P. Speciala Baza Date Med3 [605292]

PARTEA SPECIAL Ă

I. SCOP ȘI OBIECTIVE
În aceast ă lucrare am încercat să expun usurința gestionă rii activit ății, într – un
cabinet medical , cu ajutorul sistemului informaț ional prin c rearea unei baze de date.
O bază de date informaț ional ă oferă :
 Interfață simplă, familiară, bazată pe standarde în industria software;
 Productiv itate sporită a personalului auxiliar (secretara, de exemplu)
prin posibilitatea vizualizării calendarului mai multor medici în
aceeași interfață sau vizualizarea calendarului unui anumit medic
pentru diverse perioade de timp (zi, trei zile, săptămână, lun ă);
 Adăugarea de programări sau consultații direct în interfața grafică
prin dublu click reduce semnificativ timpul necesar efectuării unei
programări;
 Informația legată de consultații este gestionată unitar,
 Istoricul pacientului permite eficientizarea actului medical (un medic
va ști în orice moment care este diagnosticul oferit pentru orice
pacient, precum și care sunt medicamentele prescrise);
 Documentele asociate unei consultații (poze, radiografii), dar și alte
observații ale medicului vor fi gestionate, asigurând astfel o calitate
sporită actului medical;
 Existența formularelor predefinite permite generarea într -un timp
deosebit de scurt a documentelor medicale (bilete de trimitere, rețete,
scrisori medicale, etc);
 Ușurință în utilizare (inter față română/engleza, documentație pentru
fiecare meniu al aplicației software);

I. MATERIAL ȘI METOD Ă

Proiectul a fost realizat î n Microsoft Access și vine însotit de explicații, imagini
din interfața grafică ș i cod sql af erent tabelelor, toate adunate î ntr-un document
Word (28 de pagini) .
Elementul central al unui sistem informatic medical este pacientul.
Fiecare pacient: [anonimizat] ă o colecț ie de date. Acestea sunt fie
generice (nume, prenume, CNP, data naș terii, se x, telefon, medic curant), dar ș i alte
informa ții care pot ajuta personalul medical sau nemedical (act de identitare, stare
civilă, grupa sangvină , email, adrese, card de fidelitate, etc.).
Informaț iile generice sunt obligatorii pentru fi ecare pacient. În cadrul aplicaț iei,
sunt ne cesare instrumente de cautare dup ă diver se criterii ale pacienților din sistem.
Trebuie urmărite modalităț i rapide și avans ate de cautare a datelor care să
înlesnească modul de lucru al utilizatorilor.
Interacțiunea dintre o instituție și terți este cu atâ t mai importantă atunci când în
discuție este un cabinet medical. Orice tip de cabinet, fie ca este stomatologic sau de
medicină generală, trebuie să dețină un instrument prin intermediul căruia să poată
gestiona ușor activitatea.
Fișele pacienților, consu ltațiile ce urmează a fi efectuate, programările pentru o
perioadă de timp trebuie să poată fi vizualizate, adăugate sau modificate cât mai
rapid. În plus, pentru orice consultație, medicul trebuie să aibă posibilitatea de a
emite o gamă variată de documen te specifice (adeverințe, bilete de trimitere, rețete,
etc) pentru o gestiune corectă a interacțiunii cu un anumit pacient.
Proiectul cuprinde baza de da te a unui cabinet medical care ține evidenț a
pacienț ilor, tratamentelor, antecedentelor, trimiterilor și a celorlalte documente
emise î ntr-un cabinet medical. În cele ce urmeaz ă, voi descrie experienț a mea

acumulată î ntr-un cabinet medical, în ceea ce privește crearea unei baze de date ș i
gestiunea informaț iilor medicale .
1. Creăm o baz ă de data goal ă, nou ă cu numele “Pacienț i”

2. Adăugă m dou ă tabele noi ș i redenum im tabelele astfel:“tabelPacienți”,
“tabelConsultaț ii”, “tabelProgram”

3. Complet ăm tabela “tabelConsultaț ii”

4. Completăm tabela “tabelPacienț i”

5. Complet ăm tabela “tabelProgram”

6. Creăm un query nou, numit “queryConsultații”, la care
adăugăm toate cele 3 tabele existente î n baza de date.

7. Se dă click dreapta î n fereastra query -ului și selectam
“Relationships”.

8. Stabilim relaț iile de tipul “One -To-Many”, precum î n poz ă

9. Creăm un formular nou

10. Introducem toate c âmpurile din tabelul “t abelProgram” și apăsă m next .

11. Selectam “columnar” ș i apăsăm next

12. Numim formularul “formProgram” și apasam finish.

13. Intram în modul “Design View” ș i mărim dimensiunile suprafe ței
“Detail” a formularului.

14. Creăm un subformular nou

15. Selectam “Use existing Tables and Queries” și apăsă m next.

16. Introducem toate câ mpurile din tabelul “tabelProgramari” și apăsă m next.

17. Selectam varianta “Define my own” și introducem î n formular și
subformular câ mpul “idDoctor”. Ap ăsăm next și apoi finish.

18. Introducem un text box și un combo box.

19. Dăm click dreapta ș i select ăm properties

20. Redenumim textboxul “textDataConsulta ție”, iar combo boxul
“combaOra”.

21. Dăm click dre apta pe text box -ul idPaciente ș i alegem “Change To” > “Combo
box”

22. Redenumim controlBox -ul “controlPacient”, incrementam cu 1 valoarea
“Column Count”, iar l ățimile acestora le setam la “ 0";1"

23. În fereastra “Data”, apă săm pe butonul cu 3 puncte din dreptul “Row
Source”

24. Introducem tabelul “tabelPacien ți”

25. Introducem câ mpurile idPacient , nume și prenume. Ultimele două le
sortă m ascende nt, dup ă care salvăm modificările ș i închidem fereastra.

26. Selectam textbox -ul textDataClien ți, dup ă care deschidem fereastra
“Events” din propriet ăți și creăm un event nou, apăsâ nd butonul cu 3
puncte din dreptul “Before Update”. Selectă m “Code Builder”.

27. Introducem urm ătorul cod î n fereastr ă.

28. Repet ăm pasul 26, î nsă de aceast ă dată creăm un event tip “After Update”
atribuit combo box -ului “comboOra”, apoi introducem urm ătoarele linii de
cod.

29. Repet ăm ultimul pas, însă de aceast ă dată creăm un event tip “Enter” atribuit
combo box -ului “comboOra”, apoi introducem urm ătoarele linii de cod.

30. Repet ăm ultimul pas, î nsă de aceast ă dată creăm un event tip “On Not In List”
atribuit combo box -ului “controlPacient”, apoi introducem urm ătoarele linii de
cod.

Proiectul cuprinde baza de date a unui cabinet medica l care ține eviden ța
pacien ților ș i medicilor . Formularul este:

Formularul afișează o listă cu programă rile fiecarui doctor ce s e află î n baza
de dat e, în func ție de ID -ul acestuia.

Pentru a naviga în lista de doctori prezen ți în baza de date, se folose ște bara
de navigație aflată î n josul f erestrei. Formularul completează automat câ mpurile ce
cuprind informa țiile doctorului (ID -ul, orele de lucru, orele de pauză , numele și
prenumele). Aceste date sunt importate în mod direct din baza de date.

Pentru a adăuga un medic nou î n baza de date, se selecteaz ă ultima înscriere
din baza de date și se completeaz ă câmpurile cu datele medicului respectiv.
Pentru a se realiza o programare/consul tație nou ă, se selecteaza medicul
aferent procesului și se aleg din partea dreapt ă a form -ului data ș i ora programă rii.
Programul va afișa automat orele disponibile î n care nu exist ă alte program ări
și se afl ă în intervalul orar de lucru al respectiv ului medic. Apoi, se completează
ultimul r ând din tabloul de programă ri cu numele clientului.

Formularul are op țiunea de a sorta program ările î n func ție de ora consulta ției
folosind să geata din dreptul coloanei “Ora program ării” și selectarea din submeniul
apărut a op țiunii “Sort ol dest to newest”. Analog, această opțiune este valabil ă pentru
sorta rea în func ție de data consulta ției.
Domeniul medical este unul dintre cele mai importante pentru dezvoltarea și
prosperare a economiilor și țărilor. Pe fondul descoperirilor ca urmare a cercet ării în
domeniu, sectorul medical a cunoscut în ultimii ani o c restere semnificativ ă a
calității serviciilor medicale.
Informatica medical ă susține ritmul accelerat de dezvoltare și ajut ă persoanele
implicate prin metode moderne de asisten ță și îndrumare în procese.

Astfel, informatica medical ă se ocup ă cu ob ținerea și mentenan ța resurselor,
dispozitivelor ș i metodelor necesare pentru a optimiza achizi ționarea, stocarea,
recuperarea și utilizarea de informa ții în domeniul să nătății și biomedicinei în
zonele de asisten ță și îngrijire medical ă, stomatologie, farmacie, ce rcetare și
asigurare medical ă obligatorie.
Utilizarea sistemelor informatice în medicin ă au ca final beneficiar pacientul:
program ările sunt gestionate, doctorul (elementul decizional) are acces
necondi ționat și imediat la întreg istoricul pacie ntului elim inându -se asftel greș eli
în planul de tratament, utilizarea sistemelor expert pentru diagnoza, casieria este
gestionat ă automat, standardizarea ș i uniformiz area procedurilor ș i metodelor.
Toate aceste servicii sunt gândite pentru a oferi un cadru modern de lucru
având ca element central excelen ța.

CONCLUZII

1. O fiș ă separată despre consulta ție ține evidența investigațiilor făcute
pacientului pe toată perioada consulta ției, rezultatele acestor investigații, tratamentul
aplicat pacie ntului și rezultatele obținute î n urma tratamentelor efectuate.
2. Un pacient este repartizat medicului care coordoneaz ă toate investigațiile și
tratamentele aplicate pacientului.
3. În plus, sunt păstrate informații despre toate interventiile pe care le -a avut
fiecare pacient în parte, și toate tratamentele care i -au fost aplicate cu succes pe
parcursul timpului, la cabinet .
4. În baza de date mai apar și medicamentele care trebuiesc administrate
pacientului (dac ă este nevoie) și rețeta eliberată de medicul care se ocup ă de
pacientul respectiv.
5. Scopul bazei de date este s ă se ț ină o eviden ță clară a pacien ților, s ă se
implementeze istoricul fiec ărui pacient ș i medicul care s -a ocupa t de fiecare
consulta ție/interven ție. Î n fiecare tabela din baza de date se ține evidenț a acestor
detalii, iar prin relaț iile dintre ele se poate u șor depista traseul dorit.
6. Obiectivele bazei de date sunt:
a. Să creeze o bază de date capabil ă să înregistreze un flux mare de informa ții
și să gestioneze aceste informa ții în timp util;
b. Să țină o eviden ță completă a unui cabinet medical;
c. Să minimizeze timpul alocat că utării unor informa ții despre pacien ți,
medici, istoric pacien ți și medicamente pres crise;

7. În plus, se urmăreș te crearea unei baze de date puternice pentru:
a. Mărirea eficien ței de munc ă ;
b. Simplificare a misiunii pacientului ;
c. Stocarea informa țiilor importante despre nevoile cabinetului medical.
8. În această lucrare am încercat să descriu avantajele folosirii unei baze de date
electronice într-un cabinet medical, prin luarea î n eviden ță a pacienț ilor, a
tratamentelor, investiga țiilor, a program ărilor, etc.
9. Crearea și folosirea unei baze de date î n Microsoft Access e ste util oric ărui
medic, deoarece interfa ța ei prietenoasă cu utilizatorul face din acestă aplicaț ie o
unealta ideal ă de gestiune.

BIBLIOGRAFIE

1. Mocian Ioan, Baze de date – Terminologie, Proiectare, SQL, Access , Editura
MATRIX ROM, 2007.
2. Michael J. Hernandez, Proiectarea bazelor de date, traducere din limba engleză,
Editura Teora, 2003.
3 Susan Sales Harkins, Ken Hensen, Tom Gerhart, Utilizare Microsoft Access2000,
traducere din limba engleză, Editura Teora, 2000.
4. Năstase Pavel, s.a., Baze de date Microsoft Access 2000, Editura Teora, 2004.
5. Ben Forta, SQL pentru începători, traducere din limba engleză, Editura Teora,
2002.
6. Ioan Doros – Baza de date, Editura Cibernetica MC, Bucuresti, 2010, ISBN 978 –
973-88451 -6-9;
7. Ioan Moc ian – Baza de date – pentru uzul studentilor , Tiparul executat la Atelierul
de multiplicare al Universității Petru Maior, 2008.
8. Romica Trandafir, Mihai Nistorescu, Ioan Mierlus – Maziliu – Bazele informaticii
si limbaje de programare; Baze de date relat ionale ; Universitatea Tehnica de
Constructii, Bucuresti, 2007.
9. http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/cafec/capitolul1.pdf – baze de date
relationale ;
10. http://www.scritub.com/medicina/Informatica -Medicala -si-Biosta23487.php
11.http://curscalculatoare.ro/www/content/lessons/9/1%20%20Notiuni%2 0generale
,%20Tabele,%20Relatii.pdf
12. https://support.office.com/ro -ro/article/Ghid -pentru -rela%C8%9Biile –
%C3%AEntre -tabele -30446197 -4fbe-457b -b992 -2f6fb812b58f