Pachete Financiare Pentru Statele Membre ale Ue, Dupa Momentul Crizei Economice

Programarea dn perioada 2007-2013 s-a confruntat deja cu o critica serioasa: expertii considera ca este nevoie de un nou set de politici mai bun, care ar putea produce conditiile unei cresteri mai sanatoase. Aceasta lucrare propune o prezentare a principalelor aspecte implicate in gradul de absorbtie a fondurilor europene.

Introducere

Fondurile structurale si de coeziune (FSC) sau instrumente structurale sunt instrumente financiarel prin care UE actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Normele generale privind fondurile structurale si de coeziune sunt stabilitae prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1083/2006 al Consiliului din iulie 2006, care stabileste norme privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune.

Fondul European de Dezvoltare Regionala sprigina: investitii pentru a crea locuri de munca (sectorul prioritate pentru IMM-uri), infrastructura (transport, mediu, comunicatii, sanatate, social, cultural si energie), dezvoltarea potentialului local( suport si servicii pentru intreprinderi, crearea de retele de internet, cooperarea si schimb de experenta) asistenta tehnica.

FSE sprijina actiuni in statele membre in urmatoarele domenii:

-adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe tot parcursul vietii, conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii

-imbunatatirea accesului la locuri de munca pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, persoane inactive, femei si imigranti.

-incluziune sociala a persoanelor dezavantajate si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii

-consolidarea capitalului uman prin implementarea reformelor de educatie si activitati ale scolilor in retea

Fondul de coeziune promovează dezvoltarea durabilă prin rețelele de transport trans-europene, protecția mediului (eficiență energetică, transport, transport non-rutier, transportul public ecologic, etc.).

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală are ca scop creșterea competitivității în agricultură, dezvoltare rurală și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, prin promovarea diversificării activităților economice și acțiuni specifice de protecție a mediului. De asemenea, prin proiecte LEADER și FEADR finanțează punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare pentru grupurile de acțiune locală în abordarea rurala și experimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea rurală.

Fondul European pentru Pescuit sprijină investițiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice, modernizarea navelor de pescuit și îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor pescărești. De asemenea, FEP sprijină punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare durabilă a zonelor de coastă.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene sunt concepute pentru a stimula creșterea economică a statelor membre ale UE, ceea ce duce la reducerea disparităților regionale. Ei nu acționeaza singuri, au nevoie de asigurare de contribuții din partea statelor membre in cauza. Ele sunt co-finanțate în principal din resursele publice ale statului membru, dar în multe domenii este necesar să se adauge contribuția financiară privată, care este încurajată în cele mai multe cazuri.

Programele operationale regionale si sectoriale sunt:

Programul Operational de crestere a competivitatii economice

Majorarea Competitivitatii Economice – subvenții sunt acordate IMM-urilor, întreprinderilor mari, autorități locale etc. pentru extinderea capacității de producție, întreprindere modernizare, instituțiile publice de acces și a IMM-urilor Internet și servicii conexe, etc.

Programul Operational Sectorial de Transporturi

Transport – administrațiile infrastructurii naționale de transport etc. pot obține finanțare pentru modernizarea și dezvoltarea prioritare TEN-T axelor, cu măsurile necesare pentru protecția mediului, modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, etc ..

Programul Operational Sectorial de Mediu

POS Mediu acordă finanțare pentru proiecte în următoarele sectoare: apă / apă uzată, managementul deșeurilor / reabilitarea terenurilor contaminate istoric, de căldură, protecția naturii, protecția împotriva inundațiilor și reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii pot fi organizații non-guvernamentale, autorități publice.

Programul Operational Regional

Proiecte finanțate prin POR sunt destinate, printre altele, de a îmbunătăți calitatea vieții și aspectul orașelor și, de asemenea, de rolul lor în dezvoltarea regională, modernizarea serviciilor sociale: scoli, clinici, servicii de intervenție de urgență, etc și pot fi puse în aplicare de către autoritățile locale autoritățile guvernamentale, ONG-uri, companii private.

Programul Operational Dezvoltare Capacitatii Administrative

Acest program operațional oferă finanțare pentru studii și proiecte de cercetare privind experiențele de reformă ale administrației publice locale din alte state membre, de asistență tehnică pentru dezvoltarea instituțională a strategiei de informatizare, instruire și asistență tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici etc. Pot primi organismele de finanțare și administrațiile locale , ONG-uri.

Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

POS DRU finanțează seminarii de formare, proiecte de dezvoltare și promovează abilități manageriale moderne. Pot primi finanțare, printre altele, școli, universități, camere de comerț.

Programul Operational Asistenta Tehnica

Fondurile PO Asistență Tehnică, printre altele, acordarea de sprijin și de instrumente adecvate pentru coordonarea și implementarea eficientă a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 și pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentelor structurale. Pot beneficia de ea responsabilă pentru gestionarea Autorități de Management a Programului Operațional și Organismele Intermediare.

Programe de cooperare teritoariala cu alte tari:

Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013

Programul Operațional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina.

Programul Operațional Comun Bazinul Marii Negre

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013.

Programul CBC Ungaria Romania

Programul IPA CBC Romania-Serbia

Programul de Cooperare Transnațională "Europa de Sud-Est".

Interregional Cooperation OPs: INTERREG IV C., URBACT II., ESPON 2013 and INTERRACT.

Material si metoda

Datele pentru această lucrare a fost achizitionat de căutare a legislației române cu privire la domeniul fondurilor europene Comisioane, din partea Comisiei Europene și ale Consiliului regulamentele și, de asemenea, comunicațiilor și prin alte documente ale Comisiei Europene (planuri de acțiune, documente strategice, evaluări ale situației economice, programele indicative naționale și instrumente specifice de asistență financiară ale UE: ex. Planul Național de Dezvoltare 2007- 2013, trimiterea Național de Cadrul Strategic 2007-2013). Pentru extragerea acestor date prezenta, de asemenea, ne-am consultat o serie de site-uri web specializate pentru avize cu privire la absorbția fondurilor comunitare.

Rezultatul si discutii

Pentru perioada de programare 2007-2013 a, rata de absorbție a UE din România dintre cele mai scăzute din UE și a fost o zonă principală de critici din partea autorităților UE și multe altele, încă de la tara au aderat la Uniune.

România a ajuns la un grad de absorbție de 11,47 la sută din fonduri structurale și de coeziune la sfârșitul anului 2012, reprezentând 2,2 miliarde de euro, care au fost plătite din fonduri UE, în ultimii cinci ani, cu mai mult de jumătate acordate in acest an, potrivit datelor de la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, citat de Agerpres Newswire. După aderarea la UE în 2007, România sa spus ca ar putea accesa până la 20 de miliarde de euro sub formă de ajutor până în anul 2013 în scopul de a prinde din urmă cu mai mulți membri avansate ale UE. Nu a face o bună utilizare a generozitatea UE.

Victor Ponta, prim-ministru, a declarat recent țara este în pericol de a pierde 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană până la sfârșitul anului. Anul viitor România va pierde mai mult de 1 miliard de euro în sectorul resurselor umane pe fondul preocupărilor asupra corupției și a altor nereguli. Grad foarte scăzut de absorbție a fondurilor UE, România a devenit o problemă obsesivă pentru Guvernul de la București. Guvernul a afirmat în mod repetat fondurile europene reprezintă principala prioritate pentru țară în acest an.

Ceasul ticăie ca tara se indreapta pentru termenul limită 2013 pentru a absorbi banii europeni. Autoritatea de Management, instituția responsabilă de absorbție a fondurilor pentru programul omului resurse, trebuie să facă o schimbare radicală de la sfârșitul acestui an, a declarat domnul Ponta. În caz contrar el va restructura Autoritatea complet anul viitor. El este chiar gata să riște pierderea întregului buget al UE pentru 2013. Aceasta ar putea fi o oportunitate pentru România de a începe peste tot din nou; de data aceasta poate în direcția cea bună pentru The Economist în iunie 2012.

În comparație cu alte state membre UE, potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de către Alexandra Tamasan pe "cursdeguvernare.ro" organizația germană pentru cooperare internațională) cele mai ridicate rate de absorbție au fost contabilizate

Lituania (60,5%), Portugalia (58,4%) și Irlanda (55.60%). Țara noastră a fost devansată de Bulgaria (28,5%) și Italia (28%), ceea ce indică faptul că absorbția scăzută de absorbție este legat de o combinație de nivelul de dezvoltare scăzut și caracteristicile socio-culturale.

Polonia a fost de departe cel mai mare beneficiar de integrare în UE prin faptul că a primit mai mulți bani decât Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria combinate. Cu aproape 70 de miliarde de euro care vizează apropierea de dezvoltarea de Vest, aceasta a depasit țări, chiar de mari dimensiuni, cum ar fi Italia și Spania combinate.

În figura următoare și tabelul pe care îl prezentăm situația absorbției fondurilor UE în ultima perioadă de programare pentru statele membre și țările în special pentru România.

(figura)

Pentru noua perioadă de programare pentru România 2014 – 2020 obiectivul nostru global a fost stabilit în funcție de necesitatea de a impulsiona creșterea economică sustenabilă în România, corelat cu obiectivele majore de dezvoltare a UE. Prioritățile de dezvoltare vor fi identificate pornind de la nevoile majore de dezvoltare din România în următoarele domenii: infrastructură, competitivitate, resurse umane (inclusiv ocuparea forței de muncă și incluziune socială), dezvoltarea administrativ-teritoriale.

Programarea fondurilor UE alocate pentru România pentru perioada 2014 2020 are ca scop dezvoltarea Acordul de parteneriat și a programelor ulterioare și constau în următoarele etape principale:

Elabora analize socio-economice, pentru a reflecta nevoile de dezvoltare ale diferitelor sectoare / zone și analiza SWOT

Formuleze obiectivele și rezultatele propuse pentru a satisface nevoile de dezvoltare, în funcție de obiectivele tematice propuse de reglementările europene;

Prioritizarea intervențiilor care contribuie la finanțarea obiectivelor propuse;

Alocarea de resurse financiare alocate pentru obiectivele și prioritățile României identificate, pornind de la cuantificarea pe baza nevoilor de dezvoltare;

Stabilirea cadrului instituțional pentru punerea în aplicare.

Din august 2012 este organizat în mod regulat întruniri ale Comitetului Interinstituțional pentru APE (CIAP), în cazul în care au fost prezentate principalele coordonate ale programarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020.

Propunerea România, în al treilea trimestru al anului 2012, la Comisia Europeană, identifică patru priorități tematice:

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

Dezvoltarea durabilă a infrastructurii de bază la standarde europene;

Adaptarea capitalului uman la provocările economice moderne;

Îmbunătățirea eficienței administrației publice.

Propunerea a fost discutată cu Comisia Europeană și analizate prin rezultatele și nevoile naționale. Ca urmare a dialogului dintre cele două părți, Comisia Europeană a recomandat cinci priorități de finanțare pentru statul român pentru perioada 2014-2020. Cele patru priorități tematice propuse de către statul român au fost traduse în cinci priorități de finanțare:

Îmbunătățirea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune pentru incluziunea socială și educație;

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă;

Promovarea competitivității economice și dezvoltării la nivel local;

Optimiza utilizarea și protecția resurselor naturale și a bunurilor;

Modernizarea și consolidarea administrației naționale și a sistemului judiciar.

Fondurile alocate pentru România pentru următoarea perioadă de programare sunt în valoare de aproximativ 39 miliarde de euro, din care aproximativ 21,8 miliarde de euro sunt structurale și fondurile de coeziune, precum și 7,1 miliarde pentru agricultură și dezvoltare rurală. (Sursa: www.fonduriue.ro).

Începând cu anul 2007, Comisia Europeană a înființat la globalizare Fondul european de ajustare (FEG), instrumentul pentru sprijinirea lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă ca urmare a schimbărilor structurale din comerțul mondial.

România a beneficiat de acest fond, împreună cu Finlanda pentru 8,2 milioane, bani menit să contribuie la 2,416 foști angajați companiei Nokia (din care 1416 din România), care și-au pierdut locul de muncă din cauza liniilor de asamblare de transfer de telefoane mobile în țările din Asia.

FEG a fost creat la sfârșitul anului 2006 și a fost conceput pentru a demonstra solidaritatea de persoane, care beneficiază de deschiderea piețelor, pentru oameni, puțini la număr, care se confruntă cu șocul brusc de a pierde locul de muncă. În iunie 2009 a normelor FEG au fost revizuite pentru a consolida rolul de instrument de intervenție rapidă, parte a strategiei răspunsului Europei la criza financiară și economică.

Bazat pe experiența acumulată din 2007 folosind FEG și valoarea sa adăugată pentru lucrătorii care au fost asistate și pentru regiunile afectate, Comisia a propus să mențină fond în cadrul financiar multianual 2014-2020 îmbunătățind în același timp în plus este operație. Aceasta include o acoperire de concedieri care apar ca urmare a crizei economice, și noi categorii de lucrători, cum ar fi cele de lucrători temporari și independenți.

Criza economică globală a 2008 – 2012 a început cu pierderea încrederii investitorilor în ipotecare americane garantate, ceea ce a dus la o criză de lichiditate care a determinat o injecție substanțială de capital în piețele financiare de către Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei și european Banca Centrală. Index spread TED (care descrie riscul de credit perceput în economia generală) a sărit în iulie 2007, a oscilat timp de un an și apoi a crescut din nou în septembrie 2008, ajungand la un record de 4,65% pe 10 octombrie, 2008. Criza sa înrăutățit în 2008 ca piețele bursiere mondiale au prăbușit sau au intrat într-o perioadă de instabilitate acută. Un număr mare de bănci, creditori și societățile de asigurare au dat faliment în săptămânile care au urmat.

Crizele financiare pe care le trăim în ultimii cinci ani a avut un mare impact asupra construcției europene. Țările europene trebuie să reevalueze acum relația sa cu UE.

Etienne Davignon, unul dintre părinții din Europa, a subliniat recent: "trebuie să existe schimbări instituționale pentru statele membre să respecte obiectivele lor morale pentru UE, în special pentru a accepta suveranitatea partajată Convenția Europeană a fost acum 10 ani fond într-o perioadă progres, nu. sub presiunea crizei. acum, UE este în criză de mai mulți ani, iar datele problemei se schimbă. "

Potrivit www.pesurse.ro, coordonator al Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, Ramona Mănescu a avut următoarea intervenție în plen PE în dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune a UE.

“Fondurile structurale au un rol cheie în depășirea crizei economice și de aceea pentru următoarea perioadă de programare trebuie să ne asigurăm că atât Comisia, cât și statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura o rată de absorbție de mare ca un aceste fonduri. Avem nevoie de în primul rând procedurile mai simple și mai clare pentru a reduce birocrația și să asigure întărirea capacității administrative și implicarea reală a autorităților locale și regionale în procesul de luare a deciziilor și de o mai mare flexibilitate în alocarea de fonduri. "

S-a constatat că în mediul urban, criza economică a fost resimțit cel mai puternic, în aceste zone sunt cele mai vizibile probleme, cum ar fi: șomajul, discriminarea și sărăcia.

"Având în vedere rolul-cheie al orașelor în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cum ar fi economic, social sau de mediu, este evident că nu putem concura la nivel global dacă nu vom exploata eficient potențialul de dezvoltare a regiunilor și zonelor urbane prin intermediul politicii de coeziune.", A declarat Ramona Manescu.

O altă opinie despre fondurile europene puse la dispoziția România de către Uniunea Europeană este exprimată într-un interviu pentru "finantatorilor" de Cristian Paun, profesor de economie: "Fondurile europene sunt un ghimpe mare pentru România … banii provin în mare parte din taxele pentru România, care au fost colectate de la bugetul de stat și apoi transferate la bugetul UE pentru a reveni în cele din urmă către statul român, în scopul de a le redistribui prin proiectele selectate de către oficialii români la programele propuse inițial, de asemenea, de către oficialii români (cu obiective și criterii de eligibilitate aferente).

Într-un articol publicat în scris de către Mircea Cosea profesor de economie, el discută despre această "Demistificarea a fondurilor europene". Se explică semnificația termenului "demistificarea" că: "… el considera a fi una dintre cele mai importante cerințe ale științei economice moderne demistifica este un proces de revizuire a teoriilor economice și concepte, grad ridicat de axiome, nu numai de către lor. verificarea practică a economiei reale, ci de utilizarea lor obsesivă de către factorii de decizie politica …. ".

Autorul subliniază că în 1990 politica a fost mereu preocupat de fonduri europene ca un "panaceu pentru dezvoltarea economică." Uneori, politicienii au prezentat o realitate distorsionata aluzie că aceste fonduri ar fi "gratis", sau că ar "determina cursul de schimb lei / euro". În loc de a crea o realitate falsă mai bine să se uite în mod obiectiv, rolul fondurilor UE fiind importante pentru dezvoltarea și modernizarea economiei noastre, dar nu singura modalitate de a-l salva. Așa cum a spus Aurel Saramet, presedintele Fondului National pentru IMM-uri, "Absorbția fondurilor UE este o condiție necesară dar nu și suficientă pentru a depăși criza." Dan Luca, director al EurActiv Rețeaua Europeană și profesor la universități din București, Bruxelles (Belgia), Gorizia (Italia), consideră că "implicarea România în dezbaterea europeană este de dorit, dar nu neapărat numai atunci când este vorba de fonduri europene și distribuirea din bugetul UE. Fondurile europene sunt strâns legate de performanța de România în UE, dar trebuie să intervină rapid, organic, pentru că tendințele greșite să fie corectată. Astfel, este necesar să regândim guvernul român, în primul rând prin crearea de noi posturi pe două niveluri, la nivel local și la nivel național.”

Concluzii

În perioada următoare guvernul român trebuie să vină cu soluții viabile la criza. Nu este suficient să se bazeze numai pe rata de absorbție a fondurilor în următoarea perioadă de programare. Soluția de rezolvare a crizei ar trebui să urmărească în mod egal de alți factori, cum ar fi de exemplu: reducerea dependenței de economii străine, de creștere a ocupării forței de muncă și a productivității muncii, diversificarea finanțării economiei și pieței de capital de dezvoltare, politicile de stimulare a natalității pentru îmbunătățirea cifrele populației. Și pentru a adăuga la acești factori cresc

de absorbție a fondurilor UE.