Orientarea proiectelorde investiții [612006]

Numele și prenumele: Băltărețu CătălinFuncția în cadrul echipei de implementare: Expert activitate 7.2CIM nr.: 214/04.12.2019Cod SIPOCA/SMIS 2014+: 661/128825Luna/Anul: Iunie 2020ZiuaDescrierea detaliată a activităților desfășurateLocul desfășurării activitățiiOre lucrate012312Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online43Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online44Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online45Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online46789Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online410Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online411Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online412Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online4131415Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online416Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online4Raport de activitate lunarAprobat,Reprezentant legal partenerData: 03.07.2020

17Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online418Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online419Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online4202122Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online423Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online424Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online425Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online426Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online4272829Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iunie 2020 – elaborare versiune iunie livrabil. AID/online430Finalizare livrabil aferent lunii iunie 2020.Întocmire și predare raport de activitate însoțit de livrabilul prevăzut pentru luna iunie 2020, respectiv Set de criterii pentru prioritizarea investițiilor în sectoarele educație, sănătate, asistență socială, infrastructură (mediu și transport) – versiune iunie 2020. AID/online43180Întocmit,Expert activitate 7.2Data: 30.06.2020Data: 03.07.2020Coordonator proiectTotal ore lucrate în lunăAvizat,

Numele și prenumele: Băltărețu CătălinFuncția în cadrul echipei de implementare: Expert activitate 7.2CIM nr.: 214/04.12.2019Cod SIPOCA/SMIS 2014+: 661/128825Luna/Anul: Iulie 2020ZiuaDescrierea detaliată a activităților desfășurateLocul desfășurării activitățiiOre lucrate01231Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online42Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online43Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online4456Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online47Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online48Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online49Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online410Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online4111213Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online414Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online415Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online4Raport de activitate lunarAprobat,Reprezentant legal partenerData: 03.08.2020

16Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online417Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online4181920Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online421Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online422Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online423Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online424Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online4252627Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online228Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online229Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online230Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna iulie 2020 – elaborare versiune iulie livrabil. AID/online231Finalizare livrabil aferent lunii iulie 2020.Întocmire și predare raport de activitate însoțit de livrabilul prevăzut pentru luna iulie 2020, respectiv Set de criterii pentru prioritizarea investițiilor în sectoarele educație, sănătate, asistență socială, infrastructură (mediu și transport) – versiune iulie 2020. AID/online484Întocmit,Expert activitate 7.2Data: 31.07.2020Data: 03.08.2020Coordonator proiectTotal ore lucrate în lunăAvizat,

Numele și prenumele: Băltărețu CătălinFuncția în cadrul echipei de implementare: Expert activitate 7.2CIM nr.: 214/04.12.2019Cod SIPOCA/SMIS 2014+: 661/128825Luna/Anul: August 2020ZiuaDescrierea detaliată a activităților desfășurateLocul desfășurării activitățiiOre lucrate0123123Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online44Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online45Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online46Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online47Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online48910Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online411Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online412Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online413Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online414Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online41516Raport de activitate lunarAprobat,Reprezentant legal partenerData: 03.09.2020

17Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online418Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online419Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online420Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online421Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online4222324Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online425Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online426Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online427Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online428Activități de cercetare&documentare în vederea implementării sub-activității și atingerii indictorilor aferenți, conform celor prevăzute în documentul Planificarea implementării sub-activității 7.2 pentru luna august 2020 – elaborare versiune august livrabil. AID/online4293031Finalizare livrabil aferent lunii august 2020.Întocmire și predare raport de activitate însoțit de livrabilul prevăzut pentru luna august 2020, respectiv Set de criterii pentru prioritizarea investițiilor în sectoarele educație, sănătate, asistență socială, infrastructură (mediu și transport) – versiune august 2020. AID/online484Întocmit,Expert activitate 7.2Data: 31.08.2020Data: 03.09.2020Coordonator proiectTotal ore lucrate în lunăAvizat,

1
Document elaborat în cadrul proiectului “O primărie mai aproape de oameni la doar un click distanță”, cod MySMIS/SIPOCA 128825/661, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 Beneficiar: Sectorul 5 al Municipiului București Partener: Asociația pentru Implementarea Democrației Set de criterii pentru prioritizarea investițiilor în sectoarele educație, sănătate, asistență socială, infrastructură (mediu și transport)
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României! versiune intermediară august 2020

2 Elaborat de: Băltărețu Cătălin Ionel, expert sub-activitate 7. 2 Data: 31.08.2020 Versiunea: Modificări: Versiunea Data Modificări Lista de distribuție: Tican Ilona, Coordonator Proiect Aprobare din partea AID România Simona-Gabriela Cumpănașu, Secretar general AID Din responsabilitate față de mediul înconjurător, acest livrabil va fi distribuit doar în format electronic. În situația în care se impune tipărirea acestuia, acțiunea va fi realizată utilizând hârtie reciclată.

3
CUPRINS ABREVIERI ………………………………………………………………………………………………….. 4 CONTEXT ȘI RELEVANȚĂ ……………………………………………………………………………. 5 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE ………………………………………………………………………….. 7 2. UE ȘI CONSOLIDAREA CREȘTERII ECONOMICE ȘI A COMPETITIVITĂȚII ÎN ROMÂNIA ………………………………………………………………………………………………….. 11 2.1.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII INSTITUȚIONALE A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ………………………………… 12 3. INVESTIȚIILE PUBLICE ÎN APL ……………………………………………………………….. 15 4. STABILIREA PRIORITĂȚILOR ÎN SELECTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII …………………………………………………………………………………………………. 18 4.1. LEGISLAȚIE ȘI ACTE NORMATIVE PENTRU PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII ………………… 23 4.2. PS5 – OBIECTIVE GENERALE ………………………………………………………………………………………….. 24 4.3. ETAPE ÎN PROCESUL DE PRIORITIZARE A PROIECTELOR DE INVESTIȚII AFERENTE PS5 ………………… 26 5. PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR ÎN SECTORUL EDUCAȚIE ……………………… 27 5.1. INVESTIȚII PRIORITARE ÎN INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ …………………………………………………. 29 5.2. SURSELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA ………… 30 5.3. STRUCTURA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PUBLIC DIN ROMÂNIA ……………………………………………. 32 5.4. ACTORII INSTITUȚIONALI IMPLICAȚI ÎN INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL . 33 5.5. EDUCAȚIA ȘI INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ ÎN SECTORUL 5 ……………………………………………. 35 5.6. CRITERII DE PRIORITIZARE A INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ DIN SECTORUL 5 .. 40 5.7. CRITERIILE DE PRIORITIZARE ȘI INDICATORII AFERENȚI INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ DIN SECTORUL 5 ………………………………………………………………………………………….. 41 5.7.1.Propuneri criterii de prioritizare a investițiilor PS5 pentru perioada 2020-2021 ……………….. 45 5.8. CRITERII DE PRIORITIZARE A INVESTIȚIILOR ÎN DOMENIUL EDUCAȚIE . 47 6. PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR ÎN SECTORUL SĂNĂTATE …………………….. 56 6.1.MISIUNE, VIZIUNE, SCOP ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ALE MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII …………………………….. 57 6.2. DIRECȚII STRATEGICE ALE SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ………………………………………………………….. 61 6.3. PARTICULARITĂȚI ALE PROIECTELOR DE INVESTIȚII PENTRU SĂNĂTATE DERULATE DIN FONDURI EUROPENE ………………………………………………………………………………………………………………………. 63 6.4. INVESTIȚII PRIORITARE ÎN INFRASTRUCTURA DIN SĂNĂTATE ………………………………………………….. 65 6.5. SURSELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURA PRIVIND SĂNĂTATEA ÎN ROMÂNIA …. 67 6.6. PROFILUL DE ȚARĂ AL ROMÂNIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SĂNĂTATEA ÎN ANUL 2019 …………………… 67

4 ANEXE ………………………………………………………………………………………………………. 74 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………… 91 Abrevieri Abreviere Denumire extinsă UE Uniunea Europeană CE Comisia Europeana HG Hotărâre de Guvern

5
APL Administrația Publică Locală OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului SCAP Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice APL S5 Administrația Publică Locală a Sectorului 5 INA Institutul Național de Administrație MFP Ministerul Finațelor Publice MEC Ministerul Educației și Cercetării MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale TIC Tehnologia Informației și a Comunicațiilor PIB Produsul Intern Brut FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională POR Programului Operațional Regional FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală PNDR Programului Național de Dezvoltare Rurală POCU Programul Operațional Capital Uman FESI Fondul European Structural și de Investiții MFE Ministerul Fondurilor Europene UAT Unități Administrativ Teritoriale SNS Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 FSE Fondul Social European AP Acord de Parteneriat POC 2014-2020 Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 POR 2014-2020 Programul Operațional Regional 2014 – 2020 POCA 2014-2020 Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 POIM 2014-2020 Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 BIRD Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate Context și relevanță Proiectul „O primărie mai aproape de oameni la doar un click distanță” cod SMIS/SIPOCA: 128825/661, a pornit de la necesitatea implementării unui management performant la nivelul APL prin creșterea coerenței, eficienței, predictibilității și transparenței procesului decizional, coroborată cu nevoia permanentă de îmbunătățire a managementului instituțional și a interacțiunii dintre administrația publică, cetățeni și mediul de afaceri.

6 Obiectivul general al proiectului vizează îmbunătățirea procesului decizional, a planificării strategice și a execuției bugetare, implementarea unitară a managementului calității și performanței și crearea de măsuri de simplificare pentru cetățeni în concordanță cu SCAP, la nivelul PS5.Acest proiect se încadrează în Axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, obiectivul specific 2.1 – Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP. Obiectivele specifice ale proiectului vizează: § îmbunătățirea procesului decizional, a planificării strategice și a execuției bugetare la nivelul PS5; § implementarea unui sistem de management al calității și performanței la nivelul PS5; § crearea de măsuri de simplificare pentru cetățeni prin dezvoltarea unui sistem de optimizare a proceselor – (în vederea atingerii acestui obiectiv, în cadrul proiectului va fi dezvoltată o platformă informatică care va facilita interacțiunea cetățenilor cu administrația publică); § dezvoltarea competențelor angajaților din cadrul PS5; Caracterul inovativ al proiectuiui este dat de faptul că elaborarea și implementarea unui set de standarde de practică și de interacțiune cu cetățenii, este o premieră la nivelul APL S5, putând deveni astfel un model de bună practică la nivel regional, urban sau rural. De asemenea, platforma colaborativă este un element inovativ prin prisma modalității de lucru, a eficacității sistemului propus și prin faptul că generează economie de timp și de resurse la nivelul PS5. Totodată proiectul pune accentul pe procedurile operaționale destinate funcționării on-line a APL, elaborate de echipa de proiect în colaborare cu responsabilii de la nivelul PS5 și reprezentanți ai serviciilor publice locale, element de noutate care va asigura implementarea, cunoașterea și aplicarea în practică a rezultatelor proiectului, constituind un punct de plecare pentru toate procedurile de sistem și pentru procedurile operaționale care vor fi elaborate în cadrul standardelor SCIM. Proiectul vine în înâmpinarea nevoilor și cerințelor în domeniu care derivă dintr-o serie de documente programatice și strategii comunitare, europene, naționale si localecontribuind la îndeplinirea Obiectivului General II – Implementarea unui management performant în administrația publică, OS II.1 Creșterea coerenței, eficienței, predictibilității și transparenței procesului decizional în administrația publică aferent SCAP 2014 – 2020, a Obiectivului Tematic 11 – Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si eficienta administratiei publice din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Astfel, implementarea proiectului va determina o integritate consolidată în cadrul administrației publice locale, condiție de bază în vederea creeării unei administrații

7
publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. 1. Noțiuni introductive La baza elaborării metodologiei care vizează dezvoltarea unor criterii pentru prioritizarea investițiilor în sectoarele educație, sănătate, asistență socială și infrastructură (mediu și transport) pentru realizarea bugetului aferent anului 2020-2021 se are în vedere cadrul legal care reglementează aria investițiilor în sectoarele identificate precum și aportul adus comunității în raport cu obiectivele vizate prin proiectele de investiții. Necesitatea eficientizării procesului de prioritizare a investițiilor provine din faptul că la baza acestui proces se află atât legătura dintre APL cu cetățenii ei, mediul de

8 afaceri, mediul privat cât și nevoia identificată la nivelului instituțiilor din APL de a-și gestiona într-o manieră cât mai bine structurată fondurile, astfel încât să se creeze o punte de legătură între proiectele de investiții anterioare și cele viitoare acoperind o arie cât mai largă a necesităților identificate la nivelul sectoarelor care fac obiectul analizei. Pentru realizarea acestei activități, trebuie avut în vedere faptul că procesul de prioritizare a investițiilor vizează maximizarea rezultatelor cu resurse limitate și pornește de la identificarea nevoilor la nivelul comunității pentru sectoarele vizate, de la participarea activă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor până la viziunea asupra riscurilor asumate și asupra potențialelor discordanțe care pot apărea pe parcurs, de la gradul de succes al proiectelor pănă la modalitatea de abordare. De asemenea, este esențial ca în stabilirea criteriilor de prioritizare să ținem cont de informațiile disponibile, de obiectivele strategice stabilite dar și de elementele de investiții. Totodată, în ceea ce privește propunerea de proiecte de investiții la nivelul APL, clasarea acestora pe criterii de importanță depinde în primul rând de resursele financiare de care dispune instituția la momentul respectiv. Și astfel devine necesară stabilirea, în prealabil, a unei strategii de finanțare a proiectelor de investiții în funcție de care se conturează clasamentul investițiilor, respectiv: 1. În funcție de legătura pe care o au cu obiectivul proiectat, investițiile pot fi: § investiții directe efectuate pentru obiectivul principal; § investiții colaterale efectuate pentru a asigura utilitățile obiectivului principal; 2. În funcție de destinația pe care o vor avea obiectivele de investiții, pot fi: § productive; § neproductive; 3. În funcție de stadiul de realizare al lucrărilor avem investiții: § neterminate; § restante; § terminate; 4. În funcție de caracterul lucrărilor de investiții, respectiv: § construirea de unități noi; § reconstrucția unor obiective existente; § dezvoltarea și modernizarea unor obiective; § reamenajarea unor obiective; 5. După sursa de finanțare, investițiile pot fi:

9
§ finanțate din surse proprii; § finanțate din surse atrase; 6. În funcție de natura obiectivului, investițiile presupun realizarea de: § obiective noi; § dezvoltarea, modernizarea sau reutilarea unor obiective existente. Mai simplu spus, rezultă că investițiile pot fi: § Investiții directe; § Investiții indirecte; § Investiții colaterale; § Investiții conexe; § Din surse proprii sau din surse atrase; § Investiții economice; § Investiții centralizate; § Investiții anuale și multianuale; În vederea atingerii obiectivului de prioritizare a investițiilor într-o manieră obiectivă, sustenabilă și realistă, în literatura de pecialitate există un set de prioritizare a investițiilor precum și a grilei de punctaj care poate conduce la departajarea proiectelor de investiții. Astfel, principalele criterii ce pot sta la baza ierarhizării proiectelor de investiții vizează:
Criteriile de ierarhizare a proiectelor de investiții 1.Măsuraîncareproiectulrăspundenevoilorcetățenilorsauestesolicitatdecătreaceștia2.Graduldecontribuțieasupradezvoltăriimediuluideafaceri3.Contribuțiaînprocesuldedezvoltareeconomicălocală4.Aportulproiectuluiladezvoltareainfrastructurii5.Asigurareacontinuității,pentruserviciiderulatepânălamomentulactual6.Proiectulareimpactasupramediuluișiasupradezvoltăriidurabile7.Proiectulcontribuieladezvoltareadomeniuluiesănătatepentrucomunitate8.Proiectulprevedeimpactulasuprapatrimoniuluisauasupraregenerăriiurbane9.Proiectulcontribuieladezvoltareazonelorruraleadiacente10.Evaluareaimpactuluilanivelulbugetuluilocal

10 Analiza și evaluările funcționale trebuie să pornească de la nevoia asigurării unui mediu stabil, cu reguli clare pentru toți actorii implicați în stabilirea, finanțarea și implementarea proiectelor de investiții, pornind de la variabilitatea investițiilor necesar a fi efectuate. Astfel, un sistem eficient de punere în practică a proiectelor de investiții trebuie să aibă în vedere factori precum:
Pentru toate tipurile de investiții efectuate în sectoare precum educația, sănătatea, asistența socială și infrastructura – mediu și transport – APL are în vedere aspecte precum:
În ceea ce privește orientarea investițiilor, prioritățile guvernului și viziunea economico- socială a acestuia, sunt elemente care contribuie semnificativ la alinierea planificării investițiilor și care canalizează finanțarea către zone necesar a fi dezvoltate. Planificarea investițiilor se poate realiza fie sub forma unor planuri de dezvoltare locală fie sub forma unor strategii de dezvoltare detaliate la nivel local care să conțină detalii privind prioritățile și obiectivele APL și care pot oferi un suport real în ceea ce privește eficientizarea investițiilor. Pentru dezvoltarea proiectelor de investiții, unitățile APL care inițiază proiecte de investiții publice, trebuie să aibă în vedere elaborarea unor profile de proiecte care să Factoriicare influențează punerea în practică a proiectelor de investiții •Orientarea investițiilor și dezvoltarea proiectelor de investiții pentru conformare strategică; •Evaluarea proiectelor prin analiza calității cererilor prezentate ca justificare pentru utilizarea noilor investiții;•Selecția proiectelor și stabilirea bugetului pentru fiecare proiect dar și decizia privind proiectele prioritare care trebuie finanțate;•Implementarea proiectelor;§Monitorizarea implementării proiectelor;§Analiza și evaluarea de bază la finalizarea proiectelor, respectiv colectarea datelor ex-post cu privire la costurile totale și durata execuției acestora, prin evaluarea selectivă a rezultatelor proiectelor.
Orientarea proiectelorde investiții
Evaluarea preliminară a proiectelor de investiții
Dezvoltarea proiectelorde investiții

11
conțină informații de bază despre investițiile necesar a fi realizate, despre prioritățile strategice relevante, despre problemele specifice care trebuie abordate, obiectivele proiectelor de investiții, principalele activități necesar a fi derulate, rezultatele așteptate de la aceste proiecte și nu în ultimul rând despre bugetele estimative ale proiectelor de investiții. Evaluarea preliminară a proiectelor de investiții asigură îndeplinirea criteriilor minime privind alinierea la obiectivele strategice ale fiecărei unități ale APL. Astfel, un proiect de investiții de succes trebuie să se axeze doar pe cererile eligibile ale cetățenilor și ale comunităților locale. 2. UE și consolidarea creșterii economice și a competitivității în România Recunoscând importanța investițiilor și urmărind accelerarea dezvoltării acestora ca fundament al dezvoltării economice,UE și-a propus să depună toate eforturile pentru a investi în îmbunătățirea conectivității,a accesibilități și a dezvoltării regionale, prin dezvoltarea unor infrastructuri de transport și de mediu sigure și fiabile și prin înființarea și dezvoltarea unor instituții funcționale apte să asigure cetățenilor statelor membre un nivel decent de viată fără obstacole precum discriminarea sau excluziunea socială. Realitatea ne-a demonstrat că proiectele de infrastructură sunt complexe și costisitoare, că exercită o presiune mare asupra bugetelor locale și chiar asupra bugetului de stat și că țara noastră nu poate să-și dezvolte semnificativ programele de extindere a infrastructurii din propriile resurse bugetare Se impune ca guvernul român și ministerele de resort să întreprindă demersuri pentru creșterea impactului finanțărilor disponibile pentru programele de investiții de la UE cu condiția ca finanțarea investițiilor să efectueze pe baza unor criterii de selecție clare, corecte și eficiente care să fie proiectate și implementate într-un mod coordonat.

12 Acestă modalitate de acțiune poate contribui la asigurarea unei abordări coerente, integrate și de impact în ceea ce privește gestionarea investițiilor publice, precum și la creșterea eficienței și eficacității cheltuirii fondurilor de la bugetele locale, de la bugetul de stat și din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020, ordonarea optimă în funcție de prioritatea investițiilor fiind extrem de importantă. În România, investițiile publice și private în infrastructură, educație, sănătate, incluziune socială și în inovare ar trebui să îmbunătățească productivitatea și creșterea pe termen lung, însă cum cum investițiile publice au fost relativ reduse în ultimii ani, o infuzie de investiții în infrastructura de transport,sănătate, energie și mediu ar contribui la consolidarea potențialului de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației. „Fondurile UE alocate României se ridică la 30,8 miliarde euro pentru perioada de programare 2014-2020, ceea ce a reprezintă circa 2,4 % din PIB, anual și pănă la finele anului 2018 au fost alocate deja circa 20,8 miliarde euro pentru anumite proiecte. Din alocarea totală, României i-a fost plătită suma de 7,9 miliarde euro.Totodată,prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, au fost alocate 1,2 miliarde euro unor proiecte specifice privind rețelele strategice de transport. Totodată, institute de cercetare, întreprinderi inovatoare și cercetători individuali din România au beneficiat de alte instrumente de finanțare ale UE, în special de programul Orizont 2020.”1 Fondurile UE contribuie la dezvoltarea economico-socială a României, printre acțiunile finanțate numărându-se și investițiile în infrastructura de transport, de energie,de apă și de gestionare a deșeurilor, în ocuparea forței de muncă și în politici sociale, în consolidarea sectorului sănătate și educație, în extinderea accesului la internet și în dezvoltarea administrației publice și a serviciilor de e-guvernare. Cu toate că reforma administrației publice – o condiție prealabilă pentru sprijinul financiar din partea UE – avansează într-un ritm lent, CE a sprijinit și sprijină eforturile autorităților române de dezvoltare și de modernizare a modului de furnizare a serviciilor de sănătate și de educație dar și de consolidare a capacității administrative a Agenției Naționale de Administrare Fiscală de respectare a normelor fiscale și de creștere a graduuluil de colectare al veniturilor. 2.1.Consolidarea capacității instituționale a administrației publice În România, cu toate că nevoia de dezvoltare este mare, finanțarea investițiilor în infrastructură este deficitară chiar și în condițiile alocării de fonduri structurale 1 European Commission,Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice, care însoțește documentul COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ ȘI EUROGRUP Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, https://ec.europa.eu/info/publications/2019-european-semester-country-reports_en, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_en.pdf

13
semnificative. În acest context, coordonarea strategiilor de infrastructură, a programelor și a proiectelor de investiții este un deziderat important al prezentului care trebuie continuat și dezvoltat. Se impune conlucrarea dintre diferitele părți interesate în vederea atingerii obiectivelor stabilite, tocmai de aceea autoritățile administrative trebuie să plaseze coordonarea în centrul eforturilor lor de realizare a unor investiții în infrastructură bazate pe complementaritate astfel încât să poată reduce costurile și să crească beneficiile. Lipsa de coordonare este cea care antrenează cu sine incapacitatea de a exploata sinergiile dintre diferite investiții, cunoscut fiind faptul că procesul de coordonare conduce la un întreg mai valoros decât suma părților sale. 2 Foarte puține administrații locale au capacitatea de a susține investițiile de care au nevoie integral din fonduri proprii, unitățile administrative locale nedispunând de resursele financiare și umane necesare pentru a răspunde nevoilor de infrastructură de bază ale comunităților locale, de aceea, este necesar să intervină alți actori care să completeze această lipsă, respectiv guvernul printr-o varietate de programe finanțate de la bugetul de stat sau UE prin alocarea de fonduri europene. Administrația publică locală este conectată la mecanismele europene de guvernare și cu toate că a înregistrat evoluții pozitive, prezintă totuși o serie de deficiențe în ceea ce privește eficiența și eficacitatea activității desfășurate și adeseori o cultură organizațională conservatoare care face ca procesul decizional să genereze un anumit grad de neîncredere între instituțiiile APL și cetățeni. Cu toate că UE sprijină eforturile României de creștere a capacității administrative, factori precum reducerea birocrației, creșterea gradului de transparență și profesionalizarea administrației, precum și eficientizarea cheltuirii fondurilor publice continuă să fie obiective majore pentru administrația publică din România. Astfel, prin Strategia pentru consolidarea administrației publice, România a stabilit cadrul general de reformă al administrației publice pentru perioada 2014-2020, pornind de la: § necesitatea remedierii unor deficiențe structurale în funcționarea administrației publice; § recomandările specifice de țară formulate de CE cu privire la administrația publică; § necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile asumate la nivel european în ceea ce privește o serie de 2 Coordonarea strategiilor și programelor privind investițiile în infrastructura României finanțate de la bugetul de stat și de către UE, Raport final, World Bank Group, Acord pentru servicii de asistență tehnică oferite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România privind armonizarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat cu cele finanțate de UE în regiuni, 2015, http://documents1.worldbank.org/curated/en/710701468185031485/pdf/104745-ROMANIAN-WP-P150144-PUBLIC-R2D2-Component-1-Coordination-of-Strategies-and-Plans.pdf

14 ținte/obiective stabilite prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o mai bună reglementare. 3 Răspunsul la nevoile cetățenilor trebuie să fie reprezentat de servicii de calitate oferite de către administrațiile publice și poate conduce la punerea în practică a numeroase proiecte comune de anvergură pentru societate. Acesta este motivul pentru care administrația publică din România trebuie:
Consolidarea capacității administrației publice trebuie să contribuie semnificativ la asigurarea unor servicii publice de calitate care să fie și accesibile beneficiarilor, pentru că aceste servicii sunt elementele prin care cetățenii evaluează rezultatele activității desfășurate de administrațiile publice. Pentru a asigura creșterea calității și a accesului la serviciile publice de calitate se impune dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de susținere capabile să dezvolte servicii de calitate superioară, precum și diverse mecanisme alternative de livrare a acestor servicii. Întrucât autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de prestarea majorității serviciilor publice, acestea trebuie să dispună și de resursele financiare necesare pentru asigurarea acestora. Astfel, se impune dezvoltarea unor mecanisme privind promovarea de măsuri care să conducă la creșterea veniturilor proprii ale unităților administrației publice dar și a unor mecanisme eficiente de gestiune a execuției bugetare, cu accent pe utilizarea eficientă a banilor publici. 3Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, MDRAP, http://www. dpfbl. mdrap. ro/documents/strategia_administratiei_publice/Strategia_pentru_consolidarea_administratiei_publice_2014-2020. pdf Administrația publică1.Să fie orientată spre beneficiarii de servicii publice2.Să fie deschisă și receptivă la soluții inovatoare3.Să fie o administrație care simplifică și consolidează instituții și mecanisme

15
De asemenea, aceste măsuri trebuie să fie corelate cu măsuri de creștere a nivelului de informare și de conștientizare a cetățenilor și a mediului de afaceri cu privire la drepturile pe care aceștia le au. 3. Investițiile publice în APL Un obiectiv esențial al administrației publice îl reprezintă creșterea calității actului administrativ oferit cetățenilor, obiectiv care nu poate fi realizat făra ca în prealabil să se identifice și să se analizeze problemele cu care se confruntă comunitatea, fără a se defini clar scopul și obiectivele intervențiilor și soluțiile alternative. Instituțiile publice locale trebuie să acționeze pentru reducerea întârzierilor în implementarea proiectelor de investiții finalizându-le conform termenelor agreate și să promoveze consolidarea capacității instituționale de elaborare, executare și evaluare a investițiilor publice. Investițiile destinate lucrărilor publice și serviciilor pentru populație, constituie suportul material al promovării progresului tehnico-științific în diverse sectoare de activitate fiind și un mijloc de valorificare a soluțiilor tehnice și tehnologice oferite de cercetarea științifică.

16 Toate proiectele de investiții locale contribuie la dezvoltarea economiei locale și a comunităților, prin crearea de locuri de muncă, prin creșterea gradului de ocupare a forței de munca și prin îmbunătățirea calității vieții în timp ce implementarea proiectelor sau programelor de investiții antrenează modificări pe piața locală a forței de muncă în sectoare precum cercetare-proiectare, construcții sau producția de echipamente și instalații de lucru. Rezultă că activitatea de investiții sporește oferta de bunuri și servicii prin creșterea capacitații de producție a agenților economici implicați în aceste activități, generând nevoi sau cereri suplimentare în sectoare conexe precum cele furnizoare de materii prime, materiale și utilități sau a celor distribuitoare sau consumatoare de bunuri și servicii. Tocmai de aceea stabilirea și realizarea obiectivelor strategice ale comunităților se realizează în baza unor metodologii care au ca fundament folosirea eficientă a resurselor financiare, cunoscut fiind faptul că pentru fiecare proiect de investiții trebuie în mod obligatoriu identificate și asigurate resursele de finanțare. Programul de investiții, ca instrument utilizat de administrațiile locale trebuie să pornească de la portofoliului proiectelor de investiții în continuare și a proiectelor de investiții noi care se finanțează din fonduri publice, cu asigurarea includerii în cadrul proiectelor finanțate din fonduri publice a proiectelor cu beneficii economice și sociale ridicate. Pornind de la această premisă, se impune crearea unui sistem care să gestioneze investițiile publice, astfel încât proiectele de investiții să respecte obiectivele generale urmărite și realizarea acestora să fie efectuată în intervalul de timp prevăzut, în limita fondurilor publice previzionate pentru fiecare an și conform strategiei fiscal-bugetare a fiecărei unități a APL. Realizarea investițiilor publice se face pe răspunderea ordonatorilor principali de credite și presupune următoarele etape:
etapa 1•Elaborarea documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investițiietapa 2•Includerea obiectivelor de investiții în programele sectoriale de investiții publice, pe baza datelor de evaluare și selecție din fișele de prioritizare ale fiecărui obiectivetapa 3•Includerea obiectivelor de investiții în Programul de investiții publice, anexă la bugetul anual și întocmirea fișelor obiectivelor de investițiietapa 4•Urmărirea execuției obiectivelor de investiții, respectiv monitorizarea elaborării proiectului de execuție, a realizării lucrărilor de construcții-montaj, recepția și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții

17
Pentru evaluarea și selecția obiectivelor de investiții publice ordonatorii principali de credite trebuie să procedeze la: 1. reanalizarea proiectelor de investiții aflate în curs de execuție și la analiza de detaliu la nivelul fiecărui proiect, avându-se în vedere elemente precum: § costurile prevăzute și beneficiile investiției propuse; § stadiul de execuție al proiectului; § fondurile cheltuite până la data analizei; § dacă proiectul mai este în concordanță cu politicile Guvernului și mai este justificat față de schimbările aprobate prin strategia sectorială. În urma efectuării analizei, ordonatorii principali de credite decid dacă investiția poate fi sistată, în acest scop propunându-se soluții alternative: vânzare de active, privatizare, concesiune sau contract de management sau dacă investiția se continuă și face obiectul programului de prioritizare.Astfel, investițiile în continuare care fac obiectul programului de prioritizare vor fi evaluate avându-se în vedere elemente precum: mărimea proiectului, estimarea costurilor sau planul de finanțare. Proiectelor de investiții publice selectate pentru Programul de investiții publice, li se vor aplica criteriile de prioritizare în vederea introducerii în ordinea punctajului obținut în acest program. 2. analizarea obiectivelor noi de investiții în vederea introducerii în Programul de investiții publice și transmiterea la MFP a informațiilor referitoare la necesitatea, oportunitatea, relevanța proiectului în raport cu politicile economice generale și sectoriale, valoarea acestuia, capacitatea, analiza cost-eficiență și cost-beneficiu, beneficiile sociale și impactul asupra mediului.4 4 OMFP nr. 980/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile de evaluare și selecție a obiectivelor de investiții publice M.Of. nr. 627 din 19.07.2005

18 4. Stabilirea priorităților în selectarea proiectelor de investiții Creșterea calității actului de administrativ a fost și este un obiectiv prioritar al APL, identificarea, elaborarea și punerea în practică a unor metodologii și instrumente de lucru moderne fiind esențiale în acest scop.În cadrul instrumentelor care contribuie la eficientizarea activității în general și a celei de investiții în mod special, un rol important îl ocupă elaborarea și punerea în practică a programului multianual de investiții, program care este eșalonat pe ani și care este racordat la nevoile și prioritățile cetățenilor și comunităților locale. Stabilirea priorităților determină selectarea proiectelor de investiții și identificarea resurselor de finanțare a acestora contribuind la atingerea obiectivelor strategice ale comunității respective cât și la utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să poată fi maximizate rezultatele și fiecare leu să fie investit eficient. Prin urmare, programarea multianualã a investițiilor pornește de la identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea și continua atât cu definirea clară a scopului, a obiectivelor și a soluțiilor alternative cât și cu evaluarea acestora prin compararea costurilor necesare a fi efectuate cu beneficiile estimate a fi realizate. Rezultă că programul multianual de investiții este instrumentul care asigură contextul folosirii eficiente a resurselor pentru atingerea obiectivelor propuse și care stabilește legătura dintre strategia de dezvoltare și bugetele anuale, precum și dintre programarea financiarã și cea de execuție a obiectivelor de investiții,favorizând legătura cu cetățenii,cu mediul de afaceri sau cu diverși investitori.

19
Fiecare APL trebuie să acorde importanță estimării veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale, selectării și ierarhizării proiectelor de investiții în funcție de rolul pe care acestea le au în atingerea obiectivelor prioritare ale APL dar și ca răspuns la necesitățile cetățenilor comunității. Propunerile de realizare a unor proiecte de investiții au în vedere aspecte calitative și bugetare și contribuie la realizarea unor planuri de investiții realiste, utile,necesare, care reflectă posibilitățile și care răpund așteptărilor cetățenilor și mediului de afaceri, în condițiile utilizării judicioase a fondurilor bugetelor locale și a altor finanțări și resurse atrase.O slabă capacitate instituțională și lipsa unor structuri organizatorice bine structutrate,pot conduce însă la disfuncționalități în implementarea proiectelor. Astfel,propunerile de proiecte de investiții se concretizează anual în programe de investiții care sunt anexe la proiectele de bugete locale și acestea combină pe lângă aspectele de ordin strategic local și regional și elemente care privesc satisfacerea interesului comunităților pentru creșterea calității vieții și pentru dezvoltarea locală. Procesul de planificare a investițiilor este un proces care vizează în general: § calitatea unor solicitãri de proiecte de investiții publice, analizată în funcție de necesitatea și oportunitatea acesteia; § un set de criterii de clasificare și de ierarhizare a cheltuielilor de capital; § îndeplinirea unor criterii obiective stabilite în strânsă corelare cu direcțiile de dezvoltare locală definite în aceasta etapă; § susținerea documentată și argumentată a proiectelor și alocarea fondurilor necesare în bugetul anual de departamentele care propun investiția; § corelarea propunerilor de investiții cu includerea acestora în lista anuală a achizițiilor publice; § consultarea cetățenilor cu privire la necesitatea și oportunitatea inițierii unui proces investițional sau ierarhizarea unor liste de investiții care pot deveni obligatorii în condițiile aplicării Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; § comisiile de specialitate ale Consililor Locale iau decizii, în urma audierii și analizării propunerilor în funcție de calitatea investițiilor și de oportunitatea realizării acestora în limita fondurilor bugetare disponibile; § proiectele care se desfășoară pe baza unor convenții de finanțare cu instituții și agenții locale, naționale și internaționale se includ în programul de investiții în condițiile îndeplinirii la timp a angajamentelor asumate.5 Calitatea informațiilor privind investițiile selectate, respectiv justificarea proiectelor propuse a se realiza, se poate îmbunătăți dacă se va ține cont de următoarele aspecte: § necesitatea sau problema care urmeazã a fi soluționată prin proiectul propus; § în ce măsură proiectul atinge necesitățile sau rezolvă problemele identificate; § numărul de locuitori care beneficiază de pe urma proiectului; 5 C,Roman,A,Roman,C, Șendroiu,Procesul investițional în unitățile administrative teritoriale,Economie teoretică și aplicată,ASE ,2018,pag 67-71

20 § beneficiile specifice care vor fi obținute; § volumul de muncă, serviciile sau clienții care urmează a fi deserviți; § relațiile de interdependență cu alte proiecte; § economiile realizate; § veniturile generate; § disponibilitatea finanțărilor din alte surse decât cele interne; Investițiile publice au un rol important în dezvoltarea economico-socială a unei comunități și impactul acestora este influențat de trei factori cheie, respectiv: § coordonarea investițiilor la diferite niveluri administrative § consolidarea capacității administrative la toate nivelurile; § asigurarea unui cadru de reglementare eficient în derularea investițiilor publice. Prioritizarea proiectelor de investiții ca proces, presupune selectarea din mai multe proiecte a unui proiect de investiții semnificativ și are rolul de a oferi informații esențiale cu privire la stabilirea și alocarea resurselor financiare,respectiv capacitatea de finanțare și strategia fiscal-bugetară a administrației publice care dorește să implementeze acel proiect.Practic, prioritizarea oferă informații utile în procesul de estimare și de stabilire a resurselor bugetare care sunt alocate proiectelor de investiții. Pentru realizarea unui proiect de investiții publice este necesară parcurgere unor etape, respectiv:6
6 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88 din 18 septembrie 2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 593 din 20 septembrie 2013, https://static. anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_88_2013. pdf

21
Astfel, principiile care stau la baza punctării și prioritizării proiectelor de investiții publice sunt: § Principiul oportunității proiectului în raport cu strategiile naționale și sectoriale și pentru a cărui respectare se primește un punctaj de maxim 20 de puncte; § Principiul justificării economico-financiare a proiectului de investiții publice și pentru a cărui respectare se pot primi maxim 40 de puncte; •Identificareaproiectului:etapăacicluluideproiectîncareideeaestetranspusăîntr-onotăconceptuală,capabilăaoferiinformațiiîntr-omanierăriguroasă.Încadrulacesteietapeserealizeazăstudiuldeprefezabilitate,memoriultehnico-economicsaunotadefundamentare,carereprezintăinstrumentecareghideazăprocesuldeluareadeciziilorcuprivirelaceamaibunămodalitatedearezolvaonevoieorioproblemăabeneficiariloravuțiînvederedeunproiectdeinvestițiiEtapa nr 1•Studiuldefezabilitate:etapăaproiectuluiîncareseanalizeazădetaliatceamaiviabilăalternativădinpunctdevederetehnic,economicșisocial.Înaceastăfazăordonatoruldecrediterealizeazăschițacompletăaproiectuluișistudiilemeniteastabilicorectdimensiuneaproiectului,evaluareaimpactuluidemediu,precumșialtestudiinecesarerealizăriiproiectului.Pentrucaunproiectsăpoatătreceînetapeleurmătoare,studiuldefezabilitateestenecesarsăfieaprobatîncondițiilelegiiEtapa nr 2•Selecțiașibugetarea:etapadeselecțiearelocdupăceordonatoruldecrediteconsiderăcăunanumitproiectîndeplineșteprincipiileșicriteriiledeprioritizare.EtapadebugetarearelocatuncicândunuiproiectiseasigurăfondurilenecesareimplementăriiEtapa nr 3•Implementarea/execuțiaproiectului:etapăacicluluideproiectîncareserealizeazăimplementareafizicăaproiectuluicareaprimitoalocarebugetarăpentruaputeafifinalizatînintervaluldetimpestimatEtapa nr 4•Finalizarea,operareașiîntreținereaproiectului:etapăceapareodatăcerecepțiașipunereaînfuncțiuneaproiectuluiaufostfinalizate.Beneficiarulinvestițieivamonitorizalivrareaserviciilor,pentruaseasiguracănoileactiveîșiatingscopulpeperioadadefolosințăEtapa nr 5•Evaluareaex-postaproiectului:unprocescarearecascopevaluarea,explicareașidiseminarearezultatelorobținutealeunuiproiectdeinvestițiiEtapa nr 6

22 § Principiul suportabilității și sustenabilității financiare a proiectui de investiții publice pentru a cărui respectare se pot primi maxim 20 de puncte; § Principiul cu privire la aranjamentele pentru implementare și performanța în implementarea proiectului de investiții pentru a cărui respectare se pot primi maxim 20 de puncte; Aceste principii sunt valabile atât în cazul proiectelor de investiții noi cât și în cazul proiectelor de investiții publice în continuare,însă în cazul proiectelor de investiții în continuare se mai aplică un principiu secundar,respectiv se punctează perioada rămasă până la finalizarea proiectului de investiții publice și pentru acesta se poate acorda un punctaj suplimentar de până la 5 puncte. Etapa de identificare a proiectului de investiții publice semnificative presupune: § elaborarea studiilor de prefezabilitate, a memoriilor tehnico-economice sau a notelor de fundamentare ale proiectelor de investiții publice în forma stabilită de prevederile legale în vigoare; § analizarea de către ordonatorul principal de credite a programului de investiții publice existent, care trebuie să includă proiectele de investiții publice semnificative prioritizate din punct de vedere al alocațiilor bugetare și al necesarului de finanțare cu defalcarea pe sume alocate pentru anul bugetar în curs și sume estimate pentru anii următori, până la sfârșitul perioadei estimate de implementare a proiectului de investiții propus, pentru care a fost elaborat studiul de prefezabilitate; § transmiterea de către ordonatorul principal de credite a studiilor de prefezabilitate, a memoriilor tehnico-economice sau a notelor de fundamentare întocmite în etapa de identificare a proiectului de investiții publice, împreună cu celelalte informații menționate către MFP pentru analiză, evaluare și avizare; § transmiterea de către ordonatorul principal de credite către MFP, în scopul evaluării sustenabilității și suportabilității proiectului de investiții publice aflat în faza de proiectare de studiu de prefezabilitate și a informațiilor referitoare la eșalonarea valorii estimate a investiției pe durata estimată din punct de vedere tehnic de realizare a investiției, precum și a perioadei estimate pentru implementarea proiectului de investiții publice propus. Documentația întocită se poate transmite către MFP de ordonatorul principal de cerdite fie în format electronic fie pe suportul hârtie, iar MFP procedează la analizarea și evaluarea din punctul de vedere al suportabilității și sustenabilității proiectului de investiții publice propus, pe baza informațiilor furnizate și la emiterea și comunicarea avizului către ordonatorul principal de credite solicitant în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii documentației.astfel, în cazul avizului favorabil, ordonatorul principal de credite este autorizat să treacă la faza de elaborare a studiului de fezabilitate. Etapa de elaborare sau de actualizare și de aprobare a studiului de fezabilitate presupune:

23
§ elaborarea sau actualizarea studiului de fezabilitate; § transmiterea de către ordonatorul principal de credite a documentației tehnico-economice în vederea obținerii avizului Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe în conformitate cu prevederile art.11 din HG nr. 150/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe; § aprobarea documentației tehnico-economice, conform prevederilor legale în vigoare. Un proiect de investiții publice semnificativ – nou, este considerat a fi pregătit dacă în urma evaluării prin aplicarea criteriilor de prioritizare prevăzute în anexa la OUG nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, îndeplinește cumulativ condiția de a obține un punctaj total minim de 59 puncte și condiția de a obține cel puțin: § 5 puncte la criteriul 1.1; (cf date din Anexa nr. 1) § 5 puncte la criteriul 1.2; (cf date din Anexa nr. 1) § 10 puncte la criteriul 2.1; (cf date din Anexa nr.1) § 10 puncte la criteriul 2.2; (cf date din Anexa nr.1) § 10 puncte la criteriul 2.3; (cf date din Anexa nr.1) § 10 puncte la criteriul 3.1; (cf date din Anexa nr.1) § 5,5 puncte la criteriul 4.1; (cf date din Anexa nr.1) § 3,5 puncte la criteriul 4.2; (cf date din Anexa nr.1) În cazul în care din evaluarea proprie a ordonatorului principal de credite rezultă că proiectul de investiții publice semnificativ nou nu îndeplinește cerințele minime privind gradul de pregătire, ordonatorul principal de credite procedează la efectuarea tuturor demersurilor necesare aducerii proiectului de investiții publice la un nivel de pregătire corespunzător. Tocmai de aceea ordonatorii principali de credite sunt cei care trebuie să transmită spre avizare și aprobare, în scopul selecției și bugetării, doar acele proiecte de investiții publice semnificative noi care îndeplinesc cerințele minime privind gradul de pregătire. 4.1. Legislație și acte normative pentru prioritizarea proiectelor de investiții Principalele acte normative și Ghiduri care reglementează activitatea de prioritizare a proiectelor de investiții sunt: § documentul de suport pentru prioritizarea proiectelor de investiții:Ghidul pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din APL;

24 § OUG 88/2013- privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; § HG 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, publicată în Monitorul Oficial nr.249/2014. Această HG conține enunțarea celor mai importante principii cu privire la sustenabilitatea, etapele realizării proiectelor de investiții publice, precizări privind acordarea și justificarea punctajelor pentru proiectele de investiții publice semnificative sau etapele necesar a fi parcurse pentru ca proiectele de investiții să fie incluse în legile bugetare anuale. § HG 363/2018, pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții aprobate prin HG nr.225/2014, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.460/2018. Această HG prezintă în anexele sale (Anexa nr.1) precizări metodologice cu privire la modul în care se acordă punctajele pentru proiectele de investiții publice semnificative, în baza unor principii și criterii de prioritizare bine definite. În celelalte două anexe la HG 363/2018 sunt definite aspecte precum: § informații de natură financiară și nu numai cu privire la proiectele de investiții publice prioritizate, respectiv întocmirea de către fiecare ordonator principal de credite a listei de investiții anuale, listă care trebuie să ofere pentru toate proiectele de investiții publice informații cu privire la valoarea inițială a proiectului, sursa de finanțare,valoarea actualizartă a proiectului, stadiul fizic de realizare al proiectului,cheltuielile efectuate în anul bugetar anterior, cheltuielile estimate a fi efectuate în anul bugetar în curs dar și termenul de finalizare al proiectului de investiții publice;(Anexa nr.2) § informații cu privire la lista de investiții a proiectelor de investiții publice semnificative priritizate, listă de investiții întocmită în conformitate cu cerințele prezentate în anexa nr. 2; (Anexa nr.3). 4.2. PS5 – obiective generale Valorile care trebuie să stea la baza dezvoltării unei administrații deschise și receptive la soluții inovatoare, cu resurse umane competente care să gestioneze fondurile publice în mod eficient, sunt transparența, profesionalismul, predictibilitatea și adecvarea la nevoile și cerințele societății. În acest context, APL S5 prin PS5 și CL S5, a întreprins demersuri și acțiuni,reușind să pună în practică numeroase proiecte ca răspuns la nevoile cetățenilor în dorința de a oferi servicii prompte și de a asigura constanță în calitatea prestării serviciilor. PS5 a stimulat implicarea cetățenilor în foarte multe acțiuni, reușind să identifice probleme, să anticipeze provocări și să propună soluții pe care le-a fundament, testat

25
și implementat anual. PS5 a reușit să stabilească relații de colaborare bazate pe dedicație, profesionalism, atenție la nevoile cetățenilor și orientare spre soluții care să se armonizeze cu reformele din domeniile social, cultural-educațional, economico-financiar sau din domeniul jusțiiei, cu cetățenii și cu toți ceilalți beneficiari din comunitatea locală Sector 5. Pentru perioada 2016-2020, conducerea PS5 și-a propus alinierea la obiectivele generale stabilite prin Strategia pentru consolidare a administratiei publice pentru perioada 2014-2020, respectiv: 1. Adaptarea structurii și mandatului administrației publice locale la nevoile cetățenilor și la posibilitățile reale finanțare; 2. Implementarea unui management performant în administrația publică; 3. Consolidarea capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice; 4. Debirocratizare și simplificare pentru cetățeni, mediul de afaceri și administrație; În acest context, PS5 și-a analizat resursele financiare, materiale, umane și informaționale și și-a organizat activitatea astfel încât aceasta să reflecte corect capacitatea sa administrativă de a exercita pe fiecare domeniu în parte competențele conferite de lege pentru a putea fundamenta viitoarele obiective și pentru a dezvolta un set de instrumente menite să asigure un nivel optim al capacității sale administrative și instituționale. Astfel, pentru a simplifica procedurile administrative care generau un impact negativ asupra cetățenilor, PS5 și-a propus o abordare bazată pe analizarea nevoilor cetățenilor și a obiectivelor necesar a fi realizate, astfel încât să răspundă necesităților reale și așteptărilor comunității locale. Analizarea nevoilor și obiectivelor PS5 de simplificare și de raționalizare a procedurilor administrative a pornit de la identificarea și analizarea nevoilor reale de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor și a cuprins o serie de măsuri concrete precum: § identificarea principalelor probleme cu care se confruntă cetățenii Sectorului 5 în relația cu administrația publică, respectiv aspecte precum costurile impuse cetățenilor, timpul alocat de aceștia în caz de interacțiune cu PS5 pentru soluționarea diverselor probleme administrative și personale, precum și gradul de satisfacție al acestora în cadrul interacțiunii cu administrația publică. § identificarea principalelor nevoi ale comunității locale a Sectorului 5 și adoptarea unor măsuri relevante pentru satisfacerea acestora. § inventarierea domeniilor de activitate cu impact major asupra cetățenilor din Sectorul 5, respectiv domenii precum evidența persoanelor și a actelor de stare civilă, înmatricularea vehiculelor, munca și prestațiile sociale, sănătatea, educația, plata taxelor și impozitelor, locuințele și aspecte legate de acestea, asistența socială și problemele de mediu,etc;

26 Urmare analizei efectuate și pornind de la principalele probleme identificate, PS5 a stabilit obiectivele generale de realizat pe termen mediu și lung cu impact asupra calității vieții cetățenilor din Sectorul 5 și dezvoltării economico-sociale a comunității locale. Astfel, pentru perioada 2016-2019-2020, PS5 a stabilit următoarele obiective generale:
Pentru realizarea acestor obiective generale, PS5 și CL S5 au elaborat proiecte de investiții,au identificat surse de finanțare și au instituit obligativitatea realizării acestor proiecte de investiții într-o perioadă determinată și au implementat planuri și strategii de dezvoltare. 4.3. Etape în procesul de prioritizare a proiectelor de investiții aferente PS5 Organizarea activității de prioritizare a proiectelor de investiții a PS5 a presupus o serie de acțiuni precum: § stabilirea agendei de lucru; § elaborarea, analiza și centralizarea documentelor tehnice aferente proiectelor; § organizarea cadrului de desfășurarea a activitățiilor și a întâlnirilor cu persoanele implicate în procese; Facilitarea procesului de prioritizare a presupus o serie de acțiuni, respectiv: 1.Realizarea unei primării mai aproape de oameni2.Sănătate și protecție socială3.Regenerare urbană
5.Siguranța cetățeanului4.Educație, cultură și sport

27
§ desemnarea factorilor responsabili cu derularea în condiții optime a procesului de selectare a proiectelor de investiții, la nivel de APL S5; În cadrul procesului de prioritizare a proiectelor de investiții la nivelul PS5 s-au derulat acțiuni precum: § pregătirea întâlnirea grupurilor de lucru, respectiv stabilirea programului de lucru, elaborarea listei cu proiectele supuse prioritizării, întocmirea listei participanților și transmiterea invitațiilor către persoanele interesate și implicate în proces; § analiza de către membrii grupurilor de lucru, a criteriilor de prioritizare și stabilirea ponderilor aferente acestora, conform legislației în vigoare și programelor și procedurilor de lucru adoptate la nivelul PS5; § stabilirea concluziilor ședinței de prioritizare și comunicarea acestora Consiliului Director al Parteneriatului Interinstituțional și instituțiilor implicate; § validarea criteriilor de prioritizare de către Consiliul Director al Parteneriatului Interinstituțional și de factorii de decizie relevanți; § validarea listei cu proiecte prioritare de catre Consiliului Director al Parteneriatului Interinstituțional și stabilirea managementului proiectului și a etapelor operaționale necesare realizării acestui proces. În vederea stabilirii și dezvoltării unui set de criterii pentru prioritizarea investițiilor în sectoarele educație, sănătate, asistență socială, infrastructură (mediu și transport) pentru realizarea de către PS5 a bugetului aferent anului 2020-2021, în cadrul proiectului ”O primărie mai aproape de oameni la doar un click distanță” cod SMIS/SIPOCA: 128825/661, se va elabora o metodologie de analiză, scorare și prioritizare a proiectelor de investiții în cele 4 sectoare identificate, ținându-se cont de cadrul legal care reglementează aria investițiilor în sectoarele identificate, de estimarea realistă a resurselor disponibile pentru fiecare sector în parte dar și de suportabilitatea și sustenabilitatea financiară a APL S5. Metodologia va cuprinde criteriile de prioritizare, ponderea alocată fiecărui criteriu și modalitatea de calcul a punctajului și va fi elaborată printr-un proces consultativ și participativ. 5. Prioritizarea investițiilor în sectorul educație Infrastructura sistemului educațional și de formare profesională reprezintă un factor esențial al procesului educațional, care impactează în mod direct beneficiarii de educație și este cunoscut faptul că în procesul decizional privind investițiile în infrastructura educațională, decidenții se confruntă în contextul planificării și organizării rețelei școlare cu două mari provocări:

28 § amplasarea infrastructurii, care influențează rezultatele elevilor printr-o serie de factori, precum distanța față de școală și timpul de navetă, cu efect asupra segregării școlare, numărului de elevi înscriși și a modului de funcționare în schimburi, dar și asupra relației dintre unitățile de învățământ și actorii de pe piața forței de muncă; § calitatea proiectării mediilor de predare și învățare, respectiv conceptul de proiectare a spațiilor de învățare respectă principiile transversale de centrare pe elev, de implicare activă și de învățare socială. Studiile în domeniu au reliefat faptul că factorii naturali de mediu, precum lumina, acustica, temperatura și calitatea aerului, ca și factorii de stimulare și individualizare a învățării explică variațiile în performanțele elevilor; În prezent în contextul descentralizării, deciziile privind construcția, reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii din educație sunt luate la diferite niveluri ale administrației, ceea ce conduce la inegalități, ineficiență și generează riscuri din perspectiva coordonării, finanțării și reglementării.MEC a avut și are un rol esențial în finanțarea programelor de investiții în unitățile de educație și formare, însă cum această sarcină a fost transferată consiliilor județene și locale în procesul decizional sunt implicate și alte ministere precum MDRAP, MFP și MADR. Astfel, modelul actual de realizare a investițiilor în infrastructura din educație nu abordează explicit inechitățile din educație și nici calitatea infrastructurii educaționale, amplificând de fapt inegalitățile multiple socio-economice si culturale, reflectate și în condițiile de predare și învățare constatate la nivel județean, al comunităților rurale și urbane sau pe niveluri de învățământ. Din aceste motive, un model decizional transparent, bazat pe date concrete, va permite utilizarea eficace a resurselor limitate pentru infrastructură și va asigura condițiile în care aceste investiții să reducă și nu să amplifice inegalitățile din sistemul de învățământ7. România trebuie să își concentreze eforturile pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE în domeniul educației, în concordanță cu nevoile de dezvoltare naționale și regionale specifice. Astfel, pentru țara noastră au fost stabilite o serie de condiționalități ex-ante pentru utilizarea fondurilor europene, precum și un set cuprinzător de criterii obiective pentru evaluarea îndeplinirii acestor condiționalități. Pentru îndeplinirea condiționalităților, au fost elaborate strategiile naționale: § Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023; § Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii; § Strategia natională pentru învățământ terțiar 2015-2020; § Strategia de învățare pe tot parcursul vieții 2015 – 2020, § Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020. România și-a asumat un angajament privind egalitatea de șanse în educație prin reducerea segregării etnice și a discriminării. Strategia Guvernului României de 7 Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023

29
incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rrome pentru perioada 2014-2020 are printre obiectivele sale specifice: § reducerea decalajului educațional dintre elevii rromi și non-romi, § eliminarea discriminării și segregării școlare pe baze etnice, de statut social, dizabilități sau alte criterii. Asemănător abordării utilizate pentru pregătirea cadrelor strategice privind părăsirea timpurie a școlii, învățarea pe tot parcursul vieții și învățământul terțiar, CE a stabilit recomandări clare privind investițiile în infrastructura educațională din România.Astfel, prin Documentul de Poziție al Serviciilor Comisiei pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020, CE a recomandat României să sprijine infrastructura educațională printr-o strategie națională, care să ia în considerare nevoile de formare profesională de la nivel local și să utilizeze cartografierea infrastructurii existente și tendințele demografice ca bază pentru pregătirea acestei strategii. În același timp Acordul de Parteneriat 2014-2020 prevede faptul că investițiile în educație trebuie să fie integrate într-un cadru național, luând în considerare tendințele demografice și nevoile pieței forței de muncă. 5.1. Investiții prioritare în infrastructura educațională Prioritățile de investiții în infrastructura educațională, așa cum sunt prezentate în Acordul de parteneriat mai sus meționat, includ: § sprijinirea creșelor, grădinițelor și școlilor din zonele în care ratele de înscriere sau performanțele elevilor sunt mai scăzute, iar ratele de abandon sau de părăsire timpurie a școlii sunt mai mari decât media națională sau județeană; § restructurarea rețelei de învățământ profesional și tehnic și îmbunătățirea infrastructurii centrelor comunitare de învățare permanentă pentru creșterea eficienței, îmbunătățirea calității și creșterea participării; § asigurarea sau îmbunătățirea condițiilor de bază pentru școlile din mediul rural, pentru școlile izolate și pentru școlile din zonele dezavantajate; § asigurarea dotărilor și echipamentelor specializate de predare pentru elevii dezavantajați, inclusiv pentru elevii cu cerințe educaționale speciale; § investiții în infrastructură pentru modernizarea și internaționalizarea centrelor universitare din zone cu potențial de creștere prin construirea și modernizarea infrastructurii de cercetare și inovare, a materialelor de învățare, tehnologiilor noi și TIC. Necesitatea elaborării pe termen lung a Strategiei pentru modernizarea infrastructurii educaționale a fost evidențiată de trei considerente: 1. prin criteriile de prioritizare a investițiilor, strategia reprezintă pe termen scurt o condiție necesară accesării fondurilor nerambursabile prin POR și prin alte programe operaționale ale FSE;

30 2. se asigură infrastructura educațională necesară prevăzută prin Strategia educației și formării profesionale 2016-2020, Strategia națională pentru învățarea pe tot parcursul vieții 2015-2020, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și Strategia națională privind învățământul terțiar; 3. propune o viziune globală pe termen lung 2025-2030, asupra dezvoltării și consolidării infrastructurii educaționale și a formării profesionale inițiale și continue, dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor. Analiza realizată pentru a fundamenta această strategie a evidențiat că trebuie luate măsuri astfel încât să se asigure o infrastructură școlară modernă, respectiv: § numărul sălilor de clasă, al laboratoarelor, al atelierelor școlare, al sălilor de conferințe, printre altele să fie adecvat planului anual de școlarizare prognozat; § tipul laboratoarelor, al cabinetelor, al atelierelor școlare și al sălilor de conferințe, să fie adecvate la nivelul de învățământ, la profilul unității de învățământ și la disciplinele cuprinse în planul de școlarizare; § să se asigure existența unui spațiu propriu destinat bibliotecii școlare sau centrului de informare și documentare în fiecare unitate de învățământ; § să se asigure existența tehnologiei informatice și de comunicare în toate unitățile de învățământ; § să se asigure existența spațiilor sanitare și dotarea lor în conformitate cu normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor; § să se asigure accesibilitatea spațiilor școlare și a spațiilor auxiliare pentru toți elevii, inclusiv pentru cei cu nevoi speciale. 5.2. Sursele de finanțare a investițiilor în infrastructura educațională în România În România nivelul cheltuielilor pentru educație este printre cele mai mici din Europa. Cheltuielile publice pentru educație, chiar dacă au crescut în anul 2020 la cca de 3,4% din PIB, sunt totuși cele mai scăzute din UE, unde media statelor europene este de de 5,3% din PIB. În prezent, pentru finanțarea investițiilor în infrastructura educațională, România utilizează fonduri de la bugetul de stat, de la bugetele locale dar și fonduri europene. MEC alocă fonduri de la bugetul de stat pentru infrastructura unităților de învățământ preuniversitar,fondurile de la bugetul de stat alocate de MEC putând fi utilizate pentru finanțarea: § programelor naționale aprobate prin HG; § contribuțiilor naționale pentru proiecte sau programe cofinanțate de guvern și de instituții financiare internaționale;

31
§ programelor anuale și multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări, prin HG, inițiate de către MEC; § cheltuielilor de natura lucrărilor investiționale privind baza materială a palatelor și cluburilor copiilor și elevilor, a cluburilor sportive școlare, a caselor corpului didactic; instituțiile de învățământ superior de stat, pe bază de contract instituțional pentru finanțarea de obiective de investiții și de contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții pentru cazare și masa. În privința fondurilor europene, România poate beneficia de două mecanisme principale de finanțare a investițiilor în infrastructura educațională, respectiv: § alocarea fondurilor din FEDR, care sunt gestionate de MDRAP, fondurile putând fi alocate autorităților locale în conformitate cu cerințele POR pentru perioada 2014-2020; § alocarea fondurilor din FEADR, gestionate de MADR prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, fondurile putând fi alocate asociațiilor locale și organizațiilor non-guvernmentale în conformitate cu PNDR; Prin PNDR se pot finanța activități precum construcția, reabilitarea și modernizarea inclusiv dotarea creșelor și grădinițelor care nu fac parte dintr-o unitate de învățământ, precum și a unităților de învățământ secundar superior din domeniul agricol. Prin POR 2014-2020, aproximativ 428,5 milioane de euro (362 milioane euro din FEDR și 66,5 milioane de euro contribuția națională) sunt disponibile pentru investiții în infrastructura educațională și toate investițiile care vor fi finanțate în cadrul acestui mecanism de finanțare vor contribui la reducerea părăsirii timpurii a școlii, la creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții, la creșterea participării, a calității și a eficienței în învățământul preuniversitar.Aproximativ 417 milioane de euro sunt disponibile prin PNDR și PNDL pentru investițiile în infrastructura educațională în perioada 2015–2023. Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023 ar trebui să fie centrată pe fundamentarea deciziilor de finanțare a investițiilor din diferite surse, inclusiv din fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat alocate de MDRAP sau din fonduri de la bugetele locale. Totodată,investițiile în infrastructura educațională trebuie corelate cu investițiile în capitalul uman. POCU pentru implementarea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în perioada 2014-2020 menționează priorități și obiective pentru investiții de aproximativ 5 miliarde de euro (din care 4,3 miliarde din fonduri europene) pentru sprijinirea populației României, inclusiv a tinerilor, în găsirea unui loc de muncă și în îmbunătățirea nivelului de educație și a competențelor, reducându-se nivelul sărăciei și excluziunii sociale, o atenție deosebită fiind acordată tinerilor, populației rrome și populației din mediul rural, astfel încât să se asigure reducerea părăsirii timpurii a școlii, îmbunătățirea accesului și creșterea calității în învățământul terțiar, sprijinirea

32 programelor de ucenicie, de stagii și de învățare pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, sprijinirea educației antreprenoriale și creșterea relevanței învățământului profesional și tehnic. 5.3. Structura sistemului de învățământ public din România Sistemul de învățământ public din România cuprinde un număr de 18.597 de unități de învățământ8, care oferă programe de învățământ începând cu educația timpurie până la învățământul terțiar.În prezent, în anul școlar/universitar 2019-2020, în aceste unități de învățământ sunt înscriși și studiază un număr de peste 3,52 milioane de elevi și de studenți. Structura sistemului de învățământ din România se prezintă astfel: 1. Educația timpurie care cuprinde: § învățământul antepreșcolar (asigurat în creșe) § învățământul preșcolar (asigurat în grădinițe) 2. Învățământul primar, care include: § clasa pregătitoare § clasele I-IV 3. Învățământul secundar, care cuprinde: § Învățământul secundar inferior (gimnaziu) cu clasele V-VIII § Învățământul secundar superior, care cuprinde: § Învățământul liceal, cu filierele: teoretică, tehnologică și vocațională, cu durata de patru ani (clasele IX-XII) sau cinci ani pentru învățământul seral (clasele IX-XIII); § Învățământul profesional cu o durată de trei ani 4. Învățământul terțiar, care include: § Învățământul terțiar nonuniversitar – învățământul postliceal, cu o durată de doi ani; § Învățământul universitar (învățământul superior), organizat în trei cicluri: ü Licență ü Masterat ü Doctorat. În ceea ce privește învățământul profesional și tehnic, acesta este asigurat la nivelul învățământului secundar superior și al învățământului terțiar nonuniversitar, respectiv 8 Rețeaua școlară pentru anul școlar 2029-2020Cartografia școlară,https://www.siiir.edu.ro/carto/

33
la nivelul învățământului secundar superior este oferit în unități de învățământ cunoscute drept școli profesionale, în licee tehnologice și în colegii. În legătură cu infrastructura educațională la nivel national, s-a constatat că există diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. Persoanele care trăiesc în mediul rural au acces limitat la educație, servicii medicale, utilități de bază și servicii publice, din cauza capacității insuficiente a administrației locale. Diferențele dintre mediul urban și cel rural se manifestă de la primele niveluri de învățământ și devin din ce în ce mai evidente pe măsură ce elevii avansează către învățământul liceal și superior.Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt evidente mai ales în cazul infrastructurii educaționale și a utilităților. Sistemul de învățământ din România este caracterizat de diferențe semnificative în termeni de acces și calitate.Astfel, peste 348.000 de elevi înscriși în școlile din mediul rural sunt afectați de lipsa bibliotecilor, comparativ cu aproximativ 152.000 de elevi din mediul urban. Diferențele dintre mediul rural și cel urban se reflectă și în lipsa laboratoarelor: 72% dintre școlile din mediul rural și 30% dintre școlile din mediul urban nu sunt dotate cu laboratoare. Situația sălilor de sport ilustrează încă o dată aceste diferențe, prin numărul școlilor gimnaziale care dispun de sală de sport din mediul rural (32%) și din mediul urban (71%). O educație de slabă calitate împiedică dezvoltarea competențelor de bază, fundamentale pentru creșterea economică a României, analfabetismul funcțional rămând o problemă majoră la nivel național. Copiii cu dizabilități sunt afectați de infrastructura deficitară din unitățile de învățământ din România. Aproximativ 30% dintre clădirile școlare sunt prevăzute cu rampă de acces și doar 15% au grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilități. Aproximativ 24.000 de elevi sunt înscriși în unități de învățământ special, majoritatea în învățământul primar și gimnazial. În România, învățământul special este organizat în unități de învățământ special și în unități de învățământ de masă și dispune de planuri de învățământ, programe școlare, programe de asistență psihopedagogică, manuale și metode 19 didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate. Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională, instituții coordonate de Inspectoratele Școlare Județene, sunt responsabile pentru evaluarea, asistența psiho-educațională, orientarea școlară și orientarea profesională a elevilor cu cerințe educaționale speciale.9 5.4. Actorii instituționali implicați în investițiile în infrastructura sistemului educațional 1. MEC joacă un rol instituțional esențial în procesul de realizare a investițiilor strategice în infrastructura de învățământ preuniversitar, asigurând fonduri de la bugetul de stat conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 pentru a finanța: § programele naționale aprobate prin HG; 9 Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023

34 § contribuția națională pentru proiecte sau programe cofinanțate de guvern și de alte instituții financiare internaționale; § programe anuale și multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări; 2. Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare din cadrul MEC este responsabilă pentru implementarea a două programe de investiții, respectiv: § proiectul privind Reabilitarea Infrastructurii Școlare pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea a 1.336 de școli și 16 cămine studențești; § proiectul privind Reforma Educației Timpurii pentru construirea, reabilitarea și dotarea a 750 de grădinițe. 3. Alte responsabilități privind infrastructura sistemului de educație sunt realizate de către MEC prin Direcția Generală Infrastructură și presupun o serie de acțiuni precum: § elaborarea normelor specifice pentru construcțiile școlare și pentru dotarea acestora; § avizarea, la propunerea autorităților locale, schimbării destinației clădirilor școlare; § aprobarea anuală a obiectivelor și planurilor de investiții ale universităților. Totodată,conform finanțării complementare, MEN alocă fonduri și universităților pentru construirea, reabilitarea, extinderea și dotarea clădirilor. 4. Alte câteva ministere au roluri esențiale privind investițiile în infrastructura de educație, respectiv MDRAP, MFE și MFP. Astfel,MFP alocă fonduri pentru investiții în școli în trei moduri: § prin intermediul MEN, pentru proiectele naționale de investiții finanțate integral de la bugetul de stat sau cofinanțate de alte instituții financiare internaționale și pentru universități, prin mecanismul finanțării complementare; § prin Direcțiile Generale Regionale și Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice, pentru transferuri ulterioare către autoritățile locale pentru investiții școlare locale prin finanțare complementară; § prin MDRAP, pentru transferuri ulterioare către autoritățile locale pentru investiții în infrastructura de educație prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

35
5. Un alt actor instituțional cheie în alocarea fondurilor pentru investiții în infrastructura de educație este UE, care alocă fonduri pentru infrastructura de educație: § prin MDRAP, care alocă Fonduri Europene de Dezvoltare Regională autorităților locale prin POR; § prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care alocă Fonduri Europene Agricole pentru Dezvoltare Rurală asociațiilor locale și ONG-urilor prin PNDR. 5.5. Educația și infrastructura educațională în Sectorul 5 Învățământul preuniversitar în Sectorul 5, pe ani școlari și pe niveluri de educație10 Tabel nr.1 Anul școlar/diverse 2010-2011/număr 2015-2016/număr 2016-2017/număr 2017-2018/număr 2018-2019/număr Învățământ antepreșcolar Unități independente – 1 2 1 1 Copii înscriși – 267 278 313 308 Personal didactic – 15 12 16 18 Învățământ preșcolar-inclusiv învățământul special Unități independente 28 25 25 27 26 Copii înscriși 6394 5686 5318 5504 5563 Personal didactic 334 358 360 381 372 Învățământ primar și gimnazial– inclusiv a doua șansă și exclusiv învățământul special Unități independente 25 28 27 30 29 Copii înscriși 18053 20820 20398 20655 20539 Personal didactic 1112 1072 1119 1064 1089 Învățământ liceal și profesional- inclusiv a doua șansă-inclusiv învățământul special 10INS,Document statistic Sectorul 5,2020, https://bucuresti.insse.ro/wp-content/uploads/2020/06/Documentar-Sector-5.pdf

36 Unități independente 0 10 10 10 9 Copii înscriși 10310 8777 8499 8299 8316 din care: în învățământul liceal 9667 8580 8299 8067 8045 Personal didactic 514 472 463 471 521 Învățământ postliceal și tehnic de maiștri Unități independente – – – – – Copii înscriși 62 152 146 138 73 Personal didactic – – – – – Sectorul 5-Baza materială din învățământul preuniversitar, pe ani școlari și pe niveluri de educație 11 Tabel nr.2 Anul școlar/diverse 2010-2011/număr 2015-2016/număr 2016-2017/număr 2017-2018/număr 2018-2019/număr Învățământ antepreșcolar Săli de clasă – 22 23 23 25 Dormitoare (destinate exclusiv odihnei copiilor) – 30 31 29 38 Săli de masă – 17 10 1 1 Calculatoare – 7 10 9 8 Învățământ preșcolar-inclusiv învățământul special Săli de clasă 205 241 238 257 257 Dormitoare (destinate exclusiv odihnei copiilor) 41 34 36 37 34 Săli de masă 16 19 19 27 26 Calculatoare 190 200 220 260 259 Învățământ primar și gimnazial– inclusiv a doua șansă și exclusiv 11 INS,Document statistic Sectorul 5,2020, https://bucuresti.insse.ro/wp-content/uploads/2020/06/Documentar-Sector-5.pdf

37
învățământul special Săli de clasă și cabinete 468 576 559 564 477 Laboratoare 70 71 74 71 71 Săli de gimnastică 20 26 27 30 28 Ateliere școlare 3 2 2 3 3 Terenuri de sport 4 17 17 17 17 Calculatoare 686 890 989 1016 983 Învățământ liceal și profesional- inclusiv a doua șansă-inclusiv învățământul special Săli de clasă și cabinete 248 263 259 258 265 Laboratoare 56 45 72 72 74 Ateliere 31 22 21 21 23 Săli de gimnastică 7 8 10 9 9 Terenuri de sport 6 8 7 6 8 Calculatoare 1015 1049 1091 1097 1083 Sectorul 5 – Învățământul preșcolar pe forme de proprietate12 Tabel nr.3 Anul școlar/diverse 2010-2011/număr 2015-2016/număr 2016-2017/număr 2017-2018/număr 2018-2019/număr Număr de grădinițe (unități independente) Total 28 25 25 27 26 Public 23 20 20 20 20 Privat 5 5 5 7 6 Copii înscriși Total 6394 5686 5318 5504 5563 Public 6068 5445 5082 5066 5075 Privat 326 241 236 438 488 Personal didactic Total 334 358 360 381 372 Public 313 324 326 326 314 Privat 21 34 34 55 58 12 INS,Document statistic Sectorul 5,2020, https://bucuresti.insse.ro/wp-content/uploads/2020/06/Documentar-Sector-5.pdf

38 Descentralizarea sistemului de învățământ a fost și este parte integrantă a procesului de reformă în domeniul educației.Descentralizarea învățământului preuniversitar a reprezentat transferul de autoritate, responsabilitate și resurse în privința luării deciziilor și a managementului general și financiar către unitățile de învățământ și comunitatea locală.Astfel, procesul de descentralizare se înscrie în Strategia națională de descentralizare și are menirea creării unui sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform normelor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, a accesului liber, egal și deplin la educație și la formare profesională, la adecvarea ofertei educaționale la interesele și nevoile beneficiarilor de educație direcți și indirecți. Eficiența descentralizării se regăsește în valoarea adăugată în educație, materializată în principal prin capacitatea de integrare a tinerilor absolvenți în societate pe baza competențelor dobândite în strânsă corelație cu evoluția permanentă a piaței forței de muncă la nivel local, național și internațional. Pentru învățământ, perspectiva descentralizării a rezultat printre altele, din nevoia de autonomie instituțională exercitată în condiții de transparență și răspundere publică, realizată prin apropierea centrului de decizie de locul actului de educație și prin valorizarea resurselor umane. În prezent, învățământul obligatoriu din România combină un învățământ general comprehensiv cu un învățământ de specializare și profesionalizare inițială. Sunt asigurate astfel formarea în continuitate a competențelor de bază (5 clase – grupa mare, pregătitoare pentru școală și clasele I-IV), a competențelor-cheie (toate cele 11 clase) și a unor competențe specifice pentru specializare și profesionalizare inițială (clasele IX-X). Se consideră că acestea sunt competențele necesare pentru absolvenții de învățământ obligatoriu pentru a asigura beneficiarilor de educație împlinirea și dezvoltarea personală din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți, incluziunea socială și cetățenia activă și ocuparea unui loc de muncă decent. În ceea ce privește învățământul din Sectorul 5, în perioada 2016-2019 s-au înregistrat numeroase realizări, dintre care amintim: § s-a reconstruit de la zero prima unitate de învățământ din Sectorul 5, respective Școala Gimnazială nr. 141; § s-a reconstruit Școala Gimnazială nr. 124; § s-a achiziționat terenul pentru construirea bazinului de înot din curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” și a unui patinoar; § s-au construit primele 2 săli de sport în curțile Școlilor Gimnaziale nr. 131 și nr. 135; § s-au deschis curțile școlilor după orele de program; § s-au amenajat terenurile de sport, s-au amplasat vestiare și grupuri sanitare, pentru ca toți copiii să se poată juca și să poată practica activități sportive în siguranță; § s-au alocat 180 de milioane de lei pentru reabilitarea a 24 de clădiri și a curților acestor unități de învățământ;

39
§ s-au introdus paza și sistemele de supraveghere, inclusiv pentru securitatea la incendiu, în toate unitățile de învățământ; § s-a dublat cuantumul burselor pentru elevi, fără limitarea numărului de elevi, astfel încât toți copiii care merită sunt recompensați, respectiv acordarea unui număr de 10.000 de burse școlare pentru copii; § s-au dat în folosință un număr de 5 grădinițe de vară în care au fost înregistrați un număr de 1.332 de preșcolari; § s-au aprobat proiecte europene în valoare de 5 milioane de euro pentru modernizarea unităților de învățământ, în cadrul POR; § au fost atrase fonduri naționale de 5 milioane de euro pentru modernizarea unui număr de 4 școli; § programul „Școală după școală”a devenit funcțional în trei sferturi dintre unitățile de învățământ din Seectorul 5; § s-a asigurat programul tip „Școală după Școală”, în sistem before & after-school, pentru elevii din Sectorul 5 care frecventează cursurile unităților de învățământ care nu dispun de spațiu pentru organizarea programului „Școală după Școală”, constând în activități didactice (sprijin în pregătirea temelor), de educație remediată, activități interactive, dezvoltare personală, jocuri și diverse ateliere (comunicare, dans, arte vizuale, limbi străine), asigurarea mesei principale și a gustărilor; § s-au acordat recompense financiare pentru un număr de 86 de elevi cu nota 10 la evaluarea națională și pentru cei 36 de dascăli care i-au pregătit, pentru performanță în educație în valoare totală de 252.400 de lei și recompense financiare pentru 142 de elevi cu nota 10 la BAC și pentru cei 43 de profesori care i-au pregătit, pentru performanță în educație în valoare totală de 547.000 de lei; § s-au acordat vouchere educaționale pentru performanță educațională pentru un n umăr de 28.259 de elevi și de 2.500 de cadre didactice în valoare totală de 5.196.700 de lei ; § s-a înființat Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5, instituție prin intermediul căreia s-au derulat șii se derulează programe cultural – educative și sportive precum „Vara urbana”, „Academia Copiilor”, „Pașaport pentru sport” , „Program anual de tabere – 5 în Tabără”, „File de Istorie a Teatrului Românesc”, „Educație prin Șah” sau „Cupa Intercartiere”; § în Sectorul 5 au fost implicați un număr de 40.000 de copii în proiecte educaționale și culturale13. În anul 2019 au fost aprobate un număr de 52 de proiecte care au vizat acțiuni cu caracter educativ și cutural pentru elevii din sectorul 5, dintre care amintim: § „#FAPTE: Educație pentru viitor” finanțat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială- Apelul nr.2 ”Educație incluzivă pentru copii și tineri în situații de risc;” § proiectul ”Spațiu cultural pentru Sectorul 5”; § proiectul "Nicolae C. Paulescu – Trecut, prezent și viitor"; § proiectul ”Elevi și profesori de nota 10 în sectorul 5”, ediția 2019; § programul „Start spre viitor” în anul școlar 2019-2020; 13 Raport de Activitate 2016-2019, http://www.sector5.ro/media/52450/raport-de-activitate-2016-2019.pdf

40 § proiectul ”#FAPTE: 5TUDENT5 – Pași spre viitor”, înregistrat la Centrul Cultural și de Tineret ”Ștefan Iordache”; § proiectul”Sprijin pentru educație – Universitatea București”; § proiectul ”Sprijin pentru educație – Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”; § proiectul ”Academia copiilor” pentru perioada noiembrie 2019 – iulie 2020; § proiectul ”Digitalizarea: Viitorul educației”; 5.6. Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura educațională din Sectorul 5 Prioritizarea investițiilor pentru infrastructura educațională presupune prcurgerea a două etape, respectiv: § primă etapă în care, autoritățile responsabile cu evaluarea și selecția propunerilor de proiecte de investiții în infrastructura educațională din Sectorul 5 trebuie să verifice conformitatea tuturor propunerilor primite cu principiile generale privind investițiile definite prin Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023; § Cea de-a doua etapă, în care propunerile de investiții care corespund principilor generale, vor fi evaluate în baza unui set de criterii de prioritizare, astfel încât prioritățile pentru investiții să fie stabilite exclusiv pentru propuneri compatibile; Ulterior procesului de identificare și de stabilire a conformității propunerilor cu principiile generale, se aplică un set de criterii pentru prioritizarea proiectelor eligibile de investiții în infrastructura educațională. Aceste criterii sunt structurate pe patru dimensiuni și opt subdimensiuni strategice considerate ca fiind cele mai importante pentru deciziile de prioritizare a investițiilor și pentru modernizarea infrastructurii educaționale. Dimensiunile strategice și subdimensiunile luate în considerare în procesul de definire a criteriilor de prioritizare și a indicatorilor aferenți acestora pentru prioritizare a investițiilor și pentru modernizarea infrastructurii educaționale sunt:

41
5.7. Criteriile de prioritizare și indicatorii aferenți investițiilor în infrastructura educațională din Sectorul 5 Dimensiunea strategică 1: demografia – subdimensiunea: schimbări demografice, criterii de prioritizare Presiunea demografică este un indicator utilizat pentru măsurarea ratei de creștere a populației pe grupe de vârstă pentru diferite niveluri de învățământ, pe baza creșterii medii anuale a populației. Pentru determinarea intervalelor pentru acest indicator au fost utilizate datele INS din anul 2020. Acest indicator este aplicabil tuturor nivelurilor de învățământ, cu excepția universităților, dat fiind faptul că studenții provin din toate zonele țării – și din străinătate – și că învățământul terțiar nu este obligatoriu. Conform acestui criteriu, cu cât presiunea demografică este mai mare, cu atât prioritatea care trebuie acordată propunerii de investiții în infrastructura educațională este mai mare. Astfel, conform datelor evidențiate în Documentul statistic aferent Sectorului 5 elaborat de INS în anul 2020, indicatorul Presiune demografică, care este aplicabil tuturor nivelurilor de învățământ, cu excepția universităților, se prezintă astfel: Tabel nr.4 Anul școlar/diverse 2015- 2016 2016- 2017 Creștere/ scădere 2016-2017 față 2017- 2018 Creștere / scădere 2018-2019 Creștere/ scădere Dimensiunea strategică•Demografia•Nevoile unităților de învățământ•Alternativele de transport•Nevoile pieței forței de muncăSubdimensiunea strategică•Schimbările demografice•condițiile de predare și învățare•riscul de părăsire timpurie a școlii•performanțele elevilor•contextul socio-economic•amplasarea•alternativele de transport•Nevoile pieței forței de muncă

42 de 2015-2016 % 2017-2018 față de 2016-2017 % 2018-2019 față de 2017-2018 % Învățământ antepreșcolar Copii înscriși 267 278 +11 313 +35 308 -5 Învățământ preșcolar-inclusiv învățământul special Copii înscriși 5686 5318 -368 5504 +186 5563 +59 Învățământ primar și gimnazial– inclusiv a doua șansă și exclusiv învățământul special Copii înscriși 20820 20398 -422 20655 +257 20539 -116 Învățământ liceal și profesional- inclusiv a doua șansă-inclusiv învățământul special Copii înscriși 8777 8499 -278 8299 -200 8316 +17 Învățământ postliceal și tehnic de maiștri Copii înscriși 152 146 -6 138 -8 73 -65 Din punct de vedere al presiunii demografice se constată că numărul elevilor și copiilor înscriși în învățământul preuniversitar în perioada 2016-2019, a scăzut pentru toate categoriile de copii și elevi care studiază în învățământul preuniversitar cu excepția învățământului antrepreșcolar unde s-a înregistrat o ușoară creștere în anul școlar 2018-2019 față de anul școlar 2016-2017 cu un număr de 41 de copii. Dimensiunea strategică 2:nevoile unităților de învățământ – subdimensiunea 2.1: Condițiile de predare și învățare, criterii de prioritizare Capacitatea școlii Indicatorul capacității școlii – ICS este utilizat pentru a măsura procentul numărului de locuri în raport cu numărul de elevi înscriși într-o unitate de învățământ și pentru a cuantifica fenomenul supraaglomerării și supradimensionării rețelei școlare din România.

43
Acest indicator este aplicabil tuturor nivelurilor de învățământ, cu excepția universităților, deoarece datele arată că universitățile din România nu se confruntă cu provocări privind capacitatea insuficientă. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare UAT-lor cu incidență de supraaglomerare mai mare. § capacitatea insuficientă, respectiv supraaglomerarea este indicată de ICS < 0,75; § capacitatea adecvată corespunde unui ICS cuprins între 0,75 și 1,25; § capacitatea excesivă – supradimensionare este indicată de ICS > 1,25; Existența facilităților Acest indicator a fost creat pentru a măsura gradul de dotare al unităților de învățământ cu biblioteci, laboratoare, săli de sport și ateliere, combinația acestora variind în funcție de nivelul de învățământ. Acest indicator este aplicabil pentru învățământul primar, secundar inferior și pentru învățământul liceal. Conform acestui criteriu, va fi acordată prioritate mai mare UAT-lor unde lipsa facilităților este mai mare. Caracterul adecvat al utilităților Acest indicator al utilităților – IU ete folosit pentru a măsura prevalența utilităților inadecvate dintr-o unitate de învățământ. Utilitățile unităților de învățământ sunt considerate “inadecvate” dacă oricare dintre următoarele șase condiții se aplică: § unitățile nu au autorizație sanitară; § unitățile nu sunt conectate la o sursă de apă autorizată; § unitățile nu au sistem de colectare a deșeurilor; § unitățile nu au centrală termică (bazându-se în schimb doar pe sobe/ șeminee); unitățile nu au grupuri sanitare interioare (doar exterioare); § unitățile nu sunt conectate la sistemul de canalizare ori nu au fosă septică. IU variază între 0 și 10 și cu cât valoarea este mai mare, cu atât utilitățile sunt mai necorespunzătoare și prin urmare, nevoia de modernizare a utilităților este mai mare. Acest indicator este aplicabil tuturor nivelurilor de învățământ, cu excepția universităților. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare UAT- lor cu incidența utilităților școlare necorespunzătoare mai mare. Raportul elevi-profesor-REP Acest indicator este măsurat prin numărul de elevi înscriși per profesor într-o anumită unitate de învățământ. Profesorii sunt o resursă esențială în procesul de învățare, iar REP măsoară disponibilitatea acestei resurse, precum și diferențele dintre școli în ceea ce privește accesul elevilor la această resursă.

44 Acest indicator este aplicabil tuturor nivelurilor de învățământ, cu excepția învățământului ante-preșcolar (creșe), învățământului primar (din cauza numărului redus de școli primare cu personalitate juridică) și universităților. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare UAT-lor cu raportul elevi-profesor mai mare. Existența programelor de tip „A doua șansă” Acest indicator măsoară dacă o unitate de învățământ oferă cel puțin un program de reducere a părăsirii timpurii a școlii și consecințele acesteia, cum sunt programele de tip „A doua șansă”. Acest indicator este aplicabil doar pentru învățământul primar și gimnazial, având în vedere natura acestor programe și reglementările existente în România. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare UAT-lor în care majoritatea școlilor oferă cel puțin un program de reducere a părăsirii timpurii a școlii, iar motivul acestei prioritizări se bazează pe faptul că aceste unități de învățământ au nevoie mai mare de infrastructură (de exemplu, mai multe clase) pentru implementarea acestor programe, comparativ cu unitățile care nu oferă astfel de programe. Dimensiunea universității Acest indicator măsoară numărul total al studenților înscriși, incluzând studenții înscriși în programe de licență, masterat și doctorat. Acest indicator este aplicabil doar pentru universități, dat fiind faptul că numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar este luat în considerare ca parte a indicelui capacității școlii. Acest indicator măsoară nevoia de investiții a unei universități pe baza faptului că unitățile care înscriu mai mulți studenți au relative mai mari nevoi. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare universităților cu număr mai mare de studenți înscriși. Cererea pentru cămine studențești Acest indicator măsoară cererea de cazare în căminele studențești și este aplicabil doar pentru universități. Cererea pentru cămine studențești este relevantă în special pentru studenții cu performanțe scăzute, care vin din alte județe. Acest indicator este măsurat ca procent al studenților înscriși în anul întâi care au obținut media la examenul de bacalaureat sub 7 (studenți cu performanțe scăzute), care vin din localitatea de domiciliu dintr-un județ la o universitate în alt județ. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare universităților cu cerere mai mare pentru cămine studențești. Anul construcției

45
Acest indicator este aplicabil doar pentru universități și măsoară procentul clădirilor unei universități care au fost construite cu mai mult de 25 de ani în urmă (înainte de 1992) și nu au fost reabilitate. Conform acestui criteriu, se acordă prioritate mai mare universităților cu procent mai mare de clădiri construite înainte de 1992 și care nu au fost reabilitate. Vulnerabilitatea la cutremur Acest indicator măsoară vulnerabilitatea la cutremur a clădirilor prin valoarea de vârf a accelerației terenului – PGA și este aplicabil doar pentru universități, date fiind constrângerile privind disponibilitatea datelor. Deoarece valorile PGA sunt specifice amplasării geografice, valoarea PGA a unei universității – relevantă pentru determinarea intervalelor pentru acest indicator – este calculată ca medie a valorilor PGA atribuite fiecărei clădiri a universității. Conform Conform acestui criteriu se acordă prioritate mai mare universităților cu valoarea medie a PGA mai mare. 5.7.1.Propuneri criterii de prioritizare a investițiilor PS5 pentru perioada 2020-2021 Poiectele de investiții ale Sectorului 5 în educație pot fi prioritizate în funcție de criterii precum: § ponderea populației preșcolare și școlare din totalul populației; § numărul de copii înscriși în învățământul preșcolar; § numărul de copii care sunt înscriși în clasele I-VIII; § numărul de elevi care sunt înscriși în clasele IX-XII; § numărul de elevi care sunt înscriși în școli profesionale; § îmbunătățirea calității și relevanței învățământului profesional și tehnic; § ponderea populației cu nivel de educație universitară; § ponderea populației cu nivel de educație preuniversitară; § promovarea învățării pe tot parcursul vieții § rata abandonului școlar; § valoarea Indicelui privind sustenabilitatea financiară a bugetului local; § numărul de săli de sport existente în Sectorul 5 § număr de computere existente în școlile din Sectorul 5 raportat la numărul de elevi; § număr de discipline sportive raportat la numărul total de elevi; § numărul de elevi raportat la numărul de clase disponibile; § gradul de creștere a participării la toate nivelurile și formele de învățământ; § creșterea ratei de absolvire a învățământului obligatoriu; § reducerea părăsirii timpurii a școlii; § gradul de creștere a numărului de elevi care urmează nivelurile superioare de învățământ.

46 Stabilirea investițiilor în infrastructură educațională trebuie corelate atât cu accesul la educație al unui număr mare de copii/elevi/persoane cât și cu creșterea calității nivelului de educație și cu eficiența actului educational. Totodată investițiile în infrastructură educațională trebuie corelate și cu prevederile și direcțiile strategice relevante din: § Strategia Națională pentru Dezvoltare Teritorială; § Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare; § Strategia Națională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei; § Strategia Națională pentru Competitivitate; § Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare; § Strategia de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome; Pe de altă parte, investițiile în infrastructura educațională trebuie să fie elaborate și estimate atât în raport cu cerințele de finanțare ale programelor operaționale din care sunt derulate cât și în funcție de obiectivele stabilite prin politicile educaționale respectiv în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. În procesul de luare a deciziilor privind investițiile în infrastructura sistemului educațional se au în vedere valorile fundamentale prevăzute în strategiile naționale și în legislația de referință în domeniuactuală, precum și în cerințele specifice diferitelor surse de finanțare, valori precum: § Incluziune socială; § Transparență; § Coerență strategică; § Flexibilitate; § Coerență strategică; § Spații de învățare inovatoare; § Relevanța pentru piața forței de muncă; § Medii de învățare de calitate; § Echitate; § Non-segregare; § Decizii bazate pe date concrete; § Sustenabilitate; § Nediscriminare; § Cadru decizional ; § Sentiment de proprietate; § Răspuns la nevoile locale;14 Investițiilor în infrastructura educațională li se pot aplică un set de criterii și de subcriterii pentru prioritizarea proiectelor eligibile, criterii valabile atât pentru diferitele niveluri de învățământ cât și pentru diferitele surse de finanțare. 14 Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017-2023

47
Având în vedere: § cerințele proiectului „O primărie mai aproape de oameni la doar un click distanță” cod SMIS/SIPOCA: 128825/661 și cele ale sub-activități 7.2 – Elaborarea si dezvoltarea unor criterii pentru prioritizarea investitiilor in urmatoarele sectoare: educatie, sanatate, asistenta sociala, infrastructura (mediu si transport) pentru realizarea bugetului aferent anului 2020/2021 și ținând cont de prevederile: § Ghidului pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația publică locală; § strategiei pentru modernizarea infrastructurii educaționale în România pentru perioada 2018– 2023; § Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare; § Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România 2017 -2018; § Raportului privind starea învățământului universitar 2018; Hotărârii nr. 363/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2014, propunem următoarele: 5.8. Criterii de prioritizare a investițiilor în domeniul educație Tabel nr.5 Principii Criterii de prioritizare a investițiilor noi aferente domeniului EDUCAȚIE Criterii de prioritizare a investițiiilor noi propuse pentru domeniul EDUCAȚIE aferente PS5 DA NU Nu se aplică Punctaj Maxim Acordat Principiul nr.1. Oportunitatea investiției în domeniul educației 1.1. Obiectivele investiției sunt relevante pentru domeniul) de activitate al PS5? 10 din care (5) 1.1.1.Proiectul de investiții analizat, poate contribui la asigurarea unei educații de calitate la standarde europene pentru toți copiii din Sectorul 5? ¯ ¯ ¯ 1.1.2.Proiectul de investiții în domeniul educației analizat, face obiectul direcțiilor de acțiune din strategiile naționale/regionale, respectiv al Strategiei pentru modernizarea ¯ ¯ ¯

48 infrastructurii educaționale 2018 – 2023 sau al strategiilor UE asumate și de România ca stat membru UE? 1.2. Investiția reprezintă o prioritate în contextul actualei strategii de dezvoltare instituțională? (5) 1.2.1.Nivelul de dezvoltare al Sectorului 5 ¯ ¯ ¯ 1.2.2.Investiția vizează sprijiniea creșelor, grădinițelor și școlilor din zonele cu populație vulnerabilă din Sectorul 5 ¯ ¯ ¯ 1.2.3.Investiția vizează sprijiniea creșelor, grădinițelor și școlilor din zonele cu populație vulnerabilă din Sectorul 5 ¯ ¯ ¯ 1.2.4.Investiția este destinată copiiilor Sectorului 5 care nu au încă acces la educație ¯ ¯ ¯ 1.2.5.Investiția contribuie la asigurarea și la îmbunătățirea condițiilor de bază în unitățile de învățământ din Sectorul 5 ¯ ¯ ¯
Principii Criterii de prioritizare a investițiilor Criterii de prioritizare a investițiiilor noi propuse pentru DA NU Nu se aplică Punctaj

49
noi aferente domeniului EDUCAȚIE domeniul EDUCAȚIE aferente PS5 Maxim Acordat Principiul nr.2 Dezvoltare instituțională: creșterea veniturilor și crearea de locuri de muncă 2.1. Investiția este justificată economic prin studiul de (pre)fezabilitate sau, după caz, de memoriul tehnico-economic, sau de nota de fundamentare? 22/din care (8) 2.1.1. Proiectul de investiții aferent sistemului educational are intocmit un studiu de fezabilitate,un memoriul tehnico-economic sau o notă de fundamentare actualizate. ¯ ¯ ¯
2.1.2. Obiectivele specifice ale proiectului de investiții pentru domeniul educație sunt precis cuantificate ¯ ¯ ¯ 2.1.3.Proiectul de investiții pentru domeniul educație are estimate costurile și beneficiile. ¯ ¯ ¯ 2.2. Investiția conduce la crearea de locuri de muncă? (7) 2.2.1.Proiectul de investiții generează locuri de muncă ¯ ¯ ¯ 2.2.2.Proiectul de investiții contribuie la asigurarea unor șanse egale la educație pentru copiii din cartierele sărace ¯ ¯ ¯ 2.2.3.Proiectul de investiții susține programe de educare și de conștientizare pentru reducerea abandonului școlar ¯ ¯ ¯

50 2.2.4.Proiectul de investiții în educație asigură dezvoltarea sau modernizarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de invățământ public dar și pentru educația elevilor ¯ ¯ ¯
Principii Criterii de prioritizare a investițiilor noi aferente domeniului EDUCAȚIE Criterii de prioritizare a investițiiilor noi propuse pentru domeniul EDUCAȚIE aferente PS5 DA NU Nu se aplică Punctaj Maxim Acordat Principiul nr.2 Dezvoltare instituțională: creșterea veniturilor și crearea de locuri de muncă 2.3 Impactul de mediu al investiției corespunde legislației în vigoare ? (7) 2.3.1.Proiectul de investiții asigură respectarea legislației referitoare la asigurarea condițiilor de bază din unitățile de învățământ ¯ ¯ ¯ Principiul nr.3 Sustenabilitatea financiară a investiției pentru educație 3.1. Cerințele totale de finanțare ale investiției sunt realiste? 27 din care (5) 3.1.1.Decizia de finanțare a proiectului de investiții pentru educație este inclusă în proiectul BL S5 conform priorităților comunității locale ¯ ¯ ¯ 3.1.2.Solicitările de finanțare pentru noile investiții pentru educație sunt corelate cu resursele disponibile după ce sunt acoperite invesțiiile în curs de derulare ¯ ¯ ¯ 3.1.3.Proiectul de investiții pentru educație beneficiază de sustenabilitatea ¯ ¯ ¯

51
financiară a bugetului local 3.1.4.Proiectul de investiții pentru educație urmărește accesibilitatea acțiunilor din domeniul educației ¯ ¯ ¯ 3.2. Investiția este susținută și din sursele proprii? (7) 3.2.1. Proiectul de investiții are cofinanțare din fonduri europene pentru diverse probleme de educație, cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, înscrierea la grădiniță, îmbunătățirea condițiilor din creșe/ grădinițe/ școli, construirea de noi astfel de unități, crearea de 13 forme de școlarizare de tip before/after school ¯ ¯ ¯
3.2.2.Este evaluată implementarea proiectului, urmărinduse să se respecte consecvența cu specificația, conformitatea cu estimarea de cost aprobată și termenul limită de finalizare ¯ ¯ ¯
Principii Criterii de prioritizare a investițiilor noi aferente domeniului EDUCAȚIE Criterii de prioritizare a investițiiilor noi propuse pentru domeniul EDUCAȚIE aferente PS5 DA NU Nu se aplică Punctaj Maxim Acordat Principiul nr.3 Sustenabilitatea financiară a 3.3 Investiția complementară achizițiilor este cuantificată? (5) 3.3.1.Este evaluată implementarea proiectului, urmărindu-se respectarea costurilor estimate și ¯ ¯ ¯

52 investiției pentru educație termenul limită de finalizare 3.3.2.Resursele umane și financiare alocate sunt suficiente pentru a asigura realizarea proiectului ¯ ¯ ¯ 3.3.3.Raportul de finalizare a proiectului trebuie să prezinte și informații cu privire calitatea serviciiore oferite și așteptate de comunitatea locală ¯ ¯ ¯ 3.3.4.Evaluarea performanței proiectului după finalizarea acestuia, din punct de vedere al obținerii de venituri care să acopere costurile de operare și de întreținere ¯ ¯ ¯
3.4. Există resurse pentru a acoperi costurile de operare și de întreținere după finalizarea investiției? (5) 3.4.1.Există posibilitatea de a fi atrase fonduri din mediul privat pentru operarea și intreținerea investiției, odată ce aceasta este finalizată ¯ ¯ ¯ Principiul nr.4 Planul de implementare și performanța în implementare 4.1. Cât de bine s-a întocmit documentația și informarea în cadrul investiției? 15 din care (5) 4.1.1.S-a constatat existenta unei documentații detaliate și au fost informați factorii decizionali responsabili de implementarea proiectului; ¯ ¯ ¯

53
4.1.2. Proiectul a parcurs cu succes etapele de selectare și de bugetare și dacă proiectul poate fi implementat în perioada planificată ¯ ¯ ¯
Principii Criterii de prioritizare a investițiilor noi aferente domeniului EDUCAȚIE Criterii de prioritizare a investițiiilor noi propuse pentru domeniul EDUCAȚIE aferente PS5 DA NU Nu se aplică Punctaj Maxim Acordat Principiul nr.4 Planul de implementare și performanța în implementare 4.1. Cât de bine s-a întocmit documentația și informarea în cadrul investiției? 4.1.3.Proiectul răspunde nevoilor comunității, pe probleme de educație ¯ ¯ ¯ 4.2 S-au definit indicatorii corespunzători pentru progresul și performanța investiției și în vederea evaluării? (5) 4.2.1.Sunt definiți indicatorii necesari pentru evaluarea performanței investiției ¯ ¯ ¯ 4.2.2.Există un plan etapizat cu termene ferme pentru realizarea investiției ¯ ¯ ¯ 4.2.3.Există metode și instrumente pentru evaluarea progresului investiției ¯ ¯ ¯
4.3 Există un compartiment care să răspundă de (5) 4.3.1.A fost nominalizat un manager/director de proiect care să asigure implementarea investiției și acesta are ¯ ¯ ¯

54 progresul investiției? experiență în implementarea acestor proiecte 4.3.2.PS5 este responsabilă cu implementarea și are capacitatea de a dezvolta și realiza obiectivele proiectului ¯ ¯ ¯ 4.3.3. La finalizarea proiectului se evaluează performanța și măsura în care investiția pentru educație a început să livreze serviciile de beneficiarii de educație ¯ ¯ ¯
Principii Criterii de prioritizare a investițiilor noi aferente domeniului EDUCAȚIE Criterii de prioritizare a investițiiilor noi propuse pentru domeniul EDUCAȚIE aferente PS5 DA NU Nu se aplică Punctaj Maxim Acordat Principiul nr. 5 Urgența investiției 5.1.Pot exista pierderi semnificative în cazul în care investiția nu se implementează/ finanțează? 20 din care (10) 5.1.1. Valoarea pierderilor în cazul în care investiția nu se mai imlementează este semnifictivă ¯ ¯ ¯ (10)

55
5.2 Există documente oficiale întocmite de autoritățile în domeniu (primării, arhive speciale și alte organe ale administrației publice abilitate în acest sens) privind un timp limită de încadrare în norme referitoare la pericolul de incendiu, cutremur, alte calamități? 5.2.1.Existența unor documente oficiale de încadrare în termenul limită de încadrare în normele cu privire la pericolul de incendiu, cutremur sau alte calamități. ¯ ¯ ¯
Este selectat criteriul propus care este apreciat cu menționea ,,DA”. Ulterior procesului de selectare cu mențiunea ,,DA” va urma punctarea criteriului.

56 6. Prioritizarea investițiilor în sectorul sănătate Prin Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 s-a încercat asigurarea și promovarea sănătății ca element esențial al dezvoltări durabile a societății românești, atât din punct de vedere social, teritorial cât și economic și s-a dorit furnizarea unui cadru general de intervenție pentru a elimina punctele slabe identificate în sectorul de sănătate prin: • reducerea inegalitaților existente în sănătate; • optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în condiții folosind medicina bazată pe dovezi; • îmbunatățirea capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile; SNS 2014-2020 este un document strategic elaborat în contextul procesului de programare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 – 2020 justificat și de necesitatea îndeplinirii condiționalității ex-ante prevăzută de Poziția Serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat și a programelor în România pentru perioada 2014 – 2020, precum și a recomandărilor de țară formulate de Comisia Europeană cu privire la sectorul sanitar. 15 Sistemele de sănătate din UE au la bază valori europene comune precum:
Întărirea cooperării dintre sistemele de sănătate din UE a devenit o necesitate în special atunci când a aparut necesitatea mobilității pacienților între sistemele naționale de sănătate.Studiile efectuate au evidențiat faptul că sistemele de sănătate din statele membre UE au trebuit să se adapteze cu pași rapizi la fenomene de impact precum: • îmbătrânirea populației; 15 Ministerul Sănătății,Strategia Națională de Sănătate 2014-2020,Anexa nr.1, noiembrie 2014, http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/ 1.Universalitate2. Accesul la îngrijire de calitate3. Echitate4.Solidaritate

57
• migrația; • predominanța bolilor transmisibile și a problemelor de sănătate mintală; • provocările generate de bolile transmisibile; • performanța și problemele financiare care afectează sistemele sanitare; • insuficiența personalului medical; • dezvoltarea precară a serviciilor de sănătate publică din multe zone; Instituțiile din domeniul sănătății s-au concentrat pe obiectivele politicilor de sănătate publică, respectiv:
Calitatea serviciilor medicale și accesul la servicii medicale diferă între țările membre UE, fiind influențate de o serie de circumstanțe sociale și economice, responsabilitatea principală pentru protecția sănătății și dezvoltarea unor sisteme de sănătate eficiente și echitabile, revenind statelor membre, care au datoria de îmbunătățire a sănătății publice, de prevenire și de gestionare a bolilor, de atenuare a surselor de pericol pentru sănătatea umană și de armonizare a strategiilor de sănătate. 6.1.Misiune, viziune, scop și principii de bază ale Ministerului Sănătății Ministerul Sănătății stabilește direcțiile strategice și colaborează cu toți actorii relevanți, pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate care să răspundă nevoilor individului și comunității. Accesul la servicii preventive, de urgență, curative și de reabilitare de calitate în condițiile utilizării eficace și eficiente a resurselor disponibile și a promovării unor standarde cât mai înalte, au ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a populației României. Pe de altă parte accesul echitabil la servicii de calitate, fundamentarea pe dovezi, optimizarea serviciilor de sănătate cu accent pe serviciile și intervențiile cu caracter 1.Consolidarea cadrului interinstituțional
2. Necesitatea de a consolida capacitatea de reacție rapidă3.Necesitatea unei mai bune coordonări a promovării sănătății și a prevenirii bolilor

58 preventiv, descentralizarea și un parteneriat eficient și transparent cu toți actorii care pot contribui la îmbunătățirea stării de sănătate, sunt factori care pot influența semnificativ calitatea sistemului de sănătate românesc. Principalele valori care constituie pentru Ministerul Sănătății fundamentul pe careși-a construit viziunea și misiunea în vederea atingerii obiectivelor strategice propuse, sunt:

59
•Deciziaprivindprioritățilenaționaledinsănătateșidezvoltareaserviciilordesănătatetrebuiesăsefacăînmoddeschis,cuimplicareapacienților,consultareaprincipaliloractoriimplicați,comunicareamotivațieișiadecizieicătrepersonalulmedicalșicătrecomunitate.1.Comunicarea și transparența •Sistemuldesănătatedoreștesituareapacientuluiînmijloculsistemului.Pacientularedreptulsăfiereprezentatînmecanismeledecizionaleșisăfietratatcorespunzătorîntimpcesistemuldesănătatesebazeazăperesponsabilizareapopulațieideasepliapecerințeleprogramelordeprevențieșidetratamentrecomandate.2.Centrarea pe pacient •AngajamentulșiimplicareaGuvernului,aMinisteruluiSănătății,apersonaluluidinsănătatedarșiacomunitățilorlocaleîndezvoltareasistemuluidesănătate,presupuneatâtprogramenaționaledesănătatemaieficienteorientateperezultateșinunumaipeprocese,darșiofinanțarepredictibilămultianualășiomonitorizareșioevaluareeficienteastfelînvctsăpoatăfiatinseobiectiveledestaredesănătatepropuse.3.Angajamentul privind direcțiile strategice naționale •Promovareamediciniibazatepedoveziatâtînpracticaclinică,lanivelindividual,câtșilaniveldesănătatepublicășiasigurareaceluimaibunraportîntrecheltuielileefectuatepentrusănătateșibeneficiulobținut,respectivstareadesănătateapopulației.4.Ancorarea în evidențe, asigurarea valorii adaugate pentru banii investiți •Creștereaaccesuluilaserviciidesănătatedebazăpentrutoți,înspecialpentrupersoanelevulnerabileșidezavantajate.5.Echitatea

60 •Întreprindereadeeforturisusținutepentruîmbunătățireacontinuăacalitățiiserviciilordesănătatefurnizate,darșicreștereacalitățiimanagementuluiînsănătatecaresăcontribuiesemnificativlaluareaunordeciziioportuneșibinefundamentate.6.Îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate•Descentralizareaînluareaunordeciziișiînmanagementulsănătății,darșicreștereacompetențelorcomunitățilorlocaleșiaresponsabilizăriiacestorapentruutilizareacâtmaieficientăaresurseloraferenteserviciilordesănătate,suntfactoricareasigurăîmbunătățireastăriidesănătateapopulației.7.Descentralizarea în sănătate,responsabilizarea și implicarea comunității•Valorizarea,recompensareașiformareaadecvatăapersonaluluișioferireadeoportunitățipentrucaspecialiștiidinsănătatesăpoatăcontribuilaorganizareașifurnizareaserviciilordesănătate.8.Împuternicirea personalului din sănătate •Personalulmedicaltrebuiesăaibăatitudineșicomportamentprofesionisteșieticeînrelațiacupaciențiișisădemonstrezerespectpentruviațașidrepturileacestora.9.Etica profesională •Înțelegereașiconștientizarealaniveldeindividaprincipalilorfactorideterminațiaibolilordarșiaroluluișiresponsabilitățiifiecăreipersoaneînaadoptacomportamentesănătoaseșimăsuricucaracterpreventiv,suntfactoricarepotcontribuilamenținereauneicâtmaibunestăridesănătateasocietățiiînansamblulei.10.Conștientizarea populației și responsabilizarea individului

61
6.2. Direcții strategice ale sistemului de sănătate a.Direcțiile strategice care vizează sănătatea publică sunt: § Îmbunătățirea stării de sănătate și de nutriție a femeii și a copilului, a grupurilor dezavantajate și vulnerabile,intervenții pentru prevenirea malnutriției, obezității și a deceselor, prin creșterea accesului la îngrijiri adecvate și la servicii de planificare familială; § Elaborarea, finanțarea și implementarea programelor profilactice pentru copii prin introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5- 9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină; § Creșterea capacității de screening neonatal pentru depistarea malformațiilor congenitale, a riscului genetic, a erorilor înnăscute de metabolism, a deficiențelor senzoriale și a fibrozei chistice; § Reducerea incidenței bolilor netransmisibile care constituie actualmente cauzele majore de morbiditate, dizabilitate și mortalitate – boli cardiovasculare și cerebrovasculare, cancere, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabet, prin măsuri precum: o evaluarea riscurilor și supravegherea activă a populației prin servicii de prevenție depistarea în faze incipiente de boală și intervenții de screening organizat; o extinderea și diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie și de specialitate; o dezvoltarea/îmbunătățirea rețelei de screening pentru cancer prin crearea de centre suplimentare de screening pentru cancer; o achiziționarea a opt unități mobile pentru screeningul cancerului și îmbunătățirea capacității tehnice a laboratoarelor regionale de patologie și citologie; § Reducerea mortalității și morbidității cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ și pentru societate și pe termen lung diminuarea semnificativă a incidenței lor; § Creșterea capacității de screening a bolilor infecțioase transmisibile, inclusiv a celor cuu transmitere sexuală precum: hepatită, HIV, tuberculoză; § Sănătatea în relație cu mediul; § Sănătatea mintală – îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu tulburări psihice prin asigurarea accesului acestora la terapii medico-psihologice și prin depistarea consumului de substanțe psihoactive; § Bolile rare – îmbunătățirea calității îngrijirii pacientului cu asemenea afecțiuni pe tot lanțul de îngrijiri și asigurarea accesului la terapia specifică; § Introducerea unor acțiuni noi, precum: depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensiv; b.Direcțiile strategice care vizează serviciile de sănătate publică

62 § Creșterea gradului de interconectare a furnizorilor de servicii medicale în vederea facilitării schimbului de informații utile pacienților; § Îmbunătățirea sistemului de raportare statistică în domeniul medical și dezvoltarea unui sistem de alertă epidemiologică precoce; § Consolidarea rețelei de servicii de asistență medicală comunitară destinate grupurilor vulnerabile; § Creșterea eficacității și diversificarea serviciilor de asistență medicală primară, incluzând creșterea ponderii serviciilor de prevenție primară, secundară și terțiară, diagnostic precoce și tratament, monitorizarea pacientului cronic de tip HTA sau diabet, în comunitate; § Consolidarea calității și eficacității serviciilor furnizate în ambulatorul de specialitate, concomitent cu scăderea numărului de cazuri de spitalizare continuă; § Creșterea gradului de siguranță a populației prin consolidarea sistemului integrat de urgență și asigurarea accesibilității la asistența medicală de urgență adecvată în mod echitabil; § Extinderea sistemului de telemedicină între prespital și spital, precum și între unitățile și compartimentele de primiri urgențe, la care se pot adauga și centrele de permanență; § Regionalizarea și concentrarea asistenței medicale spitalicești și crearea de rețele regionale de referință cu spitale și laboratoare de diferite grade de competență interconectate cu sectorul de asistență primară și ambulatorie de specialitate; § Plasarea în centrul rețelei de spitale a spitalelor regionale de urgență cu înalt nivel de performanță, cărora li se adaugă spitalele zonale, completat de restul spitalelor județene de urgență și a celor din Municipiul București, precum și institutele de specialitate; § Îmbunătățirea unor servicii medicale selectate, prin reabilitarea, crearea și furnizarea de echipamente medicale și de alt tip pentru sălile de operație, unitațile de terapie intensivă, unitațile pentru arși, unitățile de radioterapie, servicleii de urgență și serviciile de imagistică medicală; § Creșterea accesului la servicii de reabilitare, paliație și de îngrijire pe termen lung; c. Direcțiile strategice cu măsurile transversale care vizează sistemul de sănătate § Consolidarea capacității de previzionare a servicilor medicale oferite populației prin dezvoltarea de către Ministerul Sănătății a unor sisteme informatice de analiză pentru domeniile strategice ale sistemului precum: resurse umane, infrastructură și resurse financiare; § Întărirea capacității administrative la nivel național, regional și local; § Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate și asigurarea controlului costurilor și a protectiei financiare a populației; § Implementarea măsurilor strategice privind prevenirea fraudei și corupției în administrația publică și în serviciile sistemului de sănătate; § Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului care să asigure accesul echitabil și sustenabil la medicația bazată pe dovezi a populației;

63
§ Promovarea cercetării și inovării în sănătate; § Colaborare intersectorială pentru o stare de sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; § Eficientizarea sistemului de sănătate prin accelerarea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor modern, respectiv platforma E- sănătate; § Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel național, regional și local, în vederea reducerii inechității în procesul de acces la serviciile de sănătate; Rezultatele așteptate în urma implementării politicilor care privesc sistemul de sănătate din România pot fi: § furnizarea unor servicii de sănătate sigure și eficiente în care pacientul primește serviciile medicale de care are nevoie, la toate nivelurile de asistență medicală, respectiv primar, secundar și terțiar; § asigurarea calității serviciilor medicale; § reducerea riscului și asigurarea a siguranței pacientului prin sistemele și procedurile informaționale propuse și prin sistemul de monitorizare a calității, care vor contribui la recunoașterea, prevenirea și diminuarea erorilor; § optimizarea sistemului cooperării intersectoriale cu un impact crescut asupra sănătății; Pentru implementarea obiectivelor și pentru asigurarea funcționării în condiții de calitate a sistemului sanitar românesc sunt absolut necesare urmatoarele măsuri: § creșterea graduală a resurselor alocate; § creșterea finanțării asistenței medicale de urgență; § susținerea financiară a programelor de sănătate; § finanțarea reabilitării și consolidării unor unități sanitare publice; § finanțarea construirii de noi spitale; § finanțarea achiziționării și a dotării unităților sanitare cu echipamente medicale, cu aparatură medicală și mijloace de transport sanitar; § acordarea de sprijin financiar pentru îmbunătățirea infrastructurii și pentru dotarea spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale; 6.3. Particularități ale proiectelor de investiții pentru sănătate derulate din fonduri europene O serie de proiecte pentru sănătate se derulează din fonduri europene, structurale și de investiții, respectiv: 1. Proiecte finanțate prin POCU 2014-2020 POCU stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, prin continuarea investițiilor realizate prin FSE în perioada 2007-2013 asigurând atingerea obiectivului general al AP 2014-2020 de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și celelalte state membre UE.

64 În cadrul acestui program operațional pentru perioada 2017-2019 au fost susținute proiecte cu scopul de a crește capacitatea tehnică a personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate la nivel național și local, de a crește numărul de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, de depistare precoce, de diagnostic și de tratament precoce, de consolidare a rețelei de asistență medicală comunitară prin furnizarea de servicii medicale comunitare adaptate nevoilor populației, inclusiv prin furnizarea de programe de formare adaptate nevoilor acestora, precum și de operaționalizare în aplicarea de soluții TIC precum: E-sănătate sau telemedicina în sectorul medical românesc. 2.Proiecte finanțate prin POC 2014 – 2020 În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale de Sănătate – prioritatea de promovare a cercetării și inovării în sănătate, POC asprijinit prin Axa Prioritară 1, vizează dezvoltarea capacității de cercetare, dezvoltare, inovare urmărind obținerea de rezultate care ar putea fi integrate în practică. În vederea realizării acestui obiectiv au fost încurajate proiectele de atragere a cercetătorilor români implicați în proiecte naționale și internaționale din sănătate și dezvoltarea infrastructurii instituționale de cercetare în sănătate având ca obiectiv principal dezvoltarea unor mecanisme formale de transfer a rezultatelor cercetării în practica medicală.16 Cea de-a doua axă prioritară a vizat susținerea infrastructurii specifice pentru a atinge obiective precum: § digitalizarea înregistrărilor în domeniul sănătății; § asigurarea schimbului de date standardizate între spitale, medici, farmaciști, pacienți și între toate celelalte instituții implicate; § continuarea extinderii serviciilor de telemedicină din România precum: o schimbul de date în situații de urgență; o consultarea și acordarea celui de-al doilea aviz de la distanță; o educație și formare profesională permanentă pentru personalul medical; o sprijinirea populației prin sfaturi medicale; 3.Proiecte finanțate prin POR 2014 – 2020 Axele prioritare din POR 2014-2020 au susținut atât operațiuni cu aplicare în domeniul de sănătate extrem de necesare pentru construcția de spitale regionale în municipii importante precum: Iași, Craiova și Cluj Napoca cât și operațiuni necesare pentru creșterea accesibilității la serviciile de sănătate comunitare și de nivel secundar pentru 16 Documentul de sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Sănătății, Anexa nr.3/26, http://www.cdep.ro/proiecte/2017/000/00/7/26.pdf

65
zonele sărace și izolate precum dar au vizat și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice sanitare. 4.Proiecte finanțate prin POCA 2014 – 2020 POCA a promovat crearea unei administrații publice moderne care să faciliteze dezvoltarea economico-socială prin intermediul unor servicii publice de calitate și competitive, a unor investiții și reglementări de calitate în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a realiza aceste obiective s-a pornit de la nevoia de a crea o administrație publică eficientă și performantă cu resurse umane competente și bine gestionate, cu un management eficient și transparent care să utilizeze în mod responsabil resursele materiale, umane, financiare și informaționale existente dar și de elaborare a unor proceduri clare și simple de funcționare. 5. Proiecte finanțate prin POIM 2014 – 2020 Prin POIM 2014 – 2020 , s-au avut în vedere proiecte de investiții pentru realizarea Laboratorului Național de Monitorizare a calității apei, în care Ministerul Sănătății să fie partener alături de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și alături de Administrația Națională Apele Române. 6.Programul de Cooperare Elvețiano-Român Prin acest Program de Cooperare elvețiano-român, aprobat prin Acordul Cadru încheiat între Consiliul Federal al Elveției și Guvernul României, s-a urmărit reducerea disparităților economico-sociale din cadrul UE, rspectiv Ministerul Sănătății prin Unitatea de Management a Proiectului a dorit implementarea în perioada 2014-2020 a proiectului privind „Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar” finanțat de BIRD prin Acordul de Împrumut nr. 8362RO ratificat prin Legea nr. 179/16 decembrie 2014, cu accent pe întărirea furnizării serviciilor de asistență medicală și pe îmbunătățirea guvernanței și administrării sectorului sanitar românesc. 6.4. Investiții prioritare în infrastructura din sănătate Programul de investiții al Ministerului Sănătății este bine definit în strategia fiscal bugetară pe termen mediu 2017-2020 a Ministerului Sănătății, prin două proiecte investiționale de anvergură în cadrul cărora se regăsesc o serie de subproiecte de investiții, respectiv: Proiectul nr.1 Vizează finanțarea dezvoltarii și modernizării infrastructurii sanitare printr-o serie de subproiectele reprezentative precum:

66 a. finalizarea obiectivelor de investiții începute în anii precedenți; b. continuarea programului de consolidări și de alte lucrări de intervenții asupra clădirilor unităților sanitare; c. reabilitarea infrastructurii unităților sanitare prin efectuarea de lucrări de reparații capitale; d. construirea a 8 Spitale Regionale de Urgență și a unui spital republican în București inclusiv prin POR; e. reabilitarea,modernizarea sau extinderea a 15 spitale județene; f. reabilitarea a 150 de ambulatorii de specialitate; g. reabilitarea a 25 de Centre comunitare integrate medico-sociale; h. realizarea de Centre comunitare integrate medico-sociale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane; Proiectul nr. 2 Vizează dotarea unităților sanitare cu aparatură medicală, echipamente și mijloace de transport sanitar specifice domeniului sănătății prin finanțarea unor subproiecte precum: a. dotarea cu aparatură și echipamente medicale performante a spitalelor publice; b. dotarea cu mijloace de transport sanitar specifice; c. dotarea cabinetelor medicilor de familie; d. dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naționale în funcție de specialitate; Derularea acestor două principale proiecte și a subproiectelor aferente au avut ca scop asigurarea populației cu servicii medicale performante apte să acopere nevoile și care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de servicii de același tip din statele membre ale UE.Astfel, prin programul de investiții care se prezintă ca anexă la bugetul Ministerului Sănătății sunt finanțate în principal cheltuieli de natura investițiilor la nivelul unităților sanitare din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății. Urmare descentralizării, prin trecerea unui număr de peste 370 de spitale în subordinea autoritățior locale, o componentă semnificativă în finanțarea cheltuielilor de natura investițiilor au reprezentat-o și transferurile din bugetul Ministerului Sănătății către bugetele autorităților administrației publice locale pentru finanțarea cheltuielilor de natura investițiilor la nivelul spitalelor din rețeaua sanitară a acestora, care au putut primi astfel de fonduri în condițiile art. 198, alin. 1, 2 și 3 din legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată cu modificările și completările ulterioare, dar care nu se regăseau evidențiate în programele de investiții anexă la bugetul Ministerului Sănătății.17 17 Documentul de sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Sănătății, Anexa nr.3/26, http://www.cdep.ro/proiecte/2017/000/00/7/26.pdf

67
6.5. Sursele de finanțare a investițiilor în infrastructura privind sănătatea în România În confomitate cu prevederile documentului de sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Sănătății pentru anii 2019 și 2020-2022, componenta sistemului de finanțare pentru Ministerul Sănătății, sursele de finanțare și ponderea fiecarei surse în totalul finanțării sunt structurate astfel18: Tabel nr.6 Nr crt Surse de finantare Pondere in total % 1 Buget de stat 99,21 2 Credite externe 0,00 3 Fonduri externe nerambursabile 0,05 4 Venituri proprii 0,74 5 Total surse 100,00 6.6. Profilul de țară al României în ceea ce privește sănătatea în anul 2019 Deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE. Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socio-economice și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii, însă aproximativ 11 % din populația României a rămas neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii. Principalele provocări pentru sistemul de sănătate românesc constau în remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și combaterea deficitului tot mai mare de cadre medicale din domeniul sănătății. Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani începând cu anul 2000, respectiv de la 71,2 ani până la 75,3 ani în anul 2017 însă există discrepanțe majore în ceea ce privește speranța de viață în funcție de gen și de nivel de studii, boala cardiacă ischemică rămânând principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. România se confruntă și cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, în România existând cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE. 18 Documentul de sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Sănătății, Anexa nr.3/26, http://www.cdep.ro/proiecte/2017/000/00/7/26.pdf

68 Deși s-a diminuat în ultimii ani , numărul cazurilor de TBC din România este în continuare cel mai ridicat din UE19
Există inegalități pronunțate în ceea ce privește speranța de viață în funcție de nivelul de studii, respectiv diferențele în ceea ce privește speranța de viață în funcție de nivelurile de studii sunt substanțiale, în special pentru bărbați. Astfel, bărbații cu niveluri scăzute de studii la vârsta de 30 de ani trăiesc în medie cu 10 ani mai puțin decât cei cu studii superioare valoare considerabil mai ridicată decât media UE de 7,6 ani. Diferențele în rândul persoanelor de sex feminin sunt mult mai puțin accentuate – aproximativ 4 ani, o valoare aproximativ identică cu cea înregistrată pe teritoriul UE. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală a mortalității, dar decesele cauzate de cancer sunt în creștere20 19 State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf Sursa: Date de supraveghere ale ECDC pentru tuberculoză, Baza de date Eurostat. 20 State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf Sursa: Baza de date Eurostat

69
Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese la 100 000 de locuitori în anul 2016. Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, respectiv: § unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților de 32 % decât în rândul femeilor de 8 %; § ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE de 10 %; § ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %; § consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice; § rata consumului episodic excesiv de alcool este de 35 % și depășește cu mult media UE de 20 %. Toți factorii de risc comportamentali, în afară de obezitate, sunt foarte răspândiți21 21 State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf Sursa: Calcule OCDE pe baza anchetei ESPAD din 2015 și a anchetei HBSC din perioada 2013-2014 pentru indicatorii referitori la copii și EU-SILC 2017, EHIS 2014 și Statisticile OCDE din 2019 în domeniul sănătății pentru indicatorii referitori la adulți.

70 Consum episodic excesiv de alcool (copii) Consum episodic excesiv de alcool (adulți)
Exces de greutate și obezitate (copii) Obezitate (adulți) Notă: Cu cât bulina este mai aproape de centru, cu atât țara are performanțe mai bune comparativ cu alte țări UE. Nicio țară nu se află în „zona-țintă” albă, deoarece este loc pentru progres în toate țările, în toate domeniile. Sursa: Calcule OCDE pe baza anchetei ESPAD din 2015 și a anchetei HBSC din perioada 2013-2014 pentru indicatorii referitori la copii și EU-SILC 2017, EHIS 2014 și Statisticile OCDE din 2019 în domeniul sănătății pentru indicatorii referitori la adulți. Riscuri alimentare,consum tutun șI alcool22
Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor respectiv 1 029 euro, media UE fiind de 2 884 euro cât și ca procent din PIB de 5 % față de 9,8 % media în UE. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici este de 79,5 % și este în concordanță cu media UE de 79,3 % deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale 22 State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf, Sursa: Baza de date Eurostat

71
ambulatorii, plățile informale sunt deopotrivă substanțiale și răspândite. Practic, în România cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute sistemul de sănătate fiind însă subfinanțat. România are un sistem de asigurări sociale de sănătate foarte centralizat, sistemul de sănătate bazându-se pe un model de asigurări sociale de sănătate în care rolul statului este major. Astfel, Ministerul Sănătății este responsabil pentru guvernanța generală în timp ce CNAS administrează și reglementează sistemul. Atât Ministerul Sănătății cât și CNAS sunt reprezentate la nivel local prin autoritățile județene din domeniul sănătății publice și prin casele județene de asigurări de sănătate. Serviciile de asistență medicală sunt furnizate în 41 de județe și în București în conformitate cu normele stabilite la nivel central. Casele județene de asigurări de sănătate cumpără servicii de la furnizorii de servicii medical, respectiv medici generaliști, medici de familie, medici specialiști, laboratoare, spitale sau furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu la nivel local dar furnizorii de servicii medicale pot fi plătiți și de Ministerul Sănătății în cadrul programelor naționale de sănătate. Angajatorii nu contribuie în mod direct la sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Până în 2017, angajatorii își transferau cota contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate către CNAS în numele angajaților însă angajatorii omiteau în mod sistematic să plătească. Urmare adoptării noii legislații, angajații au devenit responsabili pentru plata primei complete și salariile au crescut pentru a include suma pe care trebuiau să o acopere angajatorii. Există și o serie de scutiri de la plata contribuțiilor care operează în sistem. Pentru unele grupuri vulnerabile cum ar fi șomerii, pensionarii cu pensii mici și persoanele care beneficiază de prestații sociale statul este cel care plătește din buget, în numele acestora, către CNAS o contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sănătate. Serviciile de sănătate utilizate de alte grupuri precum copiii și studenții sub 26 de ani, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilități și bolnavii cronici sunt finanțate din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate ale populației active. În general, numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de sănătate are drept rezultat o subfinanțare cronică a sistemului de sănătate. Majoritatea cheltuielilor pentru sănătate provin din surse publice dar cheltuielile generale sunt foarte scăzute, România cheltuind mai puțin pe sănătate decât orice altă țară din UE pe cap de locuitor. Cea de a doua sursă de venituri în ordinea importanței o reprezintă plățile directe, care au reprezentat 20,5 % din cheltuielile pentru sănătate în anul 2017. Cheltuielile cu spitalele predomină în timp ce se fac eforturi pentru consolidarea asistenței medicale primare.

72 Trecerea la asistența medicală ambulatorie este într-un stadiu incipient, peste 42 % dintre cheltuielile pentru sănătate fiind încă direcționate către serviciile spitalicești, comparativ cu media UE de 29 %. Un procent suplimentar de 27 % este cheltuit pe produse farmaceutice și pe produse de uz medical această valoare fiind destul de mare în comparație cu cea a altor țări, ca procent situându-se pe locul trei în UE după Bulgaria și Slovacia. Valoarea absolută a cheltuielilor pe cap de locuitor pentru produsele farmaceutice este de 280 euro, România cheltuind doar puțin peste jumătate din media UE 522 euro. În pofida eforturilor de consolidare a asistenței medicale primare și a asistenței comunitare, susținute de Strategia Națională de Sănătate 2014–2020, proporția cheltuielilor pentru sănătate dedicate asistenței medicale primare și ambulatorii rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE, respectiv de 18 %, comparativ cu media UE de 30 %. De asemenea, România cheltuiește foarte puțin pentru prevenție, numai 18 euro pentru fiecare persoană în anul 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE.23 Concluziile care se desprind sunt: § Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE, deși a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE, nivelurile ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale deceselor evitabile prin cauze tratabile arată că există posibilități de îmbunătățire a abordării factorilor de risc și a eficacității serviciilor de asistență medicală. Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și nivel de studii. În special, bărbații cu cel mai înalt nivel de studii trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât cei cu cel mai scăzut nivel de studii; § Factorii de risc comportamentali sunt răspândiți și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății populației. Alimentația deficitară și lipsa activității fizice sunt preocupări majore. Deși ratele de obezitate la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE, nivelurile excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30 % dintre bărbați fumează iar fumatul regulat în rândul adolescenților este de asemenea la un nivel ridicat. Consumul de alcool este ridicat, 50 % din bărbați consumând episodic alcool în exces în mod regulat. Nu au existat inițiative recente care să vizeze alcoolul și rămâne de văzut dacă vor fi eficiente noile reglementări privind tutunul introduse în 2016; § Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB, respectiv 5,2 % din PIB în anul 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %. Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge; 23 State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf Sursa: Date de supraveghere ale ECDC pentru tuberculoză.

73
§ Aceste cheltuieli limitate sunt orientate către spitale și serviciile spitalicești. Se explică astfel motivul pentru care asistența medicală primară și comunitară rămân subdezvoltate. Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv excesul de paturi în spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea slabă a asistenței medicale, agravează situația. Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai eficiente unități din punct de vedere al costurilor și au ca scop îmbunătățirea conexiunilor la nivelul asistenței medicale, precum și cu alte sectoare; § Majoritatea cheltuielilor pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice, respectiv 79 %, dar ponderea cheltuielilor suportate de pacient de aproximativ 20 % poate fi substanțială în special pentru persoanele vulnerabile. Majoritatea cheltuielilor suportate de pacient sunt destinate produselor farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția neuniformă a unităților medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății reprezintă obstacole în calea accesului la asistență în special pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale. Lacunele actuale în materie de acoperire a populației în ceea ce privește sistemul de asigurări sociale de sănătate lasă de asemenea, descoperite anumite grupuri, cum ar fi persoanele fără carte de identitate, situație care afectează în mod disproporționat mai ales populația de etnie rromă, persoanele fără venituri, care nu sunt înregistrate pentru a beneficia de prestații sociale, sau persoanele din economia informală, care nu își declară veniturile; § Deficitul de forță de muncă din domeniul sănătății se menține ridicat, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa. În anul 2018, guvernul a abordat acest aspect în cadrul unei ordonanțe de urgență, acordând majorări salariale substanțiale și rapide, care au determinat creșterea cu peste 100 % a remunerațiilor medicilor rezidenți din spitalele publice. Această măsură a fost o reacție la proteste și se speră că îmbunătățirea salariilor va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației acestuia; § Sistemul de sănătate din România se confruntă și cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența lipsește deseori. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor.24 24 State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea, https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf Sursa: Date de supraveghere ale ECDC pentru tuberculoză.

74 Anexe Anexa nr. 1 la normele metodologice HG 363/2018 Precizări privind acordarea și justificarea punctajelor pentru proiectele de investiții publice semnificative prin aplicarea principiilor și criteriilor de prioritizare Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice Principiul nr.1 Oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sectoriale sau naționale (20 puncte) 1.1.Obiectivele și țintele proiectului sunt relevante? (10 puncte) 0 puncte – Obiectivele generale și specifice și țintele proiectului de investiții nu sunt în concordanță cu obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale. 5 puncte – Obiectivele generale și specifice și țintele proiectului de investiții sunt parțial aliniate la obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale. 10 puncte – Obiectivele generale și specifice și țintele proiectului de investiții sunt în strânsă concordanță cu obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale. Indicarea strategiei la a cărei realizare contribuie proiectul de investiții, precum și documentul/actul normativ prin care aceasta este aprobată, eventual și a sursei unde aceasta poate fi consultată, inclusiv în cazul în care aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României; se vor indica numărul și data Monitorului Oficial al României. Dacă documentul nu este public, se va pune la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice (MFP) o copie a acestuia. Exemplu de strategie sectorială: Strategia de transport intermodal în România 2020, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 457/2011 pentru aprobarea Strategiei de transport intermodal în România, cu modificările și completările ulterioare. Exemplu de strategie națională: Programul Național de Reformă

75
Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice Principiul nr.1. Oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sectoriale sau naționale (20 puncte) 1.2.Proiectul reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale sau naționale? (10 puncte) 0 puncte – Proiectul de investiții nu este inclus în strategiile naționale sau sectoriale. 5 puncte – Proiectul de investiții este inclus în strategiile sectoriale. 10 puncte – Proiectul de investiții este inclus în strategiile naționale. Se vor preciza strategiile în care este inclus proiectul de investiții publice, precum și documentul/actul normativ prin care acestea sunt aprobate, eventual și a sursei unde aceasta poate fi consultată, inclusiv în cazul în care aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României; se vor indica numărul și data Monitorului Oficial al României. Dacă documentul nu este public, se va pune la dispoziția MFP o copie a acestuia. Principiul nr.2 Justificarea economică și socială (40 puncte) 2.1. Proiectul este justificat economic prin studiul de (pre)fezabilitate sau, după caz, memoriul tehnico-economic sau nota de fundamentare? (20 puncte) 0 puncte dacă: – nu există informații referitoare la indicatorii de performanță economică: VENA, RIRE, raportul B/C sau – în situația în care VENA < 0 și/sau RIRE < RAS și nu există importante beneficii nefinanciare care să fie luate în calcul 20 puncte – dacă VENA > 0 și RIRE > RAS. Pentru indicatorii de performanță economică se transmit valoarea și modul de calcul. Pentru valorile de referință luate în considerare se va indica sursa oficială a acestora. RAS este, după caz, 5% în termeni reali, în conformitate cu Ghidul pentru analiza cost- beneficiu a proiectelor de investiții, ediția revizuită de Comisia Europeană/Direcția Generală de Politică Regională în 2014, sau 5,5%, conform ediției din 2008 a acestui Ghid Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice

76 Principiul nr.2 Justificarea economică și socială (40 puncte) 2.2. Proiectul are justificare socială? (10 puncte) 2.3. Impactul de mediu al proiectului corespunde legislației în vigoare? (10 puncte) 0 puncte – Nu are justificare socială. 10 puncte – Proiectul este justificat social. 0 puncte dacă: – nu a fost transmis documentul emis de autoritatea competentă de mediu care atestă că impactul proiectului de investiții asupra mediului corespunde cerințelor legislației în vigoare; 10 puncte dacă: – impactul proiectului de investiții asupra mediului corespunde cerințelor legislației în vigoare, conform documentului emis de autoritatea competentă de mediu; sau – nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului, conform documentului emis de autoritatea competentă de mediu. Ordonatorii principali de credite vor prezenta minimum trei indicatori cost-utilitate, în funcție de specificul proiectului/sectorului, care să fundamenteze punctajul acordat pentru justificarea socială. Exemple de indicatori de utilitate: reducerea mortalității, crearea de locuri de muncă, creșterea speranței de viață, îmbunătățirea calității vieții, reducerea emisiilor, economii de timp de transport/călătorie, îmbunătățirea siguranței, reducerea numărului de accidente. Vor fi prezentate documentele emise de autoritatea competentă de mediu.
Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice

77
Principiul nr.3 Suportabilitatea și sustenabilitatea financiară (20 puncte) 3.1. Cerințele totale de finanțare ale proiectului respectă o estimare realistă a resurselor disponibile pentru sector/subsector? (10 puncte) 3.2. Finanțarea totală/Fondurile necesită și cofinanțare de la bugetul de stat? (5 puncte) 0 puncte – Proiectul de investiții publice nu respectă cerințele prevăzute la art. 43 alin. (9) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, cerințele prevăzute la art. 45 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. 10 puncte – Proiectul de investiții publice respectă cerințele prevăzute la art. 43 alin. (9) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, cerințele prevăzute la art. 45 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare 0 puncte – proiect de investiții finanțat integral de la bugetul de stat 2 puncte – proiect de investiții finanțat de la bugetul de stat și venituri proprii 3 puncte – proiect de investiții finanțat din fonduri rambursabile și alte surse 5 puncte – proiect de investiții finanțat din fonduri nerambursabile și alte surse Excepția prevăzută la art. 43 alin. (9) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, se punctează din oficiu cu punctajul maxim. Pentru proiectele de investiții publice pentru care se actualizează indicatorii tehnico- economici aprobați, precum și pentru cele incluse în legea bugetului de stat se vor indica numărul și data hotărârii de Guvern. Proiectul de investiții publice va fi încadrat doar în una dintre situațiile enumerate la justificarea punctajelor. Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice

78 Principiul nr.3 Suportabilitatea și sustenabilitatea financiară (20 puncte 3.3. Există aranjamente credibile pentru a acoperi durabil costurile de operare și întreținere rezultate odată ce proiectul este finalizat? (5 puncte) 0 puncte – nu va genera venituri*; 3 puncte – va genera venituri care vor acoperi parțial costurile de operare și întreținere; 5 puncte – va genera venituri care vor acoperi integral costurile de operare și întreținere. Conform studiilor și previziunilor. *Cu excepția acelor proiecte de investiții care aduc importante beneficii nefinanciare, cum ar fi, dar fără a se limita la: proiecte de conservare a biodiversității, situri de patrimoniu cultural, peisaj; pentru aceste proiecte se va acorda punctajul maxim. Principiul nr.4 Aranjamente pentru implementare/ Performanța în implementare (20 puncte) 4.1. Cât de bine s-a făcut actuala pregătire a proiectului? (10 puncte) 2 puncte – Proiectul de investiții are studiu de prefezabilitate întocmit conform prevederilor legale în vigoare*. 3,5 puncte – Proiectul de investiții are studiu de fezabilitate întocmit conform prevederilor legale în vigoare*. 3,5 puncte – Proiectul de investiții are indicatorii tehnico-economici aprobați, conform prevederilor legale în vigoare 1 punct – Proiectul de investiții are alte documente aprobate, conform prevederilor legale aplicabile; în cazul în care legislația nu prevede alte documente, se acordă din oficiu 1 punct. Se vor prezenta informații referitoare la data elaborării și aprobării documentațiilor respective, pentru fiecare dintre acestea. Punctajul acordat pentru fiecare documentație se cumulează.*Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, conform excepțiilor reglementate la art. 15 din acest act normativ, alte prevederi legale aplicabile. Punctarea se va face din oficiu pentru numărul de puncte corespunzător documentației ce nu era necesar a fi elaborată, conform prevederilor legale aplicabile. La fel se va proceda și în cazul documentației echivalente elaborate.La evaluarea gradului de pregătire a proiectului de investiții publice vor fi avute în vedere doar primele două elemente de punctare, respectiv întocmirea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate.

79
Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice Principiul nr.4 Aranjamente pentru implementare/ Performanța în implementare (20 puncte) 4.2. S-au definit indicatori corespunzători pentru progresul și performanța proiectului și au fost proiectate aranjamente adecvate pentru monitorizare și evaluare? [5 puncte] 4.3. Există o structură de management de proiect identificată care răspunde de progresul implementării? (5 puncte) Indicatori de progres și de rezultat, exprimați în unități valorice, fizice sau de altă natură, cuantificabile, prin raportare la obiectivele specifice ale proiectului, inclusiv un calendar de implementare a principalelor etape/activități aferente proiectului de investiții publice: – 0 puncte dacă nu există; – 2 puncte dacă există; Indicatori de performanță financiară: VFNA, RRF: – 0 puncte dacă nu s-au calculat; – 0,75 puncte pentru fiecare indicator calculat – 0 puncte dacă nu au fost avute în vedere aranjamente pentru monitorizare și evaluare; – 1,5 puncte dacă se au în vedere aranjamente pentru monitorizare si evaluare 0 puncte – Nu au fost desemnate persoanele/departamentele responsabile cu monitorizarea progresului implementării proiectului de investiții publice. 2 puncte – Au fost desemnate persoanele/departamentele responsabile cu monitorizarea progresului implementării proiectului de investiții publice. 5 puncte – Au fost desemnate persoanele/departamentele responsabile cu monitorizarea progresului implementării proiectului de investiții publice, iar persoanele au experiență în implementarea unor proiecte similare. Din momentul introducerii în legea bugetului de stat, pentru toate proiectele de investiții publice semnificative se calculează și se raportează trimestrial către MFP indicatori de progres/rezultat în unități fizice/valorice. Se vor preciza indicatorii de progres și rezultat definiți. Se va anexa calendarul de implementare. Se vor preciza indicatorii calculați pentru evaluarea performanței financiare a proiectului de investiții publice. Se vor preciza măsurile ce vor fi luate. Se va nominaliza persoana/departamentul și se vor comunica detaliile de contact; se va detalia experiența personalului desemnat în implementarea unuia sau mai multor proiecte similare.
Principii Criterii de prioritizare Justificarea punctajelor Precizări metodologice

80 Principiul nr.1 Oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sectoriale sau naționale (20 puncte) 1.1.Obiectivele și țintele proiectului mai sunt relevante? (10 puncte) 0 puncte – Obiectivele generale și specifice și țintele proiectului de investiții nu mai sunt în concordanță cu obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale. 5 puncte – Obiectivele generale și specifice și țintele proiectului de investiții sunt parțial aliniate la obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale. 10 puncte – Obiectivele generale și specifice și țintele proiectului de investiții sunt în strânsă concordanță cu obiectivele strategiilor naționale sau sectoriale. Indicarea strategiei la a cărei realizare contribuie proiectul de investiții, precum și documentul/actul normativ prin care aceasta este aprobată, eventual și a sursei unde aceasta poate fi consultată, inclusiv în cazul în care aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României; se vor indica numărul și data Monitorului Oficial al României. Dacă documentul nu este public, se va pune la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice (MFP) o copie a acestuia. Exemplu de strategie sectorială: Strategia de transport intermodal în România 2020, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 457/2011 pentru aprobarea Strategiei de transport intermodal în România, cu modificările și completările ulterioare. Exemplu de strategie națională: Programul Național de Reformă. Principiul nr.1.Oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sectoriale sau naționale (20 puncte) 1.2.Proiectul mai reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale sau naționale? (10 puncte) 0 puncte – Proiectul de investiții nu este inclus în strategiile naționale sau sectoriale. 5 puncte – Proiectul de investiții este inclus în strategiile sectoriale. 10 puncte – Proiectul de investiții este inclus în strategiile naționale. Se vor preciza strategiile în care este inclus proiectul de investiții publice, precum și documentul/actul normativ prin care acestea sunt aprobate, eventual și a sursei unde aceasta poate fi consultată, inclusiv în cazul în care aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României; se vor indica numărul și data Monitorului Oficial al României.

81
Dacă documentul nu este public, se va pune la dispoziția MFP o copie a acestuia. Principiul nr.2 Justificarea economică și socială (30 puncte) 2.1. Proiectul mai este justificat economic? (15 puncte) 0 puncte dacă: nu există informații referitoare la indicatorii de performanță economică: VENA, RIRE, raportul B/C sau VENA < 0 și/sau RIRE < RAS și nu există beneficii nefinanciare importante; sau -nu există informații referitoare la eficiența economică a proiectului de investiții; 15 puncte – dacă VENA > 0, RIRE > RAS. Pentru indicatorii de performanță economică se transmit valoarea și modul de calcul. Pentru valorile de referință luate în considerare se va indica sursa oficială a acestora. RAS este, după caz, 5% în termeni reali, în conformitate cu Ghidul pentru analiza cost- beneficiu a proiectelor de investiții, ediția revizuită de Comisia Europeană/Direcția Generală de Politică Regională în 2014, sau 5,5%, conform ediției din 2008 a acestui Ghid Principiul nr.2 Justificarea economică și socială (30 puncte) 2.2. Proiectul mai are justificare socială? (10 puncte) 2.3. Impactul de mediu al proiectului 0 puncte – Nu mai are justificare socială. 10 puncte – Proiectul mai este justificat social. Ordonatorii principali de credite vor prezenta minimum trei indicatori cost-utilitate, în funcție de specificul proiectului/sectorului, care să fundamenteze punctajul acordat pentru justificarea socială. Exemple de indicatori de utilitate: reducerea mortalității, crearea de locuri de muncă, creșterea speranței de viață, îmbunătățirea calității vieții, reducerea emisiilor, economii de timp de transport/călătorie, îmbunătățirea siguranței, reducerea numărului de accidente.

82 mai corespunde legislației în vigoare? (5 puncte) 0 puncte dacă: – nu a fost transmis documentul emis de autoritatea competentă de mediu care atestă că impactul proiectului de investiții asupra mediului corespunde cerințelor legislației în vigoare; 5 puncte dacă: – impactul proiectului de investiții asupra mediului corespunde cerințelor legislației în vigoare, conform documentului emis de autoritatea competentă de mediu; sau – nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului, conform documentului emis de autoritatea competentă de mediu. Vor fi prezentate documentele emise de autoritatea competentă de mediu.
Principiul nr.3 Suportabilitatea și sustenabilitatea financiară (20 puncte) 3.1. Cerințele totale de finanțare ale proiectului respectă și au respectat o estimare realistă a resurselor disponibile pentru sector/subsector? (10 puncte) 3.2. Finanțarea totală/Fondurile necesită și cofinanțare de la bugetul de stat? (5 puncte) 0 puncte – Bugetele anuale alocate, inclusiv pentru anul curent, nu au acoperit necesarul de finanțare al proiectului de investiții publice. 10 puncte – Bugetele anuale alocate, inclusiv pentru anul curent, au acoperit necesarul de finanțare al proiectului de investiții publice. 0 puncte – proiect de investiții finanțat integral de la bugetul de stat 2 puncte – proiect de investiții finanțat de la bugetul de stat și venituri proprii 3 puncte – proiect de investiții finanțat din fonduri rambursabile și alte surse 5 puncte – proiect de investiții finanțat din fonduri nerambursabile și alte surse Se vor furniza informațiile necesare pentru determinarea încadrării proiectului în unul din cele două cazuri. Se vor preciza sursele de finanțare, precum și hotărârea Guvernului de aprobare a acestora, respectiv data și numărul hotărârii Guvernului de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Proiectul de investiții publice va fi încadrat doar in una dintre situațiile enumerate la justificarea punctajelor

83
Principiul nr.3 Suportabilitatea și sustenabilitatea financiară (20 puncte 3.3. Există aranjamente credibile pentru a acoperi durabil costurile de operare și întreținere rezultate odată ce proiectul este finalizat? (5 puncte) 0 puncte – nu generează venituri*; 3 puncte – generează venituri care acoperă parțial costurile de operare și întreținere; 5 puncte – generează venituri care acoperă integral costurile de operare și întreținere. Conform studiilor și previziunilor. *Cu excepția acelor proiecte de investiții care aduc importante beneficii nefinanciare, cum ar fi, dar fără a se limita la: proiecte de conservare a biodiversității, situri de patrimoniu cultural, peisaj; pentru aceste proiecte se va acorda punctajul maxim afferent subcriteriului Principiul nr.4 Aranjamente pentru implementare/ Performanța în implementare (30 puncte) 4.1. Cât de bine a fost făcută pregătirea proiectului? (15 puncte) 4 puncte – proiectul de investiții are întocmit studiu de prefezabilitate, conform prevederilor legale în vigoare la data relevantă; 5 puncte – proiectul de investiții are întocmit studiu de fezabilitate, conform prevederilor legale în vigoare la data relevantă; 5 puncte – proiectul de investiții are indicatorii tehnicoeconomici aprobați, conform prevederilor legale în vigoare la data relevantă; 1 punct – proiectul de investiții are alte documente aprobate, conform prevederilor legale aplicabile (de exemplu, studiu de fundamentare a deciziei de concesionare); în cazul în care legislația nu prevede alte documente, se acordă din oficiu 1 punct.. Se vor prezenta și informații referitoare la data elaborării și aprobării documentațiilor respective, pentru fiecare dintre acestea. În cazul în care la data relevantă legislația aplicabilă nu impunea elaborarea și/sau aprobarea unuia dintre documente, cum ar fi, spre exemplu, elaborarea studiului de prefezabilitate sau a celui de fezabilitate, aprobarea de către Guvern a demarării proiectului sau similar, se vor furniza informații suficiente pentru verificarea justificărilor prezentate. În acest caz, punctarea se va face din oficiu pentru numărul de puncte corespunzător documentației ce nu era necesar a fi elaborată. La fel se va proceda și în cazul documentației echivalente elaborate. Punctajul acordat se însumează. Principiul nr.4 Aranjamente pentru implementare/ 4.2. Indicatorii definiți inițial pentru Costul total aprobat 3,5 puncte – Costul total aprobat inițial al investiției Pentru toate proiectele de investiții publice

84 Performanța în implementare (20 puncte) Principiul nr.4 Aranjamente pentru implementare/ Performanța în implementare (20 puncte) progresul și performanța proiectului mai corespund actualului stadiu de implementare? (10 puncte) 4.2. Indicatorii definiți inițial pentru progresul și performanța proiectului mai corespund actualului stadiu de implementare? (10 puncte) actualizat cu indicii de prețuri nu a fost depășit. 0 puncte – Costul total inițial al investiției actualizat cu indicii de prețuri a fost depășit. Durata aprobată de realizare a investiției 3,5 puncte – Durata aprobată inițială de realizare a investiției nu a fost depășită. 0 puncte – Durata inițială de realizare a investiției a fost depășită. Calendarul de implementare a proiectului 3 puncte – Calendarul de implementare a principalelor etape și activități aferente proiectului de investiții publice, așa cum a fost el definit inițial, la demararea proiectului, inclusiv cu detalierea gradului de execuție fizică și valorică, a fost respectat. 0 puncte – Calendarul de implementare a principalelor etape/activități aferente proiectului de investiții publice, așa cum a fost el definit inițial, la demararea proiectului, inclusiv cu detalierea gradului de execuție fizică și valorică, nu a fost respectat. 0 puncte – nu au fost desemnate persoanele departamentele semnificative se calculează și se raportează trimestrial către MFP indicatori de progres/rezultat în unități fizice/valorice. Indicatorii de progres/rezultat și performanță includ, dar nu se limitează la: costul total al investiției, durata de realizare a investiției, programul de execuție, cu detalierea gradului de execuție fizică, exprimat în unități fizice sau de altă natură, cuantificabile, și valorică, precum și capacități fizice executate raportat la capacități fizice programate inițial. Vor fi prezentate informațiile necesare pentru verificarea corectitudinii acordării punctajului pentru fiecare element. Se va prezenta calendarul de implementare a proiectului conținând atât termenele definite inițial, cât și termenele efective de realizare/îndeplinire a activităților/etapelor definite pentru implementarea proiectului, în forma ce reflectă stadiul actual. Se vor prezenta și alte informații necesare verificării corectitudinii acordării punctajului, pentru fiecare element de punctare. Se va nominaliza persoana/departamentul și detaliile de contact; se

85
4.3. Există o structură de management de proiect identificată care răspunde de progresul implementării? (5 puncte) responsabile cu monitorizarea progresului implementării proiectului de investiții; 2 puncte – au fost desemnate persoanele departamentele responsabile cu monitorizarea progresului implementării proiectului de investiții publice; 5 puncte – au fost desemnate persoanele și departamentele responsabile cu monitorizarea progresului implementării proiectului, iar persoanele au experiență în implementarea unor proiecte similare. 1 punct – stadiul fizic <30% 3 puncte – stadiul fizic se situează în intervalul 30%-75% 5 puncte – stadiul fizic ≥ 75% sau durata rămasă pentru finalizarea proiectului de investiții este mai mică de 1 an, conform ultimului program de lucrări agreat între beneficiar și constructor/ antreprenor** (-5) puncte – atunci când costurile asociate restructurării sau închiderii proiectului de investiții se situează sub 10% din costurile de finalizare 0 puncte – dacă costurile asociate restructurării sau închiderii proiectului de va detalia experiența personalului desemnat în implementarea unuia sau mai multor proiecte similar. Se indică atât încadrarea în interval, cât, și nivelul stadiului fizic și valoric în termeni procentuali și în capacități finalizate, exprimate în unități de măsură.

86 Principiul auxiliar utilizat pentru proiectele în continuare Perioada rămasă până la finalizarea proiectului de investiții publice (puncte suplimentare) A.1. Cât de avansat este proiectul ca timp rămas, respectiv câți ani au mai rămas sau stadiu fizic, respectiv cât mai este de implementat? (5 puncte suplimentare) A.2. Care ar fi costurile asociate restructurării sau închiderii proiectului? (-5 puncte suplimentare) investiții depășesc 10% din costurile de finalizare. **Acest document actualizat se va prezenta MFP. Se vor furniza informații cu privire la costurile asociate restructurării sau închiderii proiectului de investiții publice, precum și costurile de finalizare a proiectului de investiții publice.

87
Unde: – VENA reprezintă valoarea economică netă actualizată a proiectului de investiții publice. – RIRE reprezintă rata internă de rentabilitate economică a proiectului de investiții publice. – RAS reprezintă rata de actualizare socială a proiectului de investiții publice. – VFNA reprezintă valoarea financiară netă actualizată a proiectului de investiții publice. – B/C reprezintă raportul dintre beneficii și costuri aferente proiectului de investiții publice.

88 00Anexa nr.2 Ministerul/Instituția/Autoritatea . . . . . . . . . . Informații financiare și nefinanciare cu privire la proiectele de investiții publice semnificative prioritizate Nr . crt . Denumirea proiectului de investiții semnifica tiv Benefi ciar PC/P N Cod fișă Stadiu fizic (%) Stadiu valoric (%) Valoare inițial aprobată a proiectu lui (mii lei) Valoarea actualiza tă a proiectului (mii lei)* Document de aprobare a valorii actualizate nr. /data Cheltuieli efectuate până la 31 decembrie a anului precedent (mii lei) Cheltuieli estimate pentru anul curent (anul n) (mii ei)** Rest de finanțat până la finalizarea proiectului (mii lei)*** Termenul de finalizare al proiectului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 = 8 – 10 – 11 13 1 Proiect de investiții 1
2 Proiect de investiții 2
3 Proiect de investiții 3 4 Proiect de investiții 4 ….. ……

89
Unde: * Valoare proiect actualizată conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. ** Se va completa în funcție de programul anual actualizat. *** Cu defalcare pe ani, până la finalizarea proiectului (anul n + 1, n + 2 etc.) Semnătura . . . . . . . . . . Ordonator principal de credit

90 Anexa nr.3 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate Nr. crt Denumirea proiectului de investiții semnificativ OP C Beneficiar PC/PN Cod fișă Punctaj ordonator principal de credite Stadiu fizic (%) Stadiu valoric (%) Valoarea actualizată a proiectului (mii lei) Rest de finanțat până la finalizarea proiectului (mii lei) Termenul de finalizare al proiectului Alte informații 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 Proiect de investiții 1 2 Proiect de investiții 2 3 Proiect de investiții 3 4 Proiect de investiții 4 5 Proiect de investiții 5 . . .

91
BIBLIOGRAFIE 1. Erich A. H. Tehnici de analiză financiară, Editura BMT Publishing House, București, 2006; 2. Gordon Gerald, Planificare strategică pentru autorități locale , C. C. I. R. , 2006; 3. Hințea, C. , Mora, C. Management public vol. 1 și vol. 2, Editura Accent, Cluj Napoca, 2000; 4. www. mfinante.ro; 5. www. adrcentru.ro; 6. Legea 98/2016 privind achizițiile publice; 7. Raport privind identificarea unor modele de selecție pentru POR 2014-2020, Inițiativă locală-dezvoltare regională, World Bank Document, http://documents1. worldbank. org/curated/en/386661468298468126/pdf/850090v10WP0RO0Full0Report0ROMANIAN.pdf; 8. Guvernul României, Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023, https://www. edu. ro/sites/default/files/Strategie%20SMIE%2023. 04. 2018. pdf; 9. T. Andrei, M. Profiroiu, M. Turturean, Reforma administrației publice locale. Cazul României, Economie teoretică și aplicată, pag 55-64, http://store. ectap. ro/articole/38. pdf; 10. Norme metodologice din 26 martie 2014 privind prioritizarea proiectelor de. investiții publice, aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 225 din 26 martie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 7 aprilie 2014, http://legislatie. just. ro/Public/DetaliiDocumentAfis/201150; 11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88 din 18 septembrie 2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 593 din 20 septembrie 2013, https://static. anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_88_2013. pdf; 12. M, Stoian, I, Muntean, Specificitatea investițiilor realizate în sectorul public, Revista: Administrație și management public, nr 4/2005, pag 80-11; 13. Ordin nr. 987 privind aprobarea raportului de implementare al Strategiei Naționale de Sănătate, http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/; 14. HOTĂRÂRE Nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014 – 2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementarea Strategiei naționale, http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/10/HG-1.0282014-Strategia-Nationala-de-Sanatate-2014-2020.pdf; 15. https://www.fonduri-ue.ro/legislatie-nationala/49-programe-operationale/2007-2013/por; 16. Document sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2019 și perspectiva 2020-2022, http://www.cdep.ro/proiecte/2019/000/20/6/Ministerul%20Sanatatii.pdf;

92 17. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, România policentrică 2035 – Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni, https://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Stiri/00017493/7hctm_Anexe.pdf, Versiunea 4 octombrie 2015; 18. European Commission,Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice, care însoțește documentul „Comunicare a comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană și Eurogrup, Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 {COM(2019) 150 final, https://ec.europa.eu/info/publications/2019-european-semester-country-reports_en, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_en.pdf; 19. Barometrul mediului de afaceri românesc,31.01.2019, https://www.eyromania.ro/studii-and-articole/barometrul-mediului-de-afaceri-romanesc-2019/; 20. Coordonarea strategiilor și programelor privind investițiile în infrastructura României finanțate de la bugetul de stat și de către UE, Raport final, World Bank Group, Acord pentru servicii de asistență tehnică oferite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România privind armonizarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat cu cele finanțate de UE în regiuni,2015, http://documents1.worldbank.org/curated/en/710701468185031485/pdf/104745-ROMANIAN-WP-P150144-PUBLIC-R2D2-Component-1-Coordination-of-Strategies-and-Plans.pdf; 21. OMFP nr. 980/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile de evaluare și selecție a obiectivelor de investiții publice M.Of. nr. 627 din 19.7.2005 22. C,Roman,A,Roman,C, Șendroiu,Procesul investițional în unitățile administrative teritoriale,Economie teoretică și aplicată,ASE ,2018,pag 67-71 23. Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii; 24. Strategia natională pentru învățământ terțiar 2015-2020; 25. Strategia de învățare pe tot parcursul vieții 2015 – 2020; 26. Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020; 27. Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023; 28. Rețeaua școlară pentru anul școlar 2019-2020,Cartografia școlară,https://www.siiir.edu.ro/carto/; 29. INS,Document statistic Sectorul 5,2020, https://bucuresti.insse.ro/wp-content/uploads/2020/06/Documentar-Sector-5.pdf; 30. Raport de Activitate 2016-2019, http://www.sector5.ro/media/52450/raport-de-activitate-2016-2019.pdf; 31. Ministerul Sănătății,Strategia Națională de Sănătate 2014-2020,Anexa nr.1, noiembrie 2014,http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/; 32. Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017-2023; 33. Ghidului pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația publică locală;

93
34. MEN,Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017 -2018, https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20privind%20starea%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntului%20preuniversitar%20din%20Rom%C3%A2nia_2017-2018_0.pdf; 35. MEN,Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2018, https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport%20privind%20starea%20%C3%AEnv%C4%83%C8% 36. Hotărârea nr. 363/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2014; 37. Documentul de sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Sănătății, Anexa nr.3/26, http://www.cdep.ro/proiecte/2017/000/00/7/26.pdf; 38. https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf; 39. State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea,https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf; 40. Raportul Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2018,elaborat de Ministerul Sănătății,Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național d eEvaluare a Stării de Sănătate, https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SSPR-2018-final-2-1.pdf 41. Raport de cercetare realizat în cadrul programului național “Evaluarea și promovarea sănătății și educației pentru sănătate”, februarie 2020,Evaluare de nevoi și comportamente la risc pentru sănătate în populația vulnerabilă https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/Raport-cercetare-populatii-vulnerabile.pdf; 42. M,Cărăba,L, Coman,R,Ispas,M,Nețoiu,C, Puiu,Criterii de prioritizare a investițiilor în sectoarele de educație, sănătate, asistență socială, infrastructura mediu și infrastructură de transport la nivel UAT Drobeta Turnu Sverin, 2019; 43. Planul de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei Naționale Dde Sănătate 2014-2020; 44. Ministerul Sănătății, Strategia națională de sănătate 2014-2020 – “Sănătate pentru prosperitate”,Raport anual privind stadiul implementării 2015; 45. Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional ,Programul Operațional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.1 – Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, Ghidul solicitantului, 2013;