură, industrie, comerț, meșteșuguri ) și dezvoltarea diverselor servicii. Concomitent cu edificarea bazei tehnico-materiale turistice se realizează amenajări și modernizări ale infrastucturii generale,( rețeaua de căi de comunicații și telecomunicații,aeroportuei,rețele de alimentare cu apă și energie),lucrări de sistematizare,se dezvoltă rețeaua de servicii (în primul rand cea comercială).

Rezultă că dezvoltarea turistică reprezintă un factor dinamizator al sistemului economic regional și național.

În acest context , se impune aprecierea impactului cheltuielilor turistice asupra unui system economic,adică așa-numitul “efect multiplicator al turismului”.Cheltuielile turistice provoac[ un current mmonetare care traversează o serie de sectoare ,constituind venituri ale altor activități economice.Printr-o succesiune de transformări cheltuieli-venituri, se produce o activizare a sectoarelor productive,până când banii sunt retrși din circuitul economic, având în final un efect asupra venitului național sau regional.

Efectul multiplicator al turismului este condiționat de trei procese strâns interconectate( Gh.Postelnicu,1994 ):

Incidența cheltuielilor turștiilor asupra creării de noi venituri în economia națională;

Efectul multiplicator al investițiilor turistice;

Aportul valutar prin exportul „ invizibil” de servicii și mărfuri, consummate de turștii străini în țara vizitată.

Turismul are un rol esnțial în utilizarea rațională, la un nivel ,superior a resurselor umane.Pe plan mondial , forța de muncă ocupată în turism ( peste 300 milioane persoane) reprezintă 11-12 % din toatalul populației active,iar tendința este de creștere relativ rapidă.

Amplificarea cererii turistice contribuie la diversificarea profesiilor aferente acestei ramur, de la cele simple ( muncitori,personal de îngrijire,de servire), la cele care necesită o calificare superioară ( personal specializat în turism, experți economiști, manageri).

Predominarea serviciilor în cadrul activitățiilor condiționează o utilizare mai directă a personalului,care, în contact cu turiștii, își perfecționează continuu pregătirea profesională și nivelul de cultură.

Un aspect mai puțin favorabil îl constituie caracterul sezonier al utilizării forței de muncă, în primul rând în țările din zona temperată.și în special în cadrul turismului litoral al acestora. Prelungirea sezonului estival se poate realiza prin dezvoltarea turismului festivalier și curativ complementar.Este benefică, de asemenea, dezvlotarea unor meșteșuguri artizanale și a unor ramuri industriale nepoluate, pe cât posibil adaptate consumului turistic.

În cadrul economiei unei țări , de o importanță este aportul valutar realizat prin intermediul turismului internațional receptor.Acesta figurează printre exporturile „ invizibile”, având, în numeroase cazuri ,rolul de a echilibra balanța de plăți externe.Pe de altă parte ,turismul internațional emitent al unei țări, materializat prin cheltuieli turistice în alte țări,reprezintă import de servicii și mărfuri.

Turismul internațional îndeplinește o importantă funcție economică pe plan mondial, manifestată prin soldul pozitiv sau negative al veniturilo și cheltuielilor valutare din turism.

Pentru a a precia cât mai exact incidența turismului asupra comerțului exterior al unui stat, este necesar să se calculeze pondera acestuia în totalul exporturilor respective importurilor.Inpactul respective este unul mai însemnat în cazul statelor cu resurse monerale si combustibili resduse și, la modul general. Asupra celor cu nivel scăzut de dezvoltare economocă.În acestea din urma ,însă , dezvoltarea turismului este îngreunată de precaritatea posibilitățiilor tehnologice și financiare.

Ca specfic al dezvoltării teritoriale , se remarcă faptul că turismul are rolul de a antrena la viața economico-socială și regiunile limitrofe,marginalizate sub aspect industrial în raport cu marile grupări urban-industriale care tind să concentreze bogățiile în areale limitate.(Rodica Bărănescu, 1975).

Nivelul eficenței economico- sociale a turismului se poate determina atât prin utilizarea unor indicatori cu caracter de generalitate mai ridicată, care să reflecte șocul turismului în cadrul economiei naționale, cât și a unor indicatori specifici,care surprind eficiența pe componente de detaliu. Din prima categorie , mai importanți sunt următorii:

Volumul încasărilor valutare din turismul internațional receptor;

Veniturile turistice pe locuitor;

Aportul încsărilor turistice la formarea P.N.B;

Contibuția turismului receptor la exporturile totale;

Ponderea turismului emitent în cadrul importurilor;

Greutatea specfică a veniturilo din turism din totalul încasărilor provenite din prestări servicii către populație;

Ponderea cheltuielilor de consum ( Rodica Bărănescu , 1975).

Rolul turismului pe plan social și uman se manifestă atât asupra turiștilor cât și asupra populației din regiunile receptoare , printr-o nultitudine de efecte pozitive integrate.Asupra turiștilor își etalează funcțiile de odihnă și recreere,de refacere și îngrijirea sănătății, de informare culturală și cunoaștere prin contactul cu alte civilizații.Populația autohtonă beneficiază de o sursă importantă de creștere a veniturilo și a nivelului de trai ,de un mijloc de culturalizare și civilizare.Pe plan mondial,turismul contribuie la intensificarea și diversificarea relațiilor dintre națiuni,la promovarea înțtelegerii între popoare.

2.4. Cadrul organizatoric al turismului pe plan mondial

Expansiunea activităților turistice în tot mai multe regiuni și țări a contribuit la globalizarea acestui fenomen, cu implicații majore de ordin economic,social și environmental.Pentru coordonarea lui pe cale instituționalizată, au fost create o serie de organisme naționale și apoi interregionale și la nivel mondial.

În octombrie 1946, la Londra a fost înființată Uniunea Intenațională a Organizațiilor Oficiale de Turism ( I.U.O.O.T), prima organizație de nivel mondial.Aceasta cuprindea în 1974 peste 100 organisme naționale de turism și 70 membri afiliați.

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.), în prezent principalul for de asocirere interguvernamentală în domeniul turistic, a rezultat prin restructurarea U.I.O.O.T., la ultima adunare generală a acesteia în Ciudad de Mexico. În septembrie 1975,Noul statut de funcționare promulgă, ca obiectiv fundamental, promovarea și dezvlotarea turismului în scopul creșterii economice și în spiritul înțelegerii internaționale, a susținerii drepturilor și libertăților umane fundamentale , fără discriminări (Florina Bran , Dinu Marin, Tamara Simion, 1998 ).

Din mare importanță este adoptarea unei legislații internaționale pentru turism, în contextul amplificării impactului asupra mediului natural și social .

Activitatea U.N.E.S.C.O. ( Organizația Națiunilor Unite pentru Educație , Știință si Cultură), a stat la baza lansării primelor programe de ocrotire a mediului ( Omul și biosfera, 1970), a adoptării “ Conventiei de la Paris”(1972)- privind patrimoniul cultural și natural mondial- și a “ Codului de bună conduită“- premisă a unor reglementări juridice globale(P.Cocean,B.Negoescu, 2002).Principala documentație juridică este cuprinsă în “Cartea Organizației Mondiale a Turismului “, elaborată în urma a numeroase consfăturiri și conferințe internaționale (Stochlom-1972, Rio de Janeiro).

Pe langă membrii propriu- ziși –reprezentanți de toate statele care au ratificat documentația legislativă elaborată de O.M.T. (peste 140), la acest organism au aderat numeroase organizații internaționale nonguvernamentale și naționale private,care formează Comitetul Membrilor Afiliați ( mari agenții de voiaj,touroperatori,companii aeriene,mari lanțuri de hoteluri și restaurante , institute de cercetare și centre de formare.

2.5. Structura instituțională a turismului în România

Activitățiile de turism din Româania, integrate într-o ramură economică importantă, și mai ales de mare perspectivă, sunt coordonate la nivel guvernamental de un minister de profil,sau de un departament ministerial.

Ministerul Turismului a fost înființat în anul 1971, îndepinidu-și atribuțiile în contextul economiei centralizate până în 1989.Dpă 1990, statul acestui agranism a suferit mai multe fkuctuații, de la cel de minister separat (1990-1998),la cel de Autoritate Națională pentru Tursim ( decembrie 1998), redevenind Ministerul Turismului prin H.G. 24/2001.Fluctuația a contiunat ,oraganismul guvernamental în domeniu devenind din nou Autoritate Națională pentru Turism (A.N.T),care făcea parte din Ministerul Transporturilor,Construcțiilor și Turismului (2004), și apoi Ministerul Turismului, până în 2009.

În prezent funcționează ca instituție guvernamentală Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Ca organ de specialitate al administației publice centrale Ministerul Turismului are o serie de atribuții, prevăzute prin legi și hotărârile de guvern (ne referim în principal la H.G.24/2001):

Elaboreză, promovează și apliă strategia și politica națională în domeniul turismului;

Monitorizează valorificarea patrimoniului turistic național,conform legislației în vigoare;

Armonizează, avizează și aplică actele normative, reglementările și proiectele de investiții ale altor ministere,cu implicații în domeniul turismului;

Urmărește aplicarea legilor și a altor acte normative în teritoriu,cu pedepsire celor vinovați;

Realizează armonizarea legislației interne în turism cu cea internațională,în primul rând cu cea din Uninunea Europeană;

Reprezintă intersesele statului în diferite organisme internaționale,inițiază și dezvoltă relații de colaborare ,încheie acorduri ,convenții, cu organizații similare din alte state sau internaționale;

Coordonează programele de asistențp tehnică acordate de U.E.,O.MT., de alte organisme internaționale precum și de integrare europeană în domeniul turismului;

Organizează promovarea turismului româanesc pe piața internă și externă

Organizează și asigură participarea României la congrese, simpozioane, colocvii, târguri și expoziții, în țară și străinătate;

Coordeonează în colaboareare cu Ministerul Educației și Cercetării procesul de instruire din instituțiile de învățământ cu profil turistic;

Gestionează banca de date și intreg sistemul informațional din domeniul turismului interconectat la sistemul național și internațional;

Prin comportamentul de specialitate, asigură controlul calității servicilor turistice,acordarea licențelor și brevetorl,clasificarea structurilor de primire;

Gestionează Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului,format din contribuțiile agenților aconomici din tuyrim și din alte venituri.

Structura Ministerului turismului include mai multe direcții generale între care,Direcția Generală Control și Autorizare și Direcția de Promovare Turistică și Marketing.

D.G. Control și Autorizare în Turism are ca atribuții :

Controlul calității serviciilor din turism și sancționarea celor vinovați;

Avizarea documentațiilor de urbanism pentru zonele și stațiunile turistice;

Clasificarea structurilor de primire;

Acordarea de licențe agenților economici din turism

Eliberarea brevetelor personalului de psecialitate;

D.G.Promovare Turistică și Marketing se ocupă de promovarea turismului românesc prin acțiuni specifice,asigură participarea României la târguri și expoziții,sprijină editarea materialelor publicitare, efecutează analize și cercetări de marketing.

În subordinea M.T. funcționează două importante instituții pe linia formării personalului de specialitate –Centrul Național de ÎNățământ T uristic și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism.

Un rol important revine asociațiilor profesionale din domeniul tursimului,create în anii 1990 , mai ales cu sprijinul Uniunii Europene și îndeosebi prin programul PHARE,în scopul coordonării, eficientizării și stimulării activității, a protejării intereselor interprinderilor private din turism. Cele mai importante sunt:

Asociația Națională de Turism (A.N.A.T.), fondată în 1990;

Federația Industriei Hoteliere din România (1990);

Federația Patronală de Turism (1992);

Organizația Patronală a Turismului Balnear (19996);

Asociația Touroperatorilor din România (1996);

Consiliul Național de Turism pentru Tineret (1991);

Fundația Europeană pentru Invățământ Hotelier –Turistic din România (1994).

CAP.III. SPECII – VEGETAȚIA

3.1. Vegetația

Pădurea ca areal reconstituit reprezintă asociatia vegetală care ocupa cea mai mare suprafata (26% ) de pe cuprinsul Muntilor Meses. Ea are extensiune maximă în Culmea Meseșului.

Nota caractersitică o dau pădurile de foioase, coniferele apărând sporadic dub formă de plantații. Subetajul făgetelor, în care predomină fagul se dezvoltă in Culmea Meseșului. Stratul arborilor din subetajul făgetelor este format din fag, alături de care cresc și alte specii lemnoase ca: gorunul (Qurcus petrea), în ținutul de munte paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul de câmp (Acer platanoides), teii (Tilia cordata), cireșul păsăresc (Cerasus avium), frasinul (Fraxinus exceliser), ulmul (Ulmus montana), etc.

Printre puținele specii de arbuști intâlnite în făgete sunt: voinicerul (Evonymus europaea), tulchina (Daphne mezereum), socul roșu (Sambucus racemosa), socul negru (Sanbucus nigra), la care se adaugă o serie de specii caracteristice pădurilor de gorun:alunul (Corylus avellana), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), sîngerul (Cornus sanguienea).

Stratul inferior al ierburilor este reprezentat prin:

Vinariță (Asperula odorata)

Trepădătoare (Mercurialis perennis)

Colțișor (Dentaria glandulosa)

Laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides)

Silnic (Glechoma hirsuta)

Urzica moartă galbenă (Lamium gleobdolon)

Sănișoară (Sanicula europaea)

Leurda. Allium ursinum)

O serie de specii de floră de mult participă alături de efemeroide la flora de primavară a făgetelor:

Floarea paștilor (Anemona nemorosa)

Păștița (Anemone ranunculois)

Găinușele (Isopyrum thalictroides)

Brebenii. (Corydalis solida)

În stratul ierbos se mai pot găsi:măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), murul (Rubus hirtus), rogozul (Carex silvatica),gramine(Festuca drymeica), horști (Luzula nemorsa) etc.

Fig.4 Vinarița www.google.ro

Tipurile de proprietate

Pădurea Meseș de pe teritoriul Munților Meseș aprține Primăriei Municipiului Zalău conform Titlului de proprietate numărul 13/15/29.05.2002,suprafața unității de bază fiind de 1329 ha.

Unitatea de bază este constituită din parcele ce au aparținut satului Jac și parcele ce au aparținut comunei Treznea.

Suprafața unității de bază este de 1329 ha, fiind constituită din 63 parcele cu 297 subparcele, suprafața medie a subparcelei fiind 4.5 ha.

În cadrul unității de bază s-a constituit codru regulat, sortimente obișnuite cu o suprafață de 1305.5 ha în care pentru recoltarea masei lemnoase s-au prevăzut tăieri progresive, tăieri rase de refacere și substituire și crâng, tăiere de jos.

Păduri și terenuri destinate împăduririi-1318 ha din care

Terenuri acoperite cu pădure 1317 ha

Terenuri pentru nevoile administrației 10.9 ha

Clasă de regenerare 1.6 ha

Fig.5 Grafic păduri și terenuri destinate împăduririi

S-au prevăzut lucrări de împădurire în terenuri goale suprafețe ce se vor parcurge cu tăieri rase, tăieri de regenerare sub adăpost și completări – suprafața efectivă de împădurit este de 91.5 ha.

Lungimea totală a instalațiilor de transport care pot deservi fondul forestier este de 23.1 km din care 14.8 km drumuri publice și 8.3 km drumuri forestiere existente (proprietate publică de stat), asigurând o densitate de 17.3 m/ha și determinând o accesibilitate de 86%.

Pentru drumurile care pot deservi fondul forestier al Municipiului Zalău, datele de idenficare sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 1

Drumurile forestiere sunt bine întreținute, având lățimea de 6 m.

În prezent accesibilitatea este de 86% însă prin construirea unui nou drum forestier, în lungime totală de 1.4 km ar fi asigurată o accesibilitate de 100%

Fauna

Condițiile edafice relativ uniforme si mobilitatea accentuată fac ca aceasta să se adapteze mai puțin fidel zonalității vegetației.

Ca urmare,următoarele elemente faunistice se întâlnesc începând din pădurile de stejar până în cele de fag:

Iepurele (Lepus europaeus)

Vulpea (Canis vulpes)

Căprioara (Capreolus capreolus)

Lupul (Canis lupus)

Mistrețul (Sus scrofa)

Veverița (Scirus vulgaris)

Ciocănitoarea (Dendrocops major)

În Munții Meseș apar foarte sporadic elemente specifice arcului Carpatic:

Cerbul carpatin (Cervus elaphus)

Cocoșul de mesteacăn (Lzrus tetrix)

Ursul (Ursus)

Râsul (Lynx lynx)

Sunt prezente atat în regiune de munte cât si în dealurile înalte. Animalele de interes cinegetic sunt mobilul practicării unei forme de turism mai exclusiviste și anume turismul

cinegetic(vânătoarea) practicat de un număr redus de interesați care au posibilităti materiale,acestea ar fi:

Lupul (Canis lupus)

Mistrețul (Sus scrofa)

Căprioare (Capreolus capreolus)

Viezurele (Mels mels)

Fig.6. Căprior

Sunt prezente atat în regiune de munte cât si în dealurile înalte.Animalele de interes cinegetic sunt mobilul practicării unei forme de turism mai exclusiviste și anume turismul

cinegetic(vânătoarea) practicat de un număr redus de interesați care au posi Pițigoi (Parus)

Gaiță (Garrulus glandarius)

Mierlă (Turdus merula)

Privighetoare (Luscinia megahynchos)

Ciocănitoare (Dendrocops major)

Grangure (Oridus orilus)

Fazan (Phasianus chochius)

Dintre reptile se întâlnesc unele mai comune:

Șarpele orb (Angius fragilis)

Șopârla (Lacerta agilis)

Gușterul (Lacerta viridis)

Broaștele (Rana temporaria)

3.4.Amenajări antropice

Acestea constituie în special obiectivele turistice,cultural-istorice,precum și din cultura materială și spirituală a vieții rurale din zona Munțiilor Meseș.

Dintre obiectivele turistice antropice se remarca parcurile de joacă din brădet,urme ale civilizației materiale dacice și romane,mănăstirile și bisericile din lemn,complexe arhitectonice urbane,castele,monumente istorice de artă,casele memoriale.

Bisericile de lemn din satele de pe teritoriul Meseșului sunt o atracție turistică deoarece reprezintă simbolul civilizației multimilenare a lemnului de o inspirație aparte și un rafinament estetic impresionant.Sunt realizări tehnico-arhitecturale de excepție,folosind în exclusivitate lemnul.

Pe lângă valoarea arhitecturală aceste obiective rligioase adăpostesc și colecții de icoane,manuscrise foarte rare și picturi pe pânză.

Dintre bisericile de lemn din spațiul montan meseșan menționăm bisericile de lemn din Românaș(secolulXVII),Fildu de Sus(1727),Păușa(1730),Moigrad(1730),Jac(1756),Brebi(1759),Bodia(1758),Cizer(1773),Stână(1778)Bozna(secolul XVIII),Romita(secolulXVIII),Ciumărna(secolul XVIII).

BISERICA DE LEMN DIN FILDU se află în localitatea omonimă din județul Sălaj.Aceasta este una dintre cele mai bine cunoscute biserici de lemn din Sălaj,studiată,publicată și considerată reprezentativă pentru regiune în numeroase lucrări de specialitate.Ea este renumită pentru coiful foarte ascuțit peste acoperișul cu ape repezi și pentru pictura murală interioară de factură populară bine pastrată.

Construcția este datată din 1727 însă este mai puțin cunoscut faptul că în forma ei actuală ea este rezultatul unei lărgiri de la mijlocul secolului 19.

Fig.7. Biserica de lemn

BISERICA DE LEMN DIN MOIGRAD,județul Sălaj era construită la începutul secolului al XVIII-lea,având htamul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.Pe parcursul existenței sale,biserica a cunoscut diferite modificări atât în ceea ce priveste locul,fiind mutată odată cu schimbarea vetrei satului cât și aspect constructiv,locașul fiind extins un secol mai tâeyiu prin adăugarea unui nou pronaos,cel vechi fiind cuprins în naos.

Biserica de lemn din Cizer se află din 1968 restaurată în Parcul Național „Romulus Vuia”din Cluj-Napoca.Biserica are o valoare istorică deosebită,fiind considerată lucrarea meșterului de biserici Vasile Nicula Ursu,cel care,sub numele de Horea,a intrat în istoria națională ca martir al răscoalei tărănești din 1784.

Din punct de vedere arhitectural biserica prezintă calități tehnice,formale și decorative ce o recomandă drept una dintre cele mai reprezentative dintre lăcașurile de lemn din Transilvania.

BISERICA DE LEMN DIN STÂNĂ se află în Mănăstirea Bic din județul Sălaj unde a fost adusă în anul 1997 din satul Stână Sălaj.Ea este datată din 1778 și pictată în 1795 de cunoscutul pictor itinerant Ioan Pop din Romanași.

BISERICA DE LEMN DIN ROMITA se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată cel mai propabil în prima parte a secolului 18,fiind antendată de inscripția din 1740 de pe crucea preotului îndemnător.

BISERICA DE LEMN DIN CIUMĂRNA se află în localitatea omonimă și poate fi datată relativ din primele decenii ale secolului 18.În biserică.între tinda femeilor si biserica bărbaților,se păstrează o ușă monoxilă de lemn pe care reputatul istoric de artă Vasile Drăguț a considerat-o”cea mai frumoasă ușă tărănească din întreaga țară”.

CAP.IV.TIPURI DE VALORIFICARE TURISICĂ

4.1. Turismul sportiv

Este o activitate turistică în plină dezvoltare care atrage tot mai mulți turiști dornici de aventură și mișcare în aer liber,indicat persoanelor care vor să se desprindă de viața .

În Munții Meseș se practică drumețiile,concursurile de ciclism,alergările pe potecile pavate care sunt amenajate cu indicatoare turistice.La care mai putem adăuga împătimiții ai curselor de motocilism.

Anul acesta a avut loc un concurs de cilism pe Meseș care a fost organizat de Michelin și Prefectura Județului Sălaj.pe lângă descoperirea frumuseților pitorești ale acestei zone,dezvoltând tot odată ciclismul montan cu trasee ce străbat dealurile ,văile,cursurile de apă si pădurile Munțiilor Meseș.

Traseele de ,52 km,94 km-împărțite pe categorii de dificultate,precum și vârstă,sex,sunt gândite atât pentru amatori cât și pentru profesioniști.Pe măsură astfel încât concurenții săa poată gusta din plin frumusețiile sălbatice ale Muntelui Meseș.

Fig.8. Ciclism pe Munții Meseș

Pe Munții Meseș se mai practică iarna săniușul,deși nu sunt amenajate pârtii speciale pentru acest sport.

Și bineînțeles motociclismul,iubitorii acestui sport extrem îi pot admira în fiecare Duminică de pe terasa pensiunii””care este situată lângă șoseaua națională.Aceștia țin să vă ofere și câte un mic spectacol celor de la mese,așa că fie accelerează,fie se ridică pe roata din spate pentru a impresiona.

Fig.9. Motociclisti în față „”

4.2.Turism montan și de recreere

Scopul practicării acestui tip de turrism este satisfacerea nevoilor recreative ale populației antrenată în munca solicitantă cu mare consum de energie fizică și psihică sau care locuiesc în habitate recunoscute prin stresul lor de zi cu zi.

Acest tip de turism fiind practicat în special de tineret si populația matură.Pentru a se destinde turiștii practică drumețiile în aer liber pe anumite trasee turistice care necesită mișcare fizică.

Tipuri de trasee turistice în Munții Meseș:

Traseu 1

Orașul Zalău-Culmea Meseș-Dealul Pietrișului-Măgura Pomat(Porolissum)-Comuna Moigrad.

Traseul 2

Orașul Zalău-Vârful Osoiu(868)-Dealul Pietrișului.

Traseul 3

Orașul Zalău-Băile Meseșeni-Comuna Meseșeni.

Cei vârstinici și copiii preferă pentru recreere parcurile de joacă din zona brădet,amenajate corespunzător pentru a petrece o dupa-amiaza in natură.

Populația tânără mai preferă și bazele de alimentație amplasate într-un cadru natural excepțional.

Pensiunea Perla Meseșului***

Care este situată pe DN E81 Zalău-Cluj la de la ieșirea din Ciumărna,pensiunea pune la dispoziție 10 camere.

Fig.10. Perla Meseșului Fig.11. Hartă Cazare

Popasul Romanilor

Fiind cea mai veche structură de cazare de pe teritoriul Meseșului,care este ideal pentru relaxare,fără a fi nevoit să te rupi total de viața cotidiană,decât de aglomerația,agitația și stresul care se află în jungla orașului .Vă pune la dispoziție 10 camere.

4.3. Turismul festivalier

Este o formă de turism care atrage tot mai mulți turiști,fiind prijeluit de manifestări cultural-artistice(etnografice,folclorice).

Fig.11 Dansul “Muiereasca”

În același spirit,selectând valorile autentice și acordând prioritate formațiilor artistice țărănețti,se organizează în fiecare an la jumătatea lunii august o serbare câmpenească desfășurată pe platoul fstului castru roman.

O altă manifestare are loc în prima duminică a lunii august,între localitățiile Meseșenii de Jos și Meseșenii de Sus,intitulată”ecouri meseșene”în prm plan fiind dansul popular femeiesc specific zonei (muiereasca).

4.4. Turismul rural

Turimsul rural este un fenomen care în timp s-a dezvoltat în țările euopene, mai ales pentru cele din Uniunea Europenană, acesta nu reprezintă un fenomen nou.El s-a practicat într-o manieră spontană s-au relativ organizată a căpătat în ultimul timp o extindere deosebită.

Turismul rural este o activitate economică,parte componentă a ramurii economice( turismul), și parte a bazei economice a așezărilor rurale.

Semnificațiile turismului rural mai pot fi numite agro-turism,turism verde sau turism la țară.Turismul rural se practică în condițiile desfășurării normale ale vieții rurale.

Turistul va cunoaște omul(țpranul),vița sa de zi cu zi,cultural rurală,Amenajările turistice în mediul rural trebuie să aparțină comunității rurale.

În zona rurală de pe teritoriul munțiilor Meseș, se practică turismul rural datorită,așezăriilor peisagistice,comunității,obiceiurilor,tradițiilor cât și festivalelor organizate.în satul Pria comuna Cizer “măsurișul oilor” cât și festivalul “ecouri meseșene”. Care atrag de la an la an foarte mulți turiști din zona cât și cea rurală.

4.5. Turismul medical

Turismul medical este un concept care deplasează centrul de interes de la relaxare, distracție, inedit, înspre sănatate, tratament, frumusețe. Inițial, această formă de turism era destinată exclusiv persoanelor cu venituri foarte mari care își puteau permite excursii în locuri îndepărtate și costuri exorbitante numai pentru a beneficia de servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Astazi lucrurile s-au schimbat și turismul medical se orientează mai frecvent spre acele destinații care oferă cel mai bun raport calitate/preț.

În Munții Meseș există un centru medical pentru ingrijire tratament destinat persoanelor cu probleme de sănătate .

Centrul “Acasă”este situat la poalele Munțiilor Meseș.acest centru a fost construit de o fundație româno-olandeză în urmă cu 5 ani și beneficiază de dotări foarte moderne.Bolile tratate aici sunt:boli reumatologice, paralizii, deficiențe ale aparatului locomotor, afecțiuni neurologice.

Fig.12 Centru Acasă

4.6. Propuneri de amenajare și promovare

Munții Meseș sunt plasați într-o categorie a munților joși, cu un potențial turistic foarte valoros, care reprezintă o premisă importantă în dezvoltarea regiunii.

Factorii naturali curativi reprezintă suportul pe care se poate amenaja și dezvolta o stațiune modernă balneo turistică în zona Băilor Meseșeni, zonă care se bucură de prezența apelor hidrotermale,sulfuroase și bicarbonale, care din păcate nu sunt exploatate la adevăratul lor potențial.

Munții Meseș fiind străbătuți de numeroase căi de comunicație.Cea mai importantă axă de comunicație care taie Meseșul este drumul european E81 care asigură legîtura intre Zalău și Cluj-Napoca o șosea de o calitate excepțională.Și fiind înconjurați de la un capăt la altul de o vastă rețea de drumuri acestea asigură cu ușurință accesibilitatea în zonă, putând fi posibilă amenajarea unei mici stațiuni destinate sporturilor de iarnă.Amenajarea unei pârtii de schi și sanie pe versantul vestic al Munțiilor Meseș.

Pentru diversificarea ofertei turistice ,în zona montană se poate amenaja un parc de aventură care să cuprindă trasee utilitar aplicative astfel crându-se aceste parcuri de aventură.

Acestea sunt amenajări comcepute cu trasee de diferite grade de dificultate pe diferite culori,iar parcurgerea lor constituie o modalitate de petrecere a timpului liber în natură și contribuie la dezvoltarea armonioasă a practicantului.

Un exemplu de amenajare a unui parc de aventură este parcul” Aventura Parck”din Brașov.Acest gen de amenajări se pot realiza si în zona Meseș.

Se mai pot realiza amenajări pentru practicarea ciclicmului montan,acestea cuprind trasee pentru urcușuri,coborâri și linii de legătură.Atât urcările cât și coborârile pot avea grade de dificultate mai mari sau reduse în funcâie de înclinarea pantelor.

De exemplu traseele pentru o probă de Country Cross (sau XC),vor fi presărate cu obstacole naturale, bolovani,rădăcini, sau porțiuni cu noroi.

În funcție de aceste trasee fiecare locație își câștigă în timp un renume.

Aceste trasee mai pot fi amenajate și artificial,amplasamentul acestora se face pe porțiuni cât mai deschise și cât mai abrupte ,realizate pe o pantă cu diverse grade de înclinare, au porțiuni cu diverse obstacole cum ar fi bolovani,trambuline sau săritori.Amenajarea acestora necesită un personal calificat și deseori sunt folosite utilaje speciale.

Această disciplină dintre toate disciplinele, fiind accesibilă oricui ,indiferent de vârstă sau gen.Practicarea ei în scop recreativ nu necesită cunoștiințe tehnice și pregătire fizică deosebită.

Cap .V. CONCLUZII

Munții Meseș și împrejurimile lor reprezintă o zonă cu un deosebit potențial de dezvoltare a turismului pe plan local și chiar pe plan național.

Aspectele esențiale care se desprind din această lucrare sunt în principal următoarele:

Resurese turistice naturale

Făcând parte din categoria de munți joși aceștia asigură accesibilitatea în zonă cu ușurință.astfel permițând tot odată dezvoltarea regiunii in scop turistic.

Practicarea diferitelor forme de turism care au ca scop destinderea,relaxarea și recreerea populației antrenată în stresul și agitația de zi cu zi.

Lucrurile valoroase sunt păstrate cel mai bine în domeniul rural.Obiceiurile și tradițiile etnografice și folclorice cum ar fi măsurișul de ,serbarea „ecouri meseșene”care are la bază dansul „muiereasca”.

Urmele civilizației romane precum și bisericile de lemn cu o valoare patrimonială din zonă reprezintă alte perspective importante în ceea ce privește dezvoltarea turismului.

Munții Meseș au un potențial turistic valoros care reprezintă o premisă importantă în dezvoltarea zonei meseșene.

Bibliografie

Bran ,Florina,Marin,D. Tamara (1997) Turismul rural

Ciangă,N,(1997) Turismul din Carpații Orientali:studiu de geografie umană,Presa Universitară Clujeană,.

Ciangă N.,(2001)România:Geografia Turismului,Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.

Goia (1982),Zona etnografică Meseș, Edit. Sport-Turism, București.

Lehene,V.,(2004),Sălaj România:biserici de lemn,Editura Neramia Napocae:Silvania,Cluj-Napoca,Zalău

Lupu, N. (2005), Hotelul, Economie și Management ,Edit. ALL Beck București.

Nicoară, L., Pușcaș, Angelica (2002),Regionare turistică mondială

Ocolul silvic”STEJARUL”

Olteanu,V. (1992), Marketingul serviciilor, Edit. Expert , București

Păcurar, Al. (1999), Geografia turismului internațional, Edit. Presa Clujeană , Cluj-Napoca.

WWW.CARPAȚI.ORG

WWW.WIKIPEDIA.COM

WWW.TURISTINFO.RO

WWW.GOOGLE.RO

WWW.HOTELURI.ORG

.

Bibliografie

Bran ,Florina,Marin,D. Tamara (1997) Turismul rural

Ciangă,N,(1997) Turismul din Carpații Orientali:studiu de geografie umană,Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.

Ciangă N.,(2001)România:Geografia Turismului,Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca.

Goia (1982),Zona etnografică Meseș, Edit. Sport-Turism, București.

Lehene,V.,(2004),Sălaj România:biserici de lemn,Editura Neramia Napocae:Silvania,Cluj-Napoca,Zalău

Lupu, N. (2005), Hotelul, Economie și Management ,Edit. ALL Beck București.

Nicoară, L., Pușcaș, Angelica (2002),Regionare turistică mondială

Ocolul silvic”STEJARUL”

Olteanu,V. (1992), Marketingul serviciilor, Edit. Expert , București

Păcurar, Al. (1999), Geografia turismului internațional, Edit. Presa Clujeană , Cluj-Napoca.

WWW.CARPAȚI.ORG

WWW.WIKIPEDIA.COM

WWW.TURISTINFO.RO

WWW.GOOGLE.RO

WWW.HOTELURI.ORG