Originea metodei pe activitati se afla in SUA si lu crarea de baza se considera a fi [609591]

METODA ABC

Originea metodei pe activitati se afla in SUA si lu crarea de baza se considera a fi
“ The Hidden Factory” elaborata de Jeffrey G. Mille r si Thomas E. Vollman. Cei doi
autori au supus unui studiu critic sectoarele si lo curile de costuri comune (indirecte),
ajungand la concluzia ca pasul hotarator pentru con trolul costurilor indirecte consta in
elaborarea unui model care sa detalieze sis a struc tureze cauzele acestor costuri.
Gestiunea pe activitati se bazeaza pe:
/head2right analiza activitatilor si proceselor ce participa la livrarea produselor catre
clienti;
/head2right punerea in evidenta a modului de formare a costuril or;
/head2right analiza valorii adaugate produselor de catre activi tati.
Modelul costului pe actvitati este un sistem de con tabilitate analitica, construit in
jurul conceptului de actvitate, fiind o alta formul a de constructie a unui cost complet.
Metoda ABC stabileste costul produsului pe baza act ivitatilor ce se desfasoara
pentru fabricarea sa, oferind avantajul unui cost m ai real, pe baza caruia se pot lua
decizii strategice.
Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:
1. identificarea activitatilor si a costurilor aferent e;
2. stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare acti vitate;
3. constituirea centrelor de regrupare;
4. calculul costului complet ;
5. calculul costului de productie, produselor, lucrari lor, serviciilor;
6. calculul costului complet.

Etapa 1 . Identificarea activitatilor si a costurilor afere nte
Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de costuri si care se
comporta ca un factor tipic in formarea costurilor dintr-o intreprindere.

Activitatea mai poate fi definite ca o misiune spec ifica sau un ansamblu de
sarcini de aceeasi natura effectuate pentru a adduc e un plus de valoare la fabricarea
produsului.
Exemple de activitati:
/head2right intretinere echipamente;
/head2right comenzi de cumparare;
/head2right controlul calitatii;
/head2right transport;
/head2right receptia materialelor;
/head2right inventarierea.
Numarul de activitati dintr-o intreprindere depinde de complexitatea operatiilor.
Cu cat operatiile sunt mai complexe cu atat creste numarul de activitati purtatoare de
costuri.
Cea mai mare precizie a calculatiei se presupune a fi realizata prin stabilirea a
patru niveluri generale de activitati, unde dintre aceste niveluri fiind la randul lor
divizate in centre de cheltuieli specifice.
Activitati la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o unitate este
produsa. Sunt acelea care apar ca un rezultat al vo lumului total de productie care trece
printr-o intreprindere.
Activitati la nivel de lot care sunt realizate de fiecare data cand un lot de bunuri
sunt produse sau manevrate. Includ sarcini precum p lasarea comenzilor de achizitie,
echipamente, transportul la clienti si receptiile p entru materiale. Costurile generate de
activitatile la nivel de lot precum achizitionarea sunt in functie de numarul de comenzi
inaintate si in functie de marimea acestor comenzi.
Activitati la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecarui tip diferi t de
produs. Aceste activitati sunt realizate pentru a s ustine productia fiecarui tip diferit de
produs, prin urmare, activitatile la nivel de produ s vor fi legate doar de anumite
produse si nu de altele.

Activitati la nivel de intreprindere care doar se refera la procesul general de
fabricatie al unei intreprinderi. Costurile la nive l de intreprindere se refera la
conducerea intreprinderii, asigurari, taxe de propr ietate si facilitate pentru angajati.

Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare act ivitate
Inductorii de cost denumiti si “stimulatori de cost uri” reprezinta marimile de
referinta pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezinta cauza
variatiei consumurilor de resurse si serveste ca in strument de masura a volumului
prestatiilor furnizate.
Inductorii de cost trebuie sa indeplineasca urmatoa rele conditii:
/head2right sa fie usor de identificat si utilizat;
/head2right sa fie cauza variatiei consumurilor de resurse;
/head2right sa nu influenteze comportamentel personalului;
/head2right sa fie usor accesibili.
Inductorii de cost pot fi grupati in:
a) inductori traditionali
/head2right ore manopera;
/head2right ore functionare utilaj;
/head2right cost materii prime consummate;
/head2right numar de produse.
b) inductori noi:
/head2right numar comenzi de materiale;
/head2right numar planuri elaborate;
/head2right numar controale;
/head2right numar comenzi de fabricatie;
/head2right numar puncte de sudura etc.

Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare
Toate activitatile pentru care s-au identificat ace iasi inductori de cost se
regrupeaza intr-un centru de regrupare. In acest fe l se usureaza calculul costului

renuntand la un tratament individual al fiecarei ac tivitati. In acest moment se poate
calcula costul unitary al inductorului cunoscand:
/head2right costul centrului de regrupare format din totalul co stului activitatilor
componente;
/head2right volumul total al inductorului.
Cost unitar inductor = Cost centru regrupare
Volum total inductori

Etapa 4. Calculul costului complet.
In aceasta etapa se calculeaza costul de productie al diverselor componente ale
produselor. Costul de productie va cuprinde cheltui elile directe si o doza din
cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte).
In general costul de productie se calculeaza pe tre i componente:
1) cost functie de volum de productie care se refer a la consumul de materii prime,
manopera directa, ore functionare utilaje;
2) cost lot cauzat de organizarea productiei care s e refera la cost comenzi de
fabricatie, cost control calitate etc.;
3) cost piesa sau subansamble datorat existentei ca atare si care se refera la
dosarul ethnic, proiectare, reproiectare, stocare d e informatii etc.

Etapa 5 . Calculul costului de productie al produselor fabr icate.
Aceasta etapa reuneste elementele:
/head2right costul pieselor si subansamblelor;
/head2right costul altor materii prime;
/head2right manopera directa;
/head2right costul fucntionarii utilajelor;
/head2right costul activitatilor consummate de produsele fabric ate.
Costul activitatii consummate se determina dupa rel atia:
Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum indu ctori utilizati
consumata la fabricarea unui produs

Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute
Acesta etapa presupune suplimentarea costului de pr oductie cu o parte din costul
de administratie si desfacere, parte stabilita prin intermediul inductorilor de cost
specifici acestor activitati.

Posibilitatile oferite de metoda ABC si care nu se regasesc la metodele traditional
ear fi:
/head2right identificarea celor mai profitabili clienti, produs e, canale de distributie;
/head2right determinarea “contribuabililor reali” la performane tele financiare;
/head2right previzionarea corecta a costurilor si resurselor le gate de volumul productiei
si structura organizationala;
/head2right identificarea cauzelor performantelor slabe;
/head2right urmarirea activitatilor si proceselor.
Prin metoda ABC intreprinderile isi pot imbunatati eficienta si reduce costurile
fara a sacrifice valoarea pentru clienti.

EXEMPLIFICAREA METODEI ABC

Aplicatie:
O societate comerciala fabrica si comercializeaza 2 produse A si B. Informatiile
communicate de contabilitatea de gestiune pentru lu na ianuarie sunt urmatoarele:
Elemente A B
Cantitate fabricata si vanduta 500 buc 700 buc
Materii prime 50 um/buc 100 um/buc
Manopera directa pe bucata 100 um/buc 150 um/buc
Pret vanzare unitar 230 um/buc 360 um/buc
Costul unei ore de manopera directa 2,5 um/h
Analiza si gruparea activitatilor de functionare pe ntru aceasta societate pot fi
rezumate astfel:
Activitatea Valoarea Inductorul
Comanda materii prime 16.000 Numar comenzi
Comercializare 6.000 Cifra de afaceri
Lansare in fabricatie 15.000 Numar loturi
Productie 40.000 Ore manopera directa
Gestiunea stocurilor 8.000 Numar tipuri de materii prime
Pregatirea productiei 5.000 Numar loturi
Administrare generala 10.000 Cost adaugat la costul direct

Informatii complementare:
Inductori Total Produsul A Produsul B
Numar comenzi 4 1 3
Numar tipuri de mat prime 4 2 2
Numar loturi 100 70 30

Cerinte :
1) Calculul costurilor unitare ale produselor.
2) Costul complet a produselor.

Rezolvare:

Situatia cheltuielilor pe centre de regrupare
Centre de
regrupare Inductor Activitatea Cheltuieli pe
activitate Volum
inductor Cost unitar pe
inductor
CR1 Nr comenzi Comanda mat
prime 16.000 4 4.000 lei/cmd
CR2 CA
Comercializare 6.000 (*)
367.000 0,016 lei/CA
CR3 Nr loturi Lansare in fabr
Pregatirea prod 15.000
5.000 100 200 lei/lot
CR4 Ore manopera
directa Productie 40.000 (**)
62.000 0,645 lei/ora
CR5 Nr tip mat prime
Gestiunea
stocurilor 8.000 4 2.000 lei/tip
CR6 Cost adaugat Administrare
generala 10.000 (***)
245.000 0,04

(*) Volum inductor CA:
Produsul A: 500 x 230 = 115.000 um
Produsul B: 700 x 360 = 252.000 um
Total: 115.000 + 252.000 = 367.000 um

(**) Volum inductor Ore manopera directa:
Produsul A: 500 x (100 / 2,5) = 20.000 ore
Produsul B: 700 x (150 / 2,5) = 42.000 ore
Total : 20.000 + 42.000 = 62.000 ore

Manopera directa:
Produsul A: 500 x 100 = 50.000 lei
Produsul B: 700 x 150 = 105.000 lei
Total: 50.000 + 105.000 = 155.000 lei

(***) Volum inductor Cost adaugat:
Cost adaugat = Costul manoperei directe + Total ch indirecte – Ch pe centru de regrupare
= 155.000 + 16.000 + 6.000 + 15.000 + 40.000 + 5.000 + 8000 + 10.000 – 10.000
= 245.000

Fisa costului unitar pe produs A

Explicatii U/M Cantitate Pret unitar Valoare
Mat prime 25.000
Manopera directa 50.000
I. Total ch directe 75.000
Ch indirecte pe CR
CR1 Nr comenzi 1 4.000 4 .000
CR2 CA 115.000 0,016 1.840
CR3 Nr loturi 70 200 14.0 00
CR4 Ore manopera directa 20.000 0,645 12.900
CR5 Nr tip mat prime 2 2.000 4.000
CR6 Cost adaugat (*) 86.740 0,04 3.469
II. Total ch indirecte 40.209
III. Cost complet (I + II) 115.209
IV. Cost unitar (III/500) 230,41 lei/buc

(*) Cost adaugat = 50.000 + 4.000 + 1.840 + 14.000 + 12.900 + 4.000 = 86.7 40

Fisa costului unitar pe produs B

Explicatii U/M Cantita te Pret unitar Valoare
Mat prime 70.000
Manopera directa 105.000
I. Total ch directe 175.000
Ch directe pe CR
CR1 Nr comenzi 3 4.000 12 .000
CR2 CA 252.000 0,016 4.032
CR3 Nr loturi 30 200 6000
CR4 Ore manope ra directa 42.000 0,645 27.090
CR5 Nr tip mat prime 2 2.000 4.000
CR6 Cost adaugat (*) 158.122 0,04 6.324
II. Total ch indirecte 59.446
III. Cost complet (I+II) 234.446
IV. Cost unitar (III/700) 334,92 lei/buc

(*) Cost adaugat = 105.000 + 12.000 + 4.032 + 6.000 + 27.090 + 4.000 = 158.122

Bibliografie:
1) Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune –
Editia a II – a
2) Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune –
aplicatii si studii de caz