Osteoarticular Curs 1 [628274]

RADIOIMAGISTICA
APARATULUI
OSTEOARTICULAR

Aspecte radioimagistice ale osului normal si
alecomponentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
-o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
-o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic , osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X
spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,
transparente la razele X
1.
Substanta osoasa
dura
este constituita din
matricea colagena proteica
(fibrile+subst glico
–
p
roteica)
care este suportul in care se depun
sarurile minerale
.
2.
Spatiile osului
=

lumen
e
l
e
sistemelor Havers si ale canalelor
anastomotice

pe acestea (canale Volkmann)
,
ochiurile spongioasei
(
ocupate de tesut
conjunctival moale si vase sanguine nutritive
)

canalul medular
, ocupat de m
aduva

tesut conjunctival fibros

tesut adipos (maduva galbena)

tesut
hematopoetic (maduva rosie)
+
Periostul
=
membrana conjunctivala
–
transparenta la razele X
,
care inveleste osul si care, la extremitatile
articulare se continua cu capsula articulara.

1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul medular .
Compacta -grosime si diametru in raport cu importanta osului
Tesutul osos compact este format din:
– sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice )
– lamele complementare
– una c are inconjoara diafiza in manson, sub periost
– alta situata spre canalul medular = endost ;
– canalele Volkmann pe elementele precedente
Rgr:doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
CT: inelcu densitate mult crescuta , omogen
IRM: asemnal in toate secventele
Canalul medular
Rgr.banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara , predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo -hT2)
Periost
Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal
La
osul lung
se distin
g
trei parti
:
diafiza, metafiza si epifizele
Diafiza
Canalul medularEpifiza
Os spongios
Diafiza
Os compact

Epifiza
Os spongios
Diafiza
Canalul medularDiafiza
Os compact
2.
Epifiza
=
tesut spongios,inconjurat
de
corticala
epifizara
Tesutul spongios
este constituit din
:
–
lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta,
ci in trabecule mai rare,formand o retea
–
t
rabecule
le
spongioasei sunt orientate in sensul liniilor
de forta, in raport cu functiile osul
ui
Rgr.:
travee opace, fine, ce formeaza o retea cu
ochiuri radiotransparente
CT:
travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM:
semnal grasos dar < grasimii subcutanate
Corticala
–
acelasi aspect ca si compacta diafizara,
dar foarte subtire
Osul lat se compune din corticale paralele (tabl ii)
intre care este o spongioasa (diploe) –exemplu :
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze) .
Oasele scurte sunt alcatuite dintr -o masa
spongioasa invelita intr -un manson periostic
(vertebrele) sau intr -o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
La
osul lung
se distin
g
trei parti
:
diafiza, metafiza si epifizele

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI
La nastere, toate oasele lungi, in afara de
epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr -o retea
neregulata.
Pe radiografii oasele lungi apar
constituite numai din diafiza tubulara,
delimitata la extremitati de linia de
calcificare provizorie a cartilajului de
crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm,
marginit de linia de calcificare provizorie.
El este invadat de tesut conjunctiv, care
se va transforma in os. Astfel este
asigurata cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) –la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se
extinde treptat, excentric, fiind modelat
cu timpul in tesut lamelar.

METODE DE EXPLORARE
Radioscopia
Radiografia
-4 conditii:
1.regim de raze corect
2.efectuarea a minim 2
incidente
3.incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulati i
4.explorare bilaterala a
regiunilor simetrice

METODE DE EXPLORARE
Tomografia
computerizata:
-date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile
pe rgr.
-caracterizeaza partile moi
-prelucrarea imaginilor
-reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
-reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra os
fereastra parti moicupa axiala
recon 3D

METODE DE EXPLORARE
ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop d iagnostic
 pentru tumorile incerte c a
punct de plecare si
structura histologica
 identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie
2. Scop terapeutic
 embolizare
(prechirurgicala)
 chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antit umorale, intratumoral )

METODE DE EXPLORARE
SCINTIGRAFIA
Osteom
osteoid
Fractura de
stress•sensibila, dar nespecifica
•“all body ”All body

METODE DE EXPLORARE
Artrografia (a)
Artro -CT(b):
presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia
tumorala sinoviala
traumatica articulara
a
b

METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:
A. Ecografia
date suplimentare privind aparatul musculo -ligament ar periarticular
B. Rezonanta Magnetica
investigatie de finete a partilor moi
date asupra maduvei osoase
AB

MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE
3 grupe:
1. modificari de forma :
 exostoza
 hiperostoza
 oedostoza
 scoliostoza
2. modificari de numar
3. modificari de structura
 distructive
 constructive
 mixte
exostoza
hiperostoza
Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
= diminuarea sarurilor fosfo –
calcice la nivelul matricei
proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai m arede 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:
 in spongioasa : scaderea
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei
 afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii pana la aspect
de spongiozare

Artrita
–
hiperperfuzie locala ca raspuns
inflamator

metabolizarea sarurilor
PCa

scaderea concentratiei in
segmentele vecine articulatiei

demineralizare

Fractura
:
demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin imobilizare
Distributie:
•
d
ifuz
a
generalizata
–
dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a
calciului
din
schelet.
•
l
ocalizata
–
cauzata de factori locali
producatori
de hipo
–
/ hiperperfuzie
•
inflamatori
•
infectiosi
•
tumorali
•
parazitari
•
mecanici
…
Exemple:
1.
Demineralizare

Demineralizare
Os normal
Os normal
Demineralizare

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
–presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa
 activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
 modificari tip metabolic local (inflamatie)
 dislocarea elementelor osoase normale ( ex. proliferare tumorala)
+ combinate (osteomielita)
Diagnosticul poate fi sugerat in functie de
 Sediu:
-diafizar, metafizar, epifizar
-cortical, spongios, canal medular
 Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + modificare de forma a osului asociata
 Contururi:
-nete cu scleroza periferica (tip IA)
-nete fara scleroza periferica (tipIB)
-sterse, multiple = aspect “mancat de molii”
(tip II)
-microgeode, punctiforme, flu = aspect permeativ (tip III)
Matrice: omogena / septata / calcificata
2.
Osteoliza
IIIIA
IIIBIC

Eroziune
Geoda
+Sechestru osos
Lacuna

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
= leziune secundara
hipoperfuziei
sau lipsei de
perfuzie intr -un
teritoriu osos
 septica
 aseptica
 la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
 la nivelul
diafizelor ,
metafizelor =
infarct osos
 la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
3.
Osteonecroza
Infarct osos
Osteonecroza
aseptica

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
= caracterizata prin lipsa de
substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de v ecinatate
(adeseori vascular)
 din interior spre exterior
(ex. chist osos)
 dinspre exterior spre
interior (ex. sa turceasca
“balonizata” in adenomul
hipofizar)
4.
Atrofia prin presiune

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:
Endostoze –formare de os la nivelul endostului compactei
Radiologic:
 ingrosarea compactei
 ingustarea canalului medular
Spongioscleroza –intereseaza componentaspongioasa
Radiologic:
 ingrosarea traveelor preexistente
 cresterea numarului tr aveelor
 scaderea numarului areolelor
 scaderea transparentei specifice osului spongios
 evolutia pana la aspectul de compact izare
1.
La nivelul structurilor ce produc os =
osteoscleroza si periostoza
A.
OSTEOSCLEROZA

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
= formare de os nou la nivelul periostului
In functie de aspectu lradiologic :
1. unilamelara(specifica proceselor inflam atorii)
B.
PERIOSTOZA
4.
a
pozitii
p
e
riost
ale
(triunghi
malign
Codman)
3.
s
piculata
(t. maligne)
2.
p
lurilamelara
a.inflamatie
b.sarcom Ewing

T
riunghi malign Codman
Periostoza lamelara

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2.
La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
=
OSIFICARI HETEROTOPE
osteofitesindesmofiteosificari
posttraumatice

1. patologie de cauza traumatica
2. osteodisplazii
3. osteodistrofii
4. patologie infectios -inflamatorie
5. patologie tu morala
6. altele (osteonecroze, patologie metabolica etc)