Osteoporoza

Osteoporoza

Osteoporoza este o boala caracterizata prin fragilizarea oaselor cu o susceptibilitate crescuta la fracturi

Osteoporoza slabeste structura osoasa si creste riscul ruperii oaselor

Densitatea masica osoasa scade dupa varsta de 35 de ani iar pierderile de minerale osoase apar mult mai rapid la femeile care sunt la menopauza

Factorii de risc cheie ai acestei boli includ : factori genetici, lipsa de exercitiu fizic, carente de Calciu si Vitamina D, alte fracturi din trecutul pacientului, fumatul, consumul excesiv de alcool, antecedente de artrita reumatoida, greutate corporala scazuta si alte cazuri de osteoporoza din familie

Pacientii care sufera de osteoporoza nu prezinta absolut niciun simptom pana cand are loc producerea unei fracturi osoase

Diagnosticul de osteoporoza poate fi indicat prin analize cu raze X si confirmat prin teste care masoara densitatea osoasa

Tratamentele pentru osteoporoza, alaturi de medicatia specifica acestei boli, includ renuntarea la consumul de alcool si produse din tutun, asigurarea unui aport optim de Calciu si vitamina D si efectuarea de exercitii fizice in mod regulat.

Ce este osteoporoza?

Osteoporoza este o stare caracterizata de o scadere in densitate a structurii osoase, astfel, scazand rezistenta oaselor, acestea devin fragile. Osteoporoza conduce, la propriu, la oase cu porozitate crescuta, devenind compresibile, la fel ca un burete. Acesta tulburare a scheletului reduce rezistenta osoasa si rezultand de cele mai multe ori fracturi ale oaselor.

Osteopenia de asemenea o stare a oaselor care sunt usor mai putin dense dar nu la nivelul celor intalnite in osteoporoza.

Osul, in mod normal, este alcatuit din proteine, colagen si Calciu, toate acestea conferindu-i rezistenta si duritatea. Oasele afecate de osteoporoza se pot rupe/fisura, cu leziuni, relativ minore, care in mod normal nu ar duce la fracturare. Fractura osoasa poate fi sub forma de fisurare (dupa cum se intampla in fracturile de sold) sau sub forma de colaps (intalnita in fracturile vertebrale prin compresie). Coloana vertebrala, soldurile, coastele si incheieturile mainilor sunt cele mai comune zone unde au loc fracturi cauzate de osteoporoza, desi, acestea pot aparea la apropae orice os al scheletului osos.

Osteoporoza poate fi prezenta fara niciun semn pe parcursul mai multor ani doarece aceasta nu induce niciun simptom pana la producerea fracturilor. In plus, unele fracturi osteoporotice pot trece neobservate pentru cativa ani, atata timp cat nu cauzeaza simptome. Prin urmare, pacientii nu pot fi constienti de aceasta boala pana cand vor suferi o fractura dureroasa. Semnalul asociat cu fracturile osteoportice este, de obicei, durerea; localizarea acestei dureri depunde de locatia unde s-a produs ruperea osoasa. Simptoamele osteoporozei la barbati sunt similare cu cele de la femei.

Fracturile de vertebre pot cauza o durere severa “in linie” care iradiaza din zona spatelui pana spre extremitatitile corpului. De-a lungul anilor, fracturile vertebrale repetate pot duce la dureri cronice de spate in zona lombara precum si o pierddere de inaltime si/sau curbarea coloanei vertebrale ca urmare a colapsului vertebrelor. Acest colaps, confera persoanelor suferinde un asptect de spate cocosat in partea superioara, de multe ori numit “dowager hump”, deoarece este intalnit, de obicei, la femeile in varsta.

O trauma osoasa care apare in timpul activitatilor normale se numeste trauma minima sau fractura de stres. De exemplu, unii dintre pacientii cu osteoporoza dezvolta fracturi de stres la nivelul picioarelor in timp ce merg, sau coboara de pe un trotuar.

Fracturile de sold, in mod tipic, apar ca rezultatul unei caderi. In prezenta osteoporozei, fracturile de sold pot aparea ca urmare a unor accidente prin alunecare si cadere triviale. Acestea, de asemenea, se pot repara destul de greu si de incet dupa ce s-a intervenit chirurgical pentru reparare, fapt datorat vindecarii saracacioase a osului.

Care sunt consecintele osteoporozei?

Fracturile de oase osteoporotice sunt responsabile de o durere considerabila, calitate a vietii scazuta ajungand pana la dizabilitate. Pana la 30% din pacientii care sufera o fractura de sold au nevoie de ingrijire la domiciuliu pe termen lung. Pacientii in varsta pot dezvolta pneumonie si cheaguri de sange in venele de la nivelul membrelor inferioare care pot migra pana la nivelul plamanilor (astfel pacientul va suferi de embolism pulmonar), datorita imobilizarii prelungite a pacientului la pat dupa ce s-a produs fractura. Osteoporoza a fost chiar asociata cu un risc crescut de deces. Aproximativ 20% dintre femeile cu o fractura de sold mor in anul urmator ca un rezultat indirect al fracturii, si implicit a bolii. In plus, odata ce o persoana care a suferit o fractura a coloanei vertebrale datorita acestei boli, el/ea prezinta un risc crescut sa sufere din nou de o astfel de fractura in viitorul apropiat (cativa ani). Aproximativ 20% dintre femeile aflate la menopauza care trec prin experienta unei fracturi vertebrale sufera de o noua fractura a vertebrelor in anul urmator.

De ce este osteoporoza o problema importanta de sanatate publica?

In Statele Unite ale Americii, aproximativ 44 de milioane de persoane au densitatea osoasa scazuta (10 milioane sufera de osteoporoza, si 34 de milioane prezinta osteopenie). Acest lucru se ridica la 55% din populatia Statelor Unite in varsta de peste 50 de ani.

Una din doua femei caucaziene sufera de o fractura osoasa datorita osteoporozei de-a lungul vietii

In Statele Unite ale Americii, costurile directe de ingrijire a problemelor provocate de osteoporoza se ridica la un miliard de dolari, fara sa se ia in considerare costurile indirecte, precum zilele pierdute de la locul de munca si productivitatea.

In jur de 20% dintre persoanele care care trec prin trauma fracturii de sold mor in anul urmator de la producerea fracturii

1/3 dintre pacientii cu fracturi de sold sunt mutati in sanatorii in anul urmator

1/3 dintre persoanele care sufera fracturi de sold isi recapata functiile avute anterior producerii fracturii

Odata cu imbatranirea populatiei Statelor Unite ale Americiim numarul de indivizi care sufera de fracturi datorate osteoporozei va creste in mod exponential. Durerea, suferinta si impactul, per total, asupra costurilor pentru sanatate si economice vor fi enrome.

Ce factori determina rezistenta oaselor?

Masa osoasa (densitatea osoasa) este determinata de cantitatea de minerale osoase prezenta in structura scheletala. In general, cu cat densitatea osoasa este mai mare, cu atat oasele sunt mai puternice si mai rezistente. Densitatea osoasa este influentata, in general, de factori genetici, care, la randul lor, sunt influentati de factorii de mediu si de unele medicamente. De exemplu, populatia de sex masculin prezinta o densitate osoasa mai mare decat cea de sex feminin, si afro-americanii detin o densitate osoasa mai mare decat amercanii caucazieni sau americanii asiatici.

In mod normal, oasele se densifica in timpul copilariei si ating un varf in jurul valorii de 25 de ani. Densitatea osoasa se mentine pentru o perioada de aproximativ 10 ani, iar dupa varsta de 35 de ani, atat barbatii cat si femeile, pierd, in mod normal, intre 0.3% si 0.5% din densitatea osoasa pe an, ca parte a procesului de imbatranire.

Hormonul estrogen este important in mentinerea densitatii osoase in randul femeilor. Atunci cand nivelurile de estrogen scad dupa menopauza, pierderea de minerale osoase se accentueaza. Pe parcursul primilor 5 pana la 10 ani dupa menopauza, femeile pot sueri pierderi intre 2% si 4% din masa de minerale osoase pe an. Acest lucru poate duce la pierderea a intre 25% si 30% din aceasta densitate in aceasta perioada. Pierderea osoasa accelerata dupa menopauzaeste o cauza majora a osteoporozei la femei, fapt cunoscut ca “osteoporoza post-menopauza”.

Care sunt factorii de risc si cauzele osteoporozei?

Ceea ce urmeaza, sunt factorii care cresc riscul de dezvoltare al osteoporozei:

Sexul feminin

Rasa caucaziana/asiatica

Corp subtire si mic

Cazuri prezedente de osteoporoza in familie (de exemplu, avand o mama care a suferit o fractura osteoportica de sold iti dubleaza riscul ca si tu sa suferi de aceasta fractura)

Fracturi precedente suferite la varsta adulta

Consumul de produse din tutun

Consum excesiv de alcool

Lipsa de exercitiu fizic/sedentarism

Dieta saraca in Calciu

Nutritie saraca si stare generala de sanatate precara

Malabsorbtia (nutrientii nu sunt absorbiti in mod corespunzator in sistemul gastro-intestinal)

Niveluri scazute de estrogen la famei (apar, in general, la meopauza sau prin extirparea chirurgicala timpurie a ambelor ovare)

Niveluri scazute de testosteron la barbati (hipogandism)

Chemoterapie care poate conduce la menopauza timpurie datorita efectelor toxice pe care le au astfel de medicamente asupra ovarelor

Amenoreea (absenta ciclului menstrual) in randul femeilor tinere este asociata cu scaderea nivelului de estrogen din organism si osteoporoza; amenoreea apare la femeile care fac exercitii fizice extrem de viguroase si la femeile cu un procent foarte mic de grasime in corp (de exemplu, femeile care au anorexie nervoasa)

Inflamatie cronica, datorata unor boli precum artrita reumatoida sau boli de ficat

Imobilitate, precum cea de dupa un accident vascular cerebral, sau orice alta conditie care interfereaza cu mersul pe jos

Hipertiroidia, o conditie in care glanda tiroida produce o cantitate prea mare de hormoni sau este ingerata o cantitate prea mare de medicamente care stimuleaza producerea de hormoni tiroidieni

Hiperparatiroidia este o boala in care glanda paratiroida(a glanda mica aflata in apropierea celei tiroide) produce o cantitate excesiva de hormoni. In mod normal, hormonii paratiroidieni mentin nivelul de Calciu din sange prin eliminarea acestuia din os, in mica parte. In hiperparatiroidia netratata, hormonul paratiroidian este secretat in exces cauzand eliminarea unei cantitati prea mari de Calciu din oase, fapt care poate conduce la osteoporoza

Atunci cand o persoana are o carenta de Vitamina D, organismul nu poate absorbi cantitati adecvate de Calciu din dieta pentru a preveni pierderile osoase. Deficienta de Vitamina D poate rezulta dintr-o absorbtie intestinala precara a acestei vitamine, asociata cu boli precum boala celiaca sau ciroza biliara primara

Anumite medicamente care pot cauza osteoporoza – utilizarea prelungita de heparina (anticoagulant), medicatie anti-convulsive precum Fenitoina si Fenobarbital, si administrarea prelungita de corticosteroizi (Prednison)

Tulburari ereditare de tesut conjunctiv – incluzand Osteogensis imperfecta, Sindromul Marfanm SIndromul Ehlers-Danlos si homocistinurie.

Cum se pune diagnosticul de osteoporoza?

Un examen radiologic de rutina poate evidentia osteoporoza deoarece oasele pot aparea pe radiografie mai subtiri si mai usoare decat oasele normale. Din pacare, pana in momentul in care razele X pot detecta osteoporoza, cel putin 30% din masa osoasa e pierduta. In plus, radiatiile X nu sunt indicatori precisi ai masei osoase. Astfel, aspectul osului sub radiatii X este efectat adesea de variatii in gradul de expunere al filmului radiologic.

Fundatia Nationala pentru Osteoporoza (eng. The National Osteoporosis Foundation), Asociatia Medicala Americana (eng. The American Medical Association), si alte organizatii medicale majore recomanda un examen radiologic DXA (Dual X-ray absorbtiometry) care poate fi folosit pentru diagnosticul acestei boli. DXA masoara in mod tipicdensitatea osoasa la nivelul soldului, coloanei vertebrale si a antebratului. Acest test dureaza intre 5 si 15 minute si expune pacientii la doze foarte mici de radiatii (in comparatie cu cele folosite pentru radiografii la nivelul pieptului) si este destul de precis.

Densitatea osoasa a pacientului este comparata cu valoarea maxima a mediei densitatii osoase la adulti de acelasi sex si rasa. Acest scor se numeste “scorul T”, si exprima densitatea osoasa in ceea ce priveste numarul de deviatii standard de sub valoarea maxima a mediei densitatii osoase la adulti.

Osteoporoza este definita la un scor T al densitatii osoase de -2.5 sau mai mic

Osteopenia (stare intre normala si osteoporoza) este definita la un scor T al densitatii osoase intre -1 si -2.5

Este important de remarcat faptul ca, in timp ce la osteopenie este prezent un grad mai mic de pierdere osoasa decat la osteoporoza, cu toate acestea ea poate fi de interes atunci cand este asociata cu alti factori de risc (ex. Fumatul, administrarea de cortizon, artrita reumatoida, cazuri anterioare de osteoporoza in familie) care pot creste sansele de dezvoltare a unei fracturi vertebrale, de sold si altele. Avand in vedere acestea, osteopenia ar putea necesita tratament medicamentuos, ca parte a programului de tratament.

De ce ar trebui sa ne testam densitatea osoasa?

Instructiunile celor de la Fundatia Nationala pentru Osteoporoza afirma ca exista mai multe grupuri de persoane care ar trebui sa ioa in considerare testarea DXA:

Toate femeile aflate la menopauza sub varsta de 65 de ani care prezinta factori de risc pentru osteoporoza

Toate femeile cu varsta de peste 65 de ani

Femei aflate la menopauza cu farcturi, desi acest lucru nu este obligatoriu deoarece tratamentul poate fi initiat indiferent de denitatea osoasa

Femei care prezinta unul din simptomele asocitate cu osteoporoza

Femei ale caror decizie de incepe un tratament pentru osteoporoza poate fi ajutata de testarea densitatii osoase pentru determinarea prezentei sau absentei osteoporozei sau osteopeniei

Fundatia Nationala pentru Osteoporoza precizeaza ca testarea densitatii osoase nu trebuie efectuata daca un pacient are o fractura osteoporotica cunoscuta deoarece acesta va fi tratat pentru osteoporoza cu sau fara o astfel de testare. In plus, testarea densitatii osoase nu este adecvata daca persoana care este supusa acestui test nu este dispusa sa urmeze un tratament in urma rezultatelor. Prin urmare, daca se face o examinare a densitatii osoase, ar trebui efectuata pe oameni care sunt dispusi sa ia unele masuri specifice pe baza rezultatului.

Care este tratamentul pentru osteoporoza, si poate fi osteoproza prevenita?

Scopul tratamentului pentru osteoporoza este prevenirea fracturilor osoase prin reducerea pierderilor de masa osoasa sau, de preferat, prin cresterea desnitatii osoase si rezistentei acestora. Desi detectia timpurie si tratamentul la timp al osteoporozei poate scadea in mod substantial riscul de fracturi viitoare, niciunul dintre tratamentele disponibile pentru osteoporoza nu este o remediu complet, Prin urmare, preventia osteoporozei este la fel de importanta ca tratamentul. In continuare, sunt prezentate masuri ce ar trebui luate pentru prevenirea acestei boli:

Schimbari in stilul de viata, incluzand renuntarea la fumat, reducerea consumului excesiv de alcool, efectuarea de exercitii fizice in mod regulat, si o dieta echilibrata cu un aport adecvat de Calciu si Vitamina D

Folosirea de medicamente care pot opri pierderea osoasa si pot crese rezistenta lor precum: alendronat, risedronat, raloxifena, ibandronat, calcitonina, xoledronat

Folosirea de medicamente care stimuleaza cresterea osoasa, cum ar fi teriparatide (Forteo)

Sportul prezinta o varietate larga de efecte benefice asupra sanatatii. Totusi, acesta nu aduce cresteri substantiale in cresterea osoasa. Beneficiile exercitiilor fizice in osteoporoza au in cea mai mare parte de-a face cu scaderea riscului de cadere si/sau cresterea rezistentei musculare. Cercetarile din domeniu nu au stabilit inca ce tipuri de exercitii fizice sunt cele mai bune pentru prevenirea osteoporozei sau pentru cat timp ar trebui efectuate. Pana cand studiile vor raspunde la aceste intrebari, cei mai multi doctori recomanda exercitiile care prevad purtarea de greutati, precum mersul, efectuate de preferinta zilnic.

O masura de precautie privind exercitiile fizice: Este important sa se evite acele exercitii care pot rani oasele deja slabite. In cazul pacientilor cu varste de peste 40 de ani si al celor cu boli cardiovasculare, obezitate, diabet zaharat si hipertensiune arteriala, efectuarea de exercitiilor fizice ar trebui atent prescrisa si monitorizata de catre medici. Nivelurile extreme de efort fizic (precum alergarea la maraton) ar putea sa nu fie sanatoase pentru oase. Alergatul la maraton pentru femeile tinere, care conduce la pierdere in greutate si disparitia ciclului menstrual, poate promova,de fapt, osteoporoza.

Fumand un pachet de tigari pe zi pe parcursul vietii de adult, in sine, poate conduce la pierderea a intre 5 si 10% din masa osoasa. Fumatul scade nivelurile de estrogen din corp si poate duce la pierderea osoase la femei inainte de menopauza. Fumatul poate,de asemenea duce la menopauza timpurie. La femeile aflate la menopauza, fumatul este asociat cu un risc crecut de osteoporoza. Datele privind efectul consumului regulat de alcool si cofeina in osteoporoza nu sunt clare precum cele dovedite de exercitiile fizice si de fumat. De fapt, cercetarea cu privire la alcool si cofeina ca factori de risc pentru osteoporoza arata rezultate foarte variate este controversata. Cu siguranta, efectele lor nu sunt la fel de mari precum ceilalti factori. Cu toate acestea, acestea ar trebui consumate cu moderatie si prudenta.

Suplimentele de Calciu

Construirea unor oase puternice si sanatoase necesita un aport alimentar adecvat de calciu, incepand inca din copilarie si adolescenta pentru ambele sexe. Cel mai important, cu toate acestea, un aport ridicat de calciu in dieta sau folosirea de suplimente de calciu nu sunt suficiente în tratarea osteoporozei și nu trebuie privit ca o alternativă sau substituit pentru medicamentele prescrise pentru osteoporoza mai puternice. În primii câțiva ani după menopauză, pierderea osoasă rapidă poate să apară chiar dacă se iau suplimente de calciu.

Aportul de calciu recomandat de National Institutes of Health pentru toate persoanele, cu sau făra osteoporoză:

800 mg / zi pentru copii intre 1-10 ani

1000 mg / zi pentru bărbați, femei, si in femei aflate in perioada de premenopauza, femeile aflate la menopauza care iau, de asemenea, estrogeni

1200 mg / zi pentru adolescenți și adulți tineri intre 11-24 ani

1500 mg / zi pentru femeile aflate la menopauza care nu iau estrogen

1200 mg-1500 mg / zi pentru mamele însărcinate și care alăptează

Doza zilnica total de calciu nu trebuie să depășească 2000 mg.

Aportul zilnic de Calciu poate fi calculat prin urmatoarea metoda:

Cu excepția produselor lactate, dieta medie conține aproximativ 250 mg de calciu. Astfel exista aproximativ:

300 mg de calciu într-un pahar de 250 ml de lapte.

450 mg de calciu în 250 ml de iaurt simplu.

130 mg de calciu în 250 g de brânză de vaci..

90 mg de calciu in jumatate de cana de inghetata de vanilie.

300 mg de calciu în 250 ml de suc de portocale imbogatit cu calciu.

Din nefericire, studiile au arătat că o femeie în SUA consumă in medie mai puțin de 500 mg de calciu pe zi, mai puțin decât cantitățile recomandate. Doze suplimentare de calciu pot fi obtinute prin consumul de lapte, iaurt sau branza de vaci in cantitate mai mare sau prin administrarea de suplimente de calciu precum si alimente calciu-fortificate, cum ar fi sucul de portocale.

Suplimentele de calciu contin cantitati diferite de calciu elementar (cantitatea reală de calciu din supliment), astfel se pot administra una sau mai multe tablete pe zi in functie de continutul de calciu.

Suplimentele de carbonat de calciu sunt cele mai bine luate în doze mici, divizate, in timpul cu mese, deoarece intestinele nu pot fi în măsură să absoarbă mai mult de 500 mg de calciu dintr-o dată. Prin urmare, cel mai bun mod de a lua 1000 mg dintr-un supliment de calciu este de a împărți în două doze. De asemenea, o doză de 1500 mg trebuie să fie împărțită în trei doze.

Suplimentele de calciu sunt sigure si, in general, bine tolerate. Efectele secundare sunt indigestia și constipația. Dacă constipația și indigestia apar odata cu administrarea de suplimente de carbonat de calciu, se poate folosi citratul de calciu. Unii pacienți prezinta dificultăți la înghițirea tabletelor de calciu. În această situație, exista tablete de calciu masticabile de calciu. Anumite medicamente pot interfera cu absorbția de carbonat de calciu. Exemple de astfel de medicamente includ inhibitori ai pompei de protoni, cum ar fi omeprazol, lansoprazol, lansoprazol, și rabeprazol, care sunt utilizate în tratarea bolii de reflux gastroesofagian sau ulcer peptic. Atunci când se iau aceste medicamente, este de preferat citrat de calciu.

Multe preparate de carbonat de calciu "naturale", cum ar fi stridiile sau făina de oase, pot conține niveluri ridicate de plumb sau alte elemente dăunătoare și ar trebui evitate.

Vitamina D pentru osteoporoza

Un un consum adecvat de calciu și vitamina D sunt fundamente importante pentru mentinerea densitatii si rezistentei osoase. Cu toate acestea, calciu și vitamina D, nu sunt suficiente pentru tratarea osteoporozei și ar trebui administrate în asociere cu alte tratamente. Vitamina D este importantă din mai multe puncte de vedere:

Vitamina D ajuta la absorbtia calciului alimentar din intestine.

Lipsa de vitamina D este singura care poate provoca os boala numita osteomalacie care provoaca demineralizarea osoasa, le slăbește și creste riscul de fracturi.

A fost demonstrat in unele studii ca vitamina D, impreuna cu aport adecvat de calciu (1200 mg de calciu elementar) ajuta la cresterea densitatii oaselor si scaderea fracturilor la femeile aflate la menopauza, dar nu la femeile aflate in perioada de perimenopauză.

Vitamina D provine din dieta si este produsa de asemenea si de piele. Producția de vitamina D de catre piele depinde de expunerea la soare. Persoanele active care trăiesc în regiuni însorite (California de Sud, Hawaii, tarile din jurul ecuatorului, etc.) pot produce o cantitate mare de vitamina D de care au nevoie in pielea lor. Pe de altă parte, lipsa de expunere la lumina soarelui, din cauza rezidenței în latitudinile nordice sau incapacități fizice, provoacă un deficit de vitamina D. În regiunile mai puțin temperate, producția de vitamina D prin piele este semnificativ diminuata în lunile de iarnă, în special în rândul persoanelor în vârstă, in cazul carora, aportul de vitamina D devine tot mai important.

Din păcate, deficitul de vitamina D este destul de comun în S.U.A. Într-un studiu facut într-o secție medicală generală a unui spital, deficitul de vitamina D a fost detectat la 57% dintre pacienți. Se estimează că 50% dintre femeile in varsta consuma mult mai putina vitamina D in dieta lor decat este recomandat. Cantitatea de vitamina D din organism este usor de evaluata cu un simplu test de sange.

Se recomanda următoarele doze ca aport adecvat de vitamina D:

800 UI / zi pentru bărbați și femei cu vârsta de peste 71 de ani

600 UI / zi, pentru femeile din alte grupe de vârstă, bărbați și copii

400 UI / zi pentru sugari sub 12 luni

Dar, dacă o persoană are deja osteoporoza, este recomandabil să ingereze 400 UI de două ori pe zi, doza zilnică uzuală, cel mai frecvent ca supliment pe lângă medicamentele prescrise pentru osteoporoza.

O tabletă medie de multivitamine conține 400 UI de vitamina D. Alternativ, vitamina D poate fi obținută în combinație cu calciul sub formă de tablete.

Nivelurile adecvate de calciu și vitamina D sunt esentiale pentru sanatatea optima a oaselor, mai ales atunci când este utilizat cu medicamente prescrise pentru osteoporoza. Utilizarea excesivă pe o perioada indelungata de vitamina D poate duce la niveluri toxice de vitamina D, valori crescute ale calciului în sânge și urină, și poate provoca, de asemenea, calculi renali. Din moment ce diverse suplimente alimentare pot conține vitamina D, este important sa se examineze conținutul de vitamina D din suplimentele alimentare.

Se poate preveni osteoporoza prin adaugarea de anumite mancaruri in dieta?

Promovarea unei diete care care contine un aport adecvat de calciu si vitamin D poate fi benefica in prevenirea osteoporozei

Exista mancaruri care ar trebui evitate cand vine vorba de osteoporoza?

Consumul excesiv de alcool ar trebui evitat de persoanele care sufera de aceasta boala. Pentru cei cu boala celiaca, este essential sa se evite mancarurile care contin gluten (grau, orz si secara).

Terapia hormonala

Terapia hormonala cu estrogen dupa menopauza (anterior denumita terapie de inlocuire hormonala) s-a aratat ca previne pierderea osoasa, creste densitatea oaselor si previne fracturile osoase. Aceasta terapie este folositoare in prevenirea osteoporozei la femeile aflate in perioada de menopauza. Estrogenul este disponibil sub forma de tablete sau plasturi.

De asemenea, estrogenul este disponibil si în combinație cu progesteronul sub forma de tablete si patch-uri. Progesteronul este recomandat in mod obisnuit, impreuna cu estrogen pentru a preveni cancerul uterin, care ar putea apare datorita utilizarii de estrogen. Femeile care au suferit o operatie de histerectomie (indepartarea chirurgicala a uterului) pot lua estrogen, deoarece acestea nu mai au uter care ar putea dezvolta tumori. Se studiaza acum si efectul estrogenului administrat ca si solutie nazala si combinate doze mai mici de pastile de estrogen și progesteron. Cu toate acestea, din cauza efectelor adverse ale terapiei de inlocuire hormonala, cum ar fi un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral, cheaguri de sânge în vene, și cancerul de sân; acest tip de terapie nu mai este recomandat pentru utilizarea pe termen lung în tratamentul osteoporozei. Mai degraba, terapia de inlocuire hormonala este folosita pe termen scurt pentru a ameliora bufeurile menopauzei. Fiecare femeie trebuie sa aiba o discutie individualizata cu medicul ei in cee ace priveste tratamentul de inlocuire hormonala pentru ca fiecare femeie va constientiza diferit riscurile si beneficiile acestui tip de tratament.

Medicamente care previn pierderea osoasa

In prezent, cele mai eficiente medicamente pentru osteoporoza, care sunt aprobate de FDA, sunt agenti antiresorbtivi, care scad eliminarea calciului din oase. Osul este o structură dinamică vie; ea este în permanență construita și îndepărtata (resorbita). Acest proces este o parte esențială a menținerii nivelului normal de calciu din sânge și servește la repararea micilor fisuri din oase care apar odata cu activitatea de zi cu zi si la remodelarea osoasa bazata pe tensiunile fizice plasate pe os. Osteoporoza apare atunci când rata de resorbție osoasă depășește rata de reconstrucție osoasă. Medicamentele antiresorbtive inhibă îndepărtarea osului (resorbtia), astfel echilibrul este directionat în favoarea reconstrucției osoase și creșterea densității osoase. Terapia de inlocuire hormonala este un exemplu de agent resorbtiv. Alte astfel de substante sunt: alendronat, risedronat, raloxifen, ibandronat, calcitonina si zoledronat.

Bifosfonatii

Bifosfonatii reduc riscul de fracturi de șold, fractură de încheietura mâinii si de coloana vertebrale la persoanele care sufera osteoporoza. Alendronatul, risedronatul, ibandronatul și zoledronat sunt cateva exemple de bifosfonați.

Pentru a reduce efectele secundare și pentru a spori absorbția medicamentului, toti bifosfonații administrati pe cale orală ar trebui să fie administrati dimineața, pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de micul dejun și cu cel puțin 250 ml de apă si nu suc. Acest lucru îmbunătățește absorbția bifosfonatului. Luând pastila în pozitie sezanda precum și de băutul unor cantități adecvate de lichide reduc la minim șansele ca pilula sa se blocheze pe calea esofagului, unde poate provoca ulcerații și cicatrici. De asemenea, pacienții trebuie să rămână în poziție verticală timp de cel puțin 30 de minute după ce a luat pilula pentru a evita refluxul acesteia in esofag. Bifosfonatii care se administreaza intravenous, precum ibandronate și zoledronat, ocolesc potentialele problem care ar putea surveni la nivelul esofagului si stomacului.

Unele produse alimentare, suplimentele de calciu si fier, vitamine cu minerale sau antiacide care contin calciu, magneziu sau aluminiu pot reduce absorbția de bifosfonați administrati pe cale orală, prin aceasta rezultând o pierdere a eficacității. Prin urmare, bifosfonații administrati pe cale orală trebuie să fie administrati numai cu apă, dimineața, înainte de micul dejun.

Alendronatul

Alendronatul este un bifosfonat antiresorbtiv. Alendronatul este aprobat pentru prevenirea si tratamentul osteoporozei post-menopauza, precum si pentru tratamentul osteoporozei cauzată de cortizon (osteoporoza indusa de glucocorticoizi). S-a demonstrate ca alendronatul creste densitatea oaselor si reduce riscul de fracturi la nivelul coloanei vertebrale, solduri si brate. Se administrează oral o dată pe săptămână pentru a preveni si trata osteoporoza post-menopauză. Alendronatul este primul medicament aprobat pentru osteoporoza si, de asemenea, pentru creșterea densității osoase la bărbați cu osteoporoză.

Alendronatul este, în general, bine tolerat, avand puține efecte adverse. Un efect secundar al acestuia este iritarea esofagului (tractul care leagă cavitatea bucala de stomac). Inflamația (esofagita) si ulcerele esofagului au fost rareori raportate dupa utilizarea de alendronat.

Risendronatul

Risedronat este un alt medicament bifosfonat antiresorbtiv. La fel ca si alendronatul, acest medicament este aprobat pentru prevenirea si tratamentul osteoporozei post-menopauza, precum si pentru tratamentul osteoporozei care este cauzată de glucocorticoizi. Risedronatul este chimic diferit de alendronat și are o probabilitate mai mică sa provoace iritații esofagiene. Aceasta substanta este mai puternica în prevenirea resorbției osului decât alendronatul.

Ibandronat

Ibandronat este un bifosfonat pentru prevenirea si tratamentul osteoporozei post-menopauză. Este disponibil în formule pentru utilizare orală, atât zi de zi sau lunar, cât și pentru uz intravenos la fiecare trei luni.

Zolendronat

Zoledronat este un medicament bifosfonat antiresorbtiv intravenos unic, care se administrează o dată în fiecare an. Această formula pare să aibă o capacitate foarte buna de intarire a oaselor si de prevenire a fracturilor vertebrale si non-vertebrale. Comoditatea de o doza o dată pe an este evidentă. Ca și în cazul tuturor bifosfonaților, pacienții carora li s-a administrat Zolendronat trebuie să aiba un aport adecvat de calciu și vitamina D înainte și după perfuzia de medicamente pentru rezultate optime. In general, pacientilor li se administreeaza acetaminofen in ziua perfuziei și timp de câteva zile după aceasta, pentru a preveni durerile musculare si articulare. Perfuzia durează aproximativ 20-30 de minute. Zolendronatul este utilizat pentru tratarea și prevenirea osteoporozei la femeile aflate in perioada post-menopauza si creste masa osoasa la barbatii cu osteoporoza. Este de asemenea utilizat pentru tratarea si prevenirea osteoporozei induse de steroizi. De asemenea, reduce riscul de fracturi dupa o fractura de sold cu traumatism minor. Zolendronatul nu trebuie administrat pacienților care au avut necroza avasculară sau în timpul / înainte de sarcină.

Modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen

Raloxifen

Raloxifen aparține unei clase de medicamente numite modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen. Acestia lucreaza ca si estrogenul în unele țesuturi, si ca un antiestrogen în alte țesuturi. Aceste medicamente au fost dezvoltate pentru a profita de avantajele estrogenului evitând în același timp potențialele efecte secundare ale acestuia. Astfel, raloxifen poate actiona ca si estrogenul asupra osului, si ca un antiestrogen pe mucoasa uterului unde efectele estrogenului pot dezvolta cancerul.

Primelul astfel de medicament ajuns pe piata a fost tamoxifen, care blochează efectul stimulator al estrogenului asupra țesutului mamar. Tamoxifenul sa dovedit a fi util la femeile care au avut o tumora canceroasa la unul dintre sani pentru prevenirea raspandirii cancerului la nivelul celui de-al doilea san. Într-un studiu de trei ani care a implicat aproximativ 600 de femei aflate la menopauza, s-a dovedit ca raloxifen creste densitatea oaselor, în timp ce nu s-a observat niciun efect negativ asupra mucoasei uterine (ceea ce înseamnă că este puțin probabil să provoace cancer uterin).

Din cauza efectelor sale antiestrogen, cele mai frecvente efecte secundare asociate cu raloxifenul sunt bufeurile. Pe de altă parte, din cauza efectelor sale estrogenice, acesta creste riscul de formare a cheagurilor de sânge, inclusiv a trombozei venoase profunde si a embolismului pulmonar (cheaguri de sânge în plămân). Cea mai mare creștere a riscului apare in timpul primelor patru luni de utilizare. Pacienții care iau raloxifen trebuie să evite perioadele prelungite de imobilitate în timpul călătoriei, atunci când cheagurile de sânge sunt mai predispuse să apară. Riscul de tromboza venoasa profunda aparauta in urma utilizarii raloxifenului este, probabil, comparabil cu cel aparut in urma utilizarii de estrogen, si este aproximativ de două până la trei ori mai mare decât rata de apariție in general. Acest medicament scade riscul de fracturi vertebrale la femeile aflate în perioada de postmenopauză suferind de osteoporoză, dar nu se știe dacă există un beneficiu similar în reducerea riscului de fracturi de sold.

Calcitonina

Calcitonina este un hormone care a fost aprobat de FDA in Statele Unite ale Americii pentru tratamentul osteoporozei. Hormonii de calcitonina provin de la anumite specii de animale, dar cei mai utilizati sunt cei de somon. Calcitonina poate fi adiminstrata prin injectie subcutanata, in muschi (intramuscular) sau inhalata (intranazal). Dintre toate acestea, cea din urma este cea mai comoda dintre toate cele 3 moduri de administrare.

S-a aratat ca hormonii de calcitonina previn pierderea osoasa la femeile aflate in perioada post-menopauza. De asemenea, s-a dovedit a creste densitatea osoasa si rezistenta coloanei vertebrale.

Calcitonina este un medicament antiresorbtiv mai slab decât bifosfonații. Calcitonina nu este la fel de eficace in cresterea densitatii osoase si intaririi oaselor ca estrogenul și ceilalți agenți antiresorbtivi, în special bifosfonații. In plus, nu este la fel de eficace ca bifosfonații în reducerea riscului de fracturi ale coloanei vertebrale și nu a fost dovedit eficace în reducerea riscului de fractura de sold. Prin urmare, calcitonina nu este prima alegere a tratamentului la femeile cu osteoporoză. Cu toate acestea, calcitonina este un tratament alternativ util pentru pacienții care nu pot tolera alte medicamente.

Reacțiile adverse frecvente ale calcitoninei fie injecatata, fie inhalata sunt greața și înroșirea feței. Pacienții care utilizează sprayul nazal, poate dezvolta iritație nazală, nas înfundat sau sângerări nazale. Calcitonina injectabila poate provoca înroșirea locală a pielii la locul injectării, erupții cutanate și înroșirea feței.

Alegerea unui medicament pentru osteoporoza

In alegerea unui medicament pentru osteoporoza, un medic va lua în considerare toate aspectele legate de istoricul medical al unui pacient, precum și gradul de severitate al osteoporozei.

În cazul în care o femeie aflata in perioada de post-menopauza are alte simptome de menopauză, cum ar fi bufeurile si uscaciunea mucoasei vaginale, terapia de inlocuire hormonala va fi alegerea adecvată pentru aceste simptome de menopauză precum și pentru prevenirea osteoporozei. Dupa ce au trecut simptomele menopauzei, alte medicamente nonestrogen vor fi luate în considerare pe termen mai lung.

În cazul în care prevenirea și tratamentul osteoporozei este singura problemă luată în considerare, atunci bifosfonații cum ar fi alendronat, ibandronat sau risedronat sunt mai eficienti decât terapia hormonala a menopauzei, in prevenirea fracturilor osteoporotice si mai putin probabil sa fie asociati cu efecte adverse semnificative. Până în prezent, bifosfonatii sunt categoria cea mai bine studiata si eficienta de medicamente prescrise pentru tratamentul osteoporozei post-menopauză.

Câteva condiții esofagiene serioase împiedică utilizarea bifosfonaților pe cale orală, în mod specific in stricturi esofagiene sau acalazie. În aceste două condiții, este probabil ca tabletele de bifosfonat sa fie retinute în esofag și astfel se induc inflamarea esofagului, ulcerații și cicatrici. Se recomandă precauție adesea pentru persoanele cu disfagie (probleme la înghițire), deoarece aceasta poate fi o manifestare a unei probleme in esofag, care va determina blocarea comprimatelor de bifosfonat. Atenție, de asemenea, se recomandă si atunci când pacientul are gastrita, duodenita sau ulcer din cauza posibilității ca bifosfonatul sa agraveze inflamația asociată cu aceste condiții. Orice agravare a simptomelor gastro-intestinale trebuie raportata imediat, dar marea majoritate a oamenilor tolereaza bifosfonatii fara simptome, atunci când direcțiile de prescriere sunt urmate cu atenție. Din fericire, refluxul gastro-esofagian sau arsurile gastrice care sunt comune, nu sunt motive pentru reținerea bifosfonaților, dar acestea sunt luate în considerare atunci când se alege un tratament optim pentru un individ. Prescriptiile ar trebui urmate cu atenție. Mai mult decât atât, bifosfonatii adiministrati pe cale intravenoasa, cum ar fi zoledronat sau denosumab injectabil, se poat administra pacientilor care prezinta stricture esofagiene, acalazie, disfagie, sau efecte secundare gastrointestinale datorate bifosfonaților administrati pe cale orală.

La pacienții cu reflux gastro-esofagian sau care au simptome de arsuri gastrice, s-a dovedit ca risedronatul produce mai puțină iritație a esofagului decât alendronatul, dar acum bifosfonati intravenosi, cum ar fi zoledronat, poate fi preferat.

Calcitonina este un medicament antiresorbtiv mai slab decât bifosfonații. Acesta este rezervat pentru pacienții care nu pot lua sau nu iau în considerare administrarea de alte medicamente. Raloxifenul, de asemenea, este un medicament mai slab pentru îmbunătățirea densității osoase sau prevenirea fracturilor, comparativ cu estrogenul sau bifosfonații. La pacienții cu osteoporoză moderată până la severă, este recomandabil să se utilizeze medicamente antiresorbtive mai puternice (bifosfonați).

Terapia de înlocuire a estrogenului și raloxifenul diferă în efecte secundare și, de asemenea, difera în efectele lor asupra nivelului de colesterol. De exemplu, raloxifenul nu ridica nivelul de cholesterol HDL (colesterolul “bun”), spre deosebire de terapia de inlocuire a estrogenului. Atat estrogenul cat si raloxifenul reduc colesterolul LDL (colesterolul “rau”).

Preventia osteoporozei datorata utilizarii de corticosteroizi pe termen lung

Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor (cum ar fi prednison, cortizon și prednisolon) poate duce la osteoporoza. Corticosteroizii provoca scăderea absorbției calciului din intestine, cresterea pierderilor de calciu prin rinichi si urină, și cresterea pierderii de calciu din oase. Pentru a preveni pierderea de masă osoasă atunci cand se utilizeaza corticosteroizi pe termen lung, pacienții ar trebui:

-sa aiba un aport adecvat de calciu (1000 mg pe zi, în cazul premenopauzei, 1500 mg pe zi, în cazul de post-menopauză) si vitamina D (nivelul de vitamina D poate fi masurat cu un simplu test de sange); cu toate acestea, calciul singur sau combinat cu vitamina D nu poate fi de incredere pentru a preveni pierderea de masa osoasa datorita corticosteroizilor daca nu se adauga alte medicamente;

-sa discute cu medicul lor despre utilizarea fie de alendronat, risedronat sau zoledronat, care au fost aprobate pentru prevenirea si tratamentul osteoporozei induse de corticosteroizi; ar trebui sa ia in calcul efectuarea unui test de osteodensitometrie DXA, la fel ca si testarea nivelului de calciu din sange, a funtionarii rinichilor si a nivelului de vitamin D inainte de a incepe terapia si de a incepe monitorizarea osteoporozei in timpul terapiei.

Monitorizarea terapiei in osteoproza

Controversa de testare a densitatii osoase la pacientii care sunt deja sub medicatie

Organizatiile medicale de renume recomanda ca testarea repetata a densitatii osoase (Teste DXA) sa nu fie facuta pentru monitorizarea in tratamentul osteoporozei sau pentru preventia de rutina. Este uneori dificil să se știe cum să se folosească măsurătorile densității osoase repetate în timpul tratamentului. Iată câteva dintre cele mai importante motive:

Densitatea osoasă se schimbă atât de lent cu tratament astfel incat modificările sunt mai mici decât eroarea de măsurare a aparatului. Cu alte cuvinte, testele DXA repetate nu pot distinge între o creștere reală a densității osoase ca urmare a tratamentului sau o simplă variație de măsurare a aparatului în sine.

Adevăratul scop al tratamentului osteoporozei este de a reduce viitoarele fracturi osoase. Nu există nici o corelație bună între creșterile densității osoase cu diminuarea riscurilor de fracturi cu ajutorul tratamentului. De exemplu, alendronatul s-a dovedit a reduce riscul de fracturi cu 50%, dar crește densitatea osoasă cu câteva procente.

O măsurare a densitatii osoase efectuata în timpul tratamentului nu va ajuta medicul sa plamifice sau sa modifice tratamentul. De exemplu, chiar dacă testul DXA arată o deteriorare continuă a densității osoase în timpul tratamentului, nu există încă date stiintifice care sa demonstreze ca schimbarea unui medicament, combinarea de medicamente, sau dublarea dozelor vor fi sigure si de ajutor in reducerea riscului de fracturi viitoare.

Chiar și în cazul în care densitatea osoasă scade în timpul tratamentului, este destul de probabil ca pacientul sa fi pierdut chiar mai mult din aceasta, fara tratament.

Cercetarile recente au aratat ca femeile care au suferit pierderi după primul an de terapie de inlocuire hormonala vor inregistra o crestere in densitatea oaselor, în următorii doi ani de tratament, în timp ce femeile caror le va creste aceasta densitate în primul an vor tinde să inregistreze pierderi în următorii doi ani de tratament. De aceea, densitatea osoasă în timpul terapiei fluctuează în mod natural, iar aceste fluctuații nu se poate corela cu prevenirea fracturilor datorate medicației.

Pentru toate aceste motive, oricât de surprinzător ar părea pentru mulți oameni (și chiar pentru unii medici), testarea repetata a densitatii oaselor nu este deloc similara verificarii tensiunii arteriale în timpul tratamentului hipertensiunii arteriale. Testarea de rutina densitatii osoase in timpul tratamentului nu poate fi de ajutor. În viitor, cu toate acestea, în cazul în care cercetarea aflata in derulare aduce noi tehnologii sau noi terapii, deciziile de testare se pot schimba.

Preventia fracturilor de sold la persone in varsta care sufera de osteoporoza

Persoanele în vârstă care sufera de osteoporoza pot reduce riscul de fractura de sold, prin menținerea puterii musculare, coordonare și echilibru cu programe de exercitii fizice. Iluminare bună este esențială pentru mersul în condiții de siguranță la toaleta atât ziua cât și noaptea.In plus, pentru acei oameni în vârstă care folosesc bastoane pentru mers, este esențial ca vârfurile de cauciuc ale bastoanelor sa fie verificate în mod regulat pentru orice semne de uzură. Atunci când acest cauciuc se deterioreaza prezintă un risc serios sa provoke alunecarea bastonului (și, prin urmare, persoana care il foloseste), ceea ce poate duce la vătămări corporale grave – inclusiv fractura de sold.

Controversa

In present, nu este clar pentru cat timp ar trebui ca pacientii cu osteopororza sa urmeze tratamentul cu bifosfonati. Multi doctori intrerup tratamentul pacientilor pentru o perioada astfel incat nu va mai fi necesar dupa cinci-sapte ani. In present, sunt in curs de elaborare cercetari cu privire la durata tratamentului osteoporozei cu bifosfonati.

Care sunt complicatiile osteoporozei?

Complicația primară a osteoporozei este fractura de os. Acest lucru poate duce la niciun simptom sau să fie asociat cu durere severă, greu de rezolvat. Fracturile recurente sunt frecvente si pot duce la deteriorarea structurii scheletice. Ocazional, fracturile vertebrelor coloanei vertebrale pot impinge osoasele spre nervii adiacenti și / sau spre măduva spinării. Acest lucru poate necesita intervenție neurochirurgicală. Fracturile vertebrale osteoporotice pot fi de asemenea ameliorate prin proceduri de vertebroplastie (cifoplastie), prin care vertebra prabusita este umflata de un balon și un ciment (metilmetacrilat) este injectat pentru a restabili structura vertebrei.

Fracturile vertebrale de compresie repetate pot duce la deformarea severa a coloanei vertebrale in zona toracica (cifoza), care poate compromite respirația, împreună cu o pierdere extremă a înălțimii. Acest lucru poate creste riscul de probleme la orice infecție respiratorie.

Care sunt perspectivele pentru pacientii cu osteoporoza?

Perspectivele pentru pacientii cu osteoporoza depind foarte mult de locul în care apar fracturi. În plus, dacă tratamentul este început atunci când boala osoasă este detectata timpuriu, rezultatul este mai bun.

Fracturile de șold sunt o consecință deosebit de periculoasă a osteoporozei la vârstnici. Aproximativ 20% dintre cei care se confruntă cu o fractura de sold vor muri în anul următor de la incidenta fracturii. Doar o treime dintre pacientii cu fractura de sold isi recapata functionalitatea de dinaintea fracturii. O treime dintre pacienți cu fractura de sold sunt internati la un sanatoriu/azil în mai putin de un an de la fractură.

Medicamente mai noi, medicamente cu diferite metode de eliberare, precum și cercetarea în gestionarea optimă a osteoporozei vor aduce opțiuni chiar mai bune pentru ingrijirea pacientilor cu osteoporoza in viitor.

Gehlbach, S.H., R.T. Burge, E. Puleo, J. Klar. Osteoporosis International. 14.1 Jan. 2003: 53-60.

Harris, W.H., and R.P. Heaney. New England Journal of Medicine. 280.6 Feb. 6, 1969: 303-11.

JAMA. 285.6 Feb. 14, 2001: 785-95.

Lindsay, R., S.L. Silverman, C. Cooper, D.A. Hanley, I. Barton, S.B. Broy, A. Licata, L. Benhamou, P. Geusens, K. Flowers, H. Stracke, E. Seeman. JAMA. 285.3 Jan. 17, 2001: 320-3.

Marottoli, R.A., L.F. Berkman, L. Leo-Summers, L.M. Cooney Jr. American Journal of Public Health. 84.11 Nov. 1994: 1807-12.

National Institutes of Health, Department of Health & Human Services, National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases

National Osteoporosis Foundation. Ray, N.F., J.K. Chan, M. Thamer, L.J. Melton.Journal of Bone Mineral Research. 12.1 Jan. 1997: 24-35.