ORIZONT DIDACTIC – NR. 59 137PSIHOLOGIE Studiu de specialitate – Evaluarea profilului cognitiv, afectiv, comportamental și de personalitate ale… [616249]

ORIZONT DIDACTIC – NR. 59 137PSIHOLOGIE

Studiu de specialitate – Evaluarea profilului cognitiv, afectiv,
comportamental și de personalitate ale preșcolarilor și ale
membrilor familiilor acestora Autor: prof. înv. preșc. Dimitriu Maria-Aura
Școala Gimnazială ”George Enescu” Nr. 1 Năvodari
Grădinița cu PN Peninsula

În demersul întreprins de către psihologul educațional, acela de evaluare și psihodiagnoză
a dezvoltării cognitive, afectiv-motivaționale și comportamentale a personalității copiilor, se
urmăresc următoarele obiective:
• creionarea unui profil realist al copiilor/adolescenților (atunci când aceștia își
exprimă dorința de a se cunoaște, sau punerea datelor la dispoziția părinților, atunci când aceștia
își exprimă dorița de a cunoaște potențialul și vulnerabilitățile propriului copil);
• orientarea activității cadrului didactic, atunci când acesta dorește să cunoască mai
bine anumit copil, în vederea individualizării activității de învățare;
• elaborarea și implementarea unui plan de consiliere școlară/intevenție psihologică,
atunci când copilul solicită sprijin pentru soluționaea unor probleme care influențeză activitatea
școlară;
• orientarea acivității școlare a copilului și alegerea drumului profesional pentru
adolescent.
Evaluarea profilului cognitiv , afectiv , comportamental și de personalitate ale preșcolarilor
și ale membrilor familiilor acestora se pot realiza cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice,
adecvate scopurilor urmărite și pentru care psihologul educațional are licență de utilizare, conform
normativelor colegiului Psihologilor din România.
În astfel de evaluări, poate fi utilizat, cu succes, și diagnosticul experiențial, care presupune
participarea activă, conștientă și personalizată a clienților. Ei au acces la conștientizarea și validarea
propriilor resurse au mecanisme de apărare, dorințe, frustrări sau blocaje. În acest demers, se
utilizează tehnicile experiențiale expresiv-creative: desen, pictură, modelaj, colaj, dramatizare, joc
de rol. Asfel, se utilizează, cu succes, utilizarea clasică a testelor proiective: Persoană, Arbore,
Familie, respectând următorul algoritm (Elena ANGHEL – 2011, „Psihologia educației pe tot
parcursul vieții”, Editura For You):
1. Desenează o persoană / Desenează o persoană de sex opus
2. Desenează un arbore care să nu fie brad
3. Desenează o familie
4. Privește cu atenție prima persoană desenată de tine și alcătuiește o poveste, pe
baza imaginii. Pentru explorarea, mai în profunzime, a universului interior al clientului, se pot
adresa întrebări ajutătoare: „Ce fel de persoană este?”, „Ce-ți place la ea?”, „Ce-ți displace?”, „Ce-o
mulțumește, în viața sa?”, „Ce/cine îi umbrește fericirea?” etc.
5. Privește cu atenție a doua persoană desenată de tine și alcătuiește o poveste pe baza
imaginii; se pot adresa cam aceleași tipuri de întrebări, ca și la punctul 4, și se notează ceea ce
spune clientul
6. Privește cu atenție arborele desenat de tine, încearcă să-l reprezinți corporal, ca și când ai
fi una cu el, pentru câteva momente și spune-mi povestea ta: „Sunt un arbore care…” Clientului i se
pot adresa întrebări, precum: „De unde vii?”, „Unde te afli?”, „Care este starea ta de acum?”, „Cu
cine te înțelegi cel mai bine?”, „Ce te face fericit, sau ce te întristează?”
7. Privește familia desenetă de tine și spune-mi povestea ei! „Cine este cel mai fericit
membru al familiei?”, „Ce îl face pe el/ea fericit/fericită?”, „Cine este cel mai nefericit membru al
familie și pentru care motiv?” etc.
8. Având acest suport, clientul face corelații între poveștile personajelor desenate, povestea
arborelui și cea a familiei și viața sa, identificând, în felul acesta, atât resurse personale, cât și
vulnerabilități, teme de lucru pentru un demers de consiliere educațională/psihologică.

ORIZONT DIDACTIC – NR. 59 138
Aplicație – Testul Arborelui

1. Date de identificare ale clientului:
Numele și prenumele: L.P .
Sexul: masculin
Vârsta: 6 ani
Ocupația: preșcolar
Data testării: decembrie 2015
2. Motivul testării: testarea a fost solicitată de către mama
copilului, pentru a afla care sunt relațiile actuale ale copilului cu membrii
noii sale familii.
3. Materialele folosite: hârtie xerox format A4, creioane colorate
4. Instructajul: „ Te rog să desenezi un arbore, care să nu fie brad!”
5. Caracteristicile principale ale desenului:
• „Echilibrul”, impresia de ansamblu: privind desenul, în
ansamblu, putem spune că este o compoziție plastică dezechilibrată, dat fiind faptul că a utilizat
doar colțul din stânga-jos a paginii;
• Dimensiunea desenului, comparativ cu cea a paginii, a spațiului de lucru, sugerează
concepția clientului despre sine și al raportului cu lumea exterioară:
– arbore relativ mic, plasat în colțul din stânga paginii, sugerează o structură modestă,
rezervată, cu tendințe de izolare;
– dimensiunile relativ mici ale arborelui sugerează o imagine de sine în dezvoltare, dacă
luăm în considerare și faptul că arborele are un trunchi destul de puternic, comparativ cu
dimensiunile coroanei;
– desenul este bine conturat, iar arborele este plasat la baza foii, ceea ce ne duce cu gândul
la nevoia de suport pe care o are copilul.
• Plasare: desen plasat în cadranul din stânga, jos a paginii, partea sinelui, ceea ce
sugerează că L. este dependent/legat de mama, că problemele lui țin de „începuturi”: regresie,
stare explicabilă, dată fiind situația în care se află (tatăl a abandonat familia pe când copilul avea 2
ani, iar ulterior, mama a divorțat).
• Orientarea arborelui pe verticală sugerează obiectivitate, stăpânire de sine, raționalism
• Ritmul de execuție a fost destul de lent, cu mișcări controlate, dar un pic nehotărât în
ceea ce privește orientarea ceea ce semnifică scrupulozitate, dar și un pic de lipsă de orientare, este
derutat, uneori.
• Conturul arborelui a fost realizat prin linii sigure, în duct continuu, energice, ceea ce
indică vivacitate
• Părțile componente ale arborelui:
– Rădăcina, simbolul sursei vieții, lipsește din desen – dorește să se rupă de trecut!(?).
– Trunchiul este hașurat, ceea ce înseamnă că subiectul a avut un traumatism pentru
care a suferit mult (divorțul părinților).
– Trunchiul prezintă o umflătură pe partea stângă, lucru care se interpretează în
felul următor: timiditate, refulare, constrângeri, blocaj afectiv , inhibiție, crispare, sugrumare.
– Conturul coroanei sub formă de arcade ne sugerează că avem de a face cu un subiect
amabil, cu un sentiment al formei.
– Masa coroanei ușor spre stânga semnifică introversie, contemplare, reverie caracter
calm, profund, reținut, prudent, subtil.
– Cele câteva fructe desenate în coroana arborelui sugerează că subiectul are
acțiuni determinate de rezultatul imediat.
Interpretare
L.P . este un băiețel de 6 ani, ai cărui părinți au divorțat de trei ani. El a fost încredințat, spre
îngrijire mamei. Așa se explică faptul că este dependent de mama, că problemele lui țin de
„începuturi”, uneori fiind vizibil derutat. Este un copil modest, rezervat, cu tendințe de izolare.
Are o imagine de sine în dezvoltare, cu o conturată nevoie de suport, de încurajare, de susținere.
Este un copil obiectiv , rațional, care dă dovadă de stăpânire de sine și nu intră niciodată în conflict
cu colegii lui, ba, dimpotrivă, este o fire împăciuitoare, căruia îi place să aplaneze micile conflicte
care apar între copii. A suferit mult din cauza rupturii din familie și, uneori se manifestă ca un
copil timid, inhibându-se în anumite situații. Sunt momente când nu are suficientă încredere în
forțele proprii, manifestând nesiguranță sau dorința, vîdită, de a nu supăra, de a nu deranja, de a
nu înela așteptările celor din jur.

ORIZONT DIDACTIC – NR. 59 139
Este empatic, intuitiv , uneori dând dovadă chiar de creativitate, când inventează jocuri,
împreună cu colegii lui.. Este modest și se manifestă ca atare atunci când este lăudat, păstrând, cu
prudență, o anumită rezervă. Are mare nevoie de afecțiune și este foarte fericit când i se
demonstrează că este important pentru cei din jurul lui.
Ca măsuri ameliorative aș enumera:
– să i se dea mai multă atenție;
– să i se arate multă afecțiune;
– să i se demonstreze că este foarte important pentru cei din jur si, în mod deosebit,
pentru membrii familiei lui;
– să fie încurajat în tot ceea ce face, spunându-i-se că el „poate”, el „știe”, el are „curaj”, el
este „foarte bun”;
– să fie susținut în tot ceea ce-și dorește și încearcă să facă;
– să fie stimulat să comunice deschis cu membrii familiei lui, oferindu-i-se drept model
comunicarea din familie;
– să fie încurajat să spună tot ceea ce „are pe suflet”

Aplicație – Testul „Familia mea

1. Date de identificare ale clientului:
Numele și prenumele: L.P .
Sexul: masculin
Vârsta: 6 ani
Ocupația: preșcolar
Data testării: decembrie 2011
2. Motivul testării: testarea a fost solicitată
de către mama copilului, pentru a afla care sunt
relațiile actuale ale copilului cu membrii noii sale
familii.
3. Materialele folosite: hârtie xerox format
A4, creioane colorate
4. Instructajul: „ Te rog să desenezi familia ta!”
5. Caracteristicile principale ale desenului / interpretare:
• În desen sunt reprezentați actualii membri ai familiei, tatăl natural lipsește, cum lipsesc
și bunicii, deși, pe linie maternă, există o legătură reală, puternică, sănătoasă cu aceștia.
• Toți membrii familiei – inclusiv tatăl adoptiv – sunt desenați în afara casei (ce
aparține tatălui), lucru care se poate interpreta în felul următor:
– tatăl vitreg este reprezentat lângă casă, chiar lipit de ea, ceea ce arată faptul că L.P . este
conștient că acea casă aparține tatălui;
– faptul că toți sunt în afara casei, dar în imediata ei apropiere – „legați”, chiar, prin
intermediul tatălui, poate fi interpretat ca un „demers” de acomodare, de acceptare a primului pas
în casa celui care a fost ales de către mama lui pentru a-i fi tovarăș de viață;
– către aceeași nuanță de interpretare (este, încă, în faza de acceptare, acomodare cu noua
lui locuință, cu noua lui viață) ne orientează și faptul ca L.P . are privirea îndreptată către înainte, iar
ceilalți doi – tata și mama – privesc către casă.
• L. s-a desenat între cei doi, dar cu brațele oblic, în jos și, deși are zâmbetul pe față,
ochii sunt larg deschiși, ca și cum „cineva”, din interiorul lui, îl îndeamnă la prudență;
• Nasul, ca simbol al luptei pentru putere, este prezent la toți membrii familiei, dar, la
L.P . are formă triunghiulară, ceea ce întărește convingerea că dorința lui de putere este foarte mare,
nasul mamei este reprezentat printr-o linie lungă, ceea ce reprezintă un om activ , întreprinzător
social, în căutarea ascendenței, iar nasul tatălui este reprezentat prin două nări punctiforme, ceea
ce demască urme de agresiune primitivă – este posibil ca Luca să fi făcut cunoștință cu anumite
forme de furie a tatălui.
• Gura este reprezentată, în mod diferit, la cei trei:
– la L.P . se observă o gură cu colțurile orientate în sus, trasată cu siguranță, dintr-o
singură tușă, ceea ce poate duce la interpretarea că el a acceptat situația, că dorește să construiască
o relație de prietenie cu C. (tatăl vitreg), bazată pe emoții pozitive;
– la C. (tatăl vitreg) se observă o nesiguranță a mîinii când a fost trasată gura: deși cu
colțurile orientate în sus, ceea ce s-ar dori un zambet, gura nu este simetric „așezată” pe față,
această asimetrie conturând un fel de zâmbet ironic, forțat ceea ce ar putea fi interpretat că
demască o nemulțumire a tatălui, că ceva nu prea este în regulă cu noua sa familie, sau că nu se
aștepta să fie dificilă acomodarea: el este lângă casă, lipit de aceasta, cu privirea orientată către casă,

ORIZONT DIDACTIC – NR. 59 140

iar brațul drept – dinspre Luca – nu este prins de trunchi, este scurt, abia schițat, îi lipsesc
degetele, ca și când s-ar da bătut în fața problemelor care-l încearcă și nu face niciun efort de a și-i
apropia pe cei din jurul lui (deși, în viața reală, pare a fi interesat de educația lui Luca);
– la Elena (mama) se poate observa, reprezentat, un zâmbet larg pe față, privirea fiind
orientată către Luca, Cosmin, casă; putem interpreta acest zâmbet ca o mulțumire sufletească ce
decurge din situația nou-creată: un loc sigur pentru Luca, un bărbat care încearcă să-i sprijine, să-i
ajute, să le ofere protecție și afecțiune. Gura largă, cu colțurile orientate în sus reprezintă afinitate
forțată, tendința de a se prezenta zâmbind, de a prezenta o față acceptabilă, care să mascheze alte
tipuri de trăiri. Această interpretare este întărită și de faptul că linia superioară a conturului gurii,
deși nu unește perfect colțurile ei, este fermă, dreaptă, orizontală, ceea ce face ca zâmbetul
„construit” să semene, mai degrabă, cu un rictus;
• Ceea ce este interesant, la cele trei persoane, este faptul ca toți au, câte un buzunar,
acel pătrat desenat în partea dreaptă a fiecărei persoane – este prezent la toți trei, ceea ce poate fi
interpretat ca un prim punct comun al celor trei, ca „liant” care-i leagă, ca o punte de legătură între
nevoile celor trei: afective, emoționale, de apartenență, sociale, materiale etc., deși prezența
buzunarului în desen este un indicator al unor trăiri de inadecvare.
• În ceea ce privește proporțiile, L.P . le-a respectat, întocmai ca în realitate, tatăl său fiind
un bărbat înalt, dar, totodată, putem interpreta acest lucru și altfel: L.P . recunoaște „cine este șeful”,
conștientizând rolul și puterea pe care le are C. (tatăl vitreg).
• Elemente desenate în plus față de ceea ce i s-a cerut copilului:
– casa lui C. (tatăl vitreg): dată fiind situația copilului și a mamei, aceea că stăteau
cu chirie și nevoile materiale erau mari, casa are o importanță și o simbolistică deosebită pentru
L.P .; Pe lângă faptul că este impresionant de mare (pentru el), frumoasă, confortabilă, îi dă
siguranța lui „acasă”
– copac, iarbă: sunt elemente care există, în realitate, lângă casa lui C. (tatăl vitreg)
• Elemente omise din desen: sunt aceleași ca și în celelalte desene (urecile, părul,
degetele, labele picioarelor, contopirea, într-un singur dreptungi, a umerilor, pieptului, toracelui si
brațelor).
Ca trăsături generale ale desenelor realizate de către L.P ., putem să remarcăm:
– linia este sigură, în duct contnuu;
– elementele care prezintă o importanță mai mare sau au o simbolistică specială pentru
copil sunt trasate prin linii mai accentuate (ex.: casa lui C. (tatăl vitreg)
– toate desenele au fost realizate cu plăcere, acceptând propunerea mea din prima clipă;
– sarcinile de lucru i-au fost clare de la început și a lucrat continuu, fără să pună întrebări
suplimentare sau să fie distras, de la ceea ce făcea, de anumiți factori perturbatori din jur
(ex.:zgomote care veneau din stradă);
– timpul de lucru a fost adecvat temei și vârstei copilului.
În concluzie, consider că o cunoaștere profesionistă a copilului, încă din primii ani de
frecventare a grădiniței, poate avea consecințe constructive asupra demersului educațional, ce-i va
asigura copilului o evoluție pozitivă în planul conturării unei personalități dezvoltate armonios,
asupra formării unui caracter demn de a fi un model pentru semenii lui.
Bibliografie:
1. Allport ,G.W – ,,Structura și dezvoltarea personalității”, Editura Didactică Și Pedagogică, 1991;
2. Anghel, Elena – ,,Psihologia educației pe tot parcursul vieții”, Editura For Y ou, 2011
3. Augusto Cury : “Parinti straluciti, profesori fascinanti”, Editura For Y ou, 2011
4. Chircev, A. ,,Probleme ale educației copilului de vârstă preșcolară”;
5. Dumitrașcu, N. – ,,Tehnicile proiective în evaluarea personalității”,Editura Trei, București, 2005;
6. Ivey, Allen, ș.a., – ,, Abilitățile consilierului. Abordare din perspectiva microconsilierii”,
(trad. Popa Simona), Ed. RisoPrint, Cluj, 1999;
7. Koch, K. – ,,Testul Arborelui. Diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui” .,2002, Ed. Profex,
Timișoara;
8. Milton, C., (2006) – ,,Arta de a-l asculta pe celălalt. Secretele unei comunicări reușite, Editura Polirom, Iași,
2006;
9. Pânișoara I. O. – ,, Comunicarea eficientă”, Editura Polirom, Iași, 2004;
10. Șoitu, Laurentiu ,,Pedagogia comunicării”, Institutul European, Iași, 2001