Origini, prezent și perspective ale contabilității [308376]

Licență

Origini, prezent și perspective ale contabilității [308376]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Capitolul I : [anonimizat] a [anonimizat]-se în oricare dintre grupările sociale. [anonimizat], [anonimizat]. Filozoful englez John Locke spunea despre contabilitate că "nu este o [anonimizat] a păstra pe acelea pe care le avem". "[anonimizat] – busola".

În anii '50 [anonimizat] s-a urmărit reducerea costului de procesare a datelor, [anonimizat]-contabil. Ulterior a existat necesitatea de măsurare și înregistrare a [anonimizat]. Pe la mijlocul anilor '80, informațiile au început să fie percepute ca un activ strategic sau ca o resursă pe care organizațiile o pot utiliza pentru a face față concurenței. Aceste schimbări conceptuale asupra informațiilor reflectă progresul realizat în teoria și planificarea sistemelor decizionale.

Astăzi, odată cu dezvoltarea marilor piețe financiare internaționale, a [anonimizat]. [anonimizat], poate constitui o garanție a integrării noastre în circuitul economic și financiar mondial.

[anonimizat]-[anonimizat] (materiale, umane, financiare, informaționale) și a activităților desfășurate în vederea executării de produse sau prestării de servicii clienților urmărind astfel realizarea de profit. Deoarece raportările financiare periodice sunt solicitate obligatoriu și în format electronic (pe stick USB sau prin e-mail), toate organismele economice cu activitate redusă (firmele foarte mici) trebuie să utilizeze o [anonimizat], sau să apeleze la serviciile unui centru de calcul.

[anonimizat], [anonimizat], nu poate funcționa și aplica tot potențialul investițional și economic de producție. Astăzi nici una din deciziile de afaceri sau administrare publică nu sunt luate fără ajutorul contabilului și rapoartelor prezentate de acesta. [anonimizat]. Din limba engleză desprindem doi termeni pe care unii manageri sau șefi de orice nivel îi încurcă și nu doresc să înțeleagă esența lor. Respectiv termenul de „bookkeeping”, adică persoana care se ocupă de înregistrări în contabilitatea primară și termenul de „accountant” [anonimizat]e din ce în ce mai mult implicat în strategia de afaceri. În SUA se încearcă să se facă diferența între accounting și bookkeeping. Accounting înseamnă mult mai mult astăzi: nu doar înregistrări contabile, doar obținerea unor situații, înseamnă interpretare, sugerarea de soluții, iar aceste lucruri vor duce la eficientizarea activității entității.

Analiza economică-financiară joacă un rol important în procesul de comunicare internă și externă a întreprinderii. Ea oferă informații de calitate și judecăți cu valențe superioare, atât de necesare partenerilor interni și externi (manageri, investitori, creditori, sindicate, fisc, organe de anchetă etc.) pentru dezvoltarea unor relații contractuale echilibrate. Situațiile financiare anuale au devenit o importantă sursă de informații, analizată cu deosebită atenție de toți participanții de pe piețele de capital. În ultimele decenii documentele de raportare financiară au cunoscut o serie de modificări esențiale, în formă și conținut. Se manifestă astfel necesitatea unei structuri de raportare contabilă accesibilă și omogenă pentru întreaga lume contabilă. În actualul context internațional, utilizatorii au nevoie de informații financiare și nefinanciare clare, credibile și comparabile pe care să-și bazeze deciziile fiind necesară mai mult ca oricând o transparență a informațiilor economice-financiare.

Contabilitatea ne oferă informații ce privesc aspecte din trecut și prezent a căror cunoaștere temeinică permite o anticipare pertinentă a situațiilor și rezultatelor ce pot fi obținute în exercițiile următoare. Analiza rapoartelor companiilor de expertiză și monitorizare a evoluțiilor de top a pieței de muncă relevă că, din ce în ce mai des, cei care au fost contabili, directori financiari și economici ai companiilor devin directori generali. Până nu demult șefi deveneau doar numai cei de pe linia de business, respectiv un director comercial, de vânzări sau operațional, care cunoștea partea de gestionare a afacerii. Lucrurile au început să se schimbe, iar experiența internațională a demonstrat că un manager nu poate gestiona afacerea fără a cunoaște bine contabilitatea, finanțele și managementul financiar, or acestea stau la baza oricăror decizii.

Referindu-ne la realizările contemporane, o inițiativă deosebit de importantă pentru țara noastră este sistemul care reușește să unească toți cei cinci furnizori de semnătură electronică digitală din România și să facă validări ale tuturor documentelor și instrumentelor pe care contabilii le utilizează într-un fel sau altul. Orice contribuabil depune niște înregistrări fiscale lunare/trimestriale validate cu semnătură electronică. Nu este vizibil acest lucru, dar în momentul în care se trimite un document securizat, ”cineva” va verifica semnătura – dacă este validă, dacă nu a fost revocată ș.a.m.d. Un alt exemplu este autentificarea în modul cel mai sigur în orice aplicație informatică, inclusiv cele destinate instituțiilor de credit – această tehnologie se poate folosi și pentru realizarea unui transfer de bani în timp real: acum plătești și imediat banii sunt în contul celuilalt, nu mai trebuie să aștepți ordinul de plată.

Din punct de vedere al perspectivelor este evident faptul că tehnologia informației și comunicației nu mai este o opțiune ci devine o necesitate pentru un business și aduce inovarea într-un domeniu dedicat serviciilor, cum este cel contabil. Tehnologiile care sunt specifice direct activității financiar-contabile s-au dezvoltat foarte mult, se dezvoltă în continuare într-un ritm alert, iar pentru a asigura eficiența activității și calitatea serviciilor este necesar să se poată beneficia de toate avantajele pe care aceasta ni le oferă. Avantajele utilizării acestor tehnologii sunt ușor de pus în evidență : vorbim despre acuratețe, securitate, capacitatea de a lucra și procesa volume mari de date.

În ceea ce privește perspectivele se mai poate adăuga faptul că Ministerul de Finanțe nu se concentrează numai pe ce se poate face în România, are și foarte multe contacte în afara țării. Din acest considerent, Ministerul, prin structura sa de specialitate, este implicat într-un proiect european numit Cloud for Europe, care își propune să definească și să pună accentul pe aplicații care sunt unitare la nivel european. Sunt zece țări participante în acest program-pilot în desfășurare, România fiind una dintre ele. S-au definit un anumit număr de aplicații care vor fi unitare la nivel de Uniune Europeană; peste tot, în orice stat membru, toată lumea va utiliza aceleași aplicații, ne așteptăm la același format de rapoarte, ne așteptăm ca toată lumea să înceapă să lucreze în mod unitar. În aceste condiții, sistemele de gestiune și prelucrare a datelor clasice (manual sau mecanic) sunt înlocuite, treptat, cu sisteme informatice.

Soluții informatice actuale ale entităților

Probabil cu toții utilizăm software-uri mai mult sau mai puțin dezvoltate în domeniul financiar-contabil. Cu toții obținem din acele programe o balanță, declarații, bilanțuri. Întrebarea este dacă în zilele noastre este suficient să cunoaștem doar aceste informații. Răspunsul este: evident că nu. Numai că sunt persoane care nu doresc să recunoască că progresul științific se infiltrează peste tot, în toate domeniile. Sistemele informatice prelucrează datele introduse în sistem (intrările) conform unor algoritmi prestabiliți, determinați de regulile de gestiune proprii fiecărui agent economic și în conformitate cu legislația contabilă și fiscală în vigoare. Pentru a controla dacă rezultatele prelucrărilor efectuate în interiorul sistemului informatic folosit respectă condițiile prestabilite și ieșirile furnizate de acesta sunt cele cerute de manageri, entitățile trebuie să folosească o formă de audit al sistemelor informatice.

În perioada de incertitudini și instabilitate economică pe care o traversăm în momentul actual, eficientizarea activității firmelor prin intermediul tehnologiilor informatice și de comunicare reprezintă unul dintre mijloacele de protejare a afacerii acesteia. Avem în vedere, în acest context, faptul că adoptarea la nivelul firmei a unor soluții informatice moderne, poate contribui în mod hotărâtor la perfecționarea managementului și creșterea performanțelor procesului de conducere. În acest proces, se impune de cele mai multe ori ca firmele să-și modernizeze aplicațiile mai puțin eficiente sau chiar să le înlocuiască, cu altele mai performante, care să asigure fundamentarea în timp real și eficient a deciziilor.

Toate tipurile de sisteme informatice sunt valoroase, pentru că sprijină organizațiile să-și rezolve o multitudine de probleme foarte importante. Aceste sisteme sunt instrumente puternice, care permit organizațiilor să rămână în competiție; ele se mai numesc sisteme informatice strategice. Importanța lor rezidă din faptul că pot opera la orice nivel al unei organizații. În plus, ajută organizațiile să obțină avantaje competiționale față de concurență, determinând organizația să asimileze un nou model comportamental și să-și schimbe modul în care realizează operațiile interne. Se folosesc noile tehnologii în definirea structurilor de date într-un mod eficient și se asigură accesul, manipularea, actualizarea și controlul asupra acestora prin intermediul algoritmilor și structurilor de prelucrare și control. Aceste schimbări pot conduce la căutarea unor manageri care să facă față noilor cerințe și configurarea unor relații mai strânse cu clienții și furnizorii. Odată cu trecerea la informatizarea masivă a practicilor și modurilor de lucru ale profesiei contabile prezentăm o serie de criterii minimale ce trebuie respectate la proiectarea și programarea aplicațiilor precum și în formarea specialiștilor în domeniul instrumentelor software.

Criteriile minimale privind programele informatice

Sistemele informatice financiar-contabile de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unități trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate și editarea formularelor cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul și păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

La elaborarea și adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele:

cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare și a posibilității de actualizare a acestor proceduri, în funcție de modificările intervenite în legislație;

cunoașterea adecvată a funcțiilor sistemului de prelucrare automată a datelor de către personalul implicat și respectarea acestora;

gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecției lor împotriva accesului neautorizat, realizarea confidențialității datelor din sistemul informatic;

stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieșire;

soluționarea eventualelor erori care pot să apară în funcționarea sistemului informatic;

verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcționare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul informatic;

verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.

Sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la următoarele criterii considerate minimale:

să asigure concordanța strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează;

să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiții de siguranță;

fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conținutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât și organele de control;

să asigure listele operațiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum și orice eliminări sau adăugări ulterioare;

să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile Legii Contabilității nr. 82/1991;

să precizeze procedurile și suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor introduse, a situațiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate;

să nu permită înserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă;

să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile:

data efectuării înregistrării contabile a operațiunii;

jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile;

numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);

să asigure confidențialitatea și protecția informațiilor și a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informații, copii de siguranța pentru programe și informații;

să asigure listări clare, inteligibile și complete, care să conțină următoarele elemente de identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz:

tipul documentului sau al situației;

denumirea unității;

perioada la care se referă informația;

datarea rapoartelor;

paginarea cronologică;

precizarea programului informatic și a versiunii utilizate;

să asigure listarea ansamblului de situații financiare și documente de sinteză necesare conducerii operative a unității;

să asigure respectarea conținutului de informații prevăzut pentru formulare;

să permită, în orice moment, reconstituirea conținutului conturilor, listelor și informațiilor supuse verificării; toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări și al unui sold anterior al acelui cont; fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării;

să nu permită:

deschiderea a două conturi cu același simbol;

modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;

suprimarea unui cont în cursul exercițiului financiar curent sau aferent exercițiului financiar precedent, dacă acesta conține înregistrări sau sold;

editarea a două sau a mai multor documente de același tip, cu același număr și conținut diferit de informații;

să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puțin 2 ani (exerciții financiare), în mod automat sau manual;

să prevadă în documentația produsului informatic modul de organizare și tipul sistemului de prelucrare:

mono post sau multi post;

mono societate sau multi societate;

rețea de calculatoare;

portabilitatea fișierelor de date;

să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor:

preluări pe loturi cu control ulterior;

preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat;

combinarea celor două tipuri;

să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operațiunile contabile;

să posede documentația tehnică de utilizare a programelor informatice necesară exploatării optime a acestora;

să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor și fiabilitatea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor.

Elaboratorii de programe informatice au obligația de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor informatice realizate, clauze privind întreținerea și adaptarea produselor livrate, precum și clauze privind eliminarea posibilităților de modificare a procedurilor de prelucrare automată a datelor de către utilizatori. Unitățile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informațiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea și realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

Utilizatorul trebuie:

să se asigure de perenitatea documentației, a diferitelor versiuni ale produsului-program;

să organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât informațiile să poată fi reprocesate;

să dețină la sediul său, pe perioada neprescrisă, manualul de utilizare complet și actualizat al fiecărui produs-program utilizat.

Se va organiza o gestiune a versiunilor și upgrade-urilor de sistem informatic, produse-program și sistem de calcul. Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze un import și o integrare între datele arhivate și versiunile noi ale produselor-program și ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor. Responsabilitățile ce revin personalului unității cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne.

Impactul tehnologiei asupra contabilității în Societatea Informațională

Impactul și tendința fundamentală constă în proiectarea, utilizarea și dezvoltarea unor produse program generalizabile. Putem vorbi de aplicații informatice care permit conexiunea integrată și integrală cu standardul XBRL, prin care se asigură urmărirea, comparabilitatea, unitatea, și/sau paralelismul fluxurilor financiare, materiale, informaționale, informatice, manageriale, umane și organizaționale în context virtual, dat fiind faptul că fluxurile declanșate între companiile cu specific de tip business-to-business care acționează prin intermediul rețelelor de afaceri, reprezintă medii optime pentru facilitățile XBRL. Aducem în atenție produse software pentru integrarea aplicațiilor la nivel de companie: EAI (Enterprise Application Integration), în care sistemele de contabilitate sunt incluse. În acest context menționăm realizarea accesabilității, vizibilității și consistenței informaționale a organizațiilor prin integrarea proceselor economice de producție, distribuție, contabilitate, financiar, personal, stocuri, service, mentenanță, logistică și gestiune de proiecte prin ERP( Enterprise Resource Planning). Mai mult, au fost dezvoltate soluții integrate de business orientate către nevoile clientului prin CRM (Customer Relationship Management) și SCM (Supply Chain Management). Din punct de vedere informatic, există produse informatice integrate care asigură interfața cu XBRL. Astfel, contabilitatea a devenit superinteligentă. S-au creat monografii contabile predefinite prin generarea unor formule contabile aplicabile fiecărui fenomen economic sau pentru fiecare tip de tranzacție; mai mult, au apărut formule contabile utilizabile în situații similare din punct de vedere economic și fiscal. Acestea se redefinesc în sistemul informatic și astfel, utilizatorul poate doar să selecteze tranzacția și înregistrarea contabilă pe conturi predefinite, ceea ce determină înregistrarea automată în sistem. În acest context, sunt operaționale interfețe personalizate care transpun sau ajustează conturile din Planul de Conturi în scopul elaborării automate a Situațiilor Financiare Anuale (bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie și situația modificărilor capitalurilor proprii). Mai mult, au apărut sisteme informatice integrate care pot efectua exportul datelor contabile în format Excel cu scopul îmbunătățirii activității de raportare și analiză ulterioară a datelor.

Economia digitală și noua contabilitate. Caracteristici fundamentale

Utilizarea largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor și progresul către Societatea Informaționala asigură creșterea economică în condiții de protecție sporită a mediului, accelerând reducerea consumului fizic în favoarea valorificării informației și a cunoașterii, deplasarea centrului de greutate de la investiții în mijloacele fixe la investiții în capitalul uman. Schimbările majore din ultimii ani, creșterea exponențiala a comunicațiilor mobile și a numărului utilizatorilor de Internet, contribuția sectorului TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor) la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, restructurarea companiilor și a business-ului în general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerata a comerțului electronic, susțin tranziția de la era industrială la cea post – industrială.

Noile tehnologii digitale – Mobile, Cloud, Service Computing, fac accesul, stocarea și transmiterea informației din ce în ce mai facile și mai accesibile. Dispunând de informația digitală, aceasta poate fi transformata în noi valori economice și sociale, creând imense oportunități pentru dezvoltarea de noi produse și servicii. Informația devine resursa-cheie pentru economia digitală. Noțiunea de noua economie (economia digitală) se referă în special la transformările actuale ale activităților economice ca rezultat al utilizării tehnologiilor digitale, care asigura accesul, prelucrarea și stocarea informației într-o maniera mai ieftina și mai facilă. Volumul enorm al informațiilor a schimbat modul de funcționare a piețelor, făcând posibile restructurarea întreprinderilor și apariția de noi oportunități pentru crearea de valoare prin exploatarea informațiilor disponibile.

Economia digitală realizează tranzacții virtuale prin activarea unor medii noi de afaceri, care presupun factori de substanță virtuală, dintre care menționam: inovația tehnologică în domeniul comunicațiilor, triada date-informații-cunoștințe, inteligenta artificiala, informația digitală, utilizarea masivă a sistemului Internet, servicii și activități informatice dedicate (e-Commerce, e-banking, e-government, e-learning, Internet banking), tranzacții on-line, produse-program informatice generalizabile. Economia digitală conține diferite tipuri de sisteme informatice integrate la diferite nivele (firmă, local, județean, departamental, național, continental, mondial), dintre care cele semnificative sunt rețele naționale de servicii informatizate, e-Conference, fonduri de date și biblioteci digitale, centre de acces multimedia, facturare prin tehnologia Web, sisteme integrate de administrație publică locală prin tehnologii informatice, sisteme dedicate serviciilor vamale, sistem privind forța de muncă-Revisal, sistem de achiziții publice electronice, sisteme de vot electronic etc. Efectele economice induse de economia digitală sunt, în principiu, multiple: creșterea vitezei producerii și schimbării fenomenelor și proceselor economice, productivității muncii, minimizarea consumului de resurse materiale, simultan cu creșterea spiritului novator-întreprinzător, sporirea valorii adăugate.

Factorii favorizanți ai apariției economiei digitale sunt numeroși, interacționează cu efecte și cu intensități diferite. În primul rând, apariția calculatoarelor profesionale – PC-urile, cu volum mic, cu capacitate de memorare imensă și la preturi accesibile, a permis crearea de posturi de lucru la nivel de companii, la nivelul universităților, dar și în casele oamenilor sau birourile private mai evoluate. Reducerea distanței impuse prin crearea de software accesibil, apariția aplicațiilor grafice și a aplicațiilor multimedia a transformat calculatorul dintr-un instrument orientat spre prelucrări numerice, spre o altă categorie de utilizatori, nu în mod special spre divertismentul dat de extinderea pieței de jocuri din ce în ce mai sofisticate.

În al doilea rând, conectarea calculatoarelor, obținând-se rețele locale, a contribuit la crearea unei noi filosofii a gestionării resurselor software și hardware. De asemenea, s-a dezvoltat o nouă atitudine privind poziționarea și diversificarea locurilor de muncă. Echilibrul dintre volumul datelor introduse și nivelurile de agregate obținute din manipularea bazelor de date a impus interconectarea rețelelor, obținând-se extensii în teritoriu și noi abordări în planul dezvoltării fluxurilor de transfer, din ce în ce mai complexe și mai diversificate.

În al treilea rând, crearea de echipamente pentru prelucrarea de imagini, înregistrarea sunetului, a permis obținerea unei noi generații de aplicații informatice, de mare amploare, cărora a trebuit să li se găsească modalități de integrare și mai ales căi de a le face aplicabile în timp real. În competiția cu abordările clasice, generația digitală a câștigat prin calitatea produselor și serviciilor oferite.

În al patrulea rând, crearea mijloacelor de protecție în plan software și hardware a permis dezvoltarea unui nou mod de a gândi mai ales în legătură cu tranzacțiile bănești și transmiterea de comenzi sau decizii de afaceri. Diminuarea vulnerabilității până la eliminare a creat un sentiment de siguranță. În plus, definirea în plan juridic a regulilor de derulare a noilor activități vine să revoluționeze întreaga societate și să stimuleze creșterea acoperirii teritoriale, cu noi facilități. Chiar dacă sunt necesare costuri deosebit de ridicate pentru a crea noi generații de software pentru protecția datelor și tranzacțiilor, efectele pe care le generează economia digitală, justifică aceste eforturi financiare pe care firmele trebuie să le facă periodic.

În al cincilea rând, dezvoltarea unui cadru legislativ orientat pe problemele specifice informaticii aplicate, creează un context nou în ceea ce privește alocarea de resurse, definirea de strategii și realizarea de ritmuri specifice implementării în viața economică-socială a produselor adecvate activităților potențate prin cunoaștere. Pașii importanți făcuți în producția de software și utilizarea exclusivă cu licență a resurselor software, au fost extinși spre adaptarea la noile cerințe ale lucrului la posturi de lucru publice, dispersate în teritoriu, cu ajutorul cărora se operează tranzacții în diferite baze de date. Legile care reglementează generarea, gestionarea și utilizarea semnăturii digitale, comerțul electronic, tranzacțiile bursiere, transferurile în bănci și mai ales cele care pun bazele raporturilor specifice noilor forme de muncă, au menirea să stimuleze acea orientare a forței de muncă spre eficienta dată din reducerea timpilor de așteptare sau de deplasare. Instituțiile noi care apar poartă amprenta unei gândiri revoluționare asupra misiunii informaticii și sunt reflectarea tuturor acumulărilor pe care omenirea le-a dobândit în era calculatoarelor.

În al șaselea rând, apariția telefoniei mobile a impulsionat dezvoltarea unui nou mod de abordare a structurii rețelelor de calculatoare și cu deosebire a revoluționat sistemul de comunicare, distrugând toate barierele pe care telefonia fixă le-a avut încorporate încă de la înființare. Telefonul mobil, micul computer orientat spre comunicații este posibil numai după ce tehnologia a realizat acumulările calitative specifice miniaturizării în condițiile maximizării autonomiei de funcționare. Telefonul mobil, greoi și simplu la început, fără autonomie vizibilă, a însemnat un element excepțional, care a schimbat modul de comunicare dintre indivizi. Dezvoltările ulterioare au adus noi funcții, au condus la creșterea vizibilă a autonomiei și au propus creșterea capacității de memorare și îmbunătățirea calității vizualizării, migrându-se până la reducerea celorlalte. Noile generații de telefoane mobile au deja capacitate de a prelua mesaje de posta electronică, de a vizita site-uri de bursă, de timp probabil, de aeroporturi, se pot face rezervări și pot efectua plăti. Se observă că telefonul mobil se transformă într-un terminal care se încorporează economiei digitale. Nu se va putea vorbi de o economie digitală reală dacă nu se realizează conectarea la baza de date prin intermediul aplicațiilor mobile, oricare ar fi acestea. Vulnerabilitățile încorporate în telefonia mobilă trebuie diminuate pentru a oferi protecție corespunzătoare tuturor tranzacțiilor. Limitările date de cantitatea de informație care se afișează pe ecranul unui telefon mobil impune dezvoltarea unor teorii care să structureze optim interfețele om-telefon mobil, pentru a face operațional acest nou tip de interacțiune. Fiabilitatea conceperii aplicațiilor transformă telefonul mobil într-un simplu intermediar de transmitere a informațiilor spre un laptop cu posibilități de integrare a aplicațiilor proprii în construcții complexe, extrem de elaborate.

Economia Digitală permite instituirea unui nou model de afaceri și activități electronice de tipul ”e-”, dintre care menționăm e-Business, e-Commerce, e-Banking, e-Learning etc. au fost deja dezvoltate variante de e-afaceri tranzacționale denumite (Business-to-Business(B2B), Business-to-Customer(B2C), Business-to-Employee(B2E), Business-to-Government(B2G). Digitalizarea economiei impune apelul la factori intensivi pentru că presupune antrenarea unui volum mare de activitate de cercetare-concepție, de un înalt profesionalism, ceea ce conduce la asigurarea unei valori adăugate maximale. Principiul de baza specific economiei digitale induce accentuarea manifestării principiilor general valabile ale dezvoltării economiei: accesibilitate (accessibility), disponibilitate (availability), convingere (awareness), adecvare (appropriateness) și existenta resurselor umane (affordability).

Avantajele și dezavantajele folosirii e-afacerilor

Afacerea electronică utilizează calitățile rețelelor informaționale globale pentru realizarea legăturilor interne și externe cu scopul înregistrării unui profit. Dezvoltarea afacerilor economice reprezintă unul din factorii importanți de impulsionare a creșterii și prosperare a societății.

Cele mai importante avantaje ale e-afacerilor se referă la:

creșterea considerabilă a dinamismului afacerilor;

lărgirea pieței de desfacere/acces a produselor și serviciilor, ce implică competiția prețurilor și creșterea calității produselor și serviciilor;

facilitatea regăsirii produselor necesare;

reducerea termenului de realizare a afacerilor, inclusiv a ciclului de fabricație a produselor, de încheiere a acordurilor, contractelor;

reducerea cheltuielilor cu realizarea afacerilor, inclusiv reducerea cheltuielilor cu tranzacții comerciale concomitent cu diminuarea dificultăților transfrontalierilor;

îmbunătățirea calității afacerilor, inclusiv posibilitatea definirii online a configurației produsului și serviciului necesar utilizatorului;

îmbunătățirea calității muncii în realizarea afacerilor, etc.

Dintre dificultățile cu folosirea și implementarea afacerilor s-ar putea menționa:

necesitatea unei infrastructuri informatice dezvoltate (PC și alte stații informatice, telecomunicații, etc.);

costuri înalte de acces la serviciile rețelelor informatice;

neîncrederea reciprocă între partenerii de afaceri;

neîncredere în securitatea informațională a tranzacțiilor etc.;

depășirea stereotipului privind necesitatea întâlnirii directe cu partenerul de afaceri, aprecierii vizuale;

necesitatea cunoașterii unei limbi de comunicare comune pentru partenerii de afaceri;

necesitatea cunoașterii modalităților de folosire a mijloacelor informatice;

Afacerile electronice presupun site-uri complexe ale agenților economici, baze de date puternice și mai ales transparența unor procese. În cazul în care se optează pe o dublare a fluxurilor clasice, evident, vor exista frâne puternice care au menirea să anuleze efectele pozitive ale unui e-business. Comerțul electronic și celelalte componente ale afacerilor sunt valide numai într-un mediu operațional al economiei bazate pe competitivitate. Deja s-a văzut rezistența în ceea ce privește derularea licitațiilor electronice. Încetineala cu care se informatizează administrația este un alt exemplu. Faptul că la nivelul anului 2017 pentru efectuarea plăților din cont presupune completarea unor formulare care dezarmează orice tentativă nobilă a cetățeanului, nu reprezintă altceva decât rezistența componentelor retrograde ale societății la trecerea spre economia digitală. Paralel cu dezvoltarea programelor informatice se dezvoltă telefonia mobilă care este însoțită pe lângă un mod nou de comunicare, de implementarea de aplicații informatice specifice, numite mobile applications.

Concluzii asupra stadiului informatizării contabilității

Informatizarea este o stare a economiei, în care informația obținută din multe puncte este stocată în baze de date, iar utilizarea ei complexă se efectuează din punctele de lucru sau din posturi dispuse în locuri publice și corespunde activităților și tranzacțiilor realizate de cetățeni și de organizații. Economia digitală ridică pe un plan nou informația, orientându-se spre asigurarea transparenței proceselor și spre fundamentarea deciziilor. În acest nou tip de economie, banii electronici au o pondere covârșitoare, iar tranzițiile prin bancă sunt esențiale. Fluxurile informatice sunt complete, cetățeanul putând rezolva numeroase probleme personale mai ales prin schimburi de mesaje și folosind semnătura electronică. Realizarea acestui nou tip de economie presupune o finanțare corespunzătoare și o schimbare a atitudinii cetățeanului spre un management orientat al economiei de timp, singura care are efecte asupra productivității sociale atunci când au fost epuizate rezervele legate de organizarea proceselor și ergonomia și-a spus ultimul cuvânt.

Economia digitală este economia rigurozității, a corectitudinii și a completitudinii în ceea ce privește actualizarea bazelor de date. Definirea unor proceduri clare de verificare a modului în care operatorii efectuează adăugirile în baze de date este esențială în asigurarea nucleului tuturor procesărilor ulterioare. Economia digitală nu este o economie doar a computerelor legate în rețele complexe. Este o economie care utilizează corect resursele computerelor legate în rețea, pentru care Internetul și toate celelalte resurse sunt singura șansă de progres social pentru următoarele decenii.

Capitolul II : Sistemele informatice actuale de tip ERP

2.1. Definiția sistemelor ERP

Davenport T.H., specialist de renume în domeniile de management și sisteme informaționale pentru afaceri propune ca definiție scurtă pentru ERP: ”un pachet care promite integrarea completă a tuturor informațiilor din cadrul unei organizații”. Un ERP, considerat “expresia cea mai fidelă a interdependenței dintre economic și tehnologia informațională”, reprezintă o infrastructură software, multi-modulară, destinat managementului integrat al tuturor proceselor și operațiunilor dintr-o companie ce oferă suport de gestiune și coordonare a diferitelor structuri interne în vederea realizării obiectivelor de afaceri”. Scopul unui sistem ERP (enterprise resource planning – sistem de gestiune integrată a proceselor de afaceri) este realizarea unei mai bune comunicări în companie, îmbunătățirea cooperării și interacțiunii dintre diferite departamente precum cele de planificare a producției, achiziții, producție, vânzări, financiar, contabilitate și relații cu clienții, cu mențiunea că acestea sunt complet integrate și accesează o bază de date comună. Pe scurt, un sistem de gestiune a companiei de tip ERP reprezintă planificarea celor 4 factori determinanți pentru o afacere de succes: factorul uman, financiar, tehnic și de resurse (cei 4 M – Man, Money, Machines și Materials). Schematic, evoluția sistemelor ERP se prezintă în figura nr. 1:

Figura nr. 1 Evoluția sistemelor ERP

Sursa : Fotache, D., Hurbean, L., Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică, 2004, p. 17

Un sistem de tip ERP reprezintă o soluție software complexă, bazată pe arhitectura client-server ale cărei elemente sunt integrate într-o platformă comună, pentru gestionarea resurselor companiei, prelucrarea tranzacțiilor și facilitarea integrării tuturor proceselor necesare în cadrul unei afaceri, centralizându-le, facilitând împărtășirea datelor și eliminând redundanța.

Datele reprezintă unitatea de măsură principală a unui sistem ERP, iar baza de date este depozitul central în care acestea sunt stocate și organizate. Legătura dintre baza de date și funcționalitățile ERP-ului este realizată prin intermediul aplicației pe care o pune la dispoziție. Aceasta este responsabilă cu activitățile de culegere, validare, prelucrare, transfer sau export al datelor, activități pe care le realizează prin intermediul interfeței. Sistemul ERP poate realiza culegerea datelor prin diferite metode, precum: introducerea de către operatori: de la tastatură sau în mod direct – prin scanarea codurilor de bare, importul din alte baze de date, transferul cu ajutorul tehnologiei EDI (Electronic Data Interchange). Fiecare pachet ERP oferă funcționalități diferite pentru industrii diferite organizate în aplicații front-office și aplicații back-office. Într-o organizație, un sistem ERP integrează toate procesele economice: producție, vânzări și distribuție, servicii post vânzare, contabilitate, financiar, personal, stocuri, service și mentenanță, logistică, gestiune de proiecte. Un sistem ERP oferă posibilitatea de lucru multi utilizator și multi spațiu realizând integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei companii, plecând de la :

• planificare;

• asigurarea stocului de materii prime și materiale;

• coordonarea proceselor de producție;

• gestiunea financiar-contabilă, a resurselor umane, a stocurilor de produse finite;

• dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri.

Prin opțiunile de simulare și prin caracterul flexibil și dinamic al aplicațiilor se pot realiza:

• evaluări și previziuni ale tendințelor de evoluție ale industriei din care face parte compania;

• integrarea cu noile tehnologii e-business;

• comunicare on-line.

Provocarea principală constă în integrarea tuturor proceselor economice și optimizarea resurselor disponibile. Acest concept este ilustrat în figura nr. 2:

Figura nr. 2 Modelul ERP

Sursa : https://www.researchgate.net/publication/311016654, accesat la 24.05.2017

2.2. Implementări actuale de ERP

Nu există un singur sau un simplu răspuns la întrebarea: care este cel mai bun ERP ? Deși cele mai multe soluții ERP pentru companiile de producție conțin funcționalități, caracteristici și capacități similare, ele variază în profunzime, complexitate, preț, tehnologie, precum și aplicabilitate pe anumite industrii. Pe măsură ce majoritatea marilor companii și-au dezvoltat sisteme de planificare a resurselor, numeroși furnizori de soluții ERP au început să-și îndrepte atenția și asupra afacerilor mici și mijlocii, venindu-le în întâmpinare cu sisteme adaptate pentru nevoile lor specifice. Soluțiile ERP din România nu sunt ajunse la un nivel de maturitate, pe piață existând foarte mulți furnizori de soluții ERP: potrivit companiei Solutions Factory, în prezent pe piața românească activează peste 70 de furnizori de acest gen care oferă sisteme informatice de gestiune integral proiectate intern și dezvoltate de marile companii recunoscute pe plan mondial precum SAP, Microsoft, Oracle, etc. Principalele implementări ERP prezente pe piața autohtonă sunt reprezentate în figura ce urmează:

Figura nr. 3 Soluții ERP din România

Sursa : https://prezi.com/qujwfnebf9p3/studiul-comparativ-al-unor/ , accesat la 21.06.2017

Capitolul III : Integrarea sistemelor informaționale și informatizarea contabilității la Iulius Management Center srl

Informatizarea contabilității urmărește realizarea scopului de reflectare fidelă și cu acuratețe a informațiilor privind gestiunea patrimoniului, variabilitatea fenomenelor și tranzacțiilor financiare prin situațiile financiare și raportările fiscale ale agenților economici, contabilitatea devenind o știință normată. IT-ul reușește să pătrundă practic în absolut toate domeniile pe care le cunoaștem în prezent, reușind prin automatizarea proceselor să îndeplinească sarcini de bază. Chiar dacă ne mândrim că suntem o țară cu o viteză foarte bună la internet, chiar dacă avem în România marile companii din lume cu sute sau mii de angajați, avem o problemă în ceea ce privește utilizarea internetului. Nu suntem într-o situație foarte fericită, avem un grad destul de redus de utilizare a internetului. Există două modalități în care am putea să evoluăm. Una dintre ele ar fi să căutăm să facem educație, lucru care, evident, durează; advertising, educația, toate acestea sunt de durată. Cred că mult mai important ar fi trimiterea de feedback-uri companiilor din IT pentru ca acestea să realizeze interfețe cât mai prietenoase, astfel încât gradul de utilizare a aplicațiilor să crească, pentru că, suntem deja în cloud computing, ne îndreptăm către o eră complet digitală. Există mari șanse ca în cel mult 10-15 ani să se folosească doar monede virtuale și va fi foarte ușor ca fiecare să-și facă conturi. Problema este cum creăm aceste aplicații.

În momentul actual, considerăm că implementarea unor sisteme integrate de tip ERP, este în măsură să contribuie la eficientizarea activității firmelor. Prin realizarea unor astfel de sisteme se oferă firmei posibilitatea de a-și integra în cadrul noului sistem informatic aplicațiile existente, alături de noile aplicații specifice domeniului în care își desfășoară activitatea. În această ordine de idei considerăm că numai prin integrarea actuală a sistemelor informatice de contabilitate, a subsistemelor acestora și a modului de operaționalizare a funcțiilor managementului se poate obține scopul amintit. Literatura de specialitate subliniază importanța deosebită a înțelegerii corecte a principalelor structuri de date și a structurilor de prelucrare folosite în activitatea de programare, precum și în formarea specialiștilor în domeniul instrumentelor software.

3.1. ERP-ul companiei IULIUS GROUP

3.1.1. Prezentarea companiei

Compania IULIUS s-a numit pană la începutul anului 2017, Iulius Management Center, pe scurt IMC și este unicul dezvoltator și operator de proiecte de tip mixed-use din România, având o experiență de peste 20 de ani (data înființării 09.11.2006). IULIUS a revoluționat piața autohtonă implementând concepte în premieră în România: primul mall comercial din afara capitalei și primul ansamblu urbanistic multifuncțional – PALAS Iași. Este înregistrată cu cod CAEN 7022 – Activități de consultantă pentru afaceri și management, are CUI 19181463, este plătitoare de TVA (la facturare), operator intra comunitar.

IULIUS a dezvoltat peste 260.000 mp de retail și alți 80.000 mp de spatii office clasa A. Ansamblul urbanistic multifuncțional PALAS IAȘI, rețeaua națională IULIUS MALL – Iași, Suceava, Cluj Napoca, Timișoara și cea de birouri UNITED BUSINESS CENTER reprezintă proiectele companiei, care au devenit adevărate repere urbanistice și economice pentru orașele în care au fost realizate. Datorită caracterului regional, mixului de chiriași și diverselor posibilități de petrecere a timpului liber, proiectele de retail ale companiei IULIUS atrag anual peste 63 de milioane de persoane.

3.1.2. Scurtă analiză financiară a companiei

Analiza poziției financiare a întreprinderii presupune studierea amănunțită, statică și dinamică a activelor, datoriilor, capitalului propriu și a corelațiilor ce se stabilesc între aceste elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii. Informațiile necesare analizei poziției financiare a întreprinderii sunt oferite de Bilanț și notele explicative la Situațiile Financiare Anuale depuse intre anii 2007-2015. Informațiile financiare sunt preluate si prelucrate de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Capitalurile proprii reprezintă Situația Netă, SN=At – Dt =Cpr

Econograme:

O interpretare calitativă a acestor grafice relevă tendința de creștere, de la an la an, a elementelor semnificative din Bilanțurile Contabile. Caracterul permanent al finanțării asigură un grad de siguranță entității și echilibru financiar pe termen lung.

3.2. Implementarea platformei iGATE

In cadrul companiei IULIUS GROUP, pentru toate punctele de lucru, a fost implementată o soluție unică de ERP în România sub numele de iGATE, care la un prim contact vizual se prezintă sub forma unei platforme web. În nici un moment nu trebuie să se înțeleagă faptul că un sistem informatic, oricum s-ar numi acesta, se substituie factorilor de decizie și managementului organizației, dar implementarea unui ERP în cadrul unei companii bine organizate aduce beneficii enorme.

De la începutul activității entității au fost probleme în selecția de ERP. În acest moment în România sunt peste 100 de aplicații de tip ERP. Selectarea unei aplicații care să satisfacă nevoile de business a presupus analizarea mai multor oferte, ceea ce a însemnat mult timp utilizat (6 luni), timp care se putea utiliza întru-un mod poate mai eficient. Având în vedere multitudinea de oferte existente pe piața și timpul mare de selecție, la un moment dat s-a ales o ofertă, chiar dacă aceasta nu corespundea în totalitate nevoilor companiei, sub rezerva că furnizorul va putea răspunde în timp cerințelor. Oricum, având în vedere numărul mare al companiilor care oferă ERP și restrângerea pieței, furnizorii tind să exagereze caracteristicile propriilor ERP-uri. În acest context, clientul poate face greșeala să aleagă un ERP care nu îi va satisface nevoile de business.

O altă problemă greu soluționată a fost legată de achiziționarea, inițial, a unui număr aproximativ de licențe, fără a cunoaște de fapt numărul exact de utilizatori și profilul acestora, necunoscând destinația exactă a unor module oferite. Aceasta a dus spre final la o creștere a prețului soluției. O altă problemă în selecția ERP-ului a fost necunoașterea de către IMC a termenilor din industria software și folosirea excesivă a acestora de către furnizorii de ERP și în general cerințele de business nu erau foarte clare și în concordantă cu funcțiile și capabilitățile unui ERP.

Într-un final și datorită conjuncturii pieței, iGATE a devenit o soluție de tip On-demand, implementările modulelor având loc gradual odată cu cererile de funcționalitate din partea companiei beneficiare. Cu toate că aceste variante sunt mai ieftine, ele prezintă un risc mai mare din partea clientului. Ce se întâmplă dacă furnizorul intră în faliment? Ce se întâmplă dacă o perioadă de timp clientul nu ar avea bani să plătească furnizorul? Conform unor studii independente făcute de o companie din Statele Unite, în acest moment, mai puțin de 50% din implementările de ERP se termină cu succes, prin succes înțelegând în timpul și bugetul agreat și atingând obiectivele de implementare propuse. Procentul scăzut are cauze multiple, cauze generate atât de distribuitorul de ERP cât și de client.

Cele mai frecvente greșeli întâlnite în procesul de implementare sunt:

1.Schimbarea obiectivelor implementării în timpul desfășurării acesteia

În general această problemă apare pe fondul neînțelegerii de către client a capabilităților unui ERP față în față cu necesitățile sale de business, pe lipsa unor obiective clare de implementare și lipsa unor funcționalități necesare. De aceea cerințele sunt schimbate în timpul implementării soluției.

2. Folosirea unor resurse inadecvate

Una din marile probleme ale implementărilor de ERP este lipsa de experiență a personalului clientului și a project managerului desemnat. Project managerul este în general ori un om din departamentul IT, care are cunoștințe pe partea tehnică a proiectului dar nu este concurent cu problemele de business ale companiei, ori este o persoană din departamentul financiar care, deși cunoaște o bună parte din activitățile de business ale companiei și a strategiei acesteia, nu are deloc cunoștințe tehnice.

3. Tăierea artificială a costurilor

O altă problemă a implementării de ERP este tăierea artificială a costurilor. În condițiile în care clientul nu are un plan eficient de acoperire a proiectului la un nivel mai mic decât cel estimat de furnizor, acest lucru va duce inevitabil la eșecul implementării de ERP. În principiu problema se materializează prin tăierea necontrolată și fără bază justificată a costurilor implementării sau a modulelor achiziționate.

4. Planificare și comunicarea slabă

Ca în orice proiect de business, comunicarea are un rol vital în succesul implementării unui ERP. Este vital ca între project manageri și echipele de proiect cât și intre project managerii de ambele părți să existe o comunicare permanentă asupra progresului proiectului.

5. Neadaptarea software-ului la procesele de business

O selecție greșită a soluției poate duce la pierderi pentru companie și într-un final la schimbarea soluției de ERP alese inițial; astfel costurile cresc pentru că toate problemele manageriale și ale utilizatorilor nu au fost corect expuse în momentul selecției de ERP.

6. Așteptări nerealiste

Implementarea unui sistem ERP este un task greu și consumator de timp. De asemenea clientul trebuie să cunoască foarte bine ceea ce a cumpărat și să fie focusat pe obiectivele propuse.

7. Costuri și riscuri mari implicate

Foarte mulți beneficiari se plâng de depășirea bugetelor inițiale aprobate pentru achiziționarea soluției ERP, de cele mai multe ori, putând vorbi despre costuri ascunse (“hidden fees”). Există păreri care susțin că apariția acestor costuri ascunse este cauzată de lipsa concordanței dintre poziția de la negociere și cea din timpul implementării. Ca atare, se poate vorbi și despre costuri de analiză a afacerii respective, despre costurile de personalizare a aplicației, despre licențele modulelor, despre cerințele tehnice ale aplicației (drepturi utilizatori, investiții în hardware) și despre întreținerea acesteia (armonizarea cu legislația locală, suport tehnic, actualizări). Toate aceste costuri alcătuiesc TCO (Total Cost of Ownership), care nu ar trebui să fie ascuns de către furnizorii de ERP ci, din contră, ar trebui expus încă de la primele discuții. În al doilea rând, este vorba de costul licențelor, respectiv al serviciilor de configurare impuse de software-ul adițional (rețea, bază de date etc.) pe care furnizorul de ERP nu le declară de la început, pentru că el consideră că nu fac parte din costul ERP. Nu sunt declarate nici necesitățile de upgrade al hardware-ului necesar pentru a rula soluția, față de care furnizorul consideră că echipamentele nu sunt problema lui. În al treilea rând, pe parcursul implementării, odată cu înțelegerea mai adâncă a aplicației beneficiarului, furnizorul găsește alte rezolvări sau necesități care atrag costuri suplimentare. Tragem concluzia: un sistem ERP este scump pentru orice tip de afacere.

Investițiile sunt de multe ori adevărate bombe cu ceas pentru bugetele companiilor. Totuși, firmele care au implementat pachete Enterprise Resource Planning (ERP) trebuie să recunoască faptul că unele cheltuieli sunt supraevaluate, în timp ce altele sunt subestimate.

Principalii "devoratori" de buget în implementarea pachetelor ERP sunt:

a. Instruirea

Instruirea este o componentă neglijată în procesul de implementare, atât ca etapă, cât și la nivel bugetar. Astfel, costurile sunt subestimate, cel mai adesea pentru că se pierde din vedere faptul că majoritatea angajaților au de învățat un nou set de procese și nu doar o nouă interfață software.

b. Integrarea și testarea

Testarea compatibilității pachetelor ERP cu alte programe software este o altă cheltuială de care nu se prea ține seama în procesul de implementare. O companie standard de producție poate avea aplicații “add-on” pentru partea de logistică, taxe, planificarea producției și codurile de bare. Dacă la toată această listă se adaugă și personalizarea funcțiilor de bază din pachetul ERP, costurile de integrare, testare și mentenanță a sistemului vor arunca în aer bugetul.

c. Conversia datelor

Transferul datelor, de tipul informațiilor referitoare la clienți și furnizori, sau la designul produsului, de pe vechile sisteme pe cele ERP, este o operațiune costisitoare. Multe din datele existente în sistemele primite moștenire nu sunt foarte importante. Companiile neagă de multe ori redundanța datelor pe care le dețin, cel puțin până în momentul în care trebuie să le facă transferul în noile setări client/server necesare pachetelor ERP.

d. Analiza datelor

De multe ori datele din sistemele ERP trebuie combinate cu datele din sistemele externe pentru a putea permite realizarea de analize. Utilizatorii care efectuează analize în mod curent ar trebui să aibă în vedere în bugetul alocat implementării ERP-ului și depozitul de date, dar și efortul necesar pentru a-l pune pe picioare. Utilizatorii sunt puși în dificultate în acest moment: reactualizarea zilnică a tuturor datelor ERP dintr-un imens depozit de date, dintr-o corporație este dificilă.

e. Consultanți ”ad-infinitum”

Companiile trebuie să identifice clar obiectivele către care partenerii de consultantă trebuie să îi orienteze pe angajați. Activitatea consultanților trebuie să poată fi evaluată, iar pentru aceasta este necesar să le fie stabilit un "plafon" în activitatea lor:

f. Specialiștii

Cei mai mulți analiști susțin că succesul unui sistem ERP depinde de echipa care lucrează la implementarea lui. Software-ul este prea complex și schimbările din zona de business prea dramatice pentru a lăsa un astfel de proiect pe mâna unor amatori. Vestea proastă este că, la finalul proiectului, companiile trebuie să fie pregătite să înlocuiască mulți dintre specialiști.

g. Echipele de implementare

Multe companii tind să trateze implementările de ERP ca pe orice alt proiect software. Odată ce programul software a fost instalat, gândesc ei, echipa va fi dizolvată și fiecare își va relua postul inițial cu tot cu atribuțiile ce îi revin. După o implementare de sistem ERP însă, un membru al echipei nu se poate reîntoarce la vechile atribuțiuni pentru că este mult prea valoros pentru companie – ajunge să știe mai multe lucruri despre procesul de vânzări și de producție chiar decât agentul de vânzări, respectiv agentul de producție însuși.

h. În așteptarea beneficiilor

În managementul de proiecte software tradiționale, companiile se așteaptă să vadă rezultatele imediat ce instalarea aplicației s-a încheiat, lucru imposibil în cazul ERP. Majoritatea sistemelor ERP își relevă eficiența după o perioadă mai îndelungată de la implementare, iar echipa de proiect la rândul său nu primește recompensa decât după amortizarea investiției.

i. Depresia post-ERP

Conform unui studiu efectuat de o firmă de consultanță, una din patru companii intervievate a suferit o scădere a performanței imediat după implementarea sistemului ERP. Motivul este acela că totul funcționează și arată altfel decât până atunci, iar când angajații nu știu exact cu ce lucrează se panichează, acest lucru afectând întregul business.

3.2.1. Factorii de risc

În privința riscurilor, se întâmplă adesea ca bugetele alocate și/sau termenele prevăzute să fie cu mult depășite – unii analiști apreciază că aproximativ jumătate din proiectele ERP nu reușesc să atingă obiectivele propuse. Cazuri celebre precum Boeing, Panasonic sau Siemens ilustrează eșecul proiectelor, în sensul ratării obiectivelor propuse ori depășirii nepermise a bugetelor.

În majoritatea cazurilor publicate eșecul implementării unui pachet de aplicații integrate s-a datorat problemelor organizaționale. Într-un top al motivelor se regăsesc:

• tratarea ERP ca pe un sistem software;

• lipsa implicării managerilor executivi (top-manageri);

• concentrarea eforturilor pe instalarea software-ului și pe “învățarea ”acestuia;

• așteptări nerealiste în privința duratei de implementare;

• utilizarea sistemelor ERP pentru colectarea și prelucrarea datelor;

• neimplicare și neacceptare din partea utilizatorilor;

• implementări realizate de consultanți și specialiști externi;

• lipsa pregătirii psihologice corespunzătoare a utilizatorilor;

• comunicare defectuoasă între membrii echipelor de proiect;

• proiectul nu a fost pregătit corespunzător ori resursele necesare dezvoltării sale au fost insuficiente.

Aproape toți furnizorii consideră că riscurile vin din partea clientului și nu din partea companiilor care se ocupă de implementare. SAP este de părere, de exemplu, că principalul risc ține de necunoașterea domeniului și de neglijarea anumitor criterii de alegere a soluției ERP. Primul pas pentru o implementare de succes este alegerea unei soluții performante, apropiată de specificul de activitate al clientului astfel încât nivelul de configurare să fie minim, o soluție care să fie confirmată de referințe pe piața românească. Printr-o comunicare adecvată între cele două echipe de proiect, problemele legate de implementare pot fi evitate.

3.2.2. Componentele iGATE

Infrastructura IT cuprinde : rețele structurate bazate pe tehnologii Microsoft (Windows, Exchange și SQL) și Linux, Firewall gate, antivirus Symantec Endpoint, 15 servere fizice și cca. 150 de clienți Windows XP, 7 și Apple; Rețele de date bazate pe tehnologie Cisco; Cablări structurate pe fibra optică și UTP; Comunicații bazate pe tehnologii Siemens și Motorola; Sistem inteligent de management al spatiilor (B.M.S.) incluzând control acces, supraveghere video, ventilație, antiefracție, grupuri electrogene, sisteme de comunicații audio /video și anti incendiu. La implementare, sistemul ERP a inclus o serie de caracteristici de bază care sunt instalate pe un sistem de gestiune a bazelor de date. Platformele de baze de date folosite sunt: Oracle, MS SQL Server, SQL Base. Baza de date a necesitat o setare inițială conform proceselor organizației și a asigurat acces direct la informații în timp real (avantajul bazelor de date unice) pentru toți membrii organizației. Acest lucru se face diferențiat pe niveluri de drepturi de acces. Odată terminată instalarea, utilizatorii introduc datele, informațiile fiind transferate prin intermediul proceselor la alte module. În final, sistemul ERP include instrumente de anunțare și raportare periodice sau realizate ad-hoc.

Sistemul ERP iGATE este alcătuit din diferite ferestre, destinate gestionarii unor activități specifice:

• Administrare – pentru definirea nivelelor de acces la informație, personalizarea documentelor sau setarea acțiunilor de back-up.

• Controlling – permite planificarea parametrilor financiari ai companiei: stabilirea și urmărirea bugetelor de venituri și cheltuieli.

• Contabilitate – destinat automatizării operațiunilor contabile generale și obținerii situațiilor financiare contabile, aferente standardelor europene.

• Trezorerie – permite urmărirea tuturor operațiunilor financiare și structurarea logică a acestora.

• Mijloace Fixe – destinat urmăririi în detaliu a operațiunilor desfășurate asupra mijloacelor fixe pe întreaga durata de funcționare a acestora.

• Prețuri – pentru gestionarea intuitivă și eficientă a prețurilor de achiziție.

• Aprovizionare – destinat gestionarii activității de aprovizionare.

• Stocuri – destinat gestionarii în timp real a stocurilor și urmăririi caracteristicilor acestora.

• Parc auto – oferă evidența permanentă a activității fiecărei mașini din parcul auto.

• Logistică – pentru planificarea resurselor de infrastructură, în vederea utilizării lor în mod optim.

• Nomenclatoare – conține informații despre clienți, produse, gestiuni, locații, personal etc. și permite definirea informațiilor companiei și maparea fluxurilor de lucru.

• Spațiu de lucru – centralizează activitățile de operare a datelor curente și emiterea rapoartelor de sinteză.

• Personal – definirea angajaților și urmărirea operațiunilor cu aceștia.

• Rapoarte – generarea de rapoarte diverse pentru fiecare departament sau componentă a companiei.

În continuare detaliem o parte din funcționalități:

Clienți – furnizori

• evidența analitică a clienților și furnizorilor interni și externi;

• gestionarea și emiterea de documente specifice (facturi, avize de expediție, DVI, NIR, etc.);

• generarea și listarea automată a facturilor provenite din contracte de închiriere cu derulare îndelungată care pot avea decontare lunară, trimestrială sau semestrială;

• generarea facturilor de consumuri utilități chiriași, pe baza raportării din teren a indecșilor;

• înregistrarea veniturilor pe centre de profit, a cheltuielilor pe centre de cost (cu generarea automata a NIR-urilor);

• emiterea jurnalelor de vânzări și cumpărări;

Încasări – plăti

• înregistrarea tuturor operațiilor de încasare sau plată a documentelor fiscale;

• gestionarea deconturilor și a avansurilor spre decontare;

• eșalonarea la plată a facturilor de la furnizori;

• evidența solduri bancare la zi;

• registrul de casă;

Stocuri

• gestionarea stocurilor de materii prime, materiale, produse finite, mărfuri, consumabile, etc;

• gestionarea obiectelor de inventar, mijloacelor fixe și a repartizării acestora;

• evidența pe cod unic a echipamentelor;

• evidențierea consumurilor de materii prime și materiale pe gestiuni.

• mecanisme de realizare a inventarierii stocurilor;

Contabilitate generală

Modulul de contabilitate generala reprezintă nucleul sistemului informatic integrat iGATE întrucât concentrează întreaga informație contabilă a unității economice, realizând atât contabilitatea financiară (clasele 1-7) cât și contabilitatea internă de gestiune (clasa 9), conturi în afara bilanțului (clasa 8), pană la nivel de balanță, bilanț, flux de numerar, cont de profit și pierdere. Modulul permite atât analiza perioadelor precedente cât și a situației actuale în timp real. Principalele funcționalități:

• efectuarea înregistrărilor contabile în lei și în moneda originală;

• gruparea și urmărirea defalcată a informațiilor pe sintetic, analitic, repartitor, moneda originală plus alte 3 informații adiționale la alegerea utilizatorului;

• introducerea manuală a înregistrărilor contabile de corecție și reglare;

• preluarea automată a înregistrărilor contabile provenite din alte sisteme externe sistemului iGATE – generarea automată de înregistrări contabile de închidere a conturilor de venituri și cheltuieli, reevaluare conturi în valută, etc.;

• obținerea situațiilor contabile necesare: balanța, fișe de cont, cartea mare, extras de bancă, registru de casă atât în lei cât și în valuta originală – obținerea rezultatelor financiare de tip bilanț, cont de profit și pierdere, flux de numerar etc.;

• consolidarea informațiilor se poate realiza într-o multitudine de colecții centralizatoare definite de către utilizator după necesitățile proprii;

• posibilitatea utilizării la nivelul colecțiilor centralizatoare a unor funcții care să se aplice în mod general tuturor colecțiilor componente;

• urmărirea corectitudinii înregistrărilor contabile în conformitate cu corelațiile conturilor contabile și a funcționalității acestora;

• definirea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru fiecare organizație (colecție) organizat pe centrele de profit/cost specific;

• generarea automata de înregistrări contabile pornind de la înregistrări contabile existente și algoritmi specifici definiți de utilizator;

• utilizarea unor conturi non standard de tip alfanumeric pentru stocarea de informații specifice. Conținutul acestor conturi, care funcționează ca orice alt cont în dublă partidă, poate fi o informație cantitativă sau valorică într-o unitate de măsură sau monedă în conformitate cu necesitățile utilizatorului. Pentru conturile din aceste clase pot fi obținute aceleași seturi de rapoarte ca și pentru cele din contabilitatea financiară sau de gestiune. O altă utilizare a conturilor din clasele alfanumerice o reprezintă alimentarea valorică a bugetelor;

• permite utilizatorului definirea unor modele de rapoarte MS-Excel care vor fi generate ulterior în mod dinamic cu informațiile din baza de date;

Gestiunea personalului și calculul salariilor

Acest modul permite evidenta personalului angajat și integrarea informațiilor aferente fiecărui angajat în parte în sistemul iGATE

Date complete de identificare ale persoanei respective (nume, prenume, cod numeric personal, adresa, etc.), date privitoare la starea angajatului în cadrul societății (date contract de muncă, normă, salariu de încadrare, funcție, etc) , date cu privire la deduceri personale pentru persoane aflate în întreținerea angajatului și, opțional, alte date suplimentare cu privire la pregătirea școlară și profesională a persoanei respective, date despre actele de identificare, evidența militară, stare medicală, conturi bancare, etc. Se pot genera și gestiona o serie de alte nomenclatoare, cuprinzând informații necesare pentru funcționarea corectă și eficientă a unei aplicații de evidență date personal și salarizare (nomenclatoare de funcții, meserii, locuri de muncă, locuri de plată, studii, cursuri, limbi străine, case de asigurări de sănătate, beneficiari de rețineri, etc.)

Calculul complet al salariului, trecând prin toate etapele acestei operații: calcul avans, concedii de odihnă și medicale, pontaje, sporuri, rețineri datorate de angajat către stat sau către societate și calcul lichidare. Programul este prevăzut cu parametrii de configurare a calculului salariului, în scopul adaptării aplicației la cerințele și nevoile fiecărei persoane angajate în parte, indiferent de domeniul de activitate.

Rapoarte

Generarea statelor de salarizare și a fluturașilor pentru fiecare angajat în parte și a centralizatoarelor de salarii pe fiecare punct de lucru al firmei. De asemenea se pot genera toate situațiile lunare, în format electronic și pe hârtie, situații pe care firma le înaintează instituțiilor statului (situații CAS, CASS, Șomaj, Fise Fiscale, etc.), în conformitate cu prevederile legale la zi.

Gestiunea mijloacelor fixe

• configurarea modului de calcul al amortizării, cu opțiunile: luna următoare punerii în funcțiune/luna ieșirii, luna următoare punerii în funcțiune/fără luna ieșirii, luna punerii în funcțiune/luna ieșirii, luna punerii în funcțiune/fără luna ieșirii;

• evidența amortizărilor nedeductibile fiscal, cu evidențierea separată a celor deductibile fiscal;

• regimurile de amortizare permise de către sistem: liniar, accelerat, degresiv AD1, degresiv AD2, manual. Regimul manual permite utilizatorului propria configurare a amortizărilor lunare;

• stările mijlocului fix: normală, în rezervă, disponibil, în conservare;

• modulul permite generarea multiplă de mijloace fixe pornind de la caracteristicile unuia dintre ele. Această funcție este utilă în cazul unui număr mai mare de mijloace fixe identice care trebuie înregistrate distinct;

• numărul de inventar se poate genera automat de către aplicație;

• gestionează toate activitățile de întreținere a mijloacelor fixe (plan de reparații, reparații accidentale, reparații capitale, etc.);

• se pot defini propriile scheme de contare în afara celor deja predefinite (la nivel de mijloc fix, la nivel de coduri de clasificare sau la nivel de colecție);

• obținerea oricărei informații istorice începând cu data implementării acestuia;

• gestionarea în paralel a mai multor valori de inventar în diferite monede cu mecanisme diferite de calcul al amortizării.

Gestiunea parcului auto

Modulul permite evidența mijloacelor de mecanizare și auto. Evidența se face pe grupe, urmărind-se veniturile realizate și consumurile specifice generate de activitatea de exploatare. Sistemul permite:

• structurarea parcului auto în autoturisme și mașinile mecanizate care executa lucrări de întreținere și curățenie parcuri, parcări subterane, centrul comercial Palas – evidența consumurilor pe fiecare auto sau mijloc de mecanizare;

• evidența cheltuielilor pe centre de cost cu fiecare auto sau mijloc de mecanizare în funcție de natura acestora, cu evidența foilor zilnice de parcurs;

• estimarea veniturilor pe departamente pe baza unor tarife calculate de închiriere;

• evidențierea tipurilor de servicii prestate de fiecare subparc auto;

• urmărirea reparațiilor și a perioadelor de inactivitate;

• gestionarea polițelor de asigurare pentru fiecare vehicul în parte.

Capitolul IV : Detalii privind utilizarea platformei iGATE la Iulius Management Center srl

4.1. Prezentarea ferestrelor și meniurilor contextuale iGATE

Această platformă are aproximativ 150 de utilizatori, doar angajați ai companiei, iar accesul la modulele din sistem se face diferențiat conform funcțiilor deținute și sarcinile de serviciu desemnate. Nu există un sistem piramidal de acces în sensul în care persoanele cu funcții de conducere pot lucra cu toate modulele. iGATE este o soluție ERP completă, care asigură realizarea unui management eficient și a unei viziuni de afaceri bazată pe o infrastructură IT puternică și flexibilă. Fiind un sistem configurabil bazat pe module integrate, iGATE permite centralizarea tuturor informațiilor din IULIUS GROUP într-o platformă WEB unică. Toate datele sunt absolut confidențiale și explicații ale funcționalității modulelor nu sunt publice și nici pot fi găsite pe Internet. În viziunea companiei, informatizarea compartimentelor de business este catalizatorul principal în procesul de optimizare a fluxurilor și proceselor de lucru urmărind în final reducerea costurilor, fapt ce contribuie în mare măsură la capacitatea oricărei companii de a se adapta rapid la schimbările ce survin pe piață.

Ca orice ERP bine implementat paginile aplicației permit efectuarea de înregistrări contabile diverse precum: achiziții de marfă, materiale și obiecte de inventar, plata la scadență a furnizorilor, corelarea pontajelor în calculul statelor de plată, facturarea lucrărilor și utilităților pentru clienții retail. Lucrările de investiții și modernizări constituie un flux separat de înregistrări cuprinzând toate contractele de proiectare instalații, autorizații de construcții, contracte cu furnizorii executanți de lucrări, procese verbale de punere în funcțiune, garanții echipamente. La finalul lucrărilor întreaga investiție este transferată la mijloace fixe cu valoarea de inventar rezultată. Un aspect important, riguros gestionat, este evidența electronică a documentelor pe feluri, proveniență și destinații.

Pentru utilizatorul analizat aplicația oferă acces limitat la două meniuri generale : Grup și Iulius Management Center. Acestea cuprind alte submeniuri cu structura arborescentă. În cadrul Grup-ului există configurate patru categorii de lucrări : Document data center, Achiziții, Verificare și mentenanță, Autorizații. În ceea ce privește a doua opțiune, acesta conține pagini către evidența personalului din subordine (pontaje, ore suplimentare, abateri disciplinare), către listele de inventar și mijloacele fixe ale fiecărei gestiuni, nomenclatorul clienților retail Palas (cărora li se fac lucrări de amenajare și întreținere a spatiilor închiriate, citirea indecșilor la utilitățile de bază), diverse rapoarte. Figura nr. 4 prezintă cumulat opțiunile din primul meniu, în mod real ele se accesează și creează separat înregistrări în sistem.

Fіgura nr.4 – module dіn cadrul menіuluі Grup dіn іGATE

4.2. Descrierea unei proceduri de achiziție

În continuare se vor prezenta pașii necesari în desfășurarea unui proces de achiziții. Pentru aceasta este nevoie să se întocmească referatul de necesitate, completând corespunzător rubricile, așa cum este exemplificat în figura nr. 5:

Figura nr.5 – întocmirea referatului de necesitate

Pentru început trebuie completate următoarele câmpuri : data întocmirii referatului, numărul și data facturii care urmează să fie dată la plată, dacă aceasta a fost emisă/recepționată și implicit produsele achiziționate/serviciile sunt prestate; în caz contrar se va lăsa spațiu liber și la „furnizor” și la „data recepției facturii”; ulterior în explicațiile referatului există un combo box – „de achiziționat”. Se completează apoi „centru cost” – este foarte important și are impact pentru departamentul contabilitate în repartizarea cheltuielilor pe corpuri de clădiri, care au bugete separate. O parte din cheltuieli sunt refacturate către chiriași, o parte sunt cheltuieli comune ale perioadei. Ulterior se va completa și corpul referatului indicând produsele sau serviciile solicitate, așa cum este exemplificat în figura nr. 6:

Figura nr.6 – detaliile referatului de necesitate

La final se obține referatul completat și bugetat corespunzător, figura nr. 7:

Figura nr.7 – referatul completat și bugetat

4.3. Impactul aplicației iGATE asupra contabilității unității

În momentul înserării unui furnizor nou, se va crea un analitic al contului 401 – Furnizori, urmând ca toate înregistrările aferente acestui terț să se facă prin acest cont. Dacă furnizorul este unul existent în baza de date, se va completa automat registrul Jurnal de Cumpărări preluându-se datele din factură. Impactul direct este și asupra decontului de TVA – Declarația 300 și Declarația 394. Dacă este vorba de o achiziție de materiale sau obiecte de inventar acestea vor fi trecute în gestiunile specifice. Ulterior, dacă materialele se folosesc se face bon de consum. Toate aceste înregistrări și distribuiri se fac de către economiștii din departamentul financiar contabil sau de gestionari, după caz. Dacă este vorba despre o factură de prestări de servicii de către un terț, trebuie să existe înregistrat un contract în acest sens, în caz contrar nu se va aproba plata către acesta. Există definite coduri pentru fiecare tip de buget aprobat la începutul anului pentru fiecare din gestiuni și pentru activitățile principale care necesită fonduri bănești pe tot parcursul exercițiului financiar. Cheltuielile efectuate trebuie să se încadreze în sumele aprobate, transferurile nefiind permise.

După ce s-au vizualizat toate detaliile și explicațiile, se poate trimite documentul spre aprobare. Există comenzi plasate în căsuțele „Avizator/Aprobator” care, odată acționate, trimit respectivelor persoane pe email o notificare cu privire la întocmirea unui referat care necesită validare. Persoanele în cauză – director departament, manager mall, au posibilitatea de a refuza sau accepta documentul. În caz de refuz inițiatorul primește email prin care se comunică acest lucru. În caz favorabil atât inițiatorul cat și anumite persoane din departamentul comercial (responsabili achiziții) și departamentul financiar (responsabili plăti) primesc răspunsul iar referatul își urmează în mod automat fluxul în sistem. Referatul finalizat – figura nr. 8 poate fi generat în format pdf, care după tipărire va fi atașat la factura de achiziție și celelalte documente însoțitoare.

Figura nr.8 – referatul în formatul printat

În continuare departamentul comercial va genera o comandă adresată furnizorului, comandă care are aceleași elemente ca și în referat.

Figura nr.9 – comanda generată

Această comandă o regăsim și în meniul „Raport situație livrări” . De asemenea este relevantă actualizarea câmpului „Status comandă” care poate avea diverse valori: înregistrată, neprogramată la plată sau achitată – figura nr 10:

Figura nr.10 – status comandă

În cadrul departamentului contabilitate se introduc în iGATE rând după rând pozițiile din factură – figura nr. 11:

Figura nr.11 – introducere facturi furnizori

După ce se efectuează plățile, dacă ne uităm din nou în „Status comandă” se poate vedea că acestea devin achitate și fluxul se încheie.- figura nr. 12:

Figura nr.12 – facturi plătite, comenzi închise

Capitolul V : Tendințe. Concluzii

Profesia contabilă are oportunitatea de a se reinventa în economia digitală și de a se transforma, iar în raport cu clienții, de a trece de la a fi concentrată pe conformare către a deveni creatoare de servicii de înaltă valoare. Ne punem firesc întrebările: cum va evolua contabilitatea în era digitală? Contabilitatea se digitalizează: cum va evolua expertul contabil în era mobilă?

Așadar expertul contabil a intrat și el în era digitală și “nu va dispărea ci va evolua și va scăpa de anumite clișee care în prezent duc la subestimarea potențialului acestei categorii profesionale” . Deoarece prin digitalizare se va reduce considerabil timpul petrecut pe zona administrativă, expertul contabil va reuși să scape în sfârșit de statutul de «om bun la toate», care introduce datele pentru raportare și depune declarații și va avea posibilitatea să își restabilească rolul de consultant prin servicii exclusive de analiză și consiliere a clienților. Digitalizarea serviciilor de contabilitate va însemna practic reducerea intervenției umane pe întreg procesul, de la introducerea datelor la raportarea finală.

Pe zona de introducere de date, facturile și alte documente fiscale vor fi scanate și trimise pe e-mail de către client, după care o aplicație OCR (recunoaștere a caracterelor) va transforma respectivele documente în date care vor fi importate direct în aplicația financiar-contabilă, reducând astfel timpul petrecut de introducere a datelor. Aplicația va recunoaște tipurile de facturi (marketing, administrație, HR, etc) și le va trimite pe fluxul de aprobare configurat. De exemplu factura de servicii de training va ajunge pe fluxul de aprobare la HR manager, apoi la CEO și doar după ce acesta din urmă va aproba factura, aceasta va fi considerata finală și va intra la plată.

De asemenea, zona de output de date/raportare se va transforma într-o zona de Business Intelligence, respectiv va căpăta o forma grafică și interactivă pentru utilizatorii finali, reducând astfel timpul de procesare a datelor finale și reducând astfel, ca și în cazul introducerii de date, rata de eroare. Tendința este ca departamentele de contabilitate să fie birouri „fără hârtie”. Digitalizarea va reduce timpul petrecut pe e-mailuri sau chiar hârtii pentru introducere de date, aprobare, procesare și va permite managementului din companii să aibă o viziune clară asupra zonei contabil-financiară.

De asemenea, zona „mobile” aduce cu ea posibilitatea vizualizării și aprobării facturilor sau vizualizarea de rapoarte direct de pe telefonul mobil/tabletă, ceea ce va duce către creșterea transparenței și eficienței activității departamentului financiar-contabil. Expertiza profesionistului contabil în sintetizarea și prezentarea datelor și informațiilor face din aceasta soluția ideală în asigurarea relevanței, fiabilității și accesibilității în timp util a datelor. Tocmai de aceea credem că există anumite oportunități pentru profesionistul contabil în această lume economică, bazată pe date și informații, pentru a oferi noi abordări privind modul tradițional de raportare, inclusiv prin îmbunătățirea situațiilor financiare, furnizând astfel managementului companiilor, investitorilor, dar și autorităților de reglementare și altor părți interesate informații transparente și sincere cu privire la rezultatele, situația financiară și stabilitatea unei companii.

În plus, credem că informatizarea contabilității creează noi oportunități pentru profesionistul contabil, având în vedere că atât organizațiile profesionale, cât și cele ale clienților, sunt afectate de acest fenomen. Potențialul digital pentru profesia noastră este foarte mare. Există mai multe dimensiuni ale modului în care profesionistul contabil își desfășoară propria activitate, care s-au schimbat radical și vor continua să se schimbe, revoluționând profesia. În ultimii ani, inovațiile tehnologice au variat de la calculatoarele personale performante, la prețuri accesibile, la explozia de pachete software, internet în bandă largă accesibil aproape de oriunde, e-mail, tehnologii și aplicații mobile și, mai recent, social media și clouding.

Aceasta înseamnă că profesia are, înainte de toate, oportunitatea de a se reinventa în economia digitală – pentru firmele și practicile profesionistului contabil, de a se transforma, iar în raport cu clienții, trecerea de la a fi concentrat pe conformare către a deveni creatori de servicii de înaltă valoare. Însăși natura profesiei contabile se schimbă drastic. Din perspectiva tehnologiilor am identificat câteva tendințe majore care pot veni în sprijinul profesionistului contabil.

1. Tehnologiile de stocare și prelucrare a datelor. Big Data și tehnologiile specifice analizei datelor au potențialul de a ajuta profesionistul contabil să își desfășoare activitatea mai bine și cu mai puține intervenții umane, precum și să identifice noi perspective de dezvoltare pentru companie. Totodată, datele trebuie protejate – securitatea cibernetică devine foarte importantă pentru toate afacerile.

2. Tehnologiile care facilitează interacțiunea. Noile maniere digitale de a comunica – cel mai evident, folosind serviciile online, mai degrabă decât telefonul sau contactul față în față – influențează modul în care companiile doresc să interacționeze cu propriul profesionist contabil și cu consultanții, deschizând astfel noi oportunități de piață.

3. Tehnologiile financiare. Tehnologiile financiare inovatoare – cum ar fi noile sisteme de plăti și platformele financiare – pot permite companiilor să diminueze costurile, să își crească veniturile și să ofere noi servicii.

4. Tehnologiile specifice inteligentei artificiale. O mare parte din datele utilizate în inteligența artificială sunt „nestructurate”. Următoarea generație de tehnologii ale inteligenței artificiale nu este programată, ci este mai degrabă instruită. Astfel, în loc să descompună problema în pași precodificați, acestea vor fi înzestrate cu capacitatea de „learning by doing”, adică vor rescrie propriile coduri, de la punctul în care creatorul acestora nu mai poate să le transmită ce trebuie „să facă”. Rezultatul va fi că noile tehnologii ale inteligenței artificiale vor putea gestiona volumele mari de date mult mai bine decât analistul uman și vor putea să învețe din propria experiență, ghidând–și astfel evoluția. În acest mediu, o parte a activităților tradiționale ale profesionistului contabil vor fi preluate de „robocontabil”, care le va efectua în timp real pentru un cost marginal „zero”. Deși pe termen lung este foarte posibil să nu mai existe limite ale capacității de automatizare a tehnologiilor inteligentei artificiale, credem că cel mai bun model este cel care presupune parteneriatul dintre profesionistul contabil înzestrat cu competențele potrivite și tehnologiile inteligenței artificiale, în care fiecare să contribuie la găsirea raționamentului necesar rezolvării problemelor profesionale și de afaceri tot mai complexe.

Aceste tendințe ale tehnologiilor pot ajuta profesionistul contabil să își îndeplinească mai bine îndatoririle fată de clienți și, în cele din urmă, să adauge mai multă valoare economiilor și interesului public. În aceste condiții, competențele necesare profesionistului contabil în economia globală și digitală vizează următoarele:

instrumente de extragere a datelor în procesul de business intelligence mining;

instrumente care sprijină analiza și modelarea datelor;

aptitudini în management;

management al proiectelor;

management al schimbării;

noi abordări în finanțarea și dezvoltarea produselor;

utilizarea tehnologiei pentru a atrage, dezvolta și gestiona persoane cu potențial;

cunoștințe privind platformele emergente de plată;

cunoștințe de lucru mai bune privind conectivitatea și securitatea IT;

cunoștințe privind integrarea aplicațiilor;

utilizarea portalurilor de clienți;

abilitatea de a propaga aptitudini și competențe fundamentale prin canalele media.

În concluzie, putem afirma că suntem optimiști în legătură cu viitorul profesiei contabile și al profesioniștilor contabili. Pentru a face fața volumului mare de activitate, ne trebuie oameni valoroși și informatizare accelerată.

Bibliografie

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Origini, prezent și perspective ale contabilității [308376] (ID: 308376)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Origini, prezent și perspective ale contabilității [308376]

Copyright Notice

Conf . Univ. Dr. Veronica Popescu [605657]

Proiectul prezent îsi propune retehnologizarea modulului de comandă al unui braț robotic articulat vertical cu 5 grade de l ibertate, deoarece cel… [626578]

Assoc . Prof . PhD Laura Vasilescu [624099]

Experimentul pedagogic a avut loc în cadrul grădiniței „Căsuța cu povești”, din Constanța. Ca loc de desfășurare am folosit sala de clasă…. [307433]

Economiamondiala2015 Rom [623997]

Am deschis aplicatia Microsoft Office 2007 [303433]

Copyright Notice

Similar Posts