OSINT public versus OSINT secret [619016]

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU”

DISERTAȚIE
TEMA: „ OSINT public versus OSINT secret ”

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Lt. col.
dr. BOJOR LAVINIU

AUTOR:
Student: [anonimizat],2018 –

2 din 60

REFERAT DE APRECIERE
a disertației

1. Num ele și prenumele absolvent: [anonimizat]: BELDEA RAUL ALIN
2. Domeniul de studii: SISTEME DE SECURITATE
3. Programul de studii universitare de masterat: INTELLIGENCE ÎN
ORGANIZAȚII.
4. Tema disertației: OSINT public versus OSINT secret
5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al disertației (se marchează cu X):

Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Identificarea stadiului actual al cercetării în domeniu
Gradul de relevanță a conținutului teoretic în raport cu tema abordată
Capacitatea analitică și spiritul critic în raport cu suportul teoretic
Construcția logică a argumentației teoretice
Capacitatea de orientare în selecția bibliografiei (relevanță, actualitate)
Citarea corectă a
ideilor și a conceptelor
preluate din a lți autori,
evitarea plagiatului conform declarației pe propria răspundere a autorului
lucrării

6. Aprecieri asupra componentei practic -aplicative a disertației:

Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat Excelent
Corectitudinea și caracterul logic al demersului de cercetare
Corectitudinea formulării obiectivelor cercetării
Calitatea metodelor și instrumentelor de cercetare
Corectitudinea și eficiența utilizării metodelor și instrumentelor de cercetare
Pertinența concluziilor formulate de autor, derivarea logică a acestora din studiul
realizat
Aplicabilitatea soluțiilor, a propunerilor formulate
Originalitatea abordării practic -aplicative a temei, contribuții personale ale autorului

7. Aprecieri privind redactarea disertației:

3 din 60

Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudinea și claritatea exprimării, bogăția limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de redactare conform Ghidului metodologic

8. Considerații finale:
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
______________________________________________________________
Apreciez disertația cu nota ____________________ și o recomand pentru
a fi susținută în prezența comisiei examenului de disertație.

Data Conducător
științific

4 din 60
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………….. …5
Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN COMUNITATEA INTELLIGENCE …….7
1.1 Evoluția OSINT …………………………………………………………………….. …….. ……7
1.2 Tipuri de surse de informații ………………………………………………………………..13
1.3 Avantajele și dezavantajele utilizării surselor deschise în procesul de
asigurare a securității naționale ……………………….. …………………………………..20
Capitolul 2: CELE DOUĂ DIRECȚII ALE OSINT: PUBLIC ȘI PRIVAT 26
2.1 Valorile publice ale OSINT …………………………………………………………………26
2.1.1 Planificare și direcții de acțiune …………………………………………………. ….26
2.1.2 Modalități de colectare a informațiilor ……………….. ………………………….. 28
2.1.3 Procesarea și exploatarea informațiilor …………………………………………… 31
2.2 Valorile secrete ale OSINT ………………………………………………………………. …34
2.2.1 Surse OSINT ………………………………………………………………………. ……..34
2.2.2 Software ………………………………………………………………………. …………… 36
2.2.3 Impactul tehnologiei asupra valorilor secrete ale OSINT …………………. 37
Capitolul 3: ANALIZAREA ȘI COMPARAREA UTILITĂȚII CELOR
DOUĂ TIPURI DE SURSE DE INFORMAȚII ÎN CAZURI REALE –
ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN SUA DIN ANUL 2016 …………………40
3.1 Analiza conflictului SUA -Rusia ………………………………… ………………………..40
3.2 Utilitatea OSINT publice și private folosite de serviciile secrete ale Rusiei
contra SUA…………………………….. …………………………… …………………………. …….. 46
3.3 Concluzia studiului de caz ……………………………………….. …………………………51
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ……………………………… ………………………… …….54
Bibliografie ……………………………………………………………………………… ……………. 56
Anexe …………………………………………………………………………….. ………………….. …59

5 din 60
INTRODUCERE

Războaiele s -au pu rtat încă din Antichitate și nici în viitor nu se vor
încheia . Chiar dacă au preluat alte forme, ele încă sunt principala formă prin care
se incearcă obținerea unor teritorii, impunerea unor reguli, dobândirea resurselor
materiale, economice sau de altă natură.
De-a lungul timpului, s -a trecut de la forma clasică a războaielor, care
cuprindea două forțe ce luptau una contra celeilalte, fol osindu -se de armament
vechi sau de alte instrumente pe care le aveau la dispoziție, la forme noi,
asimetrice, în care amenințările sunt peste tot, iar uneori sunt greu de observat cu
ochiul liber, sau de la început. În timp, au început să prindă contur conceptele de
război financiar, economic, psihologic, cibernetic sau informațional.
În prezent, războiul ”din spatele frontului” pare să fie mult mai important
decât războiul propr iu zis, care se duce, efectiv, între două forțe adverse .
Organizațiile de intelligence sunt primordiale pentru fiecare stat în parte, pentru
a-și defășura activitatea în actualul mediu de securitate. Ele existau și în trecut,
dar tehnicile pe care le folos esc la momentul acesta, sunt greu de înțeles pentru
omul de rând, care își desfășoara activitatea departe de sursele de amenințare
care există și pe care doar conducerea unor state, structuri sau organizații le
cunoaște. Aceste organizații de intelligence produc informații, din diverse surse,
pe care decidenții le utilizează la momentul oportun, ca arme împotriva unor
structuri care reprezintă un potențial pericol.
Există numeroase forme prin care structurile de informații obțin datele de
care au nevoie p entru a -și atinge obiectivele. O astfel de formă o reprezintă
obținerea de informații din surse deschise, și anume -OSINT. La rândul său,
această ramură a intelligence se împarte în OSINT public și privat. Ea reprezintă
una din cele mai simple modalități pr in care agentul poate obține informații pe
care, mai târziu, le poate materializa și le poate oferi decidentului, întrucât,
informațiile obținute din surse publice sau private sunt cele mai ușor de obținut,
chiar dacă procesul de diseminare a lor este unul mai complex.
Pe parcursul lucrării, am încercat să clarific unele aspecte teoretice și
practice cărora nu li s -a oferit un răspuns până în prezent. În primul capitol am
încercat să creez o legătură între conceptul de intelligence și tema avută,
referitoare la OSINT, pr in prezentarea unor tipuri de surse de informații, urmată
mai apoi de clasificarea informațiilor pe care agenții de intelligence le folosesc în

6 din 60
vederea obținerii datelor și i nformațiilor de care au nevoie, iar în final,
prezentarea unor avantaje sau dezava ntaje pe care folosirea informațiilor din
surse deschise le poate avea asupra calității procesului.
În cadrul celui de -al doilea am prezentat mai amănunțit principalele două forme
ale surselor deschise, și anume, privat și public, iar în ultimul capitol, intenția
este aceea de a evidenția importanța surselor deschise în cadrul procesului actual
de obținere a informațiilor, lucru evidențiat prin prezentarea rolului OSINT în
cadrul conflictului dntre SUA și Rusia.
Prin analizarea unui număr mare de document e și prin prezentarea
detaliată a tuturor aspectelor ce țin de sursele de informații deschise, am încercat
să evidențiez rolul tot mai important pe care acest tip obținere de informații îl
ocupă în prezent și viitoarea evoluție a lumii . Întrucât acest subi ect este de
actualitate și este amplu dezbătut, informațiile fiind numeroase și greu de
sintetizat, am ales să reduc studiul la un exemplu pertinent, care să prezinte
interes pentru un număr cât mai mare de persoane: maniera în care SUA și Rusia
utilizează informațiile deschise una împotriva celeilalte pentru a obține
supremația pe plan mondial.
Scopul acestei lucrări este de a sublinia ce înseamnă informațiile deschise
în prezent și care este efectul lor asupra evoluției cercetărilor de intelligence la
nivel mondial. Dat fiind faptul că în prezent, informațiile au devenit un
instrument în mâinile oricui le deține și nu există stat care să nu fie informat cu
privire la relele intenții pe care unele persoane sau organizații le pot desfășura
împotriva lor, consider că este foarte important ca fiecare individ să aibă
cunoștințe minime despre acest dom eniu.
Motivația alegerii temei se regăsește în dorința de a aprofunda domeniul
informațional, atât în ceea ce privește evoluția sa actuală, cât și clasificarea lor în
funcție de utilitate , deoarece cursurile de relații internaționale parcurse pe durata
studiilor de master mi -au stârnit interesul și m -au convins să aprofundez
subiectul. În cadrul acestora au fost prezentate și dezbătute diferite surse de
informații , iar acestea mi s -au părut suficient de interesante pentru a fi analizate
într-o astfel de luc rare. Deși lucrarea se bazează pe studiul informațiilor deschise
cu accent pe utilizarea lor în conflictul SUA -Rusia , aceasta trebuie citită și
înțeleasă de analiști de intelligence și nu numai, deoarece acest domeniu pare să
câștige tot mai mult teren, iar oamenii trebuie să se familiarizeze cu conceptul de
informație, cu tot ce le -ar putea afecta libertatea de exprimare. Cu cât
informațiile sunt mai veridice, cu atât oamenii capătă mai multă încredere în
instituțiile de conducere, în organizațiile internaționale, acest fapt ducând la
relație mai bună la nivel global, la evitarea confruntărilor internaționale între
state și la un risc minim de izbucnire a unui conflict .

7 din 60
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE ÎN COMUNITATEA INTELLIGENCE

1.1 Tipuri de surse de informații

Toate statele au ca obiectiv oferirea de securitate și siguranță propriilor
cetățeni. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei a afectat, în mai multe feluri, dinamica
acestor responsabilităț i ale statelor1. De aceea, în timp, s -a conștientizat
necesitatea implicării tot mai mari a serviciilor de informații, care să asigure
condițiile impuse pentru protejarea tot mai eficientă a cetățenilor, la nivel
informațional.
În vederea obținerii info rmațiilor necesare factorilor de decizie politico –
militară, sunt cinci discipline utilizate în vederea culegerii de informații:
• Human Intelligence (HUMINT): în cadrul acestei discipline, omul este
culegător, dar și platforma de culegere, la care se face re ferire la spionaj.
În cadrul HUMINT, există surse de culegere a informațiilor deschise,
legale, dar și surse de informații ilegale, sau clandestine.
• Signal Intelligence (SIGINT): oferă informații derivate prin interceptarea
și exploatarea emisiunilor elect romagnetice străine, pentru procesul
informativ. Acesta, la rândul său, se împarte în COMINT, ELINT și
FISINT.
• Comunications Intelligence (COMINT) cuprinde informații derivate
obținute prin interceptarea comunicațiilor străine, prin alte mijloace decât
metoda intenționată utilizată de emițători și include un spectru de analiză
al traficului pe câmpul de luptă, de criptoanaliză și constatări direcționate.
• Electronic Intelligence (ELINT) reprezintă aceea parte a structurii de
intelligence care se referă la informațiile derivate care provin din radiații
electromagnetice străine, altele decât detonațiile atomice ori sursele
radioactive.
• Foregn Instrumentations Signals Intelligence (FISINT) cuprinde toate
informațiile derivate din parametrii echipamentelor și ai sistemelor de
control, dar și faruri, telemetre sau alte legături de comandă2.

1 Q. Eijkman, D. Weggemans, Security and human rights, Hogeschool Utrecht, 2017, pagina
285.
2 Securitatea României: https://securitatea -romaniei.blogspot.com/p/o -scurta -prezentare –
domeniului.html accesat la 08.07.2018.

8 din 60
• Imagery Intelligence (IMINT): are în componența sa produse de
interpretare a fotografiilor și imaginilor în scop informativ.
• Measurement and Signal Intelligence (MASINT): cuprinde totalitatea
informațiilor tehnice și științifice obținute în urma analizării calitative a
datelor și informațiilor derivate din senzorii tehnici specifici, în scopul
identificării și al măsurării oricărei trăsături asociate cu sursa. Info rmațiile
sunt de tip acustic, laser, radar, de flux, de debit sau seismice.
• Open Source Intelligence (OSINT): este procesul care presupune selecția,
analizarea și procesarea cu atenție a materialelor ce provin din surse
externe. Acest tip de obținere de i nformații se realizează prin intervenția
sectorului privat în combinație cu expertiza efectuată de către specialiști,
care folosesc mijloace tehnice adecvate domeniului de activitate3.

Figura 1 : Tipuri de surse intelligence

Serviciile de intelligence și agențiile de securitate se bazează foarte mult pe
colectarea informațiilor din surse deschise de informații (OSINT). Odată cu
evoluția internetului, o cantitate mare de informații a devenit foarte ușor
accesabilă, printr -un si mplu click. Informațiile personale se găsesc foarte rapid,
ele fiind postate chiar de persoanele în cauză. Informațiile din surse deschise sunt
toate cele care nu sunt confidențiale, informații pe care orice persoană care le
solicită, le poate obține fie p rin cerere, fie prin cumpărare sau prin observare.

3 Securitatea României: https://secu ritatea -romaniei.blogspot.com/p/o -scurta -prezentare –
domeniului.html accesat la 08.07.2018. Surse intelligence
GEOINT SIGINT MASINT TECHINT
IMINT OSINT HUMINT BIOINT

9 din 60
Importanța surselor deschise de intelligence a crescut în ultimii ani. Pentru
comunitatea de intelligence, OSINT este și va continua să fie o componentă a
multitudinii de componente, care include și surse clasificate. Însă, pentru unele
state, OSINT reprezintă ca mai importantă formă de obținere de informații, fiind
necesară implementarea unei strategii naționale în domeniu.
Deși sursele de informații au fost frecvent utilizate în procesul de intelligence,
valoarea sa a fost privită cu mai puțină importanță. Informațiile clasificate au fost
considerate mai folositoare și mai credibile, iar cele neclasificate nu au fost o
prioritate pentru serviciile de intelligence4.
Evoluția OSINT poate fi atribuită către trei factori principali. Primul dintre
ei se bazează pe extinderea agendei de securitate în ultimele două decenii. În
timpul Războiului Rece, serviciile de informații au fost supuse unui număr mare
de provocări. Desc operirea intențiilor și capabilităților Uniunii Sovietice a fost
prima sarcină a comunității vestice de intelligence. De la căderea zidului
Berlinului, amenințările s -au multiplicat și au devenit și mai diverse. În prezent,
amenințările au ajuns la un nive l foarte ridicat și sunt reprezentate, în special, de
terorsim, arme de distrugere în masă, crimă organizată, state eșuate sau conflicte
intrastatale.
Al doilea factor care a contribuit la evoluția atât de rapidă a surselor deschise
este tehnologia. Evolu ția internetului a dus la alertarea actorilor de securitate
asupra potențialelor tehnologii de colectare, analiză și distribuire a cunoștințelor
în mediul global. Proliferarea site -urilor web, portalurilor și blogurilor a deschis
porțile unei lumi indispon ibile până în acest moment pentru serviciile de
intelligence.
Al treilea factor care a contribuit la evoluția OSINT a fost momentul 11
septembrie 2001 și invazia din Irak. De atunci, serviciile de intelligence și -au
reanalizat modalitățile e acțiune și au constatat nevoia unei mai mari utilizări a
OSINT5.
Informațiile din surse deschise (OSINT) reprezintă procesul specific de
identificare, culegere, colaționare, procesare și diseminare a informațiilor din
surse deschise6.

4 Center for Security Studies , Open Source Intelligence: A strategic enabler of national
security, Zurich, Volumul 3, Numărul 32, 2008, pagina 3.
5 Ibidem , pagina 8.
6 Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Open -source_intelligence accesat la 07.07.2018.

10 din 60
Intelligence din surse deschise ( OSINT) presupune o cercetare atentă a
surselor deschise care provin din presă, librării sau biblioteci. Deja a trecut o
perioadă serioasă de când, din aceste surse face parte și internetul, care a
modificat aproape în totalitate lumea cunoașterii. Căutarea informațiilor în surse
deschise de, inclusiv cele virtuale, managementul și prelucrarea acestora
presupun noi provocări în ceea ce privește alocarea resurselor, personalului sau
timpului, plus separarea informațiilor esențiale de cele nerelevante. Colecta rea în
OSINT este diferită față de cea realizată în alte discipline de informații, întrucât
este mai dificilă identificarea surselor relevante, credibile, din cantitatea
considerabilă de informații aflată la dispoziția publicului larg. OSINT are ca
scop co mpletarea informațiilor culese pe căile tradiționale, din sursă umană sau
de altă natură. Accesul la o cantitate foarte mare de informații se face simplu,
printr -o simplă accsare a paginilor din spațiul virtual. Apariția tot mai multor
categorii de date în format digital și transformarea internetului în mijlocul
preferat de comunicare a determinat creșterea ponderii OSINT în produsele ce se
referă la securitatea națională7.
Există mai multe forme de surse deschise de informații, în funcție de
modalitatea în care ele sunt obținute de către agenții specializați. Dintre acestea,
deosebim sursele primare, pe cele secundare, sursele de informații interne sau pe
externe. De asemenea, informațiile, atât de amplu răspândite în mediul global,
pot fi culese din surse umane, tehnice sau alte surse deschise.
Culegerea informațiilor din surse deschise cuprinde altre trei subcategorii:
surse primare, secundare și tehnice.
Sursele de informații primare sunt cele care oferă date dintr -un document sau
de la o sursă original ă. Acest procedeu poate fi un procedeu foarte simplu, sau
poate deveni complex, în funcție de informațiile pe care dorim să le obținem.
Există mai multe exemple de astfel de surse, dar, în general, sursele primare sunt
cele în care informația apare pentru prima dată8. Sursele primare implică un
contact direct cu diverse persoane, dintre care, cele mai importante sunt anumiți
oficiali guvernamentali, angajați ai laboratoarelor sau ai institutelor de cercetare
științifică, diplomați sau atașați militari. Agen ții întocmesc rapoarte pe care le

7 Intelligence: http://intelligence.sri.ro/osint -cine-ce-unde -cand -cum/ accesat la 08.07.2018.
8Jhonstone High School:
http://www.jhigh.co.uk/Intermediate2/Using%20 Information/4_sources_of_information.html
accesat la 09.04.2018

11 din 60
prezintă serviciilor de informații cu privire la evenimentele din țările în care
aceștia își au posturile. Pe lângă categoriile de surse primare deschise anterior
menționate, mai sunt și inspectorii sau oamenii de afaceri care, în urma încheierii
unor tratate militare, merg în diverse țări pentru a vedea dacă se respectă
termenii tratatului respectiv. Astfel, inspectorii au acces la informații esențiale,
mai importante decât cele la care au acces atașații militari sau alți vizitatori9.
Sursele secundare de informații sunt surse de la care se primește informația,
altele decât cele originale. Acestea procesează informațiile primite de la sursele
primare, fiind o versiune „second -hand” a acestora. Un astfel de exemplu îl
const ituie sondajul. Datele obținute pentru a realiza sondajul sunt sursele
primare, iar sursele secundare sunt concluziile obținute în urma analizării datelor
inițiale.
Sursele de informații interne sunt vitale pentru succesul unei organizații,
indiferent de scopul acesteia. Informația poate proveni din mai multe surse din
cadrul unei organizații10. Prin surse secundare înțelegem informațiile ce provin
din literatura publicată în formă electronică sau pe internet, inclusiv ziare,
transcrieri ale programelor rad io și TV, reviste, documente guvernamentale.
Aceste surse sunt mai ușor de contactat și mai iefine, dar valoarea datelor și
informațiilor este categoric mai mică decât în cazul celor obținute din primare11.
Sursele de informații externe sunt concentrate pe ceea ce se petrece în
afara granițelor organizației. Aceste informații se obțin prin intermediul
agențiilor guvernamentale sau a agenților de informații12.
Prima formă, sau spionajul, implică două roluri diferite: existența unui
ofițer de informații membr u al unui serviciu de informații și o sursă, care să îi
ofere acestuia date ce ajung la serviciul de informații.
Informațiile culese din surse tehnice se referă la un set de metode prin care
informațiile sunt culese folosind, în special, tehnologia avansa tă. Tehnicile

9 Securitatea României: https://securitatea -romaniei.blogspot.com/p/o -scurta -prezentare –
domeniului.html accesat la 08.07.2018.
10Jhonstone High School:
http://www.jhigh.co.uk/Intermediate2/Usin g%20Information/4_sources_of_information.html
accesat la 09.04.2018
11 Securitatea României: https://securitatea -romaniei.blogspot.com/p/o -scurta -prezentare –
domeniului.html accesat la 08.07.2018.
12Jhonstone High School:
http://www.jhigh.co.uk/Intermediate2/ Using%20Information/4_sources_of_information.html
accesat la 09.04.2018.

12 din 60
folosite de aceste surse sunt fotografierea de la mare distanță și interceptarea
unor unde electromagnetice. Sursele tehnice constau în imagini obținute prin
intermediul sateliților comerciali și sunt importante, deoarece oferă, în special,
informații cu privire la armele de nimicire în masă.
Pe de altă parte, există și surse recrutate -care după ce se pregătește terenul,
sunt recrutate în mod direct de ofițerul de informații și surse -volntari, care se
oferă din proprie inițiativă să ajute age nția de securitate a unei țări străine.
Sursele recrutate inspiră, în general, mai multă încredere, întrucât ofițerul a
beneficiat e timp suficient pentru a le studia caracterul și motivația înainte de a le
recruta. Ele sunt alese în funcție de nivelul de acces la informație pe care îl dețin.
În cazul surselor -voluntari, planează mai mult suspiciunea din partea agenției,
întrucât există bănuiala că și aceștia, la rândul lor, pot fi agenți ai altui serviciu
de informații. De -a lungul timpului, voluntari ca re la început au fost ignorați sau
refuzați s -au dovedit, ulterior, surse valoroase de informații13.
Există mai multe caracteristici ale surselor deschise de intelligence:
• Oferă o bază solidă: direct sau indirect, informațiile publice disponibile
formează baza operațiilor intelligence și non -intelligence. Structurile
sociale, sistemul de educație, știri, servicii și industria de divertisment
oferă o viziune generală asupra evenimentelor internaționale.
• Oferă răspunsuri: disponibilitatea, profunzimea și gam a de informații
publice permit organizațiilor intelligence și non -intelligence să satisfacă
cerințele critice și propriile nevoi de informații, fără a utiliza agenți
specializați umani. Având în vedere volumul, scopul și calitatea
informațiilor disponibile public, operațiile OSINT pot trece direct de la
faza de planificare la cea de producție.
• Îmbunătățește colectarea de informații: sursele deschise de căutare și
colectare sprijină alte activități de cercetare și recunoașter prin oferirea
răspunsurilor potr ivite la solicitări și oferirea informațiilor fundamentale
(biografie, informații culturale, date tehnice) care optimizează performanța
surselor umane și tehnice de colectare a informațiilor.
• Îmbunătățește producția: ca parte a unei discipline individuale sau
colective a producției de intelligence, folosirea OSINT asigură factorii de
decizie de faptul că au acces la toate sursele de informații disponibile14.

13 Securitatea României: https://securitatea -romaniei.blogspot.com/p/o -scurta -prezentare –
domeniului.html accesat la 08.07.2018.
14 Headquarters, Department of the Army, Open Source Inte lligence , Field manual 2 -22.9,
Washington, 2006, pagina 11.

13 din 60
OSINT are propriile sale limitări. Pentru agențiile tradiționale de
intelligence, este puțin proba bil ca această formă să ofere soluții complete pentru
problemele lor. Agențiile primesc foarte multe informații și cel mai greu este
filtrarea lor. Separarea semnalelor reale de informațiile false este destul de
dificilă și necesită timp. În ciuda evoluție i tehnologice, acțiunile analitice
executate de agenți nu pot fi înlocuite.
Și faptul că aceeași știre este prezentată de mai multe agenții de știri este o
împiedicare a unei cercetări clare. Guvernele și actorii non -statali sunt predispuse
utilizarii sur selor deschise de informații, deși pot fi transmise unele informații
inexacte sau înșelătoare.
Ineficiența OSINT nu se materializează mereu prin oferirea informațiilor utile de
nivel tactic sau operațional. Pentru a deveni eficient, comunitatea OSINT va
trebui să investească mai mult în dezvoltarea propriilor capacități. Un prim pas ar
fi îmbunătățirea antrenamentului agenților însărcinați să găsească și să
exploateze surse de informații. Îmbunătățirea tehnicilor de comunicare în diverse
limbi străine este foarte importantă. Cele mai multe informații se găsesc, de
multe ori, într -o limbă străină față de cea a agentului. În plus, investiții adiționale
în IT sunt necesare15.

1.2 Clasificarea surselor deschise de informații și instrumentele folosite
pentru obținerea de informații

Indiferent de perioada istorică la care ne raportăm, motivul folosirii
surselor de informații este acela de a asigura securitatea națională și colectivă.
Odată cu evoluția societății, au evoluat și modalitățile de amenințare a siguranței.
Una din principalele mijloace prin care se pote asigura securitatea națională o
reprezintă obținerea unor informații corecte, din surse diversificate. Sarcina
aceasta se află, în principal, în seama serviciilor de informații specializate în
culegerea și coroborarea datelor, care pot avea importanță mare în luarea
deciziilor politice, militare sau sociale. Orice serviciu de informații are o
componentă specializată în monitorizarea surselor deschise de informații, care
selectează datele de inte res pentru desfășurarea activității în bune condiții și le
transformă în informații relevante pentru propria siguranță naționale. Este, însă

15 Headquarters, Department of the Army, Open Source Intelligence , Washington, 2012,
pagina 32.

14 din 60
destul de dificilă obținerea acestor informații. Ele trebuiesc căutate în diverse
medii, precum ziare, televiziune, radio, suporturi electronice, rapoarte ale
autorităților, informații oficiale16.

Figura 2: Imaginea de ansamblu asupra OSINT în cadrul comunității de
intelligence
Cei patru piloni pe care se bazează strategia OSINT sunt sursele,
softwarele, serviciile și analiza. Sectorul privat se poate adresa tuturor celor patru
piloni în aceeași măsură. Există numeroase surse de informații, dar cele mai
importante vor fi prezentate în continuare.
1.Sursele media tradiționale: OSINT este oferit de mai mulți furnizori. Pentru
mulți, sursele media sunt singurele surse deschise cunoscute înainte de apariția
internetului. Acestea includ transmisiunile media, radio și TV , precum și o
variată gamă de produse electronice. Pentru scopurile actuale ale intelligence,
sursele media au rămas un sprijin pentru susținerea efortului OSINT și sunt

16 http://intelligence.sri.ro/sursele -deschise -de-informatii -intre-provocare -si-necesitate/ accesat
la 06.06.2018.

15 din 60
disponibile de la o varietate de furnizori. În plus, o serie de produse media
completează difuziunile străine și furnizează o perspectivă utilă asupra
caracterului general al mass -media străin cu privire la diverse probleme17.
2.Difuziuni publice: o astfel de transmisiune implică transmiterea simultană a
datelor sau informațiilor pentru publicul larg, către toate receptoarele sau
terminalele din cadrul unei rețele de calculatoare, radio sau televiziune. Acestea
sunt surse importante de informații, întrucât știrile TV sunt cele care oferă
primele indicii cu privire la situațiile care ar trebui fructificate18.
3.Internetul: Începând cu anul 1994, internetul a explodat, practic, pe scen a
mondială și a schimbat pentru totdeauna modul în care agenții au încercat să
obțină informații. Conform doctorului Vinton Cerf, considerat, de mulți,
fondatorul internetului, din 2000, până în 2015, numărul utilizatorilor a crescut
de la 400 de milioane la 3.5 miliarde. Mai multe proiecte includ utilizarea
internetului, precum conectarea dispozitivelor, localizarea vehiculelor din
spațiu19. Sunt surse care permit utilizatorilor să participe în mod public la
transmiterea informațiilor prin intermediul calcu latorului sau a rețelelor de
calculatoare. Internetul este o sursă de recunoaștere și supraveghere care permite
agenților de informații să localizeze și să observe surse deschise de informații.
Prin intermediul acestuia, colectori antrenați pot detecta și monitoriza site -uri
care scot în evidență intențiile, capabilitățile și activitățile inamicului. În general,
internetul oferă, în prezent, două avantaje: reprezintă un mijloc rapid de
comnicare cu partenerii din întreaga lume, realizându -se astfel schimbul de
informații neclasificate și reprezintă un mijloc rapid de accesare a surselor de
informații. Însă, internetul are, la rândul său, vulnerabilități. Mail -urile
electronice și documentele atașate sunt înregistrate în spațiul cibernetic și pot fi
oricând a ccesate, de către cunoscători.
4.Sursele online de reclame comerciale: sunt numeroase de astfel de surse, care
solicită un anumit tarif, sau taxă, pentru a accesa o anumită informație. În
general, aceste reclame sunt create de persoane cu abilități în dom eniul
informațional și au scop comercial, de promovare a marketingului.

17 North Atlantic Treaty Organization, NATO Open Source Intelligence Handbook , 2001,
Norfolk, pagina 5.
18 Headquarters, Department of the Army, Open Source Intelligence , Field manual 2 -22.9,
Washington, 2006, pagina 16.
19 Ibidem , pagina 6.

16 din 60
5.Alte forme de reclame online: Există mai multe forme și surse de reclame,
răspândite pe internet. Dintre acestea, amintesc reclamele din domeniul
discuțiilor cu privire la afacerile externe, apărare, motive de îngrijorare actuale,
monitorizarea riscului global, hărți și multe altele.
6.Literatura gri: Se referă la informațiile legale și etice care sunt disponibile, dar
provin doar din canale specializate, sau prin accesarea directă a rețelelor locale.
Prin literatură gri se înțelege aceea informație a cărei distribuire nu este
controlată de publicanții comerciali și/sau aceea informație care nu este
publicată, distribuită, catalogată sau solicitată prin intermediul vânzătorilor de
cărți sau a librăriilor. Acest tip de literatură include ziare, rapoarte tehnice și
documente tehnice standard, disertații, setări de date și altele. Ele sunt realizate
de organizații non -profit și educaționale, întreprinderi comerciale care crează
documente de acest tip pentru uzul intern, dar și pentru clienți sau furnizori,
agențiile locale, statale și naționale ale guvernului, asociații, societăți sau
cluburi20.
7.Dezbateri publice: cea mai veche formă de obținere a informațiilor, constă în
distribuirea i nformațiilor pe cale orală către audiență, în timpul unor evenimente
deschise publicului larg. Aceste evenimente includ, dar nu sunt limitate la
dezbateri academice, discuții educaționale, conferințe de știri, întâlniri
guvernamentale publice. Nici, vorbit orul, dar nici audiența nu au așteptări ca
discuția să fie una privată. Spre deosebire de celelalte surse de informații
deschise, monitorizara evenimentelor publice se face prin observare directă, care
ar putea genera chiar și unele riscuri pentru colecto r.
8.Documente publice: ca și dezbaterile publice, documentele publice reprezintă o
sursă de intelligence. Ele oferă informații despre mediul operațional. Pe timpul
operațiilor, documente precum ziare sau reviste sprijină eficiența obținerii de
informații . Carți, reziste, hărți, manuale, broșuri, ziare, fotografii și alte forme de
informații înregistrate sunt forme de obținere a informațiilor necesare
intelligence despre mediul operațional21.
9. Experți și observatori: O altă formă a surselor deschise de i nformații este
reprezentată de experți sau observatori cu experiențe directe. În multe locuri ale

20 North Atlantic Treaty Organization, NATO Open Source Intelligence Handbook , 2001,
Norfolk, pagina 10.
21 Headquarters, Department of the Army, Open Source Intelligence , Field manual 2 -22.9,
Washington, 2006, pagina 16.

17 din 60
lumii, spre exemplu în Africa, nu este posibil să se obțină informații publicate
din locații sau condiții specifice. Pentru multe subiecte, inclusiv pentru ce le cu
mari cantități de informație publicată, este imposibil să se făsească exact
informațiile necesare, chiar dacă pentru aceasta se alocă o cantitate mare de timp
și bani. Experții umani sunt de cele mai multe ori cele mai eficiente și mai puțin
scumpe m ijloace de a crea noi surse deschise de intelligence, care să răspundă la
cerințele specifice ale comandanților.
Identificarea și intervievarea acelora cu experiență directă în teren este o metodă
valoroasă de a descoperi informații reale. Doar dacă infor mația este analizată
atent și provine dintr -o sursă sigură, din judecarea ei de către persoane cu
experiență, poate fi ulterior utilizată.
10.Imagini comerciale: industria imaginilor comerciale continuă să aducă un
plus de maturitate odată cu lansarea din ultimii ani a unui număr mare de sateliți
care oferă capabilități semnificative. Neputând fi oprite de constrângerile de
securitate, care limitează utilizarea imaginilor derivate din sateliții militari,
imaginile comericale dobândite de NATO pot fi cu ușu rință distribuite în mod
liber în limitele înțelegerilor dintrre furnizorul original și drepturile de autor.
Acesta oferă mai multe opțiuni în ceea ce privește cooperarea cu partenerii
coaliției care nu au acces la informații clasificate ale NATO. Un număr de state
membre NATO cumpără imagini comerciale pentru a sprijini propriile cerințe de
imagine ale statului. În multe cazuri, aceste imagini pot fi redistribuite gratuit. În
vreme ce comandanții NATO sunt capabili să cumpere imagini comerciale
pentru ei, pentru sursele naționale de imagine ar trebui să existe consultări, ca
parte al oricărui efort de colectare, pentru a dovedi faptul să nevoia de imagini
comerciale nu poate fi satisfăcută prin surse existente22.
Sfera surselor deschise s -a extins odată cu implementarea fotografierii
întregii planete prin satelit, arătând chiar și zone care anterior aparțineau exclusiv
serviciilor de informații puternice. O altă sursă deschisă este reprezentată de
organizarea unor simpozioane, asociații profesionale la care sunt prezentate
materiale academice și de specialitate. Rolul analiștilor este acela de a prelua
informații cât mai corecte dintr -o multitudine de surse, întrucât informațiile
deschise sunt în forma unui text mai mult sau mai puțin structurat. Alte câteva

22 North Atlantic Treaty Organization, NATO Open Source Intelligence Handbook , 2001,
Norfolk, pagina 12.

18 din 60
alternative sunt reprezentate de atlase, hărți, planuri aeriene sau maritime, date
legate de sol, de mediu, publicitatea, site -urile web și serviciile asociate acestora.
Toate aceste surse anterior prezentate sunt considerate, surse de informații
tradițio nale, întrucât internetul a evoluat atât de rapid, încât s -a impus și a cucerit
un segment important din atenția utilizatorilor surselor deschise de informații.
Din păcate, însă, analiștii au la dispoziție un timp extrem de limitat pentru
a consulta varie tatea de surse și de a oferi răspunsurile solicitate la diferite
întrebări, luându -le în considerare doar pe cele relevante. Exploatarea surselor
deschise se face prin acordarea de maximă atenție, întrucât explozia
informațională a fost dublată de multipli carea surselor de eroare. Analistul
trebuie să acționeze cu rezervă și circumspecție, pentru a plasa informația în
contextul adecvat23.
Culegerea informațiilor din surse deschise este potrivită pentru combaterea
amenințărilor asimetrice. Astfel de operațiu ni se pregătesc în zone geografice în
care nu există surse secrete, pentru obținerea unor informații despre politicieni,
parteneri străini, angajați din administrația mai puțin transparentă ori pentru a
trage semnale de alarmă cu privire la problemele glob ale de interes pentru statul
în cauză.
Un exemplu elocvent în acest caz îl constituie comunitatea americană de
informații, care în anul 1995 a derulat un experiment sugestiv în ceea ce privește
necesitatea utilizării surselor deschise de informații pentru a produce
intelligence. Sarcina părților implicate era aceea de a furniza, în termen de 4 zile,
cât mai multe informații referitoare la Burundi. Analiștii implicați au consultat
diferite baze de date publice și au identificat numele ziariștilor care s -au referit în
ultima perioadă, în publicațiile lor, la țara în cauză, a universitarilor și a
editorilor care s -au ocupat cu acest subiect. Ei au analizat diverse rapoarte ce
prezentau situația economică a țării, hărți ale regiunii în care erau precizate chiar
și zonele de influență ale triburilor și imagini optice obținute prin intermediul
sateliților. La final, rezultatele au scos la iveală o cantitate mare de informații
culese din zona surselor deschise. Aceste informații au fost chiar mai multe decât
cele o bținute de sursele secrete24.

23 http://intelligence.sri.ro/sursele -deschise -de-informatii -intre-provocare -si-necesitate/ accesat
la 06.06.2018.
24 http://intelligence.sri.ro/sursele -deschise -de-informatii -intre-provocare -si-necesitate/ accesat
la 06.06.2018.

19 din 60
Pentru buna desfășurare a misiunilor, agenții folosesc mai multe instrumente
pentru a obține informații despre anumite ținte. Obținerea de informații joacă un
rol esențial în orice activitate de infiltrare. Datele obținute dezvăluie foarte multe
despre țin tă, iar în lumea digitală, sunt foarte multe amprente ale bunurilor de
interes. Principalele instrumente folosite de actori malware pentru a realiza
infiltrarea în sistemele țintă.
1. Maltego este dezvoltat de Paterva și reprezintă un instrument încorporat î n
Kali Linux. Maltego ajută la recunoașterea țintelor. Pentru a folosi acest
instrument, utilizatorul trebuie mai întâi să fie înregistrat pe site -ul
Paterva. Rezultatele așteptate sunt conversia domeniului IP, identificarea
utilizatorului, identificarea n umărului, a locațiilor sau a altor faze. Astfel,
sunt dezvăluite toate icoanele din Maltego și se oferă o imagine detaliată
despre acestea. Cercetătorii pot continua procesul pentru a obține și mai
multe informații despre țintă. Instrumentul este unul fant astic, prin care se
reușește urmărirea unei entități pe internet.
2. Recon -Ng: are ca scop recunoașterea țintelor și este încorporat în sistemul
Kali Linux. Acesta are multe module, iar utilizarea lui se aseamănă cu cea
a Metasploit. Spațiile de lucru pot fi create pentru a realiza în siguranță
toate operațiunile. Odată ce aceste spații sunt create, utilizatorii vor putea
fi redirecționați spre acele spații de lucru. Odată intrați, domeniul poate fi
specificat. În funcție de modulele folosite, se pot obține d iferite informații
despre ținte.
3. theHarvester: este un instrument de colectare a informațiilor despre o țintă
specificată. Acesta este foarte rapid și mult mai ușor de folosit, față de
Recon -ng, pentru a colecta informațiile de bază. Utilizându -l, se poat e
obține adresa de e -mail a domeniului în cauză și rezultate despre gazdelor
virtuale care sunt găsite prin intermediul motoarelor de căutare.
4. Shodan: este numit și motorul de căutare pentru hackeri, deoarece oferă
multe amprente ale dispozitivelor care s unt conectate la internet. Este
considerat o mină de aur pentru căutători, pentru a vedea bunurile expuse.
Spre exemplu, sunt vizibile camerele web conectate, etc.
Google Dorks: motoarele de căutare oferă o cantitate mare de informații, dar
acestea și inr egistrează aceste informații, care pot fi folosite pentru a obține
datele dorite despre țintă. Instrumentul oferî informații obținute de anumiți
operatori, deoarece altfel sunt greu de obținut, prin simple căutări

20 din 60
1.3 Avantajele și dezavantajele utilizării s urselor deschise în procesul de
asigurare a securității naționale

Încă din vremurile trecute se știe faptul că informația înseamnă putere, iar
această sintagmă a rămas valabilă și în prezent. Ba mai mult, importanța acesteia
a crescut progresiv, datorită evoluției tehnologice și instrumentelor care pot fi
utilizate în sc opul gestionării mijloacelor de cunoaștere. Asemeni celorlalte
componente ale arhitecturii întregului proces de intelligence, OSINT are în
componența sa, în principal, dintr -o cantitate mare de informație atent selectată,
analizată și prezentată beneficiar ilor, în momentul potrivit.
De cele mai multe ori, valoarea OSINT s -a evidențiat în cazul cooperării
dintre mediile civile și cel militar, dar și în cazul împărtășirii de informații
clasificate. OSINT reprezintă structura care oferă factorilor de decizie accesul
absolut la informații, dar care nu necesită o aplicare strictă a măsurilor de
securitate, cum se face în cazul surselor umane, fiind foarte utile când trebuiesc
întocmite documente care urmează a fi diseminate în medii din afara cadrului
securizat (întâlniri internaționale, organizații globale, mass media, conferințe).
În ultimele două decenii, în special, interesul față de OSINT a crescut, în
general în interiorul structurilor abilitate din domeniul apărării, ordinii publice și
securității, iar act ivitatea este susținută de surse deschise de informare special
pregătite pentru a extrage informațiile cu relevanță.
Creșterea numărului și tipurilor de surse a condus la dezvoltarea
conținutului ce trebuie analizat și validat, deci a apărut o preocupare pentru
găsirea unor metode de a controla volumul de informații. Evoluția tehnologică a
condus și la implementarea unor soluții tot mai eficiente de realizare a ciclului
complet OSINT, iar această dezvoltare forțează organizațiile din domeniul
intelligence să se alinieze la ultimele apariții în domeniu.
În interiorul comunităților de informații au apărut mai multe discuții, care
au degenerat în confruntări creative între adepții ideii că OSINT este un produs
complet, capabil să ofere o imagine amplă și fid elă a concepției actuale, și cei
care o privesc doar ca pe un instrument de verificare și coroborare a informațiilor

21 din 60
obținute din surse tehnice sau secrete. Ambele părți au, însă, argumente solide
pentru a -și susține opinia25.
Pe de o parte, analiza de tip OSINT reprezintă o capabilitate de natură
strategică foarte importantă pentru diverși factori de decizie , întrucât oferă o
imagine de ansamblu asupra contextului și oferă avertizări în ceea ce privește
aspectele critice ale actualului mediu de securitate. Folosindu -se de informațiile
oferite de către OSINT, acești factori pot stabili, și ulterior, aplica politici pe
termen lung, care au ca scop asigurarea unui avantaj asupra competitorilor26.
Avantajul surselor deschise este dat de utilizarea gândirii crit ice. Deși
conceptul nu este foarte actual, acesta produce două beneficii asupra analizei de
intelligence: ajungerea la un rezultat și îmbunătățirea modului în care analistul
raționează, respectiv depășirea și corectarea așa -numitelor erori cognitive.
Anal istul are obligația de a depăși capcanele mentale care nu îl ajută în
analizarea informațiilor (clișeem imaginea în oglindă, idei preconcepute),
întrucât procesul cognitiv este unul dinamic, deschis schimbărilor mediului de
securitate și evoluțiilor contin ue, capabil să facă față provocărilor determinate de
masa mare de informație și posibilitatea alterării sale în timp sau deformarea
mesajului inițial. Rolul gândirii critice este acela de a oferi analistului
posibilitatea de a pune întrebările potrivite și să găsească răspunsurile corecte,
prin dezvoltarea unei scheme logice pe baza inucției, deducției, recunoașterea
pattern -urilor sau identificarea posibilelor tendințe.
OSINT se mai evidențiază și prin capacitatea de reacție și calitatea produselor
informa ționale pe care le oferă.
OSINT reprezintă structura de informații care oferă produse ce au
rolul de a contribui la realizarea analizei de intelligence multi -sursă, prin
identificarea elementelor necesare înțelegerii contextului general, furnizarea de
informații care nu pot fi obținute mereu din surse clasificate și sprijină facilitarea
accesului la anumite tipuri de expertiză din mediile de cercetare27.

25 Bencsik, A., Lore, V., Marosi, I., From Individual Memory to Organizational
Memory (Intelligence of Organizations) , World Academy of Science, Engineering and
Technology, 2009, http://www.waset.org

26 Bjore, Mats, Six Years of Open Source Information (OSI). Lessons Learned ,
http://www.oss.net
27 Moore, David T., Critical Thinking and Analysis Intelligence , Center for Strategic
Intelligence Research, National Defence Intelligence College, Washington D.C., 2007

22 din 60
Analiza din surse deschise are un alt avantaj, acela de a prezenta,
alături de posibile efecte imediate, o viziune de perspectivă asupra fenomenelor
ce fac obiectul activității decidenților, fapt ce le oferă posibilitatea de a aplifica
capacitatea de prevenire și răspuns la anumite crize ce se pot desfășura28.
Datorită naturii sale deschise, OSINT poate facilita partajarea. Dar
mijloacele de partajare trebuie să fie îmbunătățite pentru ca sursele deschise să
funcționeze eficient, la fel ca și pentru alte categorii de intelligence. Această
nevoie este valabilă at ât pentru comunitatea de securitate națională, dar și pentru
cei care au responsabilități în domenii asemănătoare. Este o vulnerabilitate foarte
mare utilizarea de către un adversar a surselor deschise de informații împotriva
securității altui stat. Advers arii vor folosi sursele de manipulare în scopuri
proprii. În acest sens, colectorii și analiștii au nevoie de pregătire temeinică
pentru a răspunde eficient cerințelor pentru care sunt antrenați29.
Avantajele OSINT sunt accentuate de consultanții în domeni ul securității,
oameni de știință, media și comunitatea de intelligence. OSINT este mai ieftin și
mult mai rapid disponibil decât metodele tradiționale de obținere a
informațiilor prin intermediul diverselor servicii clandestine. Mai mult de atât,
OSINT of eră informații suplimentare, care, de cele mai multe ori, nu pot fi
obținte prin alte surse intelligence. De asemenea, în perioade de criză, sursele
deschise de informații din mediul online pot fi un mijloc sigur de obținere a
informațiilor, mai degrabă de cât utilizarea surselor umane. Utilizarea la scară
largă a surselor deschise de informații din mediul online a condus la crearea unor
contexte și perspectve care să sprijine structura de intelligence și agențiile de
securitate să înțeleagă mai bine complex itatea anumitor aspecte din domeniu, pe
plan național sau local. OSINT permite agențiilor de intelligence să verifice
informații din diferite surse media30.

28 Friedman, George, America’s Secret War. Inside the Hidden Worldwide Struggle Between
America and Its Enemies , Doubleday, 2004
29Association of forme r intelligence officers, The evolution of Open Intelligence , Volumul 19,
numărul 3, Falls Church, Leesburg, 2013, pagina 53.
30 Q. Eijkman, D. Weggemans, Security and human rights, Hogeschool Utrecht, 2017, pagina
288.

23 din 60
În ciuda tuturor avantajelor oferite de OSINT, decizia privitoare la
modul de promovare sau valorif icare a informațiilor este la latitudinea
comunității informative naționale, sau chiar internaționale31.
Un dezavantaj în utilizarea analizei din surse deschise îl constituie provocările
născute din abundența de date aflate în spațiul public . În vederea at ingerii
scopului propus, participanții la analiza de intelligence din surse deschise
desfășoară un proces foarte anevoios și costisitor, care implică descoperirea,
diferențierea, filtrarea și selectarea datelor care, integrate și intepretate, să
contribuie la obținerea unor informații de mare importanță. Odată ce agentul
descoperă multe date și detalii, acesta poate și supraîncărcat și există
posibilitatea ca acesta să nu mai diferențieze informația esențială de „balast”.
Alte obstacole care împiedică o bu nă desfășurare a procesului de obținere de
informații sunt cele legate de și barierele lingvistice sau culturale,
credibilitatea sursei . Din aceste motive, unii analiști au ajuns la concluzia că
90% din informație este dată deoparte și doar 10% din informa ție este folosită în
cadrul analizei.
Pe lângă faptul că mute informații sunt colectate în afara structurilor
informative, acestea sunt obținute fără utilizarea unor instrumente necesare
exploatării eficiente a unei cantități atât de mare de date. Nici ac um, dar nici
în viitor nu se găsește soluția ca vreo structură de informații să poată analiza
multitudinea de informații din mediul public.
Un alt dezavantaj al utilizării OSINT îl reprezintă verificarea gradului de
certitudine pe care informația obținută îl oferă. Internetul rămâne cea mai
vulnerabilă sursă, percepția asupra acestui instrument modificându -se, odată cu
ușurința cu care tot mai multă lume a reușit să îl acceseze. Internetul a devenit, în
prezent, un important instrument de manipulare. Ca ex emplu stau blogurile unde
anonimitatea sau capacitatea de disimulare a autorului sunt extrem de ridicate.
Chiar și așa, dacă s -ar exclude acest flux de date din mediul virtual, ar trebui să
se elimine cea mai mare sursă de date curente, chiar dacă aceasta trebuie
evaluată și analizată atent, pentru a elimina erorile de judecată și dezinformările
intenționat lăsate în spațiul virutal.

31 Gill, Peter, Marrin, Stephen, Phythi an, Mark, Intelligence Therory. Key Questions
and Debates , Routledge, Taylor & Francis Group, 2009

24 din 60
În ceea ce privește legătura dintre sursele deschise de obținere a
informațiilor și rețelele de socializare, există atât ava ntaje, cât și dezavantaje.
Avantajul constă în faptul că, în condițiile în care relaționarea cu alte persoane a
devenit atât de populară, milioane de oameni căutând să cunoască persoane noi,
să discute pe diverse teme, să dezvolte alianțe personale și prof esionale,
internetul și alte asemenea surse au devenit principala modalitate de îndeplinire a
acestor dorințe. Site -urile de socializare, reprezentate de profilurile personale ale
utilizatorilor, au devenit locul în care oamenii își exprimă senimentele și
gândurile, postează fotografii, se împrietenesc. Pentru analiștii de intelligence,
aceste site -uri sunt destul de utile, întrucât ei pot obține cu ușurință informațiile
necesare pentru identificarea profilurilor utilizatorilor. Un exemplu în acest sens
îl constituie programul Total Information Awareness, al Agenției pentru Proiecte
de Cercetare Avansată în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, care a efectuat
cercetări în domeniul strategiilor pentru analiza rețelelor sociale. Aceștia
urmăreau să stabilească d acă cetățenii americani prezentau sau nu amenințări
asimentrice la adresa securității naționale. În cadrul programului, proiectul cu
denumirea Scalable Social Network Analysis avea ca scop dezvoltarea unor
tehnici bazate pe analiza rețelelor sociale pentru a stabili caracteristicile unui
grup terorist și pentru a diferenția aceste grupări de alte tipuri de grupuri sociale.
Unele proiecte au continuat să existe, sub alte denumiri, altele s -au stins
definitiv, deoarece s -a considerat că dezvoltarea și desfășu rarea de tehnologii
specifice ar putea duce la un sistem de supraveghere în masă32.
Așa cum s -a observat și mai înainte, pe lângă utilitatea dovedită, OSINT –
ul aduce cu sine și câteva riscuri care nu pot fi evitate. Actorii pot folosi sursele
deschise pent ru a extrage informații de care au nevoie și pentru a le folosi
împotriva altora, ori pentru a -și disemina propaganda sau dezinformarea, în
rândul unei societăți. Aceste lucruri sunt vizibile în acțiunile teroriste alte
Statului Islamic sau în activitatea de propagandă și dezinformare condusă de
intelligence -ul rusesc.

32 10 Ethier Jason, „Current research in social network theory” URL : http://www.
ccs.neu.edu/home/perrolle /archive/Ethier -SocialNetworks.html, 15.03.2009.
11 „Electronic Frontier Foundation” (site oficial) URL: http://w2.eff.org/Privacy/
TIA/20031003_comments.php; Harris, Shane „National Journal” (site oficial) URL:
http://nationaljournal.com/about/njweekly/st ories/2006/0223nj1.htm.

25 din 60
Prin intermediul rețelelor de socializare, ISIS și -a transmis mesajul către
un public țintă din care să își recruteze viitorii adepți. Ei răspândesc teroarea prin
surse deschise cu scopul de a induce senzația de teamă prin acțiunile lor,
folosindu -se de site -urile de știri sau diferite pagini și rețele sociale.
De partea cealaltă, Federația Rusă folosește surse deschise pentru a -și
transmite mesajul și a dezinforma publicul target din occide nt. Posturile
naționale, cum ar fi Russia Today sau Sputnik, troli mobilizați pe Facebook și
Youtube au ca scop promovarea anti -americanismului, scepticismul față de
democrație și politica statelor occidentale ori urmăresc dezinformarea cu privire
la ceea ce se petrece în lume pentru a scoate Rusia în evidență, ca un opozant al
forței expansioniste33.
Actualul mediu de securitate implică mai multe schimbări la nivelul
practicilor analitice, modelul „expertului singuratic” fiind, ușor, ușor, înlăturat.
Viitorul analist OSINT trebuie să fie pregătit pentru a fi angrenat în sistemul
avansat de interconectare a unor laboratoare de lucru, care vor opera și coopera
după o metodologie documentată științific. Într -un intelligence modern,
laboratoarele de informații vor funcționa în echipe de lucru, în cadrul unor
proiecte interdisciplinare, capabile să exploateze date ce provin din toate sursele,
dintre care, sursele deschise urmând a -și întări poziția în asnamblul activității de
intelligence.
Viitorul se prevede a fi mult mai complex decât prezentul, schimbările din
mediul de securitate fiind mult mai rapide, amenințările la adresa sa, crescând.
Va crește volumul de date ce previne din surse deschise, îndeosebi din mass
media și rețele de socializare, dar va crește și riscul dezinformării, validarea
surselor fiind tot mai dificilă.

33Alexandru Suditoiu:https://suditoiu.wordpress.com/2015/07/06/serviciile -de-informatii -si-
sursele -deschise/ accesat la 06.06.2018.

26 din 60
CAPITOLUL 2: CELE DOUĂ DIRECȚII ALE OSINT: PUBLIC ȘI
PRIVAT

2.1 Valorile publice ale OSINT

2.1.1 Planificare și direcții de acțiune

Conform definiției NATO, OSINT reprezintă totalitatea informațiilor care
au fost descoperite în mod deliberat și difuzate către un public select, în general
comandantului și personalului auxiliar al acestuia, î n scopul abordării unei
anumite probleme. OSINT joacă un rol cheie pentru securitatea națională. Chiar
și așa, valoarea surselor deschise de informații nu s -a limitat la contextul militar:
OSINT este extrem de folositor și pentru colectarea unor informații strategice
care permit unor companii sau afaceri să își dezvolte un proces de luare a
deciziilor eficient și sigur.
În ultimele decenii, rolul OSINT a crescut foarte mult, mai ales după
atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Site -urile web, blogur ile, forumurile,
revistele și social media au fost recunoscute ca potențiale valoroase surse de
informații care ar putea ajuta guvernul, operațiunile de securitate, structurile de
asigurare a forței sau chiar persoanele, să înțeleagă mai bine lumea și să s prijine
analiștii în identificarea identității riscurilor și amenințărilor.
Organizațiile nu trebuie să caute foarte mult pentru informații clasificate
sau secrete: 80% din informațiile de care au ei nevoie se găsește liber, prin surse
deschise. Provocare a constă în capacitatea de a găsi informații strategice ascunse
în volumul mare de date disponibile pe internet sau în alte surse publice.
Când Facebook s -a lansat, în 2004, puțini oameni puteau anticipa succesul și
importanța pe care rețeaua le are acum. Chiar dacă Facebook și alte rețele de
social media precum Twitter, Google +, Linkedin sau altele, ofer ă informații
strategice despre oameni, opiniile lor nefiltrate, sentimente sau indicatori ai
anumitor trenduri. Monitorizarea social media nu mai este dem ult opțională, dar
este o cerință pentru orice organizație, datorită potențialului lor de a furniza în
timp real informații cruciale.
Datorită exploziei informaționale (neclasificate, gratuite și disponibile, în
special pe internet sau în social media), v aloarea surselor deschise de intelligence
este clară: abilitatea de a înțelege, identifica și exploata aceste informații poate
ajuta managerierea proceselor de business și poate prezice evenimente critice34.

34 Expert System: https://www.expertsystem.com/value -open -source -intelligence -21st-
century/ accesat l a 10.07.2018.

27 din 60
Pentru a fi valoroase, informațiile nu trebuie s ă fie neapărat secrete. În
orice blog am căuta, orice știre am viziona, orice ziar am citi, informațiile despre
anumite subiecte nu se termină niciodată.
Agențiile de informații sunt responsabile de colectarea, producerea și
promovarea surselor deschise d e informații. Acestea, alături de rețelele de
parteneri din întreaga lume, au instrumentele și accesul necesare pentru a
produce surse deschise de informații de înaltă calitate. Aceste capabilități includ
traducerea în peste 80 de limbi străine, surse, tre nduri și analize media, servicii
geospațiale sau cunoștințe culturale și de specialitate rare.
OSINT a reprezentat întotdeauna o parte importantă a surselor de analiză,
dar avansul continuu în tehnologia informației a dat o putere și mai crescută unui
număr mare de oameni și a făcut posibilă adresarea de noi întrebări structurilor
de informații. De exemplu, bazându -se pe această analiză de intelligence,
oamenii legii sau oficialii guvernamentali câștigă mai multe informații despre o
țară pe care aceștia ur mează să o viziteze35.
Doar o cantitate mică din volumul masiv de informații care este
diseminată și analizată zilnic este relevant, oferit în timp util și acționabil pentru
o analiză OSINT. Determinarea a ceea ce este mai mult sau mai puțin relevant
solic ită un enorm uriaș împrăștiat în întreg spectrul intelligence, de la colectarea
inițială, până la diseminarea informațiilor și la oferirea răspunsurilor solicitate de
comandanți. Transformarea informațiilor de la intelligence brut implică pași
critici pent ru a oferi contextul necesar pentru a evalua validitatea și fiabilitatea
unui raport.
Cu toate acestea, OSINT încă are nevoie de o metodologie mai clară. Sunt
puține modele care să descrie metodologia intelligence. Unul dintre aceste
modele, utilizat și d e CIA descrie acest proces ca unul care cuprinde planificarea
și direcționarea, colectarea, procesarea, analiza și producția și diseminarea.
Colectarea, procesarea, exploatarea și producția sunt pașii care pot fi descriși ca
cei prin care se asigură obțin erea informației, validarea acesteia, identificarea
valorii informației și oferirea acesteia către cei interesați36.

35 Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/news -information/featured -story –
archive/2010 -featured -story -archive/open -source -intelligence.html accesat la 10.07.2018.
36 RAND?RR1964

28 din 60

1: Colectareea 2: Procesarea

4. Producția 3. Exploatarea

Figura 2: Ciclul operațiilor OSINT

2.1.2 Modalități de colectare a informațiilor

Primul pas, colectarea, include identificarea pot ențialelor informații
folositoare și reținerea acelor materiale. Acest pas necesită consiliere -explicită
sau generală – pentru colectorii din sursele deschise, pentru ca aceștia să
identifice tipurile de informații care ar trebui colectate și să prioritize ze eforturile
de colectare pentru a reflecta cerințele comunității de intelligence (IC) . Achiziția
constă în colectarea fizică sau electronică a acestor informații. Retenția constă în
continuarea păstrării informațiilor obținute până la un moment.
Din tipurile de informații analizate, conținutul știrilor din media este cea
mai ușoară formă de colectare. Pentru prima generație OSINT, achiziția fizică a
știrilor media transmise prezentau provocări logistice care cereau Serviciului de
Informații Externe (FBIS) să se disperseze în mai multe locații geografice pentru
a intercepta știrile. Colectare a materialelor printate a fost dependentă de prezența
unui ofițer diplomatic sau a unui colector clandestin care să obțină materiale
publicate. În prezent, chiar dacă majoritatea surselor de știri sunt disponibile și
online, provocările s -au orientat spre managementul informației. Reținerea
informațiilor din sursele de știri este destul de simplă. Volumul acestor Achiziție

Retenție
Clasificare

Diseminare Traducere

Agregatiune
Autentificare

Contextualizare

29 din 60
informații este ușor de manageriat, iar informația provine, în general, într -un
format standardizat37.
Literatura gri, precum conținutul știrilor, devine tot mai ușor de colectat,
din motive similare. Creatorii literaturii gri au acționat mai lent decât cei din
media în cazul tranziției în spațiul online, de aceea, încă sunt cazuri în care unui
colector i se cere să obțină informații copiate pe un hard, în special în zonele
puțin dezvoltate ale lumii, în care folosirea internetului de către instituții este
slab răspândită.
Informațiile din social media, în contrast, prezintă multe p rovocări unice
în faza de colectare, atât pentru formele scurte, cât și pentru cele lungi de
conținut. În primul rând, o imagine completă a datelor brute foate fi dificil de
obținut. În faza de început a analizei de social media, analiștii aveau
accesibili tate mare la informații și uneori chiar acestea erau chiar gratis. Spre
exemplu, compania Topsy, a oferit acces public pentru a completa indexul
materialelor de pe Titter până la începutul startului Twitter, în 2006. Chiar și asa,
analizele social media au devenit o industrie stabilă, platforme precum Topsy au
fost cumpărate și apoi, închise, de companii mai mari care căutau să obțină bani
din aceste piețe.
Agregarea companiilor de social media au dus la obținerea numai a unei
porțiuni de dat e sau un set de date, dar într -o perioadă de timp specifică. Mai
mult, acești furnizori au tendința de a se focusa pe datele din social media, în
special Twitter sau Facebook, chiar dacă platformele native sunt mult mai
relevante pentru unele interese ale IC. Chiar daca IC poate obține un set complet
de informații din social media, acestea nu sunt o probă reprezentativă pentru
populație. Sunt grupuri democratice care nu folosesc social media, iar în unele
locații de interes pentru IC, folosirea acestui inst rument poate avea un impact
puternic pentru clasele socioeconomice38.
Colectarea datelor social media ridică probleme importante cu privire la
protecția persoanelor, care este relevantă pentru retenție. Aceste aspecte sunt mai
puțin prezente în literatura gri și aproape inexistente în știrile din media.
Procedurile folosite pentru colectarea informațiilor trebuie să fie ferme și sunt
detaliate în diferite regulamente. Un articol de știri nu este unul foarte trainic –
dacă o știre s -a schimbat, u n articol nou, separat, va lua naștere. În contrast, o
tendință a unei discuții poate genera interes pentru mai multe zile sau săptămâni,
sau poate continua chiar și ani de zile. Obținerea și retenția conținutului social
media, în particular, trebuie să se realizeze în timp real și constant, poate avea un

37 H. Williams, I. Blum, Defining Second Generation Open Source Intelligence (OSINT) for
the Defense Entreprise , RAND Corporation, Santa Monica, 2018, pagina 14.
38 Ibidem , pagina 15.

30 din 60
impact semnificativ, dar care poate fi înlăturat în scurt timp, dacă incită
controverse sau dezvăluie informații sensibile. Atât conținutul pe termen lung,
cât și cel pe termen scurt ale social media sunt prezentate tot mai mult în format
diferit de cel text. Clipurile video de pe YouTube sunt un exemplu de conținut de
formă lungă a social media, într -un format diferit, iar o formă scurtă include
imagini pe platforme precum Flickr sau clipuri video live pe platforme precum
Twitter sau Facebok39.
Agenții colectori de informații din surse deschise trebuie să aibă capacitatea de a
gestiona știrile și articolele din spațiul online, presa scrisă sau alți agenți de știri,
materiale audio -video din posturi TV sau r adio, dar și din alte surse de materiale,
cum ar fi documentarele, analizele, statisticile sau rapoartele ce provin chiar și
din baze de date open source.
Odată cu modificarea tabloului din surse deschise, dar și cu transferul celei mai
mari părți a conți nutului surselor clasice în spațiul virtual, ori evoluția
caracteristicilor informațiilor furnizate, a crescut complexitatea consecințelor de
căutare și de procesare a datelor. Știrile din media sunt percepute diferit, în
funcție de categoriile de utilizat ori. O definiție generală o reprezintă aceea că
știrile din media reprezintă orice produs digital care este interactiv și distribuit
prin rețele informatice, sau totalitatea sunetelor, textelor, imaginilor sau
elementelor grafice prelucrate pe un calculato r și integrate într -o bază de date40.
Întrucât numărul de informații este foarte mare, regăsindu -se ușor pe website -uri,
bloguri, formuri publice sau rețele sociale, creșterea exponențială a conținutului
generat de utilizatori și diversitatea limbilor în c are informația este furnizată
reprezintă provocări reale, care se traduc din perspectiva nevoii de a le gestiona
în obiective diferite a instruirii, cum ar fi:
1.Însușirea cunoștințelor aprofundate și specializate de nagigare și exploatare a
internetului;
2.Dezvoltarea unor aptitudini de identificare a celor mai bune surse de
informare;
3.Dobândirea unor competențe privind validarea surselor;
4.Metode și tehnici de căutare a datelor;
5.Dezvoltarea unor tehnici de procesare;
6. Dobândirea competențelor privi nd validarea și organizarea datelor41.
Pentru colectarea informațiilor necesare, există metode directe și indirecte.
Prima dintre ele, metoda directă, este ca mai apropiată de adevăr, dar este mai
costisitoare. Metoda este destul de limitată și conține dat e perisabile, dar

39 Ibidem , pagina 16.
40 D. Guțu, New Media , editura “Tritonic”, București 2007, pagina 32.
41 https://www.sri.ro/upload/INSTRUIRE_ SI_FORMARE_IN_OSINT.pdf accesat la
15.07.2018.

31 din 60
constituie cea mai ușoară cale de acces direct la informațiile de piață. Ea
cuprinde tehnici diverse, cum ar fi:
1.Ancheta, care reprezintă o metodă selectivă, specfică pentru studii calitative și
cantitative. Tehnicile de realizare a anc hetei sunt prin observare directă, care se
poate realiza cu ochiul liber, prin mijloace tehnice (cameră foto) sau prin
interogare explorativă (interviu personal, discuții de grup) ori controlată
(chestionar).
2.Interviul reprezintă o întrevedere între două persoane, din care cea care
intervievează știe care sunt informațiile pe care trebuie să le obțină, iar
intervievatul cunoaște răspunsurile. Este foarte important ca cel care ia interviul
să știe să ghideze întrebările, astfel încât să obțină răspunsurile dorite.
Interviurile sunt structurate, axate pe utilizarea unui chestionar (recomandate
agenților fără prea multă experiență), nestructurate, care permit un flux mai liber
de idei între anchetator și intervievat și interviuri semi -structurate, bazate pe o
combinație a celor două tipuri anterior precizate.
3.Chestionarul este instrumentul de bază folosit în cercetarea de teren și
reprezintă un fel de plasă care colectează informațiile căutate, iar informațiile
neimportante sunt filtrate și eliminate. Un c hestionar de calitate trebuie să fie
scurt și simplu, să asigure răspunsuri complete, să elimine informațiile
nesemnificative, să conțină întrebări „filtru”, care demonstrează calificarea celui
chestionat și să faciliteze evaluări, interpretări sau analize .
Pe de altă parte, metoda indirectă, sau cea de birou, presupune colectarea
de informații din surse documentare publicate sau nu și cercetarea acestor
informații. Deși oferă numai o parte din informațiile necesare, care provin și
dintr -o bază de date, utilitatea folosirii acestei metode este aceea că se reduc
timpul, efortul și fondurile necesare cercetării.
Informațiile obținute de cercetători prin intermediul acestei metode sunt diferite
astudii și analize, cum ar fi analiza vânzărilor, a prod usului, studii de
conjunctură, de promovare, studii de distribuție, previziune sau creativitate42.

2.1.3 Procesarea și exploatarea informațiilor

Procesarea informațiilor este a doua fază a procesului de obținere a
informațiilor din surse deschise și im plică validarea informațiilor și
transformarea lor în unele utilizabile. Procesarea poate lua mai multe forme,
inclusiv traducerea surselor materialelor din limba lor originală în altă limbă și
transformarea materialelor video sau a fotografiilor în intell igence util. Multe din

42 ScriTub: http://www.scritub.com/management/marketing/METODE -SI-TEHNICI -DE-
RECOLTARE122341420.php accesat la 16.07.2018.

32 din 60
sarcinile îndeplinite în timpul procesării pot fi îndeplinite cu mai multă ușurință
și cu un cost mai mic prin folosirea unor programe software, inclusiv versiunea
ultra-performantă a Google Translate. În același timp, OSINT se bucur ă de o
abundență de informații disponibile într -un format mai puțin structurat, care face
procesarea mult mai implicată în procesul de obținere a unor informații de
calitate. Identificăm astfel două componente ale procesării: traducerea și
agregațiunea. Ac este componente nu trebuie să se producă neapărat la un anumit
moment, iar în alte cazuri, una o asistă pe cealaltă.
Procesarea știrilor media implică traducerea lor în limba agenților. Odată
ce cea mai mare parte a eforturilor FBIS este concretizată, tra ducerea este rapid
impactată de evoluția rapidă a tehnicilor și mașinăriilor de traducere, cel puțin în
limbile în care există o sintaxă comună și un corp al documentului. În vreme ce
lingviștii au încă un rol critic (oferă nuanță și context critic pentru materialele în
limbă străină), ei se pot focusa și pe propriile eforturi de a oferi valoare analitică
fazei de exploatare. Mașinile de tradus sunt cele mai eficiente pentru știrile
media, care folosesc un vocabular standard și au o structură specifică. Lit eraura
gri, în general, urmează o scriere standard, profesională, care poate fi favorabilă
mașinilor de tradus, chiar dacă subiectele avansate și specifice de literatură gri
uneori au nevoie de intervenție umană. Informațiile din social media tind să
conți nă un număr limitar de caractere: Twitter, spre exemplu, are o limitare de
140 de caractere. Pe partea cealaltă, postările social media sunt mai predispuse să
conțină argou, emoticoane sau alte stenografe folosite în prezent în mediul
online. De asemenea, aceste postări pot fi date în mai multe limbi și este posibil
să conțină, uneori, posibile erori tipografice. Chiar dacă conținutul formelor
lungi ale social media conțin suficiente informații pentru a oferi consistență
întregistrărilor prin care se deduce stilul autorului, formele scurte ale conținutului
social media este mai puțin probabil să furnizeze o astfel de imagice, decât dacă
părțile unui material sau a unei activități sunt compilate.
Agregațiunea, care nu este, în general, necesară pentru știril e media și
literatura gri, reprezintă un pas critic pentru analiza mai multor tipuri de conținut
social media, în special în cazul formelor scurte de conținut ale social media.
Agregațiunea ar putea chiar să implice reducerea sau integrarea în traducerea
unei părți, într -o formă foarte folositoare. Mai multe companii comerciale oferă
servicii de agregare de date care elimină nevoia de existență a IC pentru a directa
colectarea. În timp ce agregatorii de dat pot minimiza colectarea și procesarea
informațiilo r, aceștia pot să nu ofere toate datele de pe mai multe platforme. Ar
putea fi dificil pentru IC să știe cu exactitate ce date au fost incluse în acel set de
date, lucru ce complică abilitatea sa de a autentifica datele și să le pună într -un
context potriv it.

33 din 60
Exploatarea caută să determine dacă informația este ceea ce se pretinde a fi și ce
valoare are ea pentru IC. Uneori, când ne referim la exploatare, ne referim, de
fapt, la analiză.
Exploatarea se împarte în trei faze: autentificare, evaluarea credibil ității și
și contextualizarea. Autentificarea caută să verifice dacă informația este sau nu
ceea ce se spune că este. Literatura gri publicată pe website -uri guvernamentale
poate fi folosită cu încredere. Autentificarea conținutului social media este mult
mai dificilă. Utilizatorii pot intenționat să își ascundă adevărata identiate, sau pot
oferi informații false despre identitatea lor. De exemplu, o persoană ar putea să
înșele cu privire la locația sau atributele personale. Dacă IC incearcă să
descopere ca re este atmosfera dintr -o anumită țară, este foarte important ca
utilizatorii să fie membri ai acelei țări, și nu din diaspora.
Evaluând credibilitatea, ca și autentificarea, este destul de simplă pentru
media tradițională și literatura gri, dar extrem de dificilă pentru conținutul social
media. O măsură de credibilitate caută să determine dacă informația este de
încredere. Spre exemplu, ziarul New York Times publică aproape întotdeauna
material cu un anumit scop: încearcă să aibă un conținut plin de acurat ețe și este
transparent în privința surselor sale. Acest aspect poate fi însă mai puțin adevărat
pentru sursele media străine, în special punctele de vânzare ale media de stat,
care încearcă să influențeze sau să transmită mesaje populației.
Diferit față de știrile din media, social media nu oferă, în general,
informații de mână secundă. Conținutul provine, de regulă, direct de la surse.
Chiar și așa, deși nu întotdeauna este cazul, originalitatea sursei trebuie
suspectată. Chiar dacă o sursă oferă informa ția la un eveniment la care este parte,
se pune problema dacă aceasta este de încredere, întrucât se știu foarte puține
despre expunerea sursei. Spre exemplu, unele surse nu menționează sau postează
în mediul online poze cu copii lor; alții nu discută nici odată despre munca lor în
spațiul online.
Contextualizarea permite deschiderea analistului sursei deschise să
relateze expertiza subiectului către consumatorul final. Acest lucru poate implica
comentarii despre sursa care oferă informații adiționale, prec um informații
relevante pentru credibilitate. Contextualizarea poate să implice compilarea mai
multor articole ale OSINT din orice produs livrabil într -un produs care oferă o
imagine mai ușor de înțeles despre un anumit subiect.

34 din 60
2.2 Valorile secrete ale OSINT

2.2.1 Surse secrete OSINT

Judecând după cuvintele folosite, mulți politicieni sau chiar și ofițeri de
intelligence fac confuzie între secret și intelligence. Faptele sunt cele care
reflectă faptul că noțiunile de „secret” sunt foarte importante, indiferent de
domeniu. Comunitatea d e intelligence include, în prezent, o serie de agenții
precum IMINT, SIGINT sau HUMINT și altele. Conform calculelor făcute,
majoritatea resurselor comunității de intelligence se îndreaptă spre activitățile
IMINT și SIGINT, activități precum dezvoltarea sa teliților de recunoaștere,
colectarea semnalelor și realizarea de analize. OSINT, componenta mai mică a
comunităților de intelligence, nu dispune de aceeași recunoaștere internațională
ca celelalte structuri anterior menționate.
Cei care spun că secretele sunt singurele componente ale adevăratelor sructuri de
intelligencem în contrast cu informațiile găsite prin alte mijloace deschise, ar
face bine să ia în considerare caracterul confuz al celorlate categorii de surse
deschise sau acoperite de informații. Informațiile ascunse în spatele unor forme
clasificate sau în programe cu acces special, s -ar putea dovedi disponibile
publicului în egală măsură cu materialele publice43.
Analiza OSINT reprezintă o capabilitate foarte importantă pentru factorii
de decizie , întrucât furnizează imagini asupra aspectelor critice ale agendei de
securitate, astfel încât aceștia să poată stabili și mai apoi, aplica, politici pe
termen lung, întărind capacitatea de prevenire și răspuns la posibilele crize.
Indiferent că este vor ba de oferirea unor informații referitoare la activitatea unei
organizații teroriste sau că ajută la realizarea de avertizări timpurii și evaluări
strategice, OSINT are rolul esențial în reducerea imprevizibilului și a
incertitudinii care definește mediul actual de securitate44.
În ultimii ani, un fenomen cunoscut ca și OSINT a câștigat rapid teren, ca
un mijloc de colectare a informațiilor de la aproape orice persoană conectată la
internet. Ceea ce este de remarcat, și poate chiar motiv de îngrijorare pent ru
securitate, este faptul că odată cu amploarea răspândirii informațiilor în spațiul
online, noi instrumente permit altor entități non -guvernamentale (unele chiar
criminale) să folosească aceleași tehnici pentru nevoile proprii.
Două astfel de instrument e sunt FBStalker și GeoStalker, ambele fiind
eliberate de SpiderLabs în 2013, la conferința din Malaezia, din 2013.

43 Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/library/center -for-the-study -of-
intelligence/csi -publications/csi -studies/studies/Vol49no2/reexamining_the_distinction_3.htm
accesat la 24.07.2018.
44 https://www.sri.ro/fisiere/studii/OSINT_SECRET_SI_PUBLIC.pdf accesat la 19.07.2018

35 din 60
Rolul FBStalker este acela de a extrage din cadrul platformei Facebook a mai
multor informații, precum numărul dăților active, prieteni, ti pul dispozitivului
folosit, imagini, locație sau alte detalii.
Instrumentele FBStalker permit extragerea unor informații fără a cere aprobarea
cuiva. Singurul lucru necesar este un nume de utilizator. De partea cealaltă,
GeoStalker minează platformele Twi tter, Instagram, Flickr și alte rețele sociale
pentru a extrage informații despre locație.
Atunci când datele de ieșire ale FBStalker și Geostalker sunt împieate de o
aplicație precum Maltego, indivizii sunt mai protejați în acțiunile lor. Acest lucru
oferă și infractorilor cibernetici avantajul de a elabora campanii vizate folosind
tehnici precum ingineria socială, care se bazează pe cunoașterea vieții private sau
sociale a unui individ pentru a fi eficientă.
Pe lângă acestea, există și alte instrumente OSINT care pot fi folosite în
secret. Cu toate acestea, nu este de încurajat ca oamenii să folosească aceste
surse pentru a ataca confidențialitatea altora sau pentru a extrage date de mare
importanță45.
Acțiunile secrete constau în existența unor agenți d e influență, plasarea media
și operațiuni paramilitare.
1. Agenții de influență sunt indivizi mituiți, care au a sarcini să obțină de la
propriul guvern sau organizații un curs de acțiune de care agenția care l -a
solicitat are nevoie. Lăsând la o parte ceea ce o persoană ar crede despre
propria țară sau guvern și populație, ceea ce contează cu adevărat este ca
agentul de influență responsabil de deconectarea politicilor locale de
realitățile locale și impune o realitate sau alegere selectată de structura de
informații beneficiară.
2. Plasarea media folosește indivizi, în general jurnaliști străini, care sunt
mituiți să creeze și să publice povești care să comunice o imagine
alternativă asupra realității, una oferită de agenția de informații, dar care
să aibă o l egătură cu actualele evenimente. Există o parte constructivă a
plasării media, despre știri pe care o anumită parte urmărește să le scoată
în evidență negativ. De multe ori, majoritatea activităților de plasare media
constau în propaganda creată pentru a m anipula, mai degrabă decât să
ofere adevărul. Plasarea media de către spioni nu trebuie confundată cu
diplomația publică realizată de diplomați sau persoane cu funcții
asemănătoare46.

45Zvelo: https://zvelo.com/open -source -intelligence -the-web-s-dirty -little-secret/ accesat la
20.07.2018.
46 R. Steele, Information operations: All Information, All Languages, All the Time , Strategic
Studies Institute, February 2006, pagina 131.

36 din 60
3. Operațiunile paramilitare nu reprezintă doar un asalt direct asupra
suveranității altor state, dar au și tendința de a aduce cu ele piața neagră,
traficul de droguri, spălare de bani, corupție sau proliferarea culturii
violenței sau a armelor47.

2.2.2 Impactul tehnologiei asupra valorilor secrete ale OSINT

Ultimii douăzeci de ani au reprezentat, pentru serviciile de informații, o
formă continuă de reinventare, pentru a putea gestiona problemele tot mai
complexe din domeniul securității. Amenințări precum proliferarea formelor
asimetrice, neconvenționale de conflict ori carac terul transnațional al
amenințărilor s -au suprapus apariției unor noi medii de comunicare, în care
transmiterea și schimbul de informații se realizează cu foarte mare ușurință,
întrucât barierele de natură tehnică pot fi ușor îndepărtate, iar intențiile și
identitatea emitentului sunt tot mai greu de stabilit. Accesul la tehnologie, la
mijloace de comunicare și propagandă este facilitat oricărui doritor. De aceea,
OSINT a devenit un concept vital în strategia de intelligence a statelor, astfel
încât mare pa rte dintre aceste state au dezvoltat departamente speciale destinate
exploatării surselor deschise sau surselor private.
Creșterea importanței OSINT este strâns legată de deschiderea analiștilor
comunității de informații către schimbul de experiență și cunoștințe cu experți
din mediul academic, de afaceri și din centrele de cercetare48.
Evoluția tehnologiei a adus cu sine apariția unor soluții tot mai eficiente
pentru buna desfășurare a activității OSINT, fapt ce a determinat ca organizații le
din domeniul intelligence să se alinieze la ultimele instrumente din domeniu.
Pentru a împiedica apariția oricărei erori inerente impusă de selectarea, filtrarea,
sintetizarea, integrarea și analiza din surse secrete, structurile specializate trebuie
să folosească tehnologii specifice, destinate colectării, traducerii, clasificării pe
domenii de interes și prelucrării informațiilor. Astfel de tehnici se regăsesc cu
ușurință în mediul online, internetul fiind împânzit de site -uri sau softuri
specializate , permanent upgradate și updatate.
Există o serie de motoare de căutare, marea majoritate fiind publice (Yahoo,
Google, AltaVista, IWon) care dețin un rol foarte important în extragerea și
prelucrarea informațiilor. Web -ul are capacitatea de a agrega și i erarhiza
conținutul, deoarece pagina de hipertext este de calitate, având o structură
dinamică. În plus, sunt și alte motoare specializate și site -uri de referință care

47 R. Steele, Open Source Intelligence , Forthcoming Chapter for Strategic Intelligence, 2006,
pagina 15.
48 SRI: https://www.sri.ro/upload/TendinteInIntelligence.pdf accesat la 28.07.2018.

37 din 60
sunt explorate în așa manieră încât să scoată la suprafață avantajele maxime ale
intern etului. Spre exemplu, un site foarte eficient, care a localizat multiple
documente vechi sau indispensabile este Wayback Machine, operat de Internet
Archive.
Pe lângă acesta, alte site -uri de importanță maximă sunt Lexis Nexis, Factiva
sau Dialog, BBC Mo nitoring Service, care au ca scop oderirea unor materiale
elaborate de specialiști proprii (buletine, situații de țară, analize), acestea, însă,
contracost.
Internetul s -a remarcat și prin faptul că are abilitatea de a înregistra și stoca orice
activitate a utilizatorilor. Deși, la prima vedere, informațiile par vagi, utilizatorul
poate fi identificat cu ușurință la o simplă vizitare a unei pagini web, special
creată în acest sens. Administratorii de rețea pot obține, astfel, detalii importante
prin interm ediul unor programe specializate în analiza site -urilor, precum
Webalizer 1.20, SurfStats, Site Meter49.
Creșterea numărului de surse nu reprezintă neapărat un lucru bun. Aceasta
a condus la sporirea conținutului ce trebuie analizat și validat. De aici a ap ărut la
necesitatea implementării unor metode de control a volumului de informații, prin
crearea unor baze de date. Sunt anumite softuri, care au realizat conexiuni între
datele relevante, prezentând trenduri de evoluție și indicii despre ceea ce s -ar
putea petrece în viitor.
Un alt program cu rol în reducerea timpului identificării unor noi surse este
Recorded Future, care funcționează prin crearea unor diagrame și realizarea unor
legături între diferite entități, pornind de la informațiile existente în m ediul
online cu privire la un anumit subiect, avut în vedere, ajutându -l, astfel, pe
utilizator să înțeleagă evoluția evenimentelor și să formuleze diverse ipoteze50.
Evoluția IT prezintă un alt avantaj, acela că a contribuit la dezvoltarea
platformelor co laborative de lucru, care se mulează perfect pe natura
informațiilor obținute din culegera și prelucrarea datelor.

2.2.3 Software

OSINT este folosit zilnic de toate guvernele, agențiile de intelligence, cele
globale de presă, marile corporații sau grupă rile de criminalitate informatică.
Principala sursă de OSINT este reprezentată de memoria permanentă a
internetului, dar și de naivitatea cu care oamenii publică, stochează documente și

49 https://www.academia.edu/4547633/curs_OSINT accesat la 29.07.2018.
50J. Lahneman,(2010), The Need for a New Intelligence Paradigm , „International Journal of
Intelligence and CounterIntelligence”, vol. 23, nr. 2

38 din 60
informații, în medii nesecurizate și accesibile fără restricții, indif erent de
domeniul din care aceste informații provin.
Mediul online este unul destul de nereglementat, fiind vital pentru orice individ
să cunoască ce se publică despre el pe deep web, pentru ca ulterior să poată
preveni eventualele acțiuni criminale (spio naj, șantaj) sau concurența neloială.
Adevărata valoare a softwarelor surselor deschise de informații sau
soluțiilor intelligence este abilitatea de a folosi toate informațiile disponibile și
de a oferi analiștilor toate datele necesare pentru a câștiga i nformațiile necesare.
De la contra -terorism, securitate cibernetică și măsuri anti spălare de bani sau
protecție împotriva fraudei, până la rețelele de intruziune și atacurile malware,
organizațiile private sau guvernamentale trebuie să aibă capacitatea d e a se apăra
împotriva amenințărilor locale care sunt asimetrice și foarte sofisticate.
Creșterea exponențială a termenilor din domeniul informațional, atât a
surselor, cât și a varietății lor, a introdus o nouă formă de complexitate
scenariilor analizei de intelligence. Drept rezultat, este mult mai dificil pentru
tehnologii să analizeze informația și să identifice trăsăturile sau să evalueze
riscurile. Acest lucru implică și o creștere a instrumentelor surselor deschise care
oferă acces total la informaț ii.
Spre exemplu, platforma intelligence a sistemului Expert Cogito, creată de
analiștii de intelligence, se bazează pe tehnologia semantică Cogito. Aceata
combină un limbaj similar modului în care un analist de intelligence gândește și
procesează informa ția cu scara de procesare pentru volumul mare de date. Drept
rezultat, procesul Cogito preia imediat sensul datelor obținute, adăugând
contextul unuia care să dezvăluie informația corectă la momentul oportun.
Platforma de intelligence Cogito procesează rap id un volum mare de informații
și multiple surse prin atribuirea înțelesului si în contextul potrivit pentru
procesarea unor date nestructurate, extragerea entităților, a relațiilor și a numelor,
transformate în text pentru o mai bună identificare, analiză și sinteză a
informațiilor. Cogito este singurul software bazat pe OSINT, realizat de
comunitatea de intelligence, prin sprijinul intelligence -ului guvernamental sau al
agențiilor de întărire a forței. Aceasta accentuează managementul cunoștințelor
strate gice, analizează datele provenite de la OSINT și COMINT, dă un plus de
bogăție analizelor provenite de pe rețelele sociale și organizează documente
interne. Integrarea cu platformele deja existente sau alte instrumente OSINT sau
software standard se realiz ează ușor și rapid.
Un software OSINT oferă sprijin esențial pentru organizațiile de intelligence sau
strategiile de business într -o manieră de acțiune imediată. Folosind instrumentele
OSINT, analiștii pot analiza mai multe surse de informații, pot explor a o
varietate de surse de informații precum știri, bloguri, forumuri sau chaturi ori
site-uri de social media în scopul identificării unor știri sau evenimente,

39 din 60
urmărirea evoluției unor situații sau a unor trenduri importante pentru
organizație51.
Mulți in vestigatori de surse deschise nu se pot baza sau nu sunt dispuși să
construiască instrumentele de care au nevoie pentru a -și desfășura activitatea.
Este un număr de astfel de instrumente prestabilit, care pot fi folosite în
domeniul informațiilor. Însă, fo losirea lor poate implica pierderea controlului
asupra unor informații accesate, și exacte. Astfel de instrumente comerciale care
pot conține surse deschise de colectare și pregătire sunt I2 Analyst Notebook,
Maltego și CaseFile, Palentir sau AxisPro. Chia r dacă Maltego a fost descris ca
un software care nu face mai mult decât un alt browser, unii specialiști consideră
că frumusețea sa se bazează pe abilitatea sa de a oferi o ierarhie. Fiecare dintre
aceste instrumente conține metode de colectare în timp re al a informațiilor și
poate importa date din mediul offline, pe care analiștii să le analizeze și să le
vizualizeze. La fel ca și în cazul instrumentelor comerciale, softwarele folosite
de sursele deschise sunt prezente permanent și pot fi utilizate cu cos turi foarte
reduse.
Software -ul de surse deschise Toolkit oferă funcționalitate preferențială, în
vreme ce se permite navigarea pe internet și se permite ca acel conținut dorit să
fie descărcat cu ușurință. Rolul Firefox DataWake, parte a catalogului Mern ex,
este acela de a urmări modul în care indivizii aleg site -urile pe care să le
acceseze și verifică indivizii care le -au accesat pagina52.

51 Expert System: https://www.expertsystem.com/products/cogito -intelligence -platform/osint –
software/ accesat la 29.07.2018.
52https://books.google.ro/books?id=39zTDQAAQBAJ&pg=PA8 9&lpg=PA89&dq=software+f
olosite+de+osint&source=bl&ots=DwOSh6wbf -&sig=KqA7RiBzeQj –
xH1sUZpQR2PEonQ&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiCkcPM843dAhWQC –
wKHS9BAWMQ6AEwDXoECAkQAQ#v=onepage&q=software%20folosite%20de%20osint
&f=false accesat la 30.07.2018.

40 din 60
CAPITOLUL 3 : ANALIZAREA ȘI COMPARAREA UTILITĂȚII CELOR
DOUĂ TIPURI DE SURSE DE INFORMAȚII ÎN CAZURI REALE –
ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN SUA DIN ANUL 2016
3.1 Analiza conflictului SUA -Rusia

Figura 4: Imagine care sugerează confruntarea SUA -Rusia

Relațiile dintre SUA și Rusia nu au fost niciodată unele foarte
apropiate. Nu puține au fost dățile când tensiunile dintre cele două state au fost
atât de puternice încât posibilitatea izbucnirii unui nou Război Mondial era foarte
mare. Acestea, din cauza temerilor fiecărei mari puteri în parte și acțiunilor
considerate nepotrivite de către celălalt stat. În anul 1950, un studiu al serviciilor
de intelligence american i -au livrat președintelui Harry Truman un raport care
sublinia cele două obiective ale Uni unii Sovietice: primul, acela de a distruge
uniunea în domeniul muncii între țările in vest și apoi izolarea de Statele Unite și
al doilea, de a îndepărta populația vestică de guvernul care o conduce pentru a
pune la îndoială puterea democrației vestice.

41 din 60
În prezent, la o distanță temporală de aproape 70 de ani, Războiul Rece este
încheiat, comunismul este discreditat, iar arena internațională s -a schimbat
fundamental. Regimul actual al lui Vladimir Putin încearcă și astăzi ceea ce
Uniunea Sovietică dorea s ă culeagă în anii 1950.
De partea cealaltă, și SUA acceptă această provocare. De la finalul celui de -al
Doilea Război Mondial, setul normelor, multiplele alianțe și instituții create,
conduse de statul american, au ajutat la menținerea unui climat de pace și
stabilitate în întreaga lume. Aceste acțiuni nu sunt utile doar statelor europene, ci
și Statelor Unite, pentru a -și afirma poziția de lider. Astfel, prin aceste acțiuni a
crescut economia SUA, au crescut șansele de răspândire a democrației, a crescut
implicarea SUA în angajamente multilaterale pe întreaga planetă. Aceste acțiuni
au făcut ca Rusia să fie tot mai suspicioasă față de statul american, pe care îl
percepe ca o amenințare. Astfel, prin intermediul campaniilor de propagandă,
care împrăștie dez informare, se pare că Rusia crează un climat de confuzie,
incertitudini și îndoieli pentru a scădea astfel încrederea în instituțiile și
conceptul de democrație promovate de SUA53.
Pentru a redobândi puterea avută înainte de Războiul Rece, Rusi a a
investit enorm în crearea unui aparat mediatic care să sprijine influențarea
intereselor de politică externă ale statului. În ultimii ani, acțiunile de culegere de
informații au crescut progresiv, mai întâi în spațiul intern și al fostului URSS și
mai apoi în Europa și SUA și este de așteptat ca anvergura și gradul de
sofisticare să crească proporțional cu investițiile semnificative.
Conflictul dintre SUA și Rusia nu s -a incheiat nici după Războiul Rece, deși
această posibilitate era foarte așteptată d e toată lumea. Deși inițial a părut să se
instaleze o perioadă de bună înțelegere între cele două mari puteri, crizele au
reapărut la sfârșitul anilor 1990, fără a duce, totuși, la o ruptură completă a
relațiilor.
Prima neînțelegere a apărut în martie 1999, când, în urma represiunilor
sârbe în Kosovo la adresa separatiștilor albanezi, NATO a condus un
bombardament timp de 78 de zile, fapt ce a obligat Belgradul, aliatul Moscovei,
să se retragă din vechea sa provincie. Acesta a fost momentul în c are Rusia a
întrerupt orice cooperare militară cu Alianța. Tensiunile au crescut în 2008, când
a fost declarată independența Kosovo, nerecunoscută, de altfel, de Moscova.

53 Brookings: https: //www.brookings.edu/blog/order -from -chaos/2017/04/07/are -we-at-war-
with-russia/ accesat la 15.08.2018.

42 din 60
Un alt moment de tensiune l -a reprezentat extinderea NATO spre est , începând
cu acce ptarea celor trei foste membre ale pactului de la Varșovia (Ungaria,
Polonia și Republica Cehă) din anul 1999 și continuarea cu alte foste republici
foste sovietice (Estonia, Lituania, Letonia, România, Bulgaria, Slovacia și
Slovenia), în anul 2004.
Scutul antirachetă a crescut disensiunile dintre Rusia și NATO, implicit SUA,
acest stat fiind cel care a elaborat planul. Scutul va deveni complet operațional
până în anul 2020 și are în componența sa rachete interceptoare plasate în
România și Polonia. Deși sc utul este instalat în scop defensiv, pentru apărarea în
fața unui posibil atac din partea Iranului, Rusia se teme că, de fapt, existența
acestui scut atât de aproape de granițele sale are cauze ofensive.
Anul 2014 este unul care accentuează tensiunile dintre Rusia și SUA. Anexarea
de către Moscova a unei bucăți din teritoriul Ucrainei și pierderea controlului în
fața manifestanților proruși asupra unor sedii -cheie de instituții din Donețk și
Lugansk a dus la impunerea unor sancțiuni americane, cu efect dur asupra
economiei ruse.
Chiar și în conflictul din Siria, cele două mari puteri au avut opinii contrare.
Întrucât Rusia a susținut regimul președintelui sirian, Bashar al -Assad, nu odată
SUA a bombardat b azele aeriene siriene dar și ascunzătorile mercenarilor ruși
care i -au atacat pe luptătorii kurzi și arabi, provocând pagube materiale imense
armatei ruse.
Alegerile din 2016 din SUA au pus în dificultate relațiile dintre Washington și
Moscova, întrucât e xistă suspiciunea colaborării între echipa de campanie a lui
Donald Trump și Kremlinul lui Vladimir Putin54.
Sunt foarte mulți specialiști care consideră că serviciile secrete rusești au
fost implicate în alegerile din SUA din anul 2016, cu scopul de a gen era
disensiuni și haos, urmărindu -și astfel interesele. Experiența de decenii s -a
materializat prin utilizarea unor tehnici de propagandă și război psihologic cu un
vast sistem media, experți antrenați și deținători ai unor informații foarte solide,
care s ă acționeze în scopul destabilizării celei mai pari puteri mondiale, Statele
Unite ale Americii.
Astfel, serviciile secrete americane au afirmat că cel care a ordonat influențarea
rezultatului scrutinului prezindențial american a fost președintele Rusiei,

54 Digi24: https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/crizele -dintre -occident -si-rusia -de-la-
sfarsitul -razboiului -rece-911167 accesat la 02.08.2018.

43 din 60
Vladimir Putin, pentru a facilita victoria lui Donald Trump. Prin această acțiune,
Rusia și -a demonstrat în mod direct modul de acțiune, față de modurile de
acțiune anterioare. Scopurile au fost acelea de a submina încrederea publică în
procesul democrati c american, compromiterea capacității candidatului Hillary
Clinton de a conduce statul și afectarea unui posibil mandat prezidențial.
Campania de influențare s -a manifestat prin operațiuni ale serviciilor
secrete, precum activități cibernetice, combinate cu eforturi deschise ale
instituțiilor guvernamentale ruse, ale presei de stat, ale intermediarilor și
utilizatorilor plătiți din rețelele de socializare – troli. Bazându -se pe vechea
experiență din domeniu, agențiile secrete rusești au sabotat și campania
electorală a SUA din anul 2016 prin acțiuni ale serviciilor de informații și
materiale de presă pentru discreditarea candidaților percepuți ca fiind ostili55.
Rezultatele alegerilor din 2016 i -au luat prin surprindere pe americani, care au
crezut că sunt atacați informațional de statele străine. Imediat, serviciile de
informații secrete au cercetat și au dovedit că Rusia se afla în spatele atacului
serverelor de email ale Convenția Național Democrată. Acest lucru a fost posibil
deoarece încă din vremea cel ui de -al Doilea Război Mondial se știa că rușii sunt
buni la matematică, operațiuni de securitate și au o lungă istorie prin care s -au
apărat împotriva amenințărilor la care a fost supus regimul56.
Mai înainte de alegerile prezidențiale din SUA din anul 20 16, Rusia a încercat să
răstoarne democrațiile europene prin utilizarea războiului informațional. Un
exemplu mai aproape de prezent care a pus pe gânduri SUA cu privire la
planurile Rusiei îl reprezintă anexarea Crimeei de către statul lui Vladimir Putin,
proces ușurat de propagandă.
Ultima confruntare dintre SUA și Rusia a fost determinată de otrăvirea la
4 martie a fostului spion rus, Serghei Skripal și a fiicei acestuia, Iulia, în sudul
Angliei. Această acțiune a fost atribuită de Londra, Mo scovei și a provocat o
puternică criză diplomatică, ce a determinat expulzarea a 150 de diplomați ruși

55 Ziarul Financiar: https://www.zf.ro/business -international/raport -sua-rusia -se-afla-in-razboi –
informational -cu-tari-din-europa -si-cu-statele -unite -17150098 accesat la 01.08.2018.
56 BusinessInsider: https://www.businessinsider.com/how -the-us-and-russia -are-fighting -an-
information -war-2017 -3 accesat la 17.08.2018.

44 din 60
de către țările occidentale și a aceluași număr de diplomați occidentali de către
Moscova57.
Deși relațiile SUA -Rusia au fost încordate în perioada administrației
președintelui Bush, președintele rus Dmitry Medvedev și cel american, Barack
Obama au reușit să reînnoiască legătura la Summitul G20 de la Londra. În martie
2009, secretarul de stat amer ican, Hillary Clinton și omologul său rus, Sergey
Lavrov au apăsat, simbolic, butonul de restart. În același an, președintele
american a vizitat Moscova cu gânduri pașnice, însă, din cauza speculațiilor
presei, Rusia a înțeles că SUA acceptă cooperarea, în să cu rețineri, cu condiția ca
influența statului rus să fie tot mai mică. Un an mai târziu, ambele state au
convenit să reducă stocurile de arme nucleare pe care le aveau. Relațiile aveau să
se îmbunătățească tot mai mult, odată cu implicarea conducerii a mericane în
problemele cu care se confrunta Rusia. Însă, la începutul protestelor rusești de
după alegerile legislative de la finalul anului 2011, primul ministru pe atunci,
Vladimir Putin a acuzat SUA că se implică prea mult în problemele interne ale
Rusiei, acesta fiind primul semnal al răcirii, din nou, a relațiilor dintre cele două
puteri. La scurt timp după ce Putin a fost reales președinte, în anul 2012, relațiile
dintre cele două puteri se bazau doar pe rezolvarea problemelor comune. Deși a
fost crit icat, Obama a trebuit să recunoască rolul important pe plan militar al
Rusiei. Până în 2015, tensiunile au crescut, din cauza nemulțumirilor Rusiei, care
se temea că statul va fi izolat de celelalte puteri din cauza influenței SUA pe plan
mondial. În anul 2016, campania alegerilor prezidențiale din SUA a fost un
pretext pentru ca oficialii să acuze guvernul rus de faptul că au stat în spatele
atacurilor cibernetice masive cu scopul de a influența votul și de a discretita
sistemul politic american. Președint ele Vladimir Putin a negat însă acest lucru și
a spus că aceasta este doar o invenție a adversarei lui Donald Trump, Hillary
Clinton.
După instalarea lui Trump la Casa Albă, aceasta părea să aibă o atitudine
pro-rusă, purtând conversații foarte l ungi cu Putin. După puțin timp însă, la
începutul anului 2017, relațiile s -au deteriorat, cauza fiind acțiunile din Siria.
Nici SUA nu a fost de acord cu folosirea armelor chimice, nici Rusia nu a fost de
acord cu folosirea rachetelor împotriva bazelor sir iene de către americani, care
au lovit și zonele în care se aflau militari ruși. Au urmat apoi expulzarea unor

57 Digi24: https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/crizele -dintre -occident -si-rusia -de-la-
sfarsitul -razboiului -rece-911167 accesat la 02.08.2018.

45 din 60
diplomați din ambele state, pe diverse motive. Cei doi președinți și -au adus
acuze în mod oficial.
În anul 2018, SUA a susținut Marea Britanie în cazul otrăvirii fostului
spion rus exilat, Serghei Skripal, exilând alți diplomați. La rândul său, Rusia a
reacționat prin trimiterea înapoi în SUA a aceluiași număr de diplomați58.
Din anul 2016, când Rusia a interferat cu politica Rusiei, a d evenit foarte
discutată această neînțelegere intre cele două state. Pentru ca SUA să învingă și
în acest război de intelligence, este nevoie să se opreasă să mai considere atacul
digital rus ca pe o problemă internațională care trebuie abordată de instituț iile
proprii de politică externă. În prezent, guvernul SUA încearcă să înțeleagă și să
reacționeze la amenințarea rusească prin eforturi clasificate și neclasificate. În
ceea ce ține de partea clasificată, Departamentul de Apărare, prin intermediul
Comande i Operațiilor Speciale și al agențiilor de intelligence, conduc acțiunile.
În ceea ce privește partea neclasificată, Departamentul de Stat, prin Centrul
Global de Angajare și Consiliul de Administrație al Guvernatorilor conduc
acțiuni specifice.
O altă mă sură pentru a reduce amenințarea rusească ar fi ca SUA și aliații săi să
complementeze strategia defensivă cu o altă strategie ofensivă. În prezent, partea
europeană se focusează pe protejarea propriei populații, în special a grupurilor
rusești etno -lingvi stice, de războiul informațional rusesc. Aceasta înseamnă că
guvernele încearcă să transmită mesajul în limba rusă, pentru a contracara
mesajele care traverseată granița rusă. SUA sprijină efortul european, însă
niciuna din părți nu a refuzat să ofere știr i și informații poporului rus. Sunt
diverse provocări atunci când sunt transmise direct mesaje către Rusia.
Kremlinul blochează transmisiile radio și de televiziune, arestează și ucide
jurnaliști, închide birourile de știri și controlează toți jurnaliștii străini care intră
și ies din țară.
Tensiunile dintre Moscova și Washington par să crească, iar ambele state
își focusează puterea pe eliminarea celuilalt stat, mai mult ca oricând. Pe de o
parte, SUA, sprijinită de NATO, amenință tot mai mult Rusia, prin executarea
unor exerciții la granița estică a organizației, iar pe de altă parte, deciziile recente
ale SUA și statelor membre NATO de a stabili două centre de comandă în SUA

58 Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Russia%E2% 80%93United_States_relations
accesat la 16.09.2018.

46 din 60
și Germania și plasarea unor arme nucleare pe teritoriul Germaniei, d ezvăluie
strategiile militare pe termen lung ale SUA împotriva Moscovei59.

3.1 Utilitatea OSINT publice și private folosite de serviciile secrete ale
Rusiei contra SUA

Deși capacitatea unei agenții de intelligence este determinată de cât de
bine poate aceasta detecta și transmite informații critice, abilitatea sa de a
înțelege și contextualiza orice informație care există, indiferent de loc și mai
ales, dacă este ușor accesibilă. Pentru a distinge între informațiile importante și
cele mai puțin importan te, un agent trebuie să cerceteze, mai înainte, mediul
informațional. Chiar dacă, de -a lungul timpului, OSINT s -a realizat prin știri și
informații primite de la diverse agenții, schimburi culturale și diplomatice sau
socializare, în prezent acesta se real izează prin internet și prin intermediul
tehnologiei moderne60.
Colectarea informațiilor în prezent nu se mai bazează neapărat pe
întâlnirea cu agenți secreți într -o țară străină, ci mai degrabă constă în navigarea
pe internet pentru a găsi surse deschise de informații. Lumea se schimbă, odată
cu evoluția tehnologiei. Combinate cu secrete furate, rapoarte diplomatice și
colecții tehnice, sursele deschise constituie o bază importantă pentru activitatea
de intelligence61.
Rusia vede sfera informațion ală ca pe o cheie pentru conflictul militar modern.
Moscova percepe domeniul informațional ca pe unul decisiv din punct de vedere
strategic și foarte important pentru a controla și influența statele adversare. Până
în 2010, armata rusă a prioritizat dezvol tarea forțelor și mijloacelor pentru a
purta orice confruntare informațională. Pentru aceasta, au fost pregătite toate
mijloacele tehnice necesare, operațiile cibernetice fiind una din încercările Rusiei
de a controla mediul informațional. Moscova înțelege prin războiul informațional
și psihologic o măsură prin care să neutralizeze acțiunile adversarului în timp de
pace, pentru a preveni escaladarea unor crize sau chiar a unui război.

59ModernDiplomacy:https://moderndiplomacy.eu/2018/03/17/new -american -russian -conflict –
a-confrontation -beyond -cold-war/ accesat la 16.08.2018.
60 EDAM: http://edam.org.tr/en/digital -open -source -intelligence -and-international -security -a-
primer/ accesat la 17.08.2018.
61 Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/library/center -for-the-study -of-
intelligence/csi -publications/csi -studies/studies/vol48no3/article05.html accesat la 17.08.2018.

47 din 60
Propaganda rusă se străduiește să influențeze, producă confuzie și demor alizeze
adversarul, conținând, de multe ori, un mix de informații false și adevărate,
pentru a părea reale și pentru a se potrivi în contextul în care urmează să fie
folosită62.
Au fost mai multe discuții cu privire la importanța surselor deschise de
infor mații, referitoare la puterea și potențialul de creație și diseminare a știrilor,
fie că sunt reale sau false, dar și pentru nevoia tot mai presantă de a evolua în
cadrul disciplinei OSINT. Importanța pentru SUA a acestui tip de intelligence a
reieșit din faptul că Rusia și China folosesc tot mai mult social media ca o arenă
în care să desfășoare operații de dezinformare. Motivele pentru care OSINT
începe să fie tot mai des utilizat este că nu costă prea mult, comparativ cu
celelalte forme de obținere a inf ormațiilor și poate fi practicat de oricine deține o
conexiune bună la internet.
Rusia este acuzată de implicarea în alegeri prin intermediul propriilor
agenții guvernamentale, companii media sprijinite de stat sau troli plătiți pe
internet, dar și operaț ii ascunse, inclusiv activități cibernetice ilicite conduse de
agențiile secrete. Guvernul rus a folosit companiile media de stat, inclusiv site –
urile web și transmisiile radio ale Sputnik sau rețeaua de televiziune Russia
Today pentru a dezavantaja campan ia prezidențială a lui Clinton. Pe durata
campaniei, Russia Today a prezentat -o pe Clinton într -o formă negativă,
focusându -se pe emailurile pe care tot ei le furaseră și acuzând -o de corupție,
sănătate fizică și psihică slabe și legături cu islamiștii ext remiști. Atât RT, cât și
Sputnik au produs știri în mai multe limbi, inclusiv engleza, pentru audiență
internațională63.
După ce agențiile de informații americane au eșuat în detectarea și oprirea
atacurilor Al -Qaeda de la 11 septembrie 2001, Congresul apr oape a dublat
bugetele oferite domeniului serviciilor secrete. Agenția de Securitate Națională a
obținut permisiunea de a colecta corespondența privată de pe internet și de pe
telefoanele mobile a milioane de americani. FBI a mers mai departe, având acces
la conturile bancare ale cetățenilor, înregistrări telefonice, fără vreo aprobare.
CIA a deschis închisori secrete unde au torturat suspecții teroriști pentru a obține

62 Committed to E xcellence in Defense of the Nation, Russia -Militaty Power , Defense
Intelligence Agency, 2017, pagina 37.
63 Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/backgrounder/russia -trump -and-2016 -us-
election accesat la 20.08.2018.

48 din 60
informațiile dorite. Departamentele de poliție locală au început să folosească
arme de c alibru militar, vehicule blindate și dispozitive de urmărire a telefonului
mobil. Toate aceste măsuri au fost luate în scopul asigurării naționale. Cu toate
acestea, în 2016, agențiile secrete nu au reușit să apere, și nici măcar să
avertizeze publicul ame rican despre operațiile ascunse ale rușilor. Doar după,
când campania de dezinformare a rușilor deja afectase alegerile prezidențiale,
conducerea agențiilor secrete a luat unele măsuri. Dacă campania rusă a avut
într-adevăr un efect asupra rezultatului ale gerilor, acest lucru nu se poate ști
sigur, dar în mod sigur, a reușit să exacerbeze diviziunile politice din SUA și să
submineze credibilitatea rezultatelor. Spre deosebire de 11 septembrie 2001,
campania rusă nu a avut loc fără un avertisment prealabil. Ea s-a desfășurat pe o
perioadă de cel puțin șase luni, prin urmărirea conturilor americanilor în
domeniul social -mass media. Confruntându -se cu una din cele mai clare
amenințări, nici FBI, care are responsabilitatea să conducă operațiuni de
counterintelli gence în țară nu au putut avertiza americanii că roboți automați sau
troli umani controlați de ruși lucrau online pentru a amplifica diviziunile rasiale
și teoriile conspirației antiguvernamentale. Pentru comunitatea de intelligence a
fost foarte greu să c ontracareze acest atac al rușilor și pentru faptul că această
formă de atac, prin intermediul surselor deschise este una destul de nouă și până
atunci nu existau prea multe informații despre cum pot acționa în cazul unor
asemenea acțiuni.
Printre primele persoane care s -au documentat despre tacticile de dezinformare
ale Rusiei a fost Olga Yurkova, o jurnalistă. În 2014, aceasta urmărea la televizor
și online cum bărbați înarmați în uniforme neinscripționate ocupau Crimeea.
Mass -media rusească i -a numit „oa meni politicoși”, însă acesta a fost semnalul
care au făcut -o pe Yukova să cerceteze și mai mult. Minciunile pe care rușii le
spuneau cu atâta ușurință nu puteau fi lăsați să continue. Astfel, jurnalista s -a
decis să creeze o pagină web dedicată descoperir ii știrilor false și identificarea
dezinformărilor rusești. În fiecare zi, conținutul de știri care părea suspect era
prezentat pe site. Erau verificate vericitatea surselor citate, autenticitatea
fotografiilor și video. Scopul acestei acțiuni era acela de a reduce impactul
propagandei pe cât posibil. În trei ani, site -ul fusese tradus în 11 limbi diferite și
avea 30 de angajați, dispunând de 25.000 de dolari, buget infinit mai mic față de
cele 70 de miliarde de dolare de care dispuneau serviciile de inform ații
americane. Ca și Yukova au fost mult mai mulți, niciunul dintre acești cercetători

49 din 60
non-guvernamentali nu dispunea de sisteme de supraveghere, computere ultra
moderne sau tehnologii deosebite. Informațiile pe care ei le dețineau erau
neclasificate. De aici reiese foarte clar faptul că pentru a descoperi sursele
deschise de informații, nu sunt necesare investiții prea mari. Tocmai de aceea,
analiștii de intelligence americani nu au luat în calcul faptul că pot fi atacați și
prin astfel de metode și nu și -au luat măsuri de precauție. Doar dacă agenții și
ofițerii serviciilor de informații americani vor depăși această prejudecată, vor
putea să acționeze în vederea atenuării utilizării inte rnetului în moduri
neindicate64.
În campania prezidențială, ținta ale asă a fi denigrată a fost Hillary Clinton
și nu Donald Trump pentru că Vladimir Putin a avut unele dispute cu aceasta, în
anii trecuți. Ca și secretar de stat, Clinton a fost responsabilă de restabilirea
relațiilor dintre Washington și Moscova. În 2011 -2012, rușii au ieșit în stradă
pentru a protesta împotriva deciziei lui Putin de a deveni președinte pentru a treia
oară. Putin nu a văzut acest lucru ca o răscoală populară, și mai degrabă a crezut
că Hillary Clinton i -a plătit pe protestatari pentru a încer ca să -l înlăture pe el de
la putere. Pe durata competiției pentru președenția SUA, Rusia a prezentat -o pe
Clinton ca pe o persoană care ațâță la război, iar, în contrast, Trump era pus într –
o lumină favorabilă. Obiectivul principal al lui Putin a fost ace la de a submina
alegerile din SUA și de a crea haos. Chiar dacă nu s -ar fi așteptat ca Trump, într –
adevăr să câștige, acesta a fost un lucru bun pentru Rusia, deoarece are mai
multe șanse ca SUA să ridice sancțiunile pe care le pusese anterior65.
În iunie 2016, rețeaua de calculatoare a Comitetului Național Democratic
a fost atacată, permițându -se accesul la email și mesaje din chat, precum și
informații detaliate despre candidatul Donald Trump. Acest lucru a fost raportat
cu o lună înainte ca fișierele cap turate să fie făcute publice, la puțin timp înainte
de începerea convenției democratice. Pentru aceasta, vinovați au fost
indentificați ca fiind rușii, și nu de către guvern, ci de către o altă organizație
numită CrowdStrike. Firma a identificat două grupu ri separate de hackeri,
amândouă lucrând pentru guvernul rus, care se infiltraseră în rețeaua
americanilor. Firma a analizat și alte acțiuni ale celor două grupuri din ultimii

64 The New Yorker: https://ww w.newyorker.com/news/news -desk/russias -election -meddling –
is-another -american -intelligence -failure accesat la 17.08.2018.
65 The Guardian: https://www.theguardian.com/us -news/2016/dec/16/qa -russian -hackers –
vladimir -putin -donald -trump -us-presidential -election accesat la 20.08.2018.

50 din 60
doi ani. Unul din grupuri, pe care CrowdStrike l -a numit Cozy Bear, obținuse
acces la informații încă din vară și monitoriza emailul și chatul partidului.
Celălalt grup, numit Fancy Bear, intrase în rețea din aprilie 2016 și urmărea
fișierele opoziției. Aceasta a fost breșa care a pornit alarma. Hackerii au furat
două fișiere, dar ei au avut acces la calculatoarele din întreaga rețea. Hackerii au
acționat prin trimiterea unor emailuri menite să ademenească destinatarii să își
ofere cu mai multă ușurință parolele, ceea ce se pare că a fost un succes66.
Campania rusă de influențare a alegerilor prezidențiale din SUA a fost una
din multiplele încercări de a eroda încrederea cetățenilor americani în procesul
democratic. Într -adevăr, Putin l -a sprijinit pe Trump în aceste alegeri, prin
discreditarea contracandidatei Hillary Clinton, dar Rusia spera să câștige mai
mult decât alegerea lui Trump ca președinte. Scopul campaniei era acela de a
submina conducerea liberal democratică a SUA, pe care Kremlinul o vede drept
o amenințare la adresa Rusiei. Imediat după ziua alegerilor, o ficialii americani au
observat că agenții intelligence ruși au început o campanie de culegere de
informații având ca țință angajații guvernului american și indivizi din domeniul
siguranței naționale, apărare sau politici externe, semn că activitatea lor nu se
încheia odată cu campania electorală67.
De partea cealaltă, Putin a negat întotdeauna orice implicare în alegerile
prezidențiale din SUA și a afirmat faptul că există posibilitatea ca hackerii
privați din Rusia să fi acționat din spirit patriotic și să se fi implicat în alegerile
din SUA.
Unele persoane din conducerea SUA afirmă chiar că în această campanie
au fost implicați 13 ruși și alte 3 entități care au condus operațiuni ilegale cu
scopul de a -l sprijini pe Trump. Acestea consideră că planul a fo st făcut cu mult
timp înainte, încă din anul 2014 și că s -au investit sume foarte mai de bani pentru
obținerea rezultatelor dorite. În 2014, o fermă de troli ruși, cunoscută sub
denumirea de Agenția de Cercetare a Intrnetului, companie apropiată lui Putin, a
creat o strategie folosindu -se de conturi bancare obținute fraudulor și alte
documente de identitate false pentru a împrăștia lipsa de încredere și nesiguranță

66TheWashingtonPost: https://www.washingtonpost.com/news/politics/wp/2017/07/06/heres –
the-public -evidence -that-supports -the-idea-that-russia -interfered -in-the-2016 –
election/?noredirect=on&utm_term=.88f16890adf6 accesat la 18.08.2018.
67 CNBC: https://www.cnbc.com/2017/01/06/why -the-russians -meddled -in-the-us-
election.html accesat la 18.08.2018.

51 din 60
printre cetățenii care urmau să voteze. Agenția a început și o operațiune prin care
s-a folos it de Facebook, Twitter, Instagram și YouTube pentru a influența
publicul votant, în special prin miile de conturi false și anunțurile înșelătoare pe
care le împrăștiau. Spre exemplu, trolii produceau material prin care încercau să
promoveze mesaje pro -Trump și anti -Clinton pe Twitter, precum #TrumpTrain,
#MAGA sau #Hillary4Prison. Trolii au încurajat grupurile minoritare să nu
voteze sau să voteze pentru un al treilea partid care ar fi candidat. Mai mult de 80
de persoane au fost cooptate să intre în echip ă, folosindu -se de propria
infrastructură de calculatoare, aflată în SUA, pentru a ascunde astfel originea
rusă a activității68.
Din păcate, însă, acțiunile Rusiei nu s -au încheiat după campania
electorală din 2016. Chiar și în prezent, aceștia se folosesc de rasă, religie,
democrație, chestiuni referitoare la UE sau NATO pentru a dezbina. Rușii sunt
încă prezenți peste tot în social media , iar mijloacele tehnologice de care aceștia
dispun și pe care le modernizează în permanență pare că îi va ajuta și în v iitor să
facă față tuturor provocărilor și să poată duce la bun sfârșit operații OSINT, prin
care să își atingă obiectivele

Concluzia studiului de caz

Având în vedere rapiditatea cu care evoluază umanitatea, schimbările la
care suntem supuși trebuiesc asimilate cât mai rapid posibil, iar adaptarea la
noile cerințe ale mediului trebuie făcută imediat, pentru a putea ține pasul cu
evoluția societății. Aceste schimbări s -au observat și în cadrul organ izării
structurilor de informații internaționale, care au considerat că utilizarea
informațiilor din surse deschise este o metodă foarte bună prin care statele pot
obține mai multe informații despre inamic, îl pot cunoaște mai bine. Acest lucru
este, evide nt, valabil și în cazul conflictului interminabil dintre SUA și Rusia.
În conflictele moderne, informația stă la baza luptei, iar cine deține mai
multe informații, deține și mai multe posibilități de acțiune. Informația este cea
care oferă unui individ s au unui stat puterea decizională, un avantaj greu de
combătut de forțele adverse. Atât SUA, cât și Rusia, și -au dat seama de rolul pe
care informațiile îl au în lumea modernă și s -au folosit de ele pentru a ajunge în

68 Politico: https://www.politico.com/story/2018/07/18/russia -election -hacking -trump -putin –
698087 accesat la 19.08.2018.

52 din 60
fruntea topului mondial în mai multe do menii. Ambele mari puteri se luptă în
prezent, și mai mult ca sigur, și în viitor, pentru a ajunge numărul 1. De aceea,
fiecare dintre cele două state se folosește de orice sursă de informație pentru a
obține date despre statul advers și a avansa față de a cesta într -un anumit
domeniu. Astfel, Rusia și SUA au atras asupra sa media, folosesc propaganda,
sunt sprijiniți de ciberneticieni pregătiți pentru a contracara loviturile
adversarului sau chiar pentru a da atacuri informaționale la rețelele inamicului
sau dispun de forțe de neînchipuit pentru a duce un război psihologic care să
încline balanța în favoarea lor.
Utiilizarea surselor deschise pentru a obține informații nu este o temă tot
mai nouă, însă ea a prins contur în special în ultima perioadă. Întrucât structurile
de intelligence se folosesc de orice sursă pentru a obține informații, utilizarea
surselor desc hise este cea mai simplă formă, chiar dacă procesul de separare a
informațiilor false de cele corecte este unul mai complex și mai îndelungat.
Pentru campaniile de denigrare duse de SUA împotriva Rusiei sau invers, sursele
deschise de informații au fost f oarte utile, întrucât, la simpla citire a știrilor din
statul advers, serviciile de informații au putut culege informații care mai târziu
le-au fost de folos. Acesta este și cazul alegerilor din anul 2016 din SUA, când
Rusia, pe baza surselor de știri care se furnizau în statul american, și -a format o
opinie despre persoana care poate conduce cel mai bine SUA, astfel încât să
sprijine intențiile conducerii ruse și apoi, pe baza informațiilor obținute a început
să desfășoare diverse acțiuni în sensul ca preferatul rușilor să câștige alegerile.
Alte exemple pot fi ușor de observat, în activitatea de zi cu zi a celor două
state, din relațiile diplomatice care există, acțiunile individuale sau comune ale
acestora la nivel internațional sau deciziile pe care le iau în diverse probleme.
Niciunul din cele două state nu suportă ideea că celalalt are o influență atât de
mare la nivel internațional, și de aici încercările continue de a minimiza
importanța celuilalt.
Război ul Rusia -SUA nu este unul nou, el a existat dintotdeauna, chiar
dacă au mai fost și perioade de pace, însă nu se va sfârși până ce unul din state
nu se va distanța vizibil de celălalt. Până la acel moment, cele două state se vor
contra unul pe celălalt, vo r căuta prin orice formă informații care să denigreze
imaginea celuilalt, vor căuta să își creeze o imagine tot mai impunătoare în fața
celorlalte state. Toate aceste lucruri vor fi posibile numai prin accesul la
informații esențiale despre adversar, iar î n cazul războiului informațional,

53 din 60
mijloacele prin care se obțin aceste informații este mai puțin important, dacă
efectul obținut este cel dorit.
Având în vedere reușitele avute de SUA și Rusia în domeniul
informațional, până acum, se pare că ambele state dețin suficientă forță pentru a
se apăra de orice agresiune. Dacă celelalte state par să se implice cât mai puțin în
acest conflict, întrucât nu dețin mijloacele necesare, SUA și Rusia, principalele
puteri mondiale par să fructifice din plin rezultatele ob ținute din sursele deschise
de informații pentru a -și spori puterea progresiv.

54 din 60
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Informația a devenit o sursă de putere pentru orice deținător. În prezent,
oricine deține informația, deține un atu în plus, se apropie mai mult de
distrugerea fizică sau psihică a inamicului. Acesta este motivul pentru care toate
statele lumii luptă pentr u a deține acces variat la informații, prin care să își
controleze adversarii. Epoca războaielor purtate cu baioneta sau a celor care să
implice soldați care să se confrunte efectiv pe câmpul de luptă, s -au sfârșit. În
prezent, războaiele se duc din spatel e unor calculatoare, iar un simplu click, la
momentul potrivit , poate conduce la începutul unor acțiuni agresive.
Am ales să dezbat această temă întrucât este una de actualitate, este foarte
importantă atât pentru agențiile de informații, cât și pe cetățe nii de rând care își
pot procura, din mediul informațional, toate datele pe care le doresc cu foarte
mare ușurință, singurul efort făcut fiind acela de a diferenția informațiile false de
cele care prezintă urme de veridicitate .
În primul capitol am prezent at care sunt principalele tipuri de surse de
informații . Deja, marile organizații ale lumii au cunoscut conceptul de război
informațional și și -au luat măsuri pentru a -și asigura protecție împotriva unor
posibile atacuri. Fie că vorbim de HUMINT, SIGINT, COMINT, ELINT sau
OSINT, cu toate sunt foarte importante pentru a asigura protecția celor care le
folosesc . Deosebirea OSINT față de celelalte o constituie faptul că aceasta se
găsește mult mai ușor față de celelalte tipuri de informații, fiind răspândită î n
mediul informațional. Fie că vorbim de sursele deschise publice, fie de cele
private, ambele au aceeași importanță pentru utilizator și pot fi folosite pentru a
contracara acțiunile adverarilor.
În al doilea capitol am ales să prezint informații cu priv ire la diferențierea
care trebuie făcută între sursele de informații deschise publice și cele private.
Globalizarea a adus cu sine multiple schimbări, benefice sau nu. Printre acestea
se numără și evoluția informațională, care, pe de o parte, a ușurat cu m ult viața
societății, dar pe de altă parte, a condus spațiul securității spre o nouă
dimensiune. Este foarte ușoară culegerea informațiilor din sursele deschise.
Pornind de la deja cunoscutul internet, cu toate paginile sale de știri, Facebook,
Yahoo sau a lte surse asemănătoare, până la softwarele din domeniu create
special pentru a extrage informațiile calitative de cele cantitative, OSINT a
câștigat popularitate în ultimii ani, în special din momentul în care stațiul media
și online a început să câștige m ai mult teren. Acest al doilea capitol cuprinde
informații despre modul în care valorile publice ale OSINT se planifică și
direcția în care ele acționează, modalitățile de colectare, procesare și exploatare a
informațiilor, iar în contrast, sunt prezentat e câteva valori secrete, software și

55 din 60
cum influențează tehnologia modul de utilizare al valorilor secrete OSINT în
actualul mediu de securitate.
Studiul de caz se bazează pe activitatea Statelor Unite ale Americii și
Rusiei în domeniul informațional și modul în care cele două state utilizează
sursele deschise, fie ele publice sau private, pentru a -și atinge scopurile. .
Majoritatea statelor lumii se bazează și pe informațiile obținute din sursele
deschise pentru a se protej a împotriva unor potențiale pericol e, însă ele sunt
folosite la scară mult mai largă de către cele două mari puteri, anterior
menționate, care profită de orice moment pentru a -și fructifica puterea și pentru a
slăbi influența adversarului.
SUA și Rusia su nt marile puteri care domină clasamentul în topul mondial
și tot ele sunt cele care au cele mai dezvoltate agenții de securitate. În acest sens,
interesul continuu al celor două state este acela de a -și moderniza sistemele
tehnologice prin care își pot spr ijini agenții și de a -i pregăti astfel încât aceștia să
acționeze în orice condiții. Acest lucru a fost evidențiat în cazul alegerilor
prezidențiale din SUA, din anul 2016, când Rusia, folosindu -se de cea mai
modernă sursă de informații, și anume, OSINT, a condus o campanie foarte bine
planificată prin care a reușit să influențeze opinia publică, astfel încât să obțină
rezultatele dorite. Acest lucru a fost posibil și din cauza faptului că structurile de
informații americane nu erau suficient pregătite să c ontracareze efectele OSINT
și le-a luat o anumită perioadă de timp până când au putut să creeze un sistem
defensiv eficient. Cele două state găsesc permanent motive pentru a nu cădea de
acord și pentru a continua o luptă. Deși perioada Războiului Rece s -a sfârșit, prin
mijloacele moderne de procurare a informațiilor, acesta pare că se continuă, însă
sub o altă formă.
În ciuda faptului că această lucrare de disertație prezintă, în general,
informații cu privire la susele de informații deschise , există mai multe aspecte
care nu au fost discutate. Consider că pe viitor, un posibil subiect care ar fi foarte
interesant, s-ar putea referi la modul în care sursele deschise de informații au fost
folosite de țările vest europene pentru a stopa ascensiunea Rusie i, în cazul
anexării Crimeei din anul 2014 .

56 din 60
BIBLIOGRAFIE

Autori români:

1. D. Guțu, New Media , editura “Tritonic”, București 2007.

Autori străini:

1. Bencsik, A., Lore, V., Marosi, I., From Individual Memory to
Organizational Memory (Intelligence of Organizations) , World Academy
of Science, Engineering and Technology, 2009, http://www.waset.org
2. Bjore, Mats, Six Years of Open Source Information (OSI). Lessons
Learned , http://www.oss.net
3. Committed to Excellence in Defense of the Nation , Russia -Militaty
Power , Defense Intelligence Agency, 2017, pagina 37.
4. Friedman, George, America’s Secret War. Inside the Hidden Worldwide
Struggle Between America and Its Enemies , Doubleday, 2004.
5. Gill, Peter, Marrin, Stephen, Phythian, Mark, Intelligenc e Therory. Key
Questions and Debates , Routledge, Taylor & Francis Group, 2009.
6. H. Williams, I. Blum, Defining Second Generation Open Source
Intelligence (OSINT) for the Defense Entreprise , RAND Corporation,
Santa Monica, 2018.
7. Headquarters, Department of the Army, Open Source Intelligence , Field
manual 2 -22.9, Washington, 2006.
8. J. Lahneman,(2010), The Need for a New Intelligence Paradigm ,
„International Journal of Intelligence and CounterIntelligence”, vol. 23, nr.
2.
9. Moore, David T., Critical Thinking and Analysis Intelligence , Center for
Strategic Intelligence Research, National Defence Intelligence College,
Washington D.C., 2007.
10. North Atlantic Treaty Organization, NATO Open Source Intelligence
Handbook , 2001, Norfol k.
11. Q. Eijkman, D. Weggemans, Security and human rights, Hogeschool
Utrecht, 2017.
12. R. Steele, Information operations: All Information, All Languages, All the
Time , Strategic Studies Institute, February 2006.
13. R. Steele, Open Source Intelligence , Forthcoming Chapter for Strategic
Intelligence, 2006.

57 din 60

Surse de internet:

1. Alexandru Suditoiu:https://suditoiu.wordpress.com/2015/07/06/serviciile –
de-informatii -si-sursele -deschise/
2. Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/library/center -for-the-
study -of-intelligence/csi -publications/csi –
studies/studies/Vol49no2/reexamining_the_dis tinction_3.htm
3. Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/news –
information/featured -story -archive/2010 -featured -story -archive/open –
source -intelligence.html
4. Expert System: https://www.expertsystem.com/products/cogito –
intelligence -platform/osint -software/
5. Expert Sy stem: https://www.expertsystem.com/value -open -source –
intelligence -21st-century/
6. http://intelligence.sri.ro/sursele -deschise -de-informatii -intre-provocare -si-
necesitate/
7. http://intelligence.sri.ro/sursele -deschise -de-informatii -intre-provocare -si-
necesita te/
8. http://nationaljournal.com/about/njweekly/stories/2006/0223nj1.htm.
9. https://www.academia.edu/4547633/curs_OSINT
10. https://www.sri.ro/fisiere/studii/OSINT_SECRET_SI_PUBLIC.pdf
11. https://www.sri.ro/upload/INSTRUIRE_SI_FORMARE_IN_OSINT.pdf .
12. Intelligence: h ttp://intelligence.sri.ro/osint -cine-ce-unde -cand -cum/
13. JhonstoneHighSchool:http://www.jhigh.co.uk/Intermediate2/Using%20Inf
ormation/4_sources_of_information.html
14. ScriTub: http://www.scritub.com/management/marketing/METODE -SI-
TEHNICI -DE-RECOLTARE122341420 .php
15. Securitatea României: https://securitatea -romaniei.blogspot.com/p/o –
scurta -prezentare -domeniului.html.
16. SRI: https://www.sri.ro/upload/TendinteInIntelligence.pdf accesat
17. Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Open -source_intelligence
18. Zvelo: https:/ /zvelo.com/open -source -intelligence -the-web-s-dirty -little-
secret/
19. Brookings: https://www.brookings.edu/blog/order -from –
chaos/2017/04/07/are -we-at-war-with-russia/
20. Digi24: https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/crizele -dintre -occident -si-
rusia -de-la-sfarsitul -razboiului -rece-911167

58 din 60
21. Ziarul Financiar: https://www.zf.ro/business -international/raport -sua-
rusia -se-afla-in-razboi -informational -cu-tari-din-europa -si-cu-statele –
unite -17150098
22. BusinessInsider: https://www.businessinsider.com/how -the-us-and-russia –
are-fighting -an-information -war-2017 -3
23. Wikipedia:
https://en.wikipedia.org/wiki/Russia%E2%80%93United_States_relations
24. ModernDiplomacy:https://moderndiplomacy.eu/2018/03/17/new –
americ an-russian -conflict -a-confrontation -beyond -cold-war/
25. EDAM: http://edam.org.tr/en/digital -open -source -intelligence -and-
international -security -a-primer/
26. The New Yorker: https://www.newyorker.com/news/news -desk/russias –
election -meddling -is-another -american -intelligence -failure
27. Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/library/center -for-the-
study -of-intelligence/csi -publications/csi –
studies/studies/vol48no3/article05.html
28. CNBC: https://www.cnbc.com/2017/01/06/why -the-russians -meddled -in-
the-us-elect ion.html
29. TheWashingtonPost:
https://www.washingtonpost.com/news/politics/wp/2017/07/06/heres -the-
public -evidence -that-supports -the-idea-that-russia -interfered -in-the-2016 –
election/?noredirect=on&utm_term=.88f16890adf6
30. Politico: https://www.politico.com/s tory/2018/07/18/russia -election –
hacking -trump -putin -698087
31. Council on Foreign Relations: https://www.cfr.org/backgrounder/russia –
trump -and-2016 -us-election
32. The Guardian: https://www.theguardian.com/us -news/2016/dec/16/qa –
russian -hackers -vladimir -putin -donald-trump -us-presidential -election
Alte documente:

1. Center for Security Studies , Open Source Intelligence: A strategic enabler
of national security, Zurich, Volumul 3, Numărul 32, 2008.
2. Ethier Jason, „Current research in social network theory” URL :
http://www.ccs.neu.edu/home/perrolle/archive/EthierSocialNetworks.html
Reviste:

1. Association of former intelligence officers, The evolution of Open
Intelligence , Volumul 19, numărul 3, Falls Church, Leesburg, 2013.

59 din 60
Listă cu abevieri

1. COMINT Communications I ntelligence

2. DARPA Defense Advanced Research Projects Agency
3. ELINT Electronic Intelligence
4. FBIS Serviciul de Informații Externe
5. FISINT
Foreign Instrumentation Signals Intelligence

6. HUMINT Human Intelligence
7. IC Comunitatea Intelligence
8. IMINT Imagery Intelligence
9. MASINT Measurement and Signature Intelligence
10. NATO North Alantic Treaty Organisation
11. OSINT Open Source Intelligence
12. SIGINT Signal Intelligence
13. SUA Statele Unite ale Americii
14. TV TeleViziune

60 din 60
Listă cu figuri

Nr.
figură Descriere Pagină
1 Tipuri de surse intelligence 8
2 Imaginea de ansamblu asupra OSINT în
cadrul comunității de intelligence 14
3 Ciclul operațiilor OSINT 28
4 Imagine care sugerează confruntarea SUA –
Rusia 40