. Originea Si Evolutia Asigurarilor. Piata Internationala a Asigurarilor (xyz S.a.)

CAPITOLUL I Originea si evolutia asigurarilor

Începuturile asigurarilor

Originile asigurarilor se pierd în negura timpurilor, neputând fi stabilite cu precizie decât cu o mare aproximatie. În ciuda eforturilor facute de oamenii de stiinta pentru descoperirea primelor operatiuni de asigurare si reasigurare, acestea nu au putut fi identificate cu precizie.

Exista dovezi ca în jurul anului 3000 î.e.n.- perioada caracterizata printr-o civilizatie înfloritoare – babilonienii au conceput si practicat un sistem de asa-zise credite (împrumuturi) maritime, care îl scuteau pe debitor de la returnare, în cazul în care marfa sau nava sufereau avarii. Primele dovezi se refera la Codul lui Hammurabi, descoperit în anul 1902, înscris pe un bloc de deorit negru. Acest cod cuprindea 282 clauze, iar denumirea îi revine de la cel ce l-a compilat, adica Regele Babilon-ului – Hammurabi. Codul dateaza aproximativ din anul 2250 î.e.n., si demonstreaza ca babilonienii, înca de pe acea vreme, erau foarte buni comercianti si ca aveau idei clare legate de natura unui contract, de valoarea banilor si înmultirea lor prin împrumuturi pe camata cu dobânda simpla sau compusa.

Fenicienii, mari comercianti maritimi pe acea vreme, au adoptat treptat contractul comercial al babilonienilor. Acest sistem a fost preluat si dezvoltat ulterior de greci prin emiterea unor hârtii de valoare. În secolul XIX î.e.n., legile Rhodosului au devenit baza teoretica si, mai ales, practica a uzantelor maritime privind avarierea comuna.

Urmatoarea etapa în evolutia contractului de împrumut a fost adoptarea contractului de catre greci, ca rezultat al extinderii comertului fenicienilor în zona litoralului grecesc în secolul X-IX î.e.n., precum si cresterea dominatiei comerciantilor greci în Marea Egee dupa anul 800 î.e.n. Dar, ca si în cazul fenicienilor, nici acum contractul nu a fost adoptat în aceeasi forma, ci a fost perfectionat si adaptat astfel încât mai multi juristi recunoscuti în domeniul dreptului maritim în secolul XIX au considerat contractul de împrumut ca fiind grecesc, asemanatoare cu cele amintite de Demostene într-o cuvântare în fata lui Lacritus. Aceste contracte erau identice ca natura cu cele moderne, utilizate în Londra în anul 1860, deci puteau fi folosite la acea data.

Stadiul final al practicarii contractului de împrumut în antichitate l-a reprezentat adoptarea vamii de catre romani, aproximativ în anul 300 î.e.n., si odata cu aceasta se poate afirma ca se intra în etapa în care unii autori considera ca principiile contractului de împrumut au fost “translatate” în asigurari, asa cum sunt întelese astazi.

Un rol important în evolutia sistemului asigurarilor si ulterior al reasigurarilor, l-au avut negustorii italieni din orasele-state ale Italiei de Nord de la începutul primului mileniu, activitatea lor fiind preluata si de |arile de Jos si de Anglia.

Evolutia asigurarilor este strâns legata de dezvoltarea comertului pe mare si a asigurarilor maritime în mod deosebit. Asigurarile maritime au influentat în mod decisiv toate celelalte tipuri de asigurare, dar în mod special asigurarile de transport.

Asigurarea maritima a fost conceputa si s-a “nascut” în Italia, mai precis în Roma, si tot aici si-a trait “adolescenta”. În perioada Evului Mediu, asigurarea maritima a fost “copilul” oraselor-state italiene. Aceasta a aparut din mai multe motive : dezvoltarea economica în general, evolutia comertului, traditiilor, culturii, crestinismului. În primul rând, exista o legatura geografica evidenta între cvasi-asigurarea clasica a vremurilor romane si asigurarea medievala a oraselor-state italiene. În al doilea rând, istoria comerciala neîntrerupta a oraselor-state italiene (erau aproape întotdeauna la distanta de fortele inhibitive ale imperiului musulman) a creat o traditie ce a facut ca acestea sa atinga o perioada de mare înflorire comerciala la începutul secolului XVI. În al treilea rând, se poate invoca si suprematia comerciala, Roma reprezentând punctul central al crestinismului si, în aceasta calitate a atras taxele si impozitele papale din toata Europa.

Acest sistem a presupus o organizare complexa a agentilor papali si financiari italieni din interiorul si din afara Italiei. Infrastructura comerciala trebuia sa fie folosita, fiind practic imposibil sa se expedieze marfuri de valoare din Anglia în Italia fara un astfel de sistem de asigurari. Astfel putem afirma ca primele polite de asigurare maritima, care se pastreaza si astazi în diverse muzee ale lumii, sunt scrise în limba italiana si reprezinta modelul pe baza caruia s-au dezvoltat celelalte, inclusiv vestitele polite Lloyd‘s. De aceea se considera ca orasele-state italiene au avut un rol fundamental în evolutia asigurarilor maritime si au accelerat dezvoltarea acestora.

Prima dovada a asigurarilor maritime dateaza de la începutul secolului XIV. Pegalotti, într-o lucrare din 1350, se refera la contractul de asigurare ca “rischio de mere e di genti”, iar într-o lucrare anterioara arata ca bill-urile florentine catre Anglia contineau una sau mai multe expresii : “rendu sauf en terre” sau “en aventue de mer et des gens”. Taxa suplimentara se percepea atunci când prima expresie era înlocuita cu cea de-a doua, ceea ce însemna de fapt, prima de asigurare. Dar întreaga problematica a contractului era dificila si mult mai complicata de legile vremii privind împrumuturile (camataria, pe acea vreme).

Unul dintre primele centre care au practicat asigurarea maritima a fost Bruges, important centru al comertului de lâna. În 1310 s-a înfiintat Camera de Asigurari, citând o declaratie din Chronyke van Vlanderm care spune :

“La cererea locuitorilor din Bruges, el contele Robert al Flandrei, a decis înfiintarea în acest oras a Camerei de Asigurari unde comerciantii vor putea sa-si asigure marfurile pentru toate riscurile, maritime si de altfel, la un pret de numai câtiva denies la suta, dupa cum se practica astazi”.

Ulterior, Spania (Barcelona) a început sa practice mult aceasta asigurare, mai ales datorita comertului pe care îl avea cu Italia (Pisa si Florena). Barcelona a fost prima care a început, de fapt, a încercat sa reglementeze, printr-o ordonanta, data de Jaque I de Aragon în anul 1453, conditiile contractelor de asigurare maritima în Spania, aceasta constând în a “preveni abuzurile si fraudele si de a acorda tratament preferential propriilor lor armatori”.

Este aproape imposibil de a se cunoaste când a fost emisa prima polita de asigurare în Anglia. Preambulul faimoasei legi elisabetane (Elisabethan Act) din 1601 proclama asigurarea ca fiind “tyme out of mynde an usage amongste the merchantes, both of this realme an Forraine nacyons”. În istoria Lloyd’s, scrisa de Frederick Martin, se spune ca cea mai veche polita de asigurare cunoscuta, dateaza din 15.02.1613, dar cercetatorul R. G. Marsden considera ca ele au existat mult mai înainte.

Tot din arhivele Amiralitatii, se desprinde o imagine foarte clara a asigurarilor maritime din Londra secolului XVI. De exemplu, Lombard Street era locul cel mai renumit al asigurarilor maritime, prin obiceiurile, tradiaiile si obligatiile contractuale ce se încheiau. Acestea erau importante pentru ca dezvoltarea asigurarilor maritime depindea de încrederea reciproca a celor implicati.

Desi se poate considera ca Lombard Street reprezinta centrul pietei asigurarilor la acea vreme, piata nu era nici pe departe uniform organizata, fiind absent caracterul “corporate”.

Începând cu secolul al IX-lea, asigurarile au cunoscut, în tarile dezvoltate, o evolutie remarcabila care se poate explica prin doua argumente :

economic, ca urmare a cresterii nivelului de viata, aparitiei de noi bunuri, dezvoltarii transporturilor, sporirii costului si riscului instalatiilor industriale;

social, ca urmare a scaderii solidaritatii familiare pe de o parte si a generalizarii salarizarii pe de alta parte.

Asadar, asigurarile precum si reasigurarile joaca un rol important în dezvoltarea comertului international si a serviciilor financiare si detin o pozitie cheie în viata industriala si comerciala a lumii întregi.

1.2 Nevoia de protectie

Întotdeauna omul a simtit nevoia de protectie, fiind supus unor pericole multiple si variate, cauzate de fortele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti factori sociali sau socio-economici, cautând sa se apere împotriva acestora, sa le prevada, sa le previna sau sa le micsoreze efectele devastatoare, ori de câte ori acest lucru a fost posibil.

Dorinta omului pentru securitate, pentru asigurarea împotriva incertitudinii viitorului, este veche precum rasa umana însasi. La început, el a încercat numai sa-si satisfaca nevoia de a se descurca singur, însa mai târziu a gasit un sprijin în familie, clan, organizatie : “Oamenii primitivi nu au descoperit nevoia de asigurare, considerând ca erau protejati de familie sau de trib, unde mutualitatea însasi, ca si în asigurari, era o realitate. Acest lucru nu era adevarat la civilizatiile antice ale Egiptului, Feniciei, Greciei si Romei în care individul se vedea expus la multe riscuri fara protectia comunitatii familiei”.*

Pericolele la care sunt expusi oamenii si bunurile sunt multiple si variate, ei aparând în postura de “victime” ale fortelor naturii, de “actori” ale propriilor lor destine, precum si de “agresori” constienti sau inconstienti ai semenilor lor, ai naturii, ai mediului ambiant.

Riscul si perceptia lui sociala

Riscul se defineste ca pericol potential sau ca o pierdere posibila. Când vorbim de pericole sau de pierderi avem în vedere o serie de evenimente nedorite cu consecinte materiale, spirituale si financiare grave, cu vatamari corporale sau deteriorari ale starii de sanatate, în cazuri extreme acestea se manifesta prin decese sau prin calamitati naturale. Deoarece pericolele sunt “potentiale” iar pierderile sunt posibile, aceste evenimente sunt incerte, ele putându-se întâmpla într-o anumita perioada de timp sau nu. Când anume si în ce împrejurari concrete se va produce evenimentul nedorit nu poate sti nimeni si nici anticipa cu precizie.

Gradul de incertitudine se poate evalua cu ajutorul statisticii matematice, în sensul determinarii probabilitatii de realizare a lui. Conceptului de risc i se asociaza doua dimensiuni semantice :

gradul de incertitudine – consecinte materiale si financiare aferente producerii unui eveniment nedorit

perceptia riscului

Modul în care se constientizeaza anumite pericole difera de la o persoana la alta. Aceasta componenta psiho-sociala a conceptului de risc este foarte importanta în analizarea si mai ales în interpretarea riscurilor materiale sau tehnologice la care sunt supusi oamenii si bunurile lor.

Existenta nu poate fi gândita fara riscuri. Ele fac parte în mod necesar din viata noastra. Asa cum sublinia o celebra maxima de pe Wall Street în New York, previziunea este un lucru dificil mai ales atunci când se aplica la viitor.

Singura noastra sansa este de a constientiza în mod realist riscurile la care putem fi supusi, de a încerca o evaluare cât mai adecvata a lor si, respectiv, de a gasi modelele cele mai potrivite de a controla aceste riscuri.

Evitarea completa a riscurilor este practic imposibila. Totusi, fiecare dintre noi poate sa evite producerea unor anumite riscuri. Este o metoda pasiva, de renuntare de fapt la acele activitati care implica un anumit risc. Chiar daca nu putem evita complet riscul producerii unui eveniment nedorit, putem gasi mijloace de a reduce probabilitatea de realizare a acestuia.

Pierderea financiara rezultata nu poate fi compensata pe alta cale decât prin asigurare. În acelasi timp, integrarea fizica, sanatatea, capacitatea de munca pot fi si ele afectate, ducând la imposibilitatea desfasurarii unei activitati, si deci lipsa unui venit. Împrumuturile pentru achizitionarea de diferite bunuri si locuinte, automobile, etc., asigurarea unui venit suplimentar pentru perioada pensionarii se pot realiza tot prin asigurare.

Constient tot prin asigurare.

Constientizarea si manifestarea nevoii de protectie a oricarui om, ca si decizia de a accepta asigurarea, ca demers individual si facultativ, sunt determinate în mare masura de factori obiectivi (economici, economico-sociali – crize economice, inflatie, somaj, financiari – disponibilitatea de a folosi o parte din venituri pentru aceasta, sociali, familiali, educationali) si factori subiectivi (experientele anterioare, cunoasterea avantajelor si protectiei oferite de asigurare).

1.3 Forme de protectie. Dispersia riscului

Formele de protectiei împotriva riscurilor : asigurarea, coasigurarea, autoasigurarea si reasigurarea.

Asigurarea propriu-zisa, în forma cea mai simpla, dar cea mai frecvent întâlnita în practica, consta în protectia financiara pentru pierderi cauzate de o gama larga si variata de riscuri.

Asigurarea are la baza un acord de vointa (contract) încheiat între asigurator si asigurat, prin care asiguratorul ofera asiguratului protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat, obligându-se sa acopere asiguratului contravaloarea daunelor (respectiv suma asigurata în cazul asigurarilor de viata) în caz de producere a acestor evenimente, în schimbul platii de catre asigurat a unei sume de bani numita prima de asigurare. Platind asiguratorului prima de asigurare, calculata prin aplicarea unui procent mic la valoarea asigurabila, asiguratul primeste în schimb garantia de despagubire împotriva pierderii posibile si viitoare pentru oricare din riscurile incluse în conditiile de asigurare.

Protectia riscului se constituie, astfel, într-o marfa specifica (un serviciu), care se vinde si se cumpara ca orice marfa pe o piata specifica, numita “piata asigurarilor”, parte a pietei serviciilor financiare.

John Downes si Elliot Goodman, în “Dictionary of Finance and Investment Terms”, definesc asigurarea ca fiind “un sistem prin care persoanele fizice sau juridice, constiente de riscurile posibile, platesc prime de asigurare unei companii de asigurari care ramburseaza sumele corespunzatoare în caz de dauna. Asiguratorul profita prin investirea primelor de asigurare pe care le primeste. Într-un sens mai larg, asigurarea transfera riscul de la o persoana la un grup care poate mai usor sa plateasca pagubele”.

În unele lucrari se considera chiar ca asigurarea poate fi definita din doua puncte de vedere, si anume :

– ca persoana (fizica sau juridica) în calitate de asigurat, asigurarea poate fi privita si ca “finantare” a unei pierderi, în conditiile în care, evident, fondurile vor fi disponibile pentru a acoperi consecintele financiare ale producerii riscului. Scopul acestuia va fi de a asigura continuitatea activitatii sau supravegherea afacerii asiguratului în cazul pierderii produse.

– ca un mijloc prin care riscurile pentru doua sau mai multe persoane sau firme se combina prin contributii prezente sau promise la un fond din care se platesc despagubirile pentru daunele suferite de unii dintre ei.

Dat fiind ca asigurarea se bazeaza pe transferul riscului de la un individ catre o comunitate de indivizi, la acoperirea pagubei suferite de acesta contribuie cu sume mici ceilalti indivizi.

Din punct de vedere al asiguratorului, asigurarea apare ca un mijloc de retinere si combinare, asigurarea fiind un transfer al unor riscuri.

O alta definitie este data de Yvonne Lambert Faivre care considera ca “sub aspect tehnic, asigurarea este operatia prin care un asigurator, organizând pe principiul mutualitatii un numar mare de asigurati, expusi la producerea unor anumite riscuri, îi despagubeste pe aceia care sufera un sinistru, pe seama fondului comun constituit din primele de asigurare încasate”.

D.S. Hansel defineste asigurarea ca “un instrument care ofera compensarea financiara pentru evenimentele nefericite, platile fiind efectuate din contributiile mai multor parti care participa la aceasta schema”.

Asigurarea are ca scop combaterea efectelor adverse ale riscului. Riscul este prezent permanent si oriunde. Practic orice activitate economica, sociala sau de orice alta natura este amenintata de producerea unor evenimente cauzatoare de pierderi.

Coasigurarea este o modalitate de transfer al riscului de la un asigurat catre mai multi asiguratori, pentru parti din valoarea bunului asigurat. Nu înseamna supraasigurare.

Prin coasigurare, asiguratul cedeaza cote parti din riscul asigurat mai multor asiguratori pâna la 100 % din valoarea riscului.

Aceasta este o modalitate de dispersie a riscului ce se practica pe anumite piete (piata Lloyd’s) si este caracteristica în mod special, acoperirii riscurilor mari sau foarte mari. În cazul în care se produc daunele, asiguratul va colecta contravaloarea despagubirilor de la asiguratorii sai în mod proportional cu nivelul primelor platite.

John Downes si Jordan Elliot Goodman au dat o definitie coasigurarii sub urmatoarea forma : “coasigurarea reprezinta dispersia unui risc asigurabil pentru situatia în care daunele pot ajunge atât de mari încât nu este prudent pentru o companie sa subscrie întregul risc. În mod obisnuit, subscriitorul este raspunzator pâna la o anumita limita, iar coasiguratorul raspunde peste acea limita. Este mult folosita pentru asigurarea de incendiu si inundatii.”

Coasigurarea reprezinta o forma de protectie având aceeasi esenta economica pe care o are asigurarea. Ea se practica îndeosebi în situatia în care valoarea bunurilor asigurate este foarte mare, implicând, evident, o raspundere mare a asiguratorului. În acest mod, riscul initial este preluat în conditii similare de pret (prima de asigurare) de catre mai multi asiguratori pâna la concurenta valorii bunurilor ce se asigura.

Autoasigurarea este o forma de protectie destul de mult utilizata. Consta în crearea de catre o persoana fizica sau juridica a unui fond, a unor rezerve proprii având ca destinatie numai acoperirea pagubelor create din orice motiv(calamitati, incendii, furt si altele).

Nu se poate numi asigurare deoarece nu se bazeaza pe o relatie contractuala, nu exista parti contractuale, asiguratul fiind în acelasi timp si asigurator si nu respecta ideea de mutualitate, obligatorie în asigurare. Asadar, riscul este retinut de compania respectiva si nu se încheie tranzactii de cumparare de asigurari.

Exista totusi avantaje si dezavantaje :

avantaje :

– nivelul scazut al “primelor”, dat fiind ca vor acoperi numai riscul efectiv nu si alte costuri, precum comisionul brokerului sau al agentului de asigurare, cheltuieli de administratie si marja estimata de profit a asiguratorului.

– costurile viitoare pentru primele de asigurare nu vor fi afectate de istoricul daunelor la categoria de riscuri respective pe piata care, în conditiile cresterii daunalitatii, pot determina cresterea lor la nivelul pietei pentru acea categorie de asigurari

– prin natura protectiei prin autoasigurare se va stimula, în mod direct, reducerea si controlul riscurilor

– profiturile rezultate din autoasigurare vor creste si se vor acumula la fondurile asiguratului

dezavantaje :

– în cazul unei catastrofe fondul de protectie e posibil sa fie prea mic sau sa fie folosit integral, neramânând resurse pentru acoperirea daunelor din alte cauze, fiind posibil si falimentul întregii organizatii

– nu exista consultanta tehnica privind prevenirea riscurilor oferita de asiguratori, care au experti cu experienta

– principiul de baza al asigurarii privind dispersia riscului este încalcat

– contributiile la fonduri nu sunt totdeauna deductibile, primele de asigurare platite fiind deductibile.

Reasigurarea

Societatile de asigurare, neavând capacitatea financiara suficienta, putând fi incapabile sa suporte riscuri foarte mari (maritime, aviatice, incendiu, de viata, de accidente, etc.) numai pe contul lor, apeleaza la reasigurare. Aceasta ofera capacitatea necesara asiguratorului direct (initial) pentru acoperirea riscurilor pe care, altfel nu le poate suporta singur.

Reasigurarea are ca efect “pulverizarea” riscului. Definitia clasica a reasigurarii conform dreptului englez, a fost elaborata de Lord Mansfield în 1807 : “reasigurarea reprezinta o noua asigurare, efectuata printr-o noua polita, pentru acelasi risc initial asigurat, în scopul despagubirii asiguratorilor pentru asigurarile lor anterior încheiate; ambele polite exista în acelasi timp.”

În “Dictionary of financial and investment terms“, reasigurarea se supune ideii de împartire a riscurilor între societatile de asigurare. O parte din riscul asiguratorului este asumat de catre companii în schimbul platii unei parti din prima de asigurare platita de asigurat. Prin dispersia riscului, reasigurarea permite unei companii sa accepte clienti a caror acoperire ar fi o mare povara sau ar fi imposibil de suportat.

Reasigurarea reprezinta un acord încheiat între doua parti numite companie cedenta (reasigurat, asigurator direct) si reasigurator, prin care prima consimte sa cedeze, iar cea de-a doua accepta sa preia o anumita parte a riscului (uneori întregul risc), conditiile stabilite în acord, în schimbul platii de catre compania cedenta reasiguratorului a unei anumite sume denumita prima de reasigurare, ce reprezinta o cota din prima originala de asigurare, urmând ca în cazul producerii evenimentului asigurat, reasiguratorul sa contribuie la acoperirea pierderii.

O alta definitie, pe scurt, a reasigurarii este aceea ca reprezinta asigurarea raspunderii contractuale rezultate din contractul de asigurare sau asigurare directa. Practic, reasigurarea este asigurarea asigurarii, fiind în acelasi timp statuata prin încheierea unui contract separat de asigurare între reasigurator si reasigurat.

La rândul sau, reasiguratorul îsi protejeaza portofoliul prin încheierea altor contracte de cedare a unei parti din reasigurarile acceptate de el, operatiunea purtând denumirea de retrocedare sau retrocesiune, compania cedenta fiind retrocedent si reasiguratorul fiind retrocesionar.

În concluzie, riscurile se disperseaza foarte mult, aceasta raspândire reprezentând tocmai principiul de baza al asigurarilor.

O alta forma de protectie este crearea de fonduri de rezerva. Societatea omeneasca cunoaste forme variate de constituire a fondurilor banesti de care are nevoie în caz de producere a unor calamitati naturale sau accidente. Acestea pot îmbraca forma unor :

fonduri de rezerva constituite în mod individual;

fonduri de rezerva si/sau de asigurare constituite în mod centralizat;

fonduri de asigurare propriu-zisa constituite la dispozitia unor societati comerciale sau a unor organizatii mutuale de asigurare prin plati (prime de asigurare) descentralizate.

Fonduri de rezerva financiara îsi constituie unele gospodarii ale populatiei si mai cu seama unele unitati economice. În masura în care fondurile respective sunt destinate sa acopere pagubele provocate de fenomene neprevazute, ele capata caracterul unor fonduri de autoprotectie sau de autoasigurare. Aceasta forma se loveste de limitele înguste ale capacitatii de constituire a fondului de catre fiecare unitate economica în parte si de inconvenientul imobilizarii unor mijloace mult mai mari decât cele efectiv necesare pentru acoperirea pagubelor produse în economie. Constituirea unui fond de rezerva genereaza costuri suplimentare pentru unitatea care a optat pentru autoprotectie. Aceasta datorita faptului ca fondul de rezerva financiara trebuie sa aiba un grad ridicat de lichiditate, pentru a putea fi folosit imediat ce apare nevoia repararii prejudiciului pentru care a fost constituit. Acest cost este egal cu diferenta dintre profitul pe care l-ar fi adus suma de bani prelevata la fondul de rezerva, daca ar fi fost plasata pe termen lung (în investitii directe, actiuni ori obligatiuni ale unor societati comerciale ori obligatiuni ale unor împrumuturi de stat) si cel realizat în urma plasarii acesteia la vedere sau pe termen scurt (depunerea la o banca, achizitii de bonuri de tezaur, certificate de depozit, etc.). Din punct de vedere fiscal, profitul utilizat pentru constituirea fondului de rezerva de autoprotectie este impozabil, spre deosebire de primele de asigurare platite unei societati comerciale de asigurare, care se asimileaza costurilor de productie, si ca urmare, nu sunt impozabile, ceea ce denota faptul ca este mai ridicat costul autoprotectiei decât cel al asigurarii propriu-zise, realizate prin intermediul unei organizatii specializate.

Fonduri de rezerva si/sau de asigurare se constituie în mod centralizat în bugetul de stat si în bugetele locale, fiind prevazute în partea de cheltuieli a bugetelor respective, pe seama veniturilor generale ale acestora, fara sa se solicite contributii speciale din partea cuiva. Forma centralizata prezinta avantajul, fata de cea individuala, ca rezolva problema constituirii fondurilor pentru acoperirea pagubelor cu un volum de resurse mult mai mic decât în cazul autoasigurarii.

În România functioneaza doua Fonduri de protectie sustinute din contributia asiguratorilor din piata asigurarilor din România. Aceste Fonduri au fot create prin prevederi legale distincte în Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România si au drept obiect protectia asiguraailor pentru cauzele de faliment ale societatilor de asigurare, respectiv protectia victimelor strazii.

Fondul privind protectia asiguratilor, înfiintat potrivit art. 60 din Legea nr. 136/1995, se constituie anual prin contributia asiguratorilor români. Nivelul acestui Fond se stabileste prin Legea bugetului de stat. Fondul este administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Fondul de protectie al victimelor strazii se constituie anual din contributia asiguratorilor de autovehicule si este administrat de Biroul Asiguratorilor Români de Autovehicule din România (BAAR).

1.4 Cadrul legal de desfasurare al activitatii de asigurare

Asigurarile detin un rol fundamental în structura economiei si societatii nationale, în promovarea spiritului antreprenorial, foarte important pentru cresterea economica a tuturor tarilor.

Se întâlneste o mare varietate a atitudinilor guvernelor în functie de propriile obiective economice pe termen scurt sau pe termen lung. Astfel, în unele tari a fost creat un cadru adecvat si au fost adoptate masuri pentru mobilizarea resurselor nationale si chiar internationale pentru dezvoltarea unui sector puternic de asigurari si reasigurari, iar structura pietei este gândita si stimulata în asa fel încât sa confere atractie si putere, în timp ce în altele, tot mai putine, rigiditatea structurilor existente si a reglementarilor în vigoare cu un puternic caracter protectionist au dus la efecte contrare, cum ar fi o dezvoltare lenta a sectorului protejat. Se spune, pe drept cuvânt, ca puterea financiara a unei tari se afla în banci si asigurari. Aceste domenii sunt foarte strict reglementate, fiind firesc acest lucru deoarece implicatiile activitatii din aceste domenii se rasfrâng în toate planurile (economic, politic, social, cultural), iar urmarile nu sunt doar imediate, având efecte resimtite pe o perioada îndelungata de timp.

Asigurarile fac obiectul unei supravegheri si a unor reglementari stricte în cele mai multe tari, în special pentru protectia asiguratilor si pentru cresterea rolului acestor servicii în procesul dezvoltarii economice, si nu atât pentru extinderea interventiei statului.

Reputatia unei piete este extrem de importanta si orice esec al unei societati de asigurare afecteaza întreaga piata. De aceea, reglementarea stricta a activitatii societatilor de asigurare, controlul si supravegherea acestora, impunerea unor conditii stricte de constituire si functionare sunt absolut esentiale pentru o evolutie normala a pietei, având efecte benefice asupra întregii economii.

Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protectia asiguratilor si a pietei nationale a asigurarilor si reasigurarilor, ea fiind necesara si datorita dezvoltarii rapide a sectorului, a competitiei tot mai mari si a internationalizarii companiilor de asigurare.

Datorita diminuarii transparentei sectorului prin tendinte evidente manifestate în ultimii ani prin achizitionarilor si fuzionarile multor companii de asigurare-reasigurare, banci sau societati de investitii, procesul de supraveghere este tot mai dificil.

Astfel au fost înfiintate autoritati de supraveghere a pietei asigurarilor. Din punct de vedere administrativ, ele au fost constituite ca organisme independente, subordonate Parlamentului – cum ar fi Olanda – fie în subordonarea Guvernului, respectiv a unui minister (finante, comert, etc.)- cum ar fi Anglia, apartinând Departament of Trade, sau România, apartinând Ministerului Finantelor, mai nou Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) – organizatie autonoma subordonata direct Parlamentului.

Nici o piata a asigurarilor nu se poate forma si dezvolta în afara unor reglementari foarte clare, a unor conditii de stabilitate financiara a societatilor de asigurare, a unor metode de supraveghere si control stricte si ferme, date de obligatiile pe care si le asuma acestea fata de clienti.

CAPITOLUL II Continut si functii

2.1 Conceptul de asigurare : aspecte si abordari

Complexitatea activitatii de asigurare, ca un domeniu de interferenta al elementelor de drept, economie si finante, impun anumite tipuri de abordari (abordarea juridica, economica si alte abordari).

Abordarea juridica este frecventa si justificata, întrucât asigurarea, pentru a fi operanta, trebuie sa îmbrace forma juridica, iar aceasta forma este cea dintâi sesizabila. O asemenea forma i-o confera “contractul”, care constituie “legea partilor”, precum si “legea propriu-zisa”, care emana de la puterea legislativa. Contractul de asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare, în calitate de izvoare de drepturi si obligatii în materie de asigurari, se completeaza reciproc.

În general, definirea contractului de asigurare apare în codurile civile. Astfel, în legislatia diferitelor state definitia juridica este considerata insuficienta de unii teoreticieni (economisti) care considera necesara o completare a acesteia printr-o definitie tehnica a operatiei de asigurare care sa-i evidentieze complexitatea. Aceasta completare a definitie contractului de asigurare este necesara pentru a nu fi înteles ca un pariu.

În codul civil român, definitia data contractului de asigurare a suferit îmbunatatiri succesive. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 49 din reglementarea adoptata în 1930, “prin contractul de asigurare întreprinderea de asigurare se obliga ca în schimbul unei prime sa ia asupra sa un risc”.

Dupa renuntarea la monopolul statului în domeniul asigurarilor, exercitat prin Administratia Asigurarilor de Stat, a aparut necesitatea reformularii definitiei date prin legea contractului de asigurare. Potrivit legii nr. 136 din 1995, “prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita în continuare “indemnizatie”, în limitele si la termenele convenite”.

Din definitia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia :

contract personal deoarece chiar daca obiectul asigurarii poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contractul de asigurare se asigura persoana/persoanele si nu proprietatea;

contract cu caracter consensual deoarece se formeaza “solo consensu”, este valabil încheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara sa fie nevoie de vreo forma speciala de manifestare a vointei acestora;

contract cu caracter sinalagmatic (bilateral) întrucât partile contractante îsi asuma obligatii reciproce si interdependente (reciprocitatea operând numai în cazul în care asiguratul si-a respectat integral obligatiile asumate fata de asigurator;

contract cu caracter unic pentru întreaga sa durata;

contract cu executare succesiva, esalonare în timp a platii primei de asigurare;

contract cu caracter oneros rezida în aceea ca fiecare parte are în vedere obtinerea unui anumit avantaj, o contraprestatie în schimbul aceleia pe care o face, ori se obliga a o face în favoarea celeilalte parti;

contract cu caracter aleatoriu deoarece efectele sale depind de un “eveniment viitor si incert” care pot duce la obtinerea de câstig sau pierdere pentru oricare dintre pari;

contract de adeziune ceea ce presupune redactarea, imprimarea si clauzele stabilite de catre o parte – asigurator – si doar acceptarea ca atare de catre cealalta parte – asiguratul, negocierile neavând în vedere forma contractului, ci numai continutul unor clauze (prima, acoperirea, modalitatea de plata si altele);

contract de buna credinta ceea ce presupune ca executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de catre parti.

Legea constituie, alaturi de contract, o alta forma juridica de realizare a asigurarii.

Asigurarea “ex contractu” are la baza “principiul facultativitatii”, adica ea se încheie din proprie initiativa, de catre persoanele fizice si juridice interesate, împotriva acelor fenomene care le ameninta bunurile, viata sau integritatea corporala, în scop de indemnizatie sau de fructificare (capitalizare).

Asigurarea “ex lege” are la baza “principiul obligativitatii”, adica persoanele fizice si juridice, detinatoare de bunuri care fac obiectul asigurarii obligatorii, sunt obligate sa le asigure împotriva riscurilor prevazute de lege, iar asiguratorii care au primit autorizatie legala de a practica o asemenea asigurare, sunt obligati sa o realizeze, în conditiile prevazute de autoritatea publica competenta, si sa elibereze un înscris probator al asigurarii.

În afara anumitor bunuri, în asigurarea obligatorie mai pot fi incluse persoanele fizice aflate într-o anumita situatie prevazuta de lege (calatoriile cu mijloacele de transport în comun), precum si acele persoane fizice si juridice care poarta o raspundere civila fata de terti, expres prevazuta de lege (raspunderea civila obligatorie).

Asigurarea contractuala constituie o modalitate de dobândire a securitatii individuale de catre asigurati. Asigurarea obligatorie ofera protectie de asigurare anumitor categorii de persoane fizice si juridice din considerente de ordin social si economic national.

Abordarea economica a asigurarii pune accentul pe modul de acoperire al pagubelor datorate producerii anumitor fenomene sau evenimente, de unde rezulta trasaturile caracteristice ale asigurarii :

existenta asigurarii este indisolubil legata de necesitatea constituirii unui fond de resurse banesti destinat acoperirii pagubelor provocate de anumite fenomene.

Acest fond îmbraca în mod necesar forma baneasca, se formeaza în mod descentralizat pe seama sumelor de bani pe care le achita persoanele fizice si juridice interesate în înlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte, daca s-ar produce anumite fenomene;

asigurarea presupune existenta unei “comunitati de risc” (pericole), oferind astfel avantajul ca membrii comunitatii, afectati de producerea riscului asigurat, primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizatie de asigurare, sume care pot întrece de câteva ori cuantumul contributiei acestora la fondul respectiv (acest lucru fiind posibil datorita principiului mutualitatii pe care se bazeaza asigurarea în primul rând), împartindu-se paguba provocata de producerea riscului asigurat la toti membrii comunitatii;

asigurarea exprima relatii de distribuire si redistribuire a valorii adaugate brute, relatii ce apar în procesul constituirii si utilizarii fondului de asigurare în vederea desfasurarii neîntrerupte a activitatii economice, pastrarii integritatii bunurilor asigurate, protejarii persoanelor fizice, împotriva anumitor evenimente ce le-ar putea afecta viata ori integritatea corporala, precum si onorarii obligatiilor de raspundere civila ce revin persoanelor fizice si juridice fata de terti;

O alta abordare a asigurarii este cea traditionala, multi specialisti în materie considerând-o corecta. Potrivit acestei abordari asigurarea constituie un mijloc de a repartiza, asupra unui mare numar de persoane fizice si juridice, paguba provocata de un fenomen sau de un complex de fenomene, unui numar redus dintre acestea.

Aceasta abordare nu evidentiaza, însa faptul ca asigurarea se realizeaza prin intermediul societatilor comerciale de asigurare, care îsi desfasoara activitatea pe o piata concurentiala. De aceea, unii specialisti pun în lumina si alte aspecte ale problematicii asigurarii. Printre acestea se numara tratarea asigurarilor ca o ramura prestatoare de servicii, un intermediar financiar si un activ financiar într-o economie de incertitudini.

Asigurarea ca o ramura prestatoare de servicii : asigurarea apare ca un mijloc de a pune la adapost persoanele asigurate, de pericolele care le ameninta, de a le oferi securitate în cazurile convenite.

Asigurarea ca intermediar financiar între persoane fizice si juridice ce platesc prime de asigurare, si respectiv persoane fizice si juridice ce au nevoie de resurse financiare suplimentare.

Asigurarea apare într-o alta perspectiva ca o creanta conditionata de asigurator si achizitionata de catre asigurat. Evolutia conjuncturii în perioada de valabilitate a contractului de asigurare va influenta atât marimea nominala a sumei acumulate cât si marimea reala a acesteia, la data încasarii ei.

Privita prin aceasta prisma, asigurarea apare ca un activ financiar într-o economie de incertitudini.

2.2 Functiile asigurarilor

Ca si celelalte componente ale sistemului financiar, asigurarile îndeplinesc anumite functii :

functia de repartitie – compensarea financiara a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc (riscuri) este prima si cea mai importanta functie a asigurarii, manifestându-se sub forma fondului de asigurare la dispozitia societatilor de asigurare pe seama primelor de asigurare platite de asigurati, si în procesul de dirijare a fondului de asigurare catre destinatiile sale legale (constituirea rezervelor, acoperirea unor cheltuieli, finantarea unor masuri de prevenire, plata impozitelor). Astfel, asigurarea are rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund conform legii si la acordarea unor sume în cazul producerii unor evenimente privind viata si integritatea persoanelor ;

functia de control – financiara, urmareste modul cum se constituie fondul de asigurare pe baza primelor de asigurare încasate, modul cum se încaseaza alte venituri ale societatilor de asigurare, modul în care se efectueaza plata (indemnizatiile de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor sau cheltuielile administrativ-gospodaresti si altele), corecta determinare a sumelor cuvenite asiguratilor, gospodarirea fondului de asigurare, îndeplinirea integrala si la termen a obligatiilor financiare ale asiguratorului fata de stat si de terti.

Asigurarile îndeplinesc si alte functii cum ar fi prevenirea pagubelor, economisirea, reducerea costurilor statului, promovarea comertului invizibil – acolo unde legislatiile nationale permit vânzarea de asigurari unor clienti din alte state sau cumpararea de la asiguratori straini, etc.

Dat fiind ca gradul de maturitate si experienta al tarilor lumii în privinta asigurarilor este foarte diferit, functiile asigurarilor au cunoscut de-a lungul vremii o evolutie aparte. Acest lucru determina chiar ca ele sa aiba o oarecare limitare temporala si geografica. Asigurarile au functii reprezentative si mai ample, într-un sector mai dezvoltat si mai sofisticat, în timp ce în tarile în care asigurarile se afla în proces de formare, consolidare sau maturizare, functiile lor sunt limitate. Totusi, deosebirile în aprecierea functiilor asigurarii în cele doua categorii de tari se refera mai putin la aspectele microeconomice si mai mult la impactul lor asupra întregii economii.

Notiunea de asigurare se foloseste în legatura nu numai cu activitatea societatilor comerciale de asigurari si a organizatiilor de asigurari mutuale, dar si cu “asigurarile sociale”.

În sfera asigurarilor sociale intra salariatii (indiferent daca sunt angajati cu contract de munca pe o perioada nedetermninata, cu contract de munca pe termen limitat sau ca zilieri), pensionarii, precum si alte categorii sociale (mici meseriasi cu ateliere proprii, tarani cu gospodarie individuala, liber profesionisti etc.).

Asigurarile sociale, ca si asigurarile mijlocite de societatile comerciale si de organizatiile mutuale, exprima relatii economice, de distribuire si redistribuire a valorii adaugate brute, însa fondurile asigurarilor sociale au alte fluxuri de formare si distribuire decât fondurile de asigurare constituite la dispozitia societatilor comerciale si a organizatiilor mutuale de asigurari.

La asigurarile mijlocite de societatile comerciale si de organizatiile mutuale, participantii la constituirea fondurilor sunt, de regula, si beneficiari ai indemnizatiilor de asigurare. La asigurarile sociale, participantii la constituirea fondurilor-agentii economici, institutiile publice si statul – sunt nonbeneficiari directi ai resurselor distribuite, în timp ce nonparticipantii – salariatii, pensionarii si membrii lor de familie, sau participantii, într-o masura sunt beneficiarii nemijlociti ai fondurilor respective.

În tarile în care cheltuielile asigurarilor sociale se finanteaza pe seama resurselor generale ale statului, s-a pierdut orice legatura directa între cotizanti si beneficiarii asigurarilor sociale.

Largirea protectiei sociale, în cazul asigurarilor sociale, nu antreneaza neaparat majorarea contributiei pentru salariati (în tarile în care o asemenea contributie se percepe), ci sporirea contributiei agentilor economici, a institutiilor publice si, evident, a statului.

Asadar, la asigurarile sociale, solidaritatea nationala tinde sa înlocuiasca solidaritatea dintre membrii comunitatii de risc, ce se manifesta la asigurarile mijlocite de societatile comerciale si organizatiile mutuale.

2.3. Clasificarea asigurarilor

Asigurarile reprezinta un domeniu vast ce acopera toate sferele activitatii umane. Datorita complexitatii acestui domeniu a fost necesara atât o clasificare a conceptelor, cât si o sistematizare a acestora pentru o abordare stiintifica si coerenta.

Criterii de clasificare a asigurarilor :

domeniul / ramura la care se refera

obiectul de activitate

forma juridica de realizare a asigurarii

riscul cuprins în asigurare

sfera de cuprindere în profil teritorial

felul raporturilor ce se stabilesc între asigurator si asigurat

Asigurarile pot fi grupate, dupa domeniul / ramura la care se refera, în asigurari de bunuri, asigurari de persoane, asigurari de raspundere civila si asigurari de interes financiar.

Asigurarile de bunuri au ca obiect diferite valori materiale apartinând persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor.

În practica internationala a asigurarilor de bunuri exista conditii de asigurare diferite în functie de riscurile acoperite. Politica de subscriere apartine în totalitate asiguratorilor si se bazeaza pe date statistice, selectarea riscurilor, pierderile posibile, teritorialitate, frecventa aparitiei, gradul de expunere la risc, posibilele acumulari de daune, etc.

Practica actuala a asigurarilor de incendiu se bazeaza, în mare masura pe experienta britanica. Asigurarea de incendiu se pare ca a fost pentru prima data practicata în Europa de Vest în secolul XIII, sub forma unor asigurarilor mutuale. Scheme similare au aparut ulterior în Anglia, în special în comunitatile religioase pentru protectia intereselor membrilor. Marele incendiu din Londra din anul 1666, a obligat la o abordare foarte serioasa a protectiei împotriva acestui pericol.

În toate tarile se pune accentul pe protejarea populatiei si a bunurilor acestora, deoarece dimensiunea pagubelor face imposibila recuperarea pierderilor financiare numai din veniturile sau economiile celor afectati. Se ofera astfel protectia “de baza”. Guvernele sunt implicate în cele mai multe dintre aceste situatii, prin colaborare cu sectorul asigurarilor, prin oferirea de reasigurare, prin administrarea unor fonduri speciale sau prin oferirea altor forme de protectie.

Asigurarea de raspundere civila are ca obiect o valoare patrimoniala egala cu despagubirea pe care ar urma sa o plateasca asiguratul (persoana fizica sau juridica) unor terti prejudiciati. Exista o gama larga de astfel de asigurari cum ar fi : asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, asigurarea de raspundere profesionala, asigurarea de raspundere a transportatorului pentru pasageri, pentru bagajele acestora sau pentru marfuri transportate, asigurarea de raspundere a constructorului, asigurarea de raspundere a chiriasului, etc.

Asigurarea de interes financiar ofera protectia pentru asigurarea de pierdere a profitului, asigurarea de credite, asigurarea pentru riscul de neplata, asigurarea de fidelitate si altele.

Dupa obiectul de activitate stabilit, societatile comerciale din domeniul asigurarilor din tara noastra pot practica urmatoare categorii de asigurari : asigurari de viata, asigurari se persoane, altele decât cele de viata, asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri, asigurari de autovehicule si de transport, asigurari de aviatie, asigurari de raspundere civila, asigurari de credite si garantii, asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate si asigurari agricole.

Dupa forma juridica de realizare, asigurarile se pot grupa în asigurari obligatorii si asigurari facultative.

Asigurarea obligatorie izvoraste din interesul economic si social al întregii colectivitati pentru apararea avutiei nationale, mentinerea procesului de productie si protejarea victimelor unor accidente. Asigurarea obligatorie apare atunci când bunurile unui mare numar de persoane fizice sau juridice sunt amenintate de anumite riscuri, astfel încât fiecare detinator al bunului respectiv ar putea avea de suportat pagube, mai devreme sau mai târziu, la producerea riscurilor respective. Stabilita prin reglementari legale si realizata automat, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute în lege privind bunurile sau persoanele care intra sub incidenta ei, aceasta asigurare are la baza anumite interese care apartin societatii în ansamblul sau si nu necesita acordul de vointa al persoanelor fizice sau juridice vizate. Raspunderea si obligatiile celor doua parti ce intervin în asigurare nu sunt limitate în timp.

Asigurarea contractuala sau facultativa ia nastere pe baza contractului de asigurare încheiat între asigurator si asigurat, fiind o forma de asigurare mai flexibila decât asigurarea prin efectul legii deoarece se încheie ca urmare a nevoii de protectie a asiguratului, raspunzând astfel mai bine necesitatilor si intereselor acestuia.

Pe lânga asigurarea obligatorie si cea facultativa, exista si unele asigurari obligatorii, impuse prin lege, dar care nu intra în vigoare decât dupa încheierea unui contract între asigurat si asigurator (asigurarea personalului navigant al companiei de aviatie, etc.)

Dupa riscul cuprins în asigurare, asigurarile pot fi clasificate astfel :

Asigurari pentru riscuri cu caracter natural : inundatii, trasnet, explozii,cutremure de pamânt, etc.

Asigurari pentru seceta, grindina la culturile agricole.

Asigurari de accidente, precum derapari, rasturnari, coliziuni, prabusiri de poduri si tunele, alte accidente ale mijloacelor de transport.

Asigurari împotriva unor evenimente ce apar în viata oamenilor – deces, boli, accidente – ce pot duce la pierderea temporara sau definitiva a capacitatii de munca.

Asigurari de raspundere civila ce acopera prejudicii provocate de asigurati tertilor ca urmare a unor accidente, neglijenta, eroare.

Dupa sfera de cuprindere în profil teritorial, asigurarile pot fi interne si externe.

Asigurarile interne sunt caracteristice prin faptul ca, în general, partile contractante domiciliaza în aceeasi tara, bunurile, persoanele, raspunderea civila, care fac obiectul lor se afla pe teritoriul aceleasi tari, iar riscurile asigurate se pot produce pe acelasi teritoriu.

Asigurarile externe apar în legatura cu persoane, bunuri, raspundere civila, ce ies în afara limitelor teritoriale ale tarii în care se încheie contractul de asigurare. Ele sunt determinate în primul rând de relatiile economice ale unei tari cu celelalte, aducându-si aportul lor specific la dezvoltarea si desfasurarea în bune conditii a comertului exterior, a transporturilor internationale de marfuri si calatori, si a turismului.

Dupa felul raporturilor ce se stabilesc între asigurator si asigurat, exista asigurari directe si indirecte.

Asigurarile directe sunt specifice prin faptul ca raporturile de asigurare se stabilesc în mod nemijlocit între asigurati (diferite persoane fizice sau juridice), si asigurator, fie prin intermediul contractului de asigurare, fie prin intermediul legii.

Asigurarile indirecte sunt considerate cele încheiate prin intermediari – brokeri. Aici se poate include reasigurarea – ca un raport ce se stabileste numai între persoanele juridice, prin transferarea unei parti a riscurilor asumate de asiguratori catre reasiguratori.

Asigurarile de persoane au ca obiect persoana fizica în sine, ele încheindu-se pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de calamitati naturale, accidente, boli, etc., sau pentru plata sumelor asigurate în legatura cu producerea unor evenimente în viata persoanelor (deces, împlinirea unei anumite vârste, pierderea capacitatii de munca, etc.).

În functie de riscul asigurat în asigurarea de baza, asigurarile de persoane pot fi împartite în doua categorii :

asigurari de viata, care acopera riscul de deces

asigurari de persoane, altele decât cele de viata, care acopera în asigurarea principala integritatea corporala sau sanatatea persoanei

Asigurarea de viata este o forma de protectie financiara a dependentilor sau a altor persoane desemnate în cazul decesului asiguratului.

2.4. Dinamica si incidenta asigurarilor asupra economiei

Asigurarile reprezinta un sector cheie al economiei, a carei influenta se simte atât în protectia în fata riscurilor în domeniul economic si social, în rolul de stimulator al ideii de economisire pe termen mediu si lung, cât si ca furnizor de fonduri pentru pietele financiare.

Pentru a caracteriza importanta asigurarilor în economie si a analiza rolul acestora se utilizeaza indicatori care se analizeaza în strânsa interdependenta. Unul dintre acesti indicatori este volumul total al primelor încasate, care exprima dimensiunea unei piete a asigurarilor în mod absolut.

Un alt indicator este gradul de penetrare a asigurarilor exprimat ca raport între primele de asigurare încasate si produsul intern brut (PIB), si este un indicator clasic ce reflecta importanta asigurarilor în activitatea economica a unei tari sau zone geografice. Ponderea primelor de asigurare încasate/PIB a continuat sa demonstreze nevoia în crestere a protectiei persoanelor juridice si persoanelor fizice în fata riscurilor, si o previziune pozitiva pentru o potentiala dezvoltare viitoare a acestei activitati.

Aceasta penetrare a asigurarilor este rezultatul actiunii conjugate a unor factori obiectivi si subiectivi. Cel mai important îl constituie cresterea venitului mediu pe locuitor.

Pe plan international, pe masura ce creste produsul intern brut pe locuitor, creste si marimea primelor de asigurare ce revin pe un locuitor, si invers.

Dinamica primelor de asigurare încasate în decursul unei perioade de timp evidentiaza tendintele care se degaja din evolutia ramurii asigurarilor, si mai ales raporturile acesteia cu ansamblul economiei nationale. Astfel, pe masura ce veniturile cresc si nevoile vitale sunt satisfacute, oamenii sunt dispusi sa sacrifice o parte din veniturile lor disponibile pentru procurarea unor bunuri si servicii care nu sunt chiar necesare, cum ar fi contractarea de asigurari. Acestea ofera pe lânga protectie împotriva unor riscuri si posibilitatea economisirii si fructificarii unor disponibilitati banesti, devenind astfel atractiva. Cu cât este mai mare numarul persoanelor constiente de utilitatea asigurarii ca mijloc de protectie a vietii, integritatii corporale si a bunurilor, cu cât veniturile realizate sunt satisfacatoare si permit chiar economisirea, cu atât mai mult este posibila cresterea pe total a primelor de asigurare. În ceea ce priveste persoanele juridice, pe masura ce creste complexitatea proceselor tehnologice, tehnicitatea utilajelor din dotarea fabricilor si uzinelor si valoarea bunurilor aflate în depozite, în productie ori în reteaua de desfacere, creste si vulnerabilitatea acestora în fata pericolelor de orice fel. Agentii economici consimt astfel sa apeleze la protectia societatilor de asigurare în loc sa se limiteze la autoprotectie.*

Gradul de penetrare a asigurarilor a înregistrat o crestere de 0,87 % [n anul 2001, fata de 0,85% în anul 2000, respectiv de 0,79% cât a fost în 1999. Desi tendinta de ameliorare este evidenta, decalajul care desparte România de celelalte tari cu asigurari dezvoltate continua sa fie greu de egalat în viitorul apropiat.

În concluzie, dezvoltare asigurarilor si îmbunatatirea raportului dintre primele de asigurare si P.I.B. este rezultatul actiunii conjugate a unor factori obiectivi si subiectivi, dintre care cel mai important este cresterea venitului mediu pe locuitor.

Deoarece sporirea P.I.B. influenteaza favorabil dezvoltarea asigurarilor, reflectata în volumul primelor încasate în decursul unui an, se poate spune ca între cei doi indicatori exista relatii biunivoce.

Asigurarile reprezinta o ramura creatoare de valoare adaugata. Potrivit Sistemului Conturilor Nationale, în ramura de asigurari se încadreaza companiile de asigurare, indiferent de riscurile pe care le acopera, agentii si curtierii de asigurare, serviciile auxiliare ale asiguratorilor, consiliile asiguratilor si organizatiile de expertiza.

În productia bruta a ramurii asigurarilor nu se include totalul primelor de asigurare, ci numai o anumita parte din acestea. Dintre elementele care alcatuiesc primele de asigurare si cotizatiile la casele de pensii, numai remunerarea activitatilor desfasurate de serviciul considerat reprezinta productie bruta.

La casele de pensii, remuneratia activitatii desfasurate este egala cu cheltuielile de gestiune, în care intra consumul intermediar al caselor respective, salariile platite de acestea si amortizarea capitalului fix.

Consumul intermediar al companiilor de asigurare cuprinde, în principal, chiriile, furniturile, materialele de birou, cheltuielile de telecomunicatii, diurne si deplasare, iluminat, încalzit si cheltuile de reparatii. Valoarea adaugata bruta în ramura asigurarilor se obtine deducând din productia bruta consumul intermediar.

De la un an la altul, valoarea adaugata bruta în ramura asigurarilor înregistreaza, dupa caz, cresteri sau scaderi, în functie de conjunctura economica si de amploarea evenimentelor produse (daune).

Cu mici exceptii, determinate nu atât de nivelul primelor încasate, cât de cuantumul indemnizatiilor platite sau rezervate, valoarea adaugata bruta în ramura asigurarilor evolueaza în acelasi sens ca si Produsul Intern Brut.

Asigurarile reprezinta o ramura creatoare de locuri de munca. Concomitent cu cresterea numerica a persoanelor ocupate în asigurari, asistam la sporirea productivitatii muncii acestora, exprimata ca valoare adaugata bruta ce revine în medie pe o persoana ocupata în aceasta ramura.*

Asigurarea este ramura participanta la oferta de capital de împrumut pe piata financiara. Pentru a putea face fata obligatiilor curente si viitoare asumate fata de asigurati si de beneficiarii contractelor de asigurari de viata, societatile de asigurari au datoria sa constituie, dupa caz, rezerve de prime la asigurarile de viata si rezerve de prime si de daune la asigurarile de bunuri si la cele de raspundere.

Rezervele de prime la asigurarile de viata prezinta urmatoarele caracteristici:

se constituie în mod treptat, pe masura încasarii primelor de la asiguraai;

platile pentru care se constituie rezerve sunt exigibile la termene îndepartate;

în intervalul de timp cât se afla la dispozitia asiguratorului, rezervele respective ating dimensiuni importante si sunt folosite ca resurse proprii.

}i la asigurarile de daune se constituie anumite rezerve la dispozitia societatilor de asigurari, întrucât în orice moment pot sa intervina daune, care fac necesara onorarea obligatiilor asumate de asigurator. În unele cazuri, plata despagubirilor de asigurare nu se poate face imediat dupa producerea riscului, ci numai dupa stabilirea împrejurarilor în care acesta s-a produs, dupa evaluarea daunelor si a indemnizatiilor de asigurare. Chiar daca sumele datorate asiguratilor nu se achita imediat, ele trebuie rezervate. Uneori rezervele tehnnice astfel constituite devin exigibile dupa trecerea unei perioade ce se poate masura în luni sau chiar ani.

Fructificarea rezervelor de prime si de daune, constituite la dispozitia societatilor de asigurare, se face prin plasarea acestora în actiuni, obligatiuni sau participatii ale societatilor comerciale în bonuri de tezaur, obligatiuni sau alte înscrisuri ale împrumuturilor de stat, depuneri la termen la banci, acordarea de împrumuturi asiguratilor în contul sumelor asigurate la asigurarile de viata, achizitionarea de bunuri imobiliare, etc.

Politica de plasamente a fiecarei societati de asigurare este dictata de natura rezervelor constituite, de posibilitatile concrete de fructificare oferite de piata financiara, ca si prevederile legale privind nivelul lichiditatilor ce trebuie asigurate în orice moment si respectiv proportiile investitiilor în diverse categorii de active.

În ultima instanta, societatile de asigurari îndeplinesc un rol de intermediar între asiguratii care detin resurse temporar libere si persoanele fizice si juridice, care solicita resurse de împrumut. Acest rol se apreciaza în lumina fluxurilor banesti pe care societatile de asigurari le orienteaza catre diversi solicitanti.

Societatile de asigurari au un rol financiar foarte important, nu numai pentru ca pun la dispozitia autoritatilor publice, a societatilor comerciale de productie si a bancilor un volum însemnat de resurse finaciare, ci si pentru faptul ca ele participa la un proces de intermediere financiara nemonetara, cu efecte pozitive asupra stabilitatii monedei nationale.

Resursele banesti atrase în circuitul economic prin intermediul societatilor de asigurare sunt reciclate de acestea si orientate fie pentru sporirea capitalului productiv al societatilor comerciale direct sau prin mijlocirea bancilor, fie pentru acoperirea deficitului bugetar. În ambele cazuri, fluxurile de resurse financiare nu sporesc masa monetara în circulatie, ci numai o redistribuie : resursele provenite de la societatile de asigurari contribuie la consolidarea echilibrului monetar si evita apelarea la emisiunea monetara pentru finantarea deficitului bugetar

Exista, totusi, un caz în care plasamentele societatilor de asigurari au un caracter monetar : împrumuturile acordate de acestea pe baza politelor de asigurari de viata. Cu sumele acordate astfel asiguratilor, creste masa monetara, dar aceasta crestere este nesemnificativa si este tinuta sub control.

Prin activitatea desfasurata, societatile de asigurari influenteaza, uneori, pozitiv sau negativ, si balanta de plati a tarii. Acest lucru se întâmpla când societatile de asigurari, pe lânga asigurarile directe, mai efectueaza si operatii de reasigurare: cedeaza altor societati o parte din riscurile subscrise de ele, si primesc în schimb, riscuri subscrise de alte societati. În masura în care operatiunile de reasigurare depasesc cadrul national, apar fluxuri în valuta între tara considerata si tarile partenerilor societatilor de asigurare si reasigurare, constând din prime, comisioane, despagubiri, participari la beneficii, primite sau platite. Toate aceste sume se reflecta în balanta de plati, influentând-o, per sold, pozitiv sau negativ, dupa caz.

CAPITOLUL III Piața internațională a asigurărilor

3.1 Caracteristici generale

Creșterea și diversificarea activității economice și, implicit, a schimburilor internaționale de valori, au dus la creșterea și dezvoltarea unor piețe active și concurente de asigurări și reasigurări. Asigurările și reasigurările sunt marcate de un grad ridicat de eterogenitate determinat de existența unei mari diversități de tipuri și categorii de afaceri. De aceea, nu se poate vorbi de o singură piață a asigurărilor sau a reasigurărilor, ci de piețe ale asigurărilor și reasigurărilor, fiecare dintre ele fiind individualizată prin preponderența unor anumitor tipuri de tranzacții, prin existența unor anumite societăți de asigurări și reasigurări, cutume, mod de funcționare, tranzacționare, reguli.

Dispersia internațională a riscurilor mari prin intermediul asigurării poate fi realizată în mai multe moduri : prin asigurare directă, posibilă prin participarea asigurătorilor străini în calitate de coasigurători alături de societățile naționale, sau prin transferarea unei părți a riscurilor asumate de asigurătorii naționali, prin reasigurare internațională.

Asigurătorul sau reasigurătorul străin poate opera printr-o societate locală, poate împuternici un agent în străinătate, delegat prin contract să subscrie afaceri în numele său, sau să înființeze propriile sale filiale în străinătate. În mod similar, asigurătorul sau reasigurătorul poate exporta servicii de asigurare, în sensul că subscrie la sediul său asigurarea riscurilor localizate în alte țări. Astfel de servicii pot fi oferite fie naționalilor, fie străinilor aflați în țara sa. Această categorie de afaceri poate fi numită „businesstransfrontiere”.

Comerțul internațional cu asigurări este redus în comparație cu cheltuielile mondiale cu primele de asigurare și cu tranzacțiile internaționale în orice alt domeniu. Cota ce revine asigurătorilor străini diferă considerabil de la o țară la alta, dar a crescut considerabil în ultimii ani datorită liberalizării comerțului în diferite regiuni ale lumii.

Piețele de reasigurări nu pot fi tratate separat, ci în strânsă corelație cu piețele de asigurări pe care se bazează. De altfel, de cele mai multe ori, asigurările și reasigurările se tranzacționează pe aceleași piețe. Cea mai puternică creștere a activității de asigurare și reasigurare a avut loc în ultimii 20 de ani.

La baza acestei evoluții rapide se află mai mulți factori, și anume:

creșterea economică fără precedent a țărilor industrializate după cel de-al doilea Război Modial, progresul tehnic și dezvoltarea socio-umană sub toate aspectele care au făcut să apară noi necesități ce trebuiau satisfăcute

Asigurările și reasigurările internaționale au reprezentat singura cale ce a generat capacitatea suficientă pentru a asigura satisfacerea acestor nevoi.

schimbările intervenite în structura piețelor de asigurări în mai multe părți ale lumii, care au fost determinate în mare parte de măsurile adoptate în unele țări în scopul excluderii sau limitării activității companiilor străine de asigurări pe teritoriul lor, instituind, practic, monopol de stat în domeniul asigurărilor

Totuși, datorită dimensiunilor reduse ale acestei piețe și a lipsei de experiență, noii asigurători interni care și-au asumat răspunderea pentru acoperirea riscurilor interne nu dispuneau de capacitate suficientă în acest sens, fiind obligați să apeleze la facilitățile oferite de reasigurările internaționale.

Încă din acea perioadă, au început și au continuat să-și consolideze poziția câteva piețe mari care treptat au devenit puternic internaționale. Piața internațională a asigurărilor și reasigurărilor a fost dominată de companii de profil din Marea Britanie, Germania, Elveția, Franța, S.U.A., Japonia.

Odată cu creșterea cererii de asigurare și reasigurare s-a produs o explozie în numărul companiilor de profil și în alte țări, apărând astfel piețe noi, în special în zone libere și în țări ce oferă facilități fiscale. Totodată, au luat ființă și companii preponderent de reasigurare care își desfășoară activitatea pe plan național și regional.

îmbunătățirea climatului în domeniul afacerilor directe, care a împiedicat companiile internaționale să-și desfășoare activitatea ca asigurători direcți pe piețele internaționale.

globalizarea serviciilor financiare, în general, și a serviciilor de asigurări, în special, au dus la o concentrare puternica a comerțului internațional cu aceste servicii.

Dacă facem referire numai la Europa, prin fuzionările între grupurile bancare și de asigurări au rezultat adevărați coloși financiari ai căror valoare de piață crește aproape neîntrerupt.

Tabelul următor ilustrează această tendință de globalizare.

Sursa: ING Barings, 1999

Aceste fuziuni care exprimă clar tendința de concentrare a ofertei internaționale, în afara avantajelor pentru noile entități născute, vor determina o dominație și mai puternică și vor fi cele care vor creea piața viitorului. Practic concurența se va manifesta preponderent între aceștia și alții de dimensiuni asemănătoare din SUA și Japonia.

3.2 Actorii piețelor internaționale ale asigurărilor și reasigurărilor

Cele mai reprezentative piețe de asigurări și reasigurări sunt concentrate în marile centre comerciale și financiare ale lumii unde se desfășoară majoritatea acestor tranzacții. Unele dintre aceste piețe care serveau numai asigurătorilor direcți locali au devenit treptat internaționale datorită extinderii activității unor companii de asigurare care și-au deschis filiale. Aceste piețe diferă din punct de vedere al dimensiunii, al preponderenței unor anumite categorii de afaceri, al stilului, al uzanțelor, căpătând astfel unicitate. Pionii care acționează pe aceste piețe sunt:

societățile de asigurare;

societățile de reasigurare;

agențiile de intermediere (brokerii).

În general, contractele de asigurare de valori mari, dar și cele de reasigurare sunt mai rar încheiate în mod direct; poziția cea mai reprezentativă o dețin brokerii pentru stabilirea celor mai bune legături între părțile care doresc să încheie contracte de asigurări și reasigurări.

Orice piață este alcătuită din cerere și ofertă; pe piețele de asigurări și reasigurări există, desigur, clienți și ofertanți. În calitate de clienți pot fi persoane fizice și juridice care au nevoie și doresc protecție pentru anumite riscuri la care sunt expuse. Deși asigurările încheiate de persoane fizice preprezintă o parte importantă a pieței, cea mai mare parte a asigurărilor sunt încheiate de persoane juridice, ale căror polițe au, de regulă, valori mari sau foarte mari.

În calitate de ofertanți ai acestor servicii apar societățile specializate. Natura acestora este foarte diferită și este determinată de activitățile specializate pe care le desfășoară. Astfel, pe piață se întâlnesc următorele categorii de firme:

purtători specializați ai riscului, adică asigurători și reasigurători care oferă protecție clienților lor;

intermediarii – cei mai importanți sunt brokerii de asigurare (persoanele juridice), care acționează ca reprezentanți ai cumpărătorilor de asigurări și reasigurări în plasarea riscurilor și obținerea protecției; cea de-a doua categorie o reprezintă agenții de asigurare care oferă clienților polițele unui anumit asigurător;

firmele de servicii specializate, asociate activității de asigurare, cum ar fi: constatatori, evaluatori, lichidatori de daune, consultanți în domeniul managementului de risc, etc.

Asigurători și reasigurători

Grupul vânzătorilor de asigurări și reasigurări cuprinde companiile de asigurare, respectiv reasigurare care primesc riscuri în asigurare/reasigurare în schimbul primelor de asigurare/reasigurare, devenind asigurători/reasigurători. Pe majoritatea piețelor naționale și internaționale funcționează un număr diferit de companii autohtone sau străine. Este foarte important pentru stabilitatea pieței, pentru încrederea clienților, precum și pentru efectele pe care activitatea societăților de asigurare și reasigurare le generează pentru economia respectivă ca ele să fie solvabile, serioase, să aibă o conduită adecvată și să ducă la creșterea sau menținerea climatului de încredere al clienților.

Siguranța și securitatea financiară, care se reflectă în capacitatea de a face față obligațiilor de plată asumate față de creditorii săi reprezintă punctul central al evaluării acestora. În acest scop se folosesc o serie de criterii obiective și subiective. Astfel, o serie de indicatori economico-financiari cu caracter general sau specific, contribuie la crearea unei imagini complete și corecte a acestora. Acest lucru este realizat în mod profesional de către agențiile de rating, cele mai mari și cunoscute din lume fiind agențiile americane Standard & Poor’s, Moody’s și AM Best.

Rating-ul exprimă capacitatea debitorului, respectiv a companiei de asigurare/reasigurare, de a face față obligațiilor de plată către creditori. Pentru aceasta, companiile de rating folosesc o anumită clasificare, iar clasa în care societatea este încadrată o poziționează în funcție de aceste criterii. Cu cât societatea se încadrează într-o clasă mai bună, cu atât este mai solidă sub aspect financiar. Evaluarea se bazează pe analiza calitativă și cantitativă a informațiilor disponibile și necesare. Principalii factori avuți în vedere în evaluarea companiilor de asigurări țin de mediul economic și de afaceri, dar există și factori individuali ca riscul domeniului, poziția în raport cu concurența, strategia și managementul firmei, flexibilitatea financiară, politica de investiții, comportamentul de piață, etc.

Tipurile de companii care se întâlnesc pe piață în calitate de asigurători și reasigurători sunt:

companii de asigurări;

companii captive de asigurări și reasigurări;

asociații mutuale;

companii de reasigurări;

sindicate Lloyd’s;

pool-uri de subscriitori.

Companiile de asigurări sunt principalii ofertanți de asigurări și reasigurări pe piețele internaționale. Companiile de asigurări directe desfășoară un volum de reasigurări mult mai mare decât companiile profesionale. Pe unele piețe, o importanță mare o au companiile de stat de asigurări, a căror dimensiuni și volum de afaceri sunt reprezentative în țările cu monopol de stat.

Corporațiile de stat de asigurări și reasigurări au o activitate specifică în fiecare țară. Chiar dacă sistemul de asigurare sau reasigurare nu este monopol de stat, pot exista diferite reglementări privitoare la anumite obligații ale companiilor. În unele țări care se confruntă cu dificultăți economice, apelarea la reasigurătorii internaționali este exclusă pentru păstrarea rezervelor valutare în țară.

Reasigurătorii apar, în principal, în calitate de ofertanți ai tranzacțiilor de reasigurare. Totuși, atunci când efectuează afaceri de retrocedare a unei părți din tranzacția inițială de reasigurare, ei apar în calitate de cumpărători de asiguarare.

Companiile profesionale de reasigurări sunt societăți specializate de reasigurări și reprezintă categoria principală de reasigurători prezenți pe piețele internaționale.

Companiile captive de asigurări și reasigurări constituie o categorie aparte a asigurătorilor, cunoscând o dezvoltare deosebită în perioda postbelică, strâns legată de formarea marilor companii industriale și comerciale. Ele sunt definite ca societăți deținute sau controlate de alte întreprinderi al căror obiect de activitate este acoperirea necesarului de asigurări și efectuarea de operațiuni pe piață. Companiile captive au configurații și dimensiuni diferite. Unele sunt organizate sub forma asociațiilor mutuale (reciproce), altele sub forma societăților pe acțiuni. Cele mai multe companii captive au toate caracteristicile unei companii clasice de asigurări, dar sunt administrate independent de societatea mamă.

După sfera de cuprindere a activității pe care o desfășoară, se întâlnesc pe piață două categorii de companii captive:

companii captive private, care asigură numai riscurile proprietarului lor. Acestea pot fi exclusive, când asigură numai riscurile singurei societăți de care aparțin, și de interes comun, când asigură mai multe societăți;

companii captive mixte, care, alături de asigurarea riscurilor proprietarului său, efectuează asigurări și pentru terțe părți.

După relația dintre aceste companii captive, societatea mamă și locul de implantare a acestora, se disting două categorii de companii:

companii „onshore”, care sunt societăți de drept din țara gazdă ce își desfășoară activitatea în acea țară și sunt supuse regimului fiscal local; ponderea lor este de circa 15% din totalul companiilor;

companii „offshore”, care sunt societăți de drept străine ce își desfășoară activitatea în alte țări în conformitate cu legislația din țara gazdă, și reprezintă circa 85% din totalul companiilor captive mixte.

Asociațiile mutuale reprezintă o formă de asociere a mai multor persoane care contribuie la crearea fondului de asigurare din care vor fi despăgubiți cei care vor suporta pagube. Ele nu au capital și aparțin contractanților asigurărilor, astfel încât orice nou contractant devine și coproprietar al asociației. În prezent, datorită nevoii de capital, se constată un puternic fenomen de demutualizare a acestora și de transformare a lor în societăți comerciale.

Sindicatele Lloyd’s au o foarte mare importanță pe piețele internaționale, în general, și pe piața Londrei, în special. Ele au ca membrii persoane fizice și juridice, care răspund pentru riscurile asumate de către subscriitori în numele lor. Ele sunt implicate atât în asigurări, cât și în reasigurări.

Pool-urile de subscriere acoperă o mare varietate de aranjamente organizatorice. Obiectivul lor este de a reduce cererea pentru reasigurări oferite de piețele convenționale de reasigurări prin mobilizarea capacității locale sau/și prin încheierea de tranzacții directe de asigurare sau reasigurare.

După spațiul geografic în care își desfășoară activitatea, pool-urile de asigurare pot fi:

naționale, care se ocupă cu mobilizarea capacității de asigurare directă a marilor riscuri;

regionale, care au cunoscut o remarcabilă extindere în multe părți din lume.

Activitatea pool-urilor este coordonată de o companie, agreată de membrii săi, care își asumă rolul de „leader”. Pool-urile de asigurări și reasigurări reprezintă o grupare de asigurători și reasigurători ce constituie o organizație menită să desfășoare o activitate de asigurare și reasigurare.

Ca vânzători de reasigurări, pool-urile s-au constituit pe bază locală și regională, sub forma unor asociații conduse de unul dintre membrii sau ca o companie separată de reasigurare în care membrii săi sunt acționari. Deși aceste pool-uri au o serie de avantaje în domeniul asigurărilor și reasigurărilor, prin modul lor de funcționare reduc fluxul afacerilor internaționale de reasigurări.

Intermedierea în asigurări și reasigurări

De multe ori, asigurarea și/sau reasigurarea nu se încheie în mod direct între părțile contractante, ci prin intermediari. În asigurări există două categorii de intermediari:

brokeri de asigurare;

agenți de asigurare;

Agenții și brokerii de asigurare dețin un dublu rol în procesul de transfer al riscului. Ei oferă sfaturi pentru managementul asigurării potențialilor cumpărători ai asigurării, ajutându-i astfel să identifice riscurile la care sunt expuși și indicându-le tipul de tratament cel mai indicat pentru fiecare risc identificat.

Dacă există un risc care urmează să fie trasferat unui asigurător, agentul sau brokerul acordă asistență în ceea ce privește:

găsirea unui asigurător care să fie dispus și capabil să-și asume riscul;

negocierea condițiilor în care se va face transferul;

oferirea de consultanță în domeniul soluționării revendicărilor și al controlului daunelor.

Deosebirile dintre agenții de asigurare și brokerii de asigurare sunt sintetizate în tabelul următor:

Agenții de asigurare reprezintă un canal de distribuție mult utilizat de către societățile de asigurare pentru vânzarea polițelor lor. Sunt utilizați în special pentru asigurările încheiate de persoanele fizice, iar în unele companii ei sunt implicați și în activitățile legate de constatarea, evaluarea și lichidarea daunelor.

Legea nr.32/2000 definește în mod distinct agentul și brokerul de asigurare, ca intermediari în asigurare. Astfel, în art.2, punctul 2 agentul de asigurare este definit ca fiind „persoana fizică sau juridică abilitată în baza autorizării unui asigurător să negocieze sau să încheie în numele și în contul asigurătorului, contracte de asigurare cu terții, conform condițiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigurător sau broker de asigurare”.

Condiția impusă de lege pentru ca o persoană să poată desfășura o activitate ca agent de asigurare, conform art.34, este aceea de a deține o autorizație valabilă, scrisă, din partea unui asigurător pentru a acționa în numele acestuia, autorizație numită de lege „contract de mandat”.

Un agent de asigurare are obligația de a intermedia aceleași clase de asigurări numai pentru un singur asigurător. Dacă un asigurat a încheiat o asigurare, asigurătorul în numele căruia acționează agentul este răspunzător față de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului.

Piața internațională actuală a asigurărilor și reasigurărilor este de neconceput fără prezența activă a brokerilor. Termenul de broker desemnează persoanele juridice care acționează în calitate de intermediari pentru obținerea partenerilor și angajarea unor afaceri de asigurare/reasigurare, reprezentând clientul.

Brokerii au un rol important în mobilizarea capacității de subscriere, cerută de asigurare pentru riscuri mari și specializate, prin cunoștințele lor și accesul la piețele mondiale ale asigurărilor și reasigurărilor.

Pentru serviciile prestate, brokerii sunt remunerați prin plata unui comision, prin aplicarea unei cote procentuale asupra primei de asigurare plătite de client.

Distinct de agentul de asigurare, Legea nr.32/2000 reglementează instituția brokerului de asigurări în art.35. Astfel, legea prevede că o persoană juridică poate desfășura o activitate de broker de asigurare, dacă are o autorizație de funcționare din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

El trebuie să îndeplinească anumite condiții:

să fie persoană juridică;

să aibă un capital social vărsat în formă bănească de cel puțin 150 milioane lei;

să aibă încheiat un contract de asigurare de răspundere civilă profesională;

să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare;

să se conformeze solicitărilor CSA în ceea ce privește raportările, precum și activitățile pe care le desfășoară.

O altă specificație importantă a legii este aceea că un broker nu poate fi acționar semnificativ al unui asigurător și nici un asigurător nu poate fi acționar sau administrator al unui broker de asigurare.

Cei mai mulți brokeri își desfășoară activitatea la scară internațională, fie ca organizații independente, fie ca filiale ale unor firme de intermediere. Ei cunosc foarte bine situația tuturor piețelor de asigurări și reasigurări, întrețin legături între toate marile centre, dețin informații privind cererea și oferta pentru fiecare tip de risc și pentru fiecare clasă de afaceri.

Având cunoștinte multiple privind piețele, termenii și condițiile standard, foarte diferite de la o țară la alta, brokerul oferă clienților posibilitatea plasării afacerilor în interesul ambilor parteneri, asigurând o protecție completă clientului și o primă corespunzătoare pentru asigurător.

De multe ori, brokerii se ocupă chiar de unele activități administrative, ca elaborarea proiectului de contract, întocmirea documentului final și semnarea lui, urmărirea respectării obligațiilor părților privind plata primelor datorate și regularizarea daunelor.

Brokerii desfășoară o activitate extrem de importantă și valoroasă pentru clienții lor. Ei sunt mai mult decât agenți de inițiere, sunt specialiști care cunosc legislațiile naționale, practicile și condițiile concrete.

Prestatorii de servicii în domeniul asigurărilor și reasigurărilor

Existența firmelor de prestări de servicii în asigurări este necesară datorită diversității și complexității activităților presupuse de încheierea și, mai ales, de derularea contractelor de asigurare. Aceste servicii sunt legate de inspecțiile de risc, evaluarea și managementul riscului, constatarea, evaluarea și lichidarea daunelor. Ca urmare s-au dezvoltat profesii legate de aceste activități:

inspectori de risc – surveyors;

costatator, evaluator de daune – loss adjusters;

manageri de risc – risk managers.

Aceste servicii sunt prestate atât pentru clienții instituționali cât și pentru cei individuali. Pentru realizarea lor se utilizează tehnici specifice din diferite domenii, folosind actuari, juriști, ingineri, experți din diferite domenii, specialiști în management financiar și investiții.

Angajații companiilor care se ocupă efectiv de aceste evaluări sunt ingineri specializați, experți în tipurile de bunuri ce se evaluează.

Pe unele piețe s-au înființat asociații profesionale ale acestor companii și există și forme și instituții de pregătire adecvate.

3.3 Asigurări și reasigurări în Europa

Caracteristici, dinamică, structură

Una din cele mai prestigioase instituții cu preocupări în domeniul colectării datelor, interpretării și elaborării de studii în domeniul asigurărilor este Comitetul European de asigurări (CEA).

CEA publică periodic diverse studii și statistici care au ca scop informarea, în acest domeniu, în contextul pieței unice europene, în paralel cu fenomenul de globalizare, care se manifestă în următoarele direcții:

între asigurători, reasigurători și asigurați : marile societăți multinaționale au tendința de a-și ridica pragul autoasigurării și de a transfera riscurile sau o parte din acestea reasigurătorilor;

între sectorul de stat și cel privat – apar noi perspective pentru sectorul privat;

între asigurători și bancheri : așa numita „bancassurance” care capătă extindere tot mai mare, astfel încât nici una din cele două instituții nu va mai putea supraviețui fără a folosi banca drept canal de distribuție a produselor de asigurări.

Asigurările reprezintă un sector cheie al economiei europene, a cărei influență se simte atât în protecția în fața riscurilor în domeniul economic și social al țărilor membre, în rolul de stimulator al ideii de economisire, cât și ca furnizor de fonduri pentru piețele financiare.

Intervenția publică asupra piețelor de asigurare este tot atât de veche ca și asigurarea însăși.

Principalele modaliăți de intervenție publică sunt:

controlul caracteristicilor contractelor : acest control poate fi realizat fie aposteori, în Marea Britanie, de exemplu, fie apriori, spre exemplu în Franța, unde toate informațiile difuzate de companii asupra contractelor de asigurare sunt controlate de Direcția Asigurărilor. Aceasta presupune o standardizare tip care se realizează în toate țările și prezintă dezavantajul că acționează în detrimentul diversității produselor – serviciilor – puse la dispoziția asiguraților, mai ales în ceea ce privește diferențierea nivelurilor de acoperire.

controlul solvabilității companiilor de asigurare-reasigurare : este vorba mai întâi de impunerea unei marje de solvabilitate pentru societățile de asigurare, destinată necesității de a acoperi eventualele abateri de la legea numerelor mari. Activul net al unei companii de asigurare trebuie să fie cel puțin egal cu o acțiune fixată a cifrei sale de afaceri, dată ca indicator al cuantumului angajamentelor sale. Controlul bilanțului are în vedere și mărimea provizioanelor tehnice. Se verifică dacă angajamentele viitoare ale companiei sunt corect acoperite cu provizioane. Evaluarea activului companiilor de asigurare, ca și compoziția acestuia sunt, de asemenea, obiect al controlului de stat. Verificările asupra securității, lichidității și rentabilității plasamentelor de capital sunt și ele importante. Este de reținut și faptul că, adesea, controlul este însoțit și de impunerea unor tarife minime.

obligația de asigurare și consecințele sale : obligația de asigurare intervine în principal în marea majoritate a statelor. Ea implică luarea de către stat în sarcina sa a prezumtivilor asigurați care nu-și pot găsi un asigurător. De exemplu, în țările unde există foarte multe reglementări, precum Germania, companiile de asigurare-reasigurare, nu au dreptul să refuze un client. În țările liberale precum SUA, asigurații au posibilitatea să se adreseze unui asigurător de ultimă competență, și sunt eventual subvenționați de acesta. În Franța există o situație intermediară: dacă un asigurat nu găsește un asigurător, poate să ceară Direcției Asigurărilor să oblige o companie aleasă de el să-l accepte în calitate de client, în acest caz prima de asigurare fiind fixată de un organism public, numit Biroul Central de Tarifare.

reglementarea intrării pe piață a noilor societăți de asigurare: în Franța, viitoarele societăți de asigurare trebuie să prezinte un capital minim, un program de activitate pe minim 3 ani și trebuie să obțină acordul Direcției Asigurărilor.

Controlul statului este mai puțin apăsător. El se face prin intermediul Diviziei de Asigurări din departamentul Industriei și Comerțului. Filozofia sa se rezumă la cuvintele publicitate și libertate adică statul se însărcinează să facă publice toate informațiile pertinente asupra gestiunii societăților de asigurare. Singurul control se exercită asupra solvabilității întreprinderilor. Legea companiilor de asigurare a fixat o marjă de solvabilitate cuprinsă între 16-18% din cuantumul brut al primelor de asigurare oferite spre vânzare. La cealaltă extremă, din punct de vedere al gradului de intervenție a statului, se găsesc mai multe țări : Belgia, Elveția, Italia, unde unele prime sunt fixate prin lege. Forme timide de concurență apar, în anumite situații ca, de exmplu, în Germania sau Elveția si se manifestă prin aceea că unele companii de asigurare, cele mai eficiente, sunt autorizate să verse o parte din beneficiile lor asiguraților. De asemenea, în Italia, anumite companii de asigurare pot practica prime de asigurare reduse, ca urmare a unor derogări aprobate în acest sens. Franța și țările de Jos sunt într-o situație asemănătoare din punct de vedere al intervenției statului.

În general, justificările intervenției publice pe piața asigurărilor sunt de trei tipuri:

protecția populației;

corectarea imperfecțiunilor pieței;

redistribuirea veniturilor.

Pentru a caracteriza importanța asigurărilor în economie și a analiza rolul acestora se utilizează o serie de indicatori care se analizează în strânsă interdependență : volumul total al primelor de asigurare încasate, penetrarea asigurărilor (raport între primele de asigurare și produsul intern brut), raportul dintre investițiile societăților de asigurări și PIB, densitatea asigurărilor, etc.

Piețe reprezentative

În ceea ce privește industria efectivă de asigurare-reasigurare, creșterea economică fără precedent a țărilor industrializate, progresul tehnic și dezvoltarea socio-umană sub toate aspectele au făcut să apară necesități care trebuiau satisfăcute.

Piața mondială este dominată de asigurătorii din Marea Britanie, Germania, Elveția, Franța. Creșterea relativ lentă și uneori stagnarea nivelurilor veniturilor obținute din primele de asigurări directe în comparație cu cea a reasigurării au dus la situația ca mai mulți asigurători și instituții financiare să investească în reasigurări din considerente economice – investiții mici, cheltuieli reduse de management, profitabilitate mare.

Figura 4. Vechimea companiilor de asigurare pe plan mondial

Cea mai veche și mai mare piață de asigurări și reasigurări este piața londoneză. Londra este un centru important pentru asigurarea directă internațională și pentru reasigurare, având caracter de unicat pentru tranzacțiile internaționale de asigurări. Marea Britanie este lider mondial pentru asigurările internaționale, deoarece, istoric, Londra a dovedit că dispune de cea mai importantă masă critică de experiență și lichidități. Toți subscritorii din Londra au realizat prime din asigurari în valoare de 7.6 bil. £, Lloyd’s are un aport important pe piața londoneză; organizațiile de piață LIRMA (London Insurance and Reinsurance Market Association) și ILU (Institute of London Underwriters) formează centrul acestei piețe.

După ajustarea pentru membrii duali, există 120 de societăți de asigurare și reasigurare active pe piața Londrei. De asemenea, există 30 de companii independente, majoritatea foarte mici și care depind de ciclul asigurării, plus 20 de filiale ale societăților străine. Alți participanți pe piața londoneză includ Cluburile maritime P&I, care sunt profilați pe riscurile maritime.

Tabelul 1. Structura pieței londoneze în 1999

Piața londoneză s-a confruntat cu o criză severă în ultimul deceniu, axată în principal în jurul sindicatelor Lloyd’s. Între 1988 și 1992, Lloyd’s a înregistrat pierderi totale de 8 bil.£; motivele pentru aceste pierderi sunt cumularea crizelor din punct de vedere al răspunderii și creșterea pierderilor cauzate de evenimentele catastrofice.

Figura 5. Rezultatele Lloyd’s între 1993 și 1999

Sursa: Statistics Relating to Lloyd’s, The London Insurance Market, Reinsurance Statistics (LIRMA)

Au fost introduse o serie de reforme pentru a se realiza o mai mare transparență și eficacitate. Numărul sindicatelor a scăzut de la 401 în 1990 la 170, ca rezultat al retragerii lor de pe piață. În 1999, societățile comune au deținut 60% din capacitatea totală de 10 bil. £.

Figura 6. Capacitatea și veniturile totale Lloyd’s

Sursa :Lloyd’s

Lloyd’s a avut aceeași capacitate la dispoziție ca acum 10 ani. Volumul din prime a scăzut de la 8.3 bil. £ în 1992 la 6.3 bil. £ [n 1997; Cota de piață a sindicatelor Lloyd’s în industria asigurarii a scăzut la jumătate între 1992 și 1999, de la 6% la 3%.

Poziția pe piața națională trebuie să crească în ciuda faptului că afacerile locale sunt dominate de riscul de masă, care nu solicită o capacitate prea mare.

Figura 7. Sursele regionale ale primelor Lloyd’s

Sursa: Lloyd’s List – Insurance Day

Un alt segment al pieței londoneze este acela în care operează societățile de reasigurare înseși, cu prime totale de 4.4 bil. £. Aproape 120 de societăți sunt active pe această piață, care este dominată de sucursalele și filialele grupurilor de societăți străine.

Tabelul 2. Cei mai mari reasigurători de pe piața londoneză în 1999

Sursa: Standard & Poor’s

Germania este piața cea mai tradițională și cea mai importantă pentru asigurătorii profesionali. Asigurătorii germani au câștigat prime brute de 47.7 bil. mărci (27.6 bil. USD) în 199. În Germania, mai mult de 7 societăți au depășit volumul din prime cu 1.5 bil.mărci; spre deosebire de SUA, asigurătorii germani oferă cu greu o capacitate pentru reasigurare. Tabelul 3 arată primele obținute (brute și nete) în 1999.

Numărul societăților de asigurare din Germania a crescut în anii ’90 de la 27 la 34, majoritatea cu un volum din prime de mai puțin de 100 mil. mărci. Până acum, dezvoltarea economică nu a afectat numărul societăților de pe piață, dar a schimbat structura deținătorilor lor în industria asigurării germane.

Tabelul 3. Structura industriei de asigurare în Germania

Sursa : BAV

Cea mai importantă linie de afaceri ca volum este asigurarea de viață, sănătate și auto, fiecare având 20% din primele totale, pe locul trei situndu-se asigurarea împotriva incendiului. Importanța asigurării auto se bazează pe contractele proporționale care domină în industria de reasigurare germană: aproape 80% din acoperirea riscului este subscrisă pe baza proporționalității, chiar dacă evoluția este nefavorabilă.

Asigurătorii germani sunt focalizați în principal asupra pieței locale care asigură aproximativ 65% din volumul de prime. Unii dintre ei aparțin unor grupuri mari de asigurători și acționează ca reasigurători “captivi”.

Un alt punct care trebuie menționat este acela că solvabilitatea asigurătorilor germani pare mai mică decât este în realitate, datorită regulilor germane de calcul. Acestea sunt bazate pe principiul costului scăzut sau valoarea de piață, ceea ce înseamnă că evaluarea reală este considerabil mai mare decât valoarea fixată în contracte.

Figura 8. Solvabilitatea asigurătorilor germani

Sursa: BAV

Fondurile de capital raportate ale asigurătorilor germani au crescut de mai mult de 8 ori din 1980, în ciuda evaluării conservatoare, crescând de 3 ori mai repede decât primele nete. Rata solvabilității raportată cel mai recent a fost de 33% în 1999. Luând în considerare rezervele de egalizare care au și ele un fond de capital, solvabilitatea a fost de 57%. Volumul din prime a stagnat după o perioadă în creștere între 1990 și 1999. Aceasta s-a datorat prețurilor scăzute atât în afacerile directe și în acoperirea neproporțională cât și în polițele subscrise. Rezultatele subscrise s-au îmbunătățit considerabil din 1990 și au atins un maxim în 1999, contribuind în egală măsură atât afacerile locale, cât și cele străine.

Figura 9. Rezultatele asigurătorilor germani (ca procent din primele nete)

Sursa: BAV

Industria de reasigurare din Elveția are o mare importanță pe piața Europei de Vest: 84% din primele brute de 9 bil. USD, împărțite egal între Europa și restul lumii.Tendința internațională explică creșterea slabă din anii ’85/ ’86 și ’94 /’95, însoțită de o apreciere puternică a francului elvețian.

Numărul asigurătorilor profesionali a crescut brusc între 1990 și 1999; totuși, 12 din cei 15 noi veniți pe piață au obținut un volum din prime de mai puțin de 10 mil. CHF. Contrar acestora, grupurile de asigurători care sunt lideri pe piață au generat aproximativ 70% din primele totale. Din punct de vedere al solvabilității, industria de asigurare elvețiană a urmat aceeași evoluție ca și celelalte piețe din Europa de Vest. Din 1980, fondurile de capital au crescut de 4 ori mai repede decât volumul din prime; solvabilitatea este acum de 76% (1999) sau 92% dacă sunt incluse și rezervele. Aceasta arată că riscurile cresc mult mai repede decât sunt reflectate în creșterea primelor.

Figura10. Primele nete și fondurile de capital ale asigurătorilor elvețieni

Sursa: BPV, estimări proprii

Graficul arată o îmbunătățire a rezultatelor în 1997 și 1999, situându-se între 6% și 8% din primele nete, având în vedere un climat al ratelor dobânzilor și a inflației foarte ridicate.

În 1999, asigurătorii din Franța au obținut un volum total din prime de 22.6 bil. FRF, din care 3.2 bil. FRF din asigurarea de viață și 19.4 bil. FRF din cele non-viață. Acest lucru face din Franța a șasea mare piață din lume a asigurătorilor, după Germania, SUA, Londra, Elveția și Bermuda. În 1996, existau 122 de asigurători domiciliați în Franța. Din aceștia, numai 7 grupuri de asigurători au obținut prime de mai mult de 1 bil. FRF în 1999. Din acestea, una este de stat (CCR), în timp ce două aparțin unor societăți mutuale (CR, SOREMA). Altele, ca PLCs, au fost afectate de activitatea societății M&A; AXA Re și SCOP au suferit o dezvoltare, AXARe preluând Abeille Re, a treia societate de asigurare din Franța, în 1995, pe când SCOR s-a dezvoltat ca urmare a unor achiziții internaționale. Noi investitori au cumpărat alte două societăți lidere în asigurare: SAFR a fost preluată de Partner Re (Bermuda) în 1999, iar Fairfax Financial Holding (Canada) a preluat CTR în 1996.

Tabelul 4. Volumul din prime al asigurătorilor francezi în 1999

Sursa: Argus, CCA

Din punct de vedere al solvabilității, industria de asigurare din Franța a urmat aceeași evoluție ca și cele de pe celelalte piețe importante din Europa de Vest. De la începutul anilor ’80, fondurile de capital au crescut mai repede decât primele de asigurare. În perioada 1994-1997, ele au scăzut cu mai mult de 15%, iar solvabilitatea a atins în 1999 un maxim de 100%.

Figura11. Primele nete și fondurile de capital ale asigurătorilor francezi

Sursa: Swiss Re – Sigma, nr.9/2000

Din 1992, asigurătorii francezi au realizat o îmbunătățire semnificativă în ce privește rezultatele, reușind să atingă un nivel diferit în ultimii 15 ani. Profitul după impozitare a ajuns la 9% din primele totale. Rezultate bune s-au obținut și în ce privește fondurile de capital, ceea ce a făcut ca și siguranța și solvabilitatea asigurătorilor să crească.

America de Nord generează cea mai mare parte din cererea globală pentru asigurare. Aproape 39% din primele de asigurare provin din această regiune, care include și piața din Bermuda.

Figura 12. Volumul net real de prime și solvabilitatea asigurătorilor din America de Nord

Sursa: A.M.Best

Asigurătorii din America de Nord s-au implicat într-o recentă consolidare globală. 11 din cele mai importante tranzacții din 1994 au implicat companii din America de Nord atât drept cumpărători cât și ca “ținte”. 8 din tranzacții sunt internaționale și subliniază evoluția unei globalizări printre asigurătorii profesionali. Figura12 arată extinderea consolidării în America de Nord.

Figura13. Numărul reasigurătorilor din SUA

Sursa: A.M.Best

În SUA și Canada, afacerile sunt divizate în asigurări non-viață și viață și sănătate. Asigurările de viață și sănătate din America de Nord au generat un volum din prime în 1999 de 7.5 bil. USD în ce privește societățile sub formă de filiale.

Bermuda este un “nou venit” în lumea asigurătorilor. Pentru 30 de ani, această piață a atras doar companii “captive”, iar în anii ’80 un număr de asigurători și-au stabilit aici afacerile. Această piață s-a dezvoltat rapid, în 1999 cele 50 de societăți înregistrând un volum din prime net de 5.6 bil. USD. Din toate societățile de asigurare străine, Bermuda este cea mai importantă sursă din punct de vedere a capacității de asigurare dintre societățile din America de Nord. În afară de apropierea geografică, taxele avantajoase și climatul de supravaghere fac din Bermuda o piață atractivă pentru asiguratorii si reasigurătorii străini și locali.

Tabelul 7. Răspunderea asigurătorilor din Bermuda în 1999

Sursa: Deloitte & Touche

Societățile s-au dezvoltat pe baza asigurătorilor direcți internaționali, cu obiective pe termen lung. Asigurătorii din această ramură, în particular, fac tot posibilul să-și diversifice portofoliul. Cota lor de piață din afacerile Americii de Nord în asigurare a scăzut, fiind acum de aproximativ 50%. Majoritatea societăților sunt acum cotate la bursă.

O altă piață reprezentativă este piața asigurării din Europa Centrală și de Est, în care mediul economic a rămas dificil. Acest nivel a fost determinat de reformele începute, în ciuda faptului că nivelul inflației a continuat să fie ridicat. Așa se face că în mai toate țările prima încasată a crescut relativ.

În Europa Centrală și țările Baltice, un progres real a fost făcut de când pietele de asigurare au fost deschise, activitatea legislativă fiind puternic marcată de directivele UE. Admițând aceasta, numeroase noi companii au fost înființate, marile companii ce dețineau monopolul pierzând ușor piața.

Previziunile pentru piața asigurărilor în Europa de Est sunt bune, volumul de prime continuând să crească mai rapid decât per total. În Europa Centrală, industria de asigurare va beneficia de un procent însemnat din evoluția a aproape 1% din venitul din prime mondial.

În 1999, Europa Centrală și de Est a obținut un volum de prime pe total de 14.9 bil. USD. Aceasta înseamnă că, în medie, 43.6 USD pe locuitor s-au cheltuit pentru asigurare, sau 1.7% din PIB. Asigurarea non-viata, fiind de 75% din volumul total din prime, a avut o mai mare importanță decât asigurarea de viață. Cuantificate în termeni de volum din prime, cele mai importante piețe au fost Rusia, Polonia, Cehia și Ungaria, aceste patru țări însumând 82% din totalul volumului din prime din Europa Centrală și de Est în 1999. Piețele de asigurare din Europa Centrală și de Est trebuie să se concentreze puternic, dupa anii ’90, [nregistr@ndu-se o creștere a concurenței. Formele monopoliste de stat, care încă și azi sunt lideri în majoritatea cazurilor, încep să-și piardă cota de piață, în favoarea asigurătorilor privați autohtoni cât și a celor străini.

Previziunile pentru piețele de asigurare și reasigurare în Europa Centrală și de Est sunt în general bune, deși criza din Rusia a făcut ca unele țări să-și revizuiască politicile generale. În Polonia, Ungaria, Slovenia și Cehia, asigurătorii beneficiază de un mediu macroeconomic relativ stabil. În țările Baltice, creșterea economică oferă industriei asigurărilor un impuls, pe când în Croația, Slovacia, Europa de Sud-Est și CSI creșterea economică este mai greu de realizat datorită întârzierii reformelor structurale și mediului macroeconomic și politic mai puțin stabil.

Trendul în afacerile non-viata a fost puternic influențat de schimbările în condițiile de bază în asigurarea auto, care este cea mai importantă afacere non-viata.

Creșterea economică a Poloniei din 1999, la 6.9%, a fost cea mai mare din Europa Centrală și de Est (vezi tabelul 8). În afară de Polonia si Ungaria, Cehia și Slovenia au beneficiat de introducerea timpurie a reformelor. Țările Baltice, Lituania și Letonia au obținut creșteri economice favorabile în 1999 .

Tabelul 8. P.I.B. real și rata inflației

Sursa: WIIW,BERD,ONU

Pentru Slovacia și Croația, previziunile sunt mai puțin favorabile decât în celelalte țări din Europa Centrală și de Est. În 1997, amândouă țările au realizat un nivel mare al creșterii economice. Totuși, aceasta a fost asociată cu un deficit bugetar, datorat supraevaluarii monedei naționale și în special reformelor structurale într-un progres lent. Trendul economic în Europa de Sud și CSI a fost serios afectat de introducerea ezitantă a reformelor structurale, de politica instabilă și de o politică macroeconomică nepotrivită.

Tabelul 9. Rata inflației

Sursa: wiiw,BERD, ONU

În Europa de Sud, Bulgaria a avut cele mai bune previziuni; cu o inflație de 1.082%, mediul economic s-a îmbunătățit ca rezultat al introducerii Consiliului Valutar la 1 iulie 1997. Rusia încă nu a fost capabilă să implementeze un sistem eficient de taxe, ca atare [n august 1998, criza financiară și economică din Rusia s-a concretizat în devalorizarea puternică a rublei și într-o criză a încrederii investitorilor străini.

Privatizarea a progresat considerabil în ultimii 5 ani (figura 14). Aceasta este avansată în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est și în țările Baltice. În aproape toate țările, cel puțin companiile mici au fost privatizate. În Europa de Sud și CSI, procesul privatizrii a început târziu și se derulează încet. Ungaria și Estonia au început privatizarea prin vinderea companiilor de stat investitorilor străini, datorită regimului legislativ relativ permisiv cu aceștia.

Tabelul 10. Cont curent în PIB (%)

Sursa : WIIF, BERD, ONU

În celelalte țări, procesul de privatizare a fost dominat de privatizarea masivă, bazată în principal pe vinderea companiilor de stat propriilor angajați. Multe țări care au avut restricții pe termen lung și-au introdus recent legislații mult mai liberale, cu scopul de atrage investitorii străini. Criza din Rusia i-a făcut pe aceștia mult mai precauți, și aceasta poate cauza elaborarea unor scheme majore de privatizare. Dezvoltarea macroeconomică comparativă în Polonia, Ungaria, Slovenia și Cehia reduce vulnerabilitatea acestor țări în fața crizei din Rusia. Deficitele contului curent sunt flexibile, mai ales de când țările în cauză pot apela la rezervele valutare străine. În plus, aceste țări au investiții străine considerabile. Slovacia, Croația și România, pe de altă parte, sunt mai vulnerabile, datorită deficitelor bugetare mari.

Figura14. Ponderea sectorului privat în PIB

Sursa: BERD

Riscul crizei din Rusia s-a întins în toate țările din Europa Centrală și de Est și în Europa de Sud-Est, ca rezultat al unor lacune în comerțul exterior al Rusiei. De la trecerea la economia de piață, partea din totalul exporturilor în raport cu exporturile

Rusiei a scăzut drastic. În majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est, mai putin de 10% din totalul exporturilor a revenit Rusiei. UE, pe de altă parte, devine un partener tot mai important în acest sens.

În 1999, Europa Centrală și de Est a generat un volum total din prime de14.9 bn USD, echivalentul a circa 1% din venitul mondial. Europa de Vest, în comparație cu aceasta, a generat 30% din volumul de prime mondial.

Figura 15. Investiții directe străine

Sursa : WEFA, ONU, WIIW

Cu 39,8% din volumul de prime [n 1999, Rusia este cea mai mare piata de asigurare din Europa Centrala si de Est. Volumul de prime al Rusiei include asigurarea obligatorie de sanatate, ceea ce nu exista [n celelalte tari din Europa Centrala si de Est, nici [n Europa de Vest. Daca asigurarea obligatorie de sanatate este exclusa, Rusiei [i revine un procent de numai 28,3%. {n ce priveste volumul de prime, Polonia ocupa locul doi [n 1999, cu o cota de piata de 25,2%. Estul Europei Centrale este cea mai importanta piata din Europa Centrala si de Est, cu o cota de 54,3%. Cele mai putin importante piete sunt tarile Baltice, Europa de Sud-Est, Ucraina si Belarus.

Figura 16. Cota de piata a tarilor si regiunilor din primele totale 1999

{n Estul Europei Centrale si tarile Baltice, volumul de prime a crescut continuu [n ultimii ani. |arile baltice au [nregistrat ratele de crestere cele mai mari. Scaderea volumului de prime [n Europa de Sud-Est [n 1999 este atribuita [n special evolutiei nefavorabile din Bulgaria. Media ratelor de crestere al volumului de prime [n Europa de Sud-Est sugereaza o evolutie stabila. {n CSI, Rusia domina evolutia datorita cotei mari de piata.

Figura17. Volumul total de prime

Sursa: Swiss Re, numărul 7/2000

În 1999, locuitorii Europei Centrale si de Est, cu 2.755 USD PIB/loc., au avut la dispozitie un venit mai mic dec@t a acelora din Europa de Vest, cu 22.066 USD PIB/loc. Ei au cheltuit mai putin pe asigurare, at@t [n termeni absoluti (densitatea asigurarii) c@t si ca procentaj din PIB (penetrarea asigurarii).

{n 1999 s-au cheltuit pe asigurare 46.3 USD/loc. sau 1,7% din PIB, comparativ cu 7,1% [n Europa de Vest. {n 1999, Slovenia a “produs” cel mai mare PIB/loc. din Europa Centrala si de Est – 9.162 USD, cheltuind cel mai mult pe asigurari : 341USD/loc. sau 3,7% din PIB. (figura 18)

Pietele de asigurare din Europa Centrala si de Est sunt [n general mai concentrate comparativ cu anii ’90, gradul concentratiei [nclin@ndu-se totusi. Acest fapt este datorat formelor monopoliste de stat care continua sa-si piarda cota de piata [n favoarea celor private locale si, de asemenea, a unor investitori straini. Totusi, aceste forme monopoliste de stat sunt [nca, [n general, lideri [n industria de asigurare. Cu toate acestea, astazi ele sunt societati pe actiuni, [n care statul detine [nca cea mai mare parte din actiuni.

Figura18. Gradul de patrundere a asigurarii [n PIB

Sursa : WEFA, ONU, WIIW

În sectorul non-viata, cota de piata a formelor monopoliste de stat scade semnificativ, [n special [n Cehia si Slovacia – c@nd [n 1992, ele controlau peste 90% din afacerile non-life de pe piata; [n 1997, aceasta cota a scazut la numai 60,9% ([n Cehia) si 62,9% ([n Slovacia). {n celelalte tari ale Europei Centrale si de Est, cota de piata a companiilor monopoliste de stat [n sectorul non-viata a scazut la 60% [n 1999.

În timp ce la [nceputul anilor ’90, numarul companiilor crestea puternic, astazi exista o mica schimbare [n evolutia acestora, [n majoritatea tarilor.

Figura 19. Cota de piață a celor mai mari trei companii non-viață

Sursa: SIGMA, Swiss Re

În diferite tari, primele subscrise cresc mai repede [n procente dec@t cererea de capital minim. {n CSI si Rom@nia, [n particular, cererile de capital nu sunt suficiente, ceea ce duce la decapitalizarea multor companii. Numarul companiilor din CSI si Rom@nia este [n scadere, ca rezultat al preluarii lor de catre asiguratorii decapitalizati sau al falimentului lor.

Tabelul 11. Cele mai mari trei companii non-viață

Sursa : WEFA, ONU, WIIW

Cota de piata a asiguratorilor straini este mai mare dec@t media [n Ungaria, Letonia, Cehia, Estonia si Slovacia. {n Ungaria, 93% din industria de asigurare a fost sub controlul companiilor straine [n 1999. {n Letonia, Cehia, Estonia si Slovacia, cota de piata a companiilor straine este [ntre 29% si 49%. {n CSI si Albania, companiile straine nu au voie sa aiba sucursale sau sa detina majoritatea actiunilor. Deschiderea pietelor de asigurari [n Rusia pentru investitorii straini s-a realizat [n 1 ianuarie 1999. {nfiintarea sucursalelor societatilor straine este permisa [n Cehia si, din aprilie 1998 si [n Bulgaria. Ungaria a permis companiilor din tarile OCDE sa-si [nfiinteze sucursale din 31 decembrie1998. Polonia a planificat admiterea societatilor straine efectiv pe piata de la 1 ianuarie1999. {n Lituania, legea supravegherii societatilor de asigurari face foarte dificila [nfiintarea sucursalelor; [n alte tari, [nfiintarea sucursalelor este interzisa.

Figura 20. Cele mai mari companii non-viață în 1999

Sursa : WEFA, ONU, WIIW

{n Estul Europei Centrale, partea din PIB pentru asigurarile non-viata este comparabila fata de tarile Europei de Vest. {n 1999, aceasta a fost de 3,1% [n Slovenia – acelasi nivel ca [n Franta si Spania. Pe locul doi este Croatia, unde s-au cheltuit 2,6% din PIB pentru asigurarile non-viata. Nivelul patrunderii afacerilor de asigurare non-viata [n celelalte tari a fost [ntre 1,5% si 2,1% [n 1999, fac@ndu-l comparabil cu cel al Finlandei sau al Ciprului. Media nivelului de patrundere a fost totusi mai mare [n Europa de Vest (3,2%) dec@t [n Europa Centrala si de Est (1,9%). {n ciuda crizei din Rusia, previziunile pentru industria asigurarilor [n Europa Centrala si de Est sunt [n general bune. Pentru asigurarea de viata [n particular exista un potential mare de crestere, desi [n c@teva cazuri se [ncepe de la un nivel scazut. Asiguratorii non-viata se pot astepta la rate de crestere mari.

Figura 21. Volumul de prime pe 1999 ca parte din PIB pe tipuri de asigurari

Sursa: Swiss Re

Industria de asigurare beneficiaza de o crestere [n PIB, cererea pentru asigurari cresc@nd neproportional cu venitul [n crestere. Polonia, Ungaria si Slovenia pot astepta o crestere economica mai mare dec@t [n celelalte tari. |arile Baltice arata, de asemenea, rezultate macroeconomice bune.

CAPITOLUL IV Piața asigurărilor în România

4.1 Evoluția asigurărilor în România

Perioada 1871 – 1948

Istoria asigurarilor [n Rom@nia a [nceput sa fie scrisa anterior anului 1871, prin manifestari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut [n Transilvania [nca din secolul al XIV-lea.

{n anul 1744 a aparut la Brasov Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea a mai multor asociatii mutuale. {n anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce [si face apartitia tot la Brasov, ca asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala.

Anul 1871 este un an de referinta pentru asigurarile din Rom@nia, prin faptul ca [n luna martie, printr-un {nalt Decret Domnesc s-a [nfiintat prima societate de asigurari rom@neasca, Dacia, cu un capital social de 3 milioane lei.

{n anul 1873, a fost creata a doua societate rom@neasca de asigurari, Rom@nia, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceste societati rom@nesti de asigurari, aveau ca membrii fondatori si ca membrii [n consiliile lor de administratie, personalitati marcante ale scenei politice, economice si sociale din acea vreme.

{n anul 1881, cele doua societati rom@nesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, Dacia – Rom@nia, care a devenit o societate puternica. Un an mai t@rziu, s-a [nfiintat, tot de catre mari personalitati ale vietii socio-politice si economice, societatea Nationala, care avea un capital social de 3 milioane lei. Urmare a crearii acestor societati de asigurari si a dezvoltarii pietei locale a asigurarilor, r@nd pe r@nd reprezentantele companiilor straine de asigurari au [nceput sa se retraga, ced@ndu-si portofoliile societatilor rom@nesti.

{n anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost [ntemeiata la Braila, societatea Generala, care era specializata [n asigurarile pentru transporturi maritime. Compania italiana "Assicurazioni Generali" din Trieste a participat la subscrierea capitalului societatii Generala, ajut@nd-o pe aceasta sa obtina recunoasterea politelor si cedarea [n reasigurare pe pietele internationale de asigurari. Ulterior societatea Generala si-a mutat sediul la Bucuresti si si-a diversificat portofoliul, inclusiv [n domeniul asigurarilor de viata. {n anul 1935, lu@nd [n considerare volumul de prime [ncasate, Generala se situa [n fruntea societatilor de asigurare din Rom@nia.

{n anul 1906, s-a [nfiintat societatea Agricola, care practica [n principal asigurari agricole dar si alte tipuri asigurari si care a fuzionat [n anul 1930 cu societatea Fonciera din Cluj, form@nd societea Agricola-Fonciera.

 {n anul 1911 s-a [nfiintat societatea Prima Ardeleana, iar [n anul 1920 s-a creat societatea Steaua Rom@niei care, [n anul 1932 a fuzionat cu societatea Ancora. Compania formata [n urma acestei fuziuni, a preluat [n anul 1936 portofoliul corespunzator participatiei rom@nesti la societatea Phoenix din Viena, care era [n lichidare. {n anul 1923, s-a [nfiintat la Chisinau societatea Vulturul, creata de fostii membrii ai sectiunii de asigurari a Centralei Cooperativelor din Basarabia, cu un capital de numai 740 mii lei. {n acelasi an (1923) a luat fiinta societatea Asigurarea Rom@neasca, cu un capital de 4 milioane lei si care era specializata [n asigurari de viata fara examinare medicala. Rezultatele din primele de asigurare obtinute de societate, au plasat-o [n anul 1937 pe locul sase [n cadrul societatilor din acea perioada.

Dupa Primul Razboi Mondial, au aparut [nca 22 de societati de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societatilor straine de asigurare : Steaua Rom@niei care a preluat portofoliu lui MunchenRe, Prima Ardeleana care a preluat portofoliul lui Erste Ungarische si Adriatica (societate italiana). Dupa anul 1927, Guvernul a autorizat [nfiintarea societatilor straine [n Rom@nia, printre care si Norwich, Phoenix, Standard, Sun.

{n anii '30 activitatea economica si activitatea de asigurari, au cunoscut cea mai mare dezvoltare, [nregistr@nd evolutii favorabile toate ramurile de asigurari care se practicau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variind [ntre 20 si 24.

Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial si intrarea Rom@niei [n razboi, a condus la declinul activitatii de asigurari, astfel societatile engleze Caledonian – Rom@na, Norwich Union F.D. si Sun Insurance Ltd si-au predat portofoliul societatii Vatra Dornei, [ncet@ndu-si activitatea.

Dupa terminarea razboiului, [n anul 1945, mai functionau [n Rom@nia numai 13 societati rom@nesti si 5 reprezentante straine. Printre societatile rom@nesti se numarau si Generala, Dacia-Rom@nia, Asigurarea Rom@neasca, Steaua Rom@neasca. Societatile rom@nesti colaborau cu societatile cu capital strain, cu filialele sau reprezentantele din Rom@nia ale societatilor straine (din Italia, Anglia, Germania).

{n anul 1942 odata cu aparitia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurari a Ministerului de Interne (aparuta [n anul 1915 si reorganizata [n anul 1936) s-a transformat [n Regia Autonoma a Asigurarilor de Stat (R.A.A.S.) care practica toate categoriile de asigurari si detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. Av@nd [n vedere faptul ca R.A.A.S. era [n proprietatea statului, regia presta numai servicii publice si nu obtinea profit, astfel primele de asigurare erau sub nivelul primelor practicate de societatile private de asigurari. R.A.A.S. suporta cheltuielile de regie si despagubirile din primele de asigurare [ncasate.

{n aceeasi perioada au existat si alte institutii care primeau bunuri publice [n asigurare: Eforia Bisericii Ortodoxe (asigura bisericile care erau [n proprietate parohiala), Casa Armatei (asigura caii pe care [i folosea armata si care erau [n proprietatea statului) si Regia Monopolurilor Statului – R.M.S. (asigura culturile de tutun pentru riscul de grindina).

Perioada 1949 – 1990

{n anul 1949 Regia Autonoma a Asigurarilor de Stat s-a transformat [n societate comerciala de stat si asigurari. {n urma nationalizarii, [n anul 1948, societatile de asigurare au trecut [n proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor, iar institutiile publice de asigurari au intrat de asemenea [n noile structuri ale economiei planificate. {n aceeasi perioada, capitalul sovietic si-a facut aparitia [n diverse ramuri ale economiei, [n domeniul asigurarilor [nfiint@ndu-se societatea Sovrom – Asigurare.

{n anul 1952 s-a creat cu capital integral rom@nesc, Administratia Asigurarilor de Stat – ADAS, institutie specializata [n activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Ministerul Finantelor aproba regulamentele de functionare si conditiile generale si speciale de asigurare, inclusiv tarifele de prime si sumele asigurate la asigurarile facultative. Numai riscurile care erau cedate [n reasigurare, limitele retinerilor proprii si conditiile reasigurarilor, erau stabilite de ADAS. Odata cu aparitia ADAS, asigurarile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura institutie din Rom@nia care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea [n obiectul de activitate asigurari obligatorii (prin efectul legii) si asigurari facultative.

Asigurarile prin efectul legii, practicate de ADAS erau asigurari pentru bunurile care apartineau cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste (inclusiv unitatile economice ale acestora), asigurari pentru bunurile care apartineau persoanelor fizice, asigurari de calatorie pentru cazurile de accidente, asigurari de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Asigurarile facultative [ncheiate de ADAS ([n lei sau [n valuta), [n completarea celor prin efectul legii, erau asigurari de bunuri pentru riscurile de avarie, distrugere, furt sau altele; asigurari de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravietuire sau altele; asigurari de raspundere civila, pentru riscurile de vatamare corporala sau deces de persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri si alte pagube pentru care exista raspundere potrivit legilor [n vigoare la acea data. Veniturile ADAS obtinute din primele de asigurare, p@na [n anii '60, au fost preponderent din asigurari prin efectul legii, iar [n anii '70 si '80, portofoliul ADAS s-a modificat, [ncasarile fiind obtinute [n majoritate din asigurari facultative.

{n perioada 1955 – 1989, volumul primelor de asigurare [ncasate de ADAS, a crescut de 14,4 ori, [n timp ce venitul national a crescut numai de 10,2 ori.

Fodurile de care dispunea ADAS erau urmatoarele : fondul statutar (200 milioane lei), fondul de rezerva, fondul mijloacelor fixe, rezerva de prime pentru asigurarile de persoane si alte fonduri speciale. Veniturile obtinute de ADAS erau folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau accidente, pentru plata sumelor asigurate pentru asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor [n vederea formarii si administrarii fondului de asigurare, pentru constituirea fondurilor de rezerva si a fondurilor speciale si pentru dezvoltarea societatii.

Perioada 1990 – 2002 : noi reglementări

Dupa anul 1990, au aparut importante schimbari legislative care au condus la [nlaturarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Rom@nia.

Prin Hotar@rea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind [nfiintarea unor societati comerciale pe actiuni [n domeniul asigurarilor, care prevedea ca [ncep@nd cu data de 1 ianuarie 1991, se pot crea societati de asigurare ca societati comerciale pe actiuni, ADAS si-a [ncetat activitatea. Activul si pasivul ADAS a fost preluat de catre societatile Asigurarea Rom@neasca S.A., Astra S.A., si agentia Carom S.A., [nfiintate prin prevederile aceleiasi Hotar@ri.

Societatea Asigurarea Rom@neasca S.A. a preluat activele si pasivele aferente: asigurarilor facultative de viata, asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autovehicule si altor asigurari. Asigurarea Rom@neasca S.A. a preluat de la ADAS si bunurile imobile care au fost incluse [n capital.

Societatea Astra S.A. a preluat activele si pasivele corespunzatoare societatilor mixte (cu participarea ADAS) din strainătate, asigurarilor si operatiunilor de reasigurare [n relatiile cu strainatatea.

Agentia Carom S.A. a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor [n cazul pagubelor produse [n Rom@nia, atunci c@nd raspunderea revenea unor asigurati la societatile de asigurare din strainatate si [n cazurile de pagube produse [n strainatate de automobilisti rom@ni asigurati la societatile de asigurare din Rom@nia.

Aceste trei companii au fost create prin participarea statului de 100%, aceasta situatie schimb@ndu-se [n anul 1991 c@nd prin Legea nr. 58 din data de 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale, 30% din capitalul social al entitatilor economice a fost privatizat si a trecut [n administrarea Fondurilor Proprietatii Private ([nfiintate prin aceeasi Lege).

Prin Hotar@rea Guvernului Rom@niei nr. 1356 din 28 decembrie 1990 a fost [nfiintata Banca de Export Import a Rom@niei S.A. – EXIMBANK, banca cu capital integral de stat, dar care si-a [nceput efectiv activitatea [n aprilie 1992. Prin departamentul de asigurari – reasigurari, EXIMBANK practica asigurari pentru credite de export [mpotriva riscului de neplata la extern.

{n anul 1991, apare Legea nr. 47 [n data de 16 iulie 1991, privind constiturea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor. Prevederile Legii stipulau faptul ca [n Rom@nia, activitatea de asigurare se desfasoara prin intermediul societatilor de asigurare, societatilor de asigurare-reasigurare si societatilor de reasigurare si de asemenea prin intermediul societatilor de intermediere (agentii de intermediere). Legea reglementa faptul ca societatile comerciale din domeniul asigurarilor, trebuie sa se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Economiei si Finatelor. Conform Legii, companiile care activau [n domeniul asigurarilor, se puteau constitui ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata.

Prin Hotar@rea Guvernului Rom@niei nr. 574 din data de 23 august 1991 privind atributiile Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare – OSAAR, s-a [nființat organismul de supraveghere al pietei asigurarilor, ca directie [n cadrul Ministerului Finantelor. Astfel, [n luna septembrie 1990 a fost [nfiintata prima societate de asigurari cu capital integral privat din Rom@nia, S.C. Unita SRL, cu sediul la Timisoara. Activitatea societatii Unita a debutat [n luna ianuarie 1991, prin practicarea asigurarilor mixte de viata cu acumulare de capital. {n anul 2000 pachetul majoritar al societatii a fost cumparat de compania Wienner Staedtische din Austria, iar [n portofoliul societatii se regasesc [n prezent toate tipurile de asigurari. Ulterior, apar alte companii cu capital privat, rom@nesc sau/si cu capital strain (tin@nd cont de faptul ca Legea nu permitea [nfiintarea unei societati cu capital integral strain), marea lor majoritate av@nd sediile [n Bucuresti.

{n anul 1992 se [nfiinteaza societatile Agras, Asigurare Reasigurare Ardaf, Roumanie Assurance International, etc.

{n anul 1993 se [nfiinteaza societatile Asigurarea Anglo-Rom@na, Generala Asigurari (care [n anul 1999 si-a schimbat numele [n Generali Asigurari), etc.

{n anul 1994 se [nfiinteaza societatile Asitrans, Asigurari Ion |iriac – ASIT (care [n anul 2000 si-a schimbat numele [n Allianz |iriac Asigurari, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de catre compania Allianz din Germania), Arinco Societate de Asigurari (care ulterior [si schimba numele [n Interamerican Rom@nia Asigurari), SAR Transilvania, etc.

{n anul 1995 se [nfiinteaza societatile Asigurarea Populara Rom@na (care [n anul 2001 si-a schimbat numele [n Asigurare Reasigurare AGI – Rom@nia, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de compania AGI din Germania), Omniasig (prin cumpararea portofoliului societatii Mondragon, [nfiintata [n 1992), Sara-Asig (care [n anul 1996 si-a schimbat numele [n Sara Merkur, prin cumpararea pachetului majoritar de catre compania Merkur Versicherung din Austria), etc.

{n anul 1996 se [nfiinteaza societatile Asiban Societate de Asigurare si Reasigurare, Atlassib Societate de Asigurari (cu sediul la Sibiu), etc.

{n anul 1997 se [nfiinteaza societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata (care [n 1998 [si schimba numele [n Nederlanden Asigurari de Viata, iar [n anul 2001 [si schimba numele [n ING Nederlanden Asigurari de Viata), Garanta, etc.

{n anul 1999 se [nfiinteaza societatea Commercial Union Asigurari de Viata;

Dupa anul 1990, [n piata rom@neasca a asigurarilor, au aparut foarte multe societati de intermediere [n asigurari ([n anul 2000 activ@nd peste 800 de societati), care jucau rolul de agenti dar si de brokeri de asigurari ([n fapt, brokeri de asigurare fiind numai c@teva societati). Termenul "broker de asigurare" a fost introdus de Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. La [nceputul anului 2002, erau autorizate sa functioneze 105 societati de brokeraj [n asigurari, printre care si c@tiva mari brokeri internationali ca Marsh, AON, Gras Savoyr, etc.

Bazele juridice ale activității de asigurare

Activitatea de asigurare-reasigurare din Rom@nia s-a desfasurat conform unor reglementari ca H.G.nr.1279/1990, Legea nr.47/1991, Legea nr.136/1995.

Activitatea de asigurare-reasigurare [n Rom@nia a fost coordonata de un oficiu de supraveghere al activitatii de asigurare si reasigurare – OSAAR – care a functionat p@na [n anul 2001, ca un organism component al Ministerului de Finante din Rom@nia, atributiile sale fiind preluate de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Pe l@nga conditiile care trebuiau [ndeplinite de o societate de la [nfiintare si p@na la situatia de faliment, acest oficiu a supravegheat bunul mers al activitatii din aceasta ramura, sub [ndrumarea unui director.

Crearea acestui organism a avut drept scop supravegherea aplicarii dispozitiilor legale cu privire la activitatea de asigurare/reasigurare, prevenirea starii de insolvabilitate a societatilor comerciale din domeniul asigurarilor si apararea drepturilor asiguratilor.

{n Rom@nia, activitatea de asigurare/reasigurare se desfasoara prin trei categorii de societati, si anume:

societati de asigurare, societati de asigurare/reasigurare, societati de reasigurare, care au [n comun faptul ca [si asuma obligatii prin acceptare de riscuri [n schimbul platii unor prime de catre asigurati;

societati de intermediere, denumite si agentii de intermediere – sunt societatile care negociaza si [ncheie contracte de asigurare pentru societatile de asigurare, asigurare/reasigurare si reasigurare;

societatile care presteaza alte servicii privind [ncheierea si executarea unor contracte de asigurare.

{n Rom@nia se pot constitui societati comerciale din domeniul asigurarilor-reasigurarilor cu capital rom@n, precum si societati cu capital mixt. Constituirea societatilor comerciale cu participare straina se face numai prin asociere cu persoane fizice sau juridice rom@ne.

Societatile comerciale cu capital rom@n sau mixt se pot constitui sub forma de societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata.

Societatile comerciale straine si asociatiile asiguratorilor rom@ni pot [nfiinta reprezentante [n tara noastra, [n anumite conditii:

a) sa aiba personalitate juridica [n tara de origine, sa fi desfasurat activitate [n domeniul asigurarilor [n ultimii 10 ani si sa nu se afle [n stare de [ncetare de plati sau de faliment;

b) sa depuna la o unitate bancara din Rom@nia o garantie [n numerar, echivalenta cu limita minima a capitalului prevazut a fi varsat la constituirea societatilor;

c) sa obtina, [n prealabil, avizul C.S.A.

Societatile comerciale din domeniul asigurarilor pot practica una sau mai multe categorii de asigurari si reasigurari, potrivit obiectului de activitate stabilit prin contractul de societate si statut.

Pentru a asigura solvabilitatea activitatii desfasurate, societatile de asigurare nu trebuie sa-si asume prin contracte obligatii peste capacitatea lor de plata.

Aceasta capacitate se exprima sub forma unui raport [ntre angajamentele asumate de asigurator si capitalul social varsat, plus rezervele de capital ale acestuia. Legea prevede ca societatile de asigurare, asigurare/ reasigurare si reasigurare [si pot asuma anual obligatii din contractele de asigurare si reasigurare corespunzatoare unui volum de prime care, dupa deducerea primelor cedate [n reasigurare, sa nu depaseasca un plafon echivalent cu p@na la 5 ori suma capitalului varsat si a rezervelor de capital.

{n scopul prevenirii ajungerii [n incapacitate de plata, datorita unor riscuri supradimensionate, societatile de asigurari sunt abilitate prin lege sa cedeze altor societati parti din obligatiile asumate prin contractele [ncheiate de acestea.

Societatile de asigurare/reasigurare sunt obligate, potrivit legii, sa constituie rezerve de prima si dauna.

{ncep@nd cu anul 1990 si p@na [n prezent, [n legislatia rom@na de asigurari s-au produs schimbari de esenta, actele normative aparute corespunz@nd noului sistem de relatii economice de tranzitie, bazat pe sistemul pietei libere.

H.G.nr.1279/1990 a fost piatra de temelie [n acest domeniu [n crearea unei noi piete de asigurari si reasigurari, av@nd o importanta cov@rsitoare [n organizarea noii piete, prin punerea de acord a cerintelor economiei de piata [n sistemul asigurarilor si reasigurarilor [n Rom@nia.

Prin urmare, asigurarea si reasigurarea nu mai este acum la [ndem@na unei singure societati, ci a tuturor care sunt organizate si functioneaza conform reglementarilor [n vigoare.

{n acest sens, a fost semnificativa aparitia [n 1991 a Legii nr. 47, privind organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, care a desfiintat monopolul [n asigurari, pe baza prevederilor sale cre@ndu-se cadrul constituirii de societati de asigurare-reasigurare cu capital privat [n [ntregime, indiferent de originea capitalului subscris si/sau varsat. S-a pus astfel capat dominatiei economice a statului [n acest sector economico-financiar, prin eliminarea caracterului monopolist al unei singure societati proprietate de stat – ex ADAS – care a [ncetat sa mai existe conform H.G. nr.1279/1990.

{n afara acestei schimbari de forma, Legea nr.47/1991 a [nsemnat, fara [ndoiala, un progres legislativ sub mai multe aspecte, si anume:

prin prevederile sale, legea a limitat dimensiunile investitiei straine – faptul ca investitia straina este permisa conform legii numai [n asociere cu capital autohton, nu limiteaza [nsa participarea ca valoare, asa cum se [nt@mpla [n alte legislatii;

Legea nr. 47/1991 a fost o lege de protectie sociala, rezerv@nd numeroase prevederi protectiei asiguratului;

[n cadrul ei se reglementau obligativitatea organizarii supravegherii activitatii de asigurare si reasigurare, care a avut ca efect constituirea oficiului de supraveghere a acestei activitati, [n cadrul Ministerului de Finante – acest lucru fiind detaliat [n H.G. nr.574/1991;

a reglementat obligatia asiguratorilor de a mentine proportia legala [n subscriere [n raport cu marimea capitalului subscris si varsat.

Desi cu unele reglementari specifice perioadei de tranzitie [n care [si produce efectele sale, Legea nr.47/1991 s-a apropiat, din punctul de vedere al continutului sau, de reglementarile [n materie din Europa de Vest, si mai ales din Uniunea Europeana, ceea ce a dus la aprecierea ca aceasta lege este de natura liberala, [ncuraj@nd investitia si initiativa particulara [n domeniu.

Legea nr.47/1991, prin natura si continutul ei, nu a rezolvat [n mod exhaustiv toate problemele juridice necesare a fi rezolvate, pentru o mai buna functionare din punct de vedere juridic a activitatii de asigurare si reasigurare, si [n prezent exista preocupari pentru modificarea si completarea acesteia, lucru care s-a si [nt@mplat prin aparitia noii legi a asigurarilor [n M.O.303 din 30.12.1995.

Experienta a aratat ca Legea nr.47/1991 nu a rezolvat pe deplin [n plan juridic elaborarea autorizarilor de functionare a societatilor de asigurare, nu at@t sub aspectul acordarii acesteia, ci mai ales sub aspectul controlului asupra realizarilor prevederilor sale privind functionarea corecta a acestui aviz.

At@t Legii nr.47/1991, c@t si H.G.nr. 574/1991 le lipsesc sanctiunile de fond specifice situatiilor [n care prevederile de baza ale reglementarii sunt [ncalcate; de exemplu, existenta asigurarilor pirat, [ncercarea unor societati straine de a practica diverse tipuri de asigurari cu [ncalcarea prevederilor din lege, v@nz@nd propriile polite de asigurare, desi nu obtinusera aprobarea fostului OSAAR sa actioneze [n acest sens.

Fara nici o [ndoiala ca toate aspectele semnalate mai sus, desprinse de fapt, din activitatea practica de aplicare a Legii nr.47/1991, ca si celelalte aspecte ce scapa acum, au necesitat o reconsiderare adecvata, [n ideea unei revizuiri a legii si a unor modificari substantiale [n continutul sau.

{n Monitorul Oficial nr. 303/30.12.1995 a fost publicata Legea nr.136 privind asigurarile si reasigurarile din Rom@nia, cu intrare [n vigoare din februarie 1996. Printre alte precizari de natura tehnica, un spatiu larg a fost acordat liberalizarii concurentei [n materie.

Liberalizarea deplina a concurentei [n materie de asigurari, [n sensul ca [n lege au fost reglementate asigurarile obligatorii, a presupus ca persoanele fizice si juridice au libertatea de a-si alege societatea la care sa se asigure prin ceea ce legea a numit obligatie de a asigura. S-a eliminat astfel asigurarea prin efectul legii, a raspunderii civile pentru daunele produse ca urmare a accidentelor de circulatie, asigurarile pentru cladiri, asigurarile agricole etc.

Legea nr.136/1995 face referire expresa, prin c@teva articole, la protectia consumatorilor de asigurari, la creditarea asiguratorilor si a asiguratilor cu o mai mare libertate de a reglementa raporturile lor de asigurare, la consacrarea dreptului persoanelor pagubite de a chema [n judecata direct asiguratorul, de la care sa recupereze [n conditii de mai mare siguranta.

Legea nr.32/2000 a fost elaborată pentru ca asigurările din România să se desfășoare într-o piață sănătoasă, în care clienții să poată avea deplină încredere în orice societate de asigurări și să se bucure de servicii de calitate și la înalte standarde profesionale. Aceasta reglementează constituirea, organizarea și funcționarea organismului de supraveghere a asigurărilor, care potrivit acestei legi se numește Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, precum și constituirea, organizarea și funcționarea societăților de asigurare din România.

Legea are urmatoarele capitole:

Capitolul I se ocupa de obiectul legii, definirea unor termeni si categorii de asigurare;

Capitolul II se ocupa de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, componenta, numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, cerintele legale pentru a putea fi membru al Consiliului, mijloacele legale de supraveghere, atributii, drepturi de legislare prin Norme, date în aplicarea legii, de emiterea de decizii pe probleme concrete ale activitatii de supraveghere si control, dreptul de autorizare a constituirii si functionarii societatilor de asigurare si de brokeraj în asigurari;

Capitolul III se ocupa de autorizarea asiguratorilor si de cerintele legale de mentinere a acestora pe piata;

Capitolul IV reglementeaza activitatea asiguratorilor în piata de asigurari din România, obligatiile acestora privind raportarea datelor statistice si a indicatorilor financiari sintetici care confirma mentinerea tuturor cerintelor legale pentru functionare a fiecarui asigurator;

Capitolul V reglementeaza activitatea de asigurare de viata;

Capitolul VI se ocupa de redresarea, reorganizarea si lichidarea asiguratorilor;

Capitolul VII reglementeaza intermedierea în asigurari. Capitolul contine norme juridice privind agentii de asigurare si brokerii de asigurare, constituirea si functionarea acestora, cerintele minime de capital social si obligatiile fata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

Capitolele VIII si IX se ocupa de raspunderi si sanctiuni respectiv de dispozitii finale si tranzitorii.

Prin natura reglementarilor sale, Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor prevede completarea acestora cu Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, potrivit atributiilor ce i-au fost conferite de lege. Legea prevede o obligatie în sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor de a emite Norme.

Domeniul foarte vast si special al asigurarilor si reasigurarilor necesita o permanenta perfectionare a reglementarilor [n domeniu.

Prin aducerea [n actualitate a acestor raporturi juridice foarte specifice, care trebuiesc examinate, apare ca fiind necesara asezarea lor [ntr-o ramura de drept distincta, aceea de drept al asigurarii, lucru valabil [n alte tari printr-o jurisprudenta distincta.

{n prezentul legea nr. 32/2000 a adus modificari importante [n ceea ce priveste abordarea sectorului asigurarilor si cadrul sau de functionare, ceea ce arata un salt calitativ fata de 1989. Necesitatea perfectionarii continue a cadrului legislativ [n domeniul asigurarilor, va crea conditii optime pentru dezvoltarea acestui sector de activitate.

Organizatii de piata

Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania – UNSAR – s-a constituit [n anul 1994 ca organizatie professionala, neguvernamentala, apolitica, independenta, cu caracter nelucrativ, creata [n scopul dezvoltarii, extinderii, colaborarii si cooperarii [n domeniul asigurarilor si reasigurarilor pe plan intern si international. U.N.S.A.R. a fost fondata de catre 13 societati de asigurare si reasigurare, societati cu capital de stat si privat, capital at@t rom@nesc c@t si strain.

UNSAR desfasoara o activitate [ndreptata spre sprijinirea relatiilor de piata [n domeniul asigurarilor si reasigurarilor, [n prezent fiind formata din 21 membri care detin aproximativ 70% din piata asigurarilor din Rom@nia, fiind astfel reprezentativa pentru aceasta.

  Cele 21 de companii de asigurare membre UNSAR sunt: Agras S.A., AIG Rom@nia, Ardaf, Asigurarea Anglo – Rom@na, Asigurarea “Ion |iriac”, Asigurarea Populara Rom@na, Asirom S.A., Asitrans, Astra S.A., Bay Asigurari-Reasigurari S.A., Eximbank, Generala S.A., Interamerican S.A., Nederlanden Asigurari de Viata Rom@nia S.A., Omniasig S.A., Roumanie Assurance International, SAR Transilvania, Unita S.A., la care s-au adaugat, [n noiembrie 1998, societatile Atlassib si Nationala CAR, iar [n 1999, societatile de asigurare Garanta, Omniasig Asigurari de Viata, Sara Merkur si Asiban S.A. De asemenea, si alte societati si-au manifestat intentia si interesul pentri aderare.

Scopurile UNSAR sunt urmatoarele:

analizarea si adoptarea de hotar@ri comune asupra problemelor referitoare la asigurari si reasigurari;

realizarea legaturilor si contactelor permanente cu organismele interne si internationale conexe domeniului asigurarilor;

reprezentarea pozitiei comune a membrilor [n fata autoritatilor sau a altor organizatii din tara si strainatate;

promovarea si protejarea activitatii de asigurari si a interesului profesional comun al membrilor;

participarea la formularea unei pozitii comune [n pregatirea reglementarilor privind asigurarile;

organizarea si sprijinirea desfasurarii cursurilor si seminariilor de pregatire a personalului societatilor membre;

sustinerea dezvoltarii pietei rom@nesti de asigurari;

sprijinirea si facilitarea aderarii membrilor la organisme internationale din domeniul asigurarilor.

     Din anul 1996 UNSAR este membru cu drepturi depline la IUAI – Uniunea Internationala a Asiguratorilor de Aviatie, iar din anul 1997 UNSAR este membru cu drepturi depline la IUMI – Uniunea Internationala a Asigurarilor Maritime. {n anul 2001, UNSAR a depus cerere pentru a deveni membru asociat la Comite Europeen des Assurances – CEA. Comitetul European de Asigurari este federatia asociatiilor nationale ale asiguratorilor din 29 de tari Europene.

Pentru evitarea aparitiei unor situatii care ar putea afecta reputatia societatilor membre, pentru dezvoltarea si consolidarea pietei asigurarilor din Rom@nia, precum si imaginea acesteia pe plan international, s-a adoptat Codul de Conduita al UNSAR, care are ca scop adoptarea si aplicarea unor reguli de comportament ale societatilor de asigurare membre, precum si ale personalului acestora.

Societatile care doresc sa adere la Uniune, trebuie sa se conformeze unor cerinte de ordin profesional, exprim@ndu-si [n acelasi timp vointa si disponibilitatea de a colabora cu ceilalti membri [n vederea atingerii scopurilor propuse. Av@nd [n vedere faptul ca UNSAR [si acorda girul moral pentru fiecare societate membra si tin@nd cont de faptul ca prevederilor statutare trebuie respectate, au fost adoptate "Criteriile de analiza [n vederea obtinerii calitatii de membru UNSAR". Aceste criterii se refera [n principal la durata activitatii societatii (de cel putin un an), la capitalul social varsat ([n conformitate cu prevederile Legii 32/2000), la forma juridica a societatii (S.A.), la [ncadrarea [n standarde morale si de conduita profesionala (manageriala). De asemenea se considera ca [n conducerea executiva a societatii trebuie sa se afle cel putin o persoana cu pregatire si/sau experienta de minim 2 ani [n domeniul asigurarilor, [ntr-un post tehnic.

Organele de conducere ale UNSAR sunt Adunarea Generala si Comitetul de Directie. Adunarea Generala este formata din toti membrii acesteia si decide asupra tuturor problemelor majore, se [nt@lneste de doua ori pe an [n sedinte ordinare si de c@te ori este nevoie [n mod extraordinar.

{n mod curent UNSAR este condusa de Comitetul de Directie, care este format din Presedintii/Directorii Generali a opt societati membre. Acest comitet dezbate si decide toate problemele importante [n intervalul dintre doua sesiuni ale Adunarii Generale, [ndeplinind [n acelasi timp sarcinile remise de aceasta.

Una din realizarile majore ale UNSAR este elaborarea unui cod de conduita pentru societatile de asigurare, cod care ca scop adoptarea si aplicarea unor reguli de comportament ale societatilor de asigurare membre ale UNSAR, precum si ale personalului acestora, pentru a evita aparitia unor situatii care ar putea afecta reputatia societatilor membre, dezvoltarea si consolidarea pietei asigurarilor din România, precum si imaginea acesteia pe plan international. Conduita fiecarei societati de asigurare trebuie sa fie onesta, integra, morala, etica, sa nu afecteze negativ activitatea celorlalte societati si sa nu aiba la baza mijloace necinstite fata de acestea sau fata de clientii lor.

Între membrii UNSAR trebuie mentinut si respectat un spirit de colaborare, solicitudine si corectitudine care sa previna aparitia unor situatii neplacute, ambigue sau de conflict.

Datorita multiplelor situatii neprevazute care apar în activitatea zilnica si care nu se pot regasi în acest Cod, se recomanda ca acestea sa fie aduse la cunostinta secretariatului UNSAR pentru a se pune în discutia Adunarilor Generale ale UNSAR, si dupa caz, sa se adopte o pozitie comuna pe baza opiniei reprezentantilor societatilor.
     Pentru ca activitatea UNSAR sa se desfasoare în cadrul mai sus mentionat, societatile care doresc sa adere, trebuie sa se conformeze unor cerinte de ordin profesional, exprimându-si în acelasi timp vointa si disponibilitatea de a colabora cu ceilalti membri în vederea atingerii scopurilor Uniunii. Astfel se poate creea baza necesara preluarii de catre UNSAR a responsabilitatii morale pentru fiecare membru.

{n acest sens, Comitetul de Directie va analiza cererile de aderare la UNSAR, prezentate de societatile de asigurare-reasigurare, si le va supune spre examinare si aprobare Adunarii Generale, tinând seama si de urmatoarele criterii:

sa aiba o activitate în domeniu de cel putin un an;

capitalul social varsat sa nu fie mai mic decât cel prevazut de Legea 32/2000;

sa aiba în conducerea executiva cel putin o persoana cu pregatire si/sau experienta de minim 2 ani în domeniul asigurarilor ([ntr-un post tehnic);

sa fie Societate pe Actiuni (S.A.);

sa se încadreze în standardele morale si de conduita profesionala (manageriala).

O alta organizatie de piata este Asociatia de Drept al Asigurarilor din România (ADAR) a fost înfiintata în anul 1991 de un grup de juristi care activau în domeniul asigurarilor. Ea este o asociatie profesionala, independenta, apolitica, având drept scop principal promovarea stiintei dreptului asigurarilor si a activitatii de asigurare din România. La aceasta asociatie au aderat pe parcursul timpului societati de asigurare si prestatori de servicii din acest domeniu (Asirom, Astra, Carom, Metropol, Generala, Allianz-Tiriac, Avus International s.a.) precum si persoane care activeaza în domeniul asigurarilor fara a fi juristi, astfel încât astazi asociatia are cca. 35 membrii.

{n anul 1992, la Adunarea Generala a Asociatiei Internationale de Drept al Asigurarilor (AIDA) asociatia a fost primita ca membru al AIDA. {n perioada de la înfiintare si pâna în prezent a reusit sa se impuna în atentia Asociatiei Internationale de Drept al Asigurarilor (AIDA) ca o asociatie activa în plan profesional.

ADAR a organizat, cu deosebit succes, în anul 1995, un Colocviu national de drept al asigurarilor la care au participat un numar foarte mare de specialisti în asigurari din numeroase tari ale lumii si în anul 1998 un seminar pe teme de asigurari auto, cu participarea Grupului de Lucru Auto din cadrul AIDA.

O alta activitate a Asociatiei de Drept al Asigurarilor din România este editarea, împreuna cu UNSAR a unui Buletin Informativ.

Institutul de Asigurări a fost [nfiintat ca persoana juridica [n data de 15 septembrie 2001, [n conformitate cu prevederile Ordonatei de Urgenta a Guvernului României nr.26/11 ianuarie 2000.

Institutul a fost creat de patru asociatii profesionale care activeaza [n domeniul asigurarilor si anume: Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din România – UNSAR, Asociatia Româna a Actuarilor – ARA, Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta din România – UNSICAR si Asociatia de Drept a Asigurarilor din România – ADAR.

Cel mai important beneficiar al acestui proiect este [nsusi domeniul asigurarilor, deoarece crearea Institutului conduce la dezvoltarea industriei românesti de asigurari prin ridicarea valorii profesionale a celor care lucreaza [n asigurari si a colaboratorilor din toate domeniile conexe asigurarilor.

{n cadrul Institutului se pot organiza cursuri si seminarii pentru specializarea celor care vor sa aprofundeze domeniul asigurarilor.

Activitatea Institutului se axeaza [n principal pe dezvoltarea si oferirea de programe de pregatire profesionala [n domeniul atât de complex al asigurarilor, dar aceasta activitate va fi [ndreptata si [nspre partea de educare a populatiei. La absolvirea fiecarui stagiu de pregatire se organizeaza examinari pentru obtinerea de calificative si certificari. Se urmareste de asemenea ca aceste certificari si diplome obtinute [n cadrul Institutului sa fie recunoscute [n piata asigurarilor.

Organele de conducere ale Institutului de Asigurari sunt Adunarea Generala si Consiliul Director.

   UNSICAR este o organizatie de piata care a luat fiinta [n septembrie 2000, la initiativa unui grup de 12 societati de intermediere si consultanta [n asigurari, ca organizatie non profit, neguvernamentala si apolitica, av@nd personalitate juridica [n conformitate cu O.G.26/2000.

Scopul Uniunii consta [n sprijinirea membrilor sai [n cresterea recunoasterii publice a rolului activitatii intermediarilor si consultantilor [n asigurari.

Obiectivele Uniunii sunt:

Colaborarea cu societatile de asigurari si cu autoritatea de supraveghere a activitatii de asigurari [n pregatirea bazelor legislative si tehnice [n domeniul asigurarilor;

Crearea standardului de lucru, a normelor deontologice si urmarirea cresterii nivelului calitativ al serviciilor membrilor sai;

Sustinerea membrilor [n educarea si instruirea personalului propriu;

Sustinerea intereselor legitime ale membrilor sai [n relatiile cu tertii, inclusiv institutiile de stat si mass-media;

Dezvoltarea relatiilor la nivel national si international cu alte asociatii si organisme de profil.

Organele de conducere ale Uniunii sunt urmatoarele:

Adunarea Generala a Membrilor;

Consiliul Director;

Comisia de Cenzori.

   {n luna Iunie 2001, UNSICAR a devenit membra cu drepturi depline a BIPAR (Bureau International des Producteurs d'Assurances et de Reassurances), organizatie internationala [nregistrata la Paris si cu sediul operational la Bruxelles.. BIPAR a fost [nfiintata [n 1937 si reuneste asociatiile profesionale nationale ale intermediarilor [n asigurari.

UNSICAR a elaborat Codul Etic al Brokerilor de Asigurari, membri ai Uniunii, care cuprinde o declaratie a principiilor si valorilor profesionale pe care brokerii se obliga sa le respecte [n relatiile cu clientii, cu asiguratorii si cu ceilalti intermediari.

Prin aparitia Legii 32/2000, se [nfiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor – C.S.A., organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, format din cinci persoane (un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri).

Membrii Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlamentul Rom@niei, la propunerea comisiilor pentru buget, finate si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3, 2 si respectiv de 1 an pentru membrii. Primii membrii ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti [n luna iulie a anului 2001.

Conform articolelor 5 si 8 din Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are ca atributii, [n principal, urmatoarele:

Elaboreaza sau avizeaza proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurarilor sau care au implicatii asupra acestuia si avizeaza actele administrative individuale, daca au legatura cu activitatea de asigurare

Supravegheaza situatia financiara a asiguratorilor, [n vederea protejarii intereselor asiguratilor, scop [n care poate dispune efectuarea de controale ale activitatii asiguratorilor sau brokerilor de asigurare

Participa la elaborarea planului de conturi, a normelor si a metodelor contabile, dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari

Ia masuri pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specifice

Participa la asociatiile internationale ale autoritatilor de supraveghere a asigurarilor

Adopta norme pentru aplicarea Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cum ar fi normele privind clasele de asigurari care pot fi practicate, procedura de autorizare a asiguratorilor si a brokerilor, marja de solvabilitate, insolvabilitatea asiguratorilor, conditiile privind administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor si altele

Emite decizii prin care acorda, suspenda sau retrage autorizatii, aproba divizarea sau fuzionarea asiguratorilor, aproba transferul de portofoliu de asigurari, sanctioneaza operatorii din domeniu pentru [ncalcarea legislatiei specifice [n vigoare

Indicatori ai activității de asigurare – raport pe 2001

Raportul pentru anul 2001 reprezintă primul raport prin care C.S.A., face bilanțul pentru industria asigurărilor din România.

Realitatea a demonstrat că, în 10 ani de supraveghere și control a acestei piete, evoluțiile au fost pozitive chiar daca nu întotdeauna spectaculoase.

Înființarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este saltul calitativ necesar pentru dezvoltarea pieței asigurărilor în România și pasul obligatoriu pentru integrarea acestui sector financiar în Uniunea Europeana.

Comisia continuă la un nivel superior de exigență activitatea de supraveghere a asigurarilorde pentru care, având în vedere evoluția pieței asigurărilor din România în ultimii 10 ani, fără incidente și accidente, și-a asumat responsabilitatea, în primul rând, fostul Oficiu de Supraveghere a Activității de Asigurare și Reasigurare.

Experiența acumulată în cadrul Oficiului de Supraveghere a Asigurarilor din Rom@nia, s-a constituit într-un portofoliu preluat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în vederea întăririi capacității profesionale și a autorității de care are nevoie pentru protejarea consumatorilor de produse de asigurare și întărirea acestui sector în vederea asimilării fără sincope a standardelor impuse de integrarea europeană.

C.S.A. a fost [nfiintata ca o necesitate obiectiva [n suprevegherea si controlul pietei asigurarilor, precum si pentru crearea cadrului legislativ si institutional [n vederea realizarii dezideratelor Rom@niei de integrare [n Uniunea Europeana.

Analiza principalilor indicatori ai activității de asigurare pe anul 2001

Față de modificarea numărului de societăți, s-au produs modificări și în volumul capitalului social subscris și vărsat al societăților. Multe societăți au procedat la majorarea capitalului social pentru a putea îndeplini cerințe privind limita minimă a capitalului social din Legea nr. 32/2000.

Evoluția numărului de societăți de asigurare în perioada 1997 – 2001 :

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Situația capitalului social subscris pe total societăți de asigurare-reasigurare pentru perioada 1998 – 2001:

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Situația capitalului total varsat al societăților de asigurare-reasigurare [n perioada 1998 – 2001:

Sursa : Raport C.S.A. 2001

În anul 2001, capitalul social subscris si varsat pe întreaga piata a crescut cu 10,58% , si respectiv cu 9,19 % [n termeni reali, [n situtia [n care numarul societatilor de asigurare s-a redus semnificativ. Din cele 47 de societati care au desfasurat activitate [n anul 2001, 27 societati au participare [n valuta la capitalul social, din care 13 cu participare straina la capital de peste 90%.

Echivalentul [n valuta al capitalului social subscris si varsat a crescut [n 2001 fata de anul anterior cu 17,74%, respectiv cu 16,13%.

{n ceea ce priveste intermediarii [n asigurari, capitalul social subscris si varsat de cei 98 de brokeri de asigurare autorizati de C.S.A. [n anul 2001 a fost de 23.895 milioane lei. Din numarul total de brokeri autorizati [n 2001, 41 detin un capital cuprins intre 150-500 milioane lei. Valoarea comisioanelor [ncasate de primii 35 brokeri [n 2001, de la data autorizarii si p@na la sf@rsitul exercitiului financiar 2001, din totalul de 98 brokeri autorizati de comisie, este de 37.588 milioane lei.

Din volumul total realizat prin încasarea primelor brute, potrivit contractelor de asigurare directe:

– 7.897.692 milioane lei reprezinta venituri din prime [ncasate din asigurari directe non-viata, (adica volumul de prime brute [ncasate din asigurari directe generale, [n total piata) [nregistr@nd o crestere nominala cu 39,2% fata de anul 2000, [n termeni reali cresterea fiind de 6,83%.

– 2.114.733 milioane lei reprezinta venituri din prime pentru asigurari directe de viata, [nregistr@ndu-se si aici o crestere nominala [n 2001 de 98.27 % fata de anul 2000, ceea ce [nseamna [n termeni reali o crestere de 52.17 % fata de 49.91 % c@t a fost [n 2000.

Valoarea totala a primelor brute [ncasate [n 2001 de catre cele 46 de societati de asigurare, cumulat pentru asigurari de viata si generale, a fost de 10.142.113 milioane lei, în creștere nominală cu 50,5 % față de anul 2000, ceea ce înseamnă o creștere reală (prin raportare la rata inflatiei decembrie 2001/decembrie 2000, de 30.3 %) cu 15,5%.

Exprimate în valuta, respectiv [n USD si EURO, primele brute [ncasate din asigurarile directe au [nregistrat [n anul 2001 o crestere cu 10,91 % fata de anul 2000 (USD), respectiv cu 13,92 %(EURO) pentru aceeasi perioada.

Prin raportare la numarul populatiei Rom@niei, primele [ncasate din asigurari directe au fost [n 2001 de 446.816 lei/cap de locuitor, adica cu 48,52% mai mult [n termeni nominali dec@t [n 2000, c@nd s-a [nregistrat 300.842 lei/cap de locuitor, si 13,98% [n termeni reali. Exprimata [n USD, la cursul mediu anual din 201 comunicat de BNR, de 29.060,86 lei/USD, densitatea asigurarilor a fost de 15,37 USD/cap de locuitor, mai mult cu 10,57% dec@t [n 2000, c@nd a fost de 13,9 USD/cap de locuitor.

Gradul de penetrare a asigurărilor (raport procentual între volumul primelor brute încasate și Produsul Intern Brut, cifra estimata pentru anul 2001, comunicata de Institutul National de Statistica a fost de 1.154.126,4 miliarde lei) a înregistrat, de asemenea, o creștere până la 0,87% față de 0,85% cât a fost în 2000.

Ritmurile anuale de crestere a primelor [ncasate cumulat pentru asigurari de viata si generale, exprimate [n lei (evolutie 1998-2001), a fost mai mare [n anul 2001 fata de 2000, [n principal ca urmare a scaderii ratei inflatiei :

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Topul primelor 10 societãti, dupã primele brute încasate din asigurări directe, cumulat pentru asigurări de viață și non-viață:

* Societatea Generalli Asigurari S.A. nu a fost [n topul primelor 10 societati p@na in anul 2001

Acest tabel evidentiaza concentrarea sectorului asigurarilor si [n anul 2001, astfel ca 81,11 % din primele brute [ncasate de pe [ntreaga piata au fost realizate de numai 10 societati de asigurare, restul de 36 de societati care au desfasurat activitate [ncas@nd doar 18,89 % din totalul primelor brute [ncasate.

Fata de anul 2000, acest top al asigurarilor [n functie de primele brute [ncasate a suferit modificari, asftel : societatea Alliantz-|iriac S.A., a urcat [n 2001, de pe locul trei ocupat [n anul 2000, pe locul doi, urmata de ING Nederlanaden S.A., care ocupa locul al patrulea [n anul 2000. O alta urcare [n top a fost realizata de Asiban S.A., de pe locul 9, pe locul 7. Societatea Omniasig S.A., situata pe locul doi [n top [n anul 2000, a cobor@t pe locul patru [n anul 2001. Intrarea [n top a societatii Generali Asigurari S.A. [n 2001, pe locul 8, a [nsemnat retrogradarea societatii Unita S.A., care [n anul 2001 se afla pe locul 10, si eliminarea societatii Anglo-Rom@na.S.A. din acest top. Societatea de asigurare Grup As S.A., situata pe locul 7 [n 2000, a cobor@t [n topul celor zece pe locul 9.

Dinamica primelor [ncasate din asigurari directe generale [n perioada 1997- 2001 este redat [n graficul alaturat :

Ritmul real de crestere anuala a primelor [ncasate din asigurarile generale directe a fost [n anul 2001 la un nivel apropiat de cel consemnat [n 2000, cauza fiind [n primul r@nd reducerea inflatiei, av@nd [n vedere ritmului nominal de crestere care este cu mult mai mic.

Topul primelor 10 societãți de asigurare, după primele încasate la asigurările directe non-viață:

* Societatea A.I.G. Rom@nia nu a fost [n acest top [n anul 2000

– din situația prezentată se constată că societățile clasate pe primele 10 locuri au încasat împreună un volum de prime de 6.724.563 milioane lei, reprezentând o cotă de 85,15 % din totalul primelor încasate pentru asigurările directe non-viață, celelalte societăți înregistrând un procent cumulat de doar 14,85 %;

– societățile situate pe primele 3 locuri în top (Asirom S.A., Allianz-Țiriac S.A. si Omniasig S.A.) cumulează un volum de prime de 4.311.411 mil. lei, reprezent@nd un procent de 54,59 % din volumul total al primelor [ncasate pentru asigurari directe non-viata;

– clasamentul primelor 10 societăți după volumul primelor încasate pentru asigurările directe non-viață a suferit modificări importante, și anume: societatea Alianz-|iriac S.A., aflata [n anul 2000 pe locul trei, a urcat [n 2001 pe locul doi, iar Omniasig S.A. a cobor@t pe locul locul trei [n 2001 de pe locul doi pe care [l detinea [n anul 2000. Aparitia [n topul celor zece societati de asigurare ([n functie de primele brute [ncasate la asigurarile directe generale), pe locul zece a dus la excluderea din top anului 2001 a societatii Anglo-Rom@na S.A.

Primele încasate din asigurãri directe de viata au avut urmãtoarea evoluție:

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Din numarul total de 46 de societati de asigurare care au [ncasat prime de asigurare [n anul 2001, 21 de societati au [ncasat prime brute din asigurari de viata, cresterea nominala fata de anul precedent fiind de 98.27 %, iar cea reala, datorata reducerii inflatiei [ndeosebi, a fost de 52,17 % fata de 49,91 % (c@t a fost [n 2000).

Veniturile din primele brute [ncasate pentru asigurarile de viata raportate la numarul populatiei Rom@niei [nregistreaza o valoare de 94.372 lei/cap de locuitor (echivalent a 3,25 USD/cap de locuitor la cursul mediu de schimb), [n crestere nominala cu 94,65 % fata de anul 2000, iar [n termeni reali, cu 49,39 %.

Topul primelor 10 societăți mixte după volumul primelor [ncasate pentru asigurări directe de viață:

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Din datele prezentate reiese cã, și în anul 2001, societatea Nederlanden România S.A. a continuat să domine piața asigurãrilor de viațã, cu un volum al primelor încasate de 1.088.544 mil. lei, deținând 51,47% din volumul total al primelor încasate la asigurările de viață. Pe locul al doilea s-a situat Asirom S.A., cu un volum de prime încasate de 361.535 mil. lei (deținând astfel o cotă de piață de 17,10%, mai scazuta fata dar anul 2000), iar pe locul 3 a urcat, de locul 5 detinut [n anul 2000, cu un volum de prime de 191.227 mil. lei, AIG Life S.A., devans@nd societatea SARA Merkur S.A., situata pe locul 6 [n anul 2001.. Cumulat, cele trei societăți au deținut în 2001 mai mult de trei sferturi din piata, cota cumulata fiind de 77,61%.

Despăgubirile plãtite în anul 2001 pentru contractele de asigurări de viață și non-viață de cele 46 de societãți de asigurare (este exclusa societatea ADAS Asigurare si Reasigurare S.A., deoarece [n luna aprilie 2002 i-a fost retrasa autorizatia de functionare), care au desfășurat activitate însumează o valoare totală de 4.062.939 milioane lei (din care: 3.486.607 mil. lei pentru contractele de asigurări non-viață și 576.332 mil. lei pentru cele la viață).

Evoluția despăgubirilor totale plătite în perioada 1997- 2001 se prezintă astfel:

Sursa : Raport 2001 c.s.a.

{n anul 2001 s-a [nregistrat o crestere semnificativa a ponderii sumelor asigurate platite pentru asigurarile generale si de viata [n totalul despagubirilor platite:

Valoarea despagubirilor platite a [nregistrat [n anul 2001 o crestere nominala de 63,18 % fata de anul anterior, [n termeni reali [nsemn@nd o crestere de 25,23 %.

Topul primelor 10 societăți în funcție de volumul despăgubirilor plătite din asigurări directe (viata si non-viata), se prezintă astfel:

Primele 3 societăți, Asirom, Omniasig și Allianz Țiriac, au plătit împreună un volum de despăgubiri de 2.196.466 mil.lei, adică 54,06% din totalul despăgubirilor plătite de societățile de asigurări [n anul 2001.

Depagubirile platite pentru asigurari directe generale si indemnizatiile si sumele de rascumparare platite pentru asigurarile de viata au [nregistrat cresteri [n termeni nominali de 590,74% fata de 2000(asigurari de viata), respectiv 44.89%(asigurari generale), iar [n termeni reali cresteri de 430.11% fata de anul precedent (asigurari de viata), respectiv 11,20%(asigurari generale). La indemnizatiile si sumele de rascuparare platite pentru asigurari de viata, aceste cresteri, se pot explica prin faptull ca societatile de asigurare au raportat pentru prima data sumele de rascumparare platite asiguratilor , [n conformitate cu noile prevederi legislative privind raportarile. Societatile de asigurare ING Nederlanden S.A., Asirom S.A. si Lukoil Asito S.A., care au platit despagubiri [n valoare de 537.921 mil. lei, detin primele trei locuri [n topul primelor zece societati de asigurare [n functie de volumul indemnizatiilor si a sumelor de rascumparare platite din asigurari directe la categoria viata. Volumul despagubirile platite pentru asigurarile directe generale a crescut fata, de anul 2000, datorita numarului mare de autovehicule asigurate [n Rom@nia, implicit si a daunelor [nregistrate de asiguratori la asigurarile privind asigurarea autovehiculelor (CASCO) si de raspundere civila auto obligatorie. {n topul primelor 10 societati de asigurare [n functie de despagubirile platite la categoria asigurari generale ponderea cea mai mare o detine societatea Asirom S.A. cu 959.468 mil. lei , urmata de Allianz-|iriac si Omniasig, cu 594.595 mil. lei si respectiv 453.075 mil.lei, cota [nregistrata de cele trei societati fiind de 57,56% din totalul despagubirilor platite pe [ntreaga piata.

Volumul despagubirilor brute platite [n anul 2001 pentru asigurarile directe generale, defalcate pe clase de asigurari si rata despagubirii platite :

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Rata despagubirii platite se calculeaza ca raport [ntre primele brute [ncasate si despagubirile platite.

La asigurarile de viata, rata despagubirilor platite [n anul 2001 a fost de 27,25 % , [n crestere cu 19,43 % fata de anul 2000. Cumulat, pentru asigurari de viata si generale, rata despagubirilor platite [n anul 2001 a fost de 40,58 %, cu 3,63 puncte procentuale mai mare dec@t [n anul 2000.

Evolutia primelor [ncasate si a despagubirilor platite [n activitatea de asigurari de viata si activitatea de asigurari generale :

În anul 2001, au fost autorizate să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule, conform prevederilor Legii nr. 136/1995 si ale rdonantei de Urgenta nr. 116/2000, un număr de 16 societăți și anume: Allianz Țiriac S.A., AGI Rom@nia S.A., Asirom S.A., Ardaf S.A., Asirag S.A., Astra S.A., Agras-Omniasig S.A., Croma S.A., Metropol S.A., Unita S.A., Omniasig S.A., Grup As S.A. și Interamerican S.A, Asitrans S.A., Atlassib S.A., SAR Transilvania S.A.(ultima nerapot@nd [n cursul anului 2001 [ncasarile de prime din aceasta clasa de asigurare).

Principalii indicatori pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule(RCA), [n perioada 1999-2001, este prezentata [n tabelul alaturat :

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Volumul de prime [ncasate din aceasta asigurare a [nregistrat [n anul 2001 o crestere nominala cu 48.86% fata de 2000, fiind determinata de cresterea numarului de contracte [ncheiate (cu 7,55 % fata de anul 2000, p@na la 3.632.935 contracte), peste 75% din numarul de autovehiculelor [nmatriculate [n Rom@nia fiind asigurate, iar [n termeni reali primele [ncasate din asigurarea RCA au crescut cu 14,24% [n 2001 fata de anul anterior.

Topul primelor 10 societati de asigurare autorizate, [n functie de primel [ncasate pentru asigurare RCA :

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Primele trei societati calsate detin o cota de 60,17% din totalul de prime [ncasate pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, liderul continu@nd sa fie Asirom S.A. care detine o cota de 36.34% din totalul [ncasarilor pe piata.

Volumul total al indemnizatiilor datorate [n anul 2001 a fost de 1.347.504 mil. lei, pentru un numar de 148.444 dosare dauna, si are urmatoarea structura :

Totalul despagubiri platite [n anul 2001 a fost de 980.441 mil. lei, din care :

-pentru persoane fizice volumul a fost de 593.509 mil.lei

-pentru persoane juridice fiind de 386.932 mil.lei

Totalul rezervelor pentru daune nelichidate a fost de 367.063 mil.lei, din care :

-pentru persoane fizice 213.039 mil. lei

-pentru persoane juridice 154.024 mil. lei

Rata daunei datorate calculata pentru anul 2001, [n functie de volumul total al primelor [ncasate si volumul total al daunelor datorate, a fost de 67,4%, [n scadere fata de anul 2000 cu 0,85%. Despagubirile platite au reprezentat 72,76% din totalul indemnizatiilor datorate, ponderea cea mai mare [n acestea fiind detinuta de sumele platite drept despagubiri persoanelor fizice (60,53%)

Pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila auto valabila [n anul 2001, volumul total al indemnizatiilor datorate pentru anul 2001, a fost de 1.78.281 mil. lei (115.627 dosare de dauna), din care despagubirile platite pentru dosarele de dauna aferente asigurarilor cu valabilitate [n 2001 au fost de 711.218 mil. lei (80.081 dosare sauna), adica 65,96% din totalul indemnizatiilor datorate pentru anul respectiv, iar totalul rezervelor pentru daune nelichidate a fost de 367.063 mil. lei (35.546 dosare de dauna), reprezent@nd 34,04% din totalul daunelor datorate.

Asigurarea de raspundere civila a autovehiculelor Carte Verde (externa) a fost practicata [n decursul anului 2001 de 13 societati de asigurare :

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Despagubirile datorate si platite pentru asigurarea Carte Verde, pentru anul 2001, a fost de 548.043,54 mil. lei, din care : despagubiri platite totale [n valoare de 150.976,23 mil. lei, rezerve pentru daune nelichidate totale [n valoare de 340.189,10 mil. lei (fondul de rezerva pentru daune nelichidate la sf@rsitul anului 2000, fiind [n valoare de 269.761,3 mil. lei) , si despagubirile nelichidate si neacoperite de rezerve [n valoare totala de 56.878,21 mil. lei.

Un alt indicator prin intermediul caruia putem observa evolutia pietei asigurarilor este indicatorul „Rezerve tehnice”.

Conform prevederilor articolului nr.21 din Legea nr. 32/2000 si a Normelor C.S.A. nr. 5 si 7/2001, valoarea rezervelor tehnice, constituite de toate societatile de asigurare ce-si desfasoara activitatea [n cadrul pietei asigurarilor, a fost [n anul 2001 de 6.249.919 mil. lei, din care : rezerve tehnice pentru asigurari generale [n valoare de 3.001.076 mil. lei, iar pentru asigurari de viata [n suma de 3.248.843 mil. lei. Cresterea [n termeni nominali a rezervelor tehnice totale, comparativ cu anul 2000, a fost, [n 2001, cu 40,35% mai mare , iar [n termeni reali cu 7,71%.

Ponderea rezervelor tehnice [entru asigurari generale si asigurari de viata [n total

Sursa : Raport 2000 O.S.A.A.R., Raport 2001 C.S.A.

Reasigurarea constituie o completare a asigurarii directe, deoarece face posibila reducerea riscurilor initial asumate de asigurator, redistribuirea lor [ntre numeroase societati specializate si dispersarea lor pe [ntinsele arii geografice. Alaturi de alti factori, reasigurarea creaza cadrul necesar realizarii stabilitatii rezultatelor financiare ale societatilor de asigurari.

Conform raportului 2001 emis de C.S.A., primele cedate [n reasigurare de asiguratorii din [ntreaga piata rom@neasca au fost de 2.407.910 mil. lei, cu o crestere nominala de 76,92% fata de anul 2000, reprezent@nd [n termeni reali o crestere cu 35,78%, din care : cedari pentru asigurarile de viata [n valoare de 50.299 mil. lei, si cedarile pentru asigurarile generale [n valoare de 2.357.681 mil. lei.

Primele totale cedate [n reasigurare, pentru asigurari de viata si pentru asigurari generale, au fost de 23,74% din primele brute [ncasate pe [ntreaga piata [n anul 2001. Comisioanele platite pentru primele cedate [n reasigurare pe total au avut o valoare de 535.033 mil. lei.

{n ceea ce priveste activele societatilor de asigurare, [n anul 2001 s-a [nregistrat o crestere nominala fata de anul 2000, de 25,86%, valoarea activelor ajung@nd la 11.716.948 mil. lei. Prin raportare la inflatie, [n termeni reali, se observa o scadere a activelor totale ale societatilor de asigurare cu 3,41% fata de 8,74% c@t s-a [nregistrat [n anul 2000, evolutie nefavorabila explicata prin reducerea numarului de societati de asigurare autorizate de C.S.A., si care au desfasurat activitate [n anul 2001, de la 61 de societati existente [n 2000, la 47 [n 2001.

Activele societatilor de asigurare se [mpart [n imobilizari corporale si financiare si active circulante. Imobilizarile corporale ale tuturor societatilor de asigurare de pe piata asigurarilor din Rom@nia au fost, la sf@rsitul anului 2001, de 2.471.554 mil. lei, reprezent@nd 21,09% din totalul activelor pe piata, [n timp ce activele circulante (titluri de plasament, conturi la banci [n lei si devize [n tara, casa [n lei si devize si alte active circulante), detinute de societatile de asigurare p@na la 31 decembrie 2001, au fost de 6.053.242 mil. lei, reprezent@nd 51,66 % din totalul activelor. Imobilizarile financiare pe [ntreaga piata au fost [n anul 2001 de 1.752.895 mil. lei.

Tendința cheltuielilor ocazionate cu activitatea de asigurare, în perioada 1997-2001 se prezintă în felul următor:

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului au avut o evolutie anuala negativa, [n termeni reali, reduc@ndu-se cu 12,10 procente [n anul 2001 fata de 2000, ca urmare a scaderii numarului de angajati [n sectorul asigurarilor.

Pe baza bilanturilor anuale ale societatilor de asigurare se poate estima volumul total al profitului brut realizat si al profitului net, precum si a pierderilor [nregistrate.

{n anul 2001, volumul total al profitului brut realizat pe [ntreaga piata a asigurarilor a fost de 560.978 mil. lei, [n crestere fata de anul 2000, [n termeni nominali cu 48,13%, iar [n termeni reali cu 13,68%.

Volumul total al profitului net realizat, pe întreaga piață de asigurări, a înregistrat pentru anul 2001, o valoare de 474.404 mil.lei, ceea ce [nseamna deasemenea o crestere fata de anul precedent, [n termeni nominali cu 69,78%, respectiv [n termeni reali cu 30,30%.

Pierderea raportata a fost [n anul 2001, pe total de piata, de 789.004 mil. lei, cu 109,57% mai mare dec@t [n 2000, adica cu 60,84% [n termeni reali.

Topul primelor 10 societati de asigurare, [n functie de profitul realizat

Sursa : Raport 2001 C.S.A.

Liderul pe piata asigurarilor [n Rom@nia, [n functie de profitul brut realizat, Asirom S.A., detine o cota de 60,3% din totalul pietei. O pondere semnificativa [n valoarea totala a pierderilor pe piata au [nregistrat Grup As S.A. cu 200.530 mil. lei, Commercial Union S.A. cu 125.381 mil. lei, Astra S.A. cu 95.822 mil. lei, si ING Nederlanden S.A. cuu 71.386 mil. lei.

4.4 Reglementări legale

Date fiind schimbările rapide ale mediului economic și implicațiile acestuia asupra mersului afacerilor din ultimii ani, apare, tot mai acut, nevoia de adaptare a legislației la aceste modificări. Pe de altă parte, nici o piață sănătoasă a asigurărilor nu se poate forma și dezvolta în afara unor reglementări foarte clare, a unor condiții de stabilitate financiară a societăților de asigurare, a unor metode de supraveghere și control stricte și ferme.

Legea nr.32/2000 a fost elaborată pentru ca asigurările din România să se desfășoare într-o piață sănătoasă, în care clienții să poată avea deplină încredere în orice societate de asigurări și să se bucure de servicii de calitate și la înalte standarde profesionale. Aceasta reglementează constituirea, organizarea și funcționarea organismului de supraveghere a asigurărilor, care potrivit acestei legi se numește Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, precum și constituirea, organizarea și funcționarea societăților de asigurare din România.

Prin natura reglementărilor sale, Legea 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor prevede completarea acestora cu Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit atribuțiilor ce i-au fost conferite de lege. Legea prevede o obligație în sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor de a emite Norme.

Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor până în prezent sunt:

Norma nr.1/2001 privind cuatumul și termenul de plată a taxei de funcționare datorate de asigurători și brokerii de asigurare publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 304 din 18 iulie 2001, pusă în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2001 publicat în același Monitor Oficial;

Norma nr.2/2001 privind informațiile și documentele cerute pentru autorizarea asigurătorilor publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 501 din 24 august 2001, pusă în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 2/2001 publicat în același Monitor Oficial;

Norma nr.3/2001 privind clasele de asigurare care pot fi practicate de societățile de asigurare publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 501 din 24 august 2001, pusă în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2001 publicat în același Monitor Oficial;

Norma nr.4/2001 privind informațiile și documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 556 din 6 septembrie 2001, pusă în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 4/2001 publicat în același Monitor Oficial.

Norma nr.5/2001 privind metodologia de calcul și evidență a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.679 din 26 octombrie 2001 pusă în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 7/2001 publicat în același Monitor Oficial

Norma nr.6/2001 privind categoriile de active admise să reprezinte rezervele tehnice ale asigurătorului care practică asigurări generale, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 666 din 23 Octombrie 2001, pusă în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Comisiei nr. 6/2001 publicat în același Monitor Oficial.

Punerea în aplicare a Legii nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor a început prin elaborarea de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a cărei numire s-a realizat la 2 iulie 2001, a Normelor ordonate de lege în executarea acesteia și de organizarea unui seminar având drept obiect aceeași lege și viitorul ei european.

Ambele activități, aparent fără vreo legătură specială între ele, au demonstrat încă odată că activitatea de asigurare este o profesie de o excepțională complexitate și cu un specific deosebit, care reclamă un permanent efort de adaptare la evoluția vieții atât în plan intern cât și pe plan internațional necesitând studiu și informare continuă.

Elaborarea și publicarea Normelor 1-4 /2001 acoperind o importantă parte a punerii în aplicare a legii au ridicat deja unele probleme de ordin juridic cu privire la cele mai importante probleme ale legii și anume la domeniul său de aplicare. Sub acest aspect o primă problemă este chiar definiția activității de asigurare dată în legea susmenționată la art.2(3), definiția activității de brokeraj și domeniul său de aplicare.

O primă părere a comentatorilor legii a fost aceea că, prin prisma generației a 3-a a Directivelor Comisiei Economice a Uniunii Europene privind activitatea de asigurare, definiția dată activității de asigurare este în formă extinsă. În opinia acestora activitatea de asigurare este aceea a încheierii de contracte de asigurare, prin care, în schimbul primelor primite, asigurătorii suportă riscurile contractate. Celelalte elemente componente ale actualei definiții din Legea nr.32/2000, privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor sunt acte și fapte juridice specifice contractului de asigurare sau ale componentelor sale, subrogarea și regresul și nu necesită o expunere extinsă într-o definiție.

Există și o altă părere potrivit căreia actuala definiție se referă distinct la activitatea de lichidare daune, care, în tăcerea legii, pe lângă elementul restrictiv (lichidarea daunelor din propria activitate de asigurare), mai are în vedere un sens extensiv care ar include și delegările pe care unele societăți de asigurare le primesc de la societăți similare străine pentru a lichida daunele produse de asigurații lor pe teritoriul României.

Și sub acest aspect sunt opinii diferite. Astfel, există opinia că prin delegarea unei societăți de asigurare română pentru asistare la stabilirea și dimensionarea daunelor produse pe teritoriul României de către asigurați ai unei societăți străine este un act de garantare reciprocă a daunelor rezultate din emiterea de certificat de asigurare tip Carte Verde în timp ce altă opinie, îmbrățișată de CSA în Normele nr.4 /2001, este de părere că asistarea la constatarea și dimensionarea daunelor din autorizarea unei societăți străine este activitate de reprezentare în asigurări ce se realizează potrivit legii de către brokerii de asigurare inclusiv în temeiul art.35 din Legea nr.32/2000.

În ceea ce privește acest lucru, definiția activității de asigurare nu se extinde mai mult decât este prezentată în art.2(3) din Legea nr.32/2000 și se consideră că definiția este corespunzătoare sensului general al legii care reglementează activitatea societăților de asigurare în România. În acest sens delegarea societăților românești de asigurare de către societăți similare la lichidarea daunelor produse de asigurații lor în România este totuși un act de intermediere în activitatea de asigurare, care potrivit legii de asigurare se exercită de brokeri de asigurare și nu de societăți de asigurare.

Prin adoptarea într-o perioadă de revizuire și republicare a Legii 32/200, a unei definiții restrânse cu privire la activitatea de asigurare, în linie cu conceptul general de activitate de asigurare regăsit în Directivele Comisiei Economice a UE pentru asigurări, s-ar schimba poziția actuală a societăților de asigurare și obiectul lor de activitate întrucât activitatea de regres și recuperare (cea care a fost inclusă în actuala definiție a activității de asigurare) decurge din substanța raportului juridic de asigurare și anume dreptul asigurătorului de a se subroga în drepturile celui pe care îl despăgubește pentru a putea recupera de la cei vinovați de dauna suferită.

Punerea în aplicare a Legii nr.32/2000 privind asigurările și reasigurările în România a pus în evidență faptul că unele din prevederile sale nu au fost îndeajuns de precise încât să nu dea probleme de interpretare.

Astfel, la construcția sa actuală, Legea nr.32/2000 are prevederi de principiu care ar trebui coordonate cu Directivele Comisiei Economice a UE pe probleme de asigurări (Generația a III-a) atât cele privind constituirea și funcționarea societăților de asigurare și a societăților mutuale de asigurări, a libertății de stabilire a entităților economice în asigurări pe teritoriul altor state, o mai mare consolidare în plan legislativ a Organului de

supraveghere din țara noastră, a autonomiei acestuia în raport de organe ale administrației de stat, includerea în lege a unor condiții minime de specializare a agenților de asigurare, ca nivel de pregătire și experiență în domeniu, claritatea problemelor fiscale din domeniul asigurărilor în sensul delimitării celor privind societățile de cele privind pe asigurați precum și dreptul de inițiativă legislativă . Sunt importante și se impun a fi revizuite și eventual schimbate sau completate prevederile din Legea nr.32/2000 privind garantarea rezolvării evenimentelor rutiere care dau naștere la pretenții de daune ale unor persoane străine împotriva asiguraților români în străinătate sau în România, după cum este cazul, precum și cazurile de conflict între alte reglementări și Legea 32/2000.

Concluzii

Pe plan național se constată că domeniul asigurărilor își păstrează trendul de evoluție pozitivă: creștere în termeni reali de peste 10%, datorată în mare măsură asigurărilor de viață a căror pondere în total asigurări a ajuns la circa 16%. Cu toate acestea, ponderea asigurărilor – încasări de aproximativ 300 milioane de USD în 2000, la un curs mediu de 21.692 lei/ USD – în P.I.B. este foarte mică, sub 1%.

Principalele evenimente înregistrate pe piața de asigurări, în anul 2000 sunt:

adoptarea Legii nr.32/ 2000;

reorganizarea asociației profesionale UNSAR și creearea asociației brokerilor, UNSICAR;

creșterea ponderii primelor gestionate de brokeri, reprezentând circa 10% din totalul încasărilor non-viață;

consolidarea practică a conceptului bancassurance;

concentrarea capitalului, modificări în structura acționariatului;

apariția unor companii private mai puternice;

intrarea pe piața asigurărilor a giganților mondiali și europeni și asimilarea, prin cumpărare, a unor societăți românești (din primele 10 societăți de asigurare, 5 sunt cu acționar majoritar străin);

permanentizarea Forumului Internațional de Asigurări – Reasigurări FIAR.

Noi abordări pe piața de asigurări, în anul 2001:

utilizarea Internetului ca sursă de informare și factor alternativ pentru vânzarea polițelor de asigurare;

crearea de societăți de relații publice specializate în domeniul asigurărilor;

apariția, în peisajul românesc de specialitate, a revistelor cu profil de asigurări;

extinderea ofertei de polițe după sistemul occidental;

alocarea unui buget de publicitate pentru asigurări de circa 5 milioane USD;

cotarea la bursă a unor societăți de asigurare, etc.

Perspectivele 2001 ale pieție de asigurări din România se prezintă astfel:

adoptarea normelor legislative în aplicarea prevederilor Legii nr.32/2000;

elaborarea de noi reglementări normative specifice domeniuliu, cu consultarea UNSAR și UNSICAR;

modificarea pieței asigurărilor: majorări de capital, concentrări masive, apariția unor holdinguri în asigurări, intrarea pe piață a noi giganți europeni, simultan cu tendința de cumpărare a unor societăți românești;

diversificarea ofertei și abordarea unor noi domenii, precum fondurile de pensii și de sănătate;

creșterea ponderii asigurărilor de viață, a rolului brokerilor și a agenților de asigurări;

creșterea calității serviciilor, a ponderii asigurărilor în P.I.B., pe fondul accentuării polarizării și competitivității.

Putem spune ca, la momentul actual, exista o mare parte dintre premisele necesare dezvoltarii pietei si anume: o legislatie adecvata, o autoritate de supraveghere si control cu atributii sporite, precum si o crestere economica sanatoasa. {n acest sens, principalul obiectiv al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este [ntarirea activitatii de control si de constientizare de catre societatile supravegheate a obligatiilor legale care le revin at@t sn relatia cu C.S.A., c@t mai ales cu asiguratii. {n esenta, se doreste disciplinarea pietei asigurarilor care la momentul actual este vazuta ca evolu@nd haotic si [nscrierea acestui sector [n evolutia macroeconomica, totul [n folosul asiguratilor.

Nu [n ultimul r@nd, la toate acestea trebuie sa se adauge un program adecvat de educare a populatiei [n spiritul asigurarilor, lucru care nu poate fi [nsa realizat fara sprijinul celor implicati [n piata asigurarilor, respectiv asiguratorii si brokerii de asigurare, care ar trebui sa fie primii interesati de dezvoltarea pietei.

Trebuei sa recunoastem faptul ca piata asigurarilor din Rom@nia este [nca slab dezvoltata comparativ cu alte tari si mai ales cu potentialul existent, si chiar si din punct de vedere legislativ exista [nca o serie de lacune. De exemplu, devine tot mai acuta problema identificarii solutiei optime pentru acoperirea riscurilor catastrofale, cum ar fi cutremurele, inundatiile, furtunile si altele, [ntruc@t pagubele rezultate [n eventualitatea producerii acestor riscuri ar fi greu de acoperit de catre bugetul de stat, ceea ce afecteaza [n final pe detinatorii de locuinte. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a efectuat un studiu privind mai multe variante care au [n vedere asigurarea locuintelor [mpotriva riscurilor catastrofale, o varianta cu efect imediat fiind reintroducerea obligativitatii acesteia. Pot fi avute [n vedere si alte alternative de catre factorii responsabili, cum ar fi regimul fiscal al primelor pentru asigurarile facultative a locuintelor, [nsa toate aceste aspecte urmeaza sa fie discutate cu toate partile implicate.

{ncep@nd cu anul 2002, piata asigurarilor trece prin cea de-a treia etapa de consolidare, respectiv de selectie a asiguratorilor [n functie de marja de solvabilitate pe care o au. Se intentioneaza ca aceste rezultate sa fie facute publice tocmai pentru a permite actualilor si potentialilor asigurati sa [si formeze o imagine corecta despre societatile pe care le aleg drept partener. Pe baza datelor pe care le detinem p@na [n prezent, si a simularilor realizate anterior elaborarii normelor privind marja de solvabilitate, se asteapta ca [n urma acestor selectii succesive sa se [nregistreze o reducere semnificativa a numarului de asiguratori. O astfel de evolutie, corelata cu o crestere economica sustenabila, nu poate avea dec@t un efect pozitiv asupra pietei asigurarilor, concretizat [n cresterea [ncrederii si a disponibilitatii populatiei, dar si a agentilor economici de a se asigura.

CAP V Studiu de caz : ASIBAN S.A.

5.1 Organizare si structura

Societatea de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. a fost înfiintata în decembrie 1996, la initiativa unor societati reprezentative în economia româneasca: BCR, BRD-GSG S.A., CEC, Banca Transilvania si S.C. ISAF S.A., în calitate de fondatori.

Societatea ASIBAN S.A. a fost constituita în conformitate cu hotarârea mentionata în baza legislatiei din domeniul societatilor comerciale data de catre Parlament, respectiv Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea întreprinderilor economice de stat ca societati independente cu capital de stat si societati comerciale si Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

Activitatea societatii consta în încheierea de asigurari, de regula cu persoane juridice, practicând asigurari facultative si obligatorii, conform Legii nr. 36/1995, de bunuri si raspunderi, precum si operatiuni de reasigurare, având un capital social initial de 5 miliarde lei, ocupând din start locul 10 în topul societatilor de asigurare din România. ASIBAN S.A. ofera o serie de asigurari specifice domeniului bancar, asigurari strict necesare bancilor într-o economie de piata în continua transformare.

Obiectivul prioritar al societatii ASIBAN S.A. îl reprezinta cresterea portofoliului de asigurari. În activitatea de asigurare si, implicit, de reasigurare, conceptul de eficienta economica are un caracter complex. Spre deosebire de alte sectoare de activitate economica, unde eficienta se defineste ca un raport între efectul util si efortul depus, în domeniul asigurarilor, cuantificabil este doar efortul, în timp ce efectul util este rezultatul actiunii mai multor indicatori, nu neaparat cuantificabili, beneficiul obtinut reprezentând doar unul dintre acestia.

Rezultatele unei societati de asigurare – reasigurare nu trebuiesc privite numai prin prisma activitatii de baza, ci si prin plasamentele efectuate pe piata financiara, pe baza carora se formeaza o imagine globala a ceea ce înseamna activitatea de asigurare – reasigurare.

Adaptându-si pe parcursul anilor strategia la evolutiile întregistrate în domeniul asigurarilor, ASIBAN S.A. a reusit sa-si pastreze principala caracteristica a dezvoltarii ei – dinamica.

ASIBAN S.A. a înregistrat, în perioada de la înființare și până în prezent, un portofoliu de clienți fideli, dintre care menționăm BCR S.A., CEC, BRD-GSG, BANK AUSTRIA CREDITANSTALD ROM^NIA S.A., ZAHARUL Carei, KRAFT JAKOBS SUCHARD, ȘANTIERUL NAVAL TULCEA, TURBOMECANICA S.A., SIDERURGICA Hunedoara, SEMĂNĂTOAREA S.A., DOROBANȚUL S.A., SICOTUB, INTEROIL, S.I.F. MUNTENIA, TEHNOCHIM, CCCF–SANTIERUL NAVAL TULCEA, HENKEL, IBM ROMANIA 

Pentru protejarea portofoliului său de asigurare, ASIBAN a negociat condiții de reasigurare cu societăți de prestigiu pe plan internațional – Partner Re (Elveția), Lloyd’s Syndicates (Marea Britanie), Swiss Re (Elveția), Hannover Re (Germania), ERC Frankona (Germania), Sorema Groupama (Franța), The Cologne Re of Vienna (Austria) – astfel încât orice eventuală cerere de daună a asiguraților va fi onorată cu promtitudine. 
Calitatea și competitivitatea ofertei, prestațiile echipei manageriale și ale personalului angajat, împreună cu flexibilitatea în relațiile cu clienții și cu toate argumentele anterioare sperăm să vă convingă de faptul că ASIBAN S.A. este partenerul de care aveți nevoie, noi oferindu-vă “ Asigurarea de care aveți nevoie!”.

Profesionalismul echipei de angajati, calitatea si fermitatea managementului executiv si colectiv au condus la implementarea unei noi strategii si la realizarea obiectivelor pe care societatea si le-a propus : extinderea portofoliuliu de polite, dezvoltarea retelei teritoriale prin înfiintarea de noi puncte de lucru în tara, investitii de circa 700.000$, cresterea calitatii serviciilor oferite.

5.2 Rezultate obtinute

Fapt mai rar înregistrat, societatea Asiban S.A. a avut pofit înca din primul an de activitate – 1997. Ulterior, societatea s-a plasat pe locul 9 în topul societatilor de asigurare, iar anul 2001 pare sa confirme un loc 8 sau 7 în top, în functie de diverse criterii de apreciere.

Societatea Asiban S.A. nu numai ca a patruns în topul societatilor de asigurare în ultimii patru anii, dar de trei ani prezinta o retea de distributie nationala a serviciilor oferite.

Siguranta societatii este dublata si de activitatea de reasigurare, care reprezinta cca. 30% din volumul primelor încasate, volum reasigurat la societati de reasigurare de renume international.

Rezultatele financiare obtinute de societatea ASIBAN S.A. p@na [n anul 2001, sunt favorabile si evidentiaza buna organizare si functionare a acesteia.

Capitalul social subscris a crescut de la 38 mld. lei la 60 mld. lei [n anul 2001, major@ndu-se la 82 mld. lei [n anul 2002.

{ncasarile primelor brute din asigurari directe, cumulat pe aasigurari generale si de viata au fost [n anul 2001 de 343.935 mil. lei, situ@nd firma pe locul 7 [n topul primelor zece societati de asigurari. Ponderea [n totalul pietei de asigurari este de 3,43% [n anul 2001, fata de 2,79% c@t a fost [n 2000, respectiv 2,5% [n 1999. Defalcat pe asigurari de viata si respectiv asigurari generale, ASIBAN S.A. se situeaza [n anul 2001 pe locul 9 [n topul primelor zece societati de asigurare, [n functie de primele brute [ncasate din asigurari de viata, cu o pondere [n totalul pietei de 1,73% fata de 1,57% realizata [n anul 2000, si respectiv pe locul 8 [n topul primelor zece societati de asigurare [n functie de primele brute [ncasate la asigurarile directe generale, cu o pondere [n total piata de 3,89%.

La asigurarile de mijloace de transport, altele dec@t cele feroviare, ASIBAN S.A. a realizat, [n anul 2001, un volum de prime brute [ncasate de 111.734 mil. lei, ocup@nd locul 8 [n topul primelor zece societati [n functie de primele [ncasate la aceaste categorie de asigurari, detin@nd o pondere [n totalul pietei asigurarilor de 3,74%.

{n ceea ce priveste asigurarile de incediu si calamitati naturale, societatea ASIBAN S.A. urca [n topul primelor zece societati, cu un loc, ajung@nd pe locul 5, volumul de prime brute [ncasate direct prin asigurari de incendiu si calamitati naturale fiind de 93.677 mil. lei, [n anul 2001, fata de 60.086,92 mil. lei [n 2000.

Conform raportului 2001 emis de C.S.A., la asigurari de credite si garantii ASIBAN S.A. se situeaza pe locul 2 [n topul primelor zece societati [n functie de primele brute [ncasate direct din aceasta categorie de asigurari, fiind devansata de societatea Asirom S.A. Ponderea [n totalul pietei este de 25,28% [n 2001, fata de 46,73% [n 2000, c@nd se afla pe primul loc.

Topul priemlor 10 societati de asigurare [n functie de volumul indemnizatiilor si a sumelor de rascumparare platite din asigurari directe la categoria asigurari de viata claseaza societatea ASIBAN S.A. pe locul zece cu despagubiri platite [n valoare de 1.624 mil. lei si o pondere [n toal piata de 0,28%.

{n ceea ce priveste volumul despagubirilor brute la categoria asigurari generale, societatea a [nregistrat 97.834 mil. lei despagubiri platite [n anul 2001, locul noua [n topul primelor zece societati [n functie de volumul despagubirilor platite pentru asigurari generale.

Rezervele tehnice constituite pentru activitatea de asigurari generale [n anul 2001, de catre societatea ASIBAN S.A. se prezinta astfel :

Rezervele tehnice constituite la asigurari de viata [n anul 2001 :

-Rezerva matematica 122 mil. lei

-Rezerva pentru beneficii si returnuri 0

-Rezerva pentru contracte [n unitati de cont 0

-Rezerve de prime 13.976 mil. lei

-Rezerve de daune 0

-Rezerve pentru riscuri neexpirate 0

Totalul de 14.098 mil. lei [i confera locul 7 [n topul primelor zece societati de asigurare [n functie de totalul rezervelor constituite la asigurarile de viata, [n anul 2001.

Activele societatii de asigurare – reasigurare ASIBAN S.A. au [nregistrat o crestere simtitoare de la 203.332,12 mil. lei [n 2000, la un volum de 322.774 mil. lei [n 2001, cu 58,6 % mai mult, urc@nd [n top de pe locul 10 pe locul 7.

Rezultatele financiare [n perioada 1999-2001

Prime de asigurare [ncasate / total

Evolutia primelor de asigurare

Evolutia profitului brut

Repartizarea profitului net

Componenta veniturilor

Componenta cheltuielilor

Portofoliul de asigurare

5.3 Produse de piata

Societatea de asigurare-reasigurare Asiban S.A. abordează o gamă largă de tipuri de polițe din domeniul asigurărilor, după cum urmează:

Asigurări de incendiu și alte pagube la bunuri

polița de incendiu și alte calamități (suplimentar, asigurări de pierderi financiare din riscuri asigurate – business interruption insurance);

polița de asigurare a geamurilor, oglinzilor și a altor bunuri casabile pentru cazurile de crăpare și spargere;

polița de avarii accidentale ale mașinilor, instalațiilor și utilajelor;

polița de asigurare a echipamentelor electronice.

Asigurări de viață

polița de deces și invaliditate permanentă.

Asigurări de răspundere civilă

polița de răspundere privind practica medicală;

polița de răspundere profesională a experților contabili, contabililor autorizați, evaluatorilor și experților tehnici;

polița de răspundere profesională a arhitecților și proiectanților;

polița de răspundere profesională a unităților de pază și supraveghere;

polița de răspundere profesională a unităților service auto;

polița de asigurare a prestatorilor de servicii de difuzare a reclamei;

polița de răspundere profesională a societăților de consultanță.

Asigurări de autovehicule

polița de avarii și furt a autovehiculelor;

polița de accidente a conducătorilor de autovehicule și a altor persoane aflate în acestea

polița de asigurare a utilajelor supuse neînmatriculării;

polița de răspundere a transportatorului pentru pagube produse călătorilor prin accidente de transport;

polița de transport călători pe calea ferată;

Asigurări în construcții

polița de asigurare tip „toate riscurile” pentru lucrările de construcții – montaj și răspunderea constructorului;

Asigurări de riscuri financiare și bancare

polița de asigurare a riscului de nerambursabilitate a creditelor acordate persoanelor fizice;

polița de asigurare a riscului de nerambursabilitate a redevențelor [n contractul de leasing;

asigurarea banilor, hârtiilor de valoare și a altor valori în safe-uri, tezaure bancare și în timpul transportului;

asigurarea casetelor de valori;

Asigurarea de persoane, altele decât cele de viață

polița de asigurare de sănătate pentru călătorii în străinătate;

polița de asigurare de accidente persoane;

polița de asigurare a turiștilor.

Asigurări maritime și de transport

polița de trasport valori;

polița de asigurare a bunurilor pe timpul transportului CARGO;

polița de asigurare a răspunderii transportatorului CMR;

polița de asigurare a răspunderii transportatorului pe rute interne;

polița de asigurare a navelor fluviale.

Asigurări agricole

polița de asigurare a animalelor;

polița de asigurare a culturilor agricole

În perspectivă : polița privind asigurarea excedent de daune la asigurarea de răspundere civilă auto pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule;

5.4 Perspective

Rezultatele obținute de ASIBAN S.A. în ultimul an al mileniuliu II au condus la consolidarea societății, a poziției pe piața asigurărilor din România, creând deopotrivă, premisele unei dezvoltări în persectivă.

Strategia de dezvoltare pe anul 2003 s-a concretizat în proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli propus de conducerea executivă și aprobat de reprezentanții acționarilor, proiect care are în vedere printre altele, și:

posibilități de plasament în calitate de acționar la alte societăți, în special a celor din domeniul financiar;

desfășurarea unei activități de retail prin adaptarea produselor, în funcție de de expunerea la risc, de gradul de protecție așteptat și de serviciile dorite de client;

abordarea unor noi domenii de asigurare solicitate pe piața românească, precum asigurările de viață, răspundere obligatorie auto;

consolidarea rezervelor tehnice și a marjei de solvabilitate;

creșterea volumului de prime brute încasate și înregistrarea unei creșteri reale evidente, comparativ cu rata inflației de minimum 15%;

aprobarea unui fond de dezvoltare de minimum 800.000 $ pentru achiziționarea de sedii proprii, dotarea cu mijloace fixe, eficientizarea fluxului informațional intern;

completarea personalului cu specialiști, pentru acordarea de competențe lărgite și crearea de centre de gestiune.

În condițiile în care clienții sunt tot mai exigenți, competitivitatea crește, asigurarea tinde să devină un produs de uz curent, ASIBAN S.A. își aplică cu profesionalism politicile anuale de dezvoltare și privește cu încredere la ziua în care se va forma „piața electronică” a asigurărilor în România.

BIBLIOGRAFIE

I.Văcărel, F.Bercea, „Asigurări și reasigurări”, București,Editura Expert, 1998

C.Alexa, V. Ciurel, E. Sebe, A.M. Mihăescu, „Asigurări și reasigurări în comerțul internațional”, Bucuresti Editura All, 1992

V.Ciurel, „Asigurări și reasigurări: abordări teoretice și practici internaționale”, Bucuresti, Editura All Beck, 2000

Gh. D. Bistriceanu, F. Bercea, E. Macovei, „Dicționar de asigurări”, București, Editura științifică, 1991

Klaus Gerathewohl, „Reinsurance – Principles and Practice”, vol.1, 2, Ed. Karlsruhe, 1982

Pierre Bollon, „Risques”, Scepra, 1992

Colecția de reviste “ ASSURER”, 1997-1999

Revista “ LLOYD’S LIST-INSURANCE DAY”-1999

M. Grossman, “Reinsurance – An introduction” –

“Global Reinsurance”, vol.7, issue 5, The Winchester Group

SIGMA, SwissRe, „An introduction in reinsurance”

SIGMA, SwissRe, „Proportional & non-proportional reinsurance”

SIGMA, SwissRe, „Insurance Industry in Central and Eastern Europe” – 1999

SIGMA, SwissRe, „The global reinsurance market in the midst of consolidation” -1999

SIGMA, SwissRe, „Low claims ratios and overcapacity force prices downwords in the major non-life markets” –1999

SIGMA, SwissRe, „The London Market” -1999

Colecția de reviste „FINANCIARA” – 1999

Colecția de reviste „TRIBUNA ECONOMICA” – 1999

Colecția de reviste „XPRIMM” – 1999

** H.G.1279 din 8 decembrie 1990 privind înființarea unor societăți comerciale pe acțiuni în domeniul asigurărilor, publicatain Monitorul Oficial, Parte I, nr. 145 din 17 decembrie 1990

** Legea nr. 47 din 16 iunie 1991 privind constituirea, organizarea și funcționarea societăților comerciale din domeniul asigurărilor, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 19 iulie 1991

** Legea nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările și reasigurările din România, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995

** Legea nr.32 din 3 aprilie 2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 148 din 10 aprilie 2000

** ASIBAN S.A. – Raport anual 1999

** Piața asigurărilor din România – Raport 2000 O.S.A.A.R.

** Piața asigurărilor din România – Raport 2001 C.S.A

=== Anexa ===

NORME METODOLOGICE

PRIVIND {NCHEIEREA }I DERULAREA ASIGUR~RILOR

CAP. I CONSIDERA|II GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE ASIGURARE

1. Asigurarea – instrument economic de importan\` na\ional`

{n Europa de Vest asigur`rile reprezint` unul dintre motoarele esen\iale ale economiei.

{n economia na\ional` a acestor \`ri, asigur`rile [ndeplinesc dou` func\ii importante:

Protejarea avu\iei na\ionale;

Instrument de economisire la nivel na\ional.

Protejarea avu\iei na\ionale

Acest aspect este evident. {ntr-o societate postsocialist`, statul nu mai dore]te ]i nu mai este capabil s` garanteze pentru firmele sau persoanele care au suferit pierderi accidentale, oricare ar fi cauza acestora.

At@t companiile privatizate, c@t ]i cele r`mase [nc` [n sectorul de stat, pentru o perioad` mai lung` sau mai scurt` de timp, sunt nevoite s` lucreze cu bugete autonome, f`r` a se mai bizui pe subven\ii de la stat.

{n pu\inele zone [n care statul []i mai men\ine [nc` subven\iile, din motive de protec\ie social` – anumite facilit`\i pentru transportul pe cale ferat`, de exemplu- banii sunt destina\i acoperirii unor deficite luate [n calcul ]i nu acoperirii unor dezastre neprev`zute, care ar fi putut fi finan\ate prin mecanismul asigur`rilor.

Statul ar trebui, deci, s` [ncurajeze dezvoltarea unei industrii a asigur`rilor c@t mai s`n`toas`, elimin@nd c@t mai urgent companiile de asigurare slab capitalizate sau cu un management deficitar, c`ci acestea pot deveni m@ine o surs` de scandal, iar guvernul va fi, pe drept cuv@nt, [nvinov`\it pentru aceasta.

Instrument de economisire la nivel na\ional

Companiile de asigurare genereaz` fonduri enorme de investi\ii [n economie. Se spune c` 60 % din Bursa de Valori a Marii Britanii este controlat` de investitori institu\ionali, [ntre care domin` companiile de asigurare ]i fondurile de pensii. Companiile care []i desf`]oar` activitatea [n domeniul riscurilor generale – “non via\`”- nu pl`tesc desp`gubiri chiar din prima zi de asigurare, dec@t cu foarte mici excep\ii. Cereri de desp`gubire pot apare [n orice moment de asigurare. {n acest fel, un procent important din prim` este investit, p@n` c@nd vine momentul [n care trebuie restituit sub form` de desp`gubire.

Guvernul ar trebui s` se implice mai mult [n a reglementa politica de investi\ii a companiilor de asigurare, mai ales [n cele care fac asigur`ri de via\`. {n mod uzual, cel mult 15 % din fondurile generate de asigur`ri sunt investite [n bunuri imobile. Un procent asem`n`tor se aloc` pentru cump`rarea de titluri financiare, cotate la Burs`, iar un procent mult mai mic pentru titluri necotate. Restul, trebuie investit [n obliga\iuni sau constituie depozite bancare.

O companie de asigurare trebuie s` aib`:

proprietari potrivi\i;

management competent;

personal tehnic cu experien\`;

suficient capital ]i suficiente fonduri ale ac\ionarilor;

o politic` adecvat` de formare a rezervelor astfel [nc@t numai profiturile tehnice reale s` se distribuie ac\ionarilor;

o polic` de reasigurare prin care sumele asigurate ce dep`]esc capacitatea de absor\ie a societ`\ii s` nu fie re\inute de acestea.

2. Asigurarea – prevenire a pierderilor din economie

Asigurarea este un mecanism la care recurg companiile ]i locuitorii \`rilor din a]a zisa “lume din Vest”, pentru a face fa\` tuturor problemelor ce pot apare [n via\a de zi cu zi.

Prin asigurare nu se poate face ca o companie condus` defectuos, sau care produce bunuri pe care nimeni nu le cump`r` s` devin` “s`n`toas`”. Cu toate acestea, asigurarea [i poate oferi, chiar ]i acesteia, stabilitatea necesar` [n cazul producerii unui eveniment neprev`zut.

Problema este c` asigurarea cost`, iar companiile trebuie s` ia [n considerare, [n bugetul lor, cheltuielile de asigurare. Guvernul trebuie s` recunoasc` faptul c` acest cost este o cheltuial` [ndrept`\it` pentru desf`]urarea activit`\ii companiilor ]i trebuie s-o ia [n considerare la calculul impozitelor.

Companiile aflate [n proprietatea statului sau companiile de utilitate public`, care trebuie s` aib` profit sau s` opereze cu subven\ii limitate, func\ioneaz` [n Vest la fel ca ]i sectorul privat. Nici o [ntreprindere din sectorul privat din Vest nu [ndr`zne]te s` ignore asigurarea. Dac` profiturile sunt afectate de un dezastru fizic neasigurat, ]i nu de condi\iile slabe de comercializare, iar ca urmare a acestei situa\ii nu se pl`tesc dividente, sau se ajunge ]i mai r`u, ac\ionarii vor cere socoteal` managerilor, care nu au protejat investi\iile prin asigurare.

O companie vestic`, industrial` sau comercial`, cump`r` o gam` larg` de asigur`ri pentru:

daunele fizice datorate incendiului, exploziei, cutremurului de p`m@nt, tr`snetului;

pierderea de profit care acoper` pierderea financiar` p@n` la restabilirea deplin` a productivit`\ii ca urmare a unei daune provocate de un risc acoperit;

furt prin efrac\ie, jaf;

r`spunderea patronilor care acoper` cererilor de desd`unare f`cute de muncitori pentru accidente/v`t`m`ri corporale la locul de munc`;

avarii accidentale la echipamente ]i utilaje;

m`rfurile transportate;

r`spunderea civil` fa\` de ter\i, care acoper` accidentele cauzate de propriile vehicule, r`spunderea fa\` de ter\e persoane datorate activit`\ii companiei;

pensii, accidente, via\`, medicale;

Companiile care []i desf`]oar` activit`\ile comerciale [n context interna\ional, caut` s`-]i asigure riscurile interna\ionale ]i politice. {n plus fa\` de pericolele de mai sus, b`ncile caut` s` se asigure [mpotriva fraudei comise de angaja\ii proprii ]i de str`ini, ca ]i [mpotriva falsific`rilor, sau a fraudei prin calculator – [n aceast` epoc` a dezvolt`rii tehnologiei informatice.

Profesiile liberale, precum medicii, inginerii, arhitec\ii, consultan\ii, avoca\ii, brokerii de asigur`ri – se protejeaz` [mpotriva cererilor de desd`unare datorate neglijen\ei.

3. C@t cost` o Asigurare?

Oamenii care nu au avut experien\a asigur`rii, sau care au studiat asigurarea [n perioada socialist`, a]teapt` din partea companiilor de asigurare s` lucreze cu tarife fixe – un catalog cu cota\ii de prime inflexibile. Ei [ntreab`, invariabil, pe cel care vinde asigur`ri – fie c` acesta este un reprezentant al unei companii de asigurare, fie un broker local sau str`in – c@t cost` ? [nainte ca EL s` aib` cea mai vag` idee asupra a ceea ce se cere asigurat, [mpotriva a ce s` se asigure, starea [n care se afl` bunul ]i ce m`suri au fost luate pentru prevenirea incendiului sau a furtului, de exemplu.

O corpora\ie important`, reprezentat` ast`zi [n Rom@nia, a [ntrebat dou` companii de asigurare de stat, cu c@\iva ani [n urm`, c@t i-ar costa s`-]i asigure activele. Ambele companii, f`r` s` fac` o evaluare a bunurilor ce trebuiau asigurate, sau a st`rii lor opera\ionale, au prezentat cota\ii, f`r` [ndoial` inspirate dup` un ghid de cota\ii al unui asigur`tor sau reasigur`tor interna\ional important. Corpora\ia a fost [ngrozit` de valoarea primei pe care ar fi trebuit s-o pl`teasc` ]i nici ast`zi nu-]i cump`r` asigur`ri pentru propriile bunuri, ci []i protejeaz` numai proiectele interna\ionale.

Problema, [n acest caz, este c` societ`\ile de asigurare au dat un r`spuns bun la o [ntrebare gre]it`.

{n cazul asigur`rilor de via\`, de accidente auto, sau poli\e simple pentru clien\i comerciali sau priva\i, existen\a unui tarif este acceptabil` ]i po\i, dac` dore]ti, s` te interesezi la mai multe societ`\i de asigurare pentru a face o compara\ie sau, de preferat, s` te bazezi pe experien\a unui broker, care s-o fac` [n numele t`u.

Dar companiile mari, indiferent de domeniul lor de activitate, au nevoie s`-]i [n\eleag` op\iunile.

Dac` vrei un costum nou te a]tep\i ca cineva s`-\i ia m`sura, pentru a vedea ce \i se potrive]te. Poate c` ai o m`sur` standard ]i atunci [\i po\i lua ceva de gata, din raft. Dar dac` e]ti gras, slab, [nalt sau scund, vei avea nevoie de ceva special f`cut pentru tine.

Asigurarea nu este cu nimic diferit`. Riscuri standard pentru [ntreprinderi standard, pot avea poli\e standard ]i cota\ii de prim` standard. {ns` acele firme ]i companii care sunt deosebite, sunt mari, folosesc tehnologii foarte specifice pentru un anumit sector, au nevoie de propriile lor solu\ii de management. Asigurarea este, [ns`, numai elementul final al unui [ntreg proces de management al riscului. subiect care va mai fi abordat mai t@rziu.

Fiecare companie trebuie mai [nt@i s`-]i cunoasc` propriile riscuri, modul [n care pot fi evitate sau, cel pu\in, minimizate.

Fiecare companie [n parte trebuie s`-]i evalueze acele pierderi financiare care i-ar afecta bilan\ul. Dac` ne referim la o corpora\ie de propor\iile RENEL este de a]teptat ca aceasta s` nu-]i fac` prea mari probleme [n cazul incendierii totale a unei cl`diri de birouri cu valoarea de, s` zicem, 100.000 USD. Dar al\ii ?

{n Rom@nia, unde activele au fost evaluate, tradi\ional, la costul original de construc\ie sau de cump`rare, [ntr-o moned` care se devalorizeaz`, fiecare companie trebuie s` recalculeze, constant, adev`ratul cost de [nlocuire a ceea ce poate fi distrus.

Pur ]i simplu nu are rost s` cumperi asigurare dac` desp`gubirea dup` o daun` nu compenseaz` cu adev`rat pierderea financiar` suferit` !

Astfel implicat` [n luarea de decizii, compania va fi apoi capabil` s` [n\eleag` dac` programul de asigur`ri proiectat pentru ea de speciali]ti [n asigur`ri va r`spunde, de fapt, la nevoile ei reale.

Speciali]tii [n asigur`ri vor fi cei care vor calcula prima de asigurare pe baza unor evalu`ri proprii asupra probabilit`\ii de producere a riscului, pe baza propriei experien\e ]i, normal, folosind cuno]tin\ele de care dispun [n leg`tur` cu programele de asigur`ri ale unor clien\i ce lucreaz` [n industrii similare, [n alte col\uri ale lumii.

4. Coduri etice [n asigur`ri

O profesiune impune un ansamblu unitar de cuno]tin\e de specialitate care se cl`de]te pe o funda\ie educa\ional`. Cuno]tin\ele de specialitate ]i aptitudinile sunt considerate necesare, dar nu suficiente. Educa\ia profesional` trebuie s` fie de natur` interdisciplinar`.

Este o realitate faptul c` profesiunile impun un nivel minim intelectual pentru to\i care le practic`? Posibil, totu]i cerin\ele intelectuale nu trebuie s` fie singurele care stabilesc statutul unei profesiuni. Pentru aceasta ele trebuie combinate cu alte caracteristici.

Trebuie avut` [n vedere necesitatea ca profesioni]tii s` aib` o preg`tire formal`. Experien\a este necesar`, dar nu ]i suficient`. Experien\a este [n cel mai bun caz un profesor s@rguincios . Ea d` [nt@i teste ]i apoi lec\ii. Astfel, se poate [nt@mpla ca zece ani de experien\` s` reprezinte adesea doar un an de experien\` repetat de 10 ori.

Kant a fost cel care ne-a l`sat urm`torul ra\ionament: “G@ndirea f`r` experien\` este goal`; experien\a f`r` g@ndire este oarb`”. Mesajul lui Kant sugereaz`, printre altele, interdependen\a dintre g@ndire ]i experien\`. A ne [ntoarce la filosofia “prin [ncerc`ri ]i prin gre]eli” ar [nsemna s` respingem [n\elepciunea acumulat` de-a lungul genera\iilor.

Mai exist` ]i un alt sens [n care experien\a nu este suficient` pentru a justifica c@]tigarea unui statut profesional. Acesta rezid` [n necesitatea absolvirii unor examene complexe care reprezint` precondi\ii ale atest`rii ]i/sau licen\ierii.

Aceste examin`ri au drept scop:

Stabilirea ]i p`strarea statutului profesional;

Oferirea unor mijloace echitabile de apreciere a candida\ilor sau aspiran\ilor;

Oferirea metodelor de delimitare a practicienilor califica\i de cei necalifica\i.

Testarea este un mecanism imperfect, dar datorit` avantajelor sale a fost acceptat` la aproape orice nivel al educa\iei formale.

Profesiunile au cerut mereu practican\ilor lor s` se angajeze [n continuarea instruirii ]i s` ofere probe palpabile ale l`rgirii continue a competen\ei lor.

{n fiecare profesiune recunoscut` exist` o anumit` solidaritate care este rezultatul firesc al al`tur`rii indivizilor care au [n comun interese, probleme, scopuri ]i medii educa\ionale, care vorbesc un limbaj propriu specializat care rar este [n\eles de cei dinafara grupului.

Ac\iunea [n cadrul grupului este impus` de numeroase scopuri. Acest fapt nu scute]te profesioni]tii de sarcina de a face judec`\i individuale. Pentru a satisface nevoile acelora pe care are datoria sau privilegiul profesional de a-i servi zilnic, profesionistul trebuie s` fie liber s` avanseze ra\ionamente profesionale proprii. Dar nici o libertate nu poate fi absolut`. Profesionistul care nu ac\ioneaz` [ntr-un cadru etic ]i legal este expus riscului excluderii.

Scopul final al profesiunii este de a men\ine ]i [mbun`t`\i calitatea serviciilor oferite. Realizarea acestui scop cere nu numai competen\` de specialitate ]i atitudini etice din partea profesioni]tilor; ea cere de asemenea ca profesioni]tii s` aib` independen\a ]i libertatea de a face judec`\i profesionale solide, de a aplica cuno]tin\ele ]i aptitudinile [n scopul servirii [n c@t mai bune condi\ii a nevoilor altora.

Se pare c` actualele sisteme de recompensare a agen\ilor de asigurare ar aduce prejudicii asisten\ei acordate clientului ]i, implicit, profesionalismului.

Analiza urm`toare rezum` controversa dintre sus\in`torii taxelor, comisioanelor sau taxei – comision vis-a-vis de baza corect` de compensare a agen\ilor de asigurare ]i brokerilor. Sistemul de compensa\ie dominant al acestora (pe baz` de comision) este o barier` pentru statutul lor profesional. Unul dintre primii care a sugerat aceast` concluzie a fost Dr. C.A. Kulp, decan al }colii de finan\e ]i comer\ din Wharton care a f`cut urm`toarea observa\ie: “at@ta timp c@t agentul de asigurare continu` s` primeasc` compensa\ia de la v@nz`tor ]i nu de la cump`r`tor, un important element al profesionalismului va lipsi”.

Acesta nu a fost dec@t [nceputul. Mai t@rziu, mul\i anali]ti au preluat sarcina de a demonstra leg`tura dintre sistemul de compensare pe baz` de taxe ]i statutul profesional. Unii au mers chiar mai departe insist@nd asupra faptului c` sistemul de taxe este o premiz` a statutului profesional pentru practicienii din asigur`ri.

Baza de compensa\ie nu ar trebui s` influen\eze natura asisten\ei. Dac` agentul este eliberat de tenta\ia de a-]i structura asisten\a [n direc\ia maximiz`rii propriilor venituri, el se poate concentra asupra analizei obiective a nevoilor clientului s`u. Sistemul bazat numai pe comision furnizeaz` puternice stimulente materiale pentru un tip incorect de asisten\` [n propriul beneficiu, deoarece venitul agentului este bazat [n [ntregime pe procentul din valoarea total` a primelor [ncasate.

Prin urmare, unii posesori de poli\e de asigurare primesc o asisten\` slab`, al\ii pl`tesc prea mult pentru asigurarea de care au nevoie, iar al\ii sf@r]esc cu un tip impropriu de asigurare. Aceste rezultate pot fi atribuite lipsei de cuno]tin\e ]i pricepere a celor mai mul\i dintre produc`torii ]i v@nz`torii de asigur`ri, precum ]i problemele etice a unora dintre ace]tia.

Pentru ca un agent de asigur`ri s` ofere cea mai bun` asisten\` clien\ilor este neap`rat necesar ca acesta s` fie “independent” sau s` fie broker? Are un agent care reprezint` o singur` companie de asigur`ri suficient` independen\` profesional`? Are agentul exclusiv sau agentul independent suficient control asupra furniz`rii asigur`rii, asupra calit`\ii contractelor de asigurare ]i asupra serviciilor respective? Se poate da un r`spuns obiectiv la aceast` [ntrebare dac` \inem cont de faptul c` un broker dispune de o ofert` mai larg`, mai diversificat` de produse de asigurare dec@t un agent exclusiv. Oricum, cel ce vinde asigur`ri se poate orienta spre satisfacerea propriilor interese, recomand@ndu-i poten\ialului client produse care [i pot aduce un venit considerabil. Problema este, [n consecin\`, mult mai complex` dec@t pare la prima vedere.

Asigur`rile ]i caracteristicile unei profesiuni

Exist` o multitudine de comentarii referitoare la m`sura [n care industria asigur`rilor are sau nu caracteristicile dezirabile ale unei profesiuni. Punctul nevralgic [l constituie no\iunea de continuare obligatorie a instruirii ca o precondi\ie a dreptului de practic`. Un segment semnificativ al acestei industrii nu este compatibil cu aceast` condi\ie.

Profesionalismul este un termen folosit pentru a descrie comportamentul, scopurile ]i calit`\ile care marcheaz` sau caracterizeaz` un profesionist. Un “profesionist” este o persoan` care se conformeaz` standardelor de specialitate ]i etice ale unei profesiuni. Anterior a fost sugerat` ideea de profesiune ca ocupa\ie de grup, care are, [n diferite grade, anumite caracteristici dezirabile. S` vedem [n continuare cum se raporteaz` aceste caracteristici la statutul de profesionist.

Calitatea de membru [ntr-o asocia\ie profesionist` nu este esen\ial` pentru ideea de profesionalism [n aceea]i m`sur` [n care este pentru ideea de profesiune. Se poate argumenta c` un profesionist are obliga\ia etic` de a men\ine ]i spori standardele profesionale ale ocupa\iei sale, dar aceast` no\iune nu trebuie s` fie o caracteristic` separat` a profesionalismului, at@ta timp c@t ea este cu u]urin\` integrat` eticii.

O problem` ]i mai controversat` o constituie m`sura [n care un cod etic poate cere profesioni]tilor s` fie membrii ai unor asocia\ii profesionale.

Reticen\a noilor profesiuni de a impune ca o necesitate apartenen\a la o asocia\ie sau societate este [n mare m`sur` justificat`. Calitatea de membru al unei societ`\i [n sine a avut rar o influen\` apreciabil` asupra competen\ei ]i eticii profesionale. {n plus, a cere unui profesionist s` adere la o anumit` societate reprezint` o restr@ngere important` a independen\ei sale.

Caracteristicile de baz` ale profesionistului

Deoarece respectarea standardelor minime de competen\` ]i etic` nu poate transforma indivizii [n persoane speciale, extraordinare sau admirabile, trebuie s` afirm`m c` standardele onorabile ]i [nalte ale competen\ei ]i eticii profesionale sunt calit`\ile cele mai importante ale profesionalismului.

Prin urmare, un profesionist merituos este o persoan` care [ntrune]te ]i men\ine standardele etice ]i de competen\` care sunt semnificativ mai [nalte dec@t minimul cerut pentru admiterea [ntr-o profesiune. Caracteristicile de baz` ale unui profesionist adev`rat ar putea fi reduse la urm`toarele dou`: (1) un [nalt nivel de competen\` ]i (2) aderarea la standarde etice [nalte. Aceste dou` calit`\i disting profesionistul adev`rat de v@nz`torul obi]nuit de produse sau servicii.

O alt` problem` care se ridic` este urm`toarea: statutul de profesionist este imuabil? Nu neap`rat! Un individ poate fi competent profesional p@n` la un moment dat. Dac` nu este men\inut` ]i [mbog`\it`, competen\a profesional` se poate pierde mai u]or dec@t a fost dob@ndit`. Mai mult, competen\a este inexorabil legat` de calit`\ile etice, fie ]i numai pentru faptul c` ea [ns`]i este o obliga\ie etic`.

Calit`\ile esen\iale ale profesionalismului nu pot fi [ntrunite de indivizii care au ocupa\ii pe care societ`\ile democratice le-a declarat ilegale.

Profesioni]tii din asigur`ri

Necesitatea ca practican\ii din asigur`ri s` fie bine preg`ti\i a avut un efect evident [n definirea profesionalismului [n asigur`ri. Un num`r tot mai mare de oameni au sim\it c` profesionismul din asigur`ri presupune [ndeplinirea standardelor necesare atest`rii profesionale. Prin urmare, ei tind s` considere pre\ul profesionalismului [n asigur`ri drept pre\ul ob\inerii acestor atest`ri. Atest`rile cer sacrificii personale, costuri materiale ]i ore lungi de studiu.

Exist` ]i alte pre\uri ale profesionalismului [n asigur`ri: cre]terea vulnerabilit`\ii fa\` de practicarea neautorizat` a dreptului; cre]terea vulnerabilit`\ii la r`spunderea profesional` [n caz de erori; cre]terea cererilor de demonstrare a continu`rii [mbun`t`\irii competen\ei profesionale; pre\ul ader`rii la standarde etice tot mai [nalte. Primul dintre aceste pre\uri are cel mai mare impact asupra produc`torilor de asigur`ri pe via\`. Al doilea are impact asupra tuturor produc`torilor ]i persoanelor din conducerea societ`\ilor de asigur`ri. Al treilea ]i al patrulea sunt pre\uri care trebuie pl`tite de c`tre to\i practicienii din asigur`ri care doresc s` realizeze ]i s` men\in` calit`\ile esen\iale ale profesionalismului.

Profesionistul care ofer` asigurarea de via\` are ]i cuno]tin\e privind planificarea pensiei, redactarea testamentelor, constituirea depozitelor bancare, taxele, investi\iile, legisla\ia[n domeniul asigur`rilor pe via\` etc. {n scopul servirii c@t mai complete a clien\ilor, profesionistul din domeniul asigur`rii de via\` este tentat s` ofere ]i asisten\` juridic`, fiind astfel cel mai expus la acuza\ia de practicare neautorizat` a dreptului. Spre deosebire de acest lucru, juristul poate oferi asisten\` [n domeniul asigur`rii de via\`, [n ciuda faptului c` marea majoritate a ]colilor de drept nu asigur` preg`tire [n acest domeniu.

Deoarece publicul solicit` tot mai mult ca orice profesiune s` ofere garan\ii, speciali]tii din asigur`ri se [ntrec pe sine [n a convinge pe toat` lumea c` sunt profesioni]ti.

Aceasta implic` costurile poten\iale ale ader`rii la cererile tot mai exigente ale codurilor eticii profesionale.

C@teva dintre costurile profesionalismului vor fi suportate mai mult de produc`torii de asigur`ri dec@t de agen\ii din asigur`ri. Totu]i, orice agent de asigurare va pl`ti un pre\, dac` vrea s` ating` ]i s` se men\in` la [n`l\imile profesionalismului.

Coduri etice [n asigur`ri

Etica reprezint` un set de regule, norme, principii prin care se realizeaz` permanent o leg`tur` personal` cu societatea. Aceste reguli au o semnifica\ie social`, uman`, constituind leg`tura dintre om ]i societate. Aceste leg`turi de natur` moral`, religioas`, educa\ional` etc., asigur` o stare de echilibru ]i armonie.

Aplaudate sau contestate, codurile etice au cunoscut o dezvoltare spectaculoas` at@t cantitativ` c@t ]i calitativ`.

Dezvoltate ini\ial [n str@ns` leg`tur` cu perceptele religioase, ele s-au delimitat tot mai mult de acestea, devenind, [n final, entit`\i de sine st`t`toare.

Cu toate acestea, nu este exclus ca [n interesul crescut pentru codurile etice s` existe o reminiscen\` a vechilor restric\ii religioase. Solu\iile etice ]i cererea pentru moralitate public` nu sunt fantezii trec`toare. Codurile etice ne vor [nso\i [nc` mult timp. Prin urmare, trebuie s` fim permanent preg`ti\i s` ne punem noi probleme morale ]i s` adapt`m valorile morale pentru a reflecta evolu\ia societ`\ii.

Oamenii de afaceri, liderii sindicali, oficialit`\ile ]i profesioni]tii trebuie s` con]tientizeze faptul c` asemenea coduri trebuie s` fie suficient de sofisticate pentru a r`spunde complexelor probleme etice actuale.

{n continuare ne propunem ca, dup` o scurt` trecere [n revist` a diferitelor tipuri de coduri etice, s` facem unele comentarii asupra elementelor determinate ale conduitei etice a speciali]tilor din asigur`ri.

Codurile etice au ap`rut [n primul r@nd pentru profesiunile tradi\ionale cum ar fi medicina, avocatura, contabilitatea.

O profesiune tradi\ional` care nu are definite coduri etice este teologia. Deci aceast` profesiune este guvernat` de canoanele stricte ale perceptelor religioase, absen\a codurilor etice [ncepe s` provoace critica publicului.

Toate codurile etice profesionale au fost criticate pentru:

Prevederile lor cu privire la rela\iile dintre profesionist ]i client;

Prevederile lor cu privire la rela\iile dintre profesioni]ti;

E]ecul [n rezolvarea adecvat` a problemelor ridicate de rela\iile dintre profesioni]tii unei profesiuni date ]i practican\ii unei alte profesiuni sau ocupa\ii.

Aceste lucruri au fost generate de faptul c` profesiunile tradi\ionale nu au fost suficient de receptive la interesele generale ale publicului larg. Publicul neprofesionist [ncepe [ns` s`-]i afirme tot mai insistent punctul de vedere cu privire la unele lucruri cum ar fi grevele medicilor, poli\ele de asigurare prost f`cute, cre]terea costurilor asisten\ei medicale.

Practicienii din asigur`ri au o libertate considerabil` [n emiterea unor ra\ionamente proprii [n desf`]urarea activit`\ii lor. Ei sunt liberi s` adere sau nu la diferite asocia\ii comerciale sau societ`\i profesionale. De\inerea unor atestate sofisticate nu constituie o precondi\ie a dreptului de practic`, acestea nefiind solicitate de mul\i patroni sau clien\i.

Conduita etic` a practicienilor din asigur`ri poate fi influen\at`, [n m`suri diferite, de dorin\a de a c@]tiga bani, de sistemul de compensare, de concuren\`, de modul de r`spundere legal` pentru neglijen\` profesional`, de propria moralitate ]i convingerile religioase, de situa\ia familial`, de problemele financiare, emo\ionale, de atitudinea ]efilor, de atitudinea ac\ionarilor ]i/sau a de\in`torilor de poli\e etc.

Practicienii din asigur`ri nu sunt [n [ntregime liberi s`-]i defineasc` ceea ce este “etic”. Dac` fiecare persoan` ar fi liber` s` “[]i fac` treaba dup` propriile reguli”, minimul conduitei etice ar fi definit prin intermediul celei mai pu\in etice persoane din grup. Totu]i, societatea a stabilit c` protejarea interesului public necesit` legi ]i reglement`ri care s` guverneze comportamentul profesional al practicienilor din asigur`ri. {n acest sens, societatea stabile]te ceea ce este “etic” profesional pentru un individ ]i ce nu.

Standardele minime descrise de legi ]i reglement`ri oficiale nu au satisf`cut cele mai multe dintre grupurile practicienilor din asigur`ri. O parte dintre aceste insatisfac\ii se datoreaz` faptului c` pedepsele poten\iale pentru violarea legilor ]i reglement`rilor nu sunt [n m`sur` s` elimine aceste fenomene.

Totu]i, o parte semnificativ` a insatisfac\iei, se datoreaz` legilor ]i regulamentelor [nse]i. Nivelul etic minim impus de acestea este considerat insuficient de c`tre majoritatea societ`\ilor de asigur`ri. Acestea insist` ca fiecare grup s` defineasc` pentru membrii s`i tipurile ]i nivelele de conduit` pe care grupul le consider` ca fiind “etice”. Multe dintre ele au [ncercat s` ridice nivelul etic minim mult peste cel impus prin lege. Metoda prin care acest lucru a fost transpus [n practic` a fost adoptarea codurilor etice.

Prevederile concrete ale codurilor etice din domeniul asigur`rilor sunt structurate [n func\ie de principalele probleme etice specifice domeniului, ]i anume:

Responsabilitatea agentului de asigurare fa\` de societatea de asigur`ri;

Responsabilitatea fa\` de client;

Responsabilitatea fa\` de public [n general;

Responsabilitatea fa\` de stat.

Responsabilitatea agentului de asigurare este str@ns legat` de societatea de asigur`ri. {ntre cei doi intervine un contract, o [n\elegere scris`. Acest contract impune un cadru oficial de ac\iune a agentului. El presupune norme ]i principii care trebuie respectate, un anumit grad de loialitate.

Responsabilitatea fa\` de client const` [n calitatea serviciului de asigurare prestat. Unii economi]ti sunt de p`rere c` responsabilitatea fa\` de client constituie func\ia principal` a asigur`rilor. Agentul de asigurare vinde clientului un produs deosebit: serviciul de a fi asigurat. Acest serviciu trebuie v@ndut [n mod profesional, responsabil, [n felul urm`tor:

Agentul de asigurare trebuie s` fac` o minim` educa\ie clientului s`u [n materie de asigur`ri. Aceast` educa\ie este foarte necesar` [n contextul dezvolt`rii unor produse de asigurare complexe. Astfel el va putea oferi clientului cele mai avantajoase tipuri de contracte de asigurare.

Agentul de asigurare ]i clientul s`u trebuie s`-]i impun` confiden\ialitate deplin`;

Cele dou` p`r\i trebuie s` se informeze reciproc periodic, astfel [nc@t s` existe o evolu\ie pozitiv` a rela\iilor de afaceri. Procesul de informare trebuie s` fie continuu ]i gratuit.

Agentul de asigurare ]i clientul s`u trebuie s` se [n]tiin\eze din timp [n leg`tur` cu orice modificare sau anulare a contractului de asigurare;

Agentul trebuie s` fie loial clien\ilor, oferind cu promptiutdine toate serviciile ]i informa\iile necesare, furnizate de societatea de asigur`ri;

Pe parcursul colabor`rii dintre agentul de asigur`ri ]i clien\ii acestuia pot ap`rea anumite situa\ii delicate. Astfel, [n decursul realiz`rii unor planuri complexe de asigurare, agentului i se pot solicita solu\ii personale, uneori chiar elud`ri ale cadrului legislativ. {n fa\a unor asemenea situa\ii, agentul trebuie s` fie impar\ial, s` cunoasc` bine legea ]i s` o respecte f`r` interpret`ri. Responsabilitatea fa\` de public const` ]i [n a oferi clien\ilor cele mai reprezentative produse de asigurare. {n acest sens, o importan\` deosebit` o au sistemul informa\ional ]i publicitatea. Rela\ia dintre asigur`tor ]i client trebuie perceput` ca o leg`tur` de lung` durat`, leg`tur` ce se dore]te a fi [ntr-o continu` maturizare spre folosul ambelor p`r\i. Agentul de asigurare trebuie s` de\in` informa\ii cu privire la atitudinea publicului fa\` de asigurare. Acest lucru se realizeaz` prin diverse tehnici (de exemplu sondaje), dar ]i prin studierea direct` a reac\iei la noile produse.

Responsabilitatea fa\` de stat trebuie privit` [ntr-un mod mult mai complex. Asigur`rile reprezint` pentru o economie de pia\` un element reglementator economic absolut necesar, de aici rezult@nd importan\a deosebit` a problemelor de etic` [n contextul actual. {n \`rile dezvoltate, marile societ`\i de asigurare ]i-au [ntocmit “coduri etice” obligatorii. Acestea completeaz` cardul legislativ deosebit de complex, constituind totodat` componente ale renumelui firmei. Dintre cele mai des [nt@lnite prevederi ale codurilor etice men\ion`m angajamentul de a:

Servi [n modul cel mai [nalt profesiunea ]i de a contribui la cre]terea prestigiului ei;

Fructifica necesit`\ile clien\ilor cu cea mai mare abilitate;

Men\ine o stare de [ncredere ]i optimism printre clien\i;

Presta [n mod exemplar servicii c`tre clien\i;

Adera la standardele profesionale ale societ`\ii;

Fii onest ]i obiectiv pentru luarea solu\iilor optime pentru clien\i;

Perfec\iona permanent stilul de munc` ]i cuno]tin\ele;

Se informa asupra modific`rilor cadrului legislativ ]i a regulamentelor interne ale firmei;

Coopera constructiv cu alte persoane pentru [mbun`t`\irea serviciilor oferite clien\ilor.

Numeroase societ`\i de asigurare au mers chiar mai departe, impun@nd adev`rate canoane etice pentru membrii lor, canoane care pot fi sintetizate astfel:

S` te compor\i tot timpul cu demnitate ]i onoare;

S` ai un stagiu minim efectuat [n institu\ii de specialitate;

S` furnizezi societ`\ii informa\ii [n vederea promov`rii de noi solu\ii ]i metode;

S`-\i completezi permanent preg`tirea profesional`;

S` \inte]ti cele mai [nalte valori profesionale;

S` sus\ii firma prin integritate profesional`;

S` oferi asisten\` noilor angaja\i;

S` respec\i cu stricte\e legile, ordinele ]i regulamentele din domeniul asigur`rilor.

Practici incorecte [n asigur`ri

Exist` dou` categorii de “practici incorecte [n asigur`ri“: cele care scap` de sub inciden\a legii, put@nd fi restric\ionate doar pe baza unor coduri etice ]i cele care nu pot fi ingr`dite prin prevederi etice, ]i pentru a c`ror solu\ionare este necesar` interven\ia inflexibil` a legii.

Dintotdeauna legile din domeniul asigur`rilor au fost foarte restrictive. P`trunderea [n aceast` sfer` a fost controlat` prin impunerea necesit`\ii licen\ei at@t pentru societ`\ile de asigur`ri, c@t ]i pentru agen\i ]i brokeri.

Puterea de a suspenda sau revoca aceste licen\e a fost mult timp folosit` [n scopul [nt`ririi obligativit`\ii statutelor ]i regulamentelor din domeniul asigur`rilor. Legile [nsele au impus numeroase restric\ii [n activit`\ile, func\iile ]i practicile societ`\ilor de asigurare ]i a reprezentan\ilor lor.

Dac` organiza\iile nu-i exclud pe acei membrii care violeaz` legile existente [n domeniul asigur`rilor, vor fi cu siguran\` acuzate c` au standarde etice mai joase dec@t cere legea.

Un alt punct controversat [l reprezint` problema licen\ei. Cele mai multe organiza\ii nu au control direct asupra licen\ierii practicienilor din domeniul asigur`rii. De fapt, diferitele societ`\i profesionale din domeniul asigur`rilor au mii de membri care nu sunt supu]i nici unei cerin\e de licen\iere.

Doar unele asocia\ii ale produc`torilor din domeniul asigur`rilor au avut succes [n impunerea precondi\iei educa\ionale pentru ob\inerea licen\ei de agent sau broker. Poate c` unele asocia\ii ale produc`torilor au impus restric\ii nefondate pentru admitere.

Ceea ce este probabil mai grav pentru interesul public, este faptul c` numeroase asocia\ii din domeniul asigur`rii au manifestat un interes redus [n propunerea sau sus\inerea unor precondi\ii etice pentru ob\inerea licen\ei.

Un alt aspect delicat [l constituie implicare politic` a asocia\iilor profesionale. Din motive bine [ntemeiate, societ`\ile profesionale au rezistat tenta\iei de a se angaja [n lobby-ul politic. Unele dintre ele interzic chiar acest lucru prin statutul profesional ]i/sau coduri etice.

{n topul nemul\umirilor vis-à-vis de companiile de asigur`ri, pe primele locuri se situeaz` dificultatea generat` de ob\inerea desp`gubirilor [n cazul asigur`rilor de bunuri ]i auto.

Este evident c` unii practicieni din asigurare au ignorat complet opinia public`. A ignora opinia public` [nseamn` a contrazice preten\ia servirii nevoilor publice.

La cealalt` extrem` se afl` confundarea opiniei majorit`\ii cu adev`rul etern. Spre ironia soartei, ambele gre]eli pot favoriza legi ]i regulamente care nu sunt [n interesul publicului.

Pentru a concluziona, vom sintetiza pricipalele caracteristici ale unui “bun” cod etic. Acesta ar trebui:

S` aib` un caracter educa\ional ]i conceptual;

S` furnizeze un ghid practic;

S` pun` accentul principal pe interesul public;

S` rezolve [n mod adecvat conflictele de interese;

S` [nl`ture protec\ionismul;

S` nu con\in` formul`ri destinate doar [nfrumuse\`rii imaginii autorit`\ilor guvernatoare din domeniul asigur`rilor;

S` fie [n general acceptat;

S` fie aplicabil din punct de vedere legal;

S` fie pe c@t mai simplu posibil, dar comprehensibil;

S` fie [nso\it de expuneri ale argumentelor, defini\iilor ]i inten\iilor;

S` aib` o arie larg` de aplicabilitate;

S` fie aplicabil conduitei profesionale (mai degrab` dec@t conduitei personale);

S` fie [nso\it de interpret`ri, elemente de ghidare, reguli disciplinare ]i studii de cazuri;

S` con\in` c@teva tipuri distincte de standarde pentru a \ine seama de specificitatea diferitelor obiective care pot fi conflictuale;

S` impun` un limbaj decent.

Deoarece cracteristicile pot intra [nc` [n conflict unele cu altele, a fost elaborat` o schem` evaluatoare pentru a le clasifica [n ordinea importan\ei.

Trebuie s` spunem c` importan\a cea mai mare a fost acordat` acelor atribute legate direct de obiectivele educa\ionale. No\iunile ca aplicabilitate legal` ]i concizie vor trebui sacrificate, dac` este necesar, pentru realizarea scopurilor educa\ionale.

{n general, exist` mai multe c`i de structurare a unui cod etic. Multe organiza\ii fac gre]eala de a [ncerca s` formuleze codului f`r` s` caute mai [nt@i s`-]i stabileasc` clar obiectivele. Prin urmare, conflictele de idei generate de forma ]i con\inutul codului pot fi rezultatul faptului c` sus\in`torii ]i oponen\ii au [n vedere obiective foarte diferite.

S` revenim, pentru a concluziona, asupra c@torva aspecte legate de profesiune, etic` ]i aplicarea direct` a acestora [n asigur`ri. Mai [nt@i ideea de profesiune, ca grup ocupa\ional distinct, este bine definit` prin idenificarea setului de caracteristici dezirabile. Deoarece indivizii dintr-un grup terbuie s` treac` testele impuse de statutul profesional, aceste caracteristici au o mare valoare [n definirea standardelor pe care fiecare individ trebuie s` le realizeze.

Cele mai importante calit`\i ale profesionalismului sunt standardele [nalte ale competen\ei profesionale ]i eticii profesionale.

Prin urmare, adev`ratul profesionist este un individ care:

Are un nivel [nalt de competen\` profesional`;

Ader` la standarde etice [nalte [n men\inerea ]i aplicarea acestei competen\e.

De]i aproape orice profesiune presupune cuno]tin\e ]i [ndem@nare, amestecul necesar al celor dou` variaz` de la o profesiune la alta. {n asigur`ri, spre deosebire de alte profesiuni, “competen\a” profesional` trebuie definit` mai exact. Acela]i lucru este valabil pentru “etica” profesional` care a fost amplu definit` prin coduri scrise ale eticii profesionale.

Trebuie [n\eles faptul c` profesionalismul, competen\a ]i etica sunt termeni dialectici. Pentru a-i defini trebuie s` lu`m o atitudine. Trebuie s` ne l`s`m purta\i de vechea art` a retoricii [n c`utarea adev`rului.

CAP. II DISPOZI|II GENERALE

A. Poli\a de asigurare:

1. Pentru bunurile ]i r`spunderile asigurate, ASIBAN emite poli\e de asigurare, [n baza c`rora se angajeaz` ca la producerea evenimentului asigurat s` desp`gubeasc` pe Asiguratul, persoan` fizic` sau juridic`, nominalizat [n poli\`, cu condi\ia ca acesta s` fi pl`tit ]i ASIBAN s` fi [ncasat primele de asigurare stabilite.

2. Poli\a de asigurare ASIBAN reprezint` acel contract [ncheiat [ntre ASIBAN [n calitate de Asigur`tor pe de o parte, ]i un client al s`u ce poate fi persoan` fizic` sau juridic`, [n calitate de Asigurat, pe de alt` parte, prin care Asiguratul se oblig` s` pl`teasc` o prim` Asigur`torului, iar acesta din urm` se oblig` ca, la producerea unui anume risc prev`zut [n poli\`, s` pl`teasc` Asiguratului sau Beneficiarului desemnat de acesta, DESP~GUBIREA sau SUMA ASIGURAT~, [n limitele ]i termenele convenite. Poli\a ASIBAN stabile]te, [n condi\iile legisla\iei [n vigoare din Rom@nia, raporturile dintre Asigurat ]i Asigur`tor, precum ]i drepturile ]i obliga\iile fiec`rei p`r\i.

3. Poli\ele de asigurare ASIBAN se [ncheie, de regul`, pe formulare tip`rite pe h@rtie autocopiativ`, [nseriate, specifice fiec`rei forme de asigurare. Completarea rubricilor prev`zute de formularul de poli\` intr` [n sarcina Asigur`torului, fiecare parte semnatar` a contractului de asigurare av@nd r`spunderea verific`rii corectitudinii datelor. Condi\iile de asigurare sunt tip`rite ]i anexate la poli\a de asigurare ]i se vor preda Asiguratului. La rubrica “Men\iuni speciale” se completeaz` datele privind eviden\a [ncas`rii ratelor convenite (dac` nu exist` rubric` special` pentru rate) ]i alte men\iuni legate de derularea asigur`rii (ca de exemplu: suma asigurat` reprezint` valoare declarat` ]i nu valoare real`, sau subasigurare … %, etc.).

4. Emiterea ]i semnarea poli\ei ASIBAN este condi\ionat` de acceptarea prealabil`, de c`tre ambele p`r\i semnatare, a condi\iilor de asigurare, a costului asigur`rii (prim`) ]i a eventualelor recomand`ri pentru diminuarea riscurilor [n cadrul etapei de negociere a asigur`rii. {n baza acordului de principiu al celor dou` p`r\i ]i a pl`\ii de c`tre Asigurat a sumei convenite ca prim` sau a ratei I, [n cazul pl`\ii [n rate, Asiguratul este [ndrept`\it s` primeasc` originalul poli\ei, precum ]i eventualele clauze [n forma negociat`.

5. Raporturile contractuale [ntre Asigurat ]i ASIBAN se stabilesc prin prevederile formularului de poli\`, condi\iilor de asigurare specifice formei de asigurare [ncheiate ]i documenta\iilor anexe la poli\a de asigurare, care fac parte integrant` din aceasta ]i anume: formular de cerere-chestionar completat ]i semnat de Asigurat corespunz`tor formei de asigurare; raportul inspec\iei de risc; clauze anex` la poli\` care completeaz` sau modific` anumite prevederi din contract; supliment de asigurare; inventare, tabele sau schi\e anexate la poli\`, care se refer` la starea, felul, valoarea, adresa bunurilor asigurate, dot`rile pentru diminuarea riscurilor, sau evolu\ia situa\iei bunurilor [n perioada de asigurare; documentele [n leg`tur` cu plata primei sau ratelor de prim` convenite [ntre p`r\i.

6. Poli\ele de asigurare ASIBAN se emit pe formulare cu regim special, [nseriate ]i av@nd aplicat` ]tampila rotund` a Asigur`torului [n col\ul dreapta jos, respectiv agen\iei ASIBAN care emite poli\a. De regul`, completarea datelor prev`zute pe formularul de poli\` sau, dup` caz, [n specifica\ia anex` la acesta, se face f`r` ]ters`turi, modific`ri sau complet`ri ulterioare.

7. La completarea formularului de poli\` se vor trece toate datele privind Asiguratul/Contractantul (adresa, num`r de telefon, fax) ]i adresa la care se g`sesc bunurile asigurate, chiar dac` acestea se reg`sesc ]i [n cererea-chestionar sau alt act anexat la poli\`.

8. {n situa\ia [n care Asiguratul este persoan` juridic`, pe formularul de poli\` se completeaz` numele persoanei care semneaz` ]i se aplic` ]tampila agentului economic respectiv.

9. Emiterea poli\ei de asigurare ]i eliberarea acesteia c`tre client se fac dup` efectuarea pl`\ii primei de asigurare [n numerar sau, [n cazul pl`\ii prin ordin de plat` vizat de banc`, condi\ionat de confirmarea intr`rii sumei convenite [n contul ASIBAN.

10. Schimbarea condi\iilor de asigurare emise de ASIBAN ulterior [ncheierii unei poli\e nu poate conduce, [n principiu, la modificarea contractului [ncheiat cu un asigurat. Modificarea, denun\area ori rezilierea poli\ei se fac numai [n conformitate cu prevederile exprese ale condi\iilor de asigurare.

11. Eventualele gre]eli ap`rute la emiterea poli\elor ]i constatate ulterior, care se refer` la opera\iuni aritmetice, completarea de date, trecerea unui ordin de m`rime altul dec@t cel real, se rezolv`, de la caz la caz, prin: emiterea unui supliment de asigurare; corectarea direct` pe formular cu obliga\ia semn`rii ]i ]tampil`rii; anularea formularelor gre]ite ]i emiterea unei alte poli\e, [n toate cazurile fiind [ns` necesar acordul prealabil al ambelor p`r\i. Este bine ca in loc s` facem modific`ri pe fa\a de poli\` mai bine s` scriem [nc` o dat` fa\a de poli\`.

12. Fiecare form` de asigurare se [ncheie pe formularul de poli\` specific, corespunz`tor asigur`rii solicitate ]i prezentelor instruc\iuni. Etapa de negociere a asigur`rii presupune [ns` prezentarea de c`tre personalul ASIBAN a tuturor formelor de asigurare ce se pot [ncheia de c`tre client ]i a variantelor posibile pentru fiecare form`, care se va face [n baza modelului de ofert` ]i a preciz`rilor prev`zute [n anexa nr. 1.

13. La emiterea poli\elor pentru care plata primelor se efectueaz` prin transfer bancar, nu se emit chitan\e. Pentru [ncas`rile [n numerar la poli\e de asigurare, precum ]i pentru suplimentele de asigurare, se emit chitan\e pe formular special.

14. Datele completate pe formularul de poli\` privind Asiguratul, adresa bunurilor asigurate, felul poli\ei, trebuie s` cuprind` denumirea complet`, f`r` prescurt`ri. Celelalte preciz`ri, conform prevederilor formularului de poli\`, se fac \in@nd cont de datele finale negociate. Dac` aceste date nu mai corespund cu cele din cererea-chestionar ini\ial`, completat` ]i semnat` de Asigurat, aceasta se va reface.

15. Re[nnoirea poli\elor se face prin completarea unui nou formular de poli\`, la care, [n col\ul din dreapta sus al formularului, la rubrica “{nlocuie]te poli\a nr. …”, se trece num`rul poli\ei expirate. Celelalte date din poli\` se vor completa conform situa\iei existente la data re[nnoirii, [n care sens [n mod obligatoriu va fi consultat Asiguratul pentru a comunica eventualele schimb`ri privind situa\ia bunurilor, a dot`rilor [mpotriva riscurilor asigurate, adresei, nr. de telefon, fax, etc. Cu ocazia re[nnoirii poli\ei, se va proceda dac` este cazul, la recalcularea cota\iei de prim` ]i a primei de asigurare. Dac` din calcul rezult` o cota\ie de prim` superioar` celei acordate anterior, se va proceda la o analiz` atent` a situa\iei, deoarece aceasta presupune o gre]eal` f`cut` la [ntocmirea poli\ei anterioare. O atare situa\ie se va rezolva de la caz la caz, dac` apar diferen\e mari, solicit@ndu-se informa\ii la Administra\ia Central`.

Cererea-chestionar:

16. Este documentul prin care solicitantul unei asigur`ri (clientul) se adreseaz` Asigur`torului preciz@nd totodat` ]i principalele date [n leg`tur` cu riscurile existente, [n vederea prezent`rii de c`tre acesta a unei oferte de asigurare.

17. Sistemul ASIBAN prevede existen\a unui formular de cerere-chestionar pentru fiecare form` de asigurare. Anexarea la poli\` a cererii-chestionar completat`, semnat` ]i, dup` caz, ]tampilat` de Asigurat este obligatorie.

18. Completarea ]i semnarea de c`tre client a formularului de cerere-chestionar nu implic` pentru acesta nici un fel de r`spundere contractual` p@n` [n momentul [ncheierii poli\ei. Din momentul intr`rii [n vigoare a poli\ei, cererea-chestionar se consider` parte integrant` a acesteia.

19. Cererea-chestionar are valoare de document juridic [n care Asiguratul ]i Asigur`torul consemneaz` unele detalii tehnice privind riscurile asigurate, cum ar fi: existen\a dot`rilor pentru stingerea incendiilor ]i starea acestora, modul de asigurare a pazei bunurilor, existen\a unor instala\ii de alarmare [n caz de efrac\ie, dot`rile pentru detectarea ]i semnalizarea incendiilor ]i starea acestora, alte riscuri prezentate de afacerea Asiguratului, corespunz`tor formei de asigurare solicitate, cum ar fi r`spunderea civil` general` sau r`spunderea produc`torului. Datorit` acestui fapt, reprezentantul ASIBAN care [ncheie poli\a de asigurare este obligat s` verifice cu aten\ie modul de completare a cererii-chestionar de c`tre Asigurat ]i s` fac` toate complet`rile impuse de situa\ie, astfel [nc@t aceasta s` cuprind` datele [n leg`tur` cu bunurile sau cu afacerea Asiguratului ce ar putea fi de folos pe parcursul derul`rii poli\ei ]i mai ales [n situa\iile de ne[n\elegere [ntre p`r\ile semnatare ale contractului de asigurare.

De]i, aparent, la momentul [ncheierii poli\ei, cererea-chestionar pare un document de importan\` redus`, ea devine de maxim` importan\` [n situa\iile de ne[n\elegere [ntre p`r\i, c@nd e singurul document prin care ASIBAN poate face dovada situa\iei existente la data [ncheierii asigur`rii ori a modific`rii, cu sau f`r` inten\ie, pe parcurs, a nivelului de risc, f`r` ca Asiguratul s` fi comunicat aceasta ASIBAN, fie din neglijen\`, fie pentru evitarea pl`\ii unor diferen\e de prim` sau, [n cazuri extreme, de teama rezilierii contractului de asigurare de c`tre Asigur`tor.

20. De]i, [n principiu, cererea-chestionar se completeaz` ]i semneaz` de c`tre Asigurat, [n cazul solicit`rii exprese a acestuia, completarea se poate face ]i de c`tre reprezentantul ASIBAN. Cererile-chestionar depuse de clien\i persoane juridice vor purta ]i ]tampila acestora.

21. Nu se admit ]ters`turi ]i modific`ri pe formularul de cerere-chestionar anexat poli\ei. Existen\a acestora sau neconcordan\a unor date constatate de reprezentantul ASIBAN determin` refacerea cererii-chestionar.

22. Formularele de cerere-chestionar sunt astfel concepute [nc@t s` convin` celei mai mari p`r\i ale situa\iilor ce pot ap`rea [n practic`. De la caz la caz, se pot face complet`ri (anexe) la cererea-chestionar, cum ar fi, de exemplu, [n situa\iile [n care se asigur` mai multe bunuri dec@t rubricile prev`zute pentru completare pe formular. O aten\ie deosebit` se va acorda la completarea cererii-chestionar pentru unele forme de asigurare la care riscurile nu sunt bine cunoscute ]i nu pot fi evaluate direct de c`tre reprezentantul ASIBAN [n cadrul inspec\iei de risc. Exemplific`m aici cazul [ncheierii unei poli\e de accidente de persoane [ntr-un sector industrial sau ramur` de activitate [n care accidentele de munc` (deces, invaliditate permanent`) sunt frecvente. {ntr-o atare situa\ie, [n mod obligatoriu, la cererea-chestionar se vor anexa (chiar dac` formularul nu prevede) datele privind accidentele de munc` ce au avut loc [n ultimii 3 ani, pentru a se face o evaluare corespunz`toare a riscului, asfel [nc@t, pe ansamblu, afacerea s` nu se dovedeasc` neprofitabil` pentru ASIBAN.

23. Urm`rirea corectitudinii complet`rii cererii-chestionar cu toate datele necesare evalu`rii corecte a riscurilor ]i primelor de asigurare este sarcina reprezentantului ASIBAN care [ncheie poli\a de asigurare, acesta av@nd obliga\ia de a indica solicitantului modul de completare ]i datele la care trebuie s` r`spund` [n cerere.

Evaluarea riscului:

24. Nivelul de risc prezentat de bunurile, activit`\ile sau afacerea solicitantului unei asigur`ri se poate evalua [n dou` etape, dup` caz:

Imediat dup` primirea cererii-chestionar, pe baza datelor consemnate de solicitantul asigur`rii, [n vederea prezent`rii unei oferte de principiu, dac` aceasta a fost cerut`;

Dup` efectuarea unei inspec\ii de risc de c`tre reprezenta\ii ASIBAN.

c) {n cazul [ncheierii poli\ei prin b`nci se ia ca baz` de evaluare a riscului dosarul de credit.

25. Evaluarea nivelului de risc are scopul de a stabili:

dac` riscurile existente la Asigurat ]i ce urmeaz` a fi acoperite prin poli\` sunt [n limite acceptabile prelu`rii de c`tre ASIBAN (conform criteriului calitativ);

coeficien\ii de ajustare a tarifului de prime specific fiec`rei forme de asigurare [n parte [n vederea calcul`rii primei de asigurare;

eventualele m`suri obligatorii sau recomand`ri pentru viitorul Asigurat [n leg`tur` cu [ncheierea poli\ei, [n vederea diminu`rii riscurilor, precum ]i asigur`rii respect`rii de c`tre Asigurat a prevederilor cu caracter obligatoriu ale normelor legale.

26. Prevederea de la lit. “c” de la pct. 26. de mai sus se refer` [n mod deosebit la solicitantul devenit Asigurat, care nu dispune de personal calificat pentru managementul de risc ]i care, pl`tind costul asigur`rii, este [ndrept`\it s` primeasc` din partea ASIBAN consulta\ii cu privire la riscurile asigurate. {ncheierea unei asigur`ri nu absolv` pe Asigurat de necesitatea respect`rii actelor normative legale prin care i se stabilesc anumite obliga\ii ]i r`spunderi, cum ar fi normele de prevenire a incendiilor ]i de dotare cu ma]ini, utilaje, instala\ii ]i substan\e chimice pentru stingerea incendiilor ]i alte reglement`ri. Lipsa unor cuno]tin\e [n domeniul asigur`rilor creaz` adeseori aceast` fals` impresie ]i atunci c@nd Asiguratul este sanc\ionat prin amend` sau alt` form` de c`tre organele abilitate de stat, consider` c` este vina Asigur`torului, care nu l-a informat despre aceasta.

27. Inspec\ia de risc se poate efectua, de asemenea, ]i pe parcursul perioadei de asigurare [n scopul verific`rii evolu\iei [n timp a nivelului de risc. Aceasta se execut` ori de c@te ori exist` dubii asupra men\inerii de c`tre Asigurat a condi\iilor existente la [ncheierea poli\ei, precum ]i periodic, [n conformitate cu instruc\iunile emise de Administra\ia Central` ASIBAN.

28. Se va face distinc\ie [ntre no\iunea de inspec\ie de risc, opera\iune executat` [n teren [n scopul verific`rii condi\iilor [n care sunt p`strate, [ntre\inute, p`zite, protejate bunurile asigurate ]i cea de “evaluare a riscurilor”, care presupune ANALIZA tuturor implica\iilor ce pot s` apar` ]i a tuturor factorilor ce pot contribui la apari\ia unor daune. Aceast` analiz` presupune, adeseori, luarea [n considerare ]i l`murirea unor aspecte legate de riscuri ce nu se asigur` neap`rat ]i deci, nu se reg`sesc [n poli\`. Pentru cl`diri ]i con\inut, la riscul de incendiu, de exemplu, se analizeaz` ]i cel de furt, chiar atunci c@nd acesta nu este solicitat de client, deoarece adeseori cei care comit furturi caut` s` acopere urmele incendiind locul unde au operat. vezi mat. pt. PML

29. Evaluarea nivelului de risc pentru asigurarea privind r`spunderea civil` general`, r`spunderea produc`torului, accidente, bani-valori, etc. este de asemenea obligatorie, urm@nd a se efectua cu meticulozitate deosebit` datorit` cre]terii inciden\ei fenomenului infrac\ional. {n situa\iile [n care se constat` un nivel ridicat de risc, nu se accept` [ncheierea asigur`rii, ori se accept`, dar la o cota\ie de prim` crescut` corespunz`tor riscului, chiar pentru acele forme de asigurare la care tariful de prime nu precizeaz` [n mod expres modul de ajustare [n func\ie de nivelul de risc. Pentru situa\ii deosebite se vor cere rela\ii la Administra\ia Central`.

30. Dac` cererea-chestionar [ntocmit` de client nu corespunde cu situa\ia constatat` [n teren de reprezentantul ASIBAN, se va proceda la refacerea acesteia, dup` care va fi prezentat` clientului spre [nsu]ire ]i semnare, iar pentru persoanele juridice, ]tampilate.

31. Rezultatele inspec\iei de risc se concretizeaz` [ntr-un raport, care se anexeaz` poli\ei, prezenta metodologie cuprinz@nd ]i modele de raport pentru fiecare form` de asigurare. Acestea nu sunt [ns` limitative, put@ndu-se trece orice alte preciz`ri care sunt impuse de situa\ia concret` .

32. {n cazul [n care se constat` unele situa\ii ce pot determina sau agrava provocarea riscurilor, se procedeaz` astfel:

– c@nd situa\ia de fapt exclude [ncheierea asigur`rii, se face o comunicare scris` asupra m`surilor ce urmeaz` a fi luate pentru remediere, dup` care, [n baza unei noi inspec\ii ]i a constat`rii remedierilor, se va accepta negocierea [ncheierii asigur`rii;

– c@nd situa\ia, [n general, se [ncadreaz` [n normele de siguran\`, dar sunt necesare unele [mbun`t`\iri, se fac recomand`ri [n scris, sub rezerva inspec\iei ulterioare.

D. {ncheierea ]i derularea asigur`rilor:

33. Asigurarea se consider` [ncheiat` prin plata primelor de asigurare ]i emiterea poli\ei de asigurare ]i este valabil` exclusiv pentru bunurile ]i riscurile specificate [n poli\`. Asigurarea poate fi [ncheiat` [n lei sau valut` convertibil`.

34. {ncheierea asigur`rilor se face pe baza condi\iilor emise de ASIBAN specifice fiec`rei forme de asigurare, precum ]i a prezentelor norme specifice fiec`rei forme de asigurare, fiind precedat` de stabilirea condi\iilor de acceptare preliminar` de ambele p`r\i, conform criteriilor calitative ]i cantitative de acceptabilitate. Dup` acceptarea preliminar` a asigur`rii, definitivarea [ncheierii asigur`rii se face func\ie de categoria de bunuri ]i varianta de asigurare convenit` [ntre p`r\i, pe baz` de inspec\ie de risc efectuat` de c`tre reprezentan\ii ASIBAN.

35. Acceptabilitatea asigur`rii din punct de vedere al ASIBAN se apreciaz` potrivit criteriilor calitative ]i cantitative de asigurare prev`zute [n prezentele norme sau stabilite prin condi\iile specifice fiec`rei forme de asigurare.

Criteriul calitativ urm`re]te stabilirea [ndeplinirii de c`tre Asigurat a condi\iilor de acceptare a asigur`rii, impuse de contractul (poli\a) de asigurare sau, dup` caz, a recomand`rilor Asigur`torului.

Criteriul cantitativ are [n vedere stabilirea cota\iilor de prime ]i a primelor de asigurare corespunz`tor riscurilor existente la Asigurat ]i care sunt [n leg`tur` direct` cu bunurile ce fac obiectul asigur`rii.

Analiza pe criterii calitative ]i cantitative se face [n cadrul opera\iunii de evaluare a nivelului de risc ]i eventual, dup` caz, ca urmare a inspec\iei de risc ce se efectueaz` de c`tre reprezentan\ii ASIBAN.

36. La solicitarea clientului se poate prezenta o ofert` de principiu, pe baza tarifelor de prime ]i cota\iile stabilite de c`tre ASIBAN pentru fiecare form` de asigurare, urm@nd ca dup` efectuarea inspec\iei de risc s` se procedeze la ajustarea cota\iilor, potrivit nivelului riscurilor existente concret la Asigurat.

Oferta c`tre client, se face [n concordan\` cu formularul prev`zut [n anexa nr.1, prezentele instruc\iuni stabilind recomand`ri pentru fiecare form` de asigurare [n parte sau conform modelului din anexa nr. 1. Modelele de specifica\ie-ofert` prezentate nu sunt [ns` limitative, fiecare agen\ie av@nd posibilitatea de a practica forme proprii de prezentare a ofertei, cu condi\ia de a respecta recomand`rile cu caracter general din prezenta metodologie sau stabilite prin alte reglement`ri interne (circulare ASIBAN).

37. Oferta se poate [nainta clientului [mpreun` cu o adres` [n care se fac preciz`ri [n leg`tur` cu datele prezentate [n specifica\ie; de la caz la caz, [ndeosebi [n situa\ia clien\ilor contacta\i pentru prima dat` ]i care nu de\in date [n leg`tur` cu ASIBAN. {n aceast` adres` se poate face ]i prezentarea firmei, conform modelului difuzat ]i avizat de Administra\ia Central`.

38. Transmiterea ofertei c`tre client se poate face pe mai multe c`i:

– direct, respectiv prin [nm@narea [n cadrul unei discu\ii [n care se face ]i prezentarea avantajelor pe care le ofer` ASIBAN [n cadrul formei de asigurare respective;

– prin fax;

– prin po]t`, c@nd situa\ia nu impune urgen\`;

– telefonic, [n cazurile de maxim` urgen\`, atunci c@nd aceast` urgen\` este impus` de client.

39. Se recomand` ca [n toate situa\iile [n care transmiterea ofertei nu s-a f`cut direct c`tre clientul interesat, s` se verifice primirea de c`tre acesta a ofertei ASIBAN.

40. Negocierea reprezint` o etap` care nu este obligatorie ]i la care se ajunge numai [n situa\ia [n care clientul solicit` efectuarea unor reduceri de cota\ii, respectiv a primei de asigurare, plata [n mai multe rate a primei sau eventual, unele clauze speciale.

41. Dac` [n urma negocierii, datele din ofert` se modific`, se vor face corecturile ce se impun pe copia formularului r`mas` la reprezentantul ASIBAN, pentru a se avea [n vedere la emiterea poli\ei.

42. {ncheierea ]i derularea asigur`rilor [n sistemul ASIBAN se fac, de regul`, prin parcurgerea urm`toarelor etape:

– completarea de c`tre cei interesa\i a formularului ASIBAN de cerere-chestionar specific formei de asigurare ce urmeaz` a fi [ncheiat`;

– analiza condi\iilor de acceptabilitate de c`tre ASIBAN pe baza datelor din cerere ]i a criteriilor calitative de acceptabilitate din prezenta metodologie ]i eventual, la cererea clientului, avansarea unei oferte de principiu, pe baza cota\iilor ini\iale din tariful de prime;

– efectuarea inspec\iei de risc;

– cotarea (ajustarea cota\iilor de baz`), [ntocmirea notei de calcul, transmiterea ofertei c`tre client ]i negocierea;

– [ncasarea primei sau, dup` caz, a ratei I ]i depunerea la ASIBAN a primelor [ncasate;

– emiterea, completarea cu datele negociate ]i semnarea poli\ei de c`tre cele dou` p`r\i ]i predarea c`tre client a originalului ]i anexelor poli\ei destinate Asiguratului.

– derularea, [ncasarea primei ]i /sau ratelor de prim`, operarea pe baz` de suplimente a modific`rilor intervenite, urm`rirea re[nnoirii inspec\iei de risc periodice, constat`ri daune ]i lichidarea acestora, notific`ri pe poli\e a daunelor pl`tite, etc.

De la caz la caz, func\ie de prevederile specifice anumitor forme de asigurare, unele din aceste etape pot lipsi; omiterea unei etape trebuie s` aib` [ns` justificare [n condi\iile de asigurare sau normele metodologice ASIBAN.

43. Agen\iile ASIBAN vor \ine eviden\e clare, complete pentru fiecare Asigurat [n parte, astfel [nc@t s` se cunoasc` [n orice moment: situa\ia formelor de asigurare [ncheiate de un anumit client (firm` sau grup de firme conduse de aceea]i autoritate sub diferite denumiri de agen\i economici), adresa firmelor respective, persoanele de leg`tur` ]i numerele de telefon ale acestora (eventual ]i de la domiciliu), situa\ia daunelor pl`tite ca ]i a preten\iilor neacceptate de ASIBAN, probleme deosebite legate de Asigurat, scaden\a, rate scadente, re[nnoiri, coresponden\`, oferte de asigurare, articole din pres` privind afacerile Asiguratului, etc. Pentru asigura\ii importan\i se va [ntocmi ”DOSARUL CLIENTULUI” [n care s` se reg`seasc` toate informa\iile de interes pentru ASIBAN. {n acest sens [n anexa nr.2 se prezint` un model de “fi]a Asiguratului” cuprinz@nd datele de interes pentru ASIBAN, dar care nu este limitativ.

44. Opera\iunile valutare ([ncasarea primelor de asigurare, pl`\i, etc.) [n sistemul ASIBAN se deruleaz` cu respectarea strict` a normelor legale [n vigoare.

E. Perioada pentru care se [ncheie asigurarea

45. Asigurarea se [ncheie, de regul`, pentru o perioad` de 1 an.

La cererea Asiguratului, poli\a de asigurare poate fi [ncheiat` ]i pe o perioad` mai scurt` de timp, dar cel pu\in o lun` ( conform tarifelor de prim` ASIBAN SA ) conform clauzelor contractuale ale fiec`rei forme de asigurare. Oricum, perioada minim` de asigurare este cel pu\in o lun` de zile.

F. Sumele la care se [ncheie asigurarea

46. Asigurarea se [ncheie la valoarea real` a bunurilor pentru fiecare bun, grupe de bunuri ]i persoane, potrivit prevederilor condi\iilor de asigurare, tarifelor ]i competen\elor acordate.Se porne]te de la principiul c` sumele asigurate s` reflecte valoarea real` a bunului, la acea dat`, adic` valoarea sa de [nlocuire cu un bun identic (valoarea unui bun av[nd acelea]i caracteristici ]i acela]i grad de uzur`).

Sumele asigurate se stabilesc, dup` caz, [n baza:

– declara\iei Asiguratului, verificat` ]i agreat` de reprezentan\ii ASIBAN;

– datelor din eviden\ele contabile ale Asiguratului;

– expertizelor efectuate de evaluatori autoriza\i;

Costul expertizelor se suport` de Asigurat.

47. Sumele asigurate [n baza c`rora ASIBAN []i ia r`spunderea, sunt cele men\ionate [n poli\a de asigurare.

48. Dac` pe durata asigur`rii intervin modific`ri fa\` de sumele asigurate ini\ial, acestea pot fi majorate, cu plata corespunz`toare a diferen\elor de prim`.

49. Asigurarea mijloacelor fixe ]i a obiectelor de inventar la valoarea din nou se face numai pentru bunuri construite sau fabricate care s` nu aib` vechime mai mare de 10 ani. Atunci c@nd se consider` c` poli\a ar trebui [ncheiat` ]i pentru utilaje mai vechi, dar bine [ntre\inute, se va aviza Direc\ia Asigur`ri din Administra\ia Central`.

G. Fran]iza

50. Sistemul de asigurare ASIBAN prevede posibilitatea pl`\ii de c`tre Asigurat a unui cost al asigur`rii mai redus dec@t cel rezultat din calculele efectuate [n conformitate cu tarifele de prime, dac` Asiguratul accept` s` re\in` [n sarcina sa o sum` determinat` (convenit`) care nu se desp`gube]te de c`tre ASIBAN, denumit` fran]iz`.

Fran]iza reprezint` partea din daun` care se suport` de c`tre Asigurat pentru fiecare eveniment; se consider` un singur eveniment producerea succesiv` a aceluia]i risc asigurat [ntr-o perioad` de 24-72 ore consecutive numai [n caz de calamit`\i naturale. {n general, [n metodologia ASIBAN exprimarea fran]izei se face [n procente din suma asigurat` sau din daun`.

Luarea [n calcul a fran]izei precum ]i valoarea acesteia reprezint` op\iunea Asiguratului.

Tarifele de prime specifice fiec`rei forme de asigurare prev`d tabele cu coeficien\ii de ajustare a primei anuale de asigurare, func\ie de cota de fran]iz` negociat`.

Cre]terea fran]izei pe scal` duce la diminuarea primei. {n general se recomand` [ncheierea poli\elor cu fran]iz` cu excep\ia poli\elor de via\` sau accidente de persoane.

51. Pentru calculul fran]izei se extrage din tabel coeficientul de ajustare a cotei de prim` ]i se [nmul\e]te acest coeficient cu cota\ia de prim` rezultat` [n urma ajust`rilor f`cute [n cadrul inspec\iei de risc. Produsul ob\inut reprezint` cota\ia final` care se va trece [n formularul de poli\` ]i [n baza c`reia se calculeaz` prima de asigurare.

H. Prima de asigurare

52. Prima de asigurare se calculeaz` prin [nmul\irea cota\iei (exprimat` [n procente), determinat` [n urma inspec\iei de risc ]i a negocierii, cu suma asigurat`. Cota\iile prev`zute [n tarifele de prime sunt stabilite de regul`, [n baz` anual`, mai pu\in cele pentru asigurarea lucr`rilor de construc\ii-montaj care sunt pentru [ntreaga perioad` de execu\ie. La asigur`rile [ncheiate pe o perioad` mai mic` de un an, primele de asigurare pentru perioada asigurat` se calculeaz` pro-rata temporis din prima de asigurare anual`. Trebuie avut [n vedere c` la poli\a CASCO sau la alte forme de asigurare unde clauzele contractuale prev`d prima de asigurare, pentru o perioad` mai mic` de un an, sufer` o ajustare. Orice lun` [nceput` se consider` lun` [ntreag`.

53. {n general plata primelor de asigurare se face anticipat ]i integral. La cererea Asiguratului, plata primelor de asigurare poate fi stabilit` ]i [n 4 rate trimestriale egale sau [n cazuri deosebite ]i [n rate lunare sau semestriale, dar numai cu avizul Administra\iei Centrale. Rata I de prim` se pl`te]te anticipat ]i integral [nainte de intrarea [n vigoare a poli\ei, iar ratele urm`toare p@n` la datele expres men\ionate [n poli\`.

54. {n caz de neplat` a primelor, poli\a de asigurare se reziliaz` automat la data scadent` (dac` nu exist` perioad` de gra\ie) a ultimei rate de prim` neachitat` [n termen. Ca urmare, [n astfel de situa\ii, ASIBAN S.A. este [n drept s` refuze plata oric`rei desp`gubiri pentru daune ap`rute dup` neachitarea ultimei rate scadente, chiar dac` Asiguratul, ulterior producerii evenimentului asigurat, achit` rata restant`. Excep\ie de la prevederile de mai sus fac numai situa\iile [n care anterior producerii evenimentului asigurat, s-a emis de c`tre Asigur`tor o aprobare special` [n acest sens, precum ]i [n cazurile [n care dintr-un calcul tehnico-economic, rezult` c` Asigur`torul ar fi [n vre-un fel [n c@]tig prin plata daunei respective sau [n urma refuzului pl`\ii ar avea mai mult de pierdut dec@t de c@]tigat ]i care se trateaz` numai cu acordul scris al administra\iei centrale ASIBAN S.A.

55. {n cazul [n care neachitarea la scaden\` a unei rate de prim` se datoreaz` unor cauze neimputabile Asiguratului, poli\a poate fi repus` [n vigoare, [n baza unui supliment de asigurare, prin plata ratei restante, [ntr-un termen de p@n` la 30 zile de la data scaden\ei, cu condi\ia ca [n aceast` perioad` s` nu se fi [nregistrat daune. Aceast` situa\ie trebuie dovedit` cu un act din partea Asiguratului, care urmeaz` a se constitui ca anex` la poli\a de asigurare (ca regul` general` se va folosi formularul tip din anexa 3 ) precum ]i printr-o nou` inspec\ie de risc (dac` se consider` c` este cazul).

56. {n situa\iile [n care se constat` c` Asiguratul a achitat numai o parte din prima de asigurare convenit`, respectiv din rat`, la termenul scadent, se va proceda [n felul urm`tor:

anterior producerii evenimentului asigurat: se va [n]tiin\a [n scris Asiguratul, lu[ndu-se m`suri de completare a sumei convenite ca prim` sau rat` scadent`;

dup` producerea evenimentului asigurat: plata desp`gubirii se va face corespunz`tor raportului dintre suma efectiv achitat` ]i cea convenit` prin poli\` ]i care trebuia pl`tit` la termenul scadent dep`]i

57. Dac` nu s-a convenit altfel, printr-un act scris, plata primelor de asigurare se face la sediul sucursalei sau agen\iei care a emis poli\a de asigurare.

58. Dovada pl`\ii primelor de asigurare revine Asiguratului, [nscrisul constatator fiind chitan\a emis` de Agen\ia ASIBAN S.A. sau dispozi\ia (ordinul) de plat` vizat de banc`.

59. {n situa\iile [n care ca urmare a negocierii cu viitorul Asigurat s-a c`zut de acord asupra condi\iilor de asigurare ]i a costului asigur`rii (primei de asigurare), iar clientul urmeaz` s` achite cu ordin de plat`, cecuri ]i alte mijloace de plat` suma convenit` [n vederea emiterii poli\ei, reprezentantul Asigur`torului va completa la cererea clientului formularul "decont de prime" cuprinz@nd datele clientului, sumele convenite ca prime ]i num`rul de cont [n care urmeaz` a se face plata.

60. {n cazul [n care, conform celor convenite, Asiguratul urmeaz` a achita prima de asigurare sau ratele urm`toare prin ordin de plat`, i se va transmite [n timp util, anterior termenului scadent, un decont de prime, utiliz@ndu-se [n acest scop formularul din anexa. Pentru ratele urm`toare, [ncep@nd cu rata a II-a se poate, dup` caz, utiliza ]i formularul din anexa nr 5. {n cazurile [n care la [ncasarea primelor de asigurare apar neconcordan\e ce conduc la necesitatea restituirii unor sume de bani c`tre Asigurat se va utiliza formularul “Decont de restituire a primelor”

61. Ca urmare a func\ion`rii defectuoase a sistemului de onorare a ordinelor de plat` la unele b`nci, condi\iile de asigurare prev`d [n mod expres [ncasarea de c`tre Asigur`tor a primelor stabilite ca o condi\ie obligatorie pentru plata desp`gubirii. Aceasta presupune urm`rirea atent` a [ncas`rii primelor, respectiv a ratelor ulterioare emiterii poli\ei ]i informarea operativ` a clien\ilor privind eventualele necorel`ri legate de [ncasarea sumelor convenite.

62. Acordarea unor reduceri a cota\iilor finale [n cadrul etapei de negociere se face [n anumite cazuri bine justificate, pe motiva\ii temeinice, dintre care:

[n situa\ia [n care clientul a asigurat mai multe bunuri la ASIBAN S.A. sau are [ncheiate mai multe forme de asigurare, pentru una din ele;

[n situa\ia unei construc\ii amplasate [n imediata vecin`tate a unei unit`\i de pompieri dotat` cu ma]ini de stins incendii;

[n cazul poli\ei “toate riscurile” sau “standard” extins` la furt, [ncheiat` pentru bunuri ca ma]ini, utilaje, instala\ii fixate [n funda\ie sau de elemente de construc\ie ca ]i [n cazul bunurilor cu volum ]i greutate mare, la care riscul de furt este redus;

pentru liniile tehnologice moderne care prezint` un grad de risc diminuat fa\` de ramura industrial` [n care s-a f`cut [ncadrarea [n conformitate cu tariful de prime ]i la care s-au luat m`suri corespunz`toare de protec\ie, respectiv dotarea cu ma]ini, instala\ii, mijloace de prevenire ]i stingere a incendiilor;

pentru cl`diri ]i con\inutul acestora, situate [n zonele A-C a c`ror rezisten\` la cutremur este garantat` prin expertize tehnice sau pentru cl`dirile recent construite prin proiect pentru cel pu\in gradul 8 pe scara Richter;

la asigurarea de accidente persoane [n cazul asigur`rii unui num`r mai mare sau foarte mare de angaja\i c@nd agentul economic respectiv a [nregistrat [n anii anteriori un num`r redus de accidente de munc`, iar condi\iile de lucru ]i de risc nu s-au modificat [ntre timp.

63. Aprob`rile pentru dep`]irea limitelor de competen\`, derog`rile, aprobarea unor tarife speciale ca ]i emiterea unor condi\ii specifice pentru alte forme de asigurare dec@t cele uzuale se acord` de c`tre Administra\ia Central` numai [n baza unor solicit`ri scrise din partea agen\iilor care trebuie s` cuprind` date [n leg`tur` cu afacerea respectiv` care, dup` caz, pot fi: denumirea clientului, felul afacerii sau activit`\ii, forma de asigurare solicitat` sau [ncheiat`, rezultatele inspec\iei de risc, cu prezentarea riscurilor existente ca ]i a m`surilor pentru diminuarea acestora, situa\ia contractelor existente [ntre ASIBAN S.A. ]i clientul respectiv cu cifre concrete (prime contractate, [ncasate, daune pl`tite, alte asigur`ri, [n curs de negociere), caracterizare general` a colabor`rii cu Asiguratul, alte aspecte legate de interesul Asigur`torului fa\` de client sau [n leg`tur` cu acesta, alte date de interes.

I. Rotunjirea sumelor asigurate ]i a primelor.

64. Pentru simplificarea calculelor ]i eviden\ei, sumele asigurate ]i primele de asigurare se rotunjesc astfel:

sumele asigurate [n valut` ]i primele [n valut` se rotunjesc la [ntreg, respectiv frac\iunile p@n` la 0,5 se neglijeaz`, iar cele peste 0,51 inclusiv se rotunjesc la [ntregul urm`tor;

primele de asigurare [n lei se rotunjesc prin neglijarea sumelor p@n` la 0,50 lei iar cele peste 0,51 lei inclusiv se rotunjesc la 1 leu.

Clauza de indexare

65. La asigur`rile de bunuri ]i r`spunderi la care suma asigurat` se exprim` [n LEI, precum ]i cele exprimate [n valut` convertibil` ]i la care se solicit` plata primei [n LEI, la cursul de referin\` al BNR de la data [ncheierii asigur`rii, [n vederea atenu`rii efectelor ratei infla\iei ]i respectiv al devaloriz`rii leului fa\` de valutele convertibile, suma asigurat` poate fi majorat` conform clauzei de indexare din anexele nr. 7 sau 8 din Normele Metodologice cu majorarea corespunz`toare a primelor de asigurare.

Pentru Asigur`rile de Bunuri (asigurarea de incendiu ]i alte calamit`\i, asigurarea complex` a gospod`riei persoanelor fizice, asigurarea echipamentului electronic, asigurarea ma]inilor ]i utilajelor pentru avarii accidentale), Asigur`rile de R`spunderi, precum ]i suplimentelor la acestea, asigurarea se poate [ncheia [n valut` convertibil` (suma asigurat`, prima de asigurare, rate) aceasta putânt fi pl`tit` la cursul oficial comunicat de B.N.R. pentru ziua [n care se efectueaz` plata f`r` a mai [ncheia o clauz` de indexare.

J. Intrarea [n vigoare a asigur`rii

66. Intrarea [n vigoare a poli\ei respectiv acoperirea efectiv` a riscurilor ce fac obiectul contractului de asigurare este condi\ionat` de plata costului asigur`rii, denumit prim` de asigurare ]i emiterea poli\ei.

67. R`spunderea ASIBAN S.A. [ncepe cel mai devreme [n ziua urm`toare datei emiterii poli\ei ]i [ncas`rii primei de asigurare ]i [nceteaz` [n ultima zi din perioada pentru care s-a [ncheiat asigurarea.

K. Supliment de asigurare

68. De comun acord, se pot aduce modific`ri la poli\a de asigurare, oric@nd [n cursul valabilit`\ii acesteia. {n asemenea cazuri Asigur`torul emite un supliment la poli\a original` care va face parte integrant` din aceasta.

69. Suplimentul de asigurare reprezint` un document emis [n perioada de asigurare prin care se fac anumite preciz`ri [n leg`tur` cu aceasta, ca urmare a unor modific`ri intervenite [n cadrul contractului [ncheiat [ntre p`r\i (cum ar fi: majorarea sumelor asigurate, schimbarea adresei bunurilor asigurate, majorarea sau reducerea primelor de asigurare ca urmare a schimb`rii condi\iilor de risc, schimbarea proprietarului bunului asigurat etc.) ulterior semn`rii poli\ei. Suplimentul de asigurare nu anuleaz` poli\a, ci doar o completeaz`, poli\a r`m@n@nd documentul de baz` al asigur`rii.

70. Emiterea suplimentului de asigurare se face pe un formular ( vezi Anexa nr. 7 ) cu respectarea urm`toarelor reguli:

suplimentul de asigurare nu poate \ine loc de chitan\`; [ncasarea diferen\elor de prim` stabilite se va face [n mod obligatoriu pe chitan\` cu regim special sau O.P.;

suplimentele de asigurare se emit numai de c`tre agen\iile ASIBAN S.A. fiind interzis a se pune formulare ]tampilate la dispozi\ia agen\ilor ]i a agen\iilor de intermediere;

fiecare supliment de asigurare se [nregistreaz` separat [n condica de intr`ri/ie]iri a agen\iei;

suplimentul de asigurare se emite [n dou` ( trei exemplare, c@nd poli\a ini\ial` este cesionat` ) se semneaz` ]i se ]tampileaz`, dup` caz, at@t de Asigur`tor c@t ]i de Asigurat, fiecare parte semnatar` primind un exemplar;

un exemplar din suplimentul de asigurare se p`streaz` [n dosarul poli\ei;

pe copia poli\ei p`strat` la ASIBAN S.A. se consemneaz` “Datele poli\ei au fost schimbate prin suplimentul de asigurare nr……..din ……. Astfel: Suma asigurat` devine …….; Prima de asigurare devine…………”;

urm`rirea [ncas`rii ratelor, se va face corespunz`tor datelor din suplimentul de asigurare.

R`spunderea ASIBAN S.A. [ncepe cel mai devreme [n ziua urm`toare datei emiterii suplimentului ]i [nceteaz` odat` cu poli\a.

Anexa nr.1 la Normele Metodologice ASIBAN

AGEN|IA ASIBAN: …………………………… Nr. de [nreg/ Data.……………………

Nr. Telefon/ Fax: …………………………………

OFERT~ DE ASIGURARE (model)

(principalele elemente pe care trebuie s` le cuprind` oferta)

1. SOLICITANT ……………………………………………………………………………….

2. ADRESA ……………………………………………………………………………………

3. Nr. Tel. ………………………………………….. Fax …………………………………

4. OBIECTUL ASIGUR~RII………………………………………………………………….

5. BUNURILE PENTRU CARE SE SOLICIT~ ASIGURAREA ………………………….

6. ADRESA LA CARE SE AFL~ BUNURILE ……………………………………………….

7. SUMELE ASIGURATE …………………………………………………………………….

8. TIPUL POLI|EI SOLICITATE …………………………………………………………….

9. RISCURILE ASIGURATE ………………………………………………………………….

10. COTA DE PRIM~ ANUAL~ …………………………………………………………….

11. FRAN}IZ~ ……………………………………………………………………………….

12. PRIMA ANUAL~ DE ASIGURARE …………………………………………………….

13. PERIOADA DE ACOPERIRE …………………………………………………………….

14. LIMITA GEOGRAFIC~ ………………………………………………………………….

15. MODALITATEA DE PLAT~ A RATELOR …………………………………………….

16. CLAUZE …………………………………………………………………………………

17. REASIGUR~TOR(I) EXTERN(I) ………………………………………………………

NOT~:

Dup` caz, corespunz`tor diferitelor forme de asigurare, [n ofert` pot s` mai apar`:

-la asigurarea de accidente persoane: preciz`ri privind evenimentele cuprinse [n asigurare ]i v@rsta minim` (maxim`) pentru [ncheierea asigur`rii, limita maxim` a sumei ce se achit` pentru cheltuieli cu medicamente, tratament, etc.

-la asigurarea lucr`rilor construc\ii-montaj: beneficiarul lucr`rii, antreprenorul general, subcontractor (Asigurat), data de [ncepere ]i terminare a lucr`rii, etc.

-la asigurarea de r`spundere: volumul anual al veniturilor (estimat), prima minim` de depozit, limita r`spunderii de fiecare persoan` ]i agregat pe toat` perioada.

La asigurarea de bani, valori: baza de tarifare, respectiv rulajul anual (estimat) , rute de transport, limita r`spunderii pentru un transport ]i limita total` a r`spunderii (totalul sumei asigurate), preciz`ri privind transporturile individuale ce dep`]esc limita de r`spundere, prima minim` de depozit.

Anexa nr.2 la Normele Metodologice ASIBAN

FI}A ASIGURATULUI

(pentru persoane juridice)

DENUMIREA FIRMEI ……………………………………………………………………………………

SEDIUL SOCIAL …………………………………………………………………………………………

TELEFOANE ………………………………………………………………………………………………

FAX ………………………………………………………………………………………………………..

ALTE SEDII ……………………………………………………………………………………………….

CONDUCEREA FIRMEI:

– director general ……………………………………………………………….

– director adjunct ……………………………………………………………….

– contabil ]ef ……………………………………………………………………

– alte persoane de leg`tur` ………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

FELUL ACTIVIT~|ILOR PRESTATE …………………………………………………………………………

..………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………….………….…………………………………………………………………………………………………

ALTE DATE ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

POLI|E {NCHEIATE LA ASIBAN S.A.:

Bunuri, r`spunderi, accidente, ………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

Auto ……………………………………………………………………………………….…………….

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

Cargo, EEI, riscuri financiare, etc. …………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

EVIDEN|~ DAUNE ……………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………….………………………………………………………………………………………………………

PROBLEME DEOSEBITE …………………………………………………………………….………

Anexa Nr. 3 la Normele Metodologice ASIBAN

C`tre SOCIETATEA DE ASIGURARE }I REASIGURARE ASIBAN S.A.

AGEN|IA ___________________________

CERERE

DE REPUNERE {N VIGOARE A POLI|EI DE ASIGURARE

Subsemnatul __________________________________________________________________________

{n calitate de __________________________________________________________________________

av@nd [ncheiat` la S.C.ASIBAN S.A. poli\a nr. _________ din __________________ privind asigurarea

_____________________________ , v` rog s` binevoi\i a repune [n vigoare aceast` poli\` .

Men\ionez c` [nt@rzierea pl`\ii ratei scadente, [n valoare de _______________________________________

prev`zut` [n poli\` la termenul de ______________________ s-a datorat urm`torului motiv: ____________

Plata efectiv` a ratei neachitate s-a f`cut la data de _______________ cu _________________ (ordin de plat`, chitan\`) nr. ______________________________ pentru suma de ____________________________.

Precizez c` de la data efectu`rii pl`\ii, inclusiv [n ziua [n care s-a f`cut plata, nu au fost [nregistrate daune la bunurile asigurate ]i m` angajez s` nu pretind desp`gubiri pentru perioada [n care poli\a a fost reziliat`.

Semn`tura ____________________

Data ________________________________

Primele de asigurare reprezint` ……………………………………………………………………….

Plata primelor de asigurare men\ionate [n tabelul de mai sus, se va face [n conturile noastre deschise la B.C.R., (B.R.D). ________________________________ , astfel:

LEI …………………….. USD …………………………

Se precizeaz` c` toate spezele ]i comisioanele bancare, inclusiv ale b`ncilor corespondente, pentru efectuarea transferului sunt [n sarcina ordonatorului (Asiguratului).

ASIGURAT ASIGUR~TOR

……………………………. AGEN|IA ASIBAN EMITENT

(semn`tura ]i ]tampila) ……………………………… ……………………… (agen\ie de intermediere)

Anexa nr. 5 la Norme Metodologice ASIBAN

DECONT DE PRIM~ _____________/ DATA____________

Pl`titor : S.C. ____________________

V` rug`m s` dispune\i plata primei de asigurare men\ionat` mai jos, privind asigurarea prin

poli\a Nr. ________________ [n contul ASIBAN S.A. deschis la B.C.R.(BRD) ……. nr. …………..

POLI|A DE ASIGURARE : _____________________

OBIECTUL ASIGUR~RII : ___________________________________________________________

PERIOADA DE ASIGURARE :___________________

SUMA ASIGURAT~ :___________________________

TOTAL RATA a-___-a : ____________LEI

V` mul\umim.

Societatea de asigurare-reasigurare

ASIBAN S.A.

Anexa Nr.6 la Normele metodologice ASIBAN

DECONT DE RESTITUIRE A PRIMELOR Nr …………………./………………….

(Data emiterii)

Primele de asigurare reprezint` : ………………………………………………………………………

Plata primelor de asigurare men\ionate [n tabelul de mai sus, s-a f`cut [n contul societ`\ii dvs. deschis la …….. sucursala ………………………. cu documentul …………………. din ……….. [n contul :

pentru LEI ……………………

pentru USD …………………..

pentru DEM ………………….

pentru alte valute …………….

ASIGURAT , ASIGUR~TOR ,

Sucursala/Agen\ia ASIBAN, Emitent,

………………………… ………………………….. …………………….

(Semn`tura ]i ]tampila) (Denumirea, semn`tura ]i ]tampila) (Agen\ia de intermediere)

Anexa nr. 7 la Norme Metodologice ASIBAN

Anexa nr ……………………….

La poli\a de asigurare nr. …………………..

Clauza de indexare 1

La asigur`rile de bunuri ]i r`spunderi a c`ror valoare este exprimat` [n lei, [n vederea atenu`rii efectelor ratei infla\iei suma asigurat` se indexeaz` trimestrial, [n func\ie de evolu\ia cursului LEU/USD, cu plata corespunz`toare a primei de asigurare.

Suma asigurat`, [n acest caz, ]i prima de asigurare, corespunz`toare urm`torului trimestru de asigurare, se indexeaz` cu raportul de schimb LEU/USD din ultima zi a trimestrului expirat ]i prima zi a trimestrului urm`tor.

R`spundera maxim` p@n` la care ASIBAN SA preia r`spunderea este suma asigurat` prev`zut` [n poli\`, indexat` conform punctului 2 ]i va fi constant` pe parcursul unui trimestru de asigurare.

Asigurat Asigur`tor

____________________ ASIBAN SA

(nume, semn`tur`, ]tampil`)

DATA : ________________

Anexa nr. 8 la Norme Metodologice ASIBAN

Anexa nr ……………………….

La poli\a de asigurare nr. …………………..

Clauza de indexare 2

La asigur`rile de bunuri ]i r`spunderi a c`ror valoare este exprimat` [n valut` convertibil` ]i la care se solicit` plata primei de asigurare [n lei, la cursul de referin\` BNR de la data [ncheierii asigur`rii, suma asigurat` se indexeaz` trimestrial, [n func\ie de evolu\ia cursului LEU/USD, cu plata corespunz`toare a primei de asigurare.

Prima de asigurare se exprim`, [n poli\`, [n valut` convertibil` ]i se va pl`ti la cursul de schimb valutar BNR din prima zi a trimestrului de asigurare. La expirarea fiec`rui trimestru de asigurare prima de asigurare decontat` pentru trimestrul anterior se corecteaz` cu raportul dintre cursul de schimb valutar din ultima zi ]i respectiv prima zi a trimestrului expirat.

Eventualele desp`gubiri [n caz de daun` se vor pl`ti [n lei la cursul de schimb valutar din ziua daunei.

Asigurat, Asigur`tor,

_______________ ASIBAN S.A.

(nume, semn`tur`, ]tampil`)

DATA : _________________

Anexa Nr.9 la Normele metodologice ASIBAN

Nr. ________ din ____.____.____

SUPLIMENT DE ASIGURARE Nr._____________ din_____________

(num`r) (zi, lun`, an)

la poli\a de asigurare __________________________ din ____________

(felul ]i num`rul) (zi, lun`, an)

Prin prezentul supliment se precizeaz` c` [ncep@nd cu data de _______________________, la poli\a susrubricat` au intervenit urm`toarele modific`ri :

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Celelalte condi\ii din poli\a de asigurare r`m@n neschimbate.

Perioada de valabilitate : de la ____________ p@n` la _______________.

{ntocmit [n 2 exemplare, c@te unul pentru fiecare parte.

POLI|A DE INCENDIU

}I ALTE CALAMIT~|I

Nr. I xxxxxxxxxxxx {nlocuie]te Poli\a Nr. _________________

Emis` de unitatea _______________________________ Cod ___________ Jud.: _______________

Toate drepturile ce decurg din prezenta poli\` se cesioneaz` [n favoarea: ______________________________________

MEN|IUNI SPECIALE: _____________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________________________________

Fac parte integrant` ]i completeaz` prezenta Poli\`: Condi\iile de asigurare privind poli\a de incendiu ]i alte calamit`\i precum ]i anexele : _____________________________________________________________________________________________________________________________

Prin semnarea prezentei poli\e declar c` am primit ]i am luat cuno]tin\` de Condi\iile de asigurare.

Prezenta Poli\` este redactat` [n 3 exemplare.

Data emiterii poli\ei : _________________

ASIGURAT, ASIBAN S.A.

……………………………………………………………. …………………………………………….

semn`tura ]i ]tampila (dac` este cazul) semn`tura ]i ]tampila

CAP III. CONDI|II PRIVIND ASIGURAREA DE INCENDIU }I ALTE CALAMIT~|I

1. CONTRACTUL DE ASIGURARE

1.1 În baza contractului de asigurare reglementat de polița de asigurare și de prezentele condiții de asigurare, Societatea de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. denumită și Asigurător asigură bunurile aparținând Asiguratului pentru pagube cauzate acestuia prin producerea evenimentului asigurat.

1.2 Prin contractul de asigurare, Asiguratul se obligă să plătească o primă societății ASIBAN S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligându-se ca, la producerea evenimentului, să plătească Asiguratului sau Beneficiarului desemnat, o despăgubire în limitele și termenele convenite.

1.3 Asiguratul trebuie să aibe un interes asupra bunului asigurat.

1.4 Asiguratul rămâne propriul lui Asigurător pentru o franșiză sau sumă determinată care nu se despăgubește de către Asigurător. La calculul despăgubirii franșiza se aplică separat pe categorii de obiective (clădiri, conținut sau bunuri casnice).

2. OBIECTUL ASIGURĂRII

Sunt asigurabile prin prezentul contract de asigurare, bunurile definite în acest capitol, stabilite prin localizarea riscului indicată în poliță la rubrica “Amplasarea bunurilor asigurate” și în diferite alte suprafețe aflate la o distanță nu mai mare de 40 m.

În categoria clădiri și alte construcții se includ toate construcțiile edilitare menționate în cererea de asigurare (fiind exclusă valoarea terenului), în perimetrul și cu respectarea celor menționate în paragraful precedent.

Sunt cuprinse elemente fixe sau detașabile de fundație sau împământare, precum și următoarele instalații fixe din perimetrul clădirilor: igienico-sanitare, instalații utilizate exclusiv pentru încălzirea localurilor asigurate(numai țevile și caloriferele cu excepția centralelor termice), instalații fixe de iluminat, instalații de aer condiționat(numai tubulatura cu excepția utilajului care produce aceast lucru).

Tipuri de clădiri:

A) construcții realizate din beton armat sau cărămidă, cu planșeu de beton, acoperiș din material incombustibil, tablă
sau țiglă, sistem de încălzire tip termoficare;

B) construcții realizate din beton armat, cărămidă sau alte materiale incombustibile, planșeu, acoperiș din material
incombustibil, tablă sau țiglă (este acceptată și șarpanta acoperișului din lemn), sistem de încălzire centrală proprie, sobe sau sistem electric;

C) construcții realizate din cărămidă sau lemn și/sau alte materiale combustibile, acoperiș din orice material, sistem de
încălzire cu sobe, electric sau altele.

În categoria conținut sunt incluse:

– mașini, utilaje(inclusiv cabina, motorul, sinele de ghidare, contragreutatea și troliul ascensorului, centrala termică, utilajul ce produce aerul condiționat), inclusiv cele agricole, ustensile, piesele de schimb pentru acestea precum și postamentele respective;
– echipamente, inclusiv instalații de prevenire și alarmare;

– mobilier, dulapuri blindate, birotică, aparatură electronică și electrotehnică;

– utilaje de ridicare și instalații diferite de cele cuprinse în capitolul clădiri;

– rezervoare și silozuri altele decât cele zidite și din beton;

– mijloace de cântărire, de tracțiune precum și mijloace de transport neînmatriculabile;

– mărfuri incluzând:

. materii prime, materiale, produse semifabricate și finite;

. bunuri în curs de fabricație, în depozit sau stocuri de rezervă;

. materiale de consum, ambalaje, rebuturi și deșeuri de fabricație, suporturi.

Se consideră ca fiind bunuri casnice: mobilier casnic, alte dotări și tot necesarul pentru uzul casnic și personal al Asiguratului și al persoanelor cu care acesta coabitează.

3. TERITORIALITATE

3.1 Această asigurare este valabilă pentru bunurile și clădirile aflate pe teritoriul României.

4. ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ȘI PLATA PRIMEI

4.1 Asigurarea se încheie de regulă pe o perioadă de 1 an. Perioada minimă de asigurare este de o lună.

4.2 Asigurarea se consideră încheiată numai prin încasarea primei de asigurare sau a celei dintâi rate a primei și semnarea poliței de asigurare. Primele de asigurare se calculează conform tarifului de prime al ASIBAN S.A.. Prima de asigurare minimă este de 50.000 lei.

4.3 Asigurarea nu este considerată încheiată, chiar dacă polița a fost semnată, în cazul în care nu a fost plătită prima integral sau cea dintâi rată a primei de asigurare.

4.4 După încheierea asigurării, ASIBAN S.A. ia asupra sa riscul producerii evenimentului asigurat, începând cu data fixată în poliță, dar în nici un caz înainte de orele 24 ale zilei în care s-a plătit prima, data încetării contractului rămânând neschimbată.

4.5 În cazul în care ratele ulterioare de primă nu sunt plătite în termen de 15 zile calendaristice de la termenele stabilite, contractul de asigurare se consideră reziliat de drept fără punere în întârziere sau altă somație.

5. RISCURILE PENTRU CARE SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI

ASIBAN S.A. îl despăgubește pe Asigurat pentru pagubele materiale directe cauzate de :

5.1. Riscuri de bază (standard sau FLEXA)

a) incendiu, prin care se înțelege un foc de mare întindere sub formă de flăcări deschise care însoțesc arderea și care s-a produs în absența unei vetre destinate acestui scop sau a ieșit din vatră, având forța de a se extinde prin propria sa putere;

b) trăsnet, prin care se înțelege o descărcare electrică luminoasă care se produce între un nor și sol sau obiecte aflate pe sol, pagubele producându-se prin transferul nemijlocit al efectului asupra bunului asigurat, chiar dacă trăsnetul nu a fost urmat de incendiu;

c) explozie, prin care se înțelege o reacție fizică sau chimică foarte rapidă, violentă însoțită de efecte sonore, mecanice, termice, luminoase, chiar dacă explozia nu a fost urmată de incendiu.

d) căderea aparatelor de zbor, părți ale acestora și obiecte transportate de acestea, cu excepția dispozitivelor explozive;

e) lovirea accidentală și neintenționată, de către vehicule rutiere care nu aparțin Asiguratului. Sunt excluse daunele cauzate de vehicule în mișcare în incinta asigurată.

În cadrul acestui contract se acordă despăgubiri și pentru pagubele produse accidental, bunurilor asigurate, de: carbonizarea totală sau parțială ori topirea, chiar și fără flacără precum și afumarea cauzată de incendiu.

EXCLUDERI SPECIALE LA PCT. 5.1

În cadrul acestei secțiuni nu se acordă despăgubiri pentru:

pagube cauzate de incendiu rezultat din cutremur sau erupții vulcanice;

pagubele produse la aparate și instalații care sunt consecințe ale unui incendiu sau explozii datorate uzurii sau a slabei întrețineri;

5.2. Riscuri extinse

Sunt incluse sub această acoperire riscurile de la pct. 5.1 – Riscuri de bază (FLEXA) la care se adaugă și pagubele produse de:

a) inundație, prin care se înțelege acoperirea unei porțiuni de uscat cu o mare cantitate de apă, ca urmare a revărsării peste marginile cursurilor de apă;

b) furtună (prin care se înțelege o perturbație atmosferică violentă), grindină, ploaie torențială inclusiv efectele indirecte ale acesteia;

c) prăbușiri sau alunecări de teren;

d) greutatea stratului de zăpadă, de gheață sau avalanșă;

e) demolarea, demontarea sau mutarea în alt loc a clădirii sau a unei construcții în care se aflau bunurile asigurate, dacă aceasta se face pentru a opri întinderea incendiului sau la o amenințare bruscă de inundație, prăbușire sau alunecare de teren.

EXCLUDERI SPECIALE LA PCT. 5.2.

În cadrul acestei secțiuni sunt excluse pagubele cauzate de:

Unul din riscurile de mai sus provocate de cutremure sau erupții vulcanice;

Solul slab al fundației (fenomenul de tasare);

Apa freatică;

Refularea apei din sistemul de canalizare;

Lucrările în subteran, tuneluri, cariere de piatră, pietriș, nisip și extracții de argilă;

Inundarea apartamentelor de apa provenită de la vecini;

Infiltrarea apei de ploaie, a grindinei sau a zăpezii prin geamuri neînchise, neetanșe sau alte deschizături, în afara cazului în care aceste deschizături s-au produs de riscurile asigurate;

Infiltrarea prin sol în interiorul clădirii a apelor provenite din ploi sau din topirea zăpezii;

Apa pătrunsă în clădire prin acoperiș, datorită proastei izolații;

Neremedierea din culpa Asiguratului a unor situații cunoscute, generatoare de pagube prin inundare cu apă provenită din ploi, topirea zăpezii sau gheții, precum și de infiltrarea prin pereți sau plafoane a apei provenind de la instalații sanitare defecte, prost întreținute, uzate etc.

În cadrul prezentei secțiuni nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse:

clădirilor sau altor construcții care nu au fost date în folosință și bunurilor care se află în aceste clădiri,

bunurilor aflate în aer liber.

5.3. Toate riscurile

Prin acordul intervenit în mod expres între părți se poate acorda acoperirea toate riscurile. Sunt incluse sub această acoperire riscurile de la pct. 5.1 – Riscuri de bază (FLEXA) și de la pct. 5.2 – Riscuri extinse la care se adaugă și pagubele produse de:

cutremur de pământ, inclusiv efectele indirecte provocate de acesta, numai pentru riscurile asigurate;

avarii accidentale ale instalațiilor de apă, canal sau încălzire centrală, prin care se înțelege paguba cauzată de scăpările accidentale de apă.

Excluderi speciale:

-pagubele produse instalațiilor însăși și costurile aferente reparării acestora;

-pagube datorate uzurilor, ruginii, coroziunii, sau slabei întrețineri a conductelor sau instalațiilor;

-pagubele produse în timpul lucrărilor de construcție sau reparare.

c) inundarea apartamentelor de apa provenită de la vecini.

d) furt , prin care se convine a se acorda despăgubiri pentru pagubele produse de:

-furtul prin efracție, al bunurilor asigurate, din încăperi comis prin spargerea pereților, acoperișului, tavanelor, ușilor, ferestrelor, dușumelelor sau prin stricarea sau forțarea dispozitivelor de închidere, cu condiția ca ușile exterioare sau căile de acces în localul asigurat să fie încuiate cu dispozitive de închidere, iar încăperile situate la parterul clădirii să aibă toate geamurile apărate cu sisteme de alarmare sau obloane de lemn ori bare de fier sau grilaje de fier încastrate sau încuiate cu dispozitive de închidere;

-sustragerea bunurilor asigurate prin tâlhărie;

-furtul bunurilor asigurate prin folosirea cheilor originale obținute anterior prin acte de tâlhărie;

-tentativa de furt prin efracție prin care s-au produs pagube încăperilor în care se află bunurile asigurate, se despăgubesc cheltuieli de curățare și costuri de înlocuire a încuietorilor avariate în limita a 5% din suma asigurată pentru clădire;

Excluderi speciale:

-furtul simplu (art 208 Cod Penal);

-furtul calificat exceptând furtul prin efracție precum și furtul comis prin folosirea cheilor originale, când acestea au fost sustrase prin acte de tâlhărie.

riscuri politice (greve,revolte, tulburări civile), prin care se înțelege numai paguba materială produsă bunurilor asigurate în timpul grevelor, revoltelor, tulburărilor civile.

Excluderi speciale:

-pierderi financiare de orice fel datorate întreruperii activității;

-spargerea geamurilor.

terorism / vandalism, prin care se înțelege numai paguba materială produsă bunurilor asigurate în timpul actelor de distrugere comise intenționat de o persoană sau grupuri de persoane. Prin terorism se înțelege folosirea violenței în scopuri politice și include orice folosire a violenței în scopul inducerii fricii în populație sau în unele segmente ale populației. Prin vandalism se înțeleg actele comise intenționat și nejustificat de o persoană sau grup de persoane prin care se aduc pagube materiale unor bunuri.

Excluderi speciale:

-paguba cauzată de prepuși ai Asiguratului;

-pierderi financiare de orice fel datorate întreruperii activității;

-spargerea geamurilor.

6. EXCLUDERI GENERALE

În baza prezentei polițe nu se acordă despăgubiri pentru daunele cauzate direct sau indirect de:

6.1 Pagube indirecte ca de exemplu: reducerea valorii bunului după reparație, scăderea prețurilor bunurilor, întârzieri în livrarea bunurilor, lipsă de locație, de profit, etc. chiar ca urmare a unor cauze cuprinse în polița de asigurare.

6.2 Pagube produse prin întreruperea folosirii bunurilor ori prin întreruperea producției, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse în polița de asigurare.

6.3 Defecte sau erori existente la data intrării în vigoare a poliței, de care Asiguratul sau reprezentanții săi au avut cunoștință.

6.4 Explozia (spargerea) unui boiler sau instalatii sub presiune(aflat(ă) sub incidența normelor ISCIR) în care presiunea internă este datorată exclusiv fluidului aflat sub controlul Asiguratului.

6.5 Intenția ca formă a vinovăției, dacă aceasta rezultă din actele încheiate de organele în drept(poliție, pompieri, procuratură sau alte organe de cercetare) a:

– Asiguratului, Beneficiarului sau Contractantului;

– persoanelor fizice care conviețuiesc în mod statornic cu Asiguratul, Beneficiarul sau Contractantul;

– reprezentanților legali, prepușii și colaboratorii Asiguratului, Beneficiarului sau Contractantului.

6.6 Război (chiar nedeclarat), război civil sau operațiuni de război, invazie, ocupație militară, insurecție, sabotaj, dictatură militară sau uzurpare de putere, acțiunea unor grupuri de persoane răuvoitoare sau persoane care acționează în numele sau în legătură cu orice organizație politică, conspirație, confiscare, naționalizare, expropriere, rechiziționare, distrugere sau avariere din ordinul oricărui guvern de drept sau de fapt sau oricărei autorități publice.

Pagube produse direct sau indirect prin acțiunea dispozitivelor explozive sau armelor de foc;

6.8 Explozii sau emanații de căldură sau radiații provenite din fuziunea sau fisiunea nucleară, precum și de radiațiile provocate de accelerarea artificială a particulelor.

6.9 Poluare și/sau contaminare provocate direct sau indirect, precum și pagubele produse de efectul undelor de șoc generate de spargerea zidului sonic de către aeronave.

6.10 Sunt, de asemenea excluse, daunele:

care decurg din producția sau distribuția anormală a frigului sau de scurgerea lichidului frigorific, chiar dacă sunt
cauzate de evenimente acoperite prin poliță;

produse instalațiilor și aparaturii electrice (inclusiv cabluri de conectare) numai prin acțiunea curentului electric însuși, supratensiune sau supraîncălzire, dacă nu au fost urmate de incendiu;

produse bunurilor numai din cauza uzurii, fermentației, oxidării, căldurii, precum și cele produse de afumare, pătare sau pârlire, provenite dintr-o sursă normală de căldură, inclusiv la bunurile supuse la foc sau căldură pentru prelucrare, numai dacă pagubele nu au fost produse de incendiu;

produse de joasa presiune, presiune mărită a apei, factori de solicitare și alte avarii accidentale mecanice în timpul funcționării(dacă nu s-a convenit altfel);

reprezentând cheltuielile făcute pentru transformarea sau îmbunătățirea stării bunurilor în comparație cu cea de dinaintea daunei și cele pentru recondiționări sau reparații nereușite.

6.11 Asigurătorul nu va fi răspunzător în cadrul prezentului contract pentru pagubele sau pierderile de consecință, cauzate direct ori indirect sau apărute din eroarea oricărui computer, echipament de procesare a datelor, cale, microcip, circuit integrat ori mijloc similar sau software de calculator, chiar dacă se află în proprietatea Asiguratului, ori dacă apar înainte, în timpul sau după anul 2000, eroare constând în:

a recunoaște corect orice dată ca data corectă din calendar, și/sau

a capta, a salva, a reține, și/sau a manipula, interpreta sau procesa corect orice dată sau informație ori comandă sau instrucțiune ca urmare a tratării oricărei date altfel decât data reală calendaristică, și/sau

a capta, a salva, a reține sau a procesa corect orice dată ca rezultat al operației sau orice comandă care a fost programată în orice software de calculator, ca fiind o comandă ce cauzează pierderea datelor sau incapacitatea de a capta, a salva, a reține sau a procesa corect astfel de date, atunci sau după orice dată calendaristică.

Dacă din aceste cauze rezultă evenimente asigurate de felul celor cuprinse la cap.5 (riscuri asigurate), răspunderea Asigurătorului acoperă numai efectele produse de aceste evenimente și nu acoperă cauza producerii acestor evenimente.

6.12 Asigurătorul nu va fi răspunzător și nu va despăgubi franșiza prevăzută în poliță, care urmează să fie suportată de Asigurat de fiecare dată când se petrece evenimentul asigurat.

6.13 Daune cauzate direct sau indirect de folosire bunurilor în alt scop decât destinația lor.

7. BUNURI CARE NU SE CUPRIND ÎN ASIGURAREA DE INCENDIU

Nu sunt asigurate în baza prezentului contract următoarele bunuri:

avioane, ambarcațiuni, vagoane de cale ferată, autovehicule care necesită înmatricularea;

bani, hârtii de valoare, documente registre sau titluri, acte, manuscrise;

înregistrări pe benzi magnetice, dischete și alte suporturi de păstrare a informațiilor în vederea prelucrării automate;

pietre prețioase, obiecte din platină, aur, argint;

mărci poștale, tablouri, sculpturi, colecții sau alte obiecte care au o valoare artistică, științifică sau istorică;

efectele personale aparținând Asiguratului sau prepușilor săi aflate la adresa menționată în polița de asigurare, dacă nu s-a convenit altfel;

recolte, plantații, păduri;

bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinația lor, datorită degradării, sere;

animale vii.

8. SUMELE LA CARE SE FACE ASIGURAREA

8.1 Clădirile și bunurile menționate expres în specificația la prezentul contract, se asigură pentru fiecare clădire/bun sau grup de bunuri în parte, astfel:

A. pentru mijloace fixe: clădiri și alte construcții, mașini, utilaje, instalații, echipamente, motoare, unelte și alte mijloace fixe și obiecte de inventar, la valoarea reală a bunurilor aceasta reprezentând valoarea de nou a bunului respectiv din care se scade uzura în raport cu vechimea și starea de întreținere a bunului asigurat.

B. pentru mijloace circulante, după caz, prețul de cost sau de producție ori prețul de achiziție, respectiv la:

a) valoarea maximă a stocului existent la un moment dat;

b) valoarea medie a stocurilor existente pe perioada asigurării;

c) valoarea stocului existent la data încheierii asigurării, ajustată periodic pe baza declarației Asiguratului.

C. Pentru bunuri casnice: la valoarea din nou (prețul de înlocuire) din care se scade uzura în raport cu vechimea și starea de întreținere.

8.2 Pe durata asigurării, sumele asigurate pot fi majorate, reevaluate sau indexate, cu plata corespunzătoare a primelor de asigurare. 8.3 Asigurarea pentru o sumă care depășește valoarea reală a bunului este nulă dacă Asiguratul sau Contractantul au acționat cu rea credință, acesta neavând dreptul la restituirea primei. Dacă Asiguratul sau Contractantul nu au activat cu rea credință, contractul este eficace până la concurența valorii reale a bunului asigurat și aceștia au dreptul de a obține o reducere proporțională a primei.

8.4 Dacă suma asigurată a bunului asigurat prin acest contract este mai mică decât valoarea reală la momentul producerii daunei, suma care se plătește pentru despăgubirea cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută și valoarea bunului la data producerii evenimentului asigurat (regula proporționalității).

8.5 În cazul în care sunt asigurate mai multe bunuri sau mai multe părți de bunuri, regulile de mai sus se aplică pentru fiecare bun sau partidă de bunuri, neadmițându-se compensări între bunuri sau partide de bunuri.

9. OBLIGAȚIILE ASIGURATULUI

9.1 La încheierea asigurării, Asiguratul este obligat să răspundă în scris la chestionarele Asigurătorului, cu privire la împrejurările esențiale, referitoare la risc, pe care le cunoaște.

Dacă împrejurările esențiale privind riscul, așa cum au fost declarate de Asigurat, se modifică în cursul valabilității contractului, Asiguratul este obligat să comunice în scris Asigurătorului schimbarea, imediat ce a cunoscut-o, urmând ca prima de asigurare să fie ajustată corespunzător, dacă este cazul.

Dacă Asiguratul a dat răspunsuri inexacte sau incomplete ori dacă nu a făcut comunicarea la ASIBAN S.A. cu privire la circumstanțele privind riscul ASIBAN S.A. are dreptul:

a) înainte de producerea evenimentului asigurat, să propună Asiguratului modificarea corespunzătoare a contractului sau să-l denunțe dacă, cunoscând exact circumstanțele, nu ar fi încheiat asigurarea;

b) după producerea evenimentului asigurat, să reducă despăgubirea cuvenită corespunzător raportului dintre prima stabilită și cea care, cunoscându-se exact împrejurările, ar fi fost datorată, sau să refuze plata despăgubirii dacă, față de aceste împrejurări asigurarea nu s-ar fi încheiat.

9.2 Asiguratul va plăti primele de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în Polița de asigurare.

9.3 Plata primei se face la sediul Asigurătorului sau al împuterniciților săi. Dovada plății primelor de asigurare revine Asiguratului, înscrisul constatator final fiind polița de asigurare în care se menționează plata primei, chitanța, ordinul de plată sau alt document probator al plății.

9.4 Asiguratul este obligat să întrețină bunul asigurat în bune condiții, în conformitate cu dispozițiile legale și să ia toate măsurile necesare în scopul prevenirii producerii riscului asigurat. Asigurătorul are dreptul să verifice modul în care bunul asigurat este întreținut.

Asiguratul are, de asemenea, obligația de a nu face sau admite modificări care ar duce la mărirea riscului, cu excepția cazului în care continuarea asigurării este confirmată în scris de Asigurător.

9.5 În cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat:

a)să ia, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor asigurate, păstrarea și paza bunurilor rămase și pentru prevenirea degradării ulterioare;

b)să înștiințeze în scris Asigurătorul despre producerea evenimentului asigurat în maxim 48 ore, furnizând date cu privire la natura și întinderea pagubei. Dacă în cazul nerespectării acestui termen nu s-a putut stabili cauza produceri evenimentului asigurat și evalua dauna, ASIBAN S.A. poate refuza plata despăgubirii;

c)să înștiințeze imediat, în caz de incendiu, explozie sau furt Asigurătorul și organele competente (poliție, pompieri, etc) cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele și împrejurările producerii daunei și pagubele provocate;

d)să pună la dispoziția Asigurătorului toate actele întocmite de organele competente precum și cele
necesare pentru verificarea existenței bunurilor și a valorii lor în vederea stabilirii dreptului de despăgubire (registre contabile, facturi, etc. cerute de ASIBAN S.A. sau de experții ori împuterniciți ai acestuia).

În acest sens, Asiguratul trebuie să păstreze starea de fapt existentă în momentul producerii evenimentului asigurat și să pregătească o listă detaliată a pagubelor suferite cu privire la calitatea, cantitatea și valoarea bunurilor distruse sau avariate.

e) să permită Asigurătorului să facă investigații cu privire la cauza și mărimea pagubei, precum și la mărimea despăgubirii pe care o are de plătit;

f) să ia toate măsurile, pentru conservarea dreptului de regres al ASIBAN S.A., astfel:

– să se abțină de la orice recunoaștere față de terți a responsabilității în cazul evenimentului asigurat;

– să se abțină de la încheierea oricărei tranzacții, renunțarea de a încasa sau încasarea oricărei despăgubiri, fără acordul prealabil scris al ASIBAN S.A.;

– să îndeplinească toate actele legate de procedura judiciară și/sau extrajudiciară, necesare pentru exercitarea dreptului de regres cerut de ASIBAN S.A.

În caz de neîndeplinire a obligațiilor prevăzute la lit. a-f, Asigurătorul are dreptul de a refuza plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii daunei.

9.6 Asiguratul are obligația de a informa ASIBAN S.A. despre încheierea unei asigurări cu un alt Asigurător pentru aceleași bunuri și același risc.

În cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul trebuie să comunice la ASIBAN S.A. numele celorlalți asigurători, iar dauna se va plăti în mod proporțional de fiecare Asigurător.

9.7 Dacă Asiguratul sau Contractantul simulează producerea evenimentului asigurat, sau exagerează cu cuantumul daunei, folosind spre justificare mijloace sau documente mincinoase sau frauduloase, modifică sau alterează cu intenție urmele și rămășițele evenimentului asigurat sau facilitează agravarea pagubei, Asiguratul decade din orice drept la despăgubire și la restituirea proporțională a părți din prima datorată, iar contractul de asigurare e considerat reziliat de drept.

Prevederea alineatului precedent se aplică și dacă Asiguratul sau Contractantul declară distruse sau pierdute bunuri care nu existau în momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage ori tăinuiește bunuri salvate sau recuperate după producerea evenimentului asigurat.

10. OBLIGAȚIILE ASIGURĂTORULUI. CONSTATAREA, DETERMINAREA CUANTUMULUI DAUNEI

ȘI PLATA DESPĂGUBIRII

10.1 Constatarea daunei se face de Asigurător în maxim 7 zile calendaristice de la data avizării scrise a Asiguratului, direct sau prin împuterniciți, împreună cu Asiguratul sau împuterniciții săi, inclusiv prin experți, dacă s-a convenit în acest mod de cele două părți.

10.2 La producerea unei pagube pentru care s-a formulat o cerere de despăgubire, Asigurătorul sau orice altă persoană autorizată de acesta, poate, fără a-și afecta drepturile decurgând din contract sau a-și mări responsabilitatea care-i revine conform procedurilor acesteia:

a)să preia și mențină controlul asupra bunurilor;

b)să administreze în mod rezonabil conservarea acestor bunuri.

Bunurile preluate, aflate sub controlul sau în administrarea Asiguratului în condițiile prevăzute în paragraful de mai sus, nu pot fi abandonate de către Asigurat Asigurătorului.

10.3 Stabilirea și plata despăgubirilor se face de către Asigurător, în funcție de starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat.

10.4 Despăgubirea nu poate depăși suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei și nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.

În cazul bunurilor asigurate la care suma asigurată este exprimată în valută, prin suma la care s-a făcut asigurarea se va înțelege această suma transformată în lei la data producerii evenimentului asigurat, folosind cursul oficial comunicat de B.N.R. din această dată.

10.5 În cazul în care, la data daunei, Asiguratul nu are achitată întegral prima de asigurare, Asigurătorul are dreptul de a reține din despăgubirea cuvenită ratele de primă datorate până la sfârșitul perioadei de asigurare.

10.6 Cuantumul despăgubirii reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor asigurate în momentul producerii evenimentului asigurat și valoarea celor rămase după producerea daunei.

a)În caz de daună totală, cuantumul despăgubirii reprezintă valoarea asigurată a bunurilor la data
producerii evenimentului asigurat, din care se scade, după caz, valoarea la aceași dată a resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica, cu respectarea pct.10.5.

Prin daună totală se înțelege pierderea sau distrugerea în întregime a bunurilor, sau în așa mod încât refacerea prin reparare, înlocuire, recondiționare sau restaurare a părților componente sau pieselor avariate nu mai este posibilă, sau costul acestora depășește valoarea asigurată la data producerii evenimentului asigurat.

b) În caz de daună parțială, cuantumul despăgubirii reprezintă: costul reparației părților componente sau pieselor avariate ori costul de înlocuire, recondiționare sau restaurare astfel încât bunul asigurat să ajungă la starea sa imediat anterioară producerii evenimentului asigurat. Din acest cuantum se scad eventualele deseuri care se mai pot valorifica.

Prin daună parțială se înțelege avarierea bunurilor în așa fel încât acestea se pot reface ori mai pot fi folosite prin repararea părților componente sau a pieselor avariate sau prin înlocuirea, recondiționarea sau restaurarea acestora.

10.7 La avarierea unui (sub)ansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părților componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dacă, cu prilejul reparației s-a înlocuit integral (sub)ansamblul.

10.8 În cuantumul despăgubirii se includ și pagubele produse bunurilor asigurate de avarii sau distrugeri prilejuite de măsurile de salvare luate în timpul producerii evenimentului asigurat, cheltuielile făcute în vederea limitării pagubelor precum și cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrărilor de curățire a locului unde s-a produs paguba (ridicarea molozului, aluviunilor,etc) dacă sunt necesare în urma unor pagube produse de cauze cuprinse în asigurare, dar în limita a 10 % din suma asigurată și în cadrul sumei asigurate.

10.9 Plata despăgubirii va fi efectuată de ASIBAN S.A., numai după ce Asiguratul:

a) va proba legitimitatea sa de a obține plata despăgubirii;

b) va declara dacă și ce asigurări a încheiat pentru același risc;

c) va preda toată documentația cerută de ASIBAN S.A., inclusiv cea necesară pentru executarea acțiunii de subrogare și regres.

Începerea procedurii de stabilire a despăgubirilor, evaluarea și plata acestora nu constituie o recunoaștere a obligațiilor de despăgubire.

10.10 Plata despăgubirii se va face în termen de 15 zile de la data depunerii întregii documentații cerută de ASIBAN S.A., cu excepția riscului de furt, caz în care plata despăgubirii se va efectua după cel puțin 30 zile de la producerea evenimentului asigurat, cu condiția primirii raportului oficial al organelor de cercetare (poliție, procuratură) privind stadiul investigațiilor sale.

10.11 În situația prezentată la art 9.6 dacă totalul despăgubirilor care ar trebui plătite în conformitate cu toate contractele de asigurare, depășește valoarea daunei, ASIBAN S.A. va plăti numai o parte a despăgubirii care rezultă din repartizarea proporțională a despăgubirilor datorate de către toți asigurătorii, fiind exclusă orice responsabilitate solidară, astfel încât, despăgubirea totală plătită Asiguratului să nu depășească valoarea daunei.

10.12 După fiecare pagubă, suma asigurată se micșorează, cu începere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurate, cu suma cuvenită drept despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă; prima de asigurare pentru aceiași perioadă rămâne neschimbată.

La cererea Asiguratului, suma asigurată poate fi completată printr-o asigurare suplimentară, contra plății diferenței de primă corespunzătoare.

10.13 Asigurătorul poate să acorde avansuri din despăgubirea deja constatată, acoperită prin prezentul contract, la cererea expresă a Asiguratului.

10.14 La plata despăgubirii, în cazul unei daune totale, Asigurătorul are dreptul să ceară în maximum 30 de zile de la data plății despăgubirii, iar Asiguratul este obligat să pună la dispoziție, bunurile pentru care s-a plătit despăgubirea.

10.15 Asigurătorul va fi îndreptățit să amâne plata despăgubirii dacă, în legătură cu paguba, a fost deschisă împotriva Asiguratului o anchetă de către poliție sau o procedură penală, până la finalizarea anchetei.

11. DISPOZIȚII FINALE

11.1 În lipsa unei prevederi contrare, în cazul în care bunul asigurat este înstrăinat, contractul de asigurare se reziliază de drept. Asiguratul sau Contractantul care nu anunță în termen de 3 zile înstrăinarea bunului asigurat, pierde dreptul la restituirea părții proporționale de primă.

11.2 În cazul în care asigurarea aceluiași risc este repartizată între mai mulți asigurători în cote determinate (coasigurare) fiecare dintre aceștia este ținut să plătească despăgubirea numai proporțional cu cota respectivă, chiar dacă polița este unică și este semnată de toți asigurătorii.

11.3 În mod obișnuit, contractul de asigurare încetează prin ajungerea la termen.

Contractul de asigurare încetează prin plata despăgubirii dacă prin producerea evenimentului asigurat, obiectul asigurării este complet distrus.

11.4 Părțile pot aduce modificări la prezentul contract oricând în cursul valabilității acestuia, modificările respective intrând în vigoare de la data ce se va conveni în scris între părți.

11.5 Ca urmare a comunicării producerii evenimentului asigurat, și nu mai devreme de 30 de zile de la definitivarea raporturilor între părți, după plata despăgubirii, ASIBAN S.A. sau Asiguratul are dreptul de a denunța prezentul contract cu un preaviz de 15 zile.

ASIBAN S.A. va restitui Asiguratului sau Contractantului partea de primă relativă la perioada cuprinsă între data încetării contractului și termenul până la care a fost încheiat contractul.

11.6 În cazul nerespectării obligațiilor de către una din părți, contractul se desființează de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără oricealtă modalitate prealabilă.

11.7 În cazul denunțării contractului de către oricare din părți, sau rezilierii prevederilor acestuia se aplică pentru toate cazurile de daună survenite înainte de denunțare sau reziliere, până la lichidarea definitivă a acestora.

11.8 Eventualele litigii apărute între părți se vor rezolva pe cale amiabilă sau de către instanțele judecătorești competente din România.

11.9 Dreptul de a ridica pretenții față de Asigurător privind achitarea despăgubirii se stinge în termen de 2 ani din momentul nașterii acestui drept.

11.10 Respectarea și îndeplinirea condițiilor privind acest contract, în măsura în care se referă la obligațiile care îi revin Asiguratului, precum și prezumția că declarațiile și răspunsurile Asiguratului la chestionare și cererea de asigurare sunt adevărate, vor fi o condiție ce precede orice răspundere care revine Asigurătorului.

11.11 Specificațiile anexate vor fi considerate ca făcând parte integrantă din acest contract și expresia “acest contract” va fi înțeles ca incluzând Specificațiile(anexe, clauze, etc). Orice cuvânt sau expresie căruia (căreia) i se atribuie un înțeles special în acest contract, va avea același înțeles oricând este folosit(ă).

SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE COMPLEX~

PENTRU RISCUL LOCATIV

Fac parte integrantã ]i completeazã prezenta Poli\ã, Condi\iile de Asigurare, eventualele Specifica\ii precum ]i anexele :

Prin semnarea prezentei Poli\e declar cã am primit ]i am luat cuno]tin\ã de Condi\iile de Asigurare.

Prezenta Poli\` este redactat` [n 2 exemplare ]i \ine loc ]i de chitan\`

ASIGURAT, ASIBAN S.A.,

_________________________________________ _________________________________________ (semn`tura ]i ]tampila)

CONDI|II DE ASIGURARE PRIVIND POLI|A DE INCENDIU

PENTRU SPA|II {NCHIRIATE

1. CONTRACTUL DE ASIGURARE

1.1 {n baza contractului de asigurare reglementat de poli\a de asigurare ]i de prezentele condi\ii de asigurare, Societatea de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. denumit` ]i Asigur`tor asigur` bunurile apar\in@nd Asiguratului pentru pagube cauzate acestuia prin producerea evenimentului asigurat.

1.2 Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig` s` pl`teasc` o prim` societ`\ii ASIBAN S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, oblig@ndu-se ca, la producerea evenimentului, s` pl`teasc` Asiguratului sau Beneficiarului desemnat, o desp`gubire [n limitele ]i termenele convenite.

1.3 Asiguratul trebuie s` aibe un interes asupra bunului asigurat.

1.4 Asiguratul r`m@ne propriul lui Asigur`tor pentru o fran]iz` sau sum` determinat` care nu se desp`gube]te de c`tre Asigur`tor.

SEC|IUNEA I

Asigurarea pentru cazurile de pagube produse apartamentului (locuin\ei) [nchiriat(e)

A. OBIECTUL ASIGUR~RII }I RISCURILE ACOPERITE

2. Prin prezenta sec\iune a poli\ei, Asiguratorul asigur` apartamentul [nchiriat de Asigurat, pentru cazurile de pagube produse acestuia, pentru care Asiguratul este r`spunz`tor fa\` de proprietar.

Asiguratorul acord` despagubiri pentru pagube produse de:

2.1. incendiu, inunda\ie, explozie, chiar dac` explozia nu a fost urmat` de incendiu;

{n caz de incendiu, se acord` desp`gubiri ]i pentru pagubele produse prin afumarea, p`tarea sau cr`parea pere\ilor, spargerea geamurilor sau diverse alte pagube, cauzate de c`ldur` sau fum provenite de la incendiu.

2.2. spargerea sau deteriorarea cu prilejul furtului prin efrac\ie sau tentativei de furt prin efrac\ie a pere\ilor, acoperi]ului, tavanelor, u]ilor, ferestrelor ]i du]umelelor;

2.3. distrugeri sau stric`ciuni pricinuite de m`surile de salvare [n timpul producerii evenimentului asigurat.

B. EXCLUDERI SPECIALE CARE SE APLIC~ SEC|IUNII I

3. Asiguratorul nu acord` despagubiri pentru:

a) pagube produse numai de fermenta\ie, oxidare, c`ldur` precum ]i afumare, p`tare ori p@rlire, provenite dintr-o surs` normal` de c`ldur`;

b) pagube produse instala\iilor electrice numai prin ac\iunea curentului electric, dac` aceasta nu este urmat` de incendiu.

SEC|IUNEA II

Asigurarea pentru cazurile de pagube produse bunurilor aflate [n apartamentul (locuin\a)

inchiriat (`)

A. OBIECTUL ASIGUR~RII }I RISCURILE ACOPERITE

4. Prin prezenta sec\iune se asigur` bunurile apar\in@nd Asiguratului sau aflate [n custodia sa, men\ionate [n Anex`.

5. Asiguratorul acord` desp`gubiri pentru pagube produse de incendiu, tr`znet, explozie, chiar dac` tr`znetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu, ploaie torential`, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindin`, inunda\ie, furtun`, uragan, cutremur de p`m@nt, pr`bu]ire sau alunecare de teren, greutatea stratului de z`pad` sau de ghea\`;

– [n caz de incendiu se acord` desp`gubiri ]i pentru pagubele produse prin afumarea ]i p`tarea bunurilor sau diverse alte pagube produse de c`ldur` sau fum.

– [n caz de explozie ( efectul subit al for\ei de expansiune a gazelor sau aburilor) se acord` desp`gubiri ]i dac` explozia s-a int@mplat la distan\` de bunurile c`rora le-au produs pagube.

– [n caz de inunda\ie se acord` desp`gubiri pentru pagubele produse ca urmare a acoperirii locului unde se aflau bunurile asigurate, cu un strat de ap` provenit din orice cauz`, precum ]i pentru pagubele produse de ac\iunea mecanic` a apelor curg`toare sau a obiectelor purtate de ap`.

– [n cazurile de tr`snet, furtun`, uragan, cutremur de pam@nt, pr`bu]ire sau alunecare de teren, greutatea stratului de z`pad` sau de ghea\` ori de avalan]e de z`pad` se acord` desp`gubiri ]i pentru pagubele produse bunurilor asigurate prin efectele indirecte ale acestor fenomene (de exemplu: pr`bu]irea unui copac lovit de tr`snet, actiunea mec`nic` a obiectelor purtate de furtun` sau uragan, d`r@marea acoperi]urilor sau a construc\iilor din cauza greut`\ii stratului de z`pad` sau de ghea\` ori a avalan]elor de z`pad`, a cutremurului de p`m@nt, a pr`bu]irilor sau alunec`rilor de teren etc.).

6. Asiguratorul acord` desp`gubiri ]i pentru pagube produse ca urmare a:

a) carboniz`rii totale sau par\iale, ori topirii chiar ]i f`r` flac`r`;

b) avariilor accidentale produse la instala\iile de gaze, ap`, canal sau [nc`lzire central`. Prin avarii accidentale se [n\eleg spargerile, deterior`rile [nt@mpl`toare, inclusiv cele produse ca urmare a uzurii instala\iei.

c) d`r@m`rii, demont`rii sau mut`rii [n alt loc a cl`dirilor sau a altor construc\ii [n care se aflau bunurile asigurate ori a unor cl`diri sau alte construc\ii [nvecinate, dac` aceasta se face pentru a se opri [ntinderea unui incendiu sau la o amenin\are brusc` de inunda\ie de pr`bu]ire sau alunecare de teren ;

d) avarierii sau distrugerii de c`tre un risc asigurat, a cl`dirilor sau a altor construc\ii [n care se aflau bunurile respective;

e) c`derii unor corpuri pe cl`dirile sau alte construc\ii [n care se aflau bunurile asigurate ori a pr`bu]irii cl`dirilor sau construc\iilor respective, precum ]i a izbirii lor de c`tre un vehicul;

f) infiltr`rii apei provenite dintr-o inunda\ie produs` [ntr-un apartament [nvecinat, situat la acela]i etaj sau la un etaj superior;

7. Asiguratorul acord` despagubiri pentru pagube produse bunurilor prin furtul prin efrac\ie, cu condi\ia ca u]ile ]i ferestrele exterioare ale apartamentului (locuin\ei) [nchiriat (e), s` fie [ncuiate cu dispozitive de [nchidere (broa]te cu chei, lac`te exterioare ori z`voare interioare).

8. Prin furt prin efrac\ie se [n\elege numai acel furt [n urma c`ruia r`m@n urme c` f`ptuitorii l-au s`v@r]it introduc@ndu-se [n locuin\a respectiv` prin spargerea pere\ilor, acoperi]ului, tavanelor, u]ilor, ferestrelor,du]umelelor sau prin stricarea ori for\area dispozitivelor de [nchidere prev`zute mai sus .

Dac` [nc`perile [n care se aflau bunurile asigurate constituie numai o parte dintr-un apartament, se consider` furt prin efrac\ie numai cazul [n care s-a spart un perete, acoperi]ul, tavanul, du]umeaua, o u]` sau o fereastr` dintre cele exterioare ale apartamentului, respectiv s-au stricat ori for\at dispozitivele lor de [nchidere, nu ]i cele interioare care dau spre partea din apartament unde se aflau bunurile asigurate.

9. Se acord` desp`gubiri ]i pentru pagubele produse bunurilor prin spargere sau deteriorare cu prilejul furtului sau tentativei de furt prin efrac\ie.

10. Nu sunt asigurate pentru riscul de furt prin efrac\ie bunurile aflate pe balcoane sau terase deschise, sub ]oproane sau cerul liber precum ]i cele aflate [n sp`l`torii, usc`torii, c`lc`torii, pivni\e, poduri, magazii sau alte inc`peri care nu se afl` [n interiorul apartamentului (locuin\ei) propriu-zis (e);

11. Asiguratorul nu acord` desp`gubiri:

a) pentru pagubele cauzate de furt simplu sau de furt cu [ntrebuin\are de chei fie potrivite, fie originale, cu excep\ia cazului c@nd au fost ob\inute prin acte de t@lh`rie, precum ]i pentru pagube provocate de cazurile [n care la comiterea furtului prin efrac\ie au luat parte persoane din serviciul asiguratului;

b) [n cazurile [n care furtul prin efrac\ie s-a produs la bunurile asigurate aflate [n apartamentul (locuin\a) [nchiriat(`), ramas(`) nelocuit(`) mai mult de 31 zile consecutiv;

B. EXCLUDERI SPECIALE CARE SE APLIC~ SEC|IUNII II

12. Nu se pot asigura pe baza sec\iunii II urm`toarele bunuri:

– produsele agricole, viticole, pomicole ]i animaliere, care reprezint` pentru asigurat bunuri ob\inute din activit`\i de produc\ie desf`]urate [n gospod`ria sa ]i care urmeaz` a fi valorificate;

– banii, h@rtiile de valoare inclusiv cecurile, actele, documentele, manuscrisele, bijuteriile, pietrele scumpe, obiectele de platin`, aur sau argint, carnetele de depunere, m`rcile po]tale, timbrele, plantele decorative ]i fotografiile, inclusiv cele m`rite fotografic sub forma de tablouri;

– bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit cu destina\ia lor din cauza degrad`rii.

13. Asiguratorul nu acord` despagubiri [n baza prezentei sec\iuni, pentru:

a) pagube produse numai de uzur`, fermenta\ie, oxidare, c`ldur`, precum ]i de afumare, p`tare, ori p@rlire provenite dintr-o surs` normal` de c`ldur`;

b) pagube produse aparatelor electrice numai prin ac\iunea curentului electric, dac` aceasta nu este urmat` de incendiu;

c) pagube produse bunurilor supuse la c`ldur` sau foc pentru prelucrare;

SEC|IUNEA III

Asigurarea pentru r`spunderea civil` legal` a Asiguratului [n leg`tura cu folosirea [n calitate de chiria] a apartamentului (locuin\ei) [nchiriate.

{n aplicarea prezentei sec\iuni, termenii urm`tori sunt defini\i astfel:

a) prin termenul "Asigurat" se [n\elege ]i/sau orice persoan` fizic` sau juridic` ]i/sau reprezentant` cu sau f`r` personalitate juridic` apar\in@nd acesteia;

b) prin termenul "ter\" se [n\elege orice persoan` fizic` sau juridic`, alta dec@t Asiguratul, astfel cum acesta este definit la lit. a) de mai sus;

c) prin "eveniment asigurat" se [n\elege:

– v`t`mare corporal` sau deces al oric`rei persoane, produse [n perioada de valabilitate a poli\ei, cu excep\ia celor decurg@nd dintr-un contract [n vigoare de prestare de servicii sau contract de munc` sau ucenicie [ncheiat cu Asiguratul;

– avarierea sau distrugerea de bunuri care nu apar\in Asiguratului sau unui prepus al s`u, sau care nu sunt [n sarcina sau sub controlul Asiguratului sau unui prepus al acestuia, produse [n perioada de valabilitate a poli\ei.

A. OBIECTUL ASIGUR~RII

14. Prin prezenta sec\iune se asigur` r`spunderea civil` legal` a Asiguratului, prin asigurare fiind acoperite:

a) prejudiciile de care Asiguratul r`spunde [n baza legii fat` de ter\e persoane, pentru care trebuie s` pl`teasc` sume cu titlu de dezd`unare ]i cheltuielile de judecat` ca urmare a v`t`m`rii corporale sau decesului ]i avarierii sau distrugerii unor bunuri, urmare direct` a producerii riscurilor asigurate prin sec\iunile I ]i II ale prezentei poli\e de asigurare;

b) cheltuielile efectuate de Asigurat [n procesul civil cu acordul scris al Asiguratorului, dac` a fost obligat la dezd`unare.

B. EXCLUDERI SPECIALE CARE SE APLIC~ SEC|IUNII III

15. Asiguratorul nu acord` desp`gubiri pentru:

a) preten\iile de desp`gubiri formulate pentru accidentul suferit de Asigurat sau pentru pagube la bunurile sale;

b) preten\iile de desp`gubiri formulate Asiguratului de c`tre prepu]ii s`i;

c) preten\iile de desp`gubiri formulate pentru pagube produse cu inten\ie sau prin omisiune deliberat` de c`tre Asigurat sau de prepu]ii s`i;

d) preten\iile de desp`gubiri formulate [n leg`tur` cu obliga\iile Asiguratului fa\` de ter\i izvor@te dintr-un contract de [mprumut, depozit, munc`, prest`ri de servicii, [nchiriere (altul dec@t cel privind apartamentul), furnizare etc., [n afara cazului [n care ele ar reveni Asiguratului [n absen\a unui asemenea contract, sau pentru pierderi, sustrageri sau avarieri ori distrugeri de bunuri aflate [n p`strarea sau [n custodia Asiguratului sau care au fost predate de ter\e persoane Asiguratului spre p`strare, reparare, prelucrare, expediere sau [ntrebuin\are, cu sau f`r` chirie, precum ]i preten\iile de desp`gubiri pentru avarieri sau distrugeri la bunuri care, fiind v@ndute, nu au fost livrate [nc`;

e) pagube produse de cutremur de p`m@nt, tr`znet, avalan]e sau alte calamit`\i naturale;

f) preten\iile de desp`gubiri formulate [n leg`tur` cu r`spunderea de orice natur`, cauzat` [n mod direct sau indirect, de poluarea aerului, apei sau solului.

EXCLUDERI GENERALE

16. Asiguratorul nu acord` desp`gubiri [n baza prezentei poli\e, pentru:

a) pagube indirecte, ca de exemplu: reducerea valorii bunurilor dup` repara\ii, sc`derea pre\urilor bunurilor ]i altele, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse [n asigurare;

b) pagube produse prin [ntreruperea activit`\ii, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse [n asigurare;

c) pagube produse de opera\iuni militare [n timp de r`zboi sau pricinuite de m`suri de r`zboi (indiferent dac` r`zboiul este declarat sau nu), r`zboi civil, rebeliune, revolu\ie, putere (dictatur`) militar` sau uzurpare de putere;

d) acte de terorism comise de o persoan` sau persoane ac\ion@nd [n numele s`u [n leg`tur` cu orice organiza\ie;

e) pagube produse de greve, tulbur`ri civile, ac\iuni du]m`noase, greve patronale ]i alte asemenea;

f) pagube produse de influen\e directe ale exploziei atomice, ale radia\iilor sau infest`rii radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile;

g) cheltuieli f`cute pentru transformarea sau [mbun`t`\irea st`rii bunurilor [n compara\ie cu cea de dinaintea daunei ]i nici cele pentru repara\ii sau recondi\ion`ri nereu]ite.

OBLIGA|IILE ASIGURATULUI

17. Asiguratul este obligat s` pl`teasc` prima de asigurare aferent` acestei poli\e, [n cuantumul ]i la termenele prev`zute [n specifica\ia anexat`.

{n cazul [n care sumele datorate de Asigurat cu titlu de prim` nu sunt pl`tite [n termen de 15 zile de la scaden\`, Asiguratorul poate rezilia prezenta poli\`.

18. Asiguratul este obligat s` comunice Asiguratorului telefonic, telegrafic sau [n scris, imediat ce a cunoscut despre orice modificare intervenit` [n perioada de valabilitate a poli\ei de asigurare, [n leg`tur` cu datele luate [n considerare la [ncheierea asigur`rii.

19. Asiguratul va lua toate m`surile necesare pentru a preveni producerea evenimentelor asigurate.

20. {n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat:

a) s` ia, pe seama Asigur`torului ]i [n limita sumei asigurate, potrivit cu [mprejur`rile, toate m`surile pentru limitarea pagubelor;

b) s` ia, potrivit cu [mprejur`rile, m`suri pentru salvarea bunurilor asigurate, p`strarea ]i paza bunurilor r`mase ]i pentru prevenirea degrad`rilor ulterioare;

c) s` [n]tiin\eze imediat Asiguratorul, telefonic,telegrafic sau [n scris de producerea acestuia;

d) s` [n]tiin\eze imediat, [n caz de incendiu sau explozie, organele poli\iei, unit`\ile de pompieri ori alte organe de cercetare cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cer@nd [ntocmirea de acte cu privire la cauzele ]i [mprejur`rile producerii evenimentului asigurat ]i pagubele provocate;

e) s` [n]tiin\eze imediat [n caz de furt prin efrac\ie organele poli\iei, av@nd grij` ca p@n` la cercetarea faptului s` r`m@n` neatinse toate urmele; s` comunice organelor de poli\ie ]i Asiguratorului orice informa\ii ce ar putea duce la g`sirea bunurilor furate ]i s` fac` demersurile necesare pentru descoperirea f`pta]ilor ]i redob@ndirea bunurilor, chiar dup` ce a primit desp`gubirea de la Asigurator;

f) s` pun` la dispozi\ia Asiguratorului toate actele ]i eviden\ele necesare pentru verificarea existen\ei bunurilor ]i a valorii lor, precum ]i pentru stabilirea dreptului la desp`gubiri;

g) s` permit` Asiguratorului s` fac` investiga\ii referitoare la cauza ]i m`rimea pagubei, precum ]i la m`rimea desp`gubirii pe care o are de pl`tit.

{n caz de ne[ndeplinire a obliga\iilor prev`zute la lit. a-g, Asiguratorul are dreptul s` refuze plata desp`gubirii, dac` din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat ]i [ntinderea pagubei.

CONSTATAREA }I EVALUAREA PAGUBELOR, STABILIREA }I PLATA DESP~GUBIRILOR PENTRU SEC|IUNILE I }I II

21. Constatarea ]i evaluarea pagubelor se fac de c`tre Asigurator, direct sau prin [mputernici\i, [mpreun` cu Asiguratul sau [mputernici\ii s`i, inclusiv prin exper\i, dac` s-a convenit [n acest mod de cele dou` p`r\i.

22. Stabilirea ]i plata desp`gubirilor se fac de c`tre Asigurator, [n func\ie de starea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat. Desp`gubirile se pl`tesc [n moneda [n care s-a pl`tit prima de asigurare.

23. Desp`gubirea nu poate dep`]i suma la care s-a f`cut asigurarea, nici cuantumul pagubei ]i nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.

24. {n cazurile [n care poli\a de asigurare s-a [ncheiat pentru o sum` asigurat` inferioar` valorii bunurilor, desp`gubirea cuvenit` se reduce corespunz`tor raportului dintre suma prev`zut` [n poli\a ]i valoarea bunurilor la data producerii evenimentului asigurat.

25. Cuantumul desp`gubirii reprezint`:

a) [n caz de paguba total`, valoarea asigurat` a bunului la data producerii evenimentului asigurat, din care se scade, dupa caz, valoarea la aceea]i dat` a resturilor ce se mai pot [ntrebuin\a sau valorifica.

Prin paguba total` se [n\elege:

– pierderea sau distrugerea [n [ntregime a bunurilor;

– distrugerea [n a]a mod [nc@t refacerea bunurilor prin reparare, [nlocuire, recondi\ionare sau restaurare nu mai este posibil`, sau costul acestora dep`]e]te valoarea asigurat` la data producerii evenimentului asigurat.

b) [n caz de paguba par\ial`:

– costul repara\iei p`r\ilor componente sau pieselor avariate, ori costul de [nlocuire, recondi\ionare ori restaurare, din care se scade valoarea la data producerii evenimentului asigurat, a resturilor ce se mai pot [ntrebuin\a sau valorifica;

ori

– valoarea la data producerii evenimentului asigurat a pierderii de calitate (deprecierii) care diminueaz` valoarea bunurilor respective. Gradul de depreciere se stabile]te [n procente pe baz` de expertiz`.

Prin paguba par\ial` se [n\elege:

– avarierea [n a]a mod, [nc@t bunurile se pot reface prin repara\ii, [nlocuiri, recondi\ion`ri sau restaur`ri; ori

– avarierea bunurilor [n a]a fel [nc@t acestea se pot reface sau mai pot fi folosite prin repararea p`r\ilor componente ori a pieselor avariate sau prin [nlocuirea, recondi\ionarea sau restaurarea acestora;

ori

– pierderea de calitate (deprecierea) a bunurilor r`mase dup` producerea evenimentului asigurat ]i care diminueaz` valoarea bunurilor respective.

26. La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia [n considerare [nlocuirea numai a p`r\ilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dac` cu prilejul repara\iei s-a [nlocuit [ntregul ansamblu sau subansamblu.

27. {n cuantumul desp`gubirii se includ ]i pagubele produse bunurilor asigurate de avarieri sau distrugeri prilejuite de m`surile de salvare luate [n timpul producerii evenimentului asigurat, precum ]i cheltuielile f`cute [n vederea limit`rii pagubelor, dac` sunt necesare [n urma unor pagube produse de cauze cuprinse [n asigurare.

28. Uzura bunurilor avariate sau distruse se stabile]te [n raport cu vechimea, [ntrebuin\area ]i starea de [ntre\inere a acestora la data producerii evenimentului asigurat.

La stabilirea uzurii se \ine seama de costul repara\iilor curente sau capitale, inclusiv de [nlocuirea de p`r\i componente sau piese, executate [nainte de producerea evenimentului asigurat, pentru men\inerea st`rii tehnice corespunz`toare a bunurilor respective.

29. Dup` fiecare pagub`, suma asigurat` se mic]oreaz` cu [ncepere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigur`rii, cu suma cuvenit` drept desp`gubire, asigurarea continu@nd pentru suma r`mas`; prima de asigurare pentru aceea]i perioad` r`m@ne neschimbat`. La cererea Asiguratului, suma r`mas` poate fi completat` printr-o asigurare suplimentar`, contra pl`\ii diferen\ei de prima corespunz`toare.

CONSTATAREA }I EVALUAREA PAGUBELOR, STABILIREA }I PLATA DESP~GUBIRILOR PENTRU SEC|IUNEA III

30. Asiguratul va comunica [n scris Asigur`torului, de [ndat` ce a luat cuno]tin\`, despre preten\iile formulate de cei p`gubi\i [n leg`tur` cu daunele ce intr` sub inciden\a acestei poli\e de asigurare, furniz@nd toate informa\iile, actele ]i documentele pe care le posed`.

31. Asiguratul nu va recunoa]te nici o r`spundere ]i nu va face nici o ofert`, promisiune sau plat` f`r` acordul Asiguratorului.

32. Asiguratorul este [ndrept`\it s` preia ]i s` conduc`, oric@nd consider` de cuviin\`, [n numele Asiguratului, ap`rarea sau rezolvarea oric`rei preten\ii de desp`gubire ]i este [ndrept`\it, pe cheltuiala ]i [n beneficiul s`u, la regres [mpotriva oric`rei persoane, Asiguratul fiind obligat s`-i dea toate informa\iile ]i sprijinul necesar pentru aceasta.

33. Constatarea ]i evaluarea pagubelor se fac de c`tre Asigurator, direct sau prin [mputernici\i, [mpreun` cu Asiguratul sau [mputernici\ii lui, inclusiv prin exper\i, dac` s-a convenit [n acest mod de c`tre cele dou` p`r\i.

34. Stabilirea desp`gubirilor se face de c`tre Asigurator.

35. Desp`gubirile se stabilesc pe baza [n\elegerii dintre p`r\i (pe cale amiabil`), cu acordul Asiguratorului, sau prin hot`r@re judec`toreasc` sau arbitral`, conform legisla\iei din Rom@nia.

36. Stabilirea desp`gubirilor pe baza [n\elegerii dintre p`r\i (pe cale amiabil`) se poate face numai dac` din actele [ntocmite de organele competente ]i din [n]tiin\area Asiguratului, rezult` cu certitudine r`spunderea civil` a acestuia pentru producerea pagubelor, iar persoana p`gubit` face dovada prejudiciului material suferit.

37. Actele de umanitate fa\` de ter\e persoane care au suferit v`t`m`ri corporale care ar putea fi imputabile Asiguratului nu se consider` ca o recunoa]tere a r`spunderii lui ]i nici ca un [nceput de [n\elegere [ntre p`r\i.

38. {n toate cazurile [n care desp`gubirile stabilite potrivit pct. 14 nu au fost achitate persoanelor p`gubite direct de Asigurat, acestea vor fi achitate celor [n cauz`, direct de Asigurator.

39. Prin plata desp`gubirilor pe baza [n\elegerii dintre p`r\i (pe cale amiabil`) sau prin hot`r@re judec`toreasc` r`mas` definitiv`, se sting orice preten\ii ale persoanelor p`gubite fa\` de Asigurat pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat, respectiv ale Asiguratului fa\` de Asigurator.

DISPOZI|II FINALE

40. Dac` Asiguratul a dat r`spunsuri inexacte sau incomplete ori dac` nu a f`cut de [ndat` cunoscut` Asiguratorului schimbarea [mprejur`rilor esen\iale privind riscul, Asiguratorul are dreptul, [nainte de producerea evenimentului, s` propun` Asiguratului modificarea corespunz`toare a poli\ei sau s` o denun\e [n cazul [n care, cunosc@nd exact [mprejur`rile, nu ar fi [ncheiat poli\a.

41. Dup` producerea evenimentului asigurat, Asiguratorul are dreptul s` reduc` desp`gubirea cuvenit` corespunz`tor raportului dintre prima stabilit` ]i cea care, cunosc@ndu-se exact [mprejur`rile, ar fi fost cuvenit`, sau s` refuze plata desp`gubirii, dac` fa\` de acele [mprejur`ri poli\a nu s-ar fi [ncheiat.

42. {n cazul producerii unei pagube de c`tre Asigurat sau prepu]i ai acestuia, cu inten\ie sau din neglijen\`, cu efecte grave, dac` acestea rezult` neechivoc din actele [ncheiate de organele [n drept, poli\ie, pompieri sau alte organe autorizate pentru atestarea unor astfel de daune, Asiguratorul are dreptul s` refuze plata desp`gubirii.

43. P`r\ile pot aduce modific`ri la prezenta poli\` ]i o pot rezilia oric@nd [n cursul valabilit`\ii acesteia, modific`rile respective ori rezilierea intr@nd [n vigoare de la data ce se va conveni [n scris, de p`r\i.

44. {n cazul denun\`rii sau rezilierii poli\ei, prevederile acesteia se aplic` pentru toate cazurile de daun` survenite [nainte de denun\are sau reziliere, p@n` la lichidarea definitiv` a acestora.

45. Orice litigiu [n leg`tur` cu aplicarea poli\ei de asigurare [ntre Asigur`tor ]i Asigurat se rezolv` de instan\ele de judecat` competente din Rom@nia.

SOCIETATEA DE ASIGURARE – REASIGURARE

ASIBAN S.A.

TARIFE DE PRIM~

I. POLI|A CU 3 SEC|IUNI

Cotele de prim` se stabilesc [ntre limitele minime ]i maxime, [n func\ie de gradul de periculozitate, natura bunurilor, PML, zona seismic` ]i amplasamentele obiectivului asigurat, rezultate din r`spunsurile la “CHESTIONARUL” privind evaluarea riscului sau din inspec\iile de risc efectuate de reprezentan\ii societ`\ii ASIBAN S.A.

Cotele de prim` se pot negocia [n minus p@n` la 40 % ]i [n plus p@n` la 60 %, La reducerea sau majorarea cotei de prim` se vor avea [n vedere, pe l@ng` criteriile prezentate la punctul a) ]i num`rul poli\elor de asigurare (indiferent de forma asigur`rii) pe care un Asigurat le are [ncheiate cu ASIBAN S.A., precum ]i negocierile cu partenerii interni sau externi [n plasarea [n reasigurare a obiectivului asigurat.

CAP. IV. DEFINIREA RISCURILOR

A. Introducere

Poli\a privind asigurarea de bunuri mai este denumit` [n limbajul curent al asigur`rilor ]i ”poli\a de incendiu”(incendiu si alte calamita\i). Dup` cum s-a precizat la definirea contractului de asigurare, emiterea unei poli\e pentru acoperirea anumitor riscuri, precizate [n mod expres, inseamn` practic preluarea acestora in r`spunderea societ`\ii de asigurare [n condi\iile in care Asiguratul poate fi con]tient sau nu de existen\a acestor riscuri sau numai de o parte din ele ]i acord` de la caz la caz, o aten\ie mai mare sau mai mic` unor m`suri de reducere a posibilit`\ilor de manifestare sau de limitare a riscului asigurat. {n cazul anumitor riscuri care prin manifestarea lor pot deveni un pericol social ]i cad sub inciden\a posibili`\tilor de interven\ie a omului, societatea uman`, prin intermediul statului, a stabilit anumite reglement`ri pentru ingr`direa posibili`\ilor de manifestare ]i pentru limitarea daunelor [n caz de producere a lor. Cel mai elocvent exemplu [n acest sens este riscul de incendiu , m`surile luate de societatea uman` [n leg`tur` cu acest fenomen fiind bine cunoscute. Societatea de asigurare, ca agent economic de profil, constituit` din speciali]ti [n probleme de riscuri, nu []i poate permite s` preia riscul unui client(Asiguratul) f`r` [n prealabil s` [l cunoasc` ]i s` determine, [n limitele posibilit`\ilor actuale de cunoa]tere a fenomenului [n cauz`, probabilitatea producerii sale, iar pe aceast` baz` s` calculeze costul asigur`rii. Deoarece practica asigur`rilor are la baz` teoria probabilit`\ilor ]i datele oferite de ]tiin\a statisticii, [n mod concret, la emiterea unei poli\e, nu mai este nevoie ca reprezentantul societ`\ii de asigurare s` determine el [nsu]i, pe baz` de calcule laborioase, posibilitatea producerii unui anumit risc, acestuia fiindu-i puse la dispozi\ie tarife de prime. Cum [ns` riscurile asigurate difer` de la caz la caz, fiecare asigurare [ncheiat` presupune efectuarea unor aprecieri de ordin calitativ ]i cantitativ privind condi\iile concrete, specifice cazului [n spe\`. Opera\iunea [n cadrul c`reia se efectueaz` aceasta se nume]te INSPEC|IA DE EVALUARE A RISCURILOR ]i ea este de natur` s` condi\ioneze reu]ita financiar` a unei societ`\i de asigurare. Desigur c` [n situa\ia unor forme de asigurare de mas`, num`rul mare de cazuri ]i dispersia bun` a riscului realizat`, coroborat cu sumele asigurate mai reduse, se poate renun\a la aceast` etap` ]i utiliza un sistem de tarifare simplificat. Asigur`rile cele mai importante se [ncheie [ns`, [n general, pe baz` de inspec\ie de risc. {n continuare se vor analiza pe r[nd riscurile acoperite pentru asigurarea de bunuri practicat` [n sistemul ASIBAN .

B. POLI|A “RISCURI DE BAZ~”

1. Riscul de incendiu

Pentru definirea no\iunii de incendiu sunt necesare patru elemente:

-prezen\a combustibilului ]i a unei surse de aprindere;

-existen\a unei arderi sc`pate de sub control;

-producerea unei pagube materiale [n urma arderii;

-necesitatea interven\iei printr-o ac\iune de stingere pentru [ntreruperea ]i lichidarea arderii, procesul fizico-chimic respectiv neav[nd motiva\ia social`.

INCENDIUL este deci o ardere declan]at` cu sau f`r` voia omului, sc`pat` de sub control, [n urma c`reia se produc pagube materiale ]i pentru a c`rei [ntrerupere ]i lichidare este necesar` interven\ia printr-o ac\iune de stingere.

Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu, nu constituie incendii:

– arderea produselor [n cuptoare sau instala\ii similare;

– unele aprinderi rezultate [n urma func\ion`rii instala\iilor electrice;

– fumiga\ii care nu necesit` interven\ie de stingere ]i alte situa\ii.

La cercetarea incendiilor, [n vederea stabilirii cauzei, se iau [n considerare trei aspecte:

– sursa de caldur`(de ini\iere a arderii);

– primul material care a ars;

– [mprejurarea.

Sursele de c`ldur` pentru ini\ierea unui incendiu pot fi: scurt circuit, sob` supra[nc`lzit`, artificii, explozivi, c`ldura produs` prin autoaprindere, c`ldura solar` reflectat` de obiecte tip lup`, cenu]` [ncins` sau jar, chibrituri, brichete, l`mpi de g`tit, electricitate static`, corp de iluminat, arc electric produs de un scurtcircuit, energia rezultat` prin frecare sau ca urmare a exploziei, tr`snetului, \ig`rii etc.

{mprejurarea poate fi de exemplu: aprinderea funinginei de pe un co] necur`\at ]i [nfundat prin c`derea unor obiecte, aprinderea unui aparat prin care se vehiculeaz` lichide inflamabile, ac\iune premeditat`, c`derea unui cablu aerian de tensiune, \igar` nestins` aruncat` la [nt[mplare, ciocnirea a dou` autovehicule, sp`larea unor textile cu lichide inflamabile [n apropierea unei surse de c`ldur`, co] de fum defect ]i aprinderea obiectelor combustibile din pod de la scântei sc`pate de acesta, jocul copiilor cu focul, nerespectarea tehnologiei de lucru la un proces industrial, etc.

{n caz de incendiu se acord` desp`gubiri ]i pentru pagube produse prin afumare, p`tarea sau cr`parea pere\ilor, spargerea geamurilor sau diverse alte pagube datorit` c`ldurii sau gazelor fierbin\i provenite de la un incendiu produs fie din alt` parte a aceleia]i cl`diri sau alt` construc\ie, fie la o cl`dire [nvecinat` precum ]i pentru pagubele produse bunurilor distruse de pompieri pe timpul ac\iunii de stingere a incendiului. De asemenea, se acord` desp`gubiri ]i [n cazurile [n care la o amenin\are brusc` a unui incendiu de la o cl`dire [nvecinat` ori pentru a se opri [ntinderea incendiului [n aceea]i cl`dire este nevoie, dup` caz, s` se d`r@me anumite elemente de construc\ie sau o parte a unei cl`diri.

Poli\ele prin care se asigur` riscul de incendiu dau acoperire inclusiv pentru pagube materiale directe produse bunurilor prin:

– carbonizarea total` sau par\ial` ]i topire cu sau f`r` flac`r`, ca urmare a unui incendiu;

– avarieri accidentale produse de incendiu instala\iilor de gaze, ap`, canal, [nc`lzire central`;

– degajare de fum, gaz sau vapori ca urmare a incendiului.

Se precizeaz` [ns` c` ceea ce se asigur` pe o poli\` de incendiu este fenomenul [n rela\ia cauzal` cu sursa de aprindere ]i [mprejurarea.

Astfel sunt excluse de la acoperire urm`toarele:

a) ini\ierea incendiului de c`tre Asigurat, dovedit` cu acte emise de organele abilitate (pompieri, poli\ie) sau dovedit` cu martori;

b) apari\ia incendiului ca urmare a unor acte de vandalism-terorism [n situa\ia [n care Asiguratul nu a agreat acoperirea riscului de vandalism-terorism;

c) daune produse obiectelor asigurate datorate unui foc utilitar sau unei surse de c`ldur` de c`lire la cald, sau transport` un foc utilitar sau c`ldur` (fluid [nc`lzit). Aici se pot exemplifica situa\iile de daune produse obiectelor de art` asigurate, amplasate din impruden\` [n apropierea sobelor supra[nc`lzite ]i care se topesc sau carbonizeaz`, sau [mbr`c`mintea deteriorat` ca urmare a contactului cu un godin [n apropierea c`ruia a fost pus` la uscat;

d) daune provocate prin p@rlire datorate, de exemplu, unui arc electric de scurtcircuit sau altele asemenea, asupra unor obiecte asigurate, dac` situa\ia respectiv` nu a fost incendiu, tr`snet, sau alt risc asigurat (de exemplu [n timpul opera\iunii de sudur` electric` dintr-o [nc`pere, arcul electric format conduce la topirea sau deformarea unor obiecte asigurate amplasate [n apropierea locului de sudur`);

e) daune cauzate motoarelor electrice, cu combusie intern` prin explozii produse [n camera de combustie sau la elemente de contact din contactoarele electrice prin presiunea gazului din interiorul lor sau datorit` arcului electric format la anclan]are sau declan]are.

f) avarierea echipamentelor electrice cauzat` de curentul electic ce circul` prin acestea cu sau f`r` apari\ia focului, de exemplu, ca rezultat al supra sarcinii, supratensiunii, defectelor de izolare, cum ar fi scurtcircuitul, lipsa [mp`m[nt`rii, contact imperfect, lipsa aparatelor de control, de m`sur` sau a siguran\elor ]i releelor de protec\ie.

PRECIZARE:Se consider` inten\ie ca form` a vinov`\iei, pentru care ASIBAN nu acord` desp`gubiri, urm`toarele cazuri:

a) incendierea inten\ionat` a cl`dirilor sau altor construc\ii ori bunuri asigurate, producerea unei explozii sau inunda\ii [n scopul distrugerii cl`dirilor sau altor construc\ii sau bunuri asigurate, carbonizarea sau topirea inten\ionat`, dac` aceste fapte rezult` din actele [ncheiate de organele abilitate (poli\ie, pompieri, sau altele).

b) folosirea focului deschis, inclusiv a unei surse de lumin` cu flac`r` deschis` (neap`rat de sit` sau sticl`) [n [nc`peri [n care sunt depozitate sau manipulate produse u]or combustibile (furaje, in, c[nep`,etc.,) ori produse inflamabile sau u]or inflamabile (benzin`, \i\ei ]i alte derivate petroliere);

aprinderea sau nesupravegherea focului deschis, [n apropierea unei cl`diri sau altei construc\ii – inclusiv [n cele [n care se afl` bunuri asigurate – cu pere\ii sau ]i [nvelitoarea acoperi]ului executate din materiale u]or combustibile, cu excep\ia cazurilor [n care acestea sunt acoperite cu un strat de p`m[nt, tencuial` sau ceva asem`n`tor;

folosirea unor produse u]or inflamabile pentru cur`\irea parchetului, du]umelelor, hainelor, sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse [n aceea]i [nc`pere ]i [n aceela]i timp [n care este aprins focul (chiar [n sob`, ma]ini de g`tit ), [n care arde lumina cu flac`r` (chiar ap`rat` de sit` sau sticl`) sau [n care func\ioneaz` re]ouri sau radiatoare electrice;

fumatul [n [nc`peri [n care sunt depozitate furaje sau produse u]or inflamabile ori [n [nc`peri care sunt folosite pentru manipularea acestora ]i unde este interzis prin regulament;

2. Riscul de tr`snet

Tr`snetul este fenomenul de desc`rcare electrtic` natural` aperiodic` , de mare intensitate, care se produce, [n general, pe timp de furtun` [ntre nori ]i p`m[nt. For\a unei asemenea desc`rc`ri este uria]`, intensitatea curentului [n canalul fulgerului liniar put[nd ajunge p[n` la 200.000 Amperi ]i la o tensiune 150 mil. Vol\i. Sc[nteia care se formeaz` poate atinge lungimi de ordinul zecilor de metri p[n` la c[\iva kilometri, dar este de scurt` durat`, de regul` intre 0.1 ]i 1 sec, [n canalul desc`rc`rii ating[ndu-se temperaturi de 6.000-10.000C.

Din cauza supratensiunii se pot produce spargeri de natur` exploziv` a unor elemente de construc\ie ([n special a celor umede) cum ar fi st@lpi de lemn, grinzi, ziduri put@nd s` mai apar` ca daune: dezvelirea par\ial` a acoperi]urilor, topirea burlanelor datorit` curentului de mare intensitate ]i [n mod deosebit incendiile.

Tr`snetul poate s` loveasc` direct [ntr-un obiectiv (ac\iune principal`), s` p`trund` [n interior prin intermediul re\elei electrice sau de ap`, gaze etc., sau s` loveasc` la o anumit` distan\` (ac\iune secundar`).

Ac\iunile secundare nu s[nt altceva dec[t fenomene care apar [n interiorul cl`dirii datorit` induc\iei electrostatice sau electromagnetice.

Frecven\a cea mai mare a acestor fenomene [n \ara noastr` este [n regiunea muntoas`, [n zonele Bra]ov, Oradea, Cluj, Baia Mare.

Cele mai des lovite de tr`snet sunt saivanele de oi, grajdurile de animale ]i st[lpii de re\ele electrice.

{n Rom@nia, prin Normative Republicane pentru proiectarea ]i executarea instala\iilor de protec\ie contra tr`snetului a construc\iilor, sunt stabilite categorii de construc\ii la care este obligatorie existen\a INSTALA|IILOR DE TR~SNET, dintre care se citeaz`:

a) cl`diri care ad`postesc [nc`peri cu aglomer`ri de persoane (teatre, cinematografe, hoteluri ]i c`mine cu mai mult de 400 de locuri, ]coli, gr`dini\e, cre]e, cu mai mult de 10 s`li, spitale ]i sanatorii cu mai mult de 75 paturi, restaurante ]i magazine cu suprafa\` mai mare de 1000 mp);

b) cl`dirile care ad`postesc valori de importan\` na\ional`: muzee, expozi\ii, monumente istorice sau de arhitectur`, arhive;

c) cl`diri de locuit cu mai mult de 12 niveluri;

d) hotelurile ]i c`minele care sunt [nalte (peste 28 metri);

e) construc\iile ]i instala\iile tehnologice [n aer liber;

f) depozitele deschise de materiale ]i substan\e periculoase;

g) cl`diri pentru ad`postul animalelor de ras` sau animalelor mari, cu peste 200 de capete [n zonele normale ]i peste 30 de capete [n zonele cu frecven\` mare de fenomene oragioase;

O instala\ie de paratr`snet se compune din: elemente de captare care pot fi verticale, orizontale sau [nclinate, elemente de cobor@re ]i legare la p`m[nt (centura de [mp`m[ntare). Aceste instala\ii se verific` periodic de c`tre laboratoarele autorizate, priza de p`m[nt trebuind s` aib` o valoare a rezisten\ei de sub 10 ohmi.

Se acord` desp`gubiri pentru pagubele produse chiar dac` tr`snetul a avut loc la o oarecare distan\` de cl`direa asigurat` sau care ad`poste]te bunurile asigurate.

Poli\ele ASIBAN pentru bunuri exclud de la acoperire urm`toarele situa\ii:

a) daune provocate aparatelor electrice ]i electronice ca urmare a efectului direct al tr`snetului c`zut pe re\elele electrice de distribu\ie ]i alimentare ]i a ]ocurilor de tensiune;

Facem precizarea c` asigurarea pentru asemenea situa\ii a echipamentelor electronice se poate face pe poli\a EEI care are o palet` de riscuri mult mai larg` dec[t poli\a de asigurare de bunuri(denumit` curent ]i ”poli\a pentru incendiu ]i alte calamit`\i”).

b) daune provocate de tr`snet din culpa Asiguratului, respectiv apari\ia fenomenului ca urmare a unor manevre, opera\ii lucr`ri, etc., executate de asigurat, care au atras asupra bunurilor cuprinse de asigurare, ca exemplu lucrul cu mijloacele de ridicat sau montare de antene, st[lpi metalici, pe timp de furtun`, dac` situa\ia respectiv` a fost dovedit` cu martori sau prin actele emise de organele abilitate (pompieri, poli\ie, organ abilitat).

3. Riscul de explozie

Explozia e definit` ca un proces fizico-chimic ce const` [ntr-o ardere extrem de rapid` ]i violent` caracterizat` prin descompunerea substan\ei explozive implicate ]i transformarea acesteia [n al\i compusi, [n general gazo]i, care are loc cu o mare dezvoltare de c`ldur` (reac\ie exoterm`) ]i efectuare de lucru mecanic.

Mediul exploziv poate fi constituit dintr-un amestec exploziv de vapori, de lichide combustibile sau de gaze combustibile cu aerul, precum ]i de amestecul de pulberi combustibile ]i aer.

Arderile rapide produse [n general [n spa\ii [nchise, cu viteze care ating uneori viteza sunetului se numesc detona\ii.

Exploziile pot fi produse ]i de materiale (produse) explozive cu destina\ie special`, numite explozivi.

{n baza defini\iei de mai sus, no\iunea de explozie atribuit` spargerii unor conducte sau recipiente este improprie. {n aceste cazuri, spargerile nu au loc [n urma unor reac\ii chimice, ci datorit` ruperii materialului din care sunt fabricate conductele ]i recipientele, sub ac\iunea presiunii mari din interior, exercitat` de o anumit` substan\` (aer comprimat, abur).

Explozia propriu-zis` se produce atunci c[nd amestecul de substan\e combustibile are o anumit` concentra\ie ([ntre limita superioar` ]i inferioar` de explozie, caracteristicile fiec`rei substan\e explozive [n parte) ]i vine [n contact cu o surs` de aprindere.

Sub limita inferioar` de explozie amestecul nu poate s` ard` ]i nici s` produc` explozie datorit` excesului de aer; peste limita superioar` de explozie, arderea ]i explozia nu pot avea loc datorit` lipsei de aer, amestecul fiind prea bogat [n substan\` exploziv`.

Acoperirea care se d` prin poli\a ASIBAN pentru riscul de explozie se refer` at[t la exploziile propriu-zise, a]a cum sunt definite mai sus, c@t ]i la daunele suferite de bunurile asigurate ca urmare a spargerii conductelor sau recipientelor sub presiune conform condi\iei de asigurare.

Se acord` desp`gubiri pentru pagubele produse chiar dac` explozia a avut loc la o oarecare distan\` de cl`dirile asigurate sau ad`postind bunurile asigurate, [n afara celor cauzate de dispozitivele explozive.

Sunt excluse [ns` urm`toarele situa\ii:

distrugerea sau avarierea ocazionat` de “explozia” spargerea unui boiler sau instala\ii sub presiune (aflat sub inciden\a normelor ISCIR) [n care presiunea intern` este datorat` exclusiv fluidului (abur, aer comprimat) aflat sub controlul Asiguratului;

distrugerea sau avarierea vaselor ma]inilor sau aparatelor ori con\inutului acestora , rezultate ca urmare a imploziei (depresurizare intern`) datorit` sc`derii presiunii din interiorul lor;

Precizare important`:

Undele de ]oc (valurile de presiune) cauzate de avioane sau alte aparate aeriene care circul` cu viteza sunetului sau viteze supersonice nu pot fi considerate explozii.

c) exploziile provocate de dispozitive explozive de orice tip, precum ]i efectul undei de ]oc provocate de explozii produse de dispozitive explozive la alte cl`diri aflate [n vecin`tate;

d) exploziile provocate din culpa Asiguratului, de exemplu ca urmare a transvaz`rii con\inutului unei butelii de aragaz sau alte gaze lichefiate aflate sub presiune, [n condi\iile interzise de legisla\ia [n vigoare [n domeniul prevenirii ]i stingerii incendiilor.

4. Riscul de c`dere pe construc\ie a unor corpuri

Polita ASIBAN privind asigurarea de bunuri (denumit` generic “de incendiu ]i alte calamit`\i”) dau acoperire pentru c`derea pe cl`diri ]i alte construc\ii asigurate sau ad`postind bunuri asigurate a urm`toarelor:

avioane ]i alte aparate aeriene;

articole aruncate din avioane sau aparate aeriene;

meteori\i.

Sunt excluse de la acoperire urm`toarele situa\ii:

a) urm`rile undelor de ]oc (valuri de presiune) cauzate de avioane sau aparate aeriene care circul` cu viteza sunetului sau supersonic`;

b) daunele provocate de c`derea pe cl`dire sau construc\ie a unor dispozitive explozive;

c) c`derea pe cl`dire sau construc\ie a unor corpuri, precum pietre, obiecte metalice sau diverse, aruncate cu m@na sau dispozitive speciale de c`tre persoane r`u inten\ionate. Acoperirea acestei situa\ii se poate face, op\ional, prin extinderea poli\ei la riscul de vandalism-terorism.

C. POLI|A ”RISCURI EXTINSE”

5. Riscul de inunda\ie

{n hidrologie, inunda\ia este definit` ca fiind fenomenul de rev`rsare a r[urilor ]i a lacurilor peste maluri datorit` cre]terii debitului de ap` rezultat din topirea brusc` a z`pezilor sau datorit` ploilor abundente, [n bazinul de recep\ie al r[urilor .

{n limbajul curent, termenul respectiv este folosit ]i pentru situa\ia de dev`rsare brusc` a unei cantit`\i de ap` din instala\iile sanitare, de canalizare, ape pluviale, tehnologice, ceea ce nu se acoper` [n cadrul acestui risc .

Acoperirea dat` prin poli\ele de asigurare ASIBAN se refer` aici numai la prima situa\ie.

Se acord` desp`gubiri ]i [n cazurile [n care, la o amenin\are brusc` de inunda\ie, a fost nevoie, dup` caz, s` se d`r[me ori s` s` se demoleze cl`direa sau cl`dirile asigurate ori s` fie mutate [n alt loc, se acord` desp`gubiri numai dac` [n momentul [n care, produc@ndu-se inunda\ia [n aceast` zon`, apare [n fapt amenin\area brusc`, care determin` str`mutarea cl`dirii.

Nu s[nt cuprinse [n acoperire urm`toarele riscuri:

inunda\iile produse [n timpul form`rii unor lacuri de acumulare, sau [n timpul schimb`rii artificiale a cursurilor de ap`. Prin timpul form`rii lacului de acumulare se [n\elege umplere cu ap` a lacului de acumulare p[n` la nivelul deversorului ;

apele subterane care, f`r` a ie]i la suprafa\`, p`trund sau se infiltreaz` [n cl`diri produc@nd umezirea pardoselii, igrasierea pere\ilor, etc;

apele din ploi sau din topirea z`pezii, care se infiltreaz` prin sol [n interiorul cl`dirii;

cauzele de producere a daunei din culpa Asiguratului prin neremedierea unor situa\ii cunoscute, generatoare de pagube prin inundare cu ap` provenit` din ploi, topirea z`pezii sau ghe\ii, precum ]i de infiltrarea prin pere\i sau plafoane a apei provenind de la sifoane ]i alte instala\ii sanitare defecte, prost [ntre\inute, uzate, etc.

infiltra\iile ap`rute [n urma deterior`rii hidroizola\iei cl`dirilor, de la ap` de ploaie sau din topirea ghe\ii sau z`pezii;

scurgerea de ap` sau alte lichide ap`rute din culpa Asiguratului, ca neglijen\e ale acestuia : l`sarea [n pozi\ia deschis a robinetelor de ap`, l`sarea deschis` a ferestrelor pe timp de ploaie sau furtun` ]i altele asemenea. {n metodologia ASIBAN la poli\a privind asigurarea de bunuri, acoperirea acestui risc este op\ional`. Se precizeaz` c` se vor considera ca neaceptabile (neasigurabile) din punct de vedere al acestui risc cl`dirile ]i sau alte construc\ii (precum ]i con\inutului acestora) realizate pe riscul proprietarilor [n zonele cu pericol de inunda\ie extreme, aceasta impun[nd ca la nivelul fiec`rei sucursale, agen\ii s` cunoasc` bine zonele respective, solicit@ndu-se date de la prim`rii sau de la filialele locale ale Institutului de Meteorologie ]i Hidrologie.

6. Riscul de furtun`-grindin`

Furtuna este definit` ca stare de mare instabilitate a atmosferei, caracterizat` prin v@nt puternic (p@n` la 40 m/s) ]i nori cumulonimbus, [nso\it` de averse ]i desc`rc`ri electrice. Grindina const` [n precipita\ii solide care se formeaz` [n interiorul norilor cumulonimbus, alc`tuite din particule de ghea\` cu un diametru de p[n` la 50 mm. Popular mai este denumit` “piatr`”.

Sunt excluse:

a) deteriorarea sau distrugerea antenelor radio ]i televiziune ]i a acesoriilor acestora;

b) efectele indirecte ale furtunii, precum infiltra\ii ale apei de ploaie prin pere\i, plan]ee, terase, igrasierea pere\ilor.

7. Riscul de pr`bu]ire sau alunecare de teren

Alunecarea de teren este definit` ca fiind deplasarea unei mase de roci sau pamânt aflate [n pant`, pe un fundament impermeabil (argil`) prin [nmuierea acestuia, dup` ploi [ndelungate. Pe l@ng` acest fenomen geologic, riscul cuprinde ]i situa\iile de pr`bu]ire a terenului din cauze naturale, ca urmare a unor fenomene geologice.

{n caz de pr`bu]ire sau alunecare de teren se acord` desp`gubiri numai dac` aceste fenomene geologice se caracterizeaz` prin dislocarea sau deplasarea terenului pe care se afl` cl`direa sau a terenului imediat [nvecinat, pun@ndu-se [n mi]care mase de roci sau p`m@nt, astfel c` schimb`rile [n configura\ia terenului ]i efectele distrug`toare asupra cl`dirii pot fi constatate direct, fie c` fenomenele s-au produs din cauze naturale, fie c` au fost prilejuite, [nlesnite sau agravate de lucr`rile executate [n vederea amplas`rii cl`dirilor.

{n cazul [n care, la o amenin\are brusc` de pr`bu]ire sau alunecare de teren, a fost nevoie, dup` caz, s` se d`r@me ori demoleze cl`direa ori cl`dirile asigurate s` fie mutate [n alt loc, desp`gubirea va reprezenta cheltuielile la str`mutare, la care se adaug` o pierdere la materiale de p@n` la 30%.

Nu se acord` desp`gubiri [n situa\iile [n care se constat` c` pagubele au fost produse de pr`bu]ire sau alunecare de teren, [n cazurile de amenin\are brusc` de pr`bu]ire sau de alunecare de teren, precum ]i [n cazul imposibilit`\ii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea cl`dirilor [n urma unei pr`bu]iri sau alunec`ri de teren, dac` aceste fenomene au fost prijeluite, [nlesnite sau agravate de :

– lucr`ri edilitare de orice fel;

– s`p`turi [n alte scopuri dec@t cele men\ionate la alin. 1 din acest paragraf, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;

lucr`ri de prospec\iuni, explor`ri sau exploat`ri miniere sau petroliere, la suprafa\` sau [n profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor, dac` unit`\ile care au efectuat lucr`rile respective sunt obligate expres, prin dispozi\ii legale, s` pl`teasc` desp`gubiri.

Nu sunt pagube produse de pr`bu]ire sau alunecare de teren ]i nu se acord` desp`gubiri, [n caz de :

– tasare (l`sare) a terenului de funda\ie fie sub sarcina construc\iei, fie datorit` altor cauze;

– formare de cr`p`turi [n terenul funda\iei sau [n terenul din preajma cl`dirii, datorit` varia\iei de volum a terenului, ca urmare a contrac\iei, umfl`rii sau [nghe\ului – dezghe\ului.

8. Riscul de ploaie toren\ial` – efecte directe

Ploaia este definit` ca fiind precipita\iile atmosferice sub form` de pic`turi provenite din condensarea vaporilor de ap` din atmosfer`.

Sub aspectul producerii de daune este de luat [n considerare numai ploaia toren\ial` (cantitate de….l/m2 [n…….minute), care prin efectele mecanice poate conduce la avarierea ori distrugerea unor bunuri. Prezentul risc asigurat se refer` la daunele produse prin efectele directe ale ploilor toren\iale, a]a cum este specificat [n denumirea sa, tocmai pentru a se deosebi de alte riscuri asigurate: inunda\ie, ploaia pe timp de furtun`-grindin`, infiltra\ie.

9. Riscul de greutatea z`pezii sau ghe\ii

Greutatea stratului de z`pad` depus ca ]i a ghe\ii formate pe cl`diri sau alte construc\ii poate s` devin` [n anumite condi\ii o cauz` generatoare de daune.

Cazul cel mai elocvent este cel al serelor a c`ror construc\ie a fost executat` pe baza proiectelor tip, ce aveau [n vedere obligativitatea men\inerii [n interiorul serei a unei anumite temperaturi strict necesare recoltelor ]i implicit a men\inerii [ntre anumite limite de temperatur` [n interiorul serei se consider` c` este imposibil` depunerea unui strat de z`pad`, la contactul cu geamurile serei z`pada topindu-se.

Greut`\ile ulterioare ap`rute [n aprovizionarea cu combustibili nu au mai permis respectarea acestei condi\ii, fiind astfel periclitat` nu numai recolta, ci ]i construc\ia propriu zis`.

Greutatea stratului de z`pad` sau ghe\ii este un risc ce se poate [ns` manifesta ]i la alte tipuri de construc\ii (cl`diri) de locuit, social-culturale, administrative, industriale, agrozootehnice etc., daunele produse put@nd fi par\iale sau totale.

D. POLI|A “TOATE RISCURILE”

10. Riscul de cutremur

Cutremurul este definit ca fiind un fenomen complex de zguduire a scoar\ei p`m[ntului , provocat de eliber`ri masive de energie, care se produc [n ad@ncime sub ac\iunea for\elor tectonice, a vulcanismului sau pr`bu]irii straturilor. Aprecierea t`riei unui cutremur se face prin magnitudine (unitate de m`sur` a energiei declan]ate [n focar) sau prin intensitate (unitate de m`sur` a efectelor distructive ale cutremurului [ntr-o zon` limitat` din aria afectat`). Intervalul de timp la care se succed cutremurele, modurile de manifestare precum ]i efectele acestora asupra construc\iilor au un caracter imprevizibil, puternic aleator. Din aceast` cauz`, eficien\a m`surilor de protec\ie antiseismic` poate fi judecat` numai [n mod static, av[nd [n vedere modul [n care un eveniment seismic se [ncadreaz` [n ]irul de evenimente a]teptate pe perioade de timp, inclusiv din punct de vedere al intensit`\ii precum ]i propor\ia construc\iilor afectate [n diferite grade de avariere ]i a c`ror comportare are un impact social ]i economic semnificativ.

In cazurile de pagube produse de cutremur se acord` desp`gubiri pentru pagubele efectiv produse prin ac\iunea mi]c`rii seismice. C@nd producerea acestui fenomen nu se poate stabili cu certitudine, se va cere o comunicare scris` de la Institutul de Fizic` a P`m[ntului ]i Seismologie.

Se acord` desp`gubiri at@t pentru daunele directe provocate de cutremur c@t ]i pentru cazurile [n care, [n urma unui cutremur de p`m[nt a devenit imposibil` folosirea cl`dirii sau a altei construc\ii ]i este necesar`, dup` caz, demontarea sau mutarea [n alt loc a acesteia (acestora).

{n Rom@nia, la realizarea cl`dirilor ]i a altor construc\ii, este obligatorie respectarea Normativului pentru proiectarea antiseismic` a construc\iilor de locuin\e, social-culturale, agrozootehnice ]i industriale-indicativ P 100/92 emis de Ministerul Lucr`rilor Publice si Amenaj`rii Teritoriului(MLPAT).

{n aceste condi\ii [n situa\ia asigur`rii unor cl`diri sau alte construc\ii realizate dup` anul 1990, pe baz` de proiecte realizate de speciali]ti [n arhitectur` ]i sistematizare, de regul`, nu pot apare probleme deosebite legate de riscul de cutremur. Asemenea probleme se pun [ns` [n situa\ia cl`dirilor mai vechi, care au avut de suferit [n urma cutremurelor anterioare.

Se precizeaz` ca Normativul MLPAT indicativ P 100/92 a [mp`r\it teritoriul Rom@niei, din punct de vedere al proiect`rii antiseismice, [n 6 zone seismice.

Se precizeaz` c` la nivelul prim`riilor exist` liste cu cl`dirile ]i alte construc\ii afectate de cutremure, cu e]alonarea acestora pe grupe de urgen\e pentru efectuarea reconsolid`rilor ]i care pot fi consultate atunci c@nd situa\ia impune.

Pentru informarea speciali]tilor ASIBAN care execut` inspec\ii de risc, protec\ia antiseismic` a construc\iilor se realizeaz`:

a) {n proiectarea antiseismic`, prin:

– alegerea unor amplasamente favorabile din punct de vedere al comport`rii la ac\iunea seismic` ]i evitarea fund`rii pe terenuri nefavorabile, dac` amplasamentul nefavorabil nu poate fi evitat, se vor lua m`suri speciale;

– alc`tuirea de ansamblu a cl`dirii astfel [nc@t s` se ob\in` o comportare favorabil` a acesteia sub ac\iunea cutremurelor ]i posibilitatea model`rii ei clare pentru calcul;

– asigurarea structurii de rezisten\` a construc\iei cu propriet`\ile necesare de rezisten\`, stabilitate, rigiditate ]i ductibilitate conform prevederilor normativului N102.

{n execu\ia construc\iilor, prin:

-introducerea [n oper` a unor materiale de calitatea celor prev`zute [n proiect, calitate atestat` conform prevederilor legale;

-aplicarea unor tehnologii de execu\ie corespunz`toare;

-respectarea pe ]antier a detaliilor de alc`tuire prev`zute [n proiect.

c) {n exploatarea construc\iilor, prin:

-adoptarea de m`suri de exploatare ]i de [ntre\inere care s` asigure p`strarea nediminuat` a capacit`\ii de rezisten\` a structurii;

urm`rirea [n timp a st`rii construc\iei pentru detectarea prompt` a eventualelor avarii ]i eliminarea cauzelor acestora;

interven\ii [n caz de necesitate asupra construc\iei.

10. Riscurile politice

{n sensul condi\iilor de asigurare ASIBAN , termenul de “politic” se refer` la formele de activitate social` care se extind asupra sferei rela\iilor dintre clase, p`turi sau grupuri sociale, ca ]i a acelora dintre indivizi ]i acestea, [n lupta pentru cucerirea, men\inerea ]i consolidarea puterii [n societate sau pentru controlul ei.

Sunt acoperite, deci, situa\iile de daune materiale provocate ca urmare a oric`rui fenomen social de natur` politic`, precum:greve ]i/sau tulbur`ri civile. In metodologia ASIBAN, termenul de “politic” se refer` la formele de activitate social` care se extind asupra rela\iilor dintre clase, p`turi sau grupuri sociale, ca ]i a acelora dintre indivizi ]i acestea, [n lupt` pentru cucerirea, men\inerea ]i consolidarea puterii [n societate sau pentru controlul ei.

Nu s[nt cuprinse [n acoperire:

a) pierderile rezultate din [ncetarea lucrului;

b) daunele sau pierderile ocazionate sau [nt[mplate prin confiscare, distrugerea sau rechizi\ionarea din ordinul guvernului de drept sau a oric`rei autorit`ti publice.

11.Avarii accidentale ale instala\iilor de gaze, ap`, canal sau [nc`lzire central`

{n acest caz sunt acoperite daunele materiale provocate de sc`p`rile accidentale, nea]teptate, nefor\ate ]i neinten\ionate produse la instala\iile mai sus prezentate [nt@mplate Asiguratului. Orice daun` material` extins` ]i la ter\e persoane (de exemplu vecini) nu cade [n sarcina ASIBAN.

Excluderile sunt cele prezentate [n poli\a de “incendiu ]i alte calamit`\i”.

12.Inundarea apartamentelor de apa provenit` de la vecini

{n baza poli\ei emise de reprezentan\iiASIBAN se desp`gubesc daunele materiale provocate de “inundarea” apartamentului de c`tre vecini.

{n cazul [n care se dovede]te c` inundarea apartamentului s-a produs din culpa vecinului (robinete deschise, proast` [ntre\inere a instala\iilor sanitare etc.) dup` plata desp`gubirii se poate declan]a ac\iunea judec`toreasc` de recuperare a daunei pl`tite. Dac` valoarea daunei este mic` ]i nu se justific` o procedur` judec`toreasc` de recuperare a ei se va aten\iona [n scris partea responsabil` de producerea daunei c` [n eventualitatea producerii unui nou eveniment se va trece la ac\ionarea lui [n judecat`, cu recuperarea tuturor daunelor provocate prin “inundarea “pe care ASIBAN-ul le-a desp`gubit.

13. Riscul de vandalism-terorism

Prin vandalism se [n\elege ac\iunea de distrugere a bunurilor ]i valorilor culturale, artistice, etc., ale unui popor sau ale unei institu\ii, familii sau persoane fizice produse de grupuri de oameni care st[rnesc fric`, spaim`, groaz`, provocate [n mod inten\ionat prin diverse mijloace de timorare.

{n metodologia ASIBAN, la poli\a privind asigurarea de bunuri acoperirea acestui risc este op\ional`.

Nu sunt cuprinse [n acoperire, la acest risc, fiind excluse de la plat`, situa\iile de daune provocate de persoane r`u-voitoare care ac\ioneaz` [n numele s`u [n leg`tur` cu o organiza\ie politic` (se reg`sesc la riscurile politice, greve, tulbur`ri civile).

14. Riscul de furt

{n baza poli\elor emise de ASIBAN prin care se asigur` riscul de furt, se acord` desp`gubiri pentru pagubele produse direct sau indirect de:

a) furt prin efrac\ie a bunurilor sau valorilor [nscrise [n poli\a de asigurare, aflate la adresa men\ionat` [n poli\`;

b) furtul prin acte de t@lh`rie al bunurilor [nscrise [n poli\a de asigurare, aflate [n localul asigurat, dac` acesta s-a s`v[r]it [n localul men\ionat [n poli\`, prin acte de violen\` sau amenin\`ri, [n condi\iile prev`zute de codul penal, asupra Asiguratului sau a uneia sau mai multor persoane din serviciul Asiguratului;

c) furt prin utilizarea cheilor originale, [ns` numai dac` acestea au fost ob\inute prin acte de t@lh`rie comise a]a cum se prevede la lit b) de mai sus;

d) spargerea sau deteriorarea, cu prilejul furtului sau tentativei de furt prin efrac\ie, a pere\ilor, tavanelor, u]ilor, du]umelelor la cl`diri sau alte construc\ii apar\in@nd Asiguratului, precum ]i a mobilierului;

e) cheltuielile de cur`\are ]i cele de [nlocuire a [ncuietorilor avariate [n limita a 5% din suma asigurat` pentru cl`dire.

Excluderi privind furtul:

Cele prev`zute [n condi\iile privind asigurarea bunurilor, precum ]i :

a) [nsu]irea ilegal`, falsificarea, frauda sau alte acte comise inten\ionat sau din neglijen\` grav` a Asiguratului, membri ai familiei sale sau prepu]ii s`i;

b) pierdere inexplicabil`, dispari\ie misterioas`, lipsuri la inventar, lipsuri cauzate de gre]eli de contabilitate sau gre]eli de num`rare [n timpul inventarului;

c) furt simplu, furt prin [n]el`torie, furt cu [ntrebuin\are de chei fie potrivite, fie originale, cu excep\ia cazurilor prev`zute la lit. “c” de la pct. III 15 de mai sus.

Constatarea ]i plata desp`gubirilor pentru furt:

a) {n cazul [n care bunurile nu au fost g`site, desp`gubirile se acord` numai dac` de la data [n]tiin\`rii f`cute la ASIBAN au trecut 30 de zile calendaristice. Plata desp`gubirilor [n aceste cazuri se face numai cu condi\ia ca Asiguratul s` dea o declara\ie [n care s` se arate c` se oblig` s` restituie par\ial sau total, dup` caz, desp`gubirea primit`, [n condi\iile [n care bunurile vor fi recuperate.

b) Dac` [nainte de plata desp`gubirii, bunurile furate au fost g`site, desp`gubirile se acord` numai pentru eventualele pagube ca urmare a furtului prin efrac\ie sau prin alte acte de t@lh`rie.

Dac` dup` plata desp`gubirii, bunurile au fost g`site neavariate ]i complete, Asiguratul este obligat s` [napoieze desp`gubirea primit`. {n cazul [n care bunurile au fost g`site, dar sunt avariate sau incomplete, Asiguratul este obligat s` restituie diferen\a dintre desp`gubirea primit` ]i pagubele produse bunurile respective. {n cazul [n care s-a g`sit parte din bunuri, Asiguratul este obligat s` restituie acea parte din desp`gubirea primit`, reprezent@nd valoarea bunurilor g`site.

c) ASIBAN acord` desp`gubiri numai dac` organele poli\iei confirm`, [n scris, furtul, inclusiv confirmarea [n cazurile [n care bunurile nu au fost g`site dup` trecerea perioadei de 30 de zile calendaristice prev`zute mai sus, sau dac` au fost g`site, starea [n care acestea se afl`.

Alte dispozi\ii privind riscul de furt:

Asigurarea se [ncheie numai [n condi\iile [n care, pentru bunurile asigurate, sunt [ndeplinite urm`toarele m`suri de protec\ie ]i securitate:

– sisteme de alarm` montate ]i opera\ionale [n locurile de p`trundere [n [nc`perea [n care se afl` bunurile respective (u]i , geamuri, etc.) sau;

– u]ile exterioare ale localului ([nc`perilor) [n care se afl` bunurile asigurate s` fie [ncuiate cu broa]te cu chei, lac`te ori z`voare interioare;

– geamurile, inclusiv cele de la u]i s` fie protejate cu grilaje de fier, [n cazurile [n care nu exist` montate sisteme de alarm`.

Acceptarea [n asigurare f`r` existen\a sistemelor de alarm` sau a celor de protec\ie/securitate poate fi f`cut` numai [n condi\iile [n care Asiguratul confirm`, [n scris, c` are organizat` paz` permanent` ]i calificat`.

{n eventualitatea absen\ei Asiguratului sau prepu]ilor s`i, ori pe timpul c@t activitatea [n afacerea sa este susupendat`, u]ile, inclusiv u]ile seifurilor ]i ale tezaurelor, inclusiv celelalte deschideri din cl`direa asigurat` s` fie tot timpul [ncuiate, ]i toate sistemele de siguran\` existente [n momentul [n care se face oferta sau asupra c`rora se cade de acord ulterior, [n special sistemele de alarm` antifurt s` fie bine [ntre\inute ]i men\inute [n stare de func\ionare. Asiguratul este obligat s` organizeze testarea ]i inspectarea acestora cel pu\in o dat` pe an.

Termenul “furt prin efrac\ie” este definit ca actul unei persoane care:

– intr` [n cl`dire prin spargere;

– sparge un seif, o ni]` sau alt spa\iu [nchis de p`strare din cl`dire;

– intr` [n cl`dire folosind chei originale ob\inute prin efrac\ie sau t@lh`rie;

– r`m@ne neobservat` [n cl`dire.

Termenul “furt prin acte de t@lh`rie” este definit ca actul unei persoane care:

– folose]te violen\a [mpotriva Asiguratului sau din angaja\ii s`i for\@ndu-l s` abandoneze bunurile asigurate;

– prin amenin\area sau v`t`marea corporal` sau moartea, comis` [n cl`direa sau locul unde se afl` bunurile asigurate, determin` Asiguratul sau angaja\ii s`i s` abandoneze bunurile asigurate;

– datorit` ac\iunii sale prin amenin\are ]i /sau accidentare anuleaz` for\a de rezisten\` a Asiguratului sau angaja\ilor s`i pentru a le lua bunurile asigurate.

Obliga\iile Asiguratului

{n afara obliga\iilor prev`zute [n Condi\iile formei de asigurare respective, Asiguratul mai este obligat:

– s` avizeze ASIBAN imediat, [n scris, despre orice modificare ce ar putea agrava riscul, chiar dac` aceast` modificare are loc [mpotriva voin\ei lui. {n particular, o agravare a riscului are loc c@nd:

– mijloacele de siguran\` care existau la momentul c@nd s-a f`cut oferta sau au fost ulterior stipulate [n poli\` sunt [nl`turate sau reduse [n num`r, capacitate sau dimensiune;

– urmare a pierderii unei chei de la intrarea cl`dirii asigurate sau de la un seif sau tezaur, [ncuietoarea nu este [nlocuit` cu una de aceea]i calitate;

– [n cl`direa [n care sunt [nc`perile asigurate sau [ntr-o cl`dire al`turat` se desf`]oar` lucr`ri de construc\ii, se monteaz` schele, instala\ii sau alte obiecte;

– [nc`perile direct [nvecinate cu cele asigurate sau situate deasupra sau dedesuptul acestora devin permanent sau temporar neocupate;

– activitatea este temporar sau permanent [ntrerupt`.

{n eventualitatea producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat:

– s` aib` grij` ca p@n` la cercetarea faptelor s` r`m@n` neatinse toate urmele efrac\iei [n caz de furt prin efrac\ie, precum ]i toate dovezile despre [mprejur`rile t@lh`riei t@lh`riei, [n caz de furt prin acte de t@lh`rie, lu@nd m`suri pentru p`strarea ]i paza bunurilor r`m`se;

– s` informeze imediat despre aceasta ASIBAN ]i organele de poli\ie, cel t@rziu [n interval de 24 de ore de la momentul c@nd a luat la cuno]tin\` despre pagub`;

– s` trimit` ASIBAN ]i poli\iei o list` semnat` de Asigurat cuprinz@nd bunurile lips`, distruse sau avariate;

– s` anuleze toate cecurile sau alte documente anulabile, care lipsesc;

– s` comunice imediat ASIBAN g`sirea bunurilor furate;

– s` urmeze instruc\iunile Asigur`torului referitoare la prevenirea pierderii sau avariei ]i la pre[nt@mpinarea ]i reducerea oric`rei pagube ce s-ar putea [nt@mpla. Asiguratul va permite ASIBAN s` [ntreprind` investiga\ii referitoare la cauza ]i cuantumul pagubei ]i la m`rimea desp`gubirii, furniz@ndu-i [n scris toate informa\iile ce ar putea fi necesare precum ]i toate documentele relevante.

{n caz de ne[ndeplinire a obliga\iilor de la pct. de mai sus, lit. “a”, “b”, ]i “d”, ASIBAN are dreptul s` refuze plata desp`gubirii dac` din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat ]i [ntinderea pagubei.

{n cazurile [n care, pentru paza bunurilor sau valorilor s-au [ncheiat contracte cu societ`\i specializate [n paza civil`, se acord` drept desp`gubire, [n caz de pagube, diferen\a dintre desp`gubirea cuvenit` – potrivit prezentelor condi\ii – ]i ceea ce se pl`te]te de societatea de paz` civil` sau desp`gubirea integral` [n cazurile absolvirii de r`spundere a acesteia.

V ASIGURAREA CL~DIRILOR, ALTOR CONSTRUC|II }I CON|INUTULUI

A. INTRODUCERE

1. Din punct de vedere tehnic no\iunea de cl`dire cuprinde:

cl`dirile ]i alte construc\ii care sunt terminate, au acoperi] ]i cel pu\in 3 pere\i, sau au mai pu\in de 3 pere\i dar fac corp comun cu alt` construc\ie sub acela]i acoperi];

cl`dirile ]i alte construc\ii aflate [n curs de construc\ie care [ndeplinesc condi\iile de la aliniatul precedent dac` au to\i pere\ii ceru\i de natura acelei cl`diri sau [n construc\ii. {n cazul cl`dirilor cu mai multe etaje, aflat` [n curs de construc\ie sau o parte a ei, de la data c@nd construc\ia sau partea de construc\ie are pere\i, iar construc\ia are acoperi] sau partea de construc\ie plan]eu superior;

cl`dirile de locuit (inclusiv subsolurile, pivni\ele, mansardele ]i podurile) ]i construc\iile servind pentru ateliere, mori sau alte ocupa\ii profesionale;

dependin\ele cl`dirilor de locuit;

magaziile, inclusiv ad`posturile pentru animale mici sau p`s`ri, cu pere\i din c`r`mid`, piatr`, lemn sau beton, cu [n`l\ime de cel pu\in 1,5 m ]i care din punct de vedere constructiv se asimileaz` cu magaziile, grajdurile, ]urile, p`tulele, precum ]i f@narele;

cramele, serele ]i ghe\`riile (care au pere\i ]i deasupra solului), prev`zute [n proiect s` reziste la greutatea z`pezii sau ghe\ii. Prin sere asigurabile se [n\eleg acele construc\ii realizate par\ial din zid`rie, av@nd cadre metalice sau din beton armat ]i dotate cu toate instala\iile de [nc`lzire necesare, care func\ioneaz` pe toat` durata anului, cu destina\ia economic` pentru care au fost proiectate;

orice alte cl`diri ]i construc\ii asem`n`toare, inclusiv construc\iile pe t`lpi ]i cele care nu sunt direct pe sol ci la o anumit` distan\` de sol, pe st@lpi de sus\inere;

[mprejmuirile construite din: beton ]i fier forjat, st`lpi ]i panouri din material lemnos prelucrat ]i executat [ngrijit, st@lpi ]i panouri metalice, sau din piatr` de orice fel sau c`r`mid`.

2. Nu pot fi asigurate ]i, ca urmare, [n caz de avarie nu se fac constat`ri pentru:

cl`dirile ]i alte construc\ii degradate sau ruinate care nu pot servi pentru locuit sau pentru vreo alt` destina\ie economic`;

[mprejmuirile simple, cu excep\ia celor de la pct. IV.1, lit. h), construc\iile subterane f`r` cl`diri deasupra lor (bordeiele de pe p`m@nt, ghe\`riile [n p`m@nt), pu\urile, digurile, ]an\urile, iez`turile ]i construc\iile de ameliorare (amenaj`rile tehnice exterioare);

construc\iile u]oare, aflate [n afar` de ora], municipiu sau de vatra satului ]i folosite temporar, cum sunt: bar`cile, colibele, saivanele ]i alte construc\ii aem`n`toare;

cl`dirile p`r`site ]i care nu au proprietar;

cote\ele de lemn pentru animale sau p`s`ri sub 1,5 m [n`l\ime.

3. Sumele la care se [ncheie asigurarea:

Pentru mijloace fixe: cl`diri ]i alte construc\ii, ma]ini, utilaje, instala\ii, echipamente, motoare, unelte ]i alte mijloace fixe ]i obiecte de inventar la:

valoarea real`, aceasta reprezent@nd costul construirii, procur`rii ori producerii din nou a bunurilor respective sau a unor bunuri similare din punct de vedere constructiv ]i al parametrilor de func\ionare, la pre\urile uzuale de pe pia\a local` din care se scade uzura [n raport cu vechimea, [ntrebuin\area ]i starea de [ntre\inere a bunului asigurat.

Pentru mijloace circulante, dup` caz, pre\ul de cost, de produc\ie ori pre\ul de achizi\ie inclusiv TVA, respectiv la:

valoarea maxim` a stocului existent la un moment dat;

valoarea medie a stocurilor pe perioada asigur`rii;

La valoarea stocurilor existente la data [ncheierii asigur`rii, ajustabil` periodic pe baza declara\iilor Asiguratului. Pentru bunuri casnice: costul procur`rii din nou a acestora sau bunuri similare ca tip ]i performan\`.

Pentru cheltuielile [n leg`tur` cu cur`\irea locului [n caz de daun`, tariful de pia\` pentru executarea unor lucr`ri, dar nu mai mult de 10% din suma asigurat`.

4. Se pot asigura:

cl`dirile ]i alte construc\ii (inclusiv instala\iile fixe aferente de [nc`lzire, electrice, sanitare, ascensoare, etc. f`r` utilajele ca de exemplu : centrala termic`, sistemul de aer condi\ionat, motorul, cabina cablul ;i contragreutatea ascensorului, etc);

ma]inile, utilajele, instala\iile, echipamentele, motoarele, uneltele, inventarul gospod`resc, alte mijloace fixe ]i obiecte de inventar;

mijloace circulante (m`rfurile, materiile prime ]i auxiliare, materialele, semifabricatele, produsele finite ]i alte mijloace circulante materiale);

Aceste bunuri se asigur` numai [n condi\iile [n care se afl` p`strate [n spa\ii [nchise ]i asigurate din punct de vedere al securit`\ii;

bunuri din gospod`riile personale fizice pe baz` de inspec\ii de risc, evalu`ri ]i inventare anexate la poli\`.

METODOLOGIA {NCHEIERII ASIGUR~RILOR PENTRU CL~DIRI,

ALTE CONSTRUC|II }I CON|INUT

5. {ncheierea asigur`rilor se face la cererea beneficiarilor, [n baza condi\iilor emise de ASIBAN, [n func\ie de categoria de bunuri ]i varianta de asigurare, cu sau f`r` fran]iz`, conform op\iunii clientului.

Etapele care se parcurg sunt urm`toarele:

punerea la dispozi\ia clientului a formularului de cerere-chestionar ;

acordare de consultan\` pentru completarea corect` a cererii-chestionar;

analiza pe criterii calitative, conform preciz`rilor din prezentele norme a condi\iilor de acceptabilitate a asigur`rii;

efectuarea inspec\iei de risc ]i completarea raportului conform modelului din anexa nr. 10 sau 12;

evaluarea cl`dirii sau a bunurilor, sau verificarea valorilor declarate de viitorul Asigurat [n conformitate cu preciz`rile normelor ASIBAN; pentru cl`diri evaluarea se va face [n baza tabelelor din anexa nr 15 sau 16;

extragerea cota\iilor de baz` din tariful de prime privind asigurarea cl`dirilor ]i con\inutului, anexa …;

efectuarea ajust`rii cota\iilor de prim` de baz` (din tabel) [n conformitate cu nivelul de risc evaluat [n cadrul inspec\iei [n teren;

prezentarea ofertei scrise c`tre client sau cu respectarea punctelor ]i preciz`rilor din anexa nr.1;

negocierea ofertei;

transmiterea c`tre client a decontului de prime, document [n baza c`ruia clientul procedeaz` la emiterea ordinului de plat` sau, dup` caz, [ncasarea primei [n numerar;

emiterea poli\ei;

derularea.

6. Prima de asigurare este diferen\iat` [n func\ie de riscurile acoperite, dot`rile ]i m`surile de protec\ie [mpotriva acestora, perioada asigurat` ]i de eventuala fran]iz` convenit` [ntre Asigurat ]i Asigur`tor ]i se calculeaz` [n baza cota\iilor din tariful de prime privind asigurarea cl`dirilor ]i con\inutului -tabelul TF 2 I- cl`diri ]i alte construc\ii si TF 2 II – con\inut .

Cota\iile din Tariful de prime reprezint` cota\ii de baz` ini\iale ]i de calcul, care urmeaz` a fi ajustate [n urma inspec\iei de risc prin [nmul\irea cu coeficien\ii de ajustare, [n conformitate cu prezentele instruc\iuni.

Derogare de la obligativitatea ajust`rii cota\iilor de prim` [n cadrul inspec\iilor de risc fac:

asigur`rile pentru cl`dirile apar\in@nd persoanelor fizice, cu destina\ia de locuin\`;

asigur`rile pentru bunurile din gospod`rii individuale

7. Acceptabilitatea asigur`rii, din punct de vedere al ASIBAN, se stabile]te potrivit criterilor calitative cu privire la riscurile ce sunt acoperite prin poli\` sau a altor riscuri care de]i nu sunt acoperite pot conduce [n anumite situa\ii la producerea evenimentului asigurat ]i la plata daunelor de c`tre ASIBAN.

8. Se consider` NEACCEPTABILE, pe criterii calitative, urm`toarele riscuri:

cl`diri realizate din materiale combustibile [n cea mai mare parte sau av@nd numai acoperi]ul din materiale combustibile ca: ]indril`, stuf, carton asfaltat, paie etc., care totodat` prezint` instala\ii electrice sau de [nc`lzire cu defec\iuni ce pot conduce la incendiu;

cl`diri sau alte construc\ii afectate de cutremur ]i la care nu s-au executat lucr`ri de reconsolidare care s` readuc` respectiva construc\ie la gradul de rezisten\` ini\ial;

orice situa\ii [n care prezen\a simultan` a unor materiale combustibile, u]or inflamabile ]i a unor surse de ini\iere a incendiului, creaz` situa\ii de pericol;

situa\ii de activit`\i sau tehnologii care presupun lucrul cu substan\e u]or inflamabile ca benzin`, neofalin`, alcool ]i la care nu s-au prev`zut condi\ii (m`suri) speciale de prevenire a incendiilor [n conformitate cu normele ]i normativele tehnice [n vigoare;

bunurile pentru care se solicit` asigurarea la furt, dar nu sunt [ndeplinite prevederile exprese din condi\ii ce se refer` la riscul de furt;

cl`diri sau alte construc\ii, precum ]i con\inut, amplasate [n zone inundabile ale unor r@uri sau afluen\i ai acestora sau [n zone cunoscute ca prezent@nd frecvent alunec`ri de teren sau avalan]e, construite [n mod riscant de proprietari, cu [nc`lcarea recomand`rilor [n vigoare ale organelor de stat centrale sau locale;

riscuri prev`zute ca excluse [n proiectele de execu\ie a unor construc\i, cum ar fi “greutatea stratului de z`pad`” la serele construite dup` unele proiecte tip care prev`d [n mod expres: scheletul serei nu poate prelua sarcini provenite din z`pad`, precum ]i altele asemenea;

alte situa\ii [n care m`surile de diminuare a riscurilor nu sunt suficiente, [ncadr@ndu-se [n categoria celor stabilite prin condi\iile pentru forma respectiv` de asigurare, ca fiind neacceptabile.

9. Din punct de vedere al ASIBAN acceptabilitatea asigur`rii se analizeaz` [n dou` momente distincte:

[nainte de efectuarea inspec\iei de risc, pe baza datelor din cererea-chestionar, dac` din datele [n cadrul discu\iei ini\iale, p@n` la completarea cererii-chestionar, rezult` [n mod clar ne[ndeplinirea condi\iilor de a fi cuprins [n asigurare, se comunic` aceasta solicitantului, f`r` a se mai completa formularul de cerere-chestionar;

dup` efectuarea inspec\iei de risc, pe baza constat`rilor directe ale reprezentantului ASIBAN.

10. Definitivarea condi\iilor de asigurare, dup` acceptarea preliminar` de ambele p`r\i, se face [n urma inspec\iei de risc, [n cadrul c`reia se verific` exactitatea datelor din cererea-chestionar completat` [n faza preliminar`, [nscrierea st`rii de fapt constatate, eventual refacerea cererii-chestionar ]i [ncadrarea situa\iei fa\` de prevederile legale ]i reglement`rile specifice privind dotarea, folosirea ]i protec\ia construc\iilor, mijloacelor ]i personalului [mpotriva riscurilor pentru care se solicit` asigurarea. Totodat` inspec\ia de risc reprezint` activitatea de verificare [n teren [n vederea aprecierii de ordin calitativ ]i cantitativ a riscurilor existente [n locul [n care se g`sesc bunurile asigurate, ca ]i a celor din [mprejurimi care, [n anumite condi\ii, pot afecta bunurile respective, conduc@nd la apari\ia evenimentului asigurat.

Se analizeaz` pe r@nd fiecare dintre riscurile acoperite at@t la Asigurat, respectiv dup` caz, cl`direa, construc\ia asigurat` sau [n care se g`sesc bunurile asigurate, c@t ]i [n vecin`t`\i [n vederea depist`rii acelor [mprejurimi sau condi\ii care pot determina manifestarea evenimentului asigurat sau pot contribui la cre]terea acestuia [n amploare, sporind daunele ce urmeaz` a fi pl`tite de ASIBAN la producerea evenimentului asigurat.

EVALUAREA CL~DIRILOR

11. Evaluarea cl`dirilor industriale, agricole, social-culturale precum ]i a construc\ilor speciale se face pe baz` de deviz sau expertize.

12. {n situa\ia [n care valoarea de deviz sau stabilit` prin expertiz` nu mai corespunde pre\urilor existente la data emiterii poli\ei, se va proceda la reevaluare, corespunz`tor evolu\iei infla\iei. Sumele asigurate se vor stabili [nmul\ind valoarea veche dar dup` 1990 (de deviz sau rezultat` din expertiz`) cu coeficientul (supraunitar) ce caracterizeaz` devalorizarea leului [n raport cu dolarul [ntre data efectu`rii devizului (expertizei) ]i cea a [ncheierii asigur`rii.

Se face, totodat`, precizarea c` valorile atribuite unor cl`diri sau construc\ii prin eviden\ele contabile, stabilite [n baza unor hot`r@ri guvernamentale, pornindu-se de la evalu`ri vechi de 15-20 de ani sunt mult sub pre\ul pie\ii ]i care ca atare [n asemenea situa\ii se va convinge clientul s` agreeze efectuarea unei expertize [n vederea unei evalu`ri corecte, [n propriul s`u interes.

Asigurarea la valorile din eviden\ele contabile, mult sub pre\ul pie\ii, [nseamn` subasigurarea, cu toate riscurile ce decurg de aici pentru Asigur`tor, ca ]i pentru Asigurat, respectiv aplicarea propor\iei [n caz de daun`.

13. {n cazurile [n care pentru cl`dirile ce urmeaz` a fi asigurate nu exist` documenta\ii ori expertize pentru stabilirea valorii acestora, cu acordul Asiguratului, suma asigurat` se stabile]te [n baza Tabelelor privind evaluarea cl`dirilor elaborate de ASIBAN, anexa nr 15.

14. Valoarea unei cl`diri sau alte construc\ii din categoria men\ionat` mai sus se stabile]te, prin metodologia ASIBAN, pornindu-se de la valoarea la cursul pie\ii a unui metru p`trat de suprafa\` construit`, corespunz`tor tipului de cl`dire. Pentru a se putea diferen\ia situa\iile [nt@lnite [n practic`, [n tabele se dau pre\urile unitare (pe metru p`trat) pentru diverse tipuri de cl`diri: case din paiant`, din lemn sau b@rne, cu tencuieli, din piatr`, din c`r`mid`, din beton (aici intr` ]i apartamentele din blocuri realizate din beton), vile obi]nuite, precum ]i vile cu finisaje deosebite, at@t pentru mediul urban (zon` central`, medie sau periferic`), c@t ]i [n mediul rural.

Valoarea unei cl`diri sau a unui apartament rezult` simplu, [nmul\ind suprafa\a construit` cu pre\ul unitar din tabelul ce caracterizeaz` tipul respectiv de construc\ie. Se precizeaz` c` [n cazul vilelor, caselor de odihn` ]i altor construc\ii se ia [n calcul [ntreaga suprafa\` construit`, respectiv inclusiv subsolul, casa sc`rilor, holurile, b`ile, boxele, c`m`rile, WC-urile, podurile (50%), aprecierea f`c@ndu-se prin m`surarea sec\iunii cl`dirii [n plan orizontal (nu se iau [n calcul suprafe\ele [nclinate). Podurile sau mansardelor se iau [n considerare numai cu 50% din suprafa\a existent`.

De asemenea, se mai fac urm`toarele preciz`ri:

valoarea r`mas` se stabile]te [n urma inspec\iei de risc, [nmul\ind valoarea din nou a cl`dirii rezultat` din calcul, [n baza datelor din tabelul nr 1, cu cota de valoare r`mas`, [n procente, determinat` [n func\ie de vechime, potrivit anexei nr. 16);

[n caz de repar\ii, valoarea r`mas` cre]te cu valoarea devizului de repara\ii;

[n caz de repara\ii capitale se va lua ca sum` asigurat` valoarea din nou a cl`dirii, pe baz` de deviz sau de expertiz`;

pentru cl`diri din piatr` sau alte materiale de construc\ie dec@t beton ]i c`r`mid`, valoarea r`mas` se stabile]te pe baz` de expertiz`.

15. Pre\urile unitare pentrui cl`diri cu destina\ia de locuin\` din tabelul nr.1 sunt pentru [n`l\imi uzuale ale [nc`perilor, cuprinse [ntre 2,4 ]i 2,6 metri, urm@nd ca [n situa\ii deosebite s` se fac`, dup` caz, corel`rile necesare, [n sensul major`rii sau reducerii valorii.

16. Adeseori se [nt`lnesc [n practica asigur`rilor situa\ii [n care clientul ]i-a construit o cas` [n regie proprie, utiliz@nd for\` de munc` ieftin` sau membrii propriei familii. De]i clientul cunoa]te foarte bine pre\urile pie\ii ]i valoarea real` a propriet`\ii sale, insist` pentru [ncheierea unei subasigur`ri. Situa\ia ideal` ar fi, desigur, ca [n conformitate cu metodologia ASIBAN, pe baz` de calcul, reprezentantul ASIBAN s` [l conving` pe client de gre]eala pe care o comite ]i s` [l asigure la valoarea real` a construc\iei, corespunz`tor pre\ului pie\ii.

{ntruc@t s-a constatat, ins`, c` practic exist` situa\ii [n care unii agen\i ASIBAN se las` ei convin]i de clien\i ]i nu invers, [n asemenea cazuri recomand`m ca cel pu\in s` se utilizeze urm`toarea formulare (exemplu): “CL~DIRE, …….., ASIGURAT~ LA VALOAREA DECLARAT~ DE PROPRIETAR (ASIGURAT)”.

Aceast` formulare permite ca [n situa\ia unei daune s` se poat` proceda la negocieri, eventual la acceptarea de c`tre Asigurat a desp`gubirii propor\ionale.

17. {n mod obligatoriu, [n cererea – chestionar la rubrica “Suprafa\a total`” va apare suprafa\a total` construit` a cl`dirii, costruc\iei, apartamentului, [n m.p., care s` constituie elementul de discu\ie [n situa\ii de daune, eventual ata]@ndu-se ]i schi\a cl`dirii sau construc\iei, care s` poat` constitui o baz` pentru verificarea corectitudinii evalu`rii f`cute de agen\i. Dac` [n cazul unui apartament obi]nuit, [n blocuri tipizate, nu se pun probleme deosebite privind evaluarea, nu [n acela]i fel se prezint` situa\ia pentru cazurile atipice, construc\ii individuale, vile, case de vacan\`, unde exigen\ele legate de corectitudinea evalu`rii trebuie s` fie sporite.

18. La evaluarea cl`dirilor se va \ine seama de durata normal` de func\ionare (utilizare [n ani stabilit` prin CATALOGUL PRIVIND DURATELE NORMALE DE FUNC|IONARE }I CLASIFICAREA MIJLOACELOR FIXE aprobat prin Legea nr. 15/24.03.1994 ]i publicat [n Monitorul Oficial al Rom@niei – Partea I – nr. 180/1994, grupa I – Cl`diri ]i grupa II – Construi\ii speciale. Cu titlu informativ prezent`m duratele normale de func\ionare (utilizare) stabilite pentru unele categorii de construc\ii:

CL~DIRI INDUSTRIALE

cl`diri industriale cu structur` din zid`rie (c`r`mid`, [nlocuitori, piatr`, blocuri), beton armat sau din metal, mediu normal: 50 ani;

idem, mediu agresiv: 30 ani;

cl`diri industriale cu structur` din lemn, mediu normal: 25 ani;

idem, mediu agresiv: 16 ani;

cl`diri industriale cu structur` u]oar` din schelet metalic sau din lemn ]i [nchideri u]oare din tabl`, lemn, polimeri, mediu normal: 10 ani;

idem, mediu agresiv: 6 ani.

CL~DIRI AGRICOLE

cl`diri agricole din zid`rie, beton armat sau din metal, mediu normal: 35 ani;

idem, mediu agresiv: 25 ani;

cl`diri agricole din lemn, din paiant`, chirpici, p`m@nt stabilizat, mediu normal: 20 ani;

idem, mediu agresiv: 12 ani;

cl`diri agricole cu structur` u]oar` din schelet metalic sau din tabl` ]i [nchideri u]oare din tabl`, lemn, polimeri, mediu normal: 10 ani;

idem, mediu agresiv: 6 ani.

CL~DIRI PENTRU AFACERI, COMER|, DEPOZITE

cl`diri cu structur` din zid`rie, beton armat sau din metal, cu [nchidere perimetral`: 50 ani;

cl`diri cu structur` din lemn, paiant`, chirpici, p`m@nt stabilizat, cu [nchidere perimetral`: 25 ani;

cl`diri cu structur` u]oar` din schelet metalic sau din lemn ]i [nchideri u]oare din tabl`, lemn, polimeri, cu [nchidere perimetral`: 10 ani.

CL~DIRI DE LOCUIT, PENTRU {NV~|~M^NT, }TIIN|~, CULTUR~, ART~, OCROTIREA S~N~T~|II, ASISTEN|~ SOCIAL~, CULTUR~ FIZIC~ }I AGREMENT

cl`diri cu structur` din zid`rie (c`r`mid`, [nlocuitori, din blocuri, din piatr`), beton armat sau metal: 60 ani;

cl`diri din lemn, paiant`, chirpici, p`m@nt stabilizat: 30 ani.

Durata normal` de func\ionare (utilizare) a cl`dirilor industriale pentru calculul valorii r`mase este [n aceste situa\ii cea stabilit` prin catalog.

19. {n practic` exist` situa\ii [n care unii clien\i, reprezentan\i ai unor societ`\i comerciale privatizate, nu sunt de acord cu plata expertizei de evaluare a cl`dirilor industriale, agricole, etc. ce urmeaz` a fi asigurate din cauza costului ridicat solicitat de exper\i. Valorile cl`dirilor, ca de altfel ]i ale con\inutului (ma]ini, utilaje) conform eviden\elor contabile ale clien\ilor sunt cu mult sub nivelul pie\ii, astfel [nc@t asigurarea [n baza lor nu este [n interesul ASIBAN. Pentru a se dep`]i impasul negocierilor [ntr-o atare situa\ie se poate g`si o solu\ie de compromis [n evaluarea de c`tre reprezentan\ii ASIBAN ]i pentru obiective industriale, agricole ]i din ramura transporturilor sau telecomunica\iilor, dar numai [n baza tabelului ASIBAN privind evaluarea cl`dirilor – VALOAREA DIN NOU prin asimilare cu situa\iile de la num`rul curent [ntre 25% ]i 100%, determinat`, dup` caz, de [n`l\imea, [n general, mai mare ca ]i de gradul de rezisten\` sporit al constructorilor industriale fa\` de cele civile. Evaluarea se face [n baza planurilor de situa\ie pe cl`diri ]i etaje, procesul verbal de evaluare fiind semnat de ambele p`r\i ]i fiind ata]at la poli\`. {n nici un caz nu se vor face evalu`ri prin reprezentan\ii ASIBAN pentru construc\ii speciale, industriale sau agricole, construc\ii hidrotehnice, construc\ii speciale pentru transportul energiei electrice, ap`, canalizare, termoficare, etc., situa\ii ce nu pot rezolva dec@t pe baz` de expertiz`.

EVALUAREA ALTOR BUNURI DEC^T CL~DIRI (CON|INUT)

20. Normal este ca aceast` eveluare s` se fac` pe baz` de expertiz` efectuat` de o persoan` autorizat`. Aceasta presupune, [ns`, acceptarea de c`tre cllient a pl`\ii expertizei, care adeseori se ridic` la sume apreciabile, comparabile sau chiar mai ridicate dec@t costul asigur`rii, ceea ce este de natur` s` limiteze situa\ia aceasta numai acolo unde clientul se asigur` ca urmare a primirii unui credit de la banc`, aceasta din urm` oblig@ndu-l la expertizarea bunurilor constituite drept gaj, precum ]i la asigurare.

21. O solu\ie practic`, [n baza datelor din eviden\e, este [ntocmirea inventarului ]i a valorilor bunurilor asigurate chiar de client, stabilirea valorii f`c@ndu-se prin compararea bunurilor asigurate de c`tre client, stabilirea valorii f`c@ndu-se prin compararea bunurilor cu altele similare ca ]i caracteristici tehnice, date constructive, stare, vechime etc. de pe pia\`, magazine, consigna\ii, etc. ]i agrearea acestora de c`tre ASIBAN, prin reprezentantul s`u, care se face [n scris ]i se anexeaz` la poli\` de asigurare.

{ncheierea ]i semnarea de c`tre reprezentantul ASIBAN a unei poli\e presupune verificarea tuturor condi\iilor asigurate, una dintre acestea fiind cea a unei evalu`ri corecte a bunurilor asigurate, respectiv la o valoare c@t mai apropiat` de cea a cursului pie\ii.

22. Problema evalu`rii bunurilor [n situa\ia mijloacelor fixe, ma]ini, echipamente, utilaje, instala\ii, motoare, unelte realizate [n serie mare, uzuale, comune, nu pune probleme deosebite. De regul`, Asiguratul are [nregistrate aceste bunuri [n eviden\ele contabile, posed` facturile de cump`rare, cunosc@ndu-se caracteristicile tehnice, anul de fabrica\ie ca ]i cel de achizi\ionare, num`rul de ore de func\ionare. Exist`, de asemenea documente privind repara\iile capitale sau curente efectuate, costul acestora etc.

{n baza acestor date, se stabile]te dac` bunul respectiv se asigur` la valoarea din nou sau la valoarea r`mas` ]i care este acea valoare. Valoarea de [nlocuire (din nou) a bunurilor mobile este suma care trebuie cheltuit` pentru a le produce din nou (pre\ul de reproducere).

Pentru a men\ine continuu suma asigurat` la nivelul celei de la data [ncheierii poli\ei [n vederea evit`rii aplic`rii principiului propor\ionalit`\ii [n caz de daune, se emit suplimente de asigurare, [n func\ie de cre]terea pre\urilor, ca urmare a fenomenului infla\ionist.

23. O problem` deosebit` o pun evalu`rile privind bunurile unicate, antichit`\ile, colec\iile diverse sau obiecte de art`, precum mobil` stil, \es`turi, tapi\erii, tablouri, sculpturi, lucr`ri pe sticl`, piane, pianine ]i alte instrumente muzicale cu valoare unitar` ridicat`, manuscrise sau alte obiecte av@nd o valoare artistic`, ]tiin\ific` sau istoric`, la care asigurarea se [ncheie numai [n baza pre\ului de catlog (dac` exist`) sau a evalu`rii efectuate de expert autorizat pentru asemenea opera\iuni. {n asemenea situa\ii, la poli\a de asigurare se anexeaz` un tabel cu valorile de catalog sau rezultate [n urma expertiz`rii, [nso\it de prezent`ri pentru identificarea fiec`rei lucr`ri (obiect de art`): denumirea (felul bunului), descrierea obiectului ]i alte date pentru identificare (de exemplu, [n cazul tablourilor: numele autorului, dimensiunile, preciz`ri privind subiectul, suportul: pe p@nz`, pe lemn, litogravur`, felul ]i dimensiulnile ramei: ram` lemn sau turnat`, dup` caz, culoarea: aurie, dimensiunile ramei: 7050 cm.).

24. De regul`, asigurarea bunurilor de folosin\` [ndelungat` precum frigider, aragaz, televizor, ma]i n` de sp`lat, mobil`, se poate face la valoarea “din nou” atunci c@nd nu sunt mai vechi de 3 ani, [n cazuri deosebite put@ndu-se merge ]i p@n` la 5 ani, dac` modul de [ntre\inere a asigurat un grad de conservare a calit`\ii ini\iale ale respectiv bunului. La bunurile mai vechi de 3 ani se va proceda, atunci c@nd clientul dore]te [n mod expres acest lucru, la angajarea unui expert evaluator, documentul [ntocmit de acesta fiind ata]at la poli\`. Evaluarea la valoarea r`mas` se poate face, [ns`, ]i [n conformitate cu chiar de c`tre client (Asigurat) prin compararea cu alte bunuri similare ca stare ]i vechime de pe pia\a local`, cu condi\ia agre`rii valorilor stabilite de c`tre reprezentantul ASIBAN.

25. {n mod obligatoriu, pe formularul cererii-chestionar trebuie s` apar` felul valorii la care se face asigurarea. Exemplu:Televizor marca ELCROM, fabrica\ie 1990, asigurat “la valoarea r`mas`”. {n situa\ia [n care se asigur` mai multe bunuri, pe baz` de inventar, preciz`rile de mai sus s` apar` pe inventarul anexat poli\ei.

26. La evaluarea ma]inilor, utilajelor, instala\iilor, echipamentelor, mijloacelor de transport, uneltelor ]i dispozitivelor, instrumentelor, mobilierului ]i aparaturii birotice se poate \ine cont ]i de prevederile din CATALOGUL PRIVIND DURATELE NORMALE DE FUNC|IONARE }I CLASIFICAREA MIJLOACELOR FIXE, aprobat prin Legea nr. 15/24.03.1994 ]i publicat [n Monitorul Oficial al Rom@niei – Partea I – Nr. 180/1994, grupele IV – VIII, dar numai cu titlu orientativ.

27. Pentru mijloacele circulante, sumele asigurate se stabilesc fie prin evaluare fie la pre\ul de achizi\ie lucru ce trebuie s` se consemneze [n cererea –chestionar [n mod obligatoriu.

{ncheierea poli\elor pentru marfa asigurat` la valoarea medie a stocurilor se va face [n aceea]i form` de asigurare, respectiv “la stoc mediu”, numai dac`, cu prilejul regulariz`rii finale, ca ]i pe parcursul derul`rii poli\ei, s-a constatat buna credin\` a Asiguratului, respectiv punerea la dispozi\ia ASIBAN a unor date ce concord` cu valorille din eviden\ele sale contabile.

Stabilirea valorii stocului mediu, respectiv la care se face calculul primei de depozit ]i se [ncheie poli\a, se poate face [n mai multe moduri, [n func\ie de situa\ia concret` din momentul emiterii poli\ei. Astfel:

la un magazin recent deschis, gol [n momentul emiterii poli\ei, valoarea medie a stocului la care se [ncheie asigurarea este cea apreciat` de client pentru primul trimestru, urm@nd ca pe m`sura trecerii timpului ]i stabiliz`rii mersului afacerilor s` se refac` poli\a prin emiterea unui supliment de asigurare, [n func\ie de valorile reale ale stocurilor realizate ]i [nregistrate [n contabilitate;

la un magazin deja deschis, care a func\ionat anterior [ncheierii poli\ei, pe baza stocurilor medii realizate [n lunile anterioare sau a stocului existent [n momentul emiterii poli\ei, care rezult` din eviden\ele contabile, respectiv din fisele de magazie, calculul f`c@ndu-se la pre\ul de achizi\ie.

O problem` deosebit` intervine ]i aici ca efect negativ al infla\iei ]i anume evolu\ia [n timp a pre\urilor la marfa asigurat`, fie c` este vorba de stoc maxim sau mediu. {n mod normal, [n situa\ia apari\iei unei daune, ASIBAN, prin reprezentan\ii s`i, trebuie s` procedeze la evaluarea stocului de marf` din acel moment ]i verificarea respect`rii de c`tre Asigurat a condi\iilor privind comunicarea stocurilor medii realizate sau [ncadrarea [n limita maxim` a stocului pentru care s-a [ncheiat poli\a. Nerespectarea condi\iilor conduce automat la desp`gubirea propor\ional`.

Asigurarea la valoarea medie a stocurilor este, conceput` tocmai [n ideea de a da posibilitatea clien\ilor s` se asigure chiar [n condi\iile perioadei de tranzi\ie, [n care de la o zi la alta au loc fluctua\ii mari ]i foarte mari ale stocurilor, dar f`r`, [ns`, a se [nc`lca principiile asigur`rii ]i a se ajunge la situa\ia de subasigurare.

Practic nu este admis ca suma asigurat` la care se [ncheie poli\a s` fie mai mic` dec@t valoarea medie a stocurilor realizate [n lunile anterioare, impun@ndu-se stoparea tendin\ei clien\ilor de a se asigura la o sum` redus`, f`r` nici o baz` de calcul. Clauza de indexare 1 este valabil` ]i pentru aceste situa\ii.

INSPEC|IA DE EVALUARE A RISCURILOR }I AJUSTAREA COTA|IILOR DE PRIM~

28. Primul ]i cel mai important aspect care se urm`re]te [n cadrul inspec\iei de evaluare a riscurilor este [ncadrarea situa\iei bunurilor avute [n vedere pentru asigurarea [n una din grupele prev`zute [n tariful de prime-tabelul TF 1 – cl`diri ]i alte construc\ii, ]i TF II – con\inut.

Cota\iile de baz` din cele dou` tabele sunt stabilite func\ie de destina\ia cl`dirii, gradul de periculozitate al procesului tehnologic sau al activit`\ilor desf`]urate, precum ]i de felul materialelor utilizate, depozitate ]i /sau manipulate.

{ncadrarea pe grupe ]i extragerea cota\iei (cota\iilor) de baz` din tabel nu se face [n mod mecanic, ci numai [n baza unei analize temeinice. Astfel, pot exista situa\ii [n care destina\ia ini\ial` a cl`dirii s` fie schimbat` sau [n care pericolul prezentat de materialele existente (marf` de pild`) s` determine [ncadrarea [ntr-o grup` diferit` de cea a ramurii de activitate de baz` [n care este [ncadrat restul bunurilor (cl`diri sau construc\ii precum ]i con\inut) asigurate.

Situa\iile practice [nt@lnite pot fi foarte multe ]i se rezolv` numai prin experien\a ]i abilitatea reprezentantului ASIBAN. D`m aici c@teva exemple ce urmeaz` a fi avute [n vedere, cu observa\ia c` acestea nu au un caracter limitativ:

o cl`dire av@nd destina\ia ini\ial` de locuin\` ]i transformat` [n magazin de m`rfuri generale, va fi [ncadrat` [n grupa a-I-a din tariful de prime. {n situa\ia [n care [n magazinul respectiv se desfac produse chimice [n cantit`\i ]i cu o compozi\ie ce conduce la un pericol de incendiu crescut, cum ar fi de exemplu vopsele, acest fapt nu va conduce [ns` automat la [ncadrarea sa la grupa a 5-a corespunz`tor felului produselor desf`cute (chimice), [ncadrarea f`c@ndu-se la grupa a 2-a. {n cadrul inspec\iei de evaluare a riscului se va proceda [ns` la o corect` apreciere a pericolului de incendiu prin aplicarea coeficientului de ajustare calculat [n baza anexei nr.13 astfel [nc@t cota\ia de prim` anual` rezultat` [n urma ajust`rii va fi mai mare dec@t la un magazin care desface numai produse greu combustibile;

dac` [n acela]i spa\iu comercial cu un magazin ce desfac produse lichide u]or inflamabile avem ]i un magazin (raion) de piese auto de exemplu, respectiv produse greu combustibile ]i se dore]te de c`tre client numai asigurarea acestui raion, inspec\ia de evaluare a riscului nu se va rezuma strict la bunurile asigurate ci [n ansamblu, fiind determinat` [n ultim` instan\` de riscul cel mai ridicat existent [n vecin`tatea sau [n cl`direa respectiv`;

[n situa\ia unui depozit de materiale generale amplasat [n incinta unui combinat metalurgic de exemplu, [ncadrarea se va face de asemenea la grupa corespunz`toare acestui gen de activitate, respectiv a 2-a ]i nu la ramura metalurgie; riscurile prezentate de vecin`tate vor fi de asemenea tratate conform anexei nr.13 pentru incendiu ]i alte calamit`\i, respectiv printr-o ajustare corespunz`toare a pericolelor prezentate;

[n cazul unei magazii (depozit) de produse u]or inflamabile ca toluen, benzen, [n cantit`\i mari, [ncadrarea [n grupa a-2-a nu se mai justific`, riscul existent fiind similar cu cel prezentat de o fabric` de toluen, deci se va face [ncadrarea [n grupa a zecea (chimie) ]i totodat` se va urm`ri ]i realizarea m`surilor constructive ]i de dotare cu instala\ii speciale de prevenire ]i stingere a incendiilor precum ]i a m`surilor tehnico-organizatorice prev`zute [n normativele [i normele tehnice [n vigoare.

Se precizeaz` c` efectuarea inspec\iei de risc la cl`direa ad`postind bunuri ce urmeaz` a se asigura este obligatorie ]i pentru acele situa\ii [n care nu se asigur` ]i cl`direa ci numai con\inutul acesteia. Deoarece [n caz de cutremur riscul de incendiu se poate manifesta ca urmare a acestuia, este obligatorie analiza acestui risc (cutremur) ]i [n situa\iile [n care se asigur` numai bunurile din cl`dire, nu ]i cl`direa.

{n situa\ia [n care se constat` c` asiguratul nu [ndepline]te unele condi\ii care reprezint` obliga\ia stabilit` prin normele de protec\ie [mpotriva incendiilor [n vigoare, cum ar fi de exemplu lipsa dot`rii cu furtunuri sau \evi de refulare a hidran\ilor interiori existan\i sau altele asem`n`toare, de la caz, func\ie de [ntinderea ]i gravitatea situa\iei, nu se [ncheie poli\a sau se [ncheie cu o clauz` care precede m`sura respectiv` ]i termenul de [ndeplinire de c`tre asigurat, stabilit de comun acord cu acesta. Urm`rirea realiz`rii m`surii [n cadrul termenul stabilit revine reprezentantului ASIBAN care a [ncheiat poli\a sau altei persoane din cadrul Agen\iei numit` de conducerea acesteia.

29. Riscul de tr`snet

{n situa\ia [n care exist` instala\ii de protec\ie contra tr`snetului se va verifica vechimea ]i starea acestora, integritatea instala\iei (elementele de captare, cobor@rea, priz` de p`m@nt) ]i dac` se efectueaz` verificarea periodic` a rezisten\ei de dispersie a prizei de p`m@nt de c`tre un laborator autorizat, aspect care se constat` din buletinul de verificare emis de acesta.

C@nd nu exist` instala\ii de paratr`snet, se va analiza, [n mod deosebit [n localit`\ile urbane, dac` exist` construc\ii metalice [nalte care asigur` protec\ia contra tr`snetului. Nu se pune deci problema respectiv` la blocurile de locuin\` amplasate [n localit`\i. {ns` la construc\iile [n form` de turn sau prev`zute cu turle (biserici de exemplu) ]i foi]oare, prezen\a unor asemenea instala\ii este [ns` obligatorie.

Analiza riscului de tr`snet se va face de la caz la caz, func\ie de evolu\ia acestuia pe zone geografice, dotarea cu asemenea instala\ii la cl`dirile civile se impune [n zonele cunoscute ca reprezent@nd fenomene orajoase (desc`rc`ri atmosferice) [ndeosebi [n zonele de munte.

Se va manifesta deci pruden\` [n acoperirea acestui risc pentru cl`dirile situate [n aceste zone, [ndeosebi [n locuri [nalte (dealuri) ]i mai ales a caselor izolate, cabanelor etc. care nu dispun de instala\ii de paratr`snet corect executate ]i [ntre\inute. Criteriul de acoperire [n acest caz este de ordin calitativ, excluz@ndu-se situa\iile considerate ca “neasigurabile”.

30. Riscul de explozie

Analiza acestui risc presupune [ns` ]i luarea [n vedere a altor elemente pe parcursul inspec\iei de risc, cum ar fi:

existen\a [n sau sub cl`direa (construc\ia) asigurat` a unor conducte de gaze combustibile sau pentru transportul lichidelor inflamabile, a unor butelii de aragaz, hidrogen, recipiente sub presiune.

existen\` [n depozit, magazie etc., sau [n [nc`perile asiguratului a unor materiale sub diferite forme, care [n anumite condi\ii pot conduce la explozie, ca de exemplu carbid (care [n combina\ie cu apa genereaz` acetilena, gaz exploziv) sau a unor reactivi chimici, produse petroliere, vopsele etc.

existen\a unei centrale termice func\ion@nd pe gaze, [n cl`direa asigurat` sau [n care se g`sesc bunurile avute [n vedere pentru asigurare.

existen\a riscului de explozie [n cl`diri sau construc\ii [nvecinate cu cl`direa ce se asigur` (de ex., [n vecin`tatea unei sta\ii de [nc`rcat butelii, benzin`rii, etc.).

Constatarea unor situa\ii deoasebite de pericol de explozie este de asemenea un criteriu calitativ de neacceptare a asigur`rii de c`tre ASIBAN. Se face precizare important` c` toate cota\iile de baz` din tabelele TF1 ]i TFII sunt date pentru riscurile “normale” existente [n domeniul de activitate sau ramura industrial` de la grupa respectiv`.

Existen\a unui risc de explozie crescut, generat de prezen\a unor produse, substan\e prezent@nd pericol de explozie nespecifice ramurii de activitate (industriale) de baz`, [n care s-a f`cut [ncadrarea (de exemplu [n cazul unui hotel unde se afl` depozitate substan\e cu pericole de explozie, de ex. carbid, tuburi cu oxigen, hidrogen etc. [n vederea efectu`rii repara\iilor ]i a unor modific`ri constructive) determin` [ncadrarea [ntr-o alt` grup`, corespunz`tor riscului crescut existent.

Cota\iile de baz` din tabelele pentru ramurile industriale cu procese tehnologice ce reprezint` pericol de explozie (chimie, petrochimie etc) au fost astfel calculate [nc@t cuprind riscurile specifice, dar cu condi\ia existen\ei tuturor dot`rilor stabilite prin normativele tehnice (echipamente [n protec\ie antiexploziv`, m`suri de ordin constructiv, instala\ii de detec\ie etc). Preciz`m c` absen\a acestora sau nefunc\ionarea lor constituie criterii de neacceptabilitate a asigur`rii.

31. Riscul de cutremur.

Va avea [n vedere urm`toarele elemente:

anul execu\iei (recep\iei) cl`diri sau construc\iei;

comportarea construc\iei la cutremurele ce au avut loc pe durata existen\ei acesteia;

elementele rezultate din proiect privind rezisten\a la cutremur;

eventualele lucr`ri de reconsolid`ri, extinderi, modific`ri constructive, dot`ri cu instala\ii, ma]ini, utilaje care au putut conduce la modificarea condi\iilor ini\iale de rezisten\`.

Analiza acestui risc va avea [n vedere at@t apreciere de ordin calitativ, [n sensul criteriului de acceptabilitate a asigur`rii c@t ]i cantitativ, respectiv de aplicare a unor coeficien\i de corec\ie, [n sensul major`rii cota\iei pentru situa\iile din zonele seismice A, B ]i C.

Cotele din tarifele din tabelele TFI ]i TFII sunt pentru zona D .Ele vor fi ajustate conform Anexei nr.13.

32. Riscul de inunda\ie

Se vor considera ca neacceptabile pentru asigurare cl`dirile ]i /sau construc\iile (inclusiv con\inut) realizate pe riscul proprietarilor [n zone cu pericol de inunda\ie (viituri) extreme.

{n situa\ia apartamentelor apar\in@nd persoanelor juridice, amplasate [n blocuri de locuin\e, a magazinelor situate la parterul blocurilor, ca ]i [n alte situa\ii similare (blocuri, sedii firme etc.) cota\ia din coloana 5 acoper` riscul de “inundare” de la instala\ia sanitar` cauzat de colocatarii de la etajele superioare, aplic@ndu-se [ns`, de la caz la caz, func\ie de vechimea instala\iilor sanitare, gradul de [ntre\inere a acestora, starea de ordine ]i disciplin` la nivelul locatarilor respectivi, o majorare cu p@n` la 500% (de 5 ori) a cota\iilor de baz` din tabel. Ca atare, cota\ia adi\ional` pentru extinderea poli\ei “standard” la riscul “INUNDA|IE” [n cazul apartamentelor apar\in@nd persoanelor juridice, amplasate [n blocuri de locuin\e va fi cuprins [ntre 0,035 ]i 0,050% acoperind at@t riscul datorat propriilor instala\ii c@t ]i pe cel determinat de la instala\iile de la etajele superioare.

O aten\ie special` se va acorda apartamentelor, birourilor, etc. la care pardoseala este realizat` din parchet ]i la care [n cazul producerii evenimentului asigurat (INUNDA|IE) pe l@ng` alte daune ca deteriorarea zugr`velilor ]i altor bunuri apare ]i necesitatea refacerii parchetului.

De asemenea, [n cazul unor zugr`veli deosebite sau a decora\iunilor realizate prin lipire cu aracet (stucaturi din ipsos, tapet) ]i care [n caz de inunda\ie se distrug, astfel [nc@t este necesar` refacerea [n totalitate, se va proceda la ajustarea corespunz`toare, cota\ia adi\ional` put@ndu-se majora chiar ]i de 10 ori fa\` de cea din tabel.

Se vor trata ca “neasigurabile” depozitele ad`postind m`rfuri sau alte bunuri ce pot fi deteriorate de c`tre ap`, aflate [n subsolul unor cl`diri sau construc\ii la care canalizare este defect` ]i [n situa\ia unor ploi toren\iale se ajunge la [nfrundarea acesteia ]i inundarea subsolului.

Preciz`m c` situa\iile de p`trundere a apei provenind de la ploi prin acoperi] (de exemplu [n cazu;l apartamentelor situate la ultimul nivel [n blocuri) nu se pot trata ca urmare a unei inunda\ii, ap`r@nd datorit` infiltr`rii prin plan]eul cl`dirii care nu are realizat` corespunz`tor izola\ia hidrofug`. De asemenea, pagubele produse prin infiltrare de la sifonul defect al instala\iei sanitare se va interpreta ca apari\ia brusc` ]i nea]teptat` a unor scurgeri de ap` prin deteriorarea instala\iei sau ca urmare a unor neglijen\e.

33. Riscul de furtun`-grindin`

Cota\iile de baz` din coloana 6 – tabelele TF 2I ]i TF 2II sunt stabilite pentru zonele geografice [n care acest risc este redus, cum ar fi de exemplu municipiul Bucure]ti.

Inspec\ia de risc [n acest caz are rolul de a stabili eventualele situa\ii care [n caz de furtun` ar putea constitui elemente favorizante pentru producerea evenimentului asigurat, cum ar fi de exemplu un copac [nalt, masiv, cu trunchiul putred [n vecin`tatea cl`dirii asigurate.

O astfel de situa\ie se va [ncadra automat [n categoria “neacceptabile” pentru asigurare. {n situa\iile de acoperire a acestui risc [n zone cu periodicitate crescut` a acestor fenomene se va proceda, de la caz la caz, la majorarea cu p@n` la 500% (de 5 ori) a cota\iilor.

O aten\ie deosebit` se va acorda situa\iei cl`dirilor (construc\iilor) cu suprafe\e acoperite cu elemente de construc\ie casabile (geamuri, instala\ii pentru utilizarea energiei solare etc.) situate [n zone [n care acest risc este crescut, pentru care se vor stabili cota\ii speciale, conform “Condi\iilor specifice privind asigurarea bunurilor casabile pentru cazurile de spargere sau cr`pare”.

Ca urmare a modific`rilor introduse la definirea poli\ei “toate riscurile” …

poli\` “ riscuri extinse” acoper` ]i situa\iil` de daune produse de c`tre ploi toren\iale – efecte directe ale acestora – ap`rute f`r` manifestarea fenomenelor de furtun` ]i /sau grindin`;

fenomenele de furtun`-grindin` se pot manifesta cu sau f`r` ploi; ca urmar`, poli\` “riscuri extinse la furtun`-grindin`” d` acoperire ]i pentru situa\iile de ploi ap`rute de exemplu [n timpul unei furtuni, dar ]i a ploii f`r` furtun`.

34. Riscurile politice (greve, tulbur`ri civile)

Inspec\ia de risc are rolul de a analiza [ncadrarea locului [n care se g`sesc bunurile asigurate fa\` de eventualele daune ce s-ar putea pl`ti de c`tre ASIBAN [n situa\ii de greve ]i tulbur`ri civile. Important din acest punct de vedere sunt urm`toarele:

amplasarea fa\` de eventualele zone de manifestare a unor asemenea fenomene sociale (pia\` public`, strad` central` sau zon` pu\in circulat`);

posibilit`\ile de manifestare a acestui risc [n zona respectiv` a \`rii (mediu urban prezint` de exemplu un risc crescut fa\` de mediul rural).

Cota\iile pentru situa\iile ce presupun un risc crescut se pot majora de la caz la caz p@n` la 200%.

35. Riscul de “terorism-vandalism”

Inspec\ia de risc are rolul de a stabili [ncadrarea situa\iei respective fa\` de posibilit`\ile concrete, de la locul de amplasare a bunurilor asigurate, de manifestare a unor fenomene sociale din categoria actelor de terorism-vandalism.

Pentru zonele cunoscute ca prezent@nd frecvent asemenea fenomene, ca de exemplu localuri amplasate [n porturi, zone periferice din unele ora]e etc. se va proceda la majorarea cota\iei din coloana – tabelele TFI ]i TFII cu p@n` la 500% (de cinci ori) sau [n unele situa\ii se va merge p@n` la neacceptarea asigur`rii. Tratarea diverselor situa\ii se face de la caz la caz.

O aten\ie deosebit` se va acorda la tratarea acestui risc (ca ]i a riscurilor politice) bunurilor casabile, precum vitrine, pl`ci pentru tejghele, mese, rafturi, c`ptu]eli interioare sau plac`ri exterioare ale pere\ilor, sc`rilor, coloanelor, caz [n care se aplic` prevederile din condi\iile ASIBAN privind asigurarea bunurilor casabile pentru cazurile de spargere sau “cr`pare” ]i tariful de prime la asigurarea bunurilor casabile.

36. Riscul de furt

{n caz de furt, inspec\ia necesit` o analiz` temeinic` a posibilit`\ilor de sustragere (furt) a bunurilor asigurate, care se va face [n principal prin urm`rirea [n teren a criteriilor de ordin calitativ ]i cantitativ, prezentate [n Anexa nr. 16. Tariful de prime pentru calculul coeficientului de ajustare a tarifului de asigurare la riscul de furt.

De]i [n tabelul TFI nu se reg`se]te cota\ia pentru riscul de furt, date fiind posibilit`\ile reduse la manifestare a acestui risc pentru categoria respectiv` de bunuri, se precizeaz` c` [n cazurile [n care la asigurarea cl`dirilor ]i altor construc\ii se solicit` ]i riscul de furt, cota\iile negociate se majoreaz` cu 15%.

La stabilirea cota\iilor pentru con\inut se vor mai avea [n vedere urm`toarele:

[n situa\ia ma]inilor, utilajelor, instala\iilor fixate [n funda\ie sau de elementele de construc\ie din obiectivele la care exist` m`suri de securitate corespunz`toare (paz` permanent`, instala\ii de alarmare etc.), cota\iile pentru riscul de furt din tabelul TFII se pot reduce cu p@n` la 50%, func\ie de tipul acestora.

pentru m`rfuri ]i alte bunuri av@nd volum ]i greutate mare pentru a c`ror sustragere sunt necesare mijloace mecanizate de ridicare ]i autovehicule de mare capacitate ]i efectuarea mai multor transporturi, se poate reduce cota\ia la riscul de furt din tabelul TFII cu p@n` la 30%, func\ie de tipul acestora ]i de condi\iile de securitate; aceast` precizare este valabil` [n situa\ia c@nd [ntreaga cantitate de bunuri asigurate, sau cea mai mare parte din ea, [ndepline]te condi\ia respectiv` legat` de volum ]i greutate.

Se precizeaz` c` existen\a unui contract [ntre asigurat ]i o societate specializat` de paz` nu reprezint` [n toate situa\iile o condi\ie pentru reducerea cota\iei, din experien\a de p@n` acum a societ`\ii noastre rezult@nd c@teva situa\ii [n care furturile au fost comise chiar de c`tre personalul angajat ]i pl`tit s` p`zeasc` bunurile respectiv`. Deoarece asemenea situa\ii se elucideaz` greu, pe cale judec`toreasc`, este de preferat s` angaj`m pentru contractarea asigur`rii numai situa\iile clare [n care personalul de paz` nu are acces, respectiv cheile de la [nc`perile (cl`dirile) ad`postind bunurile asigurate ]i c@nd exist` [n plus ]i gratii la ferestre sau alte condi\ii care s` [npiedice p`trunderea la acestea.

{n ceea ce prive]te ajustarea cota\iilor de prim` la asigur`rile ce con\in riscul de furt se face separat de ajustarea pentru riscul de incendiu ]i alte calamit`\i efectuat` [n baza tabelului nr.2. Aceast` ajustare se efectueaz` pentru poli\ele “standard extins` la furt” ]i “toate riscurile”. {n cazul poli\ei “toate riscurile” coeficientul de ajustare va corecta, prin [nmul\ire, numai acea parte din cota\ie ce reprezint` riscul de furt.

PRECIZ~RI PRIVIND {NCHEIEREA ASIGUR~RILOR PENTRU SERE

38. Prin sere asigurabile se [n\eleg acele construc\ii realizate par\ial din zid`rie, av@nd cadre metalice sau de betonarmat ]i dotate cu toate instala\iile de [nc`lzire necesare, care func\ioneaz` pe toat` durata anului, cu destina\ia economic` pentru care au fost proiectate.

{ncheierea poli\elor pentru sere se va face [n mod obligatoriu prin cuprinderea [n asigurare at@t a construc\iei, c@t ]i a geamurilor din structura serelor asigurate.

Asigurarea serelor se va face numai [n urma unei expertize tehnice care s` certifice faptul c` respectiva construc\ie este capabil` s` suporte greutatea stratului de z`pad`. Se precizeaz` c` majoritatea serelor construite [nainte de anul 1990 au fost realizate dup` un proiect tip al Institutului de Studii, Proiect`ri ]i Cercet`ri Agricole ]i Industriei Alimentare ]i care prevede [n mod expres: “SCHELETUL SEREI NU POATE PRELUA SARCINI PROVENITE DIN Z~PAD~”.

Se precizeaz` c` proiectul a fost realizat [n ideea c` [n ser` se va men\ine un regim termic ridicat, necesar cre]terii culturilor, acest lucru duc@nd practic la imposibilitatea form`rii unui strat de z`pad`. Situa\ia actual` a sistemului energetic din Rom@nia nu este [ns` de natur` s` realizeze dezideratul de mai sus, astfel [nc@t [n func\ionarea serelor riscul “greutatea stratului de z`pad`” impune o analiz` deosebit de atent`.

La asigurarea serelor care nu au fost proiectate ]i realizate pentru a rezista la greutatea z`pezii sau ghe\ii, la men\iuni speciale, se va scrie textul “nu include riscul de greutate a z`pezii sau ghe\ii”.

PRECIZ~RI PRIVIND ASIGURAREA MA}INILOR, UTILAJELOR, ECHIPAMENTELOR }I INSTALA|IILOR

39. Ma]inile, utilajele, echipamentele ]i instala\iile reprezint` o categorie special` de bunuri pentru care oferta ASIBAN \ine cont de condi\iile speciale [n care func\ioneaz` ]i se g`sesc acestea ]i se face pentru dou` situa\ii distincte:

asigurarea ca ]i “con\inut” pe poli\` privind asigurarea de bunuri, pentru riscurile generale (incendii ]i alte calamit`\i), cu cele trei variante de asigurare practicate [n sistemul ASIBAN (de baz`, extins` ]i toate riscurile);

asigurarea pentru “avarii accidentale” prin care se pl`tesc desp`gubiri pentru cazurile de avariere brusc` ]i nea]teptat`, ce necesit` repara\ii sau [nlocuire ]i care rezult` din anumite situa\ii men\ionate [n mod expres [n condi\iile de asigurare.

40. Asigurarea ma]inilor, utilajelor ]i instala\iilor ca ]i con\inut, se face \in@ndu-se cont de urm`toarele:

cota\iile prev`zute [n tabelele TFI ]i TFII din Tabelul de prime privind asigurarea cl`dirilor ]i a con\inutului sunt stabilite pentru diferitele ramuri industriale la nivelul tehnologiilor, calific`ri personalului ]i nivelului de ordine ]i disciplin` din Rom@nia, [n etapa actual`;

pentru liniile tehnologice moderne, eventual din import, av@nd dot`ri care conduc la asigurarea unor riscuri diminuate fa\` de condi\iile obi]nuite, deservite de personal cu [nalt` calificare ]i la care se asigur` un nivel corespunz`tor de ordine ]i disciplin`, se pot face reduceri de prim` [n cadrul limitelor de competen\` sau, cu aprobarea Administra\iei centrale ASIBAN, ]i peste aceasta.

[n situa\ia ma]inilor, utilajelor, echipamentelor ]i instala\iilor fixate [n funda\ie sau elemente de construc\ie din obiectivele la care exist` m`suri de securitate corespunz`toare (paz` permanent`, forma\ie de pompieri, instala\ii de alarmare etc.), pentru riscul de furt se pot negocia la nivele mai joase fa\` de cele rezultate din calcul [n baza tarifului de prime.

41. {n cadrul inspec\iei de risc se va acorda o aten\ie sporit` ma]inilor, utilajelor, echipamentelor, instala\iilor ce prezint` un risc crescut din existen\a [n construc\ia lor a unor subsatan\e, materiale, produse periculoase sau care prelucreaz`, transvazeaz` etc. asemenea materiale ce prezint` pericol de explozie ]i /sau de incendiu.

CALCULUL PRIMEI DE ASIGURARE

42. Prima de asigurare este diferen\iat` [n func\ie de riscurile acoperite, dot`rile ]i m`surile de protec\ie [mpotriva acestora, perioada asigurat` ]i de eventuala fran]iz` convenit` [ntre Asigurat ]i Asigur`tor, oglindite [n cota\ia de prim`.Prima de asigurare rezult` din [nmul\irea sumei asigurate cu cota\ia de prim`.

Prezentarea ofertei ]i negocierea

Dup` primirea ofertei, clientul solicit` acordarea unor reduceri, [n baza faptului c` mai are asigurate la ASIBAN ]i alte bunuri.

Criteriul de baz` pentru acordarea unei reduceri este aceasta: PML= (Posible Maximum Loss) PIERDEREA MAXIM~ ESTIMAT~ (POSIBIL~).

Pierderea maxim` estimat` se apreciaz` de c`tre reprezentantul ASIBAN [n cadrul inspec\iei de risc lu[ndu-se [n calcul riscul cel mai important ce urmeaz` a fi acoperit, respectiv acela care prin manifestare ar putea produce dauna cea mai important`, av[nd [n acela]i timp ]i probabilitatea cea mai mare de apari\ie.

MODUL DE COMPLETARE A POLI|EI LA ASIGURAREA CL~DIRILOR }I CON|INUTULUI

43. Formularul utilizat este poli\a privind asigurarea de bunuri, cod I .

INSTRUCȚIUNI DE COMPLETARE A POLIȚEI DE INCENDIU ȘI ALTE CALAMITĂȚI

Mai jos sunt date rubricile din polița de asigurare și câteva explicații despre ce trebuie scris în rubricile respective.

CONTROLUL ASIBAN PRIVIND {NTRE|INEREA BUNURILOR ASIGURATE

46 .Condi\iile de asigurare ASIBAN prev`d anumite OBLIGA|II ALE ASIGURATULUI, printre care:

– s` [ntre\in` bunul asigurat [n bune condi\ii, [n conformitate cu dispozi\iile legale, [n scopul prevenirii riscului asigurat;

– s` permit` ASIBAN s` verifice modul [n care este [ntre\inut bunul asigurat;

– s` comunice ASIBAN orice modificare intervenit` [n leg`tur` cu datele luate [n considerare la [ncheierea poli\ei, precum ]i schimbarea [mprejur`rilor esen\iale privind posibilitatea producerii riscului asigurat;

– la producerea riscului s` ia pe seama ASIBAN, ]i [n cadrul sumei la care s-a f`cut asigurarea, potrivit cu [mprejur`rile, m`suri pentru limitarea pagubelor.

Preciz`rile de mai sus decurg din inten\ia ASIBAN de a se constitui, prin speciali]tii s`i, ca parte al`turi de organele abilitate ale statului, dar independent de acestea, pentru acordarea de consultan\` [n scopul prevenirii riscurilor ]i al protej`rii bunurilor asigurate, care, [n ultim` instan\` este [ns`]i dorin\a Asiguratului, motiva\ia pentru care a pl`tit pre\ul poli\ei de asigurare.

Misiunea organelor abilitate ale statului are [n vedere riscurile care, potrivit prevederilor legale, le revin acestora spre urm`rire ]i elaborare de reglement`ri, acte normative de proiectare, execu\ie, exploatare ]i control.

Astfel, [n domeniul riscului de incendiu organul abilitat al Statului este Comandamentul Trupelor de Pompieri. Legisla\ia privind prevenirea ]i stingerea incendiilor prevede [ns` [n mod expres: “Persoanele fizice ]i juridice sunt obligate s` ia toate m`surile necesare pentru prevenirea ]i stingerea incendiilor la bunurile pe care le de\in cu orice titlu”. }i, deasemenea, stabile]te c`: “R`spunderea pentru luarea m`surilor de prevenire ]i stingere a incendiilor o au directorii generali ]i directorii agen\ilor economici ]i celelate persoane juridice”.

Legisla\ia [n domeniu prevede deasemenea dreptul organelor de pompieri de a executa controale la agen\ii economici [n leg`tut` cu prevenirea ]i stingerea incendiilor ca ]i obliga\ia agen\ilor economici de a permite efectuarea acestui control.

{n plus, [n vederea unei coordon`ri unitare a eforturilor [n acest domeniu au fost elaborate de c`tre ministere cu acordul tehnic al Comandamentului Pompierilor;

Norme de prevenire ]i stingere a incendiilor obligatorii pentru fiecare ramur` industrial` ]i domeniu de activitate;

Norme de dotare a agen\ilor economici cu ma]ini, instala\ii, utilaje, aparatur`, echipament de protec\ie ]i substan\e chimice pentru prevenirea ]i stingerea incendiilor pe fiecare ramur` industrial` ]i domeniu de activitate.

{n mod similar, legisla\ia [n vigoare stabile]te ]i alte reglement`ri legate de alte riscuri, cum ar fi: explozia, tr`snetul, cutremurul, inunda\ia, furtul, vandalismul, terorismul, etc.

Controlul care se efectueaz` de c`tre speciali]tii ASIBAN nu se [ncadreaz` [n categoria celor stabilite prin reglement`rile [n vigoare, pentru organele abilitate ale statului, deoarece, rela\ia stabilit` cu Asiguratul este numai de natura contractual`.

Legalitatea dreptului de control al ASIBAN este, [ns`, aceea]i ea decurg[nd din:

Art. 26 din “Legea privind asigur`rile ]i reasigur`rile [n Rom@nia”, care prevede:

“Asiguratul este obligat s` [ntre\in` bunul asigurat [n bune condi\ii ]i [n conformitate cu dispozi\iile legale, [n scopul prevenirii riscului asigurat. Asigur`torul are dreptul s` verifice modul [n care bunul asigurat este [ntre\inut”;

prevederile din condi\iile de asigurare, parte component` a contractului incheiat de ASIBAN cu Asiguratul.

47. Problemele care se urm`resc pe timpul controlului ASIBAN privind [ntre\inerea bunurilor asigurate sunt acelea]i ca la inspec\ia de evaluare a riscurilor ]i sunt [n corelare cu legisla\ia [n vigoare privind riscurile asigurate.

48. Constat`rile f`cute pe timpul acestui control vor fi [n mod obligatoriu fructificate [n interesul ASIBAN, astfel:

printr-un raport [ntocmit ]i semnat de reprezentantul ASIBAN care a efectuat contolul conform modelului din anexa nr.11 sau 12, care se depune dup` [nregistrare ]i verificarea de c`tre directorul sucursalei (agen\iei) ASIBAN la dosarul poli\ei atunci c@nd situa\ia constatat` este corespunz`toare;

printr-o notificare scrisa adresata Asiguratului, cu recomand`ri, [n situa\ia [n care deficien\ele constatate nu pun [n pericol iminent obiectivul (bunurile asigurate), eventual cu termene de realizare a m`surilor recomandate, urm@nd ca la termenele respective s` se efectueze o nou` inspec\ie de risc;

notificare adresat` Asiguratului, cu m`suri obligatorii de remediere a deficien\elor, cu termene de execu\ie ferme, iar p@n` la realizarea acestora se va proceda la suspendarea asigur`rii, dac` situa\ia este grav`.

49. {n mod practic, [n vederea menaj`rii susceptibilit`\ii Asiguratului, tracasat de multitudinea controalelor efectuate de organele abilitate ]i de comportamentul unor reprezentan\i ai organelor de control sau de amenzile pl`tite acestora, speciali]tii ASIBAN vor evita s` foloseasc` termenii de “control”, “inspec\ie” precum ]i afirma\iile ultimative sau aspecte de duritate [n comportament. Se va insista mai mult pe caracterul de “CONSULTAN|~” [n problemele de evolu\ie a riscurilor asigurate [n perioada acoperit` prin poli\a de asigurare, urm`rindu-se mai mult aspectele de “colaborare” cu Asiguratul privind [nl`turarea unor situa\ii generatoare de risc m`rit sau de dotare cu ma]ini, instala\ii, substan\e pentru ac\ionare [n caz de producere a riscurilor asigurate (de exemplu, [n caz de incendiu).

50.ALTE PRECIZ~RI:

Dotarea Asiguratului cu ma]ini, instala\ii, utilaje, aparatur`, echipament de protec\ie ]i substan\e chimice pentru diminuarea riscurilor existente se va face [n conformitate cu legisla\ia [n vigoare, care este obligatorie;

Cheltuielile ocazionate de m`surile pentru limitarea pagubelor sunt desp`gubite de c`tre ASIBAN. Ca exmplu se citeaz` cheltuielile pentru re[nc`rcarea sting`toarelor care au fost utilizate pentru lichidarea unui [nceput de incendiu la un agent economic (un atelier, de pild`) sau costul unei p`turi care s-a distrus [n ac\iunea de lichidare a unui [nceput de incendiu [ntr-o locuin\`, p`tura apar\in[nd unui vecin venit [n ajutor.

Unii asigura\i, persoane juridice, [n\eleg gre]it c`, dac` s-au asigurat, problema dot`rii cu ma]ini, instala\ii, echipamente, etc. pentru diminuarea riscurilor nu [i mai intereseaz`, dar a]a cum s-a precizat mai sus, pentru anumite riscuri, cum ar fi cel de incendiu, exista NORME OBLIGATORII de dotare, urm`rirea respect`rii acestora revenind fie Comandamentului Trupelor de Pompieri, pentru incendii, fie altor organisme abilitate, ca Inspec\ia de Stat pentru Controlul Cazanelor ]i Instala\iilor de Ridicat, poli\ie etc. pentru alte bunuri.

INTRODUCERE {N SUBSCRIEREA

DAUNEI POSIBILE MAXIME (MPL)

Aspecte de baz` privind participarea asigur`torilor ]i reasigur`torilor

Asigur`torii ]i reasigur`torii sunt deopotriv` s` considere participarea lor la riscurile (bunurile) individuale [ntr-o asemenea m`sur` [nc@t s` poat` s` ob\in` cel mai mare profit posibil ]i s` reduc` la minim posibilitatea de pierdere. Multe principii au fost trasate pentru a asigura acest lucru, [ns` nu exist` metode concrete sau irefutabile pentru calcularea acestora.

Ca regul`, suma asigurat` subscris` reflect` obliga\ia asumat`. Totu]i la asigurarea de bunuri industriale, [n general aceast` situa\ie exist` numai [n teorie; [n practic`, este foarte rar ca [ntreaga sum` asigurat` s` fie expus` la o singur` [nt[mplare a evenimentului asigurat. Din aceast` cauz` cotele de participare sunt, de obicei, determinate pe baza daunalor maxime a]teptate estimate sau calculate.

Aceste valori ale daunei sunt cunoscute ca EML, PML, MPL, MFL, Suma Expus` etc. Exist` diferen\e substan\iale [ntre defini\iile individuale, iar evaluatorii de riscuri ob\in rar rezultate identice pentru un risc specific. De asemenea, din practic`, se cunoa]te c` daunele pot dep`]i sumele care reflect` EML/PML. Acest lucru implic` faptul c` pentru cel care subscrie EML/PML nu exist` o garan\ie absolut` [mpotriva unei daune care dep`]e]te sumele aferente EML/PML.

{n momentul de fa\`, acest hazard poate fi eliminat simplu prin subscrierea pe baza sumei asigurate.

Atunci, de ce nu reprezint` acest lucru o practic` comun`? {nainte de toate, asigur`torii trebuie s` fie preocupa\i de siguran\`. R`spunsul este ca subscrierea bazat` pe suma asigurat` produce un volum de prime mai mic ]i conduce la un dezechilibru al rezultatului, precum ]i la o lips` de capacitate. A]adar, care este calea cea mai bun`?

Pentru a ob\ine cel mai echilibrat, profitabil ]i substan\ial rezultat posibil, trebuie s` re\inem partea cea mai mare posibil` din riscurile bune. O evaluare precis` ]i atent` a poten\ialului daunei posibile maxime este important` pentru reasigur`torul profesionist. Reasigur`torii fac fa\` unei situa\ii complet diferit` fa\` de asigur`tori, deoarece ei subscriu partea leului din riscuri pentru ei [n]i]i. Deoarece comisionul mediu nu este [ndeajuns pentru a avea suport, ei sunt obliga\i s` asigure p`r\ile cele mai mari pe care le pot ob\ine din riscurile bune. De asemenea, ei au nevoie s` g`seasc` calea cea mai bun` de a utiliza capacitatea lor, adic` ei trebuie s` ating` volumul de prime cel mai mare posibil ]i, [n acela]i timp, s` men\in` o rat` a daunei favorabil`.

De aceea, evaluarea poten\ialului daunei maxime posibile nu reprezint` [n sine o simpl` \int` final`:scopul ei este de a ne ajuta s` ob\inem un rezultat echilibrat cu volumul de prime cel mai posibil.

Defini\ii ]i explica\ii privind termenii lega\i de dauna maxim`

{n ziua de azi, subscritorii au la [ndem@n` o vast` posibilitate de a alege abrevieri. Exist`

[ntre aproximativ 40 ]i 50 de termeni care, printre alte aspecte, iau [n considerare varia\iile individuale de limbaj. Urm`toarea list` prezint` o selec\ie a abrevierilor pentru poten\ialul daunei posibile maxime, cum sunt deseori folosite [n cereri:

PML dauna maxim` posibil`

MPL dauna posibil` maxim`

EML dauna maxim` estimat`

MEL dauna estimat` maxim`

FML dauna maxim` previzibil`

MFL dauna previzibil` maxim`

CML dauna maxim` credibil`

MCL dauna credibil` maxim`

MCA accidentul credibil maxim

APL dauna maxim` anticipat`

NML dauna maxim` normal`

NLE limita natural` a expunerii

Deoarece un subscriitor dore]te cifre clare ]i compatibile pentru munca sa, Swiss Re a adoptat pentru activitatea sa de incendiu urm`toarele defini\ii de la Comitetul European de Asigur`ri (CEA):

Spre deosebire de defini\ia comun` a riscului (risc poten\ial de daun` x frecven\a ), defini\ia termenilor MPL/EML nu include posibilitatea sau frecven\a unei [nt@mpl`ri; [n schimb, evaluarea se refer` la m`rimea posibil` a unei daune.

MPL/EML sunt termeni tehnici de asigurare, poten\ialul de daun` este m`surat [n unit`\i monetare.

Valorile MPL/EMLsunt evaluate pe calea scenariilor presupuse ]i ale succesiunilor fictive privind [nt@mplarea daunelor.Punctul de plecare al apari\iei daunei ini\iale trebuie s` fie aproximat ]i bazat pe informa\iile statistice disponibile. Valorile MPL/EML sunt determinate pe baza volumului de daune determinat ([n mod fizic) ]i a sumelor asigurate respective.

MPL = Dauna posibil` maxim`

Dauna posibil` maxim` este aceea care poate s` apar` atunci c[nd cele mai nefavorabile circumstan\e sunt mai mult sau mai pu\in combinate [n mod excep\ional ]i c[nd, ca o consecin\` a acestui fapt, nu se intervine pentru stingerea incendiului sau se intervine nesatisf`c`tor ]i, ca urmare, incendiul este oprit doar datorit` unor obstacole de netrecut sau datorit` lipsei materialului combustibil.

Defini\ia societ`\ii SWIS Re cu privire la termenul MPL merge pu\in mai departe prin definirea termenului “incendiu “ [n sensul s`u cel mai larg ca o “ [nt[mplare de daun` “ deoarece situa\ia MPL ar putea s` rezulte la fel de bine ]i numai de la o explozie.

Observa\ii cu privire la MPL

Defini\ia termenului MPL este, [n mod inten\ionat, conservatoare, ]i reprezint` rezultatul posibil cel mai dezastruos al unei [nt[mpl`ri.

Urm`toarele m`suri pot fi luate pentru a reduce valoarea MPL :

– separarea cl`dirilor: distan\e adecvate [ntre structuri

– separarea cl`dirilor prin intermediul construc\iilor: crearea de sectoare rezistente la incendiu prin pere\i rezisten\i la incendiu, pere\i desp`r\itori etc.

– reducerea valorilor bunurilor asigurate, cum ar fi ma]ini, utilaje ]i echipamente.

{n general, masurile tehnice ]i organizatorice de ap`rare [mpotriva daunele nu sunt utilizate pentru a reduce valorile MPL. Se aplic` urm`toarele condi\ii cadru :

– eficien\a instala\iilor de ap`rare [mpotriva daunelor (de exemplu : instala\ii de stingere a incendiului ]i cele de avertizare [n caz de incendiu) nu este luat` [n considera\ie

– brigada de pompieri este [n mare m`sur` implicat`, ac\iunea ei este [nt[rziat`

– protec\ia din punct de vedere al construc\iei [mpiedic` brigada de pompieri s` utilizeze instala\iile, valvele de operare, instala\iile de inundare etc. destinate luptei [mpotriva incendiului.

Toate riscurile asigurate pot fi considerate cauze poten\iale ale unei [nt[mpl`ri. De]i asigurate, urm`toarele evenimente nu sunt luate [n considera\ie :

– avion care cade pe cl`diri;

– incendiu produs inten\ionat [n mai multe locuri;

– incendiu inten\ionat cu cantit`\i mari de material inflamabil introduse de persoana care provoac` incendiul.

{n toate situa\iile ne putem imagina c` dauna suportat` este mai mare dec[t indic` valoarea MPL, de exemplu dac` [nc`rcarea cu combustibil este [n mod substan\ial mai mare ]i dac` incendiul avanseaz` mult mai rapid. De asemenea este posibil ca mai multe complexe diferite de cl`diri s` fie afectate.

EML = Dauna Maxim` Estimat`

M`rimea incendiului care poate s` apar` [n condi\ii normale de activitate ]i de lupt` [mpotriva incendiului la cl`dirile [n cauz`. Circumstan\ele neuzuale (accidentale sau extraordinare) care pot s` modifice situa\ia riscului nu sunt luate [n considera\ie.

Observa\ii cu privire la EML

Defini\ia termenului EML se bazeaz` pe un scenariu care ia [n considerare toate m`surile luate, toate declara\iile celui care evalueaz` riscul cu privire la posibilit`\ile de ap`rare [mpotriva daunelor, precum ]i experien\a c[]tigat` din [nt[mpl`rile de daun` anterioare.

Urm`toarele m`suri pot ajuta la reducerea valorii EML :

toate m`suri care reduc valoarea MPL (m`suri privind construc\ia)

m`suri tehnice, de exemplu:

– instala\ii sta\ionare de stingere a incendiului

– instala\ii de avertizare a incendiului

– instala\ii de extragere a fumului

– echipamentul brig`zii de pompieri

m`suri organizatorice, de exemplu :

– nivelele de instruire ]i organizare a brig`zii de pompieri ]i a organiza\iilor similare

– conceptele privind depozitarea

– indicatoare de semnalizare

– aten\ion`ri, reglement`ri ]i restric\ii, de exemplu – zone interzise fumatului

permis de sudur` (sistem de autorizare a muncii la cald)

ordine ]i cur`\enie

[ntre\inere.

{n general, c[nd sunt trasate scenariile EML, mai sunt luate [n considera\ie urm`toarele situa\ii:

coordonarea ]i eficien\a m`surilor luate

con]tientizarea de\in`torului poli\ei asupra riscului

opinia celui care evalueaz` riscul.

M`surile organizatorice completeaz` m`surile tehnice ]i pe cele privind construc\ia pentru a forma un sistem de ansamblu eficient care s` ofere protec\ie optim`. M`surile organizatorice cuprind at[t m`surile deap`rare, c[t ]i cele de prevenire care afecteaz` probabilitatea apari\iei unei daune.

Scenariile pentru determinarea EML sunt alese [ntr-o manier` [n care ele pot fi [n termenii desf`]ur`rii daunei.

Principalele criterii pentru selectarea unui scenariu

Selectarea unui scenariu presupune ca urm`toarele s` fie luate [n considera\ie [ntr-o combina\ie plauzibil`:

– obiectul

– valori mari, de exemplu bunuri depozitate, echipament de procesare, oficii de calcul zone spa\ioase, mari, de exemplu cl`diri ale uzinelor, zone de depozitare, cl`diri [nalte.

– materiale ]i bunuri

– [nc`rcarea cu combustibil u]or inflamabil

– rapida combustie din cauza incendiului

– inflamabilitate ridicat`

– cantit`\i mari

riscul de explozie, de exemplu gaze, vapori, praf ]i solven\i inflamabili.

– riscuri agravante

– opera\iuni legate de generarea de c`ldur`

– cuptoare

– lumina deschis`, foc deschis

– energie electric`, sc[nteie, scurt circuite, [nc`rcare static`

– autoaprindere

– energie mecanic`, de exemplu explozia containerelor sub presiune ridicat`, activitate care produce tala]

– m`suri de reducere a daunei:

– salvare (salvarea obiectelor existente la riscul asigurat ]i reinstalarea obiectelor deteriorate)

– activitatea de stingere, de exemplu planificare, eficient`, materiale de stingere, tip ]i cantitate

– instala\ii de siguran\`.

Informa\ii necesare

Urm`toarele informa\ii sunt necesare pentru evaluarea unei valori plauzibile a MPL :

pericole care trebuie evaluate – scopul acoperirii

sumele asigurate ]i distribu\ia lor pe obiecte asigurate individual, de exemplu complexe de cl`diri, cl`diri, instala\ii, bunuri

descrierea procesului, activit`\ii, condi\ii de procesare (de exemplu presiune, temperatur`)

cantitatea ]i tipul de materiale utilizate – planuri de situa\ie

m`suri de protec\ie

Diferen\e [ntre subscrierea bazat` pe Suma Asigurat` (SA) sau pe MPL

Subscrierea bazat` pe suma asigurat` conduce la la neutilizarea total` a capacit`\ii [n fiecare caz [n parte.

O simulare pe calculator a ar`tat c` dac`, [ntre anii 1976 – 1981, subscrierea portofoliului facultativ de bunuri al societ`\ii Swiss Re s-ar fi bazat pe suma asigurat`, ar fi produs doar 23 % din primele atinse [n momentul de fa\`.

{n cele ce urmeaz`, dou` exemple vor ar`ta efectele diferitelor metode de subscriere.

Includerea mai multor riscuri [ntr-o singur` poli\`

C[teva riscuri diferite ]i independente ( cl`diri, activit`\i, companii ) sunt asigurate sub o singur` poli\` (efectul de grup).

Aceast` metod` are ca rezultat o sum` asigurat` mai mare, [n timp ce dauna posibil` maxim` r`m[ne neschimbat`. Este format un portofoliu mic.

Exemplul 1

Grupul K de\ine unit`\i de operare care sunt incluse toate [ntr-o singur` poli\` ]i care au urm`toarele localiz`ri :

Presupun[nd c` asigur`torul are o capacitate de 5 milioane CHF, el va proceda dup` cum urmeaz`

Limitare [n spa\iu

Se presupune c` grupul K se mut` [ntr-un complex format dintr-o singur` cl`dire. Activit`\ile, m`surile de protec\ie ]i sumele asigurate aferente unit`\ilor de operare individuale A, B, C, D r`m[n neschimbate. Facilit`\ile A ]i B (D ]i C) sunt separate unele de altele printr-un perete masiv, cu structura proprie care nu are u]i ]i continu` peste acoperi] (= separare MPL).

Camerele A ]i D (sau B ]i C) sunt dotate cu o u]` rezistent` la incendiu (separare EML).

Exemplul 2

A B

SA= 30 milioane SA= 20 milioane

SA= 40 milioane SA= 10 milioane

D C

Capacitatea asigur`torului : 5 milioane CHF

Acceptare :

Concluzie :

{n acest caz, prin combinarea unit`\ilor de operare individuale [ntr-un singur complex de cl`diri a rezultat un MPL mai mare deoarece masurile de construc\ie reprezint`, [n general, numai “bariere EML”.

M`suri de protec\ie [mpotriva incendiului

M`suri de protec\ie [mpotriva incendiului, cum ar fi sprinklere, echipamente de aten\ionare, brigada de pompieri, personal angajat cu securitatea etc. pot ajuta la reducerea daunei [n fabrica descris` [n exemplul 2.

Partea celui care subscrie pe baz` de sum` asigurat` (SA) ]i celui care subscrie pe baza de MPL nu este afectat` de aceste m`suri de protec\ie.

Tehnici de subscriere pe baz` de MPL ]i EML

Subscriitorii pe baza de MPL ]i EML m`soar` partea subscris` prin urm`toarea formul`:

Ideal, subscriitorul ar trebui s` subscrie 100 % din suma asigurat`. Acesta este cazul [n care capacitatea este cel pu\in la fel de mare ca MPL.

Analiza numeric` a consecin\elor

Pentru a evalua efectele unui scenariu, sunt disponibile o serie de metode cantitative de analiz` dezvoltate de Swiss Re. {n prezent, aceste metode includ :

Incendiu

distan\e de siguran\` aplicabile [n cl`diri [n caz de incendiu

distan\e de siguran\` aplicabile la tancurile de depozitare a materialelor de lupt` [mpotriva incendiilor

Explozie

explozia datorat` unui nor de gaze

explozie [n camer`

explozia containerelor sub presiune [nalt`.

Raportul rezultat se refer` la gradele de distrugere definite ]i fixate statistic, care se aplic` la distan\ele calculate de la presupusul centru al producerii evenimentului.

I CL~DIRI }I ALTE CONSTRUC|II Anexa nr. 10 la Norme Metodologice

II CON|INUT Anexa nr. 11 la Norme Metodologice

Anexa nr.12 la Norme Metodologice

CERERE DE ASIGURARE

Numele Asiguratului: _______________________________________________________________________

Adresa: ___________________________________________________________________________________

Localitatea: ________________________________________ Tel./Fax ________________________________

Solicit [ncheierea unei poli\e de asigurare privind riscurile: ………………………………………………………………………..

la societatea ASIBAN S.A. pe o perioad` de ______ luni, [ncep@nd cu data de: _________________

CHESTIONAR

privind evaluarea riscului de incendiu ]i alte calamit`\i la cl`diri ]i con\inut

0biectul asigur`rii : __________________________________________________________________

Adresa bunurilor asigurate: _____________________________________________________________

Valoarea de asigurare: ____________________________

Tipul activit`\ii: industrie; comer\; servicii; altele;

Destina\ia cl`dirii: hal` industrial`; magazin; birouri;

depozit; cu folosire mixt`; locuin\e;

Nr. etaje ______ cu demisol; cu mansard`;

Anul d`rii [n folosin\` a cl`dirii: ________ Modific`ri/extinderi: anul ________

Repara\ii capitale/consolid`ri: anul ________

Descrierea modific`rilor:_________________________________________________________________

Tipul construc\iei:

Pere\i exteriori: zid`rie; beton; lemn;

grosime sticl`; metal; prefabricate;

aproximativ` elemente separate;

………. cm.

Pere\i interiori: zid`rie; beton; lemn;

grosime sticl`; metal; prefabricate;

aproximativ` elemente separate;

……… cm.

Structur` acoperi]: zid`rie; beton; lemn;

metal;

Acoperi]: materiale materiale mixte; incombustibile; combustibile; geam;

Are prev`zut`: scar` incendiu; lifturi; conducte ventila\ie;

anexe ]i extinderi; balcoane; pervaze, corni]e;

luminatoare; deschideri pentru ventila\ie;

Localizare: industrial`; urban`; rural`;

comercial`; reziden\ial`; izolat`;

Se afl`: pe strad` principal`; zon` pietonal`; trafic normal;

]osea; zon` lateral`; trafic greu continuu;

Num`rul [nc`perilor: ……….. SUPRAFA|~ TOTAL~: ………… mp.

Instala\ii: central` termic` proprie; sobe; calorifere;

instala\ii electrice; rezervoare cu lichide inflamabile;

se lucreaz` cu foc; materiale inflamabile; materiale explozive;

M`suri de prevenire extinctoare; echipe proprii de pompieri;

]i combatere a hidran\i; instala\ii alarm`;

incendiului sisteme de stingere cu praf; paznici;

altele – scurt` descriere;

Num`r de angaja\i: …………. un schimb; mai multe schimburi;

Exist` facilit`\i de intrare [n spa\iul asigurat Nu Da

Dac` da, descriere _____________________________________________________________________________________

Natura con\inutului: ___________________________________________________________________________________

{nc`perile au leg`tur` direct` cu alte [nc`peri care nu apar\in Asiguratului ? Nu Da

Dac` da, descriere _____________________________________________________________________

{nc`perile sunt prev`zute cu sisteme de securitate? Nu Da

Dac` da, descriere _____________________________________________________________________

U]i le de intrare principale simpl` dubl`; lemn; metalic`;

Tipul [ncuietorii simpl`; basculant`; cu plac` anti]oc;

cu cilindru; montaj de siguran\`; adi\ionale (descriere)

Descriere _____________________________________________________________________________

Ferestre fixe; cu balamale;

geam; sticl` armat`; sticl` securizat`;

sisteme de blocare; gratii; obloane

M`suri de protec\ie f`r` paz`; sistem de alarm`;

antifurt cu paz`; permanent`; Num`r de paznici _______

Sisteme de alarm` sonor`; vizibil`;

conectat`; la poli\ie; telefon automat;

altele (descriere)

Descriere _____________________________________________________________________________

Sistemele de securitate ]i alarmare sunt permanent [n func\iune ?

Da Nu Numai ______________________________

Declar c` informa\iile furnizate [n acest chestionar corespund adev`rului ]i nici o circumstan\` care ar putea influen\a evaluarea riscului nu a fost ascuns`. Am luat cuno]tin\` c` acest chestionar ]i alte eventuale acte declarative fac parte integrant` din contractul de asigurare.

Data Semn`tura

SE FOLOSE}TE NUMAI LA RISCUL INDUSTRIAL Anexa nr. 13 la Norme Metodologice

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA RISCULUI

INCENDIU }I ALTE CALAMIT~|I

1. Denumirea riscului/Asigurat: _________________________________________________________

Natura riscului: ________________________________________________________________________

Localizare: ___________________________________________________________________________

Data: ________________________________________________________________________________

2. Suma asigurat`:

Distribu\ia valorilor pe:

Instala\ie/unitate _______________________________________________________________________

de proces/depozit ______________________________________________________________________

Dauna maxim` probabil` ________________________________________________________________

(Explica\ii) ___________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

3. Informa\ii generale

3.1 Când a fost data în folosin\` instala\ia/unitatea? Anul

3.2. Cine a construit instala\ia /unitatea? Numele

3.3. Ce materii prime sunt folosite/ce produse finite se execut`?(descrie\i pe scurt) __________________

_____________________________________________________________________________________

3.4. Ce dezvolt`ri/modific`ri s-au efectuat? (descrie\i modific`rile extinderile etc.) __________________

_____________________________________________________________________________________

3.5. Câte persoane sunt angajate? __________ / Nr. Minim/schimb ______________

3.6 Perioade de lucru ? _______ / Schimburi: 3 / 2 / 1 / 7 zile/s`pt. Da / Nu

4. Localizare si expunere

4.1. Exist` expunere intern` ? Da / Nu

(descrie\i vecin`tatea) ___________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

4.2. Cum este amplasarea instala\iei / unit`\ii ?

Bun` Acceptabil` Corect` Slab`

4.3.Cum sunt a]ezate instala\iile ?

unit`\ile / cl`dirile / tancurile ? (descrie\i) __________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

4.4. Este u]or accesibil ]antierul ? Da / Nu

(anexa\i planul la scar` sau schi\a)

5. Construc\ia

5.1. Tip Rezistent` la incendiu : Da / Nu // Non combustibil` : Da / Nu

(descrie\i pe scurt) _____________________________________________________________________________________

5.2. Exist` ventila\ie automat` / manual` pentru fum ]i c`ldur` ? Da / Nu // Da Nu

5.3 Situa\ia repara\iilor

Bun` Acceptabil` Corect` Slab`

5.4. Cladirile sunt separate in spa\iu sau desp`r\ite prin ziduri si u]i ? Da / Nu

(descrie\i pe scurt) ______________________________________________________________________

5.5. Exist` paratrasnete ? Da Nu // Tip

5.6. Poate fi [mp`r\it riscul [n mai multe zone de incendiu ? Da /Nu // Nr.

6. Instala\ii utilitare / Pericole obi]nuite

6.1. Cine furnizeaz` energia electric` ? Re\ea public` / Sta\ie electric` proprie

Generator de urgen\` : Da / Nu

(descrie\i pe scurt): _____________________________________________________________________

6.2 Transformatoarele sunt protejate ?

Sisteme fixe anti-incendiu : Da / Nu Tip

Pere\i de incendiu separa\i : Da / Nu

Altele: _______________________________________________________________________________

6.3. Sunt p`trunderi pentru cabluri sigilate ?

Neinflamabil : Da / Nu Par\ial: Da / Nu

6.4 Exist` posibilitati de producere a aburilor ? Da / Nu

(descrieti pe scurt) ______________________________________________________________________

6.5. Ce combustibili sunt folosi\i pentru ardere la boilere, cuptoare, radiatoare, etc. ?

Gaz natural / Petrol / C`rbune

6.6 Exist` compresoare de aer ? Da / Nu / Tip/Nr. Presiune Scop:________________________________________________________________________________

6.7 Din ce surse e furnizat` apa ? Re\ea public` / Pu\uri

R@uri / Lacuri / Rezervoare // Altele: _________________________________________

Cantitate: mc / Debit: mc/or`

6.8 Transport intern : Macarale / Camioane / Transportoare cu band`

Altele : _______________________________________________________________________________

7. Stocare / Depozitare

7.1. Cum sunt depozitate materialele prime / produsele finite lichide ?

Bidoane / Tancuri subterane / Caverne / Rezervoare deschise

7.2. Tipul materialelor de depozitare lichide / solide :

Vrac / Pale\i / Gr`mezi solide / Stelaj

7.3 Condi\ii de depozitare ? In`l\ime: m

Ad@ncime: m Spa\iu sub extinctoare : m

Stabilitatea gr`mezilor : Bun` / Corect` / Slab`

Aerisiri automate la acoperi] : Da / Nu

7.4. Combustibilitatea materialelor depozitate ? Mare / Medie / Sc`zut`

M`rimea maxim` a zonelor de depozitare (descriere pe scurt): ___________________________________

8. Procedee de munc`

8.1. Ce procedee principale se folosesc ? (folosi\i o pagina separat` dac` e nevoie ) __________________

_____________________________________________________________________________________

8.2. Care sunt temperaturile si presiunile maxime aplicate ?

Presiunea maxima [n bari : Sec\ia :

Temperatura max. [n grade C: Sec\ia :

8.3. Ce semifabricate si produse finite se ob\in ? (descrie\i) _____________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(anexa\i diagrama simplificat` a fluxului ) ___________________________________________________

9. Pericole speciale

9.1. Procedee

Sunt folosite procedee [n mod specific periculoase ? Da / Nu

( Exemple : vopsire cu spray , prelucrare lemn – mase plastice – h@rtie , extrac\ie solven\i , hidraulic` , [nmuiere si c`ptu]ire , r`cire cu ulei , opera\iuni de presare si m`cinare etc. ) ( descrie\i ): ____________

_____________________________________________________________________________________

9.2. Se folosesc lichide / gaze inflamabile ?

Da / Nu / Cantitate: // Da / Nu / Cantitate:

(descrie\i ): ___________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

9.3 Exista prafuri explozive ? Da / Nu / Tip:

10. Echipamentul de prelucrare a datelor

10.1. Exist` pere\i de incendiu pentru separare de suprafe\e [nvecinate ? Da / Nu

10.2. Este situarea acestora sigura [mpotriva incendiului exterior , exploziei , apei ? Da / Nu

11. Administrarea

Care este nivelul general al [ntreprinderii ( ordine si cur`\enie ) ?

Excelent / Bun / Acceptabil /Corect / Slab / Inacceptabil

Frecven\a [ndep`rt`rii reziduurilor :

{n fiecare or` / Pe schimb / Zilnic

Cum este controlat fumul ?

Strict interzis / Permis [n zone specificate / Nici un control

Exist` instruc\iuni scrise stricte pentru munca periculoas` ?

Da / Nu

Cum este organizat` securitatea ?

Inginer care se ocupa cu securitatea : _______________________________________________________

Departament de securitate : ______________________________________________________________

Autoinspec\ie : ________________________________________________________________________

Acord de ajutor reciproc : ________________________________________________________________

11.5 Cum este ordinea [n depozit ? Bun` / Acceptabil` / Corect` / Slab`

12 {ntre\inere / inspec\ie

12.1 Ma]inile ]i instala\iile electrice sunt bine [ntre\inute ? Da / Nu

(comenta\i)___________________________________________________________________________12.2. Echipamentul de alarm` ]i de stingere a incendiilor este inspectat cu regularitate ? Da / Nu

Condi\ia : Bun` / Acceptabil` / Corect` / Slab`

13. Protec\ia [mpotriva incendiilor / exploziei

13.1 Alarma de incendiu

Exist` sisteme manuale de alarm` (butoane) la instala\ie ? Da / Nu

Ce alte mijloace de alertare a brig`zilor de pompieri exist` ?

Telefoane / Walkie – talkie / Comunicare radio

Sistemele manuale de alarm` sunt conectate la cea mai apropiat` unitate de pompieri ?

Da / Nu

Ce tipuri de sisteme de detectare automat` exist` ?

Detectori de : caldur` / fum / foc / gaz / nr.

Ce suprafe\e sunt acoperite de detectori ? (descrie\i) ___________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Exist` sta\ie central` de alarm` ?

Sta\ie de pompieri / Ghereta portarului / Camere de control

13.2 Surse de ap`

Riscul este conectat la sursa public` ? Da / Nu

Exista sursa proprie ? Da / Nu

Diametru : mm ; Presiune : bari

Tancuri / Rezervoare / Bazine / Tancuri aeriene / Altele

Ce cantitate minim` de ap` este disponibil` pentru stingerea incendiilor ?

50 mc / [ntre 50 mc si 1000mc / 1000mc

Exist` pompe pentru scoaterea apei din aceste surse ? Da / Nu

Nr. Operate manual Automate Electrice

Diesel / Cu turbin` / Capacitate / Presiune

Care este diametrul conductelor ? Min. / Max.

Exista instala\ii de ridicare [n structurile [nalte ? Da / Nu

Num`rul , tipul si distribu\ia hidran\ilor si monitoarelor fixe.( descrie\i pe scurt ) ____________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Exist` vreun inel / conduct` sec\ionat` ? Da / Nu // Da / Nu

Exist` leg`turi cu furtunurile si duzele din cl`dire ? Da / Nu

13.3. Extinctoare

C@te tipuri ]i ce m`rimi de extinctoare exist` ?

Cu praf: / Nr. / M`rime: / Distribu\ie: Bun` / Corect` / Slab`

Cu apa: / Nr. / M`rime: / Distribu\ie: Bun` / Corect` / Slab`

Cu CO2: / Nr / M`rime: / Distribu\ie: Bun` / Corect` / Slab`

Cu halon: / Nr. / M`rime: / Distribu\ie: Bun` / Corect` / Slab`

Altele:_______________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Cum sunt [ntre\inute ]i marcate ?

Intre\inere : Bun` Corect` Slab`

Marcare : Bun` Corect` Slab`

{ntre\inerea f`cut` regulat de:_____________________________________________________________

13.4. Sisteme de stingere a incendiilor automate , fixe

Exist` instalate sisteme de extinctoare automate ? Da / Nu

Tip: Umede / Cu praf

Suprafe\e protejate :

Exist` instalate sisteme de stingere umede (cu ap` sau cu aburi) ?

Da / Nu

Suprafe\e / unit`\i protejate :

Exist` instalate sisteme de stingere cu praf, CO2 si / sau halon ? Da / Nu

cu praf / cu CO2 / cu halon

Suprafe\e / unit`\i protejate :

Exist` instalate sisteme cu spum` ? Da / Nu

Suprafete / unit`\i protejate :

{n conformitate cu ce standarde au fost instalate ?( descrie\i pe scurt )____________________________

_____________________________________________________________________________________

13.5. Echipe de stingere a incendiilor

Exist` echipe proprii de stingere a incendiilor ? Da / Nu // Permanente: Da / Nu

Nr. minim / schimb :

Echipele sunt asistate tot timpul de personal calificat ? Da / Nu

Num`r de pompieri voluntari / schimb :

Au loc regulat instructaje pentru pompieri ? S`pt`m@nal / Lunar / Deloc

Exist` o instala\ie proprie de stingere a incendiilor ? Da / Nu

Ma]ini de stins incendii : Da / Nu

Exist` un stoc de materiale contra incendiilor ? _______________________________________________

Praf cantitate: Kg / Concentrat spum` : litri

Altele:_______________________________________________________________________________

Unde se afl` cea mai apropiata unitate anti-incendiu public` ?

Cu program permanent / Cu program temporar

Distan\`: Km ; Timp necesar: min.

Echipament : Bun / Potrivit / Slab

Brigada de pompieri publici cunoa]te obiectivul ? Da / Nu

Exist` acord de cooperare cu unit`\ile de pompieri ale unit`\ilor [nvecinate ? Da / Nu

13.6. Securitate

Locul este complet si bine [mprejmuit ? Da / Nu / Par\ial

C@\i paznici sunt pe schimb: Num`r: / Situare:

Exist` patrule de securitate: Da / Nu // Nr. de ronduri:

Procese verbale: Da / Nu // Frecven\a: Orar: // De c@te ori pe schimb:

Locul este [n [ntregime luminat de reflectoare ? Da / Nu / Par\ial

Exist` semne de protec\ie pentru perimetre speciale ? Da / Nu

(explica\i)_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

14. Pericole speciale

Au avut loc vreodata inunda\ii ? Da / Nu // Frecven\a: Echipamentul / materialele depozitate sunt sensibile la ap` ?

Da / Nu / Par\ial

Locul este expus la pericole naturale ?

Cutremur / Furtun` / Grindin` / Uragan / Altele:

Riscul este expus accidentelor aviatice ?

Da / Nu / Oarecum / Distan\a de aeroport:

Exist` pericol de impact cu autovehicule ? Da / Nu

Fumul poate daun` echipamentelor sau materialelor ? Da / Nu

Obiectivul este expus la greve, revolte, tulbur`ri civile, terorism etc. ? Da / Nu

Dac` da , explica\i: _____________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

15. Statistica daunelor

Au fost daune majore / importante in trecut ? Da / Nu

Num`r :

Valoarea daunelor :

Cauza principala ( descrie\i ): _____________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anexa nr. 14 la Norme Metodologice

INSPEC|IE DE RISC PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI

(Incendiu ]i alte calamit`\i)

Asigurat:

Obiectul asigur`rii :

Activitate :

Adresa :

Documente primite :

Inspector :

Data :

Riscurile solicitate a fi acoperite :

Documente primite : _______________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

4.3 Cl`diri

Instala\ii electrice

Observa\ii : __________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

M`rfuri ]i materiale

4.7 {ntre\inere

Observa\ii:___________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4.8 Ordine general`

Observa\ii:___________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

M`suri de prevenire a daunelor

Alarma

Paznic

Sisteme automate de detectare a incendiului

Func\iuni _________________________________________________________________________

Suprafe\e supravegheate _____________________________________________________________

Birou central ______________________________________________________________________

Buton de alarmare _______________________________________________________________

Telefon ________________________________________________________________________

Post alarmare ___________________________________________________________________

Observa\ii _____________________________________________________________________

Lupta [mpotriva incendiului

5.2.1 Extinctoare de m[n` ______________________________________________________________

Ap` pentru stingerea incendiului

sursa ]i cantitatea __________________________________________________________________

pompe ___________________________________________________________________________

presiune _________________________________________________________________________

5.2.3 Distribu\ia apei

hidran\i exteriori ___________________________________________________________________

echipamente fixe de control __________________________________________________________

furtunuri/pulverizatoare ______________________________________________________________

bobine pentru furtunuri ______________________________________________________________

Brigada de pompieri /Echipa de interven\ie a intreprinderii ______________________________

num`r de pompieri __________________________________________________________________

echipament ________________________________________________________________________

Brigada public` de pompieri _______________________________________________________

distan\a ___________________________________________________________________________

– timpul necesar pentru a ajunge la amplasament _________________________________________

inspec\ii de risc periodice ____________________________________________________________

Observa\ii ________________________________________________________________________

Instala\ii fixe

Sisteme de sprinklere

– Alimentare cu ap`/Presiune ____________________________________________________________

– Suprafe\e protejate ___________________________________________________________________

– Specifica\ii _________________________________________________________________________

Sisteme de inundare

– Alimentare cu ap`/ Presiune ____________________________________________________________

Suprafe\e Protejate _________________________________________________________________

Conducte

Umede ___________________________________________________________________________

Uscate ___________________________________________________________________________

Suprafa\a _________________________________________________________________________

Alte sisteme de stingere a incendiului ________________________________________________

Praf, Halon, Ap` u]oar`, Arunc`toare de abur _______________________________________________

Descriere ____________________________________________________________________________

Impresie General` _______________________________________________________________

Ie]iri de urgen\` ________________________________________________________________

5.5 Iluminat de urgen\` _______________________________________________________________

5.6 Organizarea siguran\ei

[mpotriva incendiului ________________________________________________________________

Persoana responsabil` ___________________________________________________________

Echipa ________________________________________________________________________

5.6.3 Instruirea personalului _____________________________________________________________

5.6.4 Planul de alarmare ________________________________________________________________

5.6.5 Observa\ii ______________________________________________________________________

Istoria Daunelor

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Informa\ii pentru subscriitor

Informa\ii primite de la ____________________________________________________________

Scopul acoperirii ___________________________________________________________________

7.3 Sume asigurate, {mp`r\ire

TOTAL __________________

Suma asigurat` _____________

7.3.1 Observa\ii

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

Dauna Posibil` Maxim`

Defini\ia data de CEA (Comitetul European al Asigur`rilor)

Dauna posibil` maxim` (MPL) este aceea care poate s` apar` atunci c[nd cele mai nefavorabile circumstan\ele sunt mai pu\in combinate [n mod excep\ional ]i c[nd, ca o consecin\` a acestui fapt, nu se intervine nesatisf`c`tor ]i, ca urmare, incendiuleste oprit doar datorit` unor obstacole de netrecut sau datorit` lipsei materialului combustibil.

Scenariu

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

SOCIETATEA DE ASIGURARE – REASIGURARE Anexa Nr. 15 la Norme Metodologice

ASIBAN S.A.

CRITERII

pentru [ncadrarea [n grupele tarifare A, B ]i C pe baza datelor

prezentate de Asigurat [n cererea de asigurare a bunurilor aduse [n gaj

la acordarea creditelor de c`tre b`nci

I. La asigurarea cl`dirilor ]i altor construc\ii

1. Grupa A – tarifar`

Construc\ii realizate din beton armat sau c`r`mid`, cu plan]eu de beton, acoperi] din
materiale incombustibile sau \igl`, sistem de [nc`lzire tip termoficare.

2. Grupa B – tarifar`

Construc\ii realizate din beton armat, c`r`mid` sau alte materiale incombustibile, plan]eu, acoperi] din materiale incombustibile, tabl` sau \igl`, (este acceptat` ]i arm`tura acoperi]ului din lemn), sistem de [nc`lzire central` proprie, sobe sau sistem de [nc`lzire electric.

3. Grupa C tarifar`

Construc\ii realizate din c`r`mid` sau lemn ]i /sau alte materiale combustibile, acoperi] din orice material, sistem de [nc`lzire cu sobe cu gaze, electrice, lemne sau c`rbuni.

II. La asigurarea con\inutului

Cotele de prim` tarifar` prev`zute la lit. A, B, C sunt:

1. Cele prev`zute [n tarif dac` potrivit datelor [nscrise [n cererea-chestionar, prin
specificul activit`\ii:

– nu se lucreaz` cu foc;

– nu se lucreaz` cu materiale u]or inflamabile, solven\i sau cu materiale explozive;

– [n cl`dire nu exist` materiale combustibile.

2. Cele prev`zute [n tarif majorate cu 10 % dac` se lucreaz` cu foc.

Cele prev`zute [n tarif majorate cu 20 % dac` se lucreaz` cu foc sau alte materiale u]or inflamabile ]i dac` [n cl`dire exist` materiale combustibile.

III. La asigurarea de furt

Cotele prev`zute la lit. A, B, C sunt:

1. Cele prev`zute [n tarif diminuate cu 10 % dac` exist` paz` permanent` ]i sisteme de securitate contra p`trunderii persoanelor (gratii la ferestre, [ncuietori sigure, etc.);

2. Cele prev`zute [n tarif diminuate cu 20 % dac` exist` sisteme de securitate suplimentare – alarm` conectat` la poli\ie sau la alte forma\iuni de paz`, alarme electronice, etc.

IV. La asigurarea pentru riscul de cutremur (cl`diri ]i alte construc\ii, con\inut ]i bunuri casnice)

Conform Anexei Nr. privind "Clasificarea localit`\ilor pe zone seismice" acestea se [mpart pe cinci zone seismice de la A – F.

Se consider` cotele de tarif pentru localit`\ile situate [n zona seismic` D.

Pentru celelalte zone se aplic` tarife reduse sau majorate dup` cum urmeaz`:

reducere pentru zona E – 10 % majorare pentru zona C – 10 %

pentru zona F – 20 % pentru zona B – 20 %

pentru zona A – 30 %

S.C. ASIBAN S.A. . Anexa nr 16 la Norme Metodologice

CLASIFICAREA LOCALIT~|ILOR PE ZONE SEISMICE

RE{NNOIREA POLI|ELOR PENTRU CL~DIRI }I ALTE CONSTRUC|II }I CON|INUT

51. Re[nnoirea poli\elor se va face prin emiterea unei noi poli\e. {n partea din dreapta sus, la rubrica corespunz`toare, se va completa num`rul poli\ei vechi (de exemplu, “{nlocuie]te/Re[nnoie]te poli\a nr.I060379/1998”). Celelate date din poli\` se vor completa conform situa\iei existente la data re[nnoirii, [n care sens, [n mod obligatoriu, va fi consultat Asiguratul pentru a comunica eventualele schimb`ri, adresa, num`r de telefon, fax, etc.

Dac` din calcul rezult` o cota\ie de prim` superioar` celei acordate anterior, se va proceda la o analiza atent` a situa\iei, deoarece aceasta presupune o gre]eal` f`cut` la [ntocmirea poli\ei; o atare situa\ie se va rezolva de la caz la caz.

O aten\ie deosebit` se va acorda stabilirii sumei asigurate, [n care sens se fac urm`toarele preciz`ri:

52. SUMELE ASIGURATE EXPRIMATE {N LEI (ROL):

Dac` evalu`rile au fost f`cute de c`tre exper\i tehnici, cu ocazia re[nnoirii se poate proceda, atunci c@nd clientul dore]te [n mod expres acest lucru ]i angajeaz` exper\i evaluatori [n acest scop, la reevaluarea pe baz` de expertiz` tehnic`; o copie dup` aceasta se ata]eaz` la poli\`.

Reevaluarea bunurilor se mai poate face pe baz` de negociere cu Asiguratul prin aducerea valorii bunurilor la nivelul pre\ului real, corespunz`tor pie\ii locale pentru categoria respectiv`, [n func\ie de starea de [ntrebuin\are, vechime, uzur` moral` etc.

{n situa\iile [n care valoarea bunurilor la [ncheierea poli\ei [n urm` cu un an s-a stabilit corect, corespunz`tor cursului pie\ii, se poate proceda la reevaluare prin majorarea sumelor asigurate cu 30-50 % [n func\ie de vechimea, starea, gradul de [ntretinere ]i /sau uzura bunurilor, astfel [nc@t s` se acopere devalorizarea ca efect al infla\iei.

Dac` [n perioada asigurat` s-au executat lucr`ri de extinderi, [mbun`t`\iri constructiv, moderniz`ri asupra bunurilor asigurate, acestea se vor eviden\ia [n poli\`, la re[nnoire separat, necesit@nd o evaluare riguroas` corect`. Dac` lucr`rile respective s-au executat pe baz` de deviz, se vor lua [n considera\ie valorile din acesta, dar la pre\uri reactualizate, corespunz`tor evolu\iei pre\urilor la materiale ]i manoper` [ntre data [ntocmirii devizului ]i cea a re[nnoirii poli\ei.

Se va proceda la o nou` informare a clientului, eventual [n scris, asupra avantajelor aplic`rii index`rii sumei asigurate ]i implicit asupra prevederilor din “ Condi\ii privind asigurarea de bunuri”.

{n situa\ia [n care clientul nu agreaz` aducerea valorii bunurilor la nivelul pre\urilor pie\ii de la data re[nnoirii, se va ntocmi o clauz` anex` la poli\` cu aceste preciz`ri, semnat` de client. Preciz`m c` astfel de situa\ii s-au [nregistrat deja [n cadrul unor clien\i care au [ncheiat poli\e prin intermediul B.C.R., B.R.D. ]i C.E.C, la bunuri gajate b`ncilor ]i care nu erau interesa\i [n [ncheierea unor asigur`ri reale, ci numai formale.

53. SUME ASIGURATE {N VALUT~

Dac` Asiguratul pl`te]te prima de asigurare tot [n valut` sau [n lei la cursul B.N.R. de la data efectu`rii pl`\ii, [n acelea]i condi\ii ca la [ncheierea poli\ei, se va proceda la re[nnoirea poli\ei ca la pct.51.

54 . ASIGURAREA UTILAJELOR AGRICOLE NE{NMATRICULATE

Asigurarea combinelor ]i a altor utilaje agricole ne[nmatriculate se poate face, [n func\ie de solicit`ri, pe poli\ele cu codul I sau pe cele cu codul UT.

Asigurarea [n baza poli\ei (cod I) pentru riscurile generale, ca ]i “con\inut”, se face [n una din variantele de poli\` “standard”, “extins`” sau “toate riscurile” potrivit op\iunii clientului ]i prevederilor din “Condi\ii de asigurare privind poli\a de incendiu ]i alte calamit`\i”, pe perioada c@t combinele sau ma]inile/utilajele agricole stau [n remize, ad`posturi, sta\iune de mecanizarea agriculturii, dup` caz.

Cota\iile de prim` pentru [ncheierea asigur`rii sunt cele prev`zute la tipul de activitate 2, [n tariful de prime privind asigurarea ]i con\inutului.

Asigurarea pe poli\a privind asigurarea de bunuri (cod I) a combinelor ]i a altor utilaje agricole trebuie s` \in` cont de urm`toarele aspecte:

acestea reprezint` o categorie special` de bunuri ce nu pot fi [ncadrate drept “cl`diri” ;

sunt bunuri mobile, autotractate sau tractate de alte mijloace ]i se impune reglementarea corect` a modului de completare a rubricii”Adresa bunurilor asigurate” pe formularul de poli\`;

riscurile asigurate prev`zute [n condi\ii se refer` la “cl`diri ]i con\inut”]i nu convin [n totalitate pentru extinderea acoperirii ]i la alte categorii de bunuri. De exemplu: riscul izbirea de alte vehicule” poate fi interpretat c` acoper` ]i cazurile de accidente de circula\ie pe drumurile publice sau [n lan.

Pentru aceste considerente ]i [n vederea evit`rii discu\iilor cu clien\ii [n leg`tur` cu rezolvarea dosarelor de daun` se impune emiterea poli\ei cu unele preciz`ri exprese ]i anume:

Rubrica “Adresa bunurilor asigurate” se va completa astfel: “La locul de sta\ionare/ parcare se scrie (sediul firmei)”sau, dup` caz: “{n incinta sta\iunii de mecanizarea agriculturii din “.

Rubrica “Men\iuni speciale” se va aplica astfel:”ASIBAN nu va desp`gubi…”, fiind excluse daunele ap`rute ca urmare a unor accidente de circula\ie.

55. PRECIZ~RI PRIVIND ASIGURAREA PENTRU RISCURI GENERALE PE POLI|A COD I A UNOR BUNURI CE NU SE {NCADREAZ~ {N CATEGORIA “CL~DIRI }I CON|INUT”

{n practica asigur`rilor, pe poli\a privind asigurarea de bunuri (cod I) se asigur` adeseori ]i bunuri care nu se pot [ncadra riguros [n categoria “cl`diri ]i con\inut” a]a cum sunt defini\i termenii respectivi [n limbajul curent.

Datorit` acestui fapt pot rezulta unele discu\ii sau chiar interpret`ri gre]ite, fie [n etapa de negociere a [ncheierii asigur`rii, fie (ceea ce este mai grav ]i nepl`cut pentru Asigur`tor) ulterior, [n cadrul rezolv`rii unui dosar de daun`. De asemenea, mai pot apare probleme atunci c@nd se asigur` bunuri transportabile sau mobile, conform defini\iilor de mai jos, la care completarea rubricii “Adresa bunurilor asigurate” conduce la erori sau posibile interpret`ri gre]ite.

{n general bunurile respective, din punct de vedere al gradului de mobilitate sau de fixa\ie pe teren sunt de trei categorii ]i anume:

fixe, av@nd o adres` la care urmeaz` s` se g`seasc`, [n principiu, pe [ntreaga perioada de asigurare, cum ar fi: sta\ii de benzin` fixe, instala\ii de radar sau antene de recep\ie/emisie;

transportabile, respectiv care se g`sesc pentru un timp la o alt` adres`, cum ar fi: vagoane dormitor, cabine echipate cu aparatur` de laborator, sta\ii de benzin` transportabile, instala\ii de foraj, de cercet`ri geologice/geodezice, utilaje speciale de forare pentru pozarea subteran` a cablurilor, conductelor ]i \evilor, instala\ii mobile de tratare a uleiului de transformator ]i altele asem`n`toare;

mobile, cum ar fi tractoare, macarale ]i alte utilaje forestiere, motostivuitoare, electrostivuitoare, combine ]i alte utilaje agricole, etc. care sunt autotractate ]i se g`sesc [n mi]care, neput[ndu-se stabili ]i men\iona [ntotdeuna [n poli\` o adres` exact` la care se vor g`si [n perioada de asigurare.

De asemenea unele din riscurile prev`zute la asigurarea bnurilor la riscurile de baz`, nu convin, din punctul de vedere al Asigur`torului, pentru cazurile de extindere a acoperirii pentru bunurile mobile sau transportabile.

Astfel riscul “izbirea de c`tre vehicule”poate fi interpretat c` d` acoperire pentru diverse situa\ii de accidente de circula\ie pe drumuri publice, forestiere sau de ]antier iar riscul “urmarile spargerii conductelor” poate conduce la preten\ii de daune pentru avarii accidentale (ca daune de consecin\`) de]i acest risc nu este acoperit (de exemplu pentru combine).

Anexa nr. 17 la Norme Metodologice

Inspecție de risc

Efectuată de ………………………………………………… de la Agenția ASIBAN ………..…………

La adresa: ………………..…………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….……………………………………………

Proprietar: ……………………………………………………………………………………………………

Adresă sediu social: ………………………………………………….………………………………………

………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………….……………………………….

Tipul activității prestate este: ……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………..

Descrierea clădirii

Clădire de tipul ………….., construită în anul ……………. , cu modificări sau extinderi efectuate în anul ………………., cu consolidări efectuate în anul ………………….., și are o suprafață construită de …………………, o suprafață totală desfașurată de ………………………., din care: ……………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pereții exteriori sunt din ………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………, în grosime de …………………,

Pereții interiori sunt din ………….…………………………………….…………………………………

…………………………………………………………………………, în grosime de …………………,

Acoperiș de tip ………………………….. cu structura din …………………………………………….., acoperit cu …………………………………………………………………………………………………

Ferestrele sunt cu tâmplărie ………………………………………………………………………………, din …………………………………….., iar geamurile sunt …………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….

Ușile spre exterior sunt în număr de ……………, din ……………………………………………………

..…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ușile interioare sunt din …………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………..

Încălzirea se face cu ………………………………………………………………………………………, din ……………………..………………………………………………………………………………….,

racordate la ………………………………………………………………………………………………..

DESCRIEREA CONȚINUTULUI

Conținutul este cu greutate ………………… și cu volum ………………………

Alte detalii (produse, ambalare, greutate, etc)……………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Protecția la Incendiu

Clădirea este dotată cu (hidranți, instinctoare, sprinklere, rezervoare de apa, etc. cu caracteristici): ……

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

Protecția la furt

Clădirea este dotată cu(sisteme de alarmă, paznici, firme de pază, etc.): ….……………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DIN PARTEA ASIGURATULUI, REPREZENTANT ASIBAN,

………………………………………………. …………………………………………

(numele, semnătura și ștampila) (numele, semnătura și ștampila)

Anexa Nr. 18 la Norme Metodologice

TABELE PRIVIND EVALUAREA CL~DIRILOR

Tabelul nr.1: VALOAREA DIN NOU

NOT~

Pentru case/vile deosebite din punct de vedere constructiv constructiv sau cu vechime mare, este obligatorie efectuarea inspec\iei de risc, pentru a se putea stabili c@t mai exact valoarea (suma asigurat`).

Pentru ora]e, altele dec@t re]edin\` de jude\, pre\ul pe mp.se poate sc`dea, potrivit pre\ului pie\ii locale cu p@n` la 40%;

Pre\urile cuprind numai valoarea cl`dirii pe mp. de suprafa\` util`.

Varia\ia pre\urilor [n cadrul aceleia]i zone de amplasare se datoreaz`:

Diferen\ei de execu\ie – [ngrijite sau nu;

Gradulul de finisare – inferior sau superior;

Indicelui de individualizare pentru transport [n comun, aprovizionare cu diverse bunuri [n apropiere.

Pre\urile prezentate sunt pentru cl`diri de locuit obi]nuite, relativ la:

Deschideri interioare (suprafe\e utile) ]i [n`l\imi utile interioare;

Grosimi de ziduri, calitatea plan]eelor, ad@ncimi funda\ii;

Finisaje interioare ]i exterioare f`r` [ncrusta\ii sau lucr`ri de art`;

Instala\ii sanitare la buc`t`rii ]i grupuri sanitare;

Instala\ii de [nc`lzire cu sobe sau [nc`lzire central` racordat` la re\eaua termic` a ora]ului.

Pentru alte cl`diri de locuit cu suprafe\e utile ]i [n`l\imi mari, respectiv mici, finisaje deosebite cu lucr`ri de art`, respectiv cu finisaje subinferioare, spa\ii la subsoluri sau mansarde, instala\ii de [nc`lzire cu centrala termic` proprie, c@t ]i pentru cl`diri amenajate pentru spa\ii comerciale sau birouri sau amplasate [n cartiere reziden\iale ]i pe marile bulevarde, respectiv pe str`zi desfundate, lipsite de instala\ii sanitare-diferen\a de pre\uri este sensibil` ]i va rezulta, pentru fiecare caz [n parte, pe baz` de expertiz` tehnic`.

Pentru cl`diri ]i construc\ii industriale ]i agricole ]i construc\ii speciale-spa\ii comerciale, birouri, hale industriale ]i altele asemenea-evaluarea se face pe baz` de devize ]i expertize, ori, dac` nu este posibil, [n baza valorilor din tabel, majorate cu 20%.

Pentru asigurarea caselor de vacan\` construite din lemn valorile se stabilesc:

Pe baz` de factur` pentru cele noi; Pe baz` de expertiz` pentru cele cu o vechime mai mare de 5 ani.

TABELUL Nr. 2: CL~DIRI }I ALTE CONSTRUC|II

Cote de valoare r`mas` [n func\ie de vechime ]i starea de [ntre\inere

1. CL~DIRI

Grupa A = Cl`diri cu plan]ee din beton armat, profile din o\el cu bol\i]oare sau corpuri de umplutur`

Grupa B = Cl`diri cu plan]ee din lemn, zid`rie de piatr`, c`r`mid` sau [nlocuitori

Grupa C = Cl`diri cu pere\i din paiant`, b@rne, v`l`tuci sau p`m@nt b`tut.

Starea de [ntre\inere: – foarte bun` – nu necesit` lucr`ri de repara\ii curente sau capitale la principalele elemente de construc\ie

– bun` – construc\ia nu are nevoie de unele repara\ii ca: lucr`ri de zid`rie, tencuieli interioare ]i exterioare;

plan]ee, pardoseli, zugr`veli, instala\ie elecric`, sanitar`, p@n` la 10 % din valoarea acestora.

– satisf`c`tor – construc\ia necesit` lucr`ri de [ntre\inere la elemente de construc\ii curente, capitale etc.

II.ANEXE LA CL~DIRI

Cl`diri anexe la case de locuit ]i similare acestora:

– grupa 1 Magazii – cu pere\i din c`r`mid`, ]arpant` din lemn, [nvelitoare tabl`

– grupa 2 – cu pere\i din lemn sau schelet din lemn, umplutur`, c`r`mid`

– grupa 3 – cu pere\i din chirpici sau v`l`tuci

– grupa 3 }oproane – din lemn sau alte materiale, indiferent de folosin]`

NOT~:

Vechimea cl`dirilor se stabile]te [n baza autoriza\iilor de construc\ie ]i a actelor de proprietate;

{n lipsa acestora, pe baza: – anului construc\iei [nscris [n eviden\ele proprietarului ori [n registrul agricol;

– eventualelor inscrip\ii de pe cl`dire;

– m`rturii.

Toate constat`rile f`cute vor fi motivate, ar`t[ndu-se pe ce baz` s-au stabilit caracteristicile care au determinat [ncadrarea cl`dirii la o anumit` grup`, stare de [ntre\inere, finisaje, etc.

Nu se admit simple aprecieri ca de exemplu: cl`dire [n stare de [ntre\inere satisf`c`toare, ci se va ar`ta concret pe ce baz` s-a ajuns la aceast` [ncadrare, de exemplu: “ cl`direa are starea de [ntre\inere satisf`c`toare deoarece necesit` [nlocuirea a 30 % din tencuieli, repara\ia fisurilor la zidul din dreapta, [nlocuirea [nvelitorii, etc.

SOCIETATE DE ASIGURARE – REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL: 38.000.000.000 LEI

Societate [nregistrat` la Oficiul Registrului Comer\ului Municipiului Bucure]ti sub nr. J 40/10463/96

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

Nr. EEI      {nlocuie]te Poli\a Nr. : _____________________

Emis` de agen\ia: _____ __________________ Cod: ______________ Jud.: _____________

Data emiterii poli\ei: ________________

Men\iuni speciale _______________________________________________________________________________

Fac parte integrant` ]i completeaz` Poli\a, Condi\iile de Asigurare privind Poli\a de Asigurare a Echipamentelor Electronice, actele adi\ionale precum ]i anexele:

Prin semnarea prezentei Poli\e declar c` am primit ]i am luat cuno]tin\` de Condi\iile de Asigurare.

Prezenta Poli\` este redactat` [n 2 exemplare ]i \ine loc ]i de chitan\`.

ASIGURAT, ASIBAN S.A.,

…………………………………………… ………………………………………… (semn`tura ]i ]tampila)

CONDI|II

PRIVIND POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

{n cuprinsul prezentelor condi\ii se adopt` urm`toarele defini\ii:

Asigurare: contractul de asigurare;

ASIBAN S.A.: Societate comercial` de asigurare-reasigurare, av@nd calitatea de Asigur`tor;

Asigurat: subiectul titular al interesului asigurat;

Contractant: persoana cu care ASIBAN S.A. [ncheie contractul de asigurare, dac` aceasta este diferit` de Asigurat;

Beneficiar: subiectul c`ruia [i este pl`tit` desp`gubirea, dac` este diferit` de Asigurat;

Suma asigurat`: limita maxim` p@n` la care ASIBAN S.A. r`spunde [n cazul producerii evenimentului asigurat [n timpul perioadei de asigurare;

Desp`gubire: suma datorat` de ASIBAN S.A. asiguratului / beneficiarului [n cazul producerii evenimentului asigurat;

Risc: posibilitatea producerii evenimentului asigurat av@nd consecin\` o pagub`;

Prima: suma datorat` de Asigurat [n schimbul asum`rii riscului de c`tre Asigur`tor;

Poli\a: document semnat de p`r\i, care [mpreun` cu Condi\iile de asigurare alc`tuiesc contractul de asigurare;

Eveniment eveniment definit [n condi\iile contractuale, prin producerea c`ruia rezult` asigurat daune asupra interesului asigurat;

Fran]iza: partea de daun` pe care o suport` Asiguratul, de fiecare eveniment, cu prioritate fa\` de obliga\iile de plat` ale societ`\ii de asigurare ]i care rezult` din contractul de asigurare.

1. CONTRACTUL DE ASIGURARE

1.1 {n baza contractului de asigurare reglementat de poli\a de asigurare ]i de prezentele condi\ii de asigurare, Societatea de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. denumit` ]i Asigur`tor asigur` bunurile apar\in@nd Asiguratului pentru pagube cauzate acestuia prin producerea evenimentului asigurat.
1.2 Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig` s` pl`teasc` o prim` societ`\ii ASIBAN S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, oblig@ndu-se, ca la producerea evenimentului, s` pl`teasc` Asiguratului sau Beneficiarului desemnat, o desp`gubire [n limitele ]i termenele convenite.

1.3 Asiguratul trebuie s` aib` un interes asupra bunului asigurat.

1.4. Asiguratul r`m@ne propriul lui Asigur`tor pentru o fran]iz` sau sum` determinat` care nu se desp`gube]te de c`tre Asigur`tor.

SEC|IUNEA 1

DAUNE MATERIALE

A. Obiectul asigur`rii ]i riscurile acoperite

Asigur`torul convine cu Asiguratul c` dac`, [n orice moment al perioadei asigurate men\ionat` [n Anex`, pentru care Asiguratul pl`te]te prima men\ionat` [n anex`, bunurile sau p`r\i ale lor sufer` o daun` material`, din orice motiv, altul dec@t unul specificat la excluderi, presupun@nd [nlocuire sau reparare, Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat p@n` la o valoare, nedep`]ind suma asigurat` pe an ]i pe bun asigurat specificat [n Anex`. De asemenea Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat pentru costurile de [ndep`rtare a resturilor ]i cur`\are a locului p@n` la limita specificat` [n Anex`.

B. Excluderi speciale care se aplic` sec\iunii 1

Asigur`torul nu va fi responsabil pentru:

a) fran]iza men\ionat`, [n anex`, a fi suportat` de Asigurat [n orice situa\ie;

b) pierderea sau dauna pentru care produc`torul, societatea de leasing, service sau [ntre\inere este legal responsabil`;

c) pierderea sau dauna ce rezult` din gre]eli ]i defec\iuni pe care Asiguratul sau reprezentantul s`u le cunoa]te sau ar fi trebuit s` le cunoasc`;

d) pierderea sau dauna ce rezult` din utilizarea oric`rui bun asigurat dup` producerea evenimentului asigurat, dar [nainte ca repara\ia permanent` s` fi fost efectuat` iar operarea normal` garantat`;

e) orice costuri pentru ajust`ri standard, remedierea defec\iunilor func\ionale ]i [ntre\inerea bunului asigurat, dac` acestea nu apar [n leg`tur` cu repararea determinat` de un risc asigurat;

f) pierderea sau dauna la becuri, supape, tuburi, benzi, siguran\e, sigilii, curele, fire, lan\uri, cauciucuri, scule schimbabile, cilindri grava\i, obiecte din sticl`, por\elan sau ceramic`, site, p@nze ]i orice.medii.de.operare.(ulei,combustibili,chimicale);
g) defecte estetice, ca de exemplu: zg@rieri pe suprafe\e vopsite, lustruite sau emailate;

h) uzura sau ruperea, coroziunea, eroziunea, oxidarea ]i deteriorarea gradual` datorat` folosirii normale sau condi\iilor atmosferice normale;

i) dauna sau pierderea de consecin\`, de orice fel;

j) orice costuri pentru [nlocuirea suporturilor de date, datelor ]i regener`rii datelor, chiar dac` datele au fost pierdute [n leg`tur` cu un eveniment asigurat;

k) dauna direct` sau indirect`, ce apare [n conexiune cu activit`\ile seismice, cum ar fi: cutremur de p`m@nt, erup\ii vulcanice, tsunami, etc.;

l) dauna direct` sa indirect` produs` de furtul simplu.

Pentru p`r\ile men\ionate la punctele f) ]i g) de mai sus, Asigur`torul va pl`ti desp`gubire dac` sunt afectate de o daun` acoperit` a bunului asigurat.

Suma asigurat`

Suma asigurat` va fi egal` cu costul de [nlocuire a bunurilor asigurate cu altele noi de acela]i fel ]i calitate, ceea ce [nseamn` costul de [nlocuire, inclunz@nd transportul, vama ]i punerea [n func\iune. Aceast` condi\ie este pentru fiecare bun separat. {n caz c` suma asigurat` este mai mic` dec@t suma ce ar fi trebuit asigurat` (subevaluare), Asigur`torul va desp`gubi dauna par\ial` propor\ional cu raportul dintre suma asigurat` ]i valoarea la care ar fi trebuit f`cut` asigurarea. {n caz c` suma asigurat` este mai mare dec@t suma ce ar fi trebuit asigurat` (supraevaluare), [n cazul daunei par\iale, Asiguratul va fi desp`gubit cu valoarea repara\iei, [n limita sumei ce ar fi trebuit asigurat`, iar [n cazul daunei totale va fi desp`gubit cu suma ce ar fi trebuit asigurat`.

D. Determinarea cuantumului desp`gubirii

Determinarea cuantumului desp`gubirii se va face separat pentru fiecare partid` din aceast` Poli\`, dup` cum urmeaz`:

{n cazul daunei par\iale (reparabile):

(i) se estimeaz` costul total al repara\iei, [n func\ie de costurile de pe pia\` [n momentul producerii evenimentului asigurat, necesare pentru aducerea bunului asigurat [n starea de func\ionare imediat anterioar` producerii daunei (a1);

(ii) se estimeaz` valoarea recuperabil` a resturilor p`r\ilor [nlocuite [n momentul producerii evenimentului asigurat (a2);

Valoarea maxim` a desp`gubirii se va determina sc`z@nd valoarea estimat` (a2) din valoarea estimat` (a1), [n afara cazului c@nd Asigur`torul se folose]te de dreptul de a prelua resturile p`r\ilor [nlocuite.

{n cazul daunei totale (nerecuperabile):

se estimeaz` costul de [nlocuire la valoarea de nou, [n momentul producerii daunei, al bunului asigurat (b1);

se estimeaz` valoarea resturilor recuperabile (b2);

Valoarea maxim` a desp`gubirii se va determina sc`z@nd valoarea estimat` (b2) din valoarea estimat` (b1). Acest mod de estimare se va aplica numai bunurilor care sunt [n stare de func\ionare la momentul producerii avariei, cu condi\ia ca:

avaria s` se produc` [n termen de maxim 4 (patru) ani de la data fabrica\iei bunului;
– repara\ia s` fie f`cut` conform normativelor de timp;

s` existe disponibile pe pia\` componentele necesare [nlocuirii sau repara\iei.

{n cazul [n care una din aceste condi\ii nu este satisf`cut`, se va proceda dup` cum urmeaz`:
(iii) se estimeaz` valoarea bunului asigurat [n momentul producerii avariei, av@nd [n vedere vechimea ]i uzura sa (b3);

(iv) se estimeaz` valoarea recuperabil` a resturilor (b4).

Valoarea maxim` a desp`gubirii se va calcula scaz@nd valoarea estimat` (b4) din valoarea estimat` (b3). Se va considera situa\ie de daun` total` cea [n care costul repara\iei estimat [n modul de la punctul “a” este cel pu\in egal cu valoarea bunului estimat` ca la punctul “b” (b1) – (b2) sau (b3) – (b4) [n func\ie de situa\ie. Dac` repara\ia se execut` la un atelier proprietate a Asiguratului, Asigur`torul va pl`ti costul materialelor ]i manopera, [n cazul [n care astfel de cheltuieli au fost incluse [n suma asigurat`. Asigur`torul va avea dreptul s` supravegheze repara\ia sau [nlocuirea bunului asigurat cu altul cu caracteristici similare sau identice. Bunul distrus nu va mai fi acoperit de aceast` Poli\` iar datele referitoare la bunul [nlocuitor vor trebui trecute [n anex`, pentru includerea sa [n aceast` Poli\`. De la data producerii evenimentului asigurat, suma asigurat` va fi redus` cu suma pl`tit` ca desp`gubire pentru perioada r`mas` din asigurare. Orice cheltuieli suplimentare pentru: lucrul de noapte, ore suplimentare, lucru de s`rb`tori sau pentru transport de urgen\` vor fi acoperite de aceast` asigurare numai dac` s-a convenit astfel [n scris. Costurile rezultate din modific`ri, ad`ugiri, [mbun`t`\iri nu vor fi recuperabile sub aceast` Poli\`. Costurile repara\iilor provizorii vor fi suportate de Asigur`tor numai dac` ele fac parte din repara\ia final` ]i nu majoreaz` costul total al repara\iei. Asigur`torul va face plata desp`gubirii numai dup` ce au fost prezentate ca dovad` chitan\ele ]i documentele necesare, din care s` rezulte c` repara\ia ]i/sau [nlocuirile au fost efectuate.
(Asigur`torul este de acord ca, prin aplicarea unui act adi\ional, s` desp`gubeasc` pe Asigurat cu [ntreaga valoarea de [nlocuire a bunurilor asigurate).

SEC|IUNEA 2

ASIGURAREA DATELOR }I SUPORTURILOR EXTERNE DE DATE

A. Obiectul asigur`rii ]i riscurile acoperite

Sub aceast` sec\iune sunt asigurabile toate suporturile externe de memorare a datelor ]i datele aflate [n localul Asiguratului sau [n centrele de p`strare a versiunii de rezerv`, precum ]i cele care se afl` [n tranzit [ntre dou` adrese (acestea fiind specificate [n chestionar) care sufer` orice fel de daun` material`, care poate fi desp`gubit` conform Sec\iunii 1 a acestei poli\e.Asigur`torul este de acord ca, prin aceast` clauz`, s` abroge Excluderea j) din Sec\iunea Daune Materiale.

Prin “suporturi externe de date” se [n\eleg suporturi materiale interschimbabile pentru memorarea de informa\ii ce pot fi citite pe o ma]in`.

Prin “date” se [n\eleg informa\iile pe suporturi magnetice [nregistrate de Asigurat, ce pot fi citite pe o ma]in`, cu excluderea datelor de pe memoria operativ` a unit`\ii centrale ]i de asemenea, oricare alte date care nu pot fi modificate de Asigurat (sunt [n orice caz excluse programele). {n ceea ce prive]te programele ]i soft-ul, care sunt accesibile pe pia\` pentru achizi\ionare sau copiere, Asiguratul va fi desp`gubit numai pentu acel soft pentru care posed` licen\` de folosire.

Datele sau suporturile de date, care nu pot fi [nlocuite cu altele de acela]i fel ]i/sau calitate, nu sunt acoperite de aceast` Poli\`.

Totodat`, sub aceast` sec\iune nu sunt asigurabile urm`toarele:

– suporturi de memorie fixe (hard-disk, memorii cu semiconductori, etc.);

– datele din memoria central`.

Excluderi speciale care se aplic` sec\iunii 2

Asigur`torul nu va fi responsabil de:

-suportarea fran]izei men\ionat` [n anex`, care este [n orice situa\ie [n sarcina Asiguratului;
-orice cost rezultat din introducerea gre]it` a datelor, programare gre]it`, perforare gre]it`, etichetare gre]it` sau ]tergere gre]it`, aruncare sau utilizare gre]it` a suportului de date, accesul neautorizat al persoanelor str`ine la soft, viru]i, pierderea de informa\ii datorit` c@mpurilor magnetice sau de alt fel;
-dauna sau responsabilitatea de consecin\`, de orice fel;

Suma asigurat`

Suma asigurat` trebuie s` fie egal` cu suma necesar` pentru [nlocuirea suporturilor externe de date asigurate cu altele noi ]i pentru reproducerea informa\iilor pierdute.

Determinarea cuantumului desp`gubirii

Asigur`torul va desp`gubi orice cheltuial` dovedit`, suportat` de Asigurat [n termen de 12 (doisprezece) luni de la producerea evenimentului asigurat, f`cut` strict cu scopul de restaurare a st`rii suportului extern de date la o condi\ie echivalent` celei existente [nainte de producerea evenimentului, care s` permit` continuarea procesului de prelucrare a datelor [n mod normal.

Dac` refacerea datelor sau a informa\iilor pierdute nu este necesar` sau nu se face [n termen de 12 (doisprezece) luni de la producerea daunei, Asigur`torul va desp`gubi doar cu suma necesar` [nlocuirii suportului extern de date afectat, cu altul nou.

{ncep@nd cu data producerii evenimentului pentru care poate pl`ti despagubire, suma asigurat` se reduce cu valoarea desp`gubirii pl`tite.

SEC|IUNEA 3

ACOPERIREA COSTURILOR SUPLIMENTARE

Obiectul asigur`rii ]i riscurile acoperite

Asigur`torul convine cu Asiguratul, ca [n cazul producerii unei daune materiale, lichidabile conform Sec\iunii 1 a acestei Poli\e, care determin` [ntreruperea par\ial` sau total` a func\ion`rii echipamentului electronic men\ionat [n Anex`, va desp`gubi pe Asigurat pentru costurile suplimentare suportate de acesta datorate:

folosirii unor echipamente electronice, altele dec@t cele acoperite de aceast` Poli\`, pe care le [nchiriaz` pentru a [nlocui temporar pe cele asigurate ]i avariate;

folosirii metodelor de lucru alternative;

prest`rii de servicii de c`tre ter\i, p@n` la o sum` nu mai mare dec@t cea asigurat` pe zi ]i nedep`]ind per total suma total` asigurat`, dac` o astfel de [ntrerupere se produce [n perioada de timp asigurat`.

Excluderi speciale care se aplic` sec\iunii 3

Asigur`torul nu va desp`gubi pentru costurile suplimentare rezultate din:

restric\ii impuse de autorit`\ile publice privind reconstruc\ia sau func\ionarea echipamentului electronic asigurat;

faptul c` Asiguratul nu are acces [n timp util la fondurile necesare pentru repararea sau [nlocuirea echipamentului avariat.

Suma asigurat`

Suma asigurat` va fi egal` cu suma pe care ar pl`ti-o Asiguratul, suplimentar, pentru folosirea, pe o perioad` de 12 (doisprezece) luni, de echipament electronic cu caracteristici similare celui asigurat. Suma asigurat` men\ionat` [n Anex` va fi convenit` pe zi ]i pe lun` ]i specificat` [n Anex`. Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat pentru cheltuieli de personal ]i costuri de transport materiale, ap`rute ca urmare a producerii unui eveniment lichidabil conform acestei Sec\iuni, dac` astfel de cheltuieli au fost prev`zute [n Anex`.

Determinarea cuantumului desp`gubirii

{n cazul avarierii echipamentului electronic asigurat, Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat pentru cheltuielile suplimentare dovedite, suportate de acesta pe timpul folosirii de echipament echivalent [nlocuitor, dar nu peste perioada convenit`. Perioada convenit` [ncepe [n momentul [n care se [ncepe lucrul cu echipamentul [nlocuitor. Dac` [n urma avarierii echipamentului electronic, pentru perioada c@nd este folosit echipament [nlocuitor, apar cheltuieli suplimentare mai mari dec@t cele propor\ionale cu perioada respectiv`, av@nd [n vedere suma asigurat` ]i perioada asigurat` Asigur`torul va desp`gubi numai p@n` la valoarea propor\ional`, pentru perioada folosirii echipamentului [nlocuitor, av@nd [n vedere suma asigurat` ]i perioada de asigurare convenit`. De la data producerii daunei lichidabile conform acestei Poli\e, suma asigurat` pentru perioada r`mas` se reduce cu valoarea desp`gubirii pl`tite.

{n toate cazurile c@nd, [n urma producerii unui eveniment lichidabil, pentru perioada r`mas` suma asigurat` se reduce cu valoarea desp`gubirii pl`tite, suma asigurat` ini\ial se poate reinstala cu o ajustare corespunz`toare a primei.

2. EXCLUDERI GENERALE

2.1 Bunuri excluse

a) Prin prezenta poli\a de asigurare nu sunt acoperite piesele ]i materialele care sunt supuse uzurii intense ]i schimb`rii repetate sau periodice, datorit` func\iei ]i compozi\iei lor specifice.

Aceste excluderi se refer` [n principal la:

– materiale auxiliare ]i consumabile, precum ]i alte materiale folosite [n cursul exploat`rii (de ex: fluide de developare, reactivi, toner, medii de r`cire ]i stingere, benzi tu]ate, filme, purt`tori de imagine ]i sunet, combina\ii film/pelicul`, h@rtii tratate special, suporturi de caractere, rastere, pipete, etc.);

– toate tipurile de scule (de ex: burghie, freze, dispozitive de t`iat, dispozitive de apucat, etc.);

– alte p`r\i componente care, [n timpul func\ion`rii bunului asigurat ]i pe baza experien\ei, sunt predispuse la frecvente [nlocuiri (de ex: siguran\e, surse de lumin`, baterii nere[nc`rcabile, filtre, curele, etc.)

b) Tuburile (ex: tuburi [n radio – frecven\a de putere, tuburi cu laser ]i cu raze X, cu excep\ia tuburilor catodice din perifericele echipamentelor de prelucrare a datelor), dispozitivele de comand` ]i antrenare a discurilor [ncapsulate ]i suporturilor intermediare de imagine (ex: tamburi de seleniu) sunt asigurate numai pentru riscurile de incendiu, inunda\ie ]i furt prin efranc\ie sau prin acte de t@lh`rie, dac` nu s-a convenit altfel [n mod expres.

2.2 Riscuri excluse

– r`zboi,invazie, ostilit`\i str`ine inamice (chiar dac` r`zboiul a fost declarat sau nu), r`zboi civil, rebeliune, revolu\ie, insurec\ie, revolt`, r`zvr`tire militar` cu sau f`r` uzurparea puterii, actele persoanelor r`uf`c`toare ac\ion@nd din partea sau [n conexiune cu orice organiza\ie politic`, confiscare, rechizi\ionare sau distrugere ordonate de c`tre guvernul de jure sau de facto sau de c`tre orice autoritate public`;

– grev`, r`scoal`, tulbur`ri civile (SRCC) sau atacurile teroriste, cu alte cuvinte agresiunile av@nd la baz` cauze politice, sociale, ideologice sau religioase;

reac\ie nuclear`, radia\ie nuclear` sau contamin`ri radioactive;

ac\iunea inten\ionat` sau neglijen\a cras` a Asiguratului sau reprezentan\ilor s`i (reprezentan\ii sunt proprietarul, ac\ionarii sau al\i reprezentan\i ale]i [n conformitate cu prerogativele legale ]i autoriza\i s` reprezinte companiile respective – nu sunt inclu]i [n aceast` categorie angaja\ii).

3. TERITORIALITATE

Aceast` asigurare este valabil` pentru bunurile aflate pe teritoriul Rom@niei.

4. {NCHEIEREA CONTRACTULUI }I PLATA PRIMEI

4.1 Asigurarea se [ncheie de regul` pe o perioad` de 1 an.

4.2 Asigurarea se consider` [ncheiat` numai prin [ncasarea primei de asigurare sau a celei dint@i rate a primei ]i emiterea poli\ei de asigurare. Primele de asigurare se calculeaz` conform tarifului de prime al ASIBAN S.A..

4.3 Asigurarea nu este considerat` [ncheiat`, chiar dac` poli\a a fost emis`, [n cazul [n care nu a fost pl`tit` prima integral sau cea dint@i rat` a primei de asigurare.

4.4 Dup` [ncheierea asigur`rii, ASIBAN S.A. ia asupra sa riscul producerii evenimentului asigurat, [ncep@nd cu data fixat` [n poli\`, dar [n nici un caz [nainte de orele 24 ale zilei [n care s-a pl`tit prima, data [ncet`rii contractului r`m@n@nd neschimbat`.

4.5 {n cazul [n care ratele ulterioare de prim` nu sunt pl`tite [n termen de 15 zile de la termenele stabilite, contractul de asigurare se consider` reziliat de drept f`r` punere [n [nt@rziere sau alt` soma\ie.

5. OBLIGA|IILE ASIGURATULUI

5.1 La [ncheierea asigur`rii, Asiguratul este obligat s` r`spund` [n scris la chestionarele Asigur`torului, cu privire la [mprejur`rile esen\iale, referitoare la risc, pe care le cunoa]te. Dac` [mprejur`rile esen\iale privind riscul, a]a cum au fost declarate de Asigurat, se modific` [n cursul valabilit`\ii contractului, Asiguratul este obligat s` comunice [n scris Asigur`torului schimbarea, imediat ce a cunoscut-o, urm@nd ca prima de asigurare s` fie ajustat` corespunz`tor, dac` este cazul.

Dac` Asiguratul a dat r`spunsuri inexacte sau incomplete ori dac` nu a f`cut comunicarea la ASIBAN S.A. cu privire la circumstan\ele privind riscul, ASIBAN S.A. are dreptul:

a) [nainte de producerea evenimentului asigurat, s` propun` Asiguratului modificarea corespunz`toare a contractului sau s`-l denun\e, dac` cunosc@nd exact circumstan\ele nu ar fi [ncheiat asigurarea;
b) dup` producerea evenimentului asigurat, s` reduc` desp`gubirea cuvenit` corespunz`tor raportului dintre prima stabilit` ]i cea care, cunosc@ndu-se exact [mprejur`rile, ar fi fost datorat` sau s` refuze plata desp`gubirii dac`, fa\` de aceste [mprejur`ri asigurarea nu s-ar [ncheiat.

5.2 Asiguratul va pl`ti primele de asigurare [n cuantumul ]i la termenele prev`zute [n Anex`.
5.3 Plata primei se face la sediul Asigur`torului sau al [mputernici\ilor s`i. Dovada pl`\ii primelor de asigurare revine Asiguratului, [nscrisul constatator final fiind poli\a de asigurare [n care se men\ioneaz` plata primei, ordinul de plat` sau alt document probator al pl`\ii.

5.4 Asiguratul este obligat s` [ntre\in` bunul asigurat [n bune condi\ii, [n conformitate cu dispozi\iile legale ]i s` ia toate m`surile necesare [n scopul prevenirii producerii riscului asigurat. Asigur`torul are dreptul s` verifice modul [n care bunul asigurat este [ntre\inut, ori de c@te ori consider` necesar.

Asiguratul are, de asemenea, obliga\ia de a nu face sau admite modific`ri care ar duce la m`rirea riscului, cu excep\ia cazului [n care continuarea asigur`rii este confirmat` [n scris de Asigur`tor.
5.5 {n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat:

a) s` ia, potrivit cu [mprejur`rile, m`surile pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor asigurate, p`strarea ]i paza bunurilor r`mase ]i pentru prevenirea degrad`rii ulterioare;

b) s` [n]tiin\eze [n scris Asigur`torul despre producerea evenimentului asigurat [n maximum 48 de ore, furniz@nd date cu privire la natura ]i [ntinderea pagubei. Dac` [n cazul nerespect`rii acestui termen nu s-a putut stabili cauza producerii evenimentului asigurat ]i evalua dauna, ASIBAN S.A. poate refuza plata desp`gubirii;

c) s` [n]tiin\eze imediat, [n caz de incendiu, explozie sau furt organele competente (poli\ie, pompieri, etc.) cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cer@nd [ntocmirea de acte cu privire la cauzele ]i [mprejur`rile producerii daunei ]i pagubele provocate;

d) s` pun` la dispozi\ia Asigur`torului toate actele [ntocmite de organele competente precum ]i cele necesare pentru verificarea existen\ei bunurilor ]i a valorii lor [n vederea stabilirii dreptului de desp`gubire (registre contabile, facturi, etc. cerute de ASIBAN S.A. sau de exper\ii ori [mputernici\ii acestuia).

e) [n acest sens, Asiguratul trebuie s` p`streze starea de fapt existent` [n momentul producerii evenimentului asigurat ]i s` preg`teasc` o list` detaliat` a pagubelor suferite cu privire la calitatea, cantitatea ]i valoarea bunurilor distruse sau avariate.

f) s` permit` Asigur`torului s` fac` investiga\ii cu privire la cauza ]i m`rirea pagubei, precum ]i la m`rimea desp`gubirii pe care o are de pl`tit;

g) s` i-a toate m`surile pentru conservarea dreptului de regres al ASIBAN S.A., pentru aceasta [n mod deosebit, trebuie:

s` se ab\in` de la orice recunoa]tere fa\` de ter\i a responsabilit`\ii [n cazul evenimentului asigurat;

s` se ab\in` de la [ncheierea oric`rei tranzac\ii, de la renun\area la drept sau de la [ncasarea oric`rei desp`gubiri f`r` acordul prealabil scris de la ASIBAN S.A.;

s` [ndeplineasc` toate actele legate de procedura judiciar` ]i/sau extrajudiciar`, necesare pentru exercitarea dreptului de regres cerut de ASIBAN S.A..

{n caz de ne[ndeplinire a obliga\iilor prev`zute la lit. a-f, Asigur`torul are dreptul de a refuza plata desp`gubirii, dac` din acest motiv nu a putut determina cauza producerii daunei.

5.6 Asiguratul are obliga\ia de a informa ASIBAN S.A. despre [ncheierea unei asigur`ri cu un alt Asigur`tor pentru acelea]i bunuri ]i acela]i risc.

{n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul trebuie s` comunice la ASIBAN S.A. numele celorlal\i Asigur`tori, iar dauna se va pl`ti [n mod propor\ional de fiecare Asigur`tor.

6. DISPOZI|II FINALE

6.1 {n cazul [n care cererea sau declara\ia Asiguratului este neadev`rat` sau cererea de desp`gubire este frauduloas` sau [n mod evident exagerat`, ori are la baz` declara\ii false, aceast` Poli\` va fi nul`, iar Asigur`torul nu va fi obligat s` fac` nici o plat` [n baza ei.

6.2 Dac` Asiguratul a dat r`spunsuri inexacte sau incomplete ori dac` nu a f`cut de [ndat` cunoscut` Asigur`torului schimbarea [mprejur`rilor esen\iale privind riscul, Asigur`torul, [nainte de producerea evenimentului, are dreptul:

a) s` propun` Asiguratului modificarea corespunz`toare a poli\ei;

b) s` o denun\e:

* [n cazul [n care, schimb`rile ap`rute exclud men\inerea [n vigoare a asigur`rii, de la data c@nd au intervenit schimb`rile, cu restituirea primei de asigurare pl`tit` pentru perioada ulterioar` denun\`rii;
* [n cazul [n care, cunosc@nd exact [mprejur`rile nu ar fi [ncheiat poli\a, cu restituirea integral` a primei de asigurare pl`tit`.

Dup` producerea evenimentului asigurat, Asigur`torul are dreptul s` reduc` desp`gubirea cuvenit` corespunz`tor raportului dintre prima stabilit` ]i cea care, cunosc@ndu-se exact [mprejur`rile, ar fi fost cuvenit` sau s` refuze plata desp`gubirii, dac` fa\` de acele [mprejur`ri Poli\a nu s-ar fi [ncheiat.
6.3 {n cursul valabilit`\ii poli\ei de asigurare, Asigur`torul are dreptul s` efectueze inspec\ii de risc ori de c@te ori consider` necesar. {n cazul [n care, cu acest prilej, se constat` degradarea condi\iilor de protec\ie existente la data [ncheierii asigur`rii, prin nerespectarea eventualelor recomand`ri stabilite sau prin apari\ia unor defec\iuni generatoare de pericole, Asigur`torul poate suspenda asigurarea, pe baz` de notificare scris`, ea put@nd fi repus` [n vigoare dup` remedierea neajunsurilor constatate.

6.4 P`r\ile pot aduce modific`ri la prezenta Poli\` oric@nd [n cursul valabilit`\ii acesteia, modific`rile respective intr@nd [n vigoare de la data ce se va conveni, [n scris, de p`r\i.

6.5 {n cazul denun\`rii sau rezilierii poli\ei, prevederile acesteia se aplic` pentru toate cazurile de daun` survenite [nainte de denun\are sau reziliere, p@n` la lichidarea definitiv` a acestora.

6.6 Orice litigiu decurg@nd din sau [n leg`tur` cu aceast` Poli\`, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiin\area ei se va solu\iona prin arbitraj organizat de Camera de Comer\ ]i Industrie a Rom@niei, [n conformitate cu Regulile de procedur` arbitral` ale acestei Camere. Hot`r@rea arbitral` este definitiv` ]i obligatorie.

6.7 Respectarea riguroas` ]i [ndeplinirea condi\iilor prev`zute [n aceast` poli\`, [n m`sura [n care se refer` la obliga\iile care-i revin Asiguratului, precum ]i presupunerea c` declara\iile Asiguratului sunt adev`rate, vor fi o condi\ie ce precede orice r`spundere care revine Asigur`torului.
{n raporturile ce izvor`sc din asigurare, termenul de prescrip\ie este de 2 (doi) ani, conform art.3, aliniatul 2 din Decretul nr.167/1958, privitor la prescrip\ia extinctiv`.

6.8 Anexele vor fi considerate ca incluse ]i f`c@nd parte din aceast` Poli\` ]i expresia “aceast` Poli\`”, ori de c@te ori este folosit`, va fi citit` ca inclunz@nd Anexele. Orice cuv@nt sau expresie c`ruia (c`reia) i se atribuie un [n\eles special [n aceast` Poli\`, va avea acel [n\eles oric@nd este folosit(`).
6.9 {n cazul existen\ei mai multor asigur`ri [ncheiate pentru acela]i bun, fiecare Asigur`tor este obligat la plat` propor\ional cu suma asigurat` ]i p@n` la concuren\a acesteia, f`r` ca Asiguratul s` poat` [ncasa o desp`gubire mai mare dec@t prejudiciul efectiv, consecin\` direct` a riscului.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

(Costuri suplimentare pentru ore suplimentare, lucrul noaptea, lucrul de s`rb`tori, transport de urgen\`, except@nd transportul aerian)

1. Scopul acoperirii

1.1 Este convenit ]i [n\eles c` Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat pentru costurile suplimentare f`cute pentru orele suplimentare, lucrul noaptea, lucrul de s`rb`tori ]i pentru transportul de urgen\`
cu condi\ia c` totdeauna

1.2 asemenea costuri sunt f`cute [n leg`tur` cu o daun` a bunurilor asigurate, lichidabil` conform acestei Poli\e;

1.3 to\i ceilal\i termeni, condi\ii ]i excluderi ale Poli\ei se vor aplica [n m`sura [n care ei nu sunt modifica\i sau [nlocui\i de stipula\iile acestui Act adi\ional.

2. Excluderi speciale

Costurile suplimentare pentru transportul aerian sunt excluse, [n afara cazului c@nd sunt convenite de o aprobare special`.

3. Perioada asigur`rii

Perioada asigur`rii este identic` cu perioada specificat` [n Anex`.

4. Suma asigurat` – Prima suplimentar`

4.1 Suma asigurat` sub aceast` acoperire este limita de r`spundere pe eveniment specificat` [n Anex`. Ea poate fi, de asemenea, definit` ca o limit` procentual` din costul de repara\ie a oric`rei daune.

4.2 Prima suplimentar` este calculat` la valoarea total` estimat` a contractului ]i este inclus` [n prima total` specificat` [n Anex`.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

1. Scopul acoperirii

1.1 Este convenit ]i [n\eles c` Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat pentru cheltuielile suplimentare f`cute pentru transportul aerian, p@n` la o limit` maxim` stabilit`

cu condi\ia c` totdeauna

1.2 asemenea cheltuieli suplimentare sunt f`cute [n leg`tur` cu o daun` a bunurilor asigurate, lichidabil` conform acestei Poli\e;

1.3 to\i ceilal\i termeni, condi\ii ]i excluderi ale Poli\ei se vor aplica [n m`sura [n care ei nu sunt modifica\i sau [nlocui\i de c`tre stipula\iile acestui Act adi\ional.

2. Perioada asigur`rii

Perioada asigur`rii este identic` cu perioada specificat` [n Anex`.

3. Suma asigurat` – Prima suplimentar`

3.1 Suma asigurat` sub aceast` acoperire adi\ional` este limita agregat stabilit` pentru transportul aerian ]i specificat` [n Anex`.

3.2 Prima suplimentar` este inclus` [n Prima total` specificat` [n Anex`.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

1. Scopul acoperirii

Este convenit ]i declarat c`, [n ciuda oric`ror elemente contrare con\inute [n Poli\`, Asigur`torul va extinde acoperirea acestei Poli\e pentru daune produse ca urmare a grevelor, revoltelor ]i tulbur`rilor civile, care, [n sensul acestui Act adi\ional, [nseamn` (av@nd [n vedere Condi\iile speciale de mai jos) daune ale bunurilor asigurate produse direct de:

1.1 ac\iunea oric`rei persoane care particip` [n compania altora la tulburarea ordinii publice;

1.2 ac\iunea oric`rei autorit`\i legal constituite, desf`]urat` pe timpul tentativei de restabilire a ordinii sau de minimizare a consecin\elor dezordinii;

1.3 actul inten\ionat al oric`rui participant la grev`, [n inten\ia de a se opune reducerii de personal;

1.4 ac\iunea oric`rei autorit`\i legal constituite, desf`]urat` cu scopul de a preveni actul men\ionat mai sus sau de a minimiza urm`rile lui. Av@nd [n vedere cele de mai sus, se consider` [n mod expres c`:

1.5 to\i termenii, condi\iile ]i excluderile acestei Poli\e se vor aplica [n toate privin\ele acoperirii oferite de acest Act adi\ional, av@nd [n vedere ]i Condi\iile speciale de mai jos ]i orice referire la daun` [n aceast` Poli\` va include ]i acest Act adi\ional;

1.6 Condi\iile speciale de mai jos se vor aplica numai acoperirii oferite de acest Act adi\ioanl ]i toate formul`rile Poli\ei vor r`m@ne valabile (ca ]i cum Actul adi\ional nu ar exista).

2. Condi\ii speciale

Aceast` asigurare nu acoper`:

2.1 dauna rezultat` [n urma [ncet`rii par\iale sau totale a lucrului, [nt@rzierii, [ntreruperii sau [ncet`rii oric`rui proces sau opera\ii;

2.2 dauna produs` [n urma deposed`rii temporare sau definitive prin confiscare, dispozi\ie sau rechizi\ionare de orice autoritate legal constituit`;

2.3 dauna produs` [n urma deposed`rii temporare sau definitive a oric`rei construc\ii, ca urmare a ocup`rii sale ilegale de c`tre orice persoan`;

2.4 dauna sau responsabilitatea decurs` de orice fel sau descriere, orice pl`\i peste sau sub desp`gubirea pentru daune materiale men\ionat`;

2.5 pierderea sau dauna ocazionat` de sau prin sau [n consecin\`, direct sau indirect, de oricare din urm`toarele cauze:

2.5.1 r`zboi, invazie, ac\iune a unui inamic str`in, ostilit`\i de r`zboi (indiferent dac` r`zboiul a fost declarat sau nu), r`zboi civil;

2.5.2 rebeliune, r`scoal` militar`, insurec\ie, revolu\ie, putere militar` sau uzurpat`;

2.5.3 orice act sau ac\iune personal` [n numele sau [n leg`tur` cu orice organiza\ie cu activit`\i [ndreptate c`tre r`sturnarea cu for\a a Guvernului sau c`tre influen\area acestuia prin terorism sau violen\`.

{n orice ac\iune, ac\iune judec`toreasc` sau alt` procedur`, unde Asigur`torul pretinde c` dintr-un motiv al prevederilor acestui condi\ii, orice pierdere sau daun` nu este acoperit` de asigurare, sarcina dovedirii c` aceia]i pierdere sau daun` este acoperit`, va reveni Asiguratului.

3. Perioada de asigurare

3.1 {nceputul asigur`rii

3.2 Sf@r]itul asigur`rii

4. Suma asigurat` – Prima suplimentar`

4.1 Suma asigurat` este identic` cu valoarea total` estimat` a contractului ]i este specificat` [n Anex`.

4.2 Prima adi\ional` este inclus` [n prima total` specificat` [n Anex`.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

1. Scopul acoperirii

1.1 Este convenit ]i [n\eles c` Excluderea k) din Sec\iunea “Daune materiale” este anulat` ]i c` Asigur`torul va desp`gubi pe Asigurat pentru pierderea sau dauna produs` de sau rezultat` din cutremur de p`m@nt, erup\ie vulcanic`m tsunami ]i/sau alt fenomen [nrudit cu activitatea seismic`

cu condi\ia c` totdeauna

1.2 to\i ceilal\i termeni, condi\ii ]i excluderi ale Poli\ei se vor aplica [n m`sura [n care ei nu au fost modifica\i sau [nlocui\i de c`tre stipula\iile acestui Act adi\ioanl.

2. Perioada asigur`rii

Perioada de asigurare este identic` cu perioada specificat` [n Anex`.

3. Suma asigurat` – Prima suplimentar`

3.1 Suma asigurat` sub aceast` acoperire adi\ional` corespunde cu suma asigurat` specificat` [n Anex`.

3.2 Prima suplimentar` este inclus` [n prima total` specificat` [n Anex`.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

{n afara condi\iilor, prevederilor ]i a altor Acte adi\ionale ale Poli\ei, este convenit ]i [n\eles c` Asigur`torul nu va fi pasibil de a desp`gubi pe Asigurat [n leg`tur` cu:

orice pierdere, daun` sau obliga\ie direct` sau indirect`, cauzat` sau rezultat` de furtun`, taifun ]i uragan.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

{n afara condi\iilor, prevederilor ]i a altor Acte adi\ionale ale Poli\ei, este convenit ]i [n\eles c` Asigur`torul nu va fi pasibil de a desp`gubi pe Asigurat [n leg`tur` cu:

orice pierdere, daun` sau obliga\ie, direct` sau indirect`, cauzat` sau rezultat` de ap`, ploaie, potop sau inunda\ie.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

{n afara condi\iilor, prevederilor ]i a altor Acte adi\ionale ale Poli\ei, este convenit ]i [n\eles c` Asigur`torul nu va fi pasibil de a desp`gubii pe Asigurat [n leg`tur` cu :

orice pierdere, daun` sau obliga\ie, direct` sau indirect`, cauzat` sau rezultat` de furt prin efrac\ie ]i acte de t@lh`rie.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

{n afara condi\iilor, prevederilor ]i a altor Acte adi\ionale ale Poli\ei, este convenit ]i declarat c` Asigur`torul nu va fi pasibil de a desp`gubi pe Asigurat [n leg`tur` cu:

orice pierdere, daun` sau obliga\ie, direct` sau indirect`, cauzat` sau rezultat` de foc, tr`snet, explozie, c`derea aparatelor de zbor ]i a obiectelor din acestea.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

POLI|A DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

ACT ADI|IONAL NR. POLI|A NR.

__________________________________________________________________________________

EXCLUDEREA DAUNELOR PROVOCATE DE AVARII MECANICE }I ELECTRICE

__________________________________________________________________________________

{n afara condi\iilor, prevederilor ]i a altor Acte adi\ionale ale Poli\ei, este convenit ]i declarat c` Asigur`torul nu va fi pasibil de a desp`gubi pe Asigurat [n leg`tur` cu:

orice pierdere, daun` sau obliga\ie, direct` sau indirect`, cauzat` sau rezultat` de avarii mecanice sau electrice.

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

ASIBAN S.A.

CERERE – CHESTIONAR PRIVIND ASIGURAREA

ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (SEC|IUNEA DAUNE MATERIALE)

Numele Asiguratului ________________________________________________________________

Adresa Asiguratului _________________________________________________________________

Activitatea de baz`__________________________________________________________________

Localizarea echipamentului/ echipamentelor electronice (EE) ________________________________

__________________________________________________________________________________

Etajul la care este amplasat ___________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

Structura de rezisten\` a cl`dirii schelet metalic c`r`mid` beton armat

lemn alta (dac` da, specifica\i) _________________________

EE a mai fost asigurat ? Da Nu

Dac` da, specifica\i unde ____________________________

Au existat daune ? Nu Da Dac` da, specifica\i c@te

V` rug`m descrie\i cauza ]i [ntinderea daunei ]i indica\i suma pierderii ________________________

Data de [ncepere a asigur`rii __________________________________________________________

Perioada asigurat` __________________________________________________________________

Modul de achizi\ie a EE proprietate leasing [nchiriat

Existen\a pe pia\` de EE similare celor asigurate (producere sau fabricare) Da Nu

EE func\ioneaz` conform recomand`rilor produc`torului ? Da Nu

Se utilizeaz` materiale inflamabile [n apropierea EE ? (distan\a < 1km) Da Nu

Locul de func\ionare birouri laboratoare sector medical

]coli fabrici ]antiere de construc\ie

magazine depozite altul (dac` da, specifica\i) ___________

Func\ionare [n praf umiditate material combustibil Nu e cazul

condi\ii deosebite vibra\ii gaze corozive [n aer liber ([n exterior)

altele (dac` da, specifica\i) __________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

Acoperirea tuturor riscurilor cerut` Da Nu

Excluderi solicitate foc, tr`snet, explozie ploaie, ap`, inunda\ie Nu e cazul

furtun`, taifun, uragan furt prin efrac\ie ]i acte de t@lh`rie

c`deri mecanice ]i electrice

Extensii fa\` de acoperirea de baz` cheltuieli suplimentare costul de transport aerian

grev` ]i tulbur`ri civile cutremur de p`m@nt

__________________________________________________________________________________

EE este amplasat instala\ii sau conducte suplimentare de ap` sau abur Nu e cazul

[n [nc`peri cu: sprinklere sting`toare cu praf

sting`toare cu CO2 sting`toare cu halon

sting`toare automate altele (descriere)

__________________________________________________________________________________

Condi\ii favorizante sisteme automate de detectare a incendiului Nu e cazul

restric\ii de acces [n locul unde se afl` EE:

paznic camere TV

sistem alarm` cartel` magnetic`

surse de tensiune ne[ntreruptibile

instala\ii de protec\ie [mpotriva efectelor indirecte ale fulgerului

contract de [ntre\inere

dac` da, pe ce perioada ___________________________

Declar`m pe proprie r`spundere, c` cele incluse [n acest chestionar sunt complete ]i conforme cu realitatea ]i suntem de acord ca acest chestionar s` stea la baza ]i s` fie parte a oric`rei Poli\e emise [n leg`tur` cu riscurile de mai sus.

DATA : ASIGURAT,

Semn`tura

CERERE – CHESTIONAR PRIVIND ASIGURAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (SEC|IUNEA COSTURI SUPLIMENTARE)

Numele Asiguratului ________________________________________________________________

Adresa Asiguratului ________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

Localizarea echipamentului/ echipamentelor electronice (EE) _______________________________

__________________________________________________________________________________

Detalii despre programul de lucru

Program normal de lucru

8 ore pe zi 5 zile pe s`pt`m@n`

16 ore pe zi 6 zile pe s`pt`m@n`

24 ore pe zi 7 zile pe s`pt`m@n`

__ ore pe zi _ zile pe s`pt`m@n`

Ore libere (capacitate rezervat` pentru scopuri speciale)

__ ore pe zi _ zile pe s`pt`m@n`

_________________________________________________________________________________

M`suri pentru a men\ine opera\iile EDP [n caz de daun`

Descrierea sumar` a [n\elegerilor prev`zute [n situa\iile urm`toare:

Randament redus cu 20% _____________________________________________________________

Randament redus cu 50% _____________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Randament redus cu 80% sau mai mult __________________________________________________

Indica\i numele ]i adresa companiei ce va continua opera\iile EDP (echipament [nlocuitor) __________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

Indica\i ]i sublinia\i configura\ia computerului lor __________________________________________

Teste de rulare efectuate ?

Da Nu

Software compatibil f`r` modific`ri ?

Da Nu

__________________________________________________________________________________

Perioada desp`gubirii, perioada de a]teptare ]i perioada asigur`rii

Tabel pentru timpul suplimentar ]i perioada desp`gubirii

Cheltuieli ]i costuri pentru continuarea opera\iilor EDP

Cheltuieli zilnice pentru hardware, surse principale ]i diverse

______________________________________________________________________________________

Suma asigurat`

Declar`m pe proprie r`spundere, c` cele incluse [n acest chestionar sunt complete ]i conforme cu realitatea ]i suntem de acord ca acest chestionar s` stea la baza ]i s` fie parte a oric`rei Poli\e emise [n leg`tur` cu riscurile de mai sus.

DATA: ASIGURAT,

Semn`tura

CERERE – CHESTIONAR PRIVIND ASIGURAREA

ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (SEC|IUNEA DATE }I SUPORTURI DE DATE)

Numele Asiguratului _____________________________________________________________________________________

Adresa Asiguratului ______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

Activitatea de baz` ______________________________________________________________________________________

Localizarea echipamentului/ ______________________________________________________________________________________

echipamentelor electronice (EE) ______________________________________________________________________________________

Etajul la care este amplasat _______________________________________________________________

Stocarea, protec\ia ]i manipularea suporturilor

Suporturi stocate [n afara camerei computerului ?

da nu

Duplicate ale suporturilor stocate [n afara camerei computerului ?

da nu

_____________________________________________________________________________

Suporturi protejate [mpotriva

da nu focului ]i c`ldurii

da nu umezelii

da nu furtului

_____________________________________________________________________________

Duplicate ale suporturilor protejate [n maniera similar` ca mai sus ?

da nu

Reconstituirea posibil` a datelor, dac` duplicatele sunt pierdute sau distruse

da nu

________________________________________________________________________

Indica\i frecven\a regener`rii datelor

zilnic s`pt`m@nal lunar

Suporturi [n circula\ie pentru a fi asigurate ?

da nu

{mbun`t`\iri pentru acoperire

Exist` riscuri specifice pentru a fi excluse ?

da nu

foc ]i riscuri asociate

furt

dauna apei

Diverse

A\i suferit daune la suporturi anterior ?

da nu

Perioada asigur`rii de la ____________ la _______________ 19 ________

{n\elegere pe termen lung ______________ ani

Fran]iza ________________

Indica\i fran]iza cerut`: ____________________________________________________________________________

Op\iuni cerute: ___________________________________________________________________________________

Lista suporturilor

Enumera\i toate suporturile ce vor fi acoperite pentru fiecare loca\ie:

Declar`m pe proprie r`spundere, c` cele incluse [n acest chestionar sunt complete ]i conforme cu realitatea ]i suntem de acord ca acest chestionar s` stea la baza ]i s` fie parte a oric`rei Poli\e emise [n leg`tur` cu riscurile de mai sus.

DATA: ASIGURAT,

Semn`tura

Poli\a Nr. ________________

ANEX~

ASIGURAT, ASIBAN S.A.,

…………………………………………… ………………………………………… (semn`tura ]i ]tampila)

ASIGURAT, ASIBAN S.A.,

…………………………………………… ………………………………………… (semn`tura ]i ]tampila)

ASIGURAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

CLAUZE SPECIALE

CLAUZA 101/ Echipament electronic portabil

Se acord` desp`gubire pentru pirderea sau avarierea echipamentului portabil [n cazul [n care acesta este folosit [n afara locului asigurat. {n cazul furtului, Asiguratul va suporta o sum` reprezent@nd 25% din valoarea asigurat`.

Condi\ii:

vehiculul este prev`zut cu acoperi] tare;

vehiculul a fost [ncuiat dup` ce a fost parcat;

se poate dovedi c` obiectul a fost furat [ntre orele 06.00 ]i 22.00;

obiectul asigurat era depozitat [n portbagajul vehiculului ]i nu era vizibil din afar`.

Restric\iile de timp nu sunt aplicabile dac` vehiculul a fost parcat [ntr-un garaj [nchis sau [ntr-o parcare
p`zit`.

CLAUZA 102/ Utilizarea echipamentului [n afara locului asigurat/ Obiecte [n aototurisme

Se acord` desp`gubiri [n cazul [n care echipamentul a fost instalat [n interiorul sau deasupra unui autovehicul av@nd un acoperi] tare sau portbagaj fixat ]i e transportat [n limita teritorial` de ____________. Condi\ii pentru pierderea prin furt dac`:

vehiculul a fost [ncuiat dup` ce a fost parcat;

se poate dovedi c` vehiculul a fost furat [ntre orele 06.00 ]i 22.00.

Restric\iile de timp nu sunt aplicabile dac` vehiculul a fost parcat [ntr-un garaj [nchis sau [ntr-o parcare

p`zit` atunci c@nd s-a produs pierderea.

Nu se acord` desp`gubiri pentru pierderea sau avarierea obiectului asigurat cauzat` direct sau indirect sau provenind dintr-o pierdere sau avarie, care a fost acoperit` sau ar fi putut fi acoperit` [n cadrul condi\iilor de asigurare CASCO al autovehiculelor.

CLAUZA 103/ Utilizarea echipamentului [n afara locului asigurat/ Obiecte [n avioane

Se acord` desp`gubiri [n cazul [n care echipamentul a fost instalat [ntr-un avion. Asigur`torul nu este r`spunz`tor de avaria asigurat` [n cadrul unei poli\e CASCO de avion.

CLAUZA 104/ Utilizarea echipamentului [n afara locului asigurat/ Obiecte aflate pe nave

Se acord` desp`gubiri pentru pierderea sau avarierea echipamentului electronic [n cazul [n care acesta a fost instalat pe o nav`. Asigur`torul nu este r`spunz`tor de avarii datorate minelor, torpilelor, etc..Pierderea total` a obiectului asigurat ca o consecin\` a pierderii totale a navei nu este acoperit` de c`tre poli\`.

ASIGURAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

TABEL DE AJUSTARE A COTEI DE PRIM~ (CONFORM CLAUZELOR DE MAI SUS) – SEC|IUNEA DAUNE MATERIALE

FACTORI DE REDUCERE SAU AGRAVARE A RISCULUI

1. SEC|IUNEA DAUNE MATERIALE

1.1 Recomand`rile produc`torilor RF 0,95
1.2 M`suri de protec\ie

– construc\ia cl`dirii rezistent` la incendiu RF 0,90
– echipament contra incendiului (sistem automat de avertizare) RF 0,95
– acces restrictiv la [nc`perea echipamentului electronic RF 0,95

– construc\ia cl`dirii realizat` [n special din mat.combustibile (dac` acest lucru este acceptat)LF 1,25

1.3 Service ]i mentenan\` ([ntre\inere)
– inspec\ii la fa\a locului ]i periodice contra cost RF 0,95
– inspec\ii periodice [n baza unor contracte de service RF 0,85

1.4 Echipament auxiliar
– aparate de aer condi\ionat ]i surse de tensiune, [n caz de urgen\`, suplimentare RF 0,95

1.5 Istoria daunelor
Dac` dosarul de daun` este grav
– m`surile de prevenire a daunelor sunt [mbun`ta\ite LF 1,20
– m`surile de prevenire a daunelor nu sunt [mbun`t`\ite cel pu\in LF 1,30
sau se declin` riscul

1.6 Mai multe echipamente electronice cuprinse [n asigurare

1.7 Contracte de Leasing existente (aplicabile numai la echipamentele luate [n leasing)

– inspec\ie periodic` furnizat` de Soc.de Leasing (nu sunt incluse piesele de rezerv`) RF 0,90
– [ntre\inere complet` furnizat` de Soc.de Leasing (inclusiv piesele de rezerv`) RF 0,80

2. SEC|IUNEA DATE }I SUPORTURI DE DATE

2.1 Depozitarea, protec\ia, etc. datelor

– depozitare [n afara [nc`perilor [n care se afl` echipamentul electronic RF 0,85
– protec\ia bun` [mpotriva incendiului, c`ldurii, umidit`\ii, etc. RF 0,90
– protec\ie insuficient` [mpotriva incendiului, c`ldurii, umidit`\ii, etc. LF 1,25
– frecven\a copierii datelor: zilnic` RF 0,80
s`pt`m@nal` RF 0,85
lunar` RF 0,90
2.2 M`rimea sumei asigurate

2.3 Istoria daunelor

Se va vedea punctul 1.5.

3. SEC|IUNEA COSTURI SUPLIMENTARE

3.1M`suri speciale pentru men\inerea func\ion`rii echipamentului electronic

Factor de ajustare

– rezerva capacit`\ii de min. 8 ore pe zi 0,90
– pierdere neconsiderat`, dac` randamentul este redus cu 20% 0,90
– pierdere neconsiderat`, dac` randamentul este redus cu 50% 0,70
– pierdere neconsiderat`, dac` randamentul este redus cu 80% 0,50

3.2 Teste de rulare ]i software compatibil

– teste de rulare executate ]i software compatibil 0,90
– teste de rulare neexecutate 1,20
– software incompatibil 1,30

3.3 Istoria daunelor

Se va vedea punctul 1.5

EXTENSII LA ACOPERIREA GENERAL~

1. Ridicarea molozului ]i costuri de cur`\are a locului

Se aplic` cota de prim` final` pentru Sec\iunea “Daune materiale” la limita de desp`gubire stabilit` pentru

fiecare eveniment.

2. Costuri probabile

Se adaug` urm`torii factori la cota de prim` final`, pentru fiecare sec\iune:

Sec\iunea “Daune materiale” ]i “Date ]i Suporturi de date” 1,10

Sec\iunea "Costuri suplimentare” nu

3. Costul transportului aerian

Pentru fiecare sec\iune: prima adi\ional` – 0,10% aplicat` la limita agregat anual`.

EXTENSII/RESTRIC|II SPECIALE ALE ACOPERIRII

1. Includerea cutremului ]i a altor activit`\i seismice

1.1 Sec\iunea “Daune materiale” ]i Sec\iunea “Date ]i Suporturi de date”

Se vor ad`uga urm`torii coeficien\i, corespunz`tori zonelor seismice:

1.2 Sec\iunea “Costuri suplimentare”

a) Se va aplica cota de prim` corespunz`torea Sec\iunii “Daune materiale”;
b) Se va [nmul\i cu 0,3 pentru a ajunge la prima adi\ional`.

Factor de ajustare

2. Excluderea incendiului, tr`snetului, exploziei 0,70
3. Excluderea daunelor provocate de ap`, ploaie, inunda\ie 0,85
4. Excluderea furtunii, taifunului, uraganului 0,95
5. Excluderea furtului prin efrac\ie ]i a actelor de t@lh`rie 0,95

6. Excluderea daunelor provocate de avarii mecanice si electrice 0,90
7. Includerea grevelor, revoltelor ]i tulbur`rilor civile
– acoperire sub Sec\iunea “Daune materiale” 1,15
– acoperire sub Sec\iunea “Date ]i Suporturi de date” 1,10
– acoperire sub Sec\iunea “Costuri suplimentare” 1,10

Pentru punctele 2, 3, 4, 5 ]i 6, factorii de ajustare se vor aplica at@t pentru Sec\iunea “Daune materiale”, c@t ]i pentru Sec\iunea “Date ]i Suporturi de date”.

AJUST~RI ALE PRIMELOR/COTELOR DE PRIM~

1. Reduceri datorate cre]terii fran]izei

2. Reduceri [n func\ie de fran]iz` (calculat` din valoarea daunei)

3. Extinderi a perioadei de asigurare dincolo de 12 luni

Prima de asigurare se va calcula pro rata temporis.

4. Perioade mari de asigurare

5. Perioade scurte de asigurare

Abrevieri utilizate: RF – Factor de reducere

LF – Factor de [nc`rcare

AP – Prim` adi\ional`

Lista Bunurilor Asigurate

Enumera\i toate obiectele principale ( hardware ) incluz@nd ]i echipamentele auxiliare, ca de exemplu: echipament de aer condi\ionat, ce se vor asigura.

Planul camerei computerului

V` rug`m al`tura\i planurile aranjamentului. Dac` nu este disponibil, desena\i la o scar` corespunz`toare, precum ]i pozi\ionarea ferestrelor, u]ilor, grosimea pere\ilor, etc.

Scar`: 1 cm corespunde la ________________________________

DATA: ASIGURAT,

Semn`tura

Lista echipamentelor asigurabile prin

poli\a de asigurare a echipamentelor electronice

Principale categorii de echipamente electronice asigurabile:

– calculatoare, periferice ]i alte echipamente de prelucrare a datelor:

Calculatoare, PC-uri;

Re\ele de calculatoare;

Servere, sta\ii de lucru, sta\ii grafice

Bankomate;

Ma]ini de contabilizat ]i facturat;

Sisteme automate pentru informa\ii financiar bancare ]i de alt` natur`;

Sisteme de achizi\ie de date;

Sisteme de procesare ]i [nregistrare a datelor;

Imprimante ]i alte echipamente periferice;

Copiatoare;

Ma]ini de scris electronice cu memorie

– echipamente de (tele)comunica\ie (fax-uri, centrale telefonice, etc.);

– echipamente de tehnic` medical`;

– echipamente pentru industria tipografic` (scannere, tehnologie de reproducere a imaginii ]i (foto)typesetting, centre de corec\ie, echipamente offset, etc.);

– echipamente de prelucrare ]i reproducere a imaginii ]i sunetului;

– echipamente ]i sisteme de automatizare, m`sur`, testare ]i control;

– surse de tensiune, aparatur` pentru condi\ionarea aerului, panouri de afi]are, etc.

Cele mai frecvent asigurate sunt echipamentele de tehnic` de calcul.

{n cazul [n care se solicit` asigurarea ]i a altor categorii de echipamente electronice, stabilirea cota\iilor de prim`, precum ]i a suplimentelor necesare care trebuie anexate se va face la administra\ia central`.

ASIGURAT:

Nume ______________________________________________________________________________

Adresa______________________________________________________________________________

Tel.

Numele, func\ia persoanei ce a f`cut revendicarea____________________________________________

LOCA|IA articolului avariat,

aeroportul apropiat: _____________________________

ruta recomandat`: ______________________________ sta\ie de tren: _________________________

Data ultimei inspec\ii efectuate de c`tre Asigur`tor ___________________________________________

Numele Inspectorului __________________________________________________________________

Tel. ________________________

DESCRIEREA PIERDERII SAU DAUNEI

Eveniment Data: _________________ Ora: _____

1.1ARTICOLUL AVARIAT:____________________________________________________________

1.1.1Tipul ma]inii (obiectului) ___________________________________________________________

1.1.2 Aplica\ia folosit` _________________________________________________________________

1.1.3 Fabricant ______________________________________________________________________

Nr. Fabricantului:____________________________ Anul fabric`rii: _____________________________

Prima dat` de autoriza\ie ________________________________________________________________

Pre\ul de cump`rare

1.1.5.Garan\ia fabricantului ?

[nc` valid` ____________________________________________________________________

expirat` ______________________________________________________________________

1.1.6. Contract de mentenan\` ? da nu

Cu ce firm` ? _______________________________________________________________________

{n\elegere de leasing pe articol avariat ? da nu

Numele firmei de leasing ______________________________________________________________

1.1.8. Evenimente anterioare ce au afectat acest obiect ? da nici unul

Descrie\i, ____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

DESCRIEREA SUMAR~ A EVENIMENTULUI

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

Exprima\i motivul posibil

ce a cauzat evenimentul/dauna: ______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

PLANIFICAREA REPAR~RII

3.1Procedura de examinare ________________________________________________________________

3.2 Prevederea modific`rii ________________________________________________________________

Compania ce execut` repara\iile ____________________________________________________________

Nume _________________________________________________________________________________

Adresa ________________________________________________________________________________

Tel.

OBSERVA|II

Alte asigur`ri posibile ce acoper` pierderea _______________________________________________

Asigur`tor _________________________________________________________________________

Poli\a Tip __________________

Nr. __________________

Subsemnatul declar` c` particularit`\ile de mai sus sunt corecte ]i date cu bun` credin\`.

Func\ie/Titlu __________________________________

Semn`turi: ____________________

Data: ____________________

Loca\ii: _______________________

Not` complementar` f`cut` de c`tre inspectorul ASIBAN S.A.:

Localitatea: Data: Semn`tura:

TARIF DE PRIME

I. Asigurarea echipamentelor electronice

* Echipamente electronice ce nu se asigur` sunt: telefoane mobile, simulatoare cardiace, proteze auditive, televizoare, camere de filmat pe 35 mm, camere video, proiectoare de uz casnic, echipament electronic muzical ]i de amplificare pentru baruri, discoteci, restaurante, centre de recreere, orice echipament electronic pentru discoteci, orice echipament electronic de uz personal (casnic).

II. 1. Asigurarea datelor ]i suporturilor de date

2. Asigurarea suporturilor de date pe timpul transporturilor

Frecven\a transporturilor:

Cota de prim`(%)

– o dat` pe lun` – 0,80

– o dat` pe s`pt`m@n` – 0,90

– o dat` pe zi – 1,30

– mai mult dec@t o dat` pe zi – 1,50

Fran]iza se va stabili conform punctului 1 de mai sus.

Cota de prim` se va aplica la limita desp`gubirii agreat` pentru fiecare transport ]i se va aplica regula de prim risc.

Un transport include 2 c`i: la ]i de la localizarea specificat`.

III. Asigurarea pentru costuri suplimentare

1. Pentru o sum` asigurat` p@n` la 100.000 USD

2. Pentru o sum` asigurat` mai mare de 100.000 USD

EXPLICA|II

privind [ncheierea poli\ei de asigurare

a echipamentelor electronice

1. OBIECTUL ASIGUR~RII

a) Echipamente asigurabile

Prin acest tip de poli\` se pot asigura echipamente electronice, apar\in@nd persoanelor juridice, folosite [n scop comercial ]i profesional.

Principale categorii de echipamente electronice asigurabile:

– calculatoare, periferice ]i alte echipamente de prelucrare a datelor;

– echipamente de (tele)comunica\ie (fax-uri, centrale telefonice, etc.);

– echipamente de tehnic` medical`;

– echipamente pentru industria tipografic` (scannere, tehnologie de reproducere a imaginii ]i (foto)typesetting, centre de corec\ie, echipamente offset, etc.);

– echipamente de prelucrare ]i reproducere a imaginii ]i sunetului;

– echipamente ]i sisteme de automatizare, m`sur`, testare ]i control;

– surse de tensiune, aparatur` pentru condi\ionarea aerului, panouri de afi]are, etc.

Cele mai frecvent asigurate sunt echipamentele de tehnic` de calcul.

b) Echipamente electronice neasigurabile prin acest tip de poli\`

– echipamente electronice cu folosin\` privat` (casnic`), precum aparatele de radio, TV, video, etc.;

– echipamente electrocasnice;

– proteze ]i organe artificiale;

– echipamente pentru radio amatori;

– sta\ii de amplificare pentru spectacole;

– echipamente de radio – CB ( citizen band);

– echipamente din discoteci sau alte localuri de distrac\ie sau spectacol (karaoke, orgi de lumini, jocuri mecanice, etc.);

– proteze auditive ]i stimulatoare cardiace;

– instrumente muzicale electronice;

– camere super 8 ]i de 35 mm.

{n cazul [n care monitoarele de radio sau TV sunt folosite [n sta\ii sau studiouri de radio sau TV, acestea se pot asigura.

2. CARACTERISTICILE POLI|EI DE ASIGURARE A ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE

a) Poli\` tip "toate riscurile"

Poli\a ofer` acoperire pentru toate riscurile cu excep\ia celor excluse [n mod expres.

Principalele pagube materiale sunt cauzate de:

Persoane fizice/ alte cauze:

– neglijen\`, manipulare incorect` sau necalificat`, erori de operare;

– avariere inten\ionat` provocat` de ter\i, rea inten\ie constatat`;

– furt prin efrac\ie, acte de t@lh`rie.

Foc:

– incendii (cu ]i f`r` flac`r`), orice tip de explozie, implozie, ac\iune direct` a tr`snetului, c`derea a unor obiecte aflate [n zbor (cu sau f`r` pilot), precum ]i pagube materiale ca urmare a opera\iunilor de stingere a incendiilor, demolare, cur`\are ]i eliberare a spa\iilor sau pagube produse [n timpul acestor evenimente.

Ap`

– apa de la robinet, maree, inunda\ii, ape [ndiguite, straturi freatice, ploi, coroziune, condens, abur, [nghe\, deplasare de sloiuri sau ghea\`, ap`/umezeal` ]i alte lichide.

Fenomene naturale/ alte calamit`\i

– furtun`, vijelie, mase de ap` antrenate de furtuni, grindin`, avalan]`, alunec`ri de teren, etc.

Tehnologie

-erori de construc\ie, defecte ale materialelor, defecte de fabrica\ie, supratensiuni, induc\ii, pagube prin efect indirect al fulgerului.

b) Pagube excluse

Sunt excluse pagubele av@nd drept cauz` sau produse de:

– r`zboi, invazie, revolu\ie, etc.;

– grev`;

– radia\ie nuclear`;

– ac\iuni inten\ionate ale Asiguratului;

– pierderi indirecte de orice fel;

– evenimente de care este r`spunz`tor un ter\ (furnizor, produc`tor, c`r`u], etc.);

– uzura sau [mb`tr@nirea pieselor bunului asigurat, rezult@nd din utilizare obi]nuit` ]i care poate sau ar putea fi acoperit` printr-un contract de garan\ie sau service;

– furtul simplu ]i dispari\ia misterioas` a obiectelor (inclusiv pierderea acestora);

– cutremur de p`m@nt.

Not`: {n cazul [n care se dore]te totu]i acoperirea daunelor produse de cutremur de p`m@nt, respectiv de greve, revolte ]i tulbur`ri civile, acestea pot fi incluse printre riscurile acoperite, prin plata unei prime de asigurare suplimentare.

c) {nlocuirea echipamentelor la valoarea din nou

Bunurile se asigur` pentru suma declarat` de Asigurat. Aceasta va trebui s` exprime pre\ul de cump`rare al unui echipament nou (nu se \ine cont de uzur`, de rabaturile de pre\), identic cu cel deteriorat ]i poate cuprinde toate cheltuielile aferente (taxe vamele, TVA, costuir de transport, montare, etc.). Pentru a evita intrarea [n subasigurare (valoarea echipamentelor s` fie la un moment dat inferioar` sumei asigurate pentru acel bun), pre\ul echipamentelor va fi trecut [n "Lista echipamentelor asigurabile" exprimat [n dolari SUA.

3. STRUCTURA POLI|EI

Poli\a cuprinde 3 sec\iuni:

Sec\iunea I. Acoperirea pagubelor materiale

Se asigur` echipamentele electronice specificate (hardware), dac` sunt [n func\iune sau sunt gata pentru a fi exploatate, dup` ce au fost testate func\ional ]i au fost instalate [n localul Asiguratului.

Poli\a acoper` orice pagub` material` (toate riscurile), cu excep\ia celor excluse [n mod expres.

Sec\iunea II. Suporturi externe de memoare a datelor

Se asigur` toate suporturile externe de memorare a datelor ]i datele (programele ]i bazele de date) aflate [n localul Asiguratului sau [n centrele de p`strare a versiunilor de rezerv`.

Sec\iunea III. Acoperirea costurilor suplimentare

Se desp`gubesc costurile suplimentare necesare pentru continuarea activit`\ii [n caz de distrugere sau avariere a bunului asigurat. De exemplu se desp`gubesc costurile suplimentare ce apar ca urmare a [nchirierii unor spa\ii de lucru sau echipamente similare.

Sec\iunile II sau III se pot [ncheia doar dac` s-a [ncheiat Sec\iunea I.

4. CONDI|II NORMALE DE RISC

Poli\a se [ncheie pentru urm`toarele condi\ii de risc, considerate normale:

a) {n raport cu articolele asigurate

* echipamentele ce vor fi asigurate sunt gata de func\ionare sau sunt deja [n func\iune;

* vechimea echipamentelor ce vor intra [n asigurare este de max. 7 ani, [ncep@nd de la data fabrica\iei;

* echipamentele sunt folosite [n scop comercial, adic` [n industrie, medicin`, cercetare, dezvoltare ]i/sau [n sectorul educativ; nu se asigur` echipamentele electronice folosite [n scop personal sau casnic;

* echipamentele sunt amplasate permanent la una din localiz`rile bunurilor Asiguratului, descrise [n Anex`;

* echipamentele au fost montate, puse [n func\iune ]i func\ioneaz` conform recomand`rilor ]i/sau instruc\iunilor fabricantului (de ex.: [n ceea ce prive]te tensiunea de alimentare, legarea electric` la centura de [mp`m@ntare, sisteme de aer condi\ionat, operare cu personal special calificat, etc.).

b) {n raport cu localizarea echipamentelor

* cl`direa [n care echipamentele asigurate vor fi folosite trebuie s` fie o construc\ie solid` (din o\el, beton armat, c`r`mizi, etc.);

* echipamentele trebuie instalate [n [nc`peri situate deasupra nivelului solului, [n care nu exist` conducte suplimentare de ap`;

* [n apropierea cl`dirii [n care se afl` echipamentele asigurate, la o distan\` mai mic` de 1 km, nu trebuie s` existe pericole sporite de incendiu sau explozie (de ex.: rezervoare de petrol, depozite de explozibil sau materiale inflamabile, etc.);

* cl`direa [n care se afl` echipamentele asigurate nu trebuie s` se afle [n zone cu risc sporit de furtun` sau inunda\ie;

* echipamentele asigurate func\ioneaz` [n birouri, studiouri radio TV, laboratoare de cercetare ]i testare, fabrici cu incinte curate (de ex.: fabrici de producere a semiconductorilor, a componentelor electronice, etc.), sta\ii de control (de ex.: controlul traficului), etc.

c) F`r` excluderi speciale din acoperirea de baz` (foc, ap` de la robinet, inunda\ie, furt prin efrac\ie sau acte de t@lh`rie).

d) F`r` extensii fa\` de acoperirea de baz`, precum:

* echipamente portabile;

* echipamente instalate [n vehicule, avioane sau nave;

* renun\area la dreptul de regres;

* depozitare temporar`;

* extensie teritorial`.

e) F`r` factori care duc la agravarea riscului, precum prezen\a [n [nc`perile unde func\ioneaz` echipamentele asigurabile:

* a instala\iilor sau conductelor suplimentare de ap` sau abur;

* a sprinklerelor;

* a sting`toarelor cu praf.

f) F`r` factori care duc la [mbun`t`\irea riscului, precum:

* restric\ii speciale de acces (cartel` magnetic`, camere TV, etc.);

* sisteme automate de alarm` [n caz de incendiu;

* surse de tensiune ne[ntreruptibile (UPS);

* dispozitive de protec\ie [mpotriva efectelor indirecte ale fulgerului;

* existen\a unor contracte de [ntre\inere.

Not`: prezen\a portarilor nu constituie un factor care duce la [mbun`t`\irea riscului.

Condi\iile concrete de asigurare sunt completate de Asigurat [n "Cererile Chestionar".

Dac` una din condi\iile de mai sus nu este [ndeplinit`, atunci condi\iile concrete de asigurare nu mai pot fi considerate "normale" ]i [n acest caz cota\ia riscului se va face la Administra\ia central`.

{n ceea ce prive]te echipamentele portabile (laptop-uri, notebook-uri, telefoane mobile, etc.), acestea se pot asigura doar dac` se solicit` asigurarea ]i pentru alte echipamente electronice fixe, iar valoarea celor portabile s` nu reprezinte mai mult de 30% din valoarea total` a echipamentelor. Cota\ia pentru echipamentele mobile se va face la Administra\ia central`.

5. MODALITATEA {NCHEIERII ASIGUR~RII PENTRU ECHIPAMENTE ELECTRONICE

– se completeaz` de c`tre Asigurat "Lista de echipamente" ]i "Chestionarele";

– dac` echipamentele asigurabile, trecute [n "Lista de echipamente" fac parte din cele enumerate [n "Lista echipamentelor asigurabile", atunci se trece la studierea "Chestionarelor";

– dac` printre echipamentele asigurabile sunt ]i alte tipuri de echipamente, diferite de cele enumerate [n "Lista echipamentelor asigurabile", atunci "Lista de echipamente" ]i "Chestionarele" vor fi trimise la Administra\ia central` [n vederea stabilirii cota\iei exacte ]i elabor`rii unei oferte complete;

– dac` din datele trecute [n "Chestionare" exist` cel pu\in o condi\ie diferit` de cele considerate "normale" (conform pct. 4), atunci "Lista de echipamente" ]i "Chestionarul" vor fi transmise la Administra\ia central` [n vederea stabilirii cota\iei exacte ]i elabor`rii unei oferte complete;

– dac` din datele trecute [n "Chestionar" rezult` condi\ii normale de risc (conform pct. 4) ]i dac` echipamentele asigurabile sunt printre cele trecute [n "Lista echipamentelor asigurabile", atunci se trece la cotarea riscului, conform pct.7 (se va avea [n vedere completarea urm`toarelor formulare: Chestionar de evaluare de baz`, respectiv Chestionar de evaluare final` pentru computere, respectiv alte echipamente electronice – Basic rating form + Checklist and final rating form);

– dup` [ncheierea ]i semnarea poli\ei de c`tre Asigurat se vor trimite la Administra\ia central` copii dup` prim` pagin` a poli\ei ]i dup` Specifica\ie;

– la [ncasarea oric`rei sume reprezent@nd prime de asigurare, rate, index`ri sau diferen\e de prime se vor trimite la Administra\ia central` copii dup` chitan\ele sau ordinele de plat` corespunz`toare.

Modul de [ncheiere a asigur`rii, stabilirea ]i plata desp`gubirilor, obliga\iile Asiguratului, precum ]i alte dispozi\ii sunt trecute [n "Condi\iile privind asigurarea echipamentelor electronice".

6. SUMA ASIGURAT~

Suma asigurat` este egal` cu suma tuturor echipamentelor asigurabile, exprimat` [n dolari SUA. Ea trebuie declarat` de Asigurat. Valoarea echipamentelor reprezint` valoarea de [nlocuire cu un echipament similar, nou, f`r` a se \ine cont de uzur` ]i se exprim` [n dolari SUA datorit` faptului c` [n acest mod valoarea se men\ine relativ constant` ]i [n caz de daun` total`, desp`gubirea va reflecta valoarea real` a unui echipament nou, cu acelea]i caracteristici cu cel avariat. Suma asigurat` trebuie s` fie egal` cu suma total` trecut` [n "Lista de echipamente". Suma asigurat` nu trebuie s` fie mai mic` de 8.000 dolari SUA.

7. CALCULUL COTA|IEI DE PRIM~

{n cazul [n care echipamentele asigurabile fac parte din cele enumerate [n "Lista echipamentelor asigurabile" anexat` ]i dac` din datele trecute [n "Chestionar" rezult` condi\ii normale de risc (conform pct.4), se trece la cotarea riscului, aplic@ndu-se cotele de prim` prev`zute [n tarif. Se vor avea [n vedere Factorii de reducere sau agravare a riscului, Extensiile la acoperirea general`, Extensiile/Restric\iile speciale ale acoperirii, Ajust`rile cotelor de prim`.

8. FRAN}IZA

Aceast` poli\` prevede o fran]iz` obligatorie.

Fran]iz` minim` este de 150 dolari SUA, sau echivalentul [n lei.

Dac` [ntre echipamentele asigurabile exist` ]i articole a c`ror valoare este mai mic` de 150 dolari SUA, pentru acestea se poate fixa o fran]iz` a c`rei valoare este de 20% din valoarea echipamentului respectiv.

9. PERIOADA ASIGURAT~

Durata normal` de valabilitate a unei poli\e este de 12 luni.

{n cazul [n care se solicit` perioade de asigurare diferite de 12 luni, acest lucru se va comunica Administra\iei centrale [n vederea stabilirii cota\iei exacte.

10. MODALIT~|I DE {NCASARE A PRIMEI DE ASIGURARE

Prima de asigurare se pl`te]te anticipat ]i integral sau [n 4 rate trimestriale, [n valut` sau [n lei la cursul BNR din ziua efectu`rii pl`\ii. {n cazul [n care plata se face [n lei, trimestrial se vor calcula index`ri ale primei de asigurare datorate fluctua\iei cursului leului [n raport cu dolarul SUA, prima de asigurare decontat` pentru trimestrul anterior corect@ndu-se cu raportul dintre cursul de schimb valutar din ultima zi ]i respectiv prima zi a trimestrului expirat.

11. MODALIT~|I DE PLAT~ A DESP~GUBIRILOR

– {n cazul [n care prima de asigurare se pl`te]te [n valut`, desp`gubirea eventualelor daune se va face [n valut`;

– {n cazul [n care prima de asigurare se pl`te]te [n lei ]i [ncasarea index`rilor este la zi, desp`gubirea eventualelor daune se va face [n lei, la cursul BNR din ziua daunei;

– {n cazul [n care prima de asigurare se pl`te]te [n lei, dar nu se pl`tesc index`ri, desp`gubirea eventualelor daune se va face [n lei, la cursul BNR din ziua pl`\ii primei de asigurare sau prima rat` de asigurare (prima zi din perioada asigurat`).

P O L I | A D E A S I G U R A R E Nr G 00…

=====================================

privind asigurarea geamurilor, oglinzilor ]i altor bunuri casabile,

pentru cazurile de spargere sau cr`pare

{ncheiat` [ntre:

Societatea de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A., cu sediul [n Bucure]ti, Bd. Regina Elisabeta nr.7-9, prin reprezentan\i legali, [n calitate de "ASIGUR~TOR",

]i

S.C. …………………., cu sediul [n ……… , Str………… nr……., [n calitate de "ASIGURAT"

care, de comun acord, au convenit urm`toarele:

A. OBIECTUL ASIGUR~RII }I RISCURILE ACOPERITE

1. Prin prezenta poli\` sunt asigurate vitrinele ]i oglinzile aflate [n magazinul firmei din Str……… nr…., sect…., de la adresa susmen\ionat`.

2. Asigur`torul acord` desp`gubiri [n caz de pagube produse prin spargere sau cr`pare de:

a) incendiu, tr`snet, explozie, ploaie torential`, grindin`, inunda\ie, furtun`, uragan, cutremur de p`m@nt, prabu]ire sau alunecare de teren, greutatea stratului de z`pad` sau de ghea\`, avalan]e de z`pad` ]i varia\iile de temperatur`;

b) faptele oamenilor;

c) accidentele de orice fel, inclusiv cele produse prin ac\iunea animalelor;

d) lucr`rile de montare, demontare sau mutare a bunurilor asigurate, precum ]i gre]ita montare ini\ial`.

Se mai acord` desp`gubiri [n limita sumelor asigurate ]i pentru pagubele la inscrip\ii, picturi, gravuri sau alte ornamenta\ii, precum ]i la literele aplicate pe geamuri, oglinzi sau alte bunuri casabile, dac` aceste pagube s-au produs o dat` cu spargerea sau cr`parea bunului asigurat.Excep\ie de la acest paragraf fac inscrip\iile autocolante sau alte gravuri sau ornamenta\ii care fac obiectul unui contract de reclam`.

B. EXCLUDERI

3. {n baza prezentei poli\e Asigur`torul nu acord` desp`gubiri pentru:

a) pagube produse la suprafa\a bunurilor asigurate (zg@rieturi, a]chieri, ciuntituri);

b) pagube produse bunurilor asigurate numai prin c`ldura provenit` de la o surs` normal` de caldur`);

c) pagube indirecte, ca de exemplu: sc`derea pre\urilor bunurilor;

d) distrugerea, pierderea sau avarierea cauzat` sau produs` direct sau indirect de r`zboi, invazie, ac\iune a unui du]man extern, ostilit`\i, (indiferent dac` r`zboiul a fost declarat sau nu), r`zboi civil, revolt`, revolu\ie, insurec\ie, grev`, grev` patronal`, tulbur`ri civile, putere militar` sau uzurpare de putere, grup de persoane r`uvoitoare sau persoane care ac\ioneaz` [n legatur` cu orice organiza\ie politic`, confiscare, conspira\ie, rechizi\ionare, distrugere sau avariere din ordinul oric`rui guvern de drept sau de fapt sau de orice autoritate politic` sau ca urmare a influen\`rii acestora prin terorism sau acte de violen\`;

e) pagube produse de influen\e directe sau indirecte ale exploziei atomice, ale radia\iilor sau infect`rii radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile;

f) cheltuieli f`cute pentru transformarea sau [mbun`ta\irea st`rii bunurilor [n compara\ie cu cea de dinaintea daunei ]i nici cele pentru recondi\ion`ri sau repara\ii nereu]ite;

g) pagube produse bunurilor numai din cauza uzurii, c`ldurii naturale, precum ]i cele produse de afumare, p`tare sau p[rlire provenite dintr-o surs` normal` de c`ldur`.

Aceast` excludere nu se aplic` [n caz de pagube produse de incendiu.

i) pagube produse din culpa Asiguratului sau a prepu]ilor acestuia.

4. Se consider` culp` [n producerea pagubei, pentru care Asigur`torul nu acord` desp`gubiri, urm`toarele cazuri:

a) provocarea cu inten\ie a pagubei, dac` faptul rezult` din actele [ncheiate de organele [n drept (poli\ie, alte organe de cercetare, pompieri sau altele);

b) producerea pagubei cauzat` de incendiu sau explozie prin folosirea [n [nc`perea [n care se aflau bunurile asigurate, a focului deschis, inclusiv a unei surse de lumin` cu flac`r` deschis` (neap`rat` de sticl` sau sit`), dac` [n acea [nc`pere erau depozitate sau manipulate produse u]or combustibile ori produse inflamabile sau u]or inflamabile;

c) producerea pagubei cauzat` de incendiu sau explozie prin folosirea [n [nc`perea [n care se aflau bunurile asigurate, a unor produse u]or inflamabile pentru cur`\area parchetului, du]umelelor, hainelor etc. sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse, [n aceea]i [nc`pere ]i [n acela]i timp [n care este aprins focul [n care arde lumina cu flac`r` (chiar ap`rat` de sticl` sau sit`) sau [n care func\ioneaz` re]ouri ori radiatoare electrice;

d) producerea pagubei cauzat` de inunda\ie, pr`bu]ire sau alunecare de teren, [n cazul [n care cl`dirile sau alte construc\ii [n care se aflau bunurile asigurate au fost construite [n zone periclitate de inunda\ie, pr`bu]ire sau alunecare de teren, dac` organele competente au interzis prin acte publicate sau au comunicat, [n scris, Asiguratului – [nainte de construire – interdic\ia de a se construi [n acea zon`, iar pagubele au fost produse prin pr`bu]ire sau alunecare de teren;

e) producerea pagubei cu prilejul avarierii sau distrugerii cl`dirilor sau altor construc\ii [n care se aflau bunurile asigurate, [n cazurile prev`zute la lit.a-d, precum ]i nelu`rii inten\ionate de c`tre Asigurat sau prepu]ii s`i a m`surilor pentru limitarea pagubelor produse, precum ]i pentru salvarea bunurilor asigurate, p`strarea ]i paza bunurilor r`mase ]i pentru prevenirea degrad`rilor ulterioare.

C. SUMELE ASIGURATE

5. Bunurile acoperite prin prezenta poli\` de asigurare sunt asigurate la o valoare declarat` de Asigurat, [n sum` de …………………. lei. Prin valoarea declarat` [n asigurare se [n\elege valoarea din nou (de [nlocuire).

D. PRIMA DE ASIGURARE

6. Cota de prim` anual` este de 7 %.

7. Prima de asigurare [n valoare de ……………… lei, se calculeaz`, prin aplicarea cotei de prim` prevazute la pct.6 asupra totalului sumei asigurate prev`zute la pct.5 ]i se pl`te]te anticipat ]i integral;

E. OBLIGA|IILE ASIGURATULUI

8. Dac` [mprejur`rile esen\iale privind riscul se schimb` [n cursul execut`rii contractului, Asiguratul va comunica Asiguratorului schimbarea imediat ce a cunoscut-o.

9. Asiguratul va pl`ti prima de asigurare la termenul prev`zut la pct.7.

10. Asiguratul va [ntre\ine bunurile asigurate [n bune condi\ii ]i [n conformitate cu dispozi\iile legale, [n scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate.

11. {n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat:

a) s` ia pe seama Asiguratorului ]i [n limita sumei asigurate potrivit cu [mprejur`rile, m`suri pentru limitarea pagubelor;

b) s` ia potrivit cu [mprejur`rile, m`suri pentru salvarea bunurilor asigurate, p`strarea ]i paza bunurilor r`mase ]i pentru prevenirea degrad`rilor ulterioare;

c) s` [n]tiin\eze Asigur`torul [n scris, despre producerea evenimentului asigurat, [n termen de 48 ore de la producerea acestuia;

d) s` [n]tiin\eze imediat, [n caz de incendiu sau explozie, organele poli\iei, unit`\ile de pompieri ori alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cer@nd [ntocmirea de acte cu privire la cauzele ]i [mprejur`rile producerii evenimentului asigurat ]i pagubele provocate;

e) s` depun` la Asigur`tor, actele [ntocmite de organele prev`zute la lit.d;

f) s` pun` la dispozi\ia Asigur`torului toate actele ]i eviden\ele necesare pentru verificarea existen\ei ]i valorii bunurilor asigurate, precum ]i pentru stabilirea dreptului la despagubiri;

g) s` permit` Asigur`torului s` fac` investiga\ii referitoare la cauza ]i m`rimea pagubei, precum ]i m`rimea indemniza\iei pe care o are de pl`tit.

{n caz de ne[ndeplinire a obliga\iilor prev`zute la lit.a-g, Asigur`torul are dreptul s` refuze plata desp`gubirii, dac` din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat ]i [ntinderea pagubei.

F. CONSTATAREA }I EVALUAREA PAGUBELOR,

STABILIREA }I PLATA DESP~GUBIRILOR

12. Constatarea ]i evaluarea pagubelor se fac de c`tre Asigur`tor direct sau prin [mputernici\i, [mpreun` cu Asiguratul sau [mputernici\ii s`i, inclusiv prin exper\i, dac` s-a convenit [n acest mod de cele dou` p`r\i.

13. Stabilirea ]i plata desp`gubirilor se fac de c`tre Asigur`tor.

14. Desp`gubirea nu poate dep`]i suma la care s-a f`cut asigurarea, ]i nici costul de [nlocuire a bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.

{n cazurile [n care poli\a de asigurare s-a [ncheiat pentru o sum` asigurat` inferioar` valorii bunurilor, desp`gubirea cuvenit` se reduce corespunz`tor raportului dintre suma prevazut` [n poli\` ]i valoarea bunurilor la data producerii evenimentului asigurat.

15. {n cuantumul pagubei se include ]i valoarea pagubelor produse bunurilor asigurate de avarieri sau distrugeri prilejuite de m`surile de salvare luate [n timpul producerii evenimentului asigurat, precum ]i cheltuielile f`cute [n vederea limit`rii pagubelor, dac` acestea au fost necesare [n urma unor pagube produse de cauze cuprinse [n asigurare.

16. Suma care poate fi acordat` drept desp`gubire [n cazul distrugerii sau avarierii bunurilor asigurate va fi calculat` pe baza refacerii sau [nlocuirii acestora cu bunuri de acela]i fel.

17. Dup` fiecare pagub`, suma asigurat` se mic]oreaz` cu [ncepere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigur`rii, cu suma cuvenita drept desp`gubire, asigurarea continu@nd pentru suma r`mas`; prima de asigurare pentru aceea]i perioad` r`m@ne neschimbat`. La cererea Asiguratului, suma r`mas` poate fi completat` printr-o asigurare suplimentar`, contra pl`\ii diferen\ei de prim` corespunz`toare.

G. DISPOZI|II FINALE

18. Dac` Asiguratul a dat r`spunsuri inexacte sau incomplete ori dac` nu a comunicat de [ndat` Asigur`torului orice schimbare cu privire la [mprejurarile esen\iale privind riscul, Asigur`torul are dreptul, [nainte de producerea evenimentului, s` propun` Asiguratului modificarea corespunz`toare a poli\ei sau s` o denun\e [n cazul [n care, cunosc@nd exact [mprejur`rile, nu ar fi [ncheiat poli\a.

Dup` producerea evenimentului asigurat, Asigur`torul are dreptul s` reduc` desp`gubirea cuvenit` corespunz`tor raportului dintre prima stabilit` ]i cea care, cunosc@ndu-se exact [mprejur`rile, ar fi fost cuvenit`, sau s` refuze plata desp`gubirii, dac` fa\` de acele [mprejur`ri poli\a nu s-ar fi [ncheiat.

19. {n cazul producerii unei pagube de c`tre Asigurat sau prepu]ii acestuia cu inten\ie sau din neglijen\`, cu efecte grave, dac` acestea rezult` neechivoc din actele [ncheiate de organele [n drept, poli\ie, pompieri sau alte organe autorizate pentru atestarea unor astfel de daune, Asigur`torul are dreptul s` refuze plata desp`gubirii.

20. Prezenta poli\` este valabil` pentru perioada de la ……………… p@n` la ……………

21. {n limita desp`gubirilor pl`tite Asiguratului, Asigur`torul este subrogat [n toate drepturile acestuia contra celor r`spunz`tori de producerea ]i m`rirea pagubelor, al\ii dec@t cei din conducerea societ`\ii ………………………………… sau prepu]ii acesteia.

Asiguratul r`spunde fat` de Asigur`tor pentru prejudiciile aduse prin acte care ar [mpiedica realizarea dreptului prev`zut [n alineatul precedent.

22. P`r\ile pot aduce modific`ri la prezenta poli\` oric@nd [n cursul valabilit`\ii acesteia, modific`rile respective intr@nd [n vigoare de la data ce se va conveni, [n scris, de p`r\i.

23. {n cazul denun\`rii sau rezilierii poli\ei, prevederile acesteia se aplic` pentru toate cazurile de daun` survenite [nainte de denun\are sau reziliere, p@n` la lichidarea definitiv` a acestora.

24. Orice litigiu [n legatur` cu aplicarea poli\ei de asigurare [ntre Asigur`tor ]i Asigurat se rezolv` de instan\ele de judecat` competente din Rom@nia.

25. Prezenta poli\` de asigurare este redactat` [n dou` exemplare, c@te un exemplar pentru fiecare parte semnatar`.

{ncheiat` [n 2 exemplare, ast`zi ……………………..

ASIGURAT, ASIGUR~TOR,

Societatea de asigurare reasigurare

SOCIETATE DE ASIGURARE – REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL: 60.000.000.000 LEI

Sociatate [nregistrat` la Oficiul Registrului Comer\ului sub nr.J 40/10463/96

POLI|A DE ASIGURARE

PRIVIND AVARIILE ACCIDENTALE ALE MA}INILOR }I UTILAJELOR

Fac parte integrant` ]i completeaz` prezenta Poli\`, Condi\iile de Asigurare privind Poli\a de Asigurare pentru avariile accidentale ale ma]inilor ]i utilajelor, Specifica\ia, precum ]i anexele:

Prin semnarea prezentei Poli\e declar cã am primit ]i am luat cuno]tin\ã de Condi\iile de Asigurare.

Prezenta Poli\` este redactat` [n 2 exemplare.

ASIGURAT, ASIBAN S.A. __________________________________________ _________________________________________

(semn`tura ]i ]tampila)

CONDI|II

privind asigurarea ma]inilor, utilajelor ]i instala\iilor

pentru cazurile de avarii accidentale

Capitolul I BUNURILE }I RISCURILE ASIGURATE

Societatea de asigurare – reasigurare ASIBAN S.A. denumit` [n continuare Asigur`tor ]i Asiguratul nominalizat [n Poli\` au convenit de comun acord ca pe baza cererii scrise a Asiguratului precum ]i a celorlalte declara\ii scrise referitoare la aceast` poli\`, cu condi\ia ca Asiguratul s` fi pl`tit prima de asigurare convenit` ]i cu respectarea [ntocmai a condi\iilor, excluderilor ]i clauzelor convenite de comun acord, Asigur`torul se oblig` s` pl`teasc` desp`gubirile Asiguratului [n forma ]i cuantumul prev`zute [n poli\` pentru pagubele [nt@mplate [n perioada asigurat`, produse prin avarierea sau distrugerea brusc` ]i neprev`zut` a bunurilor sau p`r\i ale acestora men\ionate ]i localizate conform specifica\iei anexate, din cauze ca:

defec\iuni, pene, scurt circuit sau deranjamente electrice sau mecanice;

material ]i turnare defectuoase, erori de proiectare;

gre]eli de montare sau instalare, execu\ie defectuoas`;

nepricepere sau neglijen\` [n utilizarea acestora;

insuficien\a apei [n boilere, explozie, dezmembrare datorat` for\ei centrifuge,

precum ]i orice alte cauze care nu sunt expres excluse, care fac necesar` repara\ia sau [nlocuirea bunului respectiv.

Prezenta poli\` de asigurare acoper` bunurile asigurate care au fost acceptate [n urma testelor de func\ionare, [n timpul lucrului sau [n pauz` ori demontate [n scopul cur`\`rii sau repar`rii ori aflate [n cursul efectu`rii acestor opera\iuni ori [n cursul mut`rii [n alt loc la aceea]i localizare ori [n cursul remont`rii ulterioare.

Capitolul II EXCLUDERI

Asigur`torul nu va fi r`spunz`tor pentru:

1. Fran]iza prev`zut` [n specifica\ie, care urmeaz` s` fie suportat` de Asigurat, de fiecare [nt@mplare; dac` mai mult de un bun asigurat este pierdut sau avariat [ntr-o singur` [nt@mplare, fran]iza se va aplica asupra valorii totale a pagubelor rezultate [n urma acestui eveniment;

2. Pagube la piesele care pot fi schimbate: matri\e, modele, cilindri grava\i, p`r\i care prin [ntrebuin\area ]i/sau natura lor sufer` un grad mai mare de depreciere, ca de ex. cuzine\i refractari, unelte de sf`r@mare, obiecte din sticl`, curele, cabluri, anvelope de cauciuc, agen\i de operare (lubrifian\i, combustibili, catalizatori);

3. Pagube produse de incendiu, stingerea acestuia sau demolarea ulterioar` a construc\iei, fulger, explozie chimic` (cu excep\ia exploziilor gazelor de fum din cazane), c`dere a aparatelor aeriene sau obiecte din acestea, furt sau tentativ` de furt, pr`bu]ire a cl`dirilor, inunda\ie, cutremur, alunecare de teren, avalan]`, uragan, furtun`, ciclon, erup\ie vulcanic` sau catastrofe naturale similare;

4. Pagube pentru care, prin lege sau contractual, r`spunde furnizorul, beneficiarul sau reparatorul;

5. Pagube produse de erori sau defecte existente la [nceperea acestei poli\e, de care Asiguratul sau reprezentan\ii s`i au cuno]tin\`, indiferent dac` aceste erori sau defecte erau sau nu cunoscute Asigur`torului;

6. Pagube produse prin ac\iunea inten\ionat` sau neglijen\` cu efecte grave a Asiguratului sau a reprezentan\ilor s`i. Prin reprezentan\ii s`i [n sensul prezentei poli\e se [n\eleg: proprietarul, ac\ionarii ]i alte persoane numite sau alese [n conformitate cu prevederile legale ]i autorizate s` reprezinte Asiguratul;

7. Orice consecin\e ale r`zboiului, invaziei, ac\iunii unui du]man extern, ostilit`\ilor (indiferent dac` r`zboiul a fost declarat sau nu), r`zboiul civil, revoltei, revolu\iei, insurec\iei, grevei, grevei patronale, tulbur`rilor civile, puterii militare sau uzurp`rii de putere, unor grupuri de persoane r`uvoitoare sau persoane care ac\ioneaz` [n leg`tur` cu orice organiza\ie politic`, conspira\iei, confisc`rii, rechizi\ion`rii, distrugerii sau avarierii din ordinul oric`rui guvern de drept sau de fapt sau oric`rei autorit`\i publice;

8. Orice consecin\e ale reac\iilor nucleare, radia\iei nucleare sau contamin`rii radioactive;

9. Pagube consecin\` direct` a influen\ei continue a func\ion`rii (ex. uzura, g`urire, eroziune, coroziune, ruginire, depunere de piatr` la cazane);

10. Pagube indirecte de orice fel precum ]i pagubele produse ter\ilor;

11. V`t`m`rile corporale ]i prejudiciile materiale suferite de personalul angajat al Asiguratului.

{n orice ac\iune, proces sau alt` procedur` judec`toreasc`, [n care Asigur`torul pretinde c` pierderea, avarierea sau distrugerea nu este asigurat` prin aceast` poli\`, sarcina probei c` un astfel de prejudiciu este acoperit, revine Asiguratului.

Capitolul III SUMA ASIGURAT~

Suma asigurat` va fi egal` cu pre\ul de [nlocuire al ma]inilor cu ma]ini noi de acela]i fel ]i aceea]i capacitate, respectiv cu costul de [nlocuire inclusiv cheltuielile de transport, taxele vamale ]i costul mont`rii.

Dac` la producerea unui eveniment asigurat se constat` c` sumele asigurate sunt inferioare celor necesar a fi asigurate, suma recuperabil` de c`tre Asigurat prin aceast` poli\` se va reduce corespunz`tor raportului dintre suma asigurat` ]i suma necesar a fi fost asigurat`. Aceast` condi\ie se aplic` separat fiec`rui bun.

Capitolul IV STABILIREA }I PLATA DESP~GUBIRILOR

Asigur`torul [l va desp`gubi pe Asigurat pentru pagubele materiale suferite, prin plata [n numerar, [nlocuire sau reparare, potrivit op\iunii sale. Desp`gubirea nu poate dep`]i, [n leg`tur` cu fiecare din bunurile asigurate, suma asigurat` men\ionat` [n Anex` pentru fiecare din ele ]i nici pe total suma asigurat` prev`zut` [n Anex`.

Asigur`torul va pl`ti:

a) [n cazul bunurilor care vor fi reparate- cheltuielile efectuate pentru a readuce ma]ina avariat` la starea de folosin\` anterioar` plus costul demont`rii ]i mont`rii [n scopul efectu`rii repara\iilor, ca ]i cheltuielile obi]nuite de transport la ]i de la atelierul de repara\ii, taxele vamale ]i impozitele, [n m`sura [n care aceste cheltuieli au fost prev`zute [n suma asigurat`. Dac` repara\iile sunt executate la un atelier care apar\ine Asiguratului, Asigur`torul va pl`ti costul materialelor ]i salariile pentru repara\ii plus un procent rezonabil pentru acoperirea cheltuielilor generale.

Din desp`gubire se va sc`dea valoarea componentelor neafectate.

{n cazul [n care costul repara\iilor detaliat mai sus este egal sau dep`]e]te valoarea bunului asigurat imediat anterioar` producerii pagubei, bunul va fi considerat distrus, iar desp`gubirea se va stabili conform prevederilor din pct. b) de mai jos.

b) [n cazul [n care un bun asigurat este distrus- valoarea real` a bunului imediat anterioar` producerii pagubei, inclusiv cheltuielile obi]nuite de transport, costul mont`rii ]i taxele vamale, cu condi\ia ca aceste cheltuieli s` fi fost prev`zute [n suma asigurat`; aceast` valoare real` se calculeaz` prin deducerea deprecierii din costul de [nlocuire a bunului. Asigur`torul va pl`ti de asemenea cheltuielile normale de demontare a ma]inii distruse. Din desp`gubire se va scade valoarea componentelor neafectate.

Cheltuielile suplimentare pentru munca suplimentar`, lucrul pe timp de noapte, lucrul [n timpul s`rb`torilor legale ]i pentru transport special vor fi acoperite prin acest contract numai dac` aceasta s-a prev`zut [n scris.

Aceast` poli\` nu acoper` costul modific`rilor, ad`ugirilor, [mbun`t`\irilor sau repara\iilor.

Costul repara\iilor provizorii va fi suportat de Asigur`tor numai dac` acestea constituie parte a repara\iilor finale ]i nu majoreaz` costul total al repara\iilor. Asigur`torul va efectua plata numai dup` ce i se vor prezenta documente satisf`c`toare care vor atesta efectuarea repara\iilor sau dup` caz, a [nlocuirii.

Dup` fiecare pagub`, suma asigurat` se mic]oreaz` cu [ncepere de la data evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurate, cu suma cuvenit` drept desp`gubire, asigurarea continu@nd pentru suma r`mas`; prima de asigurare pentru aceea]i r`m@ne neschimbat`. La cererea asiguratului, suma r`mas` poate fi completat` printr-o asigurare suplimentar`, contra pl`\ii diferen\ei de prim` corespunz`toare.

Capitolul V OBLIGA|IILE ASIGURATULUI

Respectarea riguroas` ]i [ndeplinirea condi\iilor prev`zute [n aceast` poli\`, [n m`sura [n care se refer` la obliga\iile care-i revin Asiguratului, precum ]i presupunerea c` declara\iile ]i r`spunsurile Asiguratului la chestionar, ca ]i cele din cererea de asigurare sunt adev`rate, vor fi o condi\ie ce precede orice r`spundere ce revine Asigur`torului.

Asiguratul este obligat s` ia, pe cheltuiala sa, toate m`surile rezonabile ]i s` se conformeze tuturor recomand`rilor f`cute de Asigur`tor pentru prevenirea pierderii sau avarierii [n conformitate cu prevederile legale ]i recomand`rile produc`torului.

Reprezentan\ii Asigur`torului vor avea dreptul s` inspecteze ]i s` examineze riscul ori de c@te ori consider` necesar, iar Asiguratul are obliga\ia de a pune la dispozi\ia reprezentan\ilor Asigur`torului toate detaliile ]i informa\iile necesare pentru evaluarea riscului.

Asiguratul este obligat s` notifice imediat [n scris, Asigur`torului orice modificare material` a riscului ]i s` ia pe cheltuiala sa toate m`surile de prevenire suplimentare, potrivit cu [mprejur`rile, iar obiectul asigur`rii ]i/sau prima de asigurare vor fi ajustate corespunz`tor dac` va fi necesar.

Asiguratul are obliga\ia de a nu face sau admite modific`ri care ar duce la majorarea riscului, cu excep\ia cazului [n care continuarea asigur`rii este confirmat` [n scris de Asigur`tor.

La producerea unui eveniment care poate da na]tere la o preten\ie de desp`gubire [n baza prezentului contract de asigurare, Asiguratul este obligat:

a) s` [n]tiin\eze imediat [n scris Asigur`torul d@nd informa\ii asupra naturii ]i m`rimii pierderii sau avariei;

b) s` ia toate m`surile care-i stau la dispozi\ie pentru minimizarea pierderii sau avariei;

c) s` p`streze p`r\ile afectate ]i s` le pun` la dispozi\ia reprezentantului sau expertului Asiguratorului pentru inspec\ie;

d) s` furnizeze toate informa\iile ]i probele documentare solicitate de Asigur`tor.

Capitolul VI DISPOZI|II GENERALE

Perioada de asigurare este de 12 luni dar se poate [ncheia ]i pentru perioade mai reduse dar minimum 3 luni.

Anexa ]i sec\iunile vor fi considerate ca incluse ]i f`c@nd parte integrant` din aceast` poli\` ]i expresia “aceast` poli\`” ori de c@te ori este folosit`, va fi citit` ca incluz@nd Anexa ]i sec\iunile. Orice cuv@nt sau expresie c`ruia (c`reia) i se atribuie un [n\eles special [n aceast` poli\`, va avea acel [n\eles oric@nd este folosit(`).

Asigur`torul nu va fi [n nici un caz r`spunz`tor pentru pierderea sau avarierea pentru care nu s-a primit nici o [n]tiin\are timp de 14 zile de la producere.

Dac` Asigur`torul este avizat [n acest interval, Asiguratul poate executa repara\iile sau [nlocuirile [n cazul avariilor minore; [n toate celelalte cazuri, un reprezentant al Asigur`torului trebuie s` fac` constatarea pierderii sau avariei [nainte de efectuarea repara\iei.

Dac` reprezentantul Asigur`torului nu efectueaz` constatarea [ntr-un interval de timp considerat adecvat, de cel mult 5 zile de la data aviz`rii, Asiguratul este [ndrept`\it s` [nceap` repara\iile sau [nlocuirile. Asigur`torul are dreptul s` refuze plata desp`gubirii referitoare la un bun avariat dac` acesta este men\inut [n folosin\` f`r` a fi reparat dup` ce s-a [naintat preten\ia de desp`gubire, sau dac` repara\ia temporar` nu a fost efectuat` cu consim\`m@ntul Asigur`torului.

Asiguratul are obliga\ia de a respecta programul de [ntre\inere ]i repara\ii al ma]inilor ]i utilajelor [n conformitate cu normele tehnice stabilite de produc`tor. Asigur`torul are dreptul s` refuze plata desp`gubirii chiar [n cazul [nt@mpl`rii unor evenimente asigurate, dac` se constat` c` Asiguratul nu a respectat programul de [ntre\inere tehnic` al respectivelor utilaje.

Asiguratul va ac\iona, va colabora ]i va permite s` se ac\ioneze, pe cheltuiala Asigur`torului, de maniera necesar` sau cerut` de acesta din urm`, [n vederea ob\inerii oric`ror drepturi sau compensa\ii, precum ]i a eliber`rii de obliga\ia de plat` a desp`gubirii unor ter\e persoane (altele dec@t cele asigurate prin prezenta poli\`), la care Asigur`torul este sau va fi [ndrept`\it sau subrogat prin plata desp`gubirii sau compensarea pierderii sau avariei conform prezentei poli\e, dac` acestea vor fi sau vor deveni necesare [nainte sau dup` plata desp`gubirii de c`tre Asigur`tor.

Orice litigiu [ntre Asigur`tor ]i Asigurat, [n leg`tur` cu aplicarea poli\ei de asigurare se rezolv` de instan\ele de judecat` competente [n Rom@nia.

Dreptul de a ridica preten\ii fa\` de Asigur`tor privind achitarea desp`gubirii se stinge [n termen de 2 (doi) ani din momentul ivirii acestui drept.

Asigur`torul va fi [ndrept`\it s` nu acorde desp`gubiri:

a) dac` are dubii [n ceea ce prive]te dreptul Asiguratului de a primi desp`gubirea, p@n` la primirea dovezilor necesare;

b) dac`, [n leg`tur` cu o cerere de desp`gubire, a fost instituit` [mpotriva Asiguratului o anchet` de c`tre poli\ie sau o procedur` penal`, p@n` la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale.

{n situa\ia [n care declara\ia Asiguratului este neadev`rat` sau cererea de desp`gubire este frauduloas` sau [n mod evident exagerat`, ori are la baz` declara\ii false, aceast` poli\` va fi nul`, iar Asigur`torul nu va fi obligat s` fac` nici o plat` [n baza ei.

{n cazul [n care, la data formul`rii cererii de desp`gubire, exist` o alt` asigurare acoperind aceea]i pierdere sau avarie, Asigur`torul va pl`ti sau contribui la desp`gubirea pierderii sau avariei [n mod propor\ional.

TARIF DE PRIME

privind asigurarea ma]inilor, utilajelor ]i instala\iilor

pentru cazurile de avarii accidentale

1. Cota de prim` se va stabili [n urma inspec\iei de risc ]i va lua [n considera\ie urm`toarele elemente: vechimea utilajelor ]i instala\iilor, calitatea surselor de energie, modul de amplasare unele fa\` de altele atunci c@nd este cazul, dauna maxim` probabil`. Se va evita pe c@t posibil selectivitatea riscului, respectiv preluarea [n asigurare numai a anumitor utilaje [ntr-un spa\iu care cuprinde mai multe utilaje dec@t cele acoperite prin asigurare.

2. Dac` utilajele ]i instala\iile de mai sus fac obiectul ]i al altor asigur`ri (incendiu ]i alte calamit`\i sau riscurile acoperite prin poli\a tip toate riscurile pentru lucr`rile de construc\ii-montaj), se va acorda o reducere de 10% fa\` de cota minim` de prim` prezentat` [n tabelul de mai sus. M`rimea cotei de prim` este invers propor\ional` cu nivelul fran]izei. Fran]iza se va stabili [n func\ie de complexitatea utilajelor ]i se va aplica asupra valorii daunei, la un nivel variind [ntre 5% ]i 10% din valoarea acesteia, dar put@nd fi negociat` ]i [ntre alte limite.

3. Riscurile suplimentare legate de lucrul peste program, pe timpul nop\ii sau [n timpul s`rb`torilor legale precum ]i cele legate de transportul aerian al unor bunuri aflate [n leg`tur` cu dauna produs` utilajelor asigurate, [n cazul [n care vor fi solicitate de Asigurat, fac obiectul unor suplimente care se vor anexa prezentei poli\e ]i vor fi emise de Administra\ia Central` ASIBAN S.A.

CHESTIONAR-CERERE DE ASIGURARE

PENTRU RISCURILE DE AVARII ACCIDENTALE

ALE MA}INILOR, INSTALA|IILOR }I UTILAJELOR

5. Descrierea ma]inii, utilajului sau instala\iei

ASIGURAT

POLI|A de ASIGURARE

pentru riscurile de avarii accidentale privind ma]inile, utilajele ]i instala\iile

Societatea de asigurare-reasigurare ASIBAN S.A. ofer` de\in`torilor ]i utilizatorilor de ma]ini, utilaje ]i instala\ii de produc\ie, poli\a de asigurare pentru cazurile de avarii accidentale ale acestora.

Prin aceast` poli\` de asigurare se pot asigura:

– ma]inile, instala\iile ]i utilajele productive din industriile: minier`, chimic`, poligrafic`, alimentar`, textil`, prelucrarea lemnului, prelucrarea metalelor, industria materialelor de construc\ii, industria construc\iilor de ma]ini etc.;

– instala\iile din centrale electrice, termice etc.;

– utilaje agricole;

– utilaje folosite [n transporturi, material rulant, macarale, poduri rulante etc.;

– instala\ii care intr` [n dotarea cl`dirilor: [nc`lzire, aer condi\ionat, instala\ii de iluminare, ascensoare, repara\ii auto etc.;

– instala\ii de depozitare, refrigerare.

Aceast` poli\` acoper` pagubele produse [n mod subit de defec\iuni, pene, scurt circuit sau deranjamente electrice sau mecanice, defecte de material ]i turnare, erori de proiectare, gre]eli de montare sau instalare, execu\ie defectuoas`, nepricepere sau neglijen\` [n utilizare, insuficien\a apei [n boilere, explozie, dezmembrare datorat` for\ei centrifuge.

Prezenta poli\` se [ncheie, de regul`, pentru o perioad` de 12 luni ]i acoper` bunurile asigurate care au fost acceptate [n urma testelor de func\ionare, [n timpul lucrului sau [n pauz`, ori demontate [n scopul cur`\irii sau repar`rii, ori aflate [n cursul efectu`rii acestor opera\iuni sau al mut`rii [n alt loc la aceea]i localizare, sau [n cursul remont`rii ulterioare. Condi\ia de baz` este ca bunurile asigurate s` fie [n stare bun` de func\ionare indiferent de vechimea lor.

Cota de prim` se stabile]te pentru fiecare tip de utilaj [n parte iar eventualele desp`gubiri se vor efectua, [n cazul unei daune totale, la nivelul valorii de [nlocuire al utilajului distrus, iar [n cazul unei daune par\iale prin [nlocuirea componentelor distruse cu unele noi de aceea]i capacitate sau parametri.

ASIBAN S.A